Sunteți pe pagina 1din 113
I.C. BOGHITOIU | rtd A ELECTRONICA — PESTE TOT|-2") Capitolu! 1 ELECTRONICA IN SCOALA Automat muzical Obtinerea unci melodii pe cale electronicé se bazeazi pe posibilitatea oferita de un circuit electronic de a comanda Succesiv intrarea fn functiune a unui numar oarecare de oscilatoare cu diferite frecvente de lucru sau de a modifica succesiy elementul de acord al unui oscilator, astfel ca fa final sa se obtina inlantuirea de tonuri care sa constituie melodia dori Un astfel de montaj este util pentru demonstratii la orele de muzici, pentru sonorizairi tn activititile artistice sau sportive, ca semnalizator in instalatiile de avertizare etc. Pentru a intelege principiul de functionare al automatului muzical descris, apelam la o analogie: sa consideram ca aver un numiar de zcce oscilatoare electronice audio construite pe diferite frecvente si ca ficcare oscilator este legat Ja plotul unui comutator rotativ. La cursorul respectivului commutator este conectat un amplificator echipat cu un difuzor. Rotind cursorul comutatorului yom avea prilejul sa ascultém succe- siunea celor zece frecvente care pot reprezenta o melodie oarecare, un semnal conventional de semnalizare etc. Durata fiecrui ton ascultat depinde de timpul cit cursorul a stationat pe contact (plot), iar viteza de succesiune a no- telor, de viteza unghiulara a cursorului- Acclasi efect se poate obtine daca este vorba de un singur oscilator, dar la care se conecteaz& — tot prin intermediul unui comutator rotativ — diferite elemente de circuit, care permit modificarea succesiva a frecventei generate. Avind insusita imaginea functionarii acestui sistem mecanic, nu rammine decit s& retinem ca schema propusa realizeaza succe- siuni de frecvente nu mecanic, ci electronic, folosind ua circuit integrat de o anumita structura. Principial schema noastrA cuprinde un oscilator audio de baza a carci frecventa este modificata succesiv prin schimbarca unui element de circuit, schimbare care se face cu ajutorul colectia cristal — 9 wmui comutator clectronic realizat cu circuitul integrat tip CDB 442° E. . ' ae Schema de principiu a automatului muzical este prezens fata in figura 1. . A os ‘ fn linii generale ea cuprinde un oscilator de tact si un de ton, realizate ambele cu circuitul integrat oscilator = 7 t F eo Sf 4&9 F0i08 __- 6 irley 3 CDBHAE oleae cell fb “3 LOBAZE “a w ‘9 SS, Melolizsre t, sey ats 2 c0B +04E x go Gg tha Fig. 1. — Automat muzical. 10 @ = colectia cristal © CDB-404 E, un numirator de impelsuri, realizat cu circuitul integrat CDB-490 E s1 un decodor binar zecimal _reali- zat cu circuitul integrat CDB-442 E (care indeplineste rolul comutatorului) si un amplificator audio realizat cu tranzistorul npn, tip BD-139, avind ca sarcina un difuzor de 4 Q/0,25 W. Inainte de a trece la descricrea modului de functionare a schemei de principiu, este util si prezentém pe scurt cele trei circuite integrate pe care le yom folosi, circuite ce se fabricd si in tara noastra, la I.P.R.S. — Baneasa. Tntegratul CDB-404 E este un inversor sextuplu, adic& cuprinde in acceasi capsula un numiar de sase amplificatoare inversoare identice (fig. 2). Un inversor din compunerea acestui integrat are proprictatea ca un semnal aplicat la intrare este redat la iegire inversat, adici cu polaritatea schimbata cu 180°. Capsula este de tip TO-116, avind 14 terminale (pini) dispuse simetric. Conectarea inversoarclor este facuta asa dupa cum se arata fn figura 2. Tensiunea de alimentare se conecteaza la pinii 7(—V,) si 74(+-V,). Verificarea starii de functionare a unui asemenca circuit integrat se face astfel: se alimenteaza circuittil de la o sursa de 5V. Folosind un voltmetru de curent continuu se verific’ dac& intre fiecare intrare (7, 3, 5, 9, 77, 13) a inversoarelor gi masa se gaseste o tensiune de circa 2 V. Cu acelasi voltmetru, conectat intre fiecare iesire dia inversor (2, 4, 6, 8, 10, 12) si masa, se verifica existenta unci tensiuni reziduale de circa 0,1 V. In continuare se conccteaza pe rind ficcare intrare in inversor la masa si cu acclasi volt: metru, conectat de data aceasta Intre iesirea din inversoe gi masa, se urmareste daci existi o tensiune continua de circa 4 V. Daca unul din inversoare nu corespunde datelor aratate, circuitul integrat nu va fi folosit- Integratul CDB-490 E este un numiaritor zecimal realls zat intr-o capsulé tip TO-116. Acest circuit asigura numaraa rea pina la zcce impulsuri aplicate la intrarea 74 si obtine- rea la pinii 8-9-77 si 72 a starilor corespunzatoare tn cod binars i @ = colectia cristal @ it a 8 2 H ww Din teoria sistemului de numarare binar se cunoaste c4 go & F un numar oarecare N se reprezinta fn sistemul binar ca ¢@ ] serie de puteri ale bazei 2 astfel? fol Lyn Fis NS a 2™ Gg 2 -f s54 29 $2? 