Sunteți pe pagina 1din 168

UN TRANZISTOR, DOUA TRANZISTOARE

EDITU',RA

ALB~OS

Referent: ing. VASILE VICARU


118st"ll. oopertel:
JORGOS ILIOPOLOS

editura~

'" e I -

ilie mihiescu

.• _ .... u • a -

;cristal

UN TRANZISTOR, DOuA TRANZISTOARE

DIN PARTEA AUTORULUI


CdfJf'
CGTe

mi-au inapirat scrierea acutei ci1ryitinerilOT constructori amatori_

In zilel« noasire, elecironica reprezinid un important instrument tn auiomaiizarea proeeselor de produciie, de inuesiigare ~i cerceiare, de auerlizare ~i control, de ridicere a randameniului unor masini ~i instalaiii precum ~i tn asigurarea telecomunicaliilor §i a transmisiunilor de date. Complezitatea instalaliilor ~i a proieddrii acesiora impune, desigur, sti1pinirea unor iemeinice cun01tinJe teoretice ~i practice, cunostinie ce se dobfndesc tn limp ~i cu etorturi susiinuie lnCt'1. din anii de *coalif. Noile mdsuri adopiate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman peniru orqanizarea ~i Iunciionarea invilJClmfntului lieeal, a invClJilminlului pro[esional precum # pentru per{ecjionarea nomenclaiorului de specializare din fnviijiimtntul superior, re{lectil cu pregnantt'l. preocuparea conducerii partidului pentru continua modernizare a ~olii romcine~li de toate gradele• ..Acum, arClta tovar(J.~ul Nicolae Ceauseseu, de La tribuna Plenarei G.C. al P.C.R. din 29 iunie 1977, esentialul va consta In efortul de Imbunatatfre a continutului invatimintului, de ridieare a nivelului sau stiinpfic ~i legare tot mai strinsa de produetie ~i viata. Sa asiguram ca predarea discipline lor pentru fiecare ramura sa corespunda eelor mai moderne cueeriri ale stiinte i ~i tehnicii, sa permita formarea unor cadre eu un Inalt nivel de cunostinte. Intreaga conceptie de organizare urmareste 0 integrare strinsa a Jnvatamintului cu cercetarea ~i productia, crearea conditiilor ca absolventii, pe diferite trepte ale Invatimintului, sa se poata integra Intr-o perioada cit mai seurti in productie,

"I.tl.

cristal •

sa-~i poata aduce contributia la dezvoltarea generala a societatii noastre't.s Asttel, noile reglemenUfri imprimii 0 puternicd dezooliare liceului de tip nou, cu un accentuat coniinu; teb» nico-aplicaiio precum *i cu 0 largd deschidere spre eeriniele practicii. In acest sens, cartea de fald se tnserie In amplul proees de educare a tinerilor - cuprinzind material documenlar ~i tndrumdri practice - aUlturlndu-se celorlalie lucrdri de acesi gen pritt care cunoltiniele teoretiee I~i gasese un corespondent in activitlf/i practice. Avlnd un grad redus de dificuitate, construetiile de alimenialoare, radioreceptoare, instrumenie de mdsurd, radioemi/Cltoare etc, din luerare se adreseaUl unui cere larg de tineri construetori, De aceea, s-a avut tn uedere ea Iieeare montaj sa conlind un numiir redus de piese. In ptiuinia 6onsttuelWor propriu-zise, tn cele mal mulie eazuri nu s-au indicat cablaje anumite deoarece [tecate moniaj reprezintd un exercitiu pradie, Dupl1 reglare # [olosire, monlajul poate (i des'(lcul, iar piesele uiilizai« la reali zarea allor scheme. Asigurtnd construcliilar 0 (ormll exlerioard potriviUl, o mare parte a monlajelor poale constitai 0 sursl1 peniru aulodotarea laboratoarelor Icolare au aparaie ~i instrumente utile tn procesul de tnvlllClmini. In anexil est« prezentat un tabel de echivalent(f a iranzisioarelor de diverse [obricoiii, cu cele produse de I.P.R.S. Bdneas«. Deprinderile de a eonsirui *i uiiliza montajele deserise In lucrarea de (alll, pe l(ngil satis(aqWe pe care le var procura tinerilor coustructori amatori, de a realiza lucruri cu mlinile proprii, ti va apropia de aeeasUf ramurd tehnicd *i, po ale, de oiiioare« lor profesiune.

1) Nico1ae Ceaufcscu, Central al Parttdului Comunist

politicA, Bucure,ti, 1977.

Cuolntare la Pltnara Comiteiului Romdn. 29 iunit 1977. Editura

eoleetia eristal

INAINTE DE A PORNI LA DR UM

In multe constructii electronice moderne, tranzistorul, prin caliUple sale mecanice, electrice Iji economice s-a impus in locul tubului electronic. Dupa cum se stie, tranzistorul are dimensiuni foarte mici, 0 buna rezistenta mecanica, nu necesiUi tensiune de incalzire ca tuburile electronice, se alimenteaza la tensiuni seazute eliminind pericolul accidentelor prin electrocutare Iji are duraUi mare de functionare, Dar, in comparatie eu tubul electronic, tranzistorul este mult mai sensibil la variatiile de temperatura, rapt care impune luarea unor masuri de termostabilizare. In general, tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare avind la baza germaniu sau siliciu ~i au in compcnenta lor trei regiuni numite emitor, baza si colector. Fabricile producatoare llvreaza doua tipuri de tranzistoare Iji anume pnp !1inpn, notate astfel dupa caracteristicile zonelor componente. Grafic, simbolurile tranzistoarelor sint aratate in fig. 1. La un tranzistor montat intr-osehemli se noteaza : U CB = tensiunea dintre colector si emitor; UBB = tensiunea dintre baza ~i emitor ; Ie = eurentul decolector; I If = curentul de emitor;
I B = curentul debaza,

Practicvmontajele de amplificatoare ,cu t!:9:~istoare in care shit indicate tensiunile, sensurile curentilor prin electrozi Iji polaritatea sursei de 'allmentare sint ca in fig. 2 a §i 2 b. •

eoleeti. cristal •

~COLlCTOR

~COlEGTOR

Fig.

~~MITOR

~EMITOR

'TRANZISTOR

pnp

l'RANZISTOR npn

tn montajul cu tranzistor pnp, colectorul ~i baza se cupleaza la polul negativ al bateriei, pe clnd in montajul cu tranzistor npn, colectorul ~i baza se cupleaza la polul pozitiv al bateriei, o relatie a curentilor Intr-un tranzistor, dupa cum apar sensurile din fig. 2a, este I. = Ic lB. Valoarea curentului de baza I Beste mult mai mica declt a curentului de colector I cRaportul Intre variatia curentulul de colector ~i variatia curentului de bad este un parametru foarte important ~i utilizat al unui tranzistor, Este numit factor de amplificare ~i notat in general eu ~. Hezistoarele R, ~i RI formeaza un divizor de tensiune pentru polarizarea bazei. Cu un voltmetru se pot verifica valorile tensiunilor pe diversi electrozi ai tranzistorului ~i in acest mod se poate stabili daca etajul Iunctioneazli sau DU.

MONTAJCOTAANZiSTOI\ IIIIft

Fif· ,
eolecli. erbtal •

It)

Analizlnd schema din fig. 3, in care este figurat un eta] de amplificare cu un tranzistor EFT 353 (pnp), observam mai Intli ca in serie cu emitorul este cuplat un rezistor de 1 kO, avind rolul de a stabiliza Iunctionarea etajului. In acelasi timp, amplificarea glob alii a etajului scade ~i se spune cli rezistorul RB creeaza 0 reactie negativa. Daca valoarea rezistorului RB creste, atunci creste ~i stabilitatea in Iunctionare, dar amplificarea scade, In cazul cind RB este lntrerupt, etajul lnceteaza sa Iunctioneze. Legarea la masa a emitorului, deci scurtcircuitarea rezistorului RB, aduce 0 pronuntata amplificare, dar etajul poate sa aiba 0 Iunctionare instahila, in special din cauza Incalztrl}, ~i pot aparea cazuri extreme, de distrugere a tranzistorului. Pentru a obtine 0 Iunctionare stclbilli a etajului, fara a diminua amplificarea, in paralel cu rezistorul RB a fost montat un condensator. Se stie cli pentru semnalul de audiofrecventa, un condensator de 100 ELF prezinta 0 impedanta mica. Deci, pentru componenta continua a curentului, etajul are 0 reactie negativa prin rezistorul de 1 kO. dar pentru componenta de audiofrecventa, emitorul este legat practic la masa prin condensatorul de 100 ELF. In felul acesta, etajul prezinta stabilitate avind totodata ~i 0 amplificare mare. Verifiearea unui etaj este simpla, Conectind un voltmetru ea in fig. 3 se mascara caderea de tensiune pe rezistorul RB. Daca instrumentul • colectia cristal •

indica, de pilda, valoarea de 1 V, inseamna ca prin rezistor trece un curent de 1 rnA. S-a amintit anterior ca valoarea curentului de bad este Ioarte mica, de ordinul a 0,2 - 10 IlA. Aceasta lnseamna ca putem foartc bine aproxima valoarea de 1 rnA cc trece prin emitor ca fiind aproape egala cu valoarea curentului de colector, In feIuI acesta, cu 0 masuratoare pe rezistorul din emitor, verificam functionarea etajului, determinind chiar :;;i valoarea curentului de colector, Daca pe rezistorul din emitor nu exista cadere de tensiune (voltmetrul indica 0 V), Inseamna ca prin tranzistor nu trece curent ~i atunci verificiim daca exista tensiune pe colectorul tranzlstorului. Se poate intimpla ca pe emitor sii masuram aproape 9 V, deci valoarea tensiunii bateriei. Aceasta situatie indicii defectarea rezistorului RB, respectiv intreruperea sa.

r------.--------~-9v

1N~ 4

10

In cazul in care pe emitor nu exlsta cadere de tensiune, iar pe colector (fig. 4) se mascara valoarea tensiunii bateriei, lnseamna ca tranzistorul este blocat ~i atunci trebuie sa se masoare tensiunea pe baza, Exlstenta unei tensiuni pe baza indica defectarea tranzistorului, iar lipsa tensiunii pe bazi ne obliga sa verificam rezistorul cu valoarea de 68 kO sau sa montam in locullui un alt rezistor de care slntem siguri ei este bun. Prin aceste masuratori simple putem astfel determina starea tranzistorului ~i a pieselor din montaj. La unele montaje pe care dorim sa Ie construim primim Indicatia ea valoarea curentului de colector sa

• eoleclia ertstal •

Fi,.

t----t---

fie, de exemplu, de 1 rnA. Evident, cel care a expertmentat montajul a utilizat un anumit tranzistor, Daca tranzistorul de care dispunem are alti parametri, vor trehui ficute unele retusuri la valorile rezistoarelor de polarizare. Pentru aceasta, in montaj, in locul rezistorului Rl de 68 ill se monteaza potentiometrul P de .100 k!l ~i un rezistor de 5 ill ca in fig. 5. Determrnarea punctului de funetionare se face astfel = se conecteaza voltmetrul la bornele rezistorului de emitor (1 kO) ~i se roteste butonul potentiometrului P ptna clnd instrumentul indica 1 V. Se deconecteaza apoi potentiometrul din punctul X ~i eu un ohmmetru se mascara intre X ~i Y, deci potentiometrul plus rezistorul de 5 ill. Se conecteaza apoi tntre minusul bateriei ~i baza un resistor care Inlocuieste cele doua elemente utilizate la reglaj, Asadar, cele doua rezistoare obisnuite conectate la baza, Rl ~i R. (fig. 2a, 2b), au menirea de a fixa 0 anumita polaritate. Obisnuit, Intre bad ~i emitor, tensiunea este de 0,15 -;.-0,25 V (la tranzistoarele cu germaniu) l}i0,5-;.-;.-0,7 V (Ia tranzistoarele cu siliclu), Divizorul rezistiv din baza creeazii urmatoarele situatii = Daca rezistorul Rl este pus in scurtcircuit, tranzistorul se defecteaza (se distruge [onctiunea prin cresterea • eoleeJ,ia erlstal

11

curentului de eolcetor), iar daca rezistorul R, este intrerupt, baza nu mai este polarizata ~i tranzistorul se blocheaza, Lipsa rezistorului Rs produce cresterea curentului de eolector ~i incalzirea tranzistorului, iar daca aceasta Incalzire nu se observa la timp, tranzistorul se poate defecta. Cind Rs cste in scurtcircuit, dcci baza este pusa la masa, tranzistorul se blocheaza ~i etajul nu Iunctioneaza. Considerind tranzistorul, RE si Rc in stare normala Iji avind coneetat instrumentul ca in fig. 2a putem face urmatoarea remarca : clnd R, este intrerupt, sau R. in seurtcireuit, valoarea tensiunii masurate este zero; clnd Rs este intrerupt, sau R; si-a micsorat mult valoarea, tensiunea masurata are valori muIt mai marl decit cele normale, ajungind la [umatatea tensiunii bateriei sau chiar mai mult. Exista eazuri cind trebuie sa verificam un aparat care are mai multe etaje. Operatiile deeurg succesiv, din etaj in etaj, determinlndu-se astfel regimul de lueru al tranzistoarelor,

6.giF

11

Montajul din fig. 6 reprezinta un ampIificator de audiofrecventa eonstruit eu doua etaje. Considerind ea aplicam un semnalla intrare prin eondensatorul C. Iji coleclia cristal •

ea in difuzor nu se aude nimic, urmeaza sa determinarn cauza nefunctionarii, La prima masuratoare eoneetlim instrumentul pe rezistorul din emitorul tranzistorului T 1 ~i, conform celor indicate anterior, presupunem ea am ajuns la concluzia eli acest etaj este in stare de Iunctionare, Urmeaza deci verifiearea etajului urrnator. Coneetam si aici, mai intii, instrumentul pe rezistorul REI' Dad instrurnentul indica 0 tensiune, este foarte probabil ea etajul sa fie in regim normal de Iunctionare, Oi atunci vorn verifiea starea eondensatoarelor C, ~i a c. existind posibilitatea ea unul din ele sa fie defect. Alta situatie ar fi ca pe rezistorul REI sa nu fie tensiune. Comutam instrumentul pe eolectorul tranzistorului T I' Lipsa tensiunii pe eoleetor indica ori ca primarul transformatorului T, este deslipit de la sursa de aIimentare, ori ca este tntrerupt. In cazul in care pe colectorul tranzistorului T I rnasuram totusi 0 tensiune, aceasta va fi egala ea valoare cu tensiunea sursei de alimentare rezultind eli tranzistorul ori este blocat, ori este defect (s-a vazut ca tensiunea pe emitor este zero). Pentru edificare, urmeaza sa conectam instrumentul pe baza , Prezenta unei tensiuni pe bad arata ca tranzistorul este defect; lipsa tensiunii pe baza ne obliga sa verificam in primul rind rezistorul Re. Evident, dupa ce s-a depistat 0 piesa dejecta ~i a fost inlocuita, urmeazii sa masuram tensiunile de polarizare ale tranzistorului, fiindea numai in acest fel asiguram 0 Iunctionare normala a montajului. Trebuie avut in vedere cii toate masuratorile se Iae cu un voltmetru a carui impedanta este de eel putin 20 kD.JV. Se recomanda voltmetrele electronice care au impedanta de intrare Ioarte mare. Utilizarea unor instrumente cu impedanta mica de intrare modiflca regimul etajului supus masuratorii, iar valoarea tensiunii masurate este eronata.

