c

bacalaureat - un
aplicati ...
- titluri noi
pentru constructorii amatori
RADIOTEHNICA
pag. 2- 3
PENTRU ELEVI . ... . . . . . pag. 4- 5
Tranzistorul bipolar
Comutatoare electronice
Montajul Darlington
Tranzistoare -
CQ-YO . . . . . . .. . .. pag. 6- 7
Reglarea SSB
MF
Calibrator cu
Filtru activ pentru AM-SSB-CW
RAA ntr-un domeniu de 60 dB
CITITORII RECOMANDA ... pag. 8- 9
Radioreceptor
cu senzor

Comutator pentru osciloscop
Circuit basculant
Util
HI-FI .............. pag.10-11
Sonorizarea n tehnica
diapozitivelor
Preamplificator pentru
dinamic de zgomot
NOI SURSE DE ENERGIE . pag. 12-13

24 V/800 W
AUTO-MOTO .... -. . . .pag.14-15
Consumul de combustibil
Turometru-uglometru-stroboscop

fOTOTEHNICA ........ pag. 16-17
Ecran pentru
diapozitivelor
Cod ificarea su 10 r
INTERIOR '80 . . . . . . . pag. 18
PENTRU
TiNERELE GOSPODINE .pag. 19
Co iverti sme nt
Practic
PUBLICITATE . . . . . .pag.20-21
Teievizoare cu circuite integrate
REVISTA REVISTELOR . pag. 22
Contra 'I'ln1t",r,l"r
Canar
Generator
Avertizor
Pllilelil
OI BAellAIRIAT-
UI PRIIICT
APllCATIV
Pentru o parte dintre liceal de specialitate,
orele examenului de admitere au trecut In criteriul succesului la aceste
examene, un rol deloc secundar l-au avut practice realizate la inceputul
acestei veri n cadrul examenului de bacalaureat Caracterul aplicativ al acestora
a reprezentat, n majoritatea cazurilor, expresia cu cercetarea
proces definitoriu pentru n acest
asemenea Dispozitivul de verificat tranzistoare, realizat de Magda
'ilescu, absolventi a liceului de Gheorghe din Bucu-
prof. Iosif Gheorghe tehnician Ioan Baciu), poate fi preluat de
membrii cercurilor tehnico-aplicative pentru laboratoarelor,
fiind util, de pentru amatorii de radio.
Pentru O verificare sortare mai
a tranzistoarelor se folosesc
dispozitive simple, cu ajutorul
se pot reziduali sau
factorii de amplificare.
T n unde caracteristicile
principale snt garantate prin tipul
felul tranzistorului, ne nu-
mai este bun sau defect, veri-
ficarea sortarea se fac cu un dis-
pozitiv simplu prin semnalizare

Tranzistorul de verificat se conec-
simplu ntr-un montaj electronic,
capabil intre n tran-
zistorul este bun, semnalul sonor fiind
la o sau un difuzor.
Pe acest principiu
CllU,cHClI.LUI de verificat tranzistoare, reali-
de mine.
schema de principiu, ob-
alimentarea montajului se
face la bornele 1.1' de la o baterie tip
3 R 12 de 4,5 V - cu polaritatea indi-
pe Cu ajutorul comu-
tatorului Sl se poate inversa polari-
tatea tensiunii de alimentare a mon-
tajului ntre bornele 1 2- de
tipul tranzistorului care trebuie ve-
rificat.
In 1.1' a comutatorului se pot
verifica tranzistoare npn, iar n
2.2' se pot verifica tranzistoare pnp.
Tranzistorul de verificat se conec-
prin intermediul unui conector
la bornele notate cu E.B.C.
Casca C de 2000 jl cu
condensatoarele de 100 nF de
10 nF un circuit oscilant, care
tn unui tranzistor bun va
genera un semnal de cca 800 Hz, re-
n
P montat n baza
tranzistorului va permite aducerea n
regim de a montajului. O par-
ticularitate a acestei scheme o con-
stituie sistemul de semnalizare a tran-
zistorului scurt-circuitah>. La conec-
Incepnd cU 2 august, la se cea de-a XI-a
a Tirgului de mostre de bunuri de consum,
manifestare care cu
crescnd al industriei de consum. Noile sortimente de
prezentate n 17 pavilioane cu o de peste 42 000 mp,
progresele nregistrate n diferite ramuri productive, nivelul
ridicat de tehnicitate al ntregii economii
manifestare economi-
din domeniul bunurilor de consum
s-a transformat efectiv, cu prilejul
acestei a trgului, ntr-un fruc-
tuos dialog al cu ntre'"
prinderile beneficiare, n vederea per-
de cu
torii prin desfacerea unui mare volum
de ntr-o de ma-
gazine puncte comerciale.
Produsele de uz casnic, cele elec-
tronice electrocasnice, de sport
turism fac parte din gama sortimen-
2
unui amplu proces de
testare in vederea stabilirii de con-
tracte. Un mare de produse re'"
noi ale intreprinderi-
lor industriale ale
de consum, realizate
prin valorificarea a resur-
selor existente n prin utiliza-
rea materiilor prime secundare a
materialelor recuperabile.
Pe un larg evantai al produse-
lor electronice, electrotehnice elec-
trocasnice, care cuprinde o
1
tarea sursei de alimentare a montajului
cu S2 se va aprinde una
din diodele luminescente LED
1
sau
LED2
Se ele se
de la de dintre co-
lector emitor. tranzistorul este
15Kn.
de televizoare radiorecep-
toare, stabile sau portabile, realizate
de cunoscutele ntreprinderi Elec-
tronica din Tehnoton
din un bogat sorti-
ment de biciclete de tip Pegas pen-
tru toate vrstele, variate tipuri de mo-
toretele Mobra. La intilnirea cu
automobilului se de
asemenea, cele mai noi creatii ale
ntreprinderii .
In timp, publicu-
lui sint de o mare varie-
tate de produse necesare construc-
torilor amatori, cum ar fi: trusele de
prelucrare, de poli-
zat, trusele de prelucrare
portative de debitat ma-
teriale.
De un interes deosebit s-au bucurat
produsele realizate, n
de prototip sau unicat, de crea-
torii din domeniul design-ului indus-
trial, care expun propu-
neri pentru mobilier bazat pe strur:-
turi ilitermodulare, noi forme pentru
aparate electronice electrocasnice,
variante de pline de fantezie
bun gust. n pavilion snt expu-
se diverse proiecte de design n do-
.. Un scaun prototip pentru dife-
rite utilizate de centrele de
din domeniul transportu-
rilor, pentru analiza a
vitezei de a re-
flexelor este prezentat de de
design a U.A.P.
el va permite trecerea
curentului ntre colector emitor, po-
devenind egale; dioda LED
tipului de tranzistor
se va stinge. In acest mod sntem aver-
tranzistorul este defect nu
mai alte Toate
elementele de circuit au fost montate
pe o de pertinax cu circuit im-
primat, intregul montaj fiind introdus
ntr-o din material plastic. S-a
cont trei variante de
E
R v
meniul eiectrotehnic, n cadrul
incintele sonore, aparataiul de
control, audio Hi-Fi
autentice
turii ale de n-
tr-un domeniu n care
industriali par a fi de
actuale.
cu zecile de mii de
vizitatori ai Tirgului de mostre de bu-
TEHNIUM 8/80
- RNG-1090 - 15 k.n.
- RNG-1050 - 150 .n
- RNG1050 - 10 k.o.
- Iiniar-100 kn.-
1W
- bascuiant
- Comutator cu 2
- Condensater PMP-O,3.01 - 0,01
ftF - 400 V
dispunere a terminalelor tranzistoare-
lor ESC; SCE; SEC pentru a evita
ruperea acestor terminale s-a construit
un suport cu trei soduri
toare.
Manevrarea aparatului este
permite o verificare a tran-
zistoarelor.
Modul de verificare
- De la basculant
pentru pornire se monta-
jul a avea tranzistorul de verificat
introdus n vreunul din socluri.
- Se va aprinde unul din LED-uri.
- Din comutatorul Sl' prin
sau eliberare se va alege tipul tranzis-
torului npn sau pnp eliberat)
- Condensater PMP-0,3.02-O 1 ... a::
_ 280 V. ' ,..""
- lED
- lED verde
- 2x2000 .o..
- Buion
- Bloc conector tra.nzistoare
- 1 N 4002
- cu capac din material
plastic
printr-o alimentare
- Se introduce tranzistorul n so-
clul dispunerii termi-
nalelor.
se va stinge LED-u!, se va
opri imediat aparatul sau se va scoate
tranzistorul defect pentru a nu con-
suma inutil bateria.
Ascultind la pe
buton, din
este nevoie, se va auzi un ton
1n
pe cursa de reglaj a
nu se aude nimic,
tranzistorul este defect
a fi scurtcircuitat).
TITlURI NOI
PINTRU CINSTRUCTIRII
AMATORI
a tinerilor are n
prezent drept fundamen-
asigurarea unui bogat volum al
literaturii de specialitate n diverse
domenii, cu o arie din cele
mai Informarea
a cititorilor cu de sin-
n domeniul au-
tentice instrumente de lucru pentru
categoria din ce n ce mai a
tinerilor constructor! amatori. membri
ai cercurilor aplicative constituie un
imperativ la care Editura Albatros
de ani de zile prin bogate
planuri tematice, care unor
prestigioase ca Lyceum, dic-
Albatros, Cristal, Ly-
ceum-Sinteze numeroase volume
sub unor

Pentru a operativ construc-
torii amatori despre viitoarele
cuprinse n amintite. I-am
rugat pe Dimitriu,
de informare
de la Editura Albatros, ne ofere
n dteva date din pro-
iectele editoriale prezente de pers-

- Principala care se adre-
elevilor, tinerilor ce doresc
abordeze practice este
Cristal, cu o de
la interioare la con-
din domenii de vrf ale tehnicii
moderne, ca electronica, electroteh-
nica, radiotehnica etc.
Celor mai recente ca Ate-
lierul fantezie, caseh>,
Cartea chimistuiui amator, Car-
tea amator, Florile-
parfum culoare, le vor urma o
serie de titluri ca Radio depanare-
A.B.C. de D. Electro-
nica de 1. Calei-
doscop Hi-Fi de G.D. Oprescu,
Aventura surselor de energie de
G.H. Folescu. Aceste n afara
unui bogat volum vor
cuprinde metode tehnologii de lucru,
constructive, scheme mon-
taje la ndemna constructorilor ama-
tori.
inafara Cristal se n
o encidopedie pen-

tru tineret - A-l,
volum ce va n grafice
deosebite, bogat ilustrat care este
adresat tuturor celor care doresc se
n teoria practica
montajelor de radioreceptoare.
Radiolocatia pentru de
C. Popovici M. Oancea va cuprin-
de, n afara teoretice a fe-
nomenului, constructi-
ve accesibile tinerilor nscrisi n cercu-
rile aplicative. Cele mai simple mon-
taje cu tranzistori de ing. t
escu estQ; o invitatie la rea-
lizarea unor aparate utile co'nstructo-
rilor amatori, att ct
pe baza unei largi
lucrarea cuprinde sche-
me ce se pot materializa cu piese
realizate de ind ustria electro-
Manualul aeromodeUstului
(autor C. Florea) este un titlu care va
interesa, pe membrii
cercurilor de specialitate prin caracte-
rul de ghid practic necesar nu
numai celor ce se ci si mode-
.
Privire n lumea circuitelor inte-
grate (autori: C. Moldovan, G. Mol-
nar) constituie, de asemenea, o invi-
constructorilor amatori
care doresc apro-
fundeze cu ultimele nou-
n acest pasionant dome-
niu.
n domeniul lexicografice,
de termeni
de me Manole Gheorghe
Ionescu va fi urmat de simi-
lare dedicate fizicii, chimiei, ecologiei
pentru a att
tinerilor, cit pentru a-i familiariza cu
domeniile de aplicabilitate ale unor
consacrate.
amintite vor fi completate
de o serie de titluri referitoare la do-
menii de mare pentru in-
formarea si educarea a tineri-
lor. Printre acestea se
secolului XX)}, de pu-
blicistul Daniel imagine sn-
a noilor ocolite
de manualele ca astronau-
tiea, informatica, virusologia, viitoro-
(CONTINUARE IN PAG. 8)
3
ELEMENTE
DE CIRCUIT
TRAllI'TIRUl "PIlAI
Se astfel a
curentului de colector, care devine nega-
tiv pentru valori inverse ale lui U CB de
ordinul zecimilor de voIt. Acesta este
efectul
BC, care trece de .la polarizarea
la cea lnti se
de tensiune pe rBO lui
Ia> apoi polarizarea conduce la
curentului direct prin
CB, care se acum ca o
n conductie.
de transfer pentru
montajul BC snt de curbe
Ic=f(I
E
) pentru UCB=constant (fig. 34).
Se o liniaritate mult mai
a lui I
c
de lE dect a lui I
c
de I
B
.
Se vede, de asemenea, influenta lui
U CB asupra curentului de colector este
motiv pentru care este
adeseori la caracte-
ristici.
Pentru lE = O curentul de colector pre-
valoarea I
cBo
, astfel nct
caracteristicile nu pornesc din origine
(practic ele se de obicei prin
origine, scara pe axa Ic nepermi-
punerea n a lui I
cBo
)'
Cu titlu informativ o
de caracteristici de anume
aceea a curbelor I
c
=f (U EB) pentru
U CB = constant (fig. 35). pro-
le (mA)
4
3
2
S
.!d
2.
.A
"t!
Fiz. A.
ca faptului
montajul BC este, de cele mai multe ori,
atacat n curent de sursa de semnal
de la intrare ---, aceste caracteristici snt
rareori utilizate n
Caracteristicile de transfer I
c
= f(IE)
pentru U CB = constant pot fi puse n
prin
cont de factorului de
amplificare n curent mon-
tajului BC:o::, = M
E
la U CB = constant.
pentru o valoare U CB,
presupunem o a curentului de
emitor de la zero la lE' deci ME=I
E
-
- O = lE' Ei i va corespunde o a
curentului de colector de la I
cBo
la I
c
:
Mc=lc-IcBo, cont de
lui a, pe care l presupunem constant,

