FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale . Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii.m.* ='.8A 9i 2. PPntru iluminarea maximd. lmi ad uc aminte cum. folosite in excursii.). ambiantd "de orientare'. de la ile sunt scumpe gi se curent. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse. in cort etc. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub.'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are. fdld q pericli- : **.c.:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah). la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. Oricum. (practic intre 10V gi 14. *2v. intre 1. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd.un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 .2A $ 2:: al gradului de ilurnira.. care debiteazd. ln funclie de schema utilizata. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g.a. orientativ intre 1.2tf >1 60V Tr . in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd. dar consumd repede. capetele pulin innegrite.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc.d. pentru amorsare ferma r : -. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp). Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda... Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore. care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd. de reguld.5V). la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului. prin anii '80. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). un oscilator de putere alimentat la 12Vc. dar acestea nu dau lumini suficient de bund.47 + 20w 2.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz. astfel de montaje. Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W).r- minarea._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi.5A de la acumulatorul auto de 12V. de obicei. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6.

-. pentru alimentarea tubului fluorescent TF.rul pe pachet de tole din fier-siliciu. scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt.permalloy). cAt Si datorita .'+'€ -'*-' . -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord.21 spire CuEm O. de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S. imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii.. gi toate au funclionht foarte altul. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C. Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . cu amorsarea fermd a tubului. ul.t experimentat-o pAnd acum. Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle. . se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. N'2.4700 pF. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2.2A pAnd la 2\ IZV .SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 . cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit. iar alimentarea condensatorul C1 de. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . peisonal am incercat trei transformatoare diferite.3. dar in f inal am renunlat la el.oNsTRucToRU t.Jasicd" gi sigurd. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului. intre 2 x 8. dar n. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2.:-.. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince. N2 N'2 . cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT.4A. realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare. necunoscu- audiofrecvenld.ittcE pAron p. este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale.-FF . Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema).09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz).B-1 mm. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj. care nu figu reazd. identice. Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. De (secliunile N2. faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput. in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator.^re* . cAnd se folosesc miezuri din feritd. in plaja menf iongtd pe figurd. Tr suficient de jroasd (minimum 0.cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). in prealabil 2. gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului.pdtori. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. secliunea sa poate fi chiar mai micd.calitetii" I neces ard. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 . F1.aq . tranzistoare uzuale. iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. Din fericire.5V gi 2 x 12V. folosind putere unui transformator de refea. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I . Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd .J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.d e Ft Ei R2. Dacd miezul x 8V .4 mm. pe schemd.ZA. in artibolul de fabricd. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le. pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor. f simf itor randamentul.0.adeseori 9r rypnlaj. de genul cetor cu tuburiry "arse".?rT.8 mm diametru). dar se cuvine sd precizez cd. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g.

este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii.. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori . am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi. . din seriiie indusiriale de I0A/400V. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc. nrrldriiel'. Eviderit.i {irrt. fi regte. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr. curn spuneant. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate.2?--?.1r ss face prin cloua r.Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica.fj (). Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti. ile un iJs curent nr. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V.a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste". acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri.ltr-rr' lrcuinr instabii. In fine. respectiv cu triac.t.te. prirnui lucru de f Daca. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent.rlimentarea (in regirnul tit. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor). cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. adresandu-rrr. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje. - 3A. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv. contodd. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V).. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare. ca ata.'liflilziti. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. rie wattaj corespunz. pentri-i (dar sanatos) obicei.4 I). Intr-adevar.:r-l . strainfi. de care nu am avut nevoie. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati". deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd".r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac. s{}vretrca. in aces:i sr. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".' in "zestreiJ" personalA. care este destul de greu. rssLlc. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. in serie {:.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. Tf $au viceversa. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului. variatoare de tensiune. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon.i::cr rsi-lnl rcii ilsi. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z. cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate.cl'r*nti. rncntajuI sc suport neinflamabii f'.itcr. izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac.mi-an't realizat practic cele doua module . respectiv triacul. arnpleseazd intr-ur"l ir:c. Astfel.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. orientativ in plaja 1()-. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese.. se pot mrinta gi alte tipuri.rul la b'orn*ie. Desigur.:.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir.7$ nrryt? binp izciate. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte.. rotruste cu cositor. dar poate fi ugor confec{ionat.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}.cp. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat .lr"ri. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare. am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO.1 cll precddere incepatori lor. irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii. Ccnectarea externd la retea ?. re$fiec- iiv de triac. dupd care p:i.. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator". la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida.c. A*a am si fdci-rt -. Ca alternativa. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur.5A. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati. flr. In timpul funclicn&rii. intrerupatorul de functionare. dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. siguran{d fuzibile gi consllffrator. tlntpui functionirii. cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. Un astfel de potentiometru este greu de procurat.lr- 5A La nevoie. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . jocuri de lumini etc.re.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::. amintesc dcar ca Si la firt$*i *.

aiei'tite. ir-':icrrr."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v..i U*"'1't i. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza.ii 1n dt++^L.:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' . plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2.iiori (maximLtRl 2A). ter* :rn':. cleoarece.-. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2.+t+-+ai. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit. *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3. iar !..*--* I comanda portii din tensiunae de retea. dar blr-rcate de D2.--.trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. asigure desc.rcstt. I | 11011 ''r Rs {.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I .CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei.l. stabilizatr.*- deconectarea alimentdrii de re{ea. '{.-trrrte de masini si locuinte etc.+. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea). 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 . ceasuti etr:.*-l---l' li -i" -". c'-rt'iall. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:.riitate sau pr. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste.rzibila.. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti.**<..15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del .i.ix F'r. .1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de.. in srtuafiile tranzitorii.r. Condensatorul C1 -. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -. cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti". e Moduiele ntai au irt exterior ull i.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r.']t.tffna tiittci air:fi:.'! -0.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale.- iContinuare in pag.-. prin condensatorul C2. a ../-'\ I l--.. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2.. In fine. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O.. precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. dar tara rezistenta R3 in paralel. contoal.-. termostate sr ceasuri prograrnabile. r ' SRL proiecteaza si produce: i-.*sutl teleflane f.rsil'ii.JcLrrr electrcnice" arl..*. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-. la minimunr 5Ai25CVc a . gAscste ?n rn. .ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea.r:rre de tensiune.e petiiru saii lJe .:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l.

doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . 1 retugeazd ). (qi unele betametre permit aceasta). cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final. respectiv R+).5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | . g. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 . cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. Astfel. lranzistoare. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului. vor fi icare in curent.. se gi instrum. func!ionare cAt mai riguros egale. Se ajusteazd. ci doar un tester care com pard. cu lranztstoare complementare pnp gi npn. Com utatorul K se desch ide (poz.5V 1. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. inainte de montare.entul indicator pe diagonala CD. instrumentul a 'e Q o f 1 . Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0.100n 4. respectiv R5 gi R6. aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd. Schema reprezintd o punte de rezistente. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare.in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari. din punct de vedere al factorului de este p rea mare. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. Rezistenlele R3 9i R4. Echilibrarea punfii se face fdrd. mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent.2KQ P.. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. gr. ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). 8D139 8D140).pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg.