18

eoleetfa eristal

Trebuie avut in vedere insa ca nu numai tranzistoarele sIiif importante lntr-un montaj, ei toate componentele : rezistoare, condensatoare, bobine etc. Aceasta impune constructorului folosirea ~i manipularea atenta a tuturor pieselor, in special in momentul cind se incepe conectarea lor lntr-un circuit. Reamintim ca orice constructor amator trcbuie sa dispuna mai Intu de un ciocan de lipit cu puterea de pina la 60 W (se recomanda unul cu puterea de 35 W). Pentru lipit se va utiliza aliajul din plumb ~i cositor cunoscut sub denumirea de Iludor, La lipire, ca decapant se recomanda colofoniul (saclz), Nu se vor folosi acizi intrueit sint foarte corozivi. Colofoniul dizolvat in spirt Iormeaza 0 solutie deosebit de buna ~i de comoda in tehnica lipirii, Firelor care slnt izolate, Ii se lnlatura mai lntli izolatia pe portiunea ce urmeaza a fi lipita, se ung apoi cu solutio de colofoniu, dupa care se llpesc. Inlaturarea izolatiei de email de la lita de lnalta Irecventa este deosebit de dificiUiprin mijloace mecanice Iii atunci se recurge la urmatorul procedeu: capatul ce urmeaza a fi lipit se a~aza pe 0 tableta de asplrina §i cu virful ciocanului de lipit (pe care este putin fludor) se apasa usor, Dupa citeva secunde, stratul de email este dizolvat, iar virful firului litat este cositorit. Clnd se lipeste un tranzistor, 0 dioda, un rezistor sau condensator, virful ciocanului de lipit nu se va tine apasat mai mult de 5 secunde intrucit piesa poate fi distrusa din cauza caldurii, Dad in intervalul de 5 secunde lipitura nu a reusit, lnlaturam ciocanul de lipit, curatam §i aplicam decapantul dupa care se repeta lipirea. In procesul de lipire, vlrful ciocanului DU trebnie Sa aibii zgurii sau sa prezinte deformiiri. Sa DU uitam di de reusita lipiturilor depinde in mare masurii Iunctionarea u unui montaj.

eolectia eristal

Dupa ce un montaj a fost realizat, se face 0 verificare vlzuala a modului de plantare a pieselor (in comparatie cu schema electrica) ~i numai dupa ce ne-am convins ca totul este asezat corect putem cupla ~i sursa de energie electrica. Functionarea montajului arata ca piesele slnt bune ~i au fost corect interconectate; in caz contrar, vom supune fiecare etaj unor masuratori ~i retusuri,

eoleetta erlstal

CIIpUolul I

SURSE DE ALIl\IENTARE

Modul de alimentare cu energie electrica a aparaturii electro nice complexe sau chiar a unor montaje simple executate de amatori are 0 mare importanta pentru buna lor Iunctionare, Utilizarea - ca elemente active de amplificare sau generatoare de semnal=- a tranzistoarelor impune Iolosirea unor surse de energie adecvata care sa poata debita curentul necesar. Ca sursa de energie slnt utilizate foarte mult bateriile, dar ele au, dupa cum se stie, 0 durata de Iunctionare limitata, Este recomandabil ca fiecare constructor de montaje electronice, lnainte de realizarea unor amplificatoare sau emitatoare, sa-~i confeetioneze 0 sursa de alimentare de la reteaua de curent alternativ, aceasta deoarece in timpul reglajelor unui aparat se consuma energie mai multa ~i un alimentator de la retea este eel mai indicat in acest scop, Alimentatoarele de la retea au in componenta lor elementele prezentate In fig. 7 ~i anume : transformatorul de retea, redresorul, celula de filtraj ~i stabilizatorul de tensiune. Fiecare din aceste elemente au Iunctii bine precizate, Astfel, transformatorul de retea transforma tensiunea de 220 V Intr-o alta tensiune de valoare convenabila ; totodata creeaza 0 izolare lntre reteaua electrica ~i

IEiE:1TM11Sf3
16

REDRESO~ Fig. 7

FIIJ'RU ~ST"'LiZATOR

~~

colectia erlsta!

montajul construit, ferind in felul acesta pe constructor de eventuale accidente, Prin intermediul redresorului se obtine tensiune continua din tensiune alternativa, In redresor se utilizeaza diode redresoare discrete sau punti redresoare fabricate anume in acest scop, Dupa redresare, tensiunea nu este perfect neteda, adica continua. ci are 0 forma ondulata, motiv pentru care se monteaza un filtru ce permite sa se obtina la iesirea sa 0 tensiune continua. Orice variatie a tensiunil de retea sau orice variatie a consumului de curent la iesirea filtrului atrag dupa sine modificari ale tensiunii continue. Eliminarea acestui neajuns se poate corecta cu ajutorul stabilizatoarelor electronice. In afara de efectul de stabilizare, cu aceste montaje se poate regia cu exactitate ~i valoarea tensiunii la iesirea alimentatorului. De remarcat deci ca alimentatoarele pot fi cu tensiune nestahilizata, stabilizata cu tensiune fixa sau stabilizata cu tensiunea de iesire reglabila Intre anumite limite. Acest ultim tip de alimentator este foarte util atunci cind se regleaza sau se verifica diverse montaje electronice. Redresor monoalteman1' eel mai simplu !1i mal usor de realizat alimentator este prezentat in figura 8. El se compune dintr-un transformator de sonerie, 0 dioda redresoare §i filtrul. Secundarul transformatorului are 0 priza pentru 5 V ~i una pentru 8 V. Daca se cupleaza dioda la priza

:Ji~::_v
Tr

D____.._S---+---o

eolee1ia cristal

de 5 V, la iesire se va obtlne 0 tcnsiune continua de 7 v. De la priza de 8 V, la iesire se va obtine 0 tensiune continua de 11 V. Dioda D poate fi tipul F 407, DR 307 sau D 226, D 7 J. Condensatoarele C1 ~i C. trebuie sa aiba 0 capacitate de eel putin 1 000 fLF Iiecare ~i 0 tensiune de lucru de eel putin 12 V. Filtrul alimentatorului este format din condensatoarele C1 ~i C. lmpreuna cu socul s. Acest soc este construit pc un miez de fier (prove nit de la un mic transformator) cu 0 sectiune de 4 - 5 em· pe care se bobineaza cit Incape slrma CuEm 00,4mm. In lipsa acestui soc se poate monta un transformator care este bobinat cu slrma groasa, Un astfel de alimentator se poate utiliza in miniautomatizari ~i mai putin pentru alimentarea aparatelor de radloreceptie intrucit mai contine 0 componenta pulsatorie de tensiune, Consumul de curent maxim admisibil este de 200 mA. Redresor dublA alternantA Forma tensiunii se poate imbunlitati daca in locul unei singure diode, deci a redresarii monoalternanta, se monteaza 4 diode sau 0 punte redresoare asa cum este redresorul prezentat In figura 9. Diodele :}i transformatorul slnt de aeelasi tip ca in figura 8. ~i acest redresor poate fi folosit pentru alimentarea montajelor de mlniautomatlzari, curentul maxim pe care-I debiteaza fiind tot de 200 mA. Fit.
9

18

colectia cristal

on

...,
<

t
~ ..,.
)(

...
<::>

....
..,.

..

19

eoleetia crista)

FiItrn eu tranzistor In figura 10 este prezentat un alimentator care utiIizeaza 0 celula de fiItraj cu un tranzistor, Acest alimentator, usor de construit, debiteaza la iesire 0 tensiune de 12 V. Tranzistorul poate fi EFT 212, ASZ 15, ASZ 17, AD 155 sau oricare altul echivalent, Transformatorul de retea, cu un miez de 5 ems, are tn primar 2200 de spire din slrma CuEm 00,15 mm, iar in secundar 93 de spire din slrma CuEm "0,6 mm. De retinut ca acest alimentator poate debita 600 rnA daca tranzistorul este montat pe 0 placa radiatoare de caldura cu suprafata de eel putin 36 ern", Tranzistorul folosit este de tip pnp !;Iistabilizarea se face pe ramura de minus. In lipsa unui tranzistor din cele indicate anterior, se poate folosi un tranzistor npn, cum ar fit 2N 3055, BD 131 etc., dar in acest caz mentajul din fig. 10 se modifica ~i apare ca in fig. 11, respectind aceleasi valori pentru piese ~i transformator. Daca in loc de 12 V, constructorul urmareste sa obtina 9 V eurent continuu, atunci in secundarul transforrnatorului se vor bobina numai 70 de spire, restul pieselor ramlnlnd cu aceleasi valori. Daca in fig. 10 montam un transformator de sonerie cuplat pe priza de 5 V din secundar ~i un tranzistor AC 180 K, se asigura alimentarea pentru un aparat de radio "Neptun", "Albatros" etc.

10

Fig. 11

coleetia eristal

Alimentator

pen trn 12 V

Multe aparate, cum ar Ii, de pilda, casetofoanele, folosesc 0 tensiune de alimentare de 12 V. Alimentatorul din fig. 12, construit in acest scop, are un transformator de retea care in primar primeste tensiunea de 220 V, iar in secundar debiteaza 12 V. Dupa redresare, pe primul condensator electrolitic tensiunea continua este de 17 V. Pentru redresare slnt montate 4 diode F 107, dar pot fi folosite ~i alte tipuri cum ar fi EFR 135, EFR 136, RA 120 etc.

Fig. 12

Reglajul tensiunli Ia valoarea donta se face cu potentiometrul de 10 kO montat in baza tranzistorului care, totcdata, stahileste punctul de Iunctionare al acestuia. Tranzistorul AD 155 poate fi Inlocuit cu ASZ 15, EFT 212 etc. si totdeauna se va monta pe un radiator cu suprafata de eel putin 24 ems. Beeul montat la iesire estc de tip 12 V/I00mA !?iprezenta lui evita supratensiunile din menta] in timpul Iunetionari! fara sarcina. Transformatorul T r are un miez de 6 em> ; in primar, pcntru 220 V, se bohineaza 1 760 de spire din sirma CuEm 00,25 mm, iar in secundar 120 de spire din sirma CuEm 00,8 mm. Condensatoarele electrolitice vor trebui sa aiba 0 tensiune de Iueru de eel putin 25 V. • coleetia cristal

11

Stabilizator co dioda Zener Pentru a avea 0 tensiune de ieslre constanta, indiferent daca variaza tensiunea din reteaua electrica sau se modifica valoarea sarcinii, respectiv consumul Ia iesire, in filtre se introduce 0 dioda Zener. Este cunoscuta proprietatea diodei Zener de a mentine Ia bornele ei 0 tensiune constanta, valoarea acestei tensiuni fiind i ndicata chiar de constructor. Un alimentator cu tensiune stabilizata prin intermediul unei diode Zener este prezentat in fig. 13.
Fig. 13

Transformatorul este de tip sonerie cuplat la iesire pe borna de 8 V. Diodele D, - D, montate in punte sint de tipul BA 157, FO 57, F 407, D 7J, D 226 etc, Daca se nrmareste obtiuerea unei tensiuni de 6 V, atunci dioda Dr trebuie sa fie de tipul PL 6 V 2 Z, iar rezistorul R trebuie sa aibil valoarea de 50 nIlw. Pentru tensiunea de iesire de 7,5 V, dioda este PL 7 V 5Z, iar rezistorul Rare 37 n/0,5 W. Consumul maxim admisibil in aceste doua cazuri este de 100 mA, adica sufielent pentru alimentarea unui aparat de radio tip miniatura, Alimentator stabllizat Un alimentator cu tensiune stabilizata care poate furniza 0 putere de 500 mW sub 0 tensiune de 9 V este prezentat in fig. 14. Transformatorul de retea se executa pe un miez cu sectiunea de 5 cml; in primar se bobineaza 2200 de colee,ia cristal •

22

.... ...

28

co1ectia cristal

spire din sirma CuEm 00,15 mm, iar In secundar se 93 de spire din slrma CuEm 0 0,4 mm. Puntea redresoare este Iormata din 4 diode DR 304, D 226 sau 0 punte de tip AEG B 20 C 450 sau IPl\I05 (I.P.R.S.). Stabilizarea este asigurata de dioda Zener cuplata in baza tranzistorului si de tipul ei depinde valoarea tenslunii de iesire, Cele doua eondensatoare electrolitice asigura 0 buna filtrare a tensiunii. Pentru a obtine tensiuni de iesire intre 6 - 12 V, in locul diodei DZ 309 se monteaza alte diode, eum ar fi, DZ 306 pentru 6 V, DZ 310 pentru 10 V etc.
bobineaza

EFT323
-12V 0-9V

Fig. 15

iNTRARE

iESiRE

Realizind montajul din fig. 15, tensiunea de Iesire poate fi reglata fin Intre 0 V ~i 9 V. Particularitatea aeestei scheme consta In montarea potentiometrului. In rest, transformatorul ~i redresorul slnt identiee eu cele din fig. 14. Stabilizator de ,otere Cu un transformator realizat pe un miez de 5 ems care in primar are 2200 de spire din slrma CuEm 0 0.25 mm, iar in secundar 198 de spire din strma CuEm 00,65 mm, se poate realiza alimentatorul din fig. 16. Acest alimentator poate debita un curent maxim de 1,5 A. iar tenslunea la iesire poate fi reglata lntre 0 V si 12 V din potentiometrul de 300 Q. Redresarea se face cu 4 diode tip RA 220 sau EFR 106. eoleetia eristal •

140

r---~~~~----~--o~_~v
3W"
200J.lF

1N3055

Fig. 16

Tranzistorul 2 N 3055 se va monta obligatoriu pe un radiator din tabla de aluminiu cu suprafata de eel putin 36 ems, asa cum apare in fig. 17. Intrucit legatura colectorului tranzistorului 2 N 3055 este pe capsula, radiatorul va fi sub tensiune deci trebuie ferit de eventualele atingeri, in timpul lucrului, cu alte piese.

Fif.

11

21

eolee,1a cristaJ

EfT 131 -&V

Fig. 18

Varianti de stabllizator In locul unei diode Zener pentru stabilizarea tensiunii, se poate menta cu succes ~i 0 jonctiune a unui tranzistor, asa cum se vede in fig. 18. Transformatorul T r este de sonerie, redresorul cupllndu-se la borna de 8 V. Cele 4 diode redresoare slnt DR 304, D 7 J sau echivalente, Cu acest montaj se poate alimenta un aparat de radio tip "Zefir". Tranzistorul EFT 131 se poate lnlocui cu AC 180, EFT 323. MP 42 etc. Alimentator cu performanle

sllperioare

26

Performante superioare in stabilizarea tensiunii de iesire a unui alimentator se obtin cu montaje in care este utilizat ~i un tranzistor cu functia de amplificator de eroare. Un astfel de alimentator este prezentat in fig. 19. Amplifieatorul de eroare cuprinde tranzistorul T a care are cmitoru.lfixat Ia un potential constant de catre dioda Zener. Baza tranzistorului T. sesizeaza orice variatie de tensiune de Ia iesirea stabilizatorului prin cele doua rezistoare de 1.2 lUl. respectiv 2.4 ill. Colectorul tranzistorului T. este cuplat direct Ia baza tranzistorului T 1. coleelia crista) •

T,A0155

Fig. 19

Aeest montaj stabilizeaza tensiunea astfel: daca tensiunea la Iesire creste, tranzistorul T. se deschide mai mult ~i curentul sau de eoleetor creste. Cresterea curentulul de eoleetor creeaza 0 cadere de tensiune mai mare la bornele rezistoarelor de 200 n ~i 430 n, ceea ce tnseamna 0 micsorare a potentialului bazei tranzistorului T1• Mie~orarea tensiunii de polarizare a bazei tranzistorului Tl Inseamna 0 micsorare a eurentuluiprin acest tranzistor, deei 0 diminuare a tensiunii la iesire, Astfel are loe 0 reglare automata a tensiunii. Tranzistorul T', de tip AD 155 poate fi Inlocuit eu alte tranzistoare de putere mai mare cum ar fi ASZ 15, ASZ 17, EFT 212. Obligatoriu, tranzistorul trebuie montat pe un radiator de racire. Acest radiator se confectioneaza din tabla de aluminiu eu suprafata de eel putin 50 ems, Pentru ca alimentatorul sa debiteze 400 rnA, se va utiliza un transformator ca eel descris la fig. 8 ~i 0 punte . redresoare B20C 450 sau 4 diode F 407, 1 N 4001 etc. Acest alimentator debiteaza 0 tensiune foarte stabila si bine flltrata, In locul tranzistorului EFT 323 se poate mo nta EFT 353, MP 40 etc., iar in loe de DZ 307 se poate monta PL 7 V5 Z. St&billzator en tenslane reglabUI

Un alimentator stabilizat a carei tensiune de ieslre poate fi reglata intre anumite limite dupa nevoile curente, este prezentat in fig. 20. Se observa eli baza tran• coleelia erlstal

'-I
'lit

2N3055

Fig. 20

zistorului BC 107ipoate fi polarizata cu diverse tensiuni din potentiometrul de 1 kn. Or, in acest mod este controlat ~i tranzistorul 2 N 3055 care poate fi deschis mai mult sau mai putln, In jurul axului potentiometrulul se pot nota chiar valorile tensiunilor de iesire, care pot fi reglate lntre 9 V si 12 V. Curentul debitat poate ajunge pina la 700 mAo Tranzistorul serie 2 N 3 055 se monteaza pe un radiator de racire cu suprafata de 64 ems. Transformatorul se confectioneaza pe tole cu sectiunea de 5 cm· care in primar are 2200 de spire din slrma CuEm 130,15 mm, iar In secundar 155 de spire din sirrna CuEm 130,65 mm.