Ic=lcBO-j-a'IE' dreptei
care caracteristica de

Aplicnd de mai sus pentru
cazul particular cnd tranzistorul are
baza n circuit deschis (fig. 36) obser-
vnd n IE=lc=lcEO'
obtinem I = I
cBo
, CEa l-a
Deoarece factorulr:t. este subunitar, dar
foarte apropiat de valoarea 1, putem
J lc(mA)
o
@
4-
2
'o
lE (mA)
,...
3 4 6 0.2
@
1&=0 (2DC) UCE
. 1 IX 1
aprOXIma -l-a l-a; pnntr-un ca-
cuI elementar, bazat pe fac-
torilor a {J, cont de
r:t.
deducem -1- = {J
-r:t.
Cu alte cuvinte, I
CEO
{J. I
cBo
,
valoarea curentului rezidual emitor-co-
lector este aproximativ de {J ori mai mare
ca I
cBo
. acestui fapt s-a dat
anterior, cnd s-a l
CEO
este
generat n unei pol ari-
directe a de emitor (prin-
tr-o din tensiunea U CE), pe cnd
I
CBO
doar curentul invers
nuit al
temperaturii
Unul dintre dezavantajele majore ale
dispozitivelor semiconductoare l repre-
a para-
metrilor lor de de
Functionarea tranzistorului este influen-
de temperatura (cea a
aerului sau de alte
piese nvecinate), ct de propria
prin trecerea curentului electric.
temperat urii snt pro-
nu se iau speciale
de stabilizare, fuga punctelor de func-
poate duce la deformarea accen-
a semnalelor amplificate sau chiar
la distrugerea tranzistorului prin amba-
Iare
cum se temperatu-
rii conduce la elec-
trice a materialului semiconductor, deci
la prin tranzistor.
Efecte asupra caracteristici-
lor, implicit asupra punctelor de func-
are ndeasebi cu tempe-
ratura a curentului de colector,
In
Puterea de tran-
zistor n este aproximativ
cu U CE' I
c
, fiind n cea mai
mare parte de
colector. La temperaturii
I
CEO
, n I
c
implicit
puterea de tranzistor.
nimic nu s-ar opune curentului
de colector, n final s-ar ajunge astfel la
autodistrugerea tranzisto-
rului prin fenomenul de care
este o n
tranzistorul are n
colector o de Rs, care
valoarea curentului 10 ten-
siunea U CE scade atunci cnd Ic
de tensiune pe
cu Rslc). Puterea de tranzistor
nu mai atinge astfel valori periculoase,
n schimb temperaturii va con-
1&=0


lJee,(V)
0,4- 0,&
le
f\.B1
I
i


tinua modifice punctului de
deoarece I
c
U CE schim-
valorile.
Deplasarea caracteristicilor de
pentru o a temperaturii cu
este n figurile 37 (montaj BC)
38 (montaj EC). Deoarece curentul
rezidual I
CEO
(n cazul montajului EC)
este de aproximativ {J ori mai mare dect
curentul rezidual I
cBo
(montajul BC),
temperat urii este mult mai
asupra tranzistorului n mon-
taj Ee. un exemplu con-
cret, anume presupunem un tranzis-
tor cu germaniu a vnd {J = 100
I
cBo
= 2 pA la 20C n montaj BC, supus
unei de de la 20C
Ia 70 C, deci cu = 50 e. Deoarece
curentul invers al cu germa-
niu se la fiecare lOoC n plus,
pentru SOC o a lui
I
cBo
de 2
5
=32 de ori, de la 2 pA la
64 pA cont de caracte-
risticii de I
c
= I
cBo
+ alE (unde
lE este aproximativ constant) presu-
punnd a este practic independent de
o cu 62
a curentului Ic. Aceasta poate fi
n cu valoarea lui I
c
, de
ordinul miliamperilor sau mai mare.
este relativ
Punctul de P se
n P l' iar zona de AB trece
n A1B1' practic (fig. 37).
stabilitate de de
unul dintre avantajele majore
ale montajului cu baza (BC).
acum tranzistor
n montaj cu emitorul comun (EC).
Curentul rezidual I
CEO
la 20C va fi
aproximativ {J'I
cBo
=lOO'2 = 200
O a sa de 32 de ori conduce,
pentru t = 70C, la valoarea de 6,4 mA,
deci cu 6,2 mA mai mare. Prin intermediul
I
c
= I
CEO
+ {JI
B
(I
B
constant
(J constant), aceasta se n
terea a cqrentului de colec-
tor, le. Prin deplasarea caracteristicilor,
punctul de P trece n P l' iar
zona de AB devine AlB1
(fig. 38). AlPI P
1
B
1
snt
mult mai mici ca AP PB n plus
snt in egale. n amplificarea
este mult iar semnalul amplificat
este puternic distorsionat.
Pentru a diminua tempera-
turii asupra tranzistoarelor
se cum vom vedea mai
departe, la anumite circuite speciale de
polarizare, cu rol de stabilizare a valorii
Ic de de n
plus, tranzistoarele puternic solicitate (n
special cele din etaj ele finale sau regula-
toarele serie) snt cu radiatoare
de adecvat dimensionate.
------ le = Icf:O
: lCE.O
-E2W
-t


""A1
UCB
A
TEHNIUM 8/80
M. ALEXANDRUj
se aleg astfel nct T z fie saturat,
la maximum de
tensiune ntre emitor si colector fie
pentru de alimentare
de date).
Revenind la schema obser-
tranzistoru TI este astfel montat
nct, atunci cnd conduce, blocheze
pe T 2' cnd T 1 conduce,
sa emitor-colector este foarte
cum RE Rei> n
colectorul lui T 1 devine foarte mic, insu-
ficient pentru a-l n
pe T z. atunci cnd T 1 este
blocat, putem face practic de
el n sa emitor-colec-
tor fiind foarte mare n cu
R
B
Prin urmare, T
z
va conduce la satu-
adecvate din
divizorul rezistiv montat n baza sa.
Comanda de basculare a trigerului se
prin aplicarea unui adecvat
pe baza primului tranzistor. Alegnd
varianta cu tranzistoare pnp, presu-
deschide. colectorului
(n valoare scade la un mo-
ment dat, dnd Uintrare = U p,
din a lui T z. Circuitul
astfel n starea cu T
l
saturat rm T 2 blocat, stare
de n continuare,
n limitele admise, a tensiunii de intrare.
presupunem acum tensiunea de
intrare scade treptat. Tranzistorul T 1
iese din n con-
suficient pentru a-l blocat
pe T z. La un moment dat cnd
U intrare = < U p, tranzistorul T 2 ncepe
conduca.. Pe RE
de tensiune curentului
I
EZ
' n T 1 se ca o
n T
z
trece n
Circuitul revine astfel n starea
cum s-a n introducere,
comutatoarele electronice au numai
posibile, trecerea de la una la cea-
pe baza unui semnal de,
aplicat la intrare. De cele mai
multe ori semnalul de nu
este un impuls, ci o tensiune
(uneori chiar foarte lent), cu aju-
torul unor traductoare (dispozitive foto-
sensibile, termosensibile, celule conduc-
tometrice etc.). Pentru a asigura n
astfel de cazuri a comu-
conform legii totul sau nimic,
este necesar se transforme
lente continue ale tensiunii de intrare n
fronturi abrupte, rapid sau
Astfel transformat, sem-
nalul de intrare va comanda bascularea
comutatorului numai ampli-
tudinea Sa va un anumit prag
prestabilit. n cele ce vom pre-
zenta un montaj frecvent utilizat n
acest scop, anume circuitul basculant
bistabil, cu cuplaj prin emitor, ntlnit
adeseori sub denumirea de triger (sau
descriminator) Schmitt.
-Ucc
----._----------.---{l)+ Ucc
Uinl.:rClf'e
FIG.9 FIG.10
__
Trigerul Schmitt se compune din
tranzistoare cu tip de -
ambele pnp (fig. 9) sau ambele npn
(fig. 10) - avnd emitoare1e polarizate
printr-o RE' Colecto-
rul primului tranzistor este conectat n
baza celui de-al doilea prin intermediul
unei rezistente de limitare, R.
schemei,
facem la nceput de tran-
zistorul T 1 (fig. 11). Se T Z este
polarizat in de divizorul rezistiv
RBz/R + RCJ Valorile acestor
dintre
terminalele unui tranzistor,
(unde se plus,
---....----.----QJ-Ucc
AG.11
----I1r.--------Qo----0 +
1
MARK ANCRES
le f3 . Ia), ne amplificarea maxi-
n curent se atunci cnd sarcina
este n circuitul de emitor,
+ Ucc
0--------
.1
0------- - -,-j------- Ucc.
I
11 j

f1G.2
o
L--0+ L.----0 +
TEHNIU M 8/80
punem se bazei un
negativ de la zero. Atunci cnd
este nul (Vintrare=O), T
l
este
blocat, conform celor cunoscute de la
tranzistoarelor. n con se-
T 2 conduce la Pe
ce Vintrare negativ n
baza lui T 1 tranzistorul T 1 se
apropie de intrarea n El
blocat deoarece emitorul
este polarizat negativ prin
de tensiune U EZ = RE' I
Ez
pe
RE de curentul de emitor al lui T z. Cnd
U intrare cu de
voit) tensiunea U EZ' tranzistorul T 1 se
fiind de curentul + l)I
B

Amplificarea n tensiune a acestui montaj
(cu colectorul comun) este
de valoarea 1.
Montajul Darlington este din
tranzistoare cu acelasi tip de struc-
(ambele pnp sau npn),
n circuit cu colectorul comun
fiind cuplate n emitorul
primului tranzistor conectat n baza celui
de-al doilea. de este
emitorul tranzistorului
2 pentru
a mo,ntaljulm
(aproape
schimb acesta amplificarea
n curent, anume de
+ 1) ori.
un puls de curent I
B
!
bazei primului tranzistor se
n emitor de ([31 + 1) ori:
+ de emitor al
fiind curentul de
al celui de-al doilea, n emitorul lui
T
2
IEz=([3z+1) - I
Bz
=(f3l+
Tip
MPS 2926
MPS 3838
MPS 6513
MPS 6517
MPS 6518
MPS 6519
Tip I.P.RS,
SC 237
21'12906
SC 107
ac 179
ec 179
SC 179
Cele valori ale tensiunii
de Va V
Pl
pragul
inferior, respectiv pragul superior de
a circuitului. Pentru o valoare a
tensiunii de intrare ntre aceste
limite, circuitul sta-
bile se ntr-una din ele sau n
n de sensul
anterioare.
Adresndu-ne constructorilor
tori, nu vom intra n detaliile de calcul
pentru schema ci ne vom mul-
cu un exemplu concret, care poate fi
experimentat cu
+lHpz+l) laI-
Montajul Darlington se mai caracte-
prin de intrare deosebit
de mare, ca printr-o de
acestor avantaje,
la care se simplitatea schemei, el
este foarte att in aparatele elec-
tronice industriale ct n
La ora se produc
circuite Darlington introduse ntr-o sn-
ca de exemplu BD 269
AR TC -- Darlington npn (f3 D 1 000,
pentru 1=5 A) sau 2 N 997 SESCOSEM
([3D cuprins intre 7000 70000 pentru
1= 100 mA).
Circuitul Darlington se ca
un singur tranzistor de tip de
cu TI T
z
avnd factorul de
amplificare n curent f3D=(f31 + 1) ([3z +
+ 1)-l.
Se pot monta n acest mod trei
tranzistoare, amplificarea n curent cres-
cnd de ([33 + 1) ori.
MPS 6521
MPS 6531
MPS 6532
MPS 6533
MPS 6534
MPS 6535
MPS 6580
MPS 6599
MPS 9600
MPS 9601
MPS 9602
MPS 9603
MPS 9604
MPS 9610
MPSA 18
MPSA 20
MPSU 01
MPSU 05
MPSU 06
MPSU 51
107
107
107
177
SC 177
ac 177
SC 179
SC 178
SF 115
SF 115
BF 115
BF 115
8C 109
BC 109
ec 107
SC 107
SD 137
SC 137
ec 139
SD 138
5
Montajul prezentat se din
generatoare. Generatorul 1, montat
ntr-un circuit de cu filtru n
dublu T, o f
1
de
aproximativ 1 000 Hz.
Generatorul II are
(tranzistorul T
2
cu piesele aferente1 de-
() (cu
P 2) de Ia 1 000 Hz la
1 300 Hz. Cele semnale mixate
(cu P 1) dau o
ntre O 300 Hz. Comutatorul' ,
K 3 permite selectarea a nivelului .
semnalului de (10 mV sau 120 mV)
I
,
Schema unui m.odulat n
alimentat cu tensiunea de 18 V
este
Etajul oscilator este echipat cu un
cristal de ce are frecventa de
n jur de 8 MHz. Circuitul oscilant din
colectorul tranzistorului T 1 este ac.ordat
pe armonica a 3-a a deci n
baza tranzistorului T 2 se
24 MHz. Bobina L
1
este pe o
cu diametrul de 6 mm, cu
de cupru cu email
Aceasta are 24 de spire de f/l 0,3, bobinate

Prizele snt la spirele 5 10 de
N.TURTUREANU
iar P 3 permite un reglaj
fin.
Comutatoarele K
1
K.z permit por-
nirea sau oprirea a gene-
ratoarelor.
trimer R 3 - R
4
se v{)r
. regIa separat n vederea unei
forme de semnal corecte' ,
Acestreglaj la prima
punere in a montajului (vizua-
lizjlre pe osciloscop).
In vederea diafoniei nedorite
intre cele generate, se vor
lua de ecranare.
r
Ing. ILIE
V03CO
este cuplat ntre emit.or
priza de la spira 10 a bobinei L
1
. Tot pe
emitor se modulat.orul MF.
De fapt, acest modulator apare ca .o
capacitate n paralel pe
Cu tensiunea de microfon
capacitatea diodei varicap BB 139.
de se din
condensatorul semivariabil montat n
serie cu modulatorul. microfonul nu
tensiune atunci se
un etaj amplificator de ten-
siune cu un tranzistor EFT 353.
Etajul (T 2) ca triplor
la sa se 72 MHz.
T1
B(177
T2
BF214
T3
BF214
b. R.-l00n.
... f2"-
Pornit/Oprit
.. K3a. = 10mV
K3b=12OmV
Se ca sursa de alimentare
din ,baterii plate
(4,5 V) legate n serie. Consumul este
foarte mic, tensiunea de alimentare
trebuie fie brum de

este cu limitator
"audio sau reglaj de volum automat,
Bobina L
2
din circuitul oscilant se
cu diametruI
.de 9 mm, avnd 9 spire din CuEm f/J 0,8 cu
la spirele 5 8. Bobinajul are pas
1 nun.
apoi un etaj dublor (T 3)' echi-
pat cu tranzistorul BF 214. Cin;uitul
L
3
C este acordat pe de
144 MHz.
Bobina L3 are diametru! de 9 mm,
din CuEm <i> 0,8, avnd
4 spire cu pas 2,5 mm prize la spirele
0,5 3.
Etajele snt amplificatoare
au circuitele acordate n gama de
2 m (144 MHz).
Bobinele L
4
L
5
au
tice, fiind bobinate pe un
diametru de 9,2 mm din CuEm
q, 0,8, avnd fiecare cite 4 spire.
Bobinajul are pasul de 3,5 mm, iar
prizele se scot la spira 0,5 spira 3.
Etajul final de putere are plntat tran-
zistorul 2N3375. Circuitul oscilant
este astfel conceput ncit poate fi cuplat
la cu cablu coaxial cu
de 75 n
Bobina L6 este tot cu
T4 T7 T5
2N3866
cu osciloscopul nu vor fi
ilo concludente dect la deconectarea acest.or
dispozitive..
diametrul de 9,2 rom, avind 2 spire CuEm
f/JO.8 cu pas 5 mm.
de montat ntre
colector. are 3 spire cu pas 2 mm
din CuEm 0,5. Diametru! bobinei
este de 5 mm.
Condensatoarele semivariabile pot fi
ceramice sau cu aer, dar n mod obliga-
toriu condensatorul semivariabil din eta-
jul final va fi cu aer.
Montarea pieselor se face pe o
de circuit imprimat 210 x 50. Pe
se lipesc pe margini alte
iar n interior se pen-
tru fiecare etaj n parte. Lungimile com-
partimentelor etajelor TI + T 2 a circui-
tului de snt de cte 45 mm, iar
ale celorlalte etaje de 30 mm.
Acordarea etajeior se face n primul
rnd cu un grid-dip, a cupla tensiunea
pe etaje numai
se la o se
tensiunea. Se revine apoi
asupra
nerea. maximului de putere la
Sarcina poate fi un bec de 24 V /5 W,
puterea este n jur
de4 W.
T6
2N3375
BF214 I AC 180

