V. S.

SAPARIN

Trăim tnfr-o evoca 'n car�

distanta dintre uisurile cele
tnai fartlaslice şi reali!atea
cea mai palpabilă se micşo­
rea�ă cu o iutea/d uluitoare.
MAXIM GORKI

OBIECTIVUL 21
*

C?!e c!ia .Povestiri ştiinfifico-fantastice·

Anul VI- Nr. 128
 Traducere de PETRU VINTILĂ
$i MARGARETA ROMAN

\!illlor Stepanovici Saparin s-a născut in cmul 1905 la Moscova.

Din 1926 colaborează la diferite ziare şi reviste, publicind corespon·
den(<', foiletoane şi schiţe. El este unul dintre pionierii liten:turii set•ie­
tice de anticipaţie, contribuind în special la promouarec; pouestirilor
scurte.
1 n 1946 incepe să scrie nuvele ştiinţifico-fantastice, care sint pu­
blicate în revistele "Znanie-si!a", "Voilrug sueta", "Tehnilw molo­
dwii"
1 n 1949 apar primele lui cărţi : "Dispariţia inginerului Bobrov" şi
,.Călătoria extraordinară"; in 1950 culegerea de nuvele ,,Noua pla·
neta" şi în /952 povestirea "Glasul mării".

In 1959 apare o nouă culegere de nuvele ştiinţifico-fantastice ale

lui V. S. Saparin. In ele se oglindesc problemele ştiinţifice ale ztlei
de azi, ca materiale noi de construcţie, utilizarea ene1 [!iei Lunii, un
aparat care prevesteşte cu mult înainte furtuna pe mare, mase plastice
necunoscute.
Eroii acestei cărţi sint oameni sovietici obişnuiţi: geologi, sa­
uanfi, pescari, ingineri, studenţi.
Nuvelele sînt foarte variate în ce priveşte tematica lor şi se citesc
cu mult interes.
T n momentul de faţă, Viktor Stepanouici lucreaza la un roman,
fireşte de anticipaţie, alcătuit din mai multe poc•estiri legate prin ac·
tiunea acelora.�i eroi. Povestirea "Ultima incercare" care aparţine acestui
roman, va fi publicată in numărul viitor al colecţiei noastre.

Coperta-desen: A. BUICULESCU
 OBIECTIVUl." 21

La ciţi va a n i d u p ă sfîrş itul război ului s-a î n tîmplat să fiu trl"'

m i s într-o m i s i u n e in Extremul Nord.
Pe vremea ace ea, l i ni i le po lare de comu n i caţie aeri ană nu erau
atît de bine î nze strate cu uti l aj modern d e aeronavi gaţie ca astăzi
şi deseori se i n timpla să fari in cu rsf.ll călătoriei popasuri nepre­
văzu te.
O vreme nefa vorabi l ă ne sili să aterizăm ling·ă golful Kapriz­
nai a, und e in mod obişn u i t nu ateriza n im e n i, n i c i odată şi u n d e
n u se afla decit un m i c aerodrom p e n t r u cazuri le speciale. In zona
g o l f u l u i u n d e aterizase c u greu avionul nostru. era pe atu n c i un
tim p m i n u nat : soarel e str ă l ucea, i ar pe cer u l azu r i u nu se vedea
nici u rmă de nori. Undeva in faţă însă, tăind de-a curmezişu l dru­
mul n ostru, i nainta ciclonul despre care aveau cunoşt inţă n u m ai
meteorolo g i i, aşa i ncit am fost s i l i ţ i să aşteptăm să treacă ace'it
c iclon.
După ce avion u l fusese ancorat cu cabluri, noi, cei trei pasageri,
c u p i l ot u l şi mecan ic ul de bord ne i n d reptarăm spre căt u n u l aşe­
zat la v reo cîţ i va kilometri de aerodrom.
I ntregul cătun era alcătu it doar din c i n c i căsuţe aşezate pe
m alu l goli u l u i , care, inai ntind adînc i n u scat, era in conjurat de
munţi . Aci se aflau un radiofar, o statiu n e meteorol ogic ă şi l ocuin­
ţel e personalului .
P î n ă tîrziu i n n oapte stăt u răm de vorbă cu gazdele noastre
pri m itoare, povestindu-le despre n o u tăţile c u �tare veneam din l u­
m ea fremăt i n d d e v i aţă. Se făcu se ceasu l două după m i ezul nopţii,
c i n d ne retraserăm i n c amerele căsutei puse c u bun ăvoi n ţă la d i s­
poziţia noastră.
Trezindu-mă in faptul d im i neţi i , după cele zece exerciţi i de gim­
nastică pe care, orice s-ar intimpla. nu u i t să le repet in f i ec are zi ,
inarmat cu peri a de dinţi şi săpun, am ieşit pe coridor.
Se auzi o u şă trinti ndu-se, şi m ga n g apăru un bărbat spătos.
cu braţe m u scu l oase. puternice, c u un prosop aruncat pe d u pă git .
Era u n u l d i n cei doi tovarăşi ai me i de drum. d i n avion, ingineru l
Ghe n a d ii Stepanovici Sm irnov .
....., Salutare ! stri gă e l şi im i strînse m i na scutu rind-o cu pu­
tere, parcă · J,-ar fi incercat rezistenta. Mergi şi d u m neata cu m ine
la scăld•al ?·

3
·
Mă uitai pe fereastră. La vreo sută de paşi de casă se vedea
R"olful ; avea o formă ovală, aproape regulată. Pe faţa apei de un
albastru dulce de peruzea, netedă ca o mătase î ntinsă doar in ras­
tin�puri, s ub. a �ierea vintului, se alungau uşoare i �creţituri care
apareau ŞI_ d1spareau sub ochii noştri.
La mal se vedea o podişcă plutitoare. Pe balustrada acesteia
.
at1rna un cearşaf pluşat de baie. Alături se legăna uşor o bărcută.
- Foarte bine, răsună glasul de bas puternic al inginerului.
Hai să-I trezim şi pe tînărul nostru.
- Ai dormit de ajuns 1 strigă el, bătînd în uşa camerei lui
�ol�benţev, cel de-al treilea pasager (un tînăr colaborator al unui
1�st1tut de c�rcetări. ştiinţifice cu denumire complicată), ca re avea
ŞI el t re buri 111 Arct•ca.
Locatarul încăperii apăra de indată în uş.ă. Cu faţa gingaşă,
cam palidă, însă totdeauna dichisită, părea intr-adevăr foarte tînăr;
tocmai at u nci îşi isprăvise bărbieritul şi işi ştergea obrajii cu un
prosop.
fără să se ..rate surprins şi fără cea mai mică împotrivire, pr imi
propunerea de a merge la scăldat.
Cu totii ne indreptarăm spre podişcă.

Apa era mai rece decit bănuirăm noi privind-i) de departe. Mă

cufundai, dar sării repede pe podi�ă. Mi se tăiase respiraţia. Cu
toate că mi se spusese că de-a lungul malului trece un curent cald,
aveam impresia că mă afundasem intr--o c.,pcă deschisă in gheată.
Inginerul avu curajul să mai inoate vreme cam de un minut:
scotindu-şi in dese răstimpur-i capul, se bălăcea strigînd plin de o
vădită plăcere. Cind se urcă pe podişcă, trupul său puternic eTa atit
de roşu, încît părea ieşit dintr-o apă cloc()tită.
Golubenţev cobori treptele scării cu înfăţişarea omuh1i care in­
cearcă o e :�:.pe ri en ţă fizică fără inserrmătate. Corpul lui uscăţiv şi
musculos păru complet insensibil ta tempenttura scăzută a apei.
După ce se afundă pe-ndelete, se urcă la fel de tacticos pe po­
dişcă: pielea corpului nu-·şi schimbase de fel culoarea ei obişnuită.
Baia ne înviorase ; după ce ne-am frecat cu prosopul, ne-am în­
călzit de-a binelea.
- Ce ar fi să ne plimbăm şi cu barca? propuse Smirnov.
Chiar acum, înainte de a ne lua gustarea de dimineaţă. Să tragem
la visle vreo jumătate de c�as. Ar fi grozav! ne ispiti el.
Sări cel dintii in barcă şi începu să d esf a c ă vislele. 11 urmai
numaidecit. Fără vorbă, sări şi Golubenţev după mine.
Cu un tricou alb pe el, cu braţele goale pină la umăr, Smirnov
vislea cu mişcări largi, încordindu-şi cu vădită plăcere musculatura
lui atlctică. Mişcările lui treziră in mine pasiunea sportului: sînt
t.loar Răscut şi cr e scu t pe malurile Volgăi ; am apucat in mînă cîrma
şi am inceput să îndrept barca spre mijlocul golfului.
Golubenţev şedea liniştit pe bancă, făclnd pe pasager:•!. .
1\junserăm destul de departe, cind pe ţărm ap_ăn•ra s•l.u�tel�
cîtorva oameni. Gesticulan şi strigau ceva de pe pod1şcă; no1 msa
nu înţelege.am nimic din semnele lor. .
' - �oate că-i vorba de avion. spuse• eu.
 - Să ne intoarcem atunci, zise inginerul cu vădită părere
de rău.
- lncă cinci minute, interveni Golubenfev. Vorbea cu 1111 ton
ru�ător ca de copil, ton ce nu se potrivea de loc cu felul lui obişnuit
de a vorbi. Aplecat peste margin ea bărcii, "tînărul" se uita cu spo­
rită atentie la ceva în adîncimile străvezii ale apei.
- Doar cinci minute, ca să fumăm cite o ţi gară , se invoi ingi­
nerul, apoi vislim spre mal.
In aceeaşi clipă incepu să-şi răsucească o ţigară.
Goluben!ev continua să examineze cu aten ţie fundul golfului.
[u priveam ÎT1 voie imprejurimile. Deodată îmi dădui seama că po­
dişca de llngă mal şi oamenii care gesticulau pe ea începură să se
îndepărteze.
- Ne duce apa !
Intr-adevăr, barca se îndrepta cu mare repeziciune spre i e ş irea
din golf.
- lnfeleg acum de ce era atit de uşor de vîslit, strigă Smirnov.
Pesemne că ne trăgea curentul spre larg mai de mult.
Goluben!ev înălţă capul.
- Efectul refluxului, constată el calm.
Probabil că observase mai dinainte acest fe11omen .
Apa golfului îşi schimbase complet culoarea : se întunecase,
căpătind reflexe metalice. Faţa ei, plnă atunci atit de lini ştită, se
pusese în mişcare, se tulburase ca a unui cazan cind dă în clocot.
Acest lac ap;oape închis complet se lega de mare printr-o strîm­
toare ca un coridor îngust. Spre aceastll strîmtoare se îndrepta
barca noastră.
- Haide să ne întoarcem ! dădu comanda inginerul. Mai repede.
nu cum\'a să ne pomenim în largul mării.
Am întors barca şi am aşezat-o cu prora împotriva curentu­
lui. Smirnov se încordă în visle. Era însă prea tîrziu : curentul ne
trăgea cu o forţă uriaşă.
Vislele se îndoiau sub miinile puternice ale inginerului, scirţiiau
jalnic în furci. Pe frunte îi apărură broboane de su do are . Neputin­
du-se şterge cu mîna, Smirnov îşi scutura din cînd in cind brusc
capul. de parcă voia să împungă, vîrîndu-şi-1 într-un duşman ne•
văwt. Pe faţă i se aşternuse expresia unei straşnice îndîrjiri.
Barca păru o clipă că stă locului, apoi se u r ni şi alunecă repede
cu pupa înai-nte. Curentul o trăgea spre ieşirea din golf.
- N-o să-ti meargă! strigă întărîtat, cu g l as răguşit inginerul.
Era ud leoarcă de sudoare, tricoul lui alb parcă se făcuse cenuşiu.
Imi a runcai privirea în direcţia spre care era împinsă barca
noastră. Intre munţii ce Inconjurau golful, înclinaţi abrupt spre apă,
strălucea o suprafaţă netedă ieşită in relief, bombată. Apele curen­
tului, îr.tilnindu-se, se um�au aci şi se st ri n g e au intr-un mănunchi
care se înălţa ca o movilă în strîmtoare. In aceeaşi clipă am avut
i m p re sia că o roaU gigantică ascunsă sub apă se învîrtea bezmetic
in deschizătura îngustă de piatră şi că partea de deasupra cu obada
ei de metal, strălucitoare, se ivea intre stînci.
- Ai grijă, cîrmeşte spre mijloc! imi strigli. inginerul, tutuin­
du-mă de data aceasta.
El continuă să vî slea s că. Imi dădeam seama că în acest fel voia
ca barca să nu fie prinsă in şuvoiul curentului şi să mai poată fi
cîrmită în ··direcţi a dorită.

5
 Lăsîndu -m ă cu toată gre u tatea pe cîrmă, căutam să intru î n
mijlocul ş u voiulu i pentru c a barca să n u se spargă de stinci.
Intr-o c lipă, bărc uţa noa stră se avintă spre obada roţi i care se
învîrtea i ntre stinc i şi se urcă deasupra ei ; pe sub ochi i mei tre­
c u ră vert i g inos pereti i negri de pi atră aproape vertica l i , uzi , şi, cu
o u ltimă lovitură, roata n e aruncă în largul măr i i .
_ In clipa c i n d barc a noastră zbura pri n strîmtoarea d i ntre stind,
m-am u i tat fără să vreau la cei doi tovarăşi de drum .
Inginerul şedea c a l m ; lăsase vblele d i n m i nă.
Mi-a răm as înti părită în m i n te faţa trasă şi pali dă a lui Golu­
benţev. Era poat e chiar ma i pal i d c a de obicei. lşi î ncleştase mii­
nile de margine a bărci i atît de tare, încît vi nele şi tendoanclt!
i se înălbiseră de tot . faţa i se împ ietrise, doar buzele îi trem u­
rau uşor.
Şopteau oare ceva?
Aru ncată , in sfîrşit, intr-o apă mai l i n iştită, barca se îndepărta
acum cu o viteză scăzută de locul primejdiei.
In sfîrşit, puteam răs utl a ş i noi i n voie !

III

In g i nerul şed ea nemişcat , cu umerii pleoştiţi. Părea că se o d i h­

neşte.
Golube nţev, care-şi recăpătase calmul său obişnuit, contempla
împrej u r i m i le cu aeru l unu i turist care a nimerit i ntr-u n loc c u
deosebire interesant.
.,Bi ne, bin e - mă g i n deam eu. Acolo însă, în strîmtoare, i ţi
cam i ntrase frica-n oase ... "

îmi dădeam seama de ce tocmai Gol ubenţev trecuse m ai greu

decit c e i l alţi pr in emoţîa legată de primejdie. lncă în timpul răz bo­
i u l u i băgasem de seamă deseori că oame n i i ocupaţi cu vreo treabă,
cum ar fi , de exemplu, tunari i de la artileria a nt iaeriană, care trag
î n i n a m i c u l din aer, dau mult mai puţină atenţie pri m ej d i e i decit
oamenii car e nu fac n i m i c şi cărora, prin forţa împrej u rărilor, nu l e
rămîn e decit s ă aştepte cl ipa cînd v a cădea bomba. D i n n o i trei,
Sm i r nov şi cu miQ,e am fost atît de absorbi ţi de s a l varea bărc ii, i n c i t
nu ne-a mai rămas tim p pentru emoţ i i . C u totu l altfel era cazul l u i
Gol u bcnţev: situaţia lui de pasager a fost c e a ma i dezava ntajoasă.
Sm irnov îşi apr i nsese o ţ i gară şi nu se grăbea să pună mina pe
visle : pesem n e că era încă obosi t şi aştepta să-şi revină in f i re.
I n tre timp ţărmul se depărtase tot ma i m u l t, i a r margi n i le l u i se to­
piră in ceaţa uşoară ce se înălţa l a orizont.
- El bi ne, hai să ne apucăm de l ucru, spuse în sfîrşit vîslaşul
nostru, i nşfăcînd rame le. Te pomeneşt i c ă ne mai apucă pe-a i c i şi
ciclonul făgăd u i t de s i nopticien i i noştri.
Intr-adevăr, d i n spr e ţărm începu pe neaşteptate să sufle vîntul.
N e i ndreptam în direcţia golfului. Smirno v ridica ritmic vîslel e
î n aer, apoi cu toată greutatea trupului apăsa pe ele căutînd să i n a in ­
teze cit m ai i u t e Se vedea limpe de că era obosit şi nu m a i vîslea cu
.

