FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare. orientativ intre 1.. dar acestea nu dau lumini suficient de bund. *2v. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6. (practic intre 10V gi 14._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp).m. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub.). in cort etc. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah). Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd.. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30).2A $ 2:: al gradului de ilurnira.47 + 20w 2. Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda.8A 9i 2. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni.:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -. capetele pulin innegrite.d.5V).2tf >1 60V Tr . bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. astfel de montaje. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc.* ='. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. fdld q pericli- : **. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W. folosite in excursii. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd.r- minarea. Oricum. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore. care debiteazd.c. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. ln funclie de schema utilizata. l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi.a. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului. de la ile sunt scumpe gi se curent. PPntru iluminarea maximd.un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii.5A de la acumulatorul auto de 12V.'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are. lmi ad uc aminte cum. de obicei.. prin anii '80. un oscilator de putere alimentat la 12Vc. care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd. Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz. de reguld. ambiantd "de orientare'. pentru amorsare ferma r : -. dar consumd repede.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 . Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W). de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale . intre 1.

dar n. F1.aq . Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare. cAnd se folosesc miezuri din feritd.calitetii" I neces ard.'+'€ -'*-' . pentru alimentarea tubului fluorescent TF.adeseori 9r rypnlaj.4A. in prealabil 2. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori. pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor.t experimentat-o pAnd acum. tranzistoare uzuale. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT.oNsTRucToRU t. folosind putere unui transformator de refea. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I . faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput. iar alimentarea condensatorul C1 de.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2. pe schemd. care nu figu reazd. in plaja menf iongtd pe figurd. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM. Din fericire.8 mm diametru). identice. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. N2 N'2 . Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema).09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). Dacd miezul x 8V . N'2. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g. inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz.3. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum.0. cu amorsarea fermd a tubului. gi toate au funclionht foarte altul. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz.pdtori.:-. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt.^re* .Jasicd" gi sigurd.. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince. de genul cetor cu tuburiry "arse". lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le. De (secliunile N2.4 mm. necunoscu- audiofrecvenld. secliunea sa poate fi chiar mai micd.?rT. imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). cAt Si datorita . Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e.-FF .ittcE pAron p.2A pAnd la 2\ IZV . in artibolul de fabricd. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj.4700 pF.d e Ft Ei R2. dar in f inal am renunlat la el. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului..permalloy). f simf itor randamentul. cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0. -. in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator. ul. Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd . Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. dar se cuvine sd precizez cd.B-1 mm. peisonal am incercat trei transformatoare diferite.rul pe pachet de tole din fier-siliciu.5V gi 2 x 12V. se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant.21 spire CuEm O. intre 2 x 8. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 .SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 .ZA. Tr suficient de jroasd (minimum 0. .J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle.

flr.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor. este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii. rssLlc. orientativ in plaja 1()-. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica. saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii. variatoare de tensiune.. din seriiie indusiriale de I0A/400V. la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd". cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc.mi-an't realizat practic cele doua module .ctiv peniru i+-l putea readuce ac.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet.te. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc. strainfi. Ccnectarea externd la retea ?. In fine. Un astfel de potentiometru este greu de procurat. dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective.a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste". arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). ca ata.rlimentarea (in regirnul tit.'liflilziti. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac.Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare. intrerupatorul de functionare. Tf $au viceversa. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2.fj (). in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei. amintesc dcar ca Si la firt$*i *. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. in aces:i sr.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor). \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon. se pot mrinta gi alte tipuri.5A.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat". Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa.lr"ri.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. arnpleseazd intr-ur"l ir:c. montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare.. Eviderit. jocuri de lumini etc. cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. - 3A.:. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA.c. irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO.cp. rncntajuI sc suport neinflamabii f'. de care nu am avut nevoie.cl'r*nti.ltr-rr' lrcuinr instabii. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V.itcr. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj.i {irrt. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. In timpul funclicn&rii. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte. Ca alternativa. prirnui lucru de f Daca. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat . Astfel. siguran{d fuzibile gi consllffrator. adresandu-rrr. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. rie wattaj corespunz. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple. Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate.' in "zestreiJ" personalA. Intr-adevar. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . curn spuneant.re. . care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje. s{}vretrca. ile un iJs curent nr. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator". cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}.. am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. respectiv triacul.. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. in serie {:.1 cll precddere incepatori lor. rotruste cu cositor.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). fi regte. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V). re$fiec- iiv de triac. contodd. am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod. pentri-i (dar sanatos) obicei.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi.i::cr rsi-lnl rcii ilsi. acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri.. dupd care p:i. Desigur. dar poate fi ugor confec{ionat. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1.t. A*a am si fdci-rt -. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur.2?--?. care este destul de greu.4 I).7$ nrryt? binp izciate. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r.lr- 5A La nevoie.rul la b'orn*ie. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z.:r-l . le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori . tlntpui functionirii. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati". Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr. nrrldriiel'. respectiv cu triac.1r ss face prin cloua r.

riitate sau pr.trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti".:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' . ceasuti etr:. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti. dar tara rezistenta R3 in paralel. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste. c'-rt'iall. .+.rcstt. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei. termostate sr ceasuri prograrnabile.tffna tiittci air:fi:.rsil'ii.-. iar !..'! -0.JcLrrr electrcnice" arl..CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del .iiori (maximLtRl 2A). *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-.r:rre de tensiune. in srtuafiile tranzitorii.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I .i.- iContinuare in pag..**<. I | 11011 ''r Rs {.']t."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v.*. dar blr-rcate de D2..-. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2. contoal. ter* :rn':. cleoarece.*--* I comanda portii din tensiunae de retea./-'\ I l--. a .r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.*sutl teleflane f..-trrrte de masini si locuinte etc. gAscste ?n rn..ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea. In fine.rzibila.. asigure desc. e Moduiele ntai au irt exterior ull i.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale. . grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza. stabilizatr. Condensatorul C1 -.*- deconectarea alimentdrii de re{ea..ii 1n dt++^L.ix F'r. precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 . !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -. '{.:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit... prin condensatorul C2.i U*"'1't i.1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de.+t+-+ai. ir-':icrrr.--. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea).r. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2.e petiiru saii lJe .l. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ.15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.-. la minimunr 5Ai25CVc a .*-l---l' li -i" -". r ' SRL proiecteaza si produce: i-. plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2. aiei'tite.

ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). ci doar un tester care com pard. Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0. Rezistenlele R3 9i R4.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 .. 1 retugeazd ).in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari. inainte de montare. Echilibrarea punfii se face fdrd. Astfel. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof. cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate. gr. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. g. mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final.entul indicator pe diagonala CD. lranzistoare. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . 8D139 8D140). instrumentul a 'e Q o f 1 . Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. Schema reprezintd o punte de rezistente. ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd.2KQ P. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. se gi instrum. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului. din punct de vedere al factorului de este p rea mare. func!ionare cAt mai riguros egale. respectiv R+). (qi unele betametre permit aceasta). cu lranztstoare complementare pnp gi npn.5V 1. Com utatorul K se desch ide (poz.100n 4. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. vor fi icare in curent.. respectiv R5 gi R6.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | .pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare. Se ajusteazd. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu. aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri.

Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. valoare ce se citeqte pe scald. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. Deoarece. Verificdrile se incep Pe sensibi- a .lranzistoarele au acelagi beta. se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA).CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). vom cornuta Pe 1 mA. Diodele sunt obignuite. riguros egale doud cAte doud. invers) trebuie sd fie. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. Condensatorul C. Desigur. de Preferat cAt mai liniard). Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx.5 mA) curent continuu. interpretarea citirilor se face astfel: mici. Cu polaritatea datd in figurd. Tensiunea de alimentare este alternativd. intreruPatorul torilor. b .indicalie nuld sau aproape nuld .5 mA. din secundarul unui de relea. eventual orice cond itii de lucru.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. in aceste conditii (RS. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd. I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . R4) gi de Polarizare pe instrument.R6). Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare.1ttF. Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale. luatd tatd figura aldturatd.D2= 1N4001. comun. D1 . eventual. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. pentru redresarea la 50 Hz. de exemplu. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2. evident. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul. de 6-12 V/50 Hz.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0. doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C . in timPul reglajului. Dupd cum se observd. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0.

Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. T = 20 ms.Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd. in urma acestui proces. Se mai o forma de undd sinusoidald.d"$. Matematic Uef=i 1 2 qt. Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. valcarea medie. tive.ni. se face in no. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control).pulsatia. dar la t = vsriabila tirnp. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. Spre exemplu. Pentru siuni alternative etc. ing. dura ca gi tensiunea alternativd. Ea este caract erizata de gapte parametri principali.n. valoarea maxima. U1s redresarea. rD . simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea). la ^^":Y'. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. si anume: forma de perioada.. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex. apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . la curentul redresor. frecventa. teia.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e.). Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. ii alternative este lsatorie). aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd.i -am--ptitrolni-.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. Urn. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada.on: Um =l continui putsaiorie. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-.: pentru tensiunea alternativd de relea.i"iiiur"ilb r. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative.ot Cu alte cuvinte. definit de o funclie matematicA. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. 10 TEHNIUM septembrie 2003 . oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e. valoa rea efectivd.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof. und5. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. efectivd a acestora. Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative.

. . Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). de doud. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. 9i anume: . La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul.redresoare cu dispozitive semiconductoare. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con. astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. perii colectoare etc. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) . continue pulsatorii.redresoare mecanice. sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. de tip magind de curent continuu. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. cerea curentului electric. astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative.redresoare cu tuburi electronice. Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. . practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. treptat.) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi.realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex.electric. In afard de alte avantaje. Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic.

deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. gi anume 0. Tn cazul nostru. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz. pozitivi sau negativd. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. dimension area gi in final i parametri. rectificate de diodele D1 9i D2. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. la redresoare. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. inseriate. indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau.t t3 . Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. gi anume cd. regimul de curent continuu. o construclie destul de pretenlioasd. Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. iar la cealaltd D2. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. deoarece se arde instantaneu.tensiunii continue obfinute foarte mari.ripple .6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus. "'"' realtzarea practicd a unui redresor.redresor dubld alternantd cu punct median.2 V pentru diodele cu germaniu. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei). Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. Deci. datorita structurii intrinseci.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Datoritd acestui fapt. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . . diodele cu siliciu gi 0. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. este necesar a se face o precizare esenliald. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. f Redresarea dubli alternanfi . men!ionati in orice catalog de diode.. FdcAnd o analogie mecanicd. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. U do -+ tensiunea de la bornele diodei. fald de punctul median. redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte. (bridge rectifier). Datoritd acestui considerent. Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important.coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. /2 . urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. trebuie sd [f 'l +. Dar inainte de a-l construi.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd.ln + curentul nominal al diodei redresoare. iar pulsaliile .

iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu).60v. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud.R.. Tensiunea alternativd U. - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . care admit un curent maxim de 1. Ea va "deschide" dioda D1.este pozitivd fald de nodul 1 . debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ).g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. 5). Ea va deschide diodele D4 gi D2. diodele din punte precis. Refe montajului de redresare in punte. Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . iar prin nodul 2 iese minusul. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte. .2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM. Dacd insd se procurd diodele. cie 3.In acest caz. Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. produsele t. doua cu anodul la capsuld (DZ. Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . Mentiondm. diodele D1 gi D3 sunt blocate. tot tirnpul acelagi sens de parcurs.pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4.Bdneasa din seria 1 pM. de asemenea "deschisd". Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1. debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). deci pozitivd fala de nodul 3. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U.pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 .Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare.11 + 12. diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld). red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. pe jumdtate (avantaj). diodele D2 Si D4 sunt montate invers.). Rs. In primul rAnd.S. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute. ra 4 (dezavantaj). O altd particularitate a redresdrii mediand (fig.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj). Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. D4).3 pM 4 _24ov. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. Dupe o perioadd completd. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. ciclul se repetd in mod analog. 1 PM 4 . Mai N(-) M(+) etc. se revedem schema de principiu (f ig. de exemplu. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3. 4). 3 pM 2 i2ov.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3. redresarea este bialternan{d (avantaj). Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun.p. Fata de sernnul acestei alternan{e.

con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3.) gi mai mod curent. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie. Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL. tefevizoare etc. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. revenit ?n actualitate..de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu. ciioOa D1 se punte). prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate. Datoritd f"C diodei DZ.). AnalizAnd schema eleca borna B. primeasda dubloarele de tensiune. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. proiectanfi'lor de' aparataj electronic. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). Atenfie.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. iar sa 4000 v. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune.gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate. utilizAndu-se de tensiune. Concomitent.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc. figura 6. practic. marcate cu A gi B. Prin SCH ENKEL. intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. [n mod practic. impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului. 2Uin. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). osciloscop etc. Ca urmare.. insd. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. A qi qtus_ut la borna el s. Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu.mentare inifiale.j.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide.i ?4 pp un radiator.ge.numeric. a constituit o preocupare con_ tinud a . in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. Condenbatorul C2 .. celdlalt radiator. D2 gi tive joase. gi mentale ante doud undade LATOUR. ceptoare. D1 g. iar dioda DZ ramAne bf ocatd. insd. in c. a tensiunii alternative de relea. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. vArf de' intraie. prezen_ T .1 D2. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (.

condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie. Concomitent. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. alternative Uin. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin.. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice. iar curentul de sarcind mai mic. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. cu valoarea de vArf Uin. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. ComparAnd intre ele cele doud vari- . Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. siune SCHENKEL. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum. faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare.41 Uin. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie.-. electrice ale conectat la borna B. in stare de conducfie. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C.1. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. In aceastd situ- atie. in consecinta. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. existd tensiunea la bornele diodei D1. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. Condensatoarele rem arcl. dioda D1 se afld in stare de blocare. dioda D2 este in stare de blocare. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. Ca o concluzie generald. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind.. In Se menfioneazd. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B).coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. In aceasta situalie.

rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici. Se observd c6.44 1 .001 2.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire./ / / 0.zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. in cazul unor curenli de valori mai mari. maxim sritelor de mA.68 / / 1 . Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 .R2 + (Nz. este mai redusd.25 .1 1 . Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei.50 0. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2.12 / / 10 0. de iegire a acestuia. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului. acestora. la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R .01 2. Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct.EO R/R a =0. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator. In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.03 1. unde in sarcind . Se observd cd. deci la bornele multiplicatorului. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1./ 0.96 . Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor. prin interpolare.

itrtc E pAro n Q.0 1tt"F 0. in momentul cAnd acestea se ins eriaza.01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite.F 0.. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 .01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 . multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru.multiplicatorul de 3000 V).O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.A\tF T It t- +5. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare). ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl.0lpF O. 540V z2op.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd.-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. Tot in acelagi scop. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. intervenlii diverse in montajul electronic. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care.r.co N srn u cro RU t.0 ltt. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare. servind la descdrcarea lor. se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0.

