1'11HU DRAGOtviiR

Pe lungimea de undă
a Cosmosului
- Anticipaţie lirică -

G. TURKIN

Tabla de sah '

--cotecfia �Povestiri Jtiintifiect-fantasfice •

Anul ·vu - Nr. 158 - Iunie 1961

Incepind din num�ru1 t 59 al Colectiei, citiţi romanul lui
B. 1.. FRADKIN

"Prizonierii beznei de foc"

", .. , .

..P.V.-313. pom�,,� intr-o calătoritl sprtl Ct:nlrul Pămlntului. B "

niiVti uriatd, un adevtirat colos al /orţei t1tomict1 ti t1l ttiinţc1 ciht�•·
netictl. Pt1 bordul 11i sint IIIStl oamt1ni :
Vadim Sc:rghcc:vid Surkov.
coi1Uindalllltl crttt:�iJtot pind la ntrsdbuinţd : cumpdnitul se"m'l Plou
Afanasievici Mihc:ev ; morocd11osul atomi.rt Valentin MPJ.aruvici Blroltt 1
tlxMberantul gtolog Nikolai Nikolac:vici Deluc:ariov ; wulatul ",,,",;,
Andrei Gavrilovici Ciurakov li candidul transmlsionist P11vc:l Dulfo•
tic:vici Skoriupin. Sint /iri di/•ril• P• carti la lt1t1gd tiCtl(lflll 11tlv4llfll1
t1i oor li primii carti vor d•Ptlil litos/11111, deptlrtlndu·s• "' _, ••
d4 40 /un dt1 supra/a(d. Aiu111i III tldllfnmtla prcvll:utd 111 PIO"_",
expull(iei, Vadim lli dcltlrmin4 tovartltii sd tlt�argtl mal tlrfNI'If• D•
aici Incep miile dt: lr.ilom�l i dt1 necunoscut. Aici sllltlsluitll& III �· ·

ti•np tt:mperaturi solar.: si geruri ucitflltl presiuni �xorbittlnltl 64 , .,

imtxplicnhil�. Nttt.•• t1 stri11sd In titanic� cimpuri tl11 lortt!... • CI..".
lormidabi/11 trcpidarii... o bomlnudt:a?,d ntlpra:niclf radl•tll... lll}nm­
tindu-lc. nava Isi c onti nut! 10111/Î drumul . Pinii und, tW HIIP 14
11jungiJ f Care VII /i dt!?,IIOdtimfntul IIUIII."i /lllllllsliCtl LUII/1 4"",1
Tt1ţi1mca umand li stibiile adincurilo• ;
Dind r4spuns acc.<tot inlrt:bari, v:uduitoml roman .,Pritonlerl1 IM!tntl
de foc" arun ct! o lumina putcmicil 1111 •mmal •mpta tlxl1•ordinarllt1'
procnt! fi�ice din strJ/undurile Ptlmilltlllui, ci IÎ tiJu(lrtl llllflll011fllor
•csur.<l' de eroism t1lt! su/letului ome11csc .

•.. ŞI acum. ascultind aceasta muzlc.!l stranie, Laurentiu parci vedea

peisaJul din Epsllon lndl ..

Coperte-desen: O. IONESCU
Pe lunqimea de undă a Cosmosului
G oneau cu viteza lum.inu, inapoindu-se dil.� P<unint, uă-
1 r i nul şi bunul Pămînt. a cărui i mag in e o purtaseroi cu ei,
chinuitor de vie, nu numai pe Mrt1le şi globul mecani c din
sala cea mare a astronavei. de·a lungul căllll oriei. Mai aveau
destul drum de s tră bătut pînă la intrarea in sistemul nostru
solar. dar apropierea clipei cind vor putea relua comuni­
catia directă cu cei de acasa şi bucuria intoarcerii cu
misiunea îndeplinită ii foicuseră Jsa hotărască renuntarea la
�
somnul prelungit, care le fusese, ină atunci, ca tuturor astro­
nautilor, singurul mitloc de ac operire a timpului. Nimic nu
poate fi mai apăsător. atunci cind Păm î n t ul este atit de
aproape. decit gindul că trebuie să intri in o rd i n e a unei l umi
inerte. timp de săptămîni intregi. renuntind la tine insuti. să

J
revii apoi la vtată citeva zile. pentru a·ti păstra echilibrul
biologic, dezmortin u-ti muşchii. să asculti şi să priveşti, ca
dintr·o al t ă lume, înregistrate pe ben�ile microlilmelor. eve·
nimentele călătoriei din răstimpul cind somnul te s c o s e se din
rindul celor vii. să sc hi m b i citeva cuvinte cu prietenii şi apoi
soi te cufunzi din nou in somn pen t ru a �u \mai simti curqereu
l
ucigător de în cea tă a timpului indiferen , pe drumurile de
beznă ale Cosmosului. Acum. însă. in aprop ier e a sistemului
nostru solar, această hibernare cosmică putea li înlăturată,
cu un sentiment de uşurare 1 activitatea febrilă de pe astro­
nava ce se pregătea să anunte Pămîntului terminarea cu bine
a călătoriei invingea monotonia dizolvantă a inlinitului.
După ce au sistematizat si au făcut primele prelucrări aitl
datelor obtinute in timpul expeditiei întreprinse in jurul lui
Tau Ceti, primul sistem solar vizital de o astronavă pămiu·
tească, aslronautii au hotărit să pregătească planurile preli·
minarii ale unei noi expeditii, care urma să se oprească un
a
timp pe una dintre planetele sistemului, pl netă pe care o
botezară .. Fulgul alb". din cauza dP.selor siruri de munti. aco·
p�ri\i ptnă la poale de zăpezi, dar pe care spectroqram<'le
indicau conditii ootime pentru infiintarea unei statiuni cos-

3
mice automate. Planurile expcd•tiilor se e l a b ora u numai pc
h1mint, unde existau toate m i j lo a cele necesare calculelor şi
de unde se pu tea face şi coordonarea tuturor cercetărilor din
Cosmos. Astronauţii po rni se r ă , ins!, să elaboreze pl anul une•
noi călătorii nu pentru a concu r a institutele de cercetări de
pc Pămînt, ci pentru a putea relua viaţa normal ă pe astro ­
Jtovă, aducind-o cît mai a pr oa pe de activitatea păminteasc.i,
t.ill!lă care jinduiau.

In seara aceea, discutiile se terminaseră intr-o a tmos fe r ă

de destindere. Spunind .,seara aceea'', intrebuintăm, desi gu r , o
expresie improprie chiar pentru un limbaj figurat. Pe dru­
murile Cosmosului n12 pot exista seară sau dim i nea ţă , ano­
tim puri şi ore. Pe astronave se păstrează, insă, de totdeauneţ.
măsurile timpului pămintean, se spune ,.ora opt dimineaţa"
s.:�u .,mîine la prinz", deşi prin hublouri nu se zăreşte decit
o bewă fără sfîrşit, care iti dă fiorul prezentei infinitului,
d�sprins de reprezentarea pe care o avem pe Pămînt, cind
not;im cu un simplu semn matematic această notiune care
r.scunde ideea însăşi de viatil. Ducind cu ei, ptnă la margi­
nile sistemului solar, mai i ntii, apoi dincolo de el, in inima
Galaxiei, gindirea oamen il o r de pe Pămint, astronauţit caută
să-şi petreacă viata asemenea celor rlmaşi acas6, sărbătoresc
zilele de naştere ale fiecăruia, ca şi marile evenimente ale
istoriei pămînteşti, au şi ei .,noaptea Anu l ui nou" şi .,sArbA­
toarea culesului", deşi calculatoarele electronice nu mlsoară
durata zborului decit in ani-luminA.
In scara aceea, deci, Ela, conducătoarea lucrArilor pentru
planurile noii expediţii, terminase discutia rizind :
- Şi acum, la culcare, copii 1 Mai avem ei mllne timp de
discutii. Eu sint impotriva şedintelor de noApte ...
Astronautii insi nu se grăbeau să plece. Dupl Indelungata
mutenie a Cosmosului, p1·esimteau pulsul viu al PAmintului,
J}in care era o fărîmă si acolo, in sala cea mare 'a astro­
navei.
- Nu-i ni mic , Ela, spuse Alex, facem şi noi o noapte albă,
<·a in tinerete. Trebuie să cuno as că si Cosmosul notionea de
r. oapte albă, nu putem fi atit de eqoişti incit s-o plstrlm
numai pentru Pămînt ...
- Nu se poate, Alex. Am hotărît să renun\lm la somnul
prelungit, dar trebuie să păstrăm, totuşi, programul pe care
ni l-am fixat noi insine. Tocmai pentru că nu sintem, deo­
camdatll, cu picioarele pe pămint .. . Peste o oră - stingerea 1
Acum, dad mai vrea cineva să rămîn!, aş propune si ascul·
tăm muzicii. Mi-e dor de o simfonie veche dJn secolul
al XIX-lea ...
__N·a mai apucat nimeni să-i răspundl, deoarece Red a
năvălit pe uşi :
 - Repede, deschideti repede receptoarcle ! Cred ci Pă­
mîntul ne urează bun v enit ! Se transmite ceva .pe lungimed
undelor cosmice.
Red e ra .. ascultătorul" astronavei. Ca şi pu P5taint, pe
toate astronavele se asculta permanent .,unda cosmică", de
21 cm, pe care veneau vibraţiile plADetelor îndeptîrtate. Era
cunoscutul .. glas al Cosmosului", a cărui descilraie se in­
cerca inel! de la inceputul erei cosmice, din a doua jumătate
a secolului al XX-lea. Jnrcgistrările fAcute de pe Pămînt nu
f�u;eseră, însă, de!;luşile, deşi multe dintre ele aveau aparenta
unor mesaje emise de fiinte ginditoare din alte lumi, care,
ca şi pc'iituintenii, i!Ji căutau semenii lor in infinit. Prima că­
lătorie in afara sistemului solar fusese într-eprinsă chiar dl!
astronu.'l.·a care acum se inupoid spre Pămînt. Tau Ceti, căreia
ii făcuseră ·însă înconjurul. nu prezenta semnele vreunei popu­
latii umane. Ştictu c:ă, intr-un viitor apropiat, urma să plece
o altă astronavă ditre Epsilon lndi, unde se presupunea că ar
putea exista fiiu�e asemănătocue omului şi de unde ar ti
putut veni mesaje pe unda cos!llică.
Pe astronave existau conditii mai bune pentru ascultarea
acestui ..glas al Cosmosului", ferit de perturbatiile atmosferei
pământeşti, dar Red nu reuşiliC, pinii atunci, să capteze ceva
care să aib;i aparentd unei transmisii neintimplătoare.
- Se transmite muzică, s.puse el. giflind de emoţie, nu
poate li decit de pe Pămînt, trimisă in intimpinarea noastră ...
Din receptoare s-au auzit mai intii zgomote confuze. apoi
sunetele s-au limpezit şi un fir de melodie, la inceput şo­
văitor. după aceea din ce in ce mai persistent, a pătntns in
încăpere. Era o orchestr6 '? Sau un singur instrument cu
registre necunoscute ? Nu mai in căpe a nici o îndoială, era
o transmisie, nu era acea .. muzkii a spatiilor" cum o nwneau
astronauţ.ii, [oşnirea sau huruitul exploziv al materiei oarbe,
colindînd in nemărginire. Muzica avea ceva ciudat şi tulbu­
rător, aducea cu ea linişte şi tînguire, izbucnind ici şi colo
in strigăte, uneori parcă nu cîntau numai instrumentele, ci li
se alătura un cor uriaş, din care tindeau să se disti o.gă cu­
vinte intr-o limbă neclară. Alteori părea un cor fări cuvinti),
înginat, peste care trecea o ch e ma r e sau baterea unui vint.
Ca şi cind ar mai fi auzit-o cindva şi ar fi purtat-o cu ei
de-a lungul h�rtii cerului, Insetati mereu s-o mai asculte,
astronautii se l!sară In voia acestei revărsări me,odice, co­
pleşitoare prin annoniile ei inedite. Cine putuse făuri, din
sunete, cheile atitor ginduri ?
Ela privi către Red, ca şi cind ar fi vrut să-i spună ceva ...
•

