..

I

,

SI

CEASOAINICAA I<LOR G U UVA·E RG U ILOR

T IINI T U I -0 R I LO R GRAVORILOR .1 OPTnCUENILOR

DE

lOAN RATIU (RATZ)

CLtJ..J, 10.38.

IN.TITtJT1JL DE LITERATIJRA... ~I TIPOGIlA.FI£ »MINERVA.« 8 .....

Editura. autorulu.i.

r oate 4repfurile rezervate.

.lOAN RATIU (RATZ)

PRE FAT A.

Tara Romdneascii, dela tntemeierea ei s! pdna In zilele noastre, a jucaf unul dinlre cele mai mari roluri In istoria omenlrii. Eo a iost siaviid tuturor naoaiiriior barbare ~i, in acelasi limp, loeulde targ $i iranzit al in/regula; comer] dinfre apus s! rasartt,

Prlncipatele Romtine, uniteazt tn Romania lniregita, - din cele mal oechi tlmpuri, - prin populatia mlnoritard patrunsa In masa populaiiei noastre, au cunoscui, In/rued/val nobile meserie de ceasornicar $1 giuvaergia.

Alai meseria, cal si secretele $; arta ceasornicarilor s! giuvaergii/or tnsa, au rdmas lnchlse, ca tntr'o case la, in {ala tineretulut romtin, - dornic de tnvufatura,- fiind pastrate, ca 0 mare comoatii, din tata tn flu, Asiiizi, ctind suntem un popor llber pe calea plinului progres $; cllnd somajul in fele ctual este aldf de mare, prin prezenta lucrare, [acem 0 tncercare de a tndruma tineretul spre bransa ceasornicariei ~i giuvaergeriei, dand baztl acestei meserii tn cadrele /egii de reglemenlare a profeslunit, aparulli de abia In anul 1956.

Dinir' 0 nemCirginiia draqoste pentru aceasta nobi/tj meserie, pe care 0 praclic de treizeci de ani ~i, tn acelas! limp, ooind ca toate cunostiniele mele alaf teoretice ct1t~ $i practice, - pe care le-am dobdndit prin munca ~i strtiduinta mea, - sa Ie ofer tinerelor generalii romdnestt de azi ~i de maine, m'am hotdrtt sa scriu aceasta carte,

6

r

Am depus 101 suflefu/, toata energia, toata silinta ~i cunosiinta mea, 10 alcatutrea $i redaclarea aces/ui tratat pentru eeasomicart, giuvaergii, qraoo rt, Iintuitort, opttcteni etc, Materialul lntrebuintat l-am documental in toate ramurile ~i piiritle lui arlislice §i tehnice.

Aceasta am /iicuf-o ca linerii Romani care doresc sci tmbrdiiseze aceasta ramura, - spre binele st progresul Romdnie! Mari, - sa gaseasca foote tndrumiirile necesare pentru in vii/are a ei, 0101 din punct de oedere lehnic, artistic, cat ~i din punct de oedere comercial.

Malerialul cuprins tn aceasta lucrare doresc sa seroeascii drepl lndrumare tuturor linerilor, -ba chiar

. .

~i celor biilrani, - penlru perfectionarea in aceasta

bransa.

Stilul tntrebuintat In lucrarea de fata esfe pe cal se poole mai simplu ~i mai explicit, penfru a putea Ii accesibil tuiuror Romtinilor care se rldica din pdtura Idriineasca, cal ~i minoritartlor.

Stllizarea literarii a' aceslei carli s'a {lieul de Dl Emil Orecu, ltcentiat unioersitar.

Desemnele cltseelor sun! execuiate dupa desemnele ~iexplicaliile mele de DI Stefan roth, profesor de desemn fa Liceul Unitarian din Cluj.

Cluj, 1938.

PAR TEA I.

ISTORIC

lOAN RATIU (RATZ)

maestru ceasornlcar ~; .giuuaerglu

$ARMA$EL-CLUJ

Plata llnirti N r. 18.

6

1. P·RIMELE~iNCEPUTURI.

DIN TRECUTUL CEASORNICARIEI.

Mergand pe arborelo .• 'ilealogic al omeniril piina in cele mai vechi timpurl, - mergAnd chiar pAna la primii oameni, - in istoria rasei ama.ne vom constata ca omul a fostpreocupat totdeauna de aeeleasl gAnduri, combinatil f)i tneercaride usurarea existentei lui. Totdeauna omenirea a fost pusa in mlseare de necunoscut, -ell topi voiau sa. rupa cate 0 bucatica din valul lui, al neeunoseutulul, - sa tncerce inpermanenta sa .. sl sintetizeze f$i eoncretlzeze pozltla, atAt in tlmp cat si in spatlu.

Primele observatlt facute de oameni erau acelea ale perlcdiclsmului zilelor si noptilor, perlodicismul rasaritului~i al asltntitulul soarelui, lunei, stelelor eftt sl, - luand un tlmp mal Indelungat, - al primavenlor, verilor, toamnelor ~i Iernllor, Din eadrul acestor observant facute tn intervale mai marl de tlmp, - Jill ani, ci zeci de ani, - savantti, san mai bine zis inteleptil timpurilor trecute, au inoeput sa.lacli studii serioase, ajungand la rezultate din ce in ce mai interesante, Au ajuns sa vada CR exista anotimpuri care urmeaza unul dupa altul, ell 0 regularltate matematiea, intr'un clelude patru, .pe care, Is un loe, le-au numit an. Din miscarile lunei si a fazelor prin care .treee, au constatat ca ele se repeta tot la intervale egale, Un astiel de interval I -. au nnmit: sapmmAns, pe eand totalul de' patru perioade : luna. Observatllle timpurilor mal lnngi insa, dela inceput, au trebuit sa ramAna pe planul a1 doilea, deoarece totdeauna pe om l-a interesat mal .mult ceea ce a fost 'in apropierea s.a ~i, astfel, omenirea a inceput sa studieze mersul zilel stal noptii,

Omul obosit, de multe ori, - sl in trecut ca ~i in zllele noastre, - nu rareori s'a intamplat cas'a eulcat la umbra unui copac iar dupa un rastimp de somn s'a trezit in scare, fapt

9

pentru care a ramas Intrigat. Unll, .. probabll mai Ienest, ·dor-, mind regular la umbra copacilor, all inceput sa· dea de hac arsltet .si dupa. semnele lor, facute pe ntslpul dogorltor, au tnvatat de-a-btnelea looul unde trebue sa se.· culee, ca soarele sa nu-I mal praj~asca Inalntc de as.finllt~ Astlel, din aceste observatil, cet mai desteptt au dedus cit ori soarele, on pa~ mantul trebue s.a se mlste, deoarece numal tn ohlpul aoesta ei pot sa iasa din umbra, Prlmli sustlneau en tarie· cit soarele se mi~.ca tar pamantu! sm. pe Ioe, pfu)·a ·cAnd·,. in cele din urma, marele ili.va:tat Galilei a reusit sa demonstreze ca. atilt pa·mAntul rAt ~i soarele se mi~ca si, ceva si mai. mult ; ca pamantul e rotund. Acest Invatat pentru convingerlle sale a suterit, in. cele din urma, moartea. ·Chiar si in .. momentul cand voiau sa-l execute, l~l" sustlnea sl mal departe parerlle, .prin expresia :

"Ep·pttr si mu 0 v e··' , .. D.tn contemplarea mi~carii pamantului ·fJ.i. a soarelui, cet vechl fara s.a~~i des seama, - cu mutt lnalntea erei crestine, - au. dat. nastere primului (aparat) Instrument de masurat timpul, numit eeasul de soare sau ceasul solar,

2. CEASU.L SOL·AR.

. . . . .. .

Originea ceasului de so are' nu 0 'putem preciza e.l nu

. . .

putem silo stim cine .i-a fost descoperitoml. In orlce caz,

povestea omulul Ienes de mal sus, care

. ,

iesia din umbra copa-

culut in timp ce dor-

. . "i

mea, pare ceva mal

verostmila, asa :incat prlmul eeas de soare

a lost eo p a.e u I in splendoarea sa integrala, Ceva mal tArzlu, oamenii volnd sa .ruba un .instrument mal de precizte, in acelasl domenlu, au eonstmlt un ceas de SOBre. pe ·0 emisfera

.fle. r, Prim\ll ·ceas solar,

10

de .nisip la a ciirei margin], dlnspremlazazl, all infipt un baston de lemn. Nislpul era ridicat in. Iorma de e·misfera ea sa Imlte Ia pertectie holta cereasea .. aparenta, Pe aeeasta em.isle.ri de nisip erau marcate d.iferite diviziuni. care .corespundeaU ·18 dlferite unitalt de timp, 0 prima lmpartire .slstematlca a .eml-

. slerei de nisip, au fa.cut-o stamosl! Chlnezllor de azi ... 0 astfel de diviztune ei ·0 numeau M keh"? Keh ... ul era 0 unitate de tlmp ·corespun~zatoar.e la dona .. ore de ale noastre,

Aeeasta diviziune era impartlta. intr'o sum de minute, Iar minutul Intr'o .suta de secunda. Keh-ul a. aparut, pentru. prima .. or-it" In lstorla omcntrli, .cu.27·00 de ani Inalnte de . Cbristos, De aiel inpepand nu mal. aflam nici 0 alta diviziune de tlmp pftna. prin anul 600 Inainte de Ohristos, ]8. Syro-

.. Caldeeni. Oeasurtle de soare tnsa, nu au corespuns .. prea.

Fiq.· .2.

C.eas solar ·de b.uz:un~r.·de. AU.llsburQ'. din· an ul 1720f dln co l~ctia .. auto:tlllul.

·FiQ'. 3,

Ceas solar de p.er~e .din sec. XIX... .

mult exigentelor timpului sl nicl nu s'a lucrat prea molt tn aeest domenlu. Prin diferitele hrisoave batrane ale popoare-

'lor ·se mal vorbeste de ele, dar prea putln, Cele mal slstematice eeasuri de soare, despre care se pomeneste undeva, sunt urrnatoarele: 1~ Seetorul ·Universal Lambert; 2. Oeasnl de soare Klnckeleln ; -3~ Skyostalul lui August ~i 4.. Ceasul Iahasinha din .Deltos.2

Ceasurlle solare insa, nu puteau sa .fit.' tntrebulntate decAt ztua, cAnd eerul nu era. aeoperit de norl, - tn zilele fru-

1 V~ . zi ,;T.olnai lij Vila.glexikona" .. Editia l-92~ Yol, XIII. Pag .. 24·2.: 2: Atlas. zur Gesehichte .der Uhrmacherkunet, Plansa Nr .. ·1 ..

Jl

deoarece el cantil aproxtmativ .din trei In trelore ~i anume:

Ia orele 9, 12, ·3 ~i 6 dimlneata, Despre COCOf?~ Intrebuintat .. oa ceasomlc, se aminteste chiar ~i ill Sf. Scriptura, prin euvlntela pronuntate de Isus Christos: ;,Inainte de 8· eanta a treia-oara cocosul, tu Petre te vei lapada de dona .ori de mine". Taranii satelor no astre , chiar sl pana in zilele de azl, respecta cAnteoul coeosului sl .semnele cerestl pe care Ie iau ca punct de reper in noapte,

Deoareee ceasul solar f$i semnele ceresti nu puteau ··sa satisfaca necesitatlle ·timp.urilor careinalntau ·~i, .mat ales, ea zilele. si noptile varian in lungimea lor .dupa anotlmpuri, mlntea omeneascaa nasooeit primul eeas unifieat, de care se puteau servl, aMt in timpul noptli, cat ·§i in ·timpul zilel, numindu .... l ".Ceas ·eu apa",

moase .f$.i senlne, Exlgentele oamenilor ereseand din. ceo in oe mal mult, iar· aoestla voind sa :fie orlentatl, -- nu numai in timpul zilel ci ~i in timpul noptii, - au Ineeput sa-~l·formeze un ceas pentru masurlle tlmpului ·~i de dupa astintitul soarelui,

3 •. ·SEMNELE CERE~.TL

Noaptea lipsita de soare, mai seurtaorl mai lunga dupa an otlmp, trebula sa fie impiil1itii sl ea in anumlte p·arti, 7·deo·arece omul totdeauna a doril sa fie· in sigu.ranta· de timp.

Inai.nte dea se descoperi vrenn eeas, care sa .mareheze timpul, omul s'a servtt de semneIe· cerestl. Imediat d.upA as.finptuI soarelul, eand I.DtU. nerecul ainceput ·sa se lase, a observat ·ca rasare la apus o· stea Iueloasa, - dupaeare se mat orienteaza ~laziEvreii, pentru lneeperea ~i terminareasarbatortlorv-« pe eareau numlt .. o Iuceafar de seara

•

Aceasta stea marcheaza tim ...

pnl etnel j·ar asflntltul ei, ora normala de cuI care 6 Ceva mai tarztu aparpe cer fu~teii (Cosasil, Toaca, Cephnee) ·$i Iaurma gainusafcarul mare) •. Spre ziti·a, .. dupa ora trei dlmlneata, apare Iuceatarul de ZiUR, care apune deodata ell primele raze ale. soarelui ..

Fle· ~. Semnele ceresti, lnsa, au

Cea$-ul de noapte al sirAmo.,ilor~ foarte multe Ineonventente,

deoareee ele sunt observabile. numai in. cadrul noptttor senine, pe cAnd in noptlle intunecoase nu dau poslbllltatea de orientare .•. Oamenll, voind sa arbe semne ·nim sigure, au inceput so. observe ~·i alte teno .. mene ~j, astfel, au aj.uns la ooncluzla ell printre animalele din [urul casei, eoeosul este unul .din eele mat precise eeasuri care fmparte .neeptea prtn cantecul sBll, In mal mttlte ··parti,

·12

4. CEASUL CU APA.

Primele date asupra acestul ceas le atlam inainte de Chrlstos CU .600 de ani, la Asirlenl (in Asia}. Un ceas de aeesta se compunea .din doua . vase. de Iorme dtrerlte. Unul din vase . era asezat sus: ~i era. gaunt Ia Iund .. Din aeeasta gaura se prelungea o mica teava (eep) prin .care se reglemen.ta seurgerea apei la sase perioade, Care, - .dupa cum am amtnttt mai sus, - se numeau Kehuri. A pa scursa din vasul .de: sus se aduna in vasul Interior (de joe) care era construit. in fotma unel vane, cu peretii perpendiculari. In vasul inferior era 0 pluta de lemn, - sau dop, - in care· era .. Inllpt un bat, Iar ·pe aeesta erau tnerustate diferite tmpartelt (ravase), Aeestea aratau eresterea apel ~i mreglstrau, in aeelasl timp, orele treeute. Ravasele Iungi aratau orele trecute Iar cele mai .seurte, minutele •. Vasul se umplea, la tnceput, Is rasaritul soarelul. Mai t4rziu vasul se umplea cand eeasul

:Fi-w. s,

de soare arata mlezul zilei (ora 12). Ceas cu apa din sec"III.

Acest ceas a fost luat del a Asirieni .~

delaGreol, care J-audat numtrea de klepsidrls. (Ceas de apa),

is

f'iq·.· ·6 •. ·Cea$ cu. nlsip·~

·.ca .... nlsipul s'a sours "integrltl1. in vasul de [os, . Intoreea vasele .:as~el i.ncAt vasul plin, de . .10.8-, revenea deasupra, A.poi' ope·_ ,ratI8 ... de rnasurare a timpulul incepea din .nou, Aceste ceasurt de eallbru mlo, natural, mal periectlonate, se mal tntrebumteaza Ej[ azi Ia baile: de -, .aburl, unde alte ceasorniee nu pot Ii

in trebuintate , deoareee at Ii. at acate de rugina~ .,

Unlf .amatori au .lnlocuit eeasul cu. nisip, eu :aIIul de mercur (Hg),! (adlca nlslpul .~ Iost Inlocuit cu . mereur), EI a fast prea putin cunoseut :~_i s'a bucurat de treeere numal in

cercuri restranse. . . .

. . . ~ ."... . .

.5. ··CEA·.SUL eu NISlP~

Pe 'timpul pagAniior, credlnelosll respectivl .. aprlndeau :cate: un toe 'SRCru (s.fant)~. ·fiecarei .zeitiiti. De regula aceste Iocurierau :facute dlntr'un opal]; care. avea 0 fe~tila Jilic·a. Foeul saeru a .. ajuns .la apogenl 'sau In templul vestalelor din RODla. Oredlnclosll observAnd OR opaitul consuma zilnlc aceeasi cantitate de ulelu, au considerat opaitul drept un aparat de masurat timpul, Observatdle credlnel osilor, stu diate de i.n·vatatii tlmpurilor; au datla Iveala eeasul . arzato r, care nu 'este alteeva decat un opalt a carut butelle este lm.partitii prin dilerlte rava~e.~, Aeestea marcau timpul sours dele umplerea opaltulul :CU· ulelu, In oasele noblltlor, ca

sa ~~. se stmta mlrosul greu al Iumului, aeestla' parfumau uleiul, Aeeste eeasuri, ell uleiu partumat .. mal tarziu ·au purtat .. denumlrea de ,,.ceasuri arzatoare.,:. cu partum" ..

~·tiinta·: omeneasea, ineercand .. ·sa perfecttoneze eeasul prlmltiv r ell .apa, a reusit, prln 'an1.l1·300 lnalnte de Christos, In Egipt, .sa .fae.a prlmul .ceas de .apa (eu cadran) [Fig .. 5.]1: Ceasurile ·:Cll ·aplt,. in "faza :finala, all ajuns verltabile l)p.~r·e de :a;rta~ Intre

aeeste .opere se aminteste ecasul trlmls de .Regele. Per.slel, Harun til Rasfd, Imparatului Carol 'eel. :Mare., la Aohen (prin anul ·799· dupa .. Christoa), E[ avea deeoruri luxoase, din. :arama aurIta. Aeesta a tost, "in .aeelasi timp, primul eeas semnalizato .. r (ba.tator) .. Din ora In .. ora, :-se deschldea :0· ·.·u§itA mica prin care se Iasa sa. cada, lntr'un vas de alama, btle care; - prln oaderea lor, - ·d,ad·.e.au semnal tIl orei exacte, La orele 1-2· din ·zi, se deschldeau 12 usite, prln care ·a.pareau, .12' calaj:eti", :facutf dln alama aurl$.

Ultimele eeasurl cu .. apa, despre care se amlnteste, sunt : .1~ eeasul ,."Cili..n,dru. 'cu apa", . (despre caremarele astronom Ivan :.K~ppler.:2 [anil 1571.-1630] ne da date amanuntite ,~i 2~ ceasul

din. Kanton, ce. exfsta ·ei azl, Ceasurile de apij. insa.,- prezlnta un mare dezavantal, deoarece apa evaporeaza sl, a sttel, nieiodata nu ne putem baza pe et In Ielul acesta, omenlrea a mceput sa inlocuiasca apa.cu nislp, ddn.d astlel .nastere ceasulul en nisip."

Ceasul en .nisip, nu este alteeva decat 0 .klepsldra .. EI este un urmas al ceasurilor ·en apa, Se compune din dO·lI·a, vase. de sticla, Iegate laolalta .. prlntr'un gat .. ell ·0 deschidere foarte i.D·g·llSta~ Prin aoeasta.sc scurge -, nislpul ·.m arunt·:~i uniform.

·pulverizat, .. din vasul superior fn.cel Inferior. . Flecare din cele ~do~ vase au pe ele .. niste g:rada11i .care ne ·.arata timpul sours, dela data puneril in tuncttune .. In momentul eand paznicul eeasurllor observa

FiV. :'l"~

~as 'roman. arz"i!q_r: ..

. i Meyer.s. }{.on~ersatj6nS .Lexikon, VQt 19, pag, 87i).

2 "I'olnal uj Viliglexikona. din anuI .i9.2S, pag, ··242.,.. VoL XII!". 3 Ibidem.

.... Meyers Konv .. Lexikon, .. t~)"69,. Vol. 12, pag; ·.:812:, Uhien I .... 2 Journal Suisse de Horologerie, :1936, Nr, ··5~6, .. pa.g .. 38 '1i ·Meyers .Konv, .. Lexikon, 1909~. ·Vol! .·.19,: p.ag~ 872~: Uh.ren I ...

14

7. DENUMIREA UNIT A TILOR DE TIMP.

Tablou despre diferitele numiri ale unitatilor de timp

Vechii Chineji ~i popoarele care tralau "in contact ell ei, masurau timpul ell kehul. Un keh era ega1 en aproape 2 ore de ale noastre, EI era lmpartit intr'o sum de minute, iar minutul lntr'o sum de secunde. Acest sistem de a 'masura timpul, lnsa, nu era prea comod si, in ultima vreme, nu mai corespundea lnalntarli studiului astronomic. Lucrarile marilor astronomi, care au lost studiate de diferiti ~ahi Persieni, au dus la translormarea vechii unitatl de masurare a tlmpulul, in 'alta mai noua, care s'a numit ora (ceas), Ora este 0 diviziune

a anului solar, c-are este identic ell 0 tnvartlre completa a pamantului in jurul soarelui. Sahul persian numit Malek, prin secoluI al XI-lea, a convocat un congres al astronomilor, care au cazut de comun acord ell pamantul se tnvarteste in

"[urul soarelui: in 365 de zile, 5 ore, 48 minute sl 15 secunde, adlca au stabilit un ciclu solar de 33 de ani. Aceasta diviziune de timp a corespuns ~i rotattei complete a pamantulul "in [urul osiei sale, in cursul celor 24 de ore,

Astronomli, pentru usurarea calculelor, au impartlt ora in 60 de minute si minutul in 60 de secunde, deci anul CU~ prinde: 8765 ore, 48 minute ~i 15 secunde, saut 525.948 mlnute si 15 secunde, san: 31,556.895 secunde.

Introducerea definitiva a orei de astaz! s'a Iacut de abia eatre sfar§itul secolului Xvlll-lea, deoarece in acest secol Francezii inca se mal serveau de keh.'

Pentru a fi" ca~ mai bine clarifioati asupra notiunll de unitate de timp, cat §i asupra i nstrumentu lui de masurat tlmpul, dam mai JOB un tablou despre diferitele numepe care Ie poarta unitatlle ~i obiectele, in limba diferitelor popoare.

i To1:nai nj Vilaglexikona, Vol. XIII, page 242, Anul 1928.

Denumirea I Denumirea suhunitAtilor
Denumirea Denumirea
obiectului de
limbilor la diferite masurat unit~tii de Subunita~ea Suhunitatea
popoare timpul t timp 1=' II=tI
Latina 4 punctum
horologium hora sexagesima
• • • (pars hoare) ...
se_mpons
R A U Ceasornic~ Ceas;
. omana .. • Ceas, Ol'"olo-Qlu or~ minuU secunda
If.a]iana • .. OrolofJio ora minufo secondo
Spaniola . • Oroloflio horas rnirruf.os secunda
Franceza. . • monfre heure minufe seconde
Ungara. I
, 6ra masoclperc
• • ora perc
Germana. • Uhr Siunde Minute Sekunde
Polon~ • ze~aro, zega-: ~odzina miriufa sekunda
• I rek , ciasa
Rusa " cias minuta secunda
• .. • .iI! crasa
Ceha hodiny hodina minufa oter ina
• .. ~ . .. hodinky
Sarba. • ~ .. casu casovn:iku minuta secunda
..
Bu]gara ~ • ciasovnic ceas minufa secunda
Greaca. (\:(0 I ogi on lepionJ exikosfon
~ • oroloJli ora minuto
Turca • • • Saahat 5,;lahat Dokika Secunda
l I
Engleza wafch hour minufe (oftime)
• • second
. J aponeza · • toki toki bun mijibuD
Chine'za • •
Norvegiana 16

loan Ratiu-Ratz.: Techntca .~i Aria eeasomicarilor. - I.

17

9.· CEA·S·ORNICELE. CU MECANIS.M.

Ceasornicele cu roll, pentru turnuri, pe.·reti ~i statui, cu .. greutatf sau .arcuri,

taeem ·0 .descriere eronologica .R dlterltelor tipuri de eeasornice cat si a dlieritelor progrese reallzate, in. decursul tim ..

purilor.

10. C·EA·SORNlCUL OE. STRAS·S·BURG.

In seurta vreme, bransa ceasornlearlel s'a desvoltat q8 de mutt tncat se faceau ceasornice care aveau mecanisme de· alarma st gong, Mai. tarziu, ceasornicele simple s'au mai perle etion at, atasandu-ll-se diferite mecanisme complicate, care serveau la studiul dlteritelot Ienomene astronomlce. De.oarece .aceste mecanisme prea complicate on interesau publi-

. eul, s'a recurs la altele mal simple care Iaceau ·CR 18 anumite ore sa apara, din entia ceasomlculut, grupuri lnteresante .. de figuri,:·· ce .otereau diferite .dlstractil. Un .astiel de ceasornic a Iost ·fJi acela din. Strassburg, care a lost. construit prin anul 13-52·, fiind. comandat de episcopul Falkenberg Johann. Acest prim ceasornio . a umblat lara lntrerupere timp de peste ·200 de ani, pana prin anul 1574,.. oand a ·fost Inlocutt

. .

prin altul mai perteetlonat ~i

mai frumos. Ceasornieul al doilea a fast eonstrult (\e fra-

til .Iosias ~i Isac Habrocht1· din fiQ. 9 .

. Schaffhausen , Intre anli 1571- Ceasornicul de Strassburq~

74, care a umblat numai cinci .

ani, pana in 1579·, oand s'a oprit dettnittv. Atuncl ceasornicul fraplor amlntltl mal sus era conslderat ce cea mai mare mlnune

1· Meyers Konv. Lexikon, 1909, Vol. 19, pag. 873". !' Ibidem.

Prlmele date In legatura cu. ·ceasornicele C1l: meeanism, - ell roti $i ·greutap., -le·gasim"intre anii.947·-1003~ Inventatorul primului ceasornic de acest sistem este ealugarul Gerbert, care mai tArziu deveni papa,

_ - - - A sub denumirea de Bilvestru

rr=rr=;~~rmrr--........... al II -lea,

Acest ceasornic, pus in Iunctiune, a umblat lncontinuu 13 ani, in Interiorul unei blserlci care azi e demolata.'

. Unica revolutie, in domeniul ceasornicariei, este aeeea a descoperirii .sl Introducerii primelor ceasomlee cu mecanism, Lumeaa Inceput sa se ocupe mal series de aceste ceasornlce de abla Ia inceputurile seeolului al XII -lea, cand, ~ dupa un ordln al clstercttilorIun ordin ealu-

·Fig. ·8.

Primul ceasorrric cu roate din· sec A x. garesc), - toate oeasomlcele

. montate "in blsericl ~i edificii,. trebuiau sa. bata, pentru ca sa trezeasea paznlcil, Despre prlmul eeasorntc de acest slstem se aminteste pela .anul 112.0. Un meeanism mai bun de ceasornie a lost fa.cut de abia mtre anii 13·84-1370~~· de catre Heinrich von Wick, la comanda Regelui Carol al V-lea al Frantei, care a. ·fost asezat in turnul unei biserici din Paris. Acest ceasomtc, eu 200· de ani mai - tArziu, a datsemnalul de lncepere .almarelui macel din noaptea ·Sf. Bartolomeu,

Pentru a avea un tablou fidel asupra tuturor precurso .. rilor ceasomleelor ~i ceasornicarilor de azi, vom incerca sa

18

1 Tolnai Viliglexikona (6j), 192~,. Vol. XIII, pag. 242·,

1.9

in bransa ceasornicarlel ~t asttel, "in scurt timp, in jurul lui se crease () adevarata Iegenda, ne mai gaslndu-se nlmenl 88·-1 repare.' Prin anul 1838 ·ceasornicarul Schuvilgue, --- ·dl1pa modelul vechiului ceasorni.c, - in decurs de cinci ani, pregateste unul asemanator, ins.a ell mult superior.

Acest ceas, care prin marime .. si forols era asemanator celui dinainte, se prezintil in chipul ··urmator2: in fata-da se ana bolta cereasca, pe .oare se vad mlscarile zilnice ale stelelor, Pe aeeasta bolta oereasea se alIa peste .cincl mii de stele statatoare, mergand chlar pAna la stelele de ordinul sase, o rotatte completa a acestei bolti ceresti se face precis in cursul unei zile stelare, care ·e mal scurta cu 3 minute sl 56 seeunde de cat. ziua solara. In. afara .de aceasta, ·sistemul boltli eeresti mai faee sl .o .alta .mlscare : aceea a uuilorml .. zarii zilelor .~i noptllor, care anual avanseaza ell 50,2 se-· eunde.

In. dosul boltil eerestl se ·a·fia· un calendar perpetuu, tu care, bastonul unul apostol .arata data exaeta, Acest calendar marcheaza ~i anti bisectl, - ba ceva ~i mal mutt, - ealendarul tine cont ~.1 de. anii termlnatl in sutet. dintre care numai suta a. patra este biseeta. In noaptea de. SiI\restru, adica intre 31 Decemvrle sl 1 Ianuarle .a anulul urmator, pe ceasornic apare urmatoarea tnscrlptie: .Inceputul unut an ordlnar", p·e.·

·cAnd Ia anti blsectl euvantul "ordinar" ramaue alara, iar In locul lut, intre ziua de 28 Februarie ei 1 Martie, apare ·29 Februarie. In afara. de aeeasta, pe calendarul perpetuu, in noaptea de Silvestru, spare, automat, ·fJl data sarbatorilor· mlseatoare din cursul anului urmator ...

Pe cadranul de ceasornle din mijlocul calendarului perpetuu se arata, de asemenea .. f1i ora eetateneasca, care numat de doua ori anual corespunde orei normals. Pe acest cadran, de alttel, este marcata ~i ora exacta a fasi\ritului ei a apusulul soarelui Is Strassburg, pe lan·ga care: se mai mentioneaza faz·ele Iunel st eclipsele Iunaretn perspeetlva, Pe IAngH, to ate. acestea, ceasornicul arata. toate elrrele oalendaristlce, cum sunt: anul, elclul solar, numarulde ani, literele duminecale, timpul exact al Pastilor, care, in stne, nefllnd ceva ciclic,

pretlnde un .meoanlsm foarte compllcat. Asttel .sunt inelele care pun In miscare aceste numere sl litera; .de. exemplu, aeestea pentru clelul solar se VQr invArti odata in. :.2·6· de ani, pe eand pentru ciclul lunar, in .19 ani. ~ecanismul c~~ m~cheaza S11ii e asemanator unui mecamsm de stampila ordlnara pentru date, sau unei stampile intrebuintat~ la registra: tura sau numerotare si se deosebeste doar pnn aceea ca citra care arata mille de ani", de abia la 10.000 de ani se .tntoarce odata in mod complet. Pe langa toate cele aratate mai sus ceasornlcul m .. ai are 0 sene Intreaga de alte Ilgurl automate dintre care cea mai interesantae aceea a cocosului, caretn Ilecare zl Ia orele 12 bate din aripi.si ·cA,n1a. ,,·cucurigu9"

Acest ceasornic-curiozitate umbla tnca sl azi, Illnd vlzltat in permanenta de multirnea curtnsilor, care, in &pe.Cia1,.la amiazi, strang randurile pentru a putea vedea mtscartle

cocosulul. 1

Ani! 13·56 -"1361 •.

Un demn urmas al ceaso:rnicUlui de Strassburg este .acela din turnul blserictl Frauenklrche," din Niirnberg.

Fli. 10.

M.Uzica .de .piapHln·, din· colectta aulorulut

.A.l1ii" .1375-1610.:

A fost 0 perioadaaproape moarta inprfvtnta de~cop~~ ririlor· nona. In acest timp s'a lucrat mal mult in dtrectla ~rtistica, punandu-se un punet deosebit pe forma. exterioara

·1 ·Tolnai ViHiglexikona, 1-91:1, Vol. JI .pag. 557. ~ Ibidem.

~ Tolnai Vilaglexikona, 1913, VoL rr, pag. 556~

~ Meyers Konv, Lexikon, ~909, VoL 19,. pa.g~ 874, Uhren.

21

a eeasornicelor ce se ·fabri.cau In mica tndustrte, care ·d·e·· abia a tnceput ~ii" se . de svolt e. S'au literal: 0 .. aerie intreaga.

. : . .

de eeasornlce care, lllsa,:: nuse prea deosebeau, ca mecanism,

unul de :celaJalt, spre exemplu : 1~ eeasomiotrldela Primarla Altstat. din. Fraga, executat de catre Anton Pohl, In [urul anulul l4.19~· Anton Pohl .. era .·o'rigin·ar din Saxonla, Dupa unele date, se .crede cii ceasorntcul, existent .astazi, er apar-

·tine unut alt. ceasornicar numit .. Hamusch,' .care, lllsa, 1111" are

.. .

o ·b·aza prea serloasa, 2. Ou un .an mal Wzlu, ·.a·die-a. Ia l420~·:

acelasl .eeasornicar, ~ Anto.n ·Po·hl,: - construeste un al doilea eeasornle pentru Prlmarta din Olmtttz, .care a. umblat paJi'a

.tn anul 1-8·98,. eand I se facu$e· :0: reparatie ·radicala .. de ca1re·· :J(o.rfhttgen. 'I'oate aceste .. exem pIa re aveau .mersul Impledecat de .catee rotita-coroana ell vergea .. (Splndelgang). 'Spre ·sfar~ ~itul aeestel perioade de ttmp, maestrl! au ineeput :s.a: .dea 0: .atentie. deosebita ceasornlcelor ·C:U· bataie de elopot ~i en mu::zic8. de .piaptan (din otel) " ·Ii.g .•. ·10 ...

ri~~ 1.1.

P:nntUl·c·easotnic .. 'cu ·penduHl.

catre dol. marl co.rifei al·~tiin:\ei, care ··au Iucrat ·fiewe:· .aparte •. Pnmul a tostmarele astronom Galile! care a calculat, pentru prima .d·ata,: areul de .deschldere lao umbletul pendulei, stabillndu-l la 4°. ·AI dollea se numeste Christian Huggens, CJ;Ue .. . a. fiicut·o pendula a care! ·ver.gea era eompusa .. din ,d(}ua. metale deosebite .Crier ~i. ~a·m"it), dln a caror: eombinatie de. 'eoelicientl de dilatatie s'a sCO"S mersul exact.

Anull676.

. Dupa 30 de ani ·d·e· stagnare, Robert von Hook .deseopere, .pentru prima ·data, un nou sistem de .. mers 81 ceasoml··cului numlt; .. ,;.lllers·ul-pied·eca· ·ell :carli.g"· [Haekengang), pe care, iii decursul celor patru 'ani urmatori, l-a perrecttonat sl "in .. · ·trod·u·s· "In. tehnlca ceascmtesnet, WJlllam

Clement .:(1680).

In acelasi .an Eduard Barlow, dupa:. ·0: munea -, obosltoare, .... dii la tveala ceasomleul .repetator (Bepetiruhr) ·a<Uca.. un ceasomlo care are undispozltlv, prln care omul, - Anc;~C~~ent. Ia ··0: mlscare .cunventlcnala, -- rep eta· ·prin··

batai orele tree .. ute f?l asttel, In timpulnoptli, se poate eunoaste .. · ora .. exacts dupa auz.

. An·ul 1.612.

In acest an l-a

... . .. :" . . ..

reusit eehulul lost Burgi, dtn Praga, sadeseopere, pentru prrma d··ata., .. pendula, pe care: a adaptat-o la mersulhnpledecat prin rotita~·cor.oana. . cu.

v.erge·a·, dand -, ·~streI

.

un mare." avant Ia

eonstruirea eeasornlcelor de turn, perete ·~i statut,

Pendula Inventata de lost: Burgl, la 1.6.1"2,. era de ·0 ·prlmitivitate.· rara~ Ea a lost perteetlon ata .de a/Ilia mal .tarz.iu.J. de

Atiol 1.6.5:6 .•

d~·· .

a: . b·

Pi.q. '12.,

Diferite· sisi:eme· .d~.

. .. p·endl.ll~~

.FiQ~ 14·.

Ancora ··Graham·.

..

.... ··t·

" ~. ."':. ....... ~.:..iI- ... "

...

LJ.~: .....

r\ .'~./]... .. \ ."~':"

. . "

. .

.;: : .

; ~ .

t

. .

Anul aeesta $,. msemnst,

In evolutia .eeasomtcarlel, ,0· v·.eritabila. revolutle, deoarece George Gr·WIam· .$ deseoperit un .nou .dis.pozitiv Ia .. .mersul eeasornieelor, .inkebuin~t"· f$l netntreeut pin."! tn zilele noastre, carula· i s'a dat·:.deilumire.& de: H;rD·ers eu piedeca-ancora", .. slstem Graham, C..()"mbin~1la .. faeuta din. ststemele anterloare de pendule .~i noua desoopertre fileuta. de Graham, .8 .. dat nastere unor rezultate surprinzatoare.

..23.·

A·n t.11 .172.l.

Pendulele .antcrior eunoscute, -. dintre care uncle au ·aj"UQS la .0 -, perteetlune destul de" lnaintata, -, in. acest an; prlmesc In categorla lor 0 altacategortecu mult mal periecta: pe aceea eu mercur, care se eompunedintr'un tub destiola termometric, Inehis lao .amoele eapete -, ~i. care eontine mereur, Din aeest ·tub este extras aerul . astiel meat .pen·dula se comporta.ca un termometru. Ortee variatie de temperatura urea sau cob .. oara coloana de mercur din. tubul de sticlii astlel tneat, in chtpulaeesta, setine eont, in rood automat, de coelicleutft de dllatatle ~i de neeesitatea sehlmbarl! ce~trului de greutate in raport ·C·ll· temperatura, Aceasta pendula ·Et Iost descoperlta de (-litre·· Henry S·uIJy,. din Paris" 1

Kettere» a eonstr u it, pentru prima data, 'ceasornirul.eueue, care, -, "in seurta vreme, se popularizeeaa, producand 0' ·veritabili Industrie din care se allmentau necesltatile .p.o.p.ullitiunii.

".

Anul 1807~

·An·ul .1741.

.Prin .anul 1741 Amant,' luerand ·i.n domeniul ceasorni·cariej·· •. deseopere prlmul ceasornlccu mers-piedeca, pe plroane (Stiftengang) ..

In domenlul pendulei .. cu. mercur au lucrat, in [urul anulul f728, Harrl.. son ·~i ·RieDerl care au mai adus J;d uneletmbunatatlri,

A·nul "1751.

Primul ceasorntc care se Intoarce pe baza variatlunl! presiunii atmosterlce a. lost, constrult de eatre La PIal, prin· ·anuI17·51, la Paris. Acest ceasomlc a trezit curiozitatea tutu-

.. ... .. . ... ..

ror oamenrlor de ·~tiinta·,: dar .apllcarea, practlca .a lui' niei .p·AIiii tn .zllele noastre D·U si-a .atlat plasamentul :.n·eces·a;r;.:2

.Anul t.72:2:~

Marele ceasornicar Camus." .a inventat §i C()l1- struit un ceasornic pendula cu fntoarcerea la un an. Ceva mal tarziu prln anul

f.i~~' "16.

Anc-ora Am ant, Mers· c~. :~ii"oal:l~~

, ,

Este data lao care Nicolaus Alexius . Johan reuseste, In .

incercarilesale; sa monteze un ceasornle la Q 'statue,qa jn~.t pe' aeesta putem, - pe drept cuvant, -. ·sa~.l oonslde.rii.m promctorul aeestor soiuri de mo .. ntij.ri~. eel mat veehiu .ceasornlc, sau mal bine :zis, primul ceasornic statueta, se .. p·astreaza In .Muzeul din Mainz,"

.17$0

. Riefler~ lnventeaza pendula ·de eompensatlune cu aer eomprlmat. ·Aceastii pendula a'a intrebuintat la

·F.;·q& .15. ceasornlcele astronomice.

. . . . ..

CeasorniCcu cue. Ease compune dlntr'o

.teavB .. de otel (nichelat) In care 'se tt"flii aerul comprimat,

In .acelast timp, Ia Schonwald In Schwarzwald, Anton

. . ,.. . .. 124

1 Band 'V~ .Bassermann-s- Jordan .E~.J, Uhren, ·2. Auflage~ 192p,. pag~ . ..,:

.Berlin 'V~ 62:.

1 Meyers· Konv, Lexikon, 1909;: Vol.. :6, pag; 872~ ·Uhreh l.~

:2 .Meyers ,}{:oPv~ Lexikcn, 19·09, Vol. 19, .pag .. ·87·2 ". ~hren. ... II... . .. , 10" . ~ Baud ·v~ Bassermann-Iordau. ]tJ 1920, Uhren 2. AU,flage, .pag~ 12~ ...

2. Ibidem,

·3· Ibidem, :ra.g~ i26 •

St. Petru), calato·rind odata pe vales. Binulul, cumpara, - prln .anul l.685·, - dela un· comerclant ambulant, eeh de ·0 fig In e; un eeasornic 'prlmltlv, eonstrult din Iemn, pe care il duse cu.

. sine .. Acest ceasornlc avea mersul cumpana sl se compunea din trei 'roate de lemn, .. avAnd un singur ar~tat()r· pe cadran (construit tot din lemn), El era pUS" in. mlseare de .Q bucata mare de platra, atAr~ nata de 0 stoara.'

Acest ceasornlc, desi Ioarte .primitiv, a Impus mutt ·tiiranilor· ~i muncltorllor.asatncat pana la anul 1688, in. regiunea aeeea, .. au tost executate· 30-35 ceasornice simiIare, Dupa aceasta data, regtunea 'trecand .prin anumite razboaie, pitnala ·17·2·0, eonstruirea altor ceasornice n'a mai fost. posiblla.

Un eeasornie dln aeestea era .faout de acelasl om, In ·6· zile,

.~ In. [urul anulut 172·5·" maestrli eeasornlcari din Padurea Neagra,. 'pentru a-sl usura Iucrul, au facut di"ferite· lnstrumente, ell ajutorul carora au ·reu~it sa pregateasea zllnlceate un ceasornic. Faptul caaverea.parinteasca, "in aeeasta reglune, .revenea totdeauna primului nascut, .R dat un mare -iID~ bold ·CR eetlaltt .. copli .ai familiilor ·sa s-e .indrepte spre nona mese-

.rle, care aeuma ineeput sase.arate rentablla, InIU.ultirea mese·rla$.ilor, in aceasta bransa, a adus.cu s-ine 0 divfziune ·rational! a muncli si, totodata, un avant pentru seoaterea ·ceasorn"icelor de serle,

Dupa putln timp, maestri se numeau numal .aeela care 'montau ceasorntcele; pe cand cellalti, care exeeutau piesele, erau nlste simpli muncitori. Maestr.ul ceascmlear, al tlmpurllor trecute, vindea un eeasornic de. aeesta ell cate :3 guldenl (zlop), ·dintre care dot ·reveneau maestrului ··care .monta, iar numai unul muncitorilor de piese .detasate. Comertul.de .cea-

Anul 183.9.

Anul 1839 aduce ·eu .slne 0 mare Invlorare in bransa ceasorntearilor, prin .descoperirea oeasornicului electric, de catre Steinheil ~i Wheatstone.' Aceasta descoperlre s'a racul imediat dupa Inventarea telegratului "i dupa studierea eamp uril or electro- magnetice. Incepand cu. acest an, seria marilor Inventlunt - in domeniul c.e·asornlcelor mari, ell :ro1i ~i .. greutati, ·eat.$i In domeniul celor eleetrice, - parea se Ii terminat.

.In eonseclnta, socotim ·ca .. e potrivlt sa trecem 10, istoria eatorva .Iabrici mal importante ..

.11. IS·TORIA .FABRI"CELOR ·DE CEA·SORNIC:E ·DIN. S·C·HW·ARZWAL·D·.2

Sehwarzwaldul, .sau mal bine zls Padurea Neagra, ~ tara. de origins de unde izvora~te Dunarea, - era 0 .regiune extrem de ··sRraca, poate ell mult mal saraca de .. cAt regiunea Muntilor Apuseni din tara noastra. Ocupatlunea aeestor loeuitorl, era

Identica ell aeeea a mocantlor nostrl. Cluberele, .donitele ~f farfurlile de lemn.Iucrate de acestt locuitori ai regiunll, erau vandute de vanzatorl ambulantl prin Alsacla ~i valea Rinului, Guvemele germane, vRzand saracia loeuitortlor, au tniltntat,

"in primul rand, Iabriel de sticHa, deoareee aveau material abundant la dlspozitie. Nlci aceasta tndusttle n'a adus

·.prea multe avantaie ·pentru schimbarea staril .. materiale a populatiel ~i, asttel, aceleasi guverne s'au tn grij it. ·&a dea ocupatluni noua populatiei nevoiase, Un muncitor alIabrtcet de sticlii (infiinlata Is anul ·1673,· de :clitre Abatele Paul din

1 l\!eyers . Kon.v .. Lexikon, vol, ·19.,. pag .. :8..74. (Blektrisehe Uhren. IV~)

2 Date trlmise.. de fabriea Juilgh8Jl$ .,,Eitwicklutlg der Behwarzwalder Uhrenfabrikerr", tbsotiti cu .serisoarea 14 PIS. din 14 Febr. 193.-7.

Fi1l. 1711

Prini·ul ceas d·e· perete din" Pld.urea NeagJa~

1 Meyers Konv, Lexikon; 190~,. VoL. 6., pag.- 872~ (Uhr~.)

27

sornlee, Ia inceput, era un comer] liber, Iar comerciantul Ina Intreitulsl lmpatritul pretulul eu care-l cum para dela maestri. Ceasornicele in Padurea Neagra au ramas multa vreme in

aceeasi faza ea la inceput, nesufe ... rind nlei 0 perrectlonare, pAoli oand .au aparut Ia orizont ceasornlcele

. .

"J.ockele" f;1i ell cue. Dela aeeasta

d·ata. incepe 0 concurenta mare ~i, deodata ell ea, perlectlonarile. In timpul eand pertcctionarile de· m.e. canism stagnau, .se punea cont mai ales pe forma externa, astfel, in acest timp, s'au sco.s veritabile capodopere de artS.

In aceeasi vreme, in Schwarzwald, a tnceput construirea automatelor cantatoare, care, deasemenea, au adus venituri importante locuitori lor, deoarece un astfel' de auto-

.. .

mat se vindea cu 15-25~OOO· de gul-

deni.

Industria. ceusor nicel or din Schwarzwald a trebuit sa treaca prin o criza extraordinara si aeeasta numai din cauza conserve, tivismului populatlei, - la data aparitlel ceasornicelor ame-

ricane, - care Ie Iaeeau 0 eoncurenta nololala, din toate punetele de vedere.

In acest limp de decadenta a industriei ceasornieelor, populatla era saraca ·de tot, iar statul a trebuit sa intervina din nou ell ajutoare, infiintand scoli . de ceasornicarie si introdueand 0 noua industrie casnlca, - aceea a palarlilor de pale, Prin anul 1861, Arthur Jun·ghans (fabricant ·de 'palarii de

pale), recunoseand superiorltatea ceasornicelor americane, Intllnteaza prima fabricS. de ceasornlce, dupa modelal ceasor-

nleulul american. ,

Aeeste ceasomice erau puse in mlseare de arcuri, nu de greutatl, asa tncat erau eu mult mal comode si, - in chipul acesta, - investitia lui Arthur Junghans aduse, in seurt timp, roade Irumoase.

Desi fabrica infiintata de Junghans, Ia inceput, avea numai 10 lucraton, prin anul.1870 avea peste 0 sum, producand zilnic .eate 80-100 de ceasornice.

Primul ceasornic construit in aceastatabrica era un ceasornlcamerlcan, usor.cu cadranul stantat. Butuell rotllor erau cu dintl! goi (Holtrleb),

AstiiZi tabrlca scoate pe plata zilnic .eate 20.00() de ceasornice, dintre care 3000 de bucati sunt de buzu .. nar sl bratar], de mare precizie, - ca . ~i cele din Elvetta-« iar restnl consta

din pendule, statui si desteptatoare, In aeelasi timp ell inceputuri1e acestei Iabricl, in Schwarzwald sl in alte parti, s'au mai Inllintat 0 serie tntreaga de. "fabrici asemanatoare, Dintre aeestea cele .mai vestite .sunt:

Fabrics de ceasornice Friderich Mauthe, din satul Schweiningen, Infiintata la anuJ 184.4~ Prin anul 1860 fabrica lucra cu 12 oameni, pregatlnd ceasornice de perete (Schoten) ~i eeasornlce ell cue. Astazi fabrica scoate aproxlmatlv 4.500 de ceasornice la sa pta mana, de diterlte tipuri sl calibre.

Fabrica de ceasornice Miihlheim a tost infiinta:Ui prin anu11873, la Wiirtemberg~ AZi este in plina desvoltare, Iucrand en aproximatlv 5UO de muncitori si dB. 0 productie foarte mare, ell tipuri ~i mariml preferate.

Fabrica de ceasornlce Hamburg-America a fost infiin.tata prln anul 187.5, iar azi a trecut in malntle fratilor Junhans, - avand una din cele mai bune producttl,

Fabrica KinzIe a fost infiintatA in anul 1887, Is Komotau

Fhi!'~118.

Ceasorrdc din industria vech e ·vienez~ (Piedec~ vergea).

Din colecpa autorului.

28

_. I' .' I r

.. ~ . -

I _ • L' ~ I

. . . - _.' -

- .. i' •

_ _ . ". -. .. 'r ~ .: . .

• • I ,-'.':- -' •

I ~ ". ' - - - _. '-'.' I.. ~ .' .'- ..

• I" ,- ••• -' ...

: _ . : . :,'.- .. I.~.:+ ..... i..,;, ••• ~.' .' _"', I

. .. .~. .....

-- ". -

Fjs:. 19.

Ceas.ornicarul de pe vremuri din P~duI'ea Nea~~.

Ceasornic statute ell muzloa p e p iapt an din sec. XVII .

Din colectia auloruluL

29

~i .ln :.Scltw~ninge·n. a N·· ... de ·clt£re]. Ktnzle, :d'edIcandu~.:S"e·,.: In special, 'co·nfe.c·tlonarii .ceasonrtcclor de :~asii. ·f$i pendulelor, Produce annal ·3,000:~OO(l de ceasurl de dif.erite .marlm],

Fabrlea ··d·e· ceasornlce Gustav .Beeher ·dln ·Freiburg~. in ..

JIf:ntat{t In anul . .18"f~5':,. aziproduce cele ·lnai. p~r:teere, .eeasor-

nice, pendule .. ··etc·.. ~

Boley .~i. Leinen :·8.11 lnflint·t\·t ·.prim~ 'fab·ricB.. de ·'u.n-~lt_e pentrn eeasomioart, Ineepand en .anul 1905.·~. data iJffiifi.\Rrii . aeestef :la.bricl,:. ea a fos.t cunoscuta tn inJre·aga· lume.

An'~l J.8.:a·t.

.An·nl 1"88.7 este data Ia care .8.. Iuat .fitnta eel mal tJlJU'e. deposit de. unelte f;1i piese .. pentru .eeasornleart §l .celelalte ··bran·~e tnrudlte. Depozttul a I.ost=.; itlfti:ntat. de catr·e R~d·o:I:f Flume, SVb. denumlrea .,_,.D·M. Haus.deeUhrmacbers", l.a:.B.e:r:lin·_ .'. MttgatiD1l1 azi 'este In dt~Vlin·a ·inflt)Iire.

A·nul 1856···.

Este ·atrtillDfiintArii" fabrlcei · -, de: ceasemlee ~,Etern·au, din Grange~ fE.vetia)" AtQst'organizatti de. eeasornlcaeul Schild.

In .·ziu's ·d·e~ ftZi~ fabrlqt};~.,Eterna .. It.t.cre:a.z:a: :cu.·.l000 de.rnuncitori ~i" .scoate modelele cele mai nona.

A.nul 1878 •.

Boeietatea ()r.ologieoIdin Po·rrent.ruy,. Ph·en,it.:: .Wa"lc:h co.« A. ...

Fabrlea ·.de: mal }3US a f·cj"st-..fondata -, iii ·::"(tttul .-18··78, de :catre·:.

Dubail, ·MQn.ln .. :~i Frossard, din Porrentruy ... It. mal Inventat, constrult :·iji lansat eeasornleele. ."D·.u·pIex".

1"2. UNEL.E O.I\·TE DESPR:·E,· ;lNFIIN·TARE·A

. .". . .

. FABRIC~el· ·:».:QM·EGA·« j

·A·nul' 1"896. ·Fra·te·tti B9r.lett·j,~ .Mila.nQ.

Fratii: Borletti 'au Iondat; :'In· .anul ,1"89.6,: :·fa~rica de eeasornlce de:$te·pt"at6are, ··fiin·d.:.p:e:. atunel ::$l[fguta:.·indu$1rie·~ orolo .. gi~ dln Italla, care .·tabricR ... toate plesele :de.. ··ceasorn-ice .. fn atelterele ·p~Qp.ril .. A·s1ij·zl. fa'bri"c'a· iirtte·.buj·~te.~a:,·2000 de lu"(~r~·.· torl ~i. produce zilnlc eea ··6000 de eeasomtce ····~r mecanisme fl.ife.rit.e. ..• Face export. In IlPrQ·a·pe ·8.0· . de tari, unde .pr.odu.:~ele ·ei sunt. eunoscute sub .. marea n;Vegliaa~~· ._

Anul 18:68·~

In -aeest .an a ~"'o·st lrtfi-in1atit Iabriea de eeasornice "lJ]"ter~· national WatehetComp}iL .tn,Sch.affbansen, decatre Ranschenbaeh, care air 'produce ceasomlce ~d:e.·p,r,et~iz:i.e.: Iil,o·n(lmlii··~

Intreprlnderea care fabiica. ceasomteete ;;:Q;ne.g4"· Ji,: fQs.t :In·fi41"-tata de Louis Brandt, care :·t§f trage .orlglaea dlntr'o :fam.llie veche · -, de ceas·Qrn-icarJ~. dln Iura,

. Fabrlca l~i .avea .sediul tn La Chaux de Fonds, .lnsa. mal tarziu. (t8.7··9). ~$i'·.lt,. mutat sedlul Ia ·"]~i.el ,~l Geneva,

·.Arrlil 1.894· it :fo·st,. proprlu 2:is". anul ·de fond-rtret· .deoerece

.atunol s'a :seos:" primul caltbru ),Omega'·~. . .