Tensiunea de alimentare este alternativd. nepolarizat gi de calitate cAt mai bund.R6). Verificdrile se incep Pe sensibi- a . D1 . de Preferat cAt mai liniard). de 6-12 V/50 Hz. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. comun. I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. R4) gi de Polarizare pe instrument. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul. pentru redresarea la 50 Hz. valoare ce se citeqte pe scald.D2= 1N4001.5 mA. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale. din secundarul unui de relea.1ttF. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). intreruPatorul torilor. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C .lranzistoarele au acelagi beta. Diodele sunt obignuite. Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx. in timPul reglajului. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd. b . Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare.5 mA) curent continuu. se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. eventual orice cond itii de lucru.indicalie nuld sau aproape nuld . Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. riguros egale doud cAte doud. Cu polaritatea datd in figurd. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. interpretarea citirilor se face astfel: mici. Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2. Condensatorul C. invers) trebuie sd fie. luatd tatd figura aldturatd.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). Dupd cum se observd. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. in aceste conditii (RS. Deoarece. eventual. Desigur.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0.CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). vom cornuta Pe 1 mA. evident. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . de exemplu.

apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea). teia. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. Ea este caract erizata de gapte parametri principali. rD .ot Cu alte cuvinte. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz.n. ing. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative.on: Um =l continui putsaiorie. Matematic Uef=i 1 2 qt. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. valoarea maxima. definit de o funclie matematicA. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). dura ca gi tensiunea alternativd. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit.i"iiiur"ilb r. U1s redresarea. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e. 10 TEHNIUM septembrie 2003 . Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. se face in no.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada. si anume: forma de perioada. Urn. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. efectivd a acestora. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia. T = 20 ms. ii alternative este lsatorie). dar la t = vsriabila tirnp. valoa rea efectivd.i -am--ptitrolni-.: pentru tensiunea alternativd de relea. Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd.. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control). rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. la curentul redresor. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. valcarea medie. Se mai o forma de undd sinusoidald. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA.pulsatia. la ^^":Y'.ni.d"$. und5.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. Spre exemplu. tive.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof.). in urma acestui proces. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd.Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. Pentru siuni alternative etc. frecventa.

treptat. cerea curentului electric. . Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund.redresoare cu tuburi electronice. . E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. In afard de alte avantaje.redresoare cu dispozitive semiconductoare. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. continue pulsatorii.redresoare mecanice. . ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. perii colectoare etc. de tip magind de curent continuu. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic.realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic. 9i anume: . Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). folosim in sistem o magini^ electrici rotativi. de doud.electric.) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) . astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul. sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative.

Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. Tn cazul nostru. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. inseriate. FdcAnd o analogie mecanicd. este necesar a se face o precizare esenliald.ln + curentul nominal al diodei redresoare. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. trebuie sd [f 'l +. Datoritd acestui fapt. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda. astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. . atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. datorita structurii intrinseci. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet. /2 . deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. rectificate de diodele D1 9i D2. Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd.t t3 . dimension area gi in final i parametri. iar la cealaltd D2. "'"' realtzarea practicd a unui redresor. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . Deci. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. pozitivi sau negativd. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte. U do -+ tensiunea de la bornele diodei. men!ionati in orice catalog de diode. fald de punctul median.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4.tensiunii continue obfinute foarte mari.coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea.ripple . Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. Datoritd acestui considerent. regimul de curent continuu. o construclie destul de pretenlioasd. gi anume 0. f Redresarea dubli alternanfi . (bridge rectifier). indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau.redresor dubld alternantd cu punct median.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd.2 V pentru diodele cu germaniu. iar pulsaliile . la redresoare. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. gi anume cd. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei). deoarece se arde instantaneu.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. diodele cu siliciu gi 0. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. Dar inainte de a-l construi. redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive.. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1.

pe jumdtate (avantaj). Rs. doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun. produsele t. - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale.R. ciclul se repetd in mod analog. Dacd insd se procurd diodele. deci pozitivd fala de nodul 3. . cie 3. Refe montajului de redresare in punte. Ea va "deschide" dioda D1. Fata de sernnul acestei alternan{e. 4).pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 . se revedem schema de principiu (f ig. Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1.11 + 12.3 pM 4 _24ov. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud. doua cu anodul la capsuld (DZ.p.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3. Dupe o perioadd completd.In acest caz. Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. tot tirnpul acelagi sens de parcurs. In primul rAnd. de exemplu. debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ). debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. ra 4 (dezavantaj). diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld).). diodele D2 Si D4 sunt montate invers. Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj). 3 pM 2 i2ov. deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. iar prin nodul 2 iese minusul. facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm.S. 1 PM 4 .60v.Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. Ea va deschide diodele D4 gi D2. 5). D4). redresarea este bialternan{d (avantaj).g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). care admit un curent maxim de 1. Mentiondm. de asemenea "deschisd". diodele D1 gi D3 sunt blocate. Tensiunea alternativd U. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte.Bdneasa din seria 1 pM. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3.2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM. diodele din punte precis.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. O altd particularitate a redresdrii mediand (fig. Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . Mai N(-) M(+) etc.este pozitivd fald de nodul 1 .. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I .pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U.

se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie. ceptoare. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $.mentare inifiale.gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate. insd. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. D1 g.. osciloscop etc. con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque.. figura 6. D2 gi tive joase. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. insd. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. iar sa 4000 v. 2Uin. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc. a tensiunii alternative de relea. ciioOa D1 se punte). in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. Ca urmare.i ?4 pp un radiator. proiectanfi'lor de' aparataj electronic. Atenfie. practic. gi mentale ante doud undade LATOUR. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. Concomitent. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult. iar dioda DZ ramAne bf ocatd. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune.) gi mai mod curent.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. [n mod practic. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului. in c. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). prezen_ T . Condenbatorul C2 . revenit ?n actualitate. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. celdlalt radiator. in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2.1 D2.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu. a constituit o preocupare con_ tinud a .numeric.). Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide. A qi qtus_ut la borna el s.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. Prin SCH ENKEL. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL. utilizAndu-se de tensiune. primeasda dubloarele de tensiune. tefevizoare etc. vArf de' intraie. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. Datoritd f"C diodei DZ.. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. marcate cu A gi B.j.ge. cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. AnalizAnd schema eleca borna B.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1.

faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin.1. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. In aceastd situ- atie. cu valoarea de vArf Uin. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. In Se menfioneazd. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). dioda D1 se afld in stare de blocare. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. ComparAnd intre ele cele doud vari- . in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. iar curentul de sarcind mai mic. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial.-. in stare de conducfie. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. alternative Uin. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. in consecinta. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza.. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. existd tensiunea la bornele diodei D1. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie.41 Uin. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. Condensatoarele rem arcl. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. Ca o concluzie generald. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. siune SCHENKEL. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C. In aceasta situalie. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C. Concomitent. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. dioda D2 este in stare de blocare. electrice ale conectat la borna B.. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B).

/ 0. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici.25 .R2 + (Nz. deci la bornele multiplicatorului. Se observd c6. Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct. Se observd cd.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare./ / / 0. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 . Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator.68 / / 1 . in cazul unor curenli de valori mai mari.03 1. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R .rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior.96 .01 2.001 2. In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.12 / / 10 0. prin interpolare. de iegire a acestuia. unde in sarcind .zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. acestora.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici.50 0. este mai redusd. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire.1 1 .EO R/R a =0. maxim sritelor de mA.44 1 . la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor.

intervenlii diverse in montajul electronic.r.0lpF O.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite.itrtc E pAro n Q. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF.0 1tt"F 0. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru. 540V z2op. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare).co N srn u cro RU t. servind la descdrcarea lor.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 .multiplicatorul de 3000 V).0 ltt.. se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care.F 0.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0.A\tF T It t- +5. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I. in momentul cAnd acestea se ins eriaza. ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare. Tot in acelagi scop.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 .-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd.

multipli- C- 0. in farazi). Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj.curent alternativ.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 . '(A). in urma parcurgerii acestui material.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. qp.F 10w 25KA 10w 450V 0.tensiunea de iegire (V).01ttF 1 0. orice construttor de montaje electronice.01pF 1 O. ofer constructorilor nostri o. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd. 1974 NICOLAE BICHtR Magini. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare. .curentul nominal . Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic. ?ffiator sau cfia. in ceea ce privegte amplitudinea.01ttF 1 0.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua . profesionist. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate. Consider ce. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. cu tensiuni mari. astfel incAt. Tehnicd catiilor includ alternanta. acliondri gi autom atizdri. Tehnicd.1. 1gg2 XXX . montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune.ar€lte. .ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd.capacitatea condensatorului nal In.' In C (F). formuld practicd de dimensionare.Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- . 1980-2002 Ed. * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic. Bibliografie ARPAD Ed.

aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. . Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j .cu pldci audio. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor.sd pard desuet. a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. noile sisteme 5. "moale". poate procesate lTD. pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio. 5+1. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio. . dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. Vd muftumesc. ani posesorii de calc. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. cel din urma iind mai ieftin. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. Dar in ce consti efectul surround gi prin. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. cred eu. Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo.e este el superior Dacd.dimpotrivd). c. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072.oferd un sunet cald. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. pe boxd.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu. in doud boxe. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice.mult de informaticd. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. nu consider vechile articole desuete . atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi.ulatoare se mulfumeau. dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. din '88-'89. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).'in aga-numilii algoritmi HRTF. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6.