Ela era l.a a patra expediţie cosmică. Prima oară, cu atulti

ani in urmi, plecase indată dupl terminarea specializării in
astrofizică, după numai o luni de staqiu pe baza de prcgi-

5
tire din Lună. Stagiul trebuia sa dureze ce1 putin oase luni,
dar Ela obtinuse scutirea, deoarece se l oqodise cu Rt.-d. Se
cunoscuseră in staţiunea selenară şi nu le-a trebuit p rea mult
timp pînă ce au hotărît să se căsătoreasdi şi să plece îm­
preună. Erau amindoi indrAgostiti pentru prima oară şi desco­
periseră, unul in celălalt, un univers nou care ii absorbise
ei ii făcuse să se despartă de Pămînt fără nici un regret.
Abia in astronavă, după ce au plecat in lunga lor cAlA­
torie către Jupi ter - pe vremea aceea o cAlAtorie pină la
Jupiter era considerată ca e xtrem de lungă ei temerară -,
Ela a observat-o pe Ana. De altfel. pîn ă atunci, de cind il
cunoscuse pe Red, nici nu mai a vusese vreme ·să observe că
există şi alti oameni in jur. Ana a atras-o, insă, prin tri s ­
teţea ei mută. Ela se simtea mereu urmărită de privirile grele
şi adinci ale Anei. A cău tat să se apropie de ea, să se im­
prietenească, dar in afară de răspunsuri pol iti coase şi conven­
ţionale n-a obtinut nimic. Intr-o zi a i nce rca t să v or b easc ă
despre Ana cu Red. 1-a răspuns monosildbic şi a schimbat,
destul de inabil, vorba. N-a trecu t , însă, mult pină a a fla t
taina Anei. O tai n ă atit de banală şi atit de a p ă să toare 1 Anii
il iubea pe Red. Il iubea de mult, dar Red nu-l oferise decit
prietenia, care mai mult inveninează decît vindecă setea unui
indrAgostit. N e put i nd să fie a lăt u ri de el, dar nici să-I pără­
seascii pen t ru totdeauna, Ana se r e sem n a se sa Iacă pa rte din
acelaşi ec h ipaj , să-I priveasca şi să-I aud1i, m:icar, vorbind
cu aHii. Era încă prea tini!ră, şi d r a g os te a ei neimp1irUişltă
era incă prea puternică pentru a putea rupe, cu hotărî re,
firele ce o mai legau de Red, de şi , ştiindu-se inutilă, nu in­
cerca in nici un fel să tulbure legătura dintre Ela si Red.
Şi totuşi prezenta Anei pe astronavă a intunecat fericirea
Elei. D e cind ii aflase taina, ii s imt ea mereu ochii Indreptati
către ea, urmărind-o, cind era singură sau cu Red, ochii Anei
deveniseră o acuzare nedr eap tă, dar permanentă el c h i nui­
toare, deşi poate că Ana nici nu se uita altfel la ea decît
la ceilalti. Fără să vrea, intelegind-o i nst i n ctiv Ela a inceput
,

s ă şi controleze atitudinea fată de Red, in prezenta cel orlalti.

-

răutind să nu răscolească durerea Anei. Dar cum şi cit timp

te poti controla pe o astronavă, care nu măsoară nici un
k i l ometru lungime şi in care programul cere ca astronautii
să fie mai tot t im p u l î m pr eu nă? 1-a mă1turisit şi lui Red
această nelinişte obositoare. Pentru el, lucrurile păreau mai
limpezi. Nu in d rep t ă t is e niciodată ascunsele nădejdi ale Anei
şi, de altfel, ea trebui a să i nteleagă, fn cele din urmă, că ase­
menea sentimente injosesc viata unui om al Cosmosului. D ar
ce ti puteau reproşa Anei ? tn vorbe l e ei nu era nici măcar
umbra vreunei aluzii, E:ra pentru toti ceilalti o admirab ilă
tovarăşă !;le căl1itorle, un medic pe care ar fi fost fericit s/1-1
aibA pe astronavă orice conducător de expeditie. Dar pre-
ze:lta: Helericirii e1 tăinuite, ş1 totuş1 atit de cun oscu t e li
,

urmărea pe amindoi.
La înapo:erea din expe ditia di� jurul lui Jupiter au intrat
într-un roi de meteoriti. Ciocnirea n-a fost prea puternicii.
dar pereţii de protectie au fost ci urui ti in citeva locuri. m't­
run t, de parcă fuseseră transformaţi in site. Printre incăpe·
riie care au tre buit să fie evacuate, pînă la refacerea exterio­
rului, e ra şi spitalul.
Cu o seară inai nte, Ela se hotărîse să vorbească deschis
cu Ana. !şi repetase de zeci de ori micul ei discurs şi era
sigură că o va convinge.
- Ana, voia să-i spună, ne chinui m toţi trei, iti dai prea
bine seama. Dacă Red ar vrea să mă părăsească, aş suferi
ingrozitor, dar aş plec a cit mai departe de el. Tu n-ai puterea
s�o faci. Te-nţeleg. Dar nici nu putem trăi împreună, pe ace­
eaşi astronavă. Asta trebuie să înţelegi şi tu. Aş vrea să ho­
tărîm, amîndouă, că nu vom mai pleca niciodată 7n aceeaşi
expediţie. Fiind de p arte una de alta, vom suferi mai puţin. Nu?
Parcă o auzea pe Ana, privind-o adinc şi răspunzindu-i :
- Te inteleg, Ela. Ai dreptate, nu trebuie să mai pl ec ăm
niciodată împreună ...
Cind a intilnit-o, însă, curajul i-a pierit şi a aminut pen­
tru altă dată această discu t ie ce trebuia să fie de cis ivă. Apoi,
astronava a intrat in roiul de meteoriţi. Din prima clipă a
alarmei , pe cind echipele de sudori se şi pregăteau să iasă
in exterior, pentru a constata avariile şi a trece la repararea
peretilor ciuruiţi de meteoriti, Ana s-a repezit către i nr:ăperi le
spitalului. Din goană, a strigat să-i vină cineva in ajutor. Avea
un singur bolnav, dar evacuarea trebu ia să se facă in grabă,
deoarece în c ă nu se ştia dacii sp i t alul a fost sau nu atins de
,

meteoriţi. Au scos bolnavul, a po i Ana -lăsînd pe cel ce-i

venise in ajutor să-I instaleze într-o încăpere de rezer v ă -
a fugit inapoi, iQ spital, pentru a-şi asi9ura aparatele de care
avea absolută nevoie.
Toate acest-�a s-au reconstituit după ce a l arm a s-a terminat.
Cind sudo r i i au ajuns şi la încăperile spitalului, And zicea
in mijlocul sălii de operatii, fără cos tu m ul de protectie, aşa
cum intrase, in fugă, cu miinile inclcştate de o masă medi·
cală pe care voise s-o tîrască afară. M eteor iţii perforaseră
hublourile in două-trei locu r i . Vidul cosmic pătrunsese în sala
spitalului de citeva ore. Obra iii Anei erau sticloşi, ireal de
albi.
Au incinerat-o şi, după obiceiul astronautilor, au lăsat uma
tn Cosmos. Urna, instalată intr-o mică racheUl retrofuzee, a
pornit să colinde pe drumuri fărA sfîrşit...

Acum, ascu l t i nd muzica venită din adincul spa�iilor, Ela

retrăia toată tristetea inapoierii din prima ei expeditie. Or-
cbestra nstpea şi aduna meloota, şi o durere sftşietoare SE
resfira printre sunete . Cind se potolea, se desena parc<\ un
suris, printre lacrimi, şi dte o notA plutea, sus, sclipind şi
dispărînd, ca urna Anei rămasă pentru veşnicie în braţele
inghetate ale infinitului. Ela ar fi plins, dar, ciudat, aceeaşi
muzică o oprea. O răscol e a pînă la lacrimi şl totuşi o elibera :
o i nto rce a cu faţa spre trecut şi totuşi ii vorbea despre Red
si d esp re dragostea ei obţinută la inceput atit de uşor, dra­
qoste lingi care străjuia acum a mi ntir ea ochilor Anei. Ce
putere avea această mu z ică să-i răscolească atit de adinc in
suflet ? Privi la R ed şi i nte l es e că şi el retriieşte aceleaşi
amintiri.
- Beethoven, murmuri Red.
Ela dădu , nesiguri, din cap şi-i şopti :
- Vreo simfonie necunoscut!, descoperită in lipsa noas­
tră. Nu e nici una dintre cele cunoscute. Dar este el, fără
îndoială ...
AJex se lutoarse spre ei şi le făcu semn, inciudat, să tacă.
Tocmai acum .$i-au găsit să vorbPa!ică ?

Alex era cosmonaut de t rei generaţii. Bunicul său fusese

printre primii exploratori ai Lunii, iar el se n ăs c use in sana­
torluJ unei statiuni co s mice , unde părinţii lui işi petreceau
carantina, după Inapoierea di n t r- o expeditie de lung ă durată
pe Venus. Făcuse, d e c i , prim a dilătorie ctnd avea mai putin
de un an. La 15 ani plec a se in cea de-a doua cAlAtorie, pen·
tru a-si face practica minieră in LunA, u n de se l ucra intens
oe vremea aceea. lşi luase diploma de inginer minier, dar si
ne aceea de pilot cosm onau t şi de atunci făcuse toci patru
t""ăUitorii in cu prinsul sistemului solar. Fusese selectionat - o,
dte nopti nedormite I-au ch inu i t . in aşteptarea rezultatului
8electionării ! - ca pilot secund pentru prima expediţie din­
colo de �ranitele sistemului nostru solar şi acum aştepta
c:u nerAbdare in a poie re a pe Pămînt pentru a-şi lua digloma
de conducător de astronavă, p entru care se preg.ătise in te ns
in tot timpul expeditiei. Făcea parte din generatia cea mai
tînără, ed ucati In increderea fat! de destinul uman al Co s ­
mosului, gata să intreprindA cele mai spinoase c e rcetăr i , cu
surisul pe buze, dar şi cu o pregătire minutioasă, chiar pe­
dantă. Viata de pe astronavă, care provoca uneori, chiar şi la
cei mai rezistenti, rebelele .. boli ale Cosmosului", lui i se
părea tot atit de pămîntească, de normalA. ca şi in sAlile
universităţii unde studiase. Era generaţia care privea expedi­
tiile cosmic e înăuntrul sistemului nostru solar ca un sta­
diu ce trebuia de mult depăşit, rămăşite ale Inceputurilor
nesiqure de odinioară. c:u un secol In urmă, nefiresti pentru
epoca DouA, cmd intre toate pldnetele Socsrelui ar fi tre­
buit să existe curse regulate, la care să poti apela oricind,
in voie, ca şi pe Pămînt. Multiplele formalităţi, in spec ial
medicale, cerute pentru o banalii vi7.ită in Lună i se p ăreau
doar p r odu sul obtuzităţii celor din Consiliul astronautic. De
ce era nece s a ră aceeaşi pregătire pen tr u o e x peditie pe Sa­
turn, ca şi pentru una destinată să studieze planetele din Tau
Ceti, cum fusese expe d i ti a lor? Era ca şi ci nd ar fi fost
puse pe acelaşi plan trave rsarea unui fluviu inot şi a unui
ocean cu submarinele atom i ce ... De altfel, Alex, ca şi majori­
tatea tinerilor, refuza să folosească termen u l .. expeditie" pen­
tru astronavele ce colindau sistemul so lar. Ei spuneau .,la n oi "
sau, cu o e xp resi e antică, .. in og ra d a noastră". De al t f el, sta­
bilirea de curse re g ula te intre planetele sistemului solar era
tema unei l ucr ă r i destul de redu se ca volum, dar grea de
argumente şi calcule, pe care Alex voia s-o prezinte Consiliu­
lui as tron aut i c la inapoierea pe Pămînt. Ştia că şi alţii lucrau
la o astfel de documentare, dar fapt ul nu- l ingrijora de loc.
Dacă măcar unele dintre calculele lui s-ar do ved i utile de­
monstratiei, ar fi de ajuns. Iar dacă s-a şi apro ba t, intre timp.
infiintarea retelei regulate interplanetare - cu atit mai bine 1
Insemna că el, Alex, a a v u t dreptate şi nu şi-a cheltuit munca
pentru o cauz ă sterilă. Măcar de s-ar mai fi urnit din loc cei
din consiliu, ob osi t o r de precauţ i' fată de a se men e a intreprin­
deri de amploare.
Muzica necunoscută ii readusese lui Alex toate aceste
ţJÎnduri, adunindu-Ie ca i ntr - o jerbă. Motivele metodice S·:'!
intretăiau, se prelungeau, ca nişte linii armonioase, împletite
apoi in t r -o reţea uimitor de fi r easc ă, deşi neaşteptată, ca struc­
tura fină şi complicată a unui sistem nervos functionind fără
qreş. lzbucnirile puternice ale orchestrei aveau incandescenta
S o ilr elui atunci cind te apropiai de el, văzindu-1 fără estompa
atmosferei pMfiinteşti, in culori crude şi b i rui toar e . Iar îngînA­
riie corul u i păreau rotir i l e line ale planetclor de la marginea
sistemului solar. Undeva se simtea mina stăpinitoare a d i rij o­
rului, ca Plimintul, lăsat un dev a , departe, in urmă, dar de
unde porneau şi căt re care se indreptau mereu gindurile ce­
se adunau intr-una
lor ce colindau spa t i ile . Temele principale
singură, apoi se des f ăc eau , ca planetele
desprinse, cindva, din
pulberea sola r ă. Se readunau, după aceea, aşa cum omul voi a
s� le readune, acum. din nou, legindu-le prin circuitele regu­
late ale astronavelor.
- E un compozitor nou... Numai Doi, generaţia noastră,
avem această forţă cla r ă , această viziune armonioasă a Uni­
versului, ·gîndea Alex, mai stăpln ca niciodată pe el in-