........ Prj-mUl ceasornle ··c·o!l:fecponat .. J .. e :0$1e; ·il1~fUlica~ (un

.' :;;Oro·~ga.·~~)~ :·s·e afla.· exp:u:s tn .. seetia ... de ceasorniee 'a ... Mtfzen}:ui German (Deutsehee Museum) din .Miill.c·h·~·n· .•

.: La 'inceput; .:fabrica· .a .oeupat .60 de oamenlsi .zjl,~ic<a· .. pro-

dus ·S60 de ce~s.ornl¢.e~, .. 1\z[ p.r 0 dnce 1350 .. de eeasornice zflnle, ),i . ·t\re~ J)- ·:·Eid~v·~ata ,a.rni"ata ... ·dEf .15.00 :DiU.JlCi"f,Orj··,

]30:

.Anul J;9·~OI •.

. ·(}..u·nz:inger Erere» --. . Rosl6res:· :rEt.v.e.lfa)·~

FirJi18 de mat S·US:r· fohd·atitln. t\Ii"ul.1.901 de clitre:~M~.:GtlDzjn·:~ g.er~Al1~JDan".··s·e .ocupacu fa.bfic~rea. ceasornicelor :"Tec~s·:· .

. .Fa:btlc~a ·.f6Iose$.te .230 lucr:iifo·tf .§.:i produce ~.il~Jc::.l800 de

eeasornice, ancore ;$i cillndre,

·ll'nb . ~.... . ..ro.V"l"do"

. .ew, rtcu: .. ~.,.tU·l·:: .. , ... , ..... ·.11

tn dessoltarea r&Plda·J~'ln"du$trield.e:.cea$1)tnl®, unIoc de ·frun.te; 11. detine tabriea ·Mov'a·do:,. i"nfitntata Ia Chaux ·d·e·: Fonds, Tot Ia ···Ch·au.x· ·.d:¢: ~~o.:ncl$· ·D.1:~i< ·exi:StA.$i 0 ~lta labrlca,. ~ in .aoeeast brbgii· __ i-ntitlllata.·· .. Mi·mQ: Wa;tch~' I care, · .. deasemenea,

.. "'~.. . ... Y t. . .,., ,.

seoate ceasorntee .de. mare preclzte, ..-

"Zenith. U

Fabrica care azi poarta numele de "Zenith", a luat nastere in atelierele lui Louis Jaquet- Droz, care a trait intre anii 1752-1789 si F. L. Favre, intre anii 1770-1849, in Le Locle (din Elvetla), Ea produce tot soiul de ceasornice, atilt pentru domni cAt ~i pentru dame.

14. CEASORNICELE. ST ABILE.1

Aceasta categorie de ceasornice, in general, este pusR in miscare de greutatl sau curent electric. Categoria cuprinde ceasornicele de turn de biserica, de turn de castele, ceasornicele de interior, ceasornicele observatoarelor astronomice, ceasornicele din ptetele publlee, cat si pendulele intrebuintate la statui ~i locuinte private. Tot in aceasta categorie mal intra sl ceasornicele electrice, etc,

13. CATEGORII DE CEASORNICE.

In orice meserie sau etiinta, pentru a putea patrunde sl pentru a putea studia mai bine materia care-i apartine omului, acesta 0 imparte in diferite clase, AsUel sl noi vom incerea -sa imparpm ceasornicele in mai multe categorii, clase

15. CEASORNICELE MOBILE.

Spre deosebire de cele stabile, ceasornicele mobile sunt puse in miseare de arcuri motorice, avant! mersul pe pledeea eu aneora .. cilindru si roata oscilatoare, en arc spiral.' Aceasta categorie cuprinde: ceasornicele. de buzunar, ceasornlcele-bratara, de marina, de bord, de avion, de autobuse, de locomotive, ceasornicele desteptatoare in timpul noptil, cele de bucatarie, etc. etc.

In afara de aceasta, mecanismeleceasornicelor mobile mai gasese 0 serie intreaga de apllcatti Itt diferite ceasornice: de ·control la paznlel, Ia Iucratort, Ia apara .. tele de taxat teleloanele, la apa .. ratele de pe taximetre, la masuratoarele de vtteza, cAt si la diferitele eontoare,

Tinem sa precizam, tot in acest capitol, CR ceasornicul, -- de once natura, - este instrumentul ell care .se mascara tlmpul, pe eand ceasul ~i ora sunt unltatt,

1 Jurna] Suisse d 'Hor.ologerie et de Bijuterie, 1936, Nr, 5-6, pag. 83. 2 Ibidem,. pag. 30.

Fi:fl. 2L

Prim ul ceasornic de turn pre-'!JAtit in Romania de Nicolaie Bolinfl~

sl dlvizluni, pentruca, in chipul acesta, sa putem patrunde mal bine in taina breslei de ceasornicar ..

Pentru prima oara, vom incerca sa impartlm ceasornicele in doua mari categorii: 1. ceasornlceletmobile sau stabile ~i 2. eeasoruleele mobile.

32

loan Ratia-Ratz: Tehnlca ~I Arta ceasomtcarilor. - 3.

Fie 22.

Ceasornic antic de EU'len Perrer,

_ Geneva~

(Din colecria autorului.)

33

J.6. OUL D·E NORNBERG.

de buzunar, ar trebui sa ne ocupam :atat de, Iiecare inven .. tator in parte, cAt sl de toate tabricele exlstente azl, dar, . . deoarece aceasta ar ocupa foarte mult spatiu, ne multumim a da doar cateva date mat importante,

Dupa ce, In cele de mal sus, am stabilit data prlmelor inceputuri in aceasta ramura, acum VOID cauta sil_. redam, pe rand, fazele· mai importante prln care. au trecut eeasornleele de buzunar. Industria verltabila a· ,',Oualor .. de Nurnberg" s'a desvoltat si a aiuns lao 0 completa Iullorire, abia dupa an·uI1530. Ea nil a fost ·0 lndustrie propriu nttrnbergheaza, ci a fost generalizata in intreaga Germanie ..

Forma externaa eeasornlcelor de buzunar, la inceput.c- dupa cum am amintit mai 8U8,- eraslmpla sl unltara, construita din fier, In forma unul ou, Gusturile incepand sa se .desvolte, in seurta vreme, cutiile ceasornicelor vechi DU· mal corespundeau necesitatil artistlee a tlmpulul, Inventlunile nona, din alte domenli, au fost puse in slujba ceasornicRriei ~i, astfeJ, smaltul r;;i emallul.t=cunoscutetnca de pe vremea lui Rugherus si Theophilus (din anii ·1009~1100), - au venit sadecoreze cutiile de mai tnalnte, deoarece Iumea selecta pretindea ea ceasornlcele .S8 alba aspectul exterior luxos iji placut oehllor,

Ceasornicele smaltuite uu aparut dupa anul 163.0.2 Ele purtau pe eapace figurI de persoane ~i pelsagll. Mai tArziu entitle ceasornicelor au Inceput sa se faea din diferite metale, - fie chiar metale nobile, - ea: fier, nlchel, .argint, aur ~i platina., care erau eizelate, gravate, emallate t;ll decorate, de multe orl eu pietre veritabile ~i pretloase ..

Pietrele Intrebutntate Ia .. deeorul extern erau de prelerlnta: diamante, rublne, satire, smaragde, etc. Inventtunea lui Henlein Petru, In sourta vreme, s'a popularizat in aproape toam Germanla, astrel incAt "OUI de Nurnberg" a .devenlt un ceasornlc .eare se luera aproape peste tot. In jurul anului

Primul ceasornie de buzunar (1500).

Paralel ell progresul reallzat in ramura marilor oeasornice de turn, s'a desvoltat ~i Interesul general pentru ·fabricarea unor ce.asornice din ce In ce mal mlci, care sa poata

servi uzulul personal ~i indlvidual, Astronomli sl mecanicii de precizle, ai timpului, au Incercat sa Inloeuiasca ·vechiul sistem· de punere in mlscare a ceasului ell greutatl, cu alte sisteme Ingentoase, dar nu au ajuns la rezultate straluclte.

Prin anul 15.00, Henlein! (alias Hele" Petruj.un precursor al mar.ilor tabrleantl de ceasuri din zllele noastre, a reusit sa descopere un .ceasornic care era pus in mlscare de arcuri tncordate,

Dupa 11 ani de munca serioasa, Henlein Petru reuseste sa laca un ceasornio .. de buzunar, care umbla Incontinuu 40 de ore .. Acest eeasornic, ·dupa forma particulara pe care 0 avea, s'a numit. .Oul de Niirnberg", deoarece autorul lui era eetatean at aeestui oras. Oul de Nurnberg, in scurta vreme, 8 ajuns lao astiel de perlectlonare In·cAt era tntrebulntat ~i ca ceasornic desteptator, EI suna, ori era purtat in buzunar, ori in pungulita,

Arenl descoperit ·de. Henleln f;d tntrebuintat la ceasornl .. cele de buzunar era considerat ca un reprezeutant al fort.el motrioe, deoareee dupa ce era incordat el reda energia inmagazinata, in mici unitatl, dupa caz ~i necesitate, reuslnd ·sa faca, prin aceasta, toate mlsearlle utile. Daea ar Ii sa faeem o Istorie mai precisa a desvoltani ·~i pregatirii ceasornicelor

FiQ'o 23,

QuI de N urn her,! sec. XVI~

1 Meyers: Konv. Lexikon; i909, VoL 19·, pag, $73.

2 Das Bueh de:s .Erfindungent Gewerbe und Jndustrien, .1874, editi& VI, .. pag~· 246.

84.

"Pili" 24"

Mecan.i·sm .de ceasorntc, piedecl cu ·verQea, din colectla autorului.

1 Mih.81ik J6zse·f: A somane, ·1901, Stampfel-f~le· zsebkonyvta.r, pag .. 21~ 2 Revista Orologiu,

•

1600, eeasornicele de buzunar, de acest rel, erau Ioarte bine cunoscute sl eautate peste tot. Aceste ceasornice, putln mai "tarziu, au Inceput sa prlmeasca 0 forma mai lata §i. se purtau atarnate de gat~ ell diferite lanturi de aur, argint sau platina.

Anul. 1695,.

In acest an, Tomas Tompion (1638-1713) a pus In practtca tmpiedecarea ritmlca-clllndru, aparat care mal tiirzlu, Ia anul 1695, a .. Iost perrectlonat.

.

Anii 1672·-1700.

17. JNTRODUCEREA MESERIEI DE· CEASORNICAR iN ELVETIA.

Pe Ia anul :1690, un tanar elvetian, - care a calatorit prin Anglia, Franta si Germanla, - a adus .eli sine tehnlea pregatirl! sl executarlt ceasornlcelor, in tara sa de bastina .. Aeest tanar s'a numitDanlel Jean Richard (t..663"-1741), (vezi fig. 25). El a Iost acela care a introdus, pentru .prima data, ceasornicarla in Chaux de Fond, din Elvetia,

Deja el incoace s'a infiint.at 0 veritabtla industrie a cea ... sornicelor, care astaz! este cea mai insemnata de pe tot .globul pamantesc .. Paralel cu introducerea meseriei de ceasornicar in Elvetia, in toate partile au Ineeput sa· 'se Iucreze intens in aeeasta bransa, dandu-se la iveala pertectlonarl nona, in aeest domeniu. Astfel la

anul 1674

Cnstian Huygens, un Ioeuttor at Parisulul, Inventeaza ei lucreaza cu propria sa mana, primul ceasornic de buzunar eu arc spiral, care a faeut 0 adevarata revolutte in. arta pregatirii ceasornicelor de precizie.

Ele se intrebulnteaza sl astaz! - ba ceva sl mal multa fnlocuit peste .tot sistemele anterloare.'

.

Smaltul siemailul, descoperite ell mult inalnte, in aceasta

perioada au ajuns sa fie tntrebuintate foarte mult lao decorarea eapacelor de ceasornice. Istoria ne amlnteste chiar ~i. de eel mai marl specialistl in astfel de deeoruri .. Acestla se n utnesc :

Jean Toutln, din Berlin," Jean ·~i Pierre (1655-1723), din. Geneva," care au fost ucenicii celui dintai,

Ft.~ 25.

Arhorele g.enealoi;?:ic al ceasornrcarrlor EI verieni

1 Uhren von Ernst "on Bassermanu-e-J ordan, Band 7,. 1920, PSg. 11K .Berlin.

2 Ibidem, pag. 120". 3 Ibidem.

L Daniel- Jean Richard. 1663~~741 6. A. L. Breljluet:t 1747-1823

2. Piene J a.:Iln~hOrO-J, 1721-1788 7. H. LLI\lis J a~n·et.Dror, l75~t-1489

3·. F. Berfbou .. 1727-t807 8. T. L. F avze, 1770-1849

4 .. A. L. Perrele€:. 1728-1862 9. F. L. Pererelef. t781-.t84~

5. J. F. Hourlef.: 1143~1830 10~ Sylvain Maref: . .1805-1890

30

Anul 170·0.

Pana· Ia acest an; toate meeanlsmele de eeasornice erau Iaoute numai din metale, osiile tnsa, care erau {acute dintr'un otel fin, .de regula toceau gaura din schelet, deoarece areul motortc, ·.prin fort a tnrnagazfnata, Impingea angrenajul rotilor spre destacere, Din aeeasta eauza 'gaura ·se toeeste lao 0 parte luand o torma eliptica, iar de aiel .pro.vine Impledecarea ~i. oprirea ceasorniculul. Acest defect aducea dupa sine stricarea nu numai a gaurilor, dar chiar si dlstrugerea dintilor .dela rotl, In urma acestor Inconventente, GenterFatio, din Londra,' inloeueste gaurile ·eU buese de r-ubin. (platra).

.Anul 1714.

Marine en gl ez it , comerciala ~i de razboiu, ··d·esvoltAndu-s.e· peste .masura, avea lipsa de ceasorntce de precizie pentru bord. Pentru aeeasta, guvernul englez publica un concurs en un premiu de 20.000 Ionti, pentru eel Alai reuslt ceasornlc de precizle.'

An·ul 1724.

Jean. Baptiste descopert rotita cu dinti dubli, .. care ·da· un mers ceo se numeste duplex .. 2 In zilele noastre, .acest mers nu se .mai Intrebutnteaza la fab.ricatii noua.

An·ul 1·704.

La patru ani dupa prima intrebulntare a .. pletrelortrublnelor) ca bucse la capetele de osii, Baufre. tncerca ·sa inlocueasca mersul-ancora ·ell unul cilindric ..

Prlmul cilindru odihnitor (ruhenden Zylinde~ang)2 facut de Bauire, a lost executat din diamant. Cillndrul odlhnitor a

Anul 17.3·5.

In acest an, fizi-cianiIj .. Harrlaon" a descoperlt roata baIansa de compensatle, compusa .din doua metale deoseblte (de ., regula otel si alama), care, prin dilerenta ce exlsta Ia Indieele de dilatatie, nu fa·ce nici 0 .diterenta de timp la miscare, :in. raport .eu varlatla de temperatura.

Anul 1750.

Thomas. Mudge (1.715-179·4)4 a reusit sa· aduca :ma~ Im·blinatatir.i turcii aneore, ·sau, mai blne zts, aneorel cu. ·fo.rca·, .. Insottnd-o eu palete .c18piatra sl en :mers liber. In chlpul

. ~ ~

.aoesta mersul ceasornicului a Iost cu. multo mal precis ...

Perlectionarea adusa de Mudge a dat marl rezultate, care, pana in .zlua de az], se pastre·a.zR Ia ceesornicele de . mare .. preeizie,

:Fi.q. ~6.

Cea.$ornic repetator ·cu .ciii"ndru .d"e saflr. (Din c·olectia a·uloruh.li). :~. t:

Anul 1755.

La Paris, Romilly a facut prlmul eeasornte C:U .mersul de S· zile si ell tactul de 0 secunda. Dela aceasta d.a.ta. ·au·. Intrat in vigoare secundarele, asa incAt ·pe acesta putem sa-l numim "parintele· .seeundarelor",

.lui Bautre a :fost tntrodus, . In seurta vreme, in industria eeasomicarilor sl .mai perststa inca ~i azi, ·Cilind.rul,"in ztlele

. . . ~

.noastre, este .facut, dintr'un otel fin. Aeeste ceasorniee cu mers-

ctlindru- odlhnltor nu "Bunt de mare preeizie fiindca pot Ii in·fluentat"e de diferltele :stiiri atmosleriee; {Fig. 2·6).

1 Bibliethek fAr Kunst- ·und.Antiquitatensalllm1erJ 1920, Band .7,.p'ag .. l~O. 2' Uhren von :E. von Bassermann-c-Jordan, 1920, Vol. 7, Pag~ 120.

1 Uhren von E!~: von Bassermann-Jord"an; Berlin, 1!)20,·Vol. 7, ·pa.g~ .120 .. 2 Ibidem, pag~ 122.

3 IbideIP-r . pag.. 12·3.

,t· 'Ibidem, pa~~ 124 ..

38

39

Anul 177:·5.

·,Job·aIln Arnold.' .(1744~·l799J,· a f"ost .aeela care R·. invent-at ·~i.Ii pusin apllcarearcul spiral ciltndrlc (z·yliildrische Splrale), jntr~b -, uintat, In zllele noastre, Ia ceasorniccle cronometru.

·h.rlc·$: Pate:k, din Geneva .... A lost in"fii.ntata .. de eatre Ferdinand A·dolf Lange, din Dresda. [lllPii rnoartea .itlfiintato·rul.tll, ·fabnea a tre.cu..t In .malntle eopiilor, Iuand denumtrea de "A .. Lange &. Solili·.e .. ··Gla·s:h·titte.~:"l -, Aeeasta fabrica s'a infii:n~·a·t· prin a.j.utor·ul

guvemulut saxon, in urma inc.etarii· ·e~ploaUijrii .mlnelor de argint, :c·&iid populatla trata in cea mai mare mlzerie. La inceput, Iabrica avea 1.4·. munoitorl .inv·ala1.t A.StBzi, .posedand utilajul eel rnai .pe·rfeet".].ncreaz:a. ell 80 de muneitorl .. In ~arii.· de: muncltorli intern! .. , 1"0: [urul .-fabric·.e.I ·s'-·~ .desvoltat Q verita, bila. lndustrle casnica; ·aratato·arele ··,;d balansele se Iucreaza acasa, De aproape 40 de ant, aeeasta f·abrica eontecttoueaza t$i." cronometere .·de:. filari:ni~t In 'ultima vremea ·cif;;ti"gat. 41' . de premii .~j medalli de aur, la :diferitele :·e~pozitii.

Anul .17.9·2·.

Louis .A·braham Breguet, originar din Parts," descoperl un .nou arc spiral, care ·se··I11tre·b.u.inte.az·a ... ,:$i" in. zflele noastre .. :A.OO$t are sptralt! poarta chlar .:"(,i numele, Bl ··se· intrebuln_f.e.a.z.a numai la ceasornlcele tine. Cu. ·ttj'.ut:or.ul aeestul arc .splral s'au putut.pune Iapunet ceasorntcele .de.marina. El.a· trait tntre .1747·~·f82.it

Anul 18.39· ...

. ". " .. ". ... .

In Elvetia Phlllppe Patek (dln Geneva)," .a lnfiintat un .atelier de ceascmlcarie, care", .. in ·:f=1curta vreme, s:'·a .. desvoltat "Ifi·tr"·o ·fabricli model. Aeeasta, prin produsele sale reeunoscute de .. :toatll .Iumea, sUi in fruntea . .tu.tllf.or··,.f.abfI.C.elor de ceusomtee .de -, buzunar .. , Precizia ceasornteelor .Patek" 0.: gar ante a·za. Ob-.

servatorul .Astronomlo . din Geneva .•. · Fleeare ceaaornic este -,

.. . . . . . .

"Jnsotft· ·:(le . ."BuletlnljI de observatll ~.i control"; Incepand din

anul 1.844,. fabrica Patek+ detine . primel El premii .la dlfet.lte: .coneursurt d·~:· .. ceasomiee,

Oul ~d.e· .Nil:rnb.e.rg, .. ~ p·r.im·u·l eeasornio de ·bu~una.r f"1tdlila ·du.pa i·n··ven:tarea:: lui. (1500)", a creat un adeuara: rasun.f!t :int .f.oata~ tume«. Mae.$Jr:·l.'~ renumit; .a.i timp.U.l~~i· s'au. sbi1'tu-t- pentru a: progr·esa st U·· scoate Ia ·iVealit eeasornice-ou, :a·in· ·CfJ in. ee mai trumoose .$.i-. ma; precise. .

Descoperlreo em.tti·lulu.i a ad/us'· cu: siiiiJ': 0 .. faza .noil-lt in arta rJ>ecora·tiv.et .a ncestor eeasornioe, care, pe :."tangO:: setvi;(Ji·il~ reate aduse pe'tSfJ.an-ei:· posesoare, ·ii: mai dau :$·t· o bijulerie· de mare ualoore :·arlis.tica.,

ti« asttei de eeaso .. r·1l1c~b··ijutl1ti·~~ .. _. ·Unic· ·~n analele istoriei ceasornieariei, - se .. alilt in eoleetia .: pl1rsfJ7ittla ·.a autorului (I, R'ri/i.u: In'at?) l;ilulie.r, ()luj)~

Aeest Ce:a·si)tttic e. tost fac·utpr·in anui. 160(/ de cittr6 marete maestru eeasorniear BQrd1:er~, .. din. Geneva .

MeC·anis.ffflil, .ltc:eS.lUi· ceasornic este ezeeutat cu··tn4na~ di·n al.ama. Fott.:~· mQ:·tr.iaa: o· ·dar un. are lioer, ·.cu tan .. f .de ~n.·to(trce.rf{. :p.e oheie. Mers'lil· aoestuioeasornia are 0 ·imp:ie~ decare .. ritmica, ·pr.in C·OTQan:a cu. .c.olti·· (Spin·delhemmu:tiJ})._ ·Oa.arQ,.rtul:. :11" tdeut: din arg·in:t::" li'n.·.. ·fiind·: ern:a./il.~.t. :ri curit:

Yaioarea tJeas·ornic.u:(ui 0 mdre,te .~.i .. eutia $i ·pi.edestli.·lul pe care este montat. IFig: ... · 2·7J.:

Adr.i~n Filfppe" a fost tnarele.animator ~i Inventator al eea-

. -

~ sornicelor eu .intoarcerea pe Ius (remontolr), deoarecepana -, la el

t(lll~te~ ceasornlcele de buzunar se Intoreeau .eu :o· .. che1ta sep.araliL Dela aceasta ·d:ata, toate ceasornicele Iabrieate ._ pentru filirbatl f?i dame ~ .. se lntorc exclustvcu remontoir (mecanlsm .. . de tutors).

btl-. aceasta data s'a fOllfJat una dintre eele mal .. qiJl.rj..

Iahricl de ceasornlec din Iume. Ea ·s.ta la acelasi nlvel cu. ta-

J 'Uhreu ·.iloll 'E~. von .Bassormann-c-F ordan ~ .Berlin, ;1920, Vol ·7, .pag.. 124 ...

.2. Lbidem, -, p~g. 132~ .". .... . .. t

$ Dili .. prospeetul trimis autoruluf .eu scrlsoarea : din: 14; Decembrle .19·32.,.

dcla. .G,'endVtt..: . ... . . .. . ., .

. .. .~' Uht'cn von ·Eo' von ·Basserrt).~n~.;r:~r·d~:" BerpI1, .192'0, Vot,.··:7, .l~~~ 126~ fl· Din·: sc;tisoatea trimisa.: de fabq~a :.~utorulp.~, IJ.re6de~f (G1aShutte):" I.a

:1 Fcbr~ 1937. ~

:1. Din . serisoi\l'ea. -trI:wisa· :d.c £a~bt1~-rt· alJto.rulu~ ..

. .. . ',' . ~ .

. ,

.40

41

Cutia care inchide meeanismul, de torma ouata, .aidt in interior cat ~i la eztertor este Irumos deeorata eu aur $i: email, de diteriie eulori. In partea interna ··a eutiei se inchide •. ·in dosui mecanismuiui, un tablou in email. de 0

Tara valoare artistica~: care-infdti$.eaza pe 0 nob-ila romana in' limp ce staua ii spald pi-

. .

eioarele. In planui a" doilea

al acestui tabtou, se vede un idol roman pe piedestal. Pe spatele cutiei e un olt. tablou, de 0 ualoare $i maio mare. El reprezinta n'egus'lorii care in-cearca sa-i. vdnda pe Iosit. A eeastd scena e redata in-' tr'un peisaqiu oriental, decorau». Marginea cutiet e tiecorata cu tlori $i ezecutata in' 'aUT tin. Deasupro: cutiei este o mica statueta a lui Am'or, $ezdnd. plictisit pe .un· butue, deeorat in email verde.Cadranul este inchi« eu sticla~ eristal, o'vald, prins a intr'un. cadru de araimt, ·pe ghiare in tormd de trunse .

. Acest ceasornic-ou este sustinut de 'un pelican de oroin: emailat in alb, avand aripile deschise. El i$i alimenieaza trei ·pui$0 ri, care. asteaptd sa fie nul.riti~

Pelicanul $i pui$.orii sunt a~ezati' pe un euib, sustinu: de un corp fazonat geometric $.i· deeorat .CU aUT ~i email .. Partea interioara are formatul unei emistere ... Pe ea avem patru tablouri ·romane..

-. Fiecare din aceste 'iablouri reprezinta, in: atara de peisagiile· trumoase, - in primul p·lan, _. cate 0 scend islorica din

Fifjl:. 27.

Ceasornicul de Bordler· de Geneva.

. . .

(Dln colectia auto rul ui). ...

42·

uuua nobililo.r Romani. Intre tablourile· de pe emistera suntpatra basoreiieturi .(p·lachete), care reprezinia bustui lui Amor.

. Pioioarele ·pfedestalului,. in: numar de patru, sun! formate din prelunqirea bustului celor patru. ingeri cu aripile' iieschise. Partea inti!rnli a emistere; este emai.lald in albastru, avdnd un decor in stil "ren.esa·nce", 'in neqru,

Oeasornicui deserts maisus, in tieeursui timpurilor, a tostpastra: de' familia baronuuc; Kemeny de Gyeromonostor .

El .fu.ncti·oneaza ~i' .azi.

19.· LAM.URIREA· UNEI TRADITn RELE.

Din obleelul vechiu de a decora ceasornleele cu pietre de mare: valoare, a ramas expresla ; ,;nu-.mi due ceasornicul la ceasornicar, ca-mi .schlmba pietrele".. Pentru a Intelege provenienta acestei expresll, trebue .sa dam urmatoarele lamuriri. La un ceasornic distingem doua ~ti: .mecanlsmul si capaeul, Pietrele din mecanism (rubine) sunt .atAt de mlet incat valoarea unela, fiind ehiar verttablla, nu Intrece suma de dol Iel aur, iar mana de lucru ar costa dublu, deoarece e necesara o munea foarte mlgaloasa, pentru. aceasta schimbare. Pietrele care' se intrebulnteaza in.ca din' seeolul 81 XVII-lea Incoaee, la meeanismul ceasomicelor de buzunar, nu sunt altceva decat niste sticle ordinare sau, . .in eel mat buD. eaz, pletre artificiale e,i colorate, a carer valoare nu iotrece suma de 0.50 bani aur, fie ·00 Bunt gaurite (bucse), fie c8 sunt numai aeoperltoare.

In eazul eand 'se' striea ceasornloul, omul .este silit sa mearga la ceasornicar, Iasand ceasornicul intreg, - cu eapace

cu· tot, - pentru reparatie, ..

Clientul eunoscand expresia .. de mal SUS'; din batrant, lara.

Sl1-F$i de's seama de slabieiunea lui, atrage atentiunea ceasorniearului .sa .ingrijeasca de obieet ~i sa nu 1 se Intample ·ceva. Prin .aceasta, ell topi tnteleg' ca sa nu se sehlmbe pietrele sau vreo piesa 'din meeanism, fapt despre care am. argumentat mai sus eR DU. poate avea loe. In eeea ce priveste pietrele din capaee, dela exterior, putem saartnnam categoric eft. nu exista nlct un ceasornicar s~u giuvaergiu, - de ar fi cat de.sarae, -, _.

43·

care sa-~i puna existenta in joe pentru valoareapietrel ·de care ar Ii. banult ea a schlmbat-o. Meseria de ceasornicar slgiuvaergiu este 0 bransa de pura incredere, bazata pe morala ~i constiln til, pentruca numai in ehlpul acesta poate sa-s! asigure viitorul prin clientela sa. In cazul cand .e yorba de vreo piatra, nu poate sa fie altceva deeat taptul ca respectivului client ii lipseste memoria vlzuala ~i, nefiind specialist, nu poate sa-si reeunoascapietrele Ja prima vedere, . deoareee reflexele de lumina, date de pletre, se schimba dupa timp, pozitie si curatlre, Mentlnem, ell toate acestea, proverbuI eR: "nu exista .padure lara uscaturi". Un

fig. 28. obiectdecorat ~i ornamentat ell

Ceasornic antic cu decor de pi.et re pietre scumpe, prin natura sa,

(Din colectia autorului)

de elite ori ilpriveste omuI si de

cate ori ii misca pozltia, apare sub alt aspect.

2'0. MESERIA DE CEASORNICAR ~I GIUV AER GIU IN ROMANIA.

In ceea ce prlveste bransa ceasornlcarlei in Romania, suntem ioarte Inapolati, deoarece pe intreg teritorul Romantei uu exists nici o singura Iabriea de ceasornlce. Romania nu a tacut altceva decat a importat produsele statelor apusene, Maestrll romani s'au multumit sa aduoa doar mici moditicari si reparatii obiectelor importate.

In ceea ce priveste bransa giuvaergiilor in aceasta tara, .stam ell ceva mal bine. Chiar deIa inceputulPrincipatelor romans s'a gasit, .tcl.colea, eate un biet giuvaergiu roman care facea pe furnizorul curtii domnitoare. 0 parte din bijuteriile vandute eurtllor domnitoare si veehilor boiert romani erau importate, iar 0 alta parte erau lucrate de bastinas]. Dupa intregirea Romaniei .. Marl, meseria giuvaergiei a Iuato mare desvoltare, in aproape toat.e orasele mal insemnate din tara.

44

P AR TEA II~

TEHNICA

Fill_ !]g.

CeasornicaruI in 'atelier ~i prava lie.

1 G ihi~

! @ 0 V

l 0 o{)

~ .. ~ -

OttO

TEHNICA CEASORNICARIEI.

21. CLASIFICAREA MESERIEI ~I A MESERIA~ULUI CEASORNICAR.

Bransa de ceasornicar cuprinde in sine trei categorii: una principals ~i doua secundare, care seexereita de aceeasl persoana si In aeelasi local. Ele sunt ramuri apartinatoare fJi stau in strAnsa legatura una ell alta ..

Partea l-a principala, ca baza Iundamentala, este eea

•• , ,.,!P.f" .~,_"!Mi4¢ ,.iZ .,1

z $ • R1

Plq. 29/ •.

Uneltele mal Imporm.nte dina'un atelJer de ceasornicar.

47

de ceasomicar-mecanic, ealiilcat in urma .:invatamAntulu:i .de ucenicie de trei ani in ateller, :facAnd apoi :~f ·0· practice de trei ani. In acest timp se- -invatR meseria ~i ramurile ... apartinatoare ei, atilt. teoretlc etlt, ~i . praetlo, care Ia noi este reglementata prln Iegea pentru pregatirea protesionala ~i exerel.tarea meseriilor, promulgata to .anul 193.6. Se Iucreaza cu seule manuale 'si cu masini fine, de specialltate, la reparatlile de ceasomice ~i ·diferite obieete de arm ..

Partea .Il-a cuprinde Iuerarile de speciallzare .. ·ca vanzator' de. obiecte, contectionate din metale pretloase ea: platina, aur sl argint, cllt si din pletre veritablle .ea: briliante diamante

. , . . ,

rublne, saftre, perle orientale; etc .. Personna care se oeupa ·ell aeeste indeletniciri se numeste bij.utier~ EI lucreaza Ia reparapi; fabneR obiecte noua t;li face eomert en ceasomiee etc,

Partea IIIa.a euprlnde domeniul optleianulul, care face reparatil fJ.i comer] cu rnaterialul contectionat de Iabriel, cum ar Ii cadrele eI stlelele .de oehelari, potriveste sl toeeste stlclele in cadre, dupa cum se cere, conform retetelor me die ale.

Aceste trei ramurf, la un Ioo, intregesc meserla de eeasorntoar, bijutier $i opttciaa, drept cA:;;tigat din traditle, prin care aeestea sunt.exereltate lntr'un local desehls, in loc vizibil ~l la strad·a, de una ·~i aceeasi persoana, Ceasornlcarul nu este un slmplu Iucrator, . ci .este un artist speclalizat, pentruca eI stle ·sit. Iucreze, sa demonteze $i. sa repare 'ptesele .;. el examlneaza, curatR ~f monteaza din nou tot felul de ceasornlce ceo s'au Iabrlcat in toata lumea, dand, prln munea lui, lmpuls .·~i miscare orlcarul ceasornlc, Aceasta meserie de ceasornlcat nu .Q poate i.mb·r·ati~a (tnvata) oricine, deoareee, _. pentru aeeasta meserie - omul trebue sa se nasca c·u Q. aplicatle deosebita, Meseria aeeasta este 0 adev~ata .arm din eele mal frumoase de ne Iume ..

In Elvetia, Germania §1 Amerlca se ·fabri-ca ceasorniee, de sute de ani, in ·diferite calibruri sl in serii spec'ale, inss. lueratorfl din fab,rici sau din Industria easnlca nu se ocupa ell repararea ceasornieelor, ci numal cu specialitatea lor de serie, pe care 0·· executa cu mana san ·en maslnl speeiale, Luoratorul de eerie. este omul speciaIizat unilateral, care 0 viata Intreaga executa aceeasi Iuerare, facRnd, in permanenta, aceleasl piese det8.fJate· •. Acesta, .afara .de· ·mesena lui" specifica, altceva nu mai cti·noar;te, pe cdnd llicratorul ceasorriiear·· treb·ue

·48.

sa cunoasca sl sa. repare ··piesele tuturor .ceasornicelor, in.·dii'erent de telul lor de Iabrlcatle. O· reparatie .de ceasornic este en mult mal grea decat fabricare·a unuia nou, deoarece, - in eazul unei reparatii de oeasorntc, facuta serlos, - trebue verilieata fiecar.e plesa in parte, tapt care de multe ori da mal mult de lueru, Illndea piesele rele trebuesc Inlocuite cu ptese noua, pe care le face. ceasorniearul en mana sa proprie.

Muncitorii si maestrtl care au practieat, in trecut, aceasta bransa, pot sa alba pretentiuni pentru respectarea drepturilor anterior eastlgate, pe baza Cartii de lucrator san a Brevetulut Industrtal ~i profesional, prevazut de vechile Iegi regatene,. .ardelene :~i bueovlnene. 'I'oti .acela care. pot Ii Iacturati si

lneadratl in aceste legi, ~ care lucreaza la reparatnle de ceasornice ~i gtuvaere, precum ·~i .aceia care ·fabrica ei ornementeaza prin lucrari de m~na ~1 de g.ravu.ra,. cizelatura, tintuirea, aurirea, arglntarea, etc.. ca sl aceta care se oeupa ell valorllicarea produselor, ... -. sunt consideratl drept .meseriast ceasornicarl, .. giuvaergii ~i maestri in eelelalte subspeoialitatl.

Teate .aceste spocialitati §i subs.pe·cialitiiii sunt strans legate uua dealta, formand laolalta bransade eeasomtoar ~i"·giu-· vaergiu, pe baza traditiei care este respeetata in Intreaga lume.

Nona lege, .amlntlta lntr'un capitol anterior, -in chipul in ·care .este redactata, - va asigura drepturile c~tigate pen-

tru vlitor,

22. TEHNICA CEASORNICELOR-PENDULA.

Inainte de. a 'ince·pe descrlerea mecanismulul eeasornleelor-pendula, trebue ·sa Iamurtm 0 chestlune toarte Impor ... tanta sianume: aceea a intoarcerii eeasornlcelor. Astazi, once ceasorni.c care se fabrlca se face cu tnvartire (tragere) numai

. . . . .... .

la 8. .sau ·14 zile ..

Pentru a analiza mai bine ce·asorn.ic-ele.-pendulii e necesar

sa amintlm cil In scheletul oessorntculut avem. dona telurl de mecanisme si anume: 1 .. mecanism care serveste pentru aratarea timpului trecut, adica a orei. exacte, si 2 .. meeanism care. bate orele, sterturlle sl jum·ata¢e, - adiea: mecanismul

. de umblare sl mecanismul de batere (de multe orlcu anexa

d·e. muZica· pe pieptene).·

.

loatl;"·~ilI'"~Ratz.: .T.h"I.," ." Ada Utlsomkartlor. - 4.

:2'3·~ S,ch·eletul •.

. .x : '~~heletul ceasornlculul-pendulaise compune .(Jin doua pla-Cl.1. placafund8lll~ntaUifixa({l) l;li 2.placa demontabiIa(b).

24. ROATA D1NTATA A CUTlEt ARCULUI

M.oTORIC. .

.. L ·1f·JCJ& :~~!ClJT~lH'~:~J~ / _. . :.

... '-, .

.,. , .... . ..... n . "" are patru.plcioare

~h .. .. . . .. ~ :.fc) ... fixat. e -, de .. · ea.·,.

r .l-..s·-~~~F4;~c~ -:~i:-' . b ·I;~. ',;;. ori prm nituire ori

~ I =.: ~- , t; t::::~l .. ' -" -, . 'lJprin suruburi, Pi-

~_ ". J ~!;;.... \ . '~~ I~··· ~ .eioarele, 10,. capul

. tr. . ,~ . "~ ~ .:.: .

. Jl,"~ . ..' '.' opus, a,u, nI$tepi'~

~ .. •. • .. ' .. ~~~.' .' 'J' yopgaurip" prtn

. n'~.. .. .... .' '. . ~ '. fl· 13· .. __ ·car~ se Jix:eaza.pla-

. . :~_;,% . .,.. ca. demnntt .b" ···1 .... ·

T :. -:, .. J . . ~~~~ .. ~l·'~ .. t. .... --:t!:J.. ( . .. ... .... 8 I S,

_ .~ . \ ~", . ell plroane), Pi~

. . .. ... . j.~. .~. roanele cad ·tot~,

i--=~~'.'. ~ I~:'

. ; =:!~ deauna $u»ca-

~,: d

.~ . .. .: tran •

.~ .

. :;~' . Ambele pIij,ci

. e= .. ~ . s:unt gilutite. du . a

:= .... ..,.. p.

cerintele ·pieselor·

c·ar .. ..... .

...... e·: c·ompUD.: ·me-

eanlsmul. . Gau·rile din placl, Ia partea externa, sunt :fr.e~ ··sate. pentru ·8 da poslbilitate .. ulelrfl,

Pl8cile. $i pieloarele sunt ,le··· ··nn~ ~ lustrulte, 'lar.fn ·urm.s·· s· .. t

FiQ• ~o; .' .' . un

Sche:i~tu1. tmuiceasomicantie(siatuie),obduse ,cuun lac

di~ ·co]~pa .autorului~. "Wel11lI"·,.·pel1tru·a

. r. . '. .nuff ataeate de . age~ l~eJ[t¢l'nl (Il!mo~~rici). Groslmeaplacllcrsl a; picjoarelOI'

Y~Jazaata.t. dupa marlmeacalibrulul, cAt~i dupa. forta mo-

trlcii reeeruta. . '" . .

P:l:aca :.(un··damiJn ..

. . . ..

"t-ali1· lix.a

, Roatadintata a- outlet areulul 'lD.Qtoric este roataprjnctp:a1il, dllUitoafe de mlscare. Ea $6 compune dlntr'o 'eutie ctlindrles care a-re 18. btlz8. _0 roata din\8t~ ~,l fix~; j}1&Cefl$t8., la r!ndulei,este .dmtr'o bucatamasiva de alama plesatR{batuta)J pep:tru'a"$i mentinerjgiditatea.Cupa eSW,lucr.atB: prln strung. In cazulcandaceasta toataar Ii lucratii prhlSudaiJ

din.1ii i~i plerd rezistenW~i, .,.. . -. sub pre sinnea areulul, -. se

inclilia. ·lFig~ S1~)

Pe capul intern, Ifber, 8l

eutiel arculut este strunguit un . .parcan. (f). in care ··se" a$.~aza h" .

capaeulcutiel (g), caree 'facut dinacela~i material, avand for-

roll unul dlsc .pI at,

Atat cutia cat sl .capa:cul

sunt sfredellte prin centru .. Pria

aceste'gau.ri .lese ()slap:tinciPfil~ Fi~.31.

(h-i). Pepartea. inte:rioaraa cutlet aI'CllluimmBvem un ptroncueap (p};ijxat deperete prln gheVinturi 'S8Unlturi. De Roast plron se fixeaz~ ,capulex.t¢rio,al areului motone.

·-9

..

••

. ~.

. : . .:::~ ...

{

.. .:;::=.

25. OSII\. ARCULUI M O.TO RIC.

. " Are tormatul unutsul malg,ros(Fig. 31} IIi: D1l1loc Cd.), tntormaunut butue, pe carese observa fixatorul (e) intern 81 areululmotorlc, Capetele.osiei {a ~i b} sunt lli(tisub1i~i dec4t b .. utueul sl senumescpivotii osiel. Oapul {bJ estelll,& lung .eI ~reotetminatie (e) prisnia~ci (ill patl'llunghiuri)~ pentru chela de Inters. Pe capul (e)pivotului, inafaraplacii d$m9Ilta»ile; estetIx.ltt3 0 roata nllmita raata 'pJ,"optitoare careeste prillsii ell un plron, eetrece prin ptelunglre~ ,pri$nul.tici {oJ. .'

s-

5.0.·

Arcul, 'prln .tntoarcerea oslel ell chela, se :infA~oara pe ea de mai rnulte ori, Iapt care .eln raport direct cu lungimea arculut. Arcul a~ezat In cutie, totdeauna trebue ·s-a. lase 'un spapu tiber ·de ·0;5·-· ·1 mm, :pentr.u :jQC,. ea .... sanu se Impiedece mersul prin trecarea p·aretUor.· Inalnte de tnehiderea ·c:litiei arcul 'trebue btne uleit,

.26·.· ... R oata proptttoare,

.Ace·asm r.o.ata are dintii Inclinatl (eulcati) Intr' 0 singura parte, .. dela dreapta "Spre:·s.t~n·ga:. (b)~ Ci.au.r·a rotii este rn patru unghluri (ll.) sl de aeeeast dlmensiune eli capul prlsmatle ... al pfvotulu! (e).. (Fi-g·,,: ·82.)

30~ Roata ·ill·otorici· d·il1t~ta ··~i .sulul ·p·entr.u gte·utili.

Boata dtntata este ·plata, avand din.l.i-i- fa} perpendicularl p·.e· clrcnmterinta cereului care 0: tornieaza Gaura (b) ·r·oUi" .este de Iliarin..-ea :.~i. groslmea oslei. Pe 'roata sunt montate: 1~ propteaua .. sl '2.· ate-ttl proptelei, care este ffxa.t ··prin d~()uli· suruburi, Pe osta pri:n.cJp.aJ.a .este fixat .sulul, pe. care se In-

:·f~()ara coerda, de .. care. stint -,

.:atfu'nate: ·greutiitil(t "(Fig. :3·4). .

Sulul are dona margint mai rldleate, care. oprese coarda de. 8 aluneca de ·.pe osie. La eal1.atul din spre roata <f.int:ati :·8 .sulului .e flxata·: roata proptltoare. Piesele mal: sus' enumerate, cornpunandu .. seIaolalta, se ftx·eazR . printr'un .prisnel care .. se prop~· teste pe un plron ce .. trace: prln osle, ··Una.·dIn· placile dela .. capatul sulUltii este dement -. ab-ita, .

pentru -, ca. ··sa· $.e poata Ilxa; -. itt .

. interlorul sulului, - eoarda de

care' atArna greutatile. Partile: care tree prln .·gaU·rilEt de .suport ale mecantsmulursunt bine poleite,

Uap ul din spre eadran, al ostel, este mat l.ung .·§i are form"ii -, pris .. matica (in patm UD:ghlurl), care serveste la Intors' .. (Fig. ".0·4).

27. Propteaua,

pe placa demontablla este apllcata printr'un ··~.1irub~osie (d), in Imedlata veelnatate ;6. ·."f.otil proptitoare; aceasta proptea este exeeutata dlntr'un ·fier bine Iuerat ··$i ealtt,

.d·

...

\.

r ..

•

Este I.lieut dintr'un otel de buna ealitate ~i .mdolt in asa chip tnear sa poata exercita ·:0 ·apiisare·· pe .:prQptea pentru C~ aceasta :sa treaca, dupa necesitate, .din dlntt tn dlntl,

. . ....

. Este construit dintr'o banda ·d.e· ·.otel, unitorm Iamtnata.

Ea sre, .. peste tot, aceeasl la1.im·e·. ast- b· . :·tel lneatrezlstenta arcului .este egala .~.

'in orice punot al lul, Arculeste callt, . dupa Iinetea otelulut din care este . executat, "iii .diferjte .culori C·8,: "1") galben, ·2) galbui--albastru §i 3)

albastru.

Ambele -, eapete ale .areulut sunt a-·_:...

d:eoaIlte:·. prin "in ci1:blre , pentru a-sl putealua .. forrna necesara laIndoire,

f.arii .. .a se rupe, La fi.eQsre cap, .arcul este prevazut cagaurlle de fi-xare, atit. la osie cAt :§i lao eutl e. Forma g"iiu~rilor este dltertta.

,. .

.~ ~udolph l"'lltine~: rlDa~ Hau:s des . Uhimachers".·;. ·Berlin,. 1-937·.

'.

-..,. - - =-: .6 ..

4· t

•

I

:53

31. ROATA DINTA·TA. DE TRANSPUNE·RE (BEISAT·ZRAD).

·33.· ROATA INTER·MEDJATOARE (·KLEINBODENRAD).

Roata mare dintata de transpunere (Fig. 35;) este facutii din alama, avand patru spite si 0 ctrcumlerlnta dinjata ce variaza ·dupa marimea calibrului. Aceasta roam -este fixaUl pe ··0· osle cu butuc dintat, faeut din otel. Dintii ~i pivotit sunt polettt pentru ca roata urmatoare, ell care angreneaza, sa nu fie· Impiedecata i"n mers, De multe orl aceasta roata,

FiQ~ 3~. lao ·ceasorn.icele .mai .simple, lipseste,

angrenaiul ·lacllndu-se direct dela .roata dintatii a cutlet arou-

lui motorie 1a 'roata .minutara, (Fig. 36).. .

Aceasta ·pi-eSB. este construlta la f·el ca :~i celelalte rQP, deoseblndu. .. se, doar, prin marime. Ea face Iegatura intre roata tnlnutara ~i roata aneorel, transmitand mlscarea, Roata este fixata .pe 0 osie ell butuc dlntat: impreuna ell

.aceasta, este slelulta sl poleita, inva.r~

tindu-se de 12· .ort pe ·ora.

34. ROATA AN·COREI.

·~tiinta r ceasornieariei, tn deeursul timpurtlor, s'a trudlt .foarta mult s·a aduea numeroase pertecttonari mecanismului

. .

de ceasornle.

Aproape top invatapi st maril maestri au lucrat pentru perfeettonarea aeestei .roti, deoarece aceasta este regulatorul ceasornicului .. Prin seaparile sl Impledeearlle succeslve, s'a ajuns sa se realizeze Q impart.Ire unltorma a energiei., ·transformats in mlscare §i transmisa lao aneora prln angrenajul

eelorlalte rott. r-

Din marii lnventatori care au perleotlonat, totodata, aceste

rott :;;f le-an adus Imbunatatirl, vom amlnti cateva .modele : 1. Beata eoroana, cu .coltl apllcati ·~i verges (Splndelrad), 2~ roata plata, cu colti Clement (Clement Hemmungrad) ~i S. .roata plata, .eu coltl Graham, care pAna in zilele nosstre este eea mai .reuslta. Roata-aneora eu eoltl Graham este exeeutata dintr'o plaoa mastva de alama, avand eoltlt putin .in .. clinatt .intr'o parte, E fixaUt pe osie prin butucul dlntat. Aceasta roam. e bine slefuita. ei polelta, avand un numar de 27-30· de colti, prin care vine in legatura eu pale ... tete ancorel. Prin aceasta se fac fmplede·c8rile·~ scaparile succesive, regulatoare ale. mersulul, AtAt scaparile ·cat. ei .tmple-

deearlle sunt ritmice. fifl~ :38.

3·2. ROA·T A MlNUTARA FUN·DA·MENT ALA (M.INUTENRAD) .•

Roata minutara din·tam .este 0 roata slmpla, plata, ·:CU . . patru splte ~i taiata dintr'o singura bucata de alamo,'! Ea este ~lefuitii ~i polelta. In unele -cazurl, - eand necesltatea de constructle cere ·ca butucul .dlntat al osiei :sit. .fie in. aIm. parte decat roata, - roata i~i. are un

. .

butuc propriu, de alama, prin

ajutorul carula se ·fixeaza pe osia ·ell 'butuc dtntat, care este mal lunga, strungulta dintr'o smgura bucata . .(avAnd. partea din spre eadran prelungita) .. Pe aeeasta osie se monteaza ~i mecanlsmul.aratatoarelor, La ceasornicele mal ieftine :(Miniatur)~

fie. 36~ osia este demontablla .. AtIlt osia

·cAt .lti roam fixata pe ea, se tntoarce 0 slngura data fntr'o ora (Fig. ·3·6)~ ,.

64

..

65·

35 •.. Ancora .(Ariker):~

I:mc§isan,gaura,c,AJ;'ma aneorel; aceastaeste facllta dintr'o banda .,de·.·alama, iarIa capatulopus are .-0· .;ganra.· prln care

trece .. pendula, ., . ..

. . .. ~nc~r.a·. este repartlzatoarea ·~.·nerglei acumulate ·de .are saupeut~te.pr~Ji .rntoareera Bub denumirea de ancora.Ilgu·~~~z·~ .. 51ou·a marl .. clase de ·as:tXel de plese : ".1. a eeea :intre'btl"

llltfita laCellS9rI1icelefixe (iIilobUe,),eare totdeauna sunteu

.. ..> - :1 penduta ::.~"i. 2~. :8ceeQ, .. a.oeasorni ..

.r: . ... . 0 .... .: . ... celor mobile .ell balan·sa.· ·.In

.·prezent, noi :ne. vom ocupa.numal .de .aneora cu :pe·ndUla. Fiecare! roti-a.ncof~ 11 co. respunde cate.o.ancora.speotala, ·d·.~pa ... ·felul ro·tii .•. ·Astfel,. la .. cea,~ .sornieele .antice care .au roata.ancora ell coroan a, seIntrebutrr,

·te·az~ ancora-vergea .. cu Iopeti, (Fig, S), care da .mersul euimpledecart .ritmiee (Spindelbent-

. . .

.. _ .': . .mung). Aceasta vergea culopet!

.Fl~. ·39. . t fl· v . . .

. ,. ·es e" .. xata ::pe .(J osie de otel,

ca~e.::.a:r·e dot plvotl poleiti (~). De aeeeasi osie s·'e.·:fi:xeaza,~··-:·o,rr p~ln.gaur~. ori printr'o buesa, ..... o sarma de alama sau otel, a carer lunglme este e·gala culungimeaschelejului .meeanlsmul ui,

.. -, . La .. c~UUal t.capat al sarmeiestefixata~pe ghevlnt, ogre¥ ~ tate ::·Sf43fI:C·8". (bila}. A~easta: :·sarnta;·, tmpre.unit :0)1. 'bfla, e canna

aneoret caresaeomportaca 0 pendula. ..

Intre slstemele reeunoseute . de·: ancore :$i roate-aneora, .11-' .:g·ure:·aza J,i:.. aneora-tearteca eu roata el .. eu piroane, . Inventata .. ·:de: Amant Ia ·a.n·ul,··1741.1. Acest

sistem .se Ioloseste, in .speelal, . Ia ceasornleele ... pendula.de pre-. .cizle, .cat· ~i Ia ceasornteelc de "t-urn .F}i sutragerle. . La .aceste

eeasornice se in-tr.eJ11irnt.~·~za,. ca ·tort~i .motriea, ·81110.1 en greutatL Greutatea .. Dte.die,:·.ln:tre.b u:int~ta, .. .cca. e de. 9 ·:kg ,200. gr ..