21 4 a2 Ag Jnversor unde coeficientii a, ... a) pot avea numai doua valori: 1 sau 0, ee 5 SOK Rezulta deci ci un numar zecimal oarecare poate fi reprezens tat in cod binar prin insumarea puterilor bazei doi in ordine pes. ad, a é a ? 3 “hk “Ve WW Ap fuplo crescinda. De exemplu, cifra zecimalA nous este reprezentata astfel: 9 = 1X240X2% + Ox 1X1 x29 41% 2— 8 $1 sau cifra zecimala 19? I9=1 x 24-4 0X 28 + OK 2241 « 21 Fix MS 1x2tp eee OL) +1=19. it 3 2 uw rm 8 a Se observa c& pentru a obtine valoarea numirului zecimal COB490E se aduna doar puterile care nu sint anulate prin inmultirea Nomarétor ome ptoF P wet 7 zecimal Pentru a scrie, asadar, un numér in sistemul binar yom proceda ca gi fn cazul scrierii num&rului in sistemul zecimal, adic& yom scrie ‘pozitional doar coeficientii ce inmultese baza 2. . Astfel, reyenind la exemplele de mai inainte cifra 9 se ya scrie} 9— 1001 jar cifra 19 se va scrie? 19 > 10011. Cum fn tehnica de calcul binaré s-a convenit ca starea (coeficientul) 1 s& fie reprezentat prin existenta tensiunii, iar starea O prin lips’ de tensiune, integratul CDB-490 E, circuit construit conform acestui Principiu, afiseazi Ja _pinii 8-9-11-12 configuratiile binare corespunzatoare numérului de impulsuri electrice injectate la intrarea 74, In tabelul de adevar aliturat (tabelul 1) este data coress _ pondenta intre numarul de impulsuri in zecimal si dispuncrea binara a starilor corespunzitoare. Practic aceasta inseamnd ci atunci cind Ja intrare ne este aplicat nici un impuls electric, la iesiri (pin 7T-pin 8-pin 9-pin 12) vom avea lips4 de tensiune (in realitate existi o tensiune reziduali de circa 0,2 V, adick starca logicd O)e 0B 442E Decoder BCD cecimal « Fig. 2 — Circuitcle integrate CDB-404E, CDB-490, CDGB-442E. fg © colectia cristal @ colectia cristal © 13 Komirul de impulsuri | \ sph ay \ pin 17 | pin 8 pind | piv 12 | | f ; 0 0 ' 0 1 0 9 i - 6 0 0 i 2 0 0 1 0 5 0 0 1 1 4 0 i 0 0 5 0 1 0 1 6 0 1 1 0 7 0 1 1 1 8 1 0 0 | 0 g 1 0 0 1 10 1 | 0 4h pee t Tn momentul aplicdvii primului impuls la intrare, starea se modifici prin aparitia la pin 72a starii 1 adici a unei tensiunt care in cazul circuitului de fata este de circa 3,5 V, corespon- dentul binar a impulsului nr. 1, tradus in stari de tensiune fiind 0001. Impulsurile aplicate la pin 14 sint debitate de integratul CDB 404-1. Verificarea circuttalut tmtegrat CDB-490 E se face in felul urmator: de la o sursé de curent continuu de 5 V conec- tat& cu borna plus la pin. si cu borna minus la pin 70 se asigur’ alimentarea cireuitului integrat. an al Cu ajutorul unui voltmetru de c.c. sé verificé daca intre porna minus si pinii circuitului se gascse tensiunile din tabelul 2. 3 Daca totul este normal, se efectueaza in continuare arma- toarele operatii: pinii 2, 3, 6 si 7 se conecteaza la pin 70, iar pine] 7 la pin 72. Se conecteaza v ‘itmetrul de c.c. intre pin & si pin 70. Cu ajutorul unui fir efectuim manual scurtcireuit intre pin 74 si pin 70. La voltmetru va trebui sa citim cind o tensiune de circa 3,6 V, cind o tensiune nula, functie de numarel de scurtcircuitari. Tn continuare vom proced: la fel, mutind borna plus a voltmetrului la pinii 9, apoi 77 si 72. Operatiile trebuie efectuate cu mult’ atentie spre a nu efectua conexiuni gresite, care pot duce la distrugerea integratului. 14 @ colectia cristal © —_" Tabelul 2 PIN | Yousiuses masurata [¥] Sarg kROwe Integratul CDB-442 E este un decoder binar- este realizat intr-o capsula tip MP-117, cu 16 picioruse (fig. 2} Alimentarea se aplica Ja pin S(—V,) si pin 76 (-+V,). _Circuitul realizeaza decodificarea din’ binar in zecimat afisind maxim 10 stari ale unui numarator cu 4 cclule (4 iesir: @ai:binar}. Starile codului Dinar sub forma de tensiuné), se aplici la intrarile 15 (A) — 14 (B) — 13 (C) si 12 (D). __lesirile in zecimal sint conectate la pinii 1-171 (afara de §} Ceea ce trebuie retinut este faptul ca traducerea in zecimat se face prin aparitia starii 0 de Ja un piciorus la altul, aceste stiri culegindu-se pozitional. Astfel, dati Ja intrarea binara aplicim starile 0011, numai la pin 4 vom gasi starca 0, la toti ceilalti fiind afigata starca {. Corespondenta dintre starile binar si zecimal pentra circuitul CDB-442 este redat in tabelul 3. Pentru restul starilor de intrare pina la a 16-a, deoarece s* Increaza cv 4 celule (24 = 16), iesirile ramin in starea 14 Un circuit conectat la unul din pinii de iesire este practic conectat Ia masa atunci cind decedorul trece prin starea 0. Toemai aceasta succesiune a trecerii prin zcro a icsirilor face ca circuitul de fata si fie comparat cu un comutator rotative @ = coicctia cristal © 15