9
·suşi,simţind că, pentru demonstratia p� care o va sustine,
nu peste multă vreme, in fata Consiliului astronautic, a căpătat
in accentele sigure ale melodiilor un nou si puternic argument.

Alături de Red, cu capul in palme, cu ochii cufundati în tr-o

lume nevăzută, asculta Laurenţiu.
Laurenţiu fusese radiolog. Fusese, deşi indeplinea şi acum
aceeaşi funcţie pe astronavă. Dar o altă pasiune pusese sta­
pinire pe el î nainte de plecarea în această exped itie .
.. . Intrase intîmplător, căutî nd-o pe Lena, în micul amfi­
teatru unde se ţ ineau prelegerile de astroantropologie. O dis­
ciplină de care rideau pînă şi elevii şcolilor elementare, dacă
auzeau cumva de existenţa ei, şi care nu reuşea s ă adune
mai mult de trei-patru studenti la universitate. Cei care i se
dedicau, extrem de puţini, erau fie visăto ri incurabili, fie stu­
denţi dornici de a cunoaşte pînă şi cea mai neînsemnată sau
fantezistă disciplină p ri vi nd Cosmosul. Unora li se p ărea că
este de ajuns să aduni cîteva păreri ale scri itorilor fantaşti
din secolele al XIX-lea şi al XX-lea pentru a te lansa apoi, cu
uşurinţă, in diverse teorii despre probabila infăţişare a fiinte­
lor ginditoare de pe alte planete. Un timp făcuse oarecare
vîlvă teoria "omul u i de silici u", dar speculatiile se împo tmoli­
seră repede ; totul se reducea la literatură, şi atîta tot. După
aproape un secol de expediţii interplanetare, nedescoperin­
du-se nicăieri î n planetele s istemului nostru solar urme ale
vreunei civilizatii umane şi cum, pe de altă parte, nimic nu
dovedise pînă atunci că pe lungimea cosmică de 21 cm veneau
mesaje adresate oamenilor, astroantropologia se demodase cu
totul şi se mai păstra ca obiect de studiu numai în virtutea
vechilor programe şi, poate, pentru că puterea de atractie a
poeziei imbinate cu ştiinţa se exercita din plin din paginile ei.
Laurenţiu o găsise, intr-adevăr, pe Lena in amfiteatrul
aproape gol şi se aşezase lîngă ea. A vrut să-i vorbească, dar
ea i-a făcut semn să tacă. Era atentă la cursul blitrinului pro­
fesor. Neavind ce face şi intrigat de atentia Lenei pentru
asemenea teme, a ascultat şi el, deşi fără nici un interes. Bă­
trînul profesor făcea o demonstratie despre universalitntea
f!eometriei, din care deducea caracteristici ale fiintelor gindi·
toare de pretutindeni sau măcar din Galaxia noastră.
- ... Cercul, elipsa şi linia dreaptă existit in Universul
obiectiv cu o claritate care at r ag e gindirea cea mai neevo·
luată. Natu ra n-a creat planete cubice, nici mişcări pla neta re
triunghiulare. Orice fiinţă care începe să gîndească, rid icin'd
och.ii spre Soa rele care îi încălzeşte planeta, va avea imaginea·
cercului şi va intelege .
că de Ia ochii lui pî nă la So a r e s0.
prelungeş te o linie d reaptli. Aşa s-a intimplat pe Pămînt şi
se va intimpla oriunde va apărea o fiinţă care incepe să gin­
deasclL.
Toate acestea le ştiuse Laurentiu cindva, dar nu se gîn­
dise că, inlănţuind aceste observaţii, legindu-le de elementele
h.mdamentale ale structurii materiei vii, de necesitatea inexo­
rabilă a speci alizării organelor de simt, apoi de aparitia muncii
şi a comunicării intre fiinte, s-ar p u te a trage concluzii i n pri­
vinta structurii organice a oamenilor de. pe alte planete sau,
ceea ce i se păruse pinii. atunci de domeniul fanteziei pure,
in privinta in lli tiş ări i lor ! B ă trî nu l profesor trecea însă din
argument in argument, inşirindu-le .. ca mărgelele pe aţă",
cum spunea un poet genial din secolul al XIX-lea, Eminescu,
care se preocupase, printre altele, şi de na Şterea şi evolutia
lumilor. Lui Laurenţiu i s-au deschis astfel portile unei lumi
nebănuite, in care rigoarea ştiinţifică a arg umen tel o r se im­
pletea strins cu fantezia nestAvilită.
- Tu vii de mult la cursurile astea ? a intrebat-o pe Lcna
la pleca re.
- De un an, a răspuns ea, putin ruşinată.
- De ce nu mi-ai spus nici o d ată nimic ?
- Nu credeam că te-ar putea interesa... Cei mai mu lti
zimbesc auzind de asemenea preocupări. ..

El însă n-a mai zimbit. Fără să vrea î nsă, invins de aceeaşi

prejudecată, şi-a tăin uit şi el fată de ceil alti noua pasiune,
aşa cum făcuse şi Lena fată de el. Stu dia in timpul liber cu
febrilitate, î n to cm i se citeva variante despre eventualele popu­
latii ale planetel or trecute in planurile mai apropiate de ex­
peditii şi se pregătea intens pentru plecarea către lumile noi,
in care spera să vadă confirmarea ipo tez e l or emise de el şi
de Lena. Ce muncă vastă şi pasionantă 1 Crezuse - de fupt
nici nu crezuse prin el insuşi, işi insuşise doar p ărerea gene­
rală - că astroantropologia se bazează pe f icti u n i Şi de cită
.

cunoaştere şi rigoare ştiinţifică era nevoie ! Ce bagaj uriaş,

ad unat din toate stiintele se cerea pr el u cra t şi ordonat pen­
tru a putea dibui urma unei pos ibilit ă ţi , cu ce dis tante de ani­
lumină o lua inaintea al to r discipline, incercind să dea de
urma oamenilor răspinditi in Cosmos 1
Si acum, ascultind această muzicii s tranie, Laurentiu pareti
vedea peisajul din Epsilon Indi. Il vedea ca şi cind ar fi fost
aici, în fata lui... Astmna v a se apropie lin de sol şi se opreşte
pe un platou intins, înconjurat de păduri. Unde va sclipesc
zidurile u nui oraş cu clădirile din granit ro şu , mineral care
se găseşte din abundentă pe p lanetă. Astronautii coboară,
purtind doar d iş ti le pentru respiratie, deoarece presiunea este
aproape aceeaşi ca pe Pămlnt. Din oraş pornesc ni şte plat­
form e minuscule. care cresc din ce in ce, apropiindu-se. Sint
veh iculele .celor din E ps i lo n Indi. Jatil.-i şi pe ei, aceşti oamen i
din indepărtata pla n e t ă roşie. Zvelti. inalti , cu miinile lunţJi

11
 şi ml ăd i o a s e , ca nişte tentacule, dar plme de gra�1e. Tenul
le este r o ş c at , ca şi solu l . Poate mllid i e re a miinilor şi a
corpului, ca de pl antă, te face s ă crezi, la i ncepu t, că sint
a ltfe l decit pămintenii . Dar thlpă c e aslronautii se ames tecă
printre ei şi incearcA să se iQteleagă, p rin senmcle conven­
·ţi onale de mult stabilite, orice diferenţă parcă a dispărut.
Nu, oameni i din Ep sil on Indi nu se deosebesc mai mult de
păm în teni decit se deosebesc negrii de luponi, de pildă. Na­
tura a creat aceeaşi a rmoni e a naturii omeneşti pe Plimi nt
ca şi pe Epsi l o n l n d i , aşa c u m a c r e a t asemănătoare şi p l a ­
netele, d î ndu-le a c e e a ş i mi ş care de r ota t ie , aceeaşi structură.
a materi e i , pe care a s upus - o aceloraşi legi de evoluţie.
L a ure n t i u crede, cu toată puterea g i n diri i lui, in aceasti
lege, neverificată î ncă, el crede că oamenii s e aseamăn ă
pretut i nden i şi năzuiesc spre aceeaşi feri c i re universală . . .
Muzica descrie pentru el freamătul pădurii di n Epsilon
Indi şi co r u l s e ridică p u t e rn i c , ca un imn de slav ă , in cl i p -t
cind l u i Lauren t i u i se p a r e cii simte i n mi na l ui m i n a omu­
lui de pe p l a net a îndepărtată. Omul il pri veşte zimbind . Oa­
menii s-au i n t i lnit peste hăurilc Cosmosului, şi m uzica c a l ­
mează această b i r u i n ţă d e mult aşteptată, boltindu -se in note
cristal ine ş i stingindu-se in depărlări , c a o astronavă care
pleadl mai departe, ducind mesajul ratiunii umune in infinit.
- Este prima si mfonie a ! nrrătirii plane t e i o r , îşi spw1e
Laurentiu. Cine a s c ris-o ? Trebuie s ă - 1 cunosc pe acest om
la inapoierea pc Pămînt.