I r
TEHNUJM 8/80
I
Cu numai trei logice de tip NAND
400 E) se poate realiza un divizor
ntre 1: 2 1 : 30, schim-
bind numai valoarea unei
Oscilatorol se realizeazA
astfel fiecare de la
divizofului va avea stabilitatea
Cristalul
MHz, 2

o cere, in. cele mai
",uite cazuri, un filtru In de
joasi Pentru
n bune a posturilor de radio-
difuziune, .prin intermediul recep-
itor .cu mixare .. este nevoie de un
filtru . cu banda de .. trecere de circa
5 kHz. In cazul semnale-
lorSSB, este bun un filtru cu banda
detrecare de 5 kHz. Pe de parte,
telegrafia cere un .filtru cu o
foarte .(100-500 Hz).
\ Circuitul prezentat n continuare cu-
toate cazurile prezentate mai
sus. cum se poate vedea n
schema un circuit Pi cu
celule. Comutatorul (3x4
caracteristica a cir-
cuitului cum
1) - circuit amplificator (filtru trece-
tot);
2) - filtru cu ft = 5kHzj
3) - filfru cu Ft == 3kHzj
4) - filtru telegrafic cu Fo == 1 kHz,
B = 150 H.
la s-a un etaj cu AO,
util atit ca adaptor al filtru lui cu etajele
ct ca arnplificator pentru
. .
Bobinele se pe
cu diametrul de 18 mm de
11 mm, cu
Al =400, material Ferroxcub 3H1. Se
va utiliza un fir de cupru-email cu
t/J == 0,1--0,12 mm; l1 550 de
spire, lz 490 de spire. Se poate utiliza
un alt tip de cu diametrul
mai mari. spe-
va fi tot 400, de spire
neschimbat. In caz contrar se
a se recalcula de
spire.
Cea mai mare parte a componente-
lor pot fi montate chiar pe comutator.
AmpUficatorul operational AO
nlA cu circuitele de polarizare se mon-
pe o de circuit imprimat.
este de5%t
iar cea fi condensatoarelor de 10%.
Este notat faptul mai
mari decit cele mentiqpate pot duce la
eliminarea amintite.
TEHNUJ M 8/80
1 MHz.
47nF
'iSnF

I
Un asemenea amplificator poate fi
folosit cu succes la: (compre-
sor de receptoare (pentru
diminuarea efect ului de Fading), inre
HJ-FI, indicatoare de volum etc.
Domeniul de este cuprins
zat de osdlator.
un impuls al de
trecut la monostabilul blo-
poarta P 5 pentru o
de capacitatea C poten-
liometrul R
1
and monostabilul revine,
un alt impuls trece la ciclul se
Astfel, de intrare este
un . al de
Fin = N. unde N este factorul de

IIU
intre 20 Hz 20 kHz Timpul de
este de 1 ms, iar ntrzierea de aproxi-
mativ 0,4 s.
cum se vede n figudi., se utili-
un tranzistor cu efect de cimp,
canal tip n (2 N 4861 sau echivalent), ce
K.o

divizare, putind lua o valoare
intre 2 30.
la . primului divizor
un al doilea identic cu acesta, se poate
o de 10 kHz. Valoarea
potentiometrului R
2
va trebui
astfel nct
ntr-un
la intrarea neinversoare
a amplificatorului 741.
Cnd tensiunea de
Ube (T 1)' deschide tranzistorul, curentul
de' colector condensatorul Ci'
Tensiunea pe acest condensator
tranzistorului T 2'
domeniul de a interne
este cuprins ntre 120 10 n, plaja de
60 dB este foarte n
CI se
nchide tranzistorul T 2' Grupul CI - R
1
constanta de timp a circuitului
la revenire. Timpul de atac este determi-
nat de CI de curentul prin
rol TI'
Tensiunea de intrare se ntre
de 120 kO a
FET -ului. Astfel. semnalul aplicat poate
tensiunea de alimentare
pericolul de a distruge amplificatorul

Cuplarea ntre amplificatorul opera-
T 1 se face capacitiv, deoarece
punctul static al amplificatorului
se n de deschiderea
tranzistorului T 2'
Semnalul de are o valoare de
1,4 V vrf ia vrf, n tot domeniul
25 m V - 30 V la intrare.
7
Primul etaj este un
realizat cu
Tj (de tip P '401, P 403, EFT 317). Sem-
nalul de amplificat este
a o pre-
(fig. 1) poate fi folosit
pentru aprinderea stingerea unei lan-
terne sau pentru comanda unui releu de
putere. Aprinderea becului se face la
atingerea senzorului Si <ON), iar stin-
gerea la atingerea senzorului S2
Primul tranzistor este de tip BC 178; In
colectorul lui este montat un semireglabil
de 5 kn.
Tranzistorul al doilea este de tip
BC 108. care colectorul
lui T
2
cu baza lui Ti nu are o valoare
ci se experimental.
Tranzistorul final este de tip AC 180 K.
El are ca un bec de 3,5 V /0,2 A.
>
o
(),I
N
Fig.2
Fig.1

amplifica'ton,dui de
n
O,AN TEODOSIU,
. La bornele A - B poate fi montat un
releu care comande un bec de 220 V /
100 W.
Comutatorul poate fi aHmentat de la o
baterie de de 4,5 V sau de la un
mic alimentator (fig. 2).
de pe placa de circuit impri-
mat la senzori se vor face cu un cablu
ecranat. Senzorii pot a vea formele din
figura 3.
Este recomandabil ca tranzistorul final
se monteze pe un mic radiator n
cazul in care se in colectorul
tranzistorului final un consumator mai
mare (un etc.).
= 4,5V
ACk50K l'
tranzistoare snt
tip EFT 323). Semnalul de
amplificat este
Wl0r cu de 2 000 sau
unui difuzor intermediul unui trans-
formator de
se
al tranzistoare-
Ahmelntarea montajului se poate face
de la baterii, el cu
valori ale tensiunii cuprinse
9 V.
Bobinele L
1

de carton
o de cu
10 cm diametrul de 8 mm.
100 de spire L
2
are 20 de
bobine se cu
cu 0 = 0,15
Se va obligatorill
care va fi
mediu], unui condensator
form schemei.
MARIUS Alba Iulia
Traductoarele optice constituie pentru
constructorii o mare
rezultatelor spectaculoase ce se
pot cu ajutorul lor.
In schemele de este folosit ca tra-
ductor optic un tranzistor din seria'
BC la care s-a pilit partea a
capsulei metalice.
Montajul din fig. 1 un averti-
zor optic fotocomandat la care becul
se aprinde la unui semnal lumi-
nos. emitor-colector a lui T 1
scade prin iluminare, negativnd baza
lui T 2' care baza lui T 3
becul se aprinde.
Pentru varianta din figura 2 becul se
stinge la unui semnal luminos.
log ia, robotica, cibernetica etc., sau
laserul, lumina de miine, de Doru
monografie ce
principiile domeniile de
aplicabilitate ale unei de re-
pentru tehnica
Cartea astronomului amator de
a. Todoran cuprinde un bogat volum
de precum o serie de
propuneri pentru constructorii amatori
care doresc realizeze cu mij-
loace proprii cteva din instrumentele
Tranzistorul T
3
se n stare de con
deoarece baza lui este
La unui semnal luminos, foto-
tranzistorul T 1 deschide tranzistorul T 2'
care pe T 3 astfel becul se
stinge.
Tranzistoarele T 1 T 2 snt din seria
BC 177, 178, 179, iar T
3
este de tip
AC 180 K. Din semi-
reglabil P se sensibilitatea mon-
tajului. Becul se poate nlocui cu un releu
miniatural (5 V /0,05 Ah care va comuta
cu contactele sale o serie de alte montaje.
Prin schimbarea sursei de
alimentare se pot folosi tranzistoarele
/ complementare (BC 107, 108, 109 etc.
AC 181 K).
iscodirii cosmic. O lucrare
deosebit de pentru infor-
marea a tine-
retului va fi de tM.
Castin Silvian -
Car-
tea va cuprinde date biografice, opere-
le principale ale lor romni, sub-
liniindu-se contributia acestora la afir-
marea tehnicii pe
pfan mondial.
TEHNIUM 8/80
Propun constructorilor amatori
de mine ca lucrare prac-
de bacalaureat. Este vorba despre
un comutator electronic, care permite,
prin conectarea sa la un osciloscop, vi-
zualizarea a imagini
diferite.
Principiul de este
torul: imaginea de la prima intrare este
pe o portiune a
I
C 8.,?.kn/1W
100
p
F
0'1
TEHNIUM 8/80
MIRCEA PANTEA, Reghin
care spotul trece, practic
instantaneu, la imaginea a doua,
parcurgnd-o la rndul ei pe o
apoi spotul trece din nou la prima ima-
gine ciclul se
cum se din sem-
nalele de la snt amplificate cu
ajutorul celor etaje realizate cu
tranzistoarele T 1 - T 2 - T 3 T 5 - T 6 - T 7
de tipul BC 107. '
P 1 P 2 au fost puse
primul etaj de preamplificare pen-
tru a nu scurtcircuita la
minim.
Semnalul dreptunghiular este generat
n circuitul basculant astabil format din
tranzistoarele T 10 T 11. Rolul celor
diode din bazele tranzistoarelor
este de a frontul de
Circuitul basculant astabil poate genera
frecvente de lucru diferite, care se
vor alege n de semna-
lelor de vizualizat.
. Semnalul de aproximativ drept-
este apoi aplicat unui circuit
basculant bistabiL la se
un semnal de perfect
dreptunghiul timpii de
a semnalului snt practic
nuli P 4 ampli- ..
tudinea semnalului dreptunghiular deci
a celor imagini.
Pl115Z
(1N302.4B
Ghirlanda de becuri n
de iarn{l poate tI
multe metode, cea
fiind aceea cu starter
cu circuitul de alimentare. re-
care
de a avea de plplire
conectarea
a rezis-
15
blocat. Condensatoml se ncarca msa
repede prin Rl n momentul n care
tensiunea la bornele sale devine
furnizarea curentului de amorsare
Rz), tiristorru in
.. ,._-" .... _-- intre anod catod
cade brusc (la cca 1 condensa-
toml se curent de
fiind alimentat n pulsuri (se mi-
aw::rnan1ele conduse de tiristorul
se la prima trecere prin zero
a curentului. Condensatorul se
din nou ciclul se
(2,4-3
fie de 3 W, a se
Tiristoml poate fi de orice
curentul maxim de peste 3 A tenslUinea
de lucru de minimum 300 V.
ncerca si cu valori mai mici ale COlldt:nS:l-
torului C (20 -100 ,UF /70 V).
s. MAR!N
sit practice n
unui contact
l'nrhirl:O:>rl:'::\ unui circuit) pentru
foarte scurt repro-
dudibil ca la repetate.
Pentru a da numai exemple, vom
aminti unor impulsuri lumi-
noase cu prin supra-
voltarea unui bec comanda de pornire
a unui dispozitiv de temporizare bazat
pe a unui con densa-
tor.
Semnalul dreptunghiular
sat tranzistoarele T 4 (BC 177)
T 8 (RC 107), care permit alternativ tre-
cerea semnalelor aplicate la 1
II spre
Montajul trebuie alimentat de la o
de tensiune foarte bine

