Sunteți pe pagina 1din 238

...

EDITURA

~

I.C. nOOTIITOIU



ELECTRONIC:\. AJl1Tl

R~fercnt:

Ing. IllIRE· SZ.A.TMARY

Copcrta: IORGOS IIJIOPOI.08

1982 BUCURE~TI

en Q a..

...

ca

-=

H

editura~

!. C. BOGHITOI,U

ELECTRONICA AJUTA

ca - .

. _-

.....

u CD

• •

CI

;cristal

C1JFIJVT lNAllVTE

Cine analizeazii dezcoltarea stiituei fi tehnicii din ultimele dccenii \I'a constata cd fiird aportul esetu ial al clectronicii, accstea nu ar [i putut ajunge La stadiul actual, iar allele nici na s-al' [i U((SCllL Ant fi puttu oare vorbi astazi despre cibernetioi I'dI'd clcctronicd sau de zborurile cosmice tara complexele instulatii etcctronice de dirijare, control si comunicatic ?

, ~ t

Ce ar lnsemna societatea {llrd radio, medicine (iira electronicii, cc ar lnsemna industria tara aittea dispozitiee elcctronice care con'[erd un. grad de prccizie §i. [ineie nemaiintilniui?

Omul modern [oloseste elcctronica la tot pasul : la ntind poarta un ceas electronic, in buzunar arc un calculator electronic, ajuns acasd [oloseete teleoizorul, radioul, casctofonul $i alte

utilaje electron ice. .

in uzine, masini moderne comandate electronic regleazd $i controleazii proccse tehnologice, masinile uneltc ell program debitcazd [oarte rapid piese de mare precizie. Pe aeroporturi sisteine electronice coniroleaza traficul aerian, in me tr 0 uri clcetronica face posibilii des[dsurarea normalii a curselor, in spitale aparatura electronicd de cele mai diverse [orme ajuta

la tratamente ·~i diagnostic. .

Datoriui posibiliuiiii sale de a [i utila in oricc tlomeniu, electronica a piitruns ptnii in cele mai nebdnuite aciioitiui, ajutind la rezolcarea multor probleme, oferind soliuii din ccle mai aoaniajoase.

Ceea cc a permis ca clectronica sa pdtrundii alit de rapid ~i de iniens este §i faptul cd progreselc obtinute in tehnologia [ahriciirii componentelor electronice, a aparaturii electronice in general au fast spectaculoase. Astfel, acuni trei dccenii un calculator electronic EJ.V lAC, CO nstr nit eu -tuburi elcctronice costa circa douii milioane de dolari §i dnuirea aproximatio 30 t. Asuizi un calculator, avtnd practic acelcasi performatue, se poate p.urta in buzunar, iar pre{ul sau de cost 1111 dejJd~e§te 100 dolari.

• eolectia cristal. 5

$irulcxemplelor in care c 1 c c t ron i c a a jut d efident pe om este [carte marc. Ceea ce trebuie sa reiinem este [c ptul cd electronica rdmine 0 tehnicd dcschisd, de mari dimensiuni, spectaculoasd Ii utild in acelasi timp ; capobild sa irdluerueze progresul urmiitoarelor decenii, 0 tehnicii fara de care omul nu ar fi putut piurunde in tainelc matcriei ~i nu ar fi putut piirdsi Terra.

I n tara noastrd, rara p uternic angajatd in vasta opera de industrializare, electronica joacii un rol de {runte, situindu-se printre' domeniile de virf ale dezooltarii. Astdzi industria nationald produce 0 gamd largd de aparaturd electronicii destinatd aiit necoilor populatiei, cit ,i industriei gi exportului, Se [abrica, de asemenea, calculatoare electron ice , tehnici de teleprelucrare a datelor, lasere, aparaturd electronica pro fe-

sionalii si allele. .

Referindu-se la dezooltarea de viitor a electronicii, tovarcsul If icolae Ceausescu, la Congresul al XI I -lea ardta :

. "I ndustriile electronica §i electrotehnicd vor cunoaste 0 cres-

tere de circa 13 la suta anual.."l De asemenca: .

.Un. rol tnsemnat oor avea in acest scop [ ... J folosirea masinilor agregat multifunctionale, a robotilor industriali gi micropro ceso arelor • Va trebui aciionat pentru conducerea cibernetizatd a proceselor tehnologice, generalizarea muncii La mai inultemasini, utilizarea rationald a timpului de lueru, folosirea tehnicii electron ice in programarea productiei, fn lucrdrile de calcul [ ... ]"2

Fireste cd la aceste infifpluiri 0 contribtu ie de seamd va aoea fi tineretul de azi, tineret dornic sa cunoascd cit mai mult din tainele ~tiintei, dorn ic sa se a[irme Ii sd minuiascd tehnici

din cele mai moderne. .

Pregiitit de pe biincile scolii peniru legiitura permanenid cu practica, cu productia, educat prin muncd gi peniru muncd, tineretul patriei noastre este .in acelasi t imp beneficiarul unor mari preocupdri ii insestisii, menite sa creeze condiiiile optime pcntru desfiigurarea procesului educational La un nioel ridicat, Literatura de specialitatc, materialele documentare, laboratoa .. relc si atelierele scoald, celelalte genuri de aciioiuiii cum ar fi concursurile de creaiie, expoziiiile, schimburile de experietud,

1 Nicolue Ceausescu, Ropon la eel de-al XI I -lca Congres al P.C.R., Edit-lira polltica, Bucuresti, .~ 979, p. 29.

2 Idem, p. {'_1.

6 • colectia cris tal •

toate au permis ~i oor permite atragerea masiod a tineretu lui caire maned, caire crearea de bunuri materiale, conditie a dezooluirii societal ii,

In aceasta op'erd educationald, legarea tnoaiamtnsuiui en practica, cu product ia, verificarea pe viu a demonstro iiilor, a teoriilor, joacd un rol de cea mai mare importaru a in pregatirea temeinicd a tineretului; a schimbului de- mline. Situindu-se pe aceste coordonate, de a contribui la activitatea de orientare a tineretului ciure preocuparile praci ice, cafre experiment ~i verificare, cartea de rata i~i propune sa prezinte scheme electronice eu 0 largii arie de [olosire.

Adresatd tinerilor dornici sa experimenteze $i sa construiasca diverse montaje electronice, lucrarca urmdreste atit apro[undarea [enomenului fizic,' cit ~i [ormarea deprinderilor realiziirii acestor montaje,

Schemele prezentate nu all un grad de dificultate mare, ele puiind fi realizate cu componcnte de uz comun, usor de procurat ,i fara so. necesite peruru reglare sau punere la puna aparatura de mdsurd speciald.

Capltolul I JOCrRl'TV

Printre schemele velectronice care au stirnit un interes deosehit in ultimul tirnp sint ~i acelca care permit practicarea asa-numitelor jocuri pe ecranul televizorului sau jocuri TV~

In principiu este vorha do 0 tehnica ce permito ca pe ecranul televizorului sa apara anumite linii §i punct.e luminoase care pot fi deplasato dupa anumite reguli sirnilare jocurilor intllnite pe terenul de sport.

Majoritatea schemelor sint construite pentru jocuri In care se foloseste 0 mingo, 0 i)lasii ~i HUU] sau doi [ucatori,

Pe ecranul televizorului .mingca oste reprezcntata sub lonna unui mic patratel luminos (macheta), iar [ucatorii stnt reprodusi in mod simbolic sub forma unei linii dispusa vertical. PIasa apare, de asemenea, sub forma unei linii verticale, Impartind ecranul - care reprezintii terenul de joe - in dou a par~i simetrice. J ucatorii se pot ,;dop]a.sa" in orica parte a terenului prin manevrarea unor potentiometre, iar mingea se deplaseaza dintr-un Ioc in altul pc tot ecrauul, datorita unor comenzi primite de la schema clectronica, sau de Ia elemcntele de comanda manu alii.

In capitolul de rata slnt prezen tat.e un nurn ~'h: de cinci jocuri 1,\7", realizate eu tranzistoare. J ocurile sint prezcutate in ordinea complexitiitii 101', rapt co perrni te 0 buns intelegt-we a mecanisrnulu! de function arc a schemelor, 0 Insusire temoinicii a f-enomenelor co so produc in Ianturile functionala pe cure lo manevram.

in final, aceste scheme individuale, pol. fi concentrate intr-un dispozitiv unic, seleotaroa unui anurnit joe ffi.c1ndu-se in acest caz eu ajutorul unui comutator.

Schemele prezontate .slnt destinate atit jocnlui eu un singur jucator (de exernplu, labirint T\;')~ cit ~i jocurilor cu doi parteneri (de .exeruplu, ping-pong, tenis).

• eolectia cristal. 9

In realizarea aeestor jocuri se Iolosesc componente e1ectronice de uz cornun, alimentarea schemelor facindu-se de la

patru baterii R -20 inseriate (6 V). .

Jocurile TV prezentate sint de tipu1 celor care nu solicita interventie in schema televizorului, cuplarea lor la televizor facindu-se prin borna de autena. Oscilatorul de purtatoare este descris pentru a functiona pe canalul I TV.

Realizarea schemelor de jocuri nu necesita nici un fel de aparatura de miisura specials jar buna lor Iunctionare poate fi urmarita dupa figurile ce apar pe ecranul TV.

In acelasi timp, pe linga caracterul distractiv, montajele pot fi folosite ea instrumente de testare a anumitor aptitudini, tn care se eel' a Ii evidentiate prezenta de spirit, indemlnarea, starea de ohoseala e tc,

Labirint pe eeranul telcvizomlul

Este vorba de un joe simplu, pentru 0 singurii persoana, care consta in deplasarea unui punet luminos (rnacheta) ._ creat pe ccranul tclevizorului - printr-un labirint desenat pe· 9 Ioaie transparent-a ata~ata prin lipire pe ecranuJTV.

, Deplasarea . punctului luminos in orice pozitie se face prin intermcdiul a doua potentionietre ce pot fi manevrate sirnul tan sau pe rind.

Intreaga schema se alimenteaza de la 0 sursa de 6 V [patru Laterii R·20 tnseriate) ~i prezinta unconsum de 6·mA., ceea ce asigurii 0 autonomic de Junctionare de circa 200 ore. Cuplarea schemei !a orice tjp de televizor so face prin intermediul hornei de ant.enn, In. care scop se seoate mula de eonectare a antenei '1'\'.

'Constructiv, jocul cuprindo (fig. J): .

1) Cutia ell mon tajul electronic propriu-zis, lmpreuna eu sursa de alimentare.

2) Cutia in care slnt fixate potentiornetrele de comaurlii ~i .legata de prima cutie priutr-un cablu cu sase cond uctoare.

3) Cablul coaxial c.e asigurii cuplarca ' sernnalului de radiofrecvents la Lorna de antena a televizorului, Inain te tnsade a trece la descrierea ·pa1.1,ii electronice a jocului, este bine sa ne amintim citevn notiuni legate de Iunctionurea televizorului sou, mai c.xact,_ a lantului TV.

10 • . eoleetia cristal •

C"b/.:; ,1.77,?J!~/d~ C(1,,~crnda

j'f?1 fa

I ~L::""'" r~l It' ,_l't

Fi,r. 1

o

Se ~heea Iuminozitatea care apare de regula pc eeranul unui kinescop se datorsste interactiunii dintre un f'asoicul de electroui ~i un strat luminescent depus pc supraf'ata interi-

oal'3 a acestuia. '

Cind te1evizorul nu Iunctioneaza, ecranul est e negro. Cind telev izorul este deschis, in interiorul kinescopului a pare Iuscici.lul de elect rani care In locul de impact eu ecran ul Iasa () urma luminoasa, Daca Iasciculul sta nerniscat , po ecran apare un punct luminos ; daca Iasciculul este baleiat, pe ecran apare olinie. La televizoarele pe care le Iolosim curent, f'asciculul de eleotroni "nultuI'u'" ecranul ?,lillie eu 0 linie", de sus in jos, numarul de linii care le vedem pc suprafa1 a ecranului fiind - in cazul normelor OIRT - de 625 •



Durata unei Hr. ii, p entru sist.emul en explorare intre\e'" suta, este de 61, microsecunde, ceea ce corespunde unei freevente de 1562[) ,II z numitii si frecventu de Iinii.

. ,)-

Tot.alitatoa liniilor de pe supruf'ata eeranului Iormeaza

ceca ce numim un "cadnl".

Durata unui cadru este de 20 rns, ceea ce Inseamna cii in tT-O secunda se succed 25 do cadre (50 semicadre in- explor aroa intrr-~esutii). In receptorul de televiziune Iiniile ~i cadrele sint generate de oscilatorul de linii ~i oscilatorul de cadre, care la rindul lor au drept sarcina bobiuele de deflexie pe orizontala (linii) ~i pe verticala (cadre).

Pen Lru ca aceste doua oseilatoare sa functioneze sincron

. '

ell oscilatoarele (sincrogeneratoarele) din camera de luat

imagini allata in punctul de ernisie, ele sint comandate

• colectia cristal. 1t

(controlate) de impulsurile de sincronizaro emise dH statia de televiziune odatii eu semnulul de imagine. Tot de la statia de emisie TV stilt trimise catre receptorul ,TV ~i impulsurile de stingere care au rolul de a lntrerupe (stingc) fasciculul de electroni pe parcursul· cursei de lntoarcere. Pentru aceste motive, semnalul vjdeo care urrneaza sa moduleze Irccventa purtatoare este un sernnal complex ~i are forma data in figura 2a. Din aceasta Figura se obscrva ca dura ta in} pulsului de sincronizare pentru linii este de 5 microsecunde, durata Intre doua linii fiind de 64 microsecunde, iar pentru cadre' durata impulsului de stingero esto de 1 600 microsecunde. Un alt amiiIiunt care trebuie r~tinut cste eel rcf'eritor la amplitudine. Astfel, partes de sus a impulsului de sincronizare situat deasupra celui de stingere, reprezin La nivelul eel mai mare care este emis. Fatli de aceasta amplitud ine considerata de 100<J'o, semnalul ec reprezinta imaginea transmisa

/mpds Jil1c/Qn/~orr !t;,r/

f(J() -.,..._.-

. 1p:-~.J .. 0 ~

... "{I7C/·p~7Izor: coore

/COf/oS I

t- /m,P,,"~.

.rlf/} ~/""~ :;"Y/l,. .. /~

15

Q

b

1"'1'0' ~. ;:J' .;,

12 • colectia cristal •

este cuprinsii tntre 15% -~i 65%. Nivelul de 1fJ% reprezinta punctelo cele mai albe (mai stl'illuritoare) transmise, iar nivelul de 65% reprezirita punctele cele niai lntunecate ah .. imaginii transmise (modulatie uegat.iva). In continuare, sernnalul video din figura 2a modulcaza in amplitudine U r! sernnnl de radiofrecventa, avind valoarea Irecventoi purUitonre dat.:i de canalul de emisie repart.izn t. Forma S8Il1 n alu III i ernis de antena emitatorului-TV va avea Iorrna din figul'a 2b.

Din aceasta prezentare a modului de Iorrnare a semnalului Tv~ de imagine, care patrunde in receptorul de telcviziune trebuio retinut ~a:

- fie lucreaza ell modulatie in umplil.udlne ;

- se foloseste tipul de modulatie negativa (negrul are

arnplitudine mare, iar albul amplitudine mica);

- odata ell semnalul de imagine se transmit ~i impulsuri de sinoronizare ~i irnpulsuri de stingere.

De nici ~i ooncluzia eil odata co VOITI folosi (pontru prncticaren jocnrilor TV) rcceptorul de toleviziune obisnuit, v [l trehui sa adoptiim aceleasi procese de modulatio ~i de sincronizare ca si in statia de omisie 'TV.

, ,

. Atunci cind la horna de antena a receptorului TV se

introduce un semnal de radiofrecventa nernodulat ~i recep-. torul TV este acordat pe frecven]a acestui semnal, Iasciculul de electroni so hlocheaza, iar ecranul televizorului se vn Intunoca, ca ~i cum televizorul ar fj oprit, Daca lntrerupem.

-lntr-un anumit ritm accst .aemnal cuplat 16 antona, vorn observe cD. pc eoran vor apare linii sau puncte distribuite tntimplator pe supraf'ata acestuia, in aceste momente Iasci .. culuI de electroni fiind deblocat.

A ocasta constataro (clnd este sern nal in nutena ecranul cste lntunecat, iar cind sernnalul dis pare ecranul devine lurninos) stil la bazu tuturor .iocurilor TV ce vor Ii doscrise in acest capitol.

Mecanismul de Iunctionare .consta in doblocarea Iasclcu-

)

lului de electroni numai atunci ctnd este necesar pontru ('3

pe fondul intunecat al ocranului sa aparu zone luminoaso, sub forma de linii sau patrat·ele ~i care 8a simbolizeze jucatorii, plasa, mingea, tercnul etc.

Modul in care so va proceda pentru ohtinorea acestor simboluri lurninoase pc ecranul TV este strins legnt de faptul co. fasciculul de electroni este .baleiat, descriind po su prafata ecranului Iinie dupu linie.

• eoleetla .;ristal. 13

Trebuie retinut Iaptul cA. in" receptorul TV tensiunile carp produc ' baJeiajul Iasciculului de electroni exista. in pet rna nenta, ia r b locares acestuia se face din jocul de tensiune dintre grila si catodul 'kinescopului.

Sa ne irnaginam un ecran 'TV in tunecat - datorita prezentei Ia borna de antena a semnalului de radiofrecventa (RF) - ~i sa presupunern ica printr-un procedeu oarecare deblocam (pentru clteva microsecunde) fascicuJuJ de electroni tocmai in mornentul clnd acesta se ana la jumatatea cursei unei linii, adica dupa t = 32 microsecunde de la moe ... putul ei. In urrna acestei experiente vorn constat a ca pe ecran spare un punct luminos situat exact la jumatatea unei linii imaginare crizontale care ar strabate ecranul de la sttnga la dreapta (fig. 3n).

Daca vorn proceda la fel ~i pentrn alte clteva linii lnvecinate, vom constata aparitia punctelor respective, dar care da torita la ptului ca se su cced unele sub' aJ tele Iormeazd imaginea unci linii verticale (fig. 3b).

In cazul clnd toate liniile care baleiazs ecranul au un punet luminos in rnijlocul lor, atunoi ecranulTv va Ii trnpar ... tit in doua de 0 Iinie verticals (fig. 3c). Procedeul cu aju torul caruia putem dehloca Iascieulul de electroni consta in crearea unui impuls electric care sa opreasca existen ~a semn alului de RF 1a borna de antena a televizorului, Int.lrzierea aeestui

'CJ EJ OJ

, b c

a t

EJEJ[f]

d e ,f

~D2g bd

: h . L

". I, 9

~e -v.--~I.----

-.,.---t----

. I'

4

j k

Fig. 3

14 ~ coleetia cristal •

impuls fata de tnceputul liniei de baleiaj determina pozitia punct.ului lurninos pe ecran. In -exernplul de mai iriainte am siluat impulsul dupa t = 32 microsecunde de la tnceputul Iiniei, care stirn ca dureaza 64 microsecunde §i am objinut serrinalul luminos la mijlocul ecranului.

Daca trirnitem impulsuri de deblocare, intirziate, de pilda, en t = 14 microsecunde de la inceputul liniei, vom ·obtine pe ecran punctele luminoase situate catre partes din stinga a ecranului (privit din rata, fig. ad), iar daca Ie trirnitem, de exernplu, dupa t = 47 microsecunde Ie vorn obtine in partes din d rcapta a ecranu lui (fig. 3e).

o flllll constatare care se poat.e face ln legatur-a cu impulsul de deblocare este legata de durata acestuia. Astfel, daca im pulsu 1 este scurt, tirnpul clt Iasciculul de electroni lasa 0 urma luminoasa pe ecranul TV este de ascmenea mic ~i, invers, daca impulsul este lung, urma luminoasa va fi proportionala, respectiv pe ecran va apdrea 0 banda mai lata (fig. 3f).

Posibilitatea modificarii dupa dorinta a timpului t permite mu tarea sem nului Iuminos de pe ecran in orice pozitie, Practic, aceasta modificare se face prin manevrarea unui pntentiometru aflat in cutia de comanda a celui ce participa la joe.

Din aceastii prezentare a modului de obtinere a unui semnal luminos sub forma unei linii verticale pe ecran, trebuie retinut faptul ca impulsurile electrice trimise vor trebui sa se succeadli din 64 in 64 microsecunde, adica tocmai timpul necesar fasciculului de electroni sa parcurga 0 linie tntreaga. Acestea poarta denumirea de impulsuri intirziate de linii fji slot generate de generatoarele de linii.

Tot prin folosirea unor impulsuri de deblocare a fasciculului de electroni se pot obtine ~i dungi luminoase dispuse orizontal. Pentru a determina parametrii impulsului necesar ·acestui caz va trebui sa deterrninam din ce se compune 0 banda (dunga) luminoasa orizontala. 0 sirnpla analiza arat a eli aceasts Iuminozitale se poate obtine user dintr-o succesiune de mai multe linii de 64 microsecunde. Inseamna ca aceste irnpulsuri trebuie sa se succeada din 40 in 40 IDS (T = = 64 microsecunde X 625 linii), adica tocmai timpul necesar existentei unui cadru, motiv pentru care acost impuls se numeste impuls tnttrziat de cadre.

Latimea benzii orizontale obtinute este determinate de

• I

durata impulsului ell Irecvenja de. repetitie de 40 microse-

.• eoleetla cristal. 15

-cunde, lii~hne determinate in continuare d0 nurniiruJ de linii de 64 microsecunde alaturato §i care formeaza dungs respeetiva. Astfel, pentru 0 dunga orizon Lata Iormatii din 10 linii succesive, reiese 0 Jut-hne de 640 microsecunde (64x 10 linii),

Cn ~i in primul caz, pozitia acestei dungi orizontale poate fi modificata fat,a de mijlocul ecranului. AstfeJ, dad) ::Ie ia ca relerinta mornentul tnceporii baleiajului primei linii de 64 microsecunde ~i se aplica impulsul dllP3 10 n1S dunga orizontala yo. fi situata in jumataten de sus a ecrunului (fig. 3g). Pentru 0 inth-ziere de 20 rns ea va aparea exact 13 mijlocul ecranului (fig. 3h), iar pentru 0 lntfrziere de 35 ms in par-tea de jos a ecranului (fig. 3i) .

. Daca pe ecran hint generate simultan a tit d unga orizontuJa, cit ~i cea verticala, asa dupa ClUB SH 31'olLl in fig. 3j, VOIn oonstata ca acestea determine in puncl.ul de int erseotie un mic paiI'utel eu laturile t1 - 12, patl'&~el curacterizat. prin aceoa ea exi.'3bl (apare) nurnai in momentul de coincidentu in limp a zonei de suprapunere a celor doua dungi.

Cum in cazul jocuriJor de fata ne intereseazii ca pe eeran

, .

sa existe - pentru a sirnboliza mingea - doar patra .. ~eJul

luminos amintit mai sus, nu no riimtne dectt sa ,\~tcrgenl" restul de luminozitate dat de dungi. Praotio, aceasta operatie se ponte face destul de user, asa dupu cum vorn vedea mai departe, prin Iolosirea unei scheme de coincidenta care da comanda de dehlocare a Iascicnlului de electroni numai in momeritul suprapunerii celor douii dungi,

~J ilrind dimensiunile pc verticala ale acestui pt1tralel vom obtine simholul pentru jucator.

Schema bloc a jocului '"labirifit" este data in fig. 4.

Schema cuprinde - un ~,generalor de jucatori" notat ell (}J .un sincrcgenerator pe cadre (SGC). un sincrogeuerator pe Iinii (SGL), un generator' de HF (GRF), eu modulatorul (J-lod.) respectiv, un surnator de sernnale ~i cutia de comanda do lao care so 11lUnC\TeaZH deplasarea punctului lumiuos pe en-an, Blocul G J euprinde un etaj videogenerator UC linii (\"GL}J un et.aj vidcogonerator de cadre .(V GC) ~i un ctaj de coincjden~d(EC). Cifrele notate in dreptul fiecarui bloc eorespund punctelor de alimentare de intrare sau iesire f1'i corespund ucclornsi notutii din schema de principiu sau de peplaca de montaj, Aliment.area de 6V secupleaza eu borna '~~-r-" Ia 1, iar cu borna ,,-" la 2.Sincrogeneratol'ultle Iinii (SGl~) are rolul de a genera impulsurile de sincronizare pcntru

16 • eolectia cris tal •

linii, Impulsurile generate de SGL au 0 latime de 5 ... 6 micro .. secunde ~i se succed In 64 microsecunde unul de altul, eeea ce corespunde unei Irecvente -de 15 625 Hz.