Joe, responsa bilul calcu lelor de pe astronav i , asc ulta m u ­

zica de parcă notele ar H izvorit din el însuş i. Notel e joase
ii răscoleau răni de care ar fi vrut să u i te.
Şi c înd rnelodia se multiplica, des l ăc i nd u -se ca intr-o
ploaie de stele, fruntea lui i nfierbi ntată simtea un vint răs­
colitor, o p rom i si un e pină atunci nesperată. Int rările co rului
- era i ntr-adevăr un c o r ? - il impingeau către o hotărî re
c a re inti rzia. De c i nd intirzia ?
Joe era la prima lui exped i ţie. O dor ise parcă de totde a­
una ş i n im ic nu I-ar fi făcut să renunte la gindul de a deveni
astronaut, deşi speci alitatea pe care şi-o alesese, inainte de
a fi atras de Cosmos, nu era legată direct de zb o r u ri l e i n ne­

miirginit. Dar, cum pe fiecare astronavă e r a nevoie de buni

m i n u i t o r i ai calcula toarelor eiectrollice, obtinus e destu l de
l es ne locul rivnit. Totul mersese bine pînă cu o săptămiu
inaintea p le c ă r i i . Atunci Gina i s-a aruncat in brate, plingind :
- Nu pleca, Joe, n-am să pot indura l i psa ta.
- D@r ştiai eli voi pleca . . .
 - �tiam, d a r acum i m i dau s ea ma că nu s e poate. Noi
t rebuie sl fim n umai î mp r e un ă !
- De ce nu v i i şi tu cu mine, Gina ? Am fi a t i t de . . .
Gina 1-a privit dureros, dar Joe Iti dăd use seama i nel
i nainte de a s f î rşi înt renrea el a comis o gafă irepara­
bilă. Gina s u ferise u n accident grav in copilărie şi, cu to a t e
ci s c ăp ase de paralizia care o ameninţa, rămăsese cu mina
stingă inertă. Toate tratamentele se dovediseră zadarnice şi,
cu toate că ea p ăre a a nu mai d a impor tanţi faptului, suferea
î ncă de complexe, de alUel fireş ti, da r pe ca r e le uita cu
desăvîrşire alltu ri de Joe. Se i ndrăgostise de el din ad o le s ·
cenţă, şi l u i nu i -ar fi trecut niciodată p r i n minte s-o trateze
ca pe o i nfirmi. Pentru el, chiar dacă n-ar fi i ub i t- o , ca şi
pentru t o t i ceilalţ i care o c u no ş te a u , ea e ra Gina, o fa t ă
î ncî ntătoare, c e a mai seve ră şi mai zburdal n i c ă pr o f e soară
lie l i teratură care se poate i nchipui , pasi on ată de teat r u ş i
d e discut i i nesfîrşite as up r a a rtei d e mi ine. Joe, pregătindu-se
pentru expediţie, nu se gîndise că absenta l u i de citiva ani
ar putea să schimbe ceva din profunzimea iubirii l or . Era
prea abs or b i t de propriile lui planur i pentru a-şi mai pu t e a
da se a m a de s ingurătatea d u reroasă in c ar e o l ăsa pe Gina,
c a r e numai a l ă turi de el se s i m tea intreag ă, şi nu numai din
cauza miinii inerte . . . Cind o i n trebase, intr-un mod atit de
stupid, de ce nu a c c e p tă să p l ec e cu el i n exped itie, J oe a
simţit că i ntre ei s-a deschis, deodată, o genunl c a re ii pin·
d e a mai demult. Da r dragostea Gloei şi d o ri n t a irezis tibilă
d e a păt rund e cit mai dep a r te in Cosmos erau două senti­
m e n te care nu se puteau concura. Voind să r ep a r e prima
�J reşeală, a s co rm o ni t şi ma i adinc i n durerea ascuns! a fe­
meii iub i t e .
- S î n t a t i tea p o s t u ri pe astronavă, poţi orici nd să ai şi
tu un l oc . . .
- Pe a stronave n u este nevoie decit de oameni î n t reg i ,
J o e . C a ti ne.
Si a plecat, gata să izbucnească i n lacrim i .
Infuriat p e el t n su ş i , J o e a i ncerca t , d upă aceea, s - o i m·
pace, f ă r ă să se oprească insă nici o c l i p ă la soluţia aparent
cea mai simplă : d e a r ă m î n e cu ea pe Plmint. Gina se asc un­
dea de el şi n - a mai reuşi t să-i vorbească pin& la plecare .
Si Joe a p o rn i t pe d rumu rile Cosmosului, neputind să se des­
t ă i nuiască nim&nui, de ruşine. 1-a lăsat Gînei doar o scri­
soare ln c ar e o ruga să se p regiteascl pentru viitoarea ex·
oediţie, cind vor pleca am ind oi . Se inclpăt[na să nu inţe­
leagl mai mult, socotind că, in felul a c e s t a, o va vin d e c a
pe Gina de ultimele resturi ale complexelor.
- Singură lşi hrăneşte prejudecăţile. Nu s i n t altceva de·
Cît" pre judecăti ...

13
 Işi repeta tntr-una aceste traze, care i i s c ă d e a u vina i n
propriii lui ochi.
Expeditia, cu g re utăţi l e şi buc ur i ile e i , i s-a părut însă
că durează o veşnicie. A f.o st, de altfel, singurul om din
echipaj asupra căruja s-a oprit starea de deprimare prov o­
cată de sentimentul pierderii in infinit, cind, ştiind Pămîntul
lăsat in u rm ă cu 300 000 de kilometri pe se<;_undă, timp de
ani ind e l u n g a t i . nu ma i c rezi posibilă re i n t ilniJ·ea cu oamen i i . ..
Cind şi-a reven it, după o cur! îndelungată de somn, a j un­
seseră la tinta c ă l il t o r i e i . Ap oi intoarcerea, la capăt u l căreia il
aştepta G i n a . Cum i l va primi ? Ş i il va primi oare ? Mu­
zica i i punea mereu aceas tă i ntrebare dureroasă. O vedea
pe Gina l i ng A el. tinindu-1 s t rin s de m i n ă, i n i nt u n e ric u l unei
săli de teatru, co n c en t r at !, sorbind cu toată fiinta spectacolul
s i totuşi deschi să numai către el, transmitindu-i to t ce pri­
mea din această artă pe care o iubea şi o intelegea mai mult
decit orice.
Şi, deodată, melodia descrise o traiectorie lungă , din care
o notă se desprindea şi se î n d e p ăr t a, in gro z i tor de singură,
i n timp ce corul chema, repetind parcă, a ce e a ş i i ntrebare :
de ce ? Aşa urmau să fie drumurile lui v iitoar e , tnsingu rate
şi desprinse d e căldura m i inilor Gînei. Şi Joe t n t e l e s e , cu
toată f i i nta l ui , că nu va mai putea pleca in d rumuri le Cos­
mo sulu i niciodată, c ă va trebu i să răm î n ă acolo, pe P ă m î n t.
l i ngA zi mbetul neuitat al G î n e i . Iar, c i n d toate chemările co­
rul u i şi ale orchestrei se adun ar ă intr-o singu ră bol tă, Joe
stmti mina Gînei intr-a lui , caldA şi t nvior!toare, şi toate
n e l i niştile d i s pă r ur ă . Da, ştia, va rămîne lingă ea pent ru
t o tdeauna. Hotărîrea i se păru veche de d nd lumea. Acum
doar şi-o spusese, cu gl a s tare. lui insusi.

L e v , conducătorul expe d i t i e i , asculta, cuf unda t in fotoliu,

şi gindul ti zbura inai ntea astronavei, spre PAmi nt. Con­
dusese pînă atunci peste zece e x p e d i t i i şi se în torsese de
fiecare dată cu b ine. Nenum aratele expeditii pînă i n Lună
n u le mai punea l a socoteală , le socotea simple repetitii. lm·

p l inise, i n t i m p u l acestei călătorii, cincizeci de a n i, şi aceasta

e ru u l tima lu i expeditie. Consi liul astronautic nu îngăduise
pînă acum niciodată plecarea in Cosmos a cosmonauţilor tre­
cuti de cincizeci de ani. Lev era un om fără familie, ob işnu i t
să trăi asci!.. in cabina lui de b u rlac de pe astronavă sau tn
micul apartament de pe tărmul mării Baltice, printre hărti ş i
tratate de asuonavlgatie, dintre care n umai eJ scrisese p i nii
atunci un raft i ntr e q de bibliotecii. R ă m lis e se orfan de mic
şi, crescut in a tm o s fe ra de s tu diu a şco l i i , se obişnuise să
se adî nce a scă , o ri de cîte ori avea o clipă lib e r ă , in p agi nile
cărtilor. Se i m ba r c a se, focă adolescent. pe o astronav ă şi
tr e cuse prin toate treptele ierarhiei pinii ajunsese condu­
cător de e x p ed itie . Ce fusese viata lui d e c i t o lun g ă călă­
torie prin Cosmos ? Col indase toate p la ne te le sistemului
solar, era primul cond ucător de e x p ed i t i e ca re a j unsese ptnă
la Tau Ceti. Rlimt nea pe Pămtnt n u mai răstimpul dintre două
pl ecliri , prelucrind dat e l e clilătoriei di n care se i ntorse s e şi
preqătindu-le pe cele ne cesa r e c ă l ă t o r i e i viitoar e.
Şi acum se apropia sfîrşitu l. Va r ăm î ne pentru totdeauna
pe Păm t nt , urmări n d , l a aparatul de televiziune, ve şti l e din
Cosmos, ca şi c i nd nu fusese n i c i o d a t ă in a fara P ămî n t ului .
Va i n c e p e să-şi scrie memo riile, drumu rile infinitului vor fi
p a r c urse numai pe hlirti. ur m ă r!te cu b ag h e t a şi creionul . Sin·
gură ta t ea in c a r e trăise pinli atunci i n ce pe a să se răzbune.
Muzica vorbea tocmai despre această singurătate. Tot ce
fu sese forţă î n c e pe a să se ri si pea sc a , o ploaie rece se aşternea
peste m a l u l u n e i m li ri cenuşii, pe mal era o vll li şi in vilă
e l . L e v , b ă t r î nul pensionar, pe care Co sm os ul nu-l mai pri·
mea. Notele d u re r oa s e f i p ătr und e au fiecare fibră, şi L e v îşi
puse palmele la o c h i . Muzica il silea să-şi strîngă p leoapele,
ca sub un vint puternic. De unde venea această muzică rl!.s·
colitoare, care i se adresa numai lui. care i i cunoştea a t i t
de b i n e fi e c are cutll a su fl e t u l u i ? Ş t i a . Venea de p e Pă·
mi nt, Păm î n t u l de pe car e plecase de ati tea ori şi pe care
urma să rămînă de acum legat pentru totdeauna, ca un co·
pac. Oamenii de aco lo intelegeau a m ă r ă c i u n i l e cu care se
î napo i a . le puseseră i n limbajul p r o f un d al muz i c i i şi le tri­
m i seseră i n spatii să-I i n t i m p i n e. 1 se părea c i u d a t . dar, i n·
telegind acest sentiment al celor de pe Pămînt, adus tot de
melod i e , simti o u nd ă d e a l i na r e . Păm î n t u l i l intimpina pe
el. pe Lev. Oamen i i c a re simteau l a f e l cu el i i sp un ea u : te
a ş t ep t ă m , Lev, i n ce r c a t u l e a st r o n au t 1 Vino printre no i , să
c î ntăm î mp re u n ă măreţia omului care a s u pu s Cosm osul !
Tu nu vei mai zbura, dar alte astronave sfnt gata si:i zboare
pe drum ur il e d eschise de tine, vor a j u n g e şi m a i d�pa r t e . acolo
u n d e ai vru t să aj ungi tu, vor duce pretutindeni qind u r i l e
oa menilor 1 Te aşteptAm, sint a t i t i a tineri care te aste ap t a !
Tu îi vei invăta grandoarea dlătoriilor, cura j u l . r ăbdarea.
calmul şi_.. p u t e re a , tu le vei insufla dorul după căl ă tori i l e
nes f î rşi te 1 Vino, Lev, t e aşteptAm, Păm î nt ul t e aşteaptli pen-

15
tru a-ti. multuuu �� penLr u a-ţ1 <ia in gr.ij ă sute şi mii de c4-
lăto r i i v i it oare pe care l e vei face prin oa me n i i preg ătiti de
tine 1
Lev auzi clar această chemare cind corul şi orchestra se
c o nt o p i r ă intr-o n o t ă inaltă şi f i nală, de victorie.

Un timp n-a v o rb i t nimen i . Fi eca r e simtea că muzic a p .i ­

trunsese tot a t i t de p r o f u n d in ceil al t i c a i n el î nsuşi şi toti
erau încă dom i n at i de ,m area e l i b e r a r e pe c ar e le-o adusese
acest dar neaştepta t a l Pămintu l u i . Ti rz i u , Lev i s-a adresat
l ui Alex :
- ln p r im u l mesaj dire c t pe care il vom trimite Pămîn tu­
lui, mulţumeşte-le pentru aceas tă transmisie şi spune - l e . . .
lşi c ă u ta cuvintele, dar g i nduri le i i e rau a ti t de limpezi,
incit s i mţ e a nevoia să răm i a ă si ngur cu ele.
- Să ne comunice şi nouă cine este autorul acest�!i s im­
fonii a Cosmosului, adăugă i n tr-un t i rziu, ridicindu-se.
Era prima dată in c u rs u l acestei exped i t i i cind se ducea
la culcare fără să oftcze.