Tehnicd. 1974 NICOLAE BICHtR Magini.tensiunea de iegire (V). '(A). Consider ce. in urma parcurgerii acestui material. . Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. formuld practicd de dimensionare.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 .01pF 1 O. * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. 1980-2002 Ed. Bibliografie ARPAD Ed. acliondri gi autom atizdri. in ceea ce privegte amplitudinea.1.Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- . la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd. ?ffiator sau cfia. astfel incAt.01ttF 1 0. profesionist. cu tensiuni mari.curent alternativ. orice construttor de montaje electronice.curentul nominal . multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic. qp. montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune. 1gg2 XXX .capacitatea condensatorului nal In.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. ofer constructorilor nostri o. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). in farazi). Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic. multipli- C- 0. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare.ar€lte.F 10w 25KA 10w 450V 0. O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua . Tehnicd catiilor includ alternanta.' In C (F).ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd.01ttF 1 0. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate. .

Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. 5+1. dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. pe boxd. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. nu consider vechile articole desuete . incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale.sd pard desuet. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j . . chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo.ulatoare se mulfumeau. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. in doud boxe. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. Vd muftumesc. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio.e este el superior Dacd. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04.dimpotrivd).stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. "moale". a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. . llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. ani posesorii de calc. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi. c. Dar in ce consti efectul surround gi prin. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. cred eu. pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).oferd un sunet cald.mult de informaticd. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice. aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. noile sisteme 5. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani. cel din urma iind mai ieftin.cu pldci audio. poate procesate lTD.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu. din '88-'89.'in aga-numilii algoritmi HRTF. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6.

gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware. Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. cu perforr^nanfe mai slabe). Preamplificatorul . Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri. care nu 20 . 1.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. la iegirea preamplificatorului.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd. martie 2003 al revistei. Revolution sau Audigy ll. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. pldci care se I. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat. Montajul este ardtat in figura 3. In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. 1. ultimd generalie. ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!).FI. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2.TEHNIUM PC Placa audio 5. fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu.1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - .ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele.

evitandu-se .003%.5 gi 10 pF.calitate. cu un zgomot 1OnV radical.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge. de THD de 0. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2.0008%.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale. iar C7 are 50 trFl12V. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments.T ke. este I TL072 (disterminalelor. figura 5. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4.7 kf). 114.F -f 3_V/ps. identicd la OPA2O04. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj. respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. se vor manevra cu grij4. CB intre 0. respectiv Primele doud au un THD de 0..tdrd. | .Hz. punerea prezentatd c4 10p F 13H B.ltl I L*T1EI5 l_ = 0. NE5532. ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps. respectiv in f igura 4). TL072 are 0.003%. R1 3 intre 470 ohmi gi 4. aceste integrate se vor introduce bund. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04.. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat.

vilt tt? rr t1 tuf ff.-25V. ll .TEHNIUM PC 4700 pF. care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. Puiere suf icientd Pentru un sistem I . (vezi figura 1). Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"". fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. Agadar.i atiiidnUre. I FtnrEn I 2.C.UF Ll+ MUTE F.C.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. THD=0. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t . { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604.{D l-Jl= c4 . sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". BV/ps. H6 2?h . 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a. 3UR 6 Home-Theatre.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator. cAte unul pentru fiecare canal. tarrrrt. Pentru Pout=20w $i f=1kHz.015"1"De asemenea. { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ .lnh 1. Se observd filtrajele de p-e. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece.si ptotijclie la temperaiurd. rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 . vef i obline un preamplif icator de calitate.lO l-. aga cum se va vedea. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului). iar capsula cu pinii in figura 6b.fiecare ramurd l.a /. Acest amplif icator e caPabil sd k I' . din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr.\r's fir.C. Este alimentat diferenlial la +.

ardtdm modulin care se 10). alirnentare diferenliald de +. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . Amplificatoarele pentru spate. Se mm.). folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson.2 mm. Montajul astfel realizat.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat. cu atenuare la capete de 3dB .-36V. mator.Banda de frecvenfe l BHz22kHz. cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj.AJ"/" TID . cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit. amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 .0. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. TL072. tot prin intermediul unei foile de micd. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd.Tensiune de alimentare dubld +. Agadar. woofer etc.lmpedanla de intrare 20 kCl . amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. martie 2003.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V. Realizat corect. OPA 2604 neliniare". ing. Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian. Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9.lmpedanfa de sarcind: Sohmi .Putere nominald 60W .Raport semnallzgomot > 70dB . in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". Intreg blocul ce conline siguranle. sArma va f i de 0. de 60W. Datorite FET-urilor din final. chiar dacd necesitd un oarecare efort. respectiv B.8mm. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. In final. celule de filtraj. In primar. Se va acorda o mare grija traseelor de masd. fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus. intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni. cu sArmd de 1. Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. intrerupdtor general (poate printr-un releu). publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875.2 mm. indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. se vor alimenta de la un transformator. Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier. alimentat la 12V. doud la numdr. Punfile redresoare vor 4-6A. de parcasd.-36V .Distorsiuni: THD .

gi pentru tiristor).. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177. siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie . limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---. pentru a nu se produce^accidente. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare.al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu. acesta curentului torului. Astfel. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. U rm eazd. 1 ). tranzistorul comanda tiristorului. iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3.. Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag . Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate). lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 .*-a'"---.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind. !. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. O solulie simpld este alimentatazicd. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd. La aplilator sau a unei magini de gdurit.. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. conincdlzirea unei rezistenle.5rns gi 9. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd.t'---'1 '--t. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj. circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa).t f'] r 1R5 rkg L^**1.. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere. carea tensiunii de alimentare.Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie.-. al lui TZ.3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim). cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 . Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie.. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)). deci $i tranzitorul T1 este blocat.. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd.--r --.l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig. iar in figuamplasarea componentelor.espectiv T1 . pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 . Atat de prag (6. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2..Bkfi) ' blocAnd de divizor.J ?20v i ) \l. stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1).5ms. nefiltratd.. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului. BC 107).

intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. ls L. celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s).. mascheazd in tocul ugii. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. avAnd consum foarte mic. care comandd alarma. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU. oteia posibiliteil multiple de utilizare. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. comanda sa provenind de la senzorul de atingere. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. determinAnd blocarea porlii 18.{Ll i iiL. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd.+-fr--o-fT. iit-i I po(ii . Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator.r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. iegirea comutd comute. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. 1). iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. dar. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. bilului (pin 4) este BC cat. deci este fdrd uzurd. condensatorul C1(2.--I . de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. In f igura 2 sunt prezentate . iar iegirea AL se conecteazd. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. Astfel.*. dioda LED nu lumineaz6. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig.2nF). deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc. la iegirea AL este determinatd de valorile C1. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. primele doud utilizate in montaj de monostabil.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente.! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . La punerea sub tensiune. Tn 0 logic. validAnd iegirea de comandd a monostabilului. mecanicd. '. Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme. realizat cu migcare. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE.. La atingerea senzorului O (oprit). iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic. de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. c2 2. apare o tensiune ridicatd. consum de curent de 10 pA. Jn acest fel.

.0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r.1.l{ " ntiuur { br RI: ll 'i.dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[. / JJ tJJ..0 \--{ .:..AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r.. L t J J I iltl IJI L_ d'.I- j ca l0 &rt -t+T' t.ou I J I I H .. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt._J1 Y llr. .rrr*****r.'{.. rl i"n'H r''" H*." ".1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{.cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -.[*1. sw' '*{ JI '* ""{. - ott I il{. 1. Jq.I 1.{ Jil...0 \H_.l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I .{ ilt IT l-I I I +y.tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | .1. . nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 .l{t . -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t. lu"l "J }'.l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .ARHA IONERIE RII .h ta : ru ff . I T' tf IL t \' ol toll I t.j rl r1t . q q I tI I I I t :..Llot ! I .1: F I L 'lswr ! ".? *..i t I 0t Iil{ rlt 7.lF tillrlF f_* il.. ? swr td 11 '-{i JI '-.