Dublor de tensiune Utiliztnd Infal}urarea de 6,3 V de la Incalzfrea Iilamentelor tuburilor electronice dintr-un aparat, se poate construi un alimentator stabilizat pentru tranzistoare (fig. 21). Redresorul utiIizeazi doua diode F 057 Intr-un montaj dublor de tensiune. Stabilizatorul de tensiune Ioloseste ca element serie de reglare tranzistorul AC 180 K, iar ca amplificator de eroare tranzistorul BC 107. BC 108 ete., Iulnd ca referinta tensiunea diodei Zener DZ 306. eoleelia eristal •

18

0099

eeJeetla eris&al

Rotind cursorul potentiometrului de 1 kn, la iesire tensiunea vanaza intre 8 V ~i 14 V. Acest alimentator poate debita 500 rnA, dar daca in locul tranzistorului AC 180 K se monteaza AD 155 (cu radiator), curentul poate ereste ptna la 1 A. StabiJizator autoprotejat In cadrul sisternelor de stabilizare electronica a tensiunii, de 0 deosehita apreciere se bucura montajele autoproteja te. Un astfel de sistem este prezentat in schema din fig. 22.
AD!!!!!

taO/tw

Fig. 22

12V PL9VIZ

9o/300mA

8C252

80

Dupa ce tensiunea alternativa a fost redresata ~i fHtrata, utilizind una dintre schemele anterioare, obtinlndu-se 0 tensiune de 12 V. aceasta se aplica sistemului electronic de stabilizare format din tranzistorul AD 155 ~i dioda PL 9 VIZ. Valoarea tensiunii stabilizate de 9 V la Iesire este data de dioda Zener care in cazul de fata este PL 9 VIZ. Daca se urmareste obtinerea unei alte tensiuni la iesire, atunci se schimba dioda Zener. Tranzistorul AD 155 primeste in baza o tensiune stabill datil de dioda ~i prin acest mod de conectare Ia iesire, in emitor tensiunea va fi stabilizata. Se observl ca in serie cu consumatorul este conectat un rezistor de 1.8o. In paralel pe acest rezistor este legatl jonctiunea baza-emttor a tranzistorului BC 252. La un consum normal de curent (sub 300 mA), caderea de tensiune pe rezistorul de 1,80 este mica ~i tranzistorul BC 252 este blocat, Dad. consumul de eoleetia erista) •

curent creste peste 300 mA, tranzistorul BC 252 se deschide ~i curentul sau de colector trece prin rezistorul de 600 n. Caderea de tensiune pe acest rezistor este mare ~i tranzistorul AD 155 se hlocheaza. In acest mod, daca la iesirea stabilizatorului se produce un scurtcircuit, tranzistorul AD 155 se blocheaza realizlndu-se autoprotectia fntregului alimentator. Acest montaj este foarte indicat pentru construetorii tncepatorl, dar poate fi utilizat pentru alimentarea casetofoanelor sau aparatelor de radio din acumulatorul uoui automobiI. Dupa montare, stabilizatorul nu necesita reglaje. Convertizor Exista aparate ce pot functiona numai Ia tensiunea alternativa de 220 V. Slnt situatii clnd nu dispunem de 0 astfel de sursa, dar avem la disposltte un acumuIator sau baterii galvanice cu tensiunea de 12 V curent continuu ~i deei apare necesitatea adaptarii consumatorului Ia sursa, Aceastii adaptare se poate reaIiza prin intermediul uoui convertizor ce se alimenteaza cu 12 V c.c. ~i debiteaza 220 V e.a. De la convertizorul descris se pot alimenta un casetofon, un aparat de radio, 0 ma~ina de ras sau orice aparat ce nu consuma mai mult de 12 + 15 W (fig. 23). Tranzistorul este de tipul 2 N 3055 sau BDY 39 montat pe un radiator cu suprafata de 200 cm'. Piesa principala ce urmeaza a fi confectionata este transformatorul. Acesta este format dintr-un miez feromagnetic cu sectiunea de 4 cml (tole EI), la care se lasa un intrefier de 0,5 mID.· . Infa~uril"i1e nl fi n. se boblneaza impre una , din care 65 de spire pentru nl (sirma CuEm 0 1,2 mm), iar pentru n, se bobineaza 100 de spire cu sirma CuEm 0 0,45 mm, tnfa~urarea n. are 650 de spire din strma • eolee,ia' eristal

81

580

----jf,----11I

n3

nov

bl,8l'F

Fig. 23

CuEm "0,3 mm, iar infa!iurarea ns are 2050 de spire din sirma CuEm "0,15 mm. Daca la conectarea sursei de c.c., convertizorul nu Iunctioneaza Inseamna cli nu a fost respectat sensul Infi'i.,urarilor bobinelor. Modul cum se interconecteaza bobinele transformstorului este indicat pe schema cu puncte negre. Mnltlplieator de .ensiune In comanda unor circuite de radiofrecventa se utilizeazii de multe ori diode varicap, elemente semiconductoare care prezinti 0 capacitate variabilii in Iunctie de tensiunea aplicati la borne. Tensiunea de polarizare a diodelor varicap este cuprinsa Intre cltiva volti !ii 20 -;- 25 V. Cum aparatura tranzlstorizata se alimenteaza cu 9 -+ 12 V Inseamna ca pentru diodele varicap trebuie sa utiiizim 0 alta sursa de tensiune, cu valoare mal mare ,i foarte stabila, In acest stop se recorge la un artificiu. Se confeetioneaza un oscilator alimentat din tensionea generalii. de 9 V, iar tensionea obtinuta de la oscilator este eoJeetia erlstal •

8i

Fig. 24

aplicata unui redresor multiplicator de tensi une, la iesire obtinlndu-se 0 tensiune mult mai mare (schema din fig. 24). Tranzistorul Tl - BC 107 §i tranzistorul T. - BC 177 Iorrneaza un etaj generator. Diodele D1, D., Da. D, de tip EFD 108 ~i condensatoarele anexe creeazi un redresor multiplicator de tensiune. La iesire, tensiunea este stabilizata la valoarea de 22 V cu ajutorul unei diode Zener.

coleetl. crista)

Capitolul II

RADIORECEPTOARE

Cele mai potrivite constructii pentru tncepatort sint radioreceptoarele, lntrucit rezultatele ohtinute cu aceste montaje sint deosebit de atractive. Tipurile de radioreceptoare prezentate desi cuprind putine piese, dau rezultate hune, iar reusita unui montaj constituie un imbold de abordare a unor montaje mai eomplexe, Radioreceptor eu simpll deteetie Un receptor de mare simplitate, recomandat in special tinerilor mai putin experimentati, este prezentat in fig. 25. Receptorul Iunetioneaza astfel: bobina L ~i condensatorul variabil C. formeazi circuitul oscilant cu ajutorul caruia se selecteaza posturile de radiodifuziune. Semnalul de radiofrecventa este apoi detectat de dioda EFD 108 ~i, prin condensatorul cu valoarea de 10 fLF, componenta de audiofrecventa este aplicata pe baza tranzistorului T1• Acest transistor amplifica semnalul ~i prin cuplajul direct intre colectorul tranzistorului TI ~i baza tranzistorului T. semnalul aj unge sa fie iara~i amplifieat. Intrucit in colectorul tranzistorului T. sint montate o pereche de ca~ti, In ele se poate asculta programul postului de radio receptlonat. Tranzistoarele Tl ~i T. pot fi de orice tip. de exemplu EFT 319, EFT 323, EFT 353, OC 72. MP 40 etc. Construetorul va trebui sii contectloneze bobina L. Aceasta se realizeazi astfel: pe un hasten de ferita , baston ce lie utilizeaza la anteneie aparatelor de radio eolee,ia crista) •

.. •

...

II

eoleetia eristal

portabile, lung de 10 ...;.- 2 cm §i cu diametrul de 8 ..;.1 10 mm. Aproape de unul din capete se vor bobina 70 de spire din slrma CuEm 00,1 - 0,25 mm. Condensatorul variabil C~, cu ajutorul caruia se sclecteaza posturile, trebuie sa aiba capacitatea maxima de 500 pF. Acest radioreceptor necesita 0 baterie de 9 V pentru alimentare, dar el poate Iunctiona ~i cu 3 V. Radioreeeptor en andilie In difnzor Radioreceptorul prezentat in fig. 26 este tot cu simpla detectie §i amplificare directa, dar destinat auditiei In difuzor. Semnalul captat de antena se aplica prin condensatorul de 1 nF la InfA§urarea L. §i este indus in circuitul oscilant L1C". Prin proprietatile sale, circuitul acordat selecteaza postul dorit. Semnalul este detectat de dioda EFD 107, apoi componenta de audiofrecventa este aplicata tranzistorului Tl care realizeaza 0 amplificare in tensiune, Tranzistorul T. preia semnalul, il amplificA ~i prin intermediul transformatorului T r il aplica difuzorului. Bobinele circuitului de intrare se confectioneaza pe un suport din material plastic, carton sau bachelita, suport ce se poate realiza chiar de constructor. Suportul trebuie Sa aibA un diametru de 6 mm, iar in interior sa fie prevlzut cu un miez de feriti sau ferocart. Cind se urmareste receptionarea posturilor pe unde medii, pentru infa~urarea L1 se vor bobina 75 - 80 de spire cu sirma CuEm 00,15 - 0,2 mm, sau izolata eu matase, Bobinajul se face spira peste spira, ca ata pe un mosor. La acest bobinaj se scoate 0 prizA la spira 10 sau 15 de Ia punctul de masa, priza la care se cupleaza dioda. Intasurarea L. se conlectioneaza din aceeasi sirma ca ~i L1 ~i are 7 + 10 spire. Bobinajul L. se face alaturi de L1• Pentru receptionarea undelor lungi, numarul de spire se dubleaza pentru amlndoua bobinele. coleclia cristal •

16

Transformatorul de iesire este de tipul celor utilizate la aparatele de radio industriale echipate cu tranzistoare, indiferent de la care aparat, Trebuie tinut cont totusi ca daea primarul are infa~urarea dubla deci era destinat unui etaj in contratimp, atunci se va folosi numai [umatate din primar. • eo1eclia crista}

87

Dioda detectoare poate fi EFD 107 sau oricare alta dioda miniatura. La fel, tranzistoarele pot fi inlocuite cu alte tipuri. Astfel, in locullui EFT 319 poate fi montat EFT 317, EFT 353, P 401. iar in locul lui EFT 323 poate fi montat EFT 353, MP 42 etc. Dupa ce montajul a fost realizat, se cupleaza antena (confectionata dintr-o bucata de strma cu lungimea de 5 + 10 m) dupa care se roteste condensatorul variabil !)i se cauta receptionarea unei statli de radioemisie. Daca prin rotirea completa nu se reeeptioneaza nici un post, atunci se introduce cite putin miezul de ferita in bobina ~i se roteste din nou condensatorul variabil pina se receptioneaza mai multe posturi de radio. Difuzorul folosit este de dimensiuni mici cu impedanta de 8 ....16 Alimentarea cu energie electrica a aparatului se poate face de la 0 sursii de 9 V sau chiar de la 0 baterie de 4,5 V.

n.

Radioreeeptor

co reglaj al amplificlrii

88

Cu toate ca are numai doua tranzistoare, radioreceptorul prezentat in fig. 27 are 0 amplificare mare, auditia facindu-le tot tn difuzor. De remareat cit acest montaj se alimenteasa eu tensiune foarte mica, 3 V sau chiar 1,5 V, ~i cuprinde un numar redus de piese, Din multiplele semnale provenite de la antena, eircuitul oscilant L - C. selecteaza semnalul unui anumit post de rad iodifuziune. Sernnalul selectat este apoi detectat cu dioda D, iar componenta de audiofrecventa, prin potentiometrul P ~ condensatorul de 5 ~F. se aplica pe baza tranzistorului TI• In schema se observa modul de legatura mai deosebit intre cele doua tranzistoare: emitorul primului transistor este euplat chiar In baza urmatorului tranzistor; prin aeeasta amplificarea este foarte mare. Acest mod de cuplare a doua tranzistoare se numeste monta} Darlington. coleelia cristal •

Fig. 21

Pentru receptionarea undelor medii, bobina L se conIectioneaza pe 0 carcass de carton, prespan sau material plastic cu diametrul de 30 mm, pe care se bobineaza 80 de spire din sirma CuEm 00,3 mm. Bobinajul se face spira linga spfra. Condensatorul de acord Gil are capacitatea maxima 500 pF, deci se poate folosi 0 sectiune de la un condensator cu dielectric aer sau ambele sectiuni cup late In paralel ale unui condensator miniatura de Ia aparatele de radio portabiIe. Dioda D este minlatura de tip EFD 106. EFD 108, AA 112. D 2 E, 1 N 54 A etc. Cele doua tranzistoare slnt de acelas! tip, de piIda EFT 319. EFT 323. EFT 353. MP 39 etc. Tranaformatorul de iesire T r poate fi confectlonat pe un miez cu sectiunea de 1,5 + 3 ems, in primar avind 600 de spire din sirma CuEm 00,1 + 0,15 mm, iar in secundar 70 de spire din sirma CuEm 00,25 -I- 0,3 mm, Transformatorul poate fi procurat ~i din comert (transformatorul de iesire de la orice tip de aparat de radio). Se poate utiliza ,i un tranaformator de sonerie sau chiar un transformator de radioficare. Difuzorul poate fi miniatura sau obil1nuit eu Impedanta bobinei mobile de 4 + 8 Q. Antena este un fir metalic lung de 5 + 6 m. DupA confectlonare, aparatul nu are nevoie de reglaje; prin simpla retire a condensatorului, In difuzor se va auzi programul unui post de radiodifuziune. • eoleetia cristal

81

Un montaj deosebit U D alt radioreccptor en amplificare directa, care Iunctioneaza in gama undelor medii, este prezentat in fig. 28. Modul cum slnt cuplate cele doua tranzistoare ereeaza 0 impedanta marc la intrare si 0 amplificare pronuntata. Impedanta mare de intrare provine din faptul ca tranzistorul T'; apare ca repetor pe emitor. Din acest motiv, circuitul oscilant este cuplat direct, fara priza sau lnfasurare suplimentara, Primul tranzistor are rol de arnplificator, detectia (~i 0 amplificare) Iacindu-se cu tranzistorul T•.

colee,ia cristal

Tranzistoarele Tl ~l T. sint de tip BC 108 sau BC 109. Bobina circuitului oscilant se confectioneaza pe 0 bara de Ierita lunga de 10 cm l?icu diametrul de 8 mm, avind 80 de spire din slrma CuEm 00,08 + 0,1 mm. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 250 pF. Bobina se poate confectiona l?i pe 0 carcasa cu miez, dar in acest caz la intrare se cupleaza 0 antena exterioara, Auditia se face In cal?ti cu impedanta de 2000 Radioreceptor autoalimentat

n.