Cînd au aj uns l a d i s t anta de la c are se putea i ncerca re­

l u a rea comun i caţiei d i r e ct e cu Pămî ntul, au add.uga t, la sli r ·
şi tul scurtului mesaj prin care î ş i anunţau intoarcerea, mul­
tumirile tuturor astronauţilor pentru neaşteptatul dar trans­
mis pe l u n g i me a de und.i cosm ică. Răspunzindu·le, Păm l n tul
d ec l a r a î nsă că nu 4ti a nimic despre "Simfonia Cosmos u l u i ""
şi se arăta nerăbdă tor s-o ascu l te. Oare - ii in treba Pămîn­
t u l pe cei de pe astronavă - muzica n u co nti ne a şi un mesaj
direct, desci frabil ?
Astronjlva g onea către Pămin t, s trunindu-şi linvi teza care
o p u rt as e prin hăurile spaUilor. Inaintea ei., pe lungimea
u n de l or siderale, gonea către Păm înt ,,Simfonia Cosmosului",
transmisă de emitătoarele a st rona v e i . Cine $tie de cind. de
milenii poate, muzica rătăcise prin infinit, p lec at ă din tr-un
punct neştiut al Galaxiei, s a u poate dintr-o altă galaxie, şi-i
î n tîmpinase aici cu chemările şi rlspunsurile ei răscolltoare.
Undeva, oamen i i care trimiseseră această muzică in spatii
aştep tau un răspuns. Cine erau ei ? Unde era planeta lor,
l eagănUl �cestor armonii, pe care pămintenii le simteau ge­
m ene cu gind i rc> a si a rm oni i l e Pă m î n t u l u i ?
 Calculatoarele elect ronice zumzăiau fără incetare pe astro­
navli, căutînd s ă smulgă mes a j u l inch is in notele c a re, p rin
înseşi sensu r i l e arm o n i e i , dovedeau că numai o m i n te ome ·
nească le înlăn tuise, dîndu-le solia recunoaşterii semen i ! o r i n
nemărg i n i re .1 lumii.

Ascultau i n s a l a cea m a r e a as trona v e l aceeaşi , . S i m f o n i e

a Cosmos u l u i • , î nreg i s t r a t ă d e Red , ci n d Alex anunt<i din c a ·
bina p i loti l o r :
- Pămîn t 1
Vechi u l s t r i g ăt marinli.resc ii smulse din fotolii. Năvălirii
cu totii in sala de lîngă c a bi n e le de comdndă. Pe ecranul
i n tunecat aplruse o stea albă-roşiatică.
- Pămînt ! strigară ca nişte copii, stringi ndu-şt miinile
şi sărutindu-se.
·
De fapt, steaua de � ecran era s oa rele. Pentru astro­
nauţi însă, SC)arete i nse amnă şi Pimintul.
 Ta b i a de şa h
Ma es tru l se apropia de sfî rşitul p r ime i tinereti şi era pu ţin
adus de spate ; nenumăra tele bătălii pe cim pul alb-negru i - a u
haşurat frun tea i n pă t r a te mari, care aminte au oarecum schiţa
unei table de şah. Dar chiar şi pe acest i n cerc a t j u c ă to r a
i nce p u t să-1 s c o a tă d i n răbdări figu ra şireată a unui unchiaş
mustăcios, care s t ă t e a la ul t i m a d i ntre cele douăze ci şi u n a
de mese.
Ca i n to tdea una , tinerii şuşoteau intre ei, mişcau f i g u ri l e
i nainte şi i n ap o i , n u m a i bătrî nelu l privea imperturbabi l , zim·
bea pe sub o c h el a r i şi, din cind in c i nd, i şi z b i r l e a uri aşele-i
mustăţi.
Maestrul se p l i m b a liniştit de la o tablă la a l ta , făcea
c i te-o mişc a r e şi, d up ă cit se p ă re a , nu intimpina n i c i un fe l
de greutăţi. Numa i la u l t i m a a stat în l o c v reo trei m i nute :
deşi si t u a ti a nu era străluci t ă , lupta mai putea cont inua. S ,1
termine r epe de cu ceilalti şi il va da ce i se c u v i n e aceslt! i
m u s t ă cio s care intrecuse măsura ... Mal ales pentru zimbetu l
său i ronic.
N-a trecut n i c i o oră şi aleea tinerilor s ă i a d v e r s a ri era
� o m p l e t tăiată · : maestrul avea de pe acum ş ai sp re z e c e vic­
t o ri i . trei rcmize. dar mustătile m a r i de c ă r ăb uş continumr
să se agite .
.. A j ung eu şi l a tine, somn m u s t ă c i os " , se gindi m a e s t ru l
ş i fără milă t e rm i n ă c u încă un partener. Acum ni m e n i nu- l
mai impiedica să se concentreze. Şi porni spre ultima masti.
hotăr1 t s ă - ş i d u c ă la indeplinire g i n d u l .
Pe dată i i i ncon j u ră un cerc de s u po rt e ri .
- Scuzati. spuse m ae s tr u l şi, luindu-şi o m a s c ă severă.
t nt re b ă : remiză ?
- Mai aştept... Cam devreme, ră sp un s e la fel de rece
ad v e rs arul si pri virii am i nd o i atenţi spre figurile de şah.
,Situaţia· era destul de incert!, fapt care U Imp iedica pe
reputatul ş a h i s t să-şi adune g i nd u ri l e . , .Pozitia mea, de h , nu
e dintre cele mul plăcute ; ii străt ul geră lui prin minte şi,
intr-adevăr, după două mişcări pierdu calul.
- Vă predaU ? întrebă cu o voce severă potrivnicul.
- N u ... Mai aştept putin...
- Asteptati. iar eu voi merge aşa . Mustăciosul mişcă r e ·
g i na şi maestrul intelese că partida s-a terminat.
Băt rînul se dovedi a nu fi chiar atit de naiv, şi maeslrul
t u cuprins de dorinta nestăvilită de a-şi lua revanşa.
- Mă predau, spuse el printre dinti şi, desfăcindu -şi era·
vata, ii rugă pe cei ce asistau sc1 se dea putin inapCJi. Apoi
propuse advers a rului :
- Vreţi să facem două partide la rind cu ,.ezu l tatul doi
1 <1 zero şi nu i n favoarea dumneavoastră ?
- Două partide, de acord, dar in ceea ce priveşte rezul ·
tatul, o să vedem, răspunse acesta c a l m şi se dădu şi el mai
î n spate ca să-i î mpingă pe suporteri, ale căro r capete ii stă­
teau deasupra umerilor ca un ciorchine de baloane.
M aestrul incepu j ocul intr-un tempo alert. După ci teva
mişcări, î şi întrebă partenerul :
- Vă dati bătut ?.
- Speci al itatea mea nu-mi permite, răspunse unchiaşu l .
- Si c a r e e profesia dumneavoastră ? se interesă şahistut.
atacind cu calul.
- Matematici an, răspunse liniştit cel intreba t şi cu un
pion neutral iză neplăcerile ce-l ameninţau.
- Nu cred că această specialitate vă va putea salva,
continuă maestrul şi luă pionul cu tura.
Nu trecură nici douăzeci de minute şi matematicianul. stră·
pungind asediul rege lui i ntrep rins de pioni, intră c u reg :n.J
pe ultima orizontală. Si partida aceasta a fost p i erdută de
cunoscutul şahist.
- Si nteti un vrăj itor, recunoscu m aestrul , c a r P rămăsese
perplex şi se apucă să aranjeze in grabă piesele. T n sine re·
q reta că l a inceputul jocului fu::: e se atit de ingimfa t .
U rmătoarea partidă a j ucat-o a tent, fără vorba multă, ana·
l iz i nd tot timpul. Intr-adevăr, in stilul mustăciosului se simtea
laconismul matematicianului, dar lipsea cu desăvî rşire ar·
mania compozitiei. Adesea renunta la o combinatie frumoa s :i
d e d ragul u n u i a tac imediat. J a r l a a t a c pornea < l e i ndată c e
i s i desfăşura fortele pri ncipale.
Si u l t i mul joc a fost pierdut de maestru.
Matema ticianul i-a zdrobit Impotrivirea cu CP.il m a i de­
plină s igurantii. Cu palma umedă de transpira ti e, sportivul
i - a strins m i na , in timp ce tineretu l din jur aplauda zgomo­
tos. Se bucurau mai ales amatorii care pierduseră in fata
maestru lui.
Trecind anevoie prin multime, cei doi adversari p o rni ră pe
aleea parcului.
"
- Sînt frint de oboseală, lncercă să explice şahistul.
 - E posibi l , răspunse matema ticianul, numai că v re au să
vă înc unoştintez fir i vorbe de prisos : in ultim ii cinci ani
n-am pierdut nici o partidă.
- Ei, asta-i bună. dumneavoastră chiar ci . . . , se indoi
pa r tenerul. Asemenea jucători nu ex istă .
- Pr iviti şi mirati-vă ! Eu sint primul , glumi bătrinul.
Maes trul i l privi mai ate nt ln lumina putern i ci a reflec­
torului de la poartă. Cu picioarele-i scurte, cu capul său mare
acoperit de un pă r tuns "in perie", inarmat cu ochelari horn­
baţi, matematician u l semăna cu martienii născociti de scri itor i .
Numai must ă t i le păreau păm î nteş t i , f i reşte, d a c ă n u erau
f a �'ie.
- Vă spun s i ncer, continuă bătrî nul cind ieşi ră in s t radă,
sinteti al cincilea m aes t ru pe care-I in ving . Şi doresc i n ace l a ş i
I c i s ă b a t u n mare maestru, ln cazul cind, desigur, f.mi veti
facil ita cunoştinţa. Vi mărturisesc c& am participat Ja simul­
tană deoarece ştiu că sinte�i cel mai aprop iat pr ieten al
marelui maes tr u Tabakov.
- Da, da, fu de acord interlocuto ru l , ce- i d rept, sintem
pri e teni . DaU-mi adresa.
..

Maestrul s c o a s e d i n buzun a r un pachet cu tigări şi notă

pe e l tot ce-i spuse ma tematicianul.
- Serghei Ivanc v i c i Drozd o v , se prezentă acesta. Str in­
gerea de mină lu l u n g ă , aşa cum se obişnuieşte la despărt i r e .
De m u l t maestrul n-a m a i sufe rit a t î t a pentru o i n f ri n gere 1
culcat, î ş i fuma în i n tuneric ultima tigară, i n t i m p ce !] i n ­
d u r i negre i l a s a l tau : să pierzi a s t fel - si i n f a t a cui ? A
unui ma tematician cu mus t ă t i de cărăbuş, care î nlocuia splen­
dida artă a compoziţiei cu raţionalismu l rece a l a lgebre i .
Somnul 1 - a cuprins doar c itre zori. Cind s - a trezit, c am e r a
ew plină de soare. Deschise larg fe reastra, respiră adi n c aerul
pro«spăt şi tristele ginduri nocturne se evaporară i ntr-o c l ipă ;
ii veniră idei cl are, incurajatoare. Nu cumva ene rg ia solară
n ă t runde şi in..• conştiin ţ a omului ? Trebuie să se odihnească
o săptblină, să-1 caute apoi pe Drozdov şi să-J facă praf. Ş i ,
multumit d e hotărîrea luată, ince pu să cin te î n gura mare.
La sfî rşitul s ăptămînii , la club, maestrul s-a intilnit cu
Tabak.ov, un tînăr student brunet şi cu ochii neg ri. Salu­
t i ndu-1, a c e s t a il atrase p e maestru intr-o parte, pe o ban­
chetă.
- Ei, poves teşte cum te-a bătut u n oarecare amator.
Maestrul nu incercă să dezmintă zvonul s i povesti totul
pînă la cele mai mici amănunte. Prletf'.n ul său se cl· ătina pe
ban chetA şi se mira :
- Formidabil i Fenomenal ! Uluito r !
S-au i nt e l e s să-i facă o vizită lui Serghei lvanovici du­
minica urmlltoare, iar maestrul il anuntă pe acestot lnc' de
simbătă.
Gazda f şi intimpină oaspeţii cu buC\J rie.
 - ln c e c m p vă răfu i � i a t i t de feroce cu bietii şahişti 1
î n tre bă mare le maestru, apropiindu-�c de măsuţă.
- Trebuie s ă j o c i cu precizie şi fiirti nici o g reşeală, clipi
h i l ru din ochi Drozdov.
- Atunci, pe pozitii 1 comanda Tabakov şi î n cepu r ă s ii
aranjeze împreună pies e le .
Maestrul îşi trase m a i aproap e scaunul, fi x i nd c u privirea
m i in i l e l u i Drozdo v .
Mare l e ma�stru o c u p ă centrul ş i I ncepu să j o a c e i n ! e l u l
său obişnuit, c u rujos, riscant. U neori mormăia expresia lui
favori t ă :
- Formid il bi l ! Fenomenal ! Uluitor !
D rozdov ocolea loviturile cairo , dar inventiv. Pînă la urmă,
pătrunse in apărarea adversarului ş i curind ob ţinu victoria.
Dupll a tre i a pa rtidă, m a r ele m aestru, p a l id , işi m u şca bu­
zele şi-şi f r ec a bărbia cu degetele.
- Ei , neb unia naibii ! exclamă el, nem aiputindu-se retine.