Pendulae totdeauna de Jie.r · .. ~t e flxati1 de .eutla .eeasornlcului, l\yAn(l Q greutate de-cca ·8 kgr,

Forrnatul ro:tii eplat; .. a·van·d·

·.pi.roa.u.ele.·· jnfipt.e:~ pe,: rnarginea flu·,,· .. 41.

:ei (obedet) .. .(Fig~ 41J ... Ancora, -, e in. Iorma de. foa·rreca~

o

.

.

, .

. 3·8·~ Ancora Graham I •.

." ... .Intre ancore, un toe de seama -detine ancota-catligvsis-

.tem Clement; Ea::··~·· co·n:strutta:: dtntr'o bucata .. .

masiva.de otel, conform fig; 40.; ea.rlig¢leac~:.st.ei·a.·:~unt.·poleite,. ·:pentru· ca··sa poata aluneea

user din. colt in. colt, Aeest slstem se. mal poate vedea, .doar, la ceasornlcelo anti-ceo de .masa. ·:(~tq.ckli.hr) (Fjg~ l·S). Prin centrul de :greutatealancorei este'factlta ogaura. pa~

trata, .. tn care osia .s.e· fbceaza· intra d.ou·a. .. piroan -, e~. Pe. aeoeasi oste se ··.fi"x.e·ll:za,. prin

.. ArE' Iormatul UDlJl compas deschls J$f se construeste, ··:de·· reguta, dintr'obucatade; alamai. AC¢$tei ancore n li:p$esc :coltU de Impledecaradelacapete, avand doar unIoctalat in corpul el, ·penttu :ti~a"l~~a .. paletelor ··miljcRtoare. Elese ·fiXeaza printr'opIaca deotel, eu doua ~ul"ubud.Paletele} ancorel (Fig. 42) setac dintr'un otelftn, -catit duro -$i potett.casttcta;

. .,

. . . ..:... ~ ~ . . . ... :

0··· '~'~r~"'·· ~ ..

., ., 2!

':.., : ....

, ..

... r'F)· .....

... '.' . "

~. . .

, ..

: ~

. . .

·F~~ ·:40a

40 .• ·. Puntea .aneoref,

. .

caIorma, ele tao parteIntegranta dlncircumterlnta uuulcerc, .A.ceasta ancora setntrebuinteaza, - dela .data descoperirii §-i pana· .azl, - in .. special, .la ceasomlcele .de .. preoisle ·f$i en meeanism de. batere, De. .osla aeestel ancore este :flxata carma,

. .. .

........ fb .... d l ..... ·C

prJnw- o· ... ucsa : :e··a ama, : a-

pulopus -v • alearmel are Iormatul unetIurcl ott doua coarne, tntre carese fixeaza oarllgufdela verma .. geauapendulel,

E· construlta ··dintr'o buc·ata de otel tin, - calltdur, - sl poleit ca sticla. Formatul e -ca si la eealalta aneora, .compasnl Ilind doar mal Inchis. Paletele

. .

aeestel ancore :fac· parte inte-

·granta.:din corpul ei, ca .: forma Iiind Identice eu.cele demontablle, deoareee ~i ele Iae parte din .ctrcumferlnta unui cere, care

. .

are ca .raza de ·deschidere distanta pAila lao centrulde .. gravi-

tate al aneorei.

Aeeasta aneora se Ioloseste, tn special, .la · .. eeasornieele :fars·· mecanism de batere, .ou mers de .8·, .. 14,. .:90,: 180 .sau 365· ··de zlle, Aici -:fort.a motrl-Ca. este determinata de .. greutatl, Cea.somlcele prevazute cu. aeeasta ancora au ritmul. de desehl .. ··de:re de. 0 . secunda,

Car rna aeestei

. .ancore .este :fixata de osie, Iaeapatul eelalalt avAnd un dlspoztttv special in forma unuit'I') mare. (Fig. 4:3). rasturnat, care are un .... surub cu. dQUR -eapcte (a) .::;;1 pe care Iuge (~) un piron carmultor, de otel, ceo :ftxeazii rltmul,

3·9. Ancora 'Graham II.

. .. T?ateosiileancorelor, tndtterent despeta.Ior, pe partea .·~.x~ern.a a. plaeil fixe, . au. 0 punte demontabtla pe care .se spripna .. Puntea .este .. fixata.·d·e. plaea prin doua suruburi, (FJg. ·58 b.~.)

41 •. Fixatorul de pend·oli· cu fir· de matasa,

La ceasornteele antice, .de masa, partea superioara 8 puntif este .stredellta. Prln aceasta gaura. trace un sul subttre de otel, .~e care·: atarna pendula, Aeest sul, 1a partea OpUS8, 'se Iixeaza de plaea cadranulut, Cu ajl1t()rui unei ehei sulul . se poate invilr:ti. astlel in eAt, prtn aeeasta, se lungeste san .se seurteaza flrul de m·atasa de eaee ·atarnA pendula, ee .ser-

veste ca. regulator al mersului, .

42~ Fixatorul pendele! c·u .arc .. de otel,

La ceasorntcele de fabricatle mar nona, pe puntea ostet aneorei, avem un alt dispozitiv de fixare a pendulei: .prin arcuri de .otel (Fig. 43).. Acest dlspozitiv are: ·0:· taietura in care :inlra .eroul pendulet .(Fig. 43 c), (care e.

se fix·eaza. printr'un plron), La capul ·op.us· . ~~--

'--..::"'10.

al arcului de .·pend.ula (dl,:: este .-lixat un pi-

ron de care .se agatA 'pendula ...

43. Arcul pendulei,

Este ··c.ompus. totdeauna din doua lame Ioarte .subtirf care Bunt montate, paralel, in douaplact de alama ... (Fig. 4.s/a, c.) .. La eeasornicele en canna ancorel In (T) rasturnat, arcul pendulei este fixat de eutia . .lui ..

v

.. . ...

.\. ,

.,. ij.cJ ..

e

·44.. PENDULA.

~Fiii. ·4l·a~·

Prin pendula Intelegem un corp-disc, Dispozitivul de

pendula~ atarnat .de o vergea ce e ·prlnsa de un

punotsau osie fjx~,:care poatesaoseileze .. Oscllatille unel pendule niciodata nu trebuesa alba 0 d.eschidere maimare r d.e.··4°~ deoareee; numai in cazul .acesta, are D1i~cari slncronlzate.

Aceste·p.en·dule se Impart in dona marrcategorit: -1" •. pendule Oil. regulate ~illlpIa.·§i .2. pendule cu regulator. automat,

59

45. Pendulele cu regulare simpla.

Aceste pendule (Fig. 1.2) se eompun dintr'.o verge a .lat.a $1 un disc sau greutate rnetallca, In. aeeasta categorie deoseblm doua elase de pendule: 1. pendule c·u vergea metaltca ~i 2~ pendule cu verges .de lemn.

Totdeauna trebue ·.sa ingrijim astlel "ineat ouiul de pe carma ·ancorei sa nu aib·a un [oe mal mare de 0·,5· mm, deoarece ar impledeca mersuI.

Dapatul celalalt al vergelei este montat cuo sArma cu ghevint (b), pe·· care este surubul dublu :(d). Discul este .intocrnai ea si la pendulele en vergeaua .noua, metalica,

··48. Pendula cu .regulator automat,

In ·decursul istorlet, aflam 0" serie intreaga de oamenl care s'au ocupatde pertectlonarea pendulei .. Pendulele perteetionate ,s.e Inglobeaza in oategorla celor eu regulator automat,

49. Pendula metalica compensata.

Pendula metaliea eompensata este eompusa din doua parp: 1. vergea r;;i 2·~ disc. Vergeaua aeestet pendule este ell .mult mal complicata, flind compusa din doua sau trei metale deosebite, ea prin dilerenta eoettclentilor de dllatatie dintre metale, sa se r.eguleze lunglmea in raport cu tncalsirea §i ractrea timpulul. Discul e la tel c.a sl la celealalte.

:50· •. Pendola CU mercer,

Deoseblrea dlntre pendula ell mereur ·~f celelalte pendule e eli aeeea ell mercur are vergeaua fa.cum dintr'un. 'tub termometric, de stiela, evaeuat de .aer ~i Inchls Ia amhele capete, In interiorul tubului de stlcla se alIa .introdus cam pana Ia o patrime mer-cur. Odata cu schlmbarea temperaturei, varlaza sl lnaltlmea mercurulul, astfel incat aeeasta variatle echllibreazit automat desehtderea sl oseilatia pendulei,

.Sl. Pendula .cu aer.

Este aproape .Ia fel ca aeeea en mereur, numai ·ca tubul de ··sticla este deschis la un capat ·~i se eomporta ca un tub barometric.

46. Pendulele cu vergea .metalica,

O pendula cu vergea metallea se Intrebulnteaza, in special, la ceasornicele de masa. Vergeaua pendulei Ia ceasornicele antice are Iormatul .(Fig. 20) urmator: 0·· ·vergea lata, care la unul din capete are fixat .de ea ·0 ·sArma de fier .inoorligata, pentru a putea Ii- agatata de at~ .sau de matasa de Ilxare a pendulet, La eelalalt .oapat, {Ie vergea, avem un dlsc sau 0 greutate de dltente .forme, fiJtata de ea printr'un surub .. Regularea .acestel pendule, - pentru a grabi .sau Intareia mersul ceasorniculul, _·s.·e Iace prin seurtarea .sau lungirea sfoarei de matasa,

Discurile sau 'greutatile .aeestor pendule, de regula, sunt trumos ornamentate sau gravate. ~i ·tliiat.e in "ferastrau.

La ceasomieele mal noua se Intrebulnteaza pendulele ell vergeaua de metal, din .care este raout si carligul de ·sg·atare in .arcul pendulel, .. De regula, aceste pendule, la capatul opus al carligului, .au 0 .-sArma ·.de· fie·r Cll. ghevint ~r suruburi duble: unul de regulare ~i altul pentru aslgurare. Discul aeestor pendule este compus din doua metale deosebite, pentru ca diierenta coetleienttlor de dilatatie sa eehlllbreze pendula, Metalele intrebutntate Ia disc .sunt ::. lu fata,·. :alam~ lustruita ~i .abdusa ell lac vernil, iar tn spate plumb sau fler,

47. Pendola . cu. vergea de lemn,

Aceasta pendula se iutrebulnteaza; tn special, .. la ceasor-

. .

nicele de perete, ·turn si statul pentru .sufragerle, Ea. este

eompusa dintr'o verges (Fig. ] 2) de lemn usor, de forma ovala la un capat, Vergeaua are Iixata pe ea, prin .doua suruburi, 0, plaea de .alama cu. :cArligul (a) de agatare· in. areul pendulel. Ceva .mal in [os, pe verges, avem .fi.xam en 2 suruburl 0 plaea de alama (Fig. 12, e), care e taiata prin mljloc, lasand .cutului earmuitor a] ancorei loc de treeere. Aceasta plaea (e) se. numeste placa conducatoare (Fuhrungsplatte),

60·

52. Mecanis·mul ara.ta.toarelor~

Acest mecanlsm .se compune din trei rotl: 1 .. roata dintat:it a patrarulul (Vtertelrohr), 2. roata schtmbatoere en butueul . .dintat, .. redueatoare (Wechselradmitfieb) $1 3. roata orelor,

(Stundenrad),

55. Roata orelor.

Roata orelor, prin angrenaiul ee-l are, capata o redueere de "invar.tir.e· din 'rotattlle osiei minutare ... Roata are fiJ(sta de ea 0 teava· (Fig. ·46). Ea se monteaza ·pe teava ro·tii patrarulut. Teava rotii. orelor este .mai. scurta deeat teava rottt patraruluf permitand astfel rotatia libera a aratato·arel or A Pe teava r0tii orelor se Iixeaza aratatorul orei. Pentru a usura calculul aoestor roti liintate,- care Iormeaza mecanismul ar·iitato·arelor,- 'raportul de reductlune .fiind "1/12 .. , dam tabloul ·.de· :mai jOSA

56· .. Tabloul despre calculul din·tilo.t dela rotile mecanismul ui .aratatoarelor.

53. Roata .dintat-i a patrarului •.

Roata ·dintata a patrarulut are tormatul plat, .cu dtntl, Ea este fixa.ta pe 0 teava (c) ·ell gaura contea, ··d~pa cetlnta oslei rotii minutare eu .. butuc dintat (fig~ ·44). Ea are .o termlnatle in .. patru unghiuri, pentru flxarea aratatorului. Pe .osia rottl

mlnutare s~ monteaza, ·printr'un arc mic numit arc fixator· (b), (Sprelzleder), roata dintata a patrarului (c) ..

A·rQuI Iixator' aUtt de tare se· strange pe roata (e), tneat pune in miscare, prln roata dlntata .. a patrarului, intregul .meeanism .aI aratatoarelor •

. La. multe ceasornice arcul flxator llpseste, In cazurlle acestea, teava .fo1ii patrare este Wata in asa .reI ca sa 'poata Ii fi.xata .. pe osla rotii .mtnutare .

. Motlvul pentru care roata patrarului .nu este fixii pe osis e CR .omul sa poata potrivl aratatoacele ceasornicului, dupa cerlnta, lara a 'forts mecanismul, In eazul eand .ceasornleul are .atasat ei mecanismul de batere, aoeasta roata are in plus, nnu sau doua piroane prin care pune in mlscare aeest meeanlsm, Ea angreneaza cu roata schlmbatoare en butuc dlntat.

54. Roata schimbatoarecu hutuc dintat,

~i .ea ca ·~·i celelalte, este ·tot ·0· .roata plata, dlntata, construita din alama, avand un butuo dintat, Atat butucul cAt ·fJi roata sunt .gaUrite pe.ntru ·a· putea ·Ii puse pe 9·· osle fi·xam de scheletul. mecanismului. In unele cazuri, aceasta roata cu

~.. butucul dlntat i~ are osia proprio, care este

~ fixa.tiiprintr'o punte, .Mtsiuneaacestet rotl en

.. ~. butuc dlntat e de a face Iegaturadfntre roata

patr·ara sl aceea a orelor, In eazul cando eea·sornicul are mecanlsm de batere ell ··s.ferturi,

.Piq. 4S. . pe aeeasta roata se mal monteaza o placa

rotunda cu patru taieturi de dtterite adanciml ~i in form·a de scara, (Fig. 58). Fiecare Inceput de taietura are eate ·un plron de otel care pune .in miscare mecanlsmul de batere al sferturllor, Toste patru ·piro·anele sunt asezate pe aoelasi cere

al placii. t·

82

8 .8 8 ·8 ·8 8

·s ·s ··9 9·

9·

.g

9 9 ·9

9

],0·

10 ,]0

to io

8.

. ·10· ·10: 10: 1.0. .41 12:

··12·

12· 12 12 ·12 .1.2 12

6 7 8 8·

to

10 10 12

.6 .7 8 8

~o ttl

10 1.2

8 9 10 10 12 12 12 l2· :14

15

·6

·6 7 7 8 ·s

·8

.ic

10

·.24 .24 24 ·32 .24 30

32 36 27 27 27 36 2.7 30 36 36 30 ..

20 30 40 30 32 36 40 40 40· 22 24· 24

28 I

24

32.

36

30·

32

24 28 32 24 40 32 "30· ~.2 24 28· 32

24· 40 36,

30· 36· ;32

36 40

:3.0 48 36 40 :36 42·

45 36 ·36.·-42 36. 48: 36· .;32.

48 45·

12 12 12 l2 1.2 12 12 12 12 1:2 14

·1-4

1-4 1".4 1.4 ,4

14 14 1-.S 15 '

.15 15 15 15 16 16 16 16 16 1.6 1-8 20 40 50

to 10 12 12 14 14 14 15 15 16

7 a 8

10 10 1"2 12

·22 ·8 8 .8

10 12 12

8 10 10 12 14 20 20 24 1.2 12

36 48 3'6 48 36

·42

~8 45 48 48 28 32 2·8 40 42 3.6 42 56 30 32 36 40 45 48 32 4·0

48 48 4·8·

&4 72 80 64· 72

40

30 .- 48

36 50,

48

42

48

45· 48

42 42: 4$

·42.

40·

56

48 66

48

45· 45 40 4S·

45·. 4S·. 48·

4.0· ·4·8·

56

·60:

60

·72. 90·

100

63

57. Aratatoarele.

fill. 46.

Fill. 48.

1. Bara de transmisie a cureniului

2. Rezervorul ell m ercur . [red us. 3~ Punctul de record.

4. Reductorul de ctrrerrt.

5. Bratul p otcoa vei magnetice.

6. Pilonul maQneHc~

7. Bratul de contact.

1 Meyers Konv, Lexikon.

64

59. CEASORNICUL CU FQRTA MOTRICA ELECTRICA.

Ceasornicul electric propriu zls nu se deosebeste intru nimic, in organizarea sa intern a, de cele normale de perete, fiind la tel en eeasomlcul descris la capitolul Nr, 22. (adica un ceasornic Japhy, ell aneora sl balansa). Deosebirea e, doar, la cutia arculul motoric, unde vine angrenat sistemul motoric electric. Sistemul motoric electric poate sa fie de doua feluri : eu rotor electric st ell balan-. sa electro

magnetics polarizata,

(Fjg~ 48)~

Aratatoarele sunt facute, de regula, din plael moi de otel, alama si os. In trecut, fabricarea aratatoarelor apartlnea industriei casnice, Ele erau lucrate in firez, sau cioplite sl decorate in cele mai variate forme. Aratatoarele sun t de dire .. rite m a r i m i, corespunzatoare cerintelor eallbrelor de ceasorntce, In decursul vremurilor, Ia aramtoare s'a putut ob ... serva stilul preierat

al tlmpului, Aratatoarele pentru a putea Ii fixate, au cate 0 bucsa fixa, faeum dlntr'un material strein, In zilele noastre, aratatoarele intrebuintate, - indiferent de calibrul ceasornicelor, ~ sunt CODstruite in presa (stanta) de fabrica.

3-

58. CEASORNlCELE ELECTRICE.

J

t t I fI

1

Incepand ell anul 1839,1 odata cu descoperirea telegrafiei, electricitatea a inceput sa fie Intrebuintata ~i la ceasornice, daud nastere primelor ceasornice electrice.

Dupa natura lor, aceste ceasornice se impart in dona mari categorii: 1. ceasornice ell forta motrica-electrica ~i 2.. eu fort8 motrica- are, sau greutate ell aparat de contact electric sl aparat de marcare,

h

60. Ceasornicul electric cu contact.

Ceasornicele electrice ell contact, ce prevad in sine un ceasornic central normal, sunt simple ~i au atasate un aparat de contact sl un aparat (d) de marcare. Aparatul de contact (Fig ... 50) este pus in mlsca r e de un mecanism de batere Is minut, care, in fiecare mlnut, da ventilatorului 0 invArtiturii. AtAt timp cAt se face tnvartttura se tine ei contactul electric la ceasornicele anex ate , in derlvatie, pe centrala.

La fiecare turatte a aparatulut de contact, ceasornicele

accesorii inainteazi ell un minut,

Fili- 49.

/0l1li RafIa-Rat%: Tehnlca ,1 Arta C~1l80 rntcarllor. .;_ 5.

65

.t\C6$t. ·:·c·easormc·.lriAIia·. eeasernieele .anexa -. prln .contactul ·ce .. lIace iJ·ate.rle:i de eurent. contlnuu, lIidifer.e·n~ deelementele uscate, umede, ··san. de elementul acumulator. .Ace,~$u.i cate-

. $® ~ ...

- III I} + .1....,-. ... '.-i- .... ~ -~-----___.

un aparat ehilemetrar .cu .. caleulul de: ·.P.fop:·otlie .. ; i 18 :6(1 ·$i nu la· ·l·O·Oj

..... Prin tn.troti-"u:.eere~ handel de .eontrel, tntre un etoean de

caucluc si aparat, se ·marcbeazii· .ora exaeta B, ··timp1i.Tui"~ La. 'eeasornlcele . centrale este anexat ~i: ·un ·41 doilea .. meeanlsm ·de r, contact; prtn ··care -se pune In leg-amrs. cu una sau mat rnulte $on.·~rit .eteotriee, pentrusemnalele aei .. stlee ale .ce~$-(lIui .•. f.Fi_g~ 50·· a~)

:.6.J_.:. Ceasornicele .anexe,

:.de.a.s·Oitii:celf3· anexe (F)g~4!): .. bJ .·S'UJl~ niste mecanlsmeslmple; bezate pe 0 balansa .. electre-magnettea. p·olarizam~ punandu-se "In ttii§.oo.re de :eAtij·,o.ti S"(~· face eontactul Ia ceasornleul central. .AI. dollea sistem de eeasornlee anexe ::se bRZ.e8Za. pe .. un

··.rQt,() r ·· r eleetre-magnetie, (Fig.·. ··.48:~J . . ", ..

··:Ceaso·rnicele" mal. sus 'desorlse .$ij: ··.fcjlose:~lc, 18 :jn$titu.pl):

.sooll, blrouri J~i Iabrici.

.. f.i~ e ". 5.f). .

·Mecariismul r cea$Orriic.~ltd ~·e.n."tr~·I... cq ·y·~rteJ ·.fA .. ).

gorie .de oeasorniceeste praetloa, deoareceeste J,i)arte simplo .. , ....

.i4.r· .ele sunt "leftine ·:·~f nesupuse jnD.u:en1elor· externe. .

.Aparatul .de rnarcarese .·at~~e:az·a. ,:8;c·estli.i. eeasomto, ··'fiind·

0··

t).. •.

• LJJ"

·0·

...

..

. f) ..

..
•• <11) . 0.: :(1) • ••
.. fjQ. !Xl.~ ..

Mecanism·u!·. s·oneri·ei .. ·

66

·:.6:~·. A.ll;&::re:najul rotilo:t· ,l. .b:u.tt1."cilo.r . lI·f~ ._~

, dJnt·ati~:.

··Un lucru .. foarte· . _.~u. ,~ i1llPoTtapt Iaeeesoe- .":;:" . nice este angrenajuf ce trebue sa .existe

.. .. . . .. . .

IntrE; .diferttele. rott 1$1". butucii"dlnt~·tl.respec-

ti·

vi Pentru caangre-

najpl sa ·fie normal

trebue ~·it ··:ohserv~rn: urmatearele regttli: 1 .. :circ'Um.feri~ta: eereUllll)·otil (R): trebue sa··. se .ati·nga tangen-

tial~·l~.ttnn· :·:S:i:Jl:g·U·r. punet, cu .etrcumterlnta··.c:erc~luide··f9t1R·· (r.). al butu·c.u]Ui;·:2 .·de:~

:.~ i.,_

. .. .....

• •• ~. - I

~ . .;.<\.

.. .,.

\ ~ <:.~ .... ~.~~~~:/9.l.

0::

angrenat .. pe.unbutuc speelal.asezet ·p.e .osia

~().\Ii: sehlm ~:atoare, dfn rneeanismul ara-

. . .

. taioarelor. .

.: Apar~tul propzlu ·.ziS,.· :de·· mareare, ·nu este Jl1tceva ··a·treAt

f.ill• ~1~~~.

.. ~n~.renaJul ·rO,pl~·,;

:61

63. TEHNICA .DE REPARA TIE A CEASO·RNICELOR MARl.

loveste caput 'patrat al osiei arculul, pAn a cand capaeul cutiei arcului motoric cade afara din. parean, Dupa aceea. se scoate usor osia arculul, invartind-o in sensul invers inf~urarii arculul. In urma, ell manu stanga se fa 0 cft.rpa ell care .se prinde cutia dintata a arcului ; arcul se .apuea ell un cleste lat, de partes de mljloc, ·~i se trage sfara ell 0 atentiune deosebita "( ca sa nu sara din mana),

Operatia ·de demontare liind. te rmin ata, ceasornlcarul trece ·1a examinarea partiala a fiecarei piese separat. Piesele ·aflate deiectuoase se pun mtr'o parte tar cele bune, in eutia -desttnata pieselor pentru curatire.

scbiderea dlntllor butucului sa fie egala cu desehiderea din .. tilor rotii; 3. punctele de sprijin ale Iortei, Ia dlnttl rottt ~i butucului, sa eada totdeauna pe una din. parple: Inolinate ale lor, conform. Fig. 51.

Ceasomlcul In funcpune, - fie el. cat de bun :~i. de orice maroa, - in deeursul timpulul este expus anumttor strlcaeluni. Odata stricat ceasornlcul trebue dus la reparatle, Ia un ceasornlear-mecanic. Ceasornlcul-pendula prezentat pentru reparatte ceasorntcarulut, in primul rand este seos din eutie, i se examlneaza starea in care se ana $i se stablleste timpul in care poate fi :reparat .. cat ~l onorarul respeetlv.

Dupa invoirea reoiproea ,?i angajarea definitiv"ii. a lucrartl de reparatte, ceasornicarul trece. la partea 'tehnlca a Iucrarll.

65. Reparajia .scheletului,

Ce defect poate sa aiba scheletul unui .ceasornic ? Scheletul unul ceasornic poate sa alba un· singur detect reparabil

si aeesta este: tocirea Intr'o parte a gaurit e:::::;:;.=r====:;~=~~

osiilor, din cauza presiunei arcurilor moto- .. \j == "" ,

rice, tapt din care rezulta defectul de angrena] al rotilor ~i butuellor dtntatl ..

Aeest defect se repara in modulurmator: se is un tripled facut dintr'o placa de otel in forma U1IUi triunghiu isoscel (~ig. 52), care . are montate, perpendicular pe el, trei piroane ascutite (de otel caltt), Aseuttsul piroanelor are ·0 forma de prism! trtunghlu .. lara. Plaoile delectate se ~e·azA pe masa ....... ---------..

plata de lueru, en partes Interna in sus .. Peste fltl. !Kl~

placlse pune tripiedul co pleiorul, dln vAtful trlunghlulul Isoeel, in gaura . defect!, ·proptind marginile lui In partes opusa toclrtl, :Cu aj.utoruI nnui ciOC8D, lovim trJpiedul deasupra eelorlalte

picioare, pAna c4nd .Iasi un semn vizibil pe ·.placa. Aceasta se lace ca sa putemgasi, dupa umplerea .gaurii deteete din sehelet, centrul gaurU noua ce trebue sa 0 producem,

Dupa aeeasta, gaura tocitR. se IRrge§te, ell ajutorul unui sfredel sau en 0 .fred unghlulara, astfel incAt sa. putem Wa in- ea un ghevint. Dupa taierea aoestuta, gaura ·se astupa en un surub, plin ·de alamo', care He strange blne in ghevlnt.

. Clip etele .surubulul, in urma, se tale ~i .se slefuesc Ia nivelul

plicii ce se repara ..

64. Ordlnea de Iucru Ia reparatl],

Meeanlsmulul SCDS· din cutie, ceasorniearul, in 'primul rand, ii. demonteaza ell atentiune aratlttoarele. Dupa aratato are urmeaza demontarea cadranulnl si mecanismului ara- 1 atoarelor, Daea ceasornicul este ell arcuri motorice, atunci ceasornicarul destinde tneetlsor areurtle, ridicand .proptelilc sl sustinand arcurile ell ajutorul cheil, pusa anterior pe osie. Arounle flind destinse, se scot rotlle proptitoare ell prop.telile sl arcurile lor, precum ~i piesele exterioare ale mecanismului de. batere. Operatiile acestea fiind executate ell atentlune, se desurubeaza puntea ancorei, seotandu-se ancora ~i arcul pendulei.

Apot, meeanismul se aseaza deasupra unei vesei goale ~i se scot plroanele din plvotll pleioarelor, rldlcandu-se usor placa demontabila a seheletulul. Placa fiind ridlcata eu 0 penseta sau ell mana, se ian toate rotlle ~i se depun in eutie, iar scheletul ramane gol,

Demontarea outlet arcului motorie, indiferent ·dacs· e dela mecanismul de batere .sau .dela eel de mers, se face in feInl urmator: .. seratn mana stdnga entia, Iar cu ·aj_utorul.mAnei drepte, - in care se tine un ciocan de lemn san ·0·8, - ceasomteaml

68

69

AvAnd deja gaura umpluta, picioarele tripledulul le asezam in. urma lasata inainte, in placa, st lovim cu. ciocanul deasupra pieiorulul din vartul triunghiulul. Semnul care va ramane, de asta-data, ne indica centrul gauril- buesa a pivotului (ostet), Stiind locul precis al gaurii, luam un sfredel, mal subtlre ell ceva decat plvotulosiei, si, - Iixand perpendicular stredelul, ----: facem noua .gaura. Largirea gaurli necesare pivotului se face eu 0 fresa mica, in forma unghiulara (Raibalni). Placa fiind reparata, se slelueste frumos ~i uniform lncAt nici nu se observa repaeatia facuta.

Dupa aceasta Il taiem in lungimea necesara f)i-i lueram .grosimea In strung, ·pAna cand se face identic ·eu ·celalalt Iar

.,

In ·.urma se poleieste. Once pivot. termlnat se prcbeaza in

schelet .impreuna c.u rotile de angrena],

In atara de aeeste doua cazuri, la p.ivo.tii oslilor mat poate obveni, - elite odata, - sl toclrea Intr'o parte. a plvotulul, din cauza relei oteliri, Cel mai interesant caz, la oslilecu butuc dlntat plin (Pignons, Fohltrleb), e acela al ruperii dtntllor, Deteotul flind eonstatat, putem avea.in fata··noastra doua cazurl .aparte : 1~ cfind roata e Ilxata 'pe un cap al butueulul dintat ei 2~ cAnd roata e pe propriul ei butue, in alta parte a osiei.

In primul caz, strungulm 0 placa rotunda de alama, ·de .cca 1 m/m., .mal mare in diam.etru decat acela .al butueurui, ~l 0 gaurim prin centru ell un stredel cu ceva mai. subtire declit grosimea .osiei. Pe aceasta placa, ell ajutorul unui compas, maream Inaltlmea dlntllor butueulul, iar pe .clreumterlnta trasata Iacem 0 ga·ura identica . .in dimensiune ell grosimea dlntilor. Acelasi lucru il facem ·~i ell roata, construind gaura in dreptul dintelui rupt. Prlsnelultermfnat n montam pe osie (Fig. 51), avand grija ca gaurlle de pe prisnel t;;i roata sa vlna rata tn fata. In urma, prln .gauri. vine introdus, in silO., un piron poleit (de otel callt, de grosimea dintilor); acestula, dupa .introducere, i 'se pilesc eapetele pentru a Ii uniform sl estetic.

In cazul al doilea, eand butueul este liber, avem aeeeasl proeedura ell dtterenta cs roata este substitulta de o a doua plaea, care se monteaza la celalalt capat el butueului ..

Placa are formatul (Fig, 51) asttel incat roata DU· trebue sa fie miseata de pe osie,

ill eazul eand ceasorniearul are masinile necesare, CAt si matertalul brut, se Iucreaza ell mult mat usor 0·· osie nona. La eeasornicele user lucrate, butucul dintat plin este inlocuit ell butueul dlntat gol, eu piroane, La aceste feluri de .butuci se lnlocuese piroanele. ·Ceasornicaru1 se va feri totdeauna de a lnealz! piesele, deoarece decallndu-Ie 'le-ar strtca,

67. Repararea rotilor.

In general, la rottle ceasornicelor pot sa obvina urmatoareledeleete: 1. "indoirea dlntilor ~i coltilor ~i 2. ruperea lor. Oriee defect de ·roam· provine ·din fot1a tntoaroerit, din supralntlnderea arcului motoric, sau din supra-greutate. Pentru a

71

66. REPARAR·EA ·QSIIL·OR eu BUTUC DINTAT (PIGNONS).

Ce defect pot. s.a .aiba os·iile.?

La ·osii putem avea trei Ielurl de .. defecte sl anume i 1. indoirea plvotului; 2~ ruperea pivotului ·$i 3~ ruperea dintllor butuoului. In primul caz, cand observam ca pivotul unei osii este indoit, IURm penseta ell surub (Stieftfeiklobchen) st rixam pivotul in ea. Cu ajutorul unui cleste lat, prindem osla si incercam sa oblim pivotul la pozitla lui initiala~ Dupa aceasta operatte, examlnam eu Iupa sl eu compasul opt. (8)- (Rund-

laufzirckel) starea pivotului.! .

Oand pivotul s'a rupt, avem eazul al doilea In. acest caz . proeedam in chipul urmator : prindem osla in mana stangii ~i cu ajutorul unei pile "fine, pillm radaeina pivotului .p.ana Ia baza oslei.; dupa aceea cu o pila- ac, ascutita in forma ·d·e triunghiu, .fix·am centrul oslel, Av·and. o.data eentrul osiei fixat, eu ajutorul unui :sfredel, - cu suport de seripete, -- Incercam ·sa gaurtm prln eentrul osiei locul noului pivot, III eazul cand ·avem 0 mastna speelala doe gaunt sau strung atunci ne folosim de ea. Daea am termlnat ell srredelitul, luam 0 bucata de otel ~i facem din ea un 'plron, ell ceva mal gros decat pivotuI regulat, (a carul model il avem Is eelalalt eapat -al oslei), Acest piron, in urma, il batem en ciocanul 'in. gaura sfredelita anterior in eapul oslet,

1 Pivotul defectuos care 'nu .se .poate obli decat incijlr;it;_ it imbra.eaUl int-r '0 w~va de :metal ~i., . Betfe], ··n . in c.alzim· pitta. ce ·osia devine alba.strii., de ciUdura transmisa r prin ·teava. Iunga,

70·

tntelege mat usor tehnlca de reparatie, vom lua la rand rotile dupa importanta lor, Astrel vom lncepe cu roata dintam a eutiei arcului motorie. In cazul cand la roata dintata, a cutlei arcului motorle, se indoiesc sau se rup 1-5 dlnti, atunei in reparatie avem procedenl urmator: pilim dtnti! indoiti san ruptl, pAna Ia nlvelul radaclnii dlntilor.

In locul fleearut dinte, .cu un sfredel de grosimea aeestuia, faeem oate doua gaur! in care, in urma, se tale ghevlnt f?i se Iixeaza de fiecare gaura cate un piron de alama, P.ironul se taie la inaltimea circumterlntet dintilor. In. urma, en 0 plla de taiat, se pileste printre dinti pentru a-I 'regula ~i nivela .. Se grijeste totdeauna ca piroanele ·introduse In locul dlntilor sa nu Iasa in interiorul cutiel arcului, deoarece destinderea arcului I-ar impinge inafara. Montarea acestora, - prln sudura eu zinc sau en arglnt, - ·este eu desavaretre interzlsa, ·d.eoarece caldura necesara sudaril slabeste reztstenta celorlalti dinti. Cutia dintata a aroulul motoric este facuta dlntr'o alama batuta in ciocan, pentru a se indesa §i a elimina din continutul ei toate bulele de aer (Ports). Prin batale la eioean, alama . se tntareste (oteleste) iarprin incalzirc se distrug, inmuindu ... se.

·68. .Repararea rotilor plate.

La aceste rotl, 'reparatla dintilor tndoitl sau .. rupti se Iace cu totul allfel. In primul rand, dlntii rupti se taie fji in dreptul unde a fost dintele, se face 0 taietura in triunghiu, ell un Iirez subtire, panii" la jumatatea obedei rottl.

In aceasta tatetura, se introduce 0 ·placa de aceeasl form.a din care taiem, In urma, unu san mai multi dinp, dupa eerlnta, uniform ell eeilalti, In cazul cand 'placa dela obada rotii este subtire, se admite ca placa lntrodusa sa .fie llpita ell zinc san tinol, In acest caz vom. griji- ea roata sa .nu se Incalzeasca prea mult. Roata inainte de a trece la euratire se plleste ~i se Iustrueste unllorm,

In cazul cand detectul e mai _ mare, roata se tate din nou, dintr'o ·placa unlforma ell grosimea celorlalte roti .. In primul rand, pIaea din. care se face roata se gaureste la mijloc ell un sfredel de ·grosimea osiel. Prin aeeasta gaura r se fixeaza roata veehe, ·de placa gaurita, gaurlle .suprapunandu-se ..

Roata veche se fixeaza de plaoa prin putln zinc, dupa ca~ se taie· eu mare atentiune dintii rotil DOUR, dupa modeIul celet 'vechi·· (cu mana lib era, sau en maslna),

72

69. Repararea Ancoret,

Ancorele fiind de mai multe f.eluri, le VOID lmpat1i,.din punctul de vedere al reparatlilor, -. in. trei marl grupe: 1.. grupa ancorelor ell palete fixe, din aeelasi material; 2. grupa aneorelor eu prroane ~i 3. grupa ancorelor cu. palete demontabile (Graham).

Toate ancorele sutera de defectul tocirii, deel vom da .mal jos felul .reparatlllor, in. parte, pe grupe.

Grupa I. A ·ncorele au pulete fixe, adica aeelea care sunt "facute dintr'o bucata, Daca s'au tocit, intindem paletele .din ambele partt, prin bataie ell ponson (Bunzen; Polncons), iar in. urma pillrn ~i poleim, en atentiune, paletele ca S! .. ~i capete forma initiala. In eazul ·cAnd paletele sunt late, Iuxam (miseam) intreaga aneora pe osie, In dreapta san in stanga, unde paletele nu Bunt tocite.

Grupa I[~ La acest grup 'reparatla este foarte simpla,

deoarece se scot cu grija piroanele veehi si se Inlocuesc cu piroane .noua, de otel , care sunt bine poleite .

Grupa III. Avand paletele demontabile, se repara fara a fi sooase (prin pilire ~i polelre). Dlierenta delunglme, creiata prin .. pillre, se poate tntocut prln deplasarea paletelor desurubate, care in urma se fixeaza Ia loc,

70. Repararea mecanismului aratatoarelor,

·La mecanismul aratatoarelor, de multe ori se largeete. sau se toceste teava ro.tii orare sl, din aeeasta eauza, se impiedeca· aratatoarele, plerzandu-sl planul de tnvarttre. In acest caz se repara teava rotlt patrare, tngroslnd-o san in-

, . . .

locutnd-o en alta nona sl mal groasa, Aceasta reparatie se

poate face· ~i Invers. La teava rotll orare se Introdue tn ·sila dOUR inele, caret ln urma, se ltpesc. Miisurarea gaurilor se face in raport ell grosimea tevii rotii patrare, cu. ajutorul unei frese unghiulare, In cazul cand se rupe vreun dinte, proeedam

la Iel ca ~i Is rotile plate, din mecanism. .

Aceste reparatli sa Iae ·stAt Ia mecanismul ·aratitoarelor

dela ceasomtcele-pendula, cat ~i la ceasornlcele de buzunar

sau bratara.

73

e··

o

In cele ce urmeaza vom ·arata tehniea eelor trei Ielurl de mecanisme. de batere ·ei. anume: 1. rnecanismut de batere a, .orelor: 2. meeanlsmul care: bate orele .. si .jumatiiple· §i 3·. mecanismul care bate slerturile (patrarele) si .orele, Pe ultimul il .numim ceasornlc-repetator :(Re·p:etieruhr). Cele mal bune ceasorniee ell mecanlsm de Iraterea slerturilor fSi orelor ne-au ramas ·din vechime .. Deei, pentru a intelege mat bine tehuica acestor mecanisme, vom deserie mecanismul de batere al unul ceasornlc ·a·ntic, cu trei greutati sau trei arcurl, Numarul "trei" Insemneaza ca ·intre plaelle .seheletulul ceasornlcului se ·a.fla trei. mecanisme deoseblte. Doua din ele sunt lntrebulntate la mecanismul .de batere al .. sterturilor si orelor, pe eand 0:1 trelIea, la mersul ceasornieului deserls mai sus .

Pentru a Intelege mal blne mecanismulde batere, ·il vom Impart; in doua p.arlf: ·1. rnecanismul cuprins ·iiltra placi, pe .oare .. lvom numi .,;mecanIsmul .. fQrtei" "i 2. 'meoanlsmul exterior placilor, pe care .. l vom numi ,;me·ca·nismul de repartlzare al .fottef"·.

·71. MECA·NISMUL ·DE BA TER·E~

T ehnica ~i reparatifle mecanismului de batere,

In vremurile vechi, IAnga ceasornice ··erau· pusi oamem ·c.are,. prin $trlg~t sau semnale de clopot, anuntau ora.exacta,

...

..., .

.. ~

72. ·Mecanis·m.ul fottei~

.. "

•

Dupa ... elaslllcarea de mai SUS·, am viizut cit mecanismul sau, mal bine zls, meeanismele ·.fo.rtei 'sunt cuprinse Intre placile .scheletulul, Am spus "me.canism sau mecanlsme" deoareee .. r ceasornlcele care bat ~i. srerturlle .. ~·i orele au .pentru "fie care clasa de batai elite un mecanism al for-tei .aparate, In eele ce urmeaza vom .da descrierea detailata a unui singur mecanlsm, ·aratand, plesa ell piesa, diferentele·. fata de celelalte ptese .analoage,

Mecanismul tortei sterturilor. Energla tnmagazlnata de ure .. san degreutate, prin tntoarcerea ceasornlcului, se 'transforma tn fortii prin rottle ~-i angrenajul .acestui meeanism. EI se compune din urmatoarele ·piese:· .1. C·utia dinta-la a areului motorio, care este construlta dintr'o bueata masiva ··de alamo' .. strunguita ~i ell dinti taiati. In .cutte este montata osla

. ~-i areul motorie, care -sunt inchlse de ··0· placa, Roata dintatii. angreneaza ·eu butucul rottl .dintate elevatoare. 2.· R:oa.t(i, din.tala eieuatoare c·u pirQane.{Hebniigelra.d): [Fig~ 54] estetalata . dintr'o placa mai rezlstenta, de alamo'; avand o ·osie· cu butuc dintat ... Pe oparte a obezli ro.pi aunt malmulte.plroane .de otel,

75

.~ W

.0

•••

Mecantcll ·timpurilor .au Inlocult omul cu un mecanlsm autornat, atasat ·in scheletul -ceaeorntculut.

Aeest meeanism a trecut, i-n decursul.vremurflor, prlntr'o . .. serie. intreaga -. -de modifi"cari fSi tr.sns!·ormari.-

74·

fixate. perpendicular pe ea, Ilind egal departate unul de altul ~i pe aceeasi circumterlnta, Miaiun.ea acestor piroane e de a rldlea, printr'un 'brat, elevatorul (Hammerhebel] ciocanului,

care bate sterturlle (Fig. 6·7). Aceasta roata .angreneaza cu roata de tnchl- 1rrtt'tt~f't4rT~l'1"'tr'h-~..,-..,..+-Ih-N-,-H+r. dere (Sehl ussrad). ·3_ Roa ta de inc hi .. dere (_Sch·lussrad) [Fig .. 55:.] este construita la Ielca sl roata anterioara, diferiIid doar prin osia cu butuouldln .. tat .(pignon.s) a earu! .. pivot, in partea dinspreeadran, are o prelungtredeasupra plaeil, CU ·.0 terminatle in patru unghiuri p.e care se monteaza vdr ... tejul de inchidere (Schopfer) .. Oalcu.. . . latorul acestet roti pune .ln miscare . . .. roata alergatoare {Lautrad) [Fig. 5.6] ..

4. Roata din tdta alergiltoa·re seprezinia la leI ca sl celelalte.Pe aceasta roata, la mecanlsmul de ·fortii alorelor, este un piron de oprire. Ea angre-

Fill. 54~ neaza cu butuoul ventilatorului. (Fig~

57.) 5~ Ventilatoru.l osiei cu butue dintat (Wintfang) estetormat dlntr'o placito de metal, Care .e montata dealungul osiei. Misiu·nea acestul ventilator este dea regula vlteza .de turatie .fji in acelasi timp, viteza de batere a mecanlsmului, prin aerul ce-leompnma cu ariplle, La ceasornleele fine si rnoderne plaea ventilatorului este .lnlocuita prln doua placi mlscatoare .. Mecanismul este eompus din cele cinci plese descrise

mai sus. Pe baza energiei aeumulate de arc

sau greutate, 'prin lntoarcere, s'ar Invartt "-in

perm anenta , dar, - dupa C\lID am amintlt la roata alergatoare, care··:are pe eapul pi ... votului un varte] cu din.te calculator si prin care se leaga cu mecanismulde repartizare Q.for1ei,-el face mlscarea . ordonata.

76

73·. Mecanismul de 'repartlzare a fo.r:tei.

MecanismuI de repartizare a fQrtei este pus in mlseare de eatre .mecanlsmul aratatoarelor. In meeanismul Rra:tAtoarelor, la ceasornicele eu mecanism de batere, roata slerturllor este totdeauna ·egala eu roata schim.biitoare. Aceasti roam este organul central de punere in. miseare a lntre-

.gului mecantsm al sterturllor ..

Pe r ea se monteaza 0 plaea pe care o numtm : ."placa tmpartttoare

a sferturilor" (a patrarelor), P1". '!I7. Ve.ntilatoruI.

.74. Placa impartitoar.e a sferturilor,

Se prezinta conform Fig. 58. Aceas$ placa este facuta din alama bine· ~lefui"tii·. ·Ea este fixam intre roata .schimbStoare ~i butucul dlntat al el,

Placa are trasate pe ea cinci cercuri

.eoncentrice care dUera 'mtre ele, - in diarnetru, ._ ell 0 dimensiune de lunglme egala . Prlma otrcumlerlnta dl'L batala nnw. slen de ora. A dOUR .. da doua. baW de sr.ert~ adicA jumatatea de ora. A treia ·dB. trei Iovltun, adieR trel sterturl de ora, in timp ce epatra da patru lovlturi, ceea ce tnsemneaaa ·0· ora

Fiq, 58. lntreaga. ·Pe eircumferinta a .5-a sunt mOD-

tate patru piroane, care pun In miseare meoanismul fO$i. Din 9.00 in 90° 'placa seade in .dnnenstune eu ·0 ·circu·mferinta; asttel se explica regularea batAilor lao sferturi.

Oele patru piroane sunt

situate in dreptul .c8.derii:p18- eli. Plroanele de pe placa Impi.11ito·are (Fig. 58): vin in

.. •

I

. ~. I I

I ~ .t

•

-"'·""··flt" """

Filii •. ~. Cotul elfberaecr.

.FiV~ 60~ Chlie de lnch·jdere.

77

contact ou bra tul llberator (Auslesung .Armstange) [Fig. ·59],. care este .. sustinut de .un arcce sta .intr'o ·pozi.tie·· perpendlculara ·pe· circumterlnta placll. Acest brat fiin.d. ridicat 'de piroane, In momentul eand scapa capul (a) de· .P~l el, capul (b") ri"dicii propteaua de .lnchfdere (Fig .. :60} C:U·· carlig, deel d.in·tli calculatorului ell coltt (Fig, 61). Pe baza arcului ealculatorului eu

. . .. . . . ...

dlnti, el deschide calculate-

rul ·cat.-"ii permlte placa .cu .oare vine tn contact, Aeeasta plaea, prin marglnea .. :ei"t~.ia.t~ peclrcumfertnta, Impune numarul h.atailor de sferturt, -, . contorm tlmpului exact.

In .. momentul cand cal-

. ... : .

. eulatorul 8'8. desehls, vartejul.

.de oprire al mecantsmulul de fortli, ~ seapand de pe·· plronul de.oprire, - pune in tunctlune in tregul mecanlsm al Iortet.prtn

eliberarea ..

rotiialer,. ~ .' gato are:~ ..

:riq. 62.

Mecantsmul de for1A, intrand In . furatle, la Iiecare in··vArtlre a vArtejuluf{Schopfe.r) [Fig. ··62] . bate un stert. Ridicarea ciocanuluf pentru baterea ·sf·~.rtului oIac 'pitoanele rotll eleva-

··toare (Hebestlttenrad), prin ··elevatorlil care .este Iixat :pe 0 oste (Hammerhebel) sl e .susttnut de un .arc. Pe eapatul osiei externe, din spatele seheletuluk ·se fixeaza ciocanul. Meea.nlsmul de . repartiz are .a fortef fiind Ioarte complicat, _. rapt

care credem :C·8, .reese din eele .de mal S-USj - pentru a usura 'int~lege.re~, vom da nomenelatura pieselor lui.

·1~ Plaoa .i~·paf"titoare a sterturllor fVie.rtelstarre~). Fig: 58· "·2··~ Bratul ellberator (Auslosungsarm) ~ ." . .. .. . Fig.· 59· ,3. Arcul bratului liber-ator (.AnsIHsnngsar)Dfeder) · Fig.-· 4 .• · Propteaua de tnchidere ell cArlig. (Sperrkegel). Fig, 60· 5. Calculatorul eu colti (Beehen .mit Hacken) ~ . Fig. •. 6·1.

·6.~ AreuI .calculatorujut ell colli (Reehenteder) 1t. • .Fig~ _.

78

fi.q. 6}..

7~. VArtej.ul do oprire, ·CtJ un ·c.olti :(S·cbopfer) ... . .~. Fig~ ::62:· 8. Elevatorul ci.ocanului .cu osle (Hammerhebel) i ·F~g .. 67· 9.. A·renl elevatorului de eloean (Hammerhebeljeder) FJg..--

109. Cleeanul (der Hammer), .. · .. ..~. . . .. ~ .~. .F Ig, ·67 11. Clopotul sau ·b·atul ·SOD.or (Glocken- ·oder Tonteder) ·Fig..- 1"2. Placa tmpartltoare a .orelor (Stundenstattel) ~ .. FIg. ·.68·

Dupa .C"e mecanlsmul de ..

batere.al sierturllor sl-a ter.minat misiunea, aeesta, printr'o 11ara de deschidere '(FiJi. '63):, .- care e in. contact ·.ell . calculatorul sterturilor, - pune tn .mfscare mecantsmul .·fortel de batere a orelor.

·0

.75:. Me·canism.ul de ·bat.~re a orelor,

Acest mecanism ··este.· compus, de .asemenea, din doua .. mecanisme: unul al forte'i FJi .celalalt at repartlzarlt el,

·Me.~an·ismul fortei este la Jel. ·cu· eel dela .. baterea sterturllor. Deoseblrea dintre meeanlsmele de f:orta am aratat-o Ia deserierea pteselor mecanismului de forti\ al slerturllor,

Marea r deosebire se vede.Insa, . la mecaalsmulde repartizare, care ·este cu mult mal.simplu. Am. 'spus mal sus ca in momentul ··caud me-

. ... .. . . .

canlsmul .de batere a slerturllor si-a indeplinit misfunea, ·acesta.,: prlntr'o ba.ra· de de schid ere (Fig. ·65),: .. p.une.ln funetiunemeeanlsmul ;fort·el orelor. Oalculatorul .0 relor este la fel .cu .cel dela sterturt, deosebindu-se doar prin aeeeaca

In loco de sase colti are patrusprezece. Pe calculator atlam propteaua ·on ·parllg, care .este .. in. legatura. cu mecanlsmul de r desehldere a1 biltiii srerturtlor,

.7·9

Caleulatorulut i se impune desehlderea de :b·fitaie de. catre ·steaua ell placa tmpartitoare (Sternrad) [Fig ... ·66]. Bteaua pla.cii calculatoare are 12 coltl care Bunt treeutl lnainte, ell cate unul la .ora, de pironuI fixat pe roata patrara (care se invarte odata la ora). Placaimpartltoare de pe stea este divizata .in 12· parti de. cere: egale, ~r ·12· .clrcumterlnte eoneentriee,

(cele descrlsedenohcu .. repetttie .. ~i ·ell baterea slerturllor (patrarelor), Yom. avea un .numar .eu .mult rnal mare de batAi.. Si anume va bate :1+·2.+3 .. ~ ... :u+lt+12-78 loviturl orare si, de Ileeare .ora, va bate ·4 sterturi, adica: 1 + 2 + 3. + 4 = 10. Fiind .1-2 ore, vom avea 12 X :1"0 ceea ce Insemneaza .120 de lovl .. turi, deel i-n total 78 +·120· = 198 loviturl .

. Daca ·ce.aSQrnlcul bate ~i ora, dupa Iiecare stert, atunci oaleulul se .schlmba.: avem 120 de Ioviturl de sterturi care ··ram.an si "in loc de 78 de lovlturi orare VOID. avea de 4 .orl . atatea, deei ealculul 4 X· 78 + 120 == 3.12 .+ 12.0 = 4.32.· de lovi-

turi la 12'· ore, .sau In. ·24 ore: 8.6.·4.

Prin .acest calcul d·e· euriozitate ·~ -, m . .incheiat eapttolul mecanlemulul de batere.

77. CAD,RANUL.

taiate din ·di'stanta in ·distanta . .Ia 1/12 din clrcumterinta cerculul. Aeeasta stea, 'prin coada calculatorulul, care este ·s.ustinuia de un are, da .desehlderea de bstale, Rtdicarea elocanulul de ·bata·ie· este faeum ca ·~;d la mecanismul slerturllcr, Numai de curiozltate ·VOID da, mal [os, un .. ealeul al batallor' pe .eare .le face un ceasornlc cu. rnecanism de batere, in. de curs .. de 12 or.e (d.upa ·feIu} ceasomfcului),

76. Ceasornlcul de perete .(Schotten).

Cadranul este 0 placa .rotunda pe care .sunt mareate orele, 'mtnutele sl secundele. Cadranele, in zllele .noastre, sunt tmparttte In doua marl categorff: :1. Cadranul en imparM tirea orara veohe: dela 1-12 ore $i 2. eadrane en lmparprea orara noua. ·dela 1-.24 ore.