Un receptor cu simpla detectie, cu un sistem de alimentare rnai putin obisnuit l?i cu auditie in casca este prezentat in fig. 29. Sernnalul de la antena se aplica, prin bobina Lh circuitului oscilant L. - C~t. apoi este detectat de dioda D'; l?i amplificat de tranzistorul T, care are rol de amplificator de audiofrecventa, In acelasi timp, prin bobina Lt, antena este cuplata la circuitul C". - La. Se observa ca la bohina L3 este cuplata dioda D. si un condensator de 100 ILF. De fapt, de Ia bohina La se ia un semnal de radiofrecventa ce se redreseaza cu dioda D. ~i astfel condensatorul de 100 ILF se tncarca cu 0 anumlta tensiune. Cu aceasta

Fig. 29

~1

eoleetia cristal

tensiune se alimenteaza tranzistorul T ~i astfel aparatul nu are nevoie de baterie. Pentru receptla unui post, se roteste condensatorul e"l pina clnd in casca se au de un semnal, Se roteste apoi si condensatorul e••~i In un moment dat, in casca, semnalul receptionat se va auzi foarte puternic, Diodele Dl ~i D. sint de tip miniatura, de pilda EFD 108, iar tranzistorul este EFT 317, EFT 319, P 401. EFT 353 etc. Bobinele Ll lji L. se construiesc una linga alta pe 0 carcasa cu miez, avlnd diametrul 6 + 8 mm. Pentru Ll se bobineaza 12 spire, iar pentru L. 75 de spire cu slrrna CuEm 00,15 + 0.2 mm. Lungimea bobinei L. este de 1,5 cm. Bobina L3 se construieste pe acelasi tip de carcasa, avind 90 de spire din aceeasi slrma. Condensatoarele variabile au capacitate a maxima de 500 pF. Pentru se poate folosi ~i un condensator semivariabil. In acest caz, la bornele condensatorului de 100 ELF se conecteaza un voltmetru ~i se roteste ee. pina ce voltmetrul are 0 Indlcatie maxima. ell. ramlne in aceasta pozitie. Cu bohinele prezentate se poate receptiona gama undelor medii. Antena trebuie sa aibs. cca 10 m lungime.

e••

Radioreceptor

cu reactie

49

Un radioreceptor cu un singur transistor, cu reactle, prezinta un util exercitiu aplicativ de montaj. Radioreceptoarele eu reactie pozitiva au 0 sensibilitate foarte mare. In fig. 30 este prezentata schema unui radioreceptor simplu eu reactie ee Ioloseste un tranzistor de tip EFT 317, EFT 319, P 401, INV 70, OC 813 etc. Montajul prezentat lucreaza tn gam a undelor medii. Bobinele Ll ~i L. se conlectloneaza pe 0 bara de ferita lunga 10 + 12 em ~i diametrul de 8 -;- 10 mm. La unul din capetele barei de feritA se face un manson de carton, care poate fi deplasat pe bara ti pe aeest manson se bobineaza, pe 0 Iatime de 2 em, un numar de 60 de eoleetia eristal •

Fig.

to

spire din sirmi CuEm 00,1 + 0,2 mm care Iormeaza bobina L1• Peste LIt cu aeeeasi slrma, se bobineaza 6 spire care formeazi bobina L •. Bobina S 5e confectioneaza pe 0 carcasa cu miez de feritii, indiferent de diametru, pe care se bobineaza 150 de spire cu aceeasi strma ca ~i Ll• Condensatoarele variabile C. Oi Cr. primul pentru aeordul circuitului de intrare ~i al doilea pentru reactie, au capacitatea maxima de 500 pF ~i slnt complet separate. Pentru a receptiona mai multe posturi, la circuitul de intrare se cupleaza ~i 0 antena prin intermediul unui condensator de 100 pF. • coJectia crista) •

48

Dupa ce aparatul a Cost contectionat, se verifies daca nu s-au comis erori in legarea 'pieselor, apoi se cupleaza castile si bateria de alimentare. Se roteste condensatorul C" plna cind in ca~ti se aude programul unui post dupa care. prin manevrarea lui C» auditia se imbunatateste. Daca se roteste in continuare Cr. in ca~ti va aparea un fluierat puternic ceea ce lnseamna ca aparatul a intrat in oscilatie. Miniradioreeeptor De 0 simplitate remarcabila, oferind rezultate foarte bune, radioreceptorul din fig. 31 utilizeaza piese extrem de putine, iar alimentarea se face cu tensiune mica.

Cv

Fig. 31

c. 2 -;.lOpF

eoleetia

cristal

de maximum 3 V. Este, de fapt, un receptor cu reactie ce Ioloseste un singur tranzistor ~i poate receptiona gama undelo r medii. Bobina de acord L este construita pe 0 bara de Ierita cu diametrul de 8 + 10 mm ~i lunga de 6 + 10 em, Firul pentru bobinaj este CuEm sau cupru acoperit cu matase, de diametru 0,1 + 0,3 mm, deci practic orice fel de slrma avem la dispozitie, Bohinarea se (ace pe un suport de carton ce poate culisa pe bara de Ierita. Pentru sectiunea AB se bobineaza 70 de spire, iar pentru sectiunea BC se bobineaza 9 spire. Socul S are 100 + 200 de spire bobinate cu orice Iel de sirma, pe un suport cu miez de Ierita, Sensibilitatea aparatului se regleaza din potentiometrul de la alimentare, iar alegerea posturilor din condensatorul Cpo Ascultarea se face In ca~ti. Tranzistorul Iolosit este
EFT 317, EFT 319, P 401, AF 139, AF 127, AF 114, AF 115 etc.

Radioreceptor

reflex

Utilizind un tranzistor de tip pnp : BC 107, BC 106, BC 109, BC 171 etc., radioreceptorul din fig. 32, pe linga faptul ca este foarte simplu, are 0 buna selectivitate ~i 0 mare sensibilitate. Acest mic aparat cu un tranzistor este de tip reflex, adica singurul sau etaj este mai lntli amplificator in radiofrecventa, apoi, dupa ce semnalul a Iost detectat de dioda D, componenta de audlofrecventa este iara~i trecuta prin aeelasi etaj ~i amplificata. Auditla semnalului se face Intr-o pereche de ca~ti cu impedanta de
200 -;- 2 000

Circuitul de intrare, format din bobina L1 ~i bobina de acord LI• este construit pe 0 bara de reritl de sectlune circulara cu diametrul de 10 mm ~i cu lungimea de 100 + 120 mm. Pe aceasta barii se fac doua mansoane de hirtie sau carton subtire, care 5e pot deplasa cu usurinta de-a " • colectia cristal •

a,

Fig. 32

lungul harei
hobine,

§i pe care se infa§oara sirma celor dod

4AI

Pe un manson lung de 1 em se vor hobina 10 spire pentru LI, iar pe celalalt manson, lung de 3 em, se vor bobina 63 de spire pentru L. ~i se va scoate 0 prizii la spira 5, de la punctul in care este conectata dioda. La aceasta priza se cupleaza baza tranzistorului, Amhele bobine se realizeaza cu slrma li~ata sau cu sirma emailata, cu diametrul de 0,15 mm, Bobina La are 300 de spire din strma emailata cu diametrul de 0,15 mrn, infa§urate pe un suport de material plastic cu diametrul eoleetia cristal •

LI Oi L •.

de 6 mm. Lungimea hobinajului va fi de 2 cm. Aceste date de bobine sint pentru receptionarea gamei de unde medii. Ca antena se va folosi un fir lung de eel putin 5 m. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 270 pF, dar poate fi montat ~i unul ohisnuit avind capacitatea de 500 pF. Radioreceptor reflex cu amplificator AF

Partieularitatea radioreceptorului din fig. 33 a consta in Iaptul ea utillzeaza primul tranzistor in montaj cu reactie pozitiva, care amplifica atit semnalul de radiofrecventa, cit ~i semnalul de audiofrecventa,

Fig. 33 a

Cireuittll de intrare este construit pe 0 bara de ferita. de sectiune rotunda, lunga de 8 -:- 10 em, Pentru receptionarea undelor medii. bobina Ll are 50 de spire cu priza la spira 40 de la punctul de conectare a eondensatorului variabil. Bobinajul se face cu sirma CuEm 00,1 -:-0,15 mm, spira linga splra, La distanta de 10 mm de Ll, pe aceeasi carcasa de carton, se bobineaza LI, care are 8 spire din aceeasi strma ca ~i Ll, bobinaj spira linga spira, Socul de radiofrecventa b3 se construleste pe 0 carcasa cu miez feromagnetic, avind 300 de spire cu strma izolata 0 0,08 -:- 0,1 mm. • colectfa cristal

'7

eeleetia cristal

In locul acestui soc poate fi utilizata ~i 0 bobina pentru unde lungi de la aparatele de radio. Pentru detectia sernnalului slnt prevazute doua diode, D', si D1, de tip miniatura, cum ar fi EFD 106, EFD 109, IN54 A, AA 112, IN 542, D2E, D2 B etc., care asigura si dublarea tensiunii detectate. Tranzistorul T 1 este EFT 317, EFT 319, 2 SA38, iar tranzistorul T. este EFT 353, OC 75, AC 125 etc. Dupa cum reiese din schema, alimentarea se face cu 9 V, iar auditia lntr-o pereche de casti. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 500 pF. Dupa ce montajul a Iost realizat, se cupleaza bateria, se roteste coodensatorul variabil plna dod in casti se aude semnalul uoui post de radiodifuziune. In acest punct se regleaza ~i coodensatorul C, pentru auditie maxima, evitind intrarea io oscilatie a etajului. Daca la rotirea condensatorului C, ou se observa aparitia intrarii in oscilatie, atunci trebuie inversate capetele de legiitura la bobina L •. Dupa inversare, receptorul va deveni foarte sensibil ~i foarte selectiv, 10 fig. 33 b se prezinta 0 varianta de cone xiuni, Radioreceptor reflex eu aUditie In dHuzor Un radioreceptor reflex ce lucreaza in gam 1 undelor medii, cu auditie in difuzor, este prezentat in schema din fig 34. Acest radioreceptor are randamentul ridicat, deoarece detectia semnalului se face eu doua diode, lntr-un mootaj dublor de tensiune ,

49

colectia cristal

11'0

Selectarea posturilor se face cu ajutorul circuitului oscilant L1Cv, apoi semnalul de radiofrecventa, prin Infa~urarea L., este aplicat bazei tranzistorului T 1. Dupa ce semnalul este amplificat, el este detectat de diodele D, ~i DI, iar componenta de audiofrecventa este aplicata tot bazei tranzistorului T 1. De asta data, tranzlstorul T 1 lucreaza ea amplificator de audiofreeventa. In continuare, semnalul este preluat ~i amplifieat de tranzistorul T I si prin intermediul transfermatorului T r apIicat difuzorului, Bobinele L, ~i L. se confectioneaza din sirma CuEm "0.15 + 0,15 mm. Suportul acestor bobine este 0 bara de fer ita 0 8 mm ~i lungs de 12 ern. Pe aceasta bara se fac doua mansoane de hlrtie groasa, care trebuie sa gliseze pe bara de ferita. Pe un manson se bobineaza 70 de spire ce Iormeaza bobina L1> iar pe celalalt manson se bobineaza 8 spire ce Iormeaza bobina L,. Socul de radiofrecventa S are 350 de spire din strma CuEm "0,08 +0,15 mm bobinate pe un miez de ferita, bobinaj ul Iaclndu-se splra peste spira. Dupa ce montajul a fost realizat, hobinele L, ~i L. se fixeazii. spre unul din capetele barei de Ierita, apoi se roteste condensatorul C" pina clnd in difuzor se va auzi un semnal de la un post de radiodifuziune. Se regleaza apoi potentiometrul P, din care se Iixeaza polarizarea bazei tranzistorului T1, plna ce auditta devine maxima. Apoi se apropie si se departeaza una de alta bobinele Ll ~ L. pinii. ce auditia este ~i mai puternica, dupa care cele doua bobine se rigidizeazi pe bar a de Ierita, Manevrind condensatorul variabil se vor reeeptiona mai multe posturi de radio. Tranzistorul r, este EFT 317, EFT 319, P 401, 2 SA 102 etc., iar T. este EFT 353, EFT 323, MP 42 etc. Condensatorul variabilC" are capacitatea maxiDl:a 500 pF. Diodele Dl ~i D. slnt cu contact punctiform cum ar Ii EFD 108. Transformatorul de iesire T r poate fi Iuat de la orice tip de radioreceptor, difuzorul avind impedanta de 4 + 8 O. coleelf. erlstaJ •

Radioreeeptor relies: eu reae,le Din categoria receptoareler reflex face parte ~i eel din fig. 35. Semnalul selectat de circuitul Lie. este aplieat primului transistor IIi readus la intrare prin bobina L•. Aducerea in fau cu semnalul incident creeaza 0 reactie pozitivi obtinlndu-se to felul acesta 0 pronuntata sensibilitate ~i selectivitate a radioreceptorului. Din colectorul traozistorului Th prin condensatorul de 1 of. sernnalul de radiofrecventa este aplicat diodelor de detectie Dl IIi D.. Aceste doua diode slnt conectate ca un grup duhlor de tensiune. Semnalul de audiofrecventa rezultat este aplicat iara~i traozistorului T I. prin socul Sl. deci primul etaj este atlt cu reactie cit ~i reflex. Pentru radiofrecventa, sarcina tranzistorului T 1 este socul S•• iar pentru audiofrecventa este rezistorul de 5 kO. Semnalul de audiofrecventa amplificat de Tl este aplicat etajului final prin condensatorul de 10 JLF. care il amplifica la rlndul sau ~i. prin intermediul transfermatorului T r respectiv a difuzorului Di], it transform a In semnal acustic.

Fig. 36

51

eoleetia eristal

Bobinele de la intrarea receptorului sint realizate 0 bara de fcrita cu lungimea de 8 + 12 cm si diametrul de 8 + 10 mm. Bobina L1 are 80 de spire din slrma CuEm 00,1 mm, bobina La are 10 spire, iar bobina L3 are 6 spire, ambele cu slrrna CuEm 00,3 mm. Bobinele se executa pe mansoane de carton ce pot glisa pe bara de Ierita. Bobinajul se face spira tinga spira, Bobina L3 se executa peste L1 ~i aceste doua bobine vor fi montate spre unul din capetele harei de Ierita. Bohlna L. va fi plasata ! pre mijlocul barei de Ierita. Celc doua tranzistoare slut de tip BC 107, BC 108, BC 109, BF 214, BC 215 etc., iar cele doua diode detectoare sint de tip EFD 106, EFD 108, EFD 115. Condensatorul variabil arc capacitatea maxima de 5eO pF. Transformatorul de iesire este dela orice tip de aparat de radio. Socurile S1 ~i S. se realizeaza pe carcase cu miezuri de fcrita pe care se bohineaza cite 100 de spire cu slrma CuEm 00,1 mm. Reglajul ampllficarii se obtine prin modificarea polarizarii bazei tranzistorului T l' Dupa ce a fost construit, singurulreglaj al receptorului consta in conectarea corectii a bobinei L. (pentru a produce reactia pozttiva). Operatia consta in interschimharea legaturilor la bobina LI• precum ~i in deplasarea ei pe bara de feritii. Gama receptionata este a undelor medii. Difuzorul este tip miniatura cu impedanta de 4 -;. 8 Q. pe Radioreeeptor pentro UUS

52

Auditia programelor transmise in UUS se poate face cu receptorul din fig. 36. Acest receptor este de tip superreactie, echipat cu tranzistorul AF 139, P 411 etc. Bobinele L1 ~i L. se confectioneaza din strma CuEm 0 0,8 mm pe 0 carcasa de material plastic farli miez, eoJeelia crista) •

Fig. 36

AIfTEHA

cu diametrul de 6 mm. Infa!]urarea L. are 9 spire bobinate cu pas de 0,5 mm iar la distanta 3 + 4 mm de ea se bob ineaza L, care are 2 spire, La puncrea radioreceptorulu i in Iunctiune , se manevreaza Ce plna rind se aude in cast i un fi~iit destul de puternic. Dupa aceasta, se roteste C, pina rind in cii!?ti se va auzi la un moment dat programul unui post din gam a VVS. Daca aud itia este slaM sau insotita de Iluieraturi, pentru optimizare se regleaza potentiometrul P. • eoleetta eristal

53

Socurile de radiofrecventa au cite 50 de spire din strma CuEm "0.1 -I- 0,15 mm pe carcase lara miez, de orice diametru. Ca~tile sint de 2000

n.

Radioreeeptor

superreaetie

Cu receptorul deserts In fig. 37 se pot receptiona emisiunile din banda de UUS sau chiar din banda de 2 m, respectiv 145 MHz. rezervata radioamatorilor, Primul etaj cu tranzistorul BF 200 luereaza in regim de superreactie, Semnalul de audiofrecventa ohtinut este aplicat hazel tranzistorului BC 109, amplificat de acesta si apoi ascultat In ca~ti. Bobina L se realizeaza din strma CuEm "1,5 mm ~i are 5 spire. Bobinajul este fara carcasa, cu un diametru de 6 mm, iar distanta Intre spirele bobinei este de 0,5 mm. La spira 1,5 de la masa se conecteaza emitorul tranzistorului. Antena se poate cupla la spira 3. Acordul in gama se obtine din condensatorul variabil 5 .....15 pF montat In paralel pe bobina, Antena are lungimea de 1,5 -I- 2 m ~i este un fir vertical din aceeasi sirma ca ~i bobina L.