AUTOMATI ZARI Montajul (fig. Schema este lJr J. D5. D3. tt E N tn f. TEHNIUM septembrie 2003 2T . 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f.r rt I td ' se bloche azd. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. Alimentarea circuitului (fig. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. pentru prima cifrd (2. dioda D2 se bloche aze. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. iar celelalte pe OFF. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand. e \t U' tg € g. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr. apoi 0 gi ultima BV. aclionate pe frontul crescdtor de ceas. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. de exemplu pentru codul 290+BV. activeaze bista- circuitul R2. Astfel. prima tastd apdsatd este 2. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. C1. din doud capsule de tip MMC 4013.. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. iar celelalte pe OFF. D4 vor fi blocate. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. inclusiv . iar iegirea O negat prin circuitul R1. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. La 1 apesarea celei de a doua cifre. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. realizeazd cu patru bistabile D. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. iar prin D2. f. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). urmatd de 9. diodele D1.

N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF.ri. *Fl .eqwd*B1. .1 I. circuitul integrat MMC 4013. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{. iar Prin dioda D6 resetul montajului... legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului.4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I . frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei.i{._*]R. til l*l k 6 ".f lll-.r. ..'-ei L-#. 1 logic a acestuia. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. 0 logic.. tJ ri .' ri lri f'l'L. dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile. - .j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5.r f. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie). iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit. care conline doud bistabile de tip D. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere. l*l:: al i a Trarrl !..-: H tJ''' l. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T. in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd. . care la fiecare impuls de tact schimbd starea.i{*iE5if#q$€. uol[*. :':. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J. normal deschis.l --4 trrr i *it**u--. [']'n* i'. incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere.AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i. iir?Snffi**6r. La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare.rs\ifaissi r.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 . iar prin D5 resetul montajului.

mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 .. in figura 1 .a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice. ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x.:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [.AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t. intrarea corespunzdtoare se conecteazd.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune. printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. deci in schemd vor fi coneltate la masd. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas.

care conline doud bistabile de tip JK. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 .L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. in figurile 3 +i 3. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 . K3). Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. SET. K1 .a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. K2.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor.OCK K1 RESET r1 J. pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic.a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci. CLOCK. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. circuitul integrat MMC 4027.K. in figura 2. J3. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. J2. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. RESET.

conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia. in figurile 4 gi 4.i l..-rl Eill nut t.-: \: T t. f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare.. ... llli *j sr.. .. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri.flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{.AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F .i=---. 'i'o U rr ri tit Fi I: l. este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).. i)r* tr* t c.{!' snd l.-: 1".a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002. care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate.! i'... I ffnd L.(. Condensatorul C1 (1nF-4.. Singura modificare neces ard.ffi i.1*1f[ '.-l :l f:-_::I-- 4096. La lizatd cu cuitul Tn stare stabild. care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd). Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 . care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului.I "uLs rlr Fr l----*.-l i.l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x .. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1..lrtrJ llJ i.ffi . La o primd apisare a butonului.*J rE--n Ied ffiFl ir r... Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 . .il. 'r .-: f1 iO r-i L__ 8.-' \-/ i'j ti . iegirea MMC 4095 \.h l.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l..i i.r r1-*-!-r I r I. cu f unclion are identicd. care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:..t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul.t l-'l tC td tC . I M.l'il) .-FGTI i.

Toate schemele funclioneazd. un divizor rezistiv R1 -R2.J#J lg I ::l f-. determinand comutarea circuitului in starea iniliald.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12. fdrd. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208.AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd. Circuitul se alimenteazd..t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V. in funclie de necesiteti. la U e = 33 V. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt).t ****.a. intermodulalie sub 0. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 .1rF :ry ?. MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri).o ffl . Fl . La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii. H. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2.1"/" la puterea de iegire de 10 W.a). figurile 6 qi 6. respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.al t5-1 io l*i i*.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1.ri (figurile 5 gi 5. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri).7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 .8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F. cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V. figurile 7 Ei 7.I nJ L----*J I cJ [1 U [. cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd. +Us T ti u densatoru. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic).Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2. Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). Circuitul asigurd distorsiuni de o. Dupd elibe rarea butonului. condensatorul C2 se descarcS. a modifica cablajul. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare). care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri .n Frr l.a.$g' lg-.-t lr rl ns-I nn L*o*.-l f-5] 'ux [.1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5.

f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 .l l nivelul solului l'" "Ii. acela de zare practicd.. sd Ie prezinte. cel ce-l totugi. prin despre un detec' mijloace elector de metale o.coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr.5rF tromagnetice gi ultraperformant. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri. ing. Sco pul . o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest.-'+l I I -*.' -JF . 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . cu care. Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse".. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza.

CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici. trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2.comori": DM cu varialia frecvenlei. fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). p rincipiu lu i de functi0nare. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. printre f1 frecvenle minimi. Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). trebuie sd fim atenfi |a.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. dezechilicAmpului magnetic. inductanla. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). L1 metal. Dacd L1 este apropiqt?. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd)..RC. A. Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor. Rro 10K fi Cro 0. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at. Sirnplu. Cuplajul rnagnetic devine nenul. Dacd. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. care inter- sale. dar. L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal. in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. lntr-o ordine. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. poate istoricd. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt.. av&nd t=1-Z kHz ).$* un metql. in do- brarea unei pun{l. ?nsd.ei varlazd.ti. sB aiusteazd. frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului. . fnsd. gi ca parametri). puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. avAnd bobine diferite { constructiv. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . dau "betei" r'lule. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ). DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns..amplifi^cator ).. EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta.

T3. schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ). L1). (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b. scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc. In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ).x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI . vom prezenta in continuare cinci scheme moderne.in figu ra .fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A). l+ diametru de numai 5 cm. datoritd slabei lor sensibiliteli. 2N245 (sau 2N256). Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0.r- I.. Varianta. in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator.:'*:'r.*o'!. {limentarea este stabilizatd la +5V. este realizht cu T1 .:* ^:^ i. in general. dar. iar T5. 0. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. N4= amplificator. iar circuitul integrat. la acesta. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. un echivalent al lui gBO. conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul.417 ^^. cu un mdner lung. $i | +J.T 1t"I deosebire de DM prezentate.CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi. T4 iormeazd un amplificator de AF.'caie are in compunere bobina explorato'are L2.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei. Tranzistoarele sunt de acelagi tip. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 . Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz. In igura B se da T*.3 mm $i un diametru de 27 cm. sau echivalentul MMC4001.6 mm. d./ho' l'^:.sv'-tI pn r. N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. Oscilatorul principal . Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. N2= mixer.3-0.25 l.4TG V Lr 'ln t f. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul.

) Dacd frecvenla. intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu). din leavd metalicd 8 n. gat suport cu. pe un u?!r?.9:9il3llu . cu indemanare gi. aluminiu) . 1 989. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar.B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr. a u$urinta minipuiarii. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare.mm.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 .*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique". iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua. cu cuart . care trebuie pri_nsa.5-i mA.semnalului."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd.i -prbtesional polibil. Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics".atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru.r. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier.$. 6/2001 .i..27. circular cu diametrul de 2s cm. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag". bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei. Mi!. Pentru d. nov' 2002. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim). f OO qi-r rOO kHz. negativand baza. 1 984.7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl.9olda pentru r.orr.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . con-feclionarea.gB + R2 +98 foarte . modifiiata de prezenla.-.. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd. Rusia Germania 10-12 mm .groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm.f+fZdl Ei.6 mm. ci numai cu . tdiat metale. 4-Revista "Radio" 811990.ei.pi* din cbnductor cu diametrul 0. cu 1.r".n qgnetici lOin cupru sau din.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0.9K0 C7 1 C3 4. care va fi tdiat pe generatoare. se.=on".O. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{).ect v t . acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 .