'I'ehnlea sl .arta pre·gatiri-i acestor cadrane a evoluat

.mult in decursul timpulul. La ceasoruicele antlce cadranul era de metal, ell dltertte gravuri, efzelaturi si ornamentatii. Mai 1Atziu, tehnica desvoltandu-se, au Ineeput sa se intrebutnteze eadranele emailate, pentru toate eategoritle .de

Daea are numal meeanls. mul de. batere ·a· orelor, atunelbate 1 + 2· + 3 + ..

4:·H·+·l2··= 78 d·e Iovtturt

Ia 12 ore. Daea .aeest mecanism bate ·.~i ju·niat8.ple, va bate Intotal 7810yitllri +. ·12· lovituri. de _j"umatat.i,. ceea ce tnsemneaza un "totalde : .·90 Iovlturl. Oeasornleele pendula, ·in mlnla-

. tura, au aeelasi 'slstem de batere ~i aceleasl lovtturl. La Oeasorntcele antice

.. . ..

ceasornlce .

La ceasornlcele-pendula, statue (Altuhr) fJi. de masa (TiSchuhr) eadranul este ·prins.· de regula tutr'o rama de alama, fixata prln suruburi de ·0 placa proteetoare,

. Pe aeeasta placa protectoare sunt Iixate patru pleloare ere ·au rAte·· un pivot, prin .care, 011 ajutorul unor piroane, se flxeaza de placa demontabila a scheletulut.

La ceasornlcele modeme .de 'buzunar .eadranele sunt

la.cute dlntr'o placito de ~r~ma rosie; smal.tnita fit avand S~date· pe ea trei picioare miel, en care se fixeaza de seheletul

mecanlsmului.

In trecut, - pA·na ce nu s'a cunoseut emallul, --' .eadra-

. nele eran facute. din metale pretloase :ei" ornamentate .. Felul ornamentatiilor ne arati stilul timpului respectlv,

8.0

81

Cadranul are mal multe gaurt dupa cerintele mecanlsmulul, Ele sunt facute pentru osille aratatoarelor ~i pentru cheile de Intors.

In zilele noastre sunt la moda ceasornlcele eu cadran de metal, arglntat $i aurlt, avand diferite forme f$i itnpartlr·t

78. ·GR·EUTATILE.

Greutatl avem Iaceasorntcele-pendula, eu sill pentru greutap·, care tcrmeaza capito luI fortei motrice, La eeasornieele ·fine. greutatea este tacuta dintr'un tub (\eava) gros de alama, ell un cap incWs .prin· sudura .sau presa. La celalalt capat. este un capac faent din acelasl material.

Complexul este .frumos fasonat ~i Iustruit, ttlnd obdus eu ·un lac "Vern"il~. Ca 8xii de suspensiune avem trecuta prin mijlocul tubului 0 '"sarma san 0 teavR fixata de partea in Ierloara, prin plumb topit, tar la partea superioara sefixeazacarltgul (prin ghevtnt). Legatura dintre greutate e.i sulul greutatli .se . face prlntr'o coarda, care este treeuta prin .

. seripete, dupa necesltate, (Fig. 34)~ Greutatile cu plumb variaza intre 700-3500 gr .. dupatelul mersulul-ealibru, Ceasornicele de perete eu sehelet de lemn (Schottenuhr) sl ceasornicele cu cue au greutatile turnate din Ionta, i-n diterite Iorme. In cazul eand ceasornlcului.Lse ataseaza si mecanismul de batere, acesta l~i are greutatea lui separata, care ·citntare:;;te intre ·7·50-·1250 gr. .

Maf jos dam un tablou al greutatilor:

·ORRR UN.IVtR.S~L.

2·3 .1·lt 1· .

22 ! 1

1IDH74.NIA

l's lOAN RATIU

. . ~

lllA·TZ)

CLU~

Fiq .. 59.

:Prin ·cli~eul de mai .S1J_S dam ora proportionala:in raport cu ora romaneasca, ·p~ntru prfnctpalele slate de pe Qi(jb.

Aceste fapte ne dau ·0 dovada clara despre netrainlcia lor, deoareee se uzeaza, .se oxldeaza ~i se .dlstrug repede. Ceasarnleele de azi ntcicand DU· vor deveni antlce, prin eadranele .lor de ·metal ~i nlclodata nu vor putea .. 8junge obleete ·de dulel amintiJ:l'rs.m·lllare ..

82

Fill 70.

D.ENUMIR.U

. ..

CEASORNICELOR

I:·

. Ceasornic· de perei:e· (SchoHen):

·GREUT ATE·A

Mersul

! I 8a: t.e rea

I Bat:erea. orelQr $"f.e.durilor _

f

540. fJr:

570. "

.-

1.100. "

1100. "

3500~ "

3000. "

·3750·

.-

·1100.· ~.

3500. .w 3000" tt

3750.. ,.

Ceasornlc "de perete ell cue

(Kakuckuhr) . .. . .... ... .... ... L. • 87(j. ·w'

Ceasornic de ·perele pendula..I. ell

mer$ de 8 zile... .. ~ 1250.,..,

Ceasornic .de petele· penduI~·care

bate orele ~ ~~6 •••• 1100. n

Ceaaornic ·de perere ·peIi4ul~ care

bate sfereurtle ~i orele ~ .. . .. ~ 1100..

Ceasornic mare de perebe sau ·statue (Hausuh i) .. . . " . . . ... .. ..

Ce3:.sornic. de: sufraaerle care bale sfe~riie $i ore:le... ... .. .. ~ ..

Ceasornic pentru. sufra~erie tare bate -orele fi jumlt1\ple

de ore· .. III.. II- ...... =.... ..... ill.... .... ... ...

700. Qr .

3500. ft

300(t .....

3750. '"

·83·

·7.9. CURA·TIREA CEASORNIC.ELOR .MARI.

Rp. I.

Se ia pasta de eurattt ·pe care se pune putin ulelu. In urma, ceasornicarul ia in rnana stanga, cu ·0, cdrpt\,_ placlle scheletului ~i Ie Ireaea ell .pasta 'intr'o singura dlrectie (ell ajutorul unei peril .aspre de .par, pregatita tn .acest scop). Daca ramane undeva vreo pata de ruglna, aceasta se scoate eu ajutorul. noel piei lntinse pe Iemn .. (plla de piele) cu care se

.ireaca pata, ell 0 pasta, pana ce va dtspare,

Plaeile, odata sleiulte cu. pasta, se spala in benzlna ~i se ~terg ell o r carpa curata, pdna cand primese Iustru, In urrna .Iuam un .fir de lemn. de curatit, pe ·care il ascutim in patru unghluri, in forma unei tress f)i cu ajutorul lui- curatlm gaurile osiilor,

'Ceesornfcarul, la curatirea ganrilor, trebue sa Iie Ioarte .atent, pentruea ortce rnurdarie ramasa poate sa impledeoe .meraul ceasornlcului. Plullta de uleiu, d·e pe partea externa it placli, se cura:ta la fel, ell celalalt capat al ·lemnuluL

Bottle se curatR la tel eu aeeeasi perle, spalandu-sein urma in benzlna. In. 10e de aIe sterge .ou earpa, Ie vom usca cu alutorul unei peril moi care se· freaca de 0 bucata de creta ; Ireeam picsa ·pana eand se va usca ~i lustrui.

Dlntil, spitele ei coltll rotilor se· ~terg in fire .de bumbac.

Dintli butuculut se curata ell lemnul ca. sase usuee bine, de .. : .oarece ar putea primi rugina.

.In eazul cand .-avem de curatit obiecte mai marl t;;i mal multe, vom intrebuinta reteta a doua, care e cu .mult mai practica,

curate .. In. aeeasta apa se spala, c~ ajutoruI unei. perii mai mol, solutia care a, mai. ramas pe piese, In urma piesele se tree prlntr'o alta apa eurata, unde se Ilmpezeso,

Piesele .odata scoase din a doua apa, se 'pun intr'un vas de tinichea care contine prat de. firez, produs din lemn de brad, (infie.rbi\ntat .. la Ioc). Piesele se freaca in pratul Inlierbantat atat 'tlmp pana· -c~·and. ram·an perfect uscate. Aceasta se observa atunoi eand praful de fi.rez cade dela sine de pe piese ..

Operatorul totdeauna trebue sa Ingrljeasca de osiile cu butuc dint-at ca sa nu .ram·Ana nicl un fir de prat de firez pe ele, ·deoarece aeest Iapt ar provoca 0 noua ruginlre, Sistemul acesta de curatire se poate apllea, lara frica, sl la arcuri,

Solutia este activa timp de :5.-10 zile, natural, fllnd reincalzlta··totde~una.. In .oazul cand solutia slabeste se ·poate reinoi, adaugandu-i-se 5· san 10.: gr. de spirt de amonlac,

80. ·MONTAREA CEA·SORNIC·.ELOR MARl.

84

Montarea ceasorntcelor .mari este munca tnversa 'a demo tltarii. Aiel Incepem lucrarea cu plesa dernontata ultima data, adiea eu cutia dintata a arcului motoric, in care asezam arcul .. In primul rand, se fixeaza capul 'extern ai. arculul de peretele cutlel, Dupa aeeea, tlnand eutia rntr'o ·earpa" --- in mdna stangil, - in·f~uram areul dela .exterlor spre·interior, pdna cand se

v· ..., ""'" ...,

aseaza perfect, Trebue sa bagam de seama ca sa nu seapam

din mana nici .eutia .~i nici arcul, ·pentruca ar putea ·sa ne vatame . san sa sparga vreun .geam. Introducem osla arculul motorte eu uleiul necesar ~i punem capaeul care se strAnge In minghlna, pentrua intra laloc. La ceasomtcele rnal micl,

.- de: buzunar, capaeul se poate strange "in mana sl cu ajutorul unul corp mai tare, Cutia arcului motorlc, fiind montata, se 8§.eaza In schelet, Apoi se aseaza lao tel ~i celelalte roti, "in serla demontarii, pAna ce se plaseazaIa 10c placa demontabila, pe care 0 prindem in piroanele din pivoti .. Totdeauna trebue .sa· dam o atentiune deosehita parttlor mecanismului de batere

. a sferturilor ~i orelor, pentru ·8 evita dificultatile ulterloare, Plaea demontabila Hind fixam,. montam lnauntru ancora en puntea ·ei sl punem uleiu 'tn toate piulitele dela pivotli

85

Rp .. lL

Luam 3000 gr. (3 litri) apa curata, pe care ·0· punem la foc impreuna en 50 gr. de sapun ordinar, Mesteeam .pana se topeste tot sapunul, Acestel lesii, - cand va fi blne intierbantata, - ii. mal adaugam 20 .gr .. spirt de amoniac, dupa care lntrodueem (puneml.in solutie piesele mecantsmulut demontat, Issandu-le 1.0 minute (in vasul acoperltj.

Dupa trecerca acestui timp seIa 0 perie aspra, de radaeina, .sau de ·0. sarma galbena fin a·, en care se fre·ac8, in SQ·~ lutle, tlecare piesa in parte, pAna oand se curata Irumos.

Dupa aceasta, plesele se pun . Intr'un vas en apa rece ~j.

83. Ceasornicele de perete (Schotten),

rotilor. Ultimele- piese care se monteaza sunt: mecanismul aratatoarelor, cadranul, ara:tatoarele ~i ·ciocanele mecanis .. mulul ·de batere.

In decursul operatiei de montare, mecanlsmul se va prinde numai de dunga plaoilor, pentru 8 nu se lasa urme pe placl.

Ceasornicul astrel aranjat, se mai eontroleaza inca odata din punctul de ·vedere al curateniet si, in urma, se monteaza in cutis anterior curatlta, Se intoarce odata sau de doua ori ·areul sl apoi. ceasornicul se pune in miscare, potrivindu-l la timp, conform ceasornicului de control (pentru a putea Ii regulat) ..

Aceste ceasornice, in parte, sunt produsele industrial casnlee sl a fabricelor din Padurea Neagra (Schwarzwald). Cadranele lor Bunt decorate in oulorl diferite sau in tinlchea relletata (montata sub sticla). Scheletul aeestor ceasornice este Iacut din lemn de tag, Forta motriea este produsa de greutati de fier, turnate in diferite forme. Greutatile atarn·a de Ian]. Bottle sunt fa cute din alama, pe cand osiile Bunt de Iler, ell butuc dlntat si plroane. Plvojll au bucse de alama .. Acest ceasornic se intoarce in fiecare

.zi. .EI are 0 pendula simpla cu disc,

Neajunsul. acestor ceasor ... nice e eli se murdaresc repede, din pricina uleiului care se tngroasa cat t;'i din tocirea bucselor de metal, montate in lemn .. Ceasornicele sunt Mutate in special, de taranii nostri din Ardeal,

Ouratlrea ~i reparatla eeasorntcelor se face astlel : demontam ceasomlcul eu mare atentlune, ~i .. l curatim en pasta cu aiutorul periei. In urma II spalam in benzina f:Ji II stergem eu 0 earpa, Dlntii .rotilor se ~terg cu. bumbac, pe cand butncii dintatl, eu 0 perie uscata. Buesele tocite se scot din lemn ~i se strang; prin batale, intr'o teava conica. Ouratirea lor se f(Lce pe ·0 ata unsa ell pasta ~i apoi useata, Bucsele reparate Ie liirgim cu 0 ·fresa unghiulara, conform necesttattt pivotului, dupa care le montara la loe, Ingrljind ca sa nu aiblt joe mare FSi sanu setrece de roata Inveclnata, Seheletul de lemn se cUfat3; ell un brtceag sau cu o bucata de stiola, pAna ramAne eurat,

Lanturlle se pun mtr'un pahar ell otet, unde se lasa oca 5 minute. Dupa aeeea se treaca in maini, en .ntslp, pAo.a cAnd ~i capata culoarea naturala. In urma, se spala bine eu apa ~i Be USUCH in praf de firez.

81. Ceasornicele de bucatarie ~i birou.

Cutia exterloara a acestor ceasornice este Iacuta, de regula, din tinichea vopslta. Formatul lor este rotund sau patrat. Mecanlsmul acestora se prezlnta con-form figurii Nr .. 71~ .Aeeste mecanisme; care umbla

en 0 intoarcere dela ·8-14 zile, Ie Impartim in trei categorii, dupa feluI mersulul.

82. Ancora cu piroane §-i pen .. dull scerta (fixata· pe osie),

La aceasta categorie de ceasomlce.Iorta arcului fiiildfoarte mare, rotile au 0 turatie fortata. Dtn acest motiv, a1at roata an .. corei cat ~i piroanele acesteia se tocesc repede. Reparatla ceasornioelor amintite mal sus este una dintre cele mal gingase, Fabricantil constatand defectul au inloeuit ancora cu

piroane prin sistemul de .impiedecare ell clllndru, sau printr'o ancora Iibera ell balanta (Fig. Nr. 71)6 Innoirile aduse in mersul ceasornicului .lormeaza celelalte doua categorii. amintite mal sus,

Mersul acestor categorii de ceasornice 11 aDam. deserts in capitolul Nr. 38, iar reparatla in capitolul Nr, 69.

86

87

Aceste ceasornice au atasat sl un mecanism de batere (care a fost descris in capitolul 76).

Dupa montarea rotilor intre plaeile de Iemn si aranjarea mecanismului de batere sl al aratatoarelor, ceasornicul se unge eu ulelu, In urma i se apliea spatele, eadranul t;;i aratatoarele .. Dupa fix·area. ceasornicului in sens vertical, pe perete, i se atArna greutatile ei se potriveste, punandu-I apoi

A • .

In nuscare,

8·4, T ehnica ~i reparatla ceasornicelor desteptatoare.

In zilele noastre, ceasornicele desteptatoare sunt nelipsite din easa, deoarece ele sunt acelea care, la timpul indicat, trezesc omul din somn sl-l trimit la datorle. Ele se construesc in diferite forme. Formele mai simple ca deeoratle se intrebuInteaza in bueataril, iar cele mai mici sl mai frumoase, pe noptierele dormitoarelor.

Constructla lor este a proape unllorma, In 10 cuI mecanismului de batere au atasat un m e can ism de alarma, prin sonerie pe clopot san muzlca pe pie p te n e. Din cauza uzajului lor

ell cap emisferic (rotund), batem partea tocita a gaurii pAna ce .. aceasta se strange. Dupa ce gaura s'a strans in deajuns, IURm 0 fresa unghiulara ~i eu ajutorul acesteia 0 sfredelim exact dupa grosimea pivotului osiel.

In cazul cand gaura osiei este mai . mare st nu se mai poate repara prin butastre, 0 reparam printr'o piulita ell ghevint, Cea mai deasa tocire, - la desteptatoare, - 0 allam la osia rotii oscilatoare, care lsi are pivotul conic; acesta balanseaza intre capetele a doua suruburi ell piulita.

Cand voim sa reparam osia oscilatoare, prindem in penseta cu surub un capat al osiei iar celalalt il sletulm pe 0 platra speelala, de ascutlt (Misisipi), pAna cand vArIul i~i prirneste forma conical Incereandu-I pe unghie, nu mai aluneea.

Rotile delectate se repara in modul aratat la capitolul Nr. 67. Reparatia pieselor detasate fiind term in ata, acestea se curatA ell pasta ell uleiu .. Cand ne apucam de montare, masuram dimenslunile arcului rupt, ell calibratorul, sl-I Inlocuim ell altul nou. Montand ceasornlcul pima la sfar~it, cu.

atentiune, Iixam toate aratatoarele pe ora 12, ingri_jind ca angrenajul rotllor deja mecanismul de alarma sa fie potrivit

spre a putea suna.. .

Curatlnd cutia, cadranul sl sticla, bagam mecanismul in eutie, intoarcem arcurile ~i Ie punem in functiune. Dupa examinarea Iunctlonarli mecanismului de alarma (partea exterloara), potrivim la timp ceasornicul, conform ceasornicului regulator,

85. T ehnica si repararea ceasornicelor de buzunar.

• •

Fi~. 73. prea mare ~1, mal

ales, fiind toarte des expuse la loviri ~i caderi, se detecteaza repede. Defectele cele mal frecvente sunt: ruperea arcurilor; tocirea gaurilor si a osiei rotlt oscilatoare (balansei), precum f$i murdaria care patrunde usor in mecanism ..

In cazul cand ceasornicul a fost prezentat pentru reps .. ratie, se demonteaz8. ell atentiune bucata de bucata, Dupa demontare reparam prima oara gaurile defectuoase din plaei, Punem placa pe nicovala sl, ell ajutorul unui ponson (Bunzen)

88

Inainte de a intra in descrierea tehntcel ceasornlcelor

de buzunar, trebue sa ounoastem anumite notiunl prelimlnare, in legatura ell ele. Aceste notiuni se retera la masurarea lor, deoarece ceasornicele, ca marime, DU sunt egale el difera unul de altul .. Marimea ceasornicelor se mascara en lIiiisuratorul de grosime (calibres, subler), Unltatea de masura

's-e numesta lynye. Lynya este egala ell 2,25'''%. Numarul ltniilor - unut eeasorntc, --- indiferent cat sunt, - se numeste callbruAstazi, revista "Journal Suise de L'Horologiere" din

89

1936, Nr. de pe lunile Nov.v-Dec., intr'o statistica ce 0 face la pagina 36, enumara 3000 de calibre ~i 3200 de marcl ..

Inaltlmea meeanismulul, la calibrarea unui ceasornic, nu joaca rol, nefiind tndieata nicain,

A vand atAtes ff?luri de calibre ~i marel, n·u ne VOID ocupa de toate, ci numai de un gen de schelet al ceasomtcului de buzunar ~i de trei feluri de mersuri (de impledecari rita mice [Hemmunggang]). Acest schelet ei aceste sisteme de mers ne vom ·sili sa Ie redam astfel ineat sa servea-

sea drept model ~i pentru celelalte,

Placa Iundamentala, impreuna ell puntlle montats pe ea, este gaurlta ell un siredel, pentru plvotll osiilor. De cele mai multe ori scheletul este aurit sau argtatat,

A vand in vedere faptul eR alama masiva, din care sunt construite puntile sl plaea rundamentala, este mal putln rezis .. tenta decat pivotii osiilor de otel si este sup usa anumitor eroziunl (tocirl), - din cauza tortel arcului motoric, - tabrtcanttl de ceasornlee au inlocuit sl inloculese si azi gaurile simple, Iacute in alama, prln pietrii, a caror rezlstenta este ell mult mai mare.

Pietrile intrebulntate sunt, de regula, rubine: naturale, sintetice ei imltattt sticloase. Misiunea aeestor pietri e de a aslgura reducerea Ireearll (Irlctlunel) angrenajului preeum ei tocirea pivotllor,

Pietrile sunt pregatlte in dOUR forme: a) gaurite sl b) plate (Fig. 77) .. Cele gaurite, montate lara suruburl pe placa si punti, - la plvotll osiilor mai subtiri, - se numesc u bucse de rubin". In cazul cand aceste pietri sunt montate anticipativ in piulite si apoi fixate, prin suruburt, la schelet, se numesc "schatoane" ~

86. Scheletul ceasornicului de buzunar.

Pietrile·plate au 0 intrebuintare mai redusa, 10- losindu-se numai Is plvotti osiilor osctlatoare. De mul-

b teori aceste pietrii,· fiind fragile, se sparg. Orice crepatura provoaca tocirea

a. __ <._ ! grabnica a plvotllor st, in

_wa~ .. aeelasl timp, chiar Impiedecarea mersului ceasor-

Fill. 77. niculul, In cazuI eand cea-

sornicarul observa 0 astfel de spargere a pietrii, Imediat 0 va : inlocui ell alta nona.

Scheletul ceasornicului de buzunar se compune dintr'o placa fundarnentala ~i mai multe pun]l care inlocuiesc a doua placa, ce ar trebui sa Inchida mecanlsmul. (Fig. 75.)

Placa tundamentald este .tacuta dintr'o bucata de alama maslva de regula tAiata rotund, avand diferite groslml, dupa felul de constructie al ceasornlcului. Grosimea placii varlaza intre ·2-2,6 m/m. Pe .aeeste placi sunt tatate, prin strung,

- in diferite adanclml, - locuri pentru - asezarea pleselor ce compun mecanismul. Pe plaea se aseaza di-

. Ierltele puntl ale pleselor. (Fig. 75.) Puntile, pentru a-sl avea Iooul fix, in a·tara de suruburile de fixare mai au nlste piroane perpendiculare, care au locuri sfredelite in plana fundamentala. Rostul acestor piroane (picioare) e sa fixeze pozitla puntii (Brticke), Fixarea detinittva a puntii, pe plaea fundamentala, este faenta prin suruburile de fixare.

1 Fabrica Audemars Piguet, Geneva (Suisse).

2 Fabrica ,;I nternational- Wa.tch Co." Seha.ffhausen (EI ve~ia) .

90

PiQ'. 76.

91

J

!

;.

. .

8·9·. Ruperea arcurilor.

Multi oamenl nestlutorl, precum ~i unii ceasornlcarl sunt

. ~ .. . . ,.. .

surpnnsr ~1 nu-st pot da seama ca i.n tlmpul noptii, intre orele

.9. seara ~i 3 dimineata, .se rup arcurile ceaso.rnicelor lara. ea sa umble clneva 18 ele, mat .ales cand temperatura treee din eald in rece (soltitil) sau invers, Aceasta se datoreste faptnlui ca omul i~i pune eeasornleul, tncalzlt din buzunar, pe noptlera pe o plaea de stiela, fier, sau marmura, Variatla brusca a temperaturii arcului produce ru pereaarcurllor, Pentru aeeea e recoma n· dabil ca totdeauna ceasornicul ·sa fie pus pe 0 carte, .haina sau lemn, care nu permit vartattunl brusee .de temperatura,

90. Cum se repara un ·arc rupt.?

Arcurile ceasomicelor, .de regula, se rup Ia capete in special Is eel de pe butucul intern. Varlatla punctului de. rupere dela un capatla celalalt este d·e eca 3.5 em .. Arourtle din care s'a rupt 0 bucata eu Iungimea de 3 em, se repara in modul urmator : partea interna a arcului se scoate In evi .. denta f?i se obleste eli ajutorul unut cleste Iat, in fiacara de gaz sau spirt Otelul din arc, astfel incalzlt, se rnoate. Muindu-se arcul, en ajutorul unul cleste special de gau.rit. (Federloehzangen), vom .face 0 noua gaura la capatulIui. Dupa ce .gaura a fost racum, areul se pileste ei se lustrueste cu emeric (Schmirgel-teile), perpendicular pe lattmea lui (pAna se lnalbeste frumos) .. Culoarea albastra si-o reeapata Incalzlndu-I usor. DaM 'ruptura a avut loc la partea externa a arculul, atuncl cu

alutorul unui eleste lat prlndem arcul si .. l introducem. Intr'o .flacRra. In mornentul cand .arcul s'a Inroslt, tacem cArligul, pe care n curattm ca sl la capatul opus al arculul,

91. Cum se probeaza un arc dacacorespunde scopuluisau? .Arcul, odata reparat, fie ·el .ohiar nou, daea voim sa. stim 'c8 estc 'bun pentru un ceasornic si poate sa asigure mersul pentru 24. de ore, iI vom introduce tn cutie sl-I vom intoaree.

Daea aroul mvarteste entia arculul motoric de 4 ori, Inseamna c8 umbla 24. de· ore, deoarece orlce lnv&rtiturA a cutiei garanteaza minlmul de 6 ore de mers, Arcul normal lns8.,. trebue s·a invArta de 5· ori cutla, pentru oa s-a sibs un timp I1ber de ·6 ore .. pentru tntoareerea lui, Aroul unui eea ..

93

87 -. PIESELE CARE C'OMPUN MEC·ANISMUL.

In . sche.Ietul ceasomicelor stmple de buzunar avem trei mecanisme deosebite sl anume : 1 .. mecanismul Iortel ; 2.· mecanismul de intoarcere : 3~ mecanlsmul aratatoarelor.

88.. Mecanism·ul Iorjei,

Mecanismlil Iortei se compune din urmatoarele piese:

Outia dintala a ·arcului motoric (Ftg, 78), care este facuta dintr'o bueata de alama .maslva, lucrata in strung. Ea are la ·bazR o roata dintata, In partea Interloara a cutiei, pe perete, avem un piron sau colt pentru Iixarea ca. patulul exterior al arculul motoric. Cutia are un capac care se inchide ermetic. Atftt" .eapacul cat t;;i

Firl- 78 cutta sunt gaurlte prin eentru, lasand

loc liber pentru osia arcului motorlc, Osia ar.cului motoric (Fig. 79), la unnl din .. eapete, are patru unghlurl, P·e· ea vine tixata roata de inters, numita roata proptltoare (A utzugsrad, Sperrad)

[Fig. 90]~ Tot pe osia arculul motoric, ~.'.- 5···;,.

~ ,

sau, mai bine zis, pe butucul simplu al

osiei avem un colt .(a) de care se fixeaza capul Intern al arcului motono, In. eazul cand se rupe vr.eun dinte al rotl], eI va fi inlocult in ehlpul urmator: se va tala cu. un Ilrez subtlre 0 tiiietura in forma triunghlulara, unde se va introduce 0 plaoa fina· de. alamaee se Iipeste usor ·ell tinol. Aeeasta placa se plleste si se taie la Inal-

timea celorlalti dlnti, fi~. 79 ..

La eeasornicele fine, pe clitia areulul, mal .avem 0 stea de siguranta si un protector (Stelung) . [Fig" 9·8], eli scopul de a nil permite destinderea com ... pleta a arcul ui.

Fill. SQ. A t motoric L .

reu, motoric (Fig. 80) este "facut .dintr'un

otel Iin, uniform sl laminat, avand peste tot acelasl latime. Dllerenta dintre arcuri. se calculeasa pe baza lungimei, grosimei ~i latimel, cat ~i dupa calltatea otelulul.

t--.....L.-.......~ .. ~; ~ - ...

· · ·

1-

·a

I __ ~. _ •• ~

7···,·····,

·

2

· ·

. ,····6·····

_ .. ·8··· . 1.&

____ ~.- ••• .o;_- ..•••• ; ..... ,'010:. ... : .. ~.

92

sornic normal trebue sa. aslgure mersul timp de 3·.0 .de ore, prtn .eele cinci invltrtituri.. Daca areul corespunde ceasornicului, atunci se uleiaza ~i se monteaza in mecanlsm. La arcurile noua, totdeauna se va ing,tiji ca arcul sa nu fie ntet prea lat ei nici prea Ingust, in cutie, deoarece ar freca peretil.

9·2. Tabela de dimensiune a areurilor.

95. Roata secundara (Sekundenrad),

LAp.mea Grosimea LUD.v.mea Lltimea Grosim;ea Lungimea
"'1m. "'fn. Cfm. ~. -J. . lJm.
. _ . .
-
080 007 17,85 t45 0,10 2650
, ,. . t
0,90· Ot08 1"9~50 1,50 OJO 28t50
I 095 OtOO 23"t55 1,55 U,10 25,00
,
1,00 0,10 26,3.0 1,60 Ot1O 25tOO
1;05 0, to. 25·,30 : 1,65 0,1"0 29J)O
1;10 0,.1-0 ·~4~60 1,70. 0,12 26,00
1,15 010 .29,5(l 1.75 o ·to 28~O5
, .
1;20. U,10 27,50 1.8U 9,10 25,60
1,25 0,10· 25,50 1.,85 O~10 28.50
130 U,lO 25.60 1,90 0,10 28,50
, .
1.35 0,1-0 ·26·50 1,00 0,.10 30~UU
, .
1,40 0;10 28,00 Aceasta roam se deosebeste de cea anterioara prin .marimea ei, (Fig. 83)~ Osia sa cu butuc .dintat se deosebeste de celelalte prin aeeea eR plvotnl din spre r cadran se prelungeste pentru a se putea monta pe el ·ara1"atorul secundar, Turatla acestei roti este una la fie·care minut .. Roata urmatoare .cu care

angreneaza se numeste : roata ancorei.

1 Roata. din .meeanismul unui eeasomie "Zenith".

96. ·Cum se vor· 'repara ·roti1e?·

In cazul oand ·unei roti, din cele trei amintite mai sus, i se rupe unul san doi dinti, vom tntrebutnta procedeul de taiere completa a dtntelui, dupa care vom face taletura trionghlulara in obeada :rotii (ell un firez Ioarte subtire de 0,3 uni. tap) .. In aceasta taietura se va .eseza 0 plaea de grostmea din-

Wor rotli, care se va Ilpl cu. putin tinol. In urma ea se va ·twa, .pili ~i sletui frumos, ·

La oeesornicele mal iettine, .. de serie, de multe ori mersul Ie este Ingreunat din cauza grosimei rotilor, care angreneaza pe butucii dlntati, In cazul eand observam un astfel de defect, se reeomanda o r .subtlere a rotilor, Aceasta se executa astiel : tn minghiIi.a '(Sehraubstdcke) de maSH a atelierului prindem un dop de pluta, Luam Intredegetul aratator ei eel mare al min .. el ·stangi roata care trebue pilita ~i ·0 fjxam eu partea superloara (exterioara) pe dop "(care [oaca roIul de suport) .. Ou alutorul manet drepte pllim roata eu o pila lata, - .eu marglnea lara taietu.rii, - atat tlmp pAn~ cand se subtlaza in deajuns. In acelasi timp, ell degetele In care tinem roata prot~iein butucul sa nu-l atingem cu.plla. Durltatlle ramase se niveleazR cu :0 ·plli de emerlc (Schmirgelfeile). Lustruirea se face ell ptla de piele (Lederfeile), tnmulata ou pasta de cura;tit ..

Rotii astlel lustruite, trebue sa-i moo curatim d.intli .pe care ii vom peria cu 0 .perie ·de sArma .. Boata earela li periem dtnttt o vom pune pe banca de nitult (Nietbankchen), care joacli rolul ·de suport. Boata asttel va Ii asezata tncat ·dintii.

·sa nu poata suferi vreo tndolre,

.In casul eand .s'ar rupe vreun· pivot alunei osii, prlndem osia lntr'o teava sub tire , ·de alama, pe care 0 Inealzlm la caput .opus .. Incalzlrea ·Be face in teav8 pentru ea sa ·nU se

95

9·3. Roata minutara fundamentals ·(Minutenra·d).

Outta dintata .a arcului motoric angreneaza ell butucul .dintat (pinions) al osiei. rotll dintate fundamentale (minutare) (Fig ... 8~). Aeeasta roata este asezata "in mijlocului scheletului ceasorniculul. .La ora se lnvarteste 0 singura data. Butucul dintat a1 rotll lundamentale .minutare i~i .are pivoti! SRi. El este ·de 0 lunglme ·egalti· ell in811im.ea scheletului. Prin centrul butuculul din tat. avem ·0· gaura .prin care este Introdus

Fiq. 81.1 steans (putandu-se misea in fort8) osia

mecanismului ·arata"toarelor (Zeigerwellen}.

94~ Roata intermediatoare. (Kletnbodenrad).

Aeeasta roata i~i are ~i ea osia ell plvoti fii. butue dintat (Ffg, 82). Prin angrenalul ce-l ~~~(-~~ face Intre roata mlnutara ~i cea socundara ea mareste turatla aoesteta ·din urma de 60··

de O· ri.

Fj~ .. 82.

:9·4·

arda osia; asttel obtinem .inmulerea ceo dorim, 'In. urma, eu ajutorul unei Iupe, Ilxam .eentrul oslei prin care se va stredeli, ell maslna san stredeluleu scripete.Iocutnoulul pivot, Avand delaosla stredelita, vom introduce in'. ea Un nou pivot, de otel, luorat prin. rnasina de sleluit ~-i .poleit pivotil (Z.ap'fe.nf'olirstu·hl).

9'7. R oata ancorei,

care e fbeata de ea, ori prin presa ori prln ghevint (d). Am. spus mai sus ·ca paIetele ancorei sunt demontabile, pentru ea, in cszul cand s'ar sparge vreuna, sa poata Ii user inlocufta .. Paletele, de. obieeiu, sunt facute· ·din rublne (rubin .sintette), sttclastdlamant, Ancora Impreuna cu. roata aneorel Bunt 'regulatoarele mersului eeasornleulul. Ea face Impiedecarile rltmlee -, .. (Hemmunggang), astgurand rnersul uniform al ceasornfculul. Deschiderea aneorel, - pentru ca sa nu se opreasea .eeasoenieul, -'e reglementata intre d.QU~ piroane, fixate de. schelet (g) prln ghevint,

Spre .deoseblre de, .celelalte roti roata ancoret este construita, de", reguiii, dln otel. In loc de dintil .ncrmall al rotllor care compun mecanlsmul .ceasomlcului, aceasta roata are. niste coltl, conform .celor din Fig. 84~ Formatul acestei rott nu este plat, ei este putin trunehiat conic, Fiind construita din eel. mal tare otel callt, ea are 0 slefulre :~r poleiala 'foarte Irumoasa. 'Numarul eoltllor acestel rotl este de 15'.. Roata este fixata de osia ei de otel, ell. butuc dintat, or i prin presa, orl prin ghevint. Ea joaca rolul ·.d.e Impifrtire a rltmulul ceasornlculut (Ankerrad - Hemmunggang), In. caz de defectare se recornanda tnlocuirea 'ei prin una noua,

98. Ancora ..

·fiq. 84.

99. Roata oscilatoare,

Aeeasta roata atost descoperita earn in acelasitlmp cu. aneora. Numirea eompleta a aeestel rotl e urmatoarea: roata -oscilatoare cu osle ~i plaea carmultoare (balance, Unruh mit wille.) [Fig.. 86.]

."

....

· • .~

,.

.. . + . ,

· .

.

.. , ,

Ancora a fost descoperlta de catre Abbe Hautefeuflle, prin anul 1722. Aceasta aneora n'a corespuns . necesltatllor .~i ·a I-08t .. perfectlonata de 'Mudge, prln anul 175'0, .eretnd tipul de aneore liber.e .. · Aneora llbera este executata din otel fln poleit, san .din alarna, Ea se compune

(Fig. $5) dintr'o fu.rca .fa) ell palete demoutabile :(b), de piatra .sau o.t:el. Dela mijlocul'C'oarnelor turcii pleaea bratul acestela (e). La celalalt capat esre :0. Iurca .simpI'll' (f), care are subt ea; - lao .mijloc, '_. un piron (e);' acesta are. rolul de a fix a deschi.. derea .. rotii oseilaroare. Prln eapul din spre paletele demontabile ale' bratului ancorei, trece osia .ancorei

..

· · ·

·

~ - - ~ -'. ~ ~.- ~ - ... - .....

a ; ..

, .

, '.

,; I 4

· ..

~ ~.

· ,.

· "

..

: .

,

I •••

2 ~ .

. > .

,

~ r

• I

,

l .

h

• I

•

·.C

<Z. .

,

s·

i

..

•

.,

,

• •

· • ,

.

.

.

t".~-------'~~

£.& . .

.d

B

..

..

...

Q ...... _._-

I

I

A ;

I .

~ I"

I , .

I •

.;1

• ,

I •

I 1

·

j

~

·

, ,

b

'0: .•

d· .

.'Fiq. 85 ..

. (------tt

.

• "t; .••. , :' ..

...

.. . .

. . . . "'. ~ . .

Avand .. numirea completa vom .lueerca s·a 0 analizam pe rand' .. Boata oseilatoare (bl este compusa dintr·'u·n· cere tormot din d'oUil 'metale' deoseblte, Intluentablle la variatiile de temperatura. Pe unul din 'dia'metre i·~.i. are .spltele (in.' Dumar de dona). Partea interna a' obezli rotil fi) tmpreuna eu spi\ele este 'filcuta dintr'o bucata de otel ·fin. Partea exterioara este

. din alama, Pe partea externa a rotll (b). .se monteaza, pe ghevmt, .niste suruburl-greutat! (ell ajutorul earora se balan,seam, la precizie·, roata in raport ell osta). ~ur:uburile~gr~u ... . tati, de regula, sunt .facut~ dinalama, Iar Is ceasornioele .. fine.

'F' 8'C'1 i Q. .s,

i . Ancora nlaTea, ,,0ll1eg~"'4

96.

lotUt·J~tt#.If~Ratz: Tt/Jnkiz ." A.,ta ceaaorlllearllDr .. ~ 7.

. .

9.7

din aur .. Roata asttel compusa este rixata pe osie. Osia are un format special (Fig, 86, A), fiind din otel .fin ~i lucrata in strung. Oam la mijlocul osiei are un butue dublu (.d),. pe care

. .

se aseaza in sila roata oscilatoare (b)~ Sub butuclil (d). vine

asezata placa cArmuitoare (Fig. 86, C, c) [Ancerplateaux]

. .

ell pironul oarmuitor (oJ [din piatra sau otel], EI conduce

miscarlle ancorei, dupa faza de desehldere ·R rotii oscl1atoare (b )~ Inaltlmea plvotilor (a).. trebue sit ·tie de eel muIt ·O·~4 mm, avand eapatul emisferic slefuit ~i noIeit, Plaea citrmuitoare eu piron .(c) este facuta· din otel san alama, Ea se construeste in doua forme. Prima iormaeete totdeauna din otel ell piron, Iar in dreptul pironului are 0 taletura semtcireulara, in care [oaea plronul dela aneora, Formaa .doua este facum. dlntr'o placa dubla, strunguita, in forma unei rotl de scripete care are marginea mai tnalta, Pe marginea mai in alta se 'monteaza plronul car-

.multor (g)., iar pe cea mai [oasa, -.in dreptulpironulut, .-. taietura semlclrculara, Dupa numlre, roata trebue sit. oscileze. pe osla (a). Osellatiunlle sunt provocate .de areul spiral (h),.

Iar alimenta.rea fortQtil ·0· face arcul motoric, prin furca ancorel. (Fig. 85.)

La eapatul Intern spiralul .este montat pe 0 bu~ de metal (a) speeiala, care, tntr-o ·parte, are 0·· :taieturii de deschidere sau tnohidere. pentrua putea Ii fixata ~.i .. ridicam usor de pe osle. In alta parte are 0 gaura in. care este Iixar, - cu ajutorul unul piron de alama, - aroul spiral.

Partea externa a areului spiral este montata Intr'un butueel . (Splralkldtzehen), cu sjutorul unui plron. (Fig, 88 b ~·a.) .In urma, butucelul spiralulul se fixeaza de puntea rotii. osollatoare ell surub, (prin piron, sau in sila),

Pe puntea rotlt oscilatoare avem compasul regulator, fixat de ea, prin d·OUR suruburi (Kokresraub) de otel, cu ajutorul placil pietrii acoperttoare. La un· oapat al regulatorului avem doua piroane paralele, .. de .alama, care se numese: "cheia spiralului" (Spi-ral ..

.schlussel). Intre aeeste doua plroane se prinde spira (Umgang) u ltlma, langa butueel. Cu ajutorul acestei chei lungim san seurtam sptralul (partea osellatoare). en cat. scurtam spiralul, prin cheie, ell atat roata oselleaza mar repede ~i invers: daca lungim spirala, oselleaza .mai tneet. Prin seurtarea sau lungirea spiralului se reguleaza mersul ceasornieului.

La ceasornicele mai fine reguIarea se tace printr'un arc special, r fixat spre surubul mierometric. Acesta se numeste nreg.ulator micrometric" .. (Fig. 88.).

I I ,

, .

. , .~ ,

~ .~

.;: : ~ :;: :3!:¥ .:+-- _ ·0

Piq. ~8.

100 •. Arcul spiral.

Dupa materialul din care ·se construesc aceste arc uri, ele se Impart In doua categorii: 1. eategorla arcurilor de otel magnetic ei. 2. categorta arcurilor de aliaj, de metal special, antimagnetic,

Din punct de vedere al tormei, arcurile spirale se tmpart in trei clase: in elasa I-a. intra arcurile splrale simple, in elasa II-a splralele duble inventate de Louis Breguet, Iar in clasa ill-a, areurlle splrale cilindrlce care se Iolosesc lao ceasornicele cronometre ..

98

10J •. Repararea ~l inlocuirea spiralului,

In eazul cand splralul se defecteazii, ceasornicul trebue ·examinat cu. mlnutlozitate, sa vedem. daea nu e ruginlt, In cazuI cand s'a ruginit, totdeauna se recomanda tnlocutrea lui . cu altul O.OU. Daea sprralul nu e ruglnlt el ·numai .indoit, atunct Be obleste ell .ajutorul celor dona pensete subtirl. Rup.turlle totdeau·na se Inlocuesc ..

·99·

102. Cum se lncearca un spiral nou?

103. Mecanismul de Inters.

Un spiral nOll, in primul rand, se examtneaza daea e la tel de gros, de Iat f;li de lung ell eel anterior. Daca corespunde din aeest punet de v·edere se va fixa, ell atentiune, pe bucsa veche a fostului spiral. Odata asezat in bucsa, se monteaza pe roata. Capatul liber al spiralului il prlndem tntr'o penseta sau aparat (Fig. 89), ridicandu-l sus incAt pivotul de abla sa atinga stiela oeasornlcului, asezata anterior pe masa, Rojii oscilatoare i se dA 0 impulsiune de rotatle pentru ca sa oscileze. Daea face intr'un min u t 75 oscilatil complete, . corespunde necesitattler ei se monteaza en butucelul spiraluI-ui pe punte, punandu-se in mi~care pentru control. Daca face mal multe oscilatii, - daea se poate, - ll lunglm, iar daoa nu, se sohimba ell un alt spiral. In eazul cAnd face osellatit mai patine, il seurtam pAna da numarul de 75 de. osellatii. Totdeauna VOID ingriji

Fig. 89~. ca spiralul sa fie bine rna.

surat ei sa nu se frece niealrea, pentruea oriee frecare produce neregularitate.

Un alt defect, la arcurile spirale, provine din lniluenta agentilcr atmosferici; schimbarea vremil provoaea grabiri fji iotArzieri care se redreseaza automat 0 influenta deoseblta exerctta, asupra spiralelor, ~i eAmpurile magnetice in care ajung. Fie un ceasornic orlcat de blne aranjat ~i fixat la punet, daea ajunge Intr'un camp magnetic, - magnetizandu-se,

--- va grabi dela 1-10 minute, in timp de 24 ore.

Ruginirea spiralului e datorita transptrattel corpnlui uman san faptului ca a ajuns in apa.

100

Tehnica ceasornicelor cunoaste doua feluri de mecanisme de tntors . J. Mecanismul de intors eu cheie, mtrebulntat la ceasornicele antice (Fig .. 28). Acest mecanism·e simplu, Osia arcului motoric, tntr'o parte, are 0 pre. lungire patruungbiulara a pivotului, pe care se apllea direct chela de intors (eeasornicul): 2·. MecanisIDul actual: "re-· montoir" e inventat in anul 1842, de catre Philippe Adrian. Acest mecanism eonsta din mal multe plese, (Fig. 90.)

Un mecantsm-remontotr, de intors, se compune din cinci roti de otel, Impartite in doua categorii: 1. Mecanismul propriu zis, de iutoarcere rsi 2~ Mecanismul de potrivire a aratatoarelor la ttmp.

Mecanismul propriu zis, pe Iusul de into arc ere , are 0

roata-coroana en dlntl f?i eoltl (Fig. 91). Dintll acestei ro1i 80- greneaza perfect en roata urmatoare (tot coroana, fixam pe puntea arcului motoric, avAnd dinp duhli). Roata coroana ell dintii dubli angreneaza ell roata lata, proptitoare, (Sperrad] de pe osia arcului motoric . (Fig. 90).

Intoreandu-se rusul, acesta intoarce areul motorie, Colpi dela roata primei coroane angreneaza en ooltii ropj dubIe, de transmisiune (Transmis· sionrad). La mijlocul rotii

FiQ'~ 91. duble avem 0 1ii.ietura cir-

MecanisQlul arAHU:oare)Qr marca Omega. culara in care intra capul

unui arc, . ce 0 tine angrenata, in permanents. de prima .roam·coroana~ Partea opusa rotii duble de transmislune, ~ in cazul

101

triunghiulul pe eolti trebue sa . flo ·tangentil. ··cerculu-I care-I Iormeaza .. vAt.f.ul coltllor,

Inaltimea bratul eoltllor nu trebue sEt ·treae·a. peste. 15°~ .. calculate fn trlunghiulee-Ifon.meaza vA·r.fuI coltului cu planul rotll, In eazulcand un colt al rotil cillndrulul s'ar rupe, se recomanda mlocuirea tntregei rott,

·Cand. n '. av em , ~ .. ~r nlcln u putem procura, :- 0 ·roata-: 'noua, luam dela 0 roata veehe, simi- .; ~ .

" : .

.lara,.· un dinte pe care-I ·taiem i r

. I I

cu portlunea lui. de obada ~1-1 :; j

I ,

.tnloculm in roata deteeta, lipln- ··f ~

du-leu .. atentiunefcu zinc) .. VOID. ··f~· lngrlji, insa, ca roata sa nu se ::~ 1·:

: I

"inc8J.zeaf$cR prea mult, ·C.4nd : ~

curatim 100u1 unde RiD. llplt coltul.vom bagadeeeamace ptatra de ·MiSisipi. sau pila ffna .sa 'nu atinga· trlunghturtle coltllor ..

Bunetul ceasornleulul, ·in mers, 'Ia sistemul -eillndru ·d·epind.e de ascutisul .colttlor; . cu cat eoltfi voe Ii .mat tocitt, cu .. atAt mersul eeasornlculut va Ii mal fngreunat, dand sunete confuse.

cand rldieam Iusul a.rara, - angreneaza imediat cu. .roata inter·medi.a;r·a lao mecantsmul ·aratatoarelor·,. l~sAnd. Ilbera pri-ma. roata .. coroana eu .eolf si dintl. De data aceasta Intoreand Ius·nl,. se ·iutoarce· lntreg mecanismul ·:aratafuarelor (Fig, ·91) ...

Mecanlsmul aratato·arelor .t;;.i cadranul, fiind· Ia fel ell eel descrls .. in. capitolele .aaterloare, D·U -, ne vom .. mai oeupa .. deel, deoareceaceasta chestlune anrtratat-o, pelarg, la loeul potrivit ..

lO·4. ·T abloul .osdlcr-cflindru (zyli~d·er).

Deeemnul Callbrul Nr. Grosimea Lun'limea In~ltimea
.i/1on. ~. 1/-10 "'1m. :1/10 9tJm •.
tott
·.If .w -1- ..• h~/loo.
. .. ··3 8/4 26/Jo .. 7./1.0 .
.. ~---., ~
I:""· . ~ n ,_,. tl-
l· I .
I I
.t I :4 1/1. 6O/JOO· 30/10 '/10:
l. , i
I i . n ( .. I'! "..
.; I 1
·1 .. .8/10
! .5 1/4. .62/100 ~/IO
I " ·tto ,.. ..
j
.
2 ·6 -1/2. 67/100 ,; 31/1.0 ". .. 8/10· .... ..
I ,
.~ "8.a/ C8/100. 3~/l() ·S/io
, 4· tI' " ft
I
I II" ~"
j :9 ·3/4 7.4/100 3~JI0 S/io.
~ n ft "
, Ii I
:2 ..
~. ... 10 if 74/1{1(}" ~jl0 ·9/10
i L . 2 .-n .. .,
, , '" I "
r:----::-. - _ ~ .. _i: i :I
18 ,."t"t 1~!10()· I .. LO/tO .13/10-:
I .". t
Y.iq~ .m· •. ~ I f lot
I· . .

·J05·~ Roata cilin.drica: (Zylinderrad),

. ..

Boata aneorei, ancora .~"i roataoscllatoare, lao . ceasor Iii c e·.·,.

joaca .rolul de tmpledecare sl regulate a mersulul meeanls .. . mului deIorta, Sistemul deserts .. mal SUS ·e:· .un .sistem aneora, In. afara de acesta, .insa, mID. avem ·.~i alte slsteme de: Imptede .. decare .si regulate.

In eele ce urmeaza vom arata partlle unui .meeanlsm tmniedeeator si regulator cillndrie (care a. .r.ost.· inventat de Thomas To.mpion '[1638-171.3], -, in .·ann} 1695)~ [Vezi. Fig. 93] ..

Roata cillndrlea, de regula, .are 15 coltt. ·CQ11if rotlt cllindrlee se deosebese de. al .toli.i. anoore .prin aeeea.ea sunt ridicati pe brat, avand un ascutis triunghiular .. In ... celeee .ur'meaza vom tncerca sa .d·iim. o descriere ·etiintifi.oo, .exaota, ·:"(1 . acestei rot i .' , sustragandu ... ne dela .masurarea ei ..

Cercul :ro:ti"i avand ··S60o, pe un colt rev-in 24°. Din cele 24" de grade, :1.1"0 sunt ocupate de. .trlunghul eoltulul, iar "13°· sunt Ilbere, pentru eontaetul .cu cilindrul. Desehtderea trtun.ghiulut aeestul colt totdeauna trebue sa fie de .1.8°. ~ezarea··

102

I ,

I .

~

: '

. t· •

, .1

. :' .. ~ > I

c

Fill. 94·.

·1. ... ·Cl.uf.rea .. ro·tii d·up. clHn·dru. 2~ C·lufai"ea··cilindrului·dupi.·roati.. 3. ·DemideF~ o.scjl"aUet ..

Oeasorrricarul vaft atent, eand monteazao asttelde ·rO.rim :CU .eiliudru, ca bratels coltilor sa vina Ia mijlocul Weturii acestula. Aceasta pentru ca. ~ nu ·taca .nlct 0·· free~r~ nlel I~ partea de. [os, .nlel 18 eea de SUS, deoarece arprovoca oprirea ··ceasorniculuf ..

Osia r.otii cilindrice e ell butuc dintat avand, de regula, 6, 7 san 8 dinti ~i dol pivott,

)06. Osia-cillndru a r·otii oscilatoare,

Osia rotil osellatoare, Ia cilindru, este facuta dintr'o teava de otel fin, polelta atAt in interior cat ~i la exterior. Intr'o parte, - cea de [os, - este taiata; aeeasta taietura face loc liber pentru intrarea si esirea eoltllor rotli-eillndru. Ea se prezinta conform Ilgurli 93, avand un butuo dublu (c) pe care se aseaza roata oscilatoare (b). Pe un al doilea butuc se aseaza buesa spiralului (e), 18 fel oa sl la roata oseilatoare a ancorei. Aceasta osie-cilindru la capete are doi pivoti de otel fin Cd) luerati si poleiti, care se numesc: tampoane, Pe marginea obedei rotil osellatoare avem fixat un piron de

. alama, care reglementeaza deschiderea cilindruluL

107. Cronometrul.

care face impiedecarea ritmica. Deschiderea ei este regulata printr'un surub fixat la marginea plaeti fundamentale (miatH. in acest seop),

·109. Ceasornicul t,Stopper'~.

Denumlrea de ceasornic "stopper" nu este 0 denumire potrlvita acestui ceasornic, - cunoscut sub acest DUme,-deoarece el este un ceasornic slmplu, de preclzie. Ancora ell 15 pletre, ell balansa eompensata ~i spiral Breguette. Denumirea apartine mecanismului special ce i s'a atasat,

Acest mecanism numit "stop- ..

per" consta din trei partl :

t. Osia rotli seeundare care ar e 0 prelungire f?i in partea din dos a mecanismului, - pe care este Itxata 0 roam fin dintata, - ell dintl Ioarte seurti, Aeeasta roam 0 putem numi : roata motorica a "stopperului".

