FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

m.2tf >1 60V Tr . de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale . in cort etc.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz. Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd..8A 9i 2. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). (practic intre 10V gi 14.5V). orientativ intre 1.un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. un oscilator de putere alimentat la 12Vc. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W..:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -.a. de la ile sunt scumpe gi se curent. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub. prin anii '80.2A $ 2:: al gradului de ilurnira. pentru amorsare ferma r : -.5A de la acumulatorul auto de 12V.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc. PPntru iluminarea maximd. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah). avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. dar consumd repede. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare.c. Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii.. Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W). intre 1. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd.). respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp). fdld q pericli- : **.47 + 20w 2. lmi ad uc aminte cum. Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd.r- minarea. ln funclie de schema utilizata. *2v.'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are. dar acestea nu dau lumini suficient de bund. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse. de obicei. astfel de montaje. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. de reguld.* ='. folosite in excursii.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 . l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei. ambiantd "de orientare'. Oricum. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului. care debiteazd.d. capetele pulin innegrite.

oNsTRucToRU t. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor. N2 N'2 .. N'2. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd .cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare.J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.0.rul pe pachet de tole din fier-siliciu. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le. folosind putere unui transformator de refea.21 spire CuEm O.t experimentat-o pAnd acum.'+'€ -'*-' .B-1 mm. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori. faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput.SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 .4A.09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). dar n. Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e. Din fericire. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. de genul cetor cu tuburiry "arse".8 mm diametru).4 mm. Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema). Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle. .^re* . identice.ZA. in prealabil 2.4700 pF. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt. De (secliunile N2. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . in artibolul de fabricd. F1.aq . pe schemd. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj.ittcE pAron p. Dacd miezul x 8V .?rT. cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0. Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. gi toate au funclionht foarte altul. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. cu amorsarea fermd a tubului.Jasicd" gi sigurd. imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii. este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator. cAnd se folosesc miezuri din feritd. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. tranzistoare uzuale. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I .d e Ft Ei R2. in plaja menf iongtd pe figurd. Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. secliunea sa poate fi chiar mai micd. necunoscu- audiofrecvenld. peisonal am incercat trei transformatoare diferite. Tr suficient de jroasd (minimum 0.. -.5V gi 2 x 12V. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord.permalloy). Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT.:-. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale. iar alimentarea condensatorul C1 de. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM.3.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2.calitetii" I neces ard. gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. dar in f inal am renunlat la el. se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant. dar se cuvine sd precizez cd.-FF . Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 . f simf itor randamentul. care nu figu reazd.adeseori 9r rypnlaj.2A pAnd la 2\ IZV .pdtori. ul. cAt Si datorita . inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. pentru alimentarea tubului fluorescent TF. intre 2 x 8.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului.

ca ata. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2.mi-an't realizat practic cele doua module . cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. rssLlc. Ca alternativa. in serie {:. fi regte. acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri. In fine. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori . montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. s{}vretrca. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida. intrerupatorul de functionare. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv.' in "zestreiJ" personalA. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. rotruste cu cositor.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii. - 3A. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului. respectiv cu triac. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd". curn spuneant. am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. se pot mrinta gi alte tipuri.7$ nrryt? binp izciate. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea.. in aces:i sr.te.lr- 5A La nevoie.fj (). izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare.'liflilziti. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor.cp. contodd. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor)..lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte. Eviderit. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. Ccnectarea externd la retea ?. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica.4 I).cl'r*nti.1 cll precddere incepatori lor. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. de care nu am avut nevoie. dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. respectiv triacul. rncntajuI sc suport neinflamabii f'.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir. re$fiec- iiv de triac.2?--?. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V).rlimentarea (in regirnul tit.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. rie wattaj corespunz. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA. saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii. dupd care p:i. arnpleseazd intr-ur"l ir:c.Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. din seriiie indusiriale de I0A/400V. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat .ltr-rr' lrcuinr instabii.. Tf $au viceversa. flr. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z. nrrldriiel'. dar poate fi ugor confec{ionat.i::cr rsi-lnl rcii ilsi. strainfi. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc. irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate.:. Desigur. prirnui lucru de f Daca.re. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati". amintesc dcar ca Si la firt$*i *. .:r-l .si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati.t. tlntpui functionirii.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi.c. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi. Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. Astfel. orientativ in plaja 1()-. Intr-adevar. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator". respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr..5A. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. variatoare de tensiune.rul la b'orn*ie.lr"ri. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. adresandu-rrr.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje.itcr. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. care este destul de greu. jocuri de lumini etc.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}.a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste".i {irrt. Un astfel de potentiometru este greu de procurat.. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti. siguran{d fuzibile gi consllffrator.1r ss face prin cloua r. pentri-i (dar sanatos) obicei. ile un iJs curent nr. A*a am si fdci-rt -. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac. In timpul funclicn&rii.