AceXpert.&nbsp.&nbsp.in Notepad.&nbsp. &nbsp.&nbsp.&nbsp. ro4a> </td> <td> &nbsp. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site". &nbsp. &nbsp. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web.&nbsp.<img src="gabi.&nbsp.htm">Home</a>&nbsp. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.&nbsp. </td> <ld> &nbsp. &n bsp.&nbsp. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul. Dreamwaver precum fi Flash .&nbsp.care realizeazd pagini web an imate.write("Ultima modificare " + document. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .ro">Email:gabrielm @ go.<ahref="index.<ahref="prieteni.</td> <td>&nbsp.&nbsp.htm.&nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp.<ahref="links. astfel. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.&nbsp.</td> <td>&nbsp.lastModified).htm">Links</a>&nbsp.&nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp.&nbsp.<ahref="cv.&nbsp.<itd> <td>&nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.htm">Prieteniimei</a>&nbsp. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd .&nbsp.

.ro .r-h|esign jJab J t.{ri}: irr r'. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare.TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.ro si www. Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW.ffi - . gramelor firmei Macromedia.J. t-i.De-tktnp\5 ite\.fiqier cu extensia jpg.ti':ili=i. in director avem -i 2 J t uy Cotte. . t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.'{edia J . Am introdus gi o imagine . deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET. formAnd astfel un site.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \.if : neavoastrd.i- Tsr-.ls Help .ro.htm. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11..ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash. gi gabi.'.gj. pentru a crea o legdturd intre paginile din director.jpg. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni. al 5-lea figier: cv.htm. 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 . flu toate ani- i:i*:i*. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS.it:. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd.F0 -J f. links.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate. TTltin r a fiio.go.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd. : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:. links. Atenlie.htm index. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele.indes l'rtrn {.t I'letProgram* Yhlail :H0M[. trebuie sa-l g dzduili pe Internet .tspr lRgie. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site).rol.ps."lat*ce crirr:rt* . urm eaz6.t* J Agldress l'.htm.iii i:.home.design. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate. Atenlie.htm.

(pierderile in inductor). in dB. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l. adicd fH/fL . cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd . Pentru toate formulele prezentate. trecut) Aparent.20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. se oblin 3 caracteristici de frecl. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere. Bullock. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor. In fiecare pereche.midrange cu con tweeter cu calotd. frecvente de tdigre de bazd. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter). Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi.4 octave. Rrn = imp€danla difuzorului.Aurelian MATEESCU (Urmare din nr. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd.10. Astfel. Ele se utilizeazl. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active.enta complet diferite.woofer . De aceea. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave.ATELIER Ing. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . unde: L . Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3. lll gi lV.. Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. O caracteristicd deoseb. a) Tn prirnul caz. ll. urmatd de mai multe amplificatoare de putere. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L . se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. prezentate in figura 8. curent continuu. respectiv fH/fL = $.pierdelda Tn inductanfd.

1 ...1 246 T "l T t fr 0.f..zr* fr =0.2* fr a\za -. zWI L2 fr a.Zw r.Zrw L1 Cz _ 0. 5 z 0.1592 L1 = | 2.2r* 11 \za rI t_.1 1 04 L4 0.._ ..2 C....2.1040 .2w -2 2..0912 Lr= fr 0.3183 T .1125 -3 z ..4159.2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.2533 .2 ^| vr 0... L3 _w f.1 59 2....r.1 194. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ .2509 0.-- zr* 'fT 0.f rw 'T 0.0862-Zr* T 2.I "r 0.0796 c2 =.3 fr 183 .RILEY \...4983.n =zr*'fT 0...0702 fr T_ \/r t^ 0. 0. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^..2* fr l- zr*'fT 0.0796 =# 0. =# ' zr*'fT 0.2r* l- -1 -2 z .- 0.2336 "2 0. 0.2r* fr fr 2.2387.f rw 'T 0.2437. 0. f.-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 . 592.1 fr 0. lll .f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6.3183 Ll= L2 0.2r* C -.28 . J fr aJ463.3000.zJ 56.ll 11 ^ aJ r25 u.Zr* \-. ll c1 c2 0.r c2 -e 0.7723. .. J 0.r lJ.3 T fr 583..-.450 RETEA LINKWITZ. a cl -_.2251...2w A \/< 0. lw . fT T I-rZ - /.. f..2 RETEA BUTTERWORTH ORD.2 w* f.5 z .2* fr 0.2r* RETEA BESSEL c.f_ rw 'T 0....2122 'fT 0. -4 z.0912 ' zr*'fT 0.f..- L2 56.JJ a..1 688 L2 r.'.f+ z o^o'u' L4 _w 0.2* 500 ...'.1073.27 \vt -.07 t 9 "l T fr 0.. \-.Zrw fr 0.27 83...2257. lw 0. ....f . 5 z L..f-..1009.Z z* 'fT 0.ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD..1414 T L2- fr 0.L A 1 0... z.1 \/{ 0.2-.RILEY DE ORD.L592..0844 L1 L I z* .0796.=. 106 I ' zr*'fT 0. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0.1 592 fr 0. .1000 .f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD.

f "Tw ^T -.3295..07 0.3 251. \.z_. _w L I I 11 \JA=- + z .2235 \-/J Z.f* WI GAUSS 4.de ordinul lll d . se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.1 1 L6.-) J Z. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 .2. I 4gl -2 7 . L I 0.2-_.2__.3253.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan. lw fr 0. Zr* ^T a r1 a.Z^ L I 0.2034.07 :- 0.de ordinul I b .de ordinul ll c .de ordinul lV icd un element al relelei. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate.-.1079 . Lt _w f-I vn r-1 + Z._-. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: . respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a .1 578. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este ..L Tw -4- 0.f_I lw 0._ fT 0. Aceastd metodd. _w f_ I lw t^.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z.f-I lw 012255 =- 0. 1524 .L wl 0.09 I TW 4c 0.2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.Z__ -IW t^.L wl t- 0. [n acest caz existd doud posibilitaf i: . -1 J Z.ATELIER f- \- r_.2.0769 L4 _w aJ67 4. . degi pare empiricd. modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ .3 853 ' r1 Vn /' z.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata). t-.2294.2365 L3 0.2_.L wl 0._.

1zdB/oct. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd. de frecvenla de tdlere aleasd./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0".000 Hz. L1 =. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm). 2. Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme. de tipul gi panta relelei de tdiere. difuzor gi cablurile de legdturd. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. Referitor la prima cerinta.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. . Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. 42 TEHNIUM septembrie 2003 . 3. care le lasd pulin spaliu de manevrd. a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. or. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s.7. cu at6t extensia poate fi mai micd. pot ajunge la un rdspuns corect. este de preferat. de mdrimea rdspunsului la znf-r. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. dar dacd se poate obfine acest lucru. Rezolvarea are doud posibilitdli: . lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate. 1zd9/oct. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii .

10 gi 1 1).fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 .frecvenfd L-l _ r . Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord.fM0. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!. refeaua de separare bste neoptimizatd. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere.S00 Hz.500 Hz. se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1.04592* L2 _ 0. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2.ATELIER Cu alte cuvinte.1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz. degi rdspunsut gst_e plat. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in. t_.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz. vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. deoarece unii constructori le utilizeazd. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare. ' l5g0 ZH 'fM _ T. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2.menfionat cd in unele cazuri. dupi curn am mai spus.000 Hz.000 Hz-3.- 0. Relele de separare serie. Varianta a) Cr= f I 0. 1 : 0. \.