·2. Osia mlnutara tundamentala, spre deosebire de ceasorntcele normale, unde este pllna, aici este tubulara, Prin aceasta osie trece osia centrals a "stoperului", care, la eapatul din spre cadran are fixat aratato-

rul, iar la partea din dos, 0 Fi". 97.

roata egala in marlme sl din- .

tare ell aceea de· pe osia secundara, Aceasta [oaea rolul mecanismului aratator aI "stopperulni" (prlntr'o punte).

3. A treia parte a mecanismului "stopper" 0 tormeaza sistemul de brate, care este legat intr'o parte de fusul de intors al .remontorului, pe cAnd Ia cealalta parte a sistemulul de brate se afla 0 roata (ldentica en celelalte doua de mai sus).

AceastA roam, - dupa Ielul cum apasam pe caput fusului -remontorulul, - face sau desface Iegatura dintre mecanismul motoric ·~i mecanismul aratator ·al ttstopperului", prin intrarea sa in aetiune.

Cadranul ceasornicelor ,.stopper- se deosebeste de al

105·

Cronometrele sunt ceasornicele de mare precizie care se folosesc, in special, 1a marina. Meeanlsmul de fortJi, este

o uniform ell al ce-

~ lorlalte. Deosebi-

I

$

.

rea este numai la sistemul de impiedecare r i t ttl i c a~ Aceasta impiedecare se numeste : mers cronometru. (Chronometergang.) Mecanismul se prezinta conform Fig .. 95. Roata ancorei este aproape unitorma ell celelalte, deosebindu -se doar prin ascutisul celor 15 colti, Oprirea se Iace pe un singur piron de platra, care e asezat pe un brat sustinut de doua arcuri: unul spiral, de otel f;li -altul de aur, care este extins facAnd legatura de miscare.

p ..

0···_·,·· ., -

Fiq. 95~

J08.. Ancora cu piroane (Roskopf).

Aceasta aneora se intrebulnteaza la ceasornieele mal ieftine. Ea are (Fig. 96) dona piroane'prtn

104

tueul .rotii tundanrentale 1.0,· iar roata .·SO.~· butueul rotii intermediare 10· dintl, Iat roata 75:; butucul rottt seeundare .10· dlnti, Iar roata 70:; butucul .rottt-ancora 7 dinp, .iar roata :15·· eoltt, la care trebue sa-1 caleulam turatla .fieclirei roti tn parte •. Vom proceda astlel: daea cutia areulul motorlc se Invarte odata ~1 angreneaza ell butueul ·totif Iundamentale, care are zeee dinti, atunci roata tundamentala se va invArtt de ·S· orl, deoareee 80: 10 == 8·" .- Daca roata tunda mentala .care are 80 de dintl, se tnvarte odata ~i angreneaza cu butuoul .rotii in term ediato are" care are 10 dlntl, ·atunci roata inter-

medlatoare seva Invartl de 8 .orl, pentruca : 80.:··10 =.8.. Boata Intermediatoare InvArtindu-se odata ~i avand 75· .dinti, care

. .. . .

angreneaza en bu-

tucul de .10 ·din\-i alrotll seoundare, provoaca 7 t5 ·tnratil ·rotii sec und a r e, deoarece : 75 .:: 10 = :7.·,5. In.

timp ce roata seoundara ·face 0 ·turatie eornpleta, avand 70 de .-dinJi. care angreneaza eu cei 7 dinti al butucului rotli-ancore, Ii Imprima acestela 10 turatl, deoarece: 70: 10.·= 7~

. Roata-ancora avand 15: ·colli st facAnd 10 turatil In curs

de 0 mlnuta, -lao fiecare colt avand doua oscilattl: una de Intrare ··~i alta de Ieslre, - 'roata oscilatoare va .. face 30·0· de . osellattl Ia minut, deoarece: 15· X 10· X 2·= 300,. lar la ora· 18.000· osclletti. Deer, un ceasornie care are IIDgrenajul de. mal sus, in decurs de 24 :ore imprimii rotii. oscttatoare: 432.000 .oscilatii pentruea 3·00 X· 60 X·. 24.= 432~OOO~.

Pentru a se putea face exereltll de calcul ·de turatie, dupa 'modul mal sus lndieat, dam tabloul de angrenafe al ceasomloelor uzuale, de care Va .piIteti· servi ~i in eazul .eand se pierde vreo plesa :(roata) ..

eelorlalte ceasornice prin aceea ea are mareat pe el d.iferite calcule de precizle, ·pentru socotlrea vltezel,

·"Sto.pperul*' se monteaza sl se ataseaza numal ceasornlcelor de 0 maroa mal buna,

Intrebulntarea I,stopperului'·'·,. astaz], .. .este - unlversala. El se Intrebninteaza : la sport, masinl, avloane etc .. ete,

lIO.. Protectorul,

A tA.t la oeascrnicele de 'busunar ·cat ~i lao eele rnai man, care sunt de ealitate buna, .Be monteaza pe osia areului motoric un protector (Stellung) [Fig, 98], de arc steaua proteetorulul, ell cinei eolti, este montata pe una din plaoile cutiei arcului motoric, Patru din coltii stelet proteetorulul

sunt coneavt (Fig.: 981~),

d iar al eincilea (e), este convex.

Dlntele convex are menlrea dea opri, la timpul .necesar, in·f~urarea ·6811 desiasurarea arcului, Prln acest protector. areul

este exclus dela .foria, sau ruperea prln lntoarcere. Oele 5. taleturl (d). de· pe

.steaua protectorului In .. semneaza cele ·5 invArtiri. pe care poate sa leo faca, de mers.

'·e··

~i:&Z. 98.

11-1-. Repararea .cadranelor ernallate,

Detectul la cadranele ·emailate obvine, deregula,.la pieioarele de flxare ... Up plelor 'lndoit totdeauna se obleste cu ajutorul unul cleste lat ell care se intinde (trage) ~i. ntei de cum nu se Indoleste, deoareee emailul se poate sparge en usurlnta.

112 •. Cu.m 'se calculeaza turajiile rotilor, cunoscand angrenajul.

Sa presupunem. ell avem un ceasornie de 1-8· llnii, care are angrenajul urmator: Cutta arcului motoric 80· dtntl; bu-

106

107

.......

~

cu

..........

cu

C

~

d nS

~

~

=' o

........

..c ~

f-t

...

CO

~

(eg'tur~.lpUU}<; ) ~ola~o H:t0~ H~O!a

-

00

00

000- .....

-

-------~---------~----~.-- .. ----~-

--

o ,.....

o

.....

(a a q,!!,zqel.l} pe;Jl:;:J 'I uy) :a..10~U"8

H~o~!nlno~nq U~U!a

(auq~zpe.I"u~pun:::.'ta'S) a~~ .un;,as !HOX H~U!a

~ (o)u9~z9 ap}plUU~l{~S!inZ)

o ~Ie°l'E!!p;)m~~lu,

~ lRo'} !t~~tn:>nlnq fHuIG

en

(:31 U q !ZS n"e s= P::> d) :ll.:I°lOW 1flIno.Ie' !aHn:> Ht.U!G

-

00

o 0'.)

o 00

o N

co

o 00 .....

..

o 0

C) 00

00

o

.......

000 ~ .

o

......

(~O q,!zp1!;J.I"iiJo'[ u V )

!:g.~O:'")U1!" H~O.I !HU!a

~ ----~~~~~-----

0:: (3uq!zq::oll.l}P"e.lUQiPun~~sJ ~--~--~---------~--------~-~----

~ a~"8pun~;;c'ts

~ H~O~ !nIn:>ntnq !HU!G

00 l'" t-

'0 00

o 00

OQ 00 00

000- ,.....

..

..

o 00

•

..

•

•

•

•

•

..

•

1_
o 0:'\1 QO ~ CO lQ lQ OC\lC\lt:"J ~ ~ ~ ~ coo 0 !i
~co ""=fI ~ ~ 'q"I ~. Q') Cf) CQ ~'IIIIft ~
-

CO:tl CO 0 00 0 0 QOOOOa:l 0. rLJ 0 0 tOO Q 0
~ ~ .....t ~ ...-4 ,.... """""
........ .,..-t .,.....

~;S (l) CO f!\l ~~ O~Ol"- 0 0 ~ ~ ~~ C\I
C\I ~ r:o ~ :QC'>l r:Q ~ "=fI CQ
~ CQ

00 ~ C\I C\I lQ ~ Q 0 => O'",li 0 0- t:\) ~ t:\I 00 "II!tI C\I
....... ~ ,..... ......t ....... ..... ~ ......,....T""'I ;-I r-t
...... ~ ~ P4 .....
~co CO r-- CIj CC100 r-.. COCO CO ['0. :.c t- t"- oot-- l""- 00

t!'; .c to u'"' It:> 10..0 ~"'aQ~ lQ ~ .0 an ~~ U':I ~
,.... ..-t ~ ~ -- .......... ~ ..... OW-! ...... _.,j ...... ....... ...... ,.... ....
....... ""'"

00 CO 0 C Q 0 0 Q 00 00 CO 0 00 0 0 Or-- 0 0
,..-I ,.... ""'""" - ~ ,..... ,.- --t .,..... ""'"' ..... 1"""'t

CO lQ 0 ~ ~~ 0000. ~ 0 0 cO ~~ 0- ~
{Dec 1- l""'" r-~~._g rD l"- I'" I"--
. ~
~o e- O Q 00 0-0000 0 00 0 c ee ce 0 Q
..... ...,.( ,.... ""'" ..., ,..... :.-Cfj .,.... ~ ...... ...... .... ....t
.

iS~ to lQ to an to ..0000 le 0 lQ ,~ LO~ to ...,
l"'- l'_ l .... I'- ..... r--:ct:CtC ~. t- r- l'" 'lilt' "" ~

O~ 01 C "'=fI ~ C'-J OOO~ '" 0 N ~ "'l!:fI~ f:r.I 10
T'"" .... ..... ...... ~ .... ~ ...... ...... ......t ...... ,.... - .,...IIj .....
..... 1"""t
-
~~ 0 ~ 0 ~~ C~~~ 00 0 0 0 cs co 0 ~
CO (J) co CO eD co (,C co ex> ~ .. 00

Q
aCtO ~ 0 ~ 0":1 &3 ooo~ ~ Q -N 0 ~T 0 ~
I"- e- 00 00 00 00 eo l"- CC CO ~ 00 aJ =
-.::fI
CO
~. ~...:t..:!. Q.l ...
..... ;;-. ;:;- ~~
010 CO CO aD ....... co ....
..... ,._ 1"'- ooooo~ r-- ·00 00 I'- CCI ...
....-II ...... 'II"""iI.i .,.oIl ..... ..... ~ ~ . ......t .... .,....t ~ ....-I
~
· .. · ......
.. 1:1 · ~ · • .. · • •
•
o. 0 .. .. - + .. · ..
• • .. •
.. ~~
· • ~ ~ .. • · • ·
... ~ .. ·
..
~ · ... A ~ • .. · r
.. "
~
'"' - ~ ell C)
1:1 .. · + · · · ·
• •
• ~.
.. · ~ ~ • · ..::: ·
~ ~
.. • ca· t,)
.. I ~
.. ~ ..._. · · ·
f ~. = 4J • L.. ~
a .. . • · · • ·
I) a • = ~
... = .0
Ii = ... ...... M ... ~ O'J. ~ ~ c
~ _ .... =- ~ c:s S '-
as ... ~. i~ 0 - &-. ~ ~ $!
= a ~ s ..... ~
.a. ~ = tC!I! ~ ~
...i... . ~ 109

~ 8

U)

~I""I

~ cc

~ (a tllP-ZPll~ la}~a IA)

::E: I a~.e.lltd l!to~ !~U!a I

--~--~(~~~~~~~~~--------------------------------------------------------------

;;UJq1'7!qaplp"UlQ.l(UV) -

:a-~o::>'[)'8

lA-OJ: !nln:>tllnq lRuIQ

(:;.u qlZ'p8'.:rp un}~) ~OI3.xo H~O~ lRuIG

(au q§2pe.;rpsq:;)9li\) a.xeo:nrq

·'Wrq~$ !HO~ H~U!a

-

o ...,. .

o ,.....

00

-

----------------------J-----------------------------------------~-- ~ ..

-----(---tt-I{-'!l!-zp-e .... ~-ll-::3-q-::)S'I-.- . .M.-Z~)- ............_---------------------------~-------~---------~

~~130l~!P lO C'\l c-.J

Z Trl M 1. __ ..... <0 COD

• Q1w~~lU! :~O~ h1'U!Q.

< (~uq,!zq:)p~p1!.Iuap°ctS'ol9) ------------------------- ............... ~~-- ............. ---------------.--.

o aI~luamep'[)nJ H~O..1

tJ.l !nInonlnq lIlU!Q

~ --------------------1-------------------------------------------------------------,

(3 tI't('!rzpe .Toapoq .OJ. f) }

9 Ielu.am s'8 pun~ !!lO~ nlU!Q

I-~----------------------~-----------------------------------------------------~--------~-

"'3.~ ~

J:i tM. 0 _ ...::!. ~ ~ ~

..c O!""""l .. ~~ ..... -- CO

.~ en ID .. ~ 00 LQ r-- . 00 r..... ["0. r- 00 ;3.. - 00 ""'* ~

_.... as u .. ___. ____. ~....,. I) ~

u ss _. TO TI....,..... ¥"'l ......... C\I ~ ~

0::

( 3t19!ZPe.uallUV)

!a~OOUll !'HO.l n%U!Q rf';

Cl: .. ~ u't(~zq a!.llpl!J:U9.pun~QiS)

UJ a~~pun';)lQS

~ Hlo~ Inln:lTqnq H~U!a

(Ol-uq fl!pe.J:uapu n:l8S) 3."1"eP -un:Jas lR0.1: niUJa

(::3 uq'§zq al.qpe1 a:a If;) rq.lA Z) ~,IeOf'e!pem.;[QlU!

H~O.J: !nln!)t\lnq H~U!a

(Q-tJ't(!Z8 n eq =r= d) : :>p:°loW !nln:'.I"e !QHn:> H~U!O

11Q

00000 ,.....

0- ....

00

o ee

----------------------, . .----------------------------------------

0- .....

o 00

•

..

•

..

..

I

•

•

•

•

•

•

..

_,

-
C\I CO C.,J fr.J QOC\l 00 00 00 ~o 00 ~~ 000.
t- LO CQ ~~eo ~ "f!tI ~ -.::JI ~ 't:II ~ "=S" ~~ "'CI'~~
-
CO l'- 00 00 0000 00 00 00 00 O~ 00 OQo.
,....j 1""14 ~....c 't""'t ..... .,....j ......t "1""""41"""'1 .....t~ ....... ....-1 ,....."1""""4~
0 ~ 0 0 ~~~ COCO <r.I to !D CO ~28 ~~ e.c-:o CO=-te-
~ T.l ;Q CQ .. CQ ~~ ~~ CQf!Q ~CQ ~~ CQ CQ·co
-
0 ..,. 0 0 C\I~Q CNC\I C\.1~ t;\i.C\1 C\J t;\J C\I~ C\J C\I C\1. tN· ~
~ t;\l ,....t .~ 'P'""I,.... ....t ............. ,..... ,...... ......t ..-I ""'1'!'""1 ....-t ...... ....-1....-t ........... 1""'1
-

00 ~ r- CO c,c:cr.o ~~ c.cec CCa:'! ~ (,0 ~co ecce ;o~:c
0 C') lQ Q gsteO lQ~ lQ lQ tOlQ ~&Q 10 .... ";1 ~~ t.OlQlQ
.:t:) ~ .....t ...-I ~ "'=tI ~ .... ,..... ..,....j ..... T"""t '1""1 1""$ ~....t ~ ..... ..... .... ....r
I I l'- ~ eer-- ~ CO~ ~ r-. CO\.CI ecce CO ;c rDtO CO to- l"-
I I i:8 "-I oo~ o or) ~~ o If:i o <X) O~ ~~ oc:cco
lQ l"-. r-- l"- ~~ ~~ "Cf'"'d'I ~~ .. ~~
--
00 c:o 00 :r.; oo~ cce.c cot- ee ee (0«) =cc CO~ ~r--~
......t ..........
0 e.o ~ ~ O~C\I OtO O~ o 'XI OlQ i~ 0\0 Si~:g
r- eo .0 lQ OO("o-CO ~~ -~LO ~~ "l1I ~ ~ ..
00 t 0 0 O='lO 0)= O)~ O')~ ~a:. m~ Q)Q:I ~QOQO
.....-4 ...-II ..-I ..........
---
C\I I 0 "q"'. oo~ ~;g ~~ ~~ ~~ ~~ ~.! .. CC~
...... ~ e.c (C co e.c iOlQ kQ lQ lQlQ
:3 0- -
oN 0
(C ~r- ~ -
C') ..u =1 °If!\l~C "'d" CO """'~ ~iN ~= ~ -.:f ~o • 1"'-=
ct _ 00"1$1 CC t'-X1l' l.Q lQ 10 lQ U':IIO lQ~ .0 lQ lOtO lQ lQ.c
0 tl ~ 0
" ..
..-... e ~ It) IV ID Q) GJ 4) d1
C ~ V 1-1 U ,... U 1-1 U .... () loot U ... to)
IV :g ~ .r-! ~ .... (Co .... ~ ~I"I cO ~ ... ftI ~I""I cd "'1"'1
I .......,a "'d S E a s a 8 s a a 'a s s a a
0 ~ :e: I: ~ . ~ t..i "' r .. .
~. '1""11 C U U U ~ U ~
- Q) Q,l Q) i: II) ~ QJ r I) s s
S -.:: ~
~ ~ :z: ~ ~ z ~ ~
- ~
E ~ ~ :::-. • ~ · - · · ~ • •
~~ t:$
.:t ~ -e ~ c::sC'.lJ • C • • · • ..
~ ~ ~ ~~ .~
;: • ~ ~ ~ ~~ I .. ti · ~ • • •
~~ :;:s
~ ~ · ~ ~ • .. · ..
~.l; ~ .._.. .;C:;
~ ~"q;: .. • · · ..
~ ~ ~. ~ ~~ ~ ~ ~
;:!oo ~ ~;; t-.~ · J...,...... ~ ~ •
~ .. .... ... ~~ t:!l- 1::::.-., C:~ ~E e tS
~~ ~ ... .... .... ~ o I::! o;:s c~ oc:u c~ c ........
~~ Q~~
~ ~.ce "100;).0 ~~ ot..:I~ ~~ ~~ ..._.cs
.~ ~ ~~ SE ~~ ~QS >t!~
~i: ... h .... - .._,.~ ~ '-.a .....,~ }~
;..; ... ... .... - ~~ ~~ ~~ ~. R:;:s ~~
~~ 0 • ~~ ~ ~~
tI) ~ ~~ ~~ ~~ ~~
~~ ~ ~ ... ::. .. ~'- CP;).,- e,-, g~
~ a ... ... ~ ....... ~ ......... ~ ........
Q, ~ ~ ~ ~
........
: -

_.

111

113. Inegrirea capacelor de ceasornic,

Capacelor de ceasorntc, de fier sau otel, cand Ii se toceste lustrul negru, putem sa-l reinoim .. Faeem 0 solutle compusa din: 100· gr. terebentina sl 15 .gr. Iloare de sult (pucloasa), care se Iierbe bine, Irnpreuna, Cu aceasta solutlune ungem

. . • 'A • • II!. ......

eapacele pe parte a pe care dorim s.o megrim .~I, .m urma,

tinem obieetul (C"(1 ajutorul unul eleste) Intr'o flacata de spirt denaturat, atAt tlmp pAnaca evaporeaza toata terebentina jar obieetul primeste un lustru trumos, de ouloare neagra ..

Operatia de inegrire .se mai poate face si cu uleiu de in, dupa acelasl proeedeu. In ambele cazuri, oblectele vor .Ii bine curatlte de orice grasime, cu. solutie de soda caustics, fiind frecate ell 0 perie aspra ~i apol vor Ii uscate .in praf de "firez.

J14. Albastrirea capacelor de ceasornic,

Pentru a obtlne 0 euloare albastra Ia eapacele de ceasornlce, care sunt facute din tier seu otel, ne vom set vi de urmatoarea solutiune: l kgr, de apa destilata (sau de ploaie), in care Introducem 140 gr. de Thio.sulfat de sodiu ~i 35 .. gr. d.e acetat de plumb. Obiectele destinate albastriril, --- inainte de a fi introduse in solutle, --- vor Ii bine euratite en hArtie de emeric sl apoi. polelte. Ele vor ramane in solutle (care-t putin calda) atAt timp pAna cand vor prlmi culoarea dorita~

cilor ~i pivotli.. ,cAt ·~i pletrele buese sau .acoperltoars, ca .sa nu ramana nimic detectuos la ele. Dupa examinarea f$i euratlrea generals si radlcala, se monteaza la loc ceasomicul: mcepand dela eutia arcului motoric ei termlnand eu aratatoarele, Odata eu montarea in cutie se. uleiaza ell uleiu fin top plvotil,

Potrivirea 1a tlmp se face dupa ceasornicul . regulator, Controlul exactitiltii se face intre 8 sl 30 de. zile.

116.· Curitirea cadranelor, ramelor ,i a .ornamentatiilor aurite.

Ouratirea acestor obiecte se Iace tntr'un vas ·de lut, portelan .sau sticla,.in care se introduce; dupa marlmea obiectulul, apa regalii ·CR sa-l poata acoperl .. In. aceasta se PUDf', drept catallzator, praf de negru de fum (Kienruss ; Fuligo ).

Proportia dintre apa regala l?i negrul de tum este de: 500 gr. apa. regala si 10 gr. negru defum, Obiectele de curapl se leaga ell doua sarme de alama .galbena, ell ajutorul earora se introduc in solutle.

Obieetul se tine in solutie ·p·ana cand se observa 'pe .el

. 0 spuma verde. In momentul acela se seoate ~i se spala tntr'un vas cu apa curata ~i rece. In cazul cando pe obieet mal. sunt anumlte murdarll, acesta se reintroduce in solutle, ·unde se tine atata timp .. pana cand se curatA- A pol se seoate sl se spala in apa rece, Dupa spalare, obiectul se .pune In praf de firez de brad Intierbantat, unde .se treaea ·pans eand se usuea bine,

Prin .aceasta operatie, obieetul i$i" reprimeste culoarea origibala veche sl Irumoasa,

"l15. CURA TIREA CEASORNICElOR· DE BUZUNAR.

Ceasornlearul mecanic, dupa ce a faeut demontarea, examinarea ~i reparatia scheletului ~i a pleselor stricate, Ie ·pune pe toate tntr'o eutiebine aeoperita de stlela, ell benzlna I3RU eter.

Piesele se la~a in benzlna san eter 5-10· minute, dupa . care, - ·ell .ajutorul unei pensete, -. se scot sl se. pun ·pe 0 cdrpa .alba. .sau hAttie de matase, pentru ca sa· evaporeze de pe ele solutla respecttva .. Operatla de uscare se poate face si prln stergere, 'In urma, se Ireaca cu. 0 perie alba de par, .pregati.tA in acest scop, Inainte de a Ireea piesele ell perla, ea se va .freca de ·0 bucata de creta; pentru a Ii ·p~rfect uscata, Ceasornlearul va examine .totdeau na dlntii rotllor, butu-

·112·

117. CALCUlUL .APROXIMA TIV DE'. REGIE AL UNUI .AT·ELIER DE CEASORNICAR.

Printr'un atelier mediu. de ceaaomlear-mecanic, unde se tao reparatli (lara vinderea marturtlor), se tntelege: un atelier de reparatli, unde luereaza patronul, un Iucrator $i un ueenle, Acesta e stabtltt Intr'un local, Is strada, in veelnatatea oentrulul unul oras, capitals de jude\. sau -oras de provlncle, .Pentru ca un asttel de .ateller sa Be poatA mentlne, trebue .facut urmatorul caleul :

1.13

11. Furniturile . (piese accesorlt): rotl, osll, arcuri

.. .... ... Xt 6~60. o·

f?1 ·araw. oa·re • I • " • • " • .• I • ". ~ •• , ..

12~ Registre, Imprfmate, timbre, rnarci, hArtie ~i

1.2·00· rechlzttt ··de birou etc . . . . . ~ . . . ~. "

1.3. Donatille la sooletatl sl cersetori, etc, ." ~. " 2~400·

14·, Cheltuell neprevazute ·etc... ~ .". . . . ~. .. ft 2.200·

Total. Lei 144~OOO: (4·~:500 lei aur X 32 =·1.44.000· lei hattie).

Pentru a putea fj aooperita regia de mal Sus, personalul atellerulul, adica patronul, Iucratorul ~i ueenicul, indiferent de repartizarea de lucru (examinarea ~i angajarea luerarll, luorarea de speeialitate, servieiul apartinator ateIierului, - Intern sau extern, - indeplinlt de una din' cele trei per. soane), trebue sa produca, ~ la .media de :8 ore de Iueru pe zi, - orar eate 60 de lei, eeea ee Insemneaza un· total de: 480 lei zllnic, Pentru a ·~tiga aceasta suma e necesar ea personelul sa execute eel putln patru reparatii mljlocli a 120 let

Anul de Iucru fiind 300 de zile, iar productla zilnica de 480 lei, vom putea aeoperi eel 144 .. 000: lei", regia. receruta pentru mentlnerea atelieruluf.

Salariile la un astfel de· atelier, - din totalul .regiei, - consuma ·56,.7°/0, care repartizate salarlatilor, ·pe ora, dau.: 22.

lei pentru patron, 10,25 pentru Iucrator, iar ~,20 lei~enn:u ucenie. Calculat procentual, pentru patron revme 64,63 /0 din salar, pentru luerator 31,820/0, iar pentru ucenic .3,05.%;-

In arar8. de salarul calculat proeentual, sa. mal oblsnueste inca ~l azl .ststemul ·de lueru in parte, adiea : 2/8 trelml pa ....

114

1.. Chiria anuala, medie, a localulul . .. ,~ ." ~ .2~ Impozttul 'medlu, ca1ra stat ~i -eomuna, etc .. }l~ Impozltele :secundare etc. ., .: .. . . .. .. . ..

4·. Salarul mediu al patronulul . . 4 • • • ." •

·5.. Asigurarile ·~i fo·ndul de. pensie al patronulut

(pt. "zile negre") ~. .. . .. . . 0( • • • .. • •

6~ Salarul mediu pentru. Iuerator sl uslgurarlle

de boala " . .. . _ . . .. .• . .1' .. • • " " "

7. Salarul ~i .spescle de Intretinere a ucenieulul 8 .. Incalzitul, lumlnatul, becurile si curatitulateIterului etc. ".."." ". . . ~ . . .. ~ . .

·9·~ A.sigu·rarile Impotrivu Ioeului si a spargerilor 1.0. Uneltele: peril, emerlt, pile, uzarea si toei-

rea. Ior , ....... . . . . .. . ~ .. .. . . ~ · ~ ..

Lei 25000
n ·12.000.:
." 3 •. 800
" 48~·OOO
" 4~80.0
'J 26.00·0
" 3.000
" 6.0lJO
". 1.200'-
" 1,,800 tronului, iar '/s Iuoratorulut. Lucrarile executate in parte se pot face In pravalie sau la domtetltul lucratorului, La aeest sistem de I U· or are, patronul nu mal are niciuna din. obligatllle prevazute in Iegile care sunt in ·vigoare· "(rata de lucrator) ..

119. Cum ·se calculeaza .pretul dereparajie ·al ceasomlcelor?

Reparatia unui ceasornic care .are numai meeanism r de mers, - Inditerent daca e de buzunar, brat&ra .sau pendula, - ce se compune din demontare, examinare, necesnand 3 Ore de Iueru, se va ·t~·a, lao ora· cu. 50 de lei hartie,

In. cazul eand .acelutasi ceasornlc trebue .sa i se lnloeuIasca una din piese: osia .. balansel, osla-oiltndru, osia cu. butuc dlntat, roata dintata, anoora, spiralul obisnuit, areul motorle,

:fusul. de tutors, parghia, cadranul etc .. , valoarea .. piesei va Ii ealculata.In dOUR ore .de lueru ·a 50 de Iei, adtea 100 de lei. Deci, reparatia totala va f.i de 5· ore de lueru .:8- :cAte 50 de lei, .in. total: Lei ·250.

La ceasornlcele en mecanisme atasate (de batere, desteptatOf sau :"stopper~.J, baza de ealeule de 5 ore. de Iueru.; dela aceasta suma de ·bazR, pretul de reparatle se fixeazi de CO~ mUD acord eu elientul.

Calculul de mal sus corespunde pentru orasele capitale de judet sau .simllare lor. Pentru a avea, ins-a, ·0· norma de calculare a pretului de reparatie 81 unui ceasornlc, pentru orlce Iocalltate, cAt si pentru orice clas.a de .ceasornice ~ lueratori, vom da mal [os un tablou de ealeul eompllmentar .

120. T·A B L· 0: ·U.

....
LOCALIT ATIL.E . ~Jasa ·ce·a$ornic·~lor· rep·arate la oil
Clasa· ~ CiHll:drul de I
AncoT3 de l
.preci:z:le sem.precl.zie :Wosko.pf·
I~ .I. 55 Lei 50 Lei 45 Lei
.II~ 50 . 45· 40
" .., "
Capitala IlL 45 M.. 40 .. 35 n
II. I .. ·.50 Lei ·45 Lei 40 Lei
II. 45· 40 35
tl- M tot
·Orave resedtnte de juclet III. ·40 "' 35 • 30 n
•
..
III~ I.· 45 Lei 40· .L.ei. 35 L~i
: IL 40 35 30
,. iii "
Ora,e ptovinci.ale -I ill. 35 w· I 30 .' ~ Ito 115

121. Calculul van%arii ceasornicelor,

Orlee ceasornic, venit din ·fabrica· in magazinele de vanzare (in detall), in primul rand 'trebue sa fie supus la 0 revizulre generals numita repasatle.

Prin repasatte se tntelege ; demontarea ~i examinarea fiecar:ei piese in parte, curattrea, montarea sl punerea la punct a ceasornlcelor. Pentru repasatla 1a pretul-cost-tactura a ceasomicelor, care D,U intrec valoarea de 15 lei aur, se calcu, leaza ·0 taxa de 20%, care se aduna Ia pretul de cost; Garantia ceruta de cumparator nu este altceva deeat .0 aslgurare a bunului mers R. ceasorntculul, pe timp de un an ; aeeasta este un monopol al eelul ce vinde .eeasornicul. Pentru aceasta garantle se calculeaza Ia tel ea Ia repasatle : 20 % din valoarea costului taetura, A1At pretul de cost. cat ~i repasatia si garantla .tormeaza pretul .net al ceasornicului, .la care ceasornicarul are dreptul previizut ·de lege de a-sl calcula beneficinl .de 30%t (Legea de Intranere a speculel, publicataIn 17 Iunie 1923, in Monitorul Otlcial, Nr. ·59·, art .5, all 1)..

. Dela ceasornicele mai scumpe de 15 .lei aur (500 lei hartie) in sus, se va percepe ca taxa de repasatie sl garantle numai cate 10-10%, 'plus 30°/0: eastigul asigurat de lege.

Marfa vanduta sl tacturata de .ceasornicar sau giuvargiu nu se poate inapota, storntza si schlmba din nOll~

Comis"ia de examinare~

..... ~ • II •

..

123. Intrebari si vraspunsurt,

Intru c·a.t expun.erea completa a istoriei, tehnicei t;;.i reparaJiei ceasornicelor cuprinde un spatiu excraor'dfnar. de mare. ,i .ar cere 0 munca Istovttoare, - care ar pucea fi du·sa la bun sf~r~it numai in urma unor sacriflcii prea mari, --- v'om incerca sl .. suplinim· 1ipsurile din material, pzln intrebArl $i iaspun$uri~

La reparatia unui ceasomtc VOID face un deviz detailat, Ia fel ell eel de .mal [os:

1. Demontarea sl examlnarea gene-

rala a ·ceasornicului ..~ · · · .

2. Reparatia generala ~ . ~. . ~ . ~

3. Curatirea generals " ~ . ~ · · ~ 4·. Montarea totala a ceasomlcnlul .

5. Punerea la punct " " "

. .

.6·. 0 roata Iundamentala "... . ~ . . . . . . ~. " 1"20

7 .. Osia rotii oseilatoare . . . . . . . . . . · · · " 120· 8. Arcu1 motorie .~ . . .~ ". . ~ .. . . . . . . · · " 120·

9~ Un aram tor .... . . .. ~ .. . ~ . ~ . .. . " . " " 25

10 .. 0 stiola (geam). . . ... . . ~ .. . . . ~ . ~ . a " .25

}

I 3 ·ore

} de lueru

it 60 Lei . ..

Lei 180

1. Cate teluri de impiedecari· Titmice cunoastem la ceasornice ?

- ·Se ·cunosc 11 Ieluri de Impledecart .ritmice ·~i anume: 1. mersul cu. verges (Spindelgang) ; 2. mersul Clement; 3. mersul Perron ; 4 Verite; 5·. mersul Carton:; 6. impiedecarea lui Kassels ; 7. Imptedeearea lut Amant: 8. lmpledecarea lui Graham ; 9. Impfedecarea lui Tompion (en clllndru); 10 .. mersul Dublex t?i ft. mersul Impiedecarea-eronometru etc.

2. Ce sistem de impiedecari se intrebuinteazlf la eea-

sornicete de azi? .

- Azi se Intrebulnteaza, .Is ceasornlee, sistemele de Impiedecare-ancora si ellindru.

3. Care e sistemut eel mai bun?

- eel mal bun sistem este slstemul aneora en palete de piatra, intrebuintat Ia eeasornicele de precizie ..

.4~ Care sunt avantajele la impiedecarea cu ancortl?· - A vantajele sunt multiple; aceste ceasornlce cu ancora se pot pune la punet cu aiutorul unui compas :micro·metric, obtinandu-se un randamen.t de precizie de. 97,20/0 ..

5·. Oare este rtmdameniul de preeizie at eeasornieelor-

·t- d 2 .

C~ tn ru .. ·

- Randamentul de preciZie :81 ceasornicelor-cilindru este

·117

'22. Calculul ·de reparatie a unul ceasornie,

Total Lei 590

.1-16

mat redus de cat :al .ceasomicelor-ancora, putandu-se numi .sernlpreeise, din cauza variate! de .i.--2 minute, In plus sau tn minus, la ·24 ore .;: aeeasta provtne din cauza variattet de . temperatura $i de constructie.

6~ Dince se compumeslstemutde .imp·iedecare-an.co.rit? ......... Slstemul de tmptedecare .. ancora se compune din : 1 .. roata-ancora en .colti; 2~. ancoraeu oste; ··Iures, palete ~i piron de carma ; ·3. osia .rottl osellatoare r ell ptvorl; 4. ··placa c8rmuitoare eu piron de p.iatra; 5 .. roata . osellatoare ·CU .. suruburile de balansare ~i·6 .areul spiral cu butueelul ~i bucsa lui.

7.~ Din ee se eompune sistemul de impiedecare-cilindru .? .~. Sistemul·de"impie-decare~cilindr·u·.se eompune din. urmatoarele plese : 1. roata cillndru .eu coltt (ell carllg): 2~ osia tubulara-taiata, a rotil oseilatoare ; 3 .. roata oscllatoare .. simpla eu" pironul de impiedeeare sl 4·~ areul spiral ell butucelul .~i. bucsa lui.

8~, Ca·re SU11t asxmtaiete $i· ·d(!sapantajele me reu lui.ci"lin.drU tu:tit de mersul-flncord··?

- Mersul-ancora pretinde ea toate plesele .eomponente :sa - fie puse la punct, .pe eand lao cilindru se admit. una san doua piese mai detectuoase,

9~ Oe deosebire exis·ta. ·.:in.tre sistemele aneora cu· palete, dela ceasornicele de bueunar $i eele pendulil·?

- Punctul derepaus al eeasorntcelor de buzunar, 'slstem .ancora, .se .afla pe 0 linie dreapta, mlsearea :·fi."ind dictata· de arcul spiral, .. pe eand la cele pendula punetul de. repaus ··este··

. .

pe ctroumtertnta unul cere, mlscarea filndu-l data de deschl-

derea pendulei. .

.10~ Care este -misiunea rotii~ancore. ?

.~ Misiunea rotil-ancore este de :·a repartiza energia acumulata de arc, in mod rltmlo, pe paletele ancorel.

11 ~ oau d.inti are roata-ancord a ceosornicelor de bueunar?

. .

- Roata-ancoea .a .eeasornlcelor .. de buzunar are 15· .·.dinti

.cu carli-g .

. :12. Cdti· dinti are .. roata ancord-Graham, Ia pendulev

- Roata anc ora-· Graham, Ia pendule, .are 27-.30. de. dtnti, Dintele "formeazR,.:- ell perp.endiculara pe .. clrcumterfnta ·rQPi:,··~ un unghiu ·de 100.,. Iar caput de 'repaue ·sl paletei, -

.118.

ell Itnia ··care trece prln centrul .axel de spril1n·, - tormeaza un unghiu de·l°~2°~·

13~ Oare sunt sietectele care .·provin· l11; paleteie encoreiGraham?

~ Deteetele cele .mai dese provin din :toclrea '. paletelor, care i~i schlm:ba unghiul de repaus dela 1°-2°.. In eazul .. acesta 8 e sleluese paletele din IlQU, potrivlndu-se, .in urma,

lao dlstanta ceruta,

14~ c« detecte pot sa obvinii lao roata-aneorii Graham? - Toeirea .~i. molinarea eoltilor, care se pot retace ·eu o atentiune .deosebita.

1"5.· Oareeste mottvut·pen·tru.:care dintii Totii,.pepart.e"ll posterioara, sunt .. Iiii·a-tt ·circula.r ?

~ Motivul pentru care dinlii ·rotii. .sunt ·talat!" circular e : .oa lmpiedecarea ·ritmica sa se faca mal llber,

--16. Ce detecte .pr·ov.oaciJ;· roata-ancord, .daca nu·. e ·ni:.ve.tat(t· ?

,- In primul rand Impiedeca mersul prin frecare, In .. al

dollea l~i pierde ritmul.

.17. Care este -misiunoa ancorelor ~

- MisiuQea ancorelor e aeeea .de a "face tmptedeoarea ritmicli si oprlrlle necesare destinderii simultane a areulul.

18 .. Gum fmpiedeca: ancora destinderea ·$imu~ltanil.a arc·ul.ui· .. ?

._ Dlntii ro1ii ... ancora se sprijina, pe partea Interna a

paletei, ::at4t timp pan·a cand miscarea rotti-balansa 'nu schimba paleta de pe partes externa a dintelui pe eea Intema, sau Invers,

19. Care este ·avant.ajul· eeasornicetor cu £mpied·eca.re cilindrica.?

- Avantalul ceasornlcelor cillndrlce consta it:J aeeea

·CR slstemele de Im piedec are. se eompun din piese mai putine

sl mal usor controlabile.

·20.. Ceo deosebire este in·tre ·impiedec·area-an.cor{1, $'£: eea . cilin·drica·?

· - Impiedecarea etllndrlca se Iaee totdeaun .. a ·cu: .ajutoful

unui singur colt, pe cand celelalte tmptedecan se fac alter.nativ, pe·· dot colti, _

1.19:

·21. Ceo m·isiune ·indepline$te roata c·iiindriccJ,.·?

- Beata .clllndrlca Indepllneste mtsiunea repartizarlt foi1ei ·acumulate de arc ~1 transmlsa prln rotile celelalte, pe peretil cfllndrului.

·22·. Ce misiune are .c·ili·n·drul·?

.- Cllindrul are· mislunea sa Impiedeee r desunderea ··si .. multana a. arcului, prin oscilatllle primite dela areul spiral,

23~ Oe misiune are areu; spiral ·.intr·~un ceasomtev - Arcul spiral .are misiunea de a .impar,p. tlmpul in .pant unllorme, prin osetlatil egale (Ia dreapta ~i stanga).

·24~ .Cali- colti are -roata cilindrica?

- Roata ·cilindric·a normala are .15 colti, dar In eazurl exeepttonale poate sa aiba: 12:, 13·, 16.· san 30 de colti, Aeeste rot], tns8; .sunt foarte. rar].

:25. Pentru ceo se int-re.buint·eazli roata ci.lindricil- eu 1·5· colli?

-. Pentruea cifra de 1·5 este a patra parte din 60, care este numarul s~cu.ndelor dintr'un minut. Deel, ceasornlcele care au. rotl ellindru san ancora, cit un alt numar de ·(linti deeat l5, .nu au secundare,

·26. De cate ori se inixirteste, intr'um minut, roataaneora S(lU cilindru (n·o.·rm·ald)?·

- Roata-aneora san cilindru, tntr'un minut, Ia cele mal rnulte eeasorniee, se tnvarteste de 10 orl.

27. Ce proportie ·exislii,. ·in·tre· ciusutru $i roata cilim. .. dried?

- 0 portlune .dln roata ... cilindru, adica un .dinte §i un spatlu lnterdentar S"e· va fmpar.ti In 18 parti, dintre care 8 Iormeaza lunglmea capului dintelul, iar.1.0 spatiul interdentar .. Spatlul de [oc, atat in cilindru cat ~i la exterior, .este de 1/2 parte,

28. Cum uom .aleqe ·un eilindru, rara: model?

- Alegerea o vom face in. asa fel in·cat. [oeul dintelui, in cllindru, sa fie egal ell joe.til eilindrului Intre dlnjl,

29. Ce detect are eeasornieui-etlindru, cand mersul tui: are un sunet ini1bu$it.?

._ Caud un ·ceasornic cu. piedeca-eilindru are ·un. sunet Inabustt tnsemneaza ·ca coltil ro·lii· ·cUindrice sunt toelti, In cazul coltilor bine aseutl]! sunetul este clar,

120

30. Cum se fixeazit ci·Zirtdrul in :roa.ta. ·osc1latQtJTe? - Cflindrul, in roataoscllatoare, se. ·fixe.aza asttel.; pironul reglementaril. desehldeni .trebue sa fie in fata deschide.rii

cilindrulut. . .

3"/. Ce de·feet prodsu: :cilindrele prea aroase ·sau·.prea· sub/in·?

- Oillndrele pres grease se opresc in spatttleInterdentare, pe· cand cele prea subtir! opresc eoltll in ele, prin frecare (oprlnd 'asttel eeasornleul).

32. Care este desehiderea de oscila·tif?" a roeii oseua .. toare, la ceasornieete ·de ·cilindru·?

- Deschtderea de oscilatle .. R rotli os cilato are , 18 c.ea· sornicele clllndru, e de coo 180o~·250~.

33. Pentru ee suni -montate piro.ctne·le de deschidere ale ancoreiv

- Pentru ca ·sa opreasea an cora de: ·R. face ·0 deschidere prea mare ...

34.f Ce ·misiane are ancorav

_. Ancora are misiunea de a transmite oBc·ilatia rit-mica a, rotii balansa, - data de arculspiral prlnImpledecarl .. ~i. scij."'"· pari sueeeslve, - rotll-ancore, care reglementeaza descarearea energlei acumulate de arcul motonc al .oeasomteulul.

35. ·Ce misiune are turca aneoreiv

- Furea aneorei are: o mislune de legatnra Intra aneora, roata aneorel ~i roata oscllatoare cu. placa de carma

36. -Oe misiune indeplinl3~te placa.carmf!,itQar~ eupi- .. ronul de ipiatrii".?

- Placa carmultoare en plronul de pi.atra are misiunea de a misea ancora .dela .dreapta Is. stanga,. ~i .lnvers ..

.37. Oe misiune are pironu; de pe· turea aneorei .?.

- Plrouul de pe Iurea ancorei are mlslunea de a opri, pentru UD. moment, returul ancorel,

:38·. Oe se ·intdmplll' dacCl pironu..l de pe (urea ancorei este prea scurt .. :?

- Daca plronul de pe Iurca aneorel este prea seurt, . atunci roata .osclluroare :iei mareste oscilatia, ·trecAlid. mal

departe in vllrtej. .

.39~. Ou ocazia. sc·him·bl/,ril·o1' de temperatura, ee se int(i.mpltl ~ areu; ,spiral·· .. ?

121

- In .cazul cand este mal cald, arcul se lungeste si piorde din elasticitate, ceea ce ·provoaca· 0 tntarziere in mersul eeasornioulul. In eazul eand .este ·frig, arcul spiral se scurteaza ~i .se lntareste, ceea ce Iace ca ceasomlcul sa umble mal repede, Incalzirlle f:i - raclrile succeslve, lnsa, se compenseaza.

406 Ce trebue ·sa obseruam la un arc spiral montat ? - In prlmul .ra·n·d, trebue sa: observam ca spirele s.B. fle paralele si uniform repartizate, iar .in .randul .al dotlea,

. .

trebue sa observam ea spira exterloara sa nu atlnga roata

fundamentala, ai caret dint! sunt uleitl, deoarece er eapata uleiu. Acesta ar provoca grablrea ceasornicului.

41. Oum se monteazd un spira·l·?

- ·Capul intern. 81 splralului se·· monteaza in gaura bucsel, cu .ajutorul unui piron. Spirele spiralulut trebue sa mearga paralel panala capul extern; unde se prind "in butueel, ell un alt piron.

42. Cum trebue .sa; tie monta t .spiralu! intre piroanele com·pas·ului regulator·?

- Splralul 'trebue ·sa fie .. montat cat mal strans deoarece prin aceasta se poate seurta .sau lungi arcul ; deer, se poate incetini san iutt mer SuI ceasornlculul.

43. Pentru ce trebue sa nioetdm: $i sa balansiim. roata oseilatoare?

- Roata osctlatoare trebue nivelata sl balansata pentru ea centrul ei de greutate sa .. I fix·.a.m· "in centrul osiel pe· care-t ·fjxata~.

44. Ce tacem in caeut cdnd, spiralul tiind scurt, oeasornicul ·grabe~te·?

- In .eazul cand ceasomicul grabeste din cauza splralulul prea seurt, deslacem 4· suruburi regulatoare, repartizand astlel greutatea mal departs de centrul rotll. Daea nlciaceasta operatle nu duce la rezultatut dorit, atuncl il vom schimba cu unul nou,

·45·. Din ce provine sunetul inaoust: La ceasornicete au tmcora?

- Sunetul inabuslt la· ceasornicele ell aneora provine dln mat multo motive: 1 .. din toeirea coltllor rottt-ancora ; 2. din atlngerea spirelor areului spiral una de alta, din atlngerea

122

aroului spiral de spitele rotii os cilatoare ori de puntea balansei si 3·.. din Irecarea plaell carmultoare de fur.ca ancorei.

46.. Oe mistune speeiala mai are spiralu·l:?

~ Spiralul are misiunea spectala de a aduee Ia punctul de repaus roata oseilatoare, care, .tnsa, nu poate sa 0 ·!aea din eauza Impulsluntlor arcului mo to ric, transmise aeestuia

• . ··v

prIll. an cora ..

47~· Oum. se alege arcul spiral potri'vi"t .al: unei Toli oseuatoare .?

- Luam 0 bucata mica ·de ceara pe care o Iipim pe osia rotll oscllatoare .. Flxam, provlzorlu, partea ·jnterna ·R unui are .splral pe oeara ~i de 'partea externa ridleam splralul eu 0 :pens.eta si-I <lam. 0 impulslune de rotatle. Numarul ,mi~ .. · earilor rotli-balansa trebue sa .fie egal ell numarul batiiilor unui ceas (cca ·75), pus la punet.

. .

48. Oe numim roata oseitatoare compensate ?

- Roata oscilatoare eompensata numim acea roata oscllatoare care se compune din dOUR metale deoseblte : otel ~i alama.

49,. De ee e mai buna roata osoilatoare cornp~·nsa·tt'/, P - Beata oscllatoare eompensata e mal buna pentruea se acomodeaza automat variatlunllor atmosferiee.

50~ Gum tunctioneasa roata oseilatoare (Jompensata? - Oonstruetla r ei fiind in partea Intertoara de otel, iar in .partea exterloarade alama, -.·avAn.d suruburi de balansare de alama sau aur, - in. eazul -dllatatllloe lei pastreaza centrul de greutate sl de· repartlzare a greutatilor, atilt la deschidere cat t?i Ia Inehldere.

51. ·Cate· spite au ratite oseuatoarev

- Rotile osellatoare; dela ceasomieele-ancora.eu .doua spite ·iar cele dela ceasornicele-cllmdre au trei,

52. ·Cdle teiuri de pietre eunoastem lao eeasomicei -. La eeasornlce eunoastem patru teluri de ptetre: 1. plette.gaurite, pentru pivotii balanselor ~i rotllor Intermediare ; 2.. pietre· ehatoane, pentru osiile areulul motoric .~i. ale ro1i·"j ~undamentale; 3. pietre plate, aooperltoare de plvoti sl 4. pietre palete st piroanele carmuitoare.

53~ .Ce -rol indeptinesc pietrele in. eeasornieev

- RoInl p Ietrel or' in ceasorniee este· de a evlta tocirea

123

..

pivot.ilOr, osltlor ·~i a gaurllor dirt .. placile seheletulul. Ele

usureaza, in acelasi timp, .. §i. mersul.

5'4~. Ce rot .joaca ·p.fetre.le acoperitoare?

-- Pietrele acoperitoare au rolul de a Ilxajocul pivotllor,

usurand oscilatlile rotil oscllatoare. .

55,.· Ce To.l au pietrele-paleter

..... Pietrele-palete; fllnd slefuite, usureaza tmpiedeearlle ~i scapanle rotil-ancora, Ele sunt practice din caUZR eli nu se tocesc 'repede .. ~i nici ·nIl ·prin·a praful, Un ·alt avanta] e· aeela ca au un indice .de dilatatte foarte mle, menttnand prectsta eeasornicului.

5.6. Ce p·rovo:aca ereparea ·u.Yl.ei pietre in: ceasornicr _. Creparea unei. pletre in eeasornle provoaca tocirea pivotului si, deei, oprirea eeasornlculul.

57'! Pentru ceo se .opreste eeasornicurctuul sid cu cadranul. ·in . sus ?

.__;. Ceasornleul cando sta eu .eadranul in sus ~i se .opreste tnsemneaza eR una. din 'pietrcle .acoperitoare sau gaurite, din spate, s'a crepat, Acest Iapt Impiedeca miscarea plvotului.

. .

·58. Ce t.nsemneazit c.dnd· ceasornieul se opreste fa 0

ora a numild> ? .

. _ C·and ceasornicul se opreste la o ora nnumlta lns-em·neaza cit unul din. coltli rotilor este Indolt,

59. Din ce urooine ineurcarea arauuoarelor?

.: ~ Incuroarea .eratatcarelor provlne din toclrea tevii rotii orare,

60 .. Din ceo .motive se rup arcurtle motoriee Ia eea ... sornice ?

- Areurile motorioe Ia ceasornice, de. regula, se rup din eauza varlattunilor brusce de 'temperatura ...

·61. Pentru ce -ruqineste spiralul ?

.- Spiralul rugineste din cauza transpirattet eorpulut uman.

62. Pentru oe trebue curiiJi.t ·un ceasornie in: tleeareanv - Un oeasornlc trebue curatlt in .fiecare· an pe .. ntruca, uscandu-se ulelul, se Ingreuneaza angrenajul sl se toeesc plvotil oslllor,

63~ Din: ce cauee se TUp. spiralete ?:

. Spiralele se rup din cauza ruginei, .. Daca .nu se rup,

rugina produce perturbarl in mersul ceasomiculut ..

64. Ce defect prouoaca ruperea arcului motorie in anqrenaiul rotito» .?

- In cazul cand arcul motoric se rupe, "in .angrenajul .rotllor, provoaca tndolrea unuia sau a mai mutter dlnti dela cutia arculul motorlc. Iudolrea dintelul sau dintilor,.·"in .. acelasl tlmp, provoaca ~ii 0 Inttnderea lor, care opreste mersul eeasornlculul la tlecare . turatle ·:a rotli. Acest defect se observa dupa ·10-1.2 ore de destlndere a arculul,

.66. Din ce oiel trebue faCllle· osiile, pivoli·i ~1,·"J.h"Jia· de :intors·?

._. Osiile, pivotll si r chela .de tutors trebue :facule din. otelul eel mai tare .§.i. eel mal ·fin.

66~ Oum trebue sa:· fie. pivo·tii" osi.il9T?

- Pi v otii osiilor trebue sa fie· unitorm de .. grosi, bine poleitl, eu capul emlslerlc, avand ·0· lungime eu oeva mal mare deeat grosimea pietrei gaurite, asttel tneat facets. osiel sa ·nu ·ati"nga .. adanchnea pletrei; Lunglmea normala ·a· unui pivot este de ··cca O.,.4~O',.5 mm,

67. Cum alege.m unui eeasornic Q .aneora ·polrivftil·? ._ 0 .ancora potrivita unui -ceasornic care are roata ancorel se .oauta alegand 0 ancora a. mrel palete .au aoelasl [oc, deasupra celor trei colti, .ca ·f?i in spatlul dlntre patru eoltl,

68.. Cum. dista·ntd.m :$i. apropiem ancora de roata

ancorei?

.._ In cazul eand furea .ancorel i.ntr~. prea adane sau nu Intra tndeajuns lntre ooltlt rotil-ancore, .scbtmbam loeul .oslel .ancorei (inalnte sau mapoi, dupa ·cerin.ta)- ...

69. Cum. trebue ·mont.at u·n· ~pi:ral lJrey·uet.?:

_ S·p1.raIUI Breguet se monteaza Ia .. tel ea celelalte 8.pi·· rale, eu deosebirea numai la spira exterloara care este lnd~itB ~i treeuta {afaR leatingepe eelelalte (deasupra eelorlalte spire).