FI. Montajul este ardtat in figura 3. care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. care nu 20 . ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!). fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu. ultimd generalie. dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator. Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici.TEHNIUM PC Placa audio 5. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri.ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. 1. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2. In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem.1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware. 1. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - . cu perforr^nanfe mai slabe). Preamplificatorul . la iegirea preamplificatorului. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat. martie 2003 al revistei. Revolution sau Audigy ll. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall. pldci care se I.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia.

7 kf). punerea prezentatd c4 10p F 13H B.5 gi 10 pF. cu un zgomot 1OnV radical.0008%. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072. | . aceste integrate se vor introduce bund. iar C7 are 50 trFl12V. respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs.F -f 3_V/ps.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r. R1 3 intre 470 ohmi gi 4. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps. se vor manevra cu grij4. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04. identicd la OPA2O04. CB intre 0.calitate.T ke..003%.tdrd.ltl I L*T1EI5 l_ = 0..003%. respectiv Primele doud au un THD de 0. respectiv in f igura 4). evitandu-se . este I TL072 (disterminalelor.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. 114. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. figura 5. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. TL072 are 0. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. de THD de 0. NE5532.Hz. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments.

UF Ll+ MUTE F. 3UR 6 Home-Theatre.fiecare ramurd l. Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"".C.lnh 1. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi. { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ . (vezi figura 1). H6 2?h . Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator.i atiiidnUre.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V.vilt tt? rr t1 tuf ff. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. Pentru Pout=20w $i f=1kHz.\r's fir.TEHNIUM PC 4700 pF. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??. ll .lO l-. care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. cAte unul pentru fiecare canal. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece. aga cum se va vedea.-25V.015"1"De asemenea.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t .a /. Agadar.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului). tarrrrt. Puiere suf icientd Pentru un sistem I .{D l-Jl= c4 . 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a. Se observd filtrajele de p-e. Acest amplif icator e caPabil sd k I' . vef i obline un preamplif icator de calitate. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit. fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. THD=0. sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". Este alimentat diferenlial la +. I FtnrEn I 2. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 . rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN.si ptotijclie la temperaiurd. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W. din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . iar capsula cu pinii in figura 6b.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje.C. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604. BV/ps.C.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor.

lmpedanfa de sarcind: Sohmi . Intreg blocul ce conline siguranle. indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. Se va acorda o mare grija traseelor de masd. In primar. cu atenuare la capete de 3dB . OPA 2604 neliniare". Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier. se vor alimenta de la un transformator. Agadar. in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". ing. mator.-36V. doud la numdr.2 mm. tot prin intermediul unei foile de micd. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. de 60W. cu sArmd de 1. cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj. Punfile redresoare vor 4-6A. publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . Montajul astfel realizat. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. alirnentare diferenliald de +. ardtdm modulin care se 10). Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre. folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat.Distorsiuni: THD . celule de filtraj. alimentat la 12V.AJ"/" TID . se va folosi un ventilator agazi boxele (fig.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V. Realizat corect.-36V . intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni. Amplificatoarele pentru spate. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului.Banda de frecvenfe l BHz22kHz. In final. chiar dacd necesitd un oarecare efort. Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian.lmpedanla de intrare 20 kCl .Tensiune de alimentare dubld +.Raport semnallzgomot > 70dB .8mm. de parcasd.Putere nominald 60W . martie 2003. respectiv B. fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. intrerupdtor general (poate printr-un releu).0. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit. sArma va f i de 0. Se mm. Datorite FET-urilor din final.). woofer etc. TL072.2 mm. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 .

lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 .3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim). stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig. Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie .l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit. iar in figuamplasarea componentelor.. Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. al lui TZ. iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld... !. BC 107).5rns gi 9. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere.Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie. gi pentru tiristor). La aplilator sau a unei magini de gdurit. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 .t f'] r 1R5 rkg L^**1. cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate). carea tensiunii de alimentare. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)).t'---'1 '--t... se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. pentru a nu se produce^accidente.--r --. conincdlzirea unei rezistenle. Atat de prag (6.J ?20v i ) \l.. circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa). 1 ). Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2.Bkfi) ' blocAnd de divizor. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag .. nefiltratd. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd.-. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177.espectiv T1 . U rm eazd. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0.5ms.*-a'"---. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. Astfel. O solulie simpld este alimentatazicd. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---. deci $i tranzitorul T1 este blocat.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd. acesta curentului torului.. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 .al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd. tranzistorul comanda tiristorului. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj.

Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. avAnd consum foarte mic. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. realizat cu migcare. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. validAnd iegirea de comandd a monostabilului. bilului (pin 4) este BC cat. 1).! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . La atingerea senzorului O (oprit). iar iegirea AL se conecteazd. iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic.+-fr--o-fT. mascheazd in tocul ugii. consum de curent de 10 pA. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. comanda sa provenind de la senzorul de atingere.{Ll i iiL. celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. la iegirea AL este determinatd de valorile C1. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. deci este fdrd uzurd. '. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM.2nF). comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator. ls L. determinAnd blocarea porlii 18. Astfel. primele doud utilizate in montaj de monostabil. dioda LED nu lumineaz6.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. Tn 0 logic.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului.. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme. de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. iegirea comutd comute. dar. oteia posibiliteil multiple de utilizare. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s). care comandd alarma. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. mecanicd. iit-i I po(ii .--I .. apare o tensiune ridicatd. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului.*. Jn acest fel.r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. In f igura 2 sunt prezentate .7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. c2 2. La punerea sub tensiune. condensatorul C1(2. Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE.

l{t . .1: F I L 'lswr ! ". sw' '*{ JI '* ""{." ".cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -. . ? swr td 11 '-{i JI '-.j rl r1t ._J1 Y llr.. lu"l "J }'.1.. .0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r. L t J J I iltl IJI L_ d'.1.tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | .ARHA IONERIE RII . rl i"n'H r''" H*... I T' tf IL t \' ol toll I t.rrr*****r..0 \H_. - ott I il{.1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{.l{ " ntiuur { br RI: ll 'i.[*1..l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I . -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t.:.dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[. Jq.l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl . 1.i t I 0t Iil{ rlt 7..{ Jil.? *. nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 . q q I tI I I I t :.Llot ! I ..'{...{ ilt IT l-I I I +y.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r.I- j ca l0 &rt -t+T' t.0 \--{ .I 1. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.ou I J I I H .lF tillrlF f_* il. / JJ tJJ.h ta : ru ff .

. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. Astfel. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). aclionate pe frontul crescdtor de ceas. e \t U' tg € g. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic).o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. Alimentarea circuitului (fig. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. f. inclusiv . prima tastd apdsatd este 2. iar celelalte pe OFF. Schema este lJr J. D5. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. realizeazd cu patru bistabile D. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. urmatd de 9. pentru prima cifrd (2. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. C1. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie.r rt I td ' se bloche azd. 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V. apoi 0 gi ultima BV. iar celelalte pe OFF. dioda D2 se bloche aze. D4 vor fi blocate. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. activeaze bista- circuitul R2. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. TEHNIUM septembrie 2003 2T . de exemplu pentru codul 290+BV. La 1 apesarea celei de a doua cifre. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. din doud capsule de tip MMC 4013. diodele D1. iar prin D2. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. iar iegirea O negat prin circuitul R1. D3. Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. tt E N tn f.

in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei. . uol[*. 0 logic.i{*iE5if#q$€. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie).'-ei L-#. Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 .AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i. circuitul integrat MMC 4013. [']'n* i'.. :':._*]R..-: H tJ''' l.l --4 trrr i *it**u--.ri.j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl. - . care la fiecare impuls de tact schimbd starea.f lll-. iar prin D5 resetul montajului.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. care conline doud bistabile de tip D.. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere. l*l:: al i a Trarrl !. til l*l k 6 ". tJ ri .r f. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. . Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF. normal deschis.1 I. iir?Snffi**6r. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{.' ri lri f'l'L.r. incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. iar Prin dioda D6 resetul montajului.rs\ifaissi r. *Fl .4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I . . dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile..."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5. La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare. legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. 1 logic a acestuia. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T.eqwd*B1.i{. iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit.

in figura 1 . Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 .. deci in schemd vor fi coneltate la masd. intrarea corespunzdtoare se conecteazd.:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t. ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x.

OCK K1 RESET r1 J. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor. K2.K. circuitul integrat MMC 4027. in figurile 3 +i 3. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci. care conline doud bistabile de tip JK. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 . in figura 2. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. K3). pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *.L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 . K1 . Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91.a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095. J3.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. RESET. J2.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J. CLOCK. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. SET.

.t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul.-l i. i)r* tr* t c. care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate.{!' snd l.-rl Eill nut t. .. este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd)..-: 1"...ffi . La lizatd cu cuitul Tn stare stabild. in figurile 4 gi 4. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1.. I M.. f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .ffi i.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l.i i.. care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd).*J rE--n Ied ffiFl ir r. care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului..a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002.(. .il.7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare.t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:.-FGTI i. Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 .i l..h l. Singura modificare neces ard. 'i'o U rr ri tit Fi I: l. cu f unclion are identicd.i=---.flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{.! i'.r r1-*-!-r I r I. La o primd apisare a butonului. Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 .l'il) .. .'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x .t l-'l tC td tC . llli *j sr.lrtrJ llJ i.1*1f[ '.AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F . Condensatorul C1 (1nF-4.I "uLs rlr Fr l----*..l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare..-: \: T t...-l :l f:-_::I-- 4096. care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.. 'r . conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia. I ffnd L. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri.-' \-/ i'j ti . iegirea MMC 4095 \.-: f1 iO r-i L__ 8.

Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare). Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2. in funclie de necesiteti. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208. respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. figurile 7 Ei 7. MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt).al t5-1 io l*i i*. care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri . cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.o ffl .-t lr rl ns-I nn L*o*. +Us T ti u densatoru. determinand comutarea circuitului in starea iniliald.7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 .ri (figurile 5 gi 5. Toate schemele funclioneazd.1rF :ry ?. H.1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5. Circuitul se alimenteazd.a. la U e = 33 V. Circuitul asigurd distorsiuni de o.I nJ L----*J I cJ [1 U [. intermodulalie sub 0.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V.8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r.J#J lg I ::l f-.. MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri). fdrd. Dupd elibe rarea butonului.t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate.AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd.1"/" la puterea de iegire de 10 W.t ****. condensatorul C2 se descarcS. a modifica cablajul. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic).a). Fl . Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri). cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii.a.$g' lg-.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12. figurile 6 qi 6.n Frr l. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2. un divizor rezistiv R1 -R2. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 .-l f-5] 'ux [.

Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse".coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr. Sco pul .' -JF . cu care. sd Ie prezinte.l l nivelul solului l'" "Ii. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza. ing. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri.f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 . cel ce-l totugi.. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . prin despre un detec' mijloace elector de metale o. acela de zare practicd.-'+l I I -*. o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest..5rF tromagnetice gi ultraperformant.

in do- brarea unei pun{l. avAnd bobine diferite { constructiv. . [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor.ei varlazd. p rincipiu lu i de functi0nare.RC. av&nd t=1-Z kHz ). frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului. printre f1 frecvenle minimi. poate istoricd. dau "betei" r'lule. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). Sirnplu. trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2. pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq.. Dacd L1 este apropiqt?. fnsd. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt.ti. in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic.amplifi^cator ). t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici.$* un metql. Rro 10K fi Cro 0. ?nsd. fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ).comori": DM cu varialia frecvenlei. lntr-o ordine. EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta. Cuplajul rnagnetic devine nenul. inductanla.. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. dezechilicAmpului magnetic. A. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at.. DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). L1 metal. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ). L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. trebuie sd fim atenfi |a.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. dar.. Dacd. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. care inter- sale. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . sB aiusteazd. gi ca parametri).

417 ^^. T3. Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0. N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare.sv'-tI pn r. Tranzistoarele sunt de acelagi tip. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne. in general. la acesta. N2= mixer. $i | +J. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. sau echivalentul MMC4001.6 mm. Varianta.fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A). schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ).CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei.3 mm $i un diametru de 27 cm. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b. iar T5. Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz. In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. este realizht cu T1 . scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. In igura B se da T*.r- I. dar. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul.x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI . conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#. iar circuitul integrat. l+ diametru de numai 5 cm.. N4= amplificator. 2N245 (sau 2N256)./ho' l'^:. in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc. cu un mdner lung. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. T4 iormeazd un amplificator de AF. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire.'caie are in compunere bobina explorato'are L2.25 l. d. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul. Oscilatorul principal . {limentarea este stabilizatd la +5V.3-0. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. L1).:* ^:^ i.T 1t"I deosebire de DM prezentate. datoritd slabei lor sensibiliteli. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 . -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ).in figu ra . un echivalent al lui gBO. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ).:'*:'r.4TG V Lr 'ln t f. 0.*o'!.

B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. tdiat metale. se.. ci numai cu .O.n qgnetici lOin cupru sau din. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd. a u$urinta minipuiarii. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic.r". nov' 2002.5-i mA.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . Rusia Germania 10-12 mm . acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 .mm. intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu). 1 989.27. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier. gat suport cu.ei. aluminiu) .9K0 C7 1 C3 4.ect v t . cu 1. 6/2001 . con-feclionarea. circular cu diametrul de 2s cm.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 .7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl.9olda pentru r.-. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag". care va fi tdiat pe generatoare.i -prbtesional polibil.$.=on".atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru. 1 984. pe un u?!r?. cu indemanare gi.9:9il3llu . modifiiata de prezenla. ) Dacd frecvenla.*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique".CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3.6 mm. 4-Revista "Radio" 811990. din leavd metalicd 8 n. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{). Mi!. f OO qi-r rOO kHz.pi* din cbnductor cu diametrul 0. bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei.orr.. negativand baza. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim). care trebuie pri_nsa. cu cuart . Pentru d. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic.gB + R2 +98 foarte . Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr. Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics".f+fZdl Ei.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm.i.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar.r."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd. iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.semnalului.