aceeaşi pu t ere ca pînă atunci. l -am propus de citeva ori să-I înlo cu ­
iesc. el însă îmi răsp u n d ea r idicîn d din umer i in semn că nu vrea.
Pînă l.a urmă tot a tre b u i t să cedeze. .
Am schimbat de citeva �ri între noi locurile d i n barcă. A în-
cercat să vislească şi Gol u henţev, î n s ă fără nici un folos ; era vădit
că vî slea pentru prima oară în v i aţă ş i, renu nţînd l a î n c ercările
sale, răm ase la cîrmă.
Mal ul se apropia cu o încetineală sîciitoare. Vintul se inteţise.
Soarele descrisese pe cer o voită uriaşă. De d i m i neaţă, c î n d pornise­
răm la scăldat, n i ci u nul dintre noi n u - ş i lu ase ceasul, şi habar nu
aveam cum s-ar fi putut afla ora d upă acest soare, care p arcă nu
m ai v oia să se mişte.
ln sfîrşit sim ţirăm cu totii că barca începuse să înainteze m al
reped e şi că vîslitul devenise mai u şor.
- Flux ul. constată Smirnov. Ei, dar cit timp vom fi zăbovit
pe-aic i ?
- Cel p u ţ i n şase ore, răspu nse tînărul. E ştiut doar că fluxurile
şi refl u x u r i l e se succed de patru ori în răstim pul a 24 de ore.
Cînd n e apropiarăm din nou d e stincile ce închideau golful, ne
dădurăm seam a că ele semănau cu două p i s i c i uriaşe ce se înfrun­
tau cu sălbăticie . F l u x u l era în faza lui cea m a i puternică. Capetele
p i s icilor păreau lăsat e în jos, în apa ale cărei valuri î n spumate adu­
ceau n espu s d e m ult c u nişte m u stăţi înspăimî ntătoare.
Gîn d u l că a veam din nou să ne avent urăm în clocotut stîncilor
şi al apelor n u ne păru de fel ispiti tor.
Jncepurăm s ă c ercetăm ţărm u l . Nu era oare mai înţelept să
acostăm î n tr- u n loc m a i potrivit şi s-o l uăm p e jos pînă la cătun?
In a i nte însă de a mai apuca să-m i împărtăşesc şi celorlalţi pă­
rerea, Golubenţev , care era la cîrmă , fără să m a i intrebe pe cin eva,
în dreptă deodată barca d irect spre c u m p l ita viitoare dintre sti nci.
C u o grabă ciudată, mă ru gă să-i iau foc u l la cîrm ă, iar el se ridi c ă
î n picioare ş i , c u braţele încruci şate, privi plin d e adm iraţ i e bulboana
in care barca noas tră pătru nsese din n o u .
I n strimtoare, ape l e se zbăteau cu i n dirjire, stincil e făceau sl
f i m îm proşcaţi cu mii de stropi, a ş a că î n curi n d eram uzi leoarcl
de parc - am fi intrat s u b un duş. Imagi nea ce mi se arăta acum pă­
rea să fie cu tot ul s chimbată d e aceea ce o văz usem in t i m p u l re­
fluxu l ui. Era ca şi c u m stih ia naturii se dezlănţui se şi mai t are.
S c u i p i n d ap a sărată ce-m i i n trase in gură, priveam hipnotizat
colţii stîn c i l or, căutînd să eirm esc cît mai bine barca printre ele.
Smir n o v, care deven is e d i ntr-o dată tăc u t , mîn u i a v i s l e l e.
Numai Golubenţev nu făcea n imic. P a l i d , cu faţa încordată, stă­
tea c u p i cioarele larg desfăc ut e şi privea cu atenţie puhoiul răscoli­
tor. D i n nou mi se păru că buzele l ui şoptea u ceva tainic.
- Da, aceasta- i o a devărată forţă ! spuse el după ce aj u n sesem
din nou î n golf şi după c e lăsasem toate primejd iile î n urm a
n oastră. Ce forţă ! repetă el cu o văd ită plăcere. Să vrei şi n u - ţ i poti
imagina aşa ceva !
O dată pătru nse î n golf, ş u voaiel e de apă ale curentului strios
îm pletite intre e l e se desfăceau ac u m î n tocmai ca un evantai. ln·
dreptasem barca în direcţia ponto nului s pre care alergau oamenii ce
ne zăriseră şi care ne aşteptau.
Sm irnov vî slea cu o poftă deosebită, hotărît ca in fata unl}r
astfel d e spectatori să nu dea de ruşi ne echipaju l bărcii noastre.
Barca se av înta spre po nton cu mare iuţeală şi abia in ult i m a
c l ipă putu_r,ăm manfvra în aşa fel incit să nu izbim prora de gri nzile
de 'lemn.-c·,.·

7
 - După cum văd, sinteti oameni indrăzneji, spuse şeful radio­
farului, scojindu-şi pipa din gură.
Arătînd cu pipa s pre cele ,.Două pisici", adăugă, dind din rap :
- La rellux, noi nu na vi g ăm niciodată prin ,.Strimtoarea blesle­
m ată ". Dumneavoastră, pot spune, ati bă tut recordul. Şi asta cu atit
ma i virtos cu ci t şi la intoarcere ati luat-o tot pe acolo. Noi v-am
tot st ri gat , v-am făcut semne, dar degeaba.
Vorbindu-ne, se uita la noi cu vădit respect, probabil că ne şi
lua drept nişte oameni inzestrati cu o nemaipomenită cutezanjă, d.tr
noi n-avurăm nici pe departe curajul să-i mărturi sim adevărul. La
drept vorbind, ajunsesem in largul mări i fără vo ia noastră. Iar in­
toarcerea tot prin "Strimtoarea blestemată" se făcuse, de fapt, din
i n i ţiat i va lui Golubenjev. El era acela care îndreptase barca spre
strimtoare, punîndu-ne in fata unui fapt de la care nu· · se mai putea
da în dărăt.

IV
Ducîndu-mă să-i c he m pe tovarăşii mei la masă, l- am găsit pe
S mi r nov controlind o puşcă de vînătoa re (plănuia să me a r g ă la
vînătoare dacă vremea a v ea să fie bun ă ) , iar pe Golubenţev l-am
aflat l a o masă de scri s . Cu un aer foa rt e concentrat, tînărul in­
semna c ev a intr-un caiet gros.
,.la te uită - mă gindii eu-, te p ome ne ş ti că scrie niscaiva
versuri."
Numai aşa mi se părea că-mi puteam explica şi s tar e a lui de
extaz pe care i-o surprinsesem la trecerea prin .,Strimtoarea bleste­
mată".
La m a să, Golubenfev, impotriva firii sale tăcute, se arătă vorbă­
re! din cale-afară. Povesti despre flux, despre reflu:t şi in general
despre maree.
- Pe globul pamintesc există locuri, spunea el intre altele, u n de
valurile fluxului ating c hiar şi 21 de metri, ceea ce insea:nnă că ele
ating inăl tim ea unei case cu şase etaje. Este adevărat că astfel ele
locuri sint foarte rare. Mărimea mijlocie a unui val de flux este de
apraximativ doi metri. La noi există însă l(!curi, in peninisula Kola,
de pildă, unde înăl ţim e a fluxului ajunge pînă la opt m et ri , iar in
une l e g_olfuri ale mării Ohotsk chiar pînă la doispreze.:e metri. Tn
guri le nuviilor şi în golfu rj înguste, fluxul este deosebit d e puter­
nic. la tă de ce aci, în golful Kap ri z naia, diferenţa n i v e lu l ui apei in
timpul fluxului şi al n:fluxului este atit de mare. Ea ajunge, de­
sigur, cel puţin pînă la zece metri.
Şeful statiei meteorologice co nfir mă cele spuse de el �i adau�e
că i n ălîi m e a fluxului variază după vreme.
- Ar fi interesant să avem date p rec i se, spuse Golubenfev. Este
foarte important să cunoaştem adi nd mea şi suprafaţa golfului, pre­
cum şi v it eza curentului de apă prin ,.Strimtoarea blestemată" in
timpul mareelor. Eu am incercat să calc ulez in minte această viteza,
desigur in mod apr oxim a ti v , am făcut şi nişte calcule aici, acasa,
ştiţi însă, cînd s o c o teşt i secundele pe ghicite, iar distanta o măsori
cu ochii, nu se pot dobindi rezultate exacte.
-!"-am ru�inat de mine insumi. Omul pe �are-1 crezusem laş 111
_

timp ce eu,·_Ş.i' cu Smirnov făceam tot ce ne sta în putinfă ca să sta-

pinim barca, adică la urma urmei ne îngrijeam de propria noastră
salv are , omul acesta e ra absorbit de cercetările sale ştiinţifice.
Atunci - mă intrebam pe drept cuvint - care dintre noi a arătat
la urma urmei mai mult curaj ?
Cind am în cepu t să le împărtăşesc gîndurile mele, Golubtnfev
se ui tă la mine plin de mirare. Pesemne că a s t fel de ginduri despre
curaj şi laşitate ni c i nu-i trecuseră prin minte şi citeva clipe nu
î nţ ele se măcar despre ce era vorba.
- E foarte i m portant , spuse el, să fie măsurată mai des inăl­
fimea flux u lui.
1 i rugă pe funcţionarii stat iei meteorologice ca să-i comunice la
adresa pe care le-o lăsă rezultatele observatiilor făcute de ei in ce
priveşte variatia nivelului apei în golf.
intre timp, vremea d ev enise urîtă şi dnd ameninfă să se strice
şi mai rău meteorologul ne anunţă să Iim gata de plec are. Ciclonul
care cuprinsese cu aripa lui gol ful Kapriznaia trecuse pe alături.
In momentul cind ne indreptam spre aerodrom, unde, fixat de
cabluri şi udat de ploaie, aştepta avionu l nostru, vintul s uf la încă
in rafale puternice. Nevoit să întoarcă maşina cea gre a împotriva
vintului, p i l otul decolă cu greu.
Insotiti de saluturile prieteneşti ale celor din Kapriznaia, ne-am
luat zborul. Pe drum am avut într-adevăr un timp frumos, cu un
soare minunat.
Cîteva ore mai tirziu, imi luam ritmas bun de la insotitorii mei,
De aci in colo drumurile noastre se despărţeau.

V
De atunci m-am mai intilnit de vreo două-trei ori, întîmplător,
cu Ghenadi Stepanovici Smirnov.
Intr-o zi, un prieten de-al m eu , un vînător pasionat, mă pofti să
mergem îm p reună la un concurs de tir cu talere.
Sub c erul liber, pe o paJişte m are, într-o pă d urice de mesft>acăn
era o m a şi năr ie semănînd intrucitva cu un picup, care putea fi în­
cărcată deo dată cu două du:z:ine de plăci şi ca re arunca in aer ţin­
tele ce aduceau intr-adevăr cu nişte farfurii. Cel ce se găsea pe
linia de tr ag ere trebuia să nimerea s că tinta inainte ca acea s t a să
fi căzut la pămînt.
O a d m ir aţie deosebită provocase in rindul celor prezenti un
vînător care trăgea dintr-o puşcă cu douit ţevi in două finte arun­
cate simnltan şi care zburau în directii diferite. Ridicind arma la
umăr. el nimerea farLuriile în zbor, făcîndu-le ţăndări cu înc ărcă t ura
de alice.
El repetă această performanţă de citeva ori şi, în sfîrşit, izbuti
să t r a gă deodată in patru finle ce erau aruncate cite o perec he simul­
tan, reincărcind arma in timp ce a doua pereche de f a rfurii zbura
încă in aer. O ploaie de făndări căzu pe pămînt, in ropotul de
aplauze ale celor de faţă.
întorcîndu-se spre mine la un moment dat, recunoscui in exce­
lentul tintaş pe Ghenadii Stepanovici.
- Hei, noroc, strigă el de de9arte, apoi se apropie şi imi scutura
cu putere mîna. Ce mai faci? (fi mai aduci aminte de Golubenfcv?
A d�t in---boala Arcticii. Se p r eum bl ă intr-una pe litoral. A năswcit
p e �a colo niŞţ�
m i nun ă j i i , nu alta !
:�- ---·

9
 In momentul acela, Ghena d i i Stepanovic i fu chemat de Juriu ,
aşa că n-am m ai aflat c e "m i nu ni" putuse născoci Golnbenţev.
Prieten u l meu mă trase după el la o expoziţie d e cii n i pe care,
dup ă părerea lui, treb u i a neapărat s-o văd. In z i u a aceea nu l-am
m ai văzut p e Smirnov.
Altă d ată, făceam parte d i ntr-o com isie d e recepji o nare a unei
centrale electr ice. O bl i gaţi a mea er a să verific j u s tetea şi temeinicia
cheltui e l i l or făc u te. Noua centrală nedepinzind d e departament u l
nostru , d i n com i s ie făceau parte oamen i ce-m i erau prea p uţi n
cunoscu ti .

In mare măsu ră, subcom i siile sf i rşi seră treburile ce le reveneau,

era aşteptat doar ex pertul, o celebritate în domeniul electrotehnicii.
La un moment d at, poarta mare, de fier forjat, se deschise larg,
şi i n parcul ce împrej m u i a centrala electrică i ntră u n turism de­
capotabil. lnăuntru şedea u n om cu umeri largi îmbrăcat cu un ,

palton gr i-desc h i s.
E l sări jos d i n maşină şi începu să urce grăbit treptele scări! .
Abia atunci m i - a m dat seama că somitatea i n domeniul eleclroteh­
nici i cu numele de Smirnov atit de răspî n dit este chiar Ghenadi i Ste­
panovi ci al m e u .
Smirnov i n cep u i nspecţia ce n tr a l ei . Cercctă î ncăpere d u p ă î ncă­
pere, control ă c u atenţie uti l a j u l m ontat şi puse o m u l ţ i m e de între­
bări.
1 ntr-u n loc vru să controleze partea di ndărăt a p a n o uril o r pe
care erau mon tate aparatele automate. Scojindu-şi hai na, el işi
strec ură trupul v o l umi n o s î n c u l oa r u l i n gust dintre p an ou r i şi zăbovi
m u l t t i m p aco l o î nvîrti n d între degetele sale groase f irele electrice
·

vopsi te în dHer i te c u lori. De acolo i eş i cu o b ra z u l mînjit de v o p se a :

socotind insă d upă zîmbet u l ce-i înfl orise pe f a ţă părea să fi e pe
,

d ep l i n m u l ţ umit.
După ce a te r m i n a t cu revi z i a teh n i că, Smirnov s- a aşezat să
stu d ieze actele sub c o m i s i i l or tehnice. Făce a n e n u m ă r a te şicane, cere:•
confirmarea fiecărui fapt , a fiecărei c i f re, ş i treb u i e să spu n că ne-a
p u s pe toţi să mu ncim p e deşelate.
Pe măsură ce se adincea în c ifre şi r a p o ar t e , faţa i se inscnin�
tot ma i m u lt. .. fn sfîrşit - spuse el r e s p ir in d uşurat, ştergîndu-şi
f r untea cu o batistă şi închizî n d carnetu l său de bu z un ar -, pu·
tem face raportul ; n-am nimic de spus, s-a l uc rat foa rte bi ne ".

Nici cu pri lej:ll ace l a nu i zbuti sem să schimb c u el m a i mult de

c î t eva vorbe .
... La ieşirea din ce ntral ă m - a m îm pi edica t de un o biect c are,
rostogolindu-se. a aju n s sub p ic i o arele m e l e Pe trotuar se găsea o
.

m i c ă lanternă de buzu nar. Era o p iesă s i m p l ă, făc ută de u n amator:

u n tub de a l umin iu puţin turtit, cu o le nt il ă groasă şi cu un buton .

M-am aplecat şi, cu u n gest maşina l , am rid icat lanterna. Ast­

fel de lanterne au fost m u lt folo site în t i m p u l răz boiul u i ca brichet<:>
şi portţi garete.
Tovarăşi i mei din com i s i e işi şi ocupaseră l ocuri le i n maşină şi,
nerăbdători, mă aşteptau ca să p lecăm. Nic i u nul d i ntre ei nu re­
clamă lanterna gllsită de mine.
Am dat "CC t u nci d i n umeri şi am virit-o in buzunarul pardesi u lui.
Ooar nu�-e� a să dau un anunt in zi are pentru atîta l u cru .
 VI
Intr-o zi u m b l a m la d ulap u l cu hai ne. Vo i am să scot d i n vraful
lucrurilor inghesuite o haină m aro n ca s-o dau la călcat.
Deodată ate ntia mi - a fost atrasă d e o pată a l băstr u i e, care stră­
l uci i n faţa ochi l o r mei . Pata scîntei a atît de putern ic, incit o distin­
geam u şor in semiintunericul d u l apu l u i .
Mi-au trebuit citeva c l i pe ca să- m i p o t d a seam a că l u m i n a aceea
stran i e venea d i n buzu narul pardesi u l u i meu bleumari n.
Băgînd mîna în buzunar, am dat d e t u b u l meta l i c turtit, care nu
era altceva decît l a n t e r na pe care o găsisem la centr a l a e lectrică.
Purtasem u l t i m a dată pardesiu! in ziua c i nd comis i a noastră îşi
term in ase l ucrări le. Era la sfî rşitul ver i i , pom i i îm brăcaseră hai n e
a u r i i , primele frunze veştejite se clăt inau i n aer. Ş i i ată c ă azi vedeam
pr i n fereastră cum cad fulg i de zăp adă; trecu seră, aşadar, mai mu l t
de două l u ni .
Pesemn e că in t i m p ce eu răscolea m hai nele d i n d u l a p apr i nsesem
fără să vreau lanterna. Am incercat s-o sting, insă butonu l se. înţe­
pen i se, aşa că am aruncat-o i ntr-unu l dintre sertare l e b i rou l u i şi am
u itat de ca.
Citeva zile n-am mai avut treabă la b irou, c i n d , deschizi n d ser­
tarul , am dat din nou peste lanterna cu p r i c i na. O lumi nă vi e ş i rec e
ţîşni in odaie. Lanterna lumina parcă atunci i s-ar fi p u s o bateri e
nou-nou fă.
Am cercetat-o cu ate nţia sporită d i ntr-o dată de curi ozitate. Era
închisă erme tic.
Oare era cu puti nţă c a ea să fi l u m i n a t fără i ncetare din z i u a
c i n d o găs isem pe stradă? lndeobşte la nternel e nu p o t l umi na atîta
t i m p, d u pă citeva ore de funcţionare nec esitînd i n l ocu irea baleriei.
Contrariat, continuam să exam i nez l a nterna. Ce năzdrăvăn i e putea
oare ascunde acest m i c ş i modest obiect ?