70·~ Care sunt cauzele ··p.r·inc·ipa~ 'ole stN.cdrii. censor-

nioeior ~r

- Cauzele principale ale stricarii ceasorniceler 8UQt:. : ·cMerile~: etocnirile ·~i manulrlle fo$te, .eare due 1& tnellnarea ~. ruperea pivotilor ropi osciletcare.

124

•

an·COrel ..

76 .. Oe desohidere .are aneora in mersv

- Ancora are 0 desehldere de eca 1.0-l2°.

77. Din ee cauzli ceasornicele, cateodata, :griibeitc $.i cateodata inuireie?

~ Prhna ·cau·z·a a intArzierii. sau grabirii eeasornicelor este data de varJatia temperaturil. A doua CRUZ.a este jocul sptralulul Intre plroanele compasului, frec8.rUe· balansei sau

126.

spiralulut, cat t1i eaderea vreunui surub regulator ·de· pe roata oscllatoare Iprin care i~i- pierde eehilibrul).

78 .. Pentru ee sunt bune spiralele antimognetice?

- Spiralele antimagnetlce sunt bune ffindca nu sunt Intluentate de campurlle .magnetlce ale diferitelor aparate ee

~ • v

n·e IncoD.]Orara. . .

79~ 'Care Bunt" cauzete care ne ·arall1 diterentele de

control intre doua ceasornice de preeizie?

.._ Cauzele care arata diferenw,. intre doua ceasornice

de precizie sunt .urmatoarele : 1. eadranele sunt prost i.mpartite ·f;li 2. sunt delectuos montate, avand pieloarele .tncltnate san llplte. Ceasornicelor de ·precizie, pentru a ti.rlguroa . coil .. trolate, li se ·r·eCQmatld& buletinele de observatle (taeute tot-

deanna la aceeasl ora si la acelasl minut], . <

80. Pentru ce nu umb·lil uniiorm. ceasornicele de fa·br·i-

caue mai u$oarif? .

. -". Ceasornlcele de .fa·bri"catie· mai. .u·~oara ca ; Roskopt,

elllndruc zapfl de perete, desteptatoarele de masaprecum ~i ceasornicele :de· automobile, .. nu umhla unirorm dincauza ca roata osctlatoare este lacum dlntr'un slngur metal .~t, decl,

nu este cornpensata,

8"1. Oum se tace tntocuirea areurilor moioriee Y

- In prlmul rand sealege un arc identiccu eel rupt, adtca un ·arc care va aves. .aceeasi lungime, liitime slgroslme (rnasurat cu aparate de speelalitate). Lungimea areuluitrebue sa deacutteiarculut motortccmcttnvarttturt complete .. Montarea arculul in ciltie se face totdeauna dela exterior spre interi-or.

. .

82 .. Pentru ce ·nu se intreb·uinteazii" la ceasormee, ca

uietri-buese, drept acoperi.toare §l ·d·ia.mantele.'·? ..

- Diarnantele provoaca toclre·a,osiilol~ de ot~l, Iiind pres dure pe cand cele din rubin nu Bunt atai. de adlacente.

83.~ Pentru ce este Ti3coman·dabil ca eeasornicarii ·si1

schimbe l'Upade peun ochiu pe aUul.?, . ", fie

- Pentru ca .ochiul sa nu 'se atrofieze ·~1 Ientlla ·sa·

eflcaee in. orice moment,

71 .. Care sunt eauzele osci·latiilor· -prea mici. ale T(;tii oscilatoare?

- Osellatlile mai mici ale. .roti.i .oscilatoare provin din urmatoarele cauze : 1 ... dln creparea pletrelor gaurite ; 2·~· din stirblrea pletrelor palete ; 3~ din. frec.arl sl atingeri: 4·, din . deschiderea prea mare .. ataleturii Iuroli-aneore; :5. din plltrea coltilor r.otii .. ancora; 6. .dln cauza ·greuU1pJ excesive a .rotll oseilatoare ; 7. din plvotli Indolti etc.

72. Ceo provoaoa: deschiderue prea marl ale .rotii oscilatoare v

- Deschlderile prea marl ale rotii .oseilatoare sunt provocate de areunle mo to rice prea tari san din oauza .rotii oscllatoare prea usoare.

73·. Gdle nnre are un spira! .dela ceasornicele cu. .. ··e

ancorav

. . .

- Spiralul normal al eeasorntcelor-ancora are, de· regula,

10-11. spire. Spi rel e Breguet .au .12-13· spire,

74. Ce detect- putem obseroa lao un. ceasornie care se opreste din cando in aind, in li·mpul mersului?

- La un ceasornic care se opreste, .din eand .in cfutd, In tlmpul mersului, putem .observa unul din urmatoarele deiecte: 1~ 'pivotil Bunt prea stransiIn pletre din cauza uleiulul usoat : 2. plvotl! aneorei sunt prea strAn~i .; .. 3 •. unul din .eoltli rotii ancorel .s'a strambat ; 4. coamele Iurcll ancore sunt indoite sau prea Iungi; ···5~ ruroa ·ancorei se freaca de placa carmultoare ete., etc.

75·. Din ceo cauzd Be opresc eeasornieele cand .. sunt auirnate in cui···?

- Ceasorntcele atarnate in. cut se .pot opri din eauza [ocului prea. mare al pivotllor, balansei, ancoreisl rotii-aneore ·cAt $i din eauza .f.recArii ·pivotului placi! oarmultoare de, furea

. I

1"24. Sticle pentru ceasornrce. .

'cristalelCiUildrHIEmPire ·1 Leiltile tPatente I Fasonate 127

125.· NOM.ENCLATU·R:A ROMANEAScA

A ·.PIE·S·ELOR CEASO·RNICELOR·· DE BUZUNAR·~

. .. . . ".. . . . . . ..

l8. Roata cu colti a eilindrului . · 19.· Roata coro an a de inial's,. cu colti

Industria. ceasomieelor apartinaad, "in special, ElvetlenlIQr, Francezilor, Germanllor $i Itallenllor, Intreaga nomenelatura a pleselor a. lost :data de ei.

Prln prezenta .lucrare .. Iaeem ·0 umtla tncercare de a da o nomenclatura 'romaneasca, tlnand seama de nomenelaturlle streme.

. . .

·Denumirea romaneasca

. . . . ... .. ... ..

a] 'Mersul piedeca eu vergea (eu . sc·apari .rltmlce) . . .. .~. . .. . ·b) Mersul pledeea cucarligClement c) Mersul piedeea cu ancora Gra-

ham . .. ~ . .. ~ .. ~ . ... . . . ...

.:d) Mersul piedecaeu ·piroaneAmant e) Mersul piedeoa cucillndruTom-

•

pion e ... · ... • .. .• • .... .... • • .~. .•

f) Mersul piedeca Duplex. . . ~ .g) .. Mersul ptedeea eronometru ~ .~

1. eutia de ceasornle cu. capace . 2~ Seheletul meeanlsmulul, . .. ..~.

. . . . ... .. . .

3 ... Puntea cutlet arculut motoric .

. .

4. Puntea rotli fundamentale rnl-

2.0. ··Roata·. eoroana din1am de tutors

Denumirea Q'erm·ana

2·L. Roata .. dubla de ·tr-ansmJslune . .22. Roata proptitoare de lntors . ~ 23. Roata .. dint·atii a patrarului , _. 2·4. Roata sehtmbatoare, cu. butuc

din 13 t . ~. . ~ .. ~ . .~ ~ w • -

·25~ Boata orara . ~. · ~: " ~ · '. · .2.6·. Roata oscilat.oarc (balansa) ~ o· :27 •. Osia ··ell plvoti .a rotii oseilatoare . 2·8~ Osta-ctlindru eu plvoti ~ ~ . .

29.. O.sia aratato are I or. . 0 .•• _,. • ~

30... Ancora ··CU·. palete, osie ~i piron

Splndelgang Clement- Hackengang

Graham- Ankergang . Amant-Stlttengang

Tompio.n-:Zy lindergang Duplexgang 'Chronometergang

Uhrgehause mit- Deekel D.RS Werkske1 ett ..

Federhausbrucke

at, Paletele de ptatra pentru aneora 32.. Placa carmuttoare .. .~ IL " • *

33~ .. Piron earmultor de platra .. ~

34. Platra, bucsa t;;i. .acoperltoare ·

35. Proptltor . - · · · ~ · · · ·

36. Areul :proptitQrtiIUi " .. ~ ~ .,. .~ .~

37· •. Areul spiral .ordinar ~i Breguet

nutare . . . . ~ . ~. . ~ . . .. Grossbodenradbrucke

·5 .. Puntea rotti in term edlatoar e· Kleinbodenradbrtlcke

:6. Puntea rotll secundare . . . S ekundenradbru eke

7 .. Puntea rottl-ancora. ·T· " 0( .• ~:. Ankerradbrucke

8. Puntea aneoret . . . . . . ~ . . Ankerkolben (Briicke) :9. Puntea rotil -osclletcare ... . .. Unruhefbalancejbrtlcke

10. Clitia dinla.t8.. a .arculul motortc Federhaus

11. Capaeul cutlet arcului rnotortc . Federhausdeekel 12~ Osia arculul motoric ..• .. . ~ _ Federkern

18. Arcul motoric . . . ~ e ' ~ ••. Zu·gfeder

14. Roata :-runa.aIilenqu~ mlnutara Grossbodenrad, Min.u~ teorad

Kleinb.od~n·rad Sekundenrad mit Trie·b· Ankerrad

. .

15· ... · Roata intermedlatoare .. . • e.

1"6.. Boatu secundara eu butue dlntat 17. Beata ell colti a· ancorei • ~ .

sa ·Spira. ... · . · -. · · ~ .. · · .. 39. Buc~a spiralulul · · . ,~ . . .. :40. Butucelul 'spiralului ,.......

·41. Compasul regulator, ell ptroane 42. Fusul de tutors ..".. .. · ~ .~ 43~ Cap pentru tutors (Ooroana}. ~

·44·. Parghte .. . · .~. · · .- ~ · · ... ·45~ Ar~tatorul orar .. ~ ~ · · ~ f. ·46~ Ara:tatoruI de minute (minutar) 47. Aritatorul secundar .. ... " .. . ... 48~. Ar~tatorU1 de viteza ~. · ~ ....

·49. Ra.ma pentru ··s·field:·:~ · ... 11 .~ •

50·. Oadran . .. ... . . to ~, • • • "

51. 1;)urub· ~ .. ... - -. ~ · · · · · ...

Zy linderrad. Au·fzl1..gsrad,. Kronrad mit ·Hacken

. ..

Aufzugsrad, Kronrad

mit Zahn

. .

Transmtsstonsrad

A.iIfzilg.srad·, Sperrad Vtertelrad mit Zahn

Wechselr~·d .. mit . 'Irieb

.Stundenrad Unruherad

Welle mit :~·a.p.ien. Zylinderwelle. m. Zapten . Zelgerwelle

Anker- mit Ankerstslnen un:d Welle

Ankerlevees Hebescheibe· (Ankerplateau)

Hebeste·in

Lochsteine u.Decksterne Sperrkegel

Sperrreder

Spiralteder, normal oder Breguet

Umgang

Splralrolle

Splralkl otz chen

. Avancement A ulzugwelle Krone Kniehebel Stundenzeiger Mmutenzelger

:Sekundenzeiger 'Stopperzeiger Glasrahmen Zifferblati .Schralibe

129

·52·. ·Toatta.. .. . . ~ ti :<1 • • .. ~ 1'.. •

53·. Plaea .. de .resemat ..~.. .. ~ .. ··54; .. Esapementut .ciltndrului • ... 6

55:~ Angrena] ··4 • ~. ~ .• 6 ~ .~ . -. . •

56~ Protector . . .. . ... .. .. j .~ ~

Bllge1

Spreizfeder ··ZYlinderech·appament Angriff:·

Stellung

·82. Olopotul .• . • .: · · :. .. :_. ~.. -.

83... ·.·R'oata~stea· I- ., • ~ 6 .* .. .• ~~ •

.. ... . .. .. . .

·84~· . Roata ItQparpto·are a bafailor •

85 .. Butuc dtntat.mastvsau cu .. plroane

. . .

Glocke Bternrad Bchlossehelbo:

.Hohl·· oder :Holltrieb.-

12.9. Nomenclature romaneasca ·.a uneltelor intreb.uintat.e. ·in atelierele de .eeasornlcarfe .

.fl7:. Placile mecantsmulul • 6 ~ • •

··58.: Osla .areului * .... . • .~. ~. i •. " .6··

. . .. . .. ~ .

59.. Outia a reul \1.1 ..9 ~ ~ ~ ~ • • 60·.: Osta cu .. butue :dititat. ~i .·pivoti ... 6·1. Roata de ·tra.n·spunere· ... .: .~.. .. . 6..2·.· ··RQata: dintata· Iundamentala,

mlnu tara·· ,.·6 ,. ~. •.. • • ~: • ~

63·~ Boata d1ntatti In terinediara ~ 6 ·6,4~. Roata-aneora en eolti "... ~ .... .65··. Aneora ·:c:u palete :·Graham . .

·.·66~. Furca ancorei ... .: . . 67'~ Pnntea osiei-enoore ·:6B:~ Agii't8to.rul pendulet

: 69.~ A reul pendulel . . .

" ill • •

. . ~ . ."

. .. . . .~

Werkplatten F~.derkefll.· Federhaus

Trtebwelle mit Z·a.plen Belsatzrad

.j.. Mosa. de Iueru .~ . ~ . 6 6 ~ ~ ~ .

2. MinghiuA. • .. ~. 1;.. • ~. -. .• • .: ~ ..

8. Strung .. .- ~. . ~. ~ . ~ . a' .~. " •. ~

4·. Roam volanta . .- .~ .. ~ , ~. ~ · 5~ M~.na .de patnma .. la.d·an·cit) ~ ·6:~. Ma~ina de nltult, pe.butuc dlntat

·7·. pons·on· .. : .tt • • • • ~. .•. - • •

~8~ M·.Q,§i.oa de stredelit (pivo·ti) .. .~ ·9 •.. S,.trung. pentru polelt pivotl .: .~

l·O.~. Compas .. de angrenal " ~ - · · 11. Centrallzator. .... ~.. ~ ~ _.. · .- ·

ra Centror ~ . ~ r :.. • •. 6 .• • .•.

t.3·~ Demagnetlzator. ·0 •. ~ ., .. •. w

·14 .. Cutle pentru ··beilzjna (eter) - ...

1"5·. Cleste ·pentru galt.ri §i :colti " •

Grossbodenrad Klelnbodenrad Ankerrad

. . . .

Grahamanker mit. Pa-

Ietten ..

Ankeegabel

.. Ankerwellenbrlicke Pendelhaeken Pendelleder

.7,0. Roata elevatoare cu piroane .. 7·1. Ro·ata·: de .. tnehldere. .~. ~ . . .. .

·72 ... Boata .. alergatoare * .. ~ ".. .• • .~.

7·S. ·VeIl.tilat.orul . .. . *. .•. ~ _ • •

.. . .

Hebestiften.rad

Sehliessrad

. Laufrad Windfang

16·~ Mi:il.ghin.·a ·.de· ttl.a·nit · · .. .. · ·

1:7·.. Tateto.r de ghevint ~ .. t··. ~ ~.. . .•..

18~ ·Nic·ovaIa pentru .arRtAtoare · ~ is. M~.Ina -de .montaj .. ., •. · .. 6·

·.20~ Artl pentru serlpete · .. ..~. ~ ~.'

·:·2· t.. Pia.fra. ·M.issisipi:. ~ .. +. .~: 6 • •

j~2.: Cle~lEr. de tAiat . .: .. 6 .. ~. io·· .~. ~

23·; .. : Cle§te· semtetrcula- ~ . . ._ - . ~ a :.:2:4 .... Oleste plat, .~ .: ~ .~ ~ :,~ .:. · · ·25:· .. Cleste rotund .~ ~.. · :. ~ .~ :~ · . 20 .. Lemn pentru pilit " .. .. ~ .! • .2·7~ 'Oompas opt · · .~ ~ .. .. ... .... · .·28 ... Misurator· .·p.enlru. ·pris-nele · ~ ::2.~l" . MasuratO"f. ·d·e: .:gau.ri.. .... :. 6 * ~ ~. •

30 .. ·Misllritoi de:· groSi.ml. 6 .•. ·9 ~

3·). :Masurator ::centimal. .. ~ - '" ·

74. Plaea .i"mpa·rtito.are· a sfe.rt-uril()f

75. Bra(ul eliberator .. .. .. .. . " ~ . ~

·16 ... Areul .bratului eltberator 6 ~. •

77·. ·.·CArngul de In enid ere ~ ~ ~ ~ .. 78·. ·Galculatorlll .Cll ·colli. • ~ .. ~. .,. .. '. 79. VArtejul ·opritor . .: .~ . .~ ~. .

·80~. ·Elevatorul·cJocanului .. ~ .. _ a •

. . ... ... .. .

8'1 .. ·Cio.canul. .. __ . ;. • .; :.. . ." ".. . ..

180:

Viertelstu·ndentaJel A·us}os·erarm :Ao.sIO$·ungsarmfe·der Sperrkegel

Rechen mit ··H:acken

: . . . . .. .. ". ~.... .

Scho.pfer Hamm·erh~bel ·Hammer

Arbeltstlsch

. .

Schraubstoek

. Drehstuhl

·:Schwungrad Walzin·ascblne

Triebntetmaacblne

PUDzeIi. ··Zapfeneilibohr.:rDascbine: :Z.apf~nf.qll.iers:tubl Eingriffzirkel

Planteure

·0 nruhwagen Entmagnetislerapparet Aetherdosen

.Federloch~ und.Haeken .. '

···z.ang.e.

Feilkolben :·Schneidei·sen·

". . ~. ". .. .

. ZeigeraufsetZe.D. ..Fassungsmaschin·e ..

, ..

Drehbogen

MissiSipiStelne Beisszange :Halbrundz·ange . FlsQh,zapge

Rundzaage Feilholz -, R·undla.ufZirk·el Sehiebmass Locbmass Trie:b·mRsS ZebIi telmass.

·13:.1

32. Masurator de cilindre . . ~ 9

33. Miisurator pentru arcuri . ~ .

34. Masurator de pivotl . . . . .

35. Inima de strung .. .. ~ . . . ..

36. Cutit de strung . ~ . . . ~ . 37 .. Cadra de ferastrau . . . ~. .

88. Ciocan .1O.1O... . ~ . . .

39. Coada de ciocan . .. .. .. ~ ~. .

40. Foarfece pentru tinichea . .. .

41. Lampa ell spirt de ltpit . 6 • •

42. Saldator (ciocan de lipit) . ~ .

43. Nicovala . ~ ~ . . .. . ~ .. . ..

44. Cutie pentru uleiu .. . . .. . ~

45. Uleietor ~ ~ . . . .. . .. . . ..

46. PilA la til. . , . . ~ ~ . ~ .. . 47.. Pila - 8C • .. . . • ~ ~ • .. . .

48. Arc de intoarcere .. ~ . .. ~ .

49. Pila de plvotl .. ~ . . . . . .

50. Pila de piele . . .. . . . ~ .

51. Perle de ceasornice . . 4 • •

52. Perie de alarna . . . . . . ..

53. Surubelnita .. . . .. ~ . . . .

54. Penseta .. .. .. " .. . . . . , ..

55. Scripete pentru sfredel . .. . .

56. Penseta en surub . . . . ~ ~ 57.. Penseta universals. . .. . . .

58. Cutlt de curatit lemnul . . . .

59. Cheie de deschis montajul . .

60. Fresa unghiulara . . . . . .. .. 6 t. Pila-eutit .. .. . . ~ · . . ~.

62. Pila de emeric . . . . ~ . . .

63. Emeric .. . .. .. . .. . . . .

64. Lemn de cura1it (de clocotic) .

65. Cutie de furnituri . . . . . ..

66. L u pit .. .. . . . .. A • .. • ~ •

67. Banca de nituit . . ~ ~ . . .

182

Zylind erm ass Federmass Zapfenmass Drehherz

Stichel Laubsagebogen Hammer Hammerstiel Blechscheere Lotlampe

Lotkolben

Amboss

Olnaptehen

Olgeber

Flachfeile NadeHeile Drehbogen Zapfenpolierfeile Lederfeile

Taschen uhrbiirste Messingbiirste Schraubenzieher Kornzange

B ohrh alter Stiftenkli:ibchen Unlversalklobehen Holzj tzmesser Fassungsschl iissel Stupsreibahle Messerfeile Schmirgelteile Schmirgel

Putzholz Furniturenschachtel Lupe

Nietbank

PA RT E A III.

GIUVAERGERIA METALE NOBILE = MONEDE:I PIETRE PRETIOASE '" GRAVURA. • EMAILARE

FiQ. 99. .

Giuvaer~i:ul la masa de [ucr'u.

130. GiuvaergiuI ~i giuvaergeria.

I.n bogatul di:tionar al Iimbii noastre sunt 0 serie Intreaga de C?Vlnt~ care Intra in sfera notlunll de giuvaergtu. Pentru a 1amUM odata pentru totdeauna aceste cuvinte vom da 0 clasificare a.lor. Sfer~ noti~nii de ~uvaergiu cuprinde doua mari categorii ~1 an~~e. ~ .. Gl~~aergIul mecanic propriu zis la care apartin: aurarn, ar~IDt~rlll topit?rii. fasonatorii ~i galvanizatorii. Acestta prelucreaza, dID materiile brute, aliajele speelale si giuvaerele

ISTORIA METALELOR NOBILE.

131. BIJUTERII ~I OBIECTE.

Omul prin telul sau de a fi, din cele mai vechi timpuri, avea 0 placere deosebtta de a se impodobi ell tot telul de obiecte frumoase ~i de valoare. Primele obiecte tntrebulntate ca "zorzoane" au fost bucatile de aur. In epoca pietrii necoplite, oamenii se impodobeau ell cristalele diferitelor pietre, produse din natura. Cultura, stiinta ~i civlllzatia popoarelor inaintAnd din ce in ce, - dupa cum ne arata resturile arheologice, - in scurta vreme au progresat ~i in gusturile artistice, astfel incAt cristalele

fiq. 101.

Interiorul unui atelier de giuvaergiu din Germania (secolul XVI).

Dupa gravura lui Stephanus ..

Piq. 101~

Obiect tn stil romAnesc (din secolul XII).1

f i:q+ 10'].

Co~ulet transilvAnen decorat eu email '(din secolul XVI!).!

brute. 2. In categoria a dona intra gravorii de arta cizelatorii, ~ tlntuttorit de pietre ei lueratorii de serie. Acestia se ocupa en prelucrarea si decorarea giuvaerelor (bijuteriilor brute), dandu-le fasonul final pentru a Ii trecute la vAnzatori ~care se n~m~~c giuv.aergiit bijutieri). Pentru cei cuprinsi ill s~era .notiun~l de giuvaergiu se cere 3 ani de practtea in atelier si scoala. Iar pentru primirea diplomei de maestru se mai cer !n plus altt trei ani de practlca st teorie, in care timp trebue sa se specializeze. La bijutieri, in sehimb, se cere doar inregistrarea firmei ~i capltalul.

134

si primele deeoruri au inceput sa fie inlocuite eu alte obiecte si corpuri, descoperite in decursul vremurilor.

Pietrele primitive, expuse spargeriior, sgaeleturilor ~i

tuturor capriciilor naturii, au Inceput sa fie lasate Is 0 parte ei in loeul lor a tnoeput sa se cultive gustul pentru primele metale oferite de natura. Astlel, in tlmpurtle despre care

. istoria nu ne amlnteste ntmte, a lost descoperit aurul. Prin

•

calttattle sale exceptlonale, el a fost imbrati~at eu toata cal-

1 Rith Gyorgy: Az Lparmiiveszet konyve, Budapest, 1912. 2 Mih.8.1yk J,,: A zomanc, Budapest, l~Ol, pag, 129 ..

-136

dura de omen ire sl s'a format in jurullui un adevarat cult, Toata Iumea a inceput sa se sbata pentru a ca.~tiga acest metal pretios, scotandu-l din adanelmtle pamantului, deoarece in el vedeau fericirea, in el vedeau stima ~i bogatia .. Omenirea prin el if$i vedea aslgurat slmtul de rezistenta ei de perpetuare a speciei.

Necesitatile personale de aprovizionare a oamenilor ell produsele naturii, in timpurile vechi, erau satlsfacute CR ~i azl, in targurl, TArgurile din vechile vremuri nu semanau eu cele de azi, deoarece ele se faceau prin schimburile de oblecte.

Fiil• 103.

Co~ulet din Clo~ca eu puii de aur, aflaHl la Pietroasa (Romania).1

Ceva mai tarzlu, auruI care era considerat ca rege intre metale sl rege al bogatiei a servit drept material de schimb pentru procurarea celor necesare omului. Aurul, Insa, fiind in bulgarl neeantartt si nemasurat, sehlmbul din targuri era anevoios ~i asttel bulgarii de aur au Iost, in ceJe din urma, impartiti in bueat! mal mici, nniforme, care au inceput sa joace rolul primilor bani.

In timpurile cand ~efii triburilor ~i ai popoarelor antice au Inceput sa cunoasca semnele scrisulul, s'au racut f1i primele monede veritabile, care purtau figura domnitorului respectiv. Ele ne-au ramas, pana in ziua de azl, ca piese de muzeu.

In timpurile mai noua aurul a lost suprapretult tji con" stitue un adevarat sernn al puterii ~i stapanirii unui popor, Aurul, prin straluelrea f;li valoarea sa, a pus in mlscare olume Intreaga, Astlel a trimis pe Argonautl pe insulele Cholehesului, a manat pe Evrei ~i Fenicieni in legendarele mine de aur ale Ofirului. Tot farmecele aurului au pus pe drum pe Marco Polo trlmltandu-l in China, pe Cristof Columb in America etc .. etc.

In urma exploatarilor acestor popoare ne-au ramas

1 MihaIyk J.: A zomane, 1902.

136

Fill. 104. Giuvaere nationale romA~e,ti (transilvJ.nene). prevAtite In atelierul autorului~ .

.

capodopere de arm ca: vitelul de aur at Evreilor din timpuI lui Moise, al earui tablou se pastreaza in Muzeul Vatican din Boma.' Closca ell puii de Bur, descoperitii in anul 1897 in comuna Pietroasa, la poalele muntelui lstrrta (Romanla), Ea se compune din 22 bucati de obleete, din care StatuI roman a recuperat de abia 12 (pe care le-a pastrat in Muzeul de Antichitiiti din Buouresti). In urma Razboiului mondial au luat drumul Rusiel.

Mai sus am amiotit doua coniori de arm, compuse din mai multe obiecte

FiQ+ 105. decorative, care erau adeviiratele )tzor--

Giuvaer t.ra ns i lvariea.n in si:il zoane" ale Iostllor lor proprietari.. Simaghiar.

(Din co lectta autorului.) multan ell acestea, vechii maestri ai

timpurilor au Iaeut 0 serle intreaga de astfel de bijuterti, statui si diferite obiccte pretioase, care dr coreaza muzeele din zilele noastre, Purtarea bijuteriilor cAt sl pregatirea lor, - care au fost executate de maestri giuvaergii sl aurari ai timpurilor trecute, - au

132. Aurul.

Aurul este un metal de culoare galbena, care se gaseste in stare nativa prin pietrele muntilor, in filoane sau prin nisipurile apelor, Ele vin din munte ~i aduc ell sine farAmaturile pietrelor aurllere.

In afara de acestea, se mai afia ~i in bucatt masive de mai multe kilograme, care poarta numirea de pepite, Cele mal vestite peplte, gasite

A ........

nana In pre-

zent sunt: pe ... pita austraIlana de 285 kg., descoperita in anul 1872 ; 2. pepita californiana de 84 kg. Minele de aur din Romania (A r de a I) astaz! produc

Filiil'~ 108.

aproximativ Mop iransilv~neni scot~nd aur cu saitarocul din Arief.1

5.000 kg. de

aur fin anual , ceea ce este egal en [umatatea productiel de aur a tntregei Europe). In Intreaga lume, in raportul productiei, Romania ocupa locnl al Xlv-Iea, Tona de minereu din Romania cuprinde CCR 15 grame de sur fin.

Minele de aur din RomAnia sunt cele dela: Baia- Mare, Rosta-Montana, Abrud, Brad sl Zlatna. Aici minereul care ~ontine aurul se scoate din stancile muntllor, ell ajutorul dinamitei ciocanelor si tarnacoapelor, Materialul scos asttel este sdrObit, pisat ~i maelnat fin in steampnri. In urma este spala! in apa, Apei i se da drumul pe placile de cupru, ondulate ~l amalgamate ell mercur (flotatie). Aceste masini sl pl~ci amalgamate sunt pregattte special pentrn scoaterea aurului, Mercurul

. de pe plaelle de cupru, - cand trece peste ele apa ce duce ell .sine namolul de piatra care contine aurul, - n prinde in

Fi:ij'o 106.

Giuvaer transilvanean decorat in email ~i eu pieire smarailde. in sol maqhiar. Din colecria a uiorului.

ramas pana in timpul de fata strans legate de sufletul nostru. Odata eu descoperirea ~i intrebulntarea tot

~ mai deasa a aurului s'a resimtlt foarte mult lipsa lui. In urma s'a introdus si tntrebulntarea arglntului,

In anul 1735 a fost descoperlta platina, prin nisipurile aurifere ale fluviului Pinto. din America de Sud sl in Muntii Urali (Nisnye-Tagilszk), din Rusia Platina de asemenea, a fost inglobata

. ,

in sirul metalelor nobile, servind acelorasl scopuri.

fig. 107.

Na~fa saseasc~ hansil vaneana, de aur, eu email. din secolul XVI.

1 Tolnai V ilag Nagylexikon, VoL 2, pag. 217.

188

1 Tolnai VilAglexikon, Vol. 2.

189

intregime. Plaeile de cupru amalgamate, in urma, yin curatlte ell niste razatoare, Materialul obtinut este bagat in creuzete de .grafit ei cuptoare speelale, unde se face evap 0 rare a mercurului, In urma, prln ratinare, se separa aurul de argint. Ultima fazR a scoateril aurului este clnerarea.

Aurul sdrobit a ajuns fn albia raunlor de rnunte unde R fost amestecat in nislpul lor .. Acesta j·nca ~i asl este· scos dupa vechiul sistem roman, en saltrocul (0 lopata speelala)

~ [Fig .. ·107], eu ajutorul caruia .se

spala. Ohlar in .apele raurllor din care este scos (Arles, Val.ea Rosiel, etc.); nlsipul de aur este tratat -cu mercur sl strans in.. :.,'~~;'~... tr'o carpa pAna ceo se scurge

/:;:)h~· surplusul de mercur, ramAnAn·d :L:~'r· numal aurul in fotma de bul-

~ .. :. ~

... ~ .. .

gar "( care in urma este ars sl

useat). EI se vinde Statului prin Oficul de preschlmbare, in pretulzllei. Aurul romanesc de mina are intre 16-2·2 carate.

Prin anul 1913 kilogramul de aurde ·24. carate era platil,

Fig. 109. in Austro-Ungaria, eu 3280 co-

'Cintar special pentxu cAntarit aurul. roane, iar in Romania, Franta,

ltalia sl Elvetia ell 50/0 .mai .mult, adica in lei. aur ell 3444, pe ·citnd in Statele Unite ell: 66.4:, 622· dolart .aur ..

13·3, Caratul, sernerul ~i prornila,

AUruI ehlmle pur este aurulfin care nu contlne nici un lilt corp stein ... Acest aur se numeste aur de 1000 de puncte (24 de carate sau 2·88· de semere),

Cele lOOO de punete .lmpartlte eu 24 ne dau valoarea proportionala ·efectiva a caratului, . care e de 41",-66 punete.numlte miimi sau promile. Deci, de 24 ori 41,66 De da totalul de 1,000 punete a aurulul pur, Orlce carat se imparte in ·12 semerl, adica un semer va Ii de: 3,472 puncte din mie (promila 0/00).

Caratul, semerul sl promlla exprima totdeauna proportia de aur pur ce se gaseste Intr'un aliaj, care formeazR aurul giuvaerelor (bijuteriilor).

140:

. "'x :

AUInI pur flind foarte moale sl tooindu .. se usor, vow da mai Ios un tablou de proportle dupa carate, semer ~r promile, (prin care el ia parte proportlonala tn aliaj).

l33·. Ta bloul de proporjii.

Carate Semere Promile 0/00 Carate ·Seme~e . Promile 0/00
1 - 12 == 0·04166 is ~- 156 ~ O~54146.
" _. •• . , ._
H
2 - 24 == O~083S3 1.4 .==: 168 == O~585
" _. u ... H
3 - 86 .= 0·125 15 =:=180 == 0·625
u - " n H I
4 _. 48 = O~16666 16 .~ 192 == O~666666
" H ,10 "
5 -. 60· H == 0'20833 17 . == 204 = .(t'i08a3 .
,~ - .,11 '!I 9
6 ~ 72 -:- 0·250 18 .~ 216 = O~7fiCl
'9 - U· H tt
7 ~ 84 ==·0·29166 .19· = 228 = ·0·79166·
." - " H ".
8 - 96 ==:; O~33S 20 === 240 = 0·88333
. , - 10, ,~ til
9 - 10M ;:::::; O~375 at ;:::::: ·252 ==- 0-875
·i9 ....------. ~ , U H
10 - 120 =. O~41666 22 = 264· '" =·O.gl666
H -- H H
11 .. 132 = 0·4-5833 23 27·.6 :=:: 0·95833
- -
n ._.., H H - H
12 - 144 = 0·500 24: == 288 ~, = 1·0 'nuell
'"' - H " .

134 .•. Valoarea aurului fin. in anul 1913 ·(in. diferite state).1··

..., Pretul unul
= DENUMIRE·A rlRIL·OR Denumirea
.Q,) kg. de Bur·fin
..... .monedelor
zg iri valut4-a.ut
I
"
1. Romania • ~ .. • • - ~ .. • Lei. 3444, 44
:
2 Elvetia • • • .. • • • · • • Frank 3444, 44
3 Franta • • • 4· 6 ~ • • .. • Frank ·3444, 44
I . .
4 Italla ~ .. • .. - • .. Lira 3444, 44
• .-. ~ 'II
5 Spania ~ - • .. • .. · · • .. Pesetas. .3444, 44
·6· Bulgaria Leva -
.. • .. • , ~ • • •
7 Belgia . • to .... • .. ~ .. ~ • Frank 3444, 44
·8 Grecla .. ~ ... .. • • .:. • .. oO •• Drachma .. 34·44, 44
·9· Serbia ~ • ~ . • .. .. .. • Dinar 344·4,.44
1"0: Ungarla" (1926) .( 9OOjl()OOj • .. Pengli 3420. ~
11 Austro-Ungaria Koroane ·3280. -
• .. ~ .. · •
·12 Statele Unite (U.S.A.) .... .. • Dolari ·664,622
.13 Turcia : Islic 138;442
• • ... ~ • • .. ..... • •
14 . Rusia ~.. _ .. . . .. . .. · Ruble. 1291,50'-
15 I Norv~gia. Dane~arca, Suedia Koroane 2480. -
16 .Fontster. 1365, 68
Anglia (Suverelgn) . . . .
"17 : Olanda . • .. .. • .. ., ... • • FIorini 1-653,.44
•
18 Germania • .. .. • • • · • Marer 2790. - I 1. Moneta.riile statelor admit 0 pierdere lao monetizare de· 3-5%. (Manko). t Lexikon: Tolnai, Pallas ti Revai.

141

D.·e·n:u.·tn·i:.r ea .·P .. e:tul·
t·n Lei-a·Ur
~. :
1 'kg. .aur fin .100.0/100,0 l1li','111 " 11-" .. 'l1li ~ ... ,: ._ .. ••• . ~ ... III ' ... 'III ~ ,. ~. 3444.,44
1 .:gr.~ ;,. " 100.0./1000 . . ... .' .. It • I' .:'.' ... ...... . . ~ .. ·iII • .IIi III 11= III: 3·,4,44·4.4
l carat la gram. 1 gr./24 ....... A" <iI ...... .•... '" ~: ....... Ii .: .. .. :'L". ·0·,143·5·2
. :
1 de ·brut (14 .. car.) .:5839/00 e , 2.,·0.0985
gr·,. aur .... .. .. ." .. ~ . . .. ';' ..
1 ·gr~ .de au .. brut "(1.3.1/2 ear.) 562,17°/oQ· III 11-." .II ..... 1":,9.3749
'" .
1 ·.g·r·~ de aur brut (.13:. ear.) ..5.411 -, 34%0 • III " ~ . . .. :. . 1··86673
.f
Pretul aurulul se ealeuleaza totdeauna du.p·a bursa
.zilel, luand ·de· b·a.za valuta aur ·state1or· . . .. mentln
a ce-si
.acoperirea .Jntegralii-"~ .. 1) en u m i re a

.1 L,e i

137.~. Valoarea a·urului. ~·i a ar .. ginttilu.i In Romanla, ·d.upa.

Legea de stabilizare d-in 19·29.

Lei.

I Lei ','

I--~---~~--~··~·~··~~----~~.~. ~--~~~---~~.---~_~ ..

1. Pretul.unulkg. de aur (2·4· car~).1~!1~·.

2 .. · .Pretul unui kg, de argint :1WJ/1OOO. ,,'.~ 3~ Pretul unui carat .. l.·· gr./24 de aur,

·.adicit 4.1,.6.7 m/gr .. e de Lei 4,629629··

·(~n .co~~~t}~~~ ... ~ ... ~_ .. _.~_. _.~._~._.~.~.~ __ .~.~~--~~ __ ~4_j6_.:3~:1 4~ Pretul unui. ·gr. de aur .. de .(14 car.)

. . .. o

:583 100 "...... .. _. .. 0; ~. ...... • ...... "... .. ..... ~. . •• 0: 11. • ....... r:. ..• .. .. ~ ... 0:

D···e n u ·m ".i..r. e. ·.a

11.1·,:1.1".1,11 .r ·1.,700,-

.~i. .. 417.0/00 argint care eontlne :41"7·

.(m.Jg·r.) .arglnt .0/00 •. ~.~ .• ~". ~.~ ~ ~ e:. , ~ ~ ··0.,708:,90·

5 ... Pretul ·real al unul .. gram de aur,

dupa urearea de .70 -. 0/0, ineepand din

25. Iulle 1935 (conform :pOzi·tiei 4).· 45,866,.59:. 11.1,.390,2·9: :~ .

{--lJl,390,2·9· ..

13·8:· •. Costal de: .:preluct·are al au·rtj"luf .sdrobit: de 14 ear, .in· ·giuvaere noua (Scaz·aminte. admise Ia gram) •.

,,' , --...- ' L' , ....

~.,......,_____ .Den·um"irea. I .er. . Lei

l~ Din prima ... toplre a aurulul sdrobit ·d~: 14 carate, provenit din obleetele ·uzate,. se. pierde din.cantitttte·2°/o·1a·r . ·dIn calltate (din .cauza .Iipiturilor

·~t arderel) 7,14tl/o, .. total 9~14·0/,. H~ 5:,988,86

I

J42

a) Prln topirlle ·nona din decursul lu··crari~, .. prin pratul de :pila., prin cura:tirea. ell ·raz8.toaroo, prnr euratirea ·eu emerle, plio Iustrulrea eu peria, .-Jilt bumbae, pasta·.fJi rus, ·prin· aelzi ~i. ctistalele eonsumate .·cat ·r;;i prin .retoplrea prafulu] de .. plla ·$1. buca ..

tllo:r· ramase -Be. pierd . ~ .. .~.~ . • .... ··7°ft).. ··4.,·586;6·5

b) Costul timpulu! plerdut, .. amortlzarea uneltelor, crenzetelor, .. 8·· consumului 'de gaz, earbunl, spirt, benzina

acidurl ~.i cristale ··etc.. ... .. o. ·0 o:~ 2.°/, :1,.3·10,47·

0) 'I'axa de mareare.Imprimate, timbre . . ~i ·timpul pierdut .cu ocazla mar-

::cArii ~ .. - ~ n e·:e · •. 0 ~ ..• ~ 8,860/0 ··5·;,.805,39

d) Dobanda ... dupa costul materlalului

Investtt fn Iucru 0.·. ...... ..•. ~ .... ~ .. H .~.8fJ/()· .1;:96·5/71.

To.bllul ·pierti."erilor ·suferite. (con .. form punctulut 6~) este de ·30·°/0: . din valoarea tnaterlalului ... ~ .~.H _ ••

..

. :2 ... Pretul .. unul .gram de .aur de 14·

·carate 58·3'~/oo, .. .preluerat In oblecte, In pretul de. cost al gluvaergtulut 'se calculeesa .astlel:

a}A·u·ru.l de (fa ear.) .541,46°/00 mg.

+ 45·8,54· mg·.. arg.. 0 -.. ~ ..... •••• • ~ -. • ~... ..6"(}·,:96S,90.

b) 70~/o . 1.1r c are de sub puncto.1·5>(ci~lQi)~.· ·56.,.434,69'

Deel, pretul de ··cost al aurulul .de 1-4 car .... 5$3.·0/0. preluerat .in gin .. vaere .. (bi.jute·rii)~ pentru r.evAn:zil-,

toni- detaillsti "Iara· taxa Iasonulul t$7~·055t68·

··3~ AtA.t tabrteantn, gluvaergtl, ·pregati.~

~. torli, ... eeasorntcarll ell ateltere, eat ~i b"ijiItleri.i- .det:8.lli~ti care vaIorificli .gluvaerele .ou .bucata, au dreptul ca lao pretul' prev.Szut 'in punetut?

. :

1"9·,657,08

14a

Lei

Denumirea

Lei

(sapte) Sa mai adauge 30°/0 procentul de c8f;ltig legal admis la gram,

lara taxa de Iasonare.. ~ ~ ~ ~ ~ A. A.. 4J, 116,70 178,172,38

a) Taxa de lux ~i citra de afacere dupa

valoare maxima 7% . H •• ~ ".. ~.. 12,472,04

Total Lei .. ~I 1190,644,42

4~ Taxa de fasonare la obiecte1e comune se ia dupa tabloul unitar de fasonare, conform conventiunilor locale,

5. Taxa de fasonare Ia obiectele de arm se Iixeaza din partea artistului executator al obiectulut. Aceasta taxa .. se calculeaza de fiecare obiect in parte. La obiectele couleetionate sl expuse in magazine este caleulata i-n pretul de vanzare, dupa arta si tehnicadepusa in obiect,

6. Comenzi particulare.

In cazul cand un client doreste ca un obiect vechiu de aur, argint sau platina sa fie transformat intr'un giuvaer nou, din materlalul prezentat, se admite 0 seadere de 39°/0, [ustltlcata asttel :

30% scazamintele de sub punctul 6 obvenite in urma preluorarii,

9% Casttgul legal dupa materialul prelucrat, motivat pe baza riscurilor ce Ie are giuvaergiul.

Deci, din materialul prezentat de client pentru a Ii preluerat va primi 61 °/0 metal aur, argint sau platina (avand acelasi titlu). Costul de Jason al obiectului comandat se va plati in numerar, conform conventiel.

7. Toste obiectele comandate sau vaudute se factureaza. Timbrele de taotura Ie suporta cumparatorul. Preschimbarea obiectelor scoase din pravalle (magazin) cat sl stornizarea nu sunt admise din canza prejudiciilor prevazute in Leges proprletattt literare ~j artistice.

139. Monetaria Statului Roman.

PAna in anul1935 toate monedele romanesti erau lucrate in streinatate In anul 1935 Statui Boman a Inliintat- 0 monetarie a sa, ell sediul in Bucurestl, Primele monete Iesite aufost cele de 250 lei, din argint de 800/000• Mai nou in monetarie au fost facute monetele de 100 lei si 50 de lei, din niehel magnetic.

144

140. Corpurile chimice mal jntrebuinjate in meseria de ceasornicar §i giuvaergiu.

Denumirea latinA

Denumirea romflna

Denumirea malilhiarl

Formula , chimicl

Ammonia liquids Alnmoniwn chloratum .Alcohol methylicus Alcohol absolutus Aether sulphuricum Aqua regia

Aurum chloratum Argentum ehloratum Argentum cyanatum Acidum nitricum

Acidum ehromicum Acid .. hydro cyanatum Acidumei tricum Acidum tartsricum Acidum aceticum Aeidum oxalieum Cuprum o.xydatum Cuprum sulpharieum Cuprwn kalium cia.natum

Acidum boricum Acid hydrofluoricurn Acidum sulphuricum Kalium hydricum Calcium oxydatum

eaustieum

Calcium magnezium oxyd ~alium cyanatum

•

Kalium ferro cyanatum Kalium terri cyanatmn

Amoniac liehid Clorura de amoniu Aleool metilic

Bzalmiakszesz Szalmiti.ks6 }'aazesz

Aleoo] etilic concentrat Alkohol

Eter etilic Eter

.A pi\. regala Kirilyviz

(NH .. OH) (N·H .. )CI CH30H C2H50H C2H50C2Rs 1 A. nitric

3 A. Chlorhidrie

AuCla/Au*** AgCl/Ag* Ag(CN) Ag*. HI;0a.

K4Cu2'(CN) JCu1 H:sBO ..

HF

H2SO .. KOII/K*

CaO/Ca**

KeN K1Fe(CN)6 K .. Fe(CN)e

3H.O

Acid. sulphuricum fmnans Acid sulf. fumegator Fiistolgo kellsav HgSO .. SOs

Acid. hydro-ehloreium Acid elorhidrie

(muriatic)

Clorura de aur Clorura de argint Cianura de argint Acid nitric (Azotic)

Acid cromic .Acid cianhidric Acid citric Acid tartric Acid acetic Acid oxalic

IOXid de eupru Suliat de cupru Cuprueianura de

potasiu

Acid boric

Acid fluorhidric Acid oolfurie Ridroxid de potasi u

,

Var nestins

Var de Viena Cianura de potasiu Feroeianat de potasiu

S6sa.v HOI
Chromsav CrOJCr
Keksa.v HON
-
Citromsav C6H807H2O
Borkdsav C4.HOO6
Ecetsav C:HiOI
S6skasav C!,H2O&
Rezoxy.d CuO/Cu"·
Rezg8.lic CuSO.5H2O/Cu Chlorara.ny Ohlorezdst Cyanezust Saletrom sa v

G'yanrez- kali um B6r8B.V FluOI·sa.V Kensav Kati-lug

~getett mesz Boosl mesz CytinkaIiwn VorOs verlugs6

T _

loan Ratlu-Ratz: T~hn.lca ,1 Aria cea$ornlcarllor. - If!.

145

Denumirea latin~ I Denumirea romana Denumirea f Formula
I maghiarl1 I chimicli
Kalium carbonicum Carbonat de potasiu Haruuzsir K:COs
Kalium nitricum Nitrat de potasiu
(salpetru) Saletrom KNOa
Kalium bitartaricum Tartrat acid de potasiu B6rko KHC,H4OU
Kalium sulphuratnm
(Heparr) 8taniat de sulf Kenmaj K2Sn
Calcium carbobnicum Carbona t de calci u Kreta meszko CaC03
Kalium aluminium sulfat Piatril aera Tims6 KAl(SO.)2
12H2O
Terra budensis Pamant din Buda Budai fold Humii
Gypsum alabastr. Gips de ala bastru .A.labastrom ..
• Ca(S04)2
gIpsz
Pulvis ehamott Praf de samct Samot pOT
Glycerin Glicerin Glicerin. CSH5(OH)2
Fuligo Negrn de fum Kinrusz
Natrium carbonieum Soda de spalat Mos6sz6da Na2C0210H20
Natrum c.hloratum I Bare de bue1itlirie Konyhaso Na.C1
Hydrarginun metallic I Mereur Higany Hg
Larni na aurea Foite de aur Aranyfiist Au
Magnesia usta Oxid de magneziu Magnezia MgO/Mg**
Mastix Mastic ( chit) Masztix
Ossa sepia Ossasepia Osszaszepia Policaleium
Natrium hydroxydatwn Hidroxid de sodiu Mar6sz6da NaOH
Emplastru diaehilon Emplastruru diachilon Deakflastrom
Natrium hydrieum Hidroxid de sodiu Lugko NaOH/Na*
Platinum ehloratum Olorura de platin Chlorpla tin PtL1 ..
5H,O/Pt1oU*
Plastelinum Plaetelina (G hit) Plasztelin
Polit de triplum Tripli pt. slefuit r.rripli
Belak Lac gomat Bellak
Lapis porosis Ardezie Habk6
Phiala. de desti Capsuli Parole csesze
Lombie Balon de stieHi Lombik
Pulvis sulph, aureum
auranti Ip t!d,e . ... . Aranykenpor S
raz pucioasa aarru
Stibium sulphurieum Pucioasa aurie Kenarany Sb2S5/Sb*u ** .... o

......

fW

......

!! ~----~~------------------------------~~----------------

QJ

Ei

......

~.

e

1 Bartfay B ... as Moesani:. Modern gB.JvQ.nizalas kezikonyve, Budapest, 1933.

,....

o.NOOOI"--~ \CNNI"-t-(W)O

...... .. . ... ... - ...

OOl.nr--~Q')lO"" ll)0\ 0 0""\0· M .... N ...........

.

~

to

• III .. • • .. .. • ..

146

147

1'42.. .MA TERIALELE OBTINUTE DIN ·OBIECTELE UZATE.

Acest amestec iI punem fntr'un ereuzet (tigae) de chamot san gralit (Fig" 110~ b) pe care. il Introducem In euptorul de topit (turnal) (Fig. 110, a).. Focul este Iacut eli carbunl de Iemn, pentruea numal acestla dan caloriile necesare toplrei .aliajulul, putand ridica temperatura intre 1064.-1200·°.

It Materialul, ·fiind topit, se toama lntr'o forma spectala .numita Iingotiera (ingus), (ln sarma sau placa) ..

UI~ Dupa raclre, plana scoasa se Iamlneaza in lamtnor (Fig. 114) ·pana la grosimea de 0,.1.0. m/m,

IV~ Placa astlel laminata se va tata in bucatt Ioarte mici care se vor 'rasucl sau Indoi eu ajutorul unor eleste, pentru

~ . ~.

ca sa nu se suprapuna.

Rasucirea seIace pentru ca acizii s'opoata ataea mai usor, V. Materlalul astiel obtlnut se depune .intr'o capsula de portelan (Fig. 111) .rezistenta la toe,

Capsula ee aseaza pe un trepied Intr'un horn sau sub

o .nise .. Bub ea se pune 0 lampa de spirt i" .: .

san gaz, care, - dupa ce se toarna acidul azotic (Az qs H2) peste materialul din capsula, - se aprinde .. Focullampiitncalzind acldul mareste posibilltatea lui de ataeare.

.Prin tncalztre, acidul . azotic evaporeaza si slabeste astfel incat, din timp in tlmp, trebue reinnolt .. pana ·cand vaporii bruni, de hipoazotida, .se vor transiorma in vapori albi. Vaporii albi arata eft tot cuprul din .allajul nostru a fost distrus (disolvat) . . In timpul lncalzirii, lueratorul va Ii atent

ca sa. nu aspire vaporii de htpoazotlda,

• • Fi~. 111.

deoarece acestia sunt foarte tOXiCI. ~

Cand vaporii sunt complet albi vom stinge lampa apoi vom lua, cu ajutorul unor cleste plate, capsula ~i vom spala . . ramaeitele din capsula ell apa multa. pana cand spa s.e va limpezi. Apaln care s'au spalat resturile din cap~uUi" se strange .lntr'e sticla mai mare, deoarece aeeasta conttne ·arglnt pur

(care trebue, "in urma, recastigat). .

~ VI. Materialul recuperat de pe capsula, in urrna spalarii,

se usca deasupra unei Jampi de spirt,

: Capsula vine ouratlta de praful de aur ce R· ramas uscat,

pe care 11 strangem intr'o hartle subtire (de matase),

Gluvaergtl-tehnictenl care se oeupa ell pregatirea obiectelor de arm, ~ bij_uterii (giuvaere), - ca sursa de aprovizlonare ell material prim (aur), au marea masa a populatlei care vinde aurul sdrobit, provenit din obiectele uzate, Aceste obiecte uzate ajunse in vanzare, fiind neiolostblle din cauza rupturilor ~i model, sunt de ·mai multe calltati, intelegandu-se prln aceasta cit nu au acelasl .numar de carate.

Prin topirea bijuteriilor acestora vom primi un aur de o ealitate mal interioara titlului 583 °/o.o~ :In.ferioritate·a se datoreste lipiturilor f$i reparatlilor {acute oblectulul,

Titlul aurului cerut de legile romanesti este de 583 °/00 (14· carate), Aurul topit de noi, avand un titlu inferior: tntre 500~550·o/oo, va trebui Imbun~tatit ell aur pur, :pen1ru a putea obtine tltlul cerut ·de lege (care, dupa prelucrare, sa poata Ii verittcat ~i marcat de Olieiul Statului).