&nbsp.&nbsp.&nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp.&nbsp. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site".</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.htm.<ahref="cv.&nbsp.ro">Email:gabrielm @ go.<img src="gabi.&nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.&nbsp. &nbsp. </td> <ld> &nbsp.htm">Links</a>&nbsp.care realizeazd pagini web an imate.&nbsp.&nbsp. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document. AceXpert. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.in Notepad.</td> <td>&nbsp.lastModified).</td> <td>&nbsp. ro4a> </td> <td> &nbsp.htm">Prieteniimei</a>&nbsp. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .<ahref="index.<ahref="links.&nbsp. &nbsp.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage. astfel.&nbsp.&nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go.&nbsp. &n bsp. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd .htm">Home</a>&nbsp.&nbsp.write("Ultima modificare " + document.&nbsp.&nbsp.<itd> <td>&nbsp.<ahref="prieteni. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index. &nbsp. Dreamwaver precum fi Flash .&nbsp.

rol..doc pe care fl introduceli dumneavoastrd.ps.ro . dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare. links. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>.i- Tsr-. flu toate ani- i:i*:i*. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.tspr lRgie.home. t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll.jpg.F0 -J f. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd. links. . pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. trebuie sa-l g dzduili pe Internet . 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 .if : neavoastrd. Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW.ro.ro si www.ffi - . ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \.htm.ls Help . al 5-lea figier: cv.'{edia J .TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.iii i:.'."lat*ce crirr:rt* .t I'letProgram* Yhlail :H0M[. pentru a crea o legdturd intre paginile din director.De-tktnp\5 ite\. t-i.go.it:.r-h|esign jJab J t. gramelor firmei Macromedia.t* J Agldress l'. Atenlie. : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:.htm. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus.htm. formAnd astfel un site.indes l'rtrn {.. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET. Atenlie.{ri}: irr r'.J. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site). Am introdus gi o imagine . urm eaz6. TTltin r a fiio.htm.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni. in director avem -i 2 J t uy Cotte. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni.ti':ili=i.fiqier cu extensia jpg. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate.design.gj.htm index. gi gabi.

woofer . trecut) Aparent. unde: L . adicd fH/fL . respectiv fH/fL = $. O caracteristicd deoseb.20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz. a) Tn prirnul caz.Aurelian MATEESCU (Urmare din nr.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. Bullock. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave.(pierderile in inductor). Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor.pierdelda Tn inductanfd.. lll gi lV. curent continuu. Ele se utilizeazl. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere. Pentru toate formulele prezentate. De aceea. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. urmatd de mai multe amplificatoare de putere. Astfel. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter). Rrn = imp€danla difuzorului. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . ll. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd. frecvente de tdigre de bazd.midrange cu con tweeter cu calotd. cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. se oblin 3 caracteristici de frecl. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L . introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi. in dB.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. prezentate in figura 8.10. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l. Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari.ATELIER Ing.4 octave. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. In fiecare pereche. Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi.enta complet diferite. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd . Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar.

L A 1 0...1 1 04 L4 0..2387.'.JJ a..5 z . .f..2w -2 2.2 ^| vr 0.27 83.2r* 11 \za rI t_.0912 Lr= fr 0.3183 T ..f_ rw 'T 0.1592 L1 = | 2.28 ..3183 Ll= L2 0....Zw r. 0.- 0.1 592 fr 0. lw 0. =# ' zr*'fT 0.-- zr* 'fT 0..L592.. ll c1 c2 0.. L3 _w f.2* fr l- zr*'fT 0.f .zr* fr =0.2* fr a\za -.n =zr*'fT 0..1 688 L2 r.r lJ.2336 "2 0..r c2 -e 0..07 t 9 "l T fr 0.f rw 'T 0.2.I "r 0.3 T fr 583. 5 z L.7723.0796. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0.f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6.0796 =# 0.2-..Zr* \-..1000 ..=.2w A \/< 0. 106 I ' zr*'fT 0.1125 -3 z .2* fr 0.0796 c2 =.. 0.2509 0.1 \/{ 0.Zrw fr 0. fT T I-rZ - /.1 fr 0..'.f rw 'T 0... I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ . lw .1009.0702 fr T_ \/r t^ 0.f.1040 . J fr aJ463.f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD.2 C.-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 .27 \vt -..RILEY DE ORD. lll ..RILEY \...0862-Zr* T 2.. . zWI L2 fr a...2437...0912 ' zr*'fT 0.... .f+ z o^o'u' L4 _w 0. 592..zJ 56.2r* C -.2257.1 .2r* RETEA BESSEL c.3000.2r* l- -1 -2 z .r.1073.-. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^.ll 11 ^ aJ r25 u..1 59 2.2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.2* 500 .f-.Zrw L1 Cz _ 0.2 w* f. J 0.2 RETEA BUTTERWORTH ORD.1414 T L2- fr 0.0844 L1 L I z* .Z z* 'fT 0.2122 'fT 0. a cl -_.4983.3 fr 183 . -4 z. f... 5 z 0.._ .2r* fr fr 2.2533 .ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD..1 246 T "l T t fr 0.4159.. 0.1 194. f.2251.- L2 56... \-.. z.450 RETEA LINKWITZ.

2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0._-.L wl t- 0.2235 \-/J Z.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan.2-_.de ordinul lV icd un element al relelei.2365 L3 0.3295. t-.3253.09 I TW 4c 0. I 4gl -2 7 . prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este . se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.ATELIER f- \- r_.f_I lw 0.07 :- 0.2.3 251.f* WI GAUSS 4. .1079 .3 853 ' r1 Vn /' z.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z.-. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate.0769 L4 _w aJ67 4.1 1 L6.2.L Tw -4- 0.2__. respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a . Lt _w f-I vn r-1 + Z.de ordinul I b . r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: . degi pare empiricd. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 .Z^ L I 0.. Zr* ^T a r1 a.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata). 1524 . L I 0. Aceastd metodd./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ . modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul.-) J Z. _w f_ I lw t^.de ordinul lll d . \. -1 J Z.2294.f "Tw ^T -.L wl 0.z_.2034.de ordinul ll c ._..2_.07 0.f-I lw 012255 =- 0. [n acest caz existd doud posibilitaf i: .L wl 0. lw fr 0._ fT 0.1 578. _w L I I 11 \JA=- + z .Z__ -IW t^.

se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm). Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. or. de tipul gi panta relelei de tdiere. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. . Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2.7. este de preferat. 42 TEHNIUM septembrie 2003 . de frecvenla de tdlere aleasd. 2. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund. a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale. L1 =. Referitor la prima cerinta. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii . 1zdB/oct. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct. pot ajunge la un rdspuns corect. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat.000 Hz.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. cu at6t extensia poate fi mai micd. 1zd9/oct. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. care le lasd pulin spaliu de manevrd. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare. 3. dar dacd se poate obfine acest lucru. Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. de mdrimea rdspunsului la znf-r. difuzor gi cablurile de legdturd. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld. Rezolvarea are doud posibilitdli: . ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde.

10 gi 1 1). vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi.000 Hz-3. \. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2. 1 : 0. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig.04592* L2 _ 0. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare. refeaua de separare bste neoptimizatd. ' l5g0 ZH 'fM _ T. dupi curn am mai spus.000 Hz. Relele de separare serie.frecvenfd L-l _ r . astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 . Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz.ATELIER Cu alte cuvinte.menfionat cd in unele cazuri.S00 Hz. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in.- 0. t_. deoarece unii constructori le utilizeazd.1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C.fM0.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz. degi rdspunsut gst_e plat. se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1.500 Hz. Varianta a) Cr= f I 0.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie.