2.21 +f t^ ' a- 0.09 13 .a233.ZM T[inch] fM () .061 r rfM0.2.) ZM 'fM fu r _ 0.0768 Re[ea de ord.zM fM n t \zr 1 + 0.0.Zno Lt.148 t\zq ^'.07 ll. ' t_.OJ32.v .ZL +fL .6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .2586.dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2. L 0.297 6 \-/^ t_.0788 Zt'f .0598 . 1592 fL .3 236 Lr _0.2* t-.2129 ut'f t A.0291 ..* 'fn' 0.3046 . L.-_1 o. L3 0.3202.3 128 r L1: 0. ll (cu inversare de fazd. I 191 .2* t^1 0... 1 190 .. -22 . -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.85 dB \-.9320 .2L fL a.3211 . lll (trece-tot.r + 0. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 . r l-t 0.a791 ' ZH 'fH 0..- - r 0.r 0.3211 ..1 dB ^u -6 0.t \zr __.2H fH .5o7o L ZM 'fM r LJ.2M fM zu'f Relea de ord.s f. 'f" Lr _0. _ 0.ZM L'.3459 r ut r 0. 395 1 .0995 2. : 11 \-.0248 Zno 'f* r 0..ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.fu t- \zr . \-"n o. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.zM L.0831 .2546.4285.t . lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1.ZH fH ^' \vr 0.2126 t-t r of l-l r 0.1 \21 L..1 \vr 0.0791 .ZL Relea divizoare Relea de ord. la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .ZH fH Z*'fM 1.r I \:r ^ 0.0788 r t- Zn' fH "t 0. 1138 ' r ut r u2 0.0145.0665 .__.frrn r 0. 0. _1. Z.o98o Z" 'f*._.45 dB Zt'f L^ -a3202.0254._1 0.1 '+ fM v< t\:o ' ^: . _ J fM c 'r t^ + \-.ll9l fH .ZM fM _0.zH -. ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0._ 0.ATELIER a\z.0683 L. ' t^. polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.0221 ' Z* 'f* a.r ^ + 0.ZL fL a3442 zH'fnn 0. r t_1 \.

634 .445.2M fM Rm ZM 'fM b co: C.2M fM o L. L6 11 r V1 0.0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.ATELIER 0.0884 zM 'fM 0. I 158 ZH 'fH r _0.3 843 zM 'fM 0.0728 ZM 'fM 0. -' 0. + 11 0.07 65 L3 _4. ' | 0.093g . .zM fM f\: L4 _1.ZM _ 0.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.zn Lt-t r -z 0. u6 -. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.0294.377 4 ^ L.1502. IV (trece-tot) (_ o._ ' I 0.26TJ .1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O.5 934 .r t' 0.2M fM ZM 'fM 0.84 dB fE l\- _._4.2227. _ fM .3799.2224.3 112 ZM 'fM r _ 0.068 ZM 'fM L4 _0.2ggl fL fM \-rt t_. 'fr0.ZM uA L6: -.0852.2l3o \.zL L'5 t. 1004 .0 162 f- 11 \*-.423.o r: zr. _0.28 dB -6 T _ 0.zL _ 0._.0849 ZH 'fH 0.zH -t-t -r-J t\21 t^.zH fH f- r_.zw L.2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55. ' t1 tVr 0. 1696 r _ 0.f.= 0.0966 . r zM 'fM L.70 i8O. LM 'fM 0. 2lg7 .99 dB t1-- tva ^r ^.2127 _4.2523 .567 L1 . 1695 Lr 0. 1007 . llgg. _0.. t' Z^'f 0. Refea de ord.' Zt'ft L8 *0.'.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0. \/< '' a.2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .zL fL Varianta b) C0gtig = 2.0848 zn 'fH 0.9667 ZM 'fM r _ 0.21 fL Refea de ord.1 0.2L fL L6 c6- 0..0253. 3395.347 5 ZM 'fM 1.2M -:"fM r '? _ 0.2927 ZH fH t- \/< t-.4469'zn f- \vr .

0. v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori. poate apirea la frecvehtu de tdiere.2M fM rol de transfer termic.a) Relaliile de calcul a) Atenuare . prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd.i oiioritd inductahlei bobinei mobile.eltru orice tip.ATELIER rare.. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 . Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat). Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr. Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care.r. o \-o L8 _0.2L fL .03003 1t 0.. - .i..2515 zr-f . tweeter cu con Sau calotd).Z T LJA .azul wooferelor.+ Znfr. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare").datoritd reactanlei inductive a bobinei. dintr-o eroare.formaioin inserierea celor 5 componente._. ale caracteristicii. Z Jz Znfr. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului.b) L .g tej-ett!. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq. pentru care este /2.1).l04. Circuitul TC. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti. (Continuare in nr. f+] . 14).relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni . in general.5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. In c..rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.Z Unde: fa. Z 27tfr.Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr.0178 ZM 'fM L6 _0. (fig.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare. Jt Znfrr. -Oupa cilm am precizat mai sus. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a.3 4. cu aspect de cloPot. J.idrange. 0. (fig.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd. 12). numit Ei filtru d.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a.valori de cAte 0.Z Z Znfr. ristici de frecvenld crescdtoare.21 fL Zt'f t 6 dB/oct.0490. 11. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori.2983. Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.2 (frg. 13). importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului.utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii. in cazul utilizdrii unei rezistente serie.n ^ugeastd cauzd.relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . Z Znf Znfr.frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m. difuzoarele midrange gi tweeterele au o . iiino neces ar6. in caz contrar pot cregte Rc cu.. CircuitJf-nrc (fig.02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.0569 L7 _0. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei.impedanla difuzorului calculatd releaua.o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf. b) Atenuare 12 dB/oct.J. Z fif. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei. . Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C . (fig.1503. La calote.0799 ZM 'fM L4 _T.. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului.2 3.. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i.. de compensare gi borectie.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.ZM fM nu au ferofluid. eficien]d superioard woofereior 9i O.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter. elimind efectele .retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf .2J3. T b3 . Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2. tittru care podte ti proiectat p. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- . acest circuit inmoaie asprimea emisiei. "readucerea lor Tn front".zM fM 0.7 8.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd. o modificare nedorile ..

Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm.30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0.5rnm apror.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( . du durata de viald mare.I+ c0 3. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. cu trei Tnfdsurdri.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire. aproximativ 8000 'ore.2{l. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate. cu puteri ?ntre 15W-36W. doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003.

el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. In urma descdr- montajul recuperat. deci gazul se de-ionizeazd. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). curentul prin tub cregte. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. autoindusd mare pe bobina L. in spectrul ultraviolet. el fiind limitat doar de inductanla L. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). circuitul electronic rdmAnAnd intact. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei.5mm aprox. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. 90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului.. suficientd pentru am6rsarea tubului. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3. gazul din interior se ion izea zd. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. TEHNIUM septembrie 2003 48 . 2-0. obositor pentru ochiul uman.3pF-1OpF I 400V. dupd ce s-au eliminat starterul. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim. acestea se incdlzesc ai emit electroni. normal a deschis. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. condensatorul gi droselul. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. deter- scdzutd.