Era intuneric c i nd s-au p o m e n i t pe s c a r ă , fumind inde lUU!I ·

- O fi vre un gen i u care ş i-a ieşit din min ţi, îşi dădu c u
p ă re re a, ti[l'l.id , m a 0.stru l . .
- Un fenomen, fu de a cord pr i etenul său. Neobişnui t de
original şi al naibii de p r udent.
- Ce-i de făcut ?
- M u i i nt i i trebuie să ne refacem fortele, propuse Ta-
bakov.
Găsirii un restauran t şi băură cite două ceşti de calea
neagră.
- Să vor b im c u el imediat, spuse apoi m a rele maestru,
intrînd in c a bi n a telefonică.
- Incă o dată bună seara, Serghe i - lvanovici ! Aic i e unu l
di n t re vizitatorii dumneavoastră. Ei, ne-aţi băgat l a idei 1 A m
vrea să ştim, de fapt, ce va urma pe viitor '? Av e t i intentia
sA concurati pentru titlul de campi on a l lumii '?
Pute t i fi l i n iştit. Nu mă i nte resează.
- Dar ce v ă interesează ? il ispiti v estitul şahist.
- Matematica, r ăspunse i n doi p e r i Drozd ov. M! mul tu-
ş i cu categoria a treia u n i onală la şah.
nl e s c

- Dar comedia a sta ce scop are ?

- Să veri fic unele lu c r u r i de c a re nu eram sigur.
- Atunc i , n o ap te bun!, i ncheie amabil tin!rol şi, agăţind
recep torul in furcă, adiiugă : N u po t să-i suf!r pc oame n i i ale
căror fapte n-au un tel bine conturat.

Pînă iarna t i rz i u , print re aşii duelurilor i ntelec tuale nu mai

conteneau __ discuţiile aprinse d es p r e Drozdov, discuţi i care le
semăna u in s uflete o teamă incertă. Nu o dată strategii prea-

2l
silviU au tresărit observind printre amatorii de s i m u l ta n e pe
cite un om cu mustăti l ungi. Teama s -a doved it a fi i ns i fără
temei. Drozdov nu mai apăru.
Odată, m a es t ru l , fiind l a Moscova, intră intimplAtor tn
Muzeul pol i te hn i c . In c o l t u l uneia d i ntre săli zări o tablă de
şah cunoscută. insotitA de un scu rt text explicativ : .. Tablă
de antrenament pentru j ocul de şah d e S. 1 . D rozdov".
Din p rici n a surprizei, maest rul se aşeză in a prop iere , apoi
inş făcă c ărt u l i a ce co n t in ea toate amănuntele. Era scrisă i n­
tr-un limbaj vioi , ager, cu spiri t polemic. Pe prima pagină.
de pildă. se a f i rma : . .Chiar şi idei l e l i teraturii beletristic e pot
f; exp r i m ate cu ajutorul a lge b re i . Să l uăm �a exemplu f raza :
• Sa h i s t u l . ca şi soldatul , trebuie să aibă iniţiativă şi imagi­
nati e . » Toate acestea se pot spune mult mai simplu cu aju­
t orul formulei : a =b + x + y. Ideile mai complicate şi mai sub­
tile St'! exprimă in raport cu complexitatea şi finetea lor."
- Aha-ha-ha-ha 1 i z b u cn i maestrul intr-un ris zgomotos.
Ai i nc u rc a t - o rău de tot, Serghei l v an o v i c i 1
Mai departe intră i nt r-un domeniu şi mai neî nţeles . . .
.. Tabla e lectronică de şah reprez i n t ă un automat, creat pentru
un scop l im i tat - j ocul de şah . . . "
..... Intreaga aparatură se află de d esub t şi se alimentează
de la b a te r i i cu un gabarit m ic" .
. . . . . Prin f iecare d i n t re cele 64 de căsute ale tablei circulă
ll n c u ren t de aceea ş i frecventă , c a re creşte cind se pune o
piesă de o culoare s a u s ca d e cînd se pune o pie s ă de al tă
c u l oa r e . Pion i i . calul. tura , n eb u n u l , Tf� g i n a ş i regele au la bază
c:antităti d i f e r i t e de cupru (albele) sau ma g n e ti t (negrele) ."
- Naiba s-o ia de treabă 1 se miră cu glas tare maestrul
ş i rise din nou. Tensiunea acumulati!i i n u lt imele luni i se
risipise.
- Lini şte, tovarăşe, i l ad u se la realitate un glas.
Ma estru l se u it ă spre c el ce-i vorbise : un tînăr ghid işi
ind repta pe nas o che l a r i i asemăn ători unui l e t con • electric.
- Aveti vreo nelămurire ? i n t rPhă el.
- Da, e l ec t r o n i c a nu-i p r e a c l a r ă .
- Ce a n 11 m e ? S ă i ncerc să vă expl ic.
- Am văzut odată o maşină pentru jocul de şah, da r
er n mare cit o odaie . . . Iar asta s e ascunde sub masa şahu ! u i .
- D e acord. Maşina aceea l u cra cu piest' d e radio o b i ')·
nuite. Aceasta e constru ită pe baza radiotehnici i minia t u r a l e .
Rep r e z i n t ă i nsii acelaşi autom at de şah, care calculează ş i
decide. avind t o t atitea elemente . . .
- Bine: Să spunem că e aceeaşi maşină . D a r c u m poa te
el ectron ica să inlocuiască psihologia complexă a omulu i -şa­
hist ? Cind mă nit la tabla de şah, imi vin i n m i n te zeci de
"* Ciocan de liP li (n.r . )
variante posibile. Şi alegerea ior depinde de mişcarea urmă­
toare a par�enernl ui .
- lnţelegeţi, z i mbi tinArul, toate acestea, b a chiar şi ceea
ce e muit mai c o m p l i c a t i n om se poate descompune i n ope­
ratii cons �cutive foarte simple. Iar semiconductorii, i ntr-un
timp ex trem de scurt, încearcă s ute şi m i i de vari a n te, ale­
g ind pe cea mai bună p e n t ru cazul respectiv.
- Ca jucător, po t lua o piesă, dar po t şi să n-o iau.
- Adică puteti să riscati sau nu. Au tomatul n u perm i te
un asemenea risc. El j oacă l a s i g u r .

Ghidul deschise schema de p r i n c i p iu a maşinii şi incepu

s ă-i ara t e cu degetul coloanele lu ng i ale n e sf i r ş i telor ecu a ti i.
Maestrul căzu pe ginduri, clipi din ochiul d rept ş i p l e c ă de
i nd ată ce putu.
Se plimbă prin Moscova zîmb ind, da r s � întunecă din no u
î n tren c i nd î ş i puse intrebarea : oare cum ştie Drozdo v c ar e
I iesă trebuie mutată şi unde anume trebuie pusă ?
..

I-a tel efonat a doua zi de diminea ţă. Se rghei Ivanovici

ho�1oti mult timp, afl i nd că a fost demas cat, şi pînă la urmă
răspunse :
- E atit de prim i tiv, incit mă şi mustră conştiinţa să vor­
besc ... Toate pătrăţelele sint numerotate, iar la m a s ă , acolo
unde mă sprijin cu genunchiul, se afla un micut ştift-electro­
magnet. Dacă mă ciocăneşte uşor de trei ori, apoi de patru
ori , i a r după o scurtă pauză - de patru şi de şase ori, ş t i u
că trebuie să mut calul de pe căsuţa treizeci şi p atr u la patru-,

7.ec i şi şase.
- Asta-i tot ? se m i ră maestrul.
- Absolu t 1 rîsc din· nou Drozdov. D esigur, in u l ti m a forma
aceas tă şmecherie nu mai există. J u că t o ru l care se antrenează
n-are nevoie să ascu ndă taina invenţiei. Căsuţele, la nevoie,
se luminează fiecare uşor din interior, căci tabla de şah e
confectiopată din masă plastică transparentă. Şi toti văd care
e mi şcarea cea bună..

Trn cl uccre de DAN LAZAI{ESCU

Revista "Tehnika molodioj i" (nr. 1 2 . 1 960) , publicind această

povestire şliinţi fico- fantfsticti, a i n s o t i t-o de pir� ril e un o r
specialişti - este vorba�e un şahist, un matema tician şi un
inginer - care se pronunţă dacii este sau nu posibilă crearea
unui automat i n v in c ib i l l a j ocul de şah.
De fapt, dezbaterea porneşte de l a intrebarea : ce este
-şahul ? artă sau un domeniu al matema ticii ?
Dacă este artă, a tunci are posibilităţi infinite, aşa cum
infinită este lumea spiritual!§. a o mu l u i ; in acest caz, este

23
impos i bil de c reat o maşină ideală de j ucat şah. Dacă este un

domeniu al matematicii, şahul perm i te - cel p utin in p rin­

c i p i u - realizarea unui astfel de au toma t c a r e să nu piardă
niciod a t ă în faţa unui om. Ce-i drept, trebuie să fie o maşină
foar te complicată. Dupa cum a calculat matematicianul german
R i chard Schurig, î ncă în 1 886, diferitele pozitii pe care cele
32 de piese le p o t ocupa pe tabla de şah se exprimă prin
tr-un număr fo rm a t d i n 52 de cifre şi reprezintă 7.534 octi­
l ioane, 686. 3 1 2 scptilioane, 36 1 .225 sextilioane, 327.000 cvin­
tilioane.
Pub l i c ă m alăturat părerea celor ce a u rllsouns l a i nt e re ­

santa anchetă făcu tă de revista "Tehnika moÎodioji". 1

Şahul este muzică

Ideea cream 111111i automat care sti joace ,mh 1111 e rwuâ. /11 17b9.
o nwşill d Cllre juca �ah. creata ele irwetlla/fjrt/[ Utlgur Kempelcn şi de ·
tnoflslralil ln faţa publicului vietii!Z, a stirni/ entuziasmul Re11eral . U n
JIICc'itor mecanic c u chip d a turc, imbrdcat i n straie orientale , irwiiiJ!ta
pe oricitze dorea sd joace o parlidd w el. Faima automatului cresr:u
repede. Tn 181J9, la Sch611f;>run, 1-a bătut pe Na{X)Ieon.
Totuşi, acest apara/ era o ,,mi11imeN a mecanicii şi 11u a matema­
ticii, deoarece in irzlcriorul cutiei pe care se a/la tabla de şah se a�C/111 ·
clc'tl 1111 om viu.
Secretul itwe11/iei s-a păstra/ mulld vre/111!. ,.Creierul" ma{iinii era
înlontil, pe rind, de cei mai tari !lahişli, pind citul, in 1834, ur1 ziar din
Franţa a dezuiuuil faina.
111 zilele rzoastre, aiCII{ia scriitorilor de /i/eratură !lfiill/ific(}-/Otllcu­
ficc'i e�te din tLOII a/rasă de /ema maşinii care ,.gînde,�lc", bazultl pe rea­
liziirile at:fualc ale tehnicii electronice.
Se poate crea o maşind inuincibilti care scJ ·joace şah 'l Duptl păre­
rea mea . nu e.�isld nici un pericol real cu prioire la pieirea ,�uhului ca
joc . Ar. fi o mare gre,�eald �d se creadtl cd gindirea tuwi maestru se de­
o�cbe,�•'e de cea a cmwlorului doar pri11 calculul care merge mult mai de­
parte. li i11ulil sd se incerce, pe baza acestei idei. crMUcl unui automat
capabil stl wlculeze cu 20 MIII 100 de mişcij[i lrzablle.
E drept; principala sarc:itlă intr-o P<.JTii�â de şah e sci /aci mal re­
J!ele adversarului. Dar drumul spre atingerea acestui fel nu true prin
t!onu·ni11l analizei malema/ice. lm{X)rlant este altceva - sci dclermini ( e

' I n Cole�tle a u m a l ar. arat hocrirl l iterare a �lror • � !Iane •• dullfoar.t.