OJ32.ZL Relea divizoare Relea de ord.3 128 r L1: 0. Z..2* t^1 0._ 0.zM L. : 11 \-.3046 .9320 . ' t_. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 . lll (trece-tot.2M fM zu'f Relea de ord._1 0.r 0. 1592 fL .85 dB \-.1 \vr 0..297 6 \-/^ t_.ZH fH ^' \vr 0.2546.0665 .frrn r 0.3 236 Lr _0. L3 0... I 191 .ZM fM _0.r ^ + 0.0768 Re[ea de ord.061 r rfM0. 1138 ' r ut r u2 0.r I \:r ^ 0.dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2.0254. 0..4285.0248 Zno 'f* r 0.2.a791 ' ZH 'fH 0.Zno Lt. la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .. _1.0.fu t- \zr .ll9l fH .3202.3211 .r + 0..2126 t-t r of l-l r 0.148 t\zq ^'.07 ll.0145.0791 .ZL fL a3442 zH'fnn 0.0291 .0788 r t- Zn' fH "t 0.0683 L.0995 2. -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.ZM L'.2586.2.0831 . * CAgtigul secliunii trece-bande 2.09 13 . ll (cu inversare de fazd.- - r 0.t \zr __. _ J fM c 'r t^ + \-. 1 190 .3459 r ut r 0. 395 1 .0221 ' Z* 'f* a. L.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I . lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1. _ 0.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.1 '+ fM v< t\:o ' ^: .2L fL a. ' t^..5o7o L ZM 'fM r LJ.ZH fH Z*'fM 1. \-"n o. r l-t 0.ZL +fL . r t_1 \.3211 .zM fM n t \zr 1 + 0.1 \21 L.1 dB ^u -6 0.v . polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.ATELIER a\z.0598 .__.* 'fn' 0.) ZM 'fM fu r _ 0. -22 .2* t-.t .-_1 o.0788 Zt'f . ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0._.2129 ut'f t A.zH -. 'f" Lr _0.ZM T[inch] fM () .o98o Z" 'f*.2H fH .21 +f t^ ' a- 0.45 dB Zt'f L^ -a3202.a233. L 0.s f.

0 162 f- 11 \*-.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.= 0.2927 ZH fH t- \/< t-. _ fM . IV (trece-tot) (_ o.zn Lt-t r -z 0.1502.2ggl fL fM \-rt t_. 1695 Lr 0. 3395.445. r zM 'fM L.o r: zr.3 843 zM 'fM 0.2L fL L6 c6- 0.0884 zM 'fM 0. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.28 dB -6 T _ 0.ZM uA L6: -.._.093g .634 . I 158 ZH 'fH r _0.9667 ZM 'fM r _ 0.. LM 'fM 0.zH -t-t -r-J t\21 t^.r t' 0.567 L1 . _0.2M fM Rm ZM 'fM b co: C.zL L'5 t.84 dB fE l\- _. \/< '' a.068 ZM 'fM L4 _0.f.ZM _ 0.5 934 .2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .2M fM ZM 'fM 0._ ' I 0.zL fL Varianta b) C0gtig = 2. ' t1 tVr 0._4.3799.zw L. llgg.2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55.2227. _0. L6 11 r V1 0.zL _ 0. u6 -.zM fM f\: L4 _1.377 4 ^ L.2523 . 1696 r _ 0. .ATELIER 0.0966 .423.99 dB t1-- tva ^r ^. + 11 0.3 112 ZM 'fM r _ 0.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0.0253. Refea de ord. -' 0. 'fr0.' Zt'ft L8 *0.07 65 L3 _4.2l3o \. 1007 .0294.zH fH f- r_. ' | 0.70 i8O.0848 zn 'fH 0.347 5 ZM 'fM 1.4469'zn f- \vr .0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.2127 _4.1 0.21 fL Refea de ord.2M fM o L.2224.1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O.0728 ZM 'fM 0.0852. t' Z^'f 0.0849 ZH 'fH 0.'. 1004 . 2lg7 .26TJ .2M -:"fM r '? _ 0.

Z fif.0569 L7 _0. in caz contrar pot cregte Rc cu. .2 (frg.relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare .impedanla difuzorului calculatd releaua.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.0178 ZM 'fM L6 _0. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 .Z T LJA . J.2983. (fig. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat). f+] .b) L .0490.2L fL .2J3. b) Atenuare 12 dB/oct. in cazul utilizdrii unei rezistente serie. acest circuit inmoaie asprimea emisiei. 13). o modificare nedorile .1). 14). de compensare gi borectie."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. Circuitul TC. dintr-o eroare. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori.. in general. ristici de frecvenld crescdtoare. 0. 12).... "readucerea lor Tn front".retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf . Jt Znfrr.l04.valori de cAte 0. elimind efectele .Z Z Znfr.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter. difuzoarele midrange gi tweeterele au o .03003 1t 0.+ Znfr. In c. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei. Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. Z 27tfr.r. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd. poate apirea la frecvehtu de tdiere.7 8.. cu aspect de cloPot. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei. CircuitJf-nrc (fig.2515 zr-f ._. Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C .Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a.02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m.Z Unde: fa. Z Jz Znfr. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr.i. pentru care este /2.. - . ale caracteristicii. La calote.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare..utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii.0.datoritd reactanlei inductive a bobinei. numit Ei filtru d.o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd. tweeter cu con Sau calotd). Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori. (fig. (Continuare in nr.g tej-ett!. Z Znf Znfr.formaioin inserierea celor 5 componente. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.ZM fM nu au ferofluid. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a.1503.a) Relaliile de calcul a) Atenuare .i oiioritd inductahlei bobinei mobile. tittru care podte ti proiectat p..5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit. (fig.azul wooferelor.n ^ugeastd cauzd.Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr.eltru orice tip. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"). v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla. importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti.21 fL Zt'f t 6 dB/oct. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2.idrange. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- .3 4. -Oupa cilm am precizat mai sus.. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq.ATELIER rare.0799 ZM 'fM L4 _T.J. T b3 .2M fM rol de transfer termic. 11. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i. o \-o L8 _0.2 3.relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni .zM fM 0.rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd. iiino neces ar6. eficien]d superioard woofereior 9i O.

30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0. cu trei Tnfdsurdri. Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate.I+ c0 3. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( . doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. aproximativ 8000 'ore.2{l.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . du durata de viald mare. cu puteri ?ntre 15W-36W.5rnm apror. care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz.

TEHNIUM septembrie 2003 48 . Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd.3pF-1OpF I 400V.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). 90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. In urma descdr- montajul recuperat. normal a deschis. dupd ce s-au eliminat starterul. condensatorul gi droselul. in spectrul ultraviolet. acestea se incdlzesc ai emit electroni. curentul prin tub cregte. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim. 2-0. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. gazul din interior se ion izea zd. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. deter- scdzutd. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. suficientd pentru am6rsarea tubului. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului.5mm aprox. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. el fiind limitat doar de inductanla L. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. obositor pentru ochiul uman. autoindusd mare pe bobina L. circuitul electronic rdmAnAnd intact. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei.. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. deci gazul se de-ionizeazd. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori.

lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1.gnF) din circuitul oscilatorului. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. acest injecte azd. care este finut in funcfionare normald. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd.. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 . Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. La punerea sub tensiune. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. ?n supratensiunea este mai micd. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. determindnd gi un consum redus. Cz din circuitul conven!ional. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. fiind mai micd. BUL 67 . tubul se com- funclionare normald. C3 gi R6.7nF-3. BUL 510 in capsuld TO-220. BUL 89. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. [n aceastd sarcinii stocate bazd. deci Si O datd pornit. La pornire. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W.$rrn aprox. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind. tranzistorul se bf oche azd. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd.r.2-0. frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. inainte de rezonant serie constituit din C1. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). cdnd tranzistorul este saturat. TEHNIUM septembrie 2003 49 . rezultdnd un licdrit de 50H2. dar suficientd pentru luminos. C1. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent. reduc pierderile rezistive gi gabaritul.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. Circuitul de start este realizat cu R8. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2. lui. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. curentul circuld prin transformatorul T1 . de valoarea condensatorului amorsarea tubului.2kV. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 .

de reguld. funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs . Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru. MX1 . 50 TEHNIUM septembrie 2003 . componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2). se obline prin reglajul continuu al unui VFO.965 = 0. EF = etaj de formare.npl relativa cornp. deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27.amplificator de tip FTB.272 yts. uh divizor de frecventd cu N = 100.ct. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!. astfel ca fi . una cAte una. ti<1 cu VFO MX2 -.(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 . putem selecta toate liniile spectrale. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu. este necesar. gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO. deci.1 85 I 0. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28.7 = 16. Cum B = 27.405 . din intervalul fsm fsM.10 . in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26.(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti. stabilizate. aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB.7 MHz sunt foarte rdspAndite. de la iegire.^$. dintre valorile fsm gi fsM. DF = divizor de frecvenld cu N.mixer substractiv.405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz. Dacd fg = 1MHz.405 .10 . la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . $pertrala nale armonice. fhM = 27. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!.ffiixer aditiv. Se poate alege ti = 1 ps. = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110. AFTB . este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. Variind fh intre fhm gi fhM.44 .LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete.8.7 = 16. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes. frn IsM bilitatea datd de ORQ.44 MHz. Intre doud frecvenle fs adiacente. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori.965 .26.965 :27. gi acesta trebuie procurat.2.265 MHz.705 MHz. = cu f recventa . Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit). ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N.44 = $1 .

A= i I I Ml 13 I =Cehugiu.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF. cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. G-galbeni B=bleu. Dar nu de sticld.7 MHz.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. Tn comutalie etc.7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). 10 2. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10.7 semnalului modulat 33 330 1 0. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. detectorului treculi in tabel sunt: f . V1 AA1 19 14.7 20 I 500 0.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. P-portocaliu. pentru detectoare de ampli- R. cu contact punctiform (metal semiconductor).5+5 34+60 ie.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu).C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. c pF R altfel de marcaje sau indicative. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald. Tl = randamentul detecliei.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 . s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. gi nu sunt indicate pentru detecfie. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. P = 44 33 330 7 >2. cu contact punctiJorm.75+3 R=rogu. Afte diode. C In acest tabel.V=verde. este avea alte aplicalii generale.

cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . adicd nu existd UOUT. necesitAnd un singur iranzistor de RF. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor.t= 215. foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. baz6. tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . dacd nu existd u1g. Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte.. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. Circuitul bscilant din colector (L. foarte simpld pe frecventa fOUT. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. sintetizoare de irmele de specialitate. Dacd la disparilia semnalului de intrare. stimulatd. in prezent. de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari. respectiv 3. este c5. j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. insd. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). intrarea este Pe emitor. Aparif ia oscilaf iilor pe fre.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid). sub forma unor circuite integrate care sunt.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5. Cg . c€l de iegire persistd.

R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT). UCU = 0.o . Tntre ele). C2 = 10 + 22 ytF (tantal).2 pF:9CEO.s de decu(cera- mice) . .Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0. C6 = CT = 10 +. Cr+C.9 GHz Ei CC3O =_1 . pe un mandrin O 3 mm.t trt6= t = 1 kg.2 pF.LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7.7 _pF > Cf gO. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor.A7. Alegem: C3 = 4.8E = 8V..5.4 + 0. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 . CEBO .. CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC). R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi. C = 2 . se regleazd. Alegem tranzistorul pF. cu aer.. atenfie la reglaje (Cf . s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN.s mm din aceeagi sArmd ca L. se C2 = 2. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b. tnm).2E = 2V. E = 10V. ceea ce nu e corect. Deci. nestimulatd.5 .^ E-U.lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b).7 pF. ceea ce nu e pufin. Poate In privinla reglajului. UfU = 0.5pF.. lungimea bobinei S. R)! Ca un exemplu..47nF 1735 care ft _are = 0. lc = 12 mA.U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. Capacitatea totald de acord: t.6. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1. E drept cd sunt voluminoase. dar sunt.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 . el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.lAdiro'inn in. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d.gitor.li. Axui .i. in pi999r9a i91 de.meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil.. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I .. proaicaia indiiri. in sens opus centrului de greutate (IG" .'. jud.). 1). LdsAnd rotorui tiner.r. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 . sugt.-ceptaiii6. la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig. i.. este rT I volante etc. vom constata cd discul se va roti cu un unghi . Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa ... Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar. sd considerdm acelagi rotor (fig .i'""{iitiii"rt"rd a tor. magini (subansalmbjuri).rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r. Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static.1'..'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr.!ryiner.titor.:turbinele ventilatoarelor.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.. Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry.. ...mecanic gi am domiciliut in Alegd.. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri.irye. Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro.Rc" fala de centru.. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri.' (este dezechilibrat).. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4".:"h.. Dupd cum se gtig.t.i. g).A. Bihor. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea .i. "c1"bi "c2.

calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri. 58 TEHNIUM septembrie 2003 . rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia.tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer.spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. 2.AUTO . . la TntAmplare. Condilii tehnice . 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me". facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig.discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. pentru rotorii la care D/l lungi. . Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6. a).ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax. acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or.MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc. ig. .

vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" . dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil.deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A . Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u.m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 . in care M = masa rotorului. Tn vederea echilibrdrii. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 .AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. in cele doud plane "P'l " gi "p2".. sd se roteascd impreund cu rotorul. ' denumite mase de dezechilibru . Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. xG gi yG coordonatele centrului de greutate. G = centrur de greutat-e. iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. adicd am egalat unghiurile A = B. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". timp sd poate rotor. masele "m1" sunt nigte vectori rotitori.unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. s).

Rc" . turalie. in funclie de magina din care face parte.fr. 60 TEHNIUM septembrie 2003 . Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . "2c". conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie.4. rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc .Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc".AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c".f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant . vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult).Me1*Re1. funclionare. de la G 4000 la G 0. prescripliile proiectantului etc. avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii. Conform standardelor. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". "2" se pot mdsura efectiv. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. care este in funclie de: tipul rotorului. deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1".

iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31. O.2 0.25 1-omigcare c.63 nc:J \rf r 0.so 3oo 6ooe5o. ro 160 F l?5. C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0.roo 3ooo lSco0. mm.3 ' 3 4 12. c4 -.5 2 1. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1.5 specif ic / M.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2. 60 tt.5 ? 1.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.6 3. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.cg c. I I a-rt ce regim "n". s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i. al inimii de antrenare gi al unui motor electric. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene.4 0. in fo'x I 6. M = masa rotorului Kg. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31. bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1.* 12. $tiftul filetat canalul .5 fr loo fr 80 0'4 r16 .i6 c.s fi5 3. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . Rotind 0. rezidual maxim "9"..6 l.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2.j o.5 bto xB H 6. unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .9 0.25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal.i25 c.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.

Amplificarea receptorului paate atinge 100 000.rat decFt.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op . cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz.16 . direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. iar gas. lui C 1 C' va-. Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz.9/2000. D. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. care sunt mai ugor de procu. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet.loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf.c.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.5 V legate ?n serie. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului). cu tranzistorul 2N2222.22-50 . de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe.lFax: 01-315. In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de.iul . Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr. Dr.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu. C . Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd.tTk i. cd de A 0. lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'.qsl.1 5 mm. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. Receptorul a fost -cgncePql . cu reacf ie. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B(). Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se .r{ 13r: .2AA Hz 2000H2 6. forrna sinusoidald de la ie. care conline relativ QST nr.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. Viorel Alexiu. Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V.cele de 35 V.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd.pcnet.aluminiu. B. legatd la ntasd.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\.. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. . dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii.55 .ire capete distorsiuni. ing. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd.RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori. Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj.ro www.n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului. In locul circuittlpanoul frontal. squ cel mai simplu din placaj de lemn. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului. MicgorAnd'vd.P. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f). care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . propuse ?n schemd. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz.fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri . 1BV-..trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5.

Se va verifica func!ionarea reac!iei. capacitatea montajului. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 .2 cm gi vom avea L = 1.5 MHz (cu condensatorul inchis).93 mH. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF. Bine pus la punct. care este aproape de valoarea cdutatd. satorului variabil gi de capacitatea montajului. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla. la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum.ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph).|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0. d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului. rdsucite pe : i ng. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei.\ -t-. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss . Diametrul carcasei este de 25 mm. a fost inversat colectorul cu emitorul. In acest caz vorn avea L .or 06 fN{o0r. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF. iar lungimea bobinei de 16 mm. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos. f =MHz. ll-1.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii.r € 3e cca 2 cm. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire.-- n L \r (-\- at . atc. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. Formula de calcul a inducUrm eazd. dar va trebui modificatd gi bobina. va fi de 1. oscilalie.. care se gdsegte greu.51 spird mai sus.9 cm. probabil nu a fost legat bine tranzistorul.93 mH. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0.446 mH. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2. micgora pAnd Ia disparifie. Cu 13 spire gi | = 1. Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. inductanla bobinei va fi 2.8 mm diametru. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd.5 MHz inductanla necesard. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv.2. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6.r€ Cl2 -E'. Se vor verifica tensiunile.0S.5 MHz. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap.72 'd + 101 . Conductorul folosit va fi de 0. se va alimenta aparatul o mijlocie. De exemplu. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare.6 cm.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare. Se rnai mdregte lungime.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih.a^bobinei la 2. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3.966 mH.103 rnH. C=pF De exemplu. sau se vor lega doud diode in paralel. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie. reaclia func{ioneazd. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. 14 gi 1B MHz. De exemplu. la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. s€ va utiliza T" J-. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1. Dacd ffu. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei.0O0. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei. ugurarea acordului.dz l(45. 10 de . prinTntrerupdtor. ffi / . lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Se recornanoa '. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal.1 1l*10c3. L = 253301(f2C) unde L = mH. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare. Diametrul mediu va fi cca 1 . | = lungimea bobinei.ffiO. cu izolalie de email. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle. pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului. Vom lungi bobina la 2 cm. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. cient.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6.nz .8 mrn. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t.

asta e. noi. rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. Noi. ME este un ware. Tnsd. In ce ne privegte.1 Mullumim pentru urdrile fdcute. 9i toate acestea. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm. folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. M ullu mim pentru felicitdri. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul".. Tn curte. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS". la redacfie. La o distanta de 50 m.. sd pro- Aurelian LAZAROIU. pre!uri mici) in domeniul electronic. in "lupta electronicd cu lAnlarii". intr-adevdr. vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de. cE toate celelalte fabrici. care este schema cea rnai eficientd. iar tu ne trimiti. I Augustin STANCU Rm. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp. Nu existd. nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". Vasile CIOBANITA. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari.3 mm cu aer.thai- INTERNET. aici la redaclie.. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". In fond. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale. mugtele gi chiar gAndacii. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. ing. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. "supraviefuiesc" gi ele cum pot.. deja). Tnainte de a intra in. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). In orice caz. tel.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd..INTERNATIONATJ' RC. ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard).SERVICE TEHNIUM". Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". emise alungd lAnlarii.. scriem scrisoare! fond. ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg. semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). Din nou vd urdm succes in.. puteli cu 5 frecvenle audio. in prezent. forfa de muncd (mai ales). v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 .. RomAnia contribuie cu.. aud io OO1 nu trebuie autorizatie. De exemplu. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . limba romdnS.com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor. sumatoare de electronicd". de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. RomAnia nu mai poate. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. Nu ti-o recomanddm totugi. Cititorii pot cere pentru unele detalii. I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . BucuregJi. Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. 75. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia". Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0. in de amatorism. Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. Dar.. o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. te pofi adresa 0. o singurd prin difuzoarele computerului. (Hong Kong). care. Tdrgoviqte Dupd cum vezi.. iar in colabordrile cu investitorii strdini. dv. un tranzistor. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal..

Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. Box 22-50 R-71. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor...gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. Sc. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i. Bl. bineinfeles. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia). de pildd una de tip PL 122. Ap. 160. In principiu. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". iarnd fiind.77 . diferit de la un montaj la altul. Andrei CIONTU (Urmare din pag.O. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". In primul rAnd. Str.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. dacd il ai tizicl regti. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". Pentru mai multd robustef e. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. Tecuci. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. solicitd ZENS BAND"). Str. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. Et. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. primele pe care reusisem sd le procur. Mitreni. Sorin-$tefan GUTE. lonild Hrisanti nr. Rubricd realizatd de dr. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). Bl. Sector 6. mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. tranzitoriu. iar tiristoarele au cedat. care mi-a reugit foarte bine. Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce.PO$TA REDACTTET citdri". ffi?rcate sugestiv. al doilea care merge..com.. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei. Botogani. din Bucuregti (telefon 07224388 82.100. avAnd puterea maximd de disipalie de 1W. ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. 166. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN).. iar firele de conexiune externd. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). P gi P'. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). Ap. 13. I Mihai SUSA NU. Nafionald nr. "marfd". G 1 3. cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U. cod 77538. cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. sunt "!esute" prin placa de montaj. ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. 6. tutian PosrAvaRU. P. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. bineinfeles. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. 25. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . In principiu.. ing. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. an ll 1970-1 994.5. 1. iti mullumim). intre 26965 gi 27405 kHz . intensitate pe care . 38. Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. B-dul luliu Maniu nr. 21 . solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). ?fil introdus-o imediat in prizd. Tecuci. adicd pAnd la cca 2A. r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU.Cdldragi t . unul dupd altul. r Daniel ARON iud. Tecuciul Nou nr.chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general. str. 674. echipatd cu trei tiristoare. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul.

tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. Tn incheiere. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2. dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. Oricum. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A).li r i'4i< r r . in primul rAnd. i. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. prins in guruburi pe placa de montaj. nu vertical. DZ mare de tensiune. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. f.. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile). aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. Degi este strdbdtut de un curent modest.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd. $i Tn cazul acestui modul. rdcirea pieselor. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). P fi. prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W). motiv pentru care Aparent. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei.1. pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U. 66 TEHNIUM septembrie 2003 . aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple.. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea.1iooow) I I N O. i t r. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12.. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. datoritd redresdrii in punte.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. spaf ierea ugu reazd. In schimb.. in aceste condifii. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ).tJ. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212.

2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie. conform schemei bioc ciin figura 1 . F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. montajului.' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore.E i stereo de putere. Este rorba de articolui ''Dublor de pu.autor 0...22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'. Tavernie!'. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# . EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0. tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V. realizat cu un circuit timer de tip LM556C. India.-.e se propune. 11. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2).IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9.: " .. Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4.1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0.s . La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. ale II.elei:ir ..x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti.c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '.02 p. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT . # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i.: E vcc 15V rezistenla. ?n cal. ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig .Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#. Montajur.ere pentru anrpii -i-Fi'=. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.1a n a 7.

tel. Ai incercat la: .782 CONTACT: str.'' r www. ro . Telecomenzi.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA. tel. Trafo linii.. e-mail: sales@trioda.Primd"riei nr. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str.':Basegti? .:#ai..E prea scump? ... 48. ''r :r'' r '-. Fax: 0259-2IO.r I ioi - pag.ro ..N9.: 0259-267 .: 0259-436.225.!i?.2.trioda.gelimbd"rului rrc.