Montajul se cu la bor-
nele Yale osciloscopului, iar sincroniza-
rea la bornele
toare osciloscopul le Pe
ecran vor linii ntrerupte
de baleiaj a osciloscopului
este sau linii continue
aceasta este mare.
Tensiunea ce poate fi
la este de 3 V. Pentru tensiuni
mai mari se va folosi un atenuator.
Tranzistoarele snt cu siliciu, de tip
BC 107, respectiv T 4 de tip BC 177.
Printre multiplele pOSibile se'
cea in
circuitul de alimentare a consumatoru-
I ui, care n caz ul de este un becu
cu V/O,2 A) supravoitat la
nseriate contactele n or-
ale unui releu de 4 V
rn,:;,rl'1nif-OI a
ap li cat la orice fel
de tensi unea de
alimentare cu mai
mult de 2 V tensiunea de lucru a releului
de care vom monta n serie
cu acesta o de limitare a
curentului la valoarea de andansare
.
REL.
-;;;;- 4,5+
L
2,2V
O/lA
M ..,...-__ -1
. I ______
9
Jnso1irea proiec1iei de o inregistrare
este atit un lucru util nece-
sar in foarte multe cazuri, cit o cale
de realizare a unor programe cu va-
loare
Jn reclama, ca metoda moderna
eficienta in invatAmint, ca mod de
prezentare a unor evenimente memo-
rate pe film, Inregistrarea con-
cu este azi un pro-
cedeu larg cunoscut rlspindit.
Utilizind o serie de procedee speci-
fice (succesiuni, suprapuneri, reveniri,
scinteier; etc.), unor diapo-
zitiv.e, selec1ionate sau concepute te- .
matic, insotiti de text, muzicl, zgo-
mote constituie un mijloc de comuni-
care audiovizualA speCific artei foto-
grafice.
Esenta sonorizlrii, din punct de
vedere tehnic, n sincronizarea
sunetului cu imaginea.
PROCEDEUL
MECANO-ElECTRIC
Cel mai simplu procedeu de sincro-
nizare este cel mecano-electric, care
n lipirea pe spatele benzii de
magnetofon a unor mici de
folie foarte care co-
inchiderea unui circuit cuprin-
zind un releu de pentru apa-
ratul de (fig. 1).
Procedeul are o serie de dezavan-
taje. EI este aplicabil numai in cazul
pe magnetofon
j
utili-
zarea sa pe de casetofon fiind
practic Lipirea foliei nu
este o chiar atit de
banda trebuind
Inregistrarea trebuie
inainte de lipire, pentru ca folia nu
magnetic procesul de
gere-inregistrare. acest
mod de lucru ca nerecomandabil, n
ciuda sale
PROCEDEE ELECTRONICE
Procedeele electronice se caracteri-
prin aceea n paralel cu partea
se semnale de
de o care
la redare snt aplicate unor circuite de
amplificare, comap.da efec-
dndu-se printr-un releu. In
de de piste ale aparatului de
inregistrare de modul de
suprapunere a semnalului de co-
mai multe
1. MAGNETOFON STEREO CU
PISTE
Programul sonor se
pe o iar semnalele de
pe cea de-a doua (fig. 2). Generatorul
de semnal GS o tensiune
de o oarecare.
Prin butonului T
0,5-0,8 s) se nregistrarea
semnalului de sincronizare.
se in mod normal de pe
pista 1, iar la
pistei 2 se culege semnalul de sinero-
10
I-FI
nizare, care se b!ocului de co- 'Il':' cate de un amplificator auxiliar.
(fig. 3). Amplificatoarele se pot realiza
Blocul de cuprinde un re- scheme extrem de simple, ele
dresor un releu eventual venind asupra
de un amplificator semnalul re- sonore. in figura 5 se schema unui
dresat nu este suficient de puternic). . amplificator simplu pentru iar
Aparatul de este suficient n figura 6 schema unui amplificator
fie conectat pe releu, tensiunea de auxiliar pentru circuitul de
Tranzistoarele sint cu siliciu, de tip
Mixerul din exclu- Be 107, 108, 109 sau echivalente.
siv programului sonor
se folosesc surse primare.
a MAGNETOFON CU PATRU
PISTE (MONO)
Principial, lucrurile se petrec ca
mai sus, folosindu-se cte piste.
Inregistrarea celor piste se va
face succesiv, spre deosebire de
cazul anterior, unde programul sonor
semnalele de puteau fi
inregistrate concomitent.
Practic este necesar pentru control
se cupleze capului de redare
(programul sonor inregistrat) pe una
din piste la un amplificator suplimen-
tar, care n cazul cel mai simplu poate
fi numai pentru
3. CASETOFOANE (MONO)
MAGNETOFOANE cu DouA
PiSTE (MONO)
Casetofoanele mono nu permit re-
darea a celor piste.
Este cazul unor magnetofoane vechi,
n general de studio utilizind viteze
mari, dar, cont de raritatea lor,
ne vom referi ca principiu la caseto-
foane.
In acest caz, nregistrarea semnalu-
lui de se face suprapunindu-I
cu programul sonor. Pentru ca semna-
lul de nu fie auzit, este
. necesar ca sa fie superioa-
celei audibile sau de o valoare foarte

Ing. v. CALINESCU
La redare (fig. 4) magnetofonul va
amplifica programul sonor, urmind ca
semnalele de si fie amplifi-
1n prima se va folosi o frec-
de 16-18000 Hz, fiind
ca pentru
Q----.t
a
M\XER
MAGNETOFON
( \EvIRE)
........ ---.....ot
REDRESOR RELEU
APARAT

,..----------- --,
MAGNETOFON

CA5ETOFON

I
I
I
I
I
.J

t
_100fAF
ms:.E JOfO

Ff2.
M\XER
Q---c
Q-.........

TRECE SUS

(150\otz) Fi

Gs
r-----....,

I I
1(<<..000 IrU} I
)..:------1
RELEU
r ---.-----------------.,
I TRECE 1
r----.., I i
11R9:E JOS I I AMPLro I
I i CJt 1
1(12.500Hz) I I _-P'" T I
L:. _____ '.J-----r- I
L ____ J
_ ....
o MAGNETOFON
(lNTAARE. )
--.-----I2J+12v
T
r-------!
11'RE.CE m,
I I
1(12. SOO I
.... ,.;l---- ___ J
CASETOFON
(INTRARE..)
r7J
PA.RAi
PROIECTIE
I
TEHNIUM 8/80
Se di semnalul furnizat de o
de este foarte mic. De
aceea este necesara. o preamplifi-
a acestuia pentru a putea
de un amplificator de
..
semnalul dozei
cablu
pierde
un
ct
continuare
folo-
deci posi-
bilitatea n corpul chi-
tarei;
- de per-
mite nevoie a cablu-
lui ecramllt:
se face de la o
baterie de 9 V;
de tonalitate
varianta a doua. din scheme
snt necesare pentru a se preveni
unor semnale parazite la au-
diVe (fig. 7,8).
In cea de-a doua se folo-
, o de 1.00-150 Hz.
Filtrul F1 are rol de astfel
nct eventualele ,semnale de aceste
din programul sonor fie
n caz contrar existnd riscul
comenzii nedorite a proiectorului.
Semnalul de va fi
la cu ajutorul filtru lui F3 (fig. 8). '
Pe circuitul de filtrul F2 a,si-
numai trecerea semnalelor de co-
de respectiv

Intre cele variante, cea de-a
doua are pOSibilitatea mare de reali-
zare deoarece prima presupune un
casetOfon cu de avnd
limita peste 14-15000 Hz,
ceea ce nu se la marea majo-
ritate a casetofoanelor mono (maxi-
mum 12000 Hz).
Mixerul exclusiv nregis-
programului sonor in n
care se folosesc surse primare
(microfon piCUp). Avnd n vedere
puterea a casetofoanelor, pen-
tru se la o
de
5. CASETOFOANE STEREO-
MAGNETOFOANE STEREO CU
PATRU PISTE
Situatia este cu cazul 1, fiind
posibile pe ambele sen-
suri de deplasare a benzii.
1n cazul casetofoanelor se va acorda
o nivelului de nregis-
trare al semnalului de pentru
,a 'se evita nedorite cu
programul sonor, cO)1t de
faptul pistele snt
n cazul unui magnetofon cu patru
piste se poate nregistra semnalul de
suprapus cu programul so-
nor. se face economie de
nu este de dorit deoarece com-
o a plajei
riscul unor nedorite. De-
un semnal de 100-150 Hz se va
,frjul'i ca un l)rum (pe durate scurte),
care poate fi neglijat filtrarea nu
a fost corectii sau numai
procedeele cu paralele asi-
,un nivel calitativ bun.
TEHNIUM 8/80,
A. NICOLAE
OPRESCU
numeroase'. tipuri.' 4emontaje
zgomot, care au rolul de a
raportul dintre semnalul util
muzical dintr-un program nregistrat
zgomotul de, fond, manifestat de, obicei
ca produs n majoritatea cazurilor
de de nregistrare,
mare a benzii de magnetofon sau
fon calitatea, a ma
terialului plastic folosit la presarea discuri-
lor.
Montajul de mai jos este realizat numai
cu trei tranzistoare mo-
cu Cteva piese' foarte
de procurat.
Examinnd schema, sem-
nalul audio se trimite la baza tranzisto-
rului T l' fiind cules amplificat din colec-
torul tranzistor, pe de
de 5 kel De semnalul este
trimis pe separate. Una duce di-
rect la montajului, la
unui de unde ajunge la un
etaj repe tor pe emitor. semnal de
la tranzistorului T 1
calea unui filtru trece-sus, ajunge la
etajul al doilea de amplificare, realizat cu
tranzistorul T 2' care la amplifica-
rea numai a foarte nalte, de
peste 5000 Hz. Diodele D
I
D
2
servesc
ca limitatoare pentru semnale parazit-
impuls, de exemplu pocnituri exagerate
Sursa este ali
preamplificatoarelor care ne-
o tensiune de 27-30 V,
foarte bine
Puntea redresoare poate fi
cu patru diode 1 N4002. Transfor-
matorul se pe un miez
cu de 5 cm
2
, avnd n primar
2200 de spireCuEm pJ 0,25 mm, iar n
secundar de cte 157
de spire, CuEm pI 0,4 mm, cu prize
la 105 spire pentru 10 V la 125 spire
pentru 12 V. A fost
cu deoarece ntre punc,
tele A B se poate 'lega un bec de
6 V/40 mA (bec de control) sau ntre
C D se pot pune in serie becuri
de 6 V/40 mA. Transformatorul va fi
blindat cu o din de fier
de la o cutie de conserve).
direct accesibil chitaristului.
Primul etaj este un amplificator
de tensiune. Condensatorul C
1
rea-
o separare intre
amplificatorul AO-1. la
acestuia este o
de tonalitate tip .Baxandall.
P2 co-
rectia la frecvente ioase. iar co-
inalte. AI doi-
Ci 47nF
P2
provenite dinzgrieturi, de anulnd
amplificarea etajului respectiv. sem-
nale slabe, diodele snt.inchise.
ten.ta Mase tranzisto-
T
2
,n caz se scoaterea din
uZ a sistemului de zgomot, se
1. Deci la
,rea etajului 'al, doilea de amplificare se
,un semnal audio total lipsit 'de
joase, n de ,cu
semnalul, care este trim.isnemodificat la
montajului. Etajul al treilea, repe-
tor " pe emitor, cele sem-
nale prin cursorul la
snt aplicate. n
de cursorului, acestui
metru, se de balans, pentru
suprimarea ca frecventele
nalte din imprimare ceva de
suferit .1n linii mari se poate spune
montajul suprimarea
mai mari de 4000 Hz n momentele de
pianissmo, la de nivel
mic, Cnd orchestra foarte incet,
tocmai atunci cnd fie fie banda
Iliii 1
15v
12,v
OV
T
1
- 2N 1711 ; 2N 1613; B0135; 80139
lea amplificator, AO-2,
o compensare a retelei
in plus o amplificate suplimen-
Un semnal de ordinul a
miii volti este adUS la amplitudi-
nea de 1 V. Acesta este suftcient
pentru a ataca un amplificator de
putere. Din potentiometrul P
6
se
volumul.
de magnetofon sau casetofon
un de fond, care Pentru
cu zgomot foarte mare de fond,
de pe discuri vechi sau benzi vechi,' cu
mare trebuie
o a
se va Este o opera-
mai ales atunci cind se face
recopierea unor vechi, cu grad
diferit d.e La realizate
cu materialul de calitate
trebuie, o reglare a
de balans.
Toate cele trei tranzistoare snt uzuale,
din seriaBC 107 .. .109; se pot folosi orice
tranzistoare npn cu siliciu, cu factor de
amplificare ,beta mai mare de 100. Con-
densatoarele electrolitice snt la o ten-
siune de 12 V. Alimentarea se
face n limitele 9 V ... 14 , V, de la trei
baterii de nseriate, de la un
redresor stabilizat sau chiar din montajul
de amplificator, magnetofon sau caseto-
fon pe care l de
zgomot.
.e
Pref. M. VORNICU
+27v
1
11
NOI SVR B D N ROI
Pentru proiectarea realizarea unei
microcentrale hidroelectrice constructo-
nil amator trebuie analizeze:
a. obiectivul ce fie alimentat
cu (cabane, sat etc.);
b. apei;
c. unei
de prin hldlroltehnice.
a. obiectivul iluminatul
interior se sarcina de consum
permanent, se debitul apei
limitatorul de -, care
IOAN CAVIOONi
l
bloc 11, ap. 4, jud.
3 tipuri de microhidrocentraJe
toare cu cea aici se poate observa
puterii finale de raportul de
transmisie.
------_._._--- . ']:=
10000 W 08')/-08 1r "V
, /0- , JL\.'\I
dintr-o etc.) intre ( , kW este o
doi piIoni, cu posibilitatea de a putea fi pentru alimentarea a -3 cabane
mai jos sau in acest caz se foloseste la iluminat.
nu snt necesare acumulatoare de sto- Pentru' a se putea folosi din
care se alternator,. acesta n 24 de ore -
este dependent de acumulator). de faptul noaptea nu se deCt
In cazul consumului diversificat ce 3 -4 ore, iar ziua -2
pe - o baterie de aceasta trebuie n (i1,;!llHUkllUiollt:
acumulatoare mult. legate n serie
b. Debitul de la care cade de 2.+ V; con-
apa pe snt factorii principali de li ibuic la eliminarea pierderilor U pe
retea n cazul distante10r mari la
Prin lor, se poate aprecia co'nsumator.
dinainte ce se poate realiza la ce valoare fie ct mai aproape de tabloul de distribu-
se poate ridica de la acumulatoare la
Debitul apei se cu un crono- consumator deoarece cu-
metru un plutitor, lundu-se un tronson rentul 1 absorbit in 3 -4 ore se
de de circa 10 m. Un element plutitor treptat n mai multe o re"cu o valoare 1 mai
(minge o de poliester pierderile U fiind direct
expandat) pus pe va fi dus de aceasta cu sarcina, lungimea liniei
dea de obstacole apoi, cablului. La 150 m linie am
cronometrnd timpul n care plutitorul folosit cablu de 25 mm
2
din aluminiu.
parcurge cei 10 m, vom introduce Pentru ca din puterea apei nu fit
mea n pentru a afla pierdut nici un watt, am recurs la o
metri parcurge apa pe cu 12 cupe, favoriznd
Se pe minimum 10 m din astfel folosirea ntregului debit de
lungimea rului ntruct pe mai ce atinge turbina prin (fig. 1).
mici nu se pot executa pre- De o mare la orice
cise aparat special pentru asemenea este modul n care este
apa ce a fost energia ei
vitezei se va determi- apa care nu mai are ener-
na albiei sau canalului unde se gie fie la timp din
va afla transversal n trei puncte. Se va. zona de actiune a turbinei astfel nct
afla deci Cunoscnd viteza cupa nu fie de
se poate debitul/s. nu se reali-
c. unei corcspun- zeazji acest lucru, este posibil ca turbina
pentru canalul de nu se sau o
de hidrotehnie destul de foarte putnd fi cu
voluminoase, dar absolut necesare con- Pentru acestui neajuns,
Prin aflarea a debi- turbina trebuie o apre-
tului se poate aprecia energe- p punctul a, n timpul
tic al prului respectiv prin aplicarea for- stratul de nu
mulei de mai jos. cupele, iar interiorul cupelor trebuie
Energia Wp = m.g.h. lustruit cu pentru
m = masa apei, respectiv debitul rii apei cu acestea.
surat, ce ajunge ntr-o pe Tot pentru optim al puterii date
g = 9,8 m/s
2
; de este necesar ca generatorul
h = de a apei Ia fie de calitate, iar de lucru
iesirea din fie sub 1 000 de ture/minuL Un generator
'Generatorul folosit la micro- care poate satisface pe oricine care
este de 24 V - rezultate la debite mai mici de
800 W - 700 de ture/minut. trebuie un bec de 6 V la
puterea la este 3 - 5 W, nvrtit de rulnd o curea
de aproximativ 10 k W, prin treptele de pe de transmisie, respectiv la
a se ajunge Ia o putere 400- 500 de ture
mai la arborele generatoru-
lui.
de putere este
cu raportul de transformare n
reducere de putere este un mare
inconvenient, putnd fi numai
prin folosirea unor turbine de mare
de o
Din formula de mai jos la
12
CONSTRUCTIA BOBINEI
)
Turbina din figurile 2 3 este
din:
2 coroane circulare din de
de 5 mm grosime exterior
1 300 rom interior ::= 800 mm;
- 12 paie te din de de 5 mm
grosime cu 1 de 300 mm lungi-
mea L de 400 mm;
- J din
de 1,5 mm, avnd rolul de a nchide spa-
c dintre palete pentru formarea
cupelor;
- 8 din striat d cu
= 26 mm turbina de e.
- e are L-400 ex-
terior = 100 mm C/J interior = 61 mm.
Acestea snt sudate conform din
figura 3, iar pe axul principal 1 se
prin <<f (M 12)
- g trebuie fie ermetice
pentru a proteja de Deoare-
ce pe teren centrarea a
pe platformele i este dificil de reali-
zat, este indicat ca unul din
fie oscilant.
au de suportat circa
1 din care 300 kg turbina, axul
si volanta 2.
, - 4 stlpi K snt n
fiecare 1,5 m. Stlpii snt din lemn de sal-
cm cu 200 - 250 mm.
n 4 ani de la partea me-
de nu au de-