In J u rul e � lchler u l u l . Aatfe , In nr. 47-48 am publicat povestirea lui Ştelan
Zwelll .,J u�ltor ul de tah�, Iar In octombrie IMO roman u l lui H. Matei ,.Turaeu l
d� pr...,.varlw (ar. 142- 141). Acest roman �e anneazl si apari ti ta l imba
rnd \rld!cl l9<=mal problema aaupra clrela s-a purtat dlscatta IDittat• de re­
,. .,, • • ,l�hnlka molodloJiw ( !'iola redacl !cl rom l n c) .
�
ununll! trebuie ca/cult11 : cu alte cuvinle, sd pii sd apreciezi jMst situaţia
i11 decursul procesului dinamic tJ/ jocului de �. Des/ă,turarea urm
P•lfltde de şah reflectă o luptd eli! idei cu prirJire la pu�rea In viaţcl n
JJ!anurilor părţilor adVI!rse. Factorii care in/luenţeaz4 asupra aprecierii
}jtJZi(iei sini ali/ de feluriţi. inel/ holărlrea �ahislului de a olege una sau
til:a dintre mişclvi depinde de forţa lui de pătrundere in tainele poziţiei.
ele energia creatoare cu care aplicd planul.
Şahul nu este o mişcare meetmicd a pieselor, supusd unor reguli
mwmite. ci un joc profund uman. Esenţa ,�ahului este mai aproape de
artJ decit de problema ,'ifiin(i/lcd, conţinutul sdu 1111 poate /i epuizat pfltl
scheme dinainte stabilite.
Dupd cum din gama sunetelor apar o infinitate de imagini muzi·
cale. tot atit de inepuizabi/11 este bogâ(ia combinaţiilor ce se pol naşte
pe cele 64 de pd/rdfele ale tablei de �ah . Cua ce·i atrăgcllor ltl :;ah este
tocmai conlinuful siiu creaior.
Făcînd o analogie. pol spune că afirmaţia autorului pouestirii cum
cJJ automatul de jucat şah ar putea fi superior creierului omenesc in·
semmuJ penlm mine acelaşi lucm ca pentru ur1 muzician pclrerca t.u pri·
vire la superioritatea unei �cucn/uale maşini muzicale asupra rr.er.mri!Ot:·
·

relor creaţii ale lui /Jeetho�•en. Ceaikavski. 1' erdi.

VA S I LI S .�\ I S LOV
aaare maeslr11 lnlern.tlonal. lost campion de şah al l umii

fără criză de timp şi fără greşeli

Desigur, este }oarte di/icil să pui la punct programul jocului de şah
penlru o maşind eloctronică. Nu le poţi rezuma la simpla calculare cr
wturor variantelor posibile. Daccl fiec are jucăJor ar avea pe tablă numai
cite '"' rege şi o regină, atunci maşinii - care lndepli11e,ţte 10.000 de
0/1t'ffl(ii pe secundă - i·ar trebui pentru calmlnrea tu tu ror varianlelr,r
r•iitoanlor 10 mişciin .• sute de triliomre de ani 1
Jucind şah, omul nu trece ln revistă toale mişcilrile posibile şi nici
rc;afe modalitdţile de a răspunde pe car e le are adversarul. Ma,�inn, deci,
trebuie •• sil invete" să joace mai calificat. /dsind deoparte t>urianlele de
prisos. Ea trebuie scl :;tie sd determine .. sectorul princifH1/" al lup/ei.
tinind seama /otodală de po:.ibilitdlile care apar in cursul ;ocului # in
nlle regiuni ale tablei de şah.
In a/ard de aceasta, de obicei şahisful calculeaziJ unrimrfele 1111
pind la mat, ci doar pind la o poziţie care il satisface.. Tnseamnd cel şi
ma,ţina trebuie ,.sd înveţe" sd aprecieze {J')Zi/ia o�ţinulă prin calcul. E
necesar să i se dea reguli du(!c'J care sa ocoleascd mişcările ne/o/o$ltoare.

Dar nu e de loc uşor sd /ormuleZJ· aceste reguli - chiar şi şahi,�li

reputaţi gre,tesc adesea i11 aprecierea poziţiei.
Sarcina .. malemalicienr1or şi n şalu"şlilor COIISfd, in primul ri11d, in
gasirea acestor principii.

25
 Pin ă acum tumt!m IW s-a ocupat ser�os de {l(:eu!itâ problemă. Nu
nrcl indoiesc că daca matematicienii şi şahişlii işi unesc fortele ma�inile
vor rmtea juca b111 e şah. Şi apoi, nu trebuie uitat că posibi/itufile ma­
şinilor electronice sini foarte mari. /:le vor putea fi ,.invăfale .. su-51
analizeze partidele pe care le joacă, să-şi desc opere eron"le şi să nu le
mai repete, .sd-şi desăvirr;eascci, aşadar, singure jocul.
Cindva, /ărtl lndoialif, maşina va putea juca mai bine decit cei mai
tari ,Mh!-�li - ca t'tl fi clonr scutitd de criză de timp şi de greşeli.

OLGA KATKOVA
cereetltor ştllnllflc la Centrul de c a l c u l al
Acad�mlel de ştllnte • U.R.s.s·• • c a m p l < > 3 n a
Mosco"el l a � h .

E posibil, dar nu se va întîmpla . . .

Crearea unei maşim elcc•ronice care să joace rnai bi ne decit rei
mai buni şahişti nu co n st it u i e i n p r i n c i p : u o s.1rr i nii i rea l iz a bi l ă, dr.şi
aici există douii m a r i d i i ic u l t ă \ i .
I n pr i mu l rind, s pre deos1: h i re de majori tatea jocurilor, ş a h u l es te
u n joc de poz i ţ i i : şa hi s t u l vede in i a \ a sa nu d o u ă g-rupe de p1ese ce
s tau fal ă In fa\ii. ci o poz i t i e c a re iş i a re aspectul ei a pro;� pe u n i c d i n
p u n c t de vedere m;�tema tic. Och i n d d m tr-o privire ta blou l " l u ptei " , jucă­
torul treb u i e s i.i rezolve o p ro b le m ă deosebi t de com p lex ă : i nt r - u n t i m p
fo;� rtc s c u rt ş i . ca regulii , d u p :1 o poz i t i e p e c a re nu o v ă z u s e d i n a i n te
sii c reez e o a ltii . poz i l i e cît rnil i cores p u n z ă toa re i n teresel or s a le.
P a r t i m l a r i t a tca u n u i mare m ae st r u toc m a i in a n·a sta con .. tii - cii
a re c<� pac ital(•<! s il �indea scă n u referitor l a fiecare p i e s ă , c i l a poz i t ie
in i n t re�ime. Este însă foarte greu slH cre e z i unei ma şini un pro�r a m
de poz i ti i . De :{ceea . astilz i . fireşte, un m;�re m aestru ş i , tn �ener a l , un
lu n i ş a h i st o vor invi nge daci! n u bc greşel i .
/\ d ou a d i ficultate in c rearea u n e i m a ş i m i d e a l e de ş a h con s tă i n
f a pt u l c ii ar t r e b u i să vadii poz i ţ i i le - c a sii spunem aşa - in mişcarea
tor, in cont i n u a lor mod i f icare şi cii această schi mbare trebuie să ducă
prec is l a u n tel : v i c lori n . i\ oh! ine acest l ucru este, d e asemenea, fo:1 r le
greu.
Se poate trage oa re de a ic i c onc l u z i a că o nwşinii ideală desti nată
joc u l u i de ş J h este în princ i p i u ncrea l izabilă, c u a l te cuvi nte eli o ase­
menea s a rc i n i! este pri n c i p i a l nerezolv;�bi l ii ? N-aş putea face o aseme­
nea a f i rmaţ ie. R il s p u n s u l ar li u r mă to ru l : nici u n ul d i n tre cele douli
puncte de vedere - ..se poate cre a o maşinii i nv i n c i b i l ă pentru ş a h · ,
. , n u se po;�te crea o m a ş i nii i n v i ncibi l ă pentru ş a h " - n - a fost tncă
iundamcui<Jt de m a tematic ien i . Doved i rea justetei u n e i a sau n l lei:� d i n tre
aceste a f i rma t i i este o ches t i u n e ce ţ i ne de viilor.
N u aceasta este însă problema. Important este a l tcev<J : după pro­
f u n d a mea convi ngere. oame n i i nici nu vor incerca vreodată să con ­
s t r u i a s c iî o _;� s e m e n e <� m a ş i n ă , m a i ales in s c o pu l d ist rugerii jocu l u i . Ş a ­
h u l 'este o artli şi aşa va riimîne cit e l u mea. Niciodată ni mic n u va
putea inlocui s pm t u l creator, on undc s-ar a fl a el : in compozi1ia muzi­
cală, in a rh i tecturii. i n poez i e sau in şah.
Rezumind , vot re pet a : deş i această problcmii - crearea unei ma·
şini ideale pentru şah - este i n principiu rezol v a h i l ă , nic iodatii însă
n u se v a incerca punerea c i in pr;n:-t icu, tot aşa. cum n u se încearcă su
se inl oc u i a scii p;c tura pri n fotogra fic.

V L A D I M I R G UTOV S K I
i n g i n'!r

Cu privire la posibili ta tea creări i unei maşin i cibernetice

invin ciblle pe cimpul eşichierului, redac tia noas t ră socoteşte
că ul timul cuv i n t i se cu vine celui mai competent şahist al
zilelor noas tre, M i l l ail Botvinnik, care după un drama t i c meci
cu Mihail Ta/ a redeven i t la 13 mai 1 96 1 campion mondial.
Acest articol es t e tradus din zia rul .. Komsomolskai a Pravda" .

Oamen i şz maşin i în a in t ea tablei de şah

Ce este ş ah u l ? lată o veche i nt r e ba re l a ca r e unii dau
r ti s p u ns uri spi rituale, dar l ips i t e de iar alţii, mai
continut,
precau t i , fac din de finiţ i a şahului un fel de s a l a t ă : ei su s t i n
că ş ah ul ar fi şi j o c şi artă, şi ştii ntă.
,

De b un ă sea m ă , asemenea definitii nu pot fi sa tisfăcătoare

-

d i n p unct de vedere ştiinţific. Problema necesită un r ă sp u ns

precis.
Se p o a t e afirma cu certitudine că şahul nu este o ştiinţă.
.
Stiinta trebu i e să s tudieze i n mod o blig a to riu l e g i l e naturi i .
a l e socie tăţii s au ale gindirii. or ş a hu l nu este deci t o schemă
convenţională care s-a dezvoltat i n decursul istoriei . Există
i n şah şi un element ştiinţific, dar el joacă un r ol tot a t i t de
s u bo rdo n a t ca şi in artă sau i n spor t. Doar n i m e n i nu va
s usţine c ă atl e ti s m ul este o ş tiintă. deoarece alergătorii se
p r e g ă t e sc pen tru competi t i i b u z i n d u · s c p e conc luziile dobin­
d i te de medicina sport ivă.
Sahul poate fi un j o c sau o a rt ă . Inainte s ă i n t r ă m în
fondul pr o b l emei putem spune că şahul e st e î n orice caz
,

un joc. p e cind o d i n i o a r ă a fost n umai j oc. Pe m ăsu r ă ce

oamenii au p r i n s să aprofundeze şahul, să-i preţuiască fru­
muse ţea , ci n d au inceput să apară -e a rti de care au prilej u i t
timp de decenii cunoscătorilor sa tis fac ti i estetice, şahul a
încetat să·' mai fie exclusiv un joc.

21
 Pe scurt, se poate afirma că şahi stul intotdeauna joacu
şah ; e l c reeaza opere de a rtă doar atunc i cind pa r tid a pe
care a j u c a t - o are o vi a la l ungii. De aceea şahul este un j oc
care uneori poate deveni a rtă.
Karl Marx a scris el . ,obiectu l artei . . . creează un public
<:a re i n telege a rta şi e s te c a pabi l să guste frumosul". E lesne
de priceput că şabul s a t i sface aceas t ă ceri nţă. Es te e vi d e n t
că şahul i ş i are p u b l i c u l s ă u c a r e aprec iază c r e a t i i le şahiste.
Arta trebuie s ă ogl i ndeascii i n mod obl igato r i u real itatea
prin c r e a t i i a r t i s t ice specifice. Iată de ce specialişti i d i n do­
meni u l artei au f os t con trariati c i nd I i s -a spu s c ă şahul esh�
o artă . . . D a t i-ne voie, au replicat e i , ce fel de a rtă este a�ta ?
Ce real i tate oglindeşte şahul ? Nu-i o a re binec u n o s c u t f a p t u l
că ş ah u l e doar o schemă plăsmuită de om ?"
Mi se pare că aceasta. părere e r on a t ă , de a l Ue l destul d e
răspî ndită, se da t o rea ză unei c o n sid e r ă ri s u p e r f i c i a l e a p: o ­
b lemei. Ve d e m eşichierul, fi g u r i l e , schema conventionala ş i
av e m impresia c ă acestea rep rez intă continutul ş a h u l u i . C1,1
acelaşi s ucc e s s-ar putea sustine că vioara ş i a rcuşul consti ­
tuie muzi c a . Abs urdi tatea unei a s t fel de afirmaţi i este v ăd i tă.
In şah, cunosditorul ad m i ră latura logică, c rea toare a g i n ­
d i r i i umane, prin i ntermed i u l unor imagini a r tistice specific!!
şahului.
Pe te m e i ul par tidelo r de şah, putem a p recia ca racterul
unui maestru, capaciUlţlle l u i ş a h i s te spec i fice, ingeniozita tcd
şi inventivitatea, fantezia şi profunzimea gindirii sale, rez is­
tenta şi e ne r g i a lui. T o at e aces te elemente ne p r o d uc - prin
m i j locire a imaginilor şahiste - o satisfac t ie esteti că i n timpul
cind urmărim o partid ! sau rezolvăm o problemă bună. Exac­
titatea, perfe c ţ i unea şi forţa construcţiilor logice pe care le
conţine o partidă v a l o r o a s ă produc ace a impresie de fru m u - ·

seţe, ac e le emoţii ati t de familiare oricăru i şahi s t ... Adm i ri nd

creaţiile ş ahiste, admirăm de fapt gind i rea umană.
Astfel şahul este es te pc
artă. dar şi calcul . . . Calculul
d ep l i n acces ibil şi maşi nilor. Dar a rta ? P o ate fi oare c reată o
m a ş i n ă de calcul c a r e să poată j u c a bine şah, este p os i l> i ! ii
o luptă in condiţii egale intre o maşin! .. m are mae s t ru" ş i
un mare maes tru i n c a rn e ş i oase. ?
.. Ta tăl cibernetici i ", N o r b er tWiener, răspunde negativ.
A<:eastă părere trebuie însă apreciata cu multă prudentă. De
curînd am �vut prilej ul să ascult o declaratie a lui Mihail Ta i .
-
in cădrul c ăreia a sus t i n u t că nu consideră posibili construirea
;::: � _..,
unei asemenea maşini. Această op 1n1 e se bazează însă pe
intuiţie, iar au to r ul ei este o persoani .,interesantă". Un mare
specialist s o v i etic fn domeniu l ciberneticii a declarat o d a t ă
ni. in principiu, o maşin ă-şahist ar putea fi construită, d a r
c.l i mensiunile ei ar fi aproximativ acelea ale noii u niversităţi
.:in Mos cova.
Care este a d e v ă r u l ? De ce omul a izbutit să c reeze maşini
c a pabile să r e zo l ve rapid cele ma i complicate probleme de
m a te ma t i c ă ş i de ce este atit de d i f i c i l să fie c o n st r u i t ă o
maşină care să j o ac e b ine şah ?
In z i l e l e noastre, o maşină electronică de calcul rezolvă
probleme foarte complicate i n c i te v a minu te sau i n cîteva
ore. Dar este li mitat. C i nd se punea
c a r a ct er u l acestora
chestiunea de a c re a o maşină i n stare să r ez o l ve probleme
cu caracter mai larg, capabilă, i n t re altele, s ă j oa c e bine şah,
se cons tată că pentru rezo l v a r ea exactă a unei p rob lem e
complexe de şah este necesară o maşin ă de dimensiuni uriaşe,
care trebuie să calculeze un număr atit de mare de variante
i ncit a j unge in . , c riză de timp" încă de la mu t a rea a doua.
O problemă de şah i n 10 mutări cu 4 llgurl (rege şi turn
r.ontra rege şi turn) neces ită 3 c vadrilioane de operaţii ! Chiar
o m a ş i n ă c a r e efec tuează un milion de operatii pe sec undă
(cre area unor as e m e n e a maşini este posibilă astăzi) ar avea
nevoie de un timp extrem de lung pentru a solutiona o astfel
de problemă.
De ce necesită m aşina u n timp ati t de lu ng ? Să facem o
digresi une şi să exami nam procesul de g indire al şahistulu i.
Fiecare d i n tre noi ştie că un j u c ăt o r nu poate c alc ula toa t e
va r iantele pos i bil e , ci s e mărg ineşte la aproximativ 2-4 mu­
t ă r i pe c a r e le selec\.ioneazll intui tiv, pe baza experientei etc.
Dacii tinem seamă că î n medie o partidă durează 40 de mu­
tăr i , i n d e c u r s u l ei j u c ăto r ul trebuie sll analizeze c i rc a o su tă
de prime m u tă r i . C a re s i n t a c es t e o s u t ă de mutări ? Dacă
l ăsăm la o p a r te to t ceea ce este legat d e forma prac ti c ă a
şa h u l u i , tocm ai în alegerea l o r constă secretu l fortei unui
s a h i s t. Se intimplă ca adversarii să examineze aceleaşi 99 de
m n tări ale partid e i , dar la a suta m u t ar e sll aibă păr e ri dife­
rite. 1n acest caz, învinge cel care a apreciat mai bine. De
fapt, i n timpul unei partide un jucător cer cetează in medie
un număr mult mai mare de prime mutări deci t acelea efectiv
făcute, iar d ac ă socotim că fiecare primă muta re dă loc unei
va�iante qe cel putin 2-3 mişcări rezultă o c i fr ă destul de
i�presionantă d e m u tări anal izate. Ma i t r eb u i e să tinem seamă

29
ca i n t i m p u l cal culului
jucătorul nu ved e toil t e cel e 64 ele
pat r a t e ale tablei .
ci n um a i 8- 1 6 dintre e l e. A l·t!as t a uşu rează
i n mod ese�tial an a l iza In � i m p u l partidei. M a i l trebuie o bs e r ·
.
vat că J UCatorul nu acorda a t e n ti. e unora d m _
lr e figuri. Din ·
tr-un număr de 25-30 de f i g u r i , in c a l c u l nu i a u pa rte dec i t
� f i g u r i , ceea ce cons t i tuie un nou avan i .J J .
Deci i n timpul p a r t i de i , j ucătorul anal izează m i ş c ii r i le unui
n uma r limitat de figuri pe o p o r t i u n e l i m i t a tă a tao l e i , an um e
acele f i g u r i care iau parte in mod direct la l u ptă si n umai p e
ac el e cimpuri u n d e lupta poate avea loc. Cu a l t e c u vi n te ,
el se ocupă d o a r de acele fig u r i care s i nt in con t a c t cu adv er· ·

s a r u t şi d oa r pe acele c i mp u r i pe care a ce s t c o n t ac t e s te
p o si b i l .
Gum se poate verifica insă dacă aceste figuri si ac � ste
c i mp u ri au f o s t b i ne alese ? Există o sing u r â c a l e . pe ca re
cred cA s e strădu iesc s-o folosească toti maestrii. S-o denumim
i n mod c on ve n t i o n a l . . m e toda veri f i c ă r i i " . M a e s tru l alege o
mutare. o analizează : dacă i n p r o ce s u l anal izei i n t r ă în J OC
n o i f i g u r i sa u c î m p u r i . atunci informa t i i le culese s i n t utiliza te
pentru o a doua e x a m i n ar e etc. Ana liza, repetată d e citeva
o r i . permite cu sufic i e n t ă (sau . . . insuficientă) exactitate deter·
minarea actiunii r e c i p r o c e a ac e s t o r figuri şi c i m p u r i , după
care calculul devine definitiv.
Acum, p r o b a b i l , ati i n t e ! e s de ce n -a re pe deplin d rept a t e
Norbert Wiener. Constructorii de m a ş i n i de calculat au real i­
zat pînă acum maşini absolut exacte şi a v e a u i n t e n t i a să
re a l iz e z e un ro b o t - ş a h i s t desăvî rşit. Din p ă ca t e , posibil i tatea
c o n s tru i r i i unei astfel de maşini superşabiste este indoielnică.
Pr o b l e m a poate fi însă pusă i n alt mod : nu poa te fi o a re
realizată o maşină care să g î ndea s c ă tot atit de imp erf e ct ca
un j u că t o r de şa h care s ă g r e ş e a s c ă la fel ca şi s i mp l i i m a r i
maeştri ? ln a ces t caz p!'oblema se simplifică, pr o b a b i l d e
mi l i oa n e de o r i . şi devine practic rezolvab i l ă ş i pentru tehnica
actuală.
Cu a l te c u v i n te , atîta ti m p cit v o m incerca să re a l i zăm o
maşină superşahistă vom in registra insuccese, dar cred că
problema poate fi solu ţionată dacă vom cliuta să creăm o
maşină asemănătoare omului.
Des igu r cA i n al c ăt u i r e a p rogramului unei asemenea maşi ni
survin d i f i c u l tăţi mari. C u m poate fi învăţată m a şi n a s ă anali·
zeze ca omu l . cind noi înşine încă nu ştim exact cum anali·
zează un şahist ? O vom a f l a însă i n momentul in care v om
incepe să ..' lucrăm la co n s t r u i r ea ei. Pînă acum n-am avu t
nevoie să studiem p roces u l de gindirP. al jucAtorului de şah,
dar in clipa in care vor incepe si f ie î ntocmi te programe
pe n tru m a şi n ă analo g e gi n d i r i i şahiste, atunci defectele ma­
şi n i i , sau mai bine-zis insuficienţele g i ndirii ei şa h iste • , vor
"

ieşi la iveală şi, ve ri fic i n d diferite metode de programare.

vom afla cum g i nd esc maeştrii şahului.
Intre altele, maşina va putea lupta cu succes impotr i v a
ma e ş t r i lor i a r datorită faptului el va avea o memorie exce­
,

lentă şi o re z isten tii de invidiat, va fi indiferen ta faţă de fumu l

şi zgomotul d i n sală ca şi faţă de arti colele ziariştilor ...
Toate acestea nu sint o fantezie. Cu timpul , cind m a ş i n ile
vor că p ă t a la co n g r esele F.I.D.E. (Federatia internationali de
şah) titl u r i de mare maestru, va fi necesar să se dispute două
campionate m ond i ale , unul pentru oameni, altul pentru ma­
şini. In acest din urmă caz, n u vor lupta de fapt maşinil e .

ci ace i a care le-au creat şi le-au alcăt u i t p rogra mele.

Mai trebuie adă u g a t că prob l em a întocmirii programelor
·

pentru asemenea maşini, problema de t e r min lri i metodelor de

g i n d i re ale şahi ştilor vor putea fi rezolvate nu m ai p r i n efor­
turile comune ale special iştilor in şah, ale matematicienilor,
ale p s i h o l o g i l o r şi ale altor lucrători ştii nţi fici.
M I HAIL fi\. BOTV I N N I I(
doc tor In şt llnte tehnice. mare nta esl r u
International de ş a h . de t r e i ori campion
mondial
Povestirile Colecţiei peste hota re

In n u m iiru l 5 ( mai 1 96 1 ) , rev ista so­

\' J d icii ,. V okmg Sueta" a public:�! lra­
cl u cerca prcsc urblii a povestirii lui
A. Rogoz . .Planeta Mrina in alarmă"