143. Obtmerea aurului pur din aliaie.

Pentru a obtine aurul pur, necesar, dintc'un alia] de aur de 1.3 sau 14· carate, vom proceda asttel :

fiJl .110

,; ,

D'

I. Vom lua 50· gr. aur sdrobit de 13-14 carate, provenit din. cumpararl, pe care Il cantarim adaugand la el 50 gr ... de cupru (ararna rosie pur it}

148

149

VII. In. hArtia de matase, lmpreuna ·ell pratu! de aur recoltat, se ·pune st 0 mica. cantitate de pral de borax, pentru a servi drept catalizator. Aceasta hartie se introduce Intr'un oreuzet tn care se topeste aurul pentru a Ii 'turnat in lingotiera (lngus), Aurul astfel obtinut este aproape pur, adica de 24 carate (10000/00).

144. T ehnica toplrlf .aurului.

Cuptorul (Fig .. .1 2). Gluvaergll.tehnicieni au cuptoare . speeiale pentru topirea aurulul, Acestea sunt facute din caramida, camera ·de .roe Ilind executata din ehamota. Cuptorul totdeauna trebue satieasezat IAnga hom, pentru ca sa- i fie asigurat un curent bun, In partea di.n lata a ·cuptorului avem dona usl :.

. ....,.

una mal mica, lOS, care ser-

veste pentru regularea curentului $i ·alta mai mare,

• A V

sus, prm care se .mcarca

camera de foe.

Ni vel ul superior al camerei de foe e la inaJ.·1imea bazei usii de sus, Distanta dlntre usi e de 1IIIIIIiIiIIIII.....__ .............. cca 40·cm .. , un de e ~ezata

camera de Ioc, Partea de [os a camerei .de foe este a§ez~ta deasupra gaurii pentru curent (separate printr'un grilaj de fier). In. partea de sus a camerei de toe .avem 0 margine lata (vatra) pe care se qeaza

FitZ • .11~~ lingotiera (lngusul) sau

formele in .care se toarna aurul.. In cazul cand cuptorul este mai .stramt, aurul poate Ii turnat in ltngotiera sao forme (in afara de cuptor, pe 0 masa).

Incdrearea cuptorului, Inearcarea euptorulul se .face totdeauna pe usa superloara, in ordinea urmatoare: In. pri-

160

mul rand camera de foc se umple eu carbunt de lemn, care se aprind,

Gluvaerglul eantareste aurul necesar sl-l pune 'in creuzetul .de. chamot san grafit, adaugandu-i o oantitate proportlonala de borax si carbonatde potasiu .. (unsoare de cenuse), Oreuzetul astfel pregatlt este asezat In mijlocul :focului, acoperindu-l ell un carbune san acoperls de ohamot, Cuptorul se Incarea din nou cu carbunt pa,n·a ce se acopere creuzetul ~i apoi se inchide usa. Din timp, in. timp se controleaza daea aurul s'a topit sau DU· •

CU ocazia controlului aurulul "in ·topire li ·adaug8m ·0 mica cantitate de. salpetru (care aju1i la distrugerea corpurilor streine, cuprlnse in crenzetjabtreibenj). In momentul cand aurul este complet :topit, se toarna in lingotlera sau in lormele speelale.

Aurul turnat se raceste in apa rece· san spirt denaturat (stergandu-se, in urma, eu 0 earpa). Materialul astfel primlt Be incearca ell acele de proba .(pe platra) , pentru a se stabili daca corespunde titlului cerut .. In cazul eand materialul contlne mal mult aur decat titlul eerut ·VOID adauga corpuri streine f?i invers: daoa e mal Interior, vom .adauga .aur pur $i vom repeta toplrea,

145. Stabilirea titlului de ftneje a .aurului (pe pfatra),

Pentru stabilirea tltlului de· finete a unui alia] de aur, in primul rand, trebue sa cunoastem trei lucruri elementare : 1 .. ce este 0 piatra de proba ; 2. cum sunt acele de proba t?i 3·. cum este ~i din ce se compune ,,·apa de proba".

Piatra de probtl este 0 platra neagra, naturals, ceo se ..

gase,ete in Lidia. Ea este ~lefuitii· tntr'un .slstem prlsmatie, avand 0 duritate :foarte mare. Platra de proba nu este atacam de aclzi,

Acete de probi; (Fig. 11.3) sunt nlste lame de alama, Ja al c·aror cap avem lip it eate 0 bueata de aur, marcat dupa carate (incepAnd dela ·6718)~ Lamele sunt legate intre ele printr'un ·CUi"lL. Lamele de aur se gasese in dltertte culorl,

~ Apa de proba (Scheldvasser) e 0 apa regala. Ea se

compune din acid. azotic FJi acid clorhldrie in proportla de: :0 parte acid olorhldrlc sl 2 sau 3 p8.rti acid azotic {depinde· de viteza de atacare a stratului de· aur, depus prln frecare

161

pe piatra). La doua parti .de acid azotic ataoul este mai lent. Se va avea in considerare aoest Iapt la proportiile lacute.

Cunoseand aceste .trei elemente, vom proceda asttel: luam aliajul de aur pe care voim :s8rI verltleam sl trasam ell el pe platra 0 linte groasa, In drepta sl in stanga acestei linii. trasam eu acele de proba, - care au aeeeasl culoare ·ei. carate aproximatlve, - cate 0 linie slmllara, Prin trasarea acestor linii, .dln fie care. bucata de aur Irecata, ramAne· cate o mica eantltate de .aur .(lipita de platra), Peste toate trei liniile, in

147. TEHNICA .DE PRELUCR·ARE. A AURUtUI (PENTRU FASOANE).

Aurul topit ca material prim, a carui titlu este deja stabilit, ll vom topi din nou ·ada~gAndu-i putin borax ei carbonat de potaslu (unsoare de cenuse), Dupa ce s'a topit complet il 'tumam in formele speciale de Iii. placi sau sarme, Plaea san sarma, in primul rand, se bate

pe nicovalii ell ciocanul pen-

tru a .fi scoase bulele de aier (poris) din ea,. pe care 'le-ar Ii primit in timpul turnarit. In ace-

lasl tlmp, prln clocanire, aurul

Be "formeaza ~i se Intinde dupa necesltate, In cazul cand voim

sa obtinem placi sau sarme s-ub-

tiri, treeem aurul printre eiiindrii laminorului (Fig . .114) apol prin filie.ra (Zteheisen), "In. decursuI operatillor de batere f;li .larnlnare .aurul se va Incalzt de mai multe ori ~i se va rael, In apa, spirt denaturat sau· pe nicovala, Dupa term.inarea acestor lucrari, taiem aurul dupa formele ce voim sa Ie rasonam.

FiQ. 113~

urma, trecem .cu apa de proba la unul din capetele liniilor. In timpul operatlet de control, vom Ii atenti Ia linia trasata eu aliajul nostru ca sa vedem en care din liniile celelalte este ataeata deodata, In urma acestul procedeu se .stabileste finetea allajulul de aur, ·Controlul totdeauna e bine sa fie repetat. Oficiul Statului de marcare are acelasi slstem de con .. trol (prin comparatle).

CAnd aurul se prezlnta la Oflciul Statulul, care banueste CR In Interior ar contine lin corp streln, aeesta are dreptul de a tata obiectul si a-i :face proba de foc (la furnal).

fiq. 114.

146. Proba de foe a aurului (prin aproximatie),

Cand votm sa constatam tlnetea aurului dlntr'o bijuterie, bucata mai mare sau lingou, 11 vom sfredeli spre centru din toate ·partile. Din aschiile scoase, sau bucata taiata, vom cantari un .gram en un eantar special (Fig. 108). Gramul de aur astfel cAntarit tl prelucram la ·6 carate .si procedam ca in capitolul Nr. 143, ell deosebirea cs toplrlle se lac tntr'o bu .. cam de earbune de retorta ·(presata) san creuzet special. Dupa terminarea operatlilor, ca.ntarim aurul pur, ~ recoltat la eantarul special- ~i numarul miligramelor ee-l stabilim este exact tit luI de ttnete al aliajulul de aur.

152

148 •. T'urnarea obiectelor de aut.

Obiectele de. a·rta mal mari :,i mai masive nu se luereaza

prin .lamlnor sl filiera,. ci. se lucreaza prin turnare dlreeta, (in for me: speelale) [Fig. 116]. Formele sunt exeeutate din ossesepie sau din ni .. sip vie n .e ·z· pres at. ·C·and avem lipsa de forma unul obleet,

F.i~. 115·. atunei Iacem un mo-

del. din plumb, exact cerintei. Acest model, in urma, este presat

15S·

intre doua bucati de os sese pie 11 Prin aceasta pres are el se va imprima in ambele bueatl de osseseple, Totdeauua lucratorul va fi .atent la desfacerea ossesepiilor, ca peretii negativi ai ·modelului .sa nu ·sufe·re nici 0 ruptura, Avand modelul impri-

. mat (Fig. 115), cu ajutorul unui cutit, taiem cosul de turnare al aurului pe amandoua bucattle de ossesepie.

Totdeauna se va ingriji ea In veclnatatea eosulul de turn at, sa se facH. unul sau doua canaluri pe unde sa poata iesl .aerul r;;i vaporli, .obvenltl in ·timpul turnaril. Toplrea aurului san a argintulul necesar .se face intr'o bucata de carbune, prln suflaiu, sau in creuzet (la cuptor). Odata top it, aurul sau argintul se toarna in modelul de ossesepie In¢t;ffl l:Q. a!dmM aaloruLut .7 .Na{I-U {Rai~i e&.v

sau nisip. Astlel vom

primi obiectul brut care, In urma, se Iasoneaza cu pila, Cand voim sa . faeem mal multe obleete atunci se . prefera formele· de nisip, Jar aurul it topim ill creuzet (la cuptor),

1-50·. Cum se pregate~te aurul pentru .aurit?

LURm 5· gr. de aur sdrobit, provenit din bijuterii uzate de 14 car., ~~. care it amestecam .c~ .5 gr: de cupru, supunandu-l topirii. Aurul asttel topit II lamlnam ·~i-l talem in

fo~te subtiri pe care, --- rasuetndu-Ie, - Ie punem intr'o capsula (Fig. t 11), unde turnam peste ele acid azotic (care disolva cuprul din aliaj), Inoalzlnd usor capsula, in seurta vreme, cuprul va fi complet dlsolvat, ·Cand obttnem vapori albi insemneaza CR toate corpurile strelne sunt distruse incat pe cap8ula ne-a ramas numai praful de aur. Acesta vine spalat in apa multa pana cand apa ramane eurata, jar praful se ru;;eaza la fund. Scurgandu-se apa 0 uscam blne praful de aur deasupra unet ·nacari de spirt.

Praful de aur astfel obtinut ll disolvam, pe capsula, ell apa regal a.. Apa regala 0 compunem din: doua paI1i de acid clorhidric si 0 parte de acid. azotle (tntr'o eprubeta gradata) ; in. urma 0 turnam peste prat. Incalzind putin capsula Ia foe, disolvarea se va face cu rnult mai repede, Aceasta solutle de

. aur va aves 0 culoare galbena-bruna. Ea va Ii turnata tntr'o sticla care contlne 0 [umatate de litru de apa, peste care punem cca aO' .gr. de prai de sultat de fier (804Fc) ealican. Solutlunea se lasli .lin·i~tita ttmp .de :12 ore, in care timp tot aurul ·din ea se depune pe Iundul vasului de sticla·, sub forma unui pral brun, ApR, dupa cele 12 ore trecute, se scurge iatr'un alt. ·vas, iar peste pratul de ·aur ramas pe fund .se va turna cea 10 gr .. de mercur (care, prin elatire, va cuprinde in sine tot praful de aur), Aurul amesteoat ell mercur se numeste amalgam de aur, Iar operatiunea: amalgamare, Din acest amalgam stoarcem surplusul de mercur, printr'o carp! pusa deasupra unui pahar. Amalgamul de sur ramas in. cArpli, in forma unui mie bulgar, este aurul care se tntrebutnteaza lao aurit ~i se depune pe Q mica capsula de sticla.

fiv. 117.

149. Auritul obiectelor prin foe.

151. Cum se pregate,te. oblectul destinat auririi.prin foe.?

( ...

Oricare .oblect de alama, cupru sau argint, poate fi aurit, adlca poate fi obdus en 0 patura subtire de aur fin (de 2·4 carate, .tOO()O/oo)" eel. mai bun sistem de aurire e sistemul .de aurire prln Ioo, Pentru a face ·0· asttel de aurire trebue :88· pregatim aurul necesar,

154

Orice obleet destinat auririi prin foe ·se· infierbAnm. in flacara de g8Z sau spirt, pentru a putea arde ~i tndeparta grasimile de 'pe el, Obiectul fierblnte n introdu.cem tntr'o solutle diluam de vitriol (SOdlaj-. Prin solutla diluam de. Vitriol tntelegem : cca l Iltru apa. in care am pus CC8 5......:6 pieaturt

156

152·. Cum se executa aurirea?

Sa presupunem ca· am pregatit pentrn aurire. un potir (Fig. 121): ·de argint. Operatla de aurlre va deourge astfel: prindem potlrul intr'o ·.car.pa in mana stanga ~i ·eu ajutorul manei drepte lntrodueem, din amalgamul de aur asezat pe capsula de stlele, cca 0;5· grame in Interlorul lui. eu alutorul unui bastonas .. subtire, de lemn, care la un capat e lmbracat ill vata sau carpa moale, - in forma. de macluca, - intindem uniform amalgamul pe peretele ·potirului, paua cand intregul perete va primi 0 culoare alb a· ... m am. In cazul eand raman pete de Iustru (de ogllnda), ·pe acestea se va mal pune putln amalgam care ··se va Intinde Ia ·Iel pAn·a eand culoarea devine egala .. ~i illata 'peste tot, Daca vom avea un surplus de amalgam, il vom sterge afara cu. bastonul. In. eazul cand aurim, atunci ·~i la exterior se va proceda lit fel. Oblectul astlel pregattt se va Incalzi intr'c flac.ara de .spirt sau gaz, ·pana ce va evapora tot mercurul din .amalgamul lntlns. Aceasta operatle se va face: .eu toarte mare atentiune, In aer Iiber, pentru a nu in splra vaporll de mercur care sunt foarte periculosi. Incalztrea obieetului va tine pAna ce vor disparea toate petele albe de mercur, Cand nu mal observam nlci una, potirul il vom introduce repede :intr'o solutle diluata d.e· vitriol. .8cotlndu-se din .apa aeldulata, potirul se spala· blne in apa 'rece sl apoi se Ireaca ell perla de sarma (din alama) Intr'o solutie de carbonat" de potasiu (unsoare. de cenuse), Potlrul va Ii minutios exarnlnat, tar daca in vreo parte nu s'a prins aurul, repetam operatia r pan~ cand potlrulva fi. aunt uniform peste tot, avand culoarea galbina- mata,

Culoarea fiind IDaUi. peste tot, obiectul, din. punctul de ved·ere al sigurantei, se mai Incalzeste inca odata ca eventualele resturi de ·mercur ·sa evaporeze.

Pentru CS oblectul sa poata primi un lustru mai Irumos ~i 0 culoare unlrorma peste "tot, 1.1 vom mai auri Inca odata,

156

folo-siild slstemul de aurire prin contact (tlerbere) :dupa care se polelaza, In decursul Iucrarli 170m Ii atentt ca merourul sa nu atin·ga nici un ait ·obiect de met-al.

Prin acest sistem de aurire putem obtine chiar si un plaea] de aur mal gros (repetand operatia de mal multo on),

"153. Auritul prin contact,

Un slstem de aurlt mal Ielttn, mai rapid ei malpractle, este acela al auritului prin contact (tierbere), Pentru a auri. obleetele usoare sau, mai bine zls, pentru a obduce obiectele cu aur vom proeeda in modul urmator :

de vitriol. Solutta se numeste apa acldulata Zud. .Obiectul raolt in aceasta solutie se scoate f?i se spala bine in apa rece ; dupa aceasta operatiune .se treaca ell 0 perle de sarma (de alama) pe partea care vine aurlta, Obiectul astfel pregatit se prinde ell 0 carpa foarte eurata si Iiarta,

154. Pregatirea solutiei .de aurit prin contact,

Luam ·0 buoata de aur de 24 carate (1000 ~/oo), din care vom pill 3·,5 gr. (trei grame ~i '[umatate) de aur, pe· care dupa cantarlre il .asezam pe 0 capsula d.e portelan rezistenta Ia foc (cristalizator), [Fig. 1 1"1 .. 1 Capsula impreuna cu plllturlle de aur se pune pe un trepied i-n horn, jar sub .capsula se aprinde o lampa de spirt sau gaz (cu .flacara red usa) .. In capsula .se toarna .apa regala compusa din dona P8I1i acid clorhidtic (H. Cl) sl 0 parte acid azotic (Az Os H2):~ Apa regala, la caldura, va dlsolva tot. aurul dand clorura aurlca .. In timpul operatlei de disolvare a aurului vom mal ·adauga apa 'regala dupa necesltate.

Pillturile de aur fiind complet disolvate, vom mari putln Ilaeara lampii .. p·Ana eand apa regala va ·evapora rim4nAod un praf fin· ei. uscat, de culoare bruna, pe peretil vasulul, Acesta nu e altceva dec&t clorura aurlea.

In aeelasi tlmp vom tnealzt Intr'un vas de tinichea bine

smaltuit ·S,5' litri de apa curata, in care pun em:

30 gr. Carbonat ·de· potaslu (unsoare de cenuse), 30 gr. Sare eristalina de bucatarte (Na Cl),

20 gr. Cyanat. Ieros de potasiu, .

1.0 gr. Cyanat Ierte de potasiu (Kalium Ferri" cyanat).

( ....

In momentul cand corpurile chimice, prin fierbere,. vor

. ~ oomplet disolvate, VOID "introduce praful fm din capsula (prin spalare in solutie).

Solutia obtinuta astfel 0 vom fierbe tttAt tlmp pAna cand va seadea Is 3 litri. Solutte pentru aurit fiind gata, se tine in

167

aeelasi vas timp ·de .2.4 de ore. In urma, ea va Ii varsam prin. palnie -de sticla,. dupa mestecare, tn trei stlcle de. un lltru, care se vor astupa ~i se vor pastra pentru necesltate (de pre .. ferinta la intunerec);

sulfuric (S04.H2), dupa care se va freca eu 0 perle de sarma (de .alama) ~i se va spala in .spit rece.

:2. Obleetul se va .spala bine tntr'o .aolutre de carbonat de potasiu (uns 0 are de oenuse), de unde, .scotandu-ee, se va freea ell ·perla de s.Arma (de alama) in spa reoe,

Obieetul ·curspt astfel se va infa~ura usor :in lame (panglici) de zinc (Zink), bine euratite, ell ajutorul cRrora vom introduce obiectul intr'o cantltate de· solutle care 'fierbe· (re .. ·ceruta de marimea obieetulul).

Obleotul se va ·tinea in solutle 1- 2 minute.in care timp aurul din lichld, prin contact, se tlxeaza unitorm pe oblect, Obiectul scos se .spala in apa· rece fji se perle ell perla de sarma (de alama),

In cazul eand n'a reuslt aurlrea ·SI;lU dorlm sii.l~gr()~am foita de .aur, depusa, repetam operatla.

Obleetul aurit astlel tn cazul cand trebue s·a riimAnii mat .se cura·ta· prin stergere, Daca dorim oa obiectnl sa· Biba lustru, il poleim.

155. Cum se pregate§te solatia de aur pentru aurirea ·prin curent electric P

Solutlunea cea mai intre.buintata, in aurlrea prin curent electric, se prepara astiel:

Se is un· kgr, (litru] de .apa eurata, care se pune lit fiert.

CAndo fierbe apa, se introduce in .ea 1 (unrgr, de. cianura de potasiu (Cianeallum, KeN) ~i. 1,5 .gr. (un gr. ~.i [urnatate) de aur clone. Se. fierbe eateva minute, dupa care solutlunea se lasa sil." se raeeasca ..

Solutlunea poate Ii .in . trebulntata dupa ce a stat linlstita cam 24 ·de .ore,

CurentuI electric Intrebulntat se recomanda sa aibii un voltaj de 1~2-2 volti sl 0,1 amperl intensltate, aceasta pentru ca aurlrea sa se poata .face .eu tneetul,

Polul negativ .al aparatulul trebue .sa Ile, .in toate eazurile, dlntr'o plaea de aur de 24 carate ..

1-56. Solutiunea pentru argintarea prin curent electric,

Intr'un litru de apa fiarta. se dlsolva 2·7 gr .. oianura de potasiu (KeN) [claneali] .lji 25· gr, de argint clorle, Se. lasil .sa . ·Iiar·bit cateva minute pina ce se disolva in tntregime corpurile puse ·in .apa, ·dll:pli care se pune tntr'un loc linistit, la intunerec ..

Solutlunea va fi. intrebulntata dupa eaz 'ln aparatele de argintare, care. totdeauna vor avea anodul dintr'o plaea de ·argint fin.

Curentul. .lntrebulntet va putea osclla intre 1;5.-2 volt! diferent8 de potential ·~i va .avea 0 lntensitate de 10, amperl ..

"158. Culorarea 0 biectelor de aur prin inca:(zire.

Daea voim sa sehimbam euloarea unui obiect de· aur (verlgheta, Inel sigil ete.), din .roslatlc in galben, atuncl it vom tnealzl lao rosu, Intr'o flacli:ra de gaz sau ·spirt si-I vom introduce. repede in acid ·cI0 rhidrie. Daea voim ·sa "fa·cern operatia inversa, adlea aurul galben sa-l euloram In .rosu atunct, dupa Incalzlre, 11 vom introduce In spirt denaturat .

Obieetele eulorate astfel, pentru a-sl reeapata luclul.se lustruesc ·ell muful de 'ru]. Culoarea i·nsa nu ·e durabila.

157. Auritul obtectoloi prin contact (fierbere) •.

Obieetele destinate auririf vor fi bine curatite : de· grasimi ~i murdaril, prin unul din urmatoarele retete ;

1. Obiectul se va mcalz! in ·flacar8., Introducandu-se ·imediat in ~pa rece in care s'a var~·at cAteva picRturi de .aeid

.158

159. Lestrclrea oblectelor de aur pe tale chlmica (EtitgoIdung).

Obiectele de .aur care .nu pot fi lustruite ~i curatite ell mana sau masina, din eauza Iormelor lor, se· curata st se lustruesc p.e eaIe chlmlea,

Pentru lustrulrea .~i. ·duratirea obiectelor pe .eale .chlmlca, .avem nevoie de 0 instalatle eompusa dtn: 0 plaea de eupru, doua bucatt de siirroa· .de cupru sl dintr'o solutlune pregatit8 asttel:

Se is un Iitru de apa. care se .Inealzeste 'blne, Introducandu-se in ea 26.gr. etanura de potastu (CiankalulU).

159

25 gr. Terieianat de potasiu (Sarga-verlugso) care se amesteca bine paDa cand se disolva eomplet, obtlnand astfel solutia necesara, Solutiunea, eand voim sa curatim. asttel de obiecte, se pune in oala, Obteetole se leaga pe 0 sarma fi.i se introdue in solutle (Fig .. 118)~ In partea opusa se aseaza, in aceeasi oala, placa de cupru. Totdeauna VOID ingriji ca obiectele sa nu

se atinga de placa. Obiectele legate de sarma Ie introduceiu ~i Ie scoatem consecutiv de mal multe ori, pana. cando vom vedea cit s'au eu .. ratit ~i lustrui.t bine (prin atacarea solutiei). Aurul care se ia de pe obiecte l;ll se depoziteaza pe nmdul oalei cat ~i pe placa de cupru 11 vom aduna la un loc.

Obiectele lustruite pe cale chimlca vor Il sletuite bine ~i spalate in apa ealda, in care punem putln htdrat de amoniu, In urma ele vor Ii useate prin pral de firez, provenit din lemn de brad, incalzit,

160. Indepartarea aurului de pe obiecte,

Daea dorim sa indepartam aurul de pe obiectele obduse ell aur de 24 carate, vom proceda astfel: Iuam 1000· gr. de acid sulfuric uleios, in care introducem 250 gr. de acid clorbidric, pe care Ie punem la foe, mestecandu-le bine. Obiectul il introdu.cem si-I scoatem consecutiv din aceasta solutle, in timp ce ell cealalta mAna plcuram acid azotic "in solutie ; astfel se Iormeaza apa regala necesara disolvarli aurului,

In deeursul acestei operatii se recomanda ca obiectnl sa se spele de mai multe ori in apa rece, pentru a .. i putea face controlul. Lueratorul va ri. atent ca obiectul scos din apa sa se scurga blue, pentruca alteum este expus de a fi stropit en acizii Incalzit'.

160

Fie. 118.

16J. Gozul din atelier.

Ou ocazia preluerarli aurulul, argintului ei platinei in atelierul de giuvaergio, totdeauna la topire, elocanlre, laminare, pilire, radere, lustruire ell ernerlc ~i tocire, ca.t ~i Ja poleire en fils sl bumbac, se pierd mici cantitA1i de .metale, care trebue sa se reoastige. Recastigarea metalelor pierdute se imparte in trei par1i: 1. Gozul de pe dusumeaua pra-· valiei ; 2~ gozul din cuptor, ereuzetele sparte ~i gozul de pe mass de lucru; 3. apa in care se spala mAinile ~i obleetele,

Din acestea se pot extrage tnetalele pierdute. Gozul dusumelei se arde ei i se pastreaza cenusa intr'un butolu, Resturile din cuptor (ereuzetele sparte) ~i cele de pe masa de Iucru (Brettkretz), lmpreuna ell hitrtia de emeric, se colectloneaza separat ~i se pastreaza, Apa in care se spala miinile se treee prlntr'un filtru special, care opreste metalele,

Din aceste resturi, prin diferite procedee, se pot re~tiga metalele pierdute sau se pot valorifica (vlnde),

162. Simbolul verighetelor.

Verighetele, din tlmpurile cele mai vechi, simbollseaza Iegatura sufleteasca dintre doua persoane de s-ex eontrar, Din tradltie, verighetele oamenilor logodlti sau ciisatorip se poarta ,pe degetul lnelar al manei .stangi.

In eazul eand persoanele raman vaduve cat ~i in cazul dlvorturllor, Inelul se trece pe inelarul manel drepte, ca semn al sltuattel Jor de Iibertate,

163. Prelucrarea aurului alb de J4 carate.

Luam 5,83 gr. aur fin pe care-l topim Intr'un creuzet, in cuptor sau intr'un carbune de lemn, la flac8rli de gaz. Cand aurul este topit introducero in el 4,17 gr. de alia] pentru aur alb; apol il incalzlm mal departe palla cand toata masa s'a topit eomplet. 'Dupa aeeea turnam aurul alb in lingotiera .lnealzitS, pentru sarma sau tlniehea, lasandu-~. so, se raeeasca co lncetul. A urul alb nu se va bate ell ciocanul ci va fi tras de-a-dreptul la laminor.

Pentru sarma de aur alb laminajul va merge de doua, trei orl, pe 0 muehe t;ii de doua, trei ori, pe alta, in aceeast dlrectie. Dupa fiecare tragere pe dunga sarme se va incilzi

ItHIII RaIIa-Ra.tz: TMnkG ,t Arta UQMJrnkarllor~ - 11 ..

. .

161

- --------

~i· se va lasa sa se raeeasca, pe inoetul, urmand dupa aceea laminarea pe dunga eealalta, pAna cand obtinem 0 sArma in grosimea dorlta,

La laminarea tinichelei de aur alb se va proceda la leI eu tncalzlrea,

Ramaf;dtele mal mari de aur alb se pot retopi, piliturile insa trebue prelucrate pentru aur fin.

165. T abloul de proportie a aurului fin lOOO/UYJO din aliajele galbene (galben deschis) [blat].

164. Tabloul de proportie a corpurilor streine din aliajele de aur.

Lua.m aur Ad;aU1l1m Primim
Titlul fin 1000/1000 arllint fin total aur
cupru gr~
Q'r. Q"r. f2r.
1. gr. 0,.213 gr. 0,120 gr. 1,333 gr.
18 Car, 2 gr. 0,.426 gr. 0,240 gr. 2,666 gr.
(750/1000) 3 gr~ 0,640 gr. 0,360 gr. 4,000 gr.
1,066 gr. 0,600 gr. 6,666 gr.
5 gr.
10 gr. 2,133 gr. 1,200 gr. 13,.433 gr.
-

1 gr. 0,425 gr. 0,283 gr. 1,708 gr.
I 14 Car .. 2 gr. 0,850 gr. 0,566 gr. 3,416 gr.
(583/1000) 3 gr. 1,275gr. 0,849 gr. 5,124 gr.
5 gr. 2,125 gr. 1,415 gr~ 8,540 gr.
10 gr. 4,250 gr. 2,830 gr. 17,080 gr, Aur fin Argint Cupru Aliajul Canti-
Titlul Culoarea 100°/1000 fin (arama alb tatea
.. tota14
aurului aurului 1000/1000 rosie)
gr. gr
gr. gr. gr.
75°/1000 I Rosu 7,50 080 1,70 - 10,00
, .
75U/1000 Medin 7,50 1,25 1,25 - 10,CO
75°/1000 Galben 7,50 1 70 0,80 - 10,00
,
7nU/1OOO Verde 7,50 2~50 -- _. 10,00
7f)o/1000 Albastru ? pA.rti aur - - 1 palte o~l -
75°/1000 Alb 7,50 - 1 7,50 1 10,00
- ~
I I
i)~;) IIO()~I I Rosu 5,83 1 39 2,78 I 10,00
-
,
583/1000 Mediu 5,83 2,08 2,09 - 10,00
o8~J/ 1000 Galben 5,83 2,78 1,39 ............. 10,00
riM3/10CO ,--rerde 6,00 1 50 2,50 - - 10,00
583/1000 Albastru 2 l.a.rti au" 1 parte otel -
- -
583/1000 Alb I 5,83 - - 4,17 10,00
r

50°/1000 Galben 0,00 3,33 1,67 ---- 10,00
50°/1000 Mediu 500 2.50 2,50 - 10,00
500/)000 Ro~u 5,00 1,67 3~33 - 10,00
00°/1000 AJb 500 - 5,00 10,00
-
. ,
458~33 Galben 4 583.~ 3,6067. t ~81 - 10.00
,
458.33 Ro~u 45833 1;81 36067 - 10,00
,
833/1000 Ro~u 3;33 200 467 - 10.00
, ,
25 r] /10fJ(J Ro~u 2,50 2,50 5,00 - 10,00 166. Tabloul de proporjie a aurului din monedele cu titJuI 900/1fAWt (de culoare galbena) [blaz],

Luam aUT A.dlu~L\m Primim
Titlul din monede arSlint fin L total aur
UOO/lOOO (Jr. cupru gr.
~r . :Q'r.

'.
1 gr. 0,190 gr~ 0,010 gr .. 1,200 gr.
2 gr .. 0,380 gr. 0,020 gr. 2,400 gr.
18 Car. 0,570 gr. 0,030 gr. 3,600 gr.
3 gr.
(750/1000) 5 gr~ 0,950 gr~ 0,050 gr. 6,000 gr,
10 gr. 1,900 gr. 0,100 gr. 12,000 gr.

I
1 gr~ 0,385 gr .. 0,151 gr, 1,536 gr.
~ .
2 gr~ 0,770 gr. 0,302 gr. 3,072 gr.
14 Car.
B gr. 1,155 gr .. 0,453 gr. 4,608 gr.
(583/1000)
1,925 gr. 0,755 gr. 7,680 gr.
5 gr.
I 10 gr. 3,850 gr. 1,510 gr. ·15,360 gr, 162

168

170.Aliajele de lipit aurul,

Pentru lipirea aurului, de diferite titluri, se cer numeroase aliaje de aur en care se poate face Ilpirea, Yom da mai jos 0 serie de recete care se pot Intrebulnta ell succes, atat de giuvaergii cat ~i de dentisti,

167. Tabloul de proporjie a aurului din monedeJe cu titluI 9fiJ/1OOO (de culoare ro§iatica).

Luam aur Ad!ug-am Primim
.r i r re : din Dlonede ~ total aur
argint fin
900/1000 ~T. cupru gr~
er. gr.
1 gr. 0,100 gr. 0,100 gr. 1,200 gr.
750/1000 2 gr. 0,200 gr. 0,200 gr. 2,400 gr.
(18 Car.) 3 gr. 0,300 gr. 0,300 gr. 3,600 gr.
.
5 gr. 0,500 gr. 0,500 gr. 6JOOO gr~
10 gr. 1,000 & r. 1,.000 gr~ 12,000 gT ..
--
I gr. 0,188 gr .. 0,348 gr~ 1,536 gr~
I (") 0,376 g-r .. 0,696 gr. 3,072 gr.
583/1000 -'.,j gr~
(14 Car .. ) 3 gr~ 0,564 gr. 1,044. gr. 4,608 gr.
5 gr. 0,940 gr. 1,740 gr. 7,680 gr.
10 gr. 1,880 gr. 3,484 gr. 15,364 gr, 168. Tabloul de proportle a aurului din monedele cu titlul 900/1000 (de culoare ro~ie).l

Luam aur AdAulllm Primim
Titlul din monede ar~nt fin I total aur
900/ 1(X1O ~r. r cupru Q"r.
gr. gr ..
I 1 I
750/1000 10 gr. 1,200 gr. 0,800 gr. 12 gr.
750/1000 10 gr .. 0,,800 gr. 1,200 gr, 12 gr.
r
I
583/1000 lUgr. 2,00 gr. 3,41 gr. 15,41 gr.
583/1000 10 gr. 3,01 gr. 2140 gr. 15,41 gr~
I Lipitura pentru aur de 20 car.

6,65 gr. aur fin 1,68 gr. argint fin 1,67 gr. cupru

Lipitura dura pentru aur de 18 car,

10,50 gr. aur, din care luc r iilll 2,50 gr. argint fin

1,50 gr. cupru

Lipitura moale pentm aur de 18 car.

Li pitura. pentru aur de 16 car.

Lipitura pentru aur alb de 14 car.

16,00 gr. aur, din care Iucram 3,50 gr. argint fin

1,50 cupru.

I-~-~-----~----- ------------~----.--

12,OOgr~ aur, din care Iucram 5100 gr. argint fin

4,00 gr~ eupru

6,00 gr. Bur, din care Iueram 4,00 gr. argint fin

I.
Lipitura pentru aur alb
de 14 ear ..
-
II.
Lipiturii pentru aUT alb I
de 14 car.
I
III.
Lipitura pentru aur alb
de 14 car. 7,50 gr6 aur, din care lucram 2,50 gr~ aliaj de lipit argint

6,20 gr. aur, din care lucrii.m 3,80 gr. a.liaj de Iipit argint

5,00 gr .. aur, din care Iueram 5,00 gr. aliaj de lipit argint

169. Tabloul aliajelor de aur de 8 car. 333°/00•

3,33 gr. aur fin 1,80 gr. argint fin

2,20 gr.cupru

2,67 gr .. bronz galben 10,00

1 Cumpararea monedelor este interzisa, conform Jurn. Cons. de Mini~tl'i1 Nr .. 1025, din 4 Octombrie 1932.

164

I.

Aliaj de lipit aur verde

7,40 gr. aur fin

1,70 gr. argint fin ~ ._." 8,30 gr. cadmiu

II.

Aliaj de Iipif aur verde

7,40 gr. aur fin 1,20 gr. argint fin 0,40 gr. eadmiu

1,00 gr. eupru

165

4,00 gr. a ur fin 1,20 gr .. argint fin

1 1,20 gr. cadmiu

I 0,20 gr. cupru

Lipituri moale de aur pentru reparatii (de 14 car.)

III.

Aliaj de lipit aurul verde-gill bui

6,00 gr. aur, din care Iueram

4,00 gr. aliaj moalo de lipit argintul

8,00 gr. aur din care lucriim
,
2,00 gr. argint fin
I 0,50 gr. cupru
7 ;00 gr. aur, din care Iucram
2,00 gr. argint fin
1JOO gr. cupru Lipitura pentru aur (de 12 car.)

4,OOgr. aur de 18 car. 0,80 argin t fin

0,30 gr. CUpl'U

AJiaj de li pit aurul emailat

Lipitura pentru aur (de 10 car.)

24,00 gr. sur de 22 ear. 2,50 gr .. argint fin

1,00 gr. eupru

Aliaj de lipit aurul de 22 car. (pt. dinti)

4,00 gr. au r , din care Iueram

1,50 gr. aliaj de argint (pentru lipit)

Li pi tura pentru a ur (de 8 ear.)

20,00 gr. aur fin 2,50 gr. argint fin

I 1,20 gr. cupru

I 0,80 gr. zinc

AIiaj de lipit aurul de 22 car .. (pt, din1i)

Alia] de Iipif argintul dur

7,50 gr. argint fin

2,50 gr~ sarma de alama

6,00 gr. au!" fin 1,00 gr. platina 0,50 gr. argint fin 0,50 gr. aluminiu

Aliaj de 1ipit aurul aluminiat (pt. dinti)

Aliaj me diu 6,60 gr. argint fin
pentru. lipit argintul 3,40 . ,. ... de alama
I gr. sarma
F
_.- -
Aliaj moale 5,00 gr. argint fin
peutru lipit argintuI 5,00 gr. sarma de alama 8,00 gr. aur de moneda de 900°/00 2,20 gr. argint fin

1,20 gr. eupru

1,20 gr .. alama (Bchwarsmessing)

AIiaj de Iipit aurul galben de 14 car .. (Blas)

, 5,60 gr. aur fin

f 1,60 gr. argint fin 1,60 gr. cupru

1,20 gr. cadmiu

Aliaj de lipi t aurul de 14 car ~

4,00 gr. argint de 8000/00 1,30 gr. zinc

Aliaj de lipit argintul (in mod rapid)

10,00 gr. aur de 8 ear., din care Iueram 2,50 gr. argint fin

2,25 gr. zinc

I

3,00 gr. argint fin 0,80 gr .. eupru

Aliaj de Iipit argin tul email at

Lipitura pentru aurul de 8 car ..

---------~------------------~------------------------------------------------_------~

In atelier J cand ne Iipseste argintul f'in, aliajul (lipitura) de lipit sefaoo din monede vechi. de argint (de 835°1(0)

10,00 gr .. argint din monede 835°/00

4,00 gr. sarm_a de alama

In primul rfmd se topeste, in creuzet, argintul, iar ulterior se Introduce s3.l'nu\ -"de alama (grijind ca sa nu sa arda) ..

Lipitura. dura pentru aurul gal ben (de 14 car.)

7,00 gr ~ aur, din care lucram 3,00 gr. aliaj de lipit argintul

Li pi tu ra din moneda de argint '(8350/00)

Lipitura pentru aurul galben (de 14 car.)

7,50 gr .. aur de 14 ear., diu. care lueram 2,50 gr. argint fin

Lipitura pentru aurul de culoare ro.p8 tici. (de 14 ear.)

5,00 gr. aur, din care 3,30 gr. argint fin

1 ,70 gr. eupm

lucram

aluminium staniu

10,0% 15,0% 75~O%

I. Lipiturii pentru aluminium

•

zmc

166

~167

171. PLATINA.

2,0% aluminium

II. Lipitura pentru aluminium

71,0% staniu 26,0% cupru 1,0% phosphor

Platina este un metal nobil de culoare cenusie care nu se oxideaza ~i nu este atacat de acizi. Ea a fost descoperlta prin anul 1735, in nisipurile fluviului 'Pinto, din America de SUd.

.Mai tarziu a fost gasita ~i exploatata ill Munti! Urali, California, Brazilla, Australia sl Romania' (in jurul Slblulul), Platina se gaseste in natura, in stare n a t i v a sau

amesteeata ell diferite metale. Greutatea atomiea a platinei miniere este intre 17 -19;

dupa prelu-_J1_lLJlL ~.....-----i~~ .......... _

crare e de 21,45 .

Punctul de topire a acestui metal e de 1760-80° C.

Singura materie care 0 ataea e apa regala,

Platina se Intrebulnteaza la creuzete speciale de labo-

rator, varlur! de parafulger, retorte, tuburl, slgurante electrice ~i la pregatirea bijuteriilor de pret,

Valoarea platinei e mai mare decat a aurului, In Romania este admlsa la marcare numai platina de 950/10000/0~

Topirea platinei, in ateliere, se face in creuzete de schamot ~i de var nestins, eu ajutorul unei Ilaeari de gaz amestecat ell oxigen, prin suflatorul Deville (Flg, 118). In decursul topirii lucratorul va purta ochelari culoratt si din eand in cand va adauga, -platinei in topire, - cristale de borax. Dupa topire se bate pe

. '

nteovala ~i se intinde, dupa dorinta, 1a Iami-

nor. Fasonarea se face ca ~i Ia aur, Semnele conventionale de insemnare a platinei, in comert, sunt Pt pe ciind aurul se tnsemneaza eu #, iar argintul eu ~ sau ell CD.

I 54,3 % cupru 44,1% zinc 1,3% staniu 0,3% plumb

Lipitura pentru fier ~i otel

0,5% cupru 25,0 % staniu 67,5% plumb 7,0% antimouiu

Lipituri pentru Staniu

85,0% cupru 12,0 % staniu 3)0% zinc

Oontinutul Cuprului I.

80,0% cupru 17,0% zinc 3,% staniu

Continutul Ouprului II.

...... % aur ...... % niehel ...... % fier

Continutul "PIa tinitului"

fifl. 118.

----~-~----:.__---~---~~------------,

...... % aur ...... % argint ...... % cupru ....... % zinc ....... % nichel

Con tinu tul Platinorului

100,0 % niche! 0,5 % platina 15,0% staniu

Continutul Nichcl-Platina

-------------------~------~------~-------------

In tehnica ceasornlcelor, in unele cazuri, se intrebuinteaza arcurile de aur, Pcntru

:I

a pregati un astfel de arc, avem nevoie

de urmatorul aliaj:

2,5 gr .. aut (24 car.)

2,5 gr .. argint fin

5,0 gr. cupru ..

51{jItIJREfI

Pregatirea areurilor de aur

o J)

CERXJRfflClIW/ 8

IlURUJ.UI

i/f:J{jJNTUlllJ

1 60% cupru 24% zinc 14% nichel 2% wolfram

Fi'll. 119.

Continutul Platiroidului

1 Lexikon: Pallas; Reva.i ti Tolnai.

168

169

172. Proba platinei •.

Pentru ca sa ne convlngem daca un oblect e de platina sau nu, Yom proeeda astiel : trasam 0 llnie .. sau.doua pe piatra de proba ell obiectul in cauza, pe IAilga linia trasata ell aeul de proba. Peste liniile trasate trecem, cu ajutorul dopului eu baston de sticla, acid azotlc chimlc pur (nyers saletrom say, HNOa).

Daca platlna este curata ltnlltelst pastreaza tntacta culoarea alba. Daea contlne alte metale cit de ex, argint, liniiIe lf$i schlmba culoarea dupa eantitatea de metale streine ce eontine.

.173. Prelucrarea resturilor de platina.

Rama~itele de platina ·dela prelucrari ·cat ef praful de platina; in primul rand, sunt supuse actiunel unui magnet, en ajutorul earuia .. scoatem eventualele pillturi de fier ·00 le-ar eontine. In urma, resturile de platina Ie punem intr'o capsula si turnam peste ele acid azo.tic (AzOsH). Platina ramane· in .. acid 'cca· .2·-3

ore, dupa care vine spalata bi-

,., ....

ne in apa rece ..

Ceasornic din plaHn-~, ornamentat cu bzilrante verieabl.le. . Ramasltele se·

. . usuoa t;;i se pun

intr'o hartte de matasa cu. putin praf de borax, care se introduce in creuzetul devar .nestins si asttelresturilese topesc .. Dupa ce se topeste se scoate din creuzet sl se lass' pe nico ..

. "vi 'J. • • t. .

va]a ea sa se ra·ceasca complet, Dupa racire, pnn ciocan,

.laminor si -filiera 1. se ·da forma doritii~

In eazulcand, la prelucrare, platina erapa, atunci toata bu.cata se 'pileste ~i se repeta din nou tntreaga operatle de mal sus.

1"74. Cum separam aurul de platina·?

mal usor), Metalele fiind complet disolvate, vom separa mai intAiu aurul prln . acid oxalic (C2H204 +·2H20) [Soskasav] san sullat de fier (S04Fe), preolpttandu-I. Aur.uI precipitat se a~eazli (depune) pe fundul vasulul in forma· unul praf fin. Lichidul din vas se scurge intr'uu alt vas, separand asttel platina de aur, Aurul ramane pe Iundul vasulut prim, "jar in solutla din vasul al dollea ramane platina. .

Auruframas pe Iundul vasulul, sub forma de praf, "il vO·Ii1 prelucra .ca in cap. Nr. 143·. Platina din solutie ·0 vom preoipita, dupa urmatorul procedeu : in ·primul rand adaugam atAta amonlae solutiel de platina pana eand 0 neutrallzam . (s8r~i piarda gustul acru).' Neutralizarea fiind facu·~, preeipi tam platina eu clorura de amontu,

Platina preclpitata se depune, sub tonna de crista), la fundul vasulul, Deodata ou cristalele se mal depun ~i alte materii chimice de care putem seapa prin tncalzirea usoara a cristalelor de platlna, reeoltate ; in urma Ie toplm tn ereuzet de var nestins, ca in cap. Nr. 173 .

In cazul cand lucram ell eantltat! mal mari de metale vom face solutta dupa necesitate (in proportle de 1: 4)~

l75. Aurul platinat,

Aurul platinat ·este· un alia] mai putln cunoseut, El se face dupa urmatoarele recete:

I. II. m.

58 0/0 aur fin 58 % aur ·fin 58 % ~ur fin
3001° cupru "30 % .. cupru .30 % cupru
·11 %. a:r:51i."ni: ffn 10- % argint fin 7 ·1)10 argint fin
1 0/0· p]ann·l. .2· % platina 5.% platin!i .

In cazul eand giuvaergiul are un obiect scos din uz,

format din aur ·t;;l platina ·~i doreste s·a separe aceste rnetale, va intrebulnta urmatorul proeedeu.:

Se ia apa regala formam din

10 gr. acid azotic (NOsH),. 40: gr. acid clorhidric· (CcHJ

in care vom introduce. allajul de aur ~i platina, fin laminat ~i tatat in bucatt micl rasuctte (pentru ca sa se .. poata disolva

170

In primul rand, platina se .lamineaza in. fOite .subtlrl, care se tale in bucatt miel, Aliajele de aur, argiot ~i cupru se topesc .in creuzet de ohamot, in cuptor, ·fJi cand sunt. bine topite introdueem eantitatea procentuala de platina, dupa reeeta

. (contlnuand inoalzlrea). Aliajul, dupa raeire, se tasoneaza conIorm eerlntelor. .

1 Ineercarea .nu se. va face ell. Iimba ci cu ajutorul h1l.rtiei. de . turnesol, eare, introdusi fllnd in' solutie, niei nu Be va r~. nici nu se va alb~tri ..

J71

Alta:} pentru "llpire.·a,· .·pl~tjnef pe aur (de 18· carate). ·8:~·O·O, gr. .aur ·fi.n:~

·3:,.2·0 gr. .ergint :--fio.

1.,.·40 gr~· ClJprU4

Allal pentru Iipit 'platinu:

··2·,;:)0 .gr. platinlt. fin·sJ :.2;50·· gr, ·argillt fin,

.J7·ti. ·Ar:gJnt(.il platinat •.

Pentru montarea brlliantelor in .. bli:uteriiI~· fine ·se.: Intre.bulnteaza, de regula, argintul platinat -, Arglntul. platlnat se -, .p:.r.~pa-r~ ::dupii ·do.rfltt:~,. In :·allaj de .1.0., ·2:0 :.ei .30°/.0. platina, .restul :.fiind argint fln ..

Pentru a putea .. pregat! arglntul platinat avem lipsa CR. 'lnainte sa Iamlnam .platlna -, in r·.oi.te ·cit se poate de .. su:btirf;. ~pe aeestea ·1f;1 vom tij;ia In .. bucati. marunte. ·Ace:astli· .. operatie ·"fiiri.d termlnata, toplm argintul .-fin in creuzet de chamot, tn . cu.p tor ·$RU la .. fla·carR. de gaz in. .eare, - eu ·bt\gar,e de seams, .. :- ... Intrudueem .foJtele .de plattna, Incalsim .· .. p·d·nil. ··ce· aliajul se amesteca blue, AliaJul raclt se i_nl.f.ebuinleaz·d d.up:a· uecesrtate.

'179. Argfllt~l+

Arglntul, .. de~.j este veehiu, totusl este mat nou ·de:cAt:. aurul. Prlmele urme de. arg..int au Iost .·des.cop·erite·· ·"in Grecia, El ··e·ste· eel rnai .alb .metal din cate se cunose pan·a ·asta~:L .

Durltatea argintulul e de 2:" ·.a- ..

vAnd 0 denslta te de 10,5.Punctul I'/f)IInR alllfll, YE{:NtDlitLt'lJdI it '1iXJ1'i.CH.

de topiree de 96000. Argin~ f';~. 100)

ttl! este .socotlt ca eel .mai 'bun metal pentru a Ii "intins· ·1n fire ~i foj:t~,··dupa aurs! platin·a:.~:

BiJutlerjj 11 .. marcheaza ou sem- ~~~~~~~.

nel e· :. c:. ¥ Cb:. --==:0 ____

In p.8.Illan.t. ·.:se·:a.fla amesteeat. cu diferite metale ca: aur, antlmontu, eupru .etc.

At-giritul, din. fo.rm·a bruta in ·.c·are· se af1s,. .se scoate pe trei ::caf.:

.: . -,

L prin plumbiflcare, 2 .. ·

prin amalgamate .. £:l. B. prin co-· lactate.

.180.·.·. Extragerea ·.ar·gjnt.utu.f .prin. plu··mb:ificar.e.

:,$e top e.$ t e -, · .mlnereul .de argtnt Impreuna. cu plumb, Intr'o .ealdare (creuzet .mare). Lasandu-I srt .se raceasea, ·pluttibul c~r8t cri&t~lizeazh pe ·c~d ·argintUlcuo parte dinplumb

.. . ..
f -,
r. rr, UI ..
.. ~
r ... .. ."
I 100/0 .pl~Hnli :Bn~: 20% ,plata-ria an.A :"30?/o ptatintL tfria
009/0 a.r-gint Rn· 80~/u 3}:'Qi'nt-:. fi"n' 7(Wi ·a·rQ'int .£hi
.. :.1 (,) 178 .• 'Cum se fac aliajele .pentru .. li'pit platina?

Pentru :.l.1: race un alia] .de Iiplt platina •. in prlmul rand, 'trebue .sa· pregatlm ·aliaju] de. baza .. Aliajul de. ·pazit ··s.e. compune ··din : ..

1\20·: gr. platina fina,. 2,00· gr. ·.paladiu~

Aeestea se vor topl intr'un .ereuzet de var .nestins sau ehamot special, la toe .oxlhidrlc (autogen).

Avand aliajul principal, vom putea :f.ace··4 Ielurt de .aliaj·e pentru Iiptrea obiectelor de platina.

. . . .

A]i~j I~. 1,.~O· .·gr~ alIa.j de ·baz&.~ 0,90. .gt ~ argint -:fin~

A1iaj II~: 1,20 ·.gr~ alia] de baza, 1,,50· .g;r. argint Iln.

Aliaj ill ..

.1,20 gr: aliaj de baza .. 3,00.· ~~ .. argillt ·fln ..

:t~20 ;.gr.. ·alia) de bam. 6,00 gr .. arglnt .fin~

.·Fr~ •. : .. ~t.

:l?ahtu: .de a;rfllnt -decorat.cu' aur.·

. (A Ch n: ., d· .~) 2·

... i:)... .. ~. :c'P: . .".6 mU .. · .e.. ant .•

Aiiaj. IV~

.:1: ·Bath·:· Gyo·rgy.:· .. .AZ· Iparnllives:zet, .. konyve,. Budapest, i"9l2~

. .:."9. R~eha.rd. Graul r ·Bilderatl8:$· :ZUr 'EiufiihnIng in . die. '".;Kunst.geschicJlte,..

"Leipzig, :1907~ .. .

1'.72:

'!".

ramane lichld, Cristalele de, plumb se pun Intr'o parte. ·pe eand argintul tn alta. Acest sistem a Iost deseopertt de Pattinson. Separatia arglntulul de plumb se mat taee ~i 'prin oxldare (cupelatie). Plumbul .amestecat ell argint topit se introduce in cuptoare . speclale. Peste el se sutla aer 'proaspat, Oxigenul ataca plumbul, JacAnd. din .. elo zgura (oxid) care este sullata la 0 parte ~d .8stfel ramane argintul eurat; Ope ...

.ratta se repeta pAn a .cand argintul primeste lustru de oglinda, eeea ce tnsemneaza elL e pur.

Extragerea .arglntulul din minereu, - prin amalgamate, -- ··se face astfel: luam 0 ·cantitate oareeare de minereu de

. . .. .

arglnt peste. care turnam mereur. Mercurul dlsolva arglntul

~t prlmim amalgamul de arglnt, Din acest amalgan, prin inealzire, evaporam mercurul, ramAnttndu~ne argintul pur. Mercurul se .eapteaza din nou prln :raci-rea vaporilor, lntr'un tu b retrlgeren t.