TRANSMISIA
Pe axul este o 2,
cu canal periferic pentru transmisie prin
curea (fig. 4).
cu o greutate de circa
80 kg, este de ax cu ajutorul
3, prin 4 5 de M 10.
Diametrul D
1
al volantei este de
700 mm grosimea s de 30 mm. Tura-
la este de 80 tu-
re/minut n gol 60 ture/minut n
Pentru de 700 ture/
minut la generatorul 19, este necesar un
intermediar 6, sudal pe placa 7, care este
fixat pe platforma 14 prin
9 (M 8). Placa 7 platforma 14 snt din
ITATOR DEBIT
cu grosimea de 6 mm snt consoli-
date pe stlpii 21 cu de
60 (prezoane) (fig. 2).
Canalele 8 permit intermediaruhii
fie deplasat pentru ntinderea curelei de
transmisie 15, care roata 10,
cu D3 de 150 mm. Roata 10 este corp
comun cu roata 16 cu un diametru
D
2
de 350 mm, iar prin cureaua 17 este
generatorul 19, care are dia-
metrul 18 cu D
4
= 130 mm.
Pana 12 10 16 pe
axul intermediarului.
Generatorul are posibilitatea fie
reglat optim, pentru ntinderea curelei 17
prin canalele 20.
transmisia este suficient
de pentru antrenarea unui
generator de la 3 k W, consider mult
mai practic folosirea unei cutii de
(acolo unde posibilitatea de a fi
Aceasta trebuie cu
partea de transmisie pentru
la axul 1 cu le de rigoare - bloca-
rea etc.
Mentionez microhidrocen-
de 24 V si 800 W a fost reali-
de autor prin mijloace proprii pe
teritoriul Ocolului silvic fiind
n bazinul superior al
Bega - pe valea - la sud de satul
Poieni (comuna Pietroasa, jud la
altitudinea de 600 m.
t Aspect ul general al acestei
hidrotehnice reiese din desenul
Microcentrala a fost n scopul
cu energie a grupului
de cabane forestiere din valea Sasa
a dural circa i luni
din luna mai 1977.
P; cale pe cei ce vor
detaliile constructive con-
crete ale microhidrocentralei descrise
o viziteze la locului, n
apropierea Complexului turistic Valea
lui Liman.
08
.IARE JGHEAB
!
L

,.
-----11
2
/
TEHN au M 8/80
3
13
un ele-
mai ales securi-
posibiitatea inter-
consumul de
multe ori rlP!"1Ij;;:\Hi
n mod nejustificat.

sIs1el1nuiui de frnare
de pentru
dar este ca
a automobilului
functia de fr-
"are n timp, constituie
un izvor ai de carbu-
rant fapt, orice a frne!or
se traduce n consumului
de combustibil. De exemplu, o
care nu
ruleze excesiv de prudent, cu viteze
prea mici, in etajele inferioare ale cutiei
de viteze, la regimuri de
neeconomice, la care consumul spe-
de combustibil are valori ridicate.
schimb, frnele prea strnse
mai mult risipa; frecarea
a elementelor de frinare
din energia a
motoruiui in (in loc de a ma-
jora energia a
viteza sa), ceea ce, de fapt, o
absolut de carbu-
rant n acest caz trebuie se mai
de frnare snt
cum din
graficul stabilit experimental,
terea temperaturii frinei atrage
rarea de frnare reducerii
-

1_. 2S l, ____ ----'----------'---t3:;j
CI';: O 40 '80 f20 160 al)
t2 TEMPERATURA FRNEI (OC)
GRAFICUL 1



14
3
A
4 !5 G 7
fRIws,R1LOR PE Km.
GRAFICUL :2
coeficientului
tura de trecem:
prin
U 0-
temperatura de 100
rea uce cu 60%, iar cnd
temperatura atinge 200"C roata va
cu un efort care
dom una
frne EI
cu cea a ambiant. acest
ultim caz, decelarea n timpul
automobilului se reduce de trei ori,
iar de frinate va corec-.
periclitnd traficul.
vehiculului
cu joc insuficient intre garniturile de
tamburi (discuri) pot fi
mai grave din punct de vedere
tehnic. la un rulai .ndelungat in astfel
de puternice,
vaselina din butuc se
intr-atit nct rulmentul, n-
ale a-
cestuia; ca urmare, un timp
oarecare, rulmentui amplifi-
cnd efectul de frecare iar
d in incepe fum pur
simplu, semn al arderii garnlturilor de
n cazuri excesiva, anve-
lopa se Efectele materiale
snt de imaginat.
O cale pe care frnele pot influ-
consumul este repartitia neun -
a efortului de frinare pe
sau chiar la in acest caz, efectul
se reduce, stabilitatea
n timpul procesului de frinare este
puternic fapt care, pe
rulajului,
ruleze neeconomic,
ca n cazul unorfrine Neunifor-
mitatea se poate datora mai
multor cauze. Una dintre acestea o
constituie reglajul neuniform al jocului
dintre sabot tambur (disc) la toate
- cind acest reglaj este posibil
prin automobilului. A doua
poate fi
sau a din cilindriI recep-
tori de de
n cilindru, fie
sau pieselor sale de prindere.
Un alt motiv foarte des intlnit n ex-
ploatare este priiejuit de
unsorii sau a lichidului de intre
sabot tambur (diSC) la una sau mai
multe la caie se produce astfel o
reducere a coeficientu-
lui de frecare a efortului de
frinare efortul de
hinare se cind,
din diferite cauze, conducta de
dintre sistemul central frna
unei roti se
Desig'ur, este mai pentru o
o
depisteze exact cauzele care produc
o oarecare a frinelor, de
aceea in tabelele 1 ::2 se
succint cele mai frecvente
ale acestui sistem, precum si cauzele
care le 'In orice caz, tune-
a unei o poate
face oricine, suspendnd
observnd roata se cu
mina zgomote
Se la o
astfel de motoare vor
opune o mal mare, dar nici
ele nu trebuie zgomote la
rotirea lor.
Este un bun obicei al acelora care
efectuarea unui rulaj, din
nainte de orice,
vizual cu mna. rotile
au temperaturi diferite,

nentirziat o
nu trebuie
ne sperie
din snt mai calde decit
din spate, ambele roti ante-
rioare au
este efo rtu I
dezvoltatfrinele din
unei
din masa masinii n
n timpul
O ca fracve
desea care duce la
frine lor este de
ntre ce se
cuiele solide aici
o frecare - cel ade-
sea sub de -, con-
duc la uzura tamburiior sau discurilor
temperatura de functionare
a reci ucnd capacitatea' de fri
nara.
Trebuie participa-
rea pe care o poate avea frina de
la risipirea combustibiluluL Desigur,
nu este vorba despre in care
frina este incom-
plet (sau chiar complet) n timpul
rulajului - cazuri, accidentale,
dar regretabile prin posibila scoa-
tere din uz a frinelor de la din
spate. Ne vom referi la reglarea inco-
a frinei de sau la
ei ntr-o stare
toare: o de prost
cu un regla; prea strins sau
poate duce la respec-
DEFECTIUNILE
FRINELOR
HIDRAULICE
CU SABOT_
CAUZELE CE

A. Pedala de greu
1. Garnituriie de cauciuc dilatate
2. Pistonul pompei centrale cele
ale cilindrilor receptori
3. Orificiul compensater al cilin
a
tirului pompei centrale obturat
4. Axul pedalei gripat
B. Pedala liber, efect
5. Aer n sistem
6. Pierderi de lichid sau tubul'!
elastice care se
7. Orificiul de aerisire a
rezervorului pompei centrale
nfundat
C. Pedaia la efort mic
8. Garniturile pistoaneloi' cilindri-
lor receptori deteriorate
9. Garniturile de au im
M
pe ele
10. Pierderi de Uchid
D. Cursa a pedale! este insufi-

U. Ca Sa punctul :3

13. Tamburi ca turnare a
ineigzirii
E. Cursa la pedalei este prea mare
Cauzele de ia puncte8e 5, 12
15. Jocul inlN/ tija pistonul
lPei centrale incorect
Frnare
U.l Cauzele de la punctele 2, 9 10
n. sau
itolal
G. Frna trage ntr-o parte
UL Cauzele de la punetele U),
13 17.
tive, cu toate economice
tehnice foarte
parte
CI sistemului de frinare, reglajul
sa snt foarte simple.
cazuri n care frna de
poate de drum a ma-
in timpul mai ales pe
timp rece: frnele din spate se
sau trage lateral. rn ambele
cazuri este vorba - raglajele
au fost corecte - de
apei, a uleiului intre:
cablu acestuia sau chiard&
I"inn.'.!l.ro," ori deteriorarea cablului.
defectului - Cnd nu
inlocuirea cabiului -
demontarea acestuia
rea baie de petrol sau Hen
24 de ore se
aeplasairea cablului n
la completa sa degajare. Se
apoi cablul se
avnd ca, n prealabil, se
cu even-
ale prin care
; ""',n' "'it;;fa,,, .. Nu
ungerea cablului
sau vaseli deoarece, pe
sint
de praf, iarna prin solidifi-
care comanda frinelor, cu
cons<:lci!nte de "'''''''''''''".t
folosire a
el greva consumul de
carburant. cu cit frnele
sint mai frecvent folosite. cu att eie
prilejuiesc o mai mare de carb
rant, cum graficul
din care de fr
pe kilometrul parcurs
pe direct consum
combustibil. In urma unor teste
tuate cu participarea a
auto ale au
dotate cu s-a
juns la concluzia orintr-un ru
in regimuri de care
necesitatea folosirii e
a frinelor consumul de combustibi
ooate fj redus cu minimum
DEfECTIUNILE
fRINElOR
HIDRAUllCE
DISC CAUZELE
lE PRODUC
A. Cursa pedalei de este prea mare
1. Uzarea
2. Pierderi de lichid
3. Aer in sistem
4. Uzarea discului sub limiia ac

B, Cursa pedalei este prea
5. Reglama a frinei
de mini
6. Maneta binei de mini trasi
C. frne le se
7. ntre de
frecare
8. Arcul de defect
9. vechi montate despe- .
reeheat.
10. recondiiionate prea
groase sau cu geometrie inco-

11. Cmndri sau pistoane corodate
D. Frnare
12. Cauzele de la punctele 1, 4 7
PUicute montate incorect
lEb'iel"ul inclinat
cu
de Sa punctUl 13
Ulai sau deformat
f. la roti (frina trage
intr-o parte)
Cauzele ce la punctele 7-11
14-
Ut uzate inegal sau eu
garrnibni de camiti diferite
Pierderi de lichid pe la
De'formarea conductelor de fr-
obturarea lor ori
C1

/1
" ---fii
a bujia hr.1
TI IT U-
UGlI IT I
ITRIIIICIP
Ing. ALEXANDRU LEFTER,
Srat;lov I
L
Venind si completeze seria materiale-
lor referitoare. la reglajul optim al mo-
toarelor cu explozie prin scinteie, dezi-
derat de mare actualitate n contextul
crizei energetice mondiale, articolul de
propune unui tester
auto complex, dotat cu un turometru
(0-6000 rot/min) cu un stroboscop
combinat cu uglometru, pentru
rarea reglarea unghiului de avans al
aprinderii.
------
-----"!'"'-
turometrului se
pe integrarea impulsurilor primite de la
bobina L (33 mH) cu ajutorul circuitului
CIRCULATIA
V
A TI TII lAlll
I
,
A volanul n miini este con-
siderat de un lucru extrem de ele-
mentar. nici nu s-ar cuveni fie
o asemenea care
este de
doar n Privim zilnic, la
diverselor tipuri de autovehi-
eule cu minuiesc volanul,
privim chiar pe cei care conduc auto-
vehicule cu nefiind
deloc n manipularea bana-
lului volan.
Spuneam problema este doar
aparent de impor-
pentru un mod corect,
cu diferite variante de manipulare a
volanului, foarte. multe
incorecte, chiar periculoase, de a ma-
nipula a
autovehiculuiui.
Sint care obosesc doar strin-
gnd volanul. Miinile lor literalmente
se pe volan.
se asupra "olanului de
ar cu orice chip in-
n stomac. Un asemenea mod
de a volanul nu numai este
obositor, dar nu nici
n conducerea autovehiculului. Vola-
nul cu minile la 9 10,
acelor ceasornicului,
trebuie cu fermitate.
Spunem acest lucru deoarece unii
nu propriu .. zis volanul n
miini, ci se de el,
abia il ating. in calUl
unei explozii, chiar pene, cu evacua-
rea relativ a aerului din pneul
respectiv, in acest mod, vola-
nul le fuge din mini,
.TEHNDUfttJ 8/00
Colonel VICTOR SeCA
traiectoria de
deplasare. Chiar trecerea a
peste o denivelare, peste o
mai mare poate determina pier-
derea controlului autovehic!,Jlului in
cazul in care nu cum tre-
buie volanul in miini.
pe fotoliu, la volan modul de
a volanlJlui n mini trebuie fie
relaxante. In orice moment con-
auto trebuie fie
pe volan, pe comenzi.
Trebuie la 10000 de
cazuri este
modului defectuos de a vola-
nului, din au loc
accidente cu foarte grave. Este
acestei
ipoteze pentru a indemna la un mod
corect de a volanului, care tre-
buie
ceva, deloc lipsit de impor-
a volanului n
mini pilotului pOSibilitatea de a
evita, printr-un viraj, o tandara, un
slalom, o situatie gene-
de pe a unui
obstacol static ori de instan-
tanee a unui obstacol pe artera ru-
Tn acest context ca
deosebit de periculos obi-
ceiul de Ei volanul numai cu o
fiind pe
tiera Nu o din
nu a putut readuce mna
pe destul de rapid, pentru a
cu repeziciune cu
putere pentru a evita un ob-
stacoL
K
o---t;t +12v
Tr.1
II 1 1

1-2. : \a 'l20V
skltionarO ).
-'---03
': la O.l\a1t>r


per1h-u ridicarea
tenM.ni de la 12. V
basculant monostabil format din tran-
zistoarele TI T 2' astfel nct curentul
de colector al tranzistorului T 2 fie pro-
cu impulsurilor cap-
tate de bobina L, care se pe
bujiei nr. 1 a motorului (cea de
volant).
Uglometrul este bazat pe principiul
stroboscopiei pentru declan-
stroboscopice un semnal
electric cu frecventa (n care
, 2'60
n = motorului), preluat de la
bujia nr. 1 volant1 dar trecut
printr-un dispozitiv electronic de ntr-
ziere (defazare Acest semnal va
lampa la momente diferite, decalate n
timp cu valori Dt, reglabile
metric.
Impulsurile necesare unghiu-
lui de avans stro-
boscopice snt preluate de pe colectorul
tranzistorului T 2' amplificate de tran-
zistorul T 3 aplicate pe baza tranzisto-
rului T 4> pentru generarea de impulsuri
de dreptunghiul n circuitul
basculant monostabil echipat cu tran-
zistoarele T
4
T 5' Asupra fazei semnalu-
lui s-a cu ajutorul circuitului
Re de ntrziere, format din R
13
, P3' Cu'
Semnalul astfel defazat de grupul Re,
avnd constanta de timp 1:=(R
t
+P3)'
C
1I
, este amplificat de etajul echipat cu
tranzistorul T 6' care ca
amplificator de curent continuu, avnd
n circuitul colectorului nseriat un instru-
ment cu o sensibilitate ntre 50 150 /lA.
Acest instrument este etalonat n grade
avans distribuitor, fiind de con-
densatorul C 12 pentru componenta pulsa-
torie de grupul R
1s
-P
2
de
etalonare), constituind uglometrul apa-
ratului.
Impulsurile necesare
stroboscopice snt culese de pe colectorul
tranzistorului T 5 aplicate bazei tran-
zistorului T
7
prin condensatorul C
13
(1 nF), tl1 colectorul impulsurile
o ce depinde de
valorile C
14
, R
22

Acest semnal asupra elec-
trodului de al tiristorului
(KT SOS sau echivalent), deschizndu-I
cond.ensatorului
C
18
pe a transforma-
torului Tr. 1; se astfel n secundar
tensiunea de a
luminoase fu lampa
MODUL DE LUCRU
Se aparatul la tensiunea, ba-
teriei de acumulatoare (12 V) sau la o
de tensiune.
Se introduce care cuprinde
bobina L pe primei bujii (de
volant la Dacia 1300 1100), cuplind
imediat la bujie.
Se care trebuie fie
n prealabil, se
lampa nspre fanta de pe
carcasa ambreiajului la Dacia 1300
sau reperele marcate pe fulia venti-
latorului la Dacia 1100 alte tipuri
de autoturisme.
Rotind butonul P 3'
vom o pentru care
va n dreptul fantei (la reperul
O pentru Dacia 1300) sau reperele
se vor alinia (pentru Dacia 1100). n
acest moment, unghiul de poate fi
citit pe instrumentul uglometrului sau,
n lipsa acestuia, chiar pe o gradatii a
P 3'
Variind se poate
observa alinierii reperelor, fapt
ce avansului vacuuma
G
tic centrifugal. unghiul de
avans (prin rotirea
pentru diferite (800, 1 000, 1 300,
1 500, 2 000, 2 500, 3 OO{), 4 000
minut etc.) se poate trasa curba de avam;
(X = f(n), care, cu curba ca-
de avans, n documen-
a autoturism, poate
conduce ia diagnosticarea
dispozitivelor de avans.
Pentru aceasta este necesar se ridice
o diagrama avansului iar
. apoi a celui centrifugaL cu avansul va-
cuumatic decuplat.
aparatului nu este
putndu-se executa pe de circuit
imprimat, prelucrate fie prin corodare,
fie prin gravare.
(CONTINUARE IN PAG. 17)
cu extrem de
Diamant) direct din
pe un tub de carton
sau plastic, la montare;
- hrtie de ambalaje foto
(pentru hrtie foto de mari dimensiuni
sau de la 4 rolfilme) sau hrtie de
saci, pentru paspoalarea geamurilor;
- Romplast de 4-5 cm

- aracetin,
b. Pentru suport
- panel de 12-15 mm grosime pen-
tru A B;
ECIAIPENTRII
,E',IIP,IIIECTIE
- placaj de 6-8 mm grosime pentru
laterale C;
- o de brad de 20 mm
grosime,
- balamale - pentru
de la dimensiunile respec-
tive; .
- un cu fluture de cca 8-
10 cm, t> 5-6 mm (pivotul), cu
- o din linoleum cu (Il 5-6 cm;
Fotoamatorul cineamatorul pot
construi, cu mijloace simple, un ecran
de mare eficacitate suportul res-
pectiv n numai citeva ore.
Ecranul descris mai jos este desti-
nat n primul rnd pentru
diapozitivelor color, ct pentru fil-
mele de amator de 16 mm (cu unele
concesii pentru filmele de 8 mm).
Caracteristicile principale snt: sim-
plitatea n cost redus,
montare demontare
redus de
Ceea ce i o supe-
rioritate snt: extrema sa luminozitate,
claritatea o
a culorilor, chiar cu aparate de pro-
modeste de 100 W.
Pentru . realizarea ecranului avem
nevoie fie de o mai (ex-
fie de (o sepa-
pentru proiector), n de
disponibil de dimensiuni le
alese. O o constituie
montarea ecranului in
(glasvandului) dintre camere.
'inainte de a trece la este
necesar facem o pentru
determinarea dimensiunilor ecranul,ui
a suportului):
-- de ntre
care introducem o hrtie de calc de
calitate sau un geam mat;
- punem un diapozitiv n aparatu I
de stingem luminile din

- micul ecran n fasciculul
luminos la cca 1,5 m, privind imaginea
prin Facem pu-
De aceea, practica multor Totoamatori
de a ajuta proiectorului
cu sau alte obiecte introduse
dedesubt este total E-
I
IOAN PETRESCU
nerea la punct (brut din obiectiv, fin
prin din ecran, care trebuie
perpendicular pe axul
Oprim Cnd am luminozitatea .
efectul maxim
- pentru fixarea
nierelor n placa B;
- de prindere f/J 3,5-4 mm,
cu elastice cte
- hirtie lac in-
color, vopsea (nitro sau linoxin).
/ dorit;
- nlocuim ecranul cu un carton CONSTRUCTIA ECRANULUI
alb de desen (70x 100 cm), plasat n Geamurile se foarte bine pe
planul stabilit anterior. pe' interioare. Se un geam pe
acesta dimensiunile inte- 'masa cu o sau un
grale, latura mare, de strat de ziare. Peste acesta se ntinde
ambele ale acesteia cte 4-6 cm. perfect foaia de calc direct de pe tub,
Vom determina un att pentru care se deasupra
pe lat ct pentru cea n geam. Se potrivesc laturile, sti
cu latura cu cca 8-12 cm mai taie surplusul de calc se
mare ca a maxime. muchiile n mod provizoriu cu cteva
Cu titlu informativ, autorul de hrtie
a optat pentru un ecran de Paspoalarea are dublul rol: de a con-
65x65 cm pentru diapoziti- solida geamurile de a feri
velor, cu un proiector cu obiectiv F= ecranul de lovituri pe muchii. Ea m-
75 mm, 1 :3,5 bec Tungsram de 100 W, intrarea prafului ntre sticle
pentru o de de hrtia de a trage umiditatea.
cca 17x, cu latura a ,Acolo unde de a
de 60 cm, pentru vizionarea de la cca ecranului (loc uscat nu
1,8-2,5 m n excelente, pentru -, snt asigurate, se va recurge la pa-s-
6-10 spectatori. poalarea cu leucoplast, nne-
n de di- 'grit ulterior cu o culoare de
mensiunile ecranului si n negru ne!avabil), nu cu vopsea de
grosimea geamuri lor, din care re- ulei sau nitrolac, care adezivul
dimensionarea suportului, se de pe n mod paspoa-
vor alege larea cu hirtie este Hrtia
MATERIALELE NECESARE
a. Pentru ecran,
- geamuri defecte,
n rig uros egale, cu latura de
65 cm grosimea de 3 mm;
- o foaie de calc de calitate supe-
mese de (fig.
stati ve de speciale
Realizarea unei mese sau
fotografii nu
n
un
sau se poate
convena-
;110.'111111::1, Micile de ajus-
diaproiectorului se fac
reg!abile ale
Imaginea trebuie
fie uniform
reglajul optic al aparatului
lui snt corecte. Subli-
niem necesitatea ca planul diapozitiv
planul ecranului fie paralele, ceea
ce este lucru cu perpendicula-
ritatea axei optice pe centrul imaginii
proiectate.
Un alt aspect important se la
de ambalaj foto sau hirtia
se taie n lungi, la
de cca 5-6 cm pentru fiecare a
ecranului cte 2 cm plus muchia. O
lipire se cu aracetin ntins
uniform cu o atit pe hrtie
Ct pe geam. fiecare lipire a
unei laturi, hrtia se ntinde pe ambele
durata de Aici trebuie
o intre limitarea duratei de
din cauza cea din
cauza culorilor diapozitivu-
lui.
de
teoretic, nu
diaoozitivui peste 7ff C (la
casetele material se defor-
Chiar n riscul
diapozitivului De-
, teriorarea este prin deforma-
rea peliculei,
topirea gelatinei, modificarea
a culorilor. Pe de parte, ca:selele
snt ele supuse riscului
cele de putindu-se
din cauza unor
de se face
inegal intr-un timp scurt, iar cele din
plastic prin nllluierea materialului.
Un diaproiector bun, cu for-
avnd un filtru termic eficient,
la nivelul casetei tempera-
turi mai mici de 50C. Temperatura
de regim este cam n 10 minute
de la punerea n a aparatu-
lui de In concluzie, diapozi-
tivul nu se va n aparatul de
dect n limita timpului de
a casetei la 60-6SO C.
Desigur, un aparat bun permite timpi
de mari, limitarea nefiind
pe muchii cu o
terminarea se aus-
Geamurile supun
presiuni moderate pe margini
ramIn pe cea 6-8 ore, ntorcnd
ecranul pe la mii/ocul
acestui interval. . ,
nnegrirea hrtiei brune de saci se
va face cu nitrolac diluat preferabil
stropit. Nu se va folosi o 'culoare de
ar putea nmuia dezlipi
IIpltunle cu aracetin.
ecranului fiind ex-
trem de n desenul de execu-
s-au dat detalii numai pentru con-
suportului.
Se poate folosi practic orice tip de
suport. Una din variante ar fi aceea
din desen, de
mult la
la mbina-
rea componente
prin ncleiere (aceasta loc
disponibil pentru O va-
ar putea fi aceea a unui suport
suspendat n rama a
(glasvandului), cum s-a sugerat
anterior. n acest caz, ecranul trebuie
-prins solid ntr-o cu
pentru grosimea st
clelor plus necesar cu
cuie, mai estetic mai sigur, ntr-o
special, bine
la Prinderea celor
rame se va face cu C
pentru a permite demo
lor n cazul spargerii geamului.
tarea n tocul se va face cu
cont de greutatea
mare a ecranului, de gros
geamuri lor de ecranele
mari.
Suportul recomandat a fost ndelu
experimentat. pliant, este
bine echilibrat stabil,
de transportat, prin pliere ocu
extrem de restrns. EI se
pune din 4 o d
n mijlocul de (
definitiv, ca pivot, un
fluture care trece, cu joc, prin
practicate atit n placa (B)
- de care snt prinse
rale batante (C) -, ct prin
dura (D),' care inci
sau nchiderea batantelor spre i
rior, n timpul lucrului. Pentru asig
rarea unei bune peri
de
(C) snt astfel montate incit ele se
direct pe cu
placa de (A). Vederea de ansam-
blu detaliile din desenul de
modul de suprapunere a
ae regimul termic.
Expunerea a diapoziti-
vului la deci prin
duce la deteriorare prin modificarea
culorilor. De aceea, diapozitivele des-
tinate unor sau
nu se supun, desigur, iimi-
duratei de (problema
care se pune acest caz fiind numai
unui nivel calitativ
la care se face
este in de avut la dis
becului aparatului
de calitatea ecranului.
mare poate duce .Ia
imagini ecranul
are o capacitate de reflexie sau
becul este insuficient de puternic.
e prea duce la forma-
rea unor imagini de mici dimensiuni,
pentru o punere n
a detaliilor imaginii.
alegerea de este o
de dar de
obJinerea unui efect vizual optim.
In tabelul prezentat snt date dimen-
siunile imaginii (n metri) n
de cteva de cores-
formatului de 24x36.
n de normale ale
unui apartament, un ecran de 1,25 x
1,25 m poate fi o .
. TEHNIUM 8/80
AMJR'nZOARE l1P 1
I
1
1
I
I
1
I
I
... -PtACAJ 'c q I
I
I
I
1

I
DETALII DE PRINDERE A

A SARNIEREJ
I
OPERATIV
cilor att n de lucru ct
La demontare pliere se
fluturele se scot
scindura (O). Placa (B) cu.
cele laterale (C) se suprapune
(A). Cele batante laterale
(C) se rabat spre interiQr, indiferent
n ce ordine. Peste acestea se pune
scindura (O) cu gaura prin
pivot, se pun se
strnge fluturele, Numai o
va permite suprapunerea exac-
a laterale, astfel ca virful
o la care ne vom
referi in
Realiz.area unor pro-
diaspectrale este
de posibilitatea cu sau
sunet, a aparatului de
cea mai
este cea cu este
cazul folosirii unor dispozitive de tip
TEMPORUS-2 (fig. 11 a 12).
Transformatorul Tr. 1 se va bobina pe
tole E + 1 cu miezului de
2,5 - 3,5 cm
2
, iar bobina poate fi
la de 220 V sau la un
de tensiune tranzistorzat din
dotarea fulger foto ori
construit ad-hoc. cu-
prinde cea 4400 de spire q, 0,12 -0,15 mm
pentru 220 V. de spire din
depinde de tensiu-
nea de aprindere li utilizate.
Tranzistoarele folosite snt de tip npn,
de cu -siliciu (r.,,:::: 107, Be 108,
,SC 171 etc. pentru T 1 la T 6' iar
pentru T 7 l.lQ tranzistor de putere medie,
caBD 135).
.... Lampa stroboscopului poate fi oricare
:TEHNIUMB/80
VEDERE ANSAMBLU SUPORT
PLIAT
prin liber.
Batantele (C) snt compuse fiecare
din cte trapeze. Se suprapun
4 de placaj, fixindu-Ie toate
provizoriu. Se con-
turul triunghiului conform dimensiuni-
lor date se taie toate dintr-o
Ce.le 4 triunghiuri devin tra-
peze prin vrfurilor. Se
perechi pentru fiecare la-
n parte, un
liber de cca 10-12 mm intre ele, n
de grosimea ecranului care
o sunet-imagine se poate
folosind un dispozitiv de tip
ASPECTON-2 un magnetofon
(fig. 11 b), sau un dispozitiv de sin-
croniza.re complex, cu un
magnetofon sa.lI ca.setofon.
ApaJatele ASPECTOMA T a.u po-
sibilitatea. de a. lucra. cu sincroniza.-
torul A YK 010 - Teslan (fig. 11 c).
din' dotarea foto din
cu II a
transformatorului.
Bobina L se
un de 100-150 de spire pe o
cu </> int,= 15 mm, din de
CuEm q; 0,2-0,5 mm, sau un
de 60 -70 de spire ntr-o cu miez
toroidal de de dimensiuni co-