.*-l---l' li -i" -"./-'\ I l--.. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.i..iiori (maximLtRl 2A).i U*"'1't i..l. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 . in srtuafiile tranzitorii. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:.e petiiru saii lJe . asigure desc. ceasuti etr:.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea.**<."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v.rzibila. dar tara rezistenta R3 in paralel.*--* I comanda portii din tensiunae de retea. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste.- iContinuare in pag.-. contoal.-. .CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del . cleoarece.:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' . r ' SRL proiecteaza si produce: i-.'! -0.trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0.-.15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I . dar blr-rcate de D2.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei.1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza.. c'-rt'iall.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r.*- deconectarea alimentdrii de re{ea..riitate sau pr.. ter* :rn':.r:rre de tensiune. la minimunr 5Ai25CVc a ..r.. plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2. termostate sr ceasuri prograrnabile.-trrrte de masini si locuinte etc.rsil'ii.--.+.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale.+t+-+ai.ii 1n dt++^L.*sutl teleflane f. e Moduiele ntai au irt exterior ull i.. .tffna tiittci air:fi:. I | 11011 ''r Rs {. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri.ix F'r. iar !. stabilizatr. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit. Condensatorul C1 -. a . cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea). *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3. aiei'tite.JcLrrr electrcnice" arl. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2. gAscste ?n rn. prin condensatorul C2. precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti".']t. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-.rcstt. '{. In fine.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O. ir-':icrrr.*. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2.:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l.

(qi unele betametre permit aceasta).in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari. lranzistoare. cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate.100n 4. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare..pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. Se ajusteazd. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului. 1 retugeazd ). g. 8D139 8D140). aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. Com utatorul K se desch ide (poz. ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare. Rezistenlele R3 9i R4. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final. se gi instrum. Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0. respectiv R5 gi R6. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. Echilibrarea punfii se face fdrd. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu..entul indicator pe diagonala CD. ci doar un tester care com pard. Schema reprezintd o punte de rezistente. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | . mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. instrumentul a 'e Q o f 1 .2KQ P. din punct de vedere al factorului de este p rea mare.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 . Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. cu lranztstoare complementare pnp gi npn. func!ionare cAt mai riguros egale. respectiv R+). inainte de montare. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). vor fi icare in curent.5V 1. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. gr. Astfel.

in aceste conditii (RS. Condensatorul C. interpretarea citirilor se face astfel: mici. de 6-12 V/50 Hz. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd. luatd tatd figura aldturatd.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0. intreruPatorul torilor. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. in timPul reglajului.lranzistoarele au acelagi beta. riguros egale doud cAte doud. eventual orice cond itii de lucru. din secundarul unui de relea. Verificdrile se incep Pe sensibi- a . Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. valoare ce se citeqte pe scald. Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare. comun. de Preferat cAt mai liniard). alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C . D1 . I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. Diodele sunt obignuite. R4) gi de Polarizare pe instrument.5 mA. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). Desigur. b . Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale.R6). transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul.CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). Cu polaritatea datd in figurd. de exemplu. evident. Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx. eventual. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. vom cornuta Pe 1 mA. Deoarece. Dupd cum se observd.5 mA) curent continuu. Tensiunea de alimentare este alternativd.D2= 1N4001. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. invers) trebuie sd fie. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0.indicalie nuld sau aproape nuld . Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2.1ttF. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. pentru redresarea la 50 Hz. care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se.