?n supratensiunea este mai micd. de valoarea condensatorului amorsarea tubului. BUL 510 in capsuld TO-220. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2. determindnd gi un consum redus. Circuitul de start este realizat cu R8.2-0.7nF-3.. BUL 89. deci Si O datd pornit. frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. Cz din circuitul conven!ional. lui. acest injecte azd. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. BUL 67 .90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent. rezultdnd un licdrit de 50H2. La punerea sub tensiune. cdnd tranzistorul este saturat. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 .ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind.gnF) din circuitul oscilatorului. C3 gi R6. fiind mai micd.$rrn aprox. inainte de rezonant serie constituit din C1. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd. curentul circuld prin transformatorul T1 . C1. tranzistorul se bf oche azd. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. La pornire.r. tubul se com- funclionare normald. [n aceastd sarcinii stocate bazd. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 . dar suficientd pentru luminos. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. TEHNIUM septembrie 2003 49 .2kV. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. reduc pierderile rezistive gi gabaritul. care este finut in funcfionare normald.

putem selecta toate liniile spectrale.965 = 0. la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . Variind fh intre fhm gi fhM. componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2).7 MHz sunt foarte rdspAndite. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. astfel ca fi . AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti.7 = 16.44 . Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit).265 MHz. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26. una cAte una.ffiixer aditiv. uh divizor de frecventd cu N = 100. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori.^$. aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz.405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz.2.705 MHz. frn IsM bilitatea datd de ORQ. $pertrala nale armonice. Se poate alege ti = 1 ps. se obline prin reglajul continuu al unui VFO. 50 TEHNIUM septembrie 2003 . Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!.965 . in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes. gi acesta trebuie procurat. Dacd fg = 1MHz. din intervalul fsm fsM.7 = 16. MX1 . gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO. de la iegire. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu.405 . ti<1 cu VFO MX2 -.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete. ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. dintre valorile fsm gi fsM. AFTB .amplificator de tip FTB.405 . funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. este necesar. fhM = 27.10 . Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru.(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO).mixer substractiv. Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26.(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd.272 yts. = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110.44 = $1 .44 MHz. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 . Intre doud frecvenle fs adiacente. EF = etaj de formare.8. deci. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!. deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27. stabilizate. de reguld. = cu f recventa .10 . La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM. DF = divizor de frecvenld cu N.965 :27. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28.ct.1 85 I 0.npl relativa cornp. Cum B = 27. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs .26.

P = 44 33 330 7 >2. cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd.7 MHz. A= i I I Ml 13 I =Cehugiu. V1 AA1 19 14.7 semnalului modulat 33 330 1 0. s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. c pF R altfel de marcaje sau indicative. cu contact punctiform (metal semiconductor). ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda. P-portocaliu.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. Tl = randamentul detecliei.5+5 34+60 ie. cu contact punctiJorm. este avea alte aplicalii generale.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10. detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. Afte diode. Dar nu de sticld. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. G-galbeni B=bleu. C In acest tabel.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu).75+3 R=rogu. pentru detectoare de ampli- R.C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. 10 2. Tn comutalie etc.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 .7 20 I 500 0.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). detectorului treculi in tabel sunt: f .V=verde. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). gi nu sunt indicate pentru detecfie.

Aparif ia oscilaf iilor pe fre. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. in prezent.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN. c€l de iegire persistd. intrarea este Pe emitor. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . sub forma unor circuite integrate care sunt. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. respectiv 3. Dacd la disparilia semnalului de intrare. j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt. tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). dacd nu existd u1g..C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5.t= 215. foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . stimulatd. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte. sintetizoare de irmele de specialitate. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. necesitAnd un singur iranzistor de RF.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid). Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor. foarte simpld pe frecventa fOUT. adicd nu existd UOUT. Circuitul bscilant din colector (L. af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT. insd. Cg . baz6. de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari. Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. este c5. Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci.

U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. UfU = 0. R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT).9 GHz Ei CC3O =_1 .. C = 2 .4 + 0. Deci.LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz. R)! Ca un exemplu.2E = 2V.8E = 8V.A7.s de decu(cera- mice) . CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC). Tntre ele). C6 = CT = 10 +. C2 = 10 + 22 ytF (tantal). UCU = 0. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN. tnm). E drept cd sunt voluminoase..s mm din aceeagi sArmd ca L. pe un mandrin O 3 mm. dar sunt. Cr+C. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 . Poate In privinla reglajului. Alegem tranzistorul pF.5. atenfie la reglaje (Cf .47nF 1735 care ft _are = 0. Alegem: C3 = 4.. ceea ce nu e corect.7 pF. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0.2 pF:9CEO. CEBO .7 _pF > Cf gO. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7.5 . lc = 12 mA. E = 10V. s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10. cu aer. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0. Capacitatea totald de acord: t. ceea ce nu e pufin.. se regleazd.. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard.lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b).2 pF.o .t trt6= t = 1 kg.6. se C2 = 2. R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi.^ E-U. lungimea bobinei S. .5pF. nestimulatd.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

.'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.mecanic gi am domiciliut in Alegd.i. jud.. Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static. i. Dupd cum se gtig. la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio...1'.lAdiro'inn in.t. in pi999r9a i91 de.!ryiner..).Rc" fala de centru. Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I . vom constata cd discul se va roti cu un unghi ..irye.i.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.gitor. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4". in sens opus centrului de greutate (IG" .titor. Axui .rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d. magini (subansalmbjuri).i.. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri.A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. proaicaia indiiri...'.. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea . Bihor.r.meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. g). LdsAnd rotorui tiner. . astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 . Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa .' (este dezechilibrat).:"h.A. 1).li. este rT I volante etc.:turbinele ventilatoarelor.-ceptaiii6. "c1"bi "c2. Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry. sd considerdm acelagi rotor (fig . Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 . datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar.... Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro. sugt..i'""{iitiii"rt"rd a tor.

58 TEHNIUM septembrie 2003 . Condilii tehnice . calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". a).MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax. . ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis.tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer.AUTO . 2. . la TntAmplare. acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or. 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me". Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6.discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri.ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig. pentru rotorii la care D/l lungi. ig. .spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia.

timp sd poate rotor. in cele doud plane "P'l " gi "p2". vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" . ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". adicd am egalat unghiurile A = B. ' denumite mase de dezechilibru . Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 . sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil. Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. xG gi yG coordonatele centrului de greutate. in care M = masa rotorului. iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". G = centrur de greutat-e. de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u.unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. sd se roteascd impreund cu rotorul. Tn vederea echilibrdrii.. s). rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2".deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A .m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q .AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 .

conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie. care este in funclie de: tipul rotorului. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult). "2" se pot mdsura efectiv. in funclie de magina din care face parte. de la G 4000 la G 0.AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c". rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc . prescripliile proiectantului etc. cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . Rc" .f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant . MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". funclionare.Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc". avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii. "2c". 60 TEHNIUM septembrie 2003 . Conform standardelor. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. turalie.4.Me1*Re1.fr. Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild.

bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1.i6 c.4 0. s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i. in fo'x I 6. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7. 60 tt. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie. ro 160 F l?5.3 ' 3 4 12. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene. al inimii de antrenare gi al unui motor electric. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare.s fi5 3. mm.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2.5 bto xB H 6.roo 3ooo lSco0.5 fr loo fr 80 0'4 r16 .315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.5 ? 1.25 1-omigcare c.2 0. c4 -. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.i25 c.6 3.j o.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2. $tiftul filetat canalul . unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .cg c.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \. rezidual maxim "9".so 3oo 6ooe5o.* 12. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . Rotind 0. O. M = masa rotorului Kg.. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1. C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1.6 l.5 specif ic / M. I I a-rt ce regim "n".25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal.9 0.5 2 1.63 nc:J \rf r 0.

lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. care sunt mai ugor de procu. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd. In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet.ro www. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. cu reacf ie. dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d.P.n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B().fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri . Viorel Alexiu..22-50 . care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd.lFax: 01-315.iul . Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA.. Amplificarea receptorului paate atinge 100 000.2AA Hz 2000H2 6. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. .r{ 13r: .c. 1BV-. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii.loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf. squ cel mai simplu din placaj de lemn. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd. care conline relativ QST nr. Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului).55 . Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj. iar gas.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori.trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5.rezul^ta {*ux/fmin : ] li. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente.aluminiu.5 V legate ?n serie.9/2000. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului. cd de A 0.qsl. D. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd. forrna sinusoidald de la ie. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe. direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f). MicgorAnd'vd.pcnet. ing.rat decFt. Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz. Receptorul a fost -cgncePql . adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. B. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A. lui C 1 C' va-. Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. legatd la ntasd. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc. cu tranzistorul 2N2222.ire capete distorsiuni.16 .1 5 mm.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\.cele de 35 V. cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz. In locul circuittlpanoul frontal. Dr. C .*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op . propuse ?n schemd.tTk i.RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti. Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se . iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului.