. ·In. atelier, cAnd se Iuereaza In cantitatl mal mlci, :mercurul din amalgam se stoarce· printr'o cArp a, Iar resturile de: mereur care mal raman r din topire se evaporeaza,

A.J treilea slstem de extragere a argintului e acela al celectarll din solutil, In -timp oe extragem aurul fin de 24. carate, - in apa cu care I-am spalat, ~ ne ramane 0 mare eantltate de argint (care. inalnte fac.ea parte din aliajul de aur ·ce a Iost dlsolvat in acld azotlc]. Argintul disolvat in acidul azotlo apos se seoate astlel : Ia .litrul de acid azotic apoa, care contine argint, adaugam 6 litri de apade ploaie sau ·apa destllata. Aeeasta solutie (totdeauna 0 vom pune Intr'un ·borcan .mar.e de· stlcla sau portelan, in care lntrodueem una sau.mai .multe plaei d·e eupru (arama roste) blne curatlte . acestea se atArna vertical. lara a. se atlnge, Solutta, impreuna .' cu. placlle, se tine intr'un. loc ·lini~t timp de 3 zile. In timpul aeesta,

.argintul se depune In forIDa ·de cristale frumoase pe plaeile de cupru care .. se .seot afara si se curati p.e ·0 capsula. Operatia se repeta eu .alte placi curate pAna nu se mai depune pe ele niciun eristal de argint, ceea ce fnsemneaza ca tot argintul a. tost eolectat.

Resturlle ramase :in boroan Ie Iasam ltnistlteaa se aseze la "fund. A pa, in. urma, 0 'sourgem lar ram·~FJi'ele le punem pe o capsula (unde Ie .. useam st Ie adunam),

181. SISTEMUL DE CALGULARE AFINETEI ARGINTUlUI.

. A tat argintul cAt ~i aurul se amesteca cu diferite m tal pen!ru ca sa fie mat reztstent, Pentru a ealeula cantitate: d e argtnt ce se aUa lntr'un alia], ne servim de promila sau Iat

~1. de sem·er. . .

. Prin . ac~a?tarecunoa~tem CR arglntul pur are 1000 0/00

sau .. 16 latt ~l flecare·l~t are 18 semeri, In. raport cu promitele vom avea pentru .~rn lat: 62,5· puncte exprlmate in .0/00. Iar

pentru semer: ~;472 0/00. t

. . Pentrua ne. c.onvinge de . continutul de argtnt al unui alia], vom da mar lOS tabloul de proportlt.

J82. Tabloul de .pr·o.portii. •.

Lat ·Proinila Semer Lat· Promila. Seme:r
.. _

1 lat fi2t50/oo· 18 sem. 9 .Iat 562·~50/oo 162 'sem,
G' " 12·5JJO/co 36· 10·· 625~()O/oo 180
.s. l87~50/oo " . ,
54 11 .,
u 687t5~/® 198
4· 250·J1Yoo '.' "
72· 12. "
" '750,00/00 216
·5 ~12,50/oo ~~ "
90 ••
" .13 &"i2,.50/oo 234
·ll .,
175~OfJ/f!J lOS·· ' , n
,., 14 876J)O/oo 260
7 ' , n
437,50/00 126. ."
" J5 937~no/oo 272
" '.10
S EOO,Oo/co 144 "
1~ 17 3000,00 OCJ. 288
t~ .'t~
.... , Obiectele antice de arglnt care au tost marcate cu coroana statulut de origlne, mal au tnca un .semn ce arati .numarul latilor (egal azi en titlul de Ilnete). ·Obiectele. veehl de argint, de cele mal multe orl Be .marcau en semne eonventionale .eare aratau CR argintul ede 950, 900" 850, 800 sau 7500/00.

183. T ABLQUL .. ALIAJELO·R· DE AR·GINT~

Argint de ._900°/00. Argint de .850°100 I
90 ·gr. arglnt fin 85 gr. arglnt fin
I
10 gr. cupru 1::5·. gr. cupru

I . Argint de 800°/00 Argi"nt de 760o/~
80 .gr. argint fin 7·5 .gr. argint ·fin·
t
·20·gr. cupru 26 gr. eupru 174·

184 •. Fabrlcarea tacamurilor de argint.

In afara de monede, argintul se tntrebulnteaza, in speclal, Ia fabricarea tacamurllor sl obleetelor de arm pentru mena], masa sl vitrina, cat sl la obiectele Intrebuintate in blserica.

Aceste obiecte se fae din argintul care are un titlu intre 750--9.00°/00.

Fabricarea tacamurllor si a obiectelor de mar sus se face in trei moduri:

1. Argintarul mecanic topeste argintul "in euptorul sau special sl-I toarna in ltngotiera (ingus), scotand asttel nlste bucatl masive neformate, dar asemanatoare oblectului pe care voleste 88.-1 seoata (Iingura sau furcullta). Bueata masiva de argint, in urma, vine b·atuta en un. ciocan special pe nicovala, pana eand primeste forma nocesara, In tlmpul lucrarli obiectul se incalzeste de mai multe ori. Obiectul astfel pre-

. 3. Al treilea sistem .care se apllca, in special, Ia pahare

~l forme rotunde decorative e aeela al presei si strungului.

Tavele se rae din plaei (Flg. 123) mai mari de argint care sunt laminate, iar marginile se Iasoneaza eu elocanul (Fig. 1~3).

Pretul obiectelor de arglnt are un caleul dublu : argintul pe gram, iar Iasonul pe bucata, In cazul vanziirii se face pretul unltar la gram, in care este ealculat ~i lucrul.

Mai jos vom da un t a bI 0 u ell denumirea OB/t'crE·

PEIfIR("I

obiectelor de arglnt, - !lISEN/GLE tacamurl, - in care vom ORrOOQJE__' .... ~._ ................... iiiiiiiiiiiiiii~~~:-..' ....... ::... .......... '- ..... ,'-'Io.'Io:'lo3o.ll.

S pee if Le a -ei greutatea

- aproxlmatlva.

gatit se pileste ~i se rade cu 0 razatoare speciala (Schaber). In urma se curata printr'o sleluire ; se Incalzeste din nou ~i se raceste in apa aeldu lata , pentru ca sa-st recapete culoarea alba. Ultima operatie e polelrea care se face en agat (PolierAchatseine) sau eu hematit (Blutsteln).

2~ In marile uzlnl, pentru ca obiecteJe sa poata fi mal frumos decorate, operatia se face prin presa. Operatla de curatire §i lustruire se face la Iel.

1 :Das .Buch. der ·Erfindungen, Gewerbe und Endustr ien, E."tlit-ia din 1874, pag, 213.

176

Fill a 1'23.

Fill~ .1~4.

Obiecte biserlcefti preQ'3f:it::e de a-r~niarul Mateescu, Bu ::ur~,fi.

1.~ Ilaflu-Ratz: Tehn.rca " Aria MUornicartlor. - .11.

177

185. T abela de numiri, continot §i greutate,

la tacamurile din argint de 80%000 fabricate in tara (marcate).

fbiir

Lance Lin9l1fl(J

Cddelmlri

~

(ibof/tJ

Cruce

Hmpclm

Pi. cum/Ilerd/vra

{n/vol

hlp! VfJJ.JCDp CUIP/ dropel

{/vcP

Obiede b/~ence~/icHn magazinui au/om/af Joal171o/liJ(IIalz)lIqj

Fie. 1~~

Greutatea

Denumirea buciitilor

NormalA I Masivl Grame' I Grame

12 Linguri pentru sups. - 12 Fureulite pentru menaj

12 Cutite marl --

12 Fureulita pentru desert 12 Cutite pentru desert

12 Lingurlpe pentru cafea -

12 Linguritc pentru cafea moca

12 Lingurite pentrn compot dulceata 12 Ldngurite pentru mghetata ~ ~ 12 Fureulite pentru peste .....__,_

12 Cutite pentru peste ---

12 Fureuli te pentru fruete

12 Cupte pentru fruete

12 Fureulite pentru (jour) prajitur] 12 Outite pentru (jour) praj ituri

1 Lingura mare pentru supa 1 Lingura mare pentru lapte 1 Lingura pentru fiertura

1 Fnreulita pentru friptura 1 FurculiFi. pentru ~unca - 1 Lin.gura. pentru 80S - -

1 Sita pentru eeaiu - - -

1. Lingura mare pentru servit com pot 1 Cleste pentru sparanghel - ~ 1 Furculitd mare pentru servit peste

1 Cupt mare pentru servit peste - 1 Lingura pentru servit salata -

1 Fureulita pentru servit salata

1 Lingura pentru servit illgh2~ata 1 Cutif pentru taiat torta - - 1 Lopata pentru ridicat torta ~ 1 Cleste pentru prius zahiir

1 Lingura pentru presarat zahiir 1 Cu~it pentru ca.~ - - - 1 Cutit pentrn unt - - -

1 Pirec.he instrumente pentru sortat sandwicrarl 1 Sararita. (solnita) - _'

1 Lingurita. pentru sare

1 Scobitelnita - - ---

1 Oazeta pentru taeamu ri

205 hue.

800 780 360-

500 240 300 180 34:0 340 600 700 SOO 400 130 2.70 200 100 100 100

50 90 90 80

220 150 150 100 100 100 150 150

40 60 60 60 90 35

8 35

900 860 450 600 300 360 180 380 3MO 650 750 350 450 150 300 220 110 110 110

70 100 100

90 230 175 175 120 120 110 150 ]50

50 70 70 70

1UO 35 8 35

I

-

TacAmurile de, mai sus se fac pentrn ceasomicari fli bijutieri in contravaloare tie material (argint sdrobit brut), platind 0 diferen~a sca~ zamAnt CM"anco) de 0.5% sau se dii in natura a.rgintul' Iar luerul

. ,

(fasonajul) seplate~te pe grame. Oeasorniearit ~i bijuti.erii vaud taca·

murile pentru partieulari (argintul fJi luerul la un Ioe) in total pe gr. Ia cursu! zilei,

.

179~

·l8·6. Albirea obiectelor de argint ··(in. bale), Obiectele 'de arglnt .oxidate din cauza .aliajulut nu .au :0· culoare Irumeasa .alba, mata sau stralueitoare, Aceasta se poate obtine printr'o 'bale speciala. Vom lua :

.1.0.0 gr .. caliu bitartrat. (platra .. de vin, K H.C41I406). ··200·· gr~ sare de bucatarle (NaC.I)~.

·4000·· gr •. (4 Iitre] '-apa .eurata.

. . . .

Aoestea Ie incalzlnr Intr'o oala de lut, amesteeandu-le

pAn·a candse disolva, Introducem obtectele in solutla fi.erbinte ~i Ie lasam cea ·20-25 .de minute. Obieetele scoase din bale se spala in. apa reee t;;i ·se usuca ell 0 carp·a moale san pr~f de ·fir.:ez. eald.

.mearga mal .. repede. Jn tlmpul .operatlet adaug8,m,: din cAndo In cali"d, eate putln .. acid azotic. Argintu.l complet disolvat il 18.sam deasupra Iampit ·pAna cand se va transrorma in prat' (evaporand tot acldul), Deodata eu operatia de dlsolvare a. .arglntulut .lncalzlm 3,:,fi litre de apa ·c.ur~tii to care punem:

30 gr. carbonat de potasiu (unsoare ·de eenuse .K2.CO.S), ·.30 g.r. sate cristaltna de bueatarie (N·o·OI),

. .30 gr. teroetanat de potasiu (kalium ferri'cyanatum) ·K1Fe{C·N)6.

Solutla aceasta 0 vom amesteca cu 0·· bucata de. lemn curat pana. se disolva toate corpurile ··chimice puse in: ea. Corpurlle chlmice Iilnd dtsolvate, Introducem In .: .solutle .argintul uscat de .pe capsula (prtn spalare),

Sclutla de argintat, definiti-v'il, 0 vom .fierbe atAt timp p"ana· vor ramAn·e numai trei lltri. Ea . ramane timp .de 24 de ore "in .. aeelasl vas, fiind bine aeoperita.

Dupa sourgerea eelor ·24 ore solutta va Il amestecata ~1 turnata, prtntr'o ·paInie,."in stiele .. Sticlele se vor .astupa ~i se vorpune la tntunerec. Operatia, proprlu ··zis~, ·d·e aegintare se va ·fE.lce ca ·~l la aurlrea prln contact,

187. Indepartarea mecanica a oxizilor de pe obiectele de argint,

Obtectelc .. de argint oxidate se potcurati .. ~i pe eale meeanica, Intrebuintand; c- Cl~ ajutorul unel carpe, ... - urmatoarea .solutte :

·4 gr. piatra acra pisata·,

.. 2500· gr .. -.(21/2" Iltre) apa··. curata, ·50·· .gr. sare .. de bueatarle,

··25· gr. sapun moale (Kendszappan).

"I'oate aceste corpuri vin amesteeate ·pA:na ce solutla devine omogena (cu. aceasta vom freca obiectele),

1"90. Argintarea la rece ...

In. eazul .. obteetelor mal marl care nu pot. Ii supuse la lnealzire sau la argintarea prln contact, Ie vom .arginta Ia reee, dupa urmatorul reeept:

Luam 6 gr. de argint clorie (argintulcoleetat prin plaelle .de eupru (Vezi cap .. Nr, 132.), pe care il vom umesteca ell 75 .. gr. de sare eristallna de ·b:ucatarie sl :75 'gr. :de bfearbonat de potasiu :.(cali.um .. blearbonat), ·pe:. ·CUtre· le trecam . .lntr'o capsula . ell apa, pAn·a se . face ·.0. pasta omogena mat groasa, Aceasta solutlune 0 vom pune Intr'o sticla care seInohide blne •. pre ... . gattrea acestel solutiuni se va face Ia tntuneree, deoareee argin tul se tnegreste usor ..

In cazul eand voim sa· r argintam un obiect vom lua ·0: bueata de plele ·de. caprioaracu aj_utorul·careia ungem obieetul . ·~11 aeeasta pasta ... (frecAndt1-1 blne), Argintarea .. ··fii.nd facuta; obleetul se spala cu· apa. t;;i se. f..reaca -eu prat de bloarbonat .. de sodiu. Daca dorim ca. 'obtectul sa. fie mal 'bine argtntat operatla se repeta,

18.8. Pastrarea obiectelor de: .argint •.

Obiectele de .argint ·pot Ii pastrate in vi trln e, - .fart1- a se oxida, -·,daca se ··pune. in [urul sau aproplerea lor putln . camlor ertstalizat ..

In cazul cand .obleetele sunt oxidate, pot .fi -curatite -eu usurinta :CU· 0: solutie de eamlor de apa (un ·gr~ camtor, .25:0: .g·t •. [21/2 litre]. apa), In.care vor If spalate $1 in.lit-ma bine. sterse,

189. .Argintarea prin contact (Herbere),

Se ia 3,.5 gr. pilltura de argint pur de 1:000/1'000., care se disolva pe ·0 capsula -. in. acid azotie, In timpul disolvar-ii., capsula va Ii asezata pe un tnepied In horn, - unde se va Incalz! cu o Iampa .de spirt sau gaz, - pentru ·ca reaetla sa

·180··

l81

Daca acestei solutiunl i se mal adauga 0 mica cantitate de blcarbonat de potasiu, - pentru a .obtine 0 pasta vartoasa, - cu ea vom putea decora .obiectele ·de aur sau cele ·aurite ell desemne (dupa votnta noastra). Cu ajutorul unei pensule vom .desemna, prin ungere, ell pasta de mal sus obiectul in. partile care dorim. Pasta unsa pe obiectul de aur sau argint o lasam sa se usuce tlmp de 2-3 ore. Uscandu-se, 0 ·spalam in apa rece sl partea argintata 0 frecam cu praf de bicar·bonat de: sodiu, cu ·0 bucata de piele de .caprioara ..

193 •. ·GAL VA·NOPLASTICA.

"191. Oxidarea obiectelor de argrnt,

·Cand. voim sa Imitam un obieot sau bijuterle de argint ~i sa-l Iacem la Iel ·CR f?i unul antic, atune! obiectele lucrate treb·ue oxidate. Oxidarea aces tor obiecte se va face .in modul urmator : tntr'o capsula. de portelan se disolva, fn apa fierbinte, calium-sulfurat (Hepar Sulfur} [Budos kenmajko], In timpul operatlei; capsula va Ii asezata la flacilra pe un trepied. (Fig. 1.11~)

Oblectul va Ii euratlt de grasiml Intr'o solutie de carbonat de calclu. Dupa eurattre va ·fi tnfasurat intr'o bucata de :sArma de fier ~i va .fi Introdus in solutta din capsula, 18sAndu~1 maximum 2 minute (in care timp se va oxlda eomplet), Dupa seoatere, ohiectuI se spala in apa ealda (ell ·0 perie de par). In cazul cand voim sa-t deschidem culoarea obiectului, se va freea ell 0 .perie de sarma. Dupa obtinerea culorii dorite, obiectul va Ii uscat in praf de "firez ·de brad incalzlt.

Cand voim sa· obduoem un oblect de metal eu eupru atunoi ne servlm de: Instalatia din .. Fig. 126, care se eompune dintr'un. vas de stlcla .A, pe care se aseaza tm baston de eupru B, de cea 1 em groslme. In vasul de stiola se introduce un vas poros C. EL e compus din pamant ars care se afla .in. bateriile de sonerie in ·care se introduce 0 bueata de zinc (Zn), Iegata eu un fir de cupru de bastonul B. La capatul eelalalt al bastonului atarnam de 0 sioara, in vasul de sticla, un saeulet .D (de p·anza) in care se pune (S04CU) sultat de cupru. (piatra. vAnata).. In vasul de stlcla se pune ·apa de ploaie in care am topit piatra vAnata.

.&1f., ~
/' f ~
~LI:l ~
...... " jll
J~ r: - - _ .. - -1 10-
I-
iC ~~

./ J;..;;;
- .._
, ~
~.
.. - I·~
. c.oI.I
_ ..
r\oj .... \.. 1ft
_. ...
. ... ~n U .. H o·
~
.... -~ •• l: :I
e '.1.",... _,
c
.. B

Ff!i' •. 126 •.

J92. Oxidarea obiectelor de alama.

In aeeasta solutle ·.se introdue ·obiectele E, F, bine ouratite de grastml ei atamate cu· sArma de eupru de bastonul B. Dupa ce am termlnat eu operatlile asezaril celor de mai sus, punem apa. de. ploaie in vasul porosC (pans acoperim ztneul din el), In aeeasta apa ·picuram . acid. SUlfuric (vitriol, 80,"112), pana cand incepe a nerbe. Parttle care nu voim sa; Ie obdueem cu .eupru se vor vopsi C·U 0 solutie eompusa din spirt denaturat (in care am disolvat putinii, attilina sl serlae),

Obducerea ·ell cupru a oblectelor se race ell .mult mal . repede daea solutia de platra vAnam. este In.calzitA.

. Vasul de sticla A poate Ii inlocuit, - in cazurlle eand

·lipse~te, - en un vas de portelan sau en un vas de tinichea smaltuit •

Prin oxidare, obiectele de .alama (arama .galbena) primesc o culoare eatenie frumoasa ~f durabila, Pentru obtinerea acestel culori vom proceda astlel : IURm 50 gr. de spirt de amonlao pe .eare il punem mtr'un pahar. In spirtul de amoniac vom pune 10 gr. de pueloasa de .aur (Stilium sulfuratum aurantiacum). [Ken arany], rosu ea 0 caramids, pe care 0 VOID. amesteca pAna la disolvarea completa (eu 0 bueata de lemn).

·On .aceasta solutie se unge oblectul de alama, eu ajutorul unei perlute. Dupa uscare, obiectul va ·fj periat cu 0 perie aspra de. par, pentru a Indeparta surplusul de materie uscata (obiectul primind asttel un lustru trumos) ..

. 182·

183

ultimt:iler~sturide grasi~tne. In urma, se spala tnapa curgatoare, dupa ··care·· ee va introduce .. tn vana . de galvanizare.

Solutia .necesara .·galvanizarii este descrisa la .capitolele ·Nr. 16·5·~

. . MaL sus darn oschita detailata de construetls a apara-

tului necesar .galv.aniz·arii (Fig. 127),.

195· •. ·Creuzetuf ·c{e chamot,

·194 •. Aurirea. ,i argfntarea .p.ri-n galvanizare, Pentru ·a· obtlne aurirea .sau argintarea unui obiect rnatalic oareeare, ·!_n 'prtmul ·rAnd., .ne vom ingri.ji ca oblectul ·sa

Ile blne ·sp.alat.. dupa procedeul urmator: .

I~ Se face 0 .solutle de .300/0. acid sulfuric (S04.H2), In.·3 1itri de apa~ In aceasta solutie, obiectul va ·fi blne Iiert lntr'un vas de plumb san cupru, Dupa .. Iierbere oblectul se va spala in a·po. reco ..

+ -

Ol~1 ~~r''' •. :J ..

~

1''-

~--------~ --~

Prin ··creuzetlntelegem .. o tlgaie 'rezistentaIa Ine.care .. po ate Ii tntrebulntata Ia topirea metalelorttn .. :·nacara de·g(iz).~i Incuptor .. Creuzetul acesta se poate exeeuta ... (face) in atelier, dupa receta urmatoare :

1· 5· .010 . . ·t-

.. t ·CaO·ln,

1.50/0 Jeldspat,

70o/~. ·praf de ChSiDQt. Aceste .matertale 'prime,

amesteeate blne, se moale .cu -apa .~i se ·.fram:anta atat 'timp p·ana· devln aluat eonsistent ~i omogen (care nu

'se mai prinde de matni) .• Aluatul se preseaza IuIorma ·d·ori1it,: .dupa· care se 'pune la useare {lao umbra) .... Uscarea dureaza eca [0· zlle, dupa care ereuzetul, asttel format, se va arde in .cuptor Ia temperatura. de .. 1550° C·.

Else poate arde si de eatre un olaree arde oale.de Iut •.

Fts:. J2B.

196 •. Ap·a pentre lip it C:U zfnc, ..

Luam ·20 gr. ... de acid clorhidrle p.e· careIl punem Intr'un pahar de .stlcla. In aeidul .clorhidrie vom introduce bucati.. mlci de zinc, pana· .:cAud: el nu mal .po·ate ·sii atace, Aceastii solutie o 18sam in pahar ,.pAna· se 'race§t~, deoareee reaetlunea chlmlea 0 Incaleeste, Solutia 0·· scurgem, de pe resturile de zinc tute'o .stlcla .putand-o fntrebulnta Ia .necesitate.··

191.· Pro:·ba argintulut

Giuvaergtul can d doreste sa: constate Iinetea argtntulul din care este conteettonat un oblect; - 10,: reI ea ~i lao .sur;, -

185

~ : Van.·a pent-ru .. baie (din s-ticla sau por.telan)"

B . : AcumuJat~r .de 4 volt! cu 48 ampere. .

.C· ==. T ablou de ··re2istentti+· . . .

b ==. Am·perm.etru.· .

E· . _. F urea anod"uJ uj.

.F· ~···C.atoduL

G - ... PI3ci de aut". fi"n. p errtr'u anod, II ~···Obiectul p entr'u aurif ..

P == ·Bra:ttil regUlator.

Il, Obleetul spalat se Introduce Intr'o .solutie de carbonat de potasiu (unsoare de .cenusa), unde, eu .ajutorul unei peril de ~rm·a. de alama, se .fre~aca blne ·pentru a Inlatura

1.84

va .trasa ·0 linle mal lunga :pe piatra de proba, factlnd apoi alte doua linii ell .~jutorul aeelor de proba, Peste liniile tra-

. .

.sate se va trece eu apa de prQba (speciala pentru argint), In.

urma apei de proba argintul .i~i. va sehlmba euloarea In rosu. Dupa in tensitatea culorii rosil se stabileste, prin comparatte, finetea argintului, In cazul altor metale, .culoarea data de apa de proba .este galbena-apoasa,

15.·00(} 8·~OOO· 3~OOO·

48·6000 4~800·

199 • Cum se facedevi%ulde pregAtire a unei bijuterii

in· atelierul .de giu.vaergi.u? .

.Totd:eauna cand se Iace 0 oomanda din partea.cltenlilor, maestrul giuvaerglu, ____. pentru a 'putea spune ·.pretul luerarit cerute, - va Iaoe un r deviz. . .

Devizul trebue .. sa se .calouleze aetfel :

(Comanda: lin Inel ·barbatesc ell platre de diamant.)

10· gr.. aur de 1.4 carate, lucrat conf. cap. Nr. ~l38 .

.(2,b) IA )"3·7,05] .. ~ ~. ..,," · .. ~ ~ ~ ~. ...,.. ~." .Lei 1.3·70,55

·:1 hue. osese pie _..... ... ~ ..... ~.. .... H... ...;.. .." ~ ." ..... J;. 15,..-

fasonarea .(5 ore de lueru de. ateller :(regie

proprie) 53···X 5 .... · . .. . ... ~ .... ~ .. ~ H·.· ~. ~ •• • • .9. ~ "

1 butt diamantt cars t (car, it 200"0) . ~ ~ . .. n.

1 n· .n montata {.pntuitaJ ". ~ ".... . & ,~.

marcarea slgravura .. decorativa ~.~ ~ _ 40·-

" .,

Taxa de . Iux ~i cifra de afacere .j.o/o ••• E ao .~ H ". 3iJ.,60·

......__----____;",.;..__-.:...._

Lei 3.754:.16·.

198~ Intretinerea unui atelier 'mijlochr :de· giuvaergiu, gravor ·$.i tintuitor.

Printr'un atelier mediu .de .gluvaergtu intelegem nn atelier Instalat Intr'o singtita r camera, -.in curte, - in care lucreaza un .maestru, un lucrator ,t;;i un ueenic, In else gasesc: ·un cuptor de topit, 0 in"Elsa ·de lucru, un Iamlnor ~i o garnttura de unelte manuale •.. Pentru a .. se putea Intretine, patronul trebue .sa fa·ca. urmatorul .caleul:

1.. Chlrta anuala ...... . .~.". .".". .... . ~ ~ .~ ·H· ••• •. •. • ~ M ... " Lei

.2.. Impozitul eatre Stat ~i oomuna . .. "" ~ ... ~...... "

3. Impoztte secundare ·ei neprevazute ." r" • ~ ~ ~ .• " "

4... Salarul medi u .al pa tro n ul u f ~ .. " .. " . ~. .." ..... " .5 .. Asigu.rarea ei Iondul de penslepentru patron " .6~ Salarul mediu pentru luerator sl asigurarile

de boala ... ~ .~.... .. .. . .. ~ ... ~ ~. .. ~ .. .. ~.... .. k· .•.•• "

.:7'" Salarul §1 spesele de lntrennere .8. ucenleului " 8 .. InealzttIuminat, 'becurl.sl curatirea atelierului ,,.. 9·. Unelte: emetic sl peril (tocirea ··f;d .:' uzarea lor) "

.lO~ Donati! la soeleta]! :;11 cersetori .. ~... ... .." ." 04 '.'.

1.1.. Carbunl ·$i c gas "( cornbustlbtl) H. n" • • • ~,

12~ Material e '( aeldurl, crlstale) .. ... .. . ... ".

13~. Cheltueli neprevazute :etc .. ··4.. • •.. .•• . ~.~ U" "

265··_·

,

2.000.,.- 30,.-·

Timbrul pentru Iactura i;'i de avia1ie 3 0/00. ~i ·2·o/i:xJ " .. 25., . ...___

To1al Lei 3.779·~t5

: . . ..

26~·.OOO· 3.·000· 3.000· 2~OOO.· 2 .. 000 4·:.'~OO. 7~OOO· 1.~2.00·

·200. T ehnica pteg.ati'rii capacelor .·de ceasornice.

In strAnsa legatura cu. meseria de: gtuvaergiu, "in ultima vreme, in Romania; la Cluj, s'a lntrodus Industria fabrlcarii. capacelor de ceasorniee, Fabrlearea eapacelor de eeasomlee, ill sine, :nu este o meserle aparte de .meseria de giuvaergiu, ei este 0 completare a .et.

. In tlmp ce·· giuvaergiuI, - prln exeelenta, - esteun luerator manual, pregatttorul eapacelor de eeasornice executa un lucru meoantc, ajutat 'de rnasml speciale de presa cu· stante, de. strung: .. sau alte masini de modelat, Matertalele Intrebulntatela conlectlonarea .eapacelor nu difera Intru nimle de cele

.lntrebuintate de giuvaergiu, nlcl prln eontinutul lor.

Pentru tabrlcereu cutillor de ceasomlce, In 'pnmu! rAnd, avem Iipsa de urmatoarele maslnl : 0 masina ·de presat, cu garnitura de stante, ·0· maslna de modela], prln presiune f1i ·strull·g·.:(Machine a . refrotter),: un ·strung de .prel1izie·, 0 m8,fJin·a ·de "fresat pentru b~lamale· (tA1Ani)- ~i o· ma~ina. de poleit (L~pide.e)~: Garnitura de maeini este completatA de uneltele

]lianttale· ajutatoare; in.trebuintate de ·.~ltlel f$i ·de gluvaergfu.

.187

Total Lei." 12··7·.200·.

An·IiI de. 'lueru, afara de sarbator! sl dumlnici, -este de :.30·0· de zile, .. de ci revine lao Zi ·0· regie de 4·24 lei, Iar .la ora de lucru, - .oalculand ziua de 8· ore, -. revin·e 53· lei. Aceasta . suma trebue ·sa fie·· ·a·coper~ta din Iucritril~ .. ·nona· ~j. :tIin· ·repa~

raliile· facute. de pers·o.nalul ·ateliel'ului.

186

Plaetle de metale, laminate. in .diferite dlmenztunt, Bunt talate ~.i .pre.s.ate dupa necesttate sl marlmea mecanismelor de ceasorntce, ell ajutorul maslnei .de presat. Cutia odata t8i-aUi sl presata, "in mod rudimentar, se introduce In. masina de modela], unde, - eu presiune .tJ.~O_"ltra, prin preslune .t;'i strung, _. se da. modelul dorit. Operatia urmatoare este executata. prln strung, care ntveleaza ~i strungueste cutia .. la 0 precizie de : 1/100. mlllmetri. Cutla Iiind efectiv terminata, cu ajutorul maslnei de. presat, se: executa balamalele, Ultima luerare este lustrulrea si polei.rea cntiei, prin .. maslna Lapidee.

Capacele ceasornteelor de . buz un ar, in urma, - ill. cele mar multe eazuri, - sunt r decorate eu ajutorul unei masini de ghiluit (Guillocher) ..

Cutiile de ceasomlee, .tnainte de a Ii puse in. eomert, 'se numeroteaza ~l It ·se imprlma maroa de Iabrtcatle, ca.t fJ.i titlul de Iinete. Oele pregatite din metale nobile trebue sa .fie pre .. zentate Oficiului ·de .Marcare [penttu ·a· Ii marcate) ..

Pretul cutlelor de· ceasorntce se caleuleasa dupa costul metalului, Ia gram; .plus· taxa d.e lucru, care este eehivalenta cu timpul pierdut 13. contectionare In raport cu regia.

201. INTREBARI SI l~AsPUNSURI.

amalgamare sl prin mereur (care se stoaree ·prfntr'o carpa), Pe tlr(rlfL .ramttn·e bulgarul de aut, care se arde pentru eV8- porarea ramasltelor de mercur,

7~ Ce se taee . cu. aumd. strans in. :bu·lgar·?·

- Aurul .strana In bulgarseaseaza in 'ereuzet, ell borax :~i. carbonat de potaslu, De. ael se introduce in. cuptoarele de

. .

topit, tar peste ·catva· timp se toarna In ling()ti.era~

·8~ Cum recunoastem caluatea .. auruiui ?

-. Calitatea aurului se recunoaste prin proba de foe sau prin 'proba asemanatoare cu cea a .acelor de pe piatra. 9. Ce se r face .C·U.· aurul recount .in bulgar?·

- Aurul recoltatIn bl~lgar se ratlneasa prln disolvar! sl separatit (Seheidung).

"10. Cu ee ·disol.·vd·m metalele nobile»

.- Metalele nobilese dlsolvaeu .. amestecul de acid azotie ei acid clorhidric "( apa regala) ..

11" Oe se taee cu. aurul disolvat?

._ Aurul disolvat se separa de eelelalte rnetale prin

preclpttarl suoeeslve si -spalari, Iar in urma .se topeste, 12. Ce tet de aUT se obtine pi-in ratinarer

- Prin rafinare 'se obtine aur .fin de 24 carate.

13. Cu ce -metale este amesteoat aurul mineral»

. . .... . . .~.

_. .Aurul mineral este amestecat, de regula, ell argint

care se r~fi"nea:zil Ia l.eI . ca. ~i aurul,

14·,. Ce se poate face din aurut $i araintu; fin.·?·

---. Din. aurul ~.i argintul fin, prin alia] ·en alte metale, putem ElR. Iacem aurul §i .argintul recerut tn .. oriee tttlu de finete ..

15~. La ceo trebue .sa· tim atenii cando turnam auru!

topit i.n lingotiera .? .

. - .. cttnd turnam aurul 1"11 lingotiera trebue sa. tim atentl ea forma sa. fie unsa cu uleiu .. ~i incalzitii pentru ea aurul.sa se poata seurge In toate pilttile Iingotierel.

16 .. In care .eaz »a deueni fdri1;mi·cios' aUTul· topit,

dupa rtlcire··? .+

- Aurul toplt, dupa racire, va deveni faramicios In cazul ·can·d nu .este bine toplt (in momentul tumarlf) •

1·7~ Oe c.oriibus·tib:i:l·se tn·treb.u·intea:za l.a topirea:·a·UrUlui? - La topirea aurulul, de regula, se .tntrebuinjeaza car·bun:.ele·· de· Iemn ··~i. gazul ..

1. Oe inteteaem prin. metalele nobile ?. . - Prin metalele nobile Intelegem pe acelea care sunt

ductile, tenaee ~i fnoxidabile.

2. Care sunt metolele ·n·o·bileJ?··

- Metalele nobile sunt: .. aurul, .argintul si platlna .. 3". La .. ee seruese aceste metale ·no.bi.le .?:

- ··Metalele nobile, prin calitatlle IO.f, servesc la tabncarea ·giuvaerelor ~l ··bijuterino:r~

·4.~ De. unde se ... e:x·trage. .(lurul?

- Aurul se extrage din pietrele aurifere ale muntilor, cat sl din .apele raurilQr de munte.

5. Gum. se extr·age· aurul, din: pietrele auritere .?

. _ Aurul, dln pietrele .. auritere .. , so.extrage prin : sdroblre,

Ilotatie, amalgamare ~i topire. .

6. Oum se recoiteaza aurul din apele ra;uri-lor·?

- A urul, din apele .r~ll.rilor, se· reoolteaza prin.: .spalare,

188

189

18 .. Pentru ee Sf intrebuinte~a boraaul $i· alte cristale ehimiee lao topirea aurutui?

. _ Boraxul ~i celelalte cristale .ehimice ::se intrebuinteaza, la toplrea .aurulul, pentru a usura topirea,

19~ Gum se numese cristaiele 'intrebuintate lao topirea metaietor no·bile·?

- Cristalele IntrebufntateIa topirea metalelor nobile. se

. .

numesc: borax, salpetru de Chile: (tipirig),. carbonat de pota-

siu (unsoare .de cenuse),

2(J" Pentru ceo se intrebuinleaztl slilpelru·l ·de. Chile· la topirei:

- Salpetrul se .intrebuinteaza la toplrea metalelornobile pentru CR .are proprietatea .dea mlatura f1i nimlcl metalele streine.

21". Oe tacem. eu aurul turnat ·in lingotierlj,~ care este destinat :fason-cirii ?

- Aurul turnat In Hngotlera si destinat Iason.arii trebue sa-I lasain s·a se raeeasca eu tneetul (pe .nieovala) ..

22. Oe se face cu· aurui raci··t ~r

- Aurul raelt se bate cu clocanul sl, in urma, se trage Ia laminar ..

23. In ·timpu-llucrarii de taurire ·$i laminare ce ... trebue tdcu: cu. aurul?

--- In timpul Iucraril de faurire sl laminare aurul trebue Incalzlt sl racit de mai rnulte or], pentru a evita ruperile.

24. La oe trebue sa lim atenii cdnd topim dUTUl. din ~bijuteriile sdrobite?

~ Totdeauna cando topim aurul provenit din b-ijuterii uzate si sdrobite ·trebue sa. fim atenti ca sa nu .eontlna . Ilpiturt de ·zInc, deoareee zlncul provoaca ruperea aurului.

25·.. Cu· ce putem curdt.i zincu! de pe ·aur?

. .

- Zincul de pe aur ·se curatlt ·u§or eu aiutorul actdulut elorhldrlc (murlatlcj, tntr'o capsula .. Operatta .dureaza maximum 1.2 ore.

26. Ce tacem ca metalele .asue; pregatite?· _

- Metalele astfel pregatlte se crolese fJi se tasoneaza, 276 Cu ee se . Zip esc obiectele conteetumate di.n,mela;-

leu no.bile?

-·.Obiectele conteotionatedln metalele nobile seIipese ell acelast metal .dln care sunt Iii-cute·. (care. are un tltlu mar Inferior cu CCR 50o/o~ ..

.28. Cum se curdld. obiectele oxidate $.i. murdlirile. in timpu! lucrdrii?

.- Obiectele oxidate ~1 murdarite in timpul Iucrulul se Incalzesc in flacara si se arunea Intr'o apa putln acidulata (Zudwasser )~

29. Oe se taee eu obieetele terminate din materiatul prim·?

- Obiectele terminate din materialul prim. yin .pilite, rase cu ra.zatQar.ea, sleiutte ell emerlc :~i .in. urma lustruite eu perle ·ei flIt.·

30~ De taeem cu pratul de pi.lit ~f Iirez, ramas dela eontectionarea bijuteri'ilor·?·

- Pralul de plla ramas .dela confecjlonarea b-ij uteriil or, in primulrand, 11 cernem, iar ell ajutorul unul magnet seoatem eventualele pilitnri de tier. Prarul .astiel obtlnut se pune intr'o cap·sula .. sl se toama peste el acid azotle pentru a se elimina materlalul Ilpit; Praful ramas .se spala, se usuoa t;;i se pune Intr'o hartie de· matasa, impreuna cu .. borax ~i carbonat de potaslu, Apoi se baga tn creuzet pentru 8 fi toplt, Cand auruI s'a toplt, ada:ugRm putln salpetru pentru .curatirea de metalele streine $i :de materiile organice ce au mai ramas ..

31. Ue se tace cu obiectele ezeeutate in tuetier?

- Obieetele executate In atelier, in prlmul rAnd, se numeroteaza r;;i Ii se Imprlma sigiluI atelierului : apoi se prezintii Ofleiului de Mareate. al Statului.

32. Ce se taoe eu marfa marcallt?

- Marfa .marcata se eantareste ~i se caleuleaza dupa valoarea obleetulul (lucrul-materialul), 18 doua preturl: 1. pretul de angroslst.si 2. pretul de. detallist.

33. Oe faeem cu. gozul .di·n atetierut giuvaergiului? ~ ·Gozul din atelierul .gtuvaerglulul. se adunh Iii doua locuri separate si anume : :1 .. gozul de pe masa de Iueru.din Iavoaruldespalat malnlle, ·dela sleluttor cat ~l hartiade emerle .~ (uzatA) Intr'o Iada separata: 2~ iar eel de pe podele ill saci

sau butolu. Gozurile asttel adunate ort se v4nd ori se preIucreaza de gluvaerglu (in· eoneedtul de vara).

-190

N um ele t:lrii Denumirea. G..-eutatea tinetea CQDUnu£.ul au.
monedei de au r in g-raiDe tp °/00 ru 1 u..i fin Ilr ..
Rusia 1763~1885 p" imperial 6,5440 916,213 5J9981
JI 1763-1885 P. imperial 3,9264 916,2/s 3,5992
" Ducat Olandez 3,4904 979,11, 3,4177
" 1886-1898 Imperial 12,9038 900 11,61349
" " (5 Ruble) 6,4519 900 5,80674
'J (1897) 10 Ruble 8,6020 900 7,742~2
" 5 Bubleee l.Ou eopeici 4,3012 900 3,87118
" (1897) 15 Ruble 12,9040 900 11,613HU
Elvetia 100 Franci 32,2581 900 29,03229
" 20 I, 6,4516 900 5,80644
" 10 n 3,2258 900 2,90322
ltalia 100 Lire 32,2581 900 29,03229
" 20 " 6,4516 900 5,80644
" 10 " 3,2258 900 2,.90322
Franta 100 F'ranei 32,2581 900 29,03229
" 20 " 6,4516 900 5,80644
" 10 n 3,2258 900 2,90322
Grecla 100 Drachma 32,2581 900 29,03229
" 20 " 6,4516 900 5,8.0644-
" 10 " 3,2258 900 2,90322
Spania 1786-,1848 16 Pesos 27,.0643 875 23,6M1a
" 1786-1848 100 Pesetas- 32,.2581 900 29,03229
" 1786-1848 20 11 6,4516 900 5,80644
1786-1848 10 3,2258 900 290322
" " ,
Belgia 100 F'ranci 32,2581 900 29,03229
" 20 JJ 6,4516 900 5,80644
" 10 " 3,2258 900 2,90322
Jugoslavia 100 Dinari 32,2581 900 29,03229
" 20 " 6,4516 900 5,80644
10 " 3,2258 900 2,90322
"
Bulgaria 100 Leva 32,2581 900 29,03228
20 " (Alexand.) 6,4516, 900 5,80644
"
10 n 3,2258 + 900 2,90322
,.,
. Finlanda 200 Marci 8,42105 900 7,57895
" 20 " 6,4516 900 5,80644·
" 100 " 4,21053 900 3,78948
" 10 " 3,2258 900 2,90322
ItXpI Rattu-RQ.tz : Tehnka ,I Arta eeasornkarllor. - 13- 193 M 0 NED E.

202 .. MONEDELE DE AUR.

Aurul a fost intrebutntat ca moneda din. cele mai vechl timpuri. Bancnota de azi, - banul zilelor noastre, - avea

" '"

aeopenrea In aur.

Pentru a avea raporturile precise dintre monedele de aur ale difer.itelor state, YOm da mai jos un tablou ~i vom specltica in parte, denumlrea, greutatea sl Iinetea monedelor ..

Monedele de aUT care circulau in Principatele Rom/me

inainte de anul 1867:1

1. Galbenul imparatesc,

olandez sl venetian ~ ... = 31 Lei sl 20 parale. Gr .. ~ ~ ~ .. fin" .. 9 •• ~

2. Icosarul nou de aur = 12 Lei f;1i 10 parale, " " .

3 .. Lira de 100 piastri ... = 61 Lei ef 10 parale. " ~...... " .9 ••••

Tablou despre denumirea, greutatea ~i tinetea monedelor :

N umele tari i Denumirea Greuf.a.fea finetea Continufol au--
monedei de aur tn :grame in °/00 rulul fin liT.
Romi'nia2 (1868) 20 Lei 6,4516 900 5,SUij44
" (1906) 100 " 32,2581 900 ~9,03~~H
(1906) 50 n 1671290 900 14,51610
n
(1906) 25 " 8,0645 900 7 25805
" ,
( 1906) ] 2,5 " 40325 900 a 62925
" , ..
10 3,.2258 900 2 9032~
" " ,
" 5 " 1,6129 900 1,45161
Austro.Ungaria Dueatul mare 13,9630 986,tfo 13,76964
" " Ducatul mic 3,4909 9S(1//o 3,44241
" " (1857) Corcana b. v. 11,1111 900 9,9999iJ
" (1857) ~ Coroana h. \. ~ 5,5555 900 4,,99995
"
(1870) 8 iI. 20 'fro u,4516 900 5,8064-1.
" "
(1870) 4 flo 10 fro 32258 900 2,90322
" " ,
" 100 coroane 33,8750 900 30,48750
"
20 coro&ue 6,7750 900 60975t)
" ,.t ,
10 coroane 3,3875 900 3,04875
" "
, ,1 ROm8.80anu: Lstoria monetara a Principatelor Bomane, 1929.

,

2' Banca NationaHi a Bornaniei, Serv. aurului, Nr.4797/1115, Bueuresti, 3 Decembrie 1936. M. Of. Nr. 260, 7 Novembrie IH36.

. Prin Iegea monetara veche se .ad mite 0 toleranta de 1,3 mjgr. Ia greu-

tate ~i 1-3°/00 1& finete.

192

N umele tlrii 1rorcia 1811--1845

Oenumireil monedei de 3ur

Greuiaiea !n firame

500 PiaBtri

= 5 lire otomane 250 = 2~ lire 100 Lire

50 " (Ellilik)

25 " (Mi.asir)

36,0815 18,0407 7,2163 36081

,

1,8041

"

"

"

"

1861

Franta

50 Frs. 40 " 5 "

24 Lire (Louis)

16,1290 ] 2,9032 1,6129 8,1584

'"

(1803-1840)

"

"

(1726-1785)

Norvegia

20 Coroane 10

5

8,9606 4,4803 2,2401

"

"

"

Germanta

" (1855)

1 Cor.

Friedri ehul 20 Marei

10 "

5 ,,.

11,1111 6,68159 7,96495 3,98248 1,99124

"

"

Anglia

5 F'onti P. 2 " "

20 Sov. s-un.

H. SOV~ Guinean

39,9403. 15,97612 7,98806 3,99403 8,3873

,;

"

, }

(1816)

Austria

100 Sehillingi 25

235245

,

5,8811

"

n

Suedla

20 Ooroane 10

8,96057 4,48029

"

"

Ceboslovacia

1 Ducat

3,4909

Portugalia 1854-1911 10.000 Reis == 1 Cor. 17,7350

" 5000 " == ~" 8,8675

" 2000 " == 1/.'1 " 3,5480

" 1000" == 1ho ;, 1,7740

Noui sistem dela 1911 10 ~~udos 18,0050

" 5 " 9,0325

" 2 '1 3~6130

n 1 " 1,8065

Danemarea

20 Coroane 10

8,9606 4,4803

"

"

194

916/666 916/666 916/666 916/666 916/666

900 900 900

901,lh~ ..

900 900 900

900

902,7/9 900 900 900

916,666 916,666 916,666 916,666 916,666

900 900

900 900

986,1]

916,666 916,666 916,66H 916,666

900 90(1 906 900

900 900

ConUnuiul au. rului fin filt'".

Numele 'tarii Olanda (1755-1847)

33,07462 16,53730 6,61494 3,3.0742 1,65375

"

Polenta

,J

14,5161~ 11 6129

,

1,45161 7,3511

Ungaria'

"

Monaco

8,06454 4,03227 2,01609

"

Insula Creta

(17 IV. 1900)

10,00000 6,031Y9 7,16846 35842:1

,

1,79~11

" "

"

Tunis

36,61192 14,6447S 7 32239

,

3,66119 7,6884

s tatele Congo

Africa de Sud Rep.

21,172U5 5,29299

Zanzibar

M,06452 4 032~ti

,

Persia (1879)

"

3,44241

n

16,25707 8,12854 3,25233 1,62616

16,25S50 8,12925 3,25170 1,62585

Buehara

India de Vest Brit. (1835-187Q)

"

"

Indochina Franeeza

806454

,

.. J 03227

1

Denumiree monedei de aut

1. Ducat 10 FIorini

100 Zloti 50 t'

25

20 Pellg'u 10 "

100 Franci 20

"

20 Drachme 10

"

1 Lira.

50, 20, 10, 5

20 F'ranci 10 "

20 Franci

1 Font == 20 Sch. % Font::::: 10 Sch.

5 Dolari

1 Toman

~ Pandsazart 2 Dohssari

21 Tjanje

2 Mohur. 1

"

2/a "

1/S "

Soveringul

Tam -varg-tronul

Greu£atea .in. gnma

:1,4963 6,7200

18,7546 9,3773 4,8886

5,8479 279239

~~2,2580 6,4516

6,4516 32258

,

8,5

6,45161 3,2258

6,45161

7· 98806

,

3,99403

8,3590

2,877 1,438 0,575

4,659

23,32J4 11,6637 7,7~56 3,8879 7,98806

24,242

1 Tolnai Vilaglexikona, 1928, Vol, XIV, pag. 138.

Fmetea tn °/00

983 900

900 900 900

900 900

900 900

BOd 900

875 875

900 900

900

916,666 916,666

900

900 900 900

1000

916,666 916,666 916,666 916,666 916,666

772

Continuiul au. rului £:i n fP'.~

3,4346 6,M800

16t87910 8,43951 4,21974

5,26311 2,63151

29,032~5 5,80645

5,80645 290322

,

7,4375

5,80645

7 3~~3Y

J

3,66119

75231

,

25536

,

1,2768 0,5175

4,659

213833

,

10,6917 7,1278 3,5639 7,32239

18,715

195

Numele tarH Denumh"ea Greu(atea Finetea Conti nutl,l1 ill,h
monedei de"aur tn qrame in °/00 rului £:in vr.
...
Japonia 20 Yeni 16,666.7 900 15,0000
" 10 " 8,3333 900 7,5
" 5 " 4,1667 900 375
, .
" (1871_1897) 10 n 16,6667 900 15,000U
Insulele Philippine 1 Doblor = 4 D. 6,7660 875 5,9203
Nona Zelanda 2 Dolari == 100 Pen. 3328 H16,666 3,05067
, Sl U" Americane (1792-- 1834)

" (1853-1890)

10 Dolari 3

"

"

1 Dolar = 100 cent 2311 Quarter Eagle 20 Double Eagle

10 Dol. Eagle

% Dol Eagle

"

"

"

"

Mexie

10 Pesos

20 "

16 Pesos

5, 2, 1, % Pes.

"

(1730)

Cosiarica

20 Colone

"

10 Pesos 5

"

"

"

2

"

Venezuela

20 Bolivares 10

"

"

Columbia

2 Condori 10 Pesos

"

Ecoador

Condor = 10 Sue.

Peru

1 Libra

1 Libra Medic 10 Soles

"

" (1863-1897)

Bolivia

1 Bolivar = 5 E. Onza == 17~ BoL

Canada

1 DolaT 5 Dolari

"

196

17,4955 5,01544 1,67181 4)17953

33,43627 16,71813 8,35906

916,666 900 900 900 900 900 900

16,9205 33,8410 27,0643

875 875 875

16,1291 3,89 1,556

900 900 900 900

6,4516 3,2258

900 900

32,25806 16,12903

900 900

7,988

916,666

7,988 3,994 16,129

916,666 916,6G6 900

15,253 25,

900 - 900

1,67 8,359

900 900

N umel e t!tri i Chile (1895)

DenUDlirea~ moneJei de aur

"

Colon 10 Peso Escudo

Condor 10 lles. Onza ::::: 8 Escudo

" (1851)

"

Argentina 1817-1850 Argclltinul

J1 Argentinul M.

n 1813-1875 Onza. Dob,

160376

,

Uruguay'

4,513YO 1,50463 3,76153

30)0926a 15,04632 7,52316

Brazilia 1722_.__ 1849

1 Dora 20 Mileris

10 t;li 5 Mileris

Guinea Nona [germana]

( Australia) (1899) 20 Marci

10 "

14,8054 29,6108 236813

,

"

Greutafea in Q'came

11,98207 5,99103 2,99551 15,253 27,0643

8,0645 4,0323 27,0643

15,836

26,6830 17:92968

Filletea

rn °/00

916,666 916,666 916,666

900 875

900 900 875

916,666

916,666 916,666

C Q,ntinutul a.uI'ului fin ;r.

~ 1098356

,

5,49178 2,.74589 13,7277 23,6813

7,2581 3,6290 23,6813

14,516

26,292M 16,43554

Proporfional cu valoarea

7,96495 3,98248

Australia Britanica 1 Sovering == 20 Sch. 7,98806

n "Y2 SOy. = 10 Sch.2 3J99403

900 900

916,666 916,666

203. MONEDELE DE AR·GINT.s

Monedele deargint care circulau in Principatele Ronuine

inainte de anul 1867:

1. Creitarul (cinci tipuri) = 1, 2,3t 4 sl 5 parale Gr fin , ..

2" C ro n tal erul . . . ... + +. = 15 lei . . . ... · .. .. ". · · . .. " ~ .. ~ ~ .

3. Dutca (dona tipuri) . ~. -= 5 sl 10 parale ... " .. ~ n. " H.' ~.

4. Ftrtlrica (doua ttpuri) = lt31/2 ~i 32 parale " ~ " ~ ..

5. Icosarul nOll (Eolomatul === 14 lei. st 2 parale "~ " ~ ~

6. Inzl u eul .. ~ . .. ~.. ~ 8 " .t?i 8" " tt ' ••..•

7 I Rubiaoa.... ~.... ... -= 5 u si 10·" " ~ + • ~ •• " ... ~ ....

8. RubIa de argint . .. ~.. ~ 10 " sl 20 n " ~. ~ ." , t ••••••

9. 1/2 Rubla de argint .. " = 5 " sl 10" " ~ " .

10. Talerul austrlae ..... +.. ::: 13 H ~i.20 't " H·· " .

11. Zwanzigul gaurit... .. . 2 " ~i 8" " +..... " .. · · ~ ·

12. Zwanzigul negaurit = 2" §.i 10" " " H.H··

14;5161 3,501 1,404

5,8065 290322

J

29,03225 14,51612

7,32240

7,3223:1 3,66117 14,5161

13,7277 225·

,

7,16~46 3,58423

7,32239 3,66119

1,503 7,5231

1 Meyers Konv. Lexkon, VoL 19, M iintzen ; Tul nai V ilag lexikona, voi, XIV, pag .. 138; Panas Lexikon, va, 6, pag, 373 ~i VoL 13, pag. 91(j-!)17"

I Meyers Konversa.tions Lexikon, Vol, 19, Miintzen.

3 Bomascanu: Istoria monetari. a Prineipatelor Romano, Bueuresti, 1929~

197