si anume: forma de perioada. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. tive. Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. la ^^":Y'. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd. Matematic Uef=i 1 2 qt.d"$. definit de o funclie matematicA.on: Um =l continui putsaiorie.i -am--ptitrolni-. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. frecventa. dura ca gi tensiunea alternativd.ni. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. Se mai o forma de undd sinusoidald. Spre exemplu. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. Pentru siuni alternative etc.pulsatia.Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative.: pentru tensiunea alternativd de relea. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia. dar la t = vsriabila tirnp. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). valcarea medie. rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. teia. efectivd a acestora. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof.i"iiiur"ilb r. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e. la curentul redresor. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea. valoa rea efectivd. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. und5.ot Cu alte cuvinte. in urma acestui proces. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control). se face in no. ing.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. Ea este caract erizata de gapte parametri principali. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. T = 20 ms.). ii alternative este lsatorie). apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . valoarea maxima. simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea).n. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex.. U1s redresarea. Urn. rD . 10 TEHNIUM septembrie 2003 . Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH.

realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex. treptat. ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. . randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic.redresoare cu dispozitive semiconductoare. Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. de doud. . rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. de tip magind de curent continuu. .) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. 9i anume: . practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) . perii colectoare etc. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic.redresoare mecanice. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare. cerea curentului electric. ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod).redresoare cu tuburi electronice. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. continue pulsatorii. In afard de alte avantaje. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul.electric. Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod).

coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. diodele cu siliciu gi 0.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. fald de punctul median.. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. gi anume cd. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . inseriate. este necesar a se face o precizare esenliald. Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. Datoritd acestui considerent. . La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive.2 V pentru diodele cu germaniu. redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale.ln + curentul nominal al diodei redresoare. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. deoarece se arde instantaneu. rectificate de diodele D1 9i D2. men!ionati in orice catalog de diode. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei).t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd. astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. FdcAnd o analogie mecanicd. o construclie destul de pretenlioasd. Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. dimension area gi in final i parametri. datorita structurii intrinseci. Deci. Tn cazul nostru. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda.redresor dubld alternantd cu punct median. U do -+ tensiunea de la bornele diodei. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . Dar inainte de a-l construi. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd.ripple . In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau. /2 . fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. (bridge rectifier). gi anume 0. Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. Datoritd acestui fapt. pozitivi sau negativd.tensiunii continue obfinute foarte mari.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4. regimul de curent continuu. la redresoare. "'"' realtzarea practicd a unui redresor. trebuie sd [f 'l +. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte. f Redresarea dubli alternanfi . iar la cealaltd D2. iar pulsaliile . deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant.t t3 .

g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. Fata de sernnul acestei alternan{e. .CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3. Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. Mentiondm.2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3. diodele din punte precis. care admit un curent maxim de 1. doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun.11 + 12.p.Bdneasa din seria 1 pM. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte. facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. cie 3. debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2).este pozitivd fald de nodul 1 .R. ra 4 (dezavantaj). pe jumdtate (avantaj). 5). iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). doua cu anodul la capsuld (DZ.. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj).pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4. Tensiunea alternativd U. ciclul se repetd in mod analog. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud. Mai N(-) M(+) etc. produsele t. Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l.pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 . se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U. O altd particularitate a redresdrii mediand (fig. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. 4). deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. Ea va "deschide" dioda D1.In acest caz. redresarea este bialternan{d (avantaj). debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ). Ea va deschide diodele D4 gi D2. 1 PM 4 . Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. Refe montajului de redresare in punte. 3 pM 2 i2ov.Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. Dupe o perioadd completd.60v. tot tirnpul acelagi sens de parcurs. Rs. D4). Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute. diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld).3 pM 4 _24ov.S. Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1. diodele D2 Si D4 sunt montate invers. - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . iar prin nodul 2 iese minusul.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. de asemenea "deschisd". In primul rAnd. Dacd insd se procurd diodele. se revedem schema de principiu (f ig. diodele D1 gi D3 sunt blocate.). de exemplu. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. deci pozitivd fala de nodul 3.

2Uin. tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. osciloscop etc.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. Condenbatorul C2 .gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate.mentare inifiale. marcate cu A gi B. N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate. ceptoare. [n mod practic. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. utilizAndu-se de tensiune.1 D2. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $. practic. Ca urmare. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. a tensiunii alternative de relea. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. AnalizAnd schema eleca borna B. proiectanfi'lor de' aparataj electronic. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . primeasda dubloarele de tensiune. gi mentale ante doud undade LATOUR. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu.i ?4 pp un radiator.). in c. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL. Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide. iar dioda DZ ramAne bf ocatd. ciioOa D1 se punte)..numeric. a constituit o preocupare con_ tinud a . celdlalt radiator. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3. iar sa 4000 v. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc.ge. D1 g. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). tefevizoare etc. impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului. A qi qtus_ut la borna el s. vArf de' intraie. revenit ?n actualitate. insd. Atenfie. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult.j.. Prin SCH ENKEL. in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2.. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. Concomitent. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. Datoritd f"C diodei DZ. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (.) gi mai mod curent. prezen_ T . cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). D2 gi tive joase. cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. figura 6. insd.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu.

faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. existd tensiunea la bornele diodei D1.. alternative Uin.41 Uin. Concomitent. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice.. In aceasta situalie. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). In Se menfioneazd. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie. Ca o concluzie generald. dioda D2 este in stare de blocare. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. ComparAnd intre ele cele doud vari- . iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. in stare de conducfie. in consecinta. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . dioda D1 se afld in stare de blocare. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. siune SCHENKEL. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B).-. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. iar curentul de sarcind mai mic. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum.1. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. In aceastd situ- atie. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. Condensatoarele rem arcl. electrice ale conectat la borna B. cu valoarea de vArf Uin. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin.

Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire.01 2. Se observd cd. deci la bornele multiplicatorului.96 . prin interpolare. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 . in cazul unor curenli de valori mai mari. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare.1 1 . de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni. de iegire a acestuia.EO R/R a =0.R2 + (Nz. Se observd c6. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici.rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului. In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R . Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici./ / / 0.03 1. Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. unde in sarcind . La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari. Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei. acestora./ 0.12 / / 10 0.44 1 .25 .001 2. este mai redusd.50 0.68 / / 1 . maxim sritelor de mA.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator.zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR.

0lpF O.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.0 ltt.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 .01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite.0 1tt"F 0. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I. ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl. se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui..-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. Tot in acelagi scop. 540V z2op. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru.A\tF T It t- +5.r. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd.co N srn u cro RU t.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0.F 0. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care. intervenlii diverse in montajul electronic. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF. in momentul cAnd acestea se ins eriaza.multiplicatorul de 3000 V). servind la descdrcarea lor.itrtc E pAro n Q.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 . Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare). Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat.

tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. orice construttor de montaje electronice. .Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- .curentul nominal .ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd. in farazi). Tehnicd catiilor includ alternanta. formuld practicd de dimensionare. '(A). multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic.1.01ttF 1 0. 1gg2 XXX . cu tensiuni mari.01pF 1 O.F 10w 25KA 10w 450V 0.tensiunea de iegire (V). sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare. . ?ffiator sau cfia.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. 1974 NICOLAE BICHtR Magini. * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. profesionist. Consider ce. Tehnicd. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). qp.' In C (F). in ceea ce privegte amplitudinea. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate. multipli- C- 0. Bibliografie ARPAD Ed. Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic.capacitatea condensatorului nal In. acliondri gi autom atizdri. 1980-2002 Ed. ofer constructorilor nostri o.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice.ar€lte. in urma parcurgerii acestui material.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 . O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua . astfel incAt. Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune.01ttF 1 0.curent alternativ.

a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. cred eu.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu. poate procesate lTD.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio. . sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale.e este el superior Dacd. ani posesorii de calc.oferd un sunet cald. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. nu consider vechile articole desuete . Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. cel din urma iind mai ieftin. . incd de la pedia a cipdtat un avAnt important.'in aga-numilii algoritmi HRTF. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice.ulatoare se mulfumeau. Dar in ce consti efectul surround gi prin. 5+1. dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio.sd pard desuet. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. noile sisteme 5. sp u ddm astfe i tridimensional (3D). pe boxd.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi. pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy.dimpotrivd). c. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle.mult de informaticd. "moale". Vd muftumesc. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j . ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. din '88-'89. Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale.cu pldci audio. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. in doud boxe. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor.

cu perforr^nanfe mai slabe). care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2.TEHNIUM PC Placa audio 5. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall. Revolution sau Audigy ll. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - .FI. Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri. fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu.1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici. 1. dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. la iegirea preamplificatorului. ultimd generalie.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \. ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!). care nu 20 . In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat.ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele. pldci care se I. Montajul este ardtat in figura 3. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia. martie 2003 al revistei. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator. Preamplificatorul . 1.

R1 3 intre 470 ohmi gi 4.5 gi 10 pF.7 kf). Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj.. cu un zgomot 1OnV radical.ltl I L*T1EI5 l_ = 0.calitate.F -f 3_V/ps. evitandu-se .0008%. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. respectiv Primele doud au un THD de 0.Hz. TL072 are 0. punerea prezentatd c4 10p F 13H B. 114. respectiv in f igura 4). figura 5. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps. identicd la OPA2O04.T ke. | . zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. NE5532. este I TL072 (disterminalelor. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol.003%. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge.003%. aceste integrate se vor introduce bund. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments. de THD de 0.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. iar C7 are 50 trFl12V. se vor manevra cu grij4. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat. CB intre 0.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs.. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale.tdrd.

tarrrrt. Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V. Acest amplif icator e caPabil sd k I' .si ptotijclie la temperaiurd. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr. Este alimentat diferenlial la +.TEHNIUM PC 4700 pF.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje. THD=0. cAte unul pentru fiecare canal. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604. Agadar.UF Ll+ MUTE F. Puiere suf icientd Pentru un sistem I .\r's fir.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t . (vezi figura 1).lnh 1.i atiiidnUre.vilt tt? rr t1 tuf ff.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului).{D l-Jl= c4 .lO l-. Se observd filtrajele de p-e. 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a.015"1"De asemenea.-25V. Pentru Pout=20w $i f=1kHz. fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??. H6 2?h . iar capsula cu pinii in figura 6b. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. vef i obline un preamplif icator de calitate.fiecare ramurd l.C.C.C. rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W.a /. sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ . aga cum se va vedea. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece. 3UR 6 Home-Theatre. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit. ll . I FtnrEn I 2. Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"".'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi. BV/ps. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 .

amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre.lmpedanla de intrare 20 kCl . ardtdm modulin care se 10). ing. cu sArmd de 1. intrerupdtor general (poate printr-un releu).2 mm. amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. Realizat corect.0. OPA 2604 neliniare". folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson. se vor alimenta de la un transformator. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului. in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare. fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus.2 mm. In primar.). woofer etc. cu atenuare la capete de 3dB .lmpedanfa de sarcind: Sohmi . de 60W.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. Agadar. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit. tot prin intermediul unei foile de micd. Datorite FET-urilor din final.Tensiune de alimentare dubld +. chiar dacd necesitd un oarecare efort. TL072.Putere nominald 60W . Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni.-36V . Intreg blocul ce conline siguranle.-36V.Distorsiuni: THD . IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 . respectiv B.AJ"/" TID . Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. Amplificatoarele pentru spate. Se mm. celule de filtraj. In final. publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. alirnentare diferenliald de +. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9. Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875.8mm. Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur.Banda de frecvenfe l BHz22kHz. Punfile redresoare vor 4-6A. martie 2003. doud la numdr. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. mator. Montajul astfel realizat. sArma va f i de 0. alimentat la 12V. Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier.Raport semnallzgomot > 70dB . Se va acorda o mare grija traseelor de masd. de parcasd. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V.

iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3. circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa). nefiltratd. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag .l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). O solulie simpld este alimentatazicd. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat. lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 . cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.. iar in figuamplasarea componentelor. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 .Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj.. Astfel.al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2. siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie .5rns gi 9. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)). !. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu.. pentru a nu se produce^accidente. Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---.t f'] r 1R5 rkg L^**1. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig.. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere. carea tensiunii de alimentare. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare. Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. La aplilator sau a unei magini de gdurit.t'---'1 '--t..3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim).espectiv T1 . reglarea turaliei unui ventimentare (8C177.. conincdlzirea unei rezistenle. Atat de prag (6. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate).torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind.Bkfi) ' blocAnd de divizor. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd.. 1 ). tranzistorul comanda tiristorului. U rm eazd. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 .*-a'"---.-. al lui TZ.--r --.5ms.. BC 107).J ?20v i ) \l. gi pentru tiristor). acesta curentului torului. deci $i tranzitorul T1 este blocat. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld.

dar.. la iegirea AL este determinatd de valorile C1. iegirea comutd comute. de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere.! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . comanda sa provenind de la senzorul de atingere.{Ll i iiL. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj. '. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc.. celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. bilului (pin 4) este BC cat. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. Astfel. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. mascheazd in tocul ugii. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic.2nF). c2 2. deci este fdrd uzurd. 1). Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. condensatorul C1(2. iar iegirea AL se conecteazd. ls L. apare o tensiune ridicatd. iit-i I po(ii .r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. avAnd consum foarte mic.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU.--I . La punerea sub tensiune. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului. Tn 0 logic.*. primele doud utilizate in montaj de monostabil.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. dioda LED nu lumineaz6. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s). mecanicd. consum de curent de 10 pA. In f igura 2 sunt prezentate . pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. oteia posibiliteil multiple de utilizare. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme. iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. care comandd alarma. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE.+-fr--o-fT. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi. determinAnd blocarea porlii 18. de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. validAnd iegirea de comandd a monostabilului. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. La atingerea senzorului O (oprit). iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. realizat cu migcare. Jn acest fel.

l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r..h ta : ru ff .? *.lF tillrlF f_* il. I T' tf IL t \' ol toll I t. sw' '*{ JI '* ""{.tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | .AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r.I- j ca l0 &rt -t+T' t. q q I tI I I I t :. -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t.0 \H_.i t I 0t Iil{ rlt 7.. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.ou I J I I H . / JJ tJJ..Llot ! I . 1..rrr*****r.. nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 ..{ ilt IT l-I I I +y. Jq. .1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{._J1 Y llr.l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I ." ".ARHA IONERIE RII .j rl r1t . .[*1. lu"l "J }'.'{. L t J J I iltl IJI L_ d'.{ Jil.l{t .l{ " ntiuur { br RI: ll 'i.cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -..I 1. ? swr td 11 '-{i JI '-.1.:.. rl i"n'H r''" H*..1. - ott I il{. .1: F I L 'lswr ! "..dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[.0 \--{ .

dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. inclusiv . care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. din doud capsule de tip MMC 4013.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. Astfel. D3. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. iar celelalte pe OFF. apoi 0 gi ultima BV. C1. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. de exemplu pentru codul 290+BV. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. e \t U' tg € g. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. f. iar celelalte pe OFF. aclionate pe frontul crescdtor de ceas. diodele D1. dioda D2 se bloche aze. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. prima tastd apdsatd este 2. urmatd de 9. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. tt E N tn f. activeaze bista- circuitul R2.r rt I td ' se bloche azd. 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V. iar iegirea O negat prin circuitul R1. Schema este lJr J.. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. La 1 apesarea celei de a doua cifre. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). D5. Alimentarea circuitului (fig. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). iar prin D2. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. TEHNIUM septembrie 2003 2T . Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr. pentru prima cifrd (2. realizeazd cu patru bistabile D. D4 vor fi blocate. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand.

0 logic. care conline doud bistabile de tip D. dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile.4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I .' ri lri f'l'L.r f.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF.1 I. tJ ri . !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J.. . 1 logic a acestuia. l*l:: al i a Trarrl !. . *Fl . iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit. care la fiecare impuls de tact schimbd starea.rs\ifaissi r...AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i._*]R. :':. circuitul integrat MMC 4013. - .f lll-."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie). normal deschis.j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T. iir?Snffi**6r.i{.r. . La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare.. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei. legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului.'-ei L-#.l --4 trrr i *it**u--. iar Prin dioda D6 resetul montajului. in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{.eqwd*B1. uol[*. iar prin D5 resetul montajului. Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 . Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. til l*l k 6 ".ri. [']'n* i'.i{*iE5if#q$€..-: H tJ''' l.

intrarea corespunzdtoare se conecteazd.:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 . Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune.AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. in figura 1 . ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd.. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. deci in schemd vor fi coneltate la masd.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.

Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 .AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice.L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci.K. in figurile 3 +i 3. K1 .a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91. pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic. K3). RESET. circuitul integrat MMC 4027. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. CLOCK. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. J3. in figura 2. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 . SET. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. care conline doud bistabile de tip JK. J2. K2.OCK K1 RESET r1 J. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas.

..7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. 'i'o U rr ri tit Fi I: l..-: f1 iO r-i L__ 8. 'r .h l.{!' snd l...! i'.l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002. La lizatd cu cuitul Tn stare stabild.t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:..i i.ffi i. i)r* tr* t c. I ffnd L.1*1f[ '.. in figurile 4 gi 4. Condensatorul C1 (1nF-4. I M.t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul. cu f unclion are identicd... care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate.-: \: T t.AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F . care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului.lrtrJ llJ i..-' \-/ i'j ti .. .r r1-*-!-r I r I.l'il) . La o primd apisare a butonului.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l...flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{. Singura modificare neces ard. llli *j sr. conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia.t l-'l tC td tC .-: 1".-l i..*J rE--n Ied ffiFl ir r. Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 .i l.-l :l f:-_::I-- 4096. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri.i=---. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1.I "uLs rlr Fr l----*. . f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x .ffi . iegirea MMC 4095 \.. este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).il..(. care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd). .-FGTI i. Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 . care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.-rl Eill nut t.