Etalonarea se va face cu ajutorul unui
aparat de (un tester
auto din dotarea service),. prin
efectuate n paralel pe
motor.
Pentru suplimentare pri-
vind utilizarep aparatului
adresa direct autorului,: ing.
Alexandru lefter, Bd. lenin, nr. 52 ..

se vertical aici eventuale-
Ior i:!.mortizoare (tip 1) ce s-au
Mobilitatea batant de pla-
ca (8) pe care se se
prin Acestea se vor
deci la lungimea (ceva mai
scurte dect baza intregului batant),
de ele fiind fjxate ambele trapeze
componente ale, (C),' respectiv
cea 280 mm. se pe
plaea (8) cu iar pe placa-
jul trapezelorcu de prindere.
Solidarizarea lor se prin
mici (E) ce au un dublu
de ntre trapeze
dintre ele n
ecranul, Cit pentru supor-
acestuia, pe care o
se vor plasa cu latura
ecranului) la cel mult
lui (C) pentru a nu
intregul suport. Plasarea
lor trebuie un de
minimum 10 mm geamurile ecra-
nului vrful central. Date
fiind lor, ct a, sarcinii ce o
vor suporta, prinderea lor de
laterale se va face oblieuJltoriu
inc!eiere
centrul
nat eClranmtl1.
Fiind vorba de o
pozitivele se vor introduce cu emulsia
n interior, aparat Punerea la
punct se va normal de
operatorul situat de data aceasta
dincolo de ecran, n eu
spectatorii. n principiu, emul-
sia nu poate fi de
proiectorului n mai mare ca
in cazul unei se
va proceda la inceput cu
o cu un diapozitiv com-
promis pe care-I vom supune unei
de cca 4-5 minute. Se vor lua
eventuale
n mod normal un diapozitiv nu
mai mult de cea 1-2 minute
de
.filmelor de amatori
(de 16 mm, cu pe ambele
margini) nu probleme, putind fi
(CONTINUARE IN PAG. 23)
CODIfICAREA SUBSTANTElOR
,
in toto in special n cazul tehnicii color se ntill1esc, deseori,
componente coditicate. La cererea cititorilor, vom descitra unele din codi-
tolosite. Trebuie notat unele tirmelor produ-
denumesc o anume (sau o de
n nu se pune problema trebuind
substanta. ca a.tare.
Denumirea
'Denumirea

T 32
NH
2
C
S
H
4
NI . (C
2
H
s
) (C
2
H
4
0H). H
2
S0
4
T 22
NH
2
C
S
H
4
. N (C;2H
S
)2 . H
2
S0
4
S 55
(NH29H)2H2504
M 19
Hexametatostaf. de sodiu
.Calgan
M 23 Sare a acidului etilendiaminotelraacetic
Chelaplex III (HOOCCH
2
)2' N . (CH
2
)2 . N . (CH
2
COONa)2
Che8aton III
TrUon
EDTA Na
2
Sinlron B TetranatriumeUDendiaminotelraacetat
. NI . (CH
2
)2 . NI . (CH
2
COONa)2
40 %
:]7
tuturor pieselor de
fier construite de cititor trebuie
fie cu mare
du-se mereu furniruirea cu o
tare (stejar) Pentru
piesele ce se vor vopsi, chituirea
ntregului ansamblu sint cele
mai delicate Vopsirea se face
cu pistolul pentru vopseluri pe
de sau cu pensula pen-
tru emailurile pe de ulei. Rezul-
tate bune vopsind cu polilac.
Inaintea vopselei, piesele se
grunduiesc 48 de ore de la
aplicarea grundului se cu
glaspapir fin. Vopsirea se face apli-
Cnd 3 straturi de vopsea cu pensula
sau 6-7 straturi aplicate cu pistolul.
Un grund foarte bun se di-
luind cu petrosin chit de c1teva
mici de fin de
omogenizarea se face cu un
cte petro-
sin, ia unei
optime. n ceea ce culoarea,
preferinta spre alb,
dar se pot alte culori, ca
nchis sau portocaliu. Trebuie fim
cu alegerea culorii deoarece
acordul coloristic intre piese se face
foarte greu n absenta albului, risCnd
o sau
o orgie de culori
.2
ni",,,,,,,,,,,.,,,II,,, mesei au ace-
a lateraielor
modul de con-
fiind
mare a sdndurii (10 cm),. im-
se face cu sau cu dopuri
de lemn ncleiate cu aracet (vezi fig. 2).
Grosimea sdndurii este de 4-5 cm.
Blatul se din-
tr-un cadru rig!e cu profil de
4 x 4 cm, peste care se cu ara-
cet de un placai de 8 mm
avind dimensiunil;:J cadrului
pentru a asigura o
se pot bate cteva
uscan0l8 !,,,,''' .. r,,'r.r
de ore) se
cu rindeaua se
clusiv picioarele
cel ales pentru canapea de
preferat furnirul deschis la culoare

Pentru alte fotolii canapele
construi ia alegere una sau multe
dintre cele prezentate in con-
tinuare, din care unele snt
ale unor designeri Cea mai
relativ de con-
struit este in figura 3. De
precizia decupaielor depind
stabilitatea mesei. Piciorul mesei
la nivelarea
unde s-au ope-
finisarea picioarelor
cadrului, se blatul furniruit
fie prin cu un adeziv
fie cu aiutorul Ci
ce batul, n-
n cele 4 picioare ale
mesei. Finisarea se poate face prin
chituire-grul1duire-vopsire sau prin fUf-
(eventual lac'"
mat). a-
un mare grad de stabilitate
deoarece prinderea picio-
rului mesei se face ntr-o cruce care-I
complet, iar mbinarea
nu dect n urma
unei foarte mari care ar deteriora
mai nti piesele componente. Acest
mod de proiectare a o
economie de material ce a
dus la piesei: ast-
fel, laturile cadrului de snt
", .. ""t".,...ti",n",',,,, din placaj de 8-10 mrn,
din lemn de fag (sau
vrem struniim).
alese de proiec-
cont de
nu dSloat;iea:sca
45 cm. n c-
teva ale unor designeri
contemporani. n 4 vedem o
de designerul japonez
Hoshimura. la ei s-au fo-
Iosit panouri din lemnul a! Llnei
specii indigene, pe care noi l putem
Inlocui cu tei sau brad. se
fac cu dint; ce se
n ntregime ansamblu!, se trece ta ti-
nisarea lui. Originalu!este finisat cu
lac japonez extras din
lui de lac (Rhus vernicifera), pe care
noi l vom inlocui cu emaur des-
chis cu emaur negru. grun-
duire se face o a ntre-
gii se un strat de
chit de stropit, care se
din nou totul. Se cu ajutorul
unui pistol de stropit de mare pre-
siune succesiv 10-12 straturi
de vopsea, cu
ponee fiecare 3 straturi aplicate;
ultima se ultimele
trei straturi. Cu ct mai multe
straturi de vopsea vom mai
fin straturile aplicate anterior cu
ct vom usca vopseaua intr-un loc mai
ferit de praf cu atit va fi mai ase
1
40cm
140cm.
)-
TEHNU.e NI 8/80
finisajul nostru cu cel original.
nu ai
Extremului Orient aplicau la 30
de straturi fine de lac cu o pensu
iar se in largul
unde nu praf este asigurat
un anumit grad de umiditate.
vopsirea laturilor exterioare se trece
la vopsirea interiorului cu negru, pro-
cedind la fel ca pentru exterior.
din Extremul O-
rient decorul floral adecvat vor da
o de rafinament aparte
nostru intim.
1n Italia, Gianfranco Fratlil1i
de crzei de locuibil cu un set
de 4 rotunde (foto 1), care pot
fi stivuite, ocupind in acest fel un spa-
minim. In Oei Castillio
propune o de 6-8 persoane
(foto 2)1 care, se reduce la di-
mensiunile uneia de persoane.
este celor
ce nu pot fa salon-
sufragerie. la noi se 1n co-
mese pliante cu cuprins
intre 700 900 de lei, care, strnse,
pot ocupa un mic
cu scaunele pliante,
Pentru cei dornici constru-
singuri o le su
se ghideze desenul din
figura 5, principiul mesei pliante fiind
clar explicat grafic,
Pentru scheletul de vom
folosi scnduri de fag sau alte
tari, iar blatul articulat se va
construi dintr-un pana! subtire
de tai 125 x 100 cm). Ansam-
blu! se pe vizibile
se cu palux sau se vop-
cu emaur alb sau lnchis.
intre elementele scheletu-
lui de snt in cher-
tare, lipite cu aracat consolidate cu
cuie. Cele perechi de picioare
articulate snt prinse cu balamale pe
cadrul mesei pe lu-
crarea este numai ama-
torului cu in de tm-
posesor al unei truse com-
plete de scule.
nlTIU
TINIIILI IDS'DDINI
ea SiTRll II
T BIV R 1
Pentru amatorii de cu schelet
metalic nu numai pentru ei revista
propune variante ale unei '
pentru garnitura de hol sau
(balcon).
Prima (fig. 1 A) poate fi
din de cu
o grosime de 3 mm o de
aproximativ 35-40 mm. Din se
poate vedea clar cele patru picioa-
re ale iau prin indo-
irea celor de (ta-
la 90, n forma literei U,
care, n cruce, snt fixate ia
mijloc cu un nit. Capetele n-
doite ulterior devin suporturi pentru
blatul mesei, care poate fi din
placaj sau
Blatul va fi fixat cu
confectionate din material (ta-
folosit pentru picioa-
rele care vor fixate cu
buri
1*
deja imaginea con-
1
propuse considernd
ideea ei va atrage, con-
cu ordinea
1. picioarelor se fs-
ce (cu pentru metal)
de cu lungimea
de aproximativ 2 180 mm fiecare, in-
doindu-Ie (prin l'\' forma
literei U curbind capetele la 90.
aceste la
mijlocul cte o
de 5 mm diametru nitului de
asamblare.
La de
bucata care va trece pe deasupra se
la mijloc (fig. 1 A), apoi,
asamblnd provizoriu picioarele, pu-
nem deasupra o de placaj
pianeitatea mesei, aducind
eventualele
2. va fi con-
(fig. 1 B) folo-
sind material ca pentru pi-
cioare, din care vom patru
de aproximativ 80 mm lungime. La
unul din capetele exe-
cte o de 3 mm diametru,
care indoim la 90, care
se face prin cu ajutorul
menghinei. . Odata . confec-
le vom pe fiecare, pro-
vizoriu, pe cite un al picioarelor .,
mesei, punind. dedesubt de
carton cu o grosime cu . cea a
,blatu4ui .pe care vrem ..
vom trasa prin orificiile
semne pentru gAurile o
re, care vor fi executate ulterior, cu o
ajutorul unui burghiu, in capetele pi- <.O
c.ioarefor.
Ultimele sint finisarea tu-
turor muchiUor la taierea ma-
teriaiuJui, care se face prin
pilire prinderea a nitului la
celor . de plat-

cu blatului (cerami-
ca, placaj) fixarea col-
ce se va executa cu aju-
torul unui M 3 cu con-
pu-
tem trece la vopsirea scheletului me-
talic in culoarea cu vopsele
speciale pentru metal existente in
.
O sugestie: este des-
camerei copilului, n
tonuri vii, peste culoarea de fond
scheletuiul metalic, ghirlande de flori.
motiv se poate aplica pe
partea a b!atului, Cnd aces-
ta este din .
Spre deosebire de prima, a doua
(fig. 2 A) o
al schelet se din
de metal de 8-9 mm grosime. Din
aceasta vom 1 mm
(inelul superior, a); 1 x 1 256 mm
(inelul de la mijloc, b) 3 x .
950 mm (picioarele, c).
Cu ajutorul unui dom fixat n men-
prin barele
se forma (fig.
I
Se poate ntimpla ca mocheta
din apartamentul nostru se
teze cu diferite substante care nu
ies la cu Carpetin, Dero .
pentru covoare sau alte produse
. destinate a-
cestora.
n recurgem la
nlocuirea Atunci cnd
pata este mai mare, cu
ajutorul unui sau bisturiu, su-
mu Dintr-o de
de croim exact
decupate.
pe ea adeziv (prenadez) o lipim
n golul creat. Astfel am remediat
estetic locul degradat.
2
2 A), tinind seama de cote le date, apoi,
prin lipire este posibil),
elementele modelul
prezentat.
Materialul folosit pentru blatul
sutei poate fi de sau
la dimensiu-
nile necesare.
Pentru fixarea blatului pe
inelul superior (a), se vor lipi
de (d), cum se vede
1n detaliul din figura 2 B.
Ca in prima se va vopsi
scheletul metalic ntr-o culoare adec-
iar motivele florale sau geome-
trice se vor aplica de data aceasta
numai pe blat, anume pe sa
pentru varianta
din sau pe
placaj). Acesta din ur-
colorare, se cu
lac de incolor.
TOMINA GHERGHINA
pata este mai partea
din se cu aju-
torul unei preducele.
]9

a B
Magazinele sau raioanele specializate ale de 'stat
la o largi de televizoare cu circuite integrate, prod
de calitate ale Intreprinderii Electronica.
Toate tipurile de televizoare cu circuite integrate le cum
cu plata in maximum 24 de rate lunare, cu un acont de 15% din
aparatului.
Din schema.-bloc a se
tensiunea de la
de curent alternativ (220 V/fIJ Hz) este
prin conectorul C VII. Curen-
tul a.bsorbit de receptorul TV de la
Si 801 de 1 A
(1 A T) rezistorul de
limitaJe R 801.
Dioda D 601 (1 N 4007)
tensiunea care este stabi-
apoi n stabilizatorul serie, re-
zultnd la lui tensiuni:
a. Tensiunea U 1 = 175 V pe ter-
minalul 4 al modulului 6, redresor
stabilizat.
b. Tensiunea U2 = 33 V
cu ajutorul circuitului integrat CI-601
(T AA 550). tensiune este
diodelor varicap
din selectorul electronic. Ea este cu-
de pe terminalul 5 al modulului 6
selectorului prin conecto-
rul CI/5.
Pentru a se evita punerea n pericol
a etajului de baleiaj linii, pe bara de
alimentare cu tensiunea de 175 de
s-au nseriat doi unul pe
modulul sincroprocesor (1/4, 2/4)
pe conectorul bobinelor de
deflexie (C VI/5, C VI/3) astfel nct la
extragerea modulului sincroprocesor
ori a conectorului bobinelor de de-
flexie alimentarea cu tensiunea de
175 V se ntrerupe.
Tensiunea U 1 este la ali-
mentarea prefinalului de baleiaj ori-
zontal (prefinal B.O.) prin rezistorul
de putere R 702, a modulului final
video prin conectorul C IV/5, a finalu-
lui de baleiaj orizontal (B.O.) prin re-
zistorul R 705 a circuitului de reglai
al prin R 715 conecto-
rul C '"/5.
Celelalte etaje ale televizorului se
de la tensiunea ob-
din etajul de baleiaj orizontal,
cu dioda BA 157 (D 704).
Pentru alimentarea modulului de ba-
leiaj vertical, tensiunea nu este
dar pentru alimentarea mo-
dulului cale sunet, a modulului F.I. -
cale a ansamblului modul
selector a modulului sincroprocesor
(care este alimentat, cum se va
vedea mai departe, de la tensiunea
de 175 V),joasa tensiune este
6
(180-245V)
SCHEMA BLOC AALIM ENTARII
220V
[1 lAT
U
2
+ 33Vo-- _---of
varicap
REDRESOR
STABILIZAT
7mA 265 mA
,..-----.-----..----+----'------t +175 V
0.1 16 19 20.
mA mA mA mA
...---
L1.I

....J
BALEIAJ
stabilizatorului paralel echipat cu tran-
zistorul T 802 (BD 136).
Pornirea televizorului are loc n
etape, care se succed foarte repede.
Aceste etape snt:
1. Imediat ce televizorul este conec-
tat la modulul sincroprocesor
absoarbe de la modulul redresor sta-
bilizat curent de cca 18 mA. Acesta
este un curent suficient pentru porni-
rea lui. Tot n acest moment pornesc
etajele care snt alimentate de la ten-
siunea de 175 V Modulul
sincroprocesor va genera, la
lui, impulsuri care vor comanda etajul
de baleiaj orizontal. Acesta va intra
n
2. Prin intrarea n a etaju-
lui de baleiaj orizontal se ener-
gia stabilizato-
rului paralel. Din acesta modulul sin-
croprocesor va. absorbi prin dioda
D 803 de curent (15-25 mA)
lui normale. De
asemenea vor fi alimentate cele-
lalte etaje care folosesc tensiune joa-
T n acest moment, televizorul se
pornit. Sunetul apare simul-
tan cu pornirea televizorului, iar ima-
ginea a filamentului
tubului cinescop. Tensiunea de fila-
ment este dintr-o
a transformatorului de linii
(7-8).
152V
maxlQmA
min 45mA
3.3K
::::::J--
VIDEO

N
zSz
o
FINAL -wo
z
lL.-IN
;

-1
a.. ca '.0
1

Io.
1
0.
35A
. .
fi"" t 2;" 370mA
ORIZONTAL
]S.2K
---
TEHNIUM 8/80
4 t

FIl.T K 47g/3w
lN4001
1825mA
Jasw
SINCRO
PROCESOR
.. ::
BALEIAJ
VERTICAL
...L
1
Isw'"
({24 A 0,59A 40 .. 200mA
...... -
t20 ..210mA ;1025mA 63mA
F.1.
SUNET SELECTOR
IMAGINE
SUNET
...L -L- ...L.
21
S-a constatat un semnal cu frec-
n iur de 2000 Hz atrage
mascuti (care snt inofensivi) nde-
femelele. Acest semnal poate
fi produs cu un oscilator de relaxare
2.7
Kn
50k.Cl
Reglarea tensiunii debitate de un
alternator se face n mod obisnuit cu
un releu electromecanic, ca're
poate fi nlocuit cu un montai electro-
nic. Montajul electronic mult
mai exact tensiunea n plus, pre-
o mare n
Ailmentarea montajului se face de
la tensiunea din statorul al-
ternatorului. n de valoarea
acestei tensiuni, montajul electronic
trimite n rotorul alternatorului, deci
construit cu un tranzistor
alimentat cu 22 V. montaiului
este pe o de 5 m.
POPULAR ELECTRONICS
-- S.U ..
+ -
220
n
22V
in bobina de un curent mai
mare sau mai mic. termisto-
rului este njur de 100 n (se
prin pentru compensarea de-
rivei termice).
Montajul a fost construit cu
indicate n dar se
peri menta
AC180K; 2
AUTOMATiVE E
A--------------------U+
O,05D./2W\
__
Un multivibrator cu tranzistoa-
re BC 238 circuite RC adecvate poate
produce un semnal electric care, trans-
format de un difuzor, creeze tril ul
specific al canarului.
Reglajul semnalului, respectiv tim-
brul, se din de
1 k..O...
Transformatorul de iesire este de
tip din etaiele de iesire tran-
zistorizate. '
PRAKTIKER - AUSTRIA

100
100
flF
p.F
Montaiul un semnal audio
cu frecventa ntre 800
1 000 Hz, ?,vnd ca element activ un tub
cu neon.
Cu un sunet specific de aver-
tizoare, montajul are n componenta
sa un circuit integrat CDB 400 un
final cu tranzistoare: T 1 -
T
z
- BD 135.
se
cu ajutorul unei diode
se tensiunea de
2x BC238
Transformatorul de este de
tipul celor din etajele finale ale am-
plificatoarelor cu tranzistoare.
101 EASY TEST INSTRUMENT
PROJ ECTS -- S.U.A.
5 V pentru circuitul integrat.
Piesele componente au
valori Rl=Rz=4,7 kO.; R
3
=5,6kO.; F4=
10 k.o; Rs =5,6 kO.; kO.: R
7
=330-
470 il; Rg, R<]=100-220.fi; C1=C
Z
=
C
3
=500 /J..F; Cq.=C
s
=CI)=150 nF. Di-
fuzorul are de 8 .0..
ELECTRON -
R.S. CEHOISl.O\i
1'\9
CARNET
EDITORIAL
o foarte sub egida Editurii tehnice
este lucrarea Aprindere,
de cunoscutul specialist in motoare, inginer Mihai
vechi colaborator al revistei noastre. intr-un limbaj concis, dar
accesibil, lucrarea monografic de verificare,
reglare ale principalelor componente ale motorului
de automobil. Prezentarea celor mai frecvente posibile,
de metodica de localizare a acestora, caracterul
practic al volumului. Fiecare capitol cuprinde, n final, principa-
lele date ale motoarelor unor automobile de
(<<Lada-1 200 1 500, Skoda-105 S, 120 L, Moskvici-1 500).
A PRINOf Rf, CARBURATIE.
PERSPICACITATE
Se un paralelipiped construit din paralelipipede mai mici, conform
figurii (evident, n desen se doar trei
intrebare 1) Cte paralelipipede pot intra n n ce caz
are maximum de rigiditate? 2) Cum care nu
se
ADUNARE
Cum numerele din
careul n fel nCt pe
fiecare rnd, orizontal vertical,
suma lor fie
proiectate ele cu emuisia spre apa-
rat, bobinindu-Ie ca atare. Un caz
special il filmele deS mm,
care, avind numai pe o sin-
nu pot fi ntoarse proiec-
tate invers. Cineamatorul va decide
avantajele
concesii asupra acestui impe-
diment, neglijabil mai ales filmul
nu texte.
Dimensiuni (in mm)
A B=600x300x15;
- Triunghiurile laturilor C=4 bu-
identice, cu catetele de 450
142,5 (virfurile se
trapeze);
- D=600x150x20;
- E=150x20x6;
_ = 2 de 275.
TEHNIUM 8/80
Praf. D.
+ [TI [I]
00[IJ[2J


DE CINCI ORI
1. Trei corpuri geometrice: o
un cilindru un cub construite
din argint avnd greutate
snt simultan alunece pe
un plan nclinat. Care este ordinea
lor la sosire?
2. Se poate
'105263157894736842 cu doi n cteva
secunde? Cum?
3. In ce se mai repede
sunetul: n aer sau n
4. Ce semn trebuie pus ntre
2 3 pentru a un
mai mare dect 2 si mai mic dect
3? '
5. De cite ori se suprapun,
ntr-un interval de 24 de ore, acele
unui ceasornic?
cum aceste figuri - un triunghi un cerc
- creionul de pe hirtie?
VACANTA IARI
I
ORIZONTAL: 1) Copil -
iubite de copii; 2) Copil de -
Compozitor contemporan, autorul ba-
letului pentru copii
3) din Dumbrava -
laudative; 4) Aici - Per-
sonaj legendar; 5) George Enescu -
Poet romn (1886-1954), autorul poe-
z iei Copii de pe iie din
Cluj - Cap de pici! 6) Maestru -
Compozitor contemporan, autorul 0-
peretei pentru copii Prichindel
7) Locurile dragi - n
li 8) Fructu I brad ul ui - Ca ceru I
de iunie; 9) Comic american, prota-
gonist al filmului - Alint;
10) (fig) -
VERTICAL: 1) Actor romn, in-
terpret principal din filmul de
Da, n n ca.re
acesta a audiat concertul la radio.
n cazul n caJe cel din
s-a. aflat la 35 m de or-
a ajuns la el n =.2 s;
340 68
aflndu-se, zicem, la 2 km,
muzica. orchestrei l-a ajuns n
2 1 . 1 <7
300 000 = 150000 S 150 000 68'
deci absentul a. audiat concertul
inaintea celui aflat n
ARITMOGRlf DE
Orizontal: 1) Rapid; 2) Retezat; 3) Bor-
4) Blea; 5) Calafat; 6) Tescani;
7) 8) 9) Cmpina; 10)
Amara; 11) 12) 13)
- Stup gol! 2) care
ntreprinde o n Minu-
nilor - Sufix; 3) Copiii caprei - Mici,
dar puternici; 4) Localitate n -
(1916-1944), autoa-
re a poezie,i Copilul meu, nu
5) La ciocul puilor - Canoe!
6) care a debutat n
filmul Copiii paradisului; 7) n umor!
- a (mit.) - Ecou de
Cntec! 8) Copilul care se cu ini-
mile oamenilor (mit.) - Copil; 9) Me-
(abr.) - Mncarea copiilor; 10)
Poet sovietic (1895-1925), autorul poe-
ziei Scrisoare de la mama - Fecior
(reg.).
Cuvinte rare: ASER, RAT, ACEU,
AVU, ECO.
Delta; 14) Homorod; 15) Avrig. Ver-
_ ficat A-Z: Perla
e
e e e
--
e e e
.1----
e
23
SZOKE TIBERIU - Oradea. Teh-
nica HI-FI de redare a unor programe
muzicale are la anumite norme
care calitatea
electroacustic.
Revista propune ca n-
tr-un viitor articol prezinte criterii,
norme echipament care stau la
ba.za definirii termenului de
delitate.
NAGY FERENCZ - Baia Mare.
pentru aprecie-
rile date revistei Tehnium.
fARC OVIDIU HOREA - Saiu
Mare. Verificati ntre tranzistoa-
rele finale tensiunea de alimentare se
mparte exact n egale. Schir-,-
pe rnd rezistoarele de 220 .n. cu
unele de valoare mai se
obtine echilibrul tensiuriior.
ION Eseu TOMA - De-
panarea radio-tii revine mai mult teh-
nicienilor dect
torilor amatori;
un serial despre
RADOVICI DUMiTRU -" ,Wl1e-
doara
. Radiocasetofonui HT Schaub lo-
rentz SL 74 se poate alimenta din
reteaua de curent alternativ cu ten-
de 110 sau 220 V si din 5 baterii
de 1,5 V, respectiv cu 'tensiunea de
7,5 V.
La amplificatorul de
se pot cupla semnale de la partea de
lor ce se pot efectua asupra apa.rate-
lor electrocasnice n scopul
rii IOL
ION - Adjud. Multiple-
lor dv. le vom cu
articole pe care le vom publica.
VIRGil - Oradea.
Componente electronice
ele ia magazinul Dioda din Bucu-
Tensiunea de lucru a conden-
satoarelor este de construc-
tor '?J nu poate ii ulterior.
PRAJESCU VASU.E -
indiferent cum re-
Ia el To-
tipul de redresor indicat de dv.
'1U se prezentind pericolu I
de electrocutare. Pentru aprinderea
a becurilor cititi articolu!
Semafor electronic, de cu-

MARIAN
componente,
care nu ridice aS6-
receptor (UM, US, UUS) sau de la
preamplificatorul casetofonului.
Preamolificatorul este construit cu
tranzistoarele T 101, T 102, T 103
T avnd ca elemente de cuplaj
RC pentru caracte-
risticii de
Cnd se face nregistrarea, n
oscilatorul construit cu
T 105.


R
e
'
2
0
k
8 -I--j-
( ('
x
J..
1 i I
S8 mit vR3 l'Ilt>chanls,ch
IS c.OUJjIf'd me-cl\of"ll(C!ly wlth VR)
Ofl si Q6 mm.
APOSTOL OORU - Veri-
ficati contactele cu un ohmmetru sau
studiati cartea a motoretei.
POlYANKI ALEX. - Salonta. Ali-
montajul printr-un transfor-
mator cu tensiune mai de exem-
plu 24 sau 48 V. Pentru ten-
siune becuri.
COBZARU SORIN - Mon-
taiul fiind conceput pentru 1 kW,
la 40 W. Un triac
este mai dificil de procurat, apoi n-
locuirea lui cu tiristoare
o pricepere din partea con-
structorului. ale-
o mai ce are ca
elemente de tiristoarele.
SiMION PETRU VASILE
Vom unui
tor apoi o vom publica. Deocam-
nu avem asemenea
CONSTANTIN KIRBl-
Cooperativei Radiopro-
gres,
tM.
Un circuit aparte este format din
tranzistoarele T 106, T 107 diodele
O 101, O care mitui
reglai automat al nivelului.
Valorile pieselor
siune snt notate pe
numai schema case-totonulU
mnd a se prezenta partea radiQrecep-
toru lu i.
-b----- -
140V
821/.
4V
gtmns.n b.1 (220'<l-!
rl'lf'QS-.Jr-fO In mo\n$
1220VAC t