dz l(45.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH. Bine pus la punct. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire.103 rnH. Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. C=pF De exemplu. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. Se va verifica func!ionarea reac!iei. ugurarea acordului. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd. se va alimenta aparatul o mijlocie.5 MHz. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap. L = 253301(f2C) unde L = mH.2.r€ Cl2 -E'. Formula de calcul a inducUrm eazd. s€ va utiliza T" J-. Se recornanoa '. care se gdsegte greu. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei. d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r. cu izolalie de email.|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0.51 spird mai sus. 14 gi 1B MHz. rdsucite pe : i ng. Se rnai mdregte lungime. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . a fost inversat colectorul cu emitorul. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal. f =MHz.0O0.1 1l*10c3. Dacd ffu. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie.8 mrn. Vom lungi bobina la 2 cm.\ -t-. ll-1. cient.r € 3e cca 2 cm. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss . acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline. dar va trebui modificatd gi bobina.966 mH.2 cm gi vom avea L = 1. Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla.ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph).RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF. inductanla bobinei va fi 2. Diametrul mediu va fi cca 1 .rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t.9 cm. oscilalie. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard.93 mH. probabil nu a fost legat bine tranzistorul.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A.0S. va fi de 1.5 MHz inductanla necesard. lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare.446 mH.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum.. In acest caz vorn avea L . La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. 10 de .93 mH. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2.8 mm diametru.5 MHz (cu condensatorul inchis). De exemplu. iar lungimea bobinei de 16 mm. Diametrul carcasei este de 25 mm. satorului variabil gi de capacitatea montajului. sau se vor lega doud diode in paralel. Cu 13 spire gi | = 1. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii.ffiO. care este aproape de valoarea cdutatd. De exemplu. Conductorul folosit va fi de 0. ffi / . prinTntrerupdtor. capacitatea montajului. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3. atc. reaclia func{ioneazd. micgora pAnd Ia disparifie. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare.or 06 fN{o0r.72 'd + 101 . pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului.a^bobinei la 2. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0. | = lungimea bobinei.-- n L \r (-\- at .6 cm. la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih.nz . Se vor verifica tensiunile.

BucuregJi. cE toate celelalte fabrici. La o distanta de 50 m. M ullu mim pentru felicitdri. RomAnia contribuie cu. emise alungd lAnlarii. nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. 75. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz.INTERNATIONATJ' RC.SERVICE TEHNIUM". rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. o singurd prin difuzoarele computerului. un tranzistor. sumatoare de electronicd"... In ce ne privegte.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). aud io OO1 nu trebuie autorizatie. care. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal. I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere".. scriem scrisoare! fond. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. in de amatorism. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor.. vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari. Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". deja). semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul".thai- INTERNET. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia". Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0.. iar tu ne trimiti. (Hong Kong). mugtele gi chiar gAndacii. Vasile CIOBANITA. dv. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). Tnainte de a intra in. Din nou vd urdm succes in. teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 . Tn curte. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS.. "supraviefuiesc" gi ele cum pot.. se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul.com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. asta e. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. forfa de muncd (mai ales).. In orice caz. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). RomAnia nu mai poate. ME este un ware. pre!uri mici) in domeniul electronic. puteli cu 5 frecvenle audio. un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. te pofi adresa 0.. la redacfie. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale.3 mm cu aer.. limba romdnS. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp. Nu existd. iar in colabordrile cu investitorii strdini. De exemplu.1 Mullumim pentru urdrile fdcute. sd pro- Aurelian LAZAROIU. Noi. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. I Augustin STANCU Rm. Nu ti-o recomanddm totugi. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. care este schema cea rnai eficientd. Tnsd. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS". Cititorii pot cere pentru unele detalii. noi.. ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg.. intr-adevdr. in prezent. Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. tel. Dar. aici la redaclie. ing. ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). in "lupta electronicd cu lAnlarii". Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. 9i toate acestea. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. In fond.

160. sunt "!esute" prin placa de montaj. B-dul luliu Maniu nr. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. al doilea care merge. Tecuciul Nou nr. In primul rAnd. tranzitoriu. Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. Botogani. 38. "marfd".O. str. Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. iarnd fiind. Bl. curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. diferit de la un montaj la altul. primele pe care reusisem sd le procur. din Bucuregti (telefon 07224388 82. ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat.. lonild Hrisanti nr.. care mi-a reugit foarte bine. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). ?fil introdus-o imediat in prizd. iti mullumim). cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia).gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor. r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". echipatd cu trei tiristoare. ing. solicitd ZENS BAND"). 13. 674. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul. cod 77538. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). Bl. Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. intensitate pe care . Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce.100.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. Ap. r Daniel ARON iud. mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. Sector 6. 6. Sorin-$tefan GUTE. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. bineinfeles. G 1 3. Pentru mai multd robustef e. dacd il ai tizicl regti. Et. cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. unul dupd altul. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). 21 . Rubricd realizatd de dr. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. Sc. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei..Cdldragi t . 25. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie".. ffi?rcate sugestiv.com. adicd pAnd la cca 2A. Box 22-50 R-71. de pildd una de tip PL 122. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. iar tiristoarele au cedat. intre 26965 gi 27405 kHz .. iar firele de conexiune externd. Str. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. In principiu. Ap. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). 1. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd.77 . Tecuci. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i. P gi P'. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". bineinfeles. In principiu. solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. Andrei CIONTU (Urmare din pag. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". 166. Str. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 .. Mitreni. an ll 1970-1 994.PO$TA REDACTTET citdri". I Mihai SUSA NU. Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. tutian PosrAvaRU. P. Tecuci.chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general.5. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. avAnd puterea maximd de disipalie de 1W. Nafionald nr. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd).

cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile). DZ mare de tensiune. $i Tn cazul acestui modul. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A). prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W). dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. i. Tn incheiere. aSa cum se indicd Tn schemele Propuse.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. in primul rAnd. Oricum. Degi este strdbdtut de un curent modest. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. motiv pentru care Aparent. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W.tJ. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. spaf ierea ugu reazd. datoritd redresdrii in punte. prins in guruburi pe placa de montaj. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple.. in aceste condifii. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4.1.li r i'4i< r r .1iooow) I I N O. f. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. rdcirea pieselor. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3. P fi. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ).. Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. In schimb. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. i t r. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei. Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator.. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2.. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. 66 TEHNIUM septembrie 2003 . pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd. aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. nu vertical.

ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig .IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9. montajului. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2).ere pentru anrpii -i-Fi'=. La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. conform schemei bioc ciin figura 1 . ?n cal.1a n a 7. Tavernie!'. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# .s . India. Montajur..22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.-. 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT . tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V.c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '.. ale II.: " .1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0.: E vcc 15V rezistenla. Este rorba de articolui ''Dublor de pu.02 p..elei:ir . 11. realizat cu un circuit timer de tip LM556C.e se propune.E i stereo de putere.' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore.Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#. # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0.x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti.. Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4.autor 0.

.: 0259-436. e-mail: sales@trioda.r I ioi - pag. ''r :r'' r '-.trioda.225.: 0259-267 . ro ..!i?.':Basegti? .gelimbd"rului rrc. tel.E prea scump? . Telecomenzi. Trafo linii.2. Fax: 0259-2IO. tel....Primd"riei nr.N9.'' r www. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA. 48.:#ai.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre. Ai incercat la: .782 CONTACT: str.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful