Donath Andras- Faskerthy Gyorgy - Haâs Endre

·--' ""

MISTERELE UNEI CURSE

Colectia' .Povestiri şfiinfifico-fanfasfice"'

71
 Traducere din liml111 IIHI(.lhi:uii de
CONSTANTIN OLAI�IIJ

Nr. 72. - ..Misterele unei c1�rse" cit� A. Dnnăth, Gy. Faskl•rthy şi

E. Jlai•s.

r-
- -----

vrcrgl citJtori,
�-
Numeroşi corespondenţi ne in/ormează co 111 loccllild·
file lor 1111 vi11 regulat fasclcolele colecţiei. Tiraiul aces­
teia fiind constant, e.�pllcaţia trebuie căutată in ine{!ala
ei difuzare 111 (ară. Singura modalitate eficace ca �ti re­
media{i această defecţiune este să vă abontl(l la colec­
ţia noastră.
In felul acesta. 1111 numai că va veţi asigura primirei!
regul:ltă a broşurilor şi veţc lnlătura descompletarea
lor. dur ne veţi ajuta şi pe 1101, rlindu-11e posibilitatea
să constatăm mai e.tact interesul pe mre-1 trezeşte c;n.

lecţia ln rindurile voastre pe regrunl, raioane şi loca­

lităţi.

Tineri şi tinere,

Scrie(i-ne i11ipresiife .voastre despre lucflirile care apar

ln colecţie 1 Sinteti mul(umfţi de incercarea noustră de
a vă da povestiri cu o tema(iccl tot mai variată? Ce
'
lucrări v-au plăcut mal mult In ultimele luni?
Dacă sînteţi mulţumiţi de colecţia noastrci, răspin·
diţi-o printre prietenii, colegii tovarăşii voştri rle

1
şi
nrunrti 1

·��·��
· �-�··�
· ·-
--��-·� -
�.-�-�����·�·�-��·=---·�·�· ..
·�·�· ..
·-.��
· �
· -��· '

Coperta-desen : D. IONESCU
 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Marele cotidian parizian ,)ournal d'Europe", pentru a-şi milri tt­

rajul. dnnează un premiu de 100 milioane de frunct tiştigdtorulul
,·ursei ridiste J(llartum-Cuiro-Suez-Port-Said-Suez-Cairo. Vestea pro­
lluce o mare uilud 111 lumea intreaJ!ă. Trttstttrile de bookmakeri se
rwn in mişmre spre a recolta pariurile amatorilor de sport.
Bookmakerul londonez Jim Norton. la ordinul unw .,boss" ame­
rican, pleacă în Brazilia, in adincul pădurilor virgine de pe Ama·
zcane, la vila singuratică a profesorului MiRuel Camberra, care a
inventat 1111 medicament numit ..Mepocalina·. Acest drog are particu­
laritatea de a spori, pentru un timp limitat. puterile ftzice ale oume­
tlilor. La sfîrşitul tratamentului însă. Mepocalina prounacă nebunia
celor care au fost dopaţi.
Adeuăratul m1me al lui Camberra este dr. Heinz l(rause. Acest
l(rouse fusese în timpul războiului comandantul unui lagăr nazist.
unde pe pielea internaţi/ar jăcuse experienţe. al căror rezultat a fost
omorirea a 40.000 de oameni.
Trusturile americane I-au salvat pe acest criminal din mina tri­
bunalului internaţional de la Niirnberg. Trusturile de b·Jokmakeri ln­
,·earcă, cu ajutorul Mepocalinei, să cîştige marea cursă.
Ziarista Yuonne Cllarpenlier de la ziarul .. Vie ouvriere" se pre­
găteşte sd plece in Egipt. la marea cursă, in calitate de corespon­
clentă. In anticamera Federaţiei Franceze de Ciclism face cunoştinţa
cu Roger Bertrand, tinăr muncitor de la u:unele ..Renault" şt ciclist
amator, care, la indemnul tovarăşilor săi de muncă, urea stl partidpe
şi el la ct"să. Tntmclt federaţia nu vrea să-l includă ln lotul of-icial.
muncitorii fac o colectii ca să-i asigure plecarea.
La Roma, la o agenturtl de rnuen(ii, se prezintt'J un olandez
dudat, Vun /(appen, spre a·ş• breuetu Utl motora..� minuscul de mare
putere. Mai mult elin glumă, obtine un auuns de !i.OOO de lire.
Marea carauunci a concuren(ilor porneşte de la l(lrartum. Un
f•tttsider necunoscut, Horsl Mill!er, inc('pe siJ se impuna faţd de
marii fauoriţi: Edmondo Diuz, Mic/tel Serpente etc. Horst Mulfer,
sub supravegherea lui Jim Norton, e dopul cu Mepocalind de cc'ltre
profesorul Miguel Camberra. ,.11ossul", yankeul Garry Stapleton, tri­
mite tn Egipt pe ,.ziaristul" ClaTI:k klassun ca să-i urmureasctl pe
cei trei.
Yvonne Cllarpentier il regdseşte pe Roger Bertrand printre
r;oncurenţi. Deşi necunoscut, tinărul muncitor francez reuşeşte din
�rimele zile sd ţină pasul cu marile vedete ale curselor mtiere.
Yvonne se împrieteneşte cu C/wrter, un ziarist englez, tmpreund cu
care urmăreşte cursa. Face cunoştinţă şi CII Abu Hasan, un concu­
rent egipleun, student în medicină.

3
 Printre concurenti îl regilsim şi fii! inve11fntoml olandez Vnn
Kappe11, cu toate Cii virsta şl cofltlifiu Sti /i:zlnl 11u f-ar fi ltlrlrephi(ii
să se considere un sportiv de perforrmm{tl.
Intr-una din primele zile ule crmmrsulul, ruomre tfL'Scopeni 1111
el icopter misterios, care 11rtmlreşte lntfo'll(lfllllf'" ccmwana conru·
renfilor.
Din etapă tn elaptl, des/tlşururetl t"llfst•l t/,•vim! tot mal drama·
ticii. Inca nu se poate lntreut•tit'll cine va /l cişliRtllorul: .,cofiSa·
crafli" Edmondo Diaz, Midu!l St•rtJrtrtr sau .. robotul" 1/orst Miilll'f,
care sttb acţiunea Mepoc al in rl dşliRtl elin ce i11 ce nwi mult t eren .
$i Abu /fason se menţine wintrt! principulii pretelltlen(l. RoRer
Bertrand lupttl curaios, tfar atfl!viirala ..reuela{ie" riimlne .,tomtlalir·ul
campion", inuentatorul Van Kupper1. !'ind cinrl?

--<>-

(Continuare din numărul trecut)

- Uite, nu găsesc alei ceea ce mă interesează. Poate al putea

si mă ajuti.
- Val, cu toată dr agostea l făcu biltrinul, cu chipul luminat de
bucurie. Dar ce-afl ·vrea să fa c ?
- Uite, am aici o fotografie. Pe omul acesta aş dori si-1 găsesc . ..
Săracu', mi-a fost unchi şi nu ştiu dacă mal e in viajă, cum aş putea
da de el...
Pierre întinse arhivarului fo tografia fui Cambe rra trimisă dt­
Yvonne la cererea lui Locorde.
- N-o să fie prea uşo r, dar pentru arti sint In stare să fac
orice. Nu prea mii pricep . după cum fi-am mal spus, dar imi place
toarte mult. .,Wer reitet so spăl durch Nacht und \Vind ?... " • dedamă
arhivarul cu mina ridicată, apoi strinută din risputeri şi dispiru după
un maldăr de dosare prAfuite...
.,In loc de Egipt, Niimberg - lşl zise Pierre ştergindu-şi nli 1h! ·
�cala de pe frunte. Iar Intre timp Glse se distreazA. frumoasă meseru!
mi-am ales. n-am ce zk:e."
Ottă, apoi incepu din nou să trunz:Jreasci Intr-un dosar din falll
lui şi adormi.
fr
•

Yv onne se căzne a să scoată cft mal repede banda din apa ratul
el mititel, in timp ce obrajii il ardeau de emotie. Pe banda îngustă
de hirtie se. ve d ea linia neagră a unul llfa f lc , frintil in unghiuri uscu·
tite. Vă zînd-o. fata !liri in sus ca arsi, aler�rl la telefon; apoi se repc7.i
i<�rlişl la geam şi se uită din nou l a banda de hirtie.
- Avea drept11te Roger 1 zise Incet şi al�llii din nou la telefoJ,,
- Dati-mi vii rog 439 !
Centrala hoteluh1l ,.Semiramlda" il dădu d in nou le gătura.
H a llo , B c rtr a nd ?
- Eu .
- Vf:etHI sli-fi spun eli nu t�ai in�elat...

• ••Cine. dlllrc-�l.e atit ele tirziu prin noapte şi vint?" - incepu·

h1l cunosc�tcl poezii a lui Goethe ,.Craiul ielelor" (N. R.)
 - Vi n indatil.
Bertrand închise lelefo n u l şi nu peste m u lt apăru In camera
Yvonncl. Se uitau amîndoi· la curba de · tu�. pe urmă Yvonne avu
im pre si a clH sare inima din loc. Fă c u un. pas in ap oi şi se lăsă într-un
fo t o l iu.
- Nu ma i incape nici o îndoială... Răm în e doar de văzut._
Bcrtrand se op ri. Inima lui bătea tot atit de nebuneşte ca a fetei.
Cred că cel mal !'Împlu. va fi sl. vo rbim eu e l. Mlrlurisesc
r.ă mi·e put i n r uşi ne. Ml\ s i mt de parcă nu e l, el eu aş fi făcut o
trllsnaie.. Dar ce să·i faci ...
- El, h ai de sll vorbim cu eli hotărî Berlrand.
*
* ..

- M i i n i l e sus l tîş ni Yvonne în cameră.

·
Van l{appen · toc mai se b ii rbi erea.
- Sint 'Yvonne Charpentier, reporter al gazetei ,.Vi e ouvri ere",
- Incintat. I e rta t i-mă el am ui ta i să vă invit să asistaţl şi Ja
săpunit, zlmbi Van Kappen i n torcind u·se.
Apoi lrecu cu apa ratul peste u l t imul clăbuc d e săpun pe care·l
mai avea pe obraz, s e spălă şi, după ce-şi term i nă toaleta, îmbrăcă
o haină.
- Vă rog. să l ua t i loc.
Se aşezară citeştrei.
- Cu ce. vă pot fi de fol os ? V re un interviu?
Exact ! răspunse Bertrand.
- Aştept întrebările, rosti grav Van Kappen,
- la spune, nu ţi·e r u şi ne ? il întrebă Bertrand.
- He-he·he... o·ho-ho... 1 pufni spiritual V-an Kappen. Adică.
tabăriţi peste mine, mă siliti să-m i pun haina pe căldura asta şi pe
deasupru...
- ...i ti mai s pu nem că e şti şi un esc rot !
- Hm l Exortium ex abruplo 1. I-ar fi făcut cinste pî nă şi lui
Cice ro.
- N umai că d umneata nu eşti Catilina, ci nn pungaş mai mare
chiar decit Cicero, il luă. acum 'Yvorme serios. U ltă·te incoace 1 şi il
î n tin se cu 1111 gest acuzator banda de hirtie. Van Kappen luă banda'
şi o cercetă cu atentie. -,
- Nu sini medic, zise, restituiml·o cu un J!'CSI plictisit.
- Poate vrei să-mi spui că nu eşti nici fizician, mi r ii R oger,
;1plecindu-se inainte. cu o privire ca re nu \'cstea ni m ic btmj
- D11· fizician s i nt , dar nu v re11 nimeni sli ma. creadă.
-· El. vezi.? 1 Ştii ce-i asta?
- Nu ştiu.
- O ba ndl. O ba ndl care i nregi streazA• un·de-le u l•lrn·so-n o·re.
Uralele prod u se de bldciela du mi la l e !
Van Kappen sllrl in picio11re, se uită o cl ipă înmărmurit la
Berlrand, apoi se repezi la el şi•! s trî n s e mi na cu entuziasm :
- Multumesc, m u ltu m esc din tot s u felt ui J Dine el s·a. găsit 1 Nu
ştiam de- ce p i erd o jumitate: de ca l putere. Nu izb11team să ies la
socotealii. fenomenal !
lneepu · si. se plimbe veosel · prin camerA; apoi lui. o hlrlle şi, in

l In sens de .. intrare în subiect Iară pregătire" (N. A.).

5
 timp ce mergea tot m;ti gr ăbit, o ump lu de insemniîri. 8 !' rtrand şi
\' vonne urmăreau cu p ri virea pc sport ivul uscli tiv ;tşa ctmt urmllteşt c
publicul zbor ul unei mingl de tenis. htco;tce şi·ncolu 1 LI se părea
că am i n do i au innebunit dt"-ll birll'h•u. In �firşit, Berlrand sllri in
.picitlllre şi·l a p u că de br at p e omul rare a h·rr �a de colo·c nlo ca 1111
bezmetic.
- Ce-ai p ă l i t? il intrebi\, scuhrrlndu-1 de br;tt. Al c{tpia t?
- Nu-nţelegi? Vibrează ax;t 1 l 'rnduc,• unde, prin asia se pierd•!
energie. Colosal. Bine că nu s·;t lllcut buciitll
- Intr-adevăr. e foarte binr, dur mu iu:Jin·�la eli 111011 degr01b:\
·

mii f01c eu bucălele dacii nu-rni t•xplirl cum vine tre ab01 nsln. Clici,
ht urma urme i, durnnentu, de hunii·st•arnii, t•şli un om de şlllnfll. Ch iur
tie-ai fi e scroc , noi te iertăm dacii ah:mtlonezi cursn ..• Nu·te·de-nuts•
clîm ! drclarll Yvonne soh·urn. .
- Nu 1 Pînă aici 1 Vrt·a u şi prrlind chi ar să mă demascati 1
Acum, imediat, pe loc 1 l>ermtscafl·mă 1
\'vonne se pr il buşi in ' bra t ele lui B ertr a nd. Ciudat : nu se simţea
cîtuşi de putin rliu.

CAPITOLUL XII

- Pretind să fiu demascat!... Calvarul unui inventator!... "Vie

ou vr ie re" ! Edition speciale! ,.Vie o uv ri cre" ! ... De cite ori a fost dat
a far ă Van Kappen 1? Escroc sau geniu ?!... .,Vie ouvrit-re" 1
. Garrance cumpără ziarul. Trccu la repezeală peste ;trt icolu l din
pagina intii, apoi, dupll re tennină coloana a doua, trecn la pa�rina
a treia.
• ,... Aş;t am descoperit cum a ajuns Van Kappen printre primii pe
tabela de concurs. L·am vizitat la hotel. Deşi era extrem de ocupat,
ne-a primit tQtuşi foarte amabil.
Nu vă deranjăm? l-am intrebat po litic os.
- Ba da ! răspunse el şi mai politicos. Un int�rviu ?
- Da. Sint cores pondent al gazetei «Vie ouvriere».
- Aha ! E cu totul altce va. Pentru «Vie nuvricre " vă sta u cu
plăc ere la dispozi t ie. De a colo n-am fost dat afară niciodatii.
- De ce ? il întrebă colegul meu.
- Pentru că n·am fost niciodată pe la dumneavoastră. zise Van
Kappen, inchizindu-şi caietul cu lnsemnări. Prin urmare, d it c·ă n-arn
i 11.c ntro, poft im. Aştept întrebăr ile.
Num�le?
"T Van KatJpen.
- Virsta ?
- Treizeci şi opt de ani, născut la Amsterdam. Am făcnt doi ani
dt' po.Jitehnid, sint ciclist de la virsta de şase ani, mincar ea prefe­
ratli brinza Romadour, bă utura pr efer at li apa, neinsurat şi llirli copii.
Avere n-am, la cinematograf nu merg, de doi ani am incep ut să che­
ltsc, altminteri sint sănătos tun...
- Ce problemă vă preocupă In pr ezent ?
- Cum să scap de d u mneavoa stră .
l·am virit gra fic u l sub nas.
- Vii aduceţi aminte de maşinut;• care a stropit şoseaua cu ulei?
\ l>a. cred că şi Sf. Petru ştie de ea 1
"...._ Ei bine, bănuind eli bicicleta dumneavoastră produce unde ul­
trasonore. noi v-am urmărit. Dat fiindcă aceste unde se pro pagli de
 cinci ori mai repede in mediul lichid decit in aer, am turnat ulei pe
şosea, iar detectorul nostru a semnalat prezenta undelor ullrasonore.
V-am şi fotografiat. lată rezultatul.
- Bine .•. bine, dar cum aJi ajuns să mă bănuifi �
- Trecind pe lîngă o pompă de benzină, am observat c-ă un arab
se închină in fata unei minuni. Apa s·a amestecat cu uleiul. Un alt
a rab s-a hotărît si plece la Meca atunci cind ati căzut in al)Jă, iar un­
dele produse de bicicleta dumneavoastră au amorjil hrO<Işlele. Iata.
Van Kappen s-.a purtat ca un adevărat inventator. Ne-a mulţumit
că l-am ajutat si elimine citeva deficienţe ale aparatului său şi ne-a
interzis să trecem discuţia sub tăcere.
- Demascati-mă 1 Vă pretind să mi demascati 1 insistă inventa­
torul. N-am nici un motiv si mă ruşinez. Socielăfii să-i fie ruşine 1
Şi greşiţi dacă credeti că sint ciclist. Vă-nşelaJi amarnic. Sint o
·

minge de box, sau, dacă vreţi, un aviator fără aripi, SiiU, mai exact,
un manechin pentru pălmuit ••• Aveam d6uăzeci şi doi de ani cind
rni-a murit tata. N-am putut să mal Ur· mez politehnica. Eram sărac,
ca şoarccele de biserică. Am muncit ca desenator tehnic, maistru tur­
nător, strungar, şlefuilor de sticlă, lăcătuş. In sfi.rşit, acllln vreo şase
ani, mi-a licări! in minte idee.a unei invenţii. Invenţia nu este decit
un motor mititel de mare randament. acelaşi motor pe care l-aţi de­
p istat dumneavoastră, acelaşi motor cart m-a ajutat să mă clascz
printre primii la această cursă, acelaşi motor care - fără să-mi dau
seama - produce unde ultnasonore ...
Aici Van Kappen se opri. Vedeam cum se frămîntă, stînd in cum·
pănă ce să ne spună din viaţa lui chinuită, din calvarul inventatoru­
lui lipsit de legături.
- ,\m injgheba! primul model. Nu mi-a reuşit. Am căutat un
hirou pentru inventii la Amsterdam. Mi-au arătat uşa. Am părăsit
Olanda, am cutreierat Parisul, Berlinul, Stockholmul, Bruxellesul.
londra ... Prelulindenj am fost gonit. .. In sfir�it, am intilnit la Roma
un ins pe jumătate ţicnit care mi-a dat 5.000 de lire, mai mult ca să
scape de mine decit din incredere in invenţia mea. Mi-am terminal
lucrarea. Am construit forma definitivă a motoraşului şi acum iată-mă
aici... Şi ce rost ar avea să vă mint? M-am inscris la această cursă
in speranta· că doa.r-doar voi reuşi să fac rost de bani ca să plătesc
taxa de brevetare. M-am zbătut destul pentru ca, in sfîrşit, să am
dreptul să mă bucur de roadele inventiei melc.
- Bine... dar cum aţi procedat ? il întrebă colegul meu.
- Motoraşul meu este un motor in colivie, lung de opt centime-
tri, cu un diametru de doi cenlimenf,ri şi jumătate. Axul său este
echilibrat magnetic şi se învîrte inlr·un la ga r de aer satl ulei, nu de
metal. Ambele capete ale axului sint finisale la calitate medie, a dică
sînt la fel ca ale unui ax normal, motorul are 300.000 de turatii pe
minut fără sarcină şi 30.000-60.000 în sarcină . . .

- lnţeleg, zise coleJ;�ul meu.

- Nu-nfelegi nimic, il reduse la tăcere Van Kappen.
- Am montat motorul in centrul axului bicicletei, mai bine 1.is
am inlocuit axul nnrmal cu un ax gol pe diniiuntru, iar golul l-am
umplut cu ulei. Cind motorul porneşte. pune in mişcare moleculele
uleiului, transmijincl lichidului o parte din număml turatiilor. lichidul
face ca asupra inl!lelor de acoperire să �jungă un număr de turaţii
foarte redus, pc c.ue pot să-1 reglez: exercitînd o ·presiune variabilil
asupra masei uleiului. Uleiul ar prelua o parte din energie şi în cazul

7
 in care axul ar fi şlefuit foarte fin, dar din cauză că el nu este
bine finisat, la un număr de turalii atit de rid!cat fiecare asperitate,
oricit de mici, funcţionează ca o gheară care se inllge in masa uleiu·
_lui. Intensitatea magnetică se schimbă automat. Dacă axul se aJlro!lie
numai cu a milioana parte dintr-un milimetru de unul dintre magneli,
cimpul celuilalt magnet creşte automat şi proportional cu mărimea
devieri!, şi in felul acesta axul revine la locul lui...
- Şi cum ati solutionat accaoo;tă problemă? l-am intrebat pe
inventator.
- Cu ajutorul unei celule fotoelectrice minuscule, Dar vă r og să
n·avetl pretentia să vă dau chiar toate amănuntele.
- Bine ... dar curentul"! l>c unde ati luat curentul? il intrebii
colegul meu.
- N-atl văzut că mă ci•ram cu ţrci termosuri?
- Ba da, dar nu sinteti singurul care loloseşle trei termosuri.
- rn schimb sint sin�:urul in ale cărui termosuri se afla -.Jtceva
decit zeamă de lămîie sau de portocale.
-Şi anume?
- lnvelişul termosurilor mcle este o baterie sola.ri, i ar 1n inte-
riorul lor se aliă acumul.ltoare ... Numai in partea de sus a termo­
sului de la mijloc am lăsat loc pentru 200 graml' de lichid răcori tur .. .
Vă mliorturisesc că pe tot drumul imi venea să turbez pentru că mo­
t<Îrul meu nu scotea randamentul la care mă aşteptam. Acum insă
inteleg totul. Problema a lost rezolvată de dumneavoastră. Fie că
vibrează axul, fie că se produce undeva un curent aerian interior, in
orice caz formarea undelor ultrasonore cauze:1ză o simtitoare pierdere
de energie. Mai exact, randamentul de nctionnre al motorului este mic­
şorat cu totalul energiei pe care-o reprezintă undele ultrasonore şi
pierduea de căldură. Vă multumesc că m-aJi detectat.
- Cu plăcere 1 spuse colegul meu, inc!ininllu·se politicos.
Ne-am luat rimas bun de la Van Kappen.
Aş vrea să mai adaug .doar că Pm .vazut motorul cu ochii noşt•ri
şi ne-am convins de randamentul său tot cu ochii noştri.
Sper că acest .articol nu va constitui unica bucurie a lu i Van
Kappen.
Yvonne Ch arpentier"

· Gar.rance ajunse la Jardin des plantes şi era atit de cufundată

in lectura articolului incit fu cit pe-aci să calce In picioare un, pui de
om care se juca in nisip. Ridică băietaşul in bra(�. il sărută, -apoi se
tnloar&e .şi • plecă grilbită.

CAPITOLUL XIII

De foarte departe se percepeau crimpeie din melouiilc cintale ti�

orchestra braziliană, melodii care-li răscoleau singele. Chelne-rii lla·
lienl şi rolul de osr)ătari ar;�hi alerjlau ca nişte nlllucl printre mesele
aşezate pe terasa de (le .acoperiiul hotelului .,Semiramida". Sub ba·
Justradl1, in adlncimr. se rostogoleau majestuo:as� undele Nilului, obo­
�it de atita mHnca, imb.ltrinit de atîta drum. In dreapta, cartierul
european părea sc:ildat intr-o mare de ilăcliri. La stinga, dincolo de
apă, numai mărunt.:'e lampin.ane alba;tre ale stelelor mai aruncau o
luminll slabii a::npra m:thaiitlelor n.:norocite, ascun�e sub vălul intu·
nrriculul. Jn centrul oraşului gGnean n1.1şini şi tramvaie, in timp ce

8
la periferii fîntînile cu roată scirtiiau la fel c a şi acum şase mii de
ani, iar găleţile de lut, umplute cu apă, se ridioo•u la fel ca pe vre­
mea primilor faraoni.
- Imi dai voie? întrebă Chartcr.
Yvonne il răspunse cu un gest negativ. Avea in fată al treilea
pahar de coniac şi simtea că 1 se urcase băutura la cap.
- frumo.1Să noapte 1 observă Bertrand.
- Aşa e întotdean!Ja, răspunse Abu Hasan. Dacă 1111 suflă Chas-
mimll, vintul fierbinte de primăvară.
- Hai să facem o plimbare! le propuse Yvonne, rldicindu·se.
- Pe mine mă iertati, dar trebuie să-mi termin articolul, se scuză
Charter, luîndu-şi rămas· bun.
Vvonne şi Brrtrand schimbară o privire semnificativă. Abu Ha­
san se intoarse şi făcu semn chelnerulul. Era pentru prima datll. de
cind se intilnlseră aici la cursll, că Charter nu-l Insotea.
- Miine-1 zi de repaus, sper că vii cu noi ? 1 lntrebă Vvonne,
ultindu-se in ochii colegului ei.
- Fireşte, răspunse Charter, apoi se intoarse şi plecă gnibit.
Roger se uită ln urma lui oarecum intriJ!at.
- Pesemne norul de parfumuri 11 usturll la ochi, bnmbăni abi.:�
perceptibil, dar, in sfîrşit, cine ştie ! ...
Dupll ce-şi plătiră consumatia, o luară pe Yvonne de brat şi por­
niră tăcut! orin l'lras. învălultl de noaotea căldutll. luminată dr stele...

...

* ..

- Bul 1 Bum !... pumnii lui Pierre Moineaux izbeau in uriaş ca

nişte .baroase.
Dar colosul din fata lui, cu muşchii ca piatra, nu se lăsa. dădi'a
şi el. apoi inceiJU să scuipe. Lui Pierre i se păru că se-neacă. Se zbă­
tea după aer dădea din picioare ..
...Gaze 1 urlă desoerat. .. gaze...",
-

d.ar nu-şi găsea masca. In fata ochilor săi ţîşneau lumini galbene,
!iimfea că leşină. Cu ultimele rămăşiţe ale puterilor sale dlldu un
brinci ursului care ii stătea peste piept 1 Bum 1... ursul cilzu, de-i
trosniră toate ciolanele, iar Pierre se trezi. Se uită zllpiicit in jurul
său, apoi z imhi in silă. In fata lui. lîngă el, sub masă, zăceau mor­
mane de dosare groase...
- Pesemne am adormit, şi toată vărzlria asta plină de praf mi
s·a priihuşlt peste cap.
Oftii adinc. apoi adună dosurelr şi-şi văzu de treabit. Căut a de
doul1 zile dosarele lui Camherra. Făcu cunoştinjă cu toate ororile
l'cglmulul nazic;t. dar nu reuşea sii doo de dosarul persoanei din foto·
J!raflco.
Arhiva Tribunalului din Niirnbera c mal afuri�itll decit o jun·
�lă 1 constată Pierrc. Apoi se ilpud din nou de trrab ă.
Se trezi că cineva il scutură dr umlir.
- Herr Moineaux... Aber �lerr Mnincaux... \'·am spus doar cii
asta nu-i treabli pentru un artist. Ş! Cristina mea imi spune că nu-i
inlră-n cap cum poate sll mă lnse sll stau lot mereu intre maldărele
?.stea de dosare prllfuite. Sărmana de ea, şi-a sacrificat intreaga ci
\'iaflî pentru mine. Dar ce să-i fac, dacă mă Iubeşte atit de mult! Pc
mine nu m•a inzestrat dumnezeu .cu aşa un talent ... Biata mea f.ris·
lina 1 suspinll arhivarul. Poftim dosarul ! lnlinse lui Pierre o mapă
albastră: fotografia seamănă foarte mult cu 3Ceea a unchiului dum·
ncavoastră, numai numele nu se potriveşte. Vă rofl să nu vă sur,i­
rafl că v-am trezit...
Pierre deschise mapa, aruncă o privire asupra primei hirtii, aPoi
se repezi la bătrînul arhivar.
- Mulţumesc ! zise Pierre. apoi strănută zdravăn. Vă foarte mul·
ţumesc. El este. N-am să uit niciod;1tă �erviciul pe ca re mi 1-afi făcut.·
Vil voi dedica un sonet. Nu. vă rog să nu protestati, insistă Plerre.
văzînd că bitrinul arhivar işl ridică mina cu mndestie. Am să scrin
o odă despre dumneavoastră, un roman. o epopee. Vă multumesc !
mai spuse. stringind din nou mina omuletului mărunt. a poi se aşeză
şi incepu si studieze dosarul.
- Dar nu pricep, parcă spuneati că sinteti actor.
- Nu-i nimic ! replică l'ierre, făcînd un 11est cu mina, dumnca·
voastră mă inspirati 1 apoi incepu să examm ...ze din nou cu atentie
lotoJ!'rlllia, re rare scri;1 cn litt're caligralice: .. 01. H�inz Krause".
"Aşa. Prin urmar� lîst;l !i·e numele i1devărat !" - bombăni Plerre.
In afara lotograliei. dosarul nwi cut,rindell ztce foi scrise l01 maşinii.
Pierre se apucă să parcurl!'ă 11101terialul, dar rămase decepţiom11 de la
primele rinduri. F:1ile scrise lll maşină nu contineau datele personale
ole doctorului, el erau ,, listă cu numele judeclitorilor. procurorilor.
funcţionarilor judecătoreşti prin a cliror mină trecu�e dosarul. l'lerrt•
cli.utll să extnul'ii lot ce putea li interesant. cnnst:1lind cu acest prill'l
ca oriJ:inalul dosarului ajunsese la Garry Stllplelnn. �elul o;l•rviciului
dt� conlrainlurmatii al tru�tnlui • Generlll Chc•mh:lll". şi u p;�rll' a I'n·
tlicl lncăpuse pe mina lui P;111l Werner. şeful o;t'rvlciului de cnntraln·
fornHifil de la .. Uniled •\nilin Comp.". pc cind parit•a cealaltă a co·
pici se J:"ăSl'll la zl:tristul Carlo Tavello.
J>ierre nu-l cunoştea pe primii doi. d01r de�pre Carlo Tav�llo şt ia
că est e un ziarist cnmnnisl, ba lş i mal mluse aminte şi de faptul că
lrlila in America ... Pierre lllru o copie şi dupll loto�ralla din dosar,
apoi se preJ!'ătl să·şl la rămas bun de l01 hillrinul arhivar. Biitrinul
plirea tarc incurcat.
- licrr Moineaux, incepn ... Eu, cum să vii spun•.. noi am li foartl!
hucuroşi dacă ne·afl 1.1cc cinstea sli. veniţi să hwfi miine masa la
noi... Cristina mea ştie si tricoteze nişte pulovere de loală lrumuse·
fea, adică. să ,·edefl. eu i·am ,·orbit de dumneuvoaslrii... şi face un
tmddin� minun;.t ...
- Colosal ! zise Pierre st-rin�ind din nou mina unchiaşulul. O
poetă cllre ştie să trico1teze puloVl're frumoase şi pe deasupra mai
face şi un puddin� t'xcelent e ceva cum numai o datii se intilneşle in
viafă. Viu neapărat ! il promise bătrînului, in timp ce se a 1111că S.J
ticlui ase� in f,lind scriso.1rea prin care se va scuza...

Ce vedeti aici nu este adevărata fată 11 ••raşului Cairo, le spuse

1-lasan. Azi oraşele nu se mai construiesc, ci se tnarnii in forme.
Noile oraşe seamănă unul cu altul ca două pidturi de apă.
- Şi cu ce le deranjează c:ă ace st cartier. lsmailia, este mai c::•­
rat drdt c�ll'llll:le·? inlrehă RoJ!'er.
- f llli!.i curat. dar e mort. In acest c:.artier domină betonul. Aici
n·au c:uvin.tu� decit tramvaiele şi maşinile, Ai putea lot atit
de bine

10
sii s pui că te il fii la Sidney sau la. Şa�:�hai, la Berlin
·
sau la Los
1\ngeles. Pietrele grăiesc, betonul este mut... .

- Măcar de-ar fi pretu'tinden ' i mai multii tăcere şi mai puJină

ii
m �d r � ..

- Ai d-reptate. l'oate că va veni şi o vreme cind omenirea va

o
renunţa In amintirile sale, dar t t îmi va pllrca riiu după E.I-Kahera.
Această suprafaţă, ceva mai mic ă de trei suie de kilometf"l Jlătrafi. e
un fragment din Istoriii vie a culturii omeneşti. ut şase k u
il mct.ri de
i
noi se află Sfinxul şi piramidele. N ci astăzi nu se c uno aşte ind n
lnrmă de constructie mal trainică decît piramida. A cu m 5.'100 de
<llli, canalul sudic care porneşte din camera regală a piramidei l ui
k
Khufu, Jlc greceşte Kheops, indica precis u n a zi a anului in care
x
soarele şi Sirius se urcau pc cer e a ct in acela şi timp. Yn acea�ti
zi incepea lt1 ' fiecare an cea mai mare sărbătoare a 11npnan•Jor din
valea Nilului, revllrsarea fluviului...
- Sint orrcrele unor tirani nebuni aceste pl•ramitlc, zise Yvonne
lo nrt e gravă.
- Conslruin•.- lor s-a Htcut din ordinul unor tinuti nebuni, da.r
pietrele au fos• ciirate tie mii de oameni din popor, de mii tic sclavi
t�uternicl şi talentaji. Aceşfi uriaşi de 11iatră consliluie monumente
\•eşnice, nu numai ;llc grantlom;llliei o en eşt m i,
el şi ale ştiintcl nnw­
neşH, ale omului care luptă cu nalura, c:otre Slllllllle natur;�... Pielrelt•
din trecut poveslt��c deopotrivă victoriile omului care se zhatc, ca şi
i
tragt�dkl lui. Vă spune:un doar eli p etrel e sint g1 ii i tmtre .. .
l
Yvonne şi Bertrand piişeau tiîcufi nllituri de zv clt u lor prieten.
llo1san inainta cu t>nşl uniformi, in r t l uw
l gindirii sale echilibrate.
Pilrea el{ uitase cnmplel de însojltorll săi, atit era de cufundat In
J:Îitdurile lui Ajunserii intr-o p l a 1
. ildeschisiî, Iar vintul, c·are aducea
-n
mi•ros de sare, se lnlcti. 1 J san se înt mu
· se ditre oraşul vechi: lor· /
nirli spre moschecn El Adhnr, îndcpllrtlndu··se de matca Nilu ul...
- Intrările străvechilor temple sint luate indreptate s11re ră sărit ,
după cum tot sprt� ră�i!rit tlrivcsc şi lncaşurilt• d� l"ll�iiriune d�
mal tirz i u.
Ct•l mal m u i J i eu ro-pen i SllCc•h·�c cit .�1 moscheea e 1111 templu.
t s
Este u eroare. Strllmoşul no ch e ci a fost o şură in care se uscau
cur�nalele. Intr-o asemenea şură şl·a jinut Mahomed Jlrimcle s;tle mari
cuvmtllri, la Yalhrl denu mit pc nrmii Medina. l)e :thla in anul 622 .
;c tr;tnsformat califul Valid şura in mosc:het�. In felul ac:cst;i s-a
niiscul Mihrabut, locaşul de rugiiciune, diruia mai tirziu i s-a 11dHugnt
Hvanut, t·urtea şi J>c urmii hanclia, finlinn in rare aedinrloşii i.5l
splUau miinile. Peretele ,ce nralli înspre Mcca, zis Kiblad şi Mikrad,
nlşa de rugliclune sint de datii cu mult mai recentă. El Adhar nici
!
nu es c o adevărată moschee, clici arc 1111 trecut doar de patru suie
de am. Este propriu-zis o universitate, ·un seminar al lslamului. Aici
se aduni!. tineri din to11te statele lumii mahomcdane ca să devinii
oameni invll.fnji, să se întoarcă şeici...
Cum pofi să spui cii nu· i o adeviirală ·
moschee? întrebă
Bcrtra nd.
s pu
- Fonrte im l . Adevărata moschee este o curte deschisă, nu
o 'clădire acoperită. Constructiile acn.pe.rlle au fost lnlroduse de turci
dup� J4r,a, �dică dupil căderea Constantinopolului. A u imitat cate­
drala�a � fia din Constantinopole . din a cărei clopotnită s-a năs,
cut ap� mmaretul... Cea ,mai veche moschee din Egipt, Amra, a
fost ridicati· de Amr lbn el A5, marele vizir al calilului Omar, care,

IH
in numele păcii şi a l : dragostei de oameni, a venit să jefu iascll
Egiptul. Totuşi noi, arabii, am · lăsat in urma noastrA c iteva grămezi
de piatră grăitoare, care vor povesti cum am ştiut si pre lucrărn
arama, otelul, cum am i n văfat jumiitate d i n lume să teasă covoare,
cum am izbutit · si facem · o · falantll fină aproape ca porfelanul. Dacă
Al Chavlzmi nu s·ar fi aptlcat sll trad uci in latineşte algebra noas­
trll, Europa ar fi cu noscut · cu mult mal tirziu această ştlintl. Daci
n-am fi imbogijlt tezaurul balilll l'lor i nt elepte cu .. 0 mie şi una de
nopjl", dacă Gheber şi Avicenna n·ar fi S('OS la lumina zilei din retor·
tele maglei negre citeva suhst 11nje noi, acizi no i şi procedee noi,
ne-am prezenta mal săraci In fa t u l u m i i decit sintem astăzi. fiec;�re
clăd ire veche, fiecare arabe-sc ronstltuie rîie un memento viu a l 1.ba·
terilor zbuciu m:ttei omeniri. Vă spun 1lecl : pietrele s i nt grllltoare ...
H uan llicu. V i ntul se mai · l'iîcori, iar străzile se gol irii cu inre•
tul. Yvonne simti un fior.
- Ti·e irig ? o i n trcl1il l l n san.
- Nu. Nu mi-e lrig ... Mii �i ndea m la fcl ah. La felahul ai căru i
�trămnşi au · construit plrnrn l dele, ora şele califilor, moschee le şi care
astăzi incA o duce greu; uproape ca acum şase milenil1 c a acum cinci
ve:t�url ori ca acunt o sutli de. ani ...
- Două l ucruri trebuie să i n făptui ască omen i rea ca �>ă t riiÎit!l c;i
m a i f«icită. spuse Ha:;11 11. Trebuie să înfăptuiască socletatt-:� lării
nsupritori şi asuprlfl, care n u numai să de zvl11 uh� t:� inele n a turii. el
să i n vete să şi foiOlieascii spre binele ei leJrllc naturii, pe c·<�rc a ajuns
s-n · cunoască, şi treb uie sii scape · de stafiile pe care şi le-a f rlllrit
s i ngură, i n t i i după chipul şi asemănarea dobitoacelor, iar mal t i rz i u
după acela a l om ului. i n d ifl'rent· dacă îi zice Bess, zeul cu cnip de
broascl, ori Zeus. părintele fulgerelor, sau Odhin, Alah ori a l! ul fări.
fiin!ă. făurit din alte î nsuşiri ome n e şt i 1 Uitat i-vă int r-acolo ! le nr:ită
liasan s pre nord-est. Acolo se şi cliîdc:;te lumea nouă ...
llra ! u l int i ns al l u i tlasan ariita ca o săgeată care indica d ru·
m u l s pre nord şi răsărit ...
Se î n toarseră tăcujl d i n drum şi ajunserii pe jos in fata hottln·
lui .,Semiram idaft .
.. La l l l a h i l Al l a h, Mahomet rasul A l l ah" - ritsună deodată gla·
sul muezinu l u l care chema credincioşii l a • rugăciune . Pe cer apăruse
giobul mşu a l soarelui.

CAP ITOLUL XIV

PARIS
- Tempo Serpente ! strlftli Garrance, smnci nd i n c a o d<�tă era·
v�ta l u i Charl l!ll . Acesta lşl scoase llrnba c11 resemnare, in timp el!
.
l11elul băJat, aproape strangulat; medita asupra problemei dacă esle
sau nu nca pll ra t ;i nevoie ca dragostea s.ă se manifeste Jlrin asemenea
tentative de omor.
i'e ecra nul aparatului de televiziune, lllllllline.t 11rupulul cicllşt l lor
din plutonul de frunte se leglnn uş urel. Nu se putea del> luşi laja
concurenj i l or, in schimb numerele pc care l e purt a u 11e spate se puteau
dist in�e cu toatil clarit atea.
Micul grup Şl'dca la Paris intr-o camera tiin apartamentul in c a re
lr:c ulau pâf"infii lui Char ies · ( n ou l logodnlc al Garrancel) şi urmlirca
prin televiziune desfăşurarea cursei.,.
 E G I PT, I N ELICOPTERUL CARE U RM A R E.ŞTE. C U RSA
-
••. De ce nu r ăs pu nz i cind te întreabă omul 7 se intercsă
'Yvonne, llisînd să cadă tocul de piele al a,paratului "Lelkan In capul
lui Chnrter.
- U n m nunmkm n u n m 1 răspunse acesta.
- Dumneata crezi că fi-ni făcut datoria stind aici pe burtii şi
urmiirind cursa, in timp ce eu mă omor notin d tot ce cOotcodiicettl
in caruselul ăsta.
- Ua:.1a:1 arnauaaam l urlii Charter.
- U a idc, scoală-te şi mnl notcazit şi durnneatu, văd cii h1răşl nu
eşti buu de nimic.
Charlcr se rid i ci! I n picioare de pe fundul elico·p tcru lul cu emi·
tiitorul de televiziune şi, i n s firş i t, lşl scoase din gură stiloul, pe c a re
V vo·nne găsise de cuviinlii să i· l vire intre fălci atunc·l cind se termi·
nasc cerneala din ei şi se văzuse nt>voită sli noteze cu creionul, căci
era uq�ent .
- Poftim, acum po t i să treci dumneata cu n a sul la polizor, zise
Charler politicos, cedin d u-1 locul.
Yvonne se cu lcii pe burtă, uitindu-se prin gemnul deschis din
fundul e licopterului. Cu toate că ap a ra t ul nu i nainta cu viteză, vîntul
îl Jnroşi i n curind �1 el n a sul,..

PARIS
... - Vai, 1 1 depăş eşt e l ţ i pă î n clipa aceasta Garrance, colega d e
facultate a Yvonnei, fără s ă !I)Oată pricepe de c e a scos ş i prietenul
ci un ţipăt atit de strident, cind ea nu-i dăduse decît un biet ghi ont.
- Dar mai astimpără·te, scumpa mea ! făcu indignată m ama lui
.
·
Charles.
- Charles, u nde-mi e şti , Charles ? U ite că Diaz i·o ia i n ai nt e ! •••

şopti Garrance speriată •.• D e altfel vă cer iertare, se adresă mamei

lui Charles.
- Fii lin i şti t ă, fetiţo, mai trăieşte. S-a dus numai să-mbmce o
cămaşă cu gulerul de schi s, ca să nu m a l aibă nevoie de cravat�.

E G I PT, MOTOCI CLETA L U I N O RTON ...

- ...Acum, vo rwă r t s , Hor st 1 I n ai nte l strigă Camberra pe u n
ton aspru, d e comandă. Horst t riig ea din răsputeri. Trecu ca u n ne·
bun pe l lngă Frank S l>iegel, apoi il lăsă î n urmă şi pe Abu Hasan.
11 zvîcneau timplele, 1 se umflascră vinele, credea că ac u şi-ac u ş i i l
plesneşte capul.
- En a v a n t 1 Av a n t l l
.•• In �Jlatcle lor se auzeau strlgiitele a l tor
mcnajerl.
- Diii biitaic, vorwiir t s l rcJletă C:uuhcrm ordinul. tlorst ar fi
dorit să mal si� bcască llulin vltczn şi, dacii n'r fi fost dttpll el, ar fi
dat orice sil-I poatli da lui Camhcrra un pumn în nas, dar nu era
î n stare nici să-şi mişte bra t 11l. nici sil mkşore:r.e viteza. Simtea o
d urere slişictoare in stomac. Amortea l a nct'a sta dureroasă se i n l'lnden,
s e întindea to t mereu, ajunr;rintJu-i i n S JHi tc, la �rît, in ceafă ; numai
picioarele i l nu1l - lucrau cu furie.
- Vorwiirts 1 repetli Camherra ordinul pentru a trei a oară. In
fa ta lui Horst, care pedala pe jumătate Innebunit, nu se mai aflau decit
L;1mberto Ferrari şi Serpentc. Acum nu -şi mai slmfea nici picioarele
şi nu·şi mai dădea seama nici dacii înaintează sau stă pe loc.

13
 E G I PT, POST U L DE T E L E V I Z I U N E DE PE E L I C O PT E R

- L -a l ă s a t in urmă ! z i s e Yvonne, ridicînd u-se in picioare. U r­

măreşte-! d u m n e a t a !
Cha rter se l r i n l i pe burtă şi dicta plict i s i t :
- Horst · conduce. urmat de Serpente. tlasan pe Joc ul trei, urmai
de Spiegel, după care \'ine Roucr, R o uer u l dumitale.
Yvonne işi apucă colegul de Jl l ezne, i l t rase in apoi şi se cu lcă
in l o c u l l u i :
- E-rată 1 îi spuse. N u-l a d e v iirat, ncum e al patrulea . . .

I)A R I S

... Garrance i n t i 11se m i n u sJ•re spate ş i trase o duşcă bunf1 d i n

s t i c l a cu otet pregătită pentru �t a l a h• c u untdelemn. I n g h i t i speriutii,
apoi îşi ·•coperi faţa ...

E G I PT, PE T R A S E U L C U R S E I.. •

.. , , .f)Jutonnl d i n frunt e a a j u n s la Suez - a n u n t ă megnfon u l . Pri­

m u l este tlm·st Miil lt•r, a l doi lea Micl11�l Scrpe nl e, n i treilea Abu
tl a s a n, al p;Jirulea Rog e r Berh a n d , ;1 ) dncilea Fmnk Spiegel l « Ro­
bo! L: I » a cî ş t i gat ehi(Ja de u sulă de kilometri".
Aşa I-au porec l i t ziarele de s p ort pc H nrst M ii l l cr, c a re îşi llsi­
II'Ura un loc di n ce in ce mai d e frunte,
- Nu mal este decit cu treizeci şi şapte S1�cunde In urma
lui l>iaz, c u treizeci i n urma l u i Ser 11entc 1 Cu n � l a t ;i cu s a t i sfa c t ie
Norton . Calll llion ul, i m briicat in tricou a l b a s t r u, z:iccu i n nesim­
tire in n t a ş u l motncicleh•i. I m a gi n a t i a ii umbla departe, dejJarlc de
tot aduci ndu-i un corte�:iu de idoli s.t rii vcl'lli, � h i p u r i 1le lem n t:are
.

ridl!uu, n11111�l ri care urla u , i n sotindu-1 la hotl'l .. C a m bcrru şcden cu

.

Iu t a !mobilă şi nu-şi nwi lua mînu de t JC 1111 1 s u l lui H orst ...

- lncă trei etape scurte. Va rezista, il l i nişti pe Nortnn, cu toate
cii 1 se s i m t ea i n llrijnrarea i n Jl' l a s.
Cu ,.Gene ruJ <:twmica 1 " nu era de gl umit.

•
* •

"Ma chere, chere, chcre Yvon nc,

Perform a n t e l e tale sint de-n d·reptul colnsalr. Am urmărit la
televiziune cu r�ll transmisa prin sistemul priet e n u l u i tiiu Grieux. Este
exact cum 1 1 descrii tu i n rcpnrtajele t a l e, numai cii c u o viîd mereu
de s u s, deci e 11oale şi m a i interesa ntii, dicl perspec t i v:1 este rn n i
larg ii.
Ascultă-mii, Yvonnc, scumJia rnca Yvunn e ! N u ştiu ce să mă
fac. Charles m ă i u beşte şl-1 iubesc şi eu, a t i t a doar că t:l vre:1, iar
eu nu vreau, udică vreau şi eu, dar nu vrenu să ştie el di vreau şi
eu, in sch imb e sigur de tot că m a m a nu vrea. Yvnnne, m i c a m e a
Yvonnc, ajută-mii, c ă c i nu-i pot rezista deloc. E a ş a de d u lce, şi deu­
năzi era cît pe-aci să-I sngrum, dar el u-a zis n i m i.c, ci s-a dus nu­
mai să-'i ia o a l tă cămaşă. I e ri m-a dus la c i n e m a, dar n-am viizut
nimic din film, pe urmă ne-..1m dus sii dansiim şi nu-ji mai spun că
în totdemtfla imi a d uce flori ş i mie, şi mamei. Cutra a st a de Vivicnne
îi dii me reu· · lelefoune, d a r e l nu-i răsp unde, ciici n u m a i pe mine mă
lu bt�le; f �'lil evlirat c;i Clalre pretinde că a fost ceva i nt re el şi Vi'\ri,
 dar eu nu cred, căci mi-a•r fi spus-o. Şi eu l-am spus chestia cu Al­
beri '' cu Chi-Chi, dar m-a iertat, mai ales cii in realitate nici n-a
fost nimic serios. 11 iubesc atit de mult 'că aş li in stare să-I sugTII m .
Simt că sint pierdută dacă nu-mi spui ce să fac. N ici să inviil n u
m a i s i n t i n st-are. Acum i l a,tept p e 1\o\aurice slî discut cu el toată
treaba asta. El rni·e prieten bun şi nu-l adevărat că ar fi lflsl ceva
i ntre el 'i Vivi, numai cutra aceea bărfeşlc pc toată lumea. Acum
însă mă duc să mă-mtirac, căci acuşi trebuie sii sune. Scrie-rni, mica
mea Yvonne, scrie-mi şi ajută-mă !
Mulle, multe siirulări,
Garrance
P.S. Să nu uit. N u-l vorba despre Charles lunganul, acela din
nnul patru pe care-I cunoşti şi tu, ci de un baiat nou. E nuirunfel.
drăguţ şi are ochii mal mari decit ai tiU. Jl ador. P.S. 1 1 . Dacă
poj i să faci rost, trimite-mi un pachet de li�rliri egiptene veritabile.
E mare fumător. Şi vino odată, le aştept 1 Sărutări.
G."
Yvonne viri din nou scrisoarea in plic, apoi rupse o lflaie de
bloc•notes şi scrise la repezeală : "M- I le Garrance Turraine, 1 8, Bou­
levard Haussmann, Paris.
Stat : Dc-1 Iubeşti nu-l voi, dc-1 voieşti nu-l iubi, de vrea el să
vrei, nu voi să vrea, in schimb dacii vrea să vrea atunci voieşte s;i
. nu vrei etc. EKpediat figurile. Siirutiiri,
Yvonna"
Apoi apăsă butonul soneriei şi înt inse boyului radiograma.
*

* •

- Avem i n fata picioarelor noastre o măreaţă i n l iiptuire a ge­

niului uman, cinta ghidul ihtlhlll. Nu este exclus să fi existat chia·r
şi in era terfiară, c i ud s-a priibuşit albia 1\tiirii Roşii.
Cei patru prieteni ascultau i ndispuşi prele�rerea expusă melo­
d ios. însoţită de gesturi la·rgi.
- P.arlea de nord a acestui canal natural a fost umplută de
Marea l't\editeran ă , cea din mijloc de Nil, iar cea de la sud, de
Marea Roşie. Nu se mai astirnplirii mările astea, ha-ha 1 risc pentru
a 1.500-a oară ghidul, incinlat de propriile sale cuvinte.
Un meg01fon c01 re c i nliî şi d·anseilziî 1 observă Charter.
u• - Un biet om care-şi ciştiJră o bialii pîine, răspunse Roger
tatos.
- După faraonul Necho, dU I>ÎÎ greci şi rom01ni, construirea cana­
lului 1-a ispitit şi pe sultanul Sullman, iar mai tirziu pe N.apoleun.
Acesta însă n u s-a mai străduit să pună proiectul i n practică, deoa­
rece in�rinerii nivelatori c01re au făcut măsurătorile pregătitoare a u
constatat o diferenţl d e nivel de 9,9 metri intre Marea l't\edilennl şi
Marea Roşie. In I M I insă englezii au demonstrat el măsurătorile
fuseseră greşite...
- Aşa a fost Napoleon : pe fulton, care invtnlase vaporul cu
aburi, 1-a izgonit, iar măsurătorile canalului le-a incredintat unor mă­
gari, observă Charter.

!1 5
 - lncearcă o dată sl găureşti un bloc de lemn de ambele pă rf l
astfel încît cele două găuri să se i n t i l n ea scă cu precizie, şi vei des·
coperi singur cine-i măgar 1 z is e grav Roger.
11 a peri p e N apoleo n ?
- N u . 11 ap ăr Inginerii. N u m a i cine nu m unceşte nu greşeşte.
Chartcr îşi muşcă tiga r a în două şi-o scuipă :
- Ai d repta te, zise, încrefill'.l u·şi f r u n tea.
- In 1 855, Negrel l i , u n ingine1· au striac de o r ig i m: italia nă, cl�l-
boră proiectul canalului. Proiectul a fost acceptat de o comisie i n t r u ­
ni tîi in aces t scop la Paris, i a r S a id, vi ce-regele Egiptului, il n u m i
i n 1 856 p e Negrc l l i şef a l l ucrii·ri lor de cons t ru c t ie a ca n a l u l u i. După
moartea lui Negrelli, conducL·rea l uc riirilor a fost p reluatii , in octom·
brie 1 858, de Ferdinand de l.esseps şi de n u m ele l u i se leagă con•
struirea canalu lui.
- De n u mele l u i se lea(!lÎ canalul, dar de pereţii săi se leagă
si n gele, sudoarea şi moartea m u l tor m i i de felahi şi nn al l ui Lrsse()s,
bom b ă n i Roger.
- L:1 25 U lll'i l i e 185!1 1111 i n cep ut siipiiturile la locul u nde astlizi
se i n ti n d e o1·a ş u l Suez. Lucriiri l e s-au terminat i n ziua de 15 a u g u s t
H liill.
- S-au terminat, cu toale că Anglia a făcut tot ce i-o stat i n
1111 1 i nţii c a sf1 ziîdiirniceascli const ruirea can a l u l u i, căci o pa rt·e con­
s i dera b i l ă a acţiuni lor concesi u n i i , v a la b i l ă pe UU d e ani, se a fl :1 i n
m î i ni h·anceze, i a r e n gle1.il n u s e bucurau cituşl d e 1m 1 i n c a d ru m u l
s p re I n d i i s i i incapil pc m i n n francezilor l ohserv ii Vvonne.
- In 1 884, in urma holiiri ril unei com i s i i "intcl'lw f i un a lc" , c a ·
na lu l u f o s t ad i n cit ş i liirglt. Azi l ă f huc a sn m ed ie llt iiiJ.rc la SUJ>ra·
faţă 1 30 de m e t r i , la fund 75-90 d e m e tr i, a d i n c l ml'a !1,5 - 1 0 me­
tri, ia.r l ungi me a 1 110 d e lillometri.
- In t i m p ce se fiiccau l ucr iiri l c pentru a tn p l iiicarea c :m a l u i u l ,
A ng l i a a d o b i n d i t de l a guvern ul l'!ri iJfc a n nHijurilatl•u ac f i n nil ur, I a r
tn l Y60, l m preu•n ă cu guvemul francez, 1 1 in drl• pt a t 1111 bumb:ll'll mncnt
a e r-i a n n i m icitor impotriva ora şul u i Port-Said, care i nchid e � ap ii tu l de
no r d al c n n a l ul u l. Motivele l e cunoaştcti şi dumn eavoastrii, dom n i lor.
- Ba bine că nu, bo m băni din nou RoJ.rer.
- Pc la noi erau u l timele zvircolirl ale ba l ;mr u i ui care trage să
moară, zise Hasan, făcînd un gest cu m i n a .
Nu izbutea să-şi mal asc und ii nici amilrăclunca şi n i ci sci rba.

* *

Garry Stapletun, şclul servi ci ului d e · co nt ra inform a ţ ii al trustului

"General Chem i c a i Comp.", rec itea pentru a nu ştiu cita oară te l e·
grama pe care o avea in fată :
,.I.Jupă eta 1>a Cairo-Suez, H ors t e foarte indis(JU>. Stop. Cred
că e bolnav. Stop. Norton s"a certat c u. Ca mber1·a. Slop. Aştept in·
strucţiuni. St op " .
Stapleton era cufundat i n gind u ri.
- Dacă-! anunţ pe şef; cine ştie ce di spozi ţ i i ia f:ill'ă ştirea mea.
şi, eventual, mi se duc toţi banii. Dacii nu-l înştiinţez, răm î n stăpîn

·1 6
pe situatie şi conUn u i să dispun în decursul celor ce vor urma .. . Nu
pot să las afacerea din mînă, e riscul pr,ea mare .•.
Dietă secretarei sale două radiograme, Jlrirn�t adresata ziaristului
C l arck Masson, care d i n însărc inarea l u i St:tp leton supraveghea
l rio-ul :
" Prezintă-te şi d i r ijează treaba personal i
"
S.
A doua, adresa.tă lui Norton, suna astfel :
.,Ciarck este reprezentantul meu, îi datorezi supu nere necondi·
tionată.
boss''

- Expediază-le imed iat 1

- Yes, sir, răspu nse secret-ara, intelegind cii trebuie să le pre-
deu la poştă person al şi nu pe cale obişnuită Nu era pri m a d :1tă
cind pri rnea d i n pa·rlea bossu l ul asemenea d i spoz l l l l.

. "

- Habar n-al ce frumos e Occoa nul A l l n n l l c �i ce bine o s iH I

facil această călătorie 1
- Da, dar ..., răspunse Pi errc Moinea ux.
- Cerul şi marea, pescăruşll, aerul m i n unat 1 continuă Locordc,
fără sr1 se s l nchisenscil.
- Numai cii cu vomit, clici nu sUJIOrt marea.
- Nici eu, işl l i n iş ti reJJo rterul rcd uctorul�responsabil ni g aze·
tel " V Ie ouvricre" ...
- Dar n u dumneavoastră pll•caţl, ci eu 1
- Şi vei vomita in locul meu. Trebuie să RJ!Iicăm d i viziu nea
muncii. Eu rcd actcz, dumneata vomlfi.
- Şi c i t iese d i n chestl:l astn ? ingină Piem·.
- Un bi let de vapor clasn a 1 f·a şi, d:1cit ·
faci lrcabli, Iti pili·
Iese şi drumul In i Btoarcere.
- L.ăsati bancurile, m o n c l i c [ 1 Trebuie să mă I n torc, ciicl
mli·nsor.
·- Ş i cu. Primeşti 5.000 de franci şi bilet u l de vapor dus-Intors !
Pierre suspln·ă adinc.
- C'est fait 1 S.a flicu1 1 M i ine plec.
- Vaporul pleacă din Mars e i l l e m i i n e după-aml.azli la ()rele
patru. D<1că te grlîbeştl, i l UHl l prinzi cu u vlonul.
- B u n ! Dncli-i aşa, plec chi a r acum.
- Au revoir 1
- Au revoir 1 rilspunse Pie.rre, Ieşi n d cu o mu1ră acră d i n ca·
binetu.l şefu l u i .
f ntrli i n bl·rou l său, işl apropie sca u n u l de Gise şH zise pe un
ton gr.av :
- Gise, trebuie să plec.
- Iarăşi ! of1ă fata visătoa.re.
- Trebuie ! De asta depinde viitorul nostru. Cind mii Intorc
ne logo d i m...
Se aplecă spre fată şi o sărută pe gură. Pe urmli făcu stlnga-m·
prejur şi ieşi fărli să mal ezite. Gise îşi rcfăcu rujul pe buze şi
\'Oi să-şi vadă din nou de treabă, ci-nd auzi că o suna şeful. lşl

li
 vîrî rujul în poşetă, apoi, cu cotmetul p e nt ru stenograme la sub·
su•o·nră, intră grăbită în cabinet u l şclulul.
. . - - G i se , o primi Locorde, I n curind le vei mărita •
.,.. Păi . .. ăiHiă ... să ved c j l ... , se b i J b i i f•• la.
- Nu t rebu i e s·ă ro·şeşti, se sculă Locorde de 11-ngă birou l sliu.
A .greşi este omenesc.
- Cum a d i c ă . ..
- Aşu, că d u m neata î l l inchipui:1i că vei deveni sofia lui Pierre.
O .eroa re categorică.
, Lo-corde făcu u n pas ciilrc 1�•111, o imbră j l şii şi o sărută pe gurii,
pe urmii, m i r••t. făcu i�1riişl 1111 11as i n a poi.
- Ao·leo, ce mai 11 n l m li 1 se m l n u n ă pipă indu.şl obnuzu.J. la
spune, joci şi tenis ?
- IJa, d u r nu cu s e nti m e n t el e omnenllor 1
--- Adică nu vrei să te m ă r i f i cu m i n e 1 con s t nHI l.ocorde, Jle
care i l m a l u s t ura obra z u l . Gisc i l drp l o p almă şi mai ll'ăsună­
t o�Jre, de dot t a <�ccast a 11e ubrazul ccHi l a lt.
- B a d u , răspunse a 11 oi . Mă mă·rit cu dum neata . .
- Atunci d e c e m ă b a f i ? î n trebă Locorde, consolat.
- Ca să ştii ce le aştcuplă dacă in viitor ti·f!·r m"l veni i deea
�ă seduci log o d nic ·a a l t u i a .
P e u r m ă s e sărutară m u l t ş i indelu ngat.
Nabucodonosor lătră scurt. Dezaproba cutegorlc cele ce se pet •e·
cea u in fe·l a. .lui. 1 se părea că fata c u care se snrulase st ă p i n u•l
său in ajun era blondă, i a r asta de ;1 c i era incontest a b i l şatenă.
· ;,Ce 1-a apucat pe şef să-mi im i t e stilul ?" - îşi zise Nabucodonosor
in j!"Înd, apoi se retrase împreună cu probl em a sa irezo l v a bi l ă sub
masă şi, ca să-i mai treacă n ec a z u l , se o p ucă din nou să NN1 dă osi.l·l
din care-i m a i rilmiisesc jum ă.fa te.

CA P ITOL U L XV

- Nu c red slH mai a j u ngă pină la Port-S ;t i d 1 Acum se află pc

Jocul trei.
- Atunci t rebuie făcut ceva, zise Fran��is IXt rin, a l tre ilea mem·
bru a l tr uost ulu i de b ookmakeri.
Alberto Tore l l l c l ă t i nă d i n cap.
- Are dreptate Don a l d. Nu s-au scurs dec î t nouă et"•pe. A ze­
.cea este in curs, Iar dupl Port-Said mat sint două eta·p.c , In t i m p u l
acestor" a.re tot t im p ul să recupereze cele 47
d e secn.n dt•.
Don a l d se ap lecă In a inte.
- Nu vreau s.ă risc nimic. Ducă MlcheJ Serpcntc nu iese primul
putem să inchidem l u raba. U itat i - vi incoace 1
Dnnald scu a s e o foa ir. de hi rtie de Jle care citi c l a s·amenlul
gent:oral d upă Jl ri m el e n ou li et ap e :
1. Edmondo D l a z, cloasamentul ge n er a l 143 h 42' 1 5"
2. Abu Husun la n u m n l 3!1''
3. M icheol Sert>ente la 47"
4, ttorst Muller '" 5 1 "
li . Pol u l l'issu J.a 57"
6. Lambcrlo Ferrarl i n u rm ă in total cu 59".
7. Fra nk Sp ie gel in urmă in tota l cu 1 '2"· ·
8. Van Laa1en în urmii in total cn 1 '7"
 9. Roger Bertra nd în urmll in total cu 1 ' 1 1 "
1 O. Jac Killan în urmă in total cu 1 ' III"
Tllcură citeştrei. 1 n cele d i n urmă, Torelll luă elin nou cuvintul :
- Curw poate fi clşt l gatli de oricare din primii zeci! . llifen•n l a
dintre primul ş i a l zecelea e atît d e micii i ncit poa t e f i rccu p et'G I i
în tr- o sin gu.ră ela ll li , darămite in trei ! J u r zece oa menr n u pot l i
n ici cumpăraţi, n ici t a mponul l...
- Sil-I atre� gcm ntenli.a lui N orton 1 r!ispunse Umi n .
- D e prisos. incheie Don a l d discutia. N nrton ş t i e ce f n c e . i\ l c 1
u l timele m i n u t e s i n t hotă ri toare, şi. I n defi n i t i v Seq1enle nu s t a
deloc rău. IJupă c i t e - 1 c u nosc e u pc Norton, n -a ş vrea c l : u ş l d e pufirl
sâ fiu in pielea l u i l>iaz.
-- Miine şi poi m i i n e putem urmări cursa prin televiziu ne. ))cei
l a cinci n e vedem la mi ne, nwl oadliu�ll Do n a l d. rl i n d u - h• sll ln feleagj
că i nt reve derea a luat sfîrşit.
- Prin u rmare h t cinci.
- Ln c i nci.
Torelli şi !)a rin jlărăsiră împreună biroul lttl Uon a l d.
Cu toate că Londra era scii ldatii in soare, nici u n u l din tre ei
nu ern prea ve�tl ...
•
• *

Carlo Tave l l o cobori d i n avionul cvadrimotor, t iJl IJu nglas, ş i

porni pe j o s i ns pre marea d e p a l a t e î nşirate de-a l u n g u l Avenidei
Bcira Mar. Aerodromul pe care alerizase se a f l a pe spinarn fos t u lu i
Munt e Castello. u n colos d e stîncă c e fusese aruncat i n aer. I n loc u l
unde s e i n iilţase d e a l u l stincos se con s l r u ise u n şir intreg de palate.
Tavello trecu de palatul cu fatada spriji nită pe o colonadă i mpună·
toare in care se afla J\o\i n i slerul l nvătii m i n t u l u i şi ni Sănătătii şi se
î n d reptă cu J>aşi l i niştiji sprl!: palatul 1\. 8 . 1 ., construit la i n tretiiierea
străzilor Rue A ra njo, Porto A l leg,re şi Rue Mexico. Pe fatada pala­
tului cu şapte etaje n u se vedea nici un geam. Lumina pătrundea i n
bi rouri prin plăci subjiri d e beton. zise ş i qur.bra s o l • . Rio d e Jan•:i·
ro, adică oraşul r i u l u i I a n uarie, n u p ă stra nici u n fel de tradijli in
domen i u l arhitecturii. ,\rhitecjil hrazilienl fiiceau î n cercări i n d riiz·
netc pe urmele conce ptiilor l�tnsate de maestrul lor, francezul Le
Corbusier. încercări î n c ununate doar id-cnlu de succes.
Tavello nu rii m a se dec it timp de citeva m i n ute i n această clii·
dire, u nde-şi a vea sedi u l ,.1\ ssm:i a�uu Rntsileira d e l m 11r1msa" ( .,Aso·
cl;tfioa Editurilor Brazllicnc" ) . Ieşi d i n cliidire la braţ cu un biilat
zvelt, c u piiru l neJ!ru, c u ca re se i n drcptii sp•re Morro Preto, M u n·
tele Negru.
•
. ..
- Nu te ingrijora, pri n f a vt'lla •• accasln 1111 calci picior de poli·
ţlst, 11 l l n fştl Carlo Tav ell o pe Pleorre Mnlneaux. Aici n u n e JIOl
prinde.
---
• Quabra sol - refr.aclomc rlc l u m i n ii , ml lt:ll J>i 1icl J>a rn lel c de hc1o11
a ş<·z�te ll�l ş eŞI care nu loasll sli plilrundll prea nml t ll clilrlu,rli (N. R. ) .
"••:,Fa:vc.lj - ,,mahoal.a" sllu.nM pc ln ll l l i m ! lc oraşului Rlo de J<uleiro
c�.a;>��r �:,

19
 - Frumos d i n partea lor ! răspunse Pierre, fără pic de entu·
ziasm. Dar cine vă urmăreşte şi pentru ce ?
- Cum. dar nu ti-a explicat locorde in ce situaţie mă aflu ?
- Nu. Mi-a spus doar atit că voi afl a poate de la dumneat:J
cum s-a transformat dr. Heinz Krause in profesorul Mignel Camberra.
- Bine. las' că mai vorbim şi despre asta. Deocamdată aş vrea
să mă văd i n sigura nfă.
- Şi nu pofi să-mi spui c i ne te nrmă·reşte ?
- Ai auzi ţ vreodată de comisia pentru cercetarea activităfilor
antiamericane ? ·
- Cum �ă nu !
- Ei uite, de drept, ea este aceea care mă urmăreşte. i n fapt
însă sint urmărit de serviciul de contrainformatii al trustul u i de in­
dustrie chimică ,.Un ited i\ n i l i n Cumpany" !
Cei doi oameni urcau. printre bordeie dărăpănate, 11e drumuri in·
tortocheate. In jurul lor, duhoarea era atit de puternică, i n c i t Jlierre
a bia-şi mai t inea res pimtla. Casele de pe a ic i erau i njghebate din lut,
din tabla unor reclame i nvechite şi din pereti de lăzi de săpun sau
a le a ltor mărfuri. Intregul t;�blou avea un nspect atit de hidos, i nc i t
l u i Plerre 1 �e părea c ă s e a il1i i n t r-o lume de coşmaruri.
- Şi de ce-s supărali pe dumneata cei de l a trustul " U n i lcd
Anilin Company" ? i l î n trebă din non Pierrc.
- A u pus m i na pe un articol de- a l meu i n care am pomenit in
treacăt că a n eliberat asasini din m i i n i l e Tribu n a l u l u i de la N ii rnberg.
- las' că n·a f i dus niciodată l i psă de Jlan�tsterl.
- Da , dar aceia nu erau decit nişte crlnii nnli oarl'rare, nu pro-
poviidulau ca naziştii eli numai ei ar fi oameni. iar toti cei k ll j i dour
sclavii lor.
- Dar ce, parcă te va crede cineva d;�că ai sil-i povesteşti ce
vedem noi pe-aici ? se opri Plerre l!' i l i i n d . Apoi se intoarse şi arltli
spre tărmul mArii. Uite, acolo e Copacabnna. Ştrand la picioarele
zgirie-norilor. Iar dincolo se vede Prn�.a Paris, cu şirul sAu de pal·
mlerl şi l acuri. in \'reme ce a lei domnesc J!'Unolul şi duhoarea : mizerie
şi Iarăşi mizerie.
- N-a l nici o grijă. De indută ce �1 Incerca să scrii despre lucru­
rile astea sau să le fotograliezi s-ar tine poli t i a brazillllnli sc a i de
dumneata, la fel cum mii urmăreşte pe m i ne serviciul de contra·
informatii al trustului.
lşl conlinuară drumul o bucată de vreme fără să rnai scoată o
vorbă. Tavel lo m a i în trebă din c i nd in c i nd cite ceva in limb a ltalianl
sau spaniolă pe femeile aplecate peste copăile lor sau pe copilaşii
care se jucau i n tli rină.
- Şi rum a i reuşit să treci frontiera ? i ntrebă din nou Pier re.
- Aşa cum se ohişnuieşte. Sub nume fals, cu paşaport fal�. J\o1 ai
există şi printre functionarii de la ,.Unlted Anilin" cite un om cinstit.
Drumul lor ducea acum printr-un labirint ingu't şi i n torlocheat.
Nu prea intilneau birbati. căci la ora :�ceasta cei mai mulţ i er"u l a
muncă. Acasă nu rămîne au decit sp.;miolii ş i portughezii şomeri, fe­
meile bătrîne şi COJiiii de şapte-opt ani. Copi i i negrilor m u nceau de
cum ajungeau la virsta de nouă ani. iar majori tatea bărbaţilor negri
ori cărau mărfuri in port, ori culcgeau sau curlifau cafea la planta·
fiile din apropiere.

20
 Luminile metropolei răsăriseră din bezna favellelor, după cum
bogllţia ei se hrănea din sărăcia fa vellelor.
Tavel!o opri un băieţaş, schimbă cu el c i teva vorbe, apoi intră
într•o casă, urmat de Pierre.
fn bordelul dărllpănat fură intimpinati de un bărbat vointe.
- Carlo 1 strigă acesta, in clipa cind inl rară, apoi i şl îmbrăţişă
căld uros prietenul.
- J u a <t ! răspunse Tavello. Cei doi bărb:�tl rlim.:tseră o bună
bucată d e vrt'me nemişcaţi, stringindu·şl mina in Ulcere. Apoi Juan i l
salută şi pe Pierre şi-i pofti p e amindoi s ă şadă. I n jurul mesei, p l inli
de hirtii şi drfl, se aflau un scaun şi două lllzl. l.uarl loc cu t o ţii .

Sii trecem la subiect. Eşti probabil flrăblt, zise Juan grav.

Poli s:t·mi fad rost de un elicopter ?
- D a c :i loc e acasă, da.
.

- Atunci...
- N u . n u r n ll d u c d e unul singur. V i n o cu mine. Plerre n e
a ş tea p tă Mer:tă să fa ci cunoştlnfl c u e l . Deşi n-are decit nouăs1 m•·
,

zece ani, tr ;tSij!'nr d puţini tovarllşl m a l de treabă al I n t i l n i t in vi:tjă.

- Adevărat. Nef:!rii se mat urize ază m a l repede decit noi i H.nl deci
să mer�em.

. ..

- A·tt·a·a. Non, non et non 1 Am zis şi basta. Pofl sl·fl faci

hat!aJul. Ce· l i inchipui, cit o sll mal rlibdlim situaţia asta ? Noi nfe·
rlm premiul, n n i facem publicitatea cursei, şi " Vi e ouvriere" cule!fe
•·o:�dele. A-a, poti <;ă·fi faci bagajul.
Phll ippe M ;tr:in �ecreta.rul de redactie al ziarului, se uita des·
pernt l a şeful său.
- Oar şi·a şa n i s·a ridicat tiraJul, e dublu faţll de normal. zise
lnce tlşor.
- Ast(J nu·i treaba dumll ale. Treaba dumltale e ca bombele sl aparA
intii h1 noi. Treaba dumllale e si creezi ştiri senzaţionale, chiar d ucă
nu existll, şi nu sl decupez! bombele publicate de ,.VIe onv.rlere". Al
i n teles ?
- Da. Am şi fllcut cite ceva, dar lllsaţl·mll şi pe mine sl spun
o vorbll.
- Aaaaa ! N ic i nu mll l a şi sll·mi deschid �rura, pe cind a dumi ·
talc turule tot mereu, şi tnt dumneata te p l i n�rl eli .. . Parc-al fi o babă
hodnrnf,!'lti1 şi nu gazetar !
Philippe nu-l văzuse i ncli niclndatli pe fernand Duval, directn·
rul general al . ziarului .. Jrournnl d'Europe", int·r·un asemenea h a l de
supărare. Arăta ca unul pe care l·au ll llUcat pandali ile.
Dar ştifi ce·.r.m făcut ?
Ai lăsat să·ti scape b·nmbcle printre degete 1
- Am însărcinat pe chnva s·o a n şrajeze pe Yvonne Charpent i er,
- Al... ce ... pe cine; cu e l ! ? se biJbii Duval.
•.

- V·reau s·o cumpăr pe '\'vonne Charpenlie.r, pe reportera trim isă

de ,. Vie ouvriere" i n Egipt . aceea care a scris articolele;
. .

Phtltp-pe se uita ţintă la şef, i-1r şeful la el.

, -· Nu. �ti babă, ci bou, conehise în sfîrşit Du val. Acum 11-ai gă·
sit s.-o -c
ru J)eri, a cum. cind curs'! se apropie de sfîrşi t ? Ce vrei să

21
 descopeci ? Pe regele Angliei ascuns prin t.re concurenji, cu barbă falsă
dlare pe o bicicleta falsă ?
• - Putem să ne pomenim cu s u rp rize pînă şi-n ·ultima clipă. Oupă
varerea mea a r trebui să incerclim să facem treabă cu Yvonne sau
să-I schimbăm pe corespondentul nost-ru şi să trimitem pe a llcine\'a
cu avionul.
- De n ici n-ai să zbori decit dumne<�ta, dar fără avion.
- Imi dau demisia.
- Dumneata să nu-mi dai nimic. Dumneata zbori c i nd V·reau cu.
C umpăr-o pe puştanca ala, dar numai d ac ă crezi că ai să scoti cel
pufln o gogoaşă bună, măcar una mică, din toată afacerea asta.
Pesemne singurul care m�ti poate să plesne ască la acest ziar am ni·
m as doar e u !
Phillppe părăsi c abinetul şefu l u i ş i Incepu să-şi bată capul. Repetă
in sinea lui ştirile de la bursii, premlercle, evenimentele zile i şi to­
tuşi nu izbutea să dibuiască de ce anume se infuriase şeful i n ;�şa hal.
Şi, intr-adevăr, n-avea de unde să ştie cit in noaptea trecută mad ame
Ouval găsise coleej i.1 de fotografii, de bucle, de jartiere, de zorzoane
de nylon a şefului, amintiri uitate sau lă sate cadou de cortegiul nenu­
măratelor Miml, Vivl, Kiki, Chou·Chou şi Snsons. In consecinjă, Phi­
lippe habar n-avea că ucesle miirun1 1şurl au i nsemnat incă o vilii in
patrimoniul delicalci madame Ouva l ş i o rwuă uşurare a p u ngii şeln­
lui, fără a m a l vorbi d e jipetele violente şi cele douăs 11rezcce l l'�inuri
înregistrate in decurs d e o orll, de bornbardamcntul cu pern e şi, la
urma urmei, de d u rerea care se incuihase i n I n i m a şefu l u i... !Jar ce
să-I filei 1 Aşa e vi••ta 1

l l orst şedea pe w ar�:ine a d i v mmhrl, cu CiiJIUI sprijinit in puo.lul

palmri şi tăcea. Clar<:k Masson se nplecă mai ;1pruape de atletul cu
părul blond şl-1 i n l rebll din nou :
- Ce-i cu dunuh!lltil ? Eşti bolnav ?
- N-are nici pc dracu, d a r ·n u vreil să mă J.tse să continuăm
tratamentul, răspunse Camberra in loc u l l u i tlorst. Iar d acă-1 int re­
rupem ...
- Bagă-fi nrinj ile-n cap 1 z i se Masson, intorcindu-se din nuu spre
H.orst. Ştii foarte bine că e o avere întrengă in joc, viitorul
dumitale...
- Iar dumnea voastră vă jucajl cu viuf a me.a, zise Horsl, ridl­
dndu-şl capul obosit. H a i de, vino o d a tă 1 zise, făcînd un gest spre
profesor. Poate mai rezlst şi azi.
- Pe răspund... vre.au să spun, exist � oa meni care rezistă şi
douăsprezece z i l e, răspunse Cam b e rra, inligind cu o repeziciune f ui·
gerătoare acul secingli in fesa lui Horst. Aşa 1 Am şi terminat.
H orst incepu să-şi recilpete vioiciunea.
- D a r dumneata cine e şt i jl
- Sint Clarc k Masson, ăăăll . . . cum sl spun ... sfătuitorul d um-
neavoastră.
- Noul şef, făcu Norton scuipind. Pesemne nici eu nu le mal
insplr destulă incredere.
- Să lisăm asta acum 1 Principalul e să iasă totul bine, zise
Cambura. flcindu·i u n semn să se astîmpere. Apoi l ş i spălă seringa
1
22
şi o î nc h i se l a riişl in cutiuta nicheLatii. Haide, să plecăm ! Nu mai e
m u l t şi se dli sta11u1.
•
• •

- Aş vrea, In sfir� i t , sll pot u rmă ri şi eu In linişte cursa, declară

Yvonne. Dumneata urca·te i n el icopter, iar eu merg c u maşina.
- Iti urez su cces... a p rop o de succes, era sii u i t. N u v rei o;ă
te mii r i j i cu mine 1
- Nu ti-am uitat cererea. Ei bine. nu vre11 11.
- Au r e v oi r 1 oltll Charles.
- A u rcvoir 1 il z l m b l Yvonne, fli.cindu-i semn c u b a tista.
Se urd npol in ma şinii, Iar Ch a r l es se g.rJi bi spre elicopter, ca re- I
a ş tepta.
In c u ri n d se auzi pistolul starteru l u l.
- Pe d u l c i neea mea, îşi zise Diaz, cu etapa as t :1 trebuie s-n
cîştiii !
Trii.J!e a d i n răsputeri şi n u - l venea să·şl Cf'e<Hiit ochi h•r c î n d viilu
i n a i nfea s a n u ma l lllljln de t r � i concurenti.
P e urmli i l mal l n trec u r l\ a l t i doi.
, ,\1 ichcl Se rpe nt e, Paul Tissu, Ro� c r Uertra nd, A lm U a�au, Lam·
bcrto Fen a r l in frun te, l oj i i n aceeaşi l inie. u rm a j l de Diaz" . .. -
a n unjă megalnnul.
Yvonne nota comod.
- Ei vezi ! i nce p u să Sjlllllll, dar îşi dădu sennNI că Clu� rter nu
se n l h1 l i n gă ea. Răs uflil uşurată şi cont i n uii si noteze . .,Mal hine
aşa- işl zise in gind. Dege;1 ba. n u rner�:e l re a b•• 1"
MADR I D
La Mad rid, Uon C:• l a bras de R od r i go e l C I R"Io !os Pazos de
.•.

M u rchia şedea In l11 j a atlll"ltulul de televiziune şi dirija cursa cu un

c a lm demn de l n \•Îililll.
- Bine, Dlaz 1 zise satisfi cut. Aşaa;1 l la-o ma l l a margine, că
le spargi uşor frontui l
E G I PT. T RA S E U L C U R S E I
,.Diaz se în dreaptă spre mijlocul drumului, vrea să ajungi in
acee a şi linie cu cei d1ntli" - cmuntl megufonul.
Yvonne nota.
,\1 A DR I O
Don Calabras făcu un gest c u m i n a :
- Ascultă ce-l i spun eu, Diaz l La ma.rgine 1
Donna Ca l abras de Rodrilfo etc. c ir pe a ciorajM ş i din cind in cin J
se uita speri atit l a nobilul profil a l to va r ă ş u l u i e l d e viaţă.
- Dar, şoricelule scump, ii zise ·
cu un reproş uşor... Degeab<t
vorbeşti, ci nu le•a ude 1
E G I PT. T R A S E U L C U R S E I
,.Lamber1o a evadat, ce i l a lti inaintează i n aceeaş i linie ... Atentie,
Diaz.. . ! " - strigl megafon ul.
MA-I)R I O .
..:.. : \'eij/'ve z i că aude c u v i ntul general u l u i său ! li . aj u n ge din
u r ţtiA 1 -:decl',(itlă grandele, apoi sări i n picioare, smulse patf'u fire de

23
 păr .din cele şaptesprezece care-i lmpodobeau capul şi scoase un
urlet : ,;Fiul meu, scumpul meu fiu !".

E G I PT. T RA S E U L C U R S E I
.,Sah·aren ... Sal varea ... accident, salvarea ! " ... - url.a megafon ul.
Yvonne sări in picioare şi-şi duse binnclul la ochi
" In d reptul kilometru lui treizeci şi şapte, la arele opt şi 57 mi·
nute, ciocnire intre Diaz şi Abu ·Hasan. Grupul francez in fru n te,
Mirhel Serpente conduce. tlasan continuă cursa... Diaz este rănit."

MADR I D, TELEV IZOR U L

- C e s-a intimplat ? intreba c u calm matroana, lăsînd clora pul
din .mină.
Genera l u l se prăbuşi In scaunul său, biiguind cu glasul fri n t :
- Iarăşi francezii şi arabil l Napoleon şi·a pus cizm a in . gcuma·
zul nostru, arabil s·au aciuat timp d e veacuri in tar:1 noastră, iar
acum mi-au omorit băiatul.
- Pe c o re dintre băielii tăi şi cine l·a omorit ? întrebă cu lndi­
ferenj ă m atroana. Vrei un pic de apă ?
- Abu li asan 1-a ucis pc Diaz al nostru !
- Nu fi-am spus să te laşi de bicicletă ? Nu mai e pentru l i ne.
ştii doar că a i tensiune, i l mustră matroana, ridicind cu un gest calm
paharul c u apă.
- Da, dar e şi averea noastră... am pariat cu toli banii noşt.rl
pe Di a z .
Matroana scăpă din mi n ă paharul cu apă şi leşină. Genera l u l se
sculă şi, cu paşi nesiguri, aduse u n alt pahar cu apă. I l tumă in
gitlejul stăplnei inimii sale şi incepu s-o consoleze :
- Nu-ţi face inimă rea. Ne rămîne încă numele ş i·tl ma l rămîn
fi eu.

E G I PT

,;Bertrand se tine scai de Ferrarl, Serpente il urmează, Tissu ş i

Horst p e aceeaşi linie 1 " - anunfă megafonul.

MA DR I D
Matroana se trezi şi incepu s ă v.or.beascit :
la spune·ml, cite nume avem noi in def1:1itiv ?
- Şase, rlispunse contele, mirat de intrebare.
- ŞI s-au dus chiar toate şase moşiile ?
- Numai patru. Două le-am pierdut mal demult In cllrfl, d a r
n u li·am spus nimic, căci n u voiam s ă t e mthnesc ...
- I ar acum m i se pare că... şi celelalte se duc, completil ma·
troana, leşl n lnd din non, dar de data aceasta cu multii gratie,

E G I PT
" Horst l·a ajuns pe fer rari. Bertrand, Tlssu şi Serpente îl ur·
mează la aceeaşi distan fă" - anunjli me�afonul.

LO ORA, T E L E V IZOR U L T R U ST U L U I D E BOO KMA I(ER I

- A.1 l \!iÎzul ? zise Donald, arătî n d spre ecranul apara t u l u i de
tele viziuni!, N orton nu doarme, Diaz a abandonat,
 N ic i . nu-şi indJipuia că de fapt ·nwnal intimcllarea le venise in
ajutor, inlăturindu-1 pe favorit şi redind astfel şan&e lui Abu Hasan,
unul dintre concurenjii cei mai bine clasafi.
E G I PT, TRASEUL C U R S E I
,;Edmondo Diaz este grav rănil In dte v a zile va f i resta­
bilit ! - anunţ ă megafonul. Horst conduce, Bertrand 1-a ajuns pe
Ferrarl" ...
Se apropiau de sfîrşitul acestei etape de două sute de kilometri.
In depărtare incepeau să se zărească macaralele din Port·Said şi
proiilurile zvelte ale minarelelor.
.. Horst 'Miiller 1:onduce. Bertrand 1-a depăşit pe Ferrari c:u o ju­
mătate de roată" ...
Yvonne îşi scoase rujul şi-şi lăţi contururile buzelor. Era atit de
emoţionată, inci t nici nu mai ştia ce face...
M A DR I D
- Ş i c:e·o să n e iac:em acum ? întrebă matroana, care-şi revenise.
- Voi salva n umole străbunilor mei ! Voi cere să fiu reprimit
i n cadrele active ale armatei !
- Vei fi genera l u l spaniol nr. 400.00 1, zise frumuseţea copleşită
de bătrîneţe adresind tovarăşului ei de viaţă o privire plină de
admiraţie.
- Bietul Diaz, şi-a dat viaţa pentru mine ! suspină eroul cu ochii
inlăc:rimaţi, inchizind aparatul de televiziune.
EG I PT
"Nu păfeam nimic: dacă nu mă juram pe dulcineea mea" - gindi
intristat Diaz, aflat acum in maşina salvării, care inainta plictisitor
de încet.
.,Horst trece primul linia de sosire. Roger Bertrand e al doilea,
Ferrari al treilea. Tissu al -patrulea. Frank Spiegel al şaselea, Van
Lauen al şaptelea, Carlotte al optulea, •Jac:k Klllan al nouălea, Abu
Hasan al zecelea !" - urla megafonul anunţînd rezultatul final al
etapei.
Norton, care conducea motocicleta .. Harley Davidsohn" de abia
reuşi să-I oprească pe Horst, care gonea ca un nebun şi d upă ce
trecuse de linia de sosire. Caravana ajunsese la Port-Said *.
•
• •

- Aici, le arătă Abu Hasan. era locul unde se vărsa in Marea

Mcditerană un brat de mult secat al N ilului Pelusian. -El mai exista
pe v.remea lui Ramses I l, pe care istoricii il socotesc: contemporan cu
1\loise. Tn antichitate, acest brat lega oraşul Cairo de mare.
Cei patru prieteni se plimbau bmţ la bral pe străzile oraşului
Port-Said. Erau bine dispuşi şi uitară că se mai amestecaseră şi cîţiva
ghimpi in prietenia lor care pornise atit de frumos. Astăzi însă, se
• Aj u ngind la P o rt - Sa id . cursa continua pc ruta Port-Said - Suez ­
Coair:., a d ici:! relu.a drumul parcurs în ullimele e tape . Această ciudăţenie
f u sese adoptată s p re a p utea fi re?. lizati cei 3.000 km necesari celei
mai mari curs-e din istoria ciclis m u l u i (N.R.).

25
pare, prieteniile i mbătrînesc mai repede decit altăd ată. Vi-a!a ome­
nească, sufletul omenesc împrumută şi ele cite ceva din ritmul epocii.
- Intre Port·Said şi Suez se intinde istoria modernă a Egiptului.
A r trebui s·o scriu, spuse Yvonne visătoare.
- I n Africa, o sfătni Hasan, poţi găsi toate fazele istoriei
umane. Scrie despr-e Africa ! Padurea a sta de macarale reprezintă
veacul al XX-lea, arătă el spre răsărit. I n partea aceea, continuă el,
arâtind spre Cairo, stau ingrămiidile monumentele i9torice vechi de
şase mii de ani. iar dincolo, fâcu un gest spre sud-vest, in bazinul
fluviului Congo, triburile d e pigmei trăiesc c-a oamenii de acum o
sutii de mii de a ni. Triburile Okka. lki-lili, Vambuti nu cunosc nici
astăzi ce înseamnă scrisul. Vorbesc monosilabic, vocabularul lor se re·
duce la numai citeva sute de cuvinte, sint i narmati cu siigeţi şi sulile
inveninate, trăiesc i n bunli parte i n copaci şi multe dintre triburi nu
cunosc nici măcar focul ! O parte dintre ei mai sint şi astăzi vinii·
torl de capete... Civilizatia şi cult ura lor rămîn cu mult i n urma
�rradului de cultură şi civilizatie ce se poate vedea din cele mai vechi
monumente din istoria Egiptului. Şase milenii ne despart de epoc a
primelor piramide. Şase mii de kilometri, d-a r şi rnai mult de şase rnii
de ani ne de�p;art de triburile sălbatice din centrul Africii. In această
Jlilrte a globului pămîntesc sint reprezentate vancomitent i n spajiu
şi i n timp toate etapele dezvoltării istorice a omenirii ...

CA P I TO L U L X V I
- Două parale n u face agentul ăsta 1 spuse Gondrich KoiJa.r,
directorul general al trustului " United Ani lin Comp.", domnului P;�ul
Werner, şeful serviciului de contrainformatii al trustului. Achllli-1 1
Doar din ncghiobia l ui ne-a scăpat din miini Tavello !
- V·am spus eu că treaba asta trebuie aranjată cu Stapleton.
11 cunosc şi ştiu că se poate vorbi cu el.
- Ce vrei? Sl-1 cumperi ?
- I m posibil. Stapleton e mai mult decit bn!l'al. Am să-I spun
insă că acest Carlo Tavello a scris un arlicul despre savant i i nazişti
şi am sii·i mai spun şi modul cum a fullil din S.U.A.
- Şi ce-ai să faci cu asta ?
- Deocamd;atil Heinz l(rause este omul lor. Chiar dacă nu ştim
unde se găseşte, avem însă destule mijloace ca să-I compromitem. Dar
nu cred că le-ar conveni treaba asta. lată deci că putem incheia cu
ei o tranzactie.
- Cum adică ?
- Foarte simplu 1 11 apără şi presa noastră pe Kr;ause şi n u
publică n i m i c i mpotriva lui, la fel c u m face ş i presa lor. Vom putra
deci garanta, pe baza participa l ii lor noastre, că articolul lui Tavello
nu-şi va găsi nici un loc unde să apară. Iar i n ceea ce priveşte des­
coperirile lui l(rause, le impărtim pe din două , hineinjeles investind
şi paralele tot pe din doul.
- O. K. ! i ncuviintă Kollar. Cind ai de Rind să vorbeşti cu el ?
- Imediat.
Nu trecu nici o oră, şi l(ollar fu anuntat de secretara sa :
- Vă caută Werner la telefon.
Knl lar ridică receptorul.
- Jtallo. Ceva non ?
 - AIJ rit;hl l
- Ali right 1 răspunse şeful şi puse zi mbind telefonul pe furcă.
,.N-am pus mina pe inovafia lui Heinz l(r01use, dar tot sint mai
bune cincizeci la sută decit nimic" - căută să se impace cu sine
însuşi. Dividendele dale de cincizeci l a sulă rii m i n tol dividende.
Apăsă satisfăcut butonul soneriei.
- Desea�li ieŞim in oraş ! ii zise secretarei, care apăru în uşă,
ş i se cufundă i n ziarul lui p referat.
*
• *

- Straşnic l exclamă Locorde ferindu-şl capul.

- Stmşnic ? l f l dan eu f i e straşnic l strigă Gise, scofîndu-şi ş i
c�llilălt papuc, cu care de data acusta izbuti să n imerească i n p l i n
c u p u l sot u l u i ei recent inaugurat. Na ! adăugi e a , trim i t i n d şi o vază
de flori pe urma p..,pucilor. Şi mai n a l făcu, pocnindu-1 şi cu scru­
miera.
- Aoleo l urlă Locorde. Mă doare !
- Şi pe mine 1 fipli Glsc. Barbă A lbastră ce eşti 1
- Eu .. • dar ce le·a apucat ?
- Mal Intrebi ?
Tinllra femeie se uilli In Jurul ei, dur cum nu vlizu nici un obiect
uşor in 41fară de Lonis Quatorze, care urrniirea scena conjug<t l ă cu
�ărnl zburli!, i l inhăfă şl-1 trinti in capul iubitului ci s o j .
D i n Instinct, d a r ş i din egoism, Louis Qua torze se a gil l ă el e �: i t u l
lui Locorde. I n c l i p a de fafă nu-l Interesa decit propria lui soartli şi
instinclul il spunea că se află in pericol. P isica cealaltă, care-i bom­
bard a stăpînul, er:1 mal mare decit el.
- Dar ce te·a apucat, ma pelile ? sisii l.ocorde, descoloro sindu-�e
c u bligare de seamă de pisică. Spune-mi, dragă, ce-i cu tine ?
- l>a, că n-am vrut să ascult de cel care m-au prevenit ... bru­
hubu 1 izbucni Gise in hohote de p l i n s , apoi se trinti pe canapea bi­
ziind m a l de11af'le.
- Dar, G ise, scumpa mea Gisc ...
- Si nu te apropii de mine l sări in sus tînăra doamnă, cu oci Ct
scinteietorl, apucînd i n grabă o altă pernă pentru a relua lu pt a . Uun
Juanule l Dinosaurule l
l.ocorde se u i t a la ea desper:1t, nereu�ind sii priceapă cum poate
fi ci nev" şi l>on Juan. şi dinosaur i n acel:1şi timp.
ll:1r, su llejl'lule drag ... , căută el din nou s-o implice.
- Sufletelul tău ? Eu ? Asta să 1-o spui ei ! I u b i t ei tale 1
- Uar bine. Gise, ascultll-mi 1 Spun'-" odată. ce-ai cu mine ?
- Ce am cu tine ? Cli o iubeşti pe ea, zise Gisc, a răt i n d spre o
:nică fotogr<�fie din coi ful biroului. Da, pe e a ! Sint sigură că Pie rre
n·ar fi fost in stare să facă u n a ca ash• !
Locorde se uită la fotografie şi piUi.
• · ..... Pentru asta te-au epucat fu�iile? Din pricin a ei îmi măn ind
viafa ? De asta mi-ai stricat noaptea nuntii ?
Locorde inaintă ameninţător. Gise se retrase pufin speriată :
- Nu te apropia... Siegfried... BaR mina in foc că a fost iu­
bita ta 1
La cuvînl u l .,Siegfried", Locorde se upri. Era lotuşi prea m u lt.
.. Decit cSie�rfried•, mai bine d inosaur" - îşi zise desperat, dar n�t
i n df'll z ni s-o spună cu glas tare. d se mlrgini s ă of1eze.

27
 - Ascu ltă-mi, gîscă proastă ce eşti, zise, apucînd o pernă pe
care o Z \'irll in capul adoratel sale. Tu ştii cine-i ala de pe m>t s ii ?
- Da ... !la-ha-ha 1 incepu din nou sll blzile tlnllra sotie, Fotogra­
fia Yvonnei Charpen l ler•.. bruhuhu ... bruhuhu • . •
- PIU sigur cli-1 fotoi!Tafla ei ... a rllmas la mine de cind i-am
scos paşaportul şi ieri, făcîndu-mi ordine in birou, am gilsit· o �i o m
scos-o c:r sll nu ulf sli 1-o dau Inapoi cind s·o intoarce din Egipt. Ai
văzut, giscll siilbalică 1 ?
- De ce gisd sălbatici ? hohoti Gise.
- Pentru cil e mal proast1i decit ce a domeslică. Din atita voiai
sll mit omori ?
- ŞI n-a fost intr-adevlir nintic intre voi ?
- Pe Ctr\'lnt de onoare d n-a fost.
- Atunci vlno-neoace,
Locorde se R"hemul ling! dinsa şi se supase cu plăcere ploii <!e
sitrutlirl cu care-I acoperea. Pe urml avalanşa se opri, şi Gise incepu
sli-1 mingile.
- De a c u m i n a inte n-am sil·fl spun · dedt mon pcti l choux !* zise
gîfilnd, upoi deodatl il trase o palml zdravăn! stlptnului îndrăgostit
al casei. Na 1 jipă biziind iarăşi.
- Şi esla pentru ce ? intrebi Locorde, pipăind u-şi obrazul.
- Ca alti dati să nu-mi mal strici - n oaptea nun tii 1 i-o intn:�rse
tlnlirn doamnli.
De data .aceasta, N abucodonosor socoti mai indicat să se ascund11.
sub canapea.

••

* •

Pierre Moineau:t şi Carlo Tavello şedeau b·ine dispuşi in fotolii!�

elicopterului, contemplind verdele compact al pădurilor virgine. Zbura u
cu el icopterul lui Sostillera inspre fluviul A m azoanelor cu acelaşi
i:1parat cu care Norton vizilase pe vremuri pe Camberra.
- Cum ai pus mina pe aparat ? inttebl P lerre.
- E meritul lui Joe. Joe e un tbvarlş bun şi in acelaşi timp
Jlrieten la cataramă cu pilotul nostru, pe care-I invatl să boxeze.
Proprietarul aparatului hoinăreşte pe undeva pe la New York, de
unde nu se intm1rce decit peste vreo doul săptămîni. Uite. aşa am
ajuns să ne pu�em servi de acest aparat.
- Vom n i meri oare ?
- Al sll rizi. E.sl e pentru a trei a oari cind pilotul nostru face
<�cest drum. Intii a a d u� l a vilă un boxer cu numele de Norton, apoi
!.a i n toarcere a transportat î mpreună cu N or l on şi pe doctorul Heinz
l(rause, zis şi profe�or Mlguel Camberra. Afa eli vom · nimeri cu si·
guranfă.
- E bin e 1 zise Plerre distrat. Multi vreme admlroră amlndb i in
Htcere peisajul. Soarele se afla lm:ll pe cer cind in deplrtare se ză·
rirll valurile mnie�tuoase ale ,\tnazoanelor, Iar· peste un ceas ellcop·
terul aterizil pe micul el itodrom al vilei Camberra. Cei şase d u lăi
uriaşi erau şi ncum l a datorie : inconjurarl Imed i a t aparatul, d a r Li·

• Mon (TCrll clrout - literar, .,\'ilrzulll" o re i n tdcsul de ,.puişo.

r u.lt;t 1".

28
 neva li chemă la el, astfel că T ave Ilo şi Pierre putură sii coboare ne­
vătămaţi şi să porneascA spre vila care se afla in m ijlocul micului
luminiş. Tavello o luă inainte, urma t de Pierre. Vil a părea moartă.
J•a luzelele er a u lăsate, Iar peste ele mai erau intinse şi nişte plase
dese impotriva fînf:arilor. Se vedea cit de colo că intreaga clădire er a
păriisitii.. Ajunser'ă in fata verandei.
- Nu i n t ra, genllemani t se auzi un glas slab şi subtirel. Nu
in tra 1 Doctor bate Jim dată Iasii cineva intri...
- Vlno-ncoace 1 il chemă Ta \'ello. oprlndu-se în fafa scărilor c"re
1lucea u sus pe verandă.
- Jlm frică, Jim nu indrăzneştl si ieşi.
- N�are de ce sii-fi fie fricii, n-ai si păfeşti nimic,
- Bine, Jim lefil. numai legi ciini.
- Bunii idee 1 incu viinfli Pier-re.
Convorbirea s e purtii pe englcze�te. Jim legii ciinii şi apoi apăru
in feta celor doi vizitatori.
- Jim ieşit,' �rentlemani, se opri i n fata lor băleţaşul, care părea
incă putintel speriat.
- Dilcă nu facem nimic ce nu�i voie, ne dai voie înăuntru, Jlm ?
intrebll Tavello.
- Jim dai voie la gentleman! buni, Dolly, Dudy, Dudu, Dodo,
Daky şi Dedi nu d a i voie.
- Sint c i i nii ?
Jim dădu din cap in semn de a probare :
- Ei eşti rău, rupi lanţ.
- Atunci să stăm aici, zise Tavello, care l uă loc pe scară aşe�
:T.indu-1 pe băieţaşul cu ochii strălucitori alături de el. Se aşeză şi
Pierre lîngă ei.
- la spune�mi, Jim. cine-i stăpînul tău ?
- Doctorul cel bun.
- Nu ştii cum il cheamii?
- Jim şti. Dr. Miguel Camberra. Jim şti ci teşti.
- Şi unde-i doctorul cel bun ? i l intrebi Tavello.
- Plecat, departe. Jim nu şti unde. Plecat cu unul de acela, zl�e
Jim ulitind i n spre elicoptet'.
- Şi tu ce faci aici ?
- Eu păzeşti casa.
- B�ne . . viid eu că acum păzeşti casa, dar cind doctorul e alei.
ce fad ?
- Jim faci curat, faci mincare, ajufl. Jim eşti boy�şef.
- Mal sint şi alfi boy In casă ?
- Nu eşti.
- Atunci cum de eşti boy�şef ?
- Jim citeşti carle, eşti comlsar�şef. Jim hollireştl, el eşti
boy�şef.
- In ordine, domnule boy�şef. Şi acum, ia spu ne-ne, ce face alei
doctc>nrl ?
- Jim n-al voie spui, doctor spui omori pe Jirn dacl Jim ifi
umblă !!Ura.
- Bine, Jim, dar ce an u me n-al voie să spui ?
- N-ai \'Oie spui cine vii aici, ce 'faci doctorul cu el.
- Foarte bine, Jim. Văd eli eşti un b:l.iat care ştii sli păstrezi
un secret. Şi, la spune-ne, cine vine aici şi ce face doctorul cu el ?
- Vii indieni, de departe, de foarte depa·rte cind el eşti bolnav.

29
 - Şi voi îi vindeoati ?
- Mulfi v i nde c i. Multi îngropi.
- Bravo, J im. văd că eşti băiat deşte11t. Dar, ia spune-mi, de ce - l
i n g ro p ati ?
- I ndieni eşti bo lnavi. Uoctorul inţepl indieni, indieni laci sună·
t()şi, munceşti mult, foarte mult, apoi iarăşi eşti bo l n av i şi mori.
- Şi, ia spune, J l m , ii si l eşte c i neva pe I ndieni să munceasc ă ?
- Nu si leşti nimeni. Luc·rezl, l ucrezi s i ngur, noapte, ziua, apoi
rizi şi apoi îngropi.
- Unde i-ati i ng repat pe indieni ?
- Asta J l rn nu ai voie spui.
- Bi ne, rrici n u trebuie siî ne s pu i unde i-a l l i ngropltt. Tu mergi
i na i nte şi noi venim d u pă tine. Cind 'al njuns aco l o unde i-aU i n gro­
pat, le opreşti.
- M ister deştept, Jlm le bucuri. J i m m er g i i n a i nte.
Jlrn fitgi i na inte, iar Tavello şi Plerre se Uneau i n u rm a l u i.
Copi l u l se î n d reptă SJ>re gard u l de sîrmă şi se op•ri in fata unui copac
uriaş.
- A ici eşti cinci, zi se, arăt înd s pre tu l p i na COila cul ui.
- J i m, pnti să ne laci rost de o c a zma ?
- Jim aduci, zise puştiul. l u i nd-o la fugă. In curînd se i ntoarse
aducînd o caz n1<1 cu arc. J i m snpl ? ii i ntrebii pe noii siil I>Ticlel'll.
- Nu, Jlm. Eşti încă p re a slab pentru t reaba asta.
- N e desrurcllm nnl ş i fără l i n e, zise Tnvelln.
A I>Oi l u ă cazmaua şi i ncepu să SIII>C. ta l>rlmelc l n vitur l , c�t l­
m n ml Intră c u uşuri n j ii in pămîntul a f i n a!. P c urmii i n sii se izbi d e
riidiî c ini. Tavrllo i n ccrcii s i i taie rădiic i n i l e cu muchen c a z malel. I z bea,
lovea, tiiia d e curgea niiduşr.ala de pc el, dar de J>risos. Rildii c i n i l e
erau t a ri. llit rcă e r a u din ojel. Şi c hi ar a ş a şi era. Tavel lo se 1 111>111
c u rlldllclnile arborelui fierului, M a m m ra c l a i a •, c a re creşte in Bra­
z i l ia.
Tave l l o se i ndre l>lă din şa l e şi-şi şterse sudoarea de pc frunte.
Jlm se apropie de el.
- Mister, dai voie ? zise Jim, l u i nd n-i cazmaua d i n m i nii.
- Poli să-n c e rc i 1 c:onsimji Ta\•cllo rizind şi făcu 1111 pas i n apoi.
J i m rid ic a sus cazmaua şi I z bi cu e a drept i n jn�. A110l o ridicli
din nou, o liisă sit cadii. U nde lovea se rupeau rădii c i ni l e . . Iim m a i
ciocăni o b u n ă bucată de vreme c u ca z m a ua l u i , pe u r m ă c u r ă f i par­
tea riisrolilă, aruncînd l>ăm i n t u l u fa ră .
-- 1\ ici nu erai rădilcină, g i f i i odlhnindu-se. A l e i ai crescut
d l ll nou.
- l a sii văd şi eu cum faci ?
Jim dă d u d i n umeri.
N n ştii. A şa crezi eu.

( U rm a re tn numă·rul viilor)

• Unul dintre soi urile de a rbori ,.de fier" (de csentll foa.rle. tare)
d i n B rui-�ia .

3t
l
PROBLEMA . . . COMBINATA
Textul de mat JOS a fost alcătuit pe baza cîtorva
paragrafe extrase din trei povestiri diferite ale colec­
ţiei noastre�· .
Problema constă în a afla care sînt aces.te · 3 po­
vestiri.
,. . . . tresclri şi aruncă locotenentului o privire plină de
urct Profilul său arăta ca sculptat cu dalta, iar oclzii
·• .s�ii dq, u� albastru închis, clizuţi tn ftmdul orb ilelor, . .
erau încununaţi de sprîncene negre şi de un păr on­
dulat, ctt numeroase fire argintii. Maxilarele sale
proeminente tncadrau o blîrbie energictl trapezoidală.
- Da 1 A fost împuşcat, urlă colonelul. Ett ·l-am
. (1;npuşcat 1 L-am împuşcat pentru că voia să-mi ră�
pească aurul, aurul meu, aurul care ml se cuvine
nalnai mie 1
A m avut deodată Impresia că ·va izbucni ln plins.
Gura îi f;emăta ca unui copil şi ochi( i-au căpătat
.1 strălucirea pe care o dau lacrimile 'cînd sînt gata să
se reverse.

1 N-o să uit multă vreme scena."

31'
1 1