Ii, 15pf
Fig. 87

eoleetia cristal

La punerea in Iunctlune, se alimenteaza cu 4,5 V I}i ascultind in cases se verifica Iunctionarea primului etaj. La functionare normala, in casca trebuie sa se auda un fi~1it. In cazul ciod nu se aude fi~litul. care este specific unui etaj cu superreactie, atunci se regleazii potentiometrul P pina clnd apare, Dupa aceasta , prin manevrarea lUI C~ se cauta receptionarea unui post. Receptorul Iunctioneaza cu tensiuni de alimentare cuprinse intre 3 V ~i 9 V, consumul de curent fiind Ioarte mic, Ca~tile au impedanta de 2000 o. Radioreceptor superreaetle en donA traozistoare Tot pentru receptionarea gamei de unde ultrascurte este si montajul din fig. 38 ce Iunctioneaza ca radioreceptor cu superreactie, Schema, prin modul de obtlnere a reactie i, are particularitatea ca emitorul tranzistorului T 1 este conectat la bobina circuitului oscilant. Sensibilitatea acestui montaj este foarte mare chiar daca tensiunea de alimentare seade de la 9 V la 3 V. Circuitul oscilant este format din bobina L ~i condensatorul variabil C•• Bobina L, avind 5 spire, se confectioneaza din slrma CuEm 0 0,8 - 1,5 mm, sau cupru argintat, fara carcas a ~i are diametrul de 12 mm ~i lungimea de 10 mm. Antena ~i emitorul se cupleaza la spira 2. Cu un con-

Fig. 8S

55

colectl. crlstal

de 3 -;- 15 pF se acopera gama de lntre 65 MHz ~i 150 MHz. Sensibilitatea etajului, respectiv stabilirea pragului de oscilatie, se face prin polarizarea bazei tranzistorulul T1• Se observa ca baza prirneste tensiune prin rezistorul de 500 kn, de la potentiometrul de 10 kn care stabileste regimul de functionare al etajului. Antena este un fir lung de 1 m sau 0 antena de la aparatele de radio portabile, ce se cupleaza la circuitul de acord prin condensatorul sernivariahil de 2 + 12 pF. Acest condensator se regleaza pentru 0 auditie maxima. De Ia etajul echipat cu Th semnalul de audiofrecventa este aplicat tranzistorului T I ce are rol de amplifica tor de audiofrecventa, Auditia se poate face in ca!?ti sau Intr-un difuzor, dar daca in locul ci!?tilor se monteaza 0 rezistenta de 2 kU se poate face cuplajul printr-un condensator de 5 flF cu un amplificator AF
Irecvente cuprinsa mai puternic, 2 N 918, 2 N 915 sau KT 315, iar T. poate fi BC 108,

densator

variahil

Tranairtorul

r, poate

fi BF 180, BF 2DO, BF 215,

BC 109, BC 177, KT 342, KC 147 sau 2 N 2586. Plantarca pieselor se face pe circuit imprimat, fara 0 forma speciala, cu conexiuni scurte ~i rigide, Radioreeeptor co tranzistoare co efeet de elmp

56

o schema de Iactura deosebiti a unui receptor superreactie este prezentata in fig. 39, realizata cu 2 tranzistoare cu efect de ctmp. Cele doua tranzistoare sint montate cu electrodul S (sum) comun ~i printr-un rezistor de 3,3 kn la masa, formind asUel un etaj multivibrator, Circuitul acordat, respectiv bob ina, se eonfectioneaza pe un suport de carton sau material plastic cu diametrul de 5 em, Pentru L, se bobineaza 26 de spire din sirma CuEm "0,25 -;- 0,35 mm spira Unga spira. La circa 6 mm de L, se hobineaza 3 spire pentru bobina LI, cu aceeasi slrma ~i in acelasi mod ca ~i L1• Condeneoleetia eristal •

Fig. 39

satorul C" are capaeitatea cuprlnsa intre 2 ~i 30 pF, dar daca nu se dispune de un astCel de condensator se utilizeaza unul obisnuit, la care se scot citeva placi, Cu 0 antena de 70 + 90 em se receptioneaza gama undelor scurte in conditii foarte bune. Adaptor pentrn nnde seurte Cu montajul prezentat in Cig. 40 ~i cu un aparat de radio echipat cu tub uri sau tranzistoare prevazut numai pentru gama undelor lungi se poate receptiona gama undelor scurte in condltii de buna selectivitate ~isensibilitate. Montajul din fig. 39 translateaza banda de unde scurte cuprlnsa intre 16 MHz si 6 MHz, respeetiv lntre 19 m ~i 49 m, in banda de unde lungi in jurul frecventei de 250 kHz. Adaptorul are un etaj de mix are cu tranzistorul Tl de tip AF 115, AF 125, P 403, EFT 317 la care, in baza, sosese semnalele din gama de unde scurte, iar in emitor semnalul de la un oscilator local construit cu tranzistorul T. de acelasi tip cu T1• Grupul de bobine L1, L. ~i La. L, se construiesc pe suporturi de la transfermatoare de frecventi intermediara utilizate in radio- rn

coleetia crist81 '.

LAIWlEmlR

1kCl

10 nF

Fig.

40

receptorul ..Mamaia", pe Irecventa de 10,7 MHz. Aeeste transformatoare, dupa ce sint cumparate, se demonteaza, se seoate sirma existenta, apoi se rebobineaza cu slrma CuEm fJ 0,08 mm, AsUel, pentru L, se vor bobina 15 spire, pentru L. - 4 spire, pentru La - 5 spire ~i pentru L. - 18 spire. Infii~urarea L. se bobineaza peste Ll iar infii~urarea La se bobineaza peste L•• Bloeul de acord C~1 ~i CIII este un condensator de tipul variabil, dublu pe ax, fiecare sectiune avind capacitatea maxima de 350 pF. Dupa ce montajul a fost realizat, colectorul tranzistorului T 1 este cuplat la borna de antena a radioreceptorului printr-un condensator de 5 nF ~i un cablu ecranat, Receptorul se fixeazii in gama de unde lungi pe freeventa de 250 kHz. Dintr-un generator de radiofrecventa modulat se injecteazii in circuitul Ll Cillo prin borna de intrare (eondensatorul de 50 pF), un semnal cu freeventa de 16 MHz ~i cu nivel de 100 fLV, Condensatorul variabil se fixeaza In pozitia minima a capacitiitii (deschis complet), Se roteste apoi miezul bobinelor Ls, L, pina clnd in difuzorul receptorului se va auzi semnalul modulator al generatorului (800 Hz sau 1 000 Hz). Se roteste §i miezul hohinelor Ll L. pina cind in difuzor se simte un maxim al semnalului, In felul aeesta

eoJeepa erlstal

a fost acordata gama de 19 m. Pe axul condensatorului variahil fixlim un buton cu un punct sau 0 linie indicatoare. In pozttia mentionata, notam In dreptul punctului indicator numarul 19. Aplicam apoi, din generator. un semnal eu frecventa de 12 MHz. Rotim condensatorul variabil ,i in punetul unde receptlonam acest semnal notarn 25, deci gama de 25 m. Operatia se repeta ~i pentru Ireeventele de 9,6 MHz; 7,3 MHz ~i 6,1 MHz, respectiv benzile de 31 m, 41 m ~i 49 m. Toate aceste puncte Ie vom nota, ca mai sus. Pe scala aparatului de radio, tn dreptul frecventei de 250 kHz unde a stat acul de scalA in timp ce am acordat adaptorul, tragem 0 dunga cu cerneala sau cu vopsea. Clad se doreste receptionarea unei game de unde seurte, se Iixeaza aceasta gama intii din butonul condensaterului C~l al adaptorului. Rotind apoi ~i butonul de acord al radioreceptorului, se deplaseaza acul sealei in jurul Ireeventei de 250 kHz. In felul acesta se obtine extensia de banda, respectiv 0 selectivitate foarte buna. Convertor cu cristal ,entm unde scurte Folosind un cristal cu 0 Ireeventa adecvata se poate construi un convertor simplu ~i extrem de stabil (fig. 41). Frecventa cristalului se alege In functie de gam a in care se receptioneaza, Plaja este de plus-minus freeventa intermediara (de exemplu, 455 kHz), in fiecare parte a frecventei cristalului. Semnalele captate de antena sint trecute prin condensatorul C1 la circuitul rezonant Ll - G" acordat pe frecventa dorita. Astfel, de exemplu, L, poate avea 13 spire din strmli CuEm o 0,3 mm pe 0 fer ita 0 6 mm cu 0 lungime de aproximativ 28 mm. Priza se face la spira a patra, numarata din partea legata de masa. Aceasta prizl se face pentru un cuplaj optim, adaptlndu-se impedantele. Semnalele sint ampIificate de tranzistorul T. (EFT 317. AF 139, P 401 etc.) ~i amestecate cu trecventa gener ata de cristal. Diferenta intre cele doua free vente trebuie sa • • coleetia eriJtal •

Fig. 41

CUART

fie cgala cu frecventa intermediara pe eare este acordat reeeptorul folosit, semnalul obtinut introducindu-se prin C4 la prirnarul primului transformator de Irecventa intermediara. Se recornanda folosirea eonvertorului la receptoarele eu tranzistoare portabile sau de buzunar la care nu se poatc receptiona garna de unde scurte, Nu se recomanda folosirea la aeele aparate de buzunar care poseda numai doua tranzistoare de frecventa intermediara, rezultatele in acest caz fiind mediocre. Folosirea convertorului se face astfel: se cupleaza ® 0 antena exterioara de aproximativ opt metri, se aduce • eoleetla cristal •

eondensatorul variahil in pozitia minima si se roteste lncet pina apar posturile din gama. Clnd se ajunge la frecventa exacta a eristalului, nu se va mai auzi nimie ; trecind insa de aeest punct se face receptia in continuare. De remareat ca se vor receptiona ~i Irecventele imagine (acestea se aud mai slab). Daca cristalul are o Irecventa mai mare decit eel recept ionat, intii apare semnalul real, iar apoi semnalul imagine ~i invers, daca frecventa cristalului este mai mica decit cea receptionata, apare semnalul imagine ~i apoi semnalul real.

Adaptor pentru unde ultrascurte

In localitatile deservite de emitatoare ce lucreaza in gama undelor ultrascurte, programele emise de acestea pot fi receptionate ~i eu ajutorul unor montaje simple, cum ar fi eel din fig. 42. Montajul se numeste adaptor fiindea el poate avea rezultate optime numai daca iesirea sa estc cuplata la un amplifieator de audiofrecventa. La bobina L, se conecteaza antena (0 antena de televizor, 0 antena dipol special construita sau chiar doua fire).
4000
-'JV

3
"'
2
Fig. 42
61

coleetia cristal

Bobina L. Iii condensatorul variabil C. Iormeaza un circuit oscilant eu ajutorul caruta se selecteaza postul dorit. Tranzistorul 7\ Impreunii cu piesele aferente formeazli un etaj de superreactie, deei pe baza tranzistorului T. se aplica semnalul detectat, adici ehiar semnalul de audiotrecventa. Acest semnal este amplificat de tranzistorul T. Iii introdus la borna de picup a unui radioreceptor sau ascultat tntr-o pereehe de e8liti. Tranzistcrul T. este de tip AF 139. 2 SA 235. P 403, OC 171 ete., iar tranzistorul T. elite EFT 353. EFT 323, EFT 319. MP 42, AC 125, OC 72 etc. Bobinele L. - L. se confectioneaza pe 0 carcasa din material plastic, prespan sau chiar carton cu diametrul de 10 + 12 mm. Sirma de bobinaj Iolosita este din cupru izolatA cu email Iii eu diametrul de 1 mm sau 1,2 mm, Pentru L, se bobineaza 3 - 4 spire, iar pentru L. se bobineazA 7 spire. Bobinajul este spira linga spira, iar distanta intre cele doui bobine este de 2 mm. In carcasa se Iac 4 gauri in care se introduc terminalele celor doua Infiiliurari, fiindca orice deplasare a spire lor atrage dupa sine modificari in funetionarea montajului. La spira 5 (dinspre colector) a infaliuriirii LI, se desizoleaza putin sirma Iii in ace I punct se lip elite un fir sau chiar terminalul condensatorului de 2 oF ee lie cupleaza la emitor. Condensatorul G. are capacitatea maxima de 30 pF Iii este recomandabil sa fie eu dielectric aer, dar, practic, au dat bune rezultate Iii condensatoarele trimer pe suport ceramic. o functlonare stabila se obtine numai daca etajul cu superreactle este construit cit mai rigid, eu conexiuni scurte Iii eventual introdus Intr-un eeran metalic, Alimentarea se face cu 9 V, consumul de curent fiind foarte mic,

eolee\l. eristal •

Capitolul III

GENERATOARE $1 Al\fPLIFICATOARE DE SEtlNAL

Pentru verificarea ~i reglarea aparatelor electronice se impune utilizarea unor semnale audio sau radioIrecventa, semnale obtinute din montaje anume construite numite generatoare. In alte situatii urrnarim lntarirea semnalelor, deci trecerea lor prin amplificatoare. l\1ajoritatea montajelor de acest fel, intilnite in practica pentru a indeplini anumite cerinte imp use, contin un numar Insemnat de piese componente. Constructorilor amatori, in special Incepatorilor, Ie prezentam citeva montaje simple care le pot aduce servicii importante in practica montarii ~i experimentsrii diverselor aparate, Minigenerator AF

Un montaj deosebit de simplu care poate genera un semnal cu frecventa in jur de 1 000 Hz este prezentat In schema din fig. 43. Acest montaj Ioloseste doua
Dip

8n

Pig. 43

68

eoleetla eristal

pnp, Constanta

eomplementare adica unul npn si eelalalt de timp data de condensator si rezistor stahileste toemai valoarea frecventei generate, Marind valoarea condensatorului, frecventa va scadea, Cele doua tranzistoare pot fi Be 171 - BC 177 sau AC 180 - AC 181 deci perechi de aceeasi putere. Montajul se preteaza foarte bine a fi utilizat ca generator pentru lnvatatul alfabetului Morse, ca sonerie sau avertizor sonor etc. Difuzorul poate fi Inlocuit ~i cu 0 casca telefonica, Generator pentru 1000 Hz

tranzistoare

Reglarea ~i verificarea lantului de audiofrecventa din ernitatoare sau receptoare implica utilizarea unor generatoare de audlofrecventa de bunA calitate. Evident., exista 0 gama foarte variata de scheme pentru aceste constructii, unele mai complexe, altele mai simple. Radioamatorii, in afara unor reglaje ale modulatoarelor, au nevoie citeodata, pentru reglarea gradului de modulatie, ~i de un generator cu Irecventa fid, mai simplu ~i de mid dimensiuni. Pentru 0 Irecventa fixa de 1 000 Hz se poate construi generatorul din figura 44. Generatorul eontine un tranzistor pnp ~i 0 retea de defazare, In locul tranzistorului EFT 353 poate fi montat

.----.----0 -9V

lI'ig. 44

orice aIt tranzlstor pnp avind un factor de amplificare ~ mai mare de 40. Din potentiometrul eu valoarea de 5 kO, eu variatle Iiniara a rezistentei, se regleaza gradul de reactle, res':' pectiv nivelul semnalului de audiofrecventa (in anumite limite). Oseililtor RF Oscilatorul prezentat In schema din fig. 45 are calitatea simplitatii, utilizind un singur tranzistor (npn) de tip BC 107, BC 109, BC 177, BF 214 ~i in acelasi timp Iurnizeaza un semnal cu 0 foarte buna stabilitate a Irecventei, Tensiunea de alimentare a montajului este stabilizata de dioda Zener DZ 309. Elementul pe care constructorul urmeaza sa-l conIectioneze este bobina L. La aceasta se Ioloseste 0 carcasa din material plastic cum ar fi cele de Ia frecventa intermediarli din televizoare. Clnd oscilatorul urmeaza sa genereze 0 Irecventa mai mare de 10 MHz, pentru bobinaj se va folosi sirma CuEm 00,4 mm. Astfel, pentru valorile din schema ~i bobina L avlnd 14 spire hobinate una linga alta, generatorul va debita oscilatti cu Irecventa de 12 MHz ± 0,1. Cu 0 bobina avlnd 35 de spire din strma CuEm 00,25 mm, oscilatorul va
Fig. 45

coleetia eristal

debita frecventa de 5 MHz. Dupa etajul oseilator se poate monta un etaj separator. Bobina va fi montata in ecran, iar condensatoarele fixe vor fi eu mica sau stiroflex. OseOator en cnart Majoritatea oscilatoarelor cu frecven~ fixa la care Be urmareste 0 mare stabilitate utilizeaza ~i un cristal de euart. Montajul prezentat In schema din fig. 46 Iuncponeaza bine daca cristalul utilizat are frecventa cuprinsa Intre 5 MHz ~i 10 MHz. Acest gen de oscilator este cunoscut ~i sub denumirea de asci/alar Pierce. Tranzistorul este de tip npn BC 107, BF 214, BF 215 sau echivalent, Clnd se urmareste ca Irecventa de iesire sa fie chiar frecventa proprie a cuartului, atunci circuitul oscllant din colectorul tranzistorului va fi acordat pe aceastl Irecvents, Astlel, pentru freevente cuprinse Intre 6 MHz ~i 10 MHz, bobina Ll are 12 spire din sirma CuEm 00,3 mm, bobinate splra linga spira pe 0 carcasa 0 10 mm. Bobina L. are 3 spire bobinate la distanta de 3 mm de Lu utiliztnd aceeasi strma, Cu acest oscilator se poate obtine la iesire armonica a 3-a a frecventei cuartului prin acordarea lui L1C pe aceasta armonica.