VII
A sosit, cred, momentul să vă povestesc şi cite ceva despre m i n e
personal.
Sint de m u lţi ani contabil şi, oricit m-aş încăpăţîna , tot nu m - aş
putea socoti d rept u n om tînăr. Dar n i c i d i n cate goria c e l or bătrîn i
cred că încă nu fac parte.
Im i place să observ şi să general izez ceea ce văd , d u pă c u m stă
in obi ceiul oamen i l or mai în etate. Cu toată seriozitatea caracterului
meu, s i m t u neori răbulnind in m i n e un zbengh i de băieţandru, nu
chiar u ş uratic, î n să f i i n d vorba, totu ş i , de un i m pu l s t ineresc şi ro­
mantic. Acest i m pu l s nelămurit z ace j n m i n e ca şi c i nd aş fi mereu
în aşteptarea unei întîmplări neobişnuite.
De m ulte ori, rea l i tatea justifică aşteptările mele, a stfel că l a
urma u rmei sint î n d reptăţ i t să cred că vi aţa noa stră. care n u se prea
osteneşte să ne aducă in f iecare zi ci!�-o noutate, este ea însăşi p l i n ă
doldora de romant i s m . Ma i sint ş i n iţe l i nventator.
in i ntrepr i n derea noastră am ajuns să mă bucur de o binemeri­
tată fai mă pentru faptul că am născoEit împreună cu do i i ngineri o
maşi n ă care face automat o sumedenie de c alc ule din practica p l i cti­
si to are a qJntabi l i tăjii .
, ,.Cont���iul-şef" - .aşa au botezat aparatul născocit de noi face
-

11-
parte din fam i lia maş i n i l or ,,cititoare". Cu aj utorul unor fotoelemente
potrivi ţe in mod corespu nză tor, a p a r atu l d i s t i n ge perfect orice ci fră.
S e poale i n t ro d u ce in interiorul l ui un tabl ou m are de cifre, ş i , cu o
vi teză u i m i toar e, neintilni tă la al t aparat, maş ina adună ci frele nenu ­
mărate lor c o l oane şi rubr ici şi im primă in l oc u l c uvenit totalul exact .
Tot aşa de repede poate verifica orice hi r ti e , sem nal i n d cea mai m i că
eroare. Poate indeplini şi m ul t e alte operafii, uşur î nd ast fel truda
contabil u l u i . Toate aces tea· fără n ici un z gomot, fără m uncă m anua l ă
ş i; bineinţeles, fără efort u l crei erului o menesc.
Ultima pretenţ ie poate să pară stranie : doar munca unu i c o n ­
t a bil este I n defi nitiv o muncă i n telectuală. Creierul o m u lui î n s ă tre­
b u ie fol os it pentru o t r e a b ă c rea t o are şi nicidecum pentru o m u n c ă
meca n i c ă , chiar dacă este vorb a d e matemat i c ă .
1 n rea l i z area acestui a p a r a t i m i aparjine, la d r e p t vorbind, n u m a i
i d eea m a t e m ati că, p a rtea m ecan i c ă a f o s t proiectată de i n g ineri, d <!
cei doi tovarăşi a i mei.
A c e asta reprezi·ntă lat u ra serioa s ă a a c t i v i t ăţ i i m e l e ; iată şi u n
exem p l u a l c e l eilalte edreme - a u şur i nţ ei mele, i lust rat ă prin t r - u n
gest n a i v şi no s t i m p e c are nu-m i e s te r u ş ine s !H pove3tesc.
i ntr-o zi n i se a d u s e l a c ontabilitate o comandă de l a tipografie
- diferite formulare. Pachete le de formulare erau i n vel ite intr-un
ambal aj de c u lori foarte vii - nişte foi pe care probabil că i n tipo­
g raf ie se făcu se proba culorilor. Acest ambalaj v iu colorat imi at rase
li tenţia şi î n ce p ui să cercetez mai c u luare - a m inte f i l e l e de hirtie
groasă, moto t o l ite .
Pe una dintre el e erau desenate n i ş t e c er c u r i m i c i , galbene de l a
c are · porneau nişte raze divergente, desenul repetî n du- s e ca p e u n
t a pet. P e o altă foaie erau aceleaşi cercuri, dar de culoare a l bă pe u n
f o n d a l b astr u deschis. P e . li" t r e i a , n i ş te fu lgere d e u n roşu a p ri n s .
Nu ş t i u dacă tocm ai' c u l orile v i i i m i a trăseseră atunci atenţ i a sau
d acă pete le ace lea c o l orate făceau parte din i m presiile m ă runte şi
totuşi atit d e d u rabile d e care u neori o m u l, d in pri c i na u n u i j oc c i u ­
d a t a l imag inaţiei, nu poate scăpa, şti u insi c ă î n t i m p c e l u c r a m
acele c erculeţe ş i fu l ge re colorate a p ărea u mere u pe fo n d u l c ifre lor
pe care le c itea m .
Acele c u l o ri vii au m ai s t i r n it ş i intere s u l altc u i v a.
Contabi l u l c e l m ai t î năr d i n se c ţ i a noastră, T a n ea G o ! u b i e v a ,
a transfor m at u n a d i n t re hirt i i le a c e l e a frumoase i n tr- u n d o s a r pen­
tru păstrarea actelor m a i v �chi. Dosarul viu c o l orat se di stingea pe
fond u l dosare l o r gal be ne, o biş n ui t e , ca u n t r a n d a f i r căzut pe n i s i p
( i ertat să f i u d e către cititor pentru a c e astă comparaţie).
Ş i eu, i n ciuda virstei m e l e , m-a m l ă sat i s r itit : a m tăiat cu o
foarfecă o făşie cu ful gere şi u n a cu cercuri, le- a m l i pit împreu nă şi
mi-am făc u t un s e m n de carte pentru re g i stre l e me l e .
P e atunci , î n c ă nu p uteam b ă n u i că i mi va fi d a t să mă i ntil­
nesc d i n nou cu aceste cercuri şi fuh rere, însă i n î mpre j u r ări c u t o t u l
deosebi te_

VI I J
De la u n timp, Îfl intreprinderea noastră i ncepu să se vo r bea s c ă
tot mai mult de obiecti vul 2 1 .
Pentru prima oară a m auzit d e această denumire af l i ndu-mă la
fabrica noastră de c alculare. Oare ştie cititor u l ce în seamn ă asta ?
" Fabrica de c a lc ul are " e ste o î n t re pr i n d ere nu p r e a m are ca dimen­
s i uni , i n s ă uriaşă î n c e pr iveşte amploarea a c t i v i tă ţ i i : este o a d e v ă­
rată .,moa ră m atematică". Aci se p r i m es c coloane nesfî rş i te de c i fre,
î n soţ i te de o foaie cu in s trucţi uni . O p er a t orul intro d u c e pachet u l de
tabele î n cutia a p a ra t u l u i corespunzător, a p a să pe o pî r g h ie ş i t rec e
la o parte, ocupî n d u - se cu a lte trebur i . C a l c u l ator u l mecanic scoate
d i n cut i e foaie d u pă foa i e, ,.citeşte" cifrele şi, c u o v i t e z ă i nt r - a devăr
ca d i n basme, face c a l c ul e le ne c es are . Re z ult a tul f i n a l es te t i p ări t pe
u n f o r m u l a r , apoi. p r i n tr - o sonerie, operatorul este chemat d e a u t om a t .
După u t i l a j u l ei, f abric a noastră de c al c u l a re este soc ot ită c a
un a d i n tre c e l e mai bu ne d in t ară. Pri m i m comenzi de l a d ifer i te
î n tr ep ri nd er i şi i n s t i t ut i i cu ceri nţe d i n cel e m a i v a r i a te. Nu ne
m ă r g i n i m n u m ai la executarea c a l cu l e lor , ci d i rec ţ i a noastră se ocupă
şi d e p r o i e c t a r ea şi f a b r i c a r ea d i feritelor a parate de c a l c u l a t .
Aci, î n tr- u n u l d i n a t e l i u e l e f a bri c i i , a fost e x p e r i m e n t a t şi .,con­
t a b i l u l-şef" a l nos t r u înainte de a f i f os t trec u t l a p ro d u c ţ i a in serie.
Nu cu m u l t t i m p în u r m ă , ve n i n d la fabrică, atenţi a m i -a fost
atrasă de u n teanc de hîrtii p l i n e d e cifre ce se găse a u pe m a ş a
f u ncţionarul u i c a re p r i m e a comenzile.
- După c um v ă d , a v em m a te r i e p r i mă destulă, am sp us , ară­
t i n d spre v ra f u l de h îr t i i de pe m a s ă .
- Da , t o t o b i ect i v u l 2 1 , r ă sp un s e funcţionaru l . I n u l t i m ul timp
ne-au copleşit c u ., c i f r el e " lor.
Intr-o zi am î nt î l ni t în fa brică pe un i n g i ne r n ec u n oscut. Toc m a i
se a d u sese i n p r e z en ţ a l ui p a r t i d a ob i ş n ui t ă d e ta be le cu menţi u n e a
. . 2 1 " pe m a rg inea de s u s a fiecărei pa gi n i .
Funcţiona r u l de la comenzi exc lamă în glumă :
Di n nou, t o t de-a l e d u m n e a v oa s t r ă ! De unde ma i luaţi atitea
c i f re ?
F i i i f llră grijă, nu I H ă m d i n cer , 1'ă spun s e z i m b i n d i n gi­
le
n erul. Pesem n e că era c h i a r c l ie n t u l . Ci frele acestea sint va l o r i a bsolut
reale, c u t o a t e că proven i e n ţ a lor e s te c e r e a sc ă .
- Jnseamnă că to tuş i le J uafi d i n c er, am s p u s eu. O bu nă
sur s ă , n - a m ce zice !
- N u, noi le obţ i nem aci, pe P ă m î n t , cu i n s tT u mentel e noa stre,
î n să p r ov en i e n ţ a lor se d atoreşte L u n i i .
- După c um v ă d , î n c erca.i să glumesc, voi, in giner i i , n i c i L u n a
n - o l ă s a ţ i i n ţ)ace.
- Dar d e ce să se lnvîrlească de-a s ur da in jurul P ă m î n t u l ui ?
Să m u ncească ! î m i răspu n se pe ace l a şi
ton serios i n g i n er u l .
- Hm . .. , spusei hotărî t să c o nt i n ui g l u m a . A ţ i încer c a t c u m v a
să fac e t i l e gătura d i rec tă c u e a , să t r a g e ţ i f i r e p î n ă acolo ? C a m de­
părt i ş o r p e n tru treaba ast a !
l n g i nu u l î n c et ă să m a i r î d ă . O c h i i î ncepu r ă �ă- i stră l u cea s c ă .
- Teh n ic a de a z i , spuse el, v a g a s i u n m i j l oc să a t r a gă l a
m mu: ii ş i acest sate l i t a l Păm întulu i , să n u vă i n d o i f i de ac�st l u c r u .
L u n a n e va a p rov i z i o n a c u en erg ie .
Cu vor bele ac e s t ea , convorbirea n o as tră luă sfîrşit.
De a t u n ci , de f i ec a re dată cind v e neam la f a b r i c ă, vedeam m ereu
vral\lrile m�ri de tabele cu c i f re de o r i g i n e selen ară. Obiecti vul 2 1
devenise -urhd d i n t r e c l i e n ţ i i noştri cei m a i mari.

13
 IX
Dar să ne intoarcem acum l a lanterna care a cont i n uat să l umi­
neze i n sertarul biroului meu.
La i ntreprinderea noastră lucrează ingineri de spec ialităţi d i fe­
rite ş i m-am gindit să arllt unuia d i ntre ei lanterna găsită.
L u ind-o c u mine ş i gă sind un moment prielnic . m-am adresat
şefului biroul ui de construc ţii.
- C u ce te pot servi ? mă întrebă acesta, intinzi ndu-mi m i na şi
clipind prietenos din och i . Cu ce te ocupi acum ?
Ş eful birou lui nu putea să creadă că e x i stă cineva care trăieşte
şi munceşte pur şi simplu fără să inventeze ceva s n u fără să- şi
spar�l intr-una capul cu vreo inovatie.
l -am expl icat că de d ata acea sta venisem p entru cu totul altă
treabă.
- Am nevoie, am spus eu, de o consultaj ie in domeniul electro­
tehnicii care nu e ste legată d irect cu activitatea mea de inve ntator.
Hm . . . • făcu pe un ton plin de s u binţ ele suri şeful biroului.
El se gî ndea probabil că nu vrea u să - i vorbesc d e o nouă idee de
a mea inainte de a f i convins că e bună.
- Poftim, poftim, spuse el cu gla s tare. Adresează-t e atunci l u i
lvan Pa v lov i c i. E l tt>-a ma i aj utat o dată. U ite-1, tocmai vine şi el.
In odaie intră inginerul Afanasiev. La timpul său l-am consul t at
p e n t r u p ar tea electr i că a ap arat u l u i nostru "Eontabil u l -ş e f " .
O clipă m a i tirz i u stăteam de vorbă c u A f a n a s i e v in biroul l ui.
l-am istori s i t povestea cu lanterna de la incep u t u l ei . lvan P a v­
l ov i c i mă asculta c u multă l u are-aminte. Faţa l u i t înără era foarte
serioasă. Zimb i o singură dată at unc i c i nd i -am mărturis it că nu
m-am putut hotărî să mă a d resez alt( u i va cu această poveste, temin­
d u-mă c ă n-am să f i u luat in serios.
- Da, i n t r - a d evăr, s- ar părea că este un lucru de necrez u t ,
spuse el.
A poi c ă z u pc g i n d u r i şi adăugă :
- De fapt este o m a r e minune. Ch iar pen t r u noi , care sintem
obişnu i ţi c u mi n u n i le teh n i c i i , ea ne parc grand ioa să. Imi aduc ami n te,
cind am auz it p entru prima oară d e s p re ace a stă d escoperire am ră­
mas u i m it .
- C u m , d umneavoastr ă şt i aţ i de mult des pre acest l uc r u ? in ­
trebai eu .
A f a n a s iev i n c e p u s ă ridă :
- 1 n c u r i n d va c u n o a ş te toată l umea această minune. Nu este o
d e s coperi re care să r ă m î n ă u n apanaj al unui cerc restrins de sper i a­
l i şt i . De f a pt, in venţia este de pe acum folositi! in practică, însă i n
l i mite mai restrinse. Se face e x perimentarea e i şi de aceea d eocam•
dată est� prea puj in cunoscută.
Ce fel de invenţ i e e ste ?
- N i şte a c u m u l atori de un s istem cu tot u l nou.
- E ste cumva o descoperire d e mare importantă ?
- E n o r m ă . E o revol u t i e tehnică.
l v a n Pavlov ic i se rid ică d e pe scaun şi Incepu să se plimbe p r i n
cameră rle l a un col t la alt u l .
- G î nd eşte-te numai, s puse el, eli in u l t i m ii c i nc i z ec i de ani

,
şt i tnta a trăit n i şte schimblri colosale, tehnica a depăş it v i surile crle
m iii i n d!'ăzoefe ale trecutului apro piat iar procedeele de olstrare a