Impulsurile se culeg Ia ie~irile 3 ~i 4.

Irnpulsurile culese la borna 3 rnerg catro GJ ~i stnt pozitive, adica prezinta salt de la 0 la +, iar cele culeso la borna 4 sint negative ~i merg ciitro sumator.

Sincrogeneratorul de cadre (SGC) are rolul de a genera impulsurile de sincronizare pentru cadre. Aceste impulsuri se succed la 20 ms unul dupii celiilult (f == 50 liz) §i au 0 Iatime de 0,3 n1S.

1 .

Impulsurile se culeg de la borncle 3 ~i 4,urmind ca cele

negative su fie folosite pentru sincronizare, motiv pentru care ele sint dirijate catre sumator, cele pozitive actionind

asupra ctajelor din G.T. .

Etajul videogenerator de Iinii (VGL) din blocul G·.J .are rolul de a forma impulsul inttrziat care va actions asupra· Iiniilor, deci cure YU determine distnnta simbolului luminos fata de marginile vorticnlo ale ccrnnului.

Etajul vidcogenerator de cadre (Y·GC) din acelasi bloc are rolul de a forma impulsul inti!'ziat cure v u actioua asupra

• colectia cristal. j 7

,

cadrelor ~i care va determina dist.anta fata de marginile orizontale ale ecranului.

Ambele impulsuri patrund in etajul de coincidenta EC care au rolul sa producir un semnal 18 iesirea 3, clnd impulsul de Ia \'GL. coincide in timp eu impulsul de la VGC. Reglarea lnUrzierilor, respectiv reglarea pozitiei simholului Iuminos pe ecran se face ell ajutorul potentiometrelor Pv (verticala) ~i Po (orizontala) montate in cutia de comanda. Serunalul de RF este generat de GRF, care va lucra pe primul canal TV. Modulatia in amplitudine este asiguratii prin intermediul etajului Mod, _ semnalelo aplicatc la int.rarea accstuia (4) Iiind primite de la sumatorul de sornnale. Functionarea, privita Ia nivelul schemei bloc, este urmatoarca:

In momentul ,cupHirii sursei de 6V toate etajele slnt alimentate §i Incep sa Iunctioneze. Impulsurile dobitate de SGC ~i SGL patrund prin sumator, iar de aici in modulatorul GRF. Semnalul de radiofreoventa modulat, prin cahlul coaxial patrunde in receptorul TV ~i va sincroniza pc linii §i pe cadre Iunctionarea acestuia.

Impulsurile pozitive ale SGL ~i sec patrund in -VGL §i \TGC fiind transformate in irnpulsuri Inth-ziata, in functie de comenzile date de la Pv si Po.

,

Semna1ul de coincidenta ce apare la iesirea din EC este condus ln sumator, iar de aici in modu!atorul JJl(Jd. Sent .. nalul so sit de la EC, fiind un sernnal pozitiv, va bloca Iunctionarea oscilatorului GRF ~ pe ecranul TV va apare un semnal luminos sub forma unui patratel. Dimensiunile acestui patratel pot fi reglate prin modifiearea unor rezistente aflate In VGL ~i V"Get ~i care, de fapt, permit marirea sau scurtarea duratei irnpulsului lntlrziat.

Schema de principiu E\ jocului ,,]abirint'~ va fi prezentata pe etaje functionale dupii componenta fj'i notatiile din schema bloc. _"

Generatorul G HF ~i m odulatorul Mod YOI' fi rcalizate pe aceiH~j.placut-a (eu cahlaj imprimat ) dupii schema prezentata in Figura 5. Oscilatorul do radiofrccventa realizat eu tranzistorul 1\ est.e de tip Hartley cu haza comuna ~i oscileaza pe o frecventa de 49,75 ~11Iz ± 1 Mllz. (Frecventa de 40,75 I\1 II z corespunde purtatoarei de imagine a canalului I din st.andardul OIRT).

Frecventa este determinata de circuitul oscilant LIe'!., reactia fiind asigurata do Ca.

18 • colectia crista) ".

fI..1Pdt1

Fig. 5

Rozistoarele if 1 - R 2 asigura polarizarea bazei lui T1, iar prin C 1 baza este conectata fat,a de RF ]ij masa.

Grupul Rs -C7 -Cs lucreaza fa filtru, . evitind patrunderea semnalului de radiofrecventa catre sursa de aIimentare.

. .

Etajul Mod esto realizat ell dioda Dl ~i rezistcarele de

polarizare R 4 -R 5 - R 6' .

Semnalul de modulatie se conecteaza Ia borna 4: ~i ajunge la dioda Dl prin L2, care are rolul de a opri semnalul RF S3. treaca spro restul etajelor. Semnalul de RF se cupleazii la modulator prin c:

Iesirea din modulator este asigurata prin C61 cablul coaxial ce merge la receptorul 'fV trebuind sa fie eonectat 'intre borna 3 ~i masa (2)., R.. asigurii adaptarea cablului coaxial. Procesul de modulatie in amplitudine a semnalului de radiofrocventa are loe prin intermediul diodei D1•

Urmarind schema observam ca Dl este montata in serie cu oircuitul care asigura trecerea sernnalului entre iesire, Daca dioda nu ar exista, circuitul in locul respectiv fiind neintrerupt (continuu), semnalul de RF luat de la colectorul lui 1'1 ar ajunge cu u~urinla la borna de ic§ire 3 prin C.. Inseriat eu c6• In schimb, daca circuitul - in locul unde este cuplata dioda - ar fi intrerupt, atunci semnalul de RF nu ar mai

ajunge la iesirea 3. ..

• eoleetia cristal .• 19

D aea -in locul diodei ar exista 0 rezistentu R de 0 valoare oarecare, atunci semnalul ajuns In. iesiroa 3 va ajunge en 0

anurnita atenuare. - -

Am facut aceste presupuneri deonrece e]c corespund de fapt Iunctionarii diodei Dl ca modulator in schema de fala.

Daca se consider-a oil la horna 4 nu se aplica nici un semnal, atunci prin Dl vor trece doi curenti: un curent continuu iD dat de sursa de 6 'V prin circuitul R i -- D, - R Ii ~i un curent de RF, in, cules prin C4•

Curentul continuu iD este de circa O~2 InA 9i deschide dioda prin fixarca punctului de Iunctionare in zona de conductie.

In aceastii situatie, Ih prezintii 0 reziHt.enFi de circa 1 000 ohmi, iar curentul in care trece prin CG catre Lorna de iesire 3 provoaca po R7 0 cadsre de tenslune de RF ~ suficient de mare pentru a fi receptionata de recep torul TV.

Sa presupunern aCUlU ca prin borna 4 a schemei prozcn-

tate sosesc semnalele de mod ulatie, care slut de trei Ieluri:

- un .semnal care- corespunde pauzei: -

- un semnal care .corespunde impulsului de sincronizare ;

- un sernual care corespundo impulsului de, for-inure pc

ecran a simholurilor luminoase.

Sernnalul corespunzator pauzei eslp. asigurat de 0 tensiune pozitivu ~i mutii putin catre stingn carncteriatieii punctul de desehidere al diodei, comparativ eu sit.uatia ft1rii. somnal Ia bonia 4. In acest caz diodu este deschisa, iar ('utre ier~iJ't)H 3



pl(lac~t un sernnal de HF de - circa 100 microvolti.

Semnalul oorespunzator imnulsului de sincronizare renre-zintii un irnpuls Jipsa de curent (impuls en tonsiuno aproupe DUra). Acoast a inseamn.t eO. borna 4 esto practic pns(l la rnusa.

Dill schema se obsorva ei:'t atunci cind horna 4 ':.~8tD conectai tl la m as/i, R G est e ~untatti de rozistenta in curent continuu (2 ohmi) a induct ant-oi L'j. De data aceasta, prin 1)1 va trece un curent eontinuu datorat sursei -d(~ 6\\ mult mal mare dooarece 11 G disparo din circuit. Practio, acum Dl esto deschisa mal mult dncit in situatia precodenta, iar rezistenta ei (~ohoar,l aproape de 100 ohmi.

Aeeastti valoare rezi~rliva mica a diodei usureazii Lrecerea

- .. .

srfonalului de HF c(ltrf~ borna 3, ont-inindu-se 0 crestere a

tensiunii sernnulului de iesire In 300 ruicrovolli. Acest sernnal

- .

20 • - eolecjia cristal •

patrullzind in receptorul TV va sincroniza gcnoratoarele de haleiaj ale acestuia.

Cel de-al treilea Iel de semnal care poate sosi la borna de iutrare 4 este eel care trehuie so.. ruaroheze pe ecran simbolurilo lum inouse. Acest semnal, care provine de la EC, reprozintz} un impuls pozitiv eu arnplitudinea de aproapo -t-5 V. Primind semnal pozitiv prin L2, 1)1 se hlocheaza, ceca ce corespunrle pructic eu 0 intrerupore a circuitului Intre Col ~i C6, respectiv cu oprirea pe durata irn pulsului a sernnalului RF pentru receptorul TV.

Ramas fura sernnal de recep ~.ie, f'asciculul de electroni so deblocheaza, iar pe ecran apare 0 zouii luminoasa determinate de natura semnalului do modulutie,

Schema oscilatorului impreune ('11 modulatorul (fig. 5) va Ii realizata pe 0 pIne-uta cu cablaj irnprimat (fig. G a}, iar dispunerca pieselor d~pli fig. 6b.

Ll se va realizu din sirma CuEro 0,9.:.1 rnm. La ineeput se va taia dintr-o asemenea sinHa, 0 lungime de 42 em,

- .dupa care, folosind un corp cilindric eu d :-= 9 mm (un pix) se vor hobinn 12 spire una linga alta. Inainto de montare, pe placut·a, bobina va fi intinsa uniform in asa fel co intre prima spira ~i ultima sa fie 0 distan~i1 de 17 mrn.

Capetele hobinei se vor curata pc 0 distant-a de 5 -mm, dupa care se VOl' cositori, Inductanta va trehui _f:5a prczinte 0,7 ~ mierohenry (Q ~ 200).

J

4

.1

I

b

Fig. 6

• eolectia cristal. 21

L2' se va realiza pe un miez de ferlta ~i va Lrehui Sa aiba o valnare Go 80 microhenrv.

c ~

CUIll rniezurile de Ieritd de mici dimensiuni se procura destul de greu, propunem, in celo ce urmeaza, un procedeu destul de sirnplu ~i efieace pentru conf'ectionarea induct antei L2• Dintr-o hara de Ierit.a de antena pentru receptorul radio ti p "Cora", "Pescaru§" sau "Albatros", folosind 0 cutie In etalica mai solids ~j un ax de fier sau un ciocan, se va sfiirinHl bara pilla cind so obtine 0 granulatie asernanatoare unui nisip fin.

Dintr-o fi~ie de hlrtie de scris ~2 taie un dreptunghi de 25 X 1PO mm, dupa care una din fetele acestuia se acopera ell un strut sub tire de pelicanol, Banda se infa~rJara pe un cui de fier cu diametrul de 5 mm, obtinind in final un mic cilindru de hirtie ell ina] timea de 25 mm, d iametrul in terior de 5 mm, iar diametrul exterior de 7 mm. Aseza t in pozitie verticals (pe m asa}, cilindrul va fi urnplut eu praf de rerits pina la un milimetru sub marginea de sus. Folosind ciocanul de lipit se toarnli 3 ... 4 picaturi de ceara topit.a peste prafuJ de ferita din cilindru. Dupa 'ra,cire se lntoarce cilindrul eu capiitul celiilalt in sus, se completeaza eu praf, urmarind sil nu rumina goluri sau zone afinate ~i se pleura dupa acclasi procedeu ceara topit.a.

Peste cilindrul astfel progiitit so hobineaza 90 spire. folosind sirma Cu Ern 0,15 nun. CapeteJe bohinajului se consolideaz'a, fie ell 0 picatura de ceara, fie cu 0 .picaturd de vopsea JH~ baza de nitroceluloza (novolin). Induet.anta are 0 valoare

de 80 microhenry ± 5 ~o. _

Fixarea bobinei L2 pe placa de montaj se va face fie eu a~a, fie cu cite un elr1ig confectionat din sirnHl de cupru cu d = 1 rom (fig. 5 - jos), Cirligele trebuie sa fie deschise pentru a nu se cornporta en 0 spira in scurtcircuit. Capctele bobinajului pot. fi sudate de cirlige.

C3; C4, Cs ~i C6, care slnt de valoaro mica, in cazul dod nu pot Ii procurale sa vor realiza in Ielul urruator :' dintr-o slrma Cu Em 0,6 rnm se taie 0 lung.ime de 25 mm, Unul din capete se dezizoleaza pe 0 portiune de 5, mm ~i so cosi toreste (capatu] a). Apoi, din slrm a CuEm 0,35 mm se bobineaza peste prima un numar de spire ce depinde de valoaroa capacitatii, a§a feI i nclt sa se obtina 0 piesa ca in Figura 5 - jos,

22 • colectla cristal •

Ca patul b al acestei infa~urari se va cosireri pe 0 por·).J J JIb de 5 mm ~i va constitui cea de-a doua armatura a capaci-.

torului. ..

Pentru Ca se vor bobina 14 spire, pentru C4 un numar de 15 spire, pentru Co un numar de 16 spire, iar pentru C6,

30 spire. .

C2 va fi de tipul semivariabil (trimer). eu 0 variatie cuprinsa intre 5 ... 25 pF. Tranzistorul T 1 va fi de tipul BF 200; BF 214; BF 167; BF 240; BF '17.'3; KT 315 b; KC 148etc., iar dioda o, va f'i de tipul EFD 108; D 9 D;' GA. 201 etc. Re-

zistoarele vor fi de eel ruult 0,25 VV. .

. Dupa rcalizarea placutei eu cablaj irnprimat ii dispunerea pieselor (verificate in prealabil) asa dupa cum se arata in Iigura 6, mont ajul va fi in trodus in tr-o cutie de tabla, avlnd rol de ecran (fig. 7). Curia va avea peretii letarali ~i cele doua capace conf'ectionate din tabla de fier avind grosimea de 0,2 ~nnl (tabla recuperats de Ia cutiile de conserve).

Irnbinarile se VOl' face prin lip ire eu cosi tor. La Inceput se vor couf'ectiona pcretii laterali rcalizati din patru fisii.

t, " ,

Pe laturile mari se vor indoi patru reazeme po care se va

sprijini placuta eu montajul electronic. Pentru o mai huna Iixare, fiecare reazern va Ii lipit cu cositor de portiunea de cablaj imprimat pe care calca,

Firele de cuplare a oscilatorului eu. cclclalte etaje vor trece p rin oril'icii Ie prac Lien te j n pereti 91 v or Ii lipite cu cositor de tcrrninalele prevazute pc cahlaj. In capaeul de

Fig. ,

• eeleetia crista) ~ 23

sus, In zona ce corespunde trimorului C2 va fi prevazuta 0 gaura de 8 mm, folosita pentru acordul exact al frecventei generate de GRJ? Capacele se vor fixa de peroti, prin cite 2 - 4 punctc de cositor.

Pentru reglarea ~i verificarea etajului GR~~ se va proceda in felul urmator:

- se verificii vizual corectitudinea legaturilor fji pozitionarea pieselor conform schemei ;

..... se cupleaza alimentarea ~i se verifif;u existenta tensiunilor continue, conform punctelor notate po schema de

. ..

pnncipm ;

- se cupleazii muia cablului coaxial la borna de antena a receptorului TV';

- se pornosto receptorul TV ~i so fixouza clomentele de acord ale acestuia pc. canalul I;

_. hutonul de contrast se trece pe pozitia de maxim, iar

lurninozi tatoa po pozitie medie; ..

- ell 0 surubelnitd confcctlonata din masa plastica se roteste usor trimcrul C'J plna cind ecranul T·V 56 Innegresto;

. _ ... se tntrorupe ritmic alimentarea do 6 V ~i se urmiireste daca lo. in trerupero ecranul devine luminos ;

~ se conecteaza la masa punctul 4 si se urmareste en

. ~

ecranul sa fLhnina in continuare Intunecnt ;

- so conecteaza punctul 4 la -+-6 V ~i se' urmiireste daca ocranul devine luminos.

Ncfunctionarea etajului GRF ~i l.l1oc!, conform verifiedrilor de ruai sus, so ponte datoru fie unor conexiuni gresite, fie unor cornponente defecte. In cazul folosirii unui tranzistor en beta mic, R5 va putea fi 'marita pina In 2 kiloohmi.

In Iipsa cuhlajului irnprimat, montajul so ponte executa ~i pc 0 placuta do' textolit sau de .material plastic, piesole urmlnd sa fio fixate cu ajutorul unor capse sau a unor agrafe

confectionnte din slrmii de cupru. .

Pentru 0 Y nria~ie a tcnsiunii de alimentare Intre 5 ... 6 ,r J GRF isi mcntino frecventa in limita.

•• •

Sin c r 0 g e n era tor u Ide 1 i n i i (S G L) care

arc rolul de a genera impulsurile de sineronizare pe linii se va realiza conform schemei din figura 8. El cuprinde doua

24 • eolectia cristaJ •

-'1

(p

... It'{JpF/6Y

,. , -=.~

..

Fig'. 8

...

tranzistoare npn ell (1,Jiciu ~i un a] trcilea cu structura pnp tnt cu siliciu.

Oscilatiile stnt produse dt, un multivibrator realizat cu T 1 ~i T2~ Tranzistorul T;J, ruoutat ca repetor pc emitoi-, are rolul de a micsoru influenta etajelor urrnatoare asupra montajului, cit '~i de a rudri puterea de iesirc.

SGLproducr impulsuri drept.unghiulare ell 0 perioadn de repetitio T). de 6,'1: microseoundo ~i cu 0 durn! it a irnpulsului de !) microsecunde.

Frecventa aeestor impulsuri (Fr =-:; '111').) treliuie sa Hjhi~. valonrea de 15 625 II z ~i se l'oglcHzti.. eu ajutorul pol.enl.inmetrului scmireclabil Pt. SGL are doua iesiri : icsiroa

,1_ 7 ,

notati1 ell 4 produce impulsuri pozitive f'olosito (dupi'i lntlr-

ziore) pen lTU ohtinercn simbolurilor lura inonse si iesiroa

, I ~

notate ell t) de In care se culeg impulsuri uega Live {lipsa de

curcnt) ~i care slut folosite pentru sincronizarea pe linii.

Impulsul pozitiv (4) apare atunci ctnd In haza lui 1'3 aparo tot un irnpuls pozitiv genernt de 1'8, iar impulsul n<.'gativ apare in momentul cind 1'1 irltI:u in conductie.

Pentru decuplarea sursei de aliment are se f'olosesto un Iiltru- tip .l#C realizat en LIC1C:~. .

Pentru Tl ~i T:~ so vor folosi tranzistouro do tipul Be .10·7, Be 1.08, KC.l'lR, K.T 31f.t B otc., hi·e pontru T2 unul din 1I.1'1natoarele tipuri: BGY 78, BC 308, GC c.of ~IP 4.2 etc.. 1\ Y8 fi de tipul miniatura-semireglabil. L, so v a reulizn dupa ncolasi procedr-n descris ln pagina 22, cu observatia ca so YOI' bobin« 1'.0 spire ell s1rlnu Culirn 0,1 mm (l. ~ 200 rnicrohenry)



• colectia cristal •

.25

mm

a

_¢~2mlll

b

Fig. 9

Schema se va realiza pe a plilcu ~a ell cahlaj im primat (ng. gal, dispunerea- pieselor Iactndu-se ca in Iigura 9b.

Tensiunile continue rnasurate in difcrite puncte sint ard .. tate in schema de principiu, iar curentul consurnat de etaj pen tru 0 tensiune de alimentare de 6 V este in jur de 1 rnA.

Reglajul etajului conata doar din ajust.area lui PI' dar rwpastu operatic se va face clnd toate bloeurile jocului vor j'j realizate.

Orificiile de 3,2 mm af'late pe laturile mici ale placutei Iolosesc pentru prinderea acesteia de sasiul (cutia) instalatiei,

C1 ~i C2 sint electroli tici, iar C3 ~i C'l> slut de tipul plaeheta 80U ell dielectric de stirof'lex. In lipsa potentiometrului })1 se poate Iolosi un rezis tor Iix , dar a eal'ci valoare exact a -se va stabili dupa reglarea schemei in ansamblu,

Sin c r 0 g e n era t 0 r 11 Ide cad r c (S G C) c. a re are rolul de a genera im pulsurile de siucronizare }JC cadre se va rsaliza dupt\ aceeasi schema ca rca pcntru SGt. (fig. 8) cu deosebirea cD. C3 ~i C.1 vnr- avea 0,1 microfarazi.

SGC gcnereazs im pulsuri drepiunghiulare avlnd perioada de repeti pe de 20 ms, iar duruta (Iiilhnea) im pulsului de 0,3 ms. Frecventa se regleaza tot ell ajutorul potentiometrului PI' operatie care se va face ca ~i in cazul SGL, dupa ee lntreaga schema este realizata.

26 . • eolectla crista] •

.

Se vor folosi aceleasi tranzistoare ca. ~i pentru seL, jar

C3 ~i C4 pot fi de orice tip. .

Curentul consumat de montaj pentru 0 tensiune de aliment are de 6 \' este de circa 1,5 m.A ..

Notatiile pentru conectarea alimentarii precum ~i cele pentru hornele de iesire se v or pastra ca §i pentru SGL.

G e n era tor u 1 d e j u cat 0 r (G J), care cuprinde un etaj videogenerator de linii (,rGL), un etaj videogenerator de cadre (\TGC) §i un etaj de coincidenta (Ee) are rolul de a produce pe ecranul TV simbolul luminos (machota) care reprezints jucatorul. Macheta apare sub forma unui patratel ce poate Ii deplasat in orice punet al ecranului prin simpla manevrare a doua potentiometre,

Schema dupa care se va realiza GJ (fig. 10) are 1a baza un circuit basculant monostabil,

Etajul ,TGL cuprinde tranzistoarele Tl ~i T2J iar etajul "Ge, Ta si T4• Tl respectiv r, lmpreuna eu componentele aferente formeaza schema de intlrziere a impulsului, iar T! respectiv 1'4, schema de determinare a Iatimii impulsului.

Etajul de coincidenta «EC) este format din T2 ~i Ttt care, de fapt, apartin ~i videogeneratoarelor, ~i rozistorul de sarcina R g.

3n---

~
.r
n
flJ,0lY

'1
2
(-6'f '/ (}----I

Fig. 10

• colectia cristal. 27

.

La borna 4 se aplica irnpulsurile pozitive generate de SGL, iar In borna 7 cole generate de sec. La bornele 3 ~j 6 se aplica tcnsiunea continua care cornanda pozitia simholului pc ecran.

Iesirea din etujul EC se face prin borna ,), iar alirnentarea (0 V) Be 'nplica la hornele 1 (-~'" 6 V) ~i 2 (--6 \7).

Daea presupunem ca ar Iunctiona numai vTGL (adicii Tl - Tz), atunci pc ecranul TV vu uparc ohand a lurninoasa verticala, iar daci't ar functiona numai VGC (Ta -- T.I) atunci po ecran apare 0 banda luminoasii dispusa orizontal,

Incaz normal, cind Iunetioncazii ambcle videogeneratoare pe ecrnn v orn viziona numai ZOna de intersectie ·a celor douii benzi, respectiv un patrli\el luminos,

In principiu, impulsul ohtinut de lu SGL san SG-C este intirziat ell un anumit timp ric catre elerncntele 'VGL san VGC, dupi1 care cste ingustat pina In 0 valoare impusa de marimea piHratelului luminos co dorim s{t-l obtinem,

Circuitele (Iiniilo) de intirziere ale VGL determine pozitia simbolului rata de marginea din dreapta sau stlnga a ecranului, iar celo alcVGC determine pozitia fa~a de marginea de jos san de sus 0 ecrannlui televizorului. Linia de tnttrziere a impulsurilor (care determina distanja simbolului fala de marginea din stinga a ecranului) f]l care apartine 'VGL este formats din R 2 ~i. (\~ iar linia care determine la~imea (ingustarea) impulsului estc furmatfi din R 4 ~i C2• Functionarea are Joe in felul urmiitor: irnpulsul pozitiv de sincronizare linii aplicat la borna 4' putrunde prin Db prin C 1 ~i apoi prin jonctiunca bazii-cmitcr a lui T', SC scurge la masa. In acest mod, C] se tncarca pina Ia valoaroa de virf a tensiunii impulsului aplicat. iar in tot acest timp cit durcaz.l trecerea impulsului t rnnzistorul T] se afla in conductio,

Pe t.impul pauzei (rlintre impulsuri), l\ in cepe sa se descarco prin H 2; pi-in circuit npuro un curent de descarcare de sons invcrs c01ui de tncarcare, tensiunea uplicata hazei lui T, dcvcnind neg-at.iva (T: se hlncheaza).