86

Fig. 4d

eo1ectia cristal

Socul de radlofrecventa L, se face din slrma CuEm 0,1 mm, bobinind pe orice carcasa cu miez de feritii un numar de 150 de spire. Condensatorul a este de tip trimer avind capacitatea de 4 -;. 40 pF. Alime ntarea se face cu 9 V din baterii sau dintr-un redresor stabilizat.
12}

Osellator eo eoart,

eo doni

tranzistoare

Montajul prezentat in schema din fig. 47 are avantajul unei pronuntate stabilitati a Irecventei intr-o gama foarte larga, respectiv tntre 1 MHz ~i 20 MHz. Se ohserva In acelasi timp ca in montaj nu intervin circuite acordate, Tranzistoarele folosite, atit TI cit ~i T I, sint de acelasi tip, pnp, cum ar fi AF 139, P 410, P 411, 2 SA 235, EFT 317, EFT 319 etc. Montajul poate fi realizat ~i cu tranzistoare npn, singura modificare ce intervine fiiud sehimbarea polaritati! sursei de alimentare. Din eondensatorul trimer, montat In baza tranzistorului T1, se pot aduce mici modificar] ale frecventei, de ordinul a clteva sute de hertzi, La acest montaj, oscilatoarele cu cuart se pot schimba dupa dorinta, Intr-o plaja mare de frecvente, fira a fi nevoie sa intervenim in circuit. Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de 9 V, dar Iunctioneaza ~i eu tensiunea de 4,5 V. Consumul de curent este foarte redus, maximum 4 mAo

Fig. 41

eoleet1a eristal

Oscilator pentrn verificari Verificarea unor etaje de audiofrecventa sau de radiofrccventa se poate face cu montajul din fig. 48 care furnizeaza un semnal de audiofrecventa de 800 Hz ~i un semnal de radiofrecventa de 450 kIlz modulat cu 800 Hz. Constructorul amator va confection a pe 0 carcasa de Ierita tip oala (de la transformatoarele de Irecventa intermediara folosite la radioreceptorul "Turist") bobinele Ll lii Lt. Astfel, bohina L, are 30 de spire, iar L. are 110 spire, ambele eu strma din cupru emailat plus matase, cu diametrul 0,1 mrn, Dupa ce montajul a fost realizat, se cupleaza borna RF la antena unui radioreceptor ~i Indifuzorul acestuia trebuie sa se auda semnalul de 800 Hz. Daca nu se aude, se inverseaza legaturile Ia bornele infa~urarii L1• In cazul existentei semnalului, se regleaza pentru auditie maxima potentiometrul P lji miezul bobinei. Cu aceasta operatie, generatorul este gata pentru utilizare. Semnal de audiofrecventa se ia de Ia borna AF. In toate cazurile de verificari, borna de masa se .1eaga Ia sasiul aparatnluice urmeaza a fi controlat. Tranzistorul este EFT 317, EFT 309, P 401 etc.

eohe4ia elMW

Osellator ,'erifieator

TV

Gcneratorul din fig. 49 este deosebit de util atunci clnd se veri fica huna Iunctionare a unui televizor, intrucit semnalul generat de el poate fi euplat atit la intrarea in comutatorul de canale, cit ~i in etajele amplificatoare de Irecventa intermediara, verificindu-se in special calea de imagine. Pentru realizarea practica a acestui generator, constructorul va confectiona in primul rind bobinele. Pe o carcass cu diametrul de 9 mm, pentru Ll se vor bobina un numar de 7 spire din conductor CuEm 0 0,6 mm, ell pas 0,2 mm. lntre spirele lui Ll se vor bobina 5 spire din slrma izolata eu matase sau material plastic, cu diametrul de 0,1 mm. Bobina La se realizeaza pe 0 carcasa prevazuta cu miez de ferita cu diametrul de 2,5 -:-3 mrn, carcasa ce poate fi luata de la 0 bobina de unde scurtc din aparatele de radioreceptie, Pe aceasta carcasa se bobineaza 115 spire, spira peste spira, Iolosind slrma de cupru izolata cu email plus matase, de diametru 0,1 mm. Tranzistorul din aceasta schema este pnp, tip EFT 317, P 416, AF 139 etc. Condensatorul C" are capacitatea maxima de 25 pF. Pentru a verifica un televizor, bohina La se cupleaza la borna de antena a televizorului. Se lnchide contactul

----.aiE$iRE

Fi,.49

..

eoleetfa crista]

KI !}i se manevreaza condensatorul G" pinli cind pe ecranul televizorului apar dungi verticale. Numarul de dungi de pe ecran poate fi marit sau micsorat prin rotirea miezului de ferita din hobina La. Se deschide apoi contactul R, ~i se lnchide contactul AI' In aceasta situatie, pe ecran trebuie sa apara dungi orizontale, Numarul aces tor dungi ~i stabilitatea lor se obtine prin actionarea potentiometrului P. In felul acesta se poate verifica buna Iunctionare a unui televizor, Intr-un timp foarte scurt. Daca montajul este construit ca 0 unitate a unui instrument de mlisura mai complex, atunci va trebui introdus intr-o cutie metalica spre a fi ferit de efecte exterioare, Alimentarea se face cu 4,5 V dar poate fi facuta lji cu 9 V. Generator RF modnlat Acordarea lJi alimentarea unui radioreceptor impune utilizarea unui generator de semnale de radiofrecventa, specializat. In acest scop este eonceputa schema din fig. 50, schema ce reprezinta un generator de radiofrecventa modulat in amplitudine lji care acopera gama de frecvente cuprlnsa intre 150 kHz lji 30 MHz. Constructiv, generatorul de radiofrecventa dispune de 4 circuite oscilante comutabile prin comutatorul duhlu Si - S•• Cele 4 bobine se executa pe carcase cu diametrul de 10 mm prevazute cu miez reglabil de ferita. Bobina Ll va avea 440 de spire din slrma CuEm 00,12 mm, cu prizli la spira 110. Lapmea bobinajului este 8 mm. Bobina L. are 165 de spire din CuEm 00,15mm cu priza la spira 48, latimea bobinajului fiind 4 mm, Bobina La are 65 de spire din sirma CuEm "0,25mm cu priza la spira 18, bobinajul fiind spira tinga splra, Bobina L, are 24 de spire din sirma CuEm "0,45 mm, cu priza la spira 7, bobinate spira linga spira, Numarul de spire pentru prize slnt calculate fata de punctul de masa al Iiecare! bobine, Condensatoarele CI• CI, G. lji C, sint semivariabile cu capacitatea de 5 + 30 pF. eoleelia crista) •

'70

-'~-- ~
u~

.. CIt"'.

..

u..

>
'--{=J-

1-t

Q)

u..
~

eoleetia eristal

ft

Acordul in fieeare gama se face din eondensatorul variabil C•• Cu Irecventele fundamentale obtinute de la cele 4 circuite oscilante se pot aeoperi urmatoarele game: 150 kHz -:-365 kHz; 365kHz -:-850 kHz; 850kHz -:-2 MHz; 4 MHz -:- 10 MHz. Cu armonica a 2-a din gam a 3 se acopera intervalul 1,7 MHz - 4 MHz; cu armonica a doua din gama 4 se acopera intervalul 8 MHz - 20MHz iar cu armonica a 3-a din gama 4 se acopera intervalul 12 MHz - 30 MHz. Rezulta deci ca acest generator lucreaza pe 6 game de Irecventa. La etalonarea scalei condensatorului Cf), trebuie tinut cont de Iaptul ea pentru pozitia 4 a eomutatorului S, de exemplu, apar 3 scale cu Irecvente. Tranzistorul T. din oseilatorul de radiofrecventa este de tip AF 139, P 411. 2 SA 235 etc. Acest oscilator poate fi modulat in amplitudine cu un semnal de 400 Hz dat de oscilatorul de audiofrecventa echipat eu tranzistorul T 1. Oscilatorul de audiofrecventa este de un tip mai special §i anume are in components sa un filtru dublu T. Pentru amorsarea oseilatorului, se regleaza potentiometrul PI iar contactul k trebuie sa fie deschis, Tranzistorul Tl este cu factor .de amplificare cit mai mare (de pilda, EFT 353). Prin simpla functionare a oseilatorului de audiofrecventa se moduleaza in amplitudine §i generatorul de radiofrecventa Intruclt polarizarea bazei tranzistorului T I este dictata de circuitul de colector al tranzistorului T1• Gradul de modulatie este de 30 - 40%. Daea se inchide cootactul E, oscilatlile de 400 Hz Inceteaza, iar generatorul de radiotrecventa devine nemodulat. Etalonarea scalelor generatorului se face prin comparatie cu un alt generator sau reeeptionlnd semnalele cu un receptor bine etalonat. In cele 4 game de bazii, capetele de gama se fixeaza din miezul Iiecarei bobine pentru frecventa inferioara §i din condensatorul semivariabil pentru Irecventa superioara. Nivelul de radiofrecventa se regleazii din potentiometrul PI. Alimentarea se face cu 9 V ~i se stabilizeaza la 8 V cu dioda Zener DZ 308. eolectia eristal •

Generator }Iorse In prima faza de invatare a alfabetului Morse, radioamatorul se deprinde cu manipularea, deci cu transmiterca corecta a semnalelor, Se poate folosi in acest scop un mic generator audio, capabil sa emita un semnal cu Irecventa in jur de 1 000 Hz, comandat de manipulator (fig. 51).
Fig. 61

Controlul transmisiei se poate face In difuzor dar, pentru a nu deranja pe cei din jur, eel mal indicat este ca receptia sa se faca in ca~ti. Alimentarea se face dintr-o baterie de 9 V (eventual doua de 4,5 V legate in serie). Montajul este extrem de simplu, utilizind un tranzistor de mica putere pnp din tipul EFT 319 -EFT 323, indiferent daca este de radio sau audiofrecventa. Mai mult chiar, poate fi utilizat ~i un tranzistor npn, inversind legaturile la baterie ~icondensatorul electrolitic. Constructia se poate monta pe 0 bucatica de carton. iar terminalele pieselor se pot interconecta prin rasucire. Din potentiometru se regleazli frecventa de oscilatie. Amplificator pentro mfcrofon

o sonorizare Imprevlzata se poate face utilizind amplificatoarul AF de la un aparat de radio, iar ca microfon, un difuzor montat ca in fig. 52. .
• coleetla crista)

'J8.

r------O

+ 4 +12V

Fi,.

62

4.7k0

r-i:==J-4f---j}---o
1O}'F BC107 Dif

IE$lRE

4.Q

Difuzorul poate fi de orice tip cu Impedanta de la la 16.0. Tranzistorul, care poate fi BC 107 sau BG 108, BC 109, BF 214, BF 215 etc., se monteaza chiar Ilnga difuzor. Printr-un cablu ecranat, iesirea de la condensatorul de 10 !J.F se leaga la borna de picup a aparatului de radio. Evident, in loe de difuzor se poate monta un microfoa. Alimentarea se face de la baterii separate sau de la aparatul de radio. Amplificator RF

Mul~i autcmobluett utilizeaza in autoturismul lor radioreceptoare portabile, neadecvate acestul scop, Un astfel de radioreceptor, cum ar fi "Albatros", ..Mamaia", "Zefir" etc., nu este prevazut cu anted exterioara pe gama undelor medii ~i lungi, iar cu antena de feritii receptia este nesatisfacatoare datorita ecranului electromagnetic al caroseriei ~i, in plus, nivelul parazltilor dat de sistemul de aprindere este foarte Acest tip de radioreceptoare poate fi totusi folosit daca se reeurge la folosirea unui amplificator suplimentar cu un singur etaj, amplificator ce se monteaza ehlar In radioreceptor (fig. 53). Prin acesta, la aparat se poate ." coneeta 0 antena exterieara, Tranzlstorul folosit poate

pronuntat.

coleetia cristal

Fi,.

63

l
4, 7nF

6+12V

II
II

O,IJ1F

II II

fi EFT 317, AF 139, P 401 cu factor de amplificare de eel putin 40. Antena exterioara, prin intermediul unui cahlu ecranat, se cupleaza la baza tranzistorului printr-un condensator de 4,7 nF. Iesirea etajului, tot printr-un condensator, se eu... pleaza la bobina L, care are 25 de spire cu strma de CuEm 00,1 mm, infa~urata pe unul din capetele barei de ferita a antenei radioreceptorului. Nu slnt necesare reglaje deosebite. Amplifieatoue de antenl penna UUS Sensibilizarea aparatelor de radioreeeptie in banda de unde ultrascurte se poate face cu amplificatorul din fig. 54. Acest amplificator se monteaza chiar in aparat ~i la el se cupleaza antena telescopica proprie aparatulul,

L,

Fig. 64

'15

coleelia cristal

BF200

680pf Fig. 66

+ 12"

70

Bobina L, este construita fara carcasa, din slrma de eupru argintat 00,5 mm si are 15 spire. Diametrul bobinajului este de 7 mm, iar pasul de bobinare 0,4 + 0,5 mm. Constructiv,bobina La este identica cu L, dar la spira 3 de la colectorul tranzistorului se conecteaza coadensatorul de cuplaj cu blocul UUS din radioreeepter, Tranzistorul folosit este BF 183, BF 200 sau chiar BF 214. Cele doua condensatoare semivariabile au capacitatea de 2,5 + 8 pF. Montarea amplificatorului se face pe 0 p1acu1:li de circuit imprimat astfel ca cele doua bobine sa aiba axele perpendiculare. Dupa ce amplificatorul a fost montat se cauta UB post din gama UU S ~i se rotesc eele dona condensatoare C1 ~i C. pentru audltia maxima. Montajul din fig. 55 poate amplifica semnalul cuprins intre Irecventele de 65 + 85 MHz. Antena cu impedanta de 300 n se cupleaza la bornele infa~urarii Lh iar infa~urarea L. se leaga la un cabin ceaxial cu impedanta de 75 care face legatura cu amplificatorul. Bobina Ll se realizeaza pe 0 carcasa cu. diarnetrul de 6. mm prevazuta cu miez magnetic ~i are 2 spire din sirma CuEm cu diametrul de 0,3 mm bobinate cu pas de 0,3 mm. Peste L, se bobineaza, din aceeasl slrma, bobina L. care are 0 singura spira, Un capat al bobinei L. se leagii la miezul cablului coaxial, iar celalalt capat Ia eamasa cablului coaxial.

eoleetia eristal

Tranzistorul de tip BF 200 sau BF 180 sau BF 183 este euplat eu baza Ia masa, Circuitul de iesire L; - L, se confectioneaza pe acelasi tip de carcasa ea ~i circuitul de intrare. L, are 4 spire iar L, are 2 spire din slrma CuEm 00,9 mm. La bobina L, se cupleaza cablul p anglica cu impedanta de 300 O. lntregul amplificator se monteaza In aparatul de radio. Dupa ce amplificatorul a fost pus in Iunctiune, se roteste miezul bobinelor L3 - L, pentru a receptiona un post, apoi se regleaza ~i miezul bobinelor L 1 - L. pentru maxim de auditie, Toate aceste reglaje se Iac cu antena nefixata pe piloni si numai dupa ee amplifieatorul a fost reglat, antena se ridica pe pilonul de sustinere, se orienteaza ~i se rigidizeaza, Acest montaj este recomandat pentru receptie la mare distanta, Amplifieator AF Amplificatorul din schema prezentata in fig. 56 poate fi utilizat lntr-un pieup mono cu doza piezoelectrica, Cele doua tranzistoare In montaj Darlington asigura o amplificare mare ~i 0 impedanta de intrare a amplifieatorului de ordinul sutelor de kiloohmi. Dad tranzistorul este BC 109, iar T. este BC 107, la ieslre se poate ohtine 0 putere de 200 mW. Se recomanda utilizarea unui difuzor eu impedanta de 6 + 160.

r,

",gy

O'f
Fig. 66

~a

ertstaJ

Montind in locul tranzistorului Be 107, un tranzistor BD 135, sau BD 137, puterea amplificatorului creste simtitor fiind necesar reglajul volumului din potentlometrul de 1 M.a. Acest amplificator poate fi Intrebuintat I}i ca eta} final la un radioreceptor, pentru control la un emitator etc.

coleelia cristal

Capitola) IV

INSTRUMENTE DE MASUR!

Folosind instrumente de masura, constructorul amator poate asigura functionarea la parametri optimi a montajelor pe care le-a realizat. In schemele de mai jos se prezinta 0 suita de astfel de instrurnente, ee pot fi construite cu ajutorul a 1-2 tranzistoare ~i a citorva piese usor de procurat, Voltmetrn electronic

Cu voltmetrele electronice se efectueaza masuratori de preelzie a tensiunilor pe aparatura tranzistorizata, Aceste instrumente trebuie sa aibli 0 impedanta mare de intrare pentru a nu produce perturbatii in regimul de functionare a aparatului supus masuratorii, atunci clnd sint conectate. In fig. 57 este prezentata schema electrica a unui voltmetru electronic care poate masura tensiuni de c.c. cu valoarea maxima de 25 V ~i care prezintii 0 Impedanta de intrare mai mare de 200 k!l. Voltmetrul este prevazut cu 3 game de mi'isura ~i anume 2,5 V, 10 V ~i ~5 V. Comutarea pe fiecare gama se face din comutatorul triplu 81 - S. - S3' Stabilitatea in Iunctionare este dictatli de Iaptul ci slnt utilizate doua tranzistoare npn de tipul BC 107, BC 109 cu coeficienti de amplificare cit mai apropiati. Instrumentul indicator I este un microampermetru cu sensibilitatea de 100 + 800 fLA. In schema mai slnt 5 potentiometre cu varia tie liniara a rezistentei, dintre care numai PI va fi cu ax • colectia cristal

79

9V

scxo
Fig. 61

80

normal, restul fiind semivariahile, Dupa ce instrumentul a fost construit, toate potentiometrele se a~azii la valoare medie. Se alimenteaza apoi cu energie si, farii a aplica semnal la intrare, se roteste potentiometrul PI pinii clnd instrumentul indica valoarea zero. Se comuta pe pozitia 1 IIi se aplica Ia intrare 0 tenslune de 2,5 V, apoi se roteste potentiometrul Pa, pina cind instrumentul va indica valoarea maxima; daca nu se ohtine aceasta indicatie, atunci se roteste IIi potentiometrul PI. Se trece apoi comutatorul pe pozitia 2 ~i se aplica Ia intrare tensiunea de 10 V. Se roteste apoi potencoleetia cristal •

tiometrul P~ plna cind instrumentul indica valoarea maxima. In acelasi mod se etaloneaza !?iindicatia maxima pe scala de 25 V, binelnteles operind asupra potentiometrului p•. Gradarea Iiecarei scale in parte se face apliclnd la intrarea voltmetrului tensiuni cunoscute, De exernplu, etalonarea pe scala de 2,5 V se face astfel : se verifica daca fara semnal la intrare instrumentul indica zero; in caz contrar, se reglcaza potentiometrul Ps- Se ap lica ap oi 0 tensiune de 0,5 V !?ise noteaza pc scala aceasta i ndicatie, procedtnd la fel !?ipentru tensiunea de 1 V. In continuare, se mareste tensiunea la intrare cu cite jumatate de volt plna clnd se ajunge la 2,5 V, care reprezinta indicatia cap de scala. In aceeasi maniera se gradeaza si celelalte scale, numai ca tensiunea va fi din volt in volt pentru scala de 10 V si din 5 in 5 volti pentru scala de 25 V. Voltmetru eleetronle eu impedantl de intrare mare

Un voltmetru electronic cu impedanta de intrare foarte mare respectiv de ordinul megohmilor este prezentat in schema din fig. 58. Tensiunile masurate sint pina la 20 V, pe 3 scale. Pe scala 1 se masoara tensiunile intre 0 V !?i 5 V, pe scala 2 tensiunile intre 0 V !?i10 V iar pe scala 3 tensiunile intre 0 V !?i 20 V. Acest instrument este indicat in special pentru aparatura tranzistorizata ~i numai pentru tensiuni de c.c, . Cele doua tranzistoare T1 !?i T. slnt Be 107, in montaj Darlington. adica repetoare pe emit or, fapt care ereeaza impedanta mare de intrare. Instrumentul indicator M este un microampermetru cu sensibilitate de 100 ILA. o particularitate a montajului eonsta in folosirea a doua surse de alimentare, una de 9 V ~i alta de 27 V. Pentru etalonare, se scurteircuiteaza intrarea !?i din potentiometrul P Be regleaza indicatia zero a instrumentului. Se introduce ap,oi la iDirare 0 tensiune de

81

eoht1fa eristal

Fig. S8

5 V (pentru scala 1) !}ise regleaza potentiometrele de 25 kn astCel ca instrumentul sa indice valoarea maxima (cap de scala). Se scoate tensiunea de 5 V. se pune iar In scurtcircuit intrarea !}ise verifica daca s-a mentinut punctul de zero. Daca a Cost nevoie de un retus din potentiometrul P, atunci se desface scurtcircuitul, se aplica din nou tensiunea de 5 V la intrare ~i iarii!}i se regleaza indicatia cap de scala. Pe celelalte scale se introduc numai tensiunile de 10 V. respectiv 20 V. ~i din potentiometrele de 50 kn, respectiv 100 kn, se regleaza indicatia cap de scala [deviatla maxima a acului indicator). Dupa aceste reglaje de indicatli extreme. de zero ~i maxim, se trece la etalonarea fieciirei scale de masura, Ca sursa de tensiune se poate lua un grup de baterii legate in serie, de pilda, 5 baterii de cite 4,5 V. In paralel se leaga un potentiometru liniar de 50 kO ~i de pe acesta se culege tensiunea necesara etalonarii. Etalonarea se face prin comparatie cu un alt voltmetru de precizie ea in fig 59.

50
IC..Q
8t
Fig. 69

eolee,.a eristal

Pentru scalele 1 ~i 2, notatiile se tree din volt In volt. Pentru scala 3. notatiile se tree din 5 in 5 V iar intre aceste puncte se tree Iji notatiile pentru fieeare volt. Ohmmetru Ohmmetrul prezentat In fig. 60 este destinat a masura valori de rezistente electrice cuprinse intre 1 Iji 900 n adica tocmai valorile ce pot fi masurate mai greu eu alte instrumente, Dupa cum se vede din schema. acest aparat este Ioarte simplu ~i nu necesita decIt un instrument indicator. un potentiometru, un rezistor Iji sursa de ali men tare. Instrumentul indicator 1 are rezistenta interna de aproximativ 100 n I}i deviapa totala a aeului pentru 1 mA. Pentru gradarea scalei, se Inehide eontactul K, se pun in scurtcircuit bornele AB Iji se regleazli potentiametrul de 250 n pin! elnd Indicatia instrumentului este maxima, ceea ee indica R. = O. Conectind apoi rezistoare de diverse valori Intre 1 n Iji 900 n (valori cunoscute) se noteazli pe scala aceste valori Iji gradsrea este terminata,

~-----------o o---~
A B
Fig. 60

Rx

88

eoleetia eristal

Clnd urmeaza sa masuram un rezistor, mai intii stabilim contactul K, apoi reglam valoarea zero din potentiometru (AB in scurtcireuit) ~i prin coneetarea acelui rezistor la bornele AB, pe scala ii vom citi direct valoarea in ohrni. Verificator de elreulte Verificarea continuitatii unor circuite sau chiar a unor rezistoare se poate face ~i folosind un instrument eu Indicatie sonora cum este eel din fig. 61.
Fig, 61

Acesta este de Iapt un oscilator care primeste alimentare toemai prin rezistorul ce urmeaza a fi verifieat l1icare se eupleaza la bornele AB. Tonul generat este in Iunctie de valoarea rezistorului. Se pot masura rezistoare eu valoarea maxima de 1.5 M.a. Tranzistorul Teste de tip AC 125, EFT 353. EFT 323 etc.. iar dioda D esteEFD 108. Translormatorul de iesire T r este de tipul eelor utilizate la aparatele de radio ..Miorita" sau MMamaia". iar difuzorul este tip miniatura cu impedanta bobinei mobile de 4 .;- 80. Microampennetra electronio

$fo

Cu montajul prezentat in fig. 62 se pot masura curenti avind valori de 5 .;- 100 ,.,.A, valori greu de masurat cu un instrument obisnuit,

eeleetta eristat

Fig. 62

Tranzistorul este de tipul EFT 353, EFT 319 etc. De remarcat insa ca datorita principiului Iolosit, indicatia instrumentului, respectiv sensibilitatea mentajului, depinde de factorul de amplificare a tranzistorului utilizat. Montajul este practic 0 punte ce are Intr-un brat tranzistorul. Instrumentul indicator folosit are sensibilitatea lntre I rnA ~i 5 mA. Etalonarea se face dupa un instrument verifieat. Se procedeaza asttel : se pune montajul in Iunctiune si, scurtcircuitlnd intrarea, cu ajutorul potentiometrului p. se regleaza indicatla zero; se Inseriaza apoi lntr-un circuit aparatul tmpreuna cu instrumentul etalon ~i nn rezistor corespunsator fpentru limitarea curentului) tn asa tel lnctt tensiunea aplicata sa produca un curent de ordinul microampenlor, Indicatia maximA (cap de scala) a microampermetrului electronic se regleaza din potentiometrul PI pentru a fi corelata cu cea a instrumentului etalon; se verificli din nou Indicatia zero ~j se revine la indicatia de cap de scala. . La utilizarea curenta, tnaintea masuratorf se ajusteaza indicatia zero. calibrarea verificiDdu-se trimestrial Consumul redus permite folosirea unci baterii de tip R 6. • eoIeetia erista)

88

Instrumente

pentra mlsurarea

eondensatoarelor

Cele mai multe instrumente pentru masurarea condensatoarelor se bazeaza pe sistemul unei punti echilibrate, dar aceste elemente de circuit mai pot fi masurate utilizindu-se ~i alte montaje ca, de pilda, eel din fig. 63. In aceasta schema, cele doua tranzistoare furnizeazi 0 tensiune de radiofrecventa iar diodele Impreuna cu instrumentul M formeaza un voltmetru electronic. Intre voltmetru ~i generator se intercaleaza condensatorul ce urmeaza a fi masurat, deci valoarea indicata de voltmetru va depinde de valoarea capacitaW condensatorului,

Fig. 63

86

Tranzlstorul r, de tip EFT 317, EFT 319, P 401. AF 139 etc., eehipeaza un etaj oscilator care genereaza un semnal cu Irecventa de 420 + 480 kHz. Bobina L poate fi luata de la un transformator de Irecventa intermediara de la aparatele cu tuburi electronice sau se construieste pe 0 carcasa de material plastic cu diametrul de 12 mm prevazuta cu un miez feromagnetic. Pe aceasta carcasa se bobineaza 150 de spire cu slrma CuEm 00,1 + 0.15 mm. Priza pentru conectarea emitorului se scoate la spira 20 de la masa, Semnalul de la tranzistorul T 1 este preluat de tranzistorul T. !1iamplificat. Tranzistorul TI este de acelasi tip cu 7\. r n colectorul tranzistorului T. este montat coleelia cristal •

socul de radiofreeventa' S. Acest soc este realizat pe o carcasa identica cu a bobinei L. bobinlnd 350 de spire eu slrma CuE m "0.1 mm, Cele doua diode Dl ,i D. slnt de tip EFD 108, AA 112. 1 N 54 etc. Instrumental indicator M este un miliampermetru cu sensibilitatea de 1 mAo In paralel cu instrumentul de mlisura stnt montate doua potentiometre semireglabile eu valoarea de 1 kO care ajuta la etalonarea scalei instrumentului, Clad in circuit se ana potentiometrul Pl. se pot masura condensatoare cu valoarea de 10 + 100 pF, iar clnd In circuit se ana PI. se pot masura condensatoare cu valoarea de 100 + 1 000 pF. Etalonarea scalei i nstrumentului M se face astfel: Se alimenteaza montajul cu 9 V §i se introduce in circuit potentiometrul Pl. La bornele de masura se cupleaza un condensator cu valoarea cunoscuta, de pilda 100 pF. Se roteste apoi PI pina cind acul instrumentului Mare 0 deviatie maxima §i se noteazli acest punet cu 100. Inloculm apoi condensatorul de 100 pF cu unul de 10 pF. In aceastli situatie, acul instrumentului va avea 0 deviatie foarte mica §i notam, si acest punct, pe scala cu cifra 10. Cuplam apoi, pe rind, eondensatoare cu valori din 10 In 10 pF ~i, de asemenea, notam pe scala aceste puncte. Astfel se etaloneaza scala lntre 10 -:- 100 pF. Pentru etalonarea scalei Intre 100 + 1 000 pF, introducem in circuit potentiometrul PI. Montam la bornele de masura un condensator de 1 000 pF lji rotim potentiometrul pentru deviatie maxima a acului instrumentului. In rest, operatia dec urge ca ~i la etalonarea primei scale. Dupa ee instrumentul a fost etalonat, pot fi masurate orice condensatoare intre 10 pF lji 1000 pF, iar valoarea 'lor poate fi cititii direct pe scala instrumentului. Mai specializat este montajul din fig. 64, cu care pot fi masurate condensatoare cu valori de 0,5 + 100 pF. Tranzistorul T I este un oscilator cu cuart a carui freeventa poate fi de 1 - 2 MHz. Tranzistorul T. are • coleetia cristal

87

Fig. 64

88

rol de amplificator de radiofrccverrta, La iesirea tranzistorului T. este montat un voltmctru electronic compus din diodele Dl - D. ~i instrumentul de inasura M. Instrumentul M este un voltmctru cu impedanta de 20 Jill/V. Instrumentul M se trece pe scala de 3 V (sau aproplata ca valoare) ~i se actioneaza din potentiometru pinii ce indicatia este la cap de scala. Se cupleaza apoi un eondensator de 100 pF si se regleaza eondensatorul trimer CT pentru indicatla minima a instrumentului, Se seoate condensatorul ~i se regleaza din nou potentiometrul. Se conecteaza apoi condensatoare eu valori eunoscute ~i se etaloneaza scala. Deci, pentru indicatia maxima a instr umentului, valoarea capacitatil este aproape zero, iar pentru indicatla minima, eondensatorul are 100 pF. Cind se fac masuratori, eondensatorul eu valoare necunoscuta nu va fi tinut eu mtna, fiindea valoarea masurata va fi eronata. Cele doua tranzistoare sint Be 107 sau BF 219, iar diodele EFD 108. eolectia cristal •

Fig. 65

Aparatul prezentat in fig. 65 Iunctioneaza pe principiul masurarii unei tensiuni de inalta Irecventa pe .un divizor capacitiv. Tensiunea de radiofrecventa aplicata de Ia generatorul eehipat cu tranzistorul T este astfel aleasa lnclt in absenta condensatorulul de masura CSt acul instrumentului sa devieze la cap de scala. Instrumentul indicator trebuie sa aiba sensibilitatea de 50 + 200 !J.A, iar frecventa generatorului sa fie lntre 400 kHz ~i 600 kHz. Divizorul de tensiune capacitiv pentru gama 10 + 100 pF se compune din C1 ~i Cs• iar pentru gama 100 + 1 000 pF din CIC, ~i CIC •• Te nsiunea la bornele eondensatorului de masura Cs este redresata de dioda D de tip EFD t08 sau oricare alta eu contact punctiform si apoi masurata de instrumentul I. Rezistorul lnseriat cu Instrumentul poate fi un potentiometru semireglabil cu valoarea de 100 W din care se va regIa exact sensibilitatea instrumentului, Bobina L se contectioneeza pe 0 carcasi eu miez de Ierita, carcasa de la bobinele de UM de la aparatele de radloreeeptie sau chiar 0 bobiDi de la transform atoarele de frecventa intermediara, Dad. se, confectio• coleetfa cristal

89

neaza, pe carcasa se vor bobina 120..;- 150 de spire din slrma CuEm fJ 0,08 + 0,1 mm Iji se va scoate 0 priza la mijlocul bobinajului, priza la care se va conecta colectorul tranzistorului. Se poate utiliza pentru bobinaj Iji slrma litata 12 x 0,07 mm. Induetanta totala a bobinei va fi Intre 600 Iji 1 100 ILH. Tranzistorul este de tip npn cu silieiu BF 214, BF 215, BC 107, BC 171 etc. Pentru masurarea eondensatoarelor de 10 + 100 pF, contactul K este desfacut. Inainte de masuratoare, deci Cara C", instrumentul se etaloneaza. La punerea in functiune a montajului, se roteste axul potentiametrului serie eu instrumentul pina clnd aeesta are indicatie maxima. Se apasa butonul B Iji se regleaza eondensatorul C1 pinA clnd indicatia devine din nou maxima, La ridiearea butonului B, aeul instrumentului trebuie sa raminA la indicatia maxima; daca nu ramtne, se repeta operatla de etalonare. In felul acesta, la cap de seala se va nota indicatia 100 pF. Se eonecteaza apoi valori mal miei de eapacitat], dar eunoscute, de exemplu,90 pF, 50 pF, 40 pF, 20 pF, 10 pF, Iji la toate aceste valori se noteaza pe scala un reper. Pentru scala de 100 + 1 000 pF se lnchlde contactul K, butonul B nefacind contact, Iji se regleaza C, pina clnd instrumentul este la cap de scala. Se apasa butonul B ~i se roteste C, pina ce instrumentul are Indieat.ia toO. In felul acesta, instrumentul este etalonat Iji gat a pentru masuratori. Verifieator pentTn rezistoare ,1 eondensatoare Cu montajul a carui schemli este prezentata in fig. 66 se pot verifiea Iji masura rezistente Iji capacitati eu valori cuprinse Intre 1 n Iji 1 MO, respectiv Intre 10 pF Iji 1 ILF. Verificarea aeestor elemente de circuit este deosebit de utila intruclt de ealitatea lor depinde buna functionare a unui aparat. eolectia cristal •

80

1Mn

CAseA

R~0-----------~~----~--~~--------U
FiB.
66

Tranzistorul EFT 353 impreuna cu piesele aferente Iormeaza un oscilator de audiofrecventa, Condensatorul sau rezistorul de valoare necunoscuta se monteaza la bornele C.Rs• care, Impreuna cu elementele fixe ~i eele dona portiunl ale potentiometrului Pl. formeaza o punte, Deei, intr-o diagonala a punti! se cupleazi sursa de semnal, iar In cealalta dlagonala se cupleaza o pereche de cal}ti cu impedanta de eel putin 2 000 O. Dupa ce elementul· necunoscut a fost montat, se roteste potentiometrul PI ptoa cind in casca semnalul devine minim sau dispare definitiv. Aceasta inseamna ca puntea este in echilibru, Ordinul de marime al valorii masurate se stablleste din comutatorul S Iii pe pozipa sa din schema, se misoara rezistente cu valoarea cuprinsa intre O,lMO I}i 1 MO. Acest raport de 1/10 Be mentine pe toate sealele de masuri. • eoleetia eristal

81

In jurul butonului axului potentiometrului se lipeste o bucata de hirtie circulara pe care se vor nota repere cu indlcatia 1, 2, 3 ptna la to. Pentru etalonare, se iau apoi 10 rezistoare cu valori cunoscute, de exemplu, lntre 1 kQ si 10 kil, in trepte de cite 1 kil. Se monteaza pe rind la bornele R" ~i din potentiometrul PI se aduce puntea in echilibru, iar in dreptul reperului de pe buton, pe scala, se trece fiecare valoare, Pe pozitiile comutatorului S se trece indicatia ordinului de marime, de exernplu, 1 - 10 Q ; 100 -1000 ; 100 .n -1 kO etc. Cu aceasta, etalonarea pentru rezistente a fost terminata ~i se poate trece la masurarea de elemente necunoseute. Etalonarea pentru condensatoare se face In acelasi mod. De retinut eli potentiometrul PI este eu variatie liniara a rezistentei. Transformatorul Tr este de tip miniatura, de icsire sau de cuplaj, din care se folosesc doua infa~urari, indiferent care, legate dupa cUIQ se observa in schema. Free \'entmetro In cele ce urmeaza este prezentat un aparat simplu pentru masurarea freeventelor gamei de audiofrecventi· Frecventmetrul (fig. 67) prezinta .trei domenii de masuri ~i anume: 0 + 100 HIl, 0 + 1kHz, 0 + 10 kHz. Aparatul nu elite extrem de precis, dar prezlnta avantajol eitirii direete a free"entei de misurat. Tranzistorul de tip EFT 3tg,EFT 353 etc. lucreaza en un amplifieatOl'-limitator. Semnalol amplifieat este diferentiat de unul din eele trei eondensatoare comutabile suecesiv, rezultlnd impolaurl cu polaritate negativa ,i pozitivli. Aceste impulaui Be aplica pe grupul de detectle format din diodele iDt - D. ~i componenta continua. localel eondensatorolC.Tensiunea ce se torme ali Ia bornele eoadeaaatorului' C este proportionala cu Irecventa de mis.rat, astlel tnelt instrumentul de eoleqia eristal.

II

masura se poate etalona direct in hertzi. Tensiunea de intrare trebuie sa fie suficient de mare, in jurul a 2 V, pentru ca tranzistorul sa lucreze corect ca limitator. In caz contrar, sernnalul de masurat, chiar amplificat, fiind mult prea mic, este masurat eronat.

98

ooIeetia crista)

Pentru etalonarea frecventmetrului, potentiometrul se regleaza la rezistenta maxima. In pozitla 1 se aplica tensiunea de 6,3 V culeasa In infa~urarea secundara a unui transformator de retea. Potentiornetrul inseriat, In acest caz, se regleaza astfel Incit acul sa indice mijlocul scalei. Pe pozltia 2 se repeta operatia In prezenta unui semnal de 1 000 Hz aplicat la intrare ~i se regleaza din potentiometru ca acul indicator sa fie la cap de scala. Pe scala 3 se face etalonarea la 5 000 Hz, respectiv in mijlocul scalei, Daca instrumentul are sensibilitatea de 100!J.A, potentiometrele de reglaj au valoarea de 5 W. Tnrometru electronic

Dispozitivul prezentat In fig. 68 se poate monta la bordul unui autovehicul sau se poate utiliza ca instrument auxiliar pentru reglarea unui motor. Funetionarea se bazeaza pe principiul indiearii componentei continue a unor impulsuri de curent, impulsuri a carer frecventa este direct proportionala cu tura1800
390Q

1M} 3,3 kO

DE INDUCTIE OZ
304

LA BOBINA

10
kG

Fig. 88

eoieetia cristal

tla motorului. Partea electronica este formata dintr-un circuit astabil cu tranzistoarele T1 si T. de tip BC 107. In pozitie de repaus, T. conduce. iar T 1 este blocat. La deschiderea ruptorului apare un impuls de curent pe baza tranzistorului Tl ~i acesta intra in conductie, fapt care impune blocarea tranzistorului T I in urma primirii unui impuls negativ pe bazll prin condensaterul de 0,1 JLF. Instrumental M va indica 0 valoare determinata de curentul de colector a lui Tt• Notind cu C numarul cilindrilor unui motor, cu N numarul de rotatii pe minut ~i cu f Irecventa impulsurilor, putem determina Iunctlonarea unui motor in 4 timpi eu formula : NC = 120 f. de unde rezulta ca se poate determina usor numarul de rotatii pe minut in funetie de frecventa impulsurilor. Astfel, pentru 7 500 turefminut rezulta 0 Irecventa a impulsurilor de 250 Hz. Utilizarea tranzistoarelor cu siliciu, cum este cazul cu BC 107, asigura 0 eroare de indicatle de numai 1 % clnd temperatura mediului ambiant variaza eu 50°C. Pentru etalonare, se va folosi un generator de audiofreeventa din care se tnjecteaza in turometru semnale eu frecventa corespunzatoare unor turatii din plaja normala de Iunctlonare a unui motor. Sensibilizarea i nstrumentului pentru acoperirea scalei se face eu potentiometrul P. Instrumentul are sensibilitatea de 1 + 5 rnA. VerUieator pentru cristale de euart Cristalele de cuart sint foarte mult utilizate tn oscilatoarele de radiofrecventa, cunoscuta fiind proprietatea lor de a contribui la stabilitatea freeventei. Este recomandabil ca aceste clemente, inainte de a fi montate Intr-un circuit, Sa fie verifieate daca sint in stare de functionare sau nu. Verificarea lor.$e poate face cu • eoleefia eristal

81

+9V 12~40mA

.sr
L.

CUART

Fig. 69

circuitul din fig. 69 care este de Iapt un oscilator ce are ca element activ tranzistorul BC 107. Semnalul de radiofrecventa de la emitorul tranzistorului Th prin condensatorul de 1 nF, ajunge la cele doua diode EFD 108 ce Iormeaza un grup redresor dublor de tensiune. Componenta continua rezultata dupa red res are este aplicata pe baza tranzistorului T. care se deschide dind nastere unui curent de colector, Acest curent produce aprinderea becului montat in colector. Deci daca cristalul de cuart este in stare de functionare, becul se aprinde, Avantajul montajului, in afarA. de simplitate constructiva, consta in Iaptul cli poate verifica cristale cu Irecvente de oscilatie cuprinse Intre 1 MHz ~i 30 MHz. Termometru Utilizind un instrument cu sensibihtatea de 1 mA se poate construi un termometru electronic utilizabil cu precadere pentru mAsurlitori in gama 0 -:- 100°C. Un astfel de termometru are schema electrica in fig. 70. eoleetia erlst.l •

88

330n 3.9 kG

Fg. '10

Termometrul este conceput cu un amplificator diferential cu. doua tranzistoare BC 108 ~i un traductor de temperatura, care este dioda D de tip 1 N 914. Tensiunea de alimentare este stabilizata. la valoarca de 5,u V cu 0 dioda Zener DZ 5,6 (sau alta echivalenta), consumul de curent al montajului Iiind de aproximativ 10 mA. Cele doua potentiometre PI ~i PI slnt eu variatie liniara a valorii rezistentei, Pentru etalonare, este suIicient sa se regleze cele doua extremitati ale scalei, Astfel, lipind dioda D de 0 bucata de ghiata (fara ca ambele terminale sa atinga ghiata) se stabileste punctul de O°C din potentiometrul Pl' Lipind dioda de un vas in care fierbe apa se stabileste punctul maxim de 100°C, prin manevrarea potentlometrului PI' In acest interval de temperaturi, scala instrumentului este liniara. Cu alt tip de dioda ~i alt instrument se pot stabili aIte domenii de mlisura, etalonarea instrumentului in DC fiicindu-se prin comparatie cu un termometru industrial. Termometrul descris este foarte indicat pentru a masura, in special, temperatura mediului ambiant, ., • eoleetla crista! •

Verifieator de tranzlstoare Verificarea tranzistoarelor este 0 operatie ce se i mpune inainte ca aceste elemente sa fie montate Intr-un circuit, fiinddi de multe ori un tranzistor defect creeaza deruta IJi impune 0 munca inutila de verificare a intregului montaj. Existii desigur diverse aparate specializate pentru verificarea amanuntita a parametrilor tranzistoarelor, dar un control preventiv se poate efectua ~i cu montaje simple ~i usor de executat de orice constructor tneepator, Astfel, in fig. 71 se prezinta schema unui simplu oscilator de audlofrecventa care lnlesneste verificarea oricarui tranzistor de mica putere de tip pnp, Atunci elnd se monteaza un tranzistor, daca acesta este in stare de Iunctionare, in casca cu impedanta de 2000n se va auzi un semnal mai puternic sau mai slab. Daca tranzistorul este defect, In casca nu se va auzi nimic, Din schema se vede ca se pot verifica numai tranzistoare de tip pnp, Pentru verificarea tranzistoarelor npn, se inverseaza polaritatea sunei de alimentare ,i a condensatorului electrolitic eu valoarea de 10 !LF. Un alt mod de verificare a tranzistoarelor pnp de micA putere este prezentat In fig. 72. Se observa ca tranzistorul de verificat Teste montat tot lntr-o schema de oscilator, semnalul provenit de la el fiind apoi amplificat de tranzistorul Tide tip EFT 319. EFT 353. MP 39, MP 40 etc. !Ji apoi ascultat In difuzor.

lIY«. • eolee1Ja edlt.1 •

71

Trt1

(JJDi~

Pig. 12

Transformatorul Tr, previae de Ia aparatele industriale de radioreceptie, fiind utilizat In etajul final audio. Dad acest transformator este pentru un etaj tn contratimp, atunci se va Iolosi numai 0 [umatate din Infa~urarea dubla, In verificatorul pentru tranzistoare, transformatorul Trl este legat astfel: Infl~urarea cu spire mai multe se leagA Ia baza tranzistorului T, iar Inflil;urarea eu spire mai putine, care era prevAzuti pentru difuzor, se leagA tn eireuitul de eoleetor. Transformatorul Trl este identie cu Tr.; legat normal Intr-un etaj de iesire, Se poate utiliza un difuzor miniaturii eu orice impedan~. Tranzistorul ee urmeaza a fi testat se monteaza la cele trei contaete C, B ,i E. Se alimenteaza montajul prin inchiderea intrerupatorului I ~i In difuzor trebuie ~a se auda un semnal de audiofrecventa, Daea acest semnal nu se aude, rotim potentiometrul Fu de Ia un capat la celalalt, Daei niei asa nu se constati prezenta semnalului, atunci verificam daca tranzistorul Ta r ost coreet montat ti daea face un bun contact in borne Ie de legatura, _

eol.1I. eristal •

pnp destinate

Cu accst montaj se pot verifica numai tranzistoarele Sa lucreze atit in radiofrecventa cit ~i in audlofrecventa, Tranzistormetm

In fig. 73 este data schema unui aparat slmplu l11 deosebit de util pentru verificarea l1i rnasurarea tranzistoarelor pnp l1i npn. EI permite determinarea curentului rezidual I CEO l1i a factorului de amplificare in curent ~ (de la zero la 500) cu 0 precizie mai buna de 10%. Pentru masurarea curentului rezidual I CEO se procedeaza astfel: Se fixeaza tranzistorul in bornele de masura corespunzator tipului (pnp sau npn). Pentru Ineeput, Intrerupatorul Sl se afla in pozitia desehis

C O--'-C:::::H'__~
B

E~;--------------------II~
npn

P 50
R2150kQ ~ 100

G S3 60-4-- __

100

8
0

leEP
Fig. 73

eoltietia erlstaJ

si Sa in pozitia lnchis, iar comutatorul S 3 in pozitia 1CEO. In aceste conditii, tranzistorul de verificat este conectat cu colectorul ~i emitorul intr-un circuit electric care cuprinde instrumentul de masura, rezistorul de suntare R» ~i bateriile Ba, respectiv Ba. Astfel se mascara curentul rezidual 1cBO cu baza tranzistorulul deconectaUi. Hezistornl cu valoarea 1,5 k.Q conectat in paralel si lntrerupatorul SI Iormeaza 0 protectie impotriva unei eventuale strapungeri a jonctiunli colector-emitor. Bateria B, lmpreuna cu rezistorul de 1,5 kQ ~ potentiometrul cu lntrerupator S5 Iorrneaza circuitul curentului de compensare care echilibreaza curentul rezidual la masurarea factorului ~. Cu ajutorul comutatorului bipolar S. se fixeaza regimul de masura (pnp sau npn, dupa tipul tranzistorulul), Prin intermediul rezistoarelor respectiv RI, R3 sau R, se alimenteazii baza en un curent determinat ; aceasta permite mAsurarea curentului de colector, din care se poate apoi ealcula valoarea factorului de amplificare, conform relatiei 1C - lB· ~. Prin alegerea valorHor potrlvite ale rezistoarelor R, + R" eorespunzlitor domeniilor de misurare, factorul ~ poate fi citit direct pe scala instrumentului. lnainte de a face veriflcarea traozistoarelor, se eontroleaza daca tntrerupatorul 81 este in pozitia deschis, daca instrumental de masura este coneetat eu lntrerupatorul S. in pozitia 1 rnA, iar eomutatorul S. este in pozitia corespunzatoare tipului de tranzistor de verificat. Dupa aceasta, se treee la verifiearea tranzistorului respeetiv. Dad acul instrumentului prezlnta 0 deviatie Ioarte mare, Inseamna eli tranzistorul este defect, avlnd [onctiunea colector-emitor strapunsa ; in cazul In care tranzistorul este in stare buna, se mascara in continuare curentul rezidual 1CBO ~i factorul de amplificare ~. Intregul aparat se monteaza lntr-o earcasa cu dimcnsiunile de 150 x 100 )( 50 mm, cablarea ~i montarea pieselor faeindu-se pe placa frontala. Rezistorul de suntare R. se ponte calcula eu ajutorul formulei :

n;

101

eoleetfa eristal