CJ_!�::o�J�
energiei electrice nu s - a u schimbat prea mult în p r m c 1 p 1 U . la, de
exemplu, o bat�rie pent r u o lanternă de buzunar şi sparge-o. E s t e
aceeaşi ca şi acum cincizec i de ani : o constru c ţ ie din zi nc şi căr­
b u ne c u electroli tul din s oluţie de am on iac. descrisă i n m a i toat e ma·
n u alele vec h i de f i zică, alături de elec t r i c itatea galva n i c ă ş i de alte
i n ceputuri modeste ale electrotehnl c i i . D u m neata nu a i a v u t n i ci odată
i mpre s i a, cumpă r î nd o baterie nouă, că f i i in mină un ade v ă r a t ana­
c roni sm teh n i c ?
Recunoscui că nu m - am g i ndit la un a s t fel de l u c r u .
- Ş i cu toate astea e u n adevăr, c o n t i n u ă A f a n a s i e v . Ş t i i n ţa ,
c are a pătru n s in e s e n ţ a struc t u r i i atom u lui, şi tehn i c a, dep r i n să să
c onstrui ască fel de fel de aparate m i nunate. n-a u putut tim p indelun­
gat să facă ni m i c cu acea s t ă bateri e prim i t i vă şi cu ortaci i ei - ac u ­
mul a t o r i i alcalini ş i a c i z i vol umi noş i - , n-au şt i u t să dea ome n ir i i
un m i jloc m a i com od pentru acu mul area energiei electr i c e. lnsea m n ă
că era o pro blemă f o a r t e grea !
- Da, este cazul să ne mindrim, adăugă l v an Pavlovic i după
citeva clipe de tăcere. Mai ales că, la urma urmei, nu totul stă in per­
fecţ i o n a rea l a n ternelor de buz u nar. V i c t oria repurtată este in real i­
tate colos ală . Este greu c h i a r să spu i deodată ce însemnătate va avea
i n viaţa no astră această i n v enţie.
Rugai pe lvan P a v l o vic i �ă-m i spună m ai pe larg despre această
invenţie.
- Să luăm, de exempl u , ap l i carea practică a energie i electrice,
cont i n u ă el . Ea este obţinută acum p r i n diferite m ij loace, intre care
şi c u ajutorul i n stalaţiilor atom ice. Fol o s i rea energie i electrice î n să
este de obicei legată de necesi tatea i n stalăr ii u n ei legături pină l a
c onsumator. l ată u n alt mijloc, mult m a i simplu : energi a s e obţ i ne i n
nişt e instalaţii staţi onare puternice ş i ajunge la con sumator in m i ci
bido n a şe de felul acestei lantt'rne. Datorită invenţiei de care v orbim,
folosirea multor m aşi n i m oderne va fi u şurată cu mult, şi aceasta fără
m od i ficări e senţiale i n c onstruc t i a lor.
- Cum aşa ?
- O duzină de acumul at ori p ortativi, c a re pot încăpea intr-un
buzunar, est e suficientă spre a face ca o locom o t i vă electrică să ducă
un tren de la Mosc ova p î nă la Vladivostok. I ar dacă vei m onta
citeva sute de e l emente, vei obţine o baterie care nu va ocupa mai
mult loc c a volum dec i t un sertar de la acest birou, iar l o c om oti\·a
el ectrică va putea functi o n a şase l u ni de z i le fără să f i e ne v oi e de
o reîncărc are. Acel a ş i lucru pentru troleibuze. electrobuze, electro­
autom o bile, e lectron a ve, elec trotractoare etc. A st fel , tot c e se m i ş c ă
ş i a r e nevoie de energie electrică i n tim p u l m ersul ui o va avea fără
m i jloci rea u n ei reţele de c ontact, care este c o st i s i t oare şi are nevoie
de o ingrij ire atentă ş i care totuşi, orice s-ar s pune, jenează funcţio·
n a rea acestor m a şini . Cu ajutorul u n or asemene a a cum ulatori m i nus­
c u i i se va p u tea lans a o locom ot i vă elect rică şi pe un sector n eelec­
l r i ficat, i ar troleibu z u l va circula fără troleuri pe ori ce stradă sa u
ş o sea d i n imprej urim ile oraş ului.
Acest mijloc de întrebui nţare a noi l or a cumul atori este departe
de a fi si ng uru l , c o n t inuă !van Pavl ovi ci. De altfel, fol o s i nd energ i a
nuclea ră, n u n e gi ndi m să renunţăm şi la a l t e izvoare. De pi ldă, l a
ener �ia ·fiLJ._viUor. Sau l a centralele elec trice care f u nc ţ i onează cu
c a ];e. Cantităţ i l e u r i a ş e de energie p e c a r e le pr oduc electrocentralele
noa stre sinf\''trans m ise consumatorul u i prin l in iile de î n a ltă tens i u n e.

l5
 Dumneata şti i doar că ex i s t ă locuri unde ar fi absurd să c o n s tr u i e ş ti
linii de î n al t ă ten s i u ne atît de c os ti s i t oa re . De pi l dă, în A rct ic a sînt
m ulte m ici loc a l i tă ţ i , aflate de m u l te ori l a mari d ep ăr tăr i u nele de
altele. A r e vreun sens s ă tragi de- J l u n g u l î n tr e g u l u i l itoral nordic
l i n i i de î n a l t ă tensiune ? Noua i n v e nţ ie ne s u ge re a ză o a l t ă cale .
Energia e lectrică, in orice can titate ar fi şi com p r i m at ă in a c es t
ambalaj comod ( l van P a vlovi ci zvîr l i l a nterna î n sus şi o pri n s e di n
n o u ) , poate fi t r a n sp or ta t ă pentru un an î ntreg în tim pul n a v i g a ţ i e i
de v a r ă. Se l a să in fiecare port citeva lăz i, se i a u îndărăt lăz i l e c u
acumu latorii descărcafi , şi t re a ba s-a făcut. Nu va m a i f i nevo ie să
t ra nsp o rt i c om b u st i b i l u l n ic i în A ntarct i d a . V o m p utea, cum s-ar z i c e ,
să l e g ă m o rica re d i ntre a gregatele antarct i c e l a cen tra lel e noastre
electrice din S i beria sau de pe Vol ga.
- E u i m i tor ! spuse i e u în şo a p t ă , i mpresionat de t a b l o u l p e c are
i n g i n er u l îl z u g r ă v i s e i n fata mea. Spune-mi, te r o g , şi c i n e a d e sco­
perit această minune ?
- La ea a lucrat un colectiv i n t re g, s u r î se t v a n Pavlovici . Ase­
m e n e a descoperiri n eces ită un n i vel şt i i n ţ i f i c şi te hn i c foarte i n alt ş i
o c o l a bo r a re foar t e s t rî n s ă. T e o re t ic , pos i b i l i t a t e a a c u m u l ă r i i energiei
e l e ctr i c e î n c a nt i t ăţ i m ari ş i într-un volum cit m a i red u s era, de fapt,
c u n o scu tă m ai de m u l t. Toată probl em a consta in a găsi o so l u ţ ie
practică, d a r ca să a j u n g i l a ea n u era de l oc u şor. D u pă c u m vezi,
este vorba d e o d esco per i r e u ri aşă. In c ee a ce p r i veşte propriet ar u l
acestei l a n terne ( l v an Pa v l o v ic i î·n vîrt i i n m i n i l a n t e r n a ) , cred că
f i-I pot destă i n u i. E s te G he n a d i i S te p a novic i Smirnov.
- Cum ? S m i r nov ? excl amai eu f ă r ă să vr e au. Ghenadii Ste­
panovici ?
· - Dar, ce, îl c u n oş ti cumva ? întrebă m i ra t , la ri n d ul s ă u ,
in gineru l .
- l l n u t v o inic, c u u meri l a ţ i ? F o art e e n e rg ic , p l i n de v ia ţ ă . U n
adevărat s u f let deschi s de r u s ...
- fără î n d o i a l ă că el e s te 1
M-am l o v i t cu m i n a peste fru nte. De s i g u r că el fusese o m ul c a re
î ş i p i er d u se l a n terna. O fo l o s i s e de bu n ă - s eam ă in t i m p u l i n specţ iei
ş i, fără să b a g e d e se a mă, a p ierd ut-o. Acum î n ce p e a m să-m i acl u c
a m i n te că zări s e m această l a n tern ă în mina l u i Ghena d i i Stepanovici
c i n d c ă lători sem î m p r e u n ă cu a v i o n u l spre Arct ica. N u m a i că atunci
lantern a n u e r a n ic i pe d ep a r t e .,perpet uă".
A d i n c i t in a mint iri, rămăsei tăc ut .
A f a n a s i e v se u i tă p rie tenos l a m i ne şi-mi spuse :
- Dacă sînteţi prieteni vechi , treb u i e să cu n o ş t i această lan­
ternă. Doar Ghena d i i St e p a n ovi c i nu s - a despăr ţ i t niciodată de e a
î n c ă d e pe t i m pu l războ iu l u i . O să - i f a c i o m are bucurie c i n d va a f l a
că i s-a găsit l a nterna.
l va n P a v lovic i î m i fă g ăd u i să afle adresa l u i Smirnov ş i să m i · o
com u n ice.

X
Nici d u p ă ce m - a m î ntors acasă, n-am inceta t să mă gî n d e sc l a
î n tî m p l ă r i l e şi c o n vorbiri le u l t i m el or zile.
De c îte v a ori s- a in t i m p l a t să-m i i n drept privirea î n sus, peste
acoperişul c�selor, deas upra u l t i m el o r fe r e s t r e cu lu m i n a portoca l ie,
aco.lo iJ nde,- pJuteşte pe cerul a l b a s t r u secera stră luci toare.
"
Mă uitam,
'
,:;._.:
d eopotrivă de curios, la culoarea cetwşie , pal idă, ce completa în în­
tregimea l u i d i sc u l l u n ar.
" Ce energie trebui e să existe acolo, pe acest corp ceresc - m ă
gîndeam eu - şi pri n ce m i j l o a c e aju nge e a i n miinile oameni lor
sovietici ? N u este m inunat oare că savanţii noştri au şti ut să fo l o­
sească acest satelit îndepărtat al Pămîntulu i pentru nevoi l e constru c-:
f i i lor noa stre ! "
, , Ş i c e inventie u l u itoare repre z i n tă aceşti acumul atori m i n u naţi,
c are s i m p l i f ică atît de mult i nt rebu i n farea energiei electrice ! " - îmi
a d uceam a m i nte d e toate cele auzite d e la Afana siev.
Scă ldate de lumină şi parcă c ioplite în p i a tră, se înill fau casele
nou constru ite, ca n işte m u n t i uriaşi, loc u i t i , c are totuşi nu te apasă
pri n m ă r i mea lor, ci îfi creează i m presi a liniştii desăvîrşite şi a
fr u m u seţi i .
A trecut u n gru.p de studenti . fete ş i băiefi, mişcîndu-şl plini d e
vesel ie servietele lor, p arcă in e l e ar f i stat c h ei l e fermecate pentru
toate t a i nel e l u m i i .
A trec ut u n lt'oleibaz, lăsînd î n urm a l u i bîzî itul uşor a l flrelor
electrice.
De-a l u n gul c opac i lor în cărc af j de omătu l a l b treceau p e trotuar
şiruri de pieto ni .
A trec u t un bătrî n înalt cu părul cărunt, cu o căc i u l ă m are de
h l a n ă a r g i n t i e p arc ă pudrată de z ă p a dă ; f aţa lui frumoasă respira
încă a tin erete.
Cu pălăria p u s ă negl ijent p e cap, cu g u l erul p a l t o n u l u i ridicat,
cu mîi n ile virite adinc î n buz u nare. a trec ut u n tînăr cu getă t or sat;
visător : a vea fata serio asă şi p r i vi rea unu i om care m e d ite a z ă cu
c.-av itate chi ar şi pe dru m . Ci ne o fi oare ? Să fie cum v a un i nventa­
tOr care, după o zi î ntreagă petrec ută asupra u nor planuri şi-a î n­
găd u i t o scu rtă plim bare ?
A trecut in fugă o fetită tinind in mină o m apă cu note m u z i­
c ale ; cosifel e b ă l a i e i i s ă l t a u u şor pe ste hă i n u fa de b l a n ă ...
Imi plac e n e s p u s de mult să pri vesc a tent fetele oameni lor pe
care i i inti l n e sc pe st;adă. Privirea i n spirată. acea prezentă d i scretă
a gin d u l u i pe care-I citeşti in ochi i lor, at itudinea prietenească şi
c a l m ă fa ţă de cei lal ti trecători, energia refi nută. i n tipărită in co l t uri l e
guri i , şi in special s i � uranta. s i guranta nec l intită în z i ua lor de azi
ş i cea d e m i i ne ... lată, acest ceva caracteristic mă atrage nespus,
acest ceva pe care - I vezi pe fete le trecătc ri lor, în ap arenţă atit de
pu f i n a semănători unii cu ceilalţi.
Aţi observat c u m va că de la un t i m p incoace oame n i i a u devenit
mai frumoşi ? Da, d a , este u n fapt. La d rept vorbind. n ici n u este
ce va neobişn u i t. Ca l ităţi le m o r ale cele mai remarcabile ale om u l u i ,
c u m sint i n t e l i ge n ţa, voinţa, curaj u l şi nobletea caracteru lui, se reflec­
tă totdeauna i n och i i lui, in s u ri sul l u i, i n expresia fetei sale, e l e il
i nspi ră şi il fac să fie mai frumos. Toc mai aceste trăsături i mpri m ă
î n oameni regimul nostr• sovietic . .\ ş.a că frumtssetea este u n a t r i but
firesc al om ul ui sovi etic.
Am mai ajuns ta o concluzie pe c are vreau s-o îm părtăşesc şi
cit itor u l u i , nu vă î n c redeţi totdeauna in o g l indă, si n-o credeţi d acă
ea vă arată o z birci t u ră mai mult sau un nou fir de păr alb ; a ţ i
d evenit mai. fru mos. N a tura, cu to at e proce sele ei d e i m bătri n i re, nu
poate ţine -j)a sul cu dezvoltarea s pi r i tu al ă a o m u l u i . Acest fapt este

17
foarte îmbuc urător, în spec i a l pen tru oameni i care a u trecut de vîrsta
m i j l o c i e.
Să vezi ce m a i g i n d uri i l i trec prin cap cînd stu diezi feţele oa­
m e n i l or pe care îi î ntî l n eşti pe stră z i le obişnu ite a le Moscovei .
Un astfel d e trecător mi 1-a ream i ntit d i ntr-o d ată pe Ghe n a d i i
St�panovici. Am întors c h i a r c a p u l şi m - am uitat d u p ă el, d a r nu era
dinsul.

XI

- A i i z b u t i t s ă a f l i adresa l u i Sm irnov ? l - a m î ntrebat p e Afa­

n a siev d u pă citeva z i l e . Ne găseam din nou î n b i rou l i n gi neru l u i .
A m aflat, d a r este p l ecat.
- Păc at. Dar nu se şti e u n d e ?
- La o b iectiv u l 2 1 .
- Aha, e vorba d e obiecti v u l acela care are n u ştiu c e legătură
cu Lu n a ? întrebai e u surpri ns.
- Da. zîmbi 1\fanasiev. Dar dum neata de und e şti i ?
l-am povestit ce şti am.
- I n ord i ne, rosti inginerul . Acolo o să vă şi i ntil n it i . fncă nu
f i s-a spus c ă urmează să pleci şi dumneata acolo ?
- Eu să plec l a obiec t i v u l 21 ? intrebai, la ri n d u l meu, mirat
peste măsură. Ce să fac acolo ?
- O să fi se lăm urească i n d ată dacă i n pri n c i p i u n-a i nimic îm­
potriva acestei călători i .
- Nădăjduiesc c ă n u v a trebui să zbor tocma i în L u n ă ?
· Pusesem î ntrebarea aceasta pe jumătate în gl u mă. însă, l a drept
vorbind, nu eram chiar aşa de s i gu r de răsp u n s u l negat i v al i n gi­
neru l u i. Te pot i aştepta l a orice s u rpriză d i n partea teh n i c ii z i l elor
n oastre. chiar şi l a zborul omulu i i n Lună. La n o i se fac m u l te l u ­
cruri fără reclam ă z gomotoasă, şi l umea află totu l n u m a i d u p ă ce ţel u l
a fost ati n s .
- Oh, nu ! ră spu nse A fa n a s i e v vesel, n-ai de c e s ă zbori î n
L u n ă . Pentru a i nhăma L u n a l a treabă î n sl u.i ba o m u l u i , n!J e chiar
nevoie s-o ţ i i de căpăstru î n î nţelesul adevărat a l cuvînt u l u i . Acest
l u c ru se po ate înfăptu i de pe Pămînt folosi n d metoda c e a m a i obiş­
n u ită ş i c are îţi este cunoscută. Te î ntî l neşti cu ea i n f iecare zi la
orice oră. Este vorba de forţa e i de atracţie.
- Forta e i de atracţ ie ? repetai d u pă e l , că utî n d să-mi ami ntesc
capitol u l d i n m a n u a l u l de f i z i c ă i n c are tratează despre forţa sele­
n a ră de atractie ; o buchi sisem destul î n anii şcol i i, însă de atu n c i
a m uitat-o c u desăvîrşire .
- D a . da ! I ată c a re sint .,fi rele" i n v i z i b i l e , d ar s o l i de c e l eagă
L u n a cu Pămîntu l . Este aceeaşi p utere care provoacă fluxurile ş i re­
fl!tx uri le mării, aşa-numite le m aree. De problem a valorificării ener giei
fll :tree lor se ocupă u n i n stitut speci a l . El po artă chiar n umele de ,. I n st i­
tut al mareelor". Obiecti v u l 2 1 este un a d intre bazele acestui inst itut.
la te uită despre ce era vorba ! N uma i un a stfel d e gînd nu-mi
p11tea trec e prin cap ... Energia mareelor este chiar enertzia L u n i i . m a i
b i ne z i s energ ia atracţiei selenare !
- Si unde se află acest obiecti v ?
- Pe l itora lu l nordic, ră spunse Afanasiev, d a r prec i s nu ştiu .. .
l.� g.ături l e ,c.u i n stitut u l se mărginesc numai l a faptul că u z i n a noa stră
exec ută tH'!'Ifru el. ra si rPntru al t i c l ienti. di ferite calcule, iar biroul
n o stru de construc ţ i i a fost solicitat să le recoma nde pentru vreo
două l u n i un spec i a l ist în contabi l it ate. 1\ u de constru i t acolo ceva
ş i trebu ie consultat tocmai u n contabi l . m i se pare chiar că este vorba
să tran sforme s istem u l l or de conta b i l itate, dar. la d rept vor b i n d . amă·
n u ntel e nu le c u n o sc . N e - a u rugat î n să în mod deosebit să le reco­
m a n d ăm un om invent i v . N i kolai l v anovi c i ( şeful bi rou l u i de con struc­
ti i ) a socotit că d u m neata eşti omul cel mai potrivit pentru aces t
l ucru şi , după ci t se pare, i-a şi vorbit d espre a ceasta d i rectoru l u i .
I n aceea ş i z i a m fost chema t de d irector. care m - a i ntrebat d acă
n-am n i m ic î m p otrivă să fiu tr i m i s i n deleg aţi e la obiecti v ul 2 1 . I n
c a b i n etu l d i rectoru l u i era d e faţă ş i N ik o l a i l vanov ici , care s e u i ta
la m i n e cu o priv ire prietenească şi i ncuraj atoare.
- U n d e u rmează să p l ec ?
- In golfu l Kapri z n a i a .
C it pe-aci să mă cuprindă ameţe a l a, aşa am f o s t de u i m it l a
auzu l ace l u i nume. Aşadar, v i a ţ a a hotărît să-mi ofere u n şir neaştep­
tat de suprize. Ch i ar şi fără f irea mea roma ntică, aş fi fost surpr i n s
d e această potri vir e a i nti m f) l ă ri l or.
C u poşti c u m va local i t atea ?
- Da, am fost pe acolo o dată, cu vreo d o i sprezece an i i n
urmă.
- A-a ... , d irectorul îşi incrucişă zîm b i n d priv irea cu N ik o l a i
l v anov i c i . vei găsi acol o m a ri sch i m bări .

XII
A v i o n u l zbura spre Zagoreansk, un centru mare al ţ i n u t u l ui so­
vietic de d i n c o l o de cerc u l polar.
Pasager i i erau d i ntre cei văzufi adesea î n astfel d e curse.
Un medic, bărbat tînăr cu ochelari şi cu un barbi şon negru, care
îi dădea o î n fă ţ i şare cam demodată, l u cru care însă se vedea l i m­
ped e că-I am uza foart e m u l t ; el s e intorcea d i n capitală l a locul l u i
d e m u n c ă împreu n ă cu soţia. E a e r a a gronom şi absolvise de curî n d
Academ i a "Tim ireazev".
Ti neri i căsătoriţi d uceau cu ei o l adă î nţesată cu fel d e fel de
cratiţe electrice, reşouri de cel mai nou sistem , c e a i n ice. ibrice, pină
ş i u n samovar electric.
C e i l a l ţ i pasageri erau doi i n g i neri ce se i ntorceau la Za gore ansk
d i n tr-o d e l e gaţie. U n u l d i ntre e i era c h i m i st, i a r cel ă l a lt electric ian.
A m i n d o i l u crau la staţi u nea de gaze ificare subterană care apro­
viziona Zagorea n sk u l cu energie el ectrică iefti n ă . După spusele lor
o - a vea sens ca zăc ă m i n t e l e de cărbu n i locale să fie exploatate altfel.
- Dar aprovizion area vapoarelor c u m se face ? am i ntrebat eu,
doar Zagorea nskul este port maritim.
I n giner i i începură sit ridă.
- Astăzi flota noastră i ncepe să renunte tot m ai m u l t la căr­
bu n i, im i e x p l i c ă ingi nerul ch i m i st, care m i se părea a fi m a i vîrst n ic,
un om i nalt, adus din s p ate, cu o m u staţă cam pleoştită şi cu o p ri­
v i re l impede ce izvora d i n och i i săi a l baştri . Cărbu nel e e de m a re
folos pentru gazeilicare, î ntoc m ai ca materia primă pentru obţi nerea
d i feritelor pro d u s e chim ice. Pentru v apoare mai exi stă şi alte surse
d e energ ie.
--: Vă .referiti l a
energi a atomică ? î ntrebă An a l v a novna. soţia
meo icuhu: "' '
,_-

19
 - Şi la energia atomică ş i la oricare alta, toa te, la urma urmei,
sînt tran sformate tot în e n er gi e electrică. De a l tf e l , o centrală elec­
trici poate să stea liniştită undeva pe ţărm, iar ener gia ei să pună
în mi şcare motoarele multor vapoare. .
- Cam se poate transporta energ i a el ec tric ă fără conductor i ?
- Asta ar f i cea d intîi rezolvare a problemei. Dar mai ellistă şi
a ltele. U na care, fără in st a laf i i com plicate. îngăduie c a energia elec·
trică să f ie fo l o s it ă nu numai de nave mari. ci chiar şi de o simplă
barcă c u motor.
- Cum aşa ?
- l ată c u m.
I n g i neru l sco ase di n b uz u na r un mic ci-l indru de carton, ta re
semăn a cu un cartuş pe nt r u o p uş c ă de v î nătoare. P e ci l i ndru e r a
l i p i tă o etichetă v i u c o l orată.
P u t u i distinge c u uşuri nţă pe ea i ma g i nea u n ei Luni rotunde şi
galbene ş i nişte să gef i roşii ce pornea u din ea, s i m bo l u l energiei
electri ce, şi toate a stea erau desenate pe un fon d a l bas tr u deschis.
Unde mai văz u s em e u a cest dese n ? Ah, d a ! Doar sint aceleaşi
cerc u l e ţe şi f u l ge r e ca pe coper t i le ce fuseseră aduse la noi d e la
tipogra fie. N u m a i că aco lo f i e c are c u l oar e era i mpri mată separat, p e
cîtă v r e m e aci e l e erau l a ol a ltă .
- Si ce năzdră v ă n ie m a i e î n ă u ntru ?
- E n e r g i e . In c a n t i tate suficientă pen tru ca toate c rat i t e le şi
cea i n ic e l e d u m i t a l e să te a s i g u r e cu f r i p t u r i şi a p ă fiartă p e n t r u u n
a n î ntreg.
Pe faţa smea d ă a i n g i ne r u l u i a p ă r u u n z i m be t d e văd i t ă plăcere.
Imi era cunescută şi fammară această upres i e de satisfacţie şi m î n ­
drie a m u n c i i pe feţel e o a m e n i lor care nu lac deoseb i re între propriile
l o r izbinzi şi su cc:nele a l ttll"a.
- N11 catmva e - acum ulator ? î ntrebă Ana lva �vna.
- Da. d:ar deocamtlată e ua acmnu l ater experimenta l . Aceste
llli: u mulatooare te veti inU i ni peste tot in reciunUe po l are. Ele se ex�
rimentează ad. P�o�te-ţi să vă fauti n urwai o idee (iagiaeru• ritl i c: ă
g l a su l ) , o e l ecfromotonavă încarc ă pe b o rd ci teva lăzi din aceşti mici
cil i ndr i � poate naviga cu ajutor11� lor de-a lu n gul uner curse .î n de ­
hmgate. Aces.te a.4: �tm ulatoare au ieşit ti i n ia z a d e l aborator ş i si st
in c u r s de î n c ercare : u n e l e s i nt ex p e r i mentale in �ondttii de tempe­
raturi learte scăzute, K i , in Ardi4:a. altete, tiin ceohă, in lleşerlurile
fierbinti di n saG. i ar a ltele, în sfîrş it, i n re g i uRi lc 4e la sobtJopi.ce,
unde p lo11ă aproape in Uuare zi.
- Sint încărcate tu e11ergia obtin11tă î ntr-o teriiUKeatrală ebiş­
JWită ? intrelta i eu..
- Se prea poa.te 1 z î mbi werlocutomJ uM-tru. Da r asta o - are
n ic i o î n se m n ă tate deosebită. Ac: unutlatoarele păs t rează energia elec­
t r i c ă , i n d i ferent de proc edeu l p r i n care a fost o bţ i n ută. Ş i , in general ,
spuse e l , arăt înd spre m i4: u L cilindru de carton. ru:eas tă inventie v a
a v e a urmări d i n cele m a i i nteresante.
Desp r e acest lucru a u zisem e11 . Pe mine mă interesa altceva.
- Dar ce înseamnă acest dcso a l L u oii de pe dichetă ? il
î n treba i pe inginer.
- As t a nu vă mai pot s p u ne , rise din nou inginerul. Să presu­
p u nE:m că este marca u z i nei .
'Era \i!ft�ede că ing iner u l nu voia să povestească deta lii u nor
călatori intilni t i l a i n t i m p l a re . E u i n să a v u s e s e m t o t ti m p u l i m p r e s i a
d ci l i n d rul acel a m ic de carton p e c a re-I fi n e a în m î n ă tovarăşul
m eu d e drum av �a î n m a gaz i n ată în el e n erg i a a t ra c t i e i t u n i i . Acee a ş i
l' ner�ri e care, probabi l , făcea să l u m ineze l a n t e r n a l u i Ghen a d i i Ste­
p a n o v i c i şi pe care o purtam din n o u l a mine. En ergia m aree l or !
Că l ători i l e aeriene d i n z i l e l e noast re se fac în d eobşte cu m are
re p ezici u n e. P est e p u ţi n t i m p . a v i o n u l nostru a l er Q!I Pe p i st a d e
a ter i z a re a aerodrom u l u i d i n Z a gorean sk.

XIII
O : n a v i om: J c u care sos isem aci m - am urca t în a l t u l .
ln t i m p ce n o u l aparat s e pregătea d e p l ecare, abi a a m a v u t
t imp să în f u l ec c e v a î n p r i p ă ş i să m ă i mb rac î n c ă l d u ro su l ech ipa­
m e n t polar, ca b i n a n e f i i n d i n c ă l z i t ă a ş a c u m s î nt de obicei l a
a v i o a n e l e c are l a c c u rse regu late .
., IaU , a şi i n ceput să se ar ate pro v i n ci a - mă g i n deam eu in
t i m p ce-mi tr ă �r e a m î n p ic i oare c i z m e l e d e b l a nă. M are l ucru ar fi
fost să f i i n st a l a t o sobiţă electrică ra cordată l a un cartuş-m i n u n e
de-al lor !"
D u p ă ce m · am i n � t a l a t i n c a bi n a avi o n u l u i am constatat repede
c ă , l a drept vorbi n d , n ici nu era c az u l să mai f ie i ncă lzită. Eram
s i n g u r u l p a s a ger in acest c a mion aerian, d e s t i n at de r e g u l ă n u m a i
tra n s port u l ui pr od u se lor u şor a l terab i l e. M a gazi a enorm ă , c u c e l
p u ţi n o d a t ă şi j u m ătate m a i m are d e c î t u n va gon de m arfă, era
t ic s i t ă c u l ăz i şi butoaie. Mă a f l am , a ş a d a r, i n tr- u n m arfar a er i a n .
De a ltfel, aş fi p u t u t s ă aştep t u r m ător u l a v ion de curs ă reg u ­
l a tă, însă eu s i n !( u r i n s i st a sem s ă f i u e x p ed i at c î t m a i repede.
Mă gi n deam d e u n u l s i n gu r îngri jorat : ,.Cum va ater i z a oare
această m a g a z ie zburătoare ? I -ar trebui o p i s tă d e c el puţi n doi
k i l o m e t r i ! " Mi - a m a m i n t i t t e ren u l mic d e ateri z a re d i n go l fu l K a­
p ri z n a i a , a ş a c u m a r ă t a el în urmă cu a n i de z i le.
La i n tre bar e a mea î n g rijorată, p i l otu l im i r ă sp u n se să n u am n i c i
o grij ă p e n t r u că a s t ăz i i n Arct i c a l i n i i l e a e r i e n e d e pasageri şi de
t r a nsport s i n t î n z estra te cu tot ce le este n ece s ar ş i , .în afară de a s t a ,
,. z b u rătoru l nostru c a l d e povară" este un aparat experimentat şi n u
s e tem e de aterizări forţate. E l îmi atrase d e a l t fel at e n ţ i a şi a s u p r a
ş a s i u l u i avi o n u l u i .
S u b f u z e l a j s t ă t e a u a şezate o m u l ţ i me d e roti d e d i a metru
redus - a m putut număra vrw ş a i s prezec e perech i . Acest g i gant
a t er i z a d i rec t p e p î n tece şi î ncepea să ru l e ze pe roti!e l u i ca pe n i şte
r o l e , frînînd lin şi c u p u tere.
- Am putea ater i z a l a n e voi e chiar şi în tund ră , mă inc red i n f ă
pi l otu l . Şi dacă n - a vern incot ro c h i a r ş i pe a pă. V ă ad uceti a m i n t e
c ă î n t : m p u l război u l u i a v i o a n e l e noas tre porecli te .,kukur u z n i k i "
p u t e a u s ă a terizeze in o r i c e l oc ? Acest c o l os îşi poa te g ă s i un l oc de
ater izare m ai u şor chi ar decît un , . P0-2". In Arct ica, el se î n trece
uu fără succes c u e l i copter e l e .
I mi oc u p a i locul i n d ic a t, un fotol i u rabatabil alături de cab i n a
p i !o t u l u i , şi n-a v u i a l tc e va mai b u n de făcut d ecit să aştept deco larea
avi o n u l u i.
D u pă ce alergă pe p i s t a a eroportu l u i cam vreo c i n ci z eci de met r i ,
m i r i a po d u l n o s t r u z b u r ă t or se d e sp r i ns e d e păm în t cu o sm u c i t u r ă
p u tl'rnică ,şi, i ncepind si cinte d in toate c e l e patru motoare a le sa l e,
îş i ţuă zbo,.rut In c l i p a smucituri i a u z i i u n fel de şuier ce venea de

21
a f 11 ră . U i t i n d u · m ă p r i n gem u i e ţ u l c a b i n e i , văz ui o l imbă de foc care
i eş e a d e suh avion .
. , Rac hetă de sta r t - i n c e r c a ! să g h i c esc - s a u or fi n i � t e
m o toare c u reac t i e a u :: i l i are."
1 n l oc u l m u getu l u i p u t e r n ic a l motoare lor, parcă se a u z ea ac u m
u n z u mzet s u b t i re d e bon d a r .
U it i n d u - mă. c u r ios l a t a b l o u l d e coma n d ă d i n fa t a p i l o t u l u i ,
c o n s t a t a i u i m i t că motoarele a v i o n u l u i n u era u n i c i d e r e a c f i e ş i n i c i
d i n c e l e c l a s ic e, c u p i s t o n , c i e r a u motoa re e l e c t r i c e c u r e g lare au to­
m a t ă . S e ved e treaba că şi aci au a j u n s n o i l e a c u m u l a t o a re, fă c î n ­
d u-şi sta g i u l l o r de i ncerca re. E r a l i m p e d e că d e g e a b a reproş asem
. , p rovi n c i e i " noastre r ă m î n erea ei în urmă !
. , P o ate că nu e departe z i u a c î n d v o m z bu r a cu a j u toru l energiei
a t r acti e i s e l e n are" - m ă g î n d e a m e u în c l i p a acee a . D i n p u n c t u l d e
ved ere a l electr i c î e n i l or, l u c r u l p u t e a să p a r ă cu to t u l rea l iz a b i l , d a r
m ie , î n c ă n e o b i ş n u i t c u i d e e a aceea, m i se părea î n c ă a fi u n l uc r u
c u r i o s d i n c a l e - afară.
I n datori r i l e o f i ţ er u l ui d e n a v i ga ţ i e l e î n d e p l i n e a u aparat e l e care
f u n c ţ i o n a u a ut o m a t. A v i o n u l z bu r a după sem n a l e le r a d iofarur i l or ş i
fără i n terventia p i lotu l u i . Acesta u r m ă rea n u m a i harta şi conturu ri l e
loca l i tăt i l or p e ec r a n u l i ns t a l a ţ i e i radar .
In t i m p u l călători e i , p i l o t u l î m i ofer i n iş te m e re proaspete.
- D e - a l e n o a stre, s p u se e l , p o lare. Şi , l ucr u cu a d evărat d e
m i ra re, c r e s c s u b c e r u l l i ber.
M ă u i tai c u sporită c u r i o z itate l a măr. Er a u n fruct r u m e n , d e
mărime mij locie, tare l a p i p ă i t ş i c u m i e zu l aromitor, d u p ă c u m p u t u i
s ă c o n s t a t î nd ată ce m u şc a i d in e l . A v e a u n gust foarte p l ă cu t . I t i
răcorea gur a şi te pi ş c a n i ţ e l l a l i m bă , parcă era o citronadă.
- Ast fel de l i vez i , s p u s e p i l ot u l , se găsesc a z i î n toate p u ncte l e
d e iernare.
- E x i s tă şi la Kap r i z n a i a ? îl întrebai e u .
- De b u n ă-seam ă că şi l a K a p r i z n a i a , răsp u n se p i l ot u l f ă r ă să
mai stea pe g î n d u r i .
,. B i ne, b i n e - m ă g î n d i i e u - , în c u rîn d voi avea p u t i nta să
veri f i c eu însumi ce se cheamă l a l oc a l n i c i i regi u n i l or p o l are o g l u m ă
şi ce f e l d e m ă r era ace l a p e care- I m î n c a sem. S e prea p o a t e să f ie
o «păcă l e a l ă » cu care este serv i t o r i c i ne c a l c ă pentru p r i m a oară p e
aceste meleaguri."
Trecu se o oră d e zbor, ş i , d u p ă ce se u ită l a aparate l e t a bl o u l u i
de coman d ă , p i l o t u l i n c e p u s ă coboare av i o n ul p e n t r u aterizare.
Aştep t a m cu m a re i nteres să văd c u m se va a ş ez a acest m i r i a p o d
p e cel e treizec i ş i două de p i c i o r u şe a l e sale.
Deodată p i l o t u l clătină d i n ca p şi trecu d i n cabină î n comparti ­
mentul d e s t i n a t mărfur i l or.
- A început să n i n gă, mă l ă m u ri e l .
In t i m p ce a v i o n u l nostr u s p i nteca l i n i ş t i t î n ă l ţ i m i le geroase ,
jos pe p ă m î n t se- dez l ă n f u i se un a d evărat v î scol .
Maş i n a cea grea d e �c r i �e cercuri m ar i de as u pr a tun d rei. Mă u i t a i
pri n geam . La l u m i n a p a l i d ă a l u n i i , parcă acop e r i t ă c u u n vă i
cen u ş i u , se zăreau n i şte p a i e a l b u r i i , c a re se g o n e a u i z b i n d a v i on u l
d i ntr-o l a tură. Era u rafa l e l e d e z ă p a d ă, p urtate d e ura ga n c u o
p utere zănatică.
- Şi c e-a r e a face ? i ntr e b ai e u . Doar . av i on u l este u t i l a ! p e n t ru
aterizare în :.o r i ce con d i ţ i i !
'"" �-"'
 - A v i o n u l poate ateriza, răsp u n s e p i lotul . l n sll . . . �i el se u i t ă
l a m i n e c u c o m p ă t i m ire. N - am drep t u l să ater i zez pe o vreme ca a s ta
a v i n d un pas a ger p e hord .
Mă u i t a i cu mi ra r e l a e l .
- Dar dacă eu n - a m n 1 m ic împot ri v ă ?
- Tot u n a, p i l otu l d ă d u cate goric d i n cap. Regul ame ntu l este
strict i n astfel de ocaz i i .
- Ce facem a t u n c i ? l- a m întrebat.
n
- N e i toarc e m l a Z a gore a n s k, răspun se p i l o t u l . D u p ă tonul
� I a s u l u i său s e v e d e a că e v e n t u a l i t a t e a acee a n u - i provoca de fa p t
n i c i o b u c u r i e.
Aşa stin d l u c r u r i l e, îi d e c l arai că e l i ber să facă ce-o vrea, dar
că eu n u voi z b u r a î ndă răt n i c i i n r uptu l cap u l u i .
- At u n c i ( p i l ot u l î ş i a r u ncă p r i v i r e a s p r e c î rl i g u l d e care a t i r n a
u n sac d i n p î n z ă de cort ) , n u rămîne decît o s i n gu ră so l uţ i e.
- Să sar cu p a ra ş u t a ? Şi socoteşti d u m n eata că l a n sarea c u
p a r a ş u t a n u e m a i r i s c a nt ă pentru u n p a sa ge r d ecît aterizarea c u
a v ion u l ?
- Est e a b s o l ut fără n i c i o p r i m e j di e, se grăbi p i l otul să mă
l i n i ştea scă. P a r a � u t a s e d e s c h i d e automat, ş i vitez a d e coborîre e
a ceeaşi ca şi la un a s c e n s o r o b i ş n ui t .
- I n s ch i m b , emot i a v a fi m a i m.are decît l a o ater izare s i m p l ă,
r n s p nnsei e u . T o t u ş i n - a m n ! m ic impotriva acest u i l ucru.
P i l ot u l r ă s u f l ă u ş u r a t. P e sem ne c ă perspecti v a aterizării p e un
v l s c o l a ş a d e p u t e r n ic c u m u ntel e d e l ă zi şi butoa i e .î n avion ş i,
c o l ac p e s te p u p ă z ă , cu un p a s a g er n u - i s u ride a de fel .
D e o d a t ă f a ţ a i s e î n t u necă i a r .
- Dar cu s ă n ă t at e a c u m staţi ? m ă î ntreabă e l c u glas î n g r i ­
jora t . Ş t i ţ i c ă i n struc t i u n i l e s î n t f o a r t e severe ş i în p r i v i n t a aceasta.
r s
- Fi i f ă r ă n i c i o gr i j ă , i l î nt r e u p ei e u . Am m ai a vut pri l ej u l
s ă s ar c u p a ra ş u t a . D e a l tfe l , n u ai de- a face cu u n n o vice î n
t ra n sportu l a e r i a n . l a t ă ş i i n s i g n a m e a d e p ar a ş u t i st ! E i , te- a i
convins ?
Era m d e st u l de m î n d r u de i n s i g n a m e a şi o pri nsesem d i na d i n s
l a veuere, l a buton iera h a i n e i , î n t i m p u l zboru l u i . Se v e d e t r e a b a c ă
u n eo r i o s l ă b i c i u n e ome n e a s c ă poate f i d e folos.
P i l o t u l m ă c o n d u s e p î nă l a fr a pa d i n podeaua c a b i n ei ş i , î n t i m p
s
c e a v i o P. n l de c r i a u n cerc î n a e r , i n c e p u s ă-mi ex p l i ce t o t c e avea m
de f ă c u t .
Apo i contro l ă cu a t e n ţ i e dacă legasem b i n e c u r e l e l e p ar a ş u tei , m a i
!' t r î n s e ş i e l o c a t a r a m ă şi m ă a ş e z ă p e drep t u n g h i u l trapei. 11 r u gai
doar să-mi dea d r u m u l c u prec i z i a u n ui cronometru. E l mă a s i gură
c ă m ă va zvîrl i tot aşa d e prec i s cum s e aruncă o s c r i s o a re i n tr- o
c u t i e po şt a l ă . Totuşi i n s i stă să i a u cu m i ne un rucsac cu prov i z i i ş i
m e d i c a mente şi-mi f i x ă d e cordon o pereche de schi u r i .
- Pentr u o r i c e e v e n t u a l i tate, î mi s p u se e l .
N u- m i r ămî n e a a l tcev a de făc u t decît să r i d ic d i n ume r i . P ro ba b i l
că a ş a cerea i n st r u ct a j u l ş i o - a v ea n i c i u n r o s t să m ai f a c n az ur i .
D u p ă c e m.ă examină î n c ă o d ată, a t en t, pi l otu l se aprop i e d e
perete ş i se o p r i în f a t a u n u i m î ner c e s e m ă n a c u p i r g h i a u n u i sem­
n a l de alarmă din tre n . Apucă strî n s m i n e r u l , ş i s im t i i d eodată că
podeÎiua imi ;:a l u necă d e s u b p ici oare. I n c l i p a următoare încep u i s ă
'
cobor spre plm i n t .

23
 . XIV
L a incep u t m ă afundai p arcă in ni şt e troian e d e omăt ca i n tr-u n
f l u v i u ce n u ş i u ş i care nu e r a u a ltceva dec it nămefi i de zlpadă v i sco­
J i tă î n l u n j!' u l şi in lat u l stepe i. Mă afundai aşa pînă l a git, in vrem e
ce paiele de nea i m i lovea u fata arz indă fără m i lă , apoi d eodata
s i m t i i s u b p i c ioare pămîntul i n ghetat bocnă .
... 0 a u reolă de cu lori v i i se zărea pri n perdeaua a l bă a zăpezi i,
parcă undeva in aprop iere şi parcă l a înăl ţimea un u i stat de om,
Printre fulgii deşi de zăpadă , l u m i na aceea fastuoasă se intindea,
tremu ra ş i f i l f i i a ca mătasea u n ui drapel .
De la l u m i na aceea i n d e l u n g tremurătoare por ne a in jos o umbră
.în g u stă in care, aprop i i n d u -m ă , recunoscu i un sti l p. Era p a s ă m i te u n
fel inar ca toate fel i narele.
E l stătea sti ngher i n m i j l ocu l tundrei ; or icit mi -am suci t gitul
şi ochii, n - a m izbutit s ă zăresc n ic ă ieri o casă omeneasc ă. E r a cu
putinţă ca p i l otul să mă fi lăsat c u mar e prec i z i e i n veci n ă t a t e a
a erodrom u l u i ; acest l uc r u , însă , n u-m i u Ş lira c u n i m ic s i t u a t i a . N u
ved ea m decit un s i n gur f e l i nar, iar celelal te, dacă vor fi fost, stăteau
a s c u n s e c u desăvîrşire i n m i j l oc u l v i fornitei .
N u ştiam n ic i în ce d i re.;!i e să apuc. De la fel i nar nu pornea u
n ici un fel de fire d u p ă care aş fi putut să mă călăuzesc.
I m i desprinsei paraşuta şi schi uri le şi-m i aşezai ca laba l îc u l
lî ngă fel inar. A p o i m ă hotărîi s ă fac o m i c ă rec u noa ştere circ u lară
pî n ă la l imitele v i z i bi l i tăjii f e l i naru l ui . Dar nu văz u i nimic a l tceva
decit tundra goa lă ş i dezola ntă, n ic i mlîcar pata ne a g ră a unei tufe
i v i n d u - s e de sub zăpadă .
In cele d in urmă, temî n d u - m'ă să nu p i e r d şi si n g uru l me u p u n c t
d e .orien tare, m ă i ntorsei la feli n a r.
Rezem î n d u-mă de stîlp, pe care îl foloseam ca o pavlză împo­
triva v i n t u l u i, începu i să st u d i ez s i t u a j i a.
fără îndoială că p i l ot u l va f i avut grijă să an unte p r i n rad io
paraşu t a rea mea ş i că voi f i că utat. l n c ear c ă î n s ă să găseşti pe
ci neva Pe un viscol c u m p l it, cînd n u eşti î n stare să vezi ceva n ic t
măcar l a doi paşi.
C i t ti m p avea să m a i t i nă şi ac est viscol ? O z i ? O săptămîtlă ?
I m i ima g i nai într- o c l ipă acest tablou sumbru : un t rup inghetat
lîngă u n feli nar, dea supra căr u i a se revarsă o l u m i n ă rece şi i n d i fe·
rentă, î n toiu l unei nopţi polare, apoi o movi l i ţ ă de zăpadă i n m ij l oc u l
t ăcer ii a r c l i c e.
După aceea mi se infăfişă un a l t tablou : l a o S\&tă de p a ş i , o
c l ă d i r e mare, c u foc z dravă n in sobe, l u m i nă, oameni... In Arctica
omul poate l iteral mente îngheţa pe pragul u n ei c a se.
N u mai ştiu ce tablouri mi s ar m ai fi putut năzări în m i nte,
-

c i n d , deod ată, in mijlocul uriaş u l u i t ontoro i al v i j e l i e i , abia l u m i n a t

de s ti n g h e rul fel inar, apăru ceva c e semăna i n t r - a t i t c u u n tro ! e i b u z
d i n cele care c i r c u l ă la Moscova cu m i i le, i n c i t fui ne v o i t să m ă
c i u pesc d e mină. Parcă a ş f i î n gheţat d e - a b i n e lea .Şi tr ă i a m netire� c
u n v i s u l u i tor.
V ehi c u l u l stran i u, cu geamuri l e scinteietoare, se aprop i a p r i 11
ceată de f e l i nar.
Fără să vreau ri d ic a i c a p u l să văd dacă nu era c u m va p e s t i ! p
o pllţcută cu li tera .,T", cee a ce treb u ia să î n s e m n e că acolo era o
statie ·de o�rir e pentru troleibuze.
 I nt r - a d evăr, era o astfel de placă, da r n-o observasem p î nă
atunci.
Tro l e i b u z u l , s a u c e e a ce m ie m i se p ă r u s e a f i u n trole i buz, s e
o p r i ! î nl!ă s t i l p .
V e h i c u l u l s e m ă n a i'ltr-adevăr c u u n trol ei buz. n - avea î n s ă t r o ! e u ,
ci e r a aşezat pe u n lei de s c h i u r i şi avea în spate o el ice.
C î te v a c l i p e r ă mă s e i descu m p ă n i t , u i t i n du-mă p l i n de m i r a r e l a
u ş a c e �e d e sc h i s e s e a u tomat. Apoi î n t e l es e i re pe d e c ă uşa fusese
desch i s ă a n u m e p e n t r u m i ne şi mă u r c a i i n a c e a electrosa n î e.
Schi u r i le mă cam încurcau, ce-i drept, î n mi şcă ri ; m ă socotisem
d ator să l e i a u c u m i ne ( p a r a ş u t a o l e gase m m a i î n a i n t e in j u ru l
s t î l p u l u i şi o lă sasem a co l o ) .
I n sfîr ş i t m ă pome n i i în ă u n t r u , u ş a se î n c h ise, e l i c e a de afară
î n cep u să se î n v î rtea scă, ş i s a n i a porni în goa nă , i n a i n t i n d în v irtejul
de z ă p a d ă.
I n e l e c tro bu z se m a i gă sea u trei p a sa g e r i .
Do i d i n tr e ei c o nt i n u au să stea d e v or b ă , fără să-mi dea vreo
a t e n t i e . A p a r î f î a m e a nu c on st i t u i a p robab i l n i m ic deosebit.
Cel de- a l trei lea p a s a ger, o fa t ă t î n ă ră, p r i v e a î n să cu u n z i m b e t
u ş or c u m mă zbăteam î n c ă rc at d e c a l a b a l îc u l c u c a re mă aprovi z i o ·
n a s e p i l o t u l J;!rij u l i u .
- Scoateţi-vă î n t î i ru c s a c u l , î m i s p u s e ea î n cele d i n urmă.
N u m a i e u e ra m îmbrăcat în hai ne de b l an ă ş i n um ai eu ave a m
î nfătişa rea u n u i locuitor , . p o l a r " . Cei l a l ţ i pasageri e r a u îmbrăcaţi c u
h a i n e obi ş n u ite. Pe c u v î nt d e c i n ste v ă m ărtu ri s e sc c ă dacă m-aş f i
u rc a t i ntr- u n u l d i n t re troleibuzel e c a re c i rc ul ă p e strada G o r k i d i n
M o s c o v a ş i t o t n -a ş f i p u t u t avea o î n fă ţ i ş are m a i e x o t i c ă.
- U n d e mergem ? mă a d res a i fetei.
- Acolo u n d e s i nteti a şteptat, r ă s p u n s e ea rîz î n d . Am venit
doar s p e c i a l l a aerodrom c a să vă luăm c u n o i . N i s- a comu nir a t
prin radio d e pe a v ion ş i a m v e n i t s ă vă l uă m c a să n u a ştep t a t i
e lecfro s a n î a c a r e face c u r s a r e g u l a t ă şi c a r e trebuie să sose ască a b i a
d u p ă vreo d o u ă z ec i de m i n ute.
Aşadar, ceea ce m i se p ă r u s e a f i o a d evă rată p r i mej d ie şi cu
c a r e m ă m i ndre a m î n f u n d u l inimii n u era dec i t o s im p l ă t r a nsbor·
dare d e pe a v io n înt r-u n electrobuz.
Se vedea l i m p e d e că n u - m i era dat să f i u expus u nor nesăbu i t e
p er ic o l e ş i n ici s ă f i u l ăs a t să î n ghet i n m i j l o c u l tu ndrei ! N u - m i
î n g ă d u i a n i m e n i acest lucru... E r a c l ar că a m a t o r i i de aventuri
o- aveau c e răuta i n A r c t i c a . Imi scosei că c i u l a de blană şi-mi ştersei
f r u n t e a c u o bati s t ă . E l ec trobuzut e r a î n c ă l z it. Imi era fo a rte rai d .
D i n c i n d in c i nd, i n m i j l o c u l t u n d re i acoperite de zlipadă a părea
c i te u n s t i l p c u u n fe l i n ar. La d ou ă sau trei opr i r i s-au urcat no i
p a s a g e ri . Şoferul c on d u c e a maşina d u p ă iti ner a r u l o b i ş nuit cu u n
a e r t o t atit d e c il l m de 11 a rcă a r fi c ir c u l a t pe o ş ose a, cu toate ci
sania î n a i n t a prin m i j l o c u l t un drei.

XV

La i nt r a r e mă i n t i m.p i n ă u n om cu u m e r i laţi , îm brăc a t cu o

h a i n ă d e p i e l e şi o c ă c i u l ă cu u re c h i . I l rec u no s c u i fără greutate pe
Gheqad ii Stepa n o v i c i . M ă îmbrătişă, i m i l u ă ba g a j e l e d i n m i nă pre­
d i nd u--le P�ţ)'oc a l t c u iva şi mă p of t i în ă u n t r u .

25
 D u p ă ce trecurăm p r i n t r - u n vestibul s p a ţ ios, a p o i p r : ntr-u n cori­
d o r, i n trarăm într-o cameră m a r e, pătrată, m o b i l a tă pe m ă s u ra ori­
c ă r e i om năzuros ven i t din c a p i t a l ă.
- Ce z i c i , nu e c e v a m a i con fortab ; l ă o d a i a asta d e c i t aceea de
p e vre m u r i c i n d innoptasem aici împreună d i n p r i c i n a u n ei aterizit r i
fort a t e ? ( I n g l a s u l p l i n d e b l î n d eţe a l l u i G h e n a di i Stepan ovici n u
m i - a fost g r e u s ă s u rpri nd o u n d ă de m i n d r i e . ) Este camera noastră
d e o a s p e ţ i , îm i spuse e l î n î n c he i e re .
Cu m a re p l ăcere m ă dezbrăca i d e ech i p a m e n t u l p o l a r , făc u i o
bai e şi - m i recă păta i o b i ş n u : t a şi vesela mea înfăţiş are. Stin d în
m i j loc u l c o v o ru l u i , mă p ie p t ă n a i in fata u n e i o g l i n z i m a r i.
Tot t i m p u l pe p er d e a trecea u în f u gă n işte pete de l um i n ă şi
u m bră. N u m a i c u u n oarecare efort, p u teai să- t i închipui că a c o l o,
in d o s u l a cestor ferestre, d i nco l o de aceste per d e l e de mătase , cădea
z ă p a d a, s e i n t i n d e a t u n d ra străbătu tă d e e l ectrobuze şi l um i nată d e
fe l i n are, î n să tot u ş i o t u n d r ă , ş i n u u n a d in tre străz i l e vreunui m a re
o r a ş , p l i n de mişcare şi freamăt.
1 n pragul u şi i intredesch i s e apăru d i n n o u G h e n a d i i Stepan o v i c i ,
c a r e m ă pofti î n s u f ragerie.
Aco l o, într-o încăpere cu pereţ i i îm brăcaţi in orna m entati i fru­
moase de lemn, se a f l a u r î n d u ite c u d i c h i s o duzi n ă d e m e s e m i c i ş i
o m a s ă m a re c o m u n ă .
Pe f i e c are d i n e l e se găsea un v a s frumos cu flori p r o a s pete, d e
c u r i n d c u l ese. A s t a , i n t i m p u l i e r n i i, i n m i j locu l t u n d re i , d i ncolo d e
cercu l p o l a r !
- H a i , s p u s e G h e n a d i i Step a n o vic i după ce ne aşeza se m l a u n a
d i n ·mă s u ţ e , h a i să b e m p e n tr u revederea n o a stră !
Fără z ă b a vă, i ncep u să toarn e i n pahare v i n d i ntr-u n c l o n d : r
p i ntecos.
Cioc n i ră m p a h arele.
- V i nu l trebu i e să şti i c ă este din p a rtea l oc u l u i, m ă a n u n ţ ă
Ghen a d i i Step a n o v i c i .
C l ă t i n d u - 1 in g u r ă , c ă u t a m s ă savurez v i n u l , s ă determ i n c e
a n u m e b ă u t u ră o m a i f i ş i a st a . l ico a r ea c u care m ă ospăt a Ghena d i i
Stepa novi c i a v e a o a ro m ă f i n ă , n a t u r a l ă . E r a foarte p l ăc u tă l a gust.
- Tre b u i e să ş t i i că v i n u l e făc u t d i n ,.rnoroşca" •.
Fu i cît p e- a c i s ă mă î n ec c u i n g h it i t u ra de vin. I n m i j l o c u l
g a m e i com p l ex e de se nz a t i i p r ic i n u i te de v i n , a p ă r u s e deodată u n a
n o u ă ş i n e a ş teptată : impres i a c ă e r a m n i t e l t r a s p e sfoară.
G h e n a d i i Stepanov i ci începu să rîdă din toată i n i m a, u it i n d u - s e
l a fata m e a u l u i tă.
- D ar n u este o oarec are ,.moroşca", cont i n uă el. Trebu i e si
inte l e g i c ă a fost de atitea ori î n c r u c i ş ată ş i p r e l u c r ată, c um s - a r
s !) u n e l a n o i , i ngi nerii, încît a deven i t t o t atît d e b u n ă l a g u st c a şi
o c ireaşă.
A m mai băut c îte u n pahar.
Era m nerăbdăt or să a f l u î n ce a n u m e va co n s ta p a rt i c i p a r e :�
mea l a l u crăr i l e I n st i t u tu l u i m areelor. Ghe n a d i i St e p a n o v i c i in s1
r e s p i n s e î n mod hotărît toate î n c ercări le m e l e d e a desc h i d e o con­
versat i e despre servi c i u .

, •· .;1>\oroŞ�â" - •. R n b n s c h a m a e m o r u s " - u n arbust care creş:e I n t u m !ra :

fructul -său Jir<' un g u s t şi o aromă plăcută.
 - M î i n e, l a s ă pc m î i ne, r ă s p u n s e el cate g o r i c . A c u m să mer �rcm
l a c u l c a re .
De f a p t , d u p ă ora Moscovei, era do u ă d u p ă m i e z u l n op ! i i .

XVI

L a u n m o m e n t dat ma trez i i c u odai a i n u n d a t ă d e l u m i nă.

" Ce - a u mai născoc i t i a r ? " - m ă g i n d eam b u i m ă c i t d e s o m n ,
aprop i i n d u - m ă d e f e r e a s t r ă ş i trăgîn d p e r d e a u a l u m i n a tă el e r a z e
ega l e ş i puternice. " 0 f i u n Soare art i f i c i a l ? "
i n l oc u l Soare l u i î n să văz u i Lu na. O L u n ă e n o r m ă , r o t u n d ă , c u
s u r i s u l ei b l in d , c e s e d i sti n gea foarte c l a r ; ea l u m i n a ca l m şi
p u t er n i c , d e parcă era un fel i n ar î n cărcat cu a c u m u l ator ii cei n o i .
I m i a d u sei am i nte c ă , p e vrem u r i , i n R u s i a d i n a i n te d e revo l u t i e,
în mu l te oraşe de provi ncie, în nop t i l e cu l u nă p l i n ă nu se m a i
proc e d a l a l u m i n area străz i l o r : f e l i n a r u l c e r e s c d ii d e a m a i m u l tă
l um i n ă decît toate fe l i n a r e l e P ă m î nt u l u i .
" T e pom eneşti - m ă g i n d i i e u - c ă , od ată şi odată, s a va n ţ i i
v o r ş t i să folosească L u n a şi p e n t ru i l u m i n atu l p u b l ic. Vor a p ri n d e
p e ea cu a j u toru l e n e r g i e i atom ice un « r u g • g i ga nt i c şi vor i nsta l a
aco l o n işte o g l i n z i care v o r revărsa l u m i n a a s u p ra Pămîntu l u i . Sa u
poate vor a r g i nta s uprafata L u n i i , o vo r a coper i c u un a n 11m i t
a m a l gam c a să m ă r e a s că d e c iteva o ri pu terea e i d e reflectare" .
La l u m i n a l u n i i se vedea perfect g o l f u l Kapr i z n ai a cu cărarea
stră l u c i toare ce străbătea s u p rafata î n t u n ecată a apei, cu cont u r u r i l e
mu n t i lor s e m ă n î n d c u două p i s i c i , pe c are- i revedeam d u p ă d o i s p re­
zece a n i . Aco l o însă, pe loc u l u n de se u n e au pe vremu r i capetel e
c e l o r d o u ă p i s i c i , l ă s î n d o î n gustă trecere s p re ocean, se afl a a cu m
u n b araj de b e t o n , care i n l u m i n a s e l e n a ră p ăr ea de c u l oare a l b­
a r g i n t i e.
·
P e a m î n d o u ă m a rg i n i a l e ba raj u l ui , pe ni şte p l atouri tăiate i n
m u n t i . s e î n ă l ţ a u două c l ă d i r i uri aşe.
U n a d i n tre e l e a vea ferestre i n guste c are pornea u de jos, de l a
f u n d a t i i . p î n ă aproape de acoper i ş . Di n aceste ferestre ieşea o l um i n ă
p uternică, m a i t a r e d e c î t l u m i n a L u n ii c a r e se aşternea p e povirni ş u l
m u n t e l u i , acoper i nd u - ! c u n işte d u n g i c i n d l u m i n oase, c i n d întu nec ate.
Cea l a ltă c l ă d i re, cu opt sau zece eta je, era de t i p u l o b i ş n ui!
c o n s t r u c ţ i i l o r destinat e i n s t i t u t e l o r d e cercetări .
Cred că am zăbovi t m u l t ă vreme p r i v i n d împre j u r im i l e de l a
fereastră. N ic i n -am băgat de sea m ă c i n d a n u me i ntră Ghenad i i
Step a no v i c i i n camera m e a . Era s p ă l a t , ras, ş i toată f a j a l u i străl ucea
d e b u n ă ta t e şi vese l i e.
- N o s t i m m a i a r ă ţ i 1 s p u se e l , opri n d u - ş i cu greu un z i m be t .
Mă u itai i n o g l i n d <> ş i foni eru l u i . Stăteam c u p ic ioarel e goa l e p e
c ovor, î m brăcat cu p a n t a l on i peste cămaşa de noapte, cu bretelde
lăsate i n j o s . U n om in vîrstă, c u expresi a u n u i e n t u z i a s m prostesc
pe fata- i încă s o mnoroasă.
- N u c u m va eş ti somn am b u l u l d i n poveste ? co nt i n u ă să rî d ă
d e m i n e Ghen a d i i Stepa nov i c i . E u b a t i n u ş ă , bat, şi d u m n ea l u i s t ă
şi a d m ir ă l u n a ...
- N u L u n a , c i h i d rocentra l a , ii rep l i c a i e u . Cîn d te gîndeşti că
forta aceea, neb u n ă , c a re p e t impuri n e z v î r l ea c u l u n t re cu to t i n
m a.rl', t"�te,·:îcu m îmb l i nzită, cucerită şi a d u c e ser v : c ii o m e n i r i i !

27
'' ...... Ştia i c ă asta - i i deea lui Gol u benţev ? Ţi-I a d uci ami nte pe
,.tinărul " de atu nc i ? Il J u a seşi d rept p oe t !
- Ş i ce-are a face ? spusei eu. O a re in toate acestea nu e x i stă ş i
poezie ? Aşa că iartă-mă. dar n u c re d c - a m j;!reşit a ş a d e m ult.
Ghen adii Stepanovici pl ecă, spunind că mă va a ştepta in sufra­
gerie.

XVI I
In timp ce a m i n doi luam gust area de d im ineaţă i-am pred at l ui
Ghe nadii Stepanovici la nterna l u i.
S - a bucurat n espus d e mult.
- Ţ i n foarte m ul t l a această l a nterniî. spuse el . d e ea s e l eagll
o tntreagă poveste... Dar cum a ajuns l a dum neata ?
l-am povestit pe scurt cum am �:r ă s i t - o .
- Este adevărat, s puse G h e n a d i i Ste!) a n ovi c i , confirmî n d presu­
puneri l e m e l e, lanter n a este încărcată c u energia obţi nută graţie
Lunii .
Rise .în d e l u ng cind auzi d e s pre prima mea pres u p un ere. că e n e r­
gia este obţinută în Lună şi apoi este transportată cu rachete cosmice
pe Pămî nt.
- Aic i, p e Pămînt, avem d estule i zvoare de energie, spuse el .
Şi nu renunţăm la n ici u nul d i n tre ele. E ste posibil însă că od ată
şi odată vom începe să extragem pe Lună şi să a d uc em pe Păm înt
mater i a primă ce ne-ar p utea f i d e mare folos. cum sin t, de pildă,
m i nereurile rare, dar n u cred că va fi nevoie de acest lucru. V a fi
m u_lt mai s i m p l u să preparăm s i n gu r i . pe c ale artific i a l ă . comp u ş i i
chimiei ş i chiar elementele n ec esare. Pe ntru toate scopu r i le acestea
vom avea nevoie de tot mai m ultă e nergie. Şi iată d e ce n - are n ici
un sens să ren unţăm la un asemenea izvor gratuit cum este ener g i a
atractiei se l enare. Acest co rp c eresc. care înconjoară Pămîntul ş i
care prov o a c ă m işcarea u n o r mase uri aşe de apă în o c e a n e l e noastre,
tre b u i e să ac ţi o n eze in Ţara sovietică zeci, b a mai bine zis sute d e
stati - u n i de refl uxuri.
- Imi i nchipuiam , ră spu n se i eu. că energia a t o m k ă va aju n ge
pînă acol o încît să facă de p r i s os toate cele l a l t e izvoare energet ice .
- De ce crezi aşa ? mă î ntrebă S m i rnov. I n tr- o gospod ă r i e b i n e
orindu ită trebu i e folos i te t o a t e i zvoart'le posibi le. Doar chiar ş i
p e nt r u dobind irea energiei atomice a i nev o ie d e c h e l tu i a la unei
energii prel i m i n are, cum este acti o n : u e a m e c a n : s m e ! or c e ex ploatează.
t r a n sportă şi pre l ucrează m i n ereul d e u r a n i u . Spre o i l d:i, d acă vom
folosi pentru toate acestea forţa sel enară de atracţie, vom dohin d i
de fapt energia atomică intr-u n mod cu totul grat u l t . I n ge neral fie
spus, il sosit vremea să p u nem să muncească pentru om nu numai
Soarele, c i şi Luna.
- Dar pînă acum nu s-au mai făcut astfel de încercări ? l-am
intrebat e u .
- P ro iectele stafi u n i l or d e refl ux a u fost elaborate în t a r a
noastră i nd d i n a i nte de război, spuse Ghenadii Stepanovic i . Una
este însă să fac i proiecte şi primele staţiuni cu c aracter experi m e n t a l .
şi cu totul a ltceva este o construct i e de mare amploare in acest
domeni u. Astăzi sînt în curs de pro iectare vreo c i n c i sprezece staţ i u n i
m a ri d e refl ux in dife r ite puncte a le l itora lu l u i nostru. Institutul
m areel or fltce observaţ i i si stt'matice asupra flu xurilor şi refl u x u r i lor

ZB
în cel p u ţ i n zece m i i de p u ncte d iferite. E n e v o ie de el e pentru con­
c l uz i i l e teoretic e generale ş i pentru a l egerea l o c u r i lo r potrivite unde
să fie co n s t r u it e v i i to are l e sta ţi u ni de refl u x u r i .
- Da , am spu s eu d u s pe g i n d u ri , î n s e a m n ă că a ti p u s ş i bătrîna
L u n ă să m u ncească p e n t r u om.
- Am p u s - o, a dever i vese l Ghe nad i i Stepan o v ic i . A leargă pe cer
ş i î nvîrteşte arbor i i m a ş i ni l or n oastre.
- Straşn î c l uc ru ! e x c l a m a i fără să vrea u . I n tr-adevăr, avea
dreptate i n g i nerul c are-mi spunea că se p o ate r e a l i z a un meca nism
de t r a n s m itere a energiei electrice pînă la Lu nă .
- L u n a este un m otor foarte sol i d , c ont i nuă Sm irnov. N-are
nevoie n i c i d e u n gere, n i c i de i n t r e ti n e re şi f u n c ţ i oneaz ă fără greş .
A re î n să şi dez a v a n t a j e l e s a l e .
- Ş i care s i n t e l e ?
- In primu l r î n d , nu f u ncţio nează in mod u n i for m . In miş-
carea v a l u l u i d e f l u x există mo m e nt e d e creştere m a x i m ă ş i momente
d e scă dere, iar î n tre flux ş i re f l u x n u există nici u n fel de cu ren t .
Ac ea stă nereg u l ar itate este şi mai m u l t accent u ată de fapt u l că Lu n a
nu act ionează d u p ă ora noastră terestră, ci in f u nctie de d urata ei
de rotati e in j u r u l P ă m î n t u l u i, răst im p c are consti t u i e aşa - n u m i t a
zi se l e n a ră. N u este m a i p u j i n adevă r a t că i n această p r i \' i nţă ea s e
c omp ortă c u m are exactitate. In t i m p u l zi l e i selenare, ea face exact
patru facturi : d o u ă · f l u x uri ş i d o u ă refl uxuri . Dat fiind însă că zi u a
m e d i e se l enară e s t e c u ci ncizeci d e m i n u t e ma i l u n gă d ecî t z i u a
n o a s t r ă terestră, c a l c u l ată d upă o r a solară. înseam nă că după ceasu­
ri le noastre f l u x u r i l e ş i ref l u x u r i l e cad d e fiecare dată l a o altă o r ă .
- Eşti exa gerat de pretentio s d u m neata, i·am r i postat. Ai la
îndemînă, cum s·ar spune, fără nici u n ban un i z vo r nesecat d e ener­
l!i e, şi d umneata m a i c a u t i nu ştiu c e comodi t ă f i spec i a l e.
- N u , eu caracterizez Luna d i n p u nct de vedere p u r obiectiv,
ca pe u n motor pentru h î droc e n t ra l e l e noa stre d e flux ş i re f l u x . Şi
n u e singurul neaj u n s ...
- C a re mai e şi a lt u l ?
- O m a r e i n rî u r i re a s u p ra mareelor o are n u numa i L u na, ci
şi Soarele. Di n c a u z a acti u n i i r ec i p r o c e a L u n i i ş i a S o a re l u i , f l u x u ·
r i i e ş i reHux uri l e n u rev i n c u aceeaşi f o r ţ ă intr- u n u l ş i acelaş i loc.
M ă r i m ea lor variază i n j u r u l u ne i a nu m ! t e Al e d i i a n i ve l u l u i loc u l u i
respect i v. Adevărat că acest nea j u n s, ca şi celela l te, se poate remedia
cu t i m p u l .
- Vr ei să spui că ''ei putea p u n e L11na să meargă in pas c u
Soarele ?
- Nu e nevoie c h i a r <le aş a ceva, î m i răsp u n se pe un to n sim­
p l u l a g l u m a mea G h en a d i i Stepa n o v i c i . Se poate a j u nge l a acest
r ez u ltat m u l t mai u ş o r decit iti închi p u i . Cum ş i i n ce fel , asta vei
vedea c u r î n d ch i a r şi d um n ea ta s i n g u r.

XV I I I

Ne-am î m b răc a t ş i am i e ş i t î n stradl .

L u n a revărs a l u m i n a ei a r g i ntoasă a s u p ra orăş e l u l u î cu clădiri
solide. da� nu pre a î n a l te, cele m a i m a r i n e a v i n d deci t două ori
trei etaje. '
N-are se n s să le c lă d i m mai î n a lte , răsp unse Ghenad ii Ste-

29
p a n o v i c i la întrebarea me a . V i nt u r i l e sint prea p uter n i ce, te s u f l ă
d : n c asă . . . L o c a v e m d o a r berechet.
L u m i n a era cu m u lt ma i p ute r n i c ă d e c i t î n imp rej u rim i le M os­
covei î n t r -o n o a p te c u l u nă . N u � t i u căru i fapt se d a tora, l i m p e z i m i i
d e o s e b i t e a a t m c sferei , r eflec t ăr i i e i d e către i n t i n derea zăpezi i şi a
apelor. suu a m i n d u rora d e o d a tă .
Ba r aju l . c i n d n e- am apro p i at de e l . s-a d o v e d i t a f i m u lt m a l
i m p u n ă tor d e c i t m i l - a m i n ch i p u i t . N u m a i rămăsese n i c i u r m ă de
,. Stri'mtoarea ble�temată" : apa intra şi ieşea d i n g o l f p r i ntr-un c o r i ­
dor s u bteran t ă i at i n �ti ncă şi aj u n � e a l a pa l e t e l e t urbi ne l o r .
C e n tr a l a stră l u c e a d e l u m i n i . î n s ă n-am zărit n icăieri vreu n om.
G h e n a d i i S t epa n o v i c i mă c o n d u s e într-o î n c ă p ere pe c a re o n u m i
, . c r e i er u l e l e ct r n c e n tra le i " .
Aci se g ă s e a u n feol de d u l a p nu p rea î n alt. Era tabl o u l d e c o ­
m a n d ă a u t o m a t ă . B a z a l u i o c o n s t i t u i a u n f l otor care st ăte a l a supra­
fa ţ a apei într- u n tub i n c o n t ac t d i rect cu largul mării . Fl otorul e ra
î n zestrat c u contacte e l ec t r i c e d e d i ferite l u n g i m i c are s emă nau cu
n i ş te ace d e tr icotat. Unele d i n tre e l e v e ne a u i n a t i n g e r e c u u n va s
s r eci a l cu merc u r .
- I m a ginează-fi că l a u n moment dat nu mai există nici f l u x ,
n i c i r e f l u x . i n c e p u s ă - m i e x p l ice G h e n a d i i Step a no v ic i . A şa se ş i
prezenta s i t u a ţ i a a c u m d ou ă ore, a d ă u gă e l u i t î n d u - s e l a c e a s . M a ­
ş i ni l e c e n tra l e i nu f u n c ţ i o n a u. A s t a s e întî m p l ă i n p a t ru rinduri i n
d ou ăze c i ş i p atru d e ore . A i c i stă imperfec ţ i u n e a e i . Pentr u n o i î n să
n u are o m a re i m port a n ţi , şi d e ce a n u me v e i vede a i n c u ri n d . Să
ne î n c h i p u i m c ă a po r n i t f l u x u l . I n c l i p a cînd apa a i n c e p u t să i n ! re
d i n ocean u l d e sc h i s i n golf, un d i spozitiv s p ec i a l d i n t u n e l u l su b­
teran ne dă de v e s t e . Tabl o u l de c o m a n d ă recepţ i o nează de i n d a tă
a c e s t s em n a l ş i dă di s p ozi ţ i e să f i e co m u t a! d i s p o z i t i vu l c are d i r i ­
jea z ă apa spre p a l e l e l e turb i n e l or. I n a i nte de asta . a p a m e r gea d o a r
i n d irecţ ia o p u s ă - d i n golf s p r e ocea n. I n d i f eren t î nsă de u n d e
porneşte apa : d i n g o l f sau d i n o c e a n . e a t reb u i e n e a pă rat să tre a c ă
prin t u rb i n e.
T o t od a t ă a f o s t tra n s m i s p r i m e i turbi ne o rd i n u l ca ea să se pre­
g ă tească p e n t ru i n t r a r ea în f u n c ţ i u n e. P a l e t e ! e acesteia se întorc i n
m o d automat ş i t u r b i n a î n c e pe t r e p t a t s ă a t i n gă numărul necesar d eo
t u ra ţi i . N i v e l u l ape i i nce p e s ă u rce, şi f l otor u l, î n t rerupî n d u nele c o n ­
t ac t e şi d e c l a n ş î n d altele. con t i n u ă să dea mereu noi o r d i n e . U n a
d u pă a l ta i n t r ă î n funcţi u n e celel a l te turbi ne, pînă c î n d pornesc �ă
f unc ţ i o n ez e ca a c u m . toateo ş a s e . Apoi , pe m ă s u r ă c e apa s ca de , ele
ies t r e p t a t, tot i n m o d automat , din f u n c ţ i u n e . D u p ă c u m vezi, î n s ă ş i
L u na fac e t o a t e a c e s t e dec l a nşări şi i ntreruperi. D î n s a , dacă-mi e s t e
î n gă d u i t să m ă e x p ri m aş a , e ste ş i d i s pe c er u l p r i n c i p a l a l a cest e i
c en t r a l e .
- C i n e a p ro i e c t a t această c e n t r a l ă ? î l in t re b a i e u .
- I n s t i t u t u l n o stru . Da tel e i n i ţ i a le î n s ă l e- a m pri m i t de la I n s t i -
tutul mareelor. N o i co ntinuăm să c o l aborăm c u e i p î n ă i n cele m a i
m i c i am ă n u n t e .
- Centralele care f o l osesc ener g i a mareelor au totuşi o d e f i­
c ienţă, îi s p u s ei e u . S i n gu r d o a r m i - a i atras at e n ti a a s u pra e i : c e n ­
t ral e l e fuQc l i o n e az ă i n t r - u n ritm i n e g a l .
·� V in9 să-li arăt c u m i e ş i m totuşi din încurcătură, spuse
Smir nO\>�c
 El mă co n d u se i ntr-o sală pe pereti i c ă r e i a , l a o a n u mi tă î n ă l ­
ţ i me, trece a u n i ş t e ş i n e groase de c u p r u .
- S a la n o astră de a c u m u l atoare , mă i n formă Ghena d i i Ste p a n o ­
v i c i . C e n tr a l a n o a s t r ă n u transm ite energi a ret e l e i , c i o u ti l i zea z ă i n
i n tre g i m e pentru î n c ă r c a rea ac u m u latoarelor. A ş a c ă ne e s t e perfec t
e g a l dacă s arc ina c e n t r a l e i este sta bi l ă sau nu : o r i c u m , f i ec are amper ­
o r ă o bţ i n u t este i n m a g a z i n a t i n aceste. . . p u ş c u l iţe .
A rătă spr e stel a j e l e rî n d u i te de- a l u n g u l pere ţ i l o r pe care era u
î n ş i rate o m u l ţim e de borc a n e m ic i .
Cercetî ndu-le de a proape, rec u n o sc u i i n a c e s t e .,borc ă n aşe" m ic i i
c i l i n dri c u amba l aju l l or v i u colorat, pe c a re i i ş t i a m atit de bi ne.
Ei se m iş c a u pe o ba n d ă ru l a ntă, intrînd Ia i n tervale e g a l e în ni ş t e
c leme l u n g i de al a m ă , cum ar i n t ra, d e p i l dă, cartuşe l e într-un
î ncărcător.
La ora cî n d pri veam, p r i n · faţa mea tocmai treceau citeva d i ntre
ace s t e .,încărcătoare", ş i i n f i ecare d i ntre e l e puteau încăpe a c e l p u ţ ; n
o s u t ă de .,cartu şe" .
I n c l i p a c l n d ,.cart u ş u l " de s u s i ntra in l o c u l l u i , aşteptîn d încăr­
c area, din capăt u l de j o s a l " i n cărcătorul u i" i eşea ,.cartuşu l " g ata
î n c ă r c at. Acesta cădea pe o bandă f l e x i bilă c a re i l transporta î ntr- o
î n căpere vec ină.
- I n fiecare d i n tre aceşti c i l i ndri-a c u m u l atoare, i m i spuse Sm ir­
n ov, î n c a pe cantitatea de energie electrică pe care o dau toate c e l e
ş a se agregate a l e c e n t r a l e i , l a s o l i c itarea lor m a x imă, t i m p de u n
m i n ut. Mai e de m i r a re că energia îrt m a gaz i n a tă î ntr- u n s i n gur c i ­
l i n d ru e c a p a b i l ă , d e fapt, să tran s forme o l a nternă ob i ş n u i tă într- u n a
perpetuă ? A u t re b u i t c o m a n d ate ş i be c u ri s pec i ale, c are să coresp u n d ă
acestor or i g i nal e baterii .
- A c u m u l atoarele sînt proiectate tot d e i nstitutul vostru ?
- N u , l e - a e l aborat un a l t i ns t i tut. N o i folosim aceste acu m u l a -
t o are f i i n d c ă e l e s e î m b i n ă î n m o d avantajos cu a c t i v i t a t ea staţiu n i ­
l or d e f l u x şi ref l u x.
D upă ce v i z itarăm ce n t r a l a, ne i ndreptarăm spre c l ăd i rea aşezată
d e c e a l a l t ă parte a bara j u l u i . Acolo s e af l a f i l i a l a I n stitutu l u i m a ­
ree l or şi a i nstitutu l u i u n d e l u c r a G he n a d ii Step a n o v i c i ş i c a re se
o c u pa de proiectarea e l e c trocentra l e l or d e f l u x şi ref l u x . Ghenad i i
S t e p a n o v ic i m ă prezentă c o n d ucător i lor ş i s a l a r i a ţ i l or ambelor f i l i al e .
De fapt, o b i e c t i v u l 2 1 e r a c o n s t i t u i t d i n f i l i a l a I n st i t u t u l u i m a ­
reelor ş i aceea a I n s t i t u t u l u i h i d rocentralelor d e f l u x şi ref l u x , c a re
l u c ra u împreună î n problema v a l orificării e n e r g i e i m areelor pe i ntre g
l i tora l u l n o r d ic a l ţă r i i n o a st re. H i d rocentral a d i n g o l f u l Kapri z n a : a
era o bază experim e n t a l ă . u n d e s e încercau ş i s e ver i f i c a u d i ferite
i n o va t i i care era u a p l i c a t e apoi în alte l o c u r i.
l m i păru foarte r ă u că nu l-am putut vedea ac i pe Gol u be nţc v.
A l i p s i t tot t i m p u l cît am stat la K a p r i z n a i a .
- l a spu ne, G he n a d i i Stepanovici, î l r u g a i eu î n t i m p ce n e
p l i m ba m î mpreu nă pri n orăşe l , nu ai de g î n d să-mi arăţ i l i v a d a
vo a stră de mere, de spre care am auzit vorbi n d u-se a t i t e a ?
M a i f ă c ură m vreo c i n c izeci de paşi i n tăcere.
Deo d a tă Ghenad i i Step a no v i ci se opr i .
- lată, spuse e l , a rătî n d c u m î n a spre u n l oc vira n, acoperit d e
zăv,adă şi împrejm u i t cu u n z i d de pi atră n u prea î n alt. I ată gră di n a
d e' c are.�m"-31 întrebat ! Dar r u m ai a f l a t de ex i stenţ a ei ?

31
 Mă uitam necfumerit la ace l l oc v ir a n, pe care-I văzusem şi pînii
atunc i i n citeva ri nduri ş i p e care-I l u asem drept u n teren de s t i nllt
u n ei construcţi i.
Dar gr ă d i n a u n d e este ?
- E in fata d u m i t ale, răs punse S m i rnov.
- B i ne, dar nu văd pom i i fruct iferi.
- Pom i i sînt aici, răspunse cu gla s i ncet Ghenadii Stepanovicl,
p a rc ă dus p e ginduri. Sint sub zăpadă.
Totul e ra cum nu se p oa t e ma i s impl u Grăd inari i si beri eni cul­
.

t ivă d e m u l tă vreme o varietate de meri pitici, c are-şi întind crengile

deasupra p ăm î ntu lu i ş i ch i a r ating solul cu ramurile lor. Peste iarnă
sint acoper i ţi cu ză p adă şi suportă a s t fe l uşor, sub acest acoperă­
mint, gr_ozavele geruri si beriene. Ei ch iar şi vara o duc mai bi ne. La
s u p r a f a ţ a pămîntului, t em p er a t ur a este caldă. Ră d ă c i n i l e mer il or nu
pătru n d ad i nc i n pămînt, ci, ca ş i crăci le lor, se intind or i z o nt a l . In
regiu n i le c e l e m ai aspre, e des t u l ca p ă m î n t u l să se d e z ghe f e l a o
adincime re l a t iv mică, şi se poa t e cu l t i v a cu d e p l in succes acest s oi
rezi"Stent de meri m i n u naţi.
Totuşi, li vada ast a, aşezată sub cer u l de scoperi t al re g i u n i i po­
lare, m-a surprins i n mod cu tot ul deosebit.
- Să nu crezi că aceşt i meri au fost p ur şi s i m p l u t ra n sp l ant aţ i
aici, îm i s p u se Ghenadii S t e p an o v i c i La izbinda o bţ ine r i i acestui soi
.

rezistent de măr şi-au arătat m ă i e s t r i a nu n um a i horticultorii noştri

m i c i u r i nişti, care au c u l t i vat o spec ie speci ală p entru reg i u n i le po­
lare, dar am fost chemaţi i ntr-aj utor chi ar şi noi, teh n i c i e n i i .
- Ce p u teau avea de făcut a c i teh n i c i e n i i ? i n treba i cu t o t u l ne­
dumerit. Grăd i n a se află, după cum văd. sub cerul l i ber 1 Doar n-afi
i n s t a la t lîngă i iecare pom cite-o s obi fă e l ectrică 1
- Ba chiar a ce s t lucru l-am şi făcut. Im i răspun se c a l m . Ghe ­

nadii Stepanovici. N umai că n a m pus sobiţa la fiec are pom, ci am

-

in s t a l at u n i n treg si stem de î n c ă l z ir e d irect in s o l . Di n p u nc t de

vedere tehnic este o operaţie d e s tu l de simplă, i ar e fec tu l este ho t ărî ­

tor. Aci dezgheţu l incepe mai tim p u r i u l ncă atunci c i n d m a i stau

.

a c o p e r i ţ i de zăpadă, pomii sint trez i ţ i l a vi aţă , i ar in timp ce de

peste tot zăp a d a începe să se to p e a sc ă meri i încep să i n verzea scă.
,

Z i d u l ii a p ă ră de vint, şi fruc t u l se coace fă r ă nici o g reuta te. de

parc-am fi u ndeva la m i a zăzi. D acă se î ntîmplă să v i n ă i n ghet uri
uşoare, noi î n c ă l z i m sol u l cu ajutoru l insta l a ţ iei s ubterane. De- a i
ş t i i d um n ea t a ce pri v e l i şte m i nunată ofe ră această gră d i n ă c î n d p o m i i
sînt î n floar e 1
- Pentru aceasta se co nsum ă , desi gu r m ultă energie, remarcai
,

"U ca u n contabi l ce mă aflam.

Ghenadi i Step a n o v i ci dădu din umeri şi spuse :
- Oameni i sovietici c uceresc mere u alte i z v o ar e de enerl'ie ca
să poată, cu ajutorul e i , să tra n s forme nat u ra, s-o p oa t ă e x plo ata in
folosul lor.
. . El deve n i d i n nou g î n di t o r şi î n restul drumyl u i n u - m i mai s p u s e
hlmlc.

(Sfîrşitul în număru l vi i tor)

,Ti parul,( Combinatul poligrafic Casa Scînteii .,1. V. Sta l i n "

"
,:;._.: :;-;.r