Dncil asupra ur-estui circuit nu sc actioneazii In nici un feI, desciirrnl'ca lui C] dureaza pillu In aparitia unui nou impuls, in rcalit.ate, descarcnrea lui C1 osto controlata (iinpusa) prin uplicarea unci tensiuni pozitivo de cornunda prin R 1 lu horn a .).

Astf'el, dac.i tonsiunea de comauda aplicatd la borna :1 este egal« cu vuloaroa tonsiunii de Inearcare a lui C h acosta

23 • colectia eristal •

nu se va mai descarca, l'LhniJlin~, practic, in pormanenta, In

aceoasi stare. . .

, .

Pentru 0 tensiune de comands egaUi eu jumatate din

tensiunea de incarcare, elSe va descnrta pin ft la aceasta valoare, respectiv timpul cit C1 se desrarca psie mai mio decit tim pul necesar u noi dosca rc.iS.ri to tale.

Retinem deci ca prin variatia unci tensiuni de comanda putemmodilica timpul de descarcarc a lui Ct< implicit put-em modilica tim pul cit 1'1 va s La b loca t de curen t ul de deseur-' care. De asemenea, trebuio sA ret-incHll cu 1'1 ~e blocheazii imediat dupa trecerea impulsului de sincronizar« aplicat la horna 4 .

. Sa urmarim ce so petrece cu 1'2, .AtiL timp cit. rlinspre " C2 nu vine nici un semnal, T2 est.e doschis (conduce), avind curentul de polarizare asigurat de R!. en at.are, inu:e colcctorul sau (borna 5) ~i rn asd tensiunea csto apl'oapr nl1hl (0,01 \T). Cind Ti so hlocheazii, ('2 s.c incarcii de Ja -+- G \T prin R 3, jonctiunea baza-cmitor a lui 1'2 ~i m aaii (-- G V), tranzistorul 1'2 fiind in tot.acest timp in conductio.

Indata co Tl Incope sa conduce. (uupu trocerea t.impului de descarcare a lui (1), nrmutura din stlnga (dinspre colector] alui Cz. este pusa la masa, iar acesta (C2) incepe sZi se doscnrce prinR 4, Ca urmare, la baza lui 1'2 aparo 0 tensi une nogo.t.ivu, tranzistorul respectiv bloctndu-se,

t n stare de blocnre, tensiunea de la coloctorul lui T 9 crestc aproape la 6 V ~i poate fi culeasa la horna 5. Timpul cit'dul'eazu descsrearen lui C2 depinde de valoarea acestuia precum fji de R" pe care so doscarca. Indata ce descarcarea lui ( ... "'2 s-a terminat, T2 Intrii din nou in conductie ~i tensiunea In Lorna 5 scado Ia zero..

1)0 aici rezulta ea la borna -Ij se obtine un irnpuls pozitiv de 1i1\uno cgala ell constnnta de timp dotenninata de CaR c. Acest impuls, cure oste introdus in continuare entre mo duIator, determine la1imea po orizontala a plitrate1ului luminos. Din acest motiv, pe timpul reglajului putom atabili dimensiunea dorita, modificiad valoarea lui Jl4 in limitele a ± 8 kiloohmi (fata dcvaloaroa din schema) ..

Tonsiunea de comandii aplicata la borna a se ohtfilC de la sursa de G V prin interrnediul potentiometrului de reglaj' pe orizontala, Po, conoctat asa dupa cum se arata in schema bloc din fi2tu'n 1.

<...

• colectia crista). 28

Monostabilul rEt.lizat T3 - T4, (care constituie VGC) lucreaza in acelasi mod (descris mai inainte), ell observatia cil la borna 7 se aplica impulsurile de sincronizare pe cadre. T4 debiteaza pe aceeasi sarcina eu T 2, respectiv pe It 9.

Acest mod de cuplare a tranzistoarelor permite ohtinerea ccleimai simple scheme de circuit logic, numit in cele de fata ~i etaj de coincidenta (Ee). Pentru ca la iesireaf sa avem impuls pozitiv est.e necesar sa fie blocate in acelasi timp (coincidenta) atit T2, cit ~i 1'4" Daca este hlocat num ai -T2, de exemplu, curentul de colector al lui T4 afiat in stare de conductio va crea pe R 9 0 cadere de tensiune apropia ta de cea a sursei de aliment.are si astfel bornn 5 se va ana

la potentialul masei. - ·

Tensiunea de comanda care se aplica la borna 6 va determina deplasarea simbolului lurninos pe verticala ~i ea se va regla cu ajutorul potentiometrului Pv (fig. 4).

Latimea impulsului care se Iormeaza in circuitul C4RsPl ~i care dcterrnina dimensiunea pe vertloala a patratului luminos se ,'U regIa din PI' care cste un scmireglahil miniatul'iL C5 Iolososte pt)Iltru Imbunatatirca Iormei impulsului format.

Tensiunea de comaridii aplicata bornei 3 trehuie sa varieze in Lre +2,2 V ~j +:3,8 \i §i anume clnd la borna 3 avem (prin J)o} 0 tensiune de +2,2 V, patratelul luminoase va ana. in ex trernit.atea dill dreapta a. ecranului, iar cind este 0 tensiune de + .. 3,8 V ill extremitatea din 'sUnga a ecranului. Pentru pozitia de centru este necesara tensiuncade +.3,0 \'.

Tensiunea de cornanda p.plieatii bornei 6 este cuprinsa ln tre +2,8 V §i 4,4 V; pentru -+-2,8 V simholul luminos se vu afla la baza ecranului TV, pentru +3,6 V In centru, iar pen tru + 4,4 V in partea de sus.

Curentol consumat de GJ cste de circa 1,5 m .. ~_. Tranzistoarele vor Ii, de tipul BC 107, Be 108, KC 14:8, K T 3'15 B", iar diodele de tipul1EFD- 108, D 9D,GA 201 etc.

Montajul poate fi realizat pe 0 placuta eu cahlaj imprimat, 8~a dupa cum se nrata in Iigura -1 t sau pe 0 placa cu capse, Reglarea montajului se va face impreuna en to ate celeIalte etaje inte~conectate confonnschemei bloc.

Sumatorul de semnale are rolul de a conoentrasemnalele produse de etajele generatoare de impulsuri ale jocului ~i a Ie dirija printr .. o singura iesire catre modulatorul din GRF.

30 • ecleetla cristat •

SOmm

J

-------o~ Lo°

o

Q

-
0 It,
o--b-o - ..... -
~ -
+ o-ff! "oJ D" -
~r .0&, R6 o-tto o..M.o
CI-C:J-O B . _
!r1 O~Qf -
T. C,~7 ':1 ~:-
, c. . -
.~ If,," -
t'S ....
C2 o--tt-=-'O- (-6
()~ 0-8-0
~r;?1 ..
• -1 8 BCl~-
'2 CD£ .c·;· .1 -
". 0- -
. o--e::::l-;--O /~o
R
o !J 0 3 4

7

Fig. '11

() 2 y)

b

Sumat.orul a caroi schema este dat.a in figura 12 este compus din trei diode, (Dt, J)2, [)3), de tipul EFD 108, G.A 201 etc: Prill Dl va trece impulsul pozitiv produs do etajul de coincidenta, iur prin D2 si [)3 tree impulsurile negative de sincronizare produse de SGL ~i SGC.

Iesirea 4 din sumator SH conecteazd In inti-area 4 a modu-



latorului care este de rapt unul din capetele inductantei L2-

Cind la intrarile 2 ~i 3 aJe sumatorului apare tensiunea pozitiva de pauza a irnpulsurilor de sincronizare, acestea TIU. vor trece rnai departe catre iesirea 4, deoarcce diodele sint n1011- tate in sensul de blocare a accstora. Ciud apare irnpulsul de sincronizure, care este un impuls nogativ (lipsa de curent),

I 2 3
0
102 -C1J)-
0, OJ r.I

EFO lOll 4

Fjg. 12

• colectia crista!. 31

diodole VOl' conduce, respechv vor permito en un curent 'i continuu care trece prin R 4 - DI ~i L2 (din fig. 5) sa se inchida Ia masa prin D2 san D3 din surnator.

. Cu alte cuvinte, are Ioc 0 §untare in curent continuu a lui -!ls (fig. 5) de catro rezistentu ohmica a inductantei Lz•

In acest mod, Dl (fig. G) este dcschisa complet, usurin .. du-se in acest Iel actiunea serrinalelor de sincronizare asupra

(I t ajelor . televizorului.

In schirnh, dud la borna 1 a sumutorului soseste im puIsul pozit.iv de coincident-a, el YB. trece eu usueinta prin 1) 1 montuta in sensu} de trecore al semnalului . Acest impuls patrunde prin bornele 4 ~i prin L2 la dioda modulatoare D I, blocind-o ; lipsa semnalului RF intrerupt prin blocarea diodei DIva permite apnritia pc ecrun nurnui pe durata acestui impuls a simholului luminos ce reprezinta jucatorul.

1) 1~ D 2 ~i D« He vor manta pe 0 plucuta de 40 X 40 mm sau mai mica, urrnurindu-sc eu atentie sonsul de conductie .' a} Iieciirei diode.

De asemenea, pe placuta, in dreptul fiecarci horne, se va inscriptiona citra corespunzdtoare schemei de principiu, operatic ce scuteste de eventv=Iole interconectari gresite,

entia de comandd a jucatorului cuprinde celo doua poten-. t.ionlctre, Po ~i Pm lmpreunii eu H 1 - R.t ~i capacitoarele electrolitice de decuplare C\ - C 2. Cutia de comanda so poate rcaliza in doua variunte, Prima varianta are schema electricii data in fig1)l'u 4 (schema bloc). Caracteristic accstei variante este faptul ca cele douii potentiometre sint fixate

separat ~i lucreaza independent. .

Cutia se vu confecjionn din tabla de fier ell grosimea de aproximativ 0,5 mm ~i va avea forma unui paralelipiped. Panoul pe care se fixeazli. potentiometrelo VQ uvea dimensiunea de 120 X GO mm, Potentiornetrul din stlnga panoului

va fi actionat eu mlna stingii §i va determina dcplasarca pe verticalii a punctului luminos de pe ecrunul TV, iar eel din dreapt.a va fi . action at ell mlna dreaptii ~i va determina deplasarca pe orizon tala.

Parti1e electrice ale cntiei VOl' fi legate de schema electrica a [ocului printr-un cablu ell 4 fire, lung de circa 1,5 m. Celelalte components se VOl' Iixa in cutie prin intermediul unei placute din material izolant. Neajunsul acestei variants se datoreste faptului ell in timpul jocului ambele miini sint imobilizate pentru actionarea potentiomctrelor de comanda,

32 • coleetia cristal +,

I

f

• •

Pe de alta parte, daca instalatia este folosita in scopul de a testa annmite comportamente, atunci aceasta varianta este chiar recomandata.

Cea de-a doua variantii este 0 constructie care prezinta avantajul actionarii potentiometrelor cu 0 sfngurii mlna, folosind in acest scop 0 rnaneta care poate fi deplasata in orice pozitie,

Este vorha despre 'un mecanism simplu, u~or de realizat, care permite cuplarea mecanica a eelor doua potentiometre printr-un sistem de bra]e. comandate in final printr-o pirghie (rnaneta) ce poate Iua - intr-un plan xy - orice ·pozitic.

Mecanismul este interesant §i eficace in acelasi tirnp, deoarece poate actiona simultan asupra ambelor .poten1io .. metre, transformind fara eroare deplasarea Iiniarii in miscarea de rotatie a axului paten tiometrelor. .

Constructia si partile componente ale acestei variante

'J J

slit date in figura 13. Dupa cum se ohservil, maneta 1 este

cup lata direct pe axul lui Po asigurlndu-se astfel .- la deplasarea acesteia la stinga sau la dreapta - rotirea corespunzatoare a potentiometrului,' Miscarea manetei Inainte sau Ina-

. ,

poi este transmisa lui P; prin intermediulpiesei 3, realizata

sub forma unui semicerc, .

Dimensiunile pieselor slut elate in figura 14. Piesa 1 se va realiza dintr-un ax de Iier {cui), avind diametrul de 5 IniTI. Cu ajutorul unui ferastl'uu 'de tuiut metale (bomfaer) se taie axul In doua p(ll'ti egale pe 0 lungime de J a mm. Cu ·un

Fig. 13

"

3 - Elcctronica ajuta

• colectia crista) If,

burghiu de 1 ,2mm se dau doua gauri la distanta de 8 mm una de alta. In capatul axului (manetei) se fixeaza 0 piesa conlectionata din material plastic.

Piesa 2 reprezinta suportul potentiometrelor Po ~i P v.

Ea se v a confectiona din ~abHi de fier avlnd grosimea de 1 mm.

Tot din tabla de fier de 1 mm se va confectiona ~i piesa In forma de semiccrc 3. Mai intii se YQ taia un dreptunghi de 10 X .'J:6 mrn ~i In care sa va da 0 gaura de 6 mm, asa uupa cum se arata in desenul din figura 14, (3). In continuare, Iolosind un ax sau 0 teava ell diametru! de 25 mm se tndoaie

- , .

aeeasta tabla astfel ca sa obtinem forma din (3b), care este

redata -la scara 1 : 1.

Piesa astfel montal.a se prinde intr-o menghina .§i eu un ferastrau de taiat metal se realizeaza un §ant lat de 3 mm

~i ell 0 lungime de 26 mm (3c). .

Piesa 4 se va confectiona din tabla de fier san de alarna de 1 rnm. Bratul [j so va confectiona numai din tabla de fier de 1..-.1,2 mrn. Pentru haza 6 se va folosi tabla de fier de 0,8 ... 1 mm. Laturile de 68 ~i 88 mm se vor lndoi dupa executarea tu turor gaurilor, la 90° incit piesa sa capete forma unui capac.

Piesa 7 reprezintii 0 regleta realizata dintr-un mic dreptunghi _ din metal izolan t pe care vom fixa capse sau slrma de cuprn de 1 mm §i la care vom conecta atit terminalele potentiornetrelor, capacitoarelor electrolitice, cit §i cablul de Iegatura.

Du pa executarea acestor piese se va trece Ia pregatirea potentiometrelor Po ~i r;

Se vor folosi potentiornetre liniare de 50 kiloohmi fara lntrerupatorvcu un ax de 12 mm. Cu ajutorul unui ferastrau de metale se vor taia in doua - pe diametru -,' pc lungime de 9 mm, ambele axe ale potentiometrelor. La 0 distanta de 3 rum de capat se va da in aceste axe cite 0 gaurii ell diametrul de 1,2 mm. In continuare se fixeazii potentiornetrele in piesa 2. Se introduce apoi piesa 4 in degajarea din ax ~i prin gaura de 1,2 mm se introduce un cui de fier de 1,2 mm diarnetru, care se va nitui asa fel Incit aceste piese sa se rigidizeze.

Piesa 3 se introduce pe axul potentiometrului ~i se cositoreste de piesa 4.

Dupa Imbinarea pieselor 1 ~i 5 se introduce maneta in locasul pregatit in axul potentiometrului, Fclosind tot un

34 • coleetia cristaf •

,

7



(j)

b

-"

_.1

'_/

c

o

- - - ... -~ - -_. --~.--

I ~/j- k

J-'~rl:?_ 1

AJI !~I~

'-1' <Pi::t j$ -

t:.~ I I

. - --_- - ---~- ~- ~ j_

r'Qr __ ~_~£7

0· t:!=--- IOU --- 0

Fig. 1~

cui de fier ell diametrul de 1,2 mm se fixeaza aceste piese

asa dupa cum este aratat hin fig1l:r-a 13. -

Piulitele de Iixarea potentiometrelor se vor str1nge du pa ce corpul acestora a fost rotit asa fel ca pentru pozitia verticalli a manetei, cursoarele ambelor potentiometre sa se afle Ja mijlocul cursei. Schema electrica a cutiei de comandii realizata in varianta a doua va cuprinde potentiometrele Po ~i P" de 50 kiloohrni, capacitoarele electrolitice C, ,i C 2

de 10 microfarazi /6 V fiecare. -

• celeetia cristal. 35-

Ilezistoarele 'de limitare R, -,R 2 ~i R« - R, nu se vor menta, dcoarece limit area tensiunilor de comanda 66 obtine

, ~

prin Iimitarea meoanica a rotirii potentiometrelor,

Dupa executarea montajului conform desenului din figura 13, 80 va confection a un capac care se va Iixa in suruburi de baza 6. In parteade sus ve Iiprevazut un orificiu de trocero a manetei, Pentru a Impiedica piitrunderea prafului in interiorul cutiei, intre maneta ~i. capac so' va Iixa un manson de ptnza.

Placutelo cu cablaj imprimat se vor Iixa fie perpendicular, fie orizontal intr-o cutio conlectionatri din t.ahItI saudin material plastic. Placu~le se vor menta in urmatoarea online: SGC, SGL, GJ, sumatorul ~i in cele din urrila entia ecrnnata cu GIlF. Legaturile tntro aceste placute so vor Iaoe a~a. cum se a.rat.a in schema bloc din Iigura 4. In o.ceeo.~'i outie se VOl' rnonta ~i batoriile R-20 precum ~i un lntreru .. pater a] alimentarii.

Dupa finalizarea partii constructive so v a procedeJa reglajul de ansamblu. Se va proceda in fclu1 urmatcr:

- se cupleazii cablul coaxial IH horna de antena a televizorului:

_' se .alimenteazit televizorul ~j sc fjxrnZt1 P" canalul J

(a~a cum s-a precizat ~i Ia pagina 24); ,

-- se fi.xeaza maneta de comanda in pozitiav erticale ; daci'l so Iolosesto prim R varianta se aduc ambele potentiome-

tre ,!A mijlocul cursei; ,

, - 58 conecteaza la masa (provizoriu) baza tranzistorului

Ttl de pe placuta GJ (fig. 10); -

- se cupleaza alimen tarea de G Y a joeului ~i se urm areste semnalul luminos ce spare pe ecran. Va trebui 8(1 oh~inem 0 dungu luminoasa verticals stabilii, care sa Inlpw'U;

ecranul in douii par~i egale; ,

- daca dunga (Lando) de lumina nu estc stahjJa, S{; va actions asupra potentiometrului PI din sec ~j apoi asupr«

Jui PI din ,SGL; ~

- In cazul Iolosirii cutiei de comanda eu manets, pc~zi\;H. pe centru a dungii luminoase se VB ohtinc prin rotirea corpului potentiometrului Po~ menj inrnd in let acest tirnp ~t \ til manetei in pozitia verticala ;

- so inlaturli punerea In n1ns~i a hazci lui ],,1 si be cenee .. teaza Ia masa (tot provizor'iu] haza tranzistorului T? (fig. 10).

36 .' colectia eristal •

- pe ecranul TV va trebui sa obtinem 0 dunga Iuminousa

orizon talii. .

Stabilitatea dungii se obtine actionind asupra potentio-

metrului PI din SGL. .

Pentru ca grosimea dungii de pe orizonbala sa fie aceeasi eu cea a dungii verticale se va actiona asupra potentiornetrului P1 din figura 10. Centrarea se va face din P; in acelasi mod in care s-a procedat ~i cu Po, astfel:

. - S8 inHitura conectarea Ia masa a lui T2, moment in care pe ecran va trehui sa obtinem un patra\cl luminos;

- manevrlnd maneta sau potentiometrele Po §i P '" a~est patrate] va trebui sa se mute pe ecran conform COIUenzilor primi tea

Modilicarea dimensiunilor piitratelului de pe ecran se va face prin modificarea rezistoru1ui R.J, urrnata de coree .. tarea din p], din Iigura 10 ..

Contrastul ~i Iuminozitatea televizorului se regleaza in asa 1'e1 ca ecranul sa fie Intunccat., iar peel sa se vadd numai machet a jucatorului.

"lJrularire" TV

,SpJ'C deosebire de montajul "Labil'int" descris mai inaintc, ]3 accst nou joe participa doi parteneri care vor fi simbolizati pe €Clan, fiecare, prin cite un patratel luminos,

Deplasarea simbolului (machetelor) pe ecran se face tot din doua potentiometre, Po ~i PI)' mont-ate independent sau

prin manetii.. .

Regula joeului consta in miscarea dupa dorinta a unui piitr'ii\-eJ §i incercarea celui de-a] doilea sa-l prinda.

Schema bloc a jocului este data In Iigura 15. Fatli de schema din Iigura 4, aceasts schema areIn plus un generator de jucator (GJ2) lmpreuna cu cutia sa de comanda ~j 0 horna in plus la etajul sumalor (borna 5), Ia care se cupleazii sem ..

. nalul prelucrat in G J2•

Teate schemele de 'principiu ale etajelor cu exceptia suma tOI'U lui stnt iden Lice cu cele descrise pen Lru primul joe.

De asemenea, reglajele se VOl' face in acelasi mod, efectu1nd prima datu reglajul pentru GJ 1 (mentintnd pc Q-J2 neali-

• eoleetla cris tal. 37

r-----

I _t----,

I I

I

I

I

t:ulie eomond(l '/vt:dlor1

, Fig. 15

mentat), dupa care sc trcce la roglajul generatorului GJz. al celui de-a1 doilea jucator. EtajuJ sumator are rata de primul caz 0 dioda in plus, avlnd schema de principiu din figura 16.

Acest joe poate fi foJosit ~i pentru efectuarea unor tes-' tari. Astfel,un subiect poate fi pus sa manevreze cu 0 mlna unul din simboluri, iar ell cealalta mtna pe eel de-al doilca, Testul va urrnari rapiditatea ~i corectitudinea cu care .se

Fig. 16

38 • colectia crista) •

reuseste parcurgerca unui anumit traseu sinuos, eu drumuri paralele sau drum uri diferite.·

Un alt gen de testare ponte Ii rapiditatea eu care .subiectul poate sa urmareasca deplasarea primului simbol, a carui deplasare este efectua ta de persoana care. verified.

Cutiile de la care S8 comanda schimbarea continua a timpului de tntlrziere se vor realiza functie de destinatia

, ,

montajului conform primei . sau celei de-a doua variante.

• •

Volel pe eeranul televlzorulul

Schema electronica a jocului de volei TV, pe care 0 prezentam in cele ce urmeaza, imita destul de bine situatia reala de pe un teren de joe. Astfel, pIasa apare pe ecranul televizorului sub forma unci linii (dungi) luminoase ce se malta plna la jumatatea acestuia, jueatorii apar sub forma a doua linii verticale, cit jumatate din tnaltimea plasei, iar mingea sub forma unui patratel luminos (fig. 17).

Pen Iru fiecare simbol de pe ecran, respectiv pentru fiecare misoare, in schema electronica este prevazut cite un montaj functional.

Pozitia de baza a .jucatorilor este in colturile de jos ale ecranului. La apasarea unui buton de "START", mingea spare pe ecran din partea stlngd. Jucatorul numarul ·1, folosind butonul potentiometrului pentru reglarea "ina1timii de zhor aflat pe cutia sa de comanda dirijeaza zborul mingii

,fv&J/IJr I _.H--""I



Yile70 o't'plo~or~ miD~

Fig. 17

• eoleetla cristal ., 19

peste plasa apoi in_ jos in teren ul partenorului de joe. Depiaslndu-se permanent, jucatorul 2 trebuio sa loveasca rningea \Ji sa 0 respingd. In rnomentul im pactului din tro minge ~i jucator, fie-est-a.' l~i schimbti sonsul ~i so intoarcc catre jucatorul 1, fiind dirijatd Ia trecoreu peste pIasa de catre polen .. tioDletrul aflat pe cutin de comanda a jucatoruiui 2.

Ajunsa in torenul juciitorului 1) mingoa trebuie r~spinsa din non peste plusii.

Cind mingoa nu oste intorceptata, en pi:ir{ls[~~h) tcrenul, trebuind sil fie rcadusa in joe prin [trH~Sarf.·fi butonului ,~S'rA nr-,

Cin d miugoa at.inge plasa (~a .di3paI'C' diu joe, fii nd read usa tot prin intormediul butonului "ST.:\RT'; .

. ~1 ocul aro In ba7.u in mare Tflasnrii etajele f.uTwtionale descrise in jocul "Labirint·· .

.t\stfd~ din etajul ce genol'eaza macheta pentru minge, prin sirupl.i reglal'B a potontiomotrului dincireuitul de dotermiuareu dUl'ntf\i impulsului intit'ziat se poate obtine mncheta c pentru P la~rl san pentru j ucator. Apar hi plus 0 serif: de {'taje care f'ac parte din automatiea jocului.

Schema bloc a jocului volei pe ecranul l'Y. estc dnt.a in figUJ'~l' 18 ~i func[ioneazu In Ielul ur'miitor:

Impulsurile gene-rate de SG·C ~i SGL p:l.t.rnnd in suurutor, iar de aici Ja (~nF.

Toi de la SGC ~i SGL pleacii impulsuri catf'H g(:nedUc1ful 'de plasfi (GP), generatorul de jucutori (C}J1) ~i (GJ2) ~i catre generatorul de minge ((~l\l). Aici impulsurile de sincronizare stnt inUrziate in functie de macheta ce trebuie s:1 apurii pr ecran, dupa care sint dirijato ell lre sum ~\ tor prin bornole de iesire 5.

Comanda deplasiirii machetelor de j ueritori G.J 1 ~j. G J ~ se face dupii acelasi procedou ca ~j in scherna G.I de la jnud ,~Labirint'\ adica prin manevraroa potentiometrelor I'v ~i l~v.

Generatorul de pla~a (GP) cuprinde acoeusi sdH.!fni~ eloctrlca ca ~r GJ, cu deosebirea ea -prin grupuril« .nl _ .... 112 ---. Cs ~i Rs - R 4 - C4 se asigura tensiunilcde siluarc (l In:H·beL~i in mijlocul ecranului.

Deplasarea mingii generata dp G':\1 d: rt.ll.:(~ rl;. lu dona surse de tensiune. 0 sursa asigufJ pend alaroa pt~ orizon tala1 Iar 8. doua asigura comanda In~ltim ii _de zbor ..

Etajul care asigura deplasnren pe orizon t alti e:-:le un moataj trigher notat in schern D. bloc cu E, Tr .

40



colccua cristal

.



+Itj."U,uf"/of' ",·12*1)

r------]. IrE

I ~

l -LO

I .=!. 0,

1+6'iI I-J

L- _

"uhf! comqnd'a

'/vrd!or I.

Cuffe cOn1of1{ltI Jl/ctfliJr 1

. . ...

Fig. 18

Ac('~l etuj asigura Iu burna 3 a G.~l 0 tensiune continua, aplicut« prin ~16 -:- P5 ~i Cu. Cind CG primcsto Lensiuno ~i se jncHrL~~l~ at.unci nungea 86 deplaseaza pc ecran de la sttnga de .dl'eHpta. Cind tensiunoa sosita de In trigher dispare, Co incept' HA se dosoarce, jar mingea se deplaseaza pe ecran de la d rcu J.i La Ia stlngu, adica invers.

\)i eza do deplasare a mingii se ponte regIa eu ajutorul pol cntiometrului 1>5.

Trigherul asigul'a tcusiune la bonia 6 atunci cind este hasculut In partea respectivii. Cornanda bascularii acestui trighcr so Faco in momenl.ul in care un juciitor atinge mingea, In acost moment, impulsul electric care genoreaza jucat.orul exist[l 111 ac?la~i tim P (coincide] ell impulsul electric care

gC·'·I·l () 1';\ ., ".'\ 11·11 J~ 0'(' a

.I .... " '\...·(_l~ ... C' to _.,.c ..

Scsizarea coincidcntci acestor impulsuri so face in matricea ~1 ]H care -se adunu toate somnalele co. ne interoseazii.

Do cxernplu, cind juciitorul ~ Ioveste ·lYlingea, atunci un hnpu Is p]enc.:l de la born a /j a G.T 1 entre horna 7 a etaj ului

• eolectia crista} ~ 41

M ~iin acelasi tirnp un alt impuls pleaca de la borna 5 a GM'la borna 10 a etajului ~I. In acest moment de coincidenta

,

de Ia M pleaca prin borna 6, catre horna 3 a trigherului E.1'r

un impuls de comanda ce va bascu1a trigherul.

Cind rningca este lovita de jucatorul 2 (eel din dreapta ecranului), atunci irnpulsul de la b01'n3 5 a GJ2 ajunge la 3 de la matricea ~L Impulsul de basculare a trigherului va pleca de data aceasta ue la horna 5 a (;tajuJui M eutre borna /i a E. Tr. Cind mingea nu cste Jovita, parase~te zona ecranului ~i urmeazii sa fie read-usa prin apesarea butonuhri de start K, sau Kz din cutiile de comanda ale jucatorilor. Acest lucru este posihil datorita etajului de rcaducere ER.

. Ctnd mingca loveste plasa, atunci are loc coincidenta sernnalelor acestor dOlH1 machete ~i prin intermediul etajelor 1\1 ~i ER, mingea dispare de pe eeran.

Comar.da de disparitie a mingii pentru aceast.a situajie

are loc asLfel: .

Impulsul electric al maehetei de plasa care pleaca de la horna 5 a GP intra in horna 8 a matricei M, jar im pulsul de Ia 5 a Gi\1. intra la horna 10 a etajului 1\[. Prin borna 9 de la 1\1 pleaca la horna 7 a EH un inrpuls de coruanda care Iiasculeaza acest et.aj (tot un trigher).

Prill borna 8 a E R pleaca un sernnal catre borna 8 a 'GlvI care blocheaza Iunctionarea gcneratorului de minge.

Readucerea mingii pe ecran se face prin apasarca unuia din butoanele K 1 - K 2 conecta te Ia hornele 4 ~i 6 ale E R §i .prin care se cornanda hascularca etajului In pozitia normala de Iucru.

ImpuIsurile generate pentru machetcle ce trebuie sa apara pe ecran slnt extrase de la borna 5 a etajelor respective rcr. G~'f, GJ1 ~i GJ2) §i introduse Ia bornele 1~ s, 6 ~i 7 ale etaj ului sum a tor.

. Schemele electrice pentru SGC ~i SGL s1n t. aceleasi ca ~i

schema descrisa in figura 8. .

Schema pentru G RF este aceeasi ca ~i cea descrisa in figura 5.

Schema electrics pentru generatorul de plasa (GP) are aceeasi structura (inclusiv cablajul) cu cea din figura 10 ell urrnatoarele exceptii: C 1 = 1 000· pF; c 3 = 0,1 microfarazi ; R, = 20 kiloohmi, iar C;, nu se va conecta.

42 ~ eoleetia cristal •

+/l.{JlJ/

-..

I

s

F~~, t9

8

T"

. BC1(}$

Schema olectrica pontru G'\l se va realizu conform Iigurii 19.

Se observa cD. aceasta are aceeasi sl ructura ca schema

,

din figura 10, eu deosebirea adaugarii lui R 10; lu realizarea placutei eu cablaj se va tine s8a!fla de accasta piesa in plus.

Pen tru G J 1 ~i G J 2 se va Iolosi schema din Iigura 10, cu urm atr arele exceptii : (.'1 = '1 000 pF; C3 = 0,1 microfarazij R 4 = tJ kiloohmi. Din 1)1 se va regIa inaltimea jucstorului.

Pentru 0 inaltime convonabila se poate folosi, in locul lui PI, un rezistor de 43 kiloohmi.

Et ajul sumator va avea schema din Figura 20, iar cablajul eu dispunerea pieselor sint date in Figura 21.

Schem a electrica a matricei ~'1 estedata in Iigura 22, iar cahlajul acest uia eu dispunerca pieselor in Figura 23. MecaTI JS 111 ul .Iunctionarii aces lei m atrice se hazeaza pe schema

unui circuit logic ,,$1" realizat cu diode.. .

Urm.irind .notatiile din Iigura 22, circuitul ,,~I" la care sin l cuplate G.J1 ~i Gl\i este eel format din l)tj' D9 ~i Ds impreuna cu R o ,

Accast.a schem a functioneaza in felul urrnator: clnd De ~i J)9 au terrninalele 7 §i respectiv 10 conect ate 1a masa,

• colectla crista). 43

1

o, .. ,o? iro 708

~

prin ele va eircula un curent datorat t eusrunii de G V ruplatii prin intermediul lui 11. 2. CUll1 caderea de tensiune pc dioda deschisa este foarte mica (aprox. 0,2 V·), rezult.a Cfl iosiren 6 (asigurata prin Ds) va fi caraoterizata printr-o tensiune mica

sau eeea oe numim semnal zero. .

Acelasi lucru se petreee chiar daca nU111ai una din diodele

D6 - D9 este puss la masa. ,

Cind ambele diode nu au terminalele 'l si 10 conectate

,

la masa, atunci prin diode nu va. circula curent ; ele se pre-

zinta ca un circuit eu rezistenta t.eoretic infinita, la iesirea notatii eu 6 existind acum 0 tensiune pozitiva asigurata de Bursa de 6 V, prin R 2 ~i D5•

'De retinut deei ca semnalul la icsirea 6 va apare numai atunci clnd aUt D6 cit ~i D9 sint blocate.

Etajul de readucere (ER) se ve rcaliza dupa schema din figura 24,iar cablajul conform figurii 25. Se observa ea ER este un trigher in care alimentarca lui T 1 este. asigurata

0
0 ~L; 0 0 ~-
o--JI~ .....
-
6- MDt 0 0
0 MOs 0 ..

..
MDt -
0- 0 ...
~
0- 14 D7 0 ...

0 0
-
-~
- «
--
- w-o
~ ~
-
- __.
-.-
-
0 s 4- f 7

a

Fig. 21

~4 .-. ~ eoleetla eristal •

b

ti: 0, '" era /{:8

ttsi~

-ClD-

..

I;'ig '~~.I

~ .... _

prin borna 8 de lu alt. (·tuj (in cazul de futtl dola C~:\'1). Comenzile do basculare sint nsigurato prin intrarile 3t [it 7..

Cornanda de hasculare llontrn disparitin mingii sa aplios la intrarea 7. ACt'asta tCIlSHU1C apare la coincidcnta sernnalului do rninge cu eel de pIHSa.

Clitia de comunda a jucutorului 1 este identica ell cea a juciitorului 2. Aceaste cutie se YU rcaliza dupii indicatiile . date pentru constructia din figura 13 la care se Tor Iixa in plus potentiometrul P3 ~i tntrerupatorul K1I respectiv P4 ~i K2.

o

o

.~l_.~ o-+e!-..:o

. /I.,

o-DQ

o---t---!.- Ii -_ 0- .~.- 7 ---+-0--

6

'0

b

• eolectia cristal. 45

~-I(J(7,,~

1 '*'$Y

I

G 5 .,. 3

J

-6r

Fig~ 24

Xl §i K2 slnt de tipuI eelor Jolosite pentru actionarea S~ neriilor.

Et.,ju}· trigher (ET) care are rolul de a asigura miscarea

mingii de Ia dreapta la sUnga §i invers so va realiza dupa schema din figura 26.

Tensiunile de basculare a trigberului de pe 0 stare pe alta se aplica la intrarile 3 ~i 5 ~ Aceste tensiuni pozitive pro-

8----~.---------~~--~ 7--+-fIP'U

~2 I -"---1---1_

4 ---+--!lall

S .-----11---&11

3-- ..... 1 --+-11_--0-

y)

o

.

0
1 ~ 8830,0 .

~I~ l)~~~ --:-.
~ If.-- "- (-iY.
~-
Hi/. --
o-:-c:::J--O-
. 7;E . '°2, n --
1 ~8Q~?~

tzr ~ c~ 0-30 c
~ e
0 (I·e
" o

a

FIg. 25

46 • eoleetia crista) •

vin de la matrice, prin I)} §i Ds, respectiv de Is bornele 5 S;i 6.

Trigherul (ET) este de 0 constructic mai doosebit a, incluzlnd doua tranzistoare pnp ~i doua tranzistoare npn, Iiecare perechc constituind un circuit basculunt.

Pentru 0 pozitie de basculare, ambele Iranzistoare de pe verticala (de exemplu 1'1 9i T 3) sill t ln aceeasi stare.

Tensiunea pentru comanda mingii pe orizont ala se culege de la borna 6 ~i este dirijatii catre horna 3 a Gl\I prin intermediul unui grup RC format din R 6 - Ps - C6 (fig.1.S).

C6 are rolul dea Inmagazina encrgia olectricii pe timpul cit la borna 6 este tensiune ~i a reda aceasta energie prin descarcare in rastimpul cit trigherul ET este basculat in partea cealalta.

Timpul de Ineiircare ~i desoiircare al lui C6, respectiv viteza de deplasare a mingii pe ecran, poate fi reglat cu ajutorul lui P5t

AC8St tip de trigher permite sa se ohtina in acelasi timp oj tensiunea de comanda a deplasarii mingii pe verticala, In

R9 2~n

O2 Hz -lOIn '45V/~7Y

...,.._. ..

R,o lira

IJII. .. 41V
. (-6"V)
"2
3 S
Fig. 26 H" C.,.-"IOOpf na

• eeleetla cristal ~ ~t

acest scop, prin intermcdiul diodelor D, -- D'J ~i 1)2 - D'l se culege de In colectorul tranzistoarclor trigherului 0 tensiune care estc aplicnt.a luiP'Jl ·rc~pectiy p~ (fig. 1'8). Schema trigherulni ET poate fi rualizutil pc 0 pJtlcut<l cu cahlaj impri .. mat dupii modelul aratat in figurn 27. Tranaistoarcle T] ~i Tz vor fi tipul BC 178, Be 2~)O, He ~78, iar 1'3 ~i 1'-1 de tipul

Be 107, BC 108 etc. ' -

Diodele .DJ - D4. VOl' fi de tipul EFD -108 sau similare. HE1~:dajul ct.ajolor comune cu scheruele descrise ruai tnainte ca dp exem nlu etajul SGC, SGL etc. ~e vor face eel ~i pentru

selwlna din f~~~:ura I ....

Dimensiunile pe ecran ale machetclor de juciitor ~i a plasei se VOl' r'0gfa din 1\, din oircuitul videogeneratorului de cadre.

Interconectarea eta ielor se va fuce asa cum sc u1'ut5 in

" ,

schema bloc din figura 18.

Estc binc en punerca in functiune, respectiv concctarea etajelor sa se rac~1. unul cite unul peutru .a constata, in cazul unci def'ectiuni, care este etajul care nu functioneaza,

PhlL'u\,ele ell. cablaj imprimat vor fi fixate intr-o cutic de motal sau plastic. Ele pot fi asezate una linga alta in pozitie ortzonl alji sau verticals sau pot fi asezate etajat, intre ele Iiind interpusit 0 plaeuta de sustinere. Pentru pozitionarea jucatorului 2 (in partea din dreapta a ecranului) va trebui

a

'.

b

Fig. 27

:48 ,. • colectia cristal •

ca potentiometrul de deplasare pe orizonlala, Po, sa fie rotit in axul sau _;_ moneta ra.lninind la verticala - ptna cind se obtine asezarea doritlL Dupe. aceastii operatic, piu .. lita de fixare a .lui Po .se va stringe III mod normal, blocind o.stfel potentiometrul in pozitia necesnrii,

Pentru 0 urmiirire cit mai comoda a Iunctioniirii monta-



jului se recornanda desenarea pe 0 coala mare a tuturor

etajelor Iunctionale, urrnarind pentru aceasta dispuncrea ~i interconectarea conform schemei bloc din ficura 18 .

._,

Pelota! este .un joe simplu, in care un jucutor arunca 0 minge eli tre un zid, fie cu mlna, fie en 0 racheta de lemn. Respinsa de zid intr-o directie oarecare, juciit.orul trebuie sa nimereasca mingea, trimitlnd-o din nou catre zid, De retinut deci ca este yorba de un joe eu no singur [ucator, reprezentat pe ecranul TV, ca ~i in cazul jocurilor prccedente, printr-o linie verticala, de 0 minga 9i un zid, care va lrebui reprezentat pe ecran sub forma unei linii vert icale, avtnd inu1tin)e9 ecranului, Ca parti cornponente, jocul cuprinde cutia eli montajul propriu-zis, entia de comanda ~i cuhlurile aferente

(fig. 28). .

J ucatorul, d atorita sistem ului de comand 5.. sin) ilar ell eel de la jocul lahirint, se poate deplasa in orice parte a ecranului,

/

C(Jfio de co.770IJdfi 17 jt/c%ro/v;"

Fig. 28

1 In lutineste, pila . mingo.

• eoleetia crista). 49

10.

r-j----,

r~~~5V

~~ I

I ~- I I fGII -~ r

I I-6'V

I I

L .J

L

Cuke cornondd .ivcalor

Fig. 29

Mingea, in momentul in care se Ioveste de zid sau este Jovita. de paleta jucatorului l§i schimha directia de deplasare.

Vi_teza de deplasare a mingii se poate regla de la un potentiometru PI afJat pe panoul cutiei cu montajul electronie. Alimentarea se face de la 0 tensiune de 6 V, consumul de curent al jocului Iiind de 17 rnA. -

. Schema bloc este data in figura 29. Sincrogeneratoarele SGC §i SGL ca ~i in cazul schemelor precodente au acelasi rol, respectiv de a produce impulsur ile de sincronizare de linii -~i de cadre. Generatorul de zid (GZ) produce un semnal care pe ecran apare sub forma unei henzi verticals avlnd. inaltinlea ecran ill ui.

Etajele EDO (etaj de deplasare pe orizontala) ~i EDV (etaj pentru deplasarea pe' verticala) au rolul de a genera tensiunile nocesare pentru miscarea au tomata a mingii pe ecran. Etajele GJ, GlVI, lVI, ~i GRF au acclasi rol ca ~i in schemele descrise mai inainte.

50: • coleetia cristal •

Generatorulde radiofreove nta (GRF) va lucra pe canahil I TV §i se va realiza dupa schema p detaliile din Iigurile

5, 6 ~i 7. .

Etajul surnator se va realiza dupa schema din figura 20.

Etajele SGL ~i SGC se vor realiza dupa indicatiile date in figura 8 pentru joeul labirint, pastrlndu-se aceleasi valori ~i aceleasi procedee de reglaj.

Etajul GZ se va realiza dupa schema din figura 30. Se ohserva c§. schema pentru GZ este doar jumstatea de sus din schema data in figura 10, respectiv reprezinta numai etajul videogenerator de linii (VGL).

Pen tru rcglarea grosimii "zidului" se va actiona asupra rezistorului R 4 sau asupra capacitorului C 2. Tranzistoarele T 1 - T2 VOl' fi de tipul Be 108 sau echivalente.

R 1 - R 2 Im preuna ell C 3 au rolul de a determina distant a zidului fata de marginea din stinga ecranului. Modificarea lui R 1 sau R 2 duce la deplasarea acestuia in zona dorita, respectiv pentru valori mai mari date lui R 1, zidul se muta eatre centrul ecranului ..

Generatorul pentru macheta de mingo (GfvI) se va realiza dupa schema data in Figura LO, ell exceptia lui Ca, care va fi de 0,15 microfarazi 9i a rezistorului R 4 care poate avea valori eu prinse in tre 27 ... 33 kiloohrni. Pentru realizarea cablajului necesar se va folosi Iigura 11.

Deplasarea mingii pe orizontala este asigurata de tensiunea data de EDO, care este un montaj trigher ohisnuit, Accasta tensiune se culege de Ia colectoruI unuia din tranzistoarele ce compun EDO (horna 4) ~i prin grupul Pl. - Cs comanda etajul Iormator de impuls din GM (borna 3).'

Modificind valoarea lui PI se poate regIa viteza de deplasare pe orizontala.

Pentru asigurarea deplasarii pe verticals se culege 0 tensiune de Ia multivihratorul EDV (borna 3) ~i care prin

4

~.

3

Fig. 30

• eoleetia cristal. 51

1~~f~Y--~-------------

If, .J:Ji .

s.o. O.

Fig. 3'1

grupul R 5 - 1)2 - R.} - C.1 se nplicn In horna (j a G:'\L Pentru reglarea inii1iintii maximo de zbor H mingii ~~e va action a asunra lui Pz .

. - .

Gencratorul EDD se va rcaliza dupil schema data in

figura 3L Tl ~i T2 vor fi de tipul BC 107, BC 1081;au similare, Notatiile de pe schema corespund eu notatiile din schema bloc (fig. 29). Specific acestui etaj esto Iaptul eu T 1 - 11~ sint deschise (conduc) pc rind. Comanda de desohidore (.t unui tranzist.or sau altul so aplicii Ia intriirile 3 ~i 5.

Aceste doua tensiuni de comandii provin de la hlocul 1\1 (matrlee) care asigurii un impuls pozitiv In iesiro ctnd mingea

Iovestc zidul sau paleta jucatorului. .

Cind mingea nu este Jovita de jucator-, ea pal'i1se~te ecranul prin partea dreapt.a a acestuia. Ileaducerea mingii pH ecran se face prin conectarea 10. masii pentru scurtii durata a hazoi lui T2, respectiv prin punerea Ia nUl.sa a hornei 5. Acoasta operatie se face prin interruediul hu tonului K din eul.ia de oomanda. La borna 4 se obtiu salturi do tensiuno

. ,

intrc 0 V ~i 6 V, dupa CUIU Ta conduce suu estc blocat.

Etajul EDV se va realizn dup5 schema din Iigura :32.

Schema reprezinta un multivibrator realizat ell 1'1 '7i ·1'2 (Be 108 sau echivalente).

Impulsurile pozitive se culcg la borna a 7i COl'Pspund coleo Lorului T2. Accste irnpulsuri inca.reii C.h HsiguI'ind·u-se astfel tensiunea de deplasaren pe verticalii de jos iu sus ~i invers (cind C4 sc descarca) a maclietci elf' m inge.

52. eolectia cristal •

Fig. 32

Com pu nerca . v ectoriala a celor doua tensiuni data. de ED 0 ~i EDV duce la doplasaren mingii pe ecran in zig-zag.

Genera torul G J se va rea1iza la fel ca Gl\~. Pentru asigu. rarca h1o.Itinlii machetoi de [ucator so va actiona asupra potentiometrului PI de 25 kiloohmi.

Deplasarea jucatorului pe ecran se face ca §i in cazul schemelor descrise mai fnaintev prin .rnanevrarea potentiometrclor Po §i P U. Aceste potentiometre pot fi montate individual sau pot fi cup late, asa cum s-a arutat in figura 13. In cazul Iolosirii mecanismului din figura 13 pentru tncadrares deplasarii, corpurile potentiometrelor vor fi rotite fata de axul lor; mentinlnd in acest timp maneta de comandii .ln pozitie verticals.

In timpul reglarii schernei, pentru ca mingea sa nu paraseasca ecran ul, se poate transforma macheta [ucatorului in machete de zid prin intreruperea rezistorului Radin circuitul de huia a lui T 4 (fig. i0). Etajul M (matrice) se va realiza dupii schema din figura 22, unde vor fi conectate numai hornele indicate.

. Etajelc vor fi fixate pe 0 placa de l)aza in ordinea indi-

cata in schema bloc din figura 29. -~,

Aliment area de 6 V va ri prevuzuta eu un Intrerupator (1 ntr.} montat in punctul de conectare al plusului hnteriei.

• colectla eristal ~ 53

Ten is TV

Pentru jocul de tenis T\" este necesar sa fie generate impulsurile video care sa Iorrnezo pe ecran macheta de minge, de plasa ~i de j ucatori. Schem a electrica a jocului are la baza jocul pelot a descris mai .lnain te, dar la care trebuie sa mai adaugam un jucator si sa mutam banda verticala

, ,

ce reprezinta plasa In ce.ntrul ccranului,

Regula jocului constii in Lrimiterea mingii in terenul advers ~i respingerea acesteia de catre partenerul de joc..

In cazul cind mingea nu este atinsa, ea iese din ecran ~i trehuie readusa prin apasarea butonului de readucere ([(1 sau K2). Minges trece prin plasa fara a fi tntoarsa asa cum Be petreceau lucrurile !a jocul pelotii, deoarece de data aceast a dunga verticaHi delimiteaza t.erenul de actiune al Iiecarui jucator. In momentul in care mingea este atinsa de jurator

r: care se poate deplasa ill orice parte' a' terenului sau - aceasta i~i schimha sensu] de deplusare, respectiv se in toarce catre celalalt jucator, Schema bloc de realizare a jocului este data in Figura 33. Se observe ca fata de schema bloc din figura 29 apare in plus jucutorul 2 (GJz) Impreuna eu cutia de cornanda, iar etajul denumit in schema din Iigura 29," GZ (generator de zid), in schema prezenta se numeste

GP (generator de plash). _

Toate etajele au aceeasi constructie ca ~i etajele jocului pelota (GJ2 se va realiza la Iel ea si GJl, iar GP Ia Iel ca GZ).

Centrarea plasei exact pe mijlocul ecranului se face prin modificarea rezistorului R 2 sau R 3.

Reglarea este usurata daca in Ioeul unuia din rezistoare Be f'oloseste ,un potentiometru semireglabil miniature, avind valoarea de 47 kiloohmi sau de 50 kiloohmi,

Ca §i in cazul celorla1te jocuri, pozitionarea jucatorului In terenul sau se face prin rotirea corpului potentiometrelor Po '§i P1).

Cutia de comanda a jucatorului poate fi simplificata daca se Ioloseste schema de deplasare a jucatorilor numai

pe vertical a, mentinlnd 0 distant-a constants II acestora fa~a de mcyginile verticale ale ecranului. Pentru aceasta, manevrabilramtne numai P.", urmlnd ca Po sa fie inlocuit eu un potentiometru semireglabil miniature de 50 kiloohmi,

54 • colectia -crista1 •

f,+OY

1 2 3

Cuiie at- cOl77c7t7dd '(J'ixdlor I (./£7go)

CU/le de cOITl(7no(f «/ocd/or: 2 "

, {U"Fecpla}

Fig. 33

din care pozitia jucatorului sa fie reglata la 0 distanta convenahilii fata de marginea ecranu lui.

Butcanele K, ~i Ka slnt de tipul butoanelor de sonerie (eu revenire) ~i se folosesc pentru readucerca mingii in teren.

Logatura cutiei de comanda eu restul montajului se va face printr-un cabJu eu cine] eonductoare sau In Iipsa aeestuia prin lnmanuncherea a cinci conductoare cu fir litat, Lungimea acestui cahlu poate Ii de 1,0 m.

J oeul tenis poate Ii transformat In joe pelota ~i invers daea se introduce un conductor care sa scoata sau sa intro .. dura etajele necesare ~i care sa permita in acelasi tim p stahilirea celorlalte in terconectari.

*

Odata lnsusita, aceasta tehnics a [ocului TV da posibilitatea conceperii ~i realizarii a 0 serie de semne sau figuri pe ecranul televizorului, simholuri ce pot fi folosite in cele mai diverse scopuri, Astlel, putem realiza pe ecran un patrat

• colectia crista!. 55

sau mai multo patrate concontrice. So pot roaliza droptun-

ghiuri, poligoanc deschise, cifre etc. _

Pentru a no da searna cum pot fi oh[inui.o asemenea simboluri este suficient Sa no amintim cum am realizat machete de jucator, de plasa sau de minco. Astfel plccind do la doua machete de jucator ~i do la duua machete de mingo, insa alungite pe orizon talli (prin mnri rca lui C 2 sau R, din figura 10) puse cap la cap so ponte ob tine uu putrnt S8U un drcptunghi.

('apltolul n FLEC-TltONICA IN HOSPODAUIE

I tl cnpitolul de fnftl slnt prezentato clteva scheme ell utilitute gospodarenscu, CUl1J. ar fi tnchizatoaroa eu cifru 8~1l HYf·rt.izol'ul de lumina san incendiu, precum ~i unele dispozit.ivr- de amuzament cum ar fi cele refcritoare In "lumina

. dinanricu". .

In roulizurea acostor scheme nu se cer materialo speciale .f;i nid n lndomlnnre dcosebit.a.

In t·.pl(· 1'(' urmeazri esle doscris un montaj electronic C-[{I'O perm ill~ scinnalizarea acusticii a doschiderii unci ·u§i sau it U uoi ff!t·d~ .. Ire.

Jh}Jilnjul cupriude patru tranzisl.oare ~i e caracterizat prin W_'(-:('H ".il in -conxtructin lui nu se folosesc relee electromecanie« ~i nici alte componento greu de procurat. Coea ce trohui« lnr{~~i rotinut in legtitura ell acest montnj este Iaptul ea sistem ul acustic intra in functiune imediat ce usa san fereastra a Iostdeschisn ~i Iln se opreste chiar daoa acestea in] f(}~1.. ]lJ{;hi~(' Ia loc.

ElelHP[ t ul electric care ;,sinlte" desehiderea usii sau fcnJst:"pj t\~te un simplu contact realizat din dona pliioute mot Htiel' arial f' faLl. in fata si fixate de lemuarie, asa dUDl5.

7 " ,

CUll) :.y UCU.tit JU figura 34. Alimcntarea montajului se face

de let (J it-'nsilJll(~ de 6Y (de la 0 haterie, un acumulator sau un l'edrr;-;cd').

Cou S uruul d i~ pozi ti v ului in s tare de veghe este in j ur de 1 i~ JlL\ 1 iar In regim de alarmare de aproximativ 40 InA. SclH'flJ(1 de priucipiu este prezentata in iigura 34. In aceastu schr-m (1, T.1 ~i T'.!. indeplincsc fuuctia de rcleu electronic, iar T;; ~j 1'1 flJO(:tia de oscilator mull.ivibral.or. Cind usa sau

f' . I' I' I' '-' l t·] b' lat . "

tl f'~~;': ,la Hi., r· ] ncursa, con .ac ,0 e a - . sint en pate, asigunn-

• colectia cristaI. 57

Col fI1tQ !Pp - lZV

-IV

Fig. 34

du-se astfel alim en tarea colectorul ui lui 1''].. T 1 ~i T 2 srnt cuplate in tre ele direct, polarizarea lor fiind asigur a La prin R 1 pentru T 1 ~i prin R 2 pcntru 1'2. Sarcina lui 1'2 este R 6' prin care se asigura totoda ta §i polarizarea lui 1'4.

Multivibratorul realizat eu 1'3 ~i T4 lucreazii dupa schema clasica eu deosebirea ca intrarea in functiune este comandata



prin modificarea potentialului punctului M af'lat in circuitul

de polarizare al bazei lui T 4; astfel, atunci cind punctul M se afla Ia un potential apropiat de zero, mu1tivihratorul nu Iunctioneaza; clnd contactele a - b stnt depart.ate, atunci haza lui T 4 primeste polarizare prin R 5 - R 6 ~i multivibratorulincepe sa Iunctioneze. Sarcina multivibratorului este un . difuzor de 4. ohmi 10,25 W cuplat prin intermediul unui transformator existent Ia difuzoarele folosite in reteaua de radioficars.

In Iunctionarea schernei se disting dou5. situatii:

a) stare a de veghe (de asteptare};

b) stares de alarmare.

In pozitia de asteptare, contactele a ·-b slnt facute, respectiv usa este lnchisa. In aceasta situatie montajul Iuncjioneaza tn felul urmator: la cuplarea sursei de 6 V prin trecerea tntrerupatorului I ntr pe - pozitia "Pornit'\ C 1 incepe sa se incaree punlnd astfel pentru un moment haza.

58 • coleetla cristal •

lui TJ la InaSa, situatie 'In care 1'1 se blooheazii. In acelasi timp, T2 - primind polarizarcu prin 1:1 2 ~i av lnd colectorul cuplatprin contactele a -b, rezistorul R 6 ~i prirnarul lui Trlla plusul sursei de 6V - lncepe sa conduca, prin el circulind un curent de colector de aproximativ 1,15 m A (pentru valorile date 10 schema).

D aea se urmareste H10d ul eU1l1 este distrihuit.a tens.iunea de 6 V in .lantul T 2, -R 6 ~i print arul Tr1 Sf) observe di cei 1,15 lllA care tree prin circuit fac ca la hornele lui R6 sa

. apara 0 tensiune de 5,75 V (5 kiloohmi X 1,15 m .. J\) , pe primarul transformatorului 1'1'1 0 tensiune do O~1 -V t iar pe tranzistorul 1'2 0 tensiune de 0,10 'T. Ca atare, punctul Al se va ana cuplat (prin contactele a -b ) la un potential de +0,15 \T, care este potentialul colectorului lui T21 respcctiv la un potential- foarte apropiat de potentialul masei. In aceast a situatie, baza lui T4 se poate considera ca aflindu-se la potentialul zero (0,15 \!) reprezinta 0 tensiune Ioarte mica pentru deschiderea tranzistorului) §i ca atare tranzistorul T 4 va fi blocat, respectiv multivibratorul nu va.Iunctiona .

... , In starea de asteptare, schema consumii un euren t de

1,8 InA (1,15 rnA prin 1'2 ~i 0,65 rnA prin T3)'

In rnomentul in care usa sau Iereastra este desohisii, contactele a -b se desf'ac si schema trace in pozitia de alarrnare .. Prin desfacerea contactelor a - b tranzistorul 1'2 ramine eu colectorul "in aer", respectiv nu mai este alimentat. Punctul M "scapa" de potentialul de blocare (+0,15 V) ~i tranzistorul 1'4 1ncepe sa conduca ; aeum multivibratorul Incepe sa oscilezevsi difuzorul va emite semnalul de alarm a cu 0 frecventa de circa 1 000 Hz.

,

Totodata, tranzistoru1 T 1 primeste prin R 1 tensiunea de

polarizare necesara, iar prin R 2 tensiunea de colector; in aceste conditii, Tl incepe sa conduca. Tensiunea c~ apare aCUDl la colectorul sau este foarte mica si este transmisli

,

si bazei lui T 2 ca tensiune de blocare a acestuia. Daoa in aceasta situatie (eu schema in pozitia de alarmare) contao ... tole a -b se restabilesc prin inohidorea la lac a usii, multivibratorul nu se va opri, ci va continua sa Iunctionezc, transmitlnd semnalul de alarrna.

'i\-lentinerea semnalului .de alarmii chiar dupii inchiderea usii este 0 conditio necesara dcoarece se urmarest.e ca semna-

,:II , •

lul avertizor sa existe ptna in mornentul Iuarii la cuno§tintii

do oatre eel ce trehuie avertizat.

• colectia cl·istal· • 59

Functionnrea multivibratorului ~i dupa inchiderea (;011- tactelor a ~b se datoreste faptului ('it punctul Jl.f conectat din nou 1a colectorul lui T2 il va gasi pc acesta blocut, datorita potentialului scazut aplicat In haza,

Oprirsa alarmei, respectiv, aduccron schemei din nou- instare de veghe, so face prin apiisarea hutonului B (tip soneric) sau prin inchiderea ~i apoi deschiderea imediata a intrerupatorului Lntr,

In situatia cind U~lJ. l'ulnine dcschisii, schema nu v a pu tea fi opritii dectt din intreru patorul Intr. _

Tonalitatea semnalului dat de multivihrutor so poate modif'ica prin schimbarea valorii capacitorilor C,!- ~i ('3' In locul difu zorului se poate folosi 0 cased tclef'onicii de 60 .. J 20 ohmi, cuplata in locul trnnsforrnatorului TI' 1, fldiea intre punctele z -y din schema.

Montajul ponte fi rnalizat pe 0 placuta ~i protcjat de 0 cutie de plastic sau metal. Cutia impreuna eu sursa de alimentare se va f'ixa cit mai aproape de usa sau Iereastra supravegheata, asa fel en lungimea Iirului ce Ieagil contactele a -b sa nu depascasca 3 m. Cu un singur dispozitiv se pot supraveghea simultan citova feresl-re ~i 0 u~a. Pentru accasta va trebui ca toate contactele sa fic inseriate asa dupa cum se arata in Figura 34, ceea ce permits intrarea alarmei in functiune chiar numai la deschiderea uneia din fel'f'})tr~le supra-

voghcate sau numai a usii, -

Montajul nu are nevoie de roglajo speciale. Inainte de fixarea rnontajului in Iocul dorit., este. bine 88-1 tncercam pe masa de lucru. Mai intii se incenrca multivibratoml realizat ell Ts - T4• Se deconecteaza In inceput Iirul co uneste ill ell a, dupa care se cupleszn sursa de alimentare. In acestmoment in difuzor trebuie' sa se nuda sunetul semnalului de alarrna. Cu aceasta ocazio se pot regIa ~i valorile C 2 -- C 3 pentru ohtinerea unui semnal en mai eficace.

Dupa ce ne-am convins de function area multivibra torului se intrerupe alimentarea, dupa care vorn reface legtilura jJ - a.

In continuare, so unesc punctelo a -._ h ~i se cupleaz.i din nou alimenturea de 6 V. Cu ajutorul unui voltrnetrn Yom masura tensiunea existen ta lntre colect.orul ~i omi torul T 2, respectiv ell ajutorul nnui miliampermetru v om masura curentul de coloctor, urrnurind ea valoarea a('e~tora st1 corespunda cu cdc indicate in schema.

60 • colectia cristal •

: In aceasl.a pozitio (ell contactele a - b lipite), in difuzor DU trebuie sa Be auda nici un sunet. Dcsfucem logatura a_-b ~i vorn urrnari dUCH multivibratorul intl'ii in functiune.

Dupa asculf.area sernnalului de alarms se unesc inapoi punctolo a .. - b ~i se v a observa dada. montujul continua. SG Iunctionoze ; vorn.upasa apoi bu lonul 1] pontru a constata oprireu functionarii schomei. In contin uaro so recomanda su masurunl curentul 'consuinut de dispozitiv atit in repaus, cit si in Iunctiune,

I .f

Dupii C'P ne-am couvins de buna Iunctionare a celor

realizate Sf' ponte trecc la montarea dispozitivului in locul ,-,1J1}1"11't

"_, -,.t) '.,

Pentru Ipgi.H·ura dint.re dispozitiv ~i contactele a - b se va iolosi ~Jrn)a ~P cupru izolatu in vinilin, loeurile do contact

fiind1jpih: en cositor. .

C(lnlaf'.t.f1le a --- b 8e \"01' confectiona din tabla de alama san t.abla do Iier cosi tor it tl. ~i vor aven forma unor mici dreptunghiuri (h.. 10 >< 20 nun.

P(-\ mijlocul uneia dill placute - ell ajutorul unui dorn - Sf' va pract.ica 0 proeminentd de Iorma unui vhf sau a unei semislere.

Dr asemenea, lu colturi - cu ajutorul unui spiral de 2 mm - se VOl' executa patru guuri care YlH' folosi pentru -trecerea cuielor de fixare.

E;-lt.e posibil ca nivelul sonor debitat de schema prezentata sa nu fie suf'icient do mare peutru anumito conditii in cafe no propunom sa f'olosim un ascrnenea mont.aj, Solutia obFnf·rii nivclului dorit constu in folosirea unui amplificat.or audio d(:· o anumita pu tore, amplificator care va ri atacat ell somnalul luat din mult.ivibrator. Tn acest scop, transfermatorul de iesiro va fj lnlocui t ell un rezistor de eca 1 000

~

ohm] cuplat lntr(' pUHctule z - y. Iu punctul z se va

concct a un capacitor de 0,1 microf'arnzi I 100 'V, prin care se va H:-:igul'a iesirca scmnalului ciitre amp lifica Lor. CUD) aoest Hn."lj)lifjealnl' va trehui sa stea in permanenja cuplut se r(,·'~{';·!"l~u1lUi fa etajul H<lu Iin al s~ fie construit dupa 0 schen: ,t ttl cont ral.iru P 1 asigurind U -.::Ie as t.Iel un curen t de rrp 'ue, U llt:.

• colectia cristal. 61

Blltz-scuerla

Blitz-soneria sau soneria eu ape] luminos reprezintd o instalatie care la apesarea unui huton de apelproduce --In Incaperea in care este instalata - 0 lumina puternica ~i de scurta durata, asemanatoare luminii fulgerului. In 'prineipiu blitz-soneria cuprinde aceeasi structura oe 0 are hlitz-ul utilizat tn tehnica foto, en deosehirea ca este actionat. de Ia butonul aflat la u~a §i ca este alimentata de Ia retea, .

Elementul care produce efectul luminos propriu-zis este o lampa cu descarcare tn gaze amorsatii de un impuls electric de scurta durata (tipul IFK-120).

Schema soneriei este prezentata in figura 35.

In partea de jos a desenului, este figurat transformatorul Tr 2, butonul Bl §i soneria S, care sint, de fapt, elementele constituents ale soneriei clasice (eu clopot). In punctele AI _:_N· se conecteaza in continuare dioda redresoare D3, capacitorul de filtraj C4 §i releul Rel 1.

Cind se apasa butonul Bb soneria S va Incepo sa sune, iar ReI 1 va Iiactionat deoarece primeste curent redresat de D'a. Actionarea releului ReI 1 Inseamna stabilirea contacteloe a - b, aflate plna in acest moment departate,

~

,,-2pF/4f)(}JI Drr.fIJ7

-1-30'"

-3D'"

i, JI'KIZI

,

II

/

4 .,.. 8v1Dn r1PIIe"~ Fig. 35

62 • coleetla cristal •

In partea de sus a desenului se afla figurata par-tea electrica a hlitz-ului. Transforrnatorul de retell, Tr 1, este pr'evazut ell 0 singura inf'asurare secundara, capahila sa asigure o tensiune alternative de '120 V. Urrneaza un grup redresor eu dublare de tensiune, realizat cu diodele D.' ~i 1)2 ~i capacitoarele C 1 si C 2. In tim puJ Iunctionarii, prima semialternantn a tensiunii de 120 V /50 Hz circula doar tntre 1)1 ~i CI, timp in care elSe inc-area eu 0 tensiune egala ell 150 V Eli eu polaritatea din schema. Pe timpul celei de-a doua semialternants, curentul va circula prin 1)2 (care se deschide) ~i prin C1 ~i C2• tn acelasi tirnp, cantitatea 'de electricitate Inmagazinata pe C 1 este transferata in buna masura catre C 2 peste care se adauga simultan ~i cea debitata de semialternanta a doua.

,

III acest feI, la bornele C 2 se va putea rnasura 0 tensiune continua de 300 ± 10 V, in Iunctie de calitatea diode-lor ~i a capacitoarelor. Aceasta tensiune este aplicata permanent

terminalelor ,,+" ~i _,,-" ale lampii L1• •

Aceeasi tensiune, de 300 '" V, este a plieatil ~i gru pului R 1 - C 3 - R 2, ohtinlndu-se dupa 0 perioada scurta do timp incarcarea lui Ca. Curentul de lncarcare pentru C3 trece ~j prin infa~urarea primara (I) a transformatorului Tr 3, dar cum variatia curentului de incarcare este foarte lenta, in secundar nu se va obtine 0 tensiune sul'icient de mare pentru a produce amorsarea lampii Lt.

In momentul stabilirii contactelor a - b, ca urmare a anclansarii releului Rel 1, se observa ca are 10e descarcarea instantanee a lui C 3 pe infa~urarea primara (I) a. Tr 3.Prin inductie, in secundar apare un impuls de inalta tensiune ~i de scurta durata, care datorita faptului ca este aplicat pe electrodul de comanda produce declansarea . tuhului, ce consta intr-o radiatie luminoasa de mare intensitate si de

.' I

scurta durata,

Mentinerea mai mult Limp a contactelor a - b unite nu produce nici un deranjament in schema, deoarece accesul-Ia tensiunea de 300 V se face prin intermediul a dona rezistoare de 2 megohmi.

Intervalul dintre douii aprinderi suceesive a lampii Ll este de ordinul secundelor..

Nurnarul total de- aprinderi, respectiv viata lampii .Li, depasoste 10 000 de actionari, ceea co pentru 10 actionari po' zi lnseamna a durata de aproape trei ani.

• eolectia crista!. 63

Transformatorul Tr 2 se va realiza pc· un pachet de tole E -10, eu sectiunea de 4 em". Pentru primar se vor bohina 2800 spire folosind slrrna CuEro 0,1. .. 0,12 mm. Secundarul va cuprinde ·1 500 spire din aceeasi strma, Capetele fiecarei tnfii§urari, se vor realiza eu strma .litatii ~i izolata in polivinil.

Transforma.torul Tr 3 se va realize pe 0 bara de feritii tip "Cora", cu dimensiunile de 56 X 14 X 4 mm (figure 36a). Bobinajul va fi realizat pe 0 carcasii din carton, care va

ss

b

f1

J'ec(Jnd(Jr

-14 r---~;__----I

c

75.·

d

Fig. 36

64 • eolectia cristal •

"imbraca de jur imprejur hara de ferita, Pentru aceasta, dintr-o bucata de carton gros de -circa 0,3 film vom taia 0 s~praIatii de 55 X 51 mm. Pe latura de 51 mm vom lnsemna distantele

~

14 mm, 4 mm, 14 mm, 4 mm ~i 15 mm, dupa care ell un

vlrf ascutit vom imprima in carton prin apasare linii paralelo corespunzatoare distantelor indicate mai inainte. Folosind o rigHi sau ohiar barn de ferita, cartonul astfel ;J;egatit va fi indoit asa dupa cum se aratii In figura 36b.

In perechile de orificii cu diametrul de 1 film ~i practicatc In distnntelc aratato in desen vorn Introduce 5 ... 6 spire de Sil111U de cupru neizolata ell diametrul de 0,2 mID, dupii proccdoul folosit la coaserea unui nasture .

. Aceste ~,puncte metalice" YOl' folosi pentru conectarea capetolor c -d ale infa~ul'arii secundare. In continuare carcasa, astfel pregJtiUi so pliazil pe barn de Ierita, iar suprnfctele de carton ee so suprapun VOl' fj lipite cu aracet sau pelicanol.

Dintr-o coala de htrtie obi~nuita Yom decupa un dreptunghi de 90 >< 44 mm care va fi asezat peste carcasa de

carton In tre cele doua terminalc, ..

Folosind sinna CUEIU 0;15 nun VOm bobina pentru illfa~urare·a secundara (II) un numiir do 600 spire in 3 struturi. Dupa tcrminarea hobinarii primului strut de 200 spire vom asezu un strat de izolatie confectionatri dintr-o hirtie

,-' J,

LiiiaUi sub Iorma unui droptunghi de 44 x50 Dun. Peste

cele troi straturi ale infa~urarii secundare se va aseza stratul izolator dintre infa~ural'i, strat care va consta dintr-o banda de htrtio ohisnuita san plnzn uleiatli, avind dimensiunile de 90 X !t4 11101. Capetele c -- d ale infa~ur(lrii so VOl' cosi tori

. de tcrmiualele pregiitite mai inaintc.

Infa~ui'area primara I coustii dintr-un numiir de G spiro din slI'nlu CuErn 0,5 mm, bobinatc in partea centralii a barei.vpcstc infa~ural'ea secuudara (figura 36c). Capetelo a ~ bale acestci infa~uriiri VOl' fi ancorate eu alii sau cu

• •

benzi de hirtie introduso sub celelalte spire.

Pentru a Ii protejat, transformatorul va fi inlrodus intr-o cutie confoctionatii din tablti de fier cositorita (de la 0 ell tie

do conserve), eu dimensiunile din figura 36d. . ·

. Dupa ascznrea transformatcrului In cutie pe un strat de

carton care sa-l distan teze de tabla cu minim unl 5 mm, aceasta va fi umpluta ell paralind top; til. Capetele a - b ~i

• colectia cristal. 65

5 ~ :Elcctronk:J. <'jut.:';

e - d vor fi prelungite initia] ell conductori li~a~i din sinna de cupru.

Releul Rel 1 va trehui sa aiba 0 singura pereche de contacte ~i sa anclanseze 1a un eurent de 150 rnA §i pentru 0 tensiune de6 V.

Daca nu dispunem de un asemenea releu, atunci ell putina lndeminare ne putem construi un tip de releu extrem de simplu §i ell 0 buna stabilitate in functionare. EI va cuprinde un electromagnet ~i 0 paleta prevazuta in virf cu un contact.

Pen tru realizarea electromagnstului se va confectiona dintr-un cui de fier avtnd diametrul de 6 ... 7 mm 0 piesa in forma de "U", avtnd dimensiunile din figura 37a.

Din hirtie obisnuita se va realiza un tub avind diametrul



interior cit al miezului in forma de U, diametrul exterior de

maximum 9 mm, iar lungimea de 25 mm.

La capetele tuhului se vor Iixa doi pereti de carton gros de 0,5 ... 1 mm, avtnd fOI1Ila ~i dimensiunile din figura 37b. Pe carcasa astlel realizata se vor bobina 800 spire, folosind slrma CuEm 0,2 mm. Bobinajul se va realiza spira linga spira, fara izolatie tntre straturi. Capetele se vor scoate cu sirrna litata .



Bobinele vor fi introduse pe bratele miezului in forma

de U, asa fel ca sa ramina in afara earcasei 3 ... 4 mm din

virful Iiecarui brat. -

~ .

Cele doua bobinaje se lnseriaza astfel OR fluxuI magnetic

.ereat de fiecare sa se insumeze. In acest scop sflrsitul lnfa~u ... riirii unei bobine se va coneeta eu inceputul celei de-a doua. La eapetele ramase libere se va cupla 0 sursa de c.c. (circa 6 V) ~i sc va urrnari daca electromagnetul atrage 0 piesa de Iier, In cazul in care constatsm ca aeest lucru nu se Intlmpld, atunci vom verifica inserierea capetelor bohinelor.

Pentru realizarea armiiturii mobile a releului, vom foIosi 0 tabla de fier eu grosirnea de 0,5 mrn ~i 0 suprafata de 24 X l18 mm. Din aceasta suprafata vom decupa 0 piesii avind

forma ~i dimensiunile din Figura 37 c. '

Aripioarele, avind latimea de 7 rnm , se vor indoi asa Iel ca sa fie perpendiculare pe restuI piese:i. Tot din tabla de Iier, de 0,5 mm, se .va realiza piesa din Iigura 37d} dupa care, dintr-o lama de ras, se va decupa un dreptunghi avind dimen .. siunile din figura 37e.

Folosind aceeasi tabla de fier, de 0,5 mm , se va realiza

,

piesa din figura 37f pe care 0 vom modela asa dupa cum se

66 • colectia cristal •

25

a

18

18

b

31- 1------- -------1

d

t--J~==1--r

- -_j-~-!.

e



-~ 1

9

lama e/osliaj

/

h

Fig. 37

arat.a in figura 37g. In continuarc, peste piesa din figura 37c se asaza, pc 0 lungime de 12 mm, lama elastica (figura 37e), apoi piesa din figura 37d, dupa care cele patru aripioare se vor indoi ~i presa prin lovire eu ciocanul in a§a Iel ca cele trei piese sa se consolideze clt mai bine.

Suportul realizat conform figurii 37g se va Iixa de capatul ramas liber al Ihmei elastice, ca zona neacoperita a acesteia sa fie de 6 mrn. In final trehuie sa se obtina ansamhlul

~

aratat in figura 37h.

5*

• colectia cristal. 67

in cele doua ot-ificii ell diametrul de :j mm se va Iixa cU.'e un nit de cupru, avind diametrul de 2,5 ... 3 rom.

~ Nitul din vlrlul paletei reprezintii contactul electric b, iar nitul din interior f'oloseste pentru montineroa paletei la 0 distanta de maximum i mrn de miez.

,

Ultima piesa metalica co trebuio rcalizatii este contactul

electric a. Pentru aceasta, Iolosind 0 tab Iii do alama groasa de circa 0,5 rnm, se ~~a realiza piesa ~l1'ataUl in Figura 37i. In partea de sus a peretelui vertical s(\ v a practica 0 gaura de 3 mm in care se va fix a prin cositoriro un vh-f de cupru eu diametrul de 2,5 mrn ~i Iungimea de 10 Inn). Pentru Iixarea tut.uror pieselor realizato YOn1. Iolosi, 0 pHicula din material izolant sau placaj, avlnd dimensiunilo de 70 X 100 mm. Pozitia pieselor este al'atatu in Iigura ~17j. Electromagnetul v a fi fixat printr-o banda de tabla sau carton gros co va fi petrecutii peste cele douu bohinaje ~i en re sc va Ii x n de placa de baza ell doua suruburi.

. ,

Paleta mohila se va fix a ell un ~t1rub cu ]1iulitti 1\J3 oe Yfl fj introdus in orif'iciul existon L in talpa piesoi din Iigura 37g.

Nitul do- cupru de pe paleta vvn trebui sa corcspunda ceutrului hratului _ din dreapt a al elcctroDlagnctului, iar dislant.a dintre suprafata pnletei si suprnfnt.a bratelor piesei

, ~'"

"V~~ va trehui sa fie de maximum 4n1Ill. Contuctul a.se Iixeaza

in fnta contactului b, asa fel co. in pozi] ia de repa us intre ele sa oxiste 0 distantii de J mm. Pentru cuplarea contactului a

- so va folosi un fir litat cositorit de In talpa piesei din Iigura 37i, iar pentru oontactul b so va cosil.ori un fir eli? cupru de 0,2 ... 0;3 mm, de nitul ce reprezint.a contuctul V, apoi de cclalalt nit, dupii care f'irul vn fi dus ciitro talpa piesei din

fig ura ::~7 g. .

Capetolo hohinelor electromagnetului sn \:-01': Iix a ~H douil capse biitute in placa de bazii. Veril'icaroa function.irii releului astfel realizat se Iace prin cupl area sa In 0 sursii de tcnsiune de curent continuu de 6 ·V. Prin electromacnct va trehui 80. treacii un curent de circa 1r)O m A, iar palrAn va trehui sa so n.traga Ierm, stabilind conlnctele a ~b.

Heleul lid va trcbui sa fie fixat 1)0 acelasi sasiu eLL restul

i ~

rnontujului electronic. Lampa Ll so yo. Iix a in Iocarul unui

- reflector parabolic conf'ectionat din cru-lon sau placaj ~i acoperit cu Ioaie de st.aniol,

Mont.ajul electronic &0 va Iixa in spatelc .ref'lectorului parnholic, astfol en legatuI'R ell larnpa 1'1 ~rl nu depa~easca

68

• eolectia cristal •

---

200 nun. Heflectorul so va Iixa intr-un loc cit ruai \.l~OI· vizihiI, d~ preferintii cit mai aprcape de tavan. Verilicarea periodica a instalatiei din intcriorul camerei se YU face prin apasarca unui huton conectat in dcrivat.ie po butouul BI"

IIII'll iziUoare eu elfru

Inchizatoarea cu cifru este un dispozitiv rare penuite tnchiderea ~i deschiderea unei u~i ourecave numai dupa execu tarea unor comcnzi care reprezinta 0 combinatie de cifre sau literc (cifru), dinainte stabilite, In practica, 'inehizatoarele. ell cifru se folosese pentru casele de bani, pentru comand.a Uil01' utilaje, pentru usile ce inchid diverse ine.~1peri SHU perimetre etc,

Rolul unor asemenea dispozitive esto de a asigura puza unor hunuri, de a limita accesul in difcritc lncaperi, de a permite pornirea unor agregate nuruai de persoane au torizate si altele .



In principiu, un inchizutor ell cifru so compune din trei

parli: claviaturade formare a cifrului, mecanismul de recunoas- /' tere ~i comanda ~i dispozitivul de blocare mecanica (zavorul).

Pentru nevoi uzuale, ca deschiderea unei usi, prezent.am in cole ce urmeaza 0 schema de inchizatoare ell cifru electronic de 0 simplitate remarcabilil, usor de construit ~i cu 0 capaci tate de cifrare destul de hund,

Elernentele ~,bloc" care intra in structure dispozitivului pl'OpUS slnt cele clasice,· ele fiind intorconectate a~a dupa. cum se arat5 in figura 38. Claviatura este compusa dintr-un

/' Clc~.(l(urr:

C 1 02 03 04 OS 0& 01 08 OS OJ

Fig. ::18

• colectla cristal. 68

numiir de hutoane numcrotate care lucreaza Ia apasare, Aceasta cutie se fixe.aza pe u~a in exterior. Ea este legatil electric en blocul de recunoastere ~i comanda, alimentat cu energie electricii prin intermediul unui redresor sau al unei surse chimice. Semnalul de comanda produs de acest bloc actioneaza asupra unui zavor (in principiu un electromagnet), care atrage un bra] asemanator broastelor yale.-

Schema bloc prezentata functioneaza in felul urmator: sa prcsupunem drept eombinatie pentru deschiderea usii cifra 618. Persoana care doreste sa intra In tncaperea respectivu, Iormeasa la claviatura numarul de cod, cifra eli eura. respectiv va apasa mai intii butonul din dreptul cifrei 6.,. apoi pe eel din dreptuI lui 1, apoi pe 8. In momentul imediat urmator, blocul de recunoastere permite eonectarea nnw circuit care trimite curent intr-un electromagnet al carui miez este z3.voruL In momentul in care zavorul este atras, se produce un mic zgomot care atentioneaza despre acest fapt, usa putlnd fi deschisa. Inchiderea usii la lac se face la fel ca la usile echipate eu broasca yale, adica prin tragere eu

A

nuna.

Schema electrica pe care so bazeaza Iunctionarea dispo .. zitivului de fata este Ioarte simplil ; este yorba de Incarcarea §i descarcarea unui capacitor. Daca luam, spre exemplu, un capacitor de 500 microfarazi .~ il conectiim la hornele unei surse de curent de ci~iva zeci de volti, 01 se incarea ell 0 sarcina electrica pe care 0: poate retine un timp ell aUt mai mare cu cit capaeitorul este de calitate mai buna,

Un capacitor poate eeda din incarcatura sa unui alt capacitor ~i acesta, la rinduI lui, poate fi doscaroat pe un aI treilea ~i asa mai departe. Plecind de la aceasta posibilitate, schema de fata Ioloseste doar doi capacitori, primul cedind din tncarcatura sa - la comanda - celui de-al doilea. Sa urrnarim, pentru 0 mai usoara lntelegere, in figura 39, meca .. nism ul de lucru al celor afirmate mai rnainte,

In mornentul in care se apasa pe butonul KI, hatcria Bl este cuplatii la bornele capacitorului ell pe care il Incarca. Eliberind butonul It!, cap acitorul ranline ,,.in aer", respectiv nu este cuplat Ia nici un alt element. In continuare, sa apasam pe butonuI K2• De data aceasta - urmarind schema - ohservarn en G\ se descarca pe Cg, Inoarclndu-l pe acesta cu 0 can titate de electrici tate Q, cantitate care poate fi calculate foarte precis dacii aplicam formulelo electrotehnicii.

70 • eoleetia crista) •

tleu'[llf7a9~1 l'fillt11

Fig. 39

Ultimul buton pe care-l vom apasa este Ka. Acesta permite ca C2 sa se descarce pe un tiristor, care la rindul lui va inchide circuitul de alimentare al electromagnetului, respectiv al zavorului.

Din cele descrise pina acum reiese ca pentru a ohtine atragerea zavorului este obliga toriu ca butoanelc sa fie apasate in ordinea Kl - 1(2 - K« pentru ca sarcina electrica ""sa fie mutata de Ia un lac la altul.

Daca vom apasa iusa butoanele in oricare alta ordine, nu vom obtine comanda tiristorului, ~i deci deschiderea usii, Astfel, schema prezentata of Bra avantajul unei cifrari in "pozitie", adica trebuie sa cunoastem pozitia ~i ordinea de apasare a fiecarui buton pentru a obtine cornanda de -dcs-

chidere. .-

De asemenea, constatam ca intre apiisarea hutonului 1 si 2 sau intre apasarea hutonului 2 §i 3 nu trebuie sa respectum un anumit timp, ci acest interval poate fi de ordinul zecilor de secunde (Iapt ce constituie un dezavantaj).

Cu 0 mica adaugire tnsa, schema se poate Imbogati ell 'lnca un avantaj §i anume acela al cifrarii ~i in ~,timp". Aceasta 'lnseamnu ca intre apasarea butoanelor nu trebuie -sa tread! un timp oarecare, ci un timp dinainte stabilit §i in cadrul caruia existenta cifrului nu este alectata.

Adiiugirea de care vorheam mai inainte consta in eonectare a in derivatie pe fiecare capacitor a unui rezistor chimic

R, de 6' anumita valoare. '

Efectul care se ohtine este acela Jegat de dcscarcarea capacitorului pe 0 sarcina R, descarcare carese face intr-un timp t dat in principiu de relatia:

tId :-= C(miCl'orarazi) X R (megohml)

• coleetia cristal. 71

De ait'l se observa ca dupa apasarea po hul.onul 1\'.t (clnd Sf' incarca el) delcit nu so apnsii butonul 1(2 in limit.a tirnpului t, capacitorul C1 se v a doscarca pe R (mont.at in derivatie), energia necesara pentru continuarea actiomirii, pierzindu-se. Cunoasterea ~i rospectarea acestui tirnp de manovrare lmpreunii ell cunoasterea §i respectarea pozitiei butoanelor de lucru face en schema sa se bucure de avautajul unci duhle cifruri.

Schema, asa cum a fost prezentata in Iigura 39 en ndiiugirea rezistoarelor R, ar putea fi Iolosii.a drept Inchizjitoaro eu cifru, dar ea poate fi -,:doscifratti" usor, deoarece numiirul de combinajii pe care trehuie sa le facem pentru a gasi solutia este foarte mic si anume numai 6. Astfel, aceasta

• •

schema reprezinta 111ai mnlt principiul pf: care se bR~C'aza

incuietoarea. " "

Pentru a "complica'~luc.rurile, respcctivpentru a nu da posibilitatea celui care tncearca so. desohidii usa fartl a cunoaste eifrul, schema se poate completa in diverse moduri.

eel mai simplu este sa marim numiirul de butoane. Sa ne inchipuim asadar, ea in stinga ~i in dreapta butoanclor Kb /(2, l(a din figura 39 mai a~ezam cite douii sau trei butoane CU, acelasi aspect exterior, dar fara nici 0 legiHurtt electrica in interior.

Se obtine 0 clavialura, sa zicem J en 12 butoano, din care dOHI' trei sini Iunctionale. I ncercind sit rleschidem usa tre-

J ~

huie sii executiim foart.e mul te combinatii la claviatura pina

a ~~eudea" pe solutie, "~ Dar acoste butoane intercalate printre butoanele de lucru, pot Ii ~i cle la rindul Ior coneetate din punct de vedere electric la ansamblul schemei. Obl inem astfel in final schema din

,

figura 40, schemii care poate fi Iolositii en rezultate optime.

Schema este conceput.i prniru a Iucra cu 10 butoane, numerotate de 1a 0 In 9.

Cifrul pentru care schema a fo.st desenata este Z'dD. Fireste acr-st cifru poato fi schimbat usor conectlnd capncitoarele ['1 si CI) prr-curn si tiristorul In alte butoane. Functionarea

~... ,. ,

schemei are la bnza notinnile prezentnto mai in ainte. Apar in plus conexiunile butoum-lor din afarn cifrului - (false], respectiv oonexiunile bntoanelor 2, 3, !J, 6, 7, 8 ~j o.

Teate aceste butoane false au un cnpat conoctat In masa montajului, iar cohilalt caput In borna -!- (plus) n lui C1- Prin acest mod de coneetare se ohserva en orice apiisare de but-on din afara cifrului puno In In nS:l capnci torul Ct,

72 • . coleetia crista) •

H, !OA-



(r)

Cj)

.. {

CD

o ® @

Jj

~'2V

r-

+ C',

._. !{lOp/!ilY'

---

...___----------~------ _..J

Fig. '10

Aslfel, d acii cinev a care nu -cunoaste cifrul apasa din Intlrnplare pe butonul 4 (incarcind asUeI capacitorul C1), la urrniitoarea apasare tntimplatoare, care poate fi 7, 8, 0, 3 etc., are Ioc descarcarea capacitorului prin punerea sa Ia masa.

- La formarea corectii a cifrului, tiristorul Ty se deschide §l prin contactele lui 11 este stahilit circuitul unei surse B;!, asigurind astfel curent pentru electromagnetul de deziivorire.

Deoarece tiristorul doschis se mentine in aceasta stare, schema a fost prevazuta eu un intreruptitor, It. Acest intrerupator se va plasa in toeul usii asa f'ol ca atunci cind usa se deschide, circuitul sursei B2 sa fie intrerupt §i ca atare atlt tiristorul, cit ~i electromagnetul sa revina in starea

initialil, sl.area de repaus. .

Butoanele de actionare 0 ... 9 pot fi confectionate dupa fWltezin ~i priceporea colui ce dore~t.e sa realizeze 0 asemenea ~ch(1nli"i SHU pot fi procurnte din comert, cele mai indicate Iiind hu tonnele folosite In oluviatura receptoarelor radio, ~i cunoscute suh denumirva de "Al1Sanlblu element fara reti-

nero .tip 22-1 85G B:'. .

Deo[treeo acestc butoauo ln apasare fae simultan dona cont act«, se recomand.t ca elc sa fie legate In paralel, asigu .. rtndu-se In feluI acosta 0 mai mare sigurantit in functionare,

• •

111trorl1p(~tornl II poato fi de tipul celor folosite In 11~a

ff·igiderrlor, ell conditin sit fie montate a~a feI en sit intrel'upii circuitul Ia deschidorr-n usii.

eolectia cristal. J3

· (\ ~i C2 VOl' trebui sa fie de bunaculitate, recomandlndu-se oapacitoarele eu tan tal. Bateriile Bl - B2 pot fi surse chimice sau tensiunile respective pot fi obtinute de la un redresor aJimentat de ]a 220 V.

Tiristorul va Ii de tipul color care admit un eurent de Iucru de minim 3 A (de exemplu T3NI, T54, KY202H, KU705).

ElectromagnetulEM va fi realizat pe 0 carcasa avtnd diametrul interior de 15 mm ~i lungimea de 60 mID. Pe aceasta carcass se vorhobina 1 200 spire eu slrma CuEm

0,5 mm, . ,

Miezul acestui electromagnet va fi realizat din fier rnoale ~j va avea diametrul de 111,5 mm §i lungimea de 85 mm (iigura 41).

La unul din cap.etele miezului de fier se va fixa limba zavorului care este 0 piesa asemanatoare broastelor yale.

Un resort sprijinit intre zavor~i carcass va mentine in permanents miezul seos cit mai mult din interiorul carcasei, situatie carecorespunde usii inchise. Cind in electromagnet se introduce curent, miezul este atras in interiorul carcasei, resortul se comprima, iar limba-zavor se. retrage din locasul ei, aflat pe tocul usii, Pentru concentrarea cit mai bun a a elm pului magnetic, pe peretele din dreapta carcasei se va fixa un disc de fier confectionat din tabla de 2 ~3 mm.

Pentru descaiderea usii din interior (fara a actiona deci claviatura) este prevazuta 0 mica maneta solidara eu miezul §i care in momentul in care este deplasata in sensul comprimsrii resortului permite deschiderea usii. Intregul ansambhi

41i{'z tie Ncr Bobinaj

Fig. 41

,4 • colectia cristal •

aI zavorului va fi fixat, pe u~a §i va fi protejat de 0 carcnsA metalica, confecticnata din tabla de fier groasa de 1 mm.

Claviatura Iormata din cele 10 butoane va consta dintr-un mic panou pe care se fixeaza butoanele, urmind sa fie rnon .. tata in exterior, fie pe tocnl usii, fie pe perote.

Hestul montajulni, inclusiv redresorul va fi protejat de o mica cutie fixate in interiorul lncaperii. La paraairea incaperii dispozitivul poate fi scos din functiune prin intre .. ruperea alimentarii ~i prin hlocarea spre interior a zavorului cu ajutoruJ unei piese de blocare mecaniea (cirlig) care v a retine maneta (figura 41).

In cazuI cind nu se dispune de nn tiristor de putere, se poate Iolosi ~i unul de mica putere. De data aceasta va trebui insa ea in circuit, in locul electromagnetului sa fie introdus un releu electromagnetic, Ia ale ciirui contacte sa fie conectat in continuare eleetromagnetul zavorului. Pentru stingerea scinteilor ce pot apare, in derivatie eu contactele relcului se va menta un capacitor de 0,1 microfarazi I 200 V,

avlnd in paralel un rezistor de 200 ohmi. '

Pentru 0 mai mare putere de cifrare, schema poate fi construita pentru patru cure- de cod, In acest caz este necesara introducerea celui de-al treilea capacitor.

Cifrul instalatiei se poate schimba oricind, fiind suficient sa mutam locul nnui capacitor sau al capacitoarelor precum §.i loeul de conectare al comenzii tiristorului.

Schema are ~i un dezavantaj, anume Iaptul ca nu permite en in grupul de cifrare sa existe aceeasi cifra de doua sau detrci ori, ca, de exemplu, 212," 335 sau 555.

Sonerie ell eilru

In cele ce urmeazii este descrjstl0 instalatie care inde ...

,

plinestc f'unctia unci sonorii, dar care nu poate fi actionata decit prin intermediul unui cifru.

Asemenea instalatii sin t foarte utile acolounde cei aflati

. , .

lntr-o Inciipere nu trebuie s1i fie deranjati deoit do anumite

persoane care binclnteles trebuie sa cunoasca cifrul sone .. riei, cum este cazul anurnitor sectii specials din in treprinderi, --a salilor de operatii din spitale, a Iocuintelor etc,

ea mod de folosiro, aceastain~tala~ie este asernanatoare Inchizutorului cu cifru descris mai inuinte (figura 110). \T om

• colectia cristal. 75

C'knOlura

Okc de> .~eml1ol;zore

--r---------...,-r----------'-r---------,-.. O(IZJ~or

, . I I . I I ,

. I flo_; de. I I flCJ , ICe;;erok~ I

1 lemp.m- '-i de. !-+i tieJo{7sa I I sore I ldesckci'/'"t{ l (,'-ec.,-e.?!dl

L ~ L_~ J L J

810c ",.

FeC(/f]OO{ le~

-:-

aliml.'/7lore

Fig. ~2

avea rleci fix at pc tocul usii, in exterior, 0 claviat u ri1 cu '10 butoane numerotate de la 0 Ia 9. Cel care trehuie sa-si anuut e

I ,

prezenta va trebui sa formeze numerele ce constit uie cifrul,

dupii care trehuie sa astepte prezenturea celui anuntat.

Ca schema bloc, instalatia este cornpusa dintr-o claviaturii, din blocul de recunoastere ~i comanda, din hlocul de semnalizare acustica ~i hlocul de alimentare (figura 42).

Mccanismul de functionare 0.1 sistemului de cif'rnro este

,

acelasi co ~ in cnzul lnchizatorului eu cifru, respecliv sc bazeaza pe incarcarea ~i descarcarea unui capacitor.

Stnbilirea codului seface in acelasi mod ea §i pentru schema de principiu descrisii In figura 110, Jar spre deosehire de aceast a, soneriu eu cifru are ca element final nu l1n zavoi-, ci un generator de. joasa frecventii care dehiteaza pe un difuzor.

Pen tru ca generatorul de joasa Irecventa sa 11\1 Iuuctioneze continuu dupa co numilrul de cifrare a fost tast at., schema a fast previizu ta eu un ctaj de temporizare ~i un rhlj de deschidere care au tocmai menirea de a cornanda Iunctio-

narea limitatii a gencratorului. ·

Aceste etaje sint conectate Int re de asa cum csu: aratat in schema bloc din figura t.2, ele consti tuind blovul de semnalizare.

Blocul de recunoastere si comandu arc rolul do :) COU1})Hl'a

, I

In permanent-a cifrul ta~t~t eu cifrul de IUC-I'll ~i. tIc. Q solecl.a, de a recunoaste, numai cifrul corect.. In acelasi t1111 p, acest bloc anuleaza cifrele tastete in af'ara codului fie sub actiunea eelui ce manevreaza claviuturu (puncrea lui C2 In masa), fie prin autostergere, In momentul in care cifrul a Iost Lastat coreet, la iesirea din hlocul respectiv se obtine un S('111- nal electric sub forma unui impuls de comandn. rrr pl1]SU)

76 • colectia cristal •

do conran dtl astlel ob [inu 1. piltfun ti(:". iu jJl'1lIl ul e l aj n.i 1)10- cului de semnalizare.

Primul etaj in earn pii.l!-'unde (QlajuJ de temporizure] are rolul de a transforma impulsul de comanda, care arc 0 duratzi - Ioartc micii, intr-un iIUpU]S de duratii marc (peste 10 s). Durata acestui impuls corespunde eu durata de functionare a semn alului acust ic do avort.iznre.

,

Caeacteristic acestui ctaj eslc faptul cD. 01 intra in func-

tiune In primirea impulsului de comandn ~i rcvine in st.area ini tialii (de a~ leptare) ch/pu scurgorca tim pului deterrninat de valoarea elernentulor ce in tl'it in componenta sa.

Semnalul prorlus vde etajul d« temporiznre actioncazf asupra etajului urmiilrn' ---~- ctajul do deschidere. Rolul lui este de a permito functionarea generntorului de joasa frec-. yen.ta numni pC' durnta impulsului prod-us de etajul de ternportznre.

Blocul de aliment HfO trcbuie sa asigure tensiunea de alimcnt are dt~ G J~ 1· \C, Acest hloc pont e Ii un redresor FUU 0 baterie.

Schema d« principiu a irist alatiei e~lp datu In fig-urn 43,., fiind dU·:Pl1H.t[l pcntru cifl'ul 020.

I (,IH11/- 6?9

4- l1d1

ell _

. ~. . -

Of + fFO/J

lJit. rllZ

+ fFO!08

~

-1- .....

o...;_· ---tlJlII""I--~O

D,

Fig. 43

• - colectia crista). 77

Claviatura va fi compusa din sece butoane, numerotate de Ia 0 Ia 9 §i dispuse pe 0 regleta sau pe nnul din perstii laterali ai cutiei ce va proteja tntregul montaj. Aceste butoone pot avea structura butoanelor de sonorie, deei pot Ii construite in regim de amator sau pot fi proeurate din comert de 1& magazinele de piese radio, Iiind denurnite nansamblu element fara retinere tip 221 856 D."

Componentele C1R2 ~i C 2Ra asigura semnalul de comanda

ce urmeaza sa actioneze asupra restului schemei. "

Trunzistoarele Tl - T2 fae parte din etajul de temporizare; T« apartine etajului de deschidere, iar T4 - Ts asigura producerea osoilatiilor de joasa frecventa.

Sernnalul audio este redat de un difuzor de 4 ohmi 10,25 \V montat fara transformator de iesire in circuitul de celec-

• #

tor al lUI T 5. "

Schema functioneaza in felul urmator:



La apasarea butonului 6 (presupunem eli cifrul se exe-

cuta coreet), C2 se incarca de la sursa de 6 V, eu 0 sarcina Q.

La apasarea in continuare a hutonului 2, 0 parte din sarcina inmagazlnata in C2, trece in C1 •

. In continuare, se apasa butonul 9, obtinlndu-se prin aceasta descarcarea lui C1 - prin dioda Dl ~i prin circuitul haza-emitor al tranzistorului T i-

Impulsul pozitiv de scurta durata aplicat tranzistorului T1 face ea acesta sa lnceapa sa conduca, iar concomitant C 4 incepe sa se descarce, bIocind tranzistorul T 2.

Grupul Tl - T2 eu componentele respective formeaza un montaj cunoscut in Iiteraturii sub denumirea de circuit hasculant monostabil, Acest circuit se caracterizeaza prin aceea en pentru un impuls scurt aplicat Ia intrare permite ohtinerea la iesirea din etaj a unui impuls de 0 durata mult mai mare, durata determinata de elementele constructive ele aces t uia.

In felul acesta lntre I colectorul lui T2 ~i masil se obtine un salt de tensiune della 0 la +12 V, salt care se mcntine un tirnp t, dupii care revine la zero. Saltul acesta de tensiune ce apare sub -Iorma unui impuls pozitiv are durata determinata, in principiu, de valorile lui C4 §i Rs §i este recomand.at Sa fie Iimitat la maxim 10 s.

Tensiunea de + 12 V a impulsului astfel ohtinu L este condusa prin 1110 la b aza lui T 3 aflat pina in acestmoment blo-

'S· +. eoleetla cristal •

cat. Tranzistoru 1 Ta astfel polarizat lncepe sa conduca, prin RIl circulind un curent de minim 1,5 m.A.

. I n ~cest foe], ]~ ~orIl:le ~ui ,Rll se ~ul~ge 0 tensiunW6. minrm 4,0 V care aphcata lui 1 4 permite inti-area In funC~lune a oscilatorului audio. Frecventa de lucru a oscilatorului poate fi modificata prin alegerea corespunzatoare a capaci .. torului de reactie C5. Tensiunile in diferite puncta alemonta .. jului - pentru starea de repaus - slut cele aratate In schema.

Curentul consumat de intregul rnontaj in stare de astep .. tare este de aproximativ 6 rn A, iar in regim de Iuera de apro-

ximativ 12 rnA.' "

Pentru aliment area montajului se recomandii a fi folo .. sit un redresor simplu, nestahilizat 1}i care s.a asigure 0 tensiune de 6 V. Pentru tensiuni mai mici deS V montajul DU mai functioneaza stabil.

,

Pentru tensiuni mai mari de6 V montajul functioneaza, dar creste aUt curentul in regim de repaus, clt;fli in regim de Iucru,

A vertizo-rui de lumina

Dispozitivul functioneazd numai pe timpul nop\iisa1l _ tn Incaperi in care oeste tntuneric §i ."simte" aparitia unei

·lumini, fie ca aceaata provine de la un bec de cl~iva .z·eci de wati, fie ca este vorba de un bee de lantorna sau chiar de flacara unui ba~ de chibrit apr-ins la citiva metri de dispo .. zitiv.

Schema se hazeazape efectul fotoelectric, concrotizat printr-un fototranzistorsl pe .principiul trigherului Schmitt (fig. 44)~

Aliment.area se poate face de Ia retea sau de la 0 sursa de 6 V sau 9 V.

Tranzistorul 1'1 lucreaza ca amplificator de e.c., amplificlnd aomnalul dat de fototranzistor·ul F1, T2 - T3 reprezinHi trighBrul Schmitt, iar T 4 - T 5 Indeplinesc rolul de generator audio, lucrind in regim de multivibrator ..

Atunci clnd in jurul fototranzistorului este tntuneric, rezistenta lui interne este foartemare, iar tensiunea transmisa ba"zei lui Tl esteaproape nul5.. In aceste conditiiTt este blocat.Cum baza lui T2 este comandata prin Ti, rezulti C8. ¥rF2 oste hlocat.

• colecj:ia enstal. '79

• -r

j

I I

" ,),;111'

!

1:~iJ~ I I

i j

-.-------l--_t__l__--- -- ~ __

La rindul stiu tranxistorul 1'3 Y(1 Ii in conductio (dehlocat) deonrece prin R 3 primesto tensiunou de polarizure ne-

cesard. ~ \

Curentul de coloctor 1<; a lui Ta YU fi de circa a InA, iar tensiunea miisurn l.ii l~{rc colectorul siiu ~i mnsa oste do circa 0,3 v.

Do retinut deei eil pinii in accst punet al schemei singurnl tranzistor care este deschis (in conductio] estc T3,

Urmarind schema mai dcp arte obscrviim cu 1'5 osto polarizat permanent de la -+-6 V prin R 7, iar :£',1 prlrneste tcnsiunea de polarizare de la colectorullui T 3 prin R s-

Cum tcnsiunca dintre colcctorul lui T 3 ~i mass estc de circa 0,3 V pentru situatia descrisa (cu Iototranzistorul 111 Intuneric), rezultii ea T5 va fi hlocat ~i ca atare multivibratorul nu arc indeplinita conditiu de Iunctionare. In. felul acosta se asigurii I'egjnl ul de a~tep tare al schernei, regim in care am. vazut ea Sf' afIa in conductio T3 cu un curent de eire-a 3 InA, precum ~i T:j cu un CUI'8I~L de circa 2 ln~\. In toL acest t.imp difuzorul BU redii nici un sunet.

In momentul in care in jurul Iototrunzis torului apa l'C 0 lumina, atunci 1)1'1n el incepe Sa circule un curent, rezistenta sa interna scade, ceca ce permite ca la baza lui Tl s:l apara 0 tensiune de polarizare .. Astfel Tl se deschide, prin el circulind UIl curent de maxim 1 m.A.

Tensiunea de la grupul Rl - l\ de aproape 5 V dupa lncarcarea lui (\ este transmisii prin R 2 hazei lui 1'2 -- primul tranzistor al trigherului - ceca ce are ca .efect deblocarea lui 1'2 ~i blocarea lui Tao Pl'in hlocarea lui T3 tensiunea

80 • colectia cristal •

de la colectorul sau creste hrusc Ia 0 v aloare apI'opiaL,"l sursei de alimentare (aproximativ 6 V).

De data acoasta, la baza lui T,j apare, prin Rs' 0 tensiuua de polarizare suficienta ca multivibratorul sa ineeaptl sa oscileze, iar in difuzor sa so nuda sunetul de alarma.

Daca lumina dispare, schemu continua sa ramina totusi pc pozitia de alarmare, deoarece - (_\ incepe sa se descaroe prin circuitul de baza -a lui T 2'

Timpul cit semnalul sonar debitat de' difuzor continua Sa oxiste, depinde de m irimea lui Ct.

Pentru valori mai mari ale lui C1, tirnpul va cresto §i invers. Sensibilitatea schemei fat.a de intensitatea luminoasa

, -

so va regIa ell ajutorul potcntiometrului Pl. .

Pen tru sensihilitiiti foarto ridicate, adica pcntru ca sche ... rna sa in tre in functiune la 0 lumina. foarte slab a, cursorul lui P, va fi dus catr~ masa ~i invers, pentru sensibilitiiti mai

roduse, cursorul va f1 apropiat de RIo _

Aceastii operatic se face intr-o camera in care este intuneric -- de rocomandat pe timpul noptii ~, folosindu-so 0 luminare sau 0 lanternii.

Dupa cuplarea alimontarii se deplaseaza potentiometrul ciitre capatul de sus. La 0 distanta de 4.:.5 m de fototranzistor so va aprinde luminarea sau Ian tcrna. So roteste usor potentiometrul - in sonsul cresterii valorii - pil1a in momentul intrarii schemei in functiune, moment sesizat prin intral'ca'difuzorului in actiuno ; in aceasta situatie, reglarea potcntiometrului se opreste. So stinge apoi sursa de lumina ~i so urmareste dacii difuzorul continua sa produca somnaluI de alarrua - inca aproximativ to. s (pentru valorilo din schema).

In euzul cind schema n1.1 functioneazd la depart.area uminti Ltl, se trece potentiometrul la valoarea maxima §i se apropie lent sursa de lumina de fototranzistor; apropierea inceteaz5. in momen tul intriirii schemei in Iunctiune, notin ...

du-se distant-a ohtinuta. -

J •

Dupa terminarea acestor l'eglari se va urmiiri de In ce

dis tan til este sesizata si aprinderea un ui chihrit,

, .

Pontru efectuarea tuturor acestor determinari va trehui ca lontila cu care este echipat Iototrunzistorul sa fie indrept.a til ca tre sursa de lumina; de aceea so recornanda ca ins talarea dispozitivului in Incapcroa ce trebuic supravegheata s:1 so fuca In tr-unul din coltuiile de sus ale camorei .

.

• colectia cristal. 81

Tranzistoarele slit de tipul Be 107 san Be 108, iar rezistoarele VOl' fi de 0,25 W .. Fototranzistorui poate fi de tipul

TL 76, ROL 31, BP\V 15 etc. .

Trarrsforrnatorul Tr 1 va fi de tipul celor de radioficare, iar difuzorul de 4 Ohmij0125 w.

Pentru a obtine sunete de alarma mai puternice, dupa multivibrator se poate folosi un amplificator de putere.

o alta posibilitate legata de verificarea modului in care se poate obtine alarrnarea consta in conectarea in locul multivibratorului a unui releu electromagnetic, la ale carui contacte sa fie legata 0 sirens, 9 sonerie, un bee puternic etc. Acest releu va fi conectat binelnteles prin intermodiul unui tranzistor care va fi deschis san blocat de jocul d-e tensiune ce apare la colectorul lui T 3.

Clnd trebuie supravegheata 0 camera mare; iar un singur fototranzistor nu este suficient atunci se pot conecta doua sau trei fototranzistoare in derivatie, Dispozitivul va fi asezat in acest caz la mijlocul distantei dintre locurile unde se amplaseaza fototranzistoarele. In cazul aparitiei unei In .. mini este suficient ca un singur fototranzistor sa se deschida pentru ca schema .sa intre in functiune. Schema este utila ~i ca dispozitiv de supravegherecontra incendiilor.

Lumina dlnamlea

In multe instalatii luminoase se foloseste un efect care creeaza senzatia ca diferite siluete sau forme' geometrice se ana in miscare. Astfel, un numar de becuri dispuse suh lorma de. cere ~i aprinse intr-o anurnita ordine pot lasa impresia

ca cereul respectiv se roteste. .

De asemeni, daca realizalndin becuri 0 spirala, 0 linie dreapta, 0 sageata, 0 rozeta etc. putem obtine printr-o co .. nectare succesiva efecte din cele mai interesante. Asemenea instalatii pot fi folosite ~i in alte scopuri, ca: panouri demonstrati ve, sistema de avcrtizare, indicatoare de sens, jocuri distractive etc.

Cu cltva timp in urma, clnd nu existau mijloacele elec .. tronice, ohtinerea unor astfel de efecte se realiza ell ajutorul unor' mecanisme rotitoare, folosind un motor electric §i un cornutator ell ploturi, toate conectate a§a dupa cum se arata

82 • colectia crista! .+

Fig, 45

in figura 45. Motorul electric roteste un brat b, care calc-a. pe suprafata unor ploturi conectate la un grup de becuri §i la sursa Ea.

Cind este stabilit contaetul dintre bra luI , b ~i un plot, becul aflat in circuitul respectiv se va aprinde. Aprinderea succesiva a becurilor eu 0 viteza dorita da imaginea unei "curgcri" a punctului luminos de sus in jos, Becurile pot fi dispuse sub forma unui cerc, a unui triunghi sau alta forma.

Schema care permite ca la un moment dat sa fie aprins numai un singur bee este 0 asa-numitii schema "saracu". Pentru a ohtine 0 iluminare ~~plina", dar eu aceeasi senzatie de curgere s-a conceput 0 schema formata dintr-un multiplu de trei beeuri (de exemplu, 12 becuri, 18 hecuri etc.). Din trei hecuri care Iorrneaza un subgrup, totdeauna unul este stins, iar cclelal te doua aprinse, Mont.ate in Iant, aceste subgrupuri slnt conectate la sursa de energie asa fel ca principiul de m a1 inainte sa fie respectat, adica totdeauna un bee din subgrup -sa fie stins, Schema dupa care functioneaza un asemenea sistern este aratata in figu.ra 46. Aici hratul distribuitor b oalca 0 data pe doua ploturi. In desen este figurat in pozitia in care slut aliment.ate ploturile 1 ~i 2.

Clnd bratul se roteste, va alimenta -in continuare plotu .. rile 2 ~i 3, apoi 3 ~i 1, dupa care ciclul se reia.

Urmarind schema se - ObS81'Va cil din cele 12 hecuri dispuse in patru subgrupe (1 - IV) vor fi aprinse numai primele douii hecuri din fiecare subgrupa, iar becurile 3,6, 9 ,i

6*

• eolectia cristal •

-83

L~' ,.

~ ---.J

L _

Fig. 4G

12 sint stinse. Cind bratul s-a rotit po ·ploturile 2 --·;3, atunci vn fi stins primul bee din fiecare subgrupii, iar celelalte vor fi aprinse. In sf'irsit., cind plotul 2 ramlnc libel', becurilc din mijlocul fiecarei subgrupo VOl"' fi stinse.

Astfel, lumina va "eurge" din aproapcfn aproape, dind ill final 0 .senzatie optica mult m ai rGll~ita dedit schema eu 1111 singur bee aprins.

1 n .exploatare, schemelo ell contacte mceanice ~i ell piese in rniscare slnt greu de intretinut., iar faptul ca. prin contactole respective sint intrerupti curenti mari, pune serioase probleme pentru integritatea materialului care este supus permanent actiunii scinteilor electrioe.

'Odata eu ap aritia dispozitivelor cloctronice en 1 ranzistoare, tiristoare, diode etc. a devenit posihild rcaliznrea unor scheme statice de comutare, scheme cure eliminii dcplin dozavantajelc dispozitivclor mocanicc ~i care practic au 0 dnl'[lta de exploatare nelimitats.

Primul montaj (fig. 47) Iolosestc becuri de 2,2 ·V/O,J8 A.

Schema cuprinde un oscilator multivibrator trilazio cu trei u-anzistoaro (T 1 - T 3 - T 5) ~i _ a carui frec\~ent·a de lucru este in jur de 10 II z ~i trei tranzistonro de putero (T2 - T4

- TG) cu rol de comutator electronic, .

CuplajuI intre tranzistonrole T1, T3 ~i T5 se roalizcaza eu ajul orul unor capncitoare de /l:.,7 •• ~5 microf'arazi /12 ·V, care trebuio s:l prezinto 0 rezist.c-nt-a de pierdcre rnai mare de 2. megohmi,

84. eolectia cristal +.

.....____ - ---'--~ -----
+
::".
~
~
Fr./
Ili~
i;
; r ~ ..I '~1
-f
?r!
'1'/1211 T,
/JC,"07 fl
l/.9C:."A !
V9Cr.;A 220Y
t .J Ordti7eo O'e o{czore o oecorr/o« de .L~2Y/(,,'/J',.t

r ------------~-----------------,

!QQ90000000~00!

L ~

---------------------------------~

I, l,; (J I,? Lf) I,.,) !.l L7 £:/ '4 '8 /:2

In acest sens sin! "P'COIllHIHlate cnpucuoarele cu t aul al sau cu hlrtie usca til.

Pot fi folosite ~i en p acitonrc eloctroli t ico, dar lnainte (~e a Ie Iolosi trehuie sa Ie verificam curentul de fuga, care nu trebuie sa fie mai marc de 5 microamperi pentru 0 .tensiune continua de 10 V.

Functionarea multivibratorului trif'uz ic consta in h10-



carea succesiva a cite un trnnzistor ; spre exemplu, dactiJu

un moment dat T', este blocat., T3 ~i To \"01' conduce. In 1110- mentul urmator, dupu co UI'e 10c hascnlareu, Rt~ hlocheazu 1'a ~i va conduce 1'1. ~i T5, ~i a~a mai dopartc, eiclul rvpetlndu-se.

in momen t.uI cind un t.ranzistor C'5t e b local., tcnsiu nea masurata in tre colectorul lui ~i emit or (masa) este de O,8 V (prin tranzistor nu trece curent), In schimb, dod tranzistorul conduce, atunci prin el vu trece un curen t de eire-a 5 m A, caderca de tensiune masurata pc rezistpnta de colector (R'2 - R'5 -- R 8) va fi de circa 5 \T, iar tensiunea nla~urHla Intre colector si emitor va fi de circa 1.8 \-T. Printr-o rezis-

, ,

tenta de polarizare {R« - RG -- RoJ tranzistosrele T2~ 7'1 ~i Ta sint cuplate la colectorul tranzistoarelor multivihrutorului, mod prin care se u~igurtl doschidercn sau lilocruen

• colectia cristal. 35



tranzistoarolor de putere. Atunci cind, spre exernplu, Tl este .In conductie, tensiunea de 5 V de la bornele lui R 2 esLe apli . . caUl prin R·3 bazei lui Ta. Apare aslfel un curent de polarizare de circa 9 rnA care duce la desehiderea lui T2 ~i aparitia prin circuitul sau de colector a unui curent de circa 100 rnA. t n acest moment hecurile L1 - L2 - La - L4, . conectate ca sarcina a lui T2, se aprind, pe fiecare bee putind fi masurata 0 cadere de tensiune de 1,2 V. La blocarea lui TI, tensiunea de Ia hornele rezistentei dis-pare si, ea atare, T 2 se blocheaza, iar becuriJe se sting. Functionarea este aoeeasi ~i pentru celelalte perechi de tranzistoare, tensinnile si curentii masurati In circuitul respectiv fiind cei din schema.

Ca efect luminos vom avea stingerea succosiva a grupur.ilor de becuri afIate in circuitul de colector al tranzistoarelor de put-ere.

Pentru obtincrea

,

"lumina di namica", figura 47 jos,

Un erect spectaculos se obtine daca a~ezanl becurile sub forma de cere (fig. 48).

cfcctului de "lumina care curge", sau va trebui sa asezam hecurile ca in

,

22fJI'

Flg. (,,8

86 • celectia cristal •

Diametrul cercului de asezare a becarrlor va trebu i sa fie cuprins intre 160 ... 200 mm. Senzatia care ne apar= p.Rte aceea de rotire in .sensul acelor de ceas,

Alimentarea montajului se va face de la relea prin In termediul transformatorului Tr 1.. Pentru ca schema sa functioneze corect este necesar ca tensiunea din secundar sa aiba 6,5 V. Sirma Iolosita in realizarea Infasurtirii secundare va trebui sa aiba un diametru de minim 0~8 mm. Tranzistoarele utilizate pentru multivihrator vor fi de tipul Be 107, iar pentru comutatorde tipul ,ASZ 15.

Dioda Dl va fj de tipul iN 4002" iN 4007 sau D7 J, iar Da de tipul EFR -15 sauF -407. Tranzistoarele T2, T4, r, Val' fi prevazute cu un radiator realizat dintr-o placa de aluminiu groasa de 0,5 mm si avind 0 supraf'ata de minim 50 cm'',

Becurile L1 ••• L12 vor Ii de tipul celor eu lentila folosite la lanterna (2,2 VjO,18 A). Se pot folosi ~i beeuri de 3,5 V.

Pentru fixarea becurilor se pot Iolosisocluri sau se poate executa lipirea conexiunilor dir-ect la oorpul hecului.

Dupa realizarea montajului ~imasurare-a tensiunilor ~i curentilor conform schernei se va urmari daca 'intensitatile lumin~ase ale becurilorstnt identice. In cazoontrar, pentru becurile mai slab .luminate se va micsora rezistenta de polarizare(500ohml) de la baza tranzistorului ce alimenteaza respectivul grup de becuri. Mai intii se va eoneeta un rezistor de 470 ohmi, apoi de 410; 390 sau 330 ohmi. De no tat ca atunei cind facem aceasta Inlocuire de piese rnontajul nu trebuie sa fie alimentat.

Legaturile dintre montajul propriu-zis ~i panoul eu becuri se poate faceeu un cordon format din patru fire, care poate avea a lungime de 2 ... 3 m.

In eel de-al doilea montaj de "lumina. dinamica" s-e folosese becuri de 220 V (fig. 49). Schema .cuprinde un oscilator multivibrator trifazic realizat ell 'tranzistoarele Tl - T2 - T 3 de tipul Be 107 .sau Be 108 ~i un grup de trei tiristoare (Ty J... Ty3).

Freeventa de lucru a .generatorului poate fi variate Intre 1 lIz la 10 H~, Iolosind potentiometrul r, sau modificind simultan capacitoarele C1 - C2 - Ca, in limitele 10 ... 50

microf arazi, ..I

Becurile de 220 V .stnt tnseriato cu tiristorii Ty 1 ... Ty3 li-cu cite 0 siguranta de protectie de 0,6 ... 1 A.

• eoleetia crista}. 87

------~-~~~------~+ !21

Fig. 49

l1elet7 22m'kcE:

Tiristoarele sint alirnentate direct eu tensiune alternativii, ceea ce Ie asiguri; hlocarea la fiecare semialternantil, Deschiderea fiecarui tiristor se obtine prin curentul de colector al tranzistoarelor generatorului. In' acest scop, emitorul fiecarui tranzistor este cuplat la electrodul de comanda al tiristorului corespunzator; tiristorul sta deschis atit timp cit -tranzistorul de comanda se ana in conductio. Stingerea hecu-

rilor Ll ;_ L2 - La se face in ordinea deblocnrii tranzistonrelor generatorului.

Curentul injectat electrodului de comanda de cil tre tranzistor este de circa 20 InA ..

Alimentarea tranzistoarelor T 1 ,'0 T 3 so face de la un redresor capabil sa asigure a tensiune de 12 \T la un curent de 100 rnA.

Becurile Li ... La vor fi de 220 V I 15. II 2G \Y.

Daca dorim sa realizam un cere de hecuri, asa cum s-a ariitat in schema din figura 48, atunci este noccsar ca in anoduI Iiecarui tiristor sa cupliirn patru becuri .in derivatie, Tipul tiristorului folosit dopindo de numarul de becuri 1010- site, precum ~i de puterea acestora. Pentru puteri de 300 \VI /tiristor se pot folosi cele de tipul T -54K, KY202, T95F800, T56.

In - realizarea montajului trehuie Iuate toato miisurile jegate de protectie, cleoarece tensiunile de lucru impun acest

88 • eolectia crista) •

lucru. Toate hccurile vor fi prevazutc ell socluri bine fixate ~i izolate, nefiind adrnise improvizatii. Ca ~i in schema precedents si aici hecurile Impreuna e~, tiristoarelo so pot afla In citiya~ mr-tri distanti1. dp restul mont.ajului.

Pllpiire simulatii

-

Pilpiirea ncregulata caracleristicii fj[LCupii unei luminiiri

poate fi reprodusa cu ajutorul unui montaj simplu in care elernentul generator de lumina este un bee eu filament.

In principiu, un asemenea montaj cuprinde un generator de semnale aleatoare ~i un amplilicator de joasa frecvonta. ambele aliment.ate do la 0 sursil de curent continuu.

. '

Generatorul, ale ciirui semnalc vor modula intensitatca luminoasa a hecului aflat ca sarcina a amplificatorului, este un generator de zgomot, ceea ce porrnite obtinerea unor oseilatii foarte nerogulato atit ea Irecventii, cit ~i co. amplitudine. Cum in tehnica do azi elementul capabil sa asigure zgomotul eel mai complet oste jonctiunen p-n polarizatil invors, in schema de faFi vom apola Ia un ascmenea dispozitiv,

Schema de principin este datu in figura 50 ~i cuprinde un numiir de patru tranzistoare tip npn, en beta ~200. TJ reprozinta generatorul de zgomot, din el fiind folositii doar jonctiunea haza-cmitor, Conectat in acest mod trnnzistorul

, ,

Iucreaz.i, de fapt" CH o <lioda ell jonctiune p-n.

4 'flf

Fig. 50

• colectia cristal. 89

Polarizarea .diodei a.stfel oblinut.a dinT~ se face In sea&ul de blocare ad acesteia, respectiv baza este conectata di .. ~ rect In minus, iar.emit{)ru] la plus prin Intermediul rezisto-

rului de polarizare R i- '

Zgomotul cules de la bornele diodei este introdus prin .. C1 Intr-un preamp1ificator realizat eu T"i §i a carui polarszare este realizata cu R 2.

Semnalul de zgomot amplifieat de T2 este trecut mai .departe prin Cs 'in arnplificatorul final realizat cuTa ~ T" cuplat in montajDarlington.

Sarcina luiT 4 este un bee ,Lh de 12 V 10,3 .. A. Polarizarea bazei lui T 4seface prin rezistenta jonctiunii Ee a tranzistorului 1'3, iar polarizarea acestuia (T2) se face prin intermedin! potentiometului PI de la care se regleaza amplificarea etajului, rcspectiv lurninozitatea hecului LI• C2 are rolul" dea dirija la rna-sa frecventele ridicate, Iasind sa fie amplificate de T3 - 'T4 dear frecventele joase, care, de fapt, pot Ii urmarite de filamentul hecului LI. Daca la un moment dat amplitudinea zgornotului predus de TI este foart.e mica sau practic inexistent-a, atunci etajele de amplificare slut in' stare de repaus, iar filamentuI becului Ll va fi

stins sau foarte putin lnrosit, functie de pozitia potentiomeLru'lui de reglaj. Dar-a, din contra, amplitudinea semnalului de zgomot produs la un moment dat de T', este mare, atunci

,ea va 'fi amplificata .suficient, iar becul Ll va ilurnina puterrue.

Cum Irccventa de aparitie a acestor semnale de, zgomot m arc este Intlmplatoare, rezulta cD. iluminarea becului va avea aspectul uriei ptlpiiri neritmiee.

Alimentarea rnontajului se va face de Ia 0 tensiune de. 12 V, ob tin u Hi de la un redresorobisnuit, darcapabil sa asigure () pu l.ere in j HI' de G \V.

_ 0 atent.ie deosehit.a trebuie acordata lui C1 care trebuie SJ aihii 0 v aloare de maxim 5 microf'arazi /12 V ~i nu trebuie 85. P rezin te J'rzistcnt.l de pierdere mai mica de ,10 megohmi (rozistonta care de rl:~gula apare in derivatie cu capacitatea propriu-zisii ). Daca acest capacitor nu cste de buna calitate, dcci f:ir'a p ierderi, rnont.ajul nu va functiona (se recomanda cele ell Lan I al sau cu hlrtie] ..

90 • .coleetia cristal •

Pentru punerea la punet a sehemei se va proceda in felul urmator: sa monteaza T 3't T 4t ~i Llf; baza tranaistorulni T 3 rarnlnlnd in "aeru .. Se cupleaza sursa. de alimentare, fIl aceasta situatie heeul nu trebuie sa ilumineze, Daca totusi £1 ilu ...

. ~

mineaza, rezulta cil T3 este defect. Daca T3, este Dun, cu aju-

torulunui rezistor chimic de 100 kiloohmi vorn conecta baza lui T 3 fa borne de + 12. In acest moment becul L1 va trehui Sa se aprinda. Yom conecta ~i deconecta de clteva ori rezistorul, urrnarind ca aprinderea becului sa concords cu aceastd operatie.

In continuare se monteaza T2 cu R2, R3, C2, PI ~i Ca.

Cu potsntiometrul Ph avind cursorul la capatul superior al cursei, se conecteaza tensiunca de + 12 V. Va trebui ca becuI LI sa ilumineze puternic. Apoi se roteste potentiometrul PI asa fel ca punctul mobil al sau (cursorul) sa fie Ia circa 0 treime de la capatul de jos al cursei. Se urmareste daca bocuI se stinge. Cu ajutorul unui fir se conecteaza ritmic baza lui T 2 la masa ~i se urmareste daca beeul so aprinde ori de cite ori baza este la potentiometrul masei.

Daca schema funetioneaza bine la testarilo descrise, rezulta ea totul ptna in acest punct este normal.

Se continua fixarea pieselor Cs. RI ~i T1.

Dupa aceasta operatie se aduce cursorul potcntiomotrului in punctul inferior (la masa). Se conecteaza sursa de alimen tare. Se roteste lent potentiometrul PI plna cind hecul lumineaza puternic, dupa care tot lent se roteste inapoi cursorul pina cind observam ca beeul prezinta starea de pi1piire. Continulnd rotifea se va observa daca intensitatea lurninoasa a ptlplirilor scade.

Daca nu obtinem aeeste rczultate - hecul stlnd aprins tot timpul - Inseamna ca C1 este de proastii calitate ~i trebuie inloouit. De asemenea, daca ritmul pilpiirilor nu este dcstul de evident, este necesar sa facem incercari eu rnai multi



tranzistori Tl pina cind obtinem rezultatul dorit. Pentru

TI se pot folosi ~i exomplare la care jonctiunoa bar.ii-co]ector este distrusa. Ilezultate bune so ohtin eu tranzistorul Be 107 A, dar pot fi folosite §i alt.e tipuri ca: DO 1:35, Be 238 etc.

• eolectla crista). 9 1

Consumul montajului esto de aproximativ 300 InA (pentru Ea == 1.2 V), el descrosctnd in functie de reglarea inten'sitatii luminoaae. Pentru 0 schema realizata eu tranzistoa-

,

relo §i valorile componentelor din Iigura 50 valoarca tensiu-

nii continue masuralii Intre punctele notate cu .'"1: ~i masa este cea indicatii in schema.

l\lasul'utorile s-au Hicut cu mont.ajul in Iunctiune, Iolosindu-se un voltmetru electronic de c .c.

Hozistoarele folosite pot avea ahateri de 5 '}~ ryi VOl' ri de

O?~ "i .

,-;) .

Capifolul III ELECTRONIC1\. ~I AGTOMOBILI:I,j

In cupitolul de fala sint descrise ell eva montujo electronice simple care pot fi de folos automobilistilor, Totodata acesto montajo au rolul de a ini tia pe conduciitorul auto ce insearnnii a "electroniza" autovehiculul, deschizlnd as Lfel orizontul pentru abordarca mai departc ~i a altor scheme, mal complexe, Materialole necesare pentru realizarea schemelor ce urmeaza slnt uzualo, iar pentru puncrea 101' in functiune TIU slnt necesare reglaje speciale. Schomele au f'ost verifira t p l.)ruC'lir si Au d ovedit 0 Iunct ionare F ta bila.

. ,

Autonlat pentru ~t{\rg'iHorul de parbrlz

I Conduciit.orii auto ~tiu eel atunci rind ploaia nu (Isle prea

,. pu t.ornicii, dar de lunga durata, este foarte indical en ~tergatorul de parhriz sa functioneze eu intormitentii.

• •

N ccesitatea cuplarii periodice a §tergatorului de parbriz

manual sau automat este impusa atit de nsigurarea unoi vizihilitril.i bune, cit si de faptul C[t eliminii uzura lamei ster-

•• •

gatornlui ~i deteriorarea geamului. Unele autovehiculo stnt

previizuto prin constructie ell un automat care asigura ncest regim de Iunctionare al stergatorului, respectiv cuplare periodica fi\ra interventiu conducatorului. La alte tipuri de auto-

vehiculo (de ex. "Dacia 1300") acest sistem nu oste previizut, Pentru posesorii de autovehicule ce fae parte din ace.asL.6. ultimii en tegorie ~i care st.iu cit este de obositor sil pornos ti ~i sa opresti manual la Iiccare 10 secundo ~tergatorul, pl'Opunem douii modele de ~tcrgatoare de parbriz automate. Acoste modele so pot cupla usor la instalatia existontii a autovohiculului, mentin in stare de Iunctionaro instalutiu veche, ('('PH ce ·Jasri ~i posibilitatea function :lrj icon l.inue a

• eolectia cristal. 93

~te.rgatnruJul, Be alimenteasa de la tensiunea existenta la bordui au tovehiculului ~i au siguranta mare in Iunctionare,

Accste automate se pot realiza cu releu electromagnetic sau cu releu electronic, au posibilitatea reglarii perioadei de functionare intermitenta a stergatorului, au 0 constructie simpla nefiind necesare reglaje speciale.

Inainte de a trece Ia descrierea modelelor propuse, sa urmarim pe seurt schema clasica de Iunctionare a unui stcrgator de parhriz (fig. 51). Ea cuprinde un electromotorde c.c., un sistern mecanic care transforma miscarea de rotatie in mis-

, .,

. care de basculare a hratelor stergstoare, un intretupator de

hord 1 cu care se porneste 9i opreste electromotorul, 0 carna Iixata pe sistemul de demultiplicare, 0 pereche de CODtacte actionate de cama ~i legate din punet de vedore electric in derivatie en lntrerupatorul I ~i 0 sigurantu Sig. De notat ca pentru 0 deplasare complete (dus-intors) a bratelor stergatorului cama face 0 rotatie complete. Schema functioneazii in felul urmator:



. La actionarea lui I, electrorp.otoruI prirneste tensiune

de la acumulatorul dfl bard ~i incepe sa se roteasca, In acelasi timp este pusa in miscare ~i carna, care iesind din pozi ... tia de repaus lasa ca cele doua contacte a-b sa ~unteze lntre .. , rupatornl I.

EleclrtJl11C'''I"r

,

n.

I A~I I I

I tomb!

+

-

AC(/Plu/ofor ~ .Iord -=--

Conlocl¢

If1 "c~md

a IJ

Fig. 51

84 • eolectia cristal •

La trecerea lui 1 in pozitia "oprit", electromotorul continua totusi sa se roteasca pina clnd eama trece in pozi ... \ie de repaus ~i cind se desfac contactele a-b. De aici rezul.ta ca pentru 0 cuplare chiar de scurta durata a lui I, mecarnsmul de stergere face 0 cursa dus-Intors complet-i, oprindu-se totdeauna in pozitia de repaus. Aceastii cursa complete este deci asigurata de cama lrnpreuna eu contactele sale, care 0 data deplasatd din pozit.ia de repaus, continua sa asigure alimentarea electromotorului plna in momentul desfa .. cedi contactelor a-b. Dec] rolul unui aut 0 mat pen t r u ~ t erg it t 0 [" U Ide par b r i z este de a· asigura periodic lnchiderea din punct de vedere electric §i pentru scurta durata a circuitului intre punctele m-n. Loeul acestui automat, in schema clasica, este deci in paralel eu punetele m-n sau ell contactele a-b. Practic, scurtcircuitarea punctelor m-n se poate obtine folosind un releu electromagnetic sau un element electronic, cum ar fi un tiristor sau un tranzistor.

Timpul cit mentinem scurtcircuitate punctele m-n determini numarul de bascularl ale bratului de stergere, iar

, J •

timpul care se scurge intra doua scurtcircuiUiri detormina

perioada de 'pauea a automatului.

In praotica, aUt numiirul de hasculari, cit ~i perioada pot fi reglate de catre conducatorul auto, Iunctie de condilUle tralicului,

lJtlodelul 1

Este yorba de un automat realizat eu un releu electromagnetic (fig. 52.) Schema cuprinde un oscilator tip multivibrator astabil realizat eu tranzistoarele Tl - T2, in" care T2 are ca sarcina releul Hel, Se stie ca Iunctionarea unui

, .

asemenea oscilator consta in intrarea in conductie pe rtnd

a celor doua tranzistoare. In cazul schemei de falii, cind T2 i~tl'a in conductio, releul Rel anclanseaza §i va intra in func~lune ~tergtltorul de parbriz.

Perioada de pauza dintre actionari depinde de valoarea lui C2 ~i a rezistentei Ra + PI §i poate Ii calculatii aproximativ eu rela'[ia:

Tp 7.:=. 0,7 ,C2(R3 -{- PlY,

unde T p rezulta in secunde daca valoarea capacitorului se exprima in Iarazi, iar rezistenta in ohrni.

• eolectia cristal. 95

R, on p,SI1

'-----iQP

-12V

-I'"~ r: )

• 11)' iJ' .~. ...

Thnpul cit. releul r:;Lu anclansat depinde de valorilo lui ·'Cl ~i R2• Pentru valorile eomponentelor din SChC!113 prczen·tatu, timpul cit releul Rel stu anclansat este de circa 2 s, iar timpul de pauzii, adieu timpul dintre doua aetional'i 'ale relcului esto cuprins Intre 4 ... 40 s, Iunctie de pozi tia lui Pl' Modiiioarca thnpului clnd releul Rel stii anclansat poate

Ii cfectuutii prin schimbarea valorii lui (\ In limitele 30 ... 50 microfarazi.

Tranzistornl 1'), este de tipul Be 107":\, jar T2 de tipul H D j 35~ BD 1~17 sau BD 1:39. Dioda ». Iolosita l"n scopul blocarii tonsiunii de autoiuductio ce apare hi bohinajul 1'0- ll~ului vuf'i de tipul F 407.

Releul Rel YU trebui sa aihii u rczistenta in jur de 300 ohmi Hi sa functioneze Ierm pentru tensiunea de -.12 V. Con-

I ,

tactele sale YOI' trebui sii suporte un curent in jur de .1: A.

(vulourea ·eurcntuJui ce actioneazii electrornotorul). Montajul so ponte realiza pc 0 placut-a eu cabIaj imprimat ~i va fi protejat de a mica cutio metalica . .Intrerupatorul 1" care pcrmito oprirea snu pornirea rnontajului va fi intrcru piitorul af'lut in constructia potentiomotrului PI-

Contactele releului 8C vor coneota la bornele In-n din schema clasicii din figura fd, iar hornolo -+-12 V f]i ---.12 la acum ula torul autovehiculului.

Timpul de actionaro al montajului poate fi DHl.I'l'Ut. pe 0 scarn de forma unui disc fixata de axul potentiomctrului 1\. Cutia eu rnontajul respectiv Be YU Iixa sub bordul autovehiculului, dindu -se .Q Blare a tentic soliditiitii conexiunilor.

96 • eolectia cristal •

Pentru . punerca in Iunctiunc a montujului este suficient sa actioniim asupra axului potentiometrului inclrizfnd astfel contactul I.

Functie de starea timpului vom roti hutonul lui Pl plna clnd ritrnul intrarii in functiune a ~tergatorului de parbriz ne este convenabil. In situatia cind ~tergatorul trebuio sa functioneze permanent, atunci se int.rerupe functionarea sehemei automatului din I (rotind- PI) dupii care se actioneaza asupra intrerupatorului de ~tergator de parln-iz p1'Opriu, af'lat la hordul autovehiculului.

Schema poate fi folositii la orice tip de autoturism cu conditia sa identil'icam care slnt punctele inst.alatiei notate in schema din figura 51 cu In-n. De.asemenea, se rccomandii ea atunci dud facem proha automatului ~i geamul este uscat· sa ridicam sau sa scoatern brulul· §tergator, pen tru a evi ta zgiricrea geamului,

Pentru conectarea automatului la autoturismul Dacia 1300 va trebui sa procod am . in principiu confoiru color descrise rnai inainte.

Pentru a nu avea lUSH surprize neplacute ~i avind in vedere CD stergatorul de. parhriz de Ia Dacia 1300 este consLruit cu douii viteze ~i ell frina electrica printr-un contact a1 camei, in schema din Figura 5.3 pre zen tam sistemul realizat de fahl'ldi. AstfeI in figura 53a desenul reprezinta situalia cind intregul mecanism este in repa~s. La contactcle CO~

R{FAtJJ'

V/TEZA 2

/7 ~ I:~' t/ ({.;C::.//i71 -, ~:t/t..l/)

....___---~----.-

7 - EI ectron i ':' a ai u Ul

I/ITEZA'

II/odell 3:6

JJ/J

,1f.Jt/i.>f 2 (JJ6)

- JJ/;
- JJ
- 53A
- .,.
- 53
C.7ll1ulolordl tit!
./;onf ni.z ... ; ain
C o!'pole d a

14'ig. 53

• coleetla cristal. 97

mutatorului de bord numerotate §i dispuse a~a dupa cum se arata in figura 53d sint cuplate infa~urarile electromotorului, cont.actele- unui sistem de cama §i alimentarea de + 12 V. In aceasta pozitie slnt unite contactele 3tb eu 53 ~i ·53a cu + 12 V. Infa§urarea motorului notata eu 1 imprima motorului 0 viteza mai mica (viteza 1), iar cind este alimentata inf.:'lsurarea notata eu 2 motorul Iunctioneaza cu viteza 2

~ .

(mult mai mare). .

Cind se trece cornutatorul de bard in pozitia "viteza 1'" atunci (figura 53b) sint unite Intre ele contactele 53, 53~J ~i +12 V. In aceasta situatie se observa ca +12 V prin contactul 53 intra in infa~urarea 1 ~i motorul este pus in miscare. Pen tru a opri functionarea stergatorului va trebui sa aducem comutatorul in pozitie de repaus. Daca momentul aducerii comutatorului in repaus gase~tecama intr-o pozitie intermediara, deci cu contaetele sale facute1 atunci electromoto .. rul i~i continua functionarea plna clnd cama ajunge in pozi~ie de repaus.

Lucrurile S8 petree intocmai clnd se trece comutatorul. pe "viteza 2'\ de data aeeasta (fig. 53c) fiind alimentata inf(tsurarea 2.

. .

Pentru a eonecta modelul 1 descris mai inainte (fig. 52) la autoturismul "Dacia 1300" va trebui sa procedam potrivit fjgurii 54; asigurind mai intii alimentarea montajului, conecttnd peritru aceasta punctuI -12 V la masa autovehiculului, iar punptul + 12 V la borna + 12 V a acumulatorului sau la borna + (fir galben) a comutatorului de bordo

--+---+--_..,..---+;.;... ... ;.;..., .. ~ luffll' 'I :

Comt//ulor de /JorrI

1

/bzifle do

repa€lJ'

[crt2 Y (mUM)

Fig. 5~

98 • eoleetla crista) ..

..

In continuare se deconecteaza firul de culoare verde de la contactul 53 al comutatorului de hord §i se conecteaza

la lamela n a releului Hel, .

Contaetul 53 va fi unit la rindullui eu horna p a aceluiasi releu.

Pentru a pune automatul in functiune. se -va inchide Intrerupatorul 1 prin care este actionat releul Hel,

In aceasta situatie, paleta din mijloc notata ell n se departeaza de lamela p §i intra in contact eu lamela m .

. In acest mod, lnfasurarea 1 a electromotorului primeste + 12 V (prin contactul dintre lamelele m -n) §i mecanismul de stergers intra in functiune,

Clnd releul nu mai este alimenta t, con tactul m - n se desface, se stahileste contactul de repaus n - p, electromotorul continuind sa se roteasca pina clnd cama .. taie alimetarea de, + 12 V primita, de data aceasta, prin contactele 53a si 31h.

. 1

Duca din greseala se porneste atit sisternul automat, cit 9i eel clasic, nu -se produce nici 0 defectrune, lnsii mecanismul de stcrgere va Iunctiona permanent datorita contactclor 53 ~i 53a. De asernenea, daca apare 0 defect june in sisternul automat se va putea folosi farn nici un impediment sis temul manual.

A:'f odelul II Este yorba de 0 schema realizata Hira releu electrom agnetic, eu tranzistoare (fig. 55). LocuI schemei, in cadrul inst alatiei generale a ~tergatorului de parbriz, este intre borna -1-'12 V ~i horna Z de intrare in electrornotor. Din schema se ohserva caatunoi cind tntre borna Z §i +12 V se stabileste un contact, electromotorul este alimentat §i incepe sa

se roteasca. -

St~bilirea legaturii intre '+ 12 v ~i punctele Z se face prin intermediul lui T4 (tranzistor de putere ce lucreaza la curenti de colector de 4 -5 A).

Schema cuprinde un multivibrator astahil realizat eu T 1 ~i T2 ~i un comutator electronic realizat eu Ta - T4•

Frecventa de lucru a multivibratorului se poate regIa din P, ca. stergiitorul de parbriz sa intre in functiune la intervale de timp cuprinse Intre 3 ... 408.

Schema Iunctioneazii in fcluI urmator:





.,-

.,.



• eolectia eristal •

99

~--.-~---.--------~----~~ r -I-12r

/1, 2~

I

..

Fig. GG

La nlimentarca cu + 12 "\" rnultivibratorul 1'] - .1'2 incepe srI. oscileze, respectiv 1'.1 ~i T'J intrti succosiv in eon-

due. t.ie. • '

S(l adruitem pcntru inceput tu 1'1 este hlocnt., inr T';! estc in conductie. In acest ear. tensiunoa lntre coloctorul lui T3 ~i emitorul situ (masii] cstc apl'oape do zero, curentul de colootor Iiind de circa 6 rnA.

Prin R5 potenjialul masei, rospocti v -12 'V oste introd us Ia bazn lui T« (pnp), care arc emitorul conoctnt la -f- 12 \,1'.' .Astfel polarizat, . T3 Incepc su oonducii, curontul stlll de colector devenind ceva mai mare de -'10 m.A. Cum cureutul de colector al lui T3 trece ~i prin rozistorul de sW'dna R 6' rezulta Crt Ia bornele acesteia vorn gtisi 0 tenf'i line avind minusul la masii ~i plusul la capiitul dinspre

('(lleetorul lui T 3. '

La rindul ei aceastii tensiune este trimisil ln huza lui T:l• care treee in stare de conductio, - pormifind t.reoorea u uui curent de circa 4 1\, suficient elcctromoforului ill pontrn a Iunctiona.

Cea de-a doua situatic ce HI) are in Iunctionarea schcmoi

. ,

es lf~ dictnta tot de starea lui T2 ~i an ume sa urmiiri In cazul

clud de data aceasta T2 este hlocat. 'In acestc oonditii, la hornele lui R 4 nu exista tensiune, d cui prin T2 IlU circulii nici un curent. Astfel, la haza lui 1\r nu ajunge nici 0 l ensiune de polarizare (T3 8s10 blocat}, C.C(~D. ce lnseamnn ~tat'i_~ hlo('n1;-\ ~i pontru tranzistorul de putero 1'4.

In aceste conditii electromotorul se oprosto, pin (I In n 1l0UU hasculare a lui T2} clnd ciclul se reia.

100 • colectia cristal •

Pornirea §i oprirea elcctromotorului ill esto didultl de stares de conductie a tranzistorului 1'2, iar. Irecventa acestor succcsiuui esle data de frccventa de lucru a multivibratorului T] - 1'2. In schema mai spare dioda ,D! care are rolul de a protoja tranzistoarele de virfurile de tensiune e~ apar in infu§urarea electrornotorului datorita autoinductiei, respectiv Ia oprirea Hall pornirea acestuia.De asemenea, mai apar f!l ~i C4 ell 1'01 de filtru. Hezistourelo VOl' fi de 0,25 \V -0,5 \V, iar capacitcarele electrolitica trehuie sa reziste la 0 lensiune de lucru de minim 25 V.

La' un autovohicul "Dada 1300" v a trebui stt Iolosim

schema dat.a in figura 56. Schema estc desenata eu oornut atorul de bord al instalatiei existente (In pozitia 'de ropaus) ~i cu mecanismul de cama.

SehC111{l se alimenteaza prin intermediul intrerupiit orului 1 care pon le fi pe acelasi ax ell potentiometrul 1\.

-tn Figura 56, dioda D2 (EFR - 135) opreste scurgerca la ITtaSa --" prin cont actul de cornu - aLensiunii de -t~1.2 V care apare la borna Z III momcntul intriirii in conductio a tran zisto I'U J II i T 4.

~.



[;J,7}.',/i7/C, ' Of:' /;vrd

Fig. 56

• coleetia cristal. 101