8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . intermodulalie sub 0. +Us T ti u densatoru. fdrd. MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt).al t5-1 io l*i i*. Toate schemele funclioneazd.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2. Dupd elibe rarea butonului. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic). cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd. b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F. La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare).t ****. un divizor rezistiv R1 -R2.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12.a).1"/" la puterea de iegire de 10 W. determinand comutarea circuitului in starea iniliald. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii. care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri .7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 . la U e = 33 V.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1. figurile 7 Ei 7. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V.-l f-5] 'ux [.t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate. a modifica cablajul.I nJ L----*J I cJ [1 U [. figurile 6 qi 6. Circuitul se alimenteazd. in funclie de necesiteti.. condensatorul C2 se descarcS.a.o ffl . respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.$g' lg-.n Frr l.ri (figurile 5 gi 5. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri).-t lr rl ns-I nn L*o*.a. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri). Fl .1rF :ry ?. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208. Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f).AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd. Circuitul asigurd distorsiuni de o. H. cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 .1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5.J#J lg I ::l f-.

sd Ie prezinte. prin despre un detec' mijloace elector de metale o. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza.5rF tromagnetice gi ultraperformant. cel ce-l totugi. cu care.' -JF . Sco pul ..f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 . Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse". acela de zare practicd. ing. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt .coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr. o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest..-'+l I I -*. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri.l l nivelul solului l'" "Ii.

L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal. sB aiusteazd. in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. in do- brarea unei pun{l. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. A. lntr-o ordine. dau "betei" r'lule.comori": DM cu varialia frecvenlei. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 .amplifi^cator ). printre f1 frecvenle minimi. frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in .$* un metql.. Cuplajul rnagnetic devine nenul. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. . trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2. ?nsd. Sirnplu... inductanla. L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ). Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). L1 metal. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF.ti. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). Rro 10K fi Cro 0. DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). trebuie sd fim atenfi |a.RC. puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. av&nd t=1-Z kHz ). alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt. avAnd bobine diferite { constructiv.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. gi ca parametri). EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta. dar. Dacd. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. fnsd.. Dacd L1 este apropiqt?.ei varlazd. fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). care inter- sale. p rincipiu lu i de functi0nare. Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor. dezechilicAmpului magnetic. poate istoricd.

iar T5. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul. N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. dar.'caie are in compunere bobina explorato'are L2.3 mm $i un diametru de 27 cm. schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ). in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator. Varianta. conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#. Oscilatorul principal . 2N245 (sau 2N256). N2= mixer. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne.:'*:'r. este realizht cu T1 . l+ diametru de numai 5 cm. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ).6 mm. d. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l. la acesta. in general.r- I. N4= amplificator. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2.sv'-tI pn r. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire.T 1t"I deosebire de DM prezentate. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul. T3..:* ^:^ i. iar circuitul integrat. L1). cu un mdner lung.CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi.4TG V Lr 'ln t f. In igura B se da T*.in figu ra . Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz./ho' l'^:. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b. un echivalent al lui gBO. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 .fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A).x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI .25 l. Tranzistoarele sunt de acelagi tip. Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0. 0.*o'!. $i | +J.3-0. {limentarea este stabilizatd la +5V. scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei. datoritd slabei lor sensibiliteli. T4 iormeazd un amplificator de AF.417 ^^. sau echivalentul MMC4001. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid.

a u$urinta minipuiarii. intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu).r. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. tdiat metale. cu 1. pe un u?!r?.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0..9olda pentru r.9:9il3llu . Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics". negativand baza.atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag".pi* din cbnductor cu diametrul 0.gB + R2 +98 foarte . gat suport cu. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr. iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.ei. acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 .O.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3. f OO qi-r rOO kHz. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier. Pentru d.=on".mm.5-i mA. aluminiu) . ci numai cu . Rusia Germania 10-12 mm . cu cuart . care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic. ) Dacd frecvenla. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{).. 1 989.orr. 6/2001 . modifiiata de prezenla.f+fZdl Ei. con-feclionarea. 1 984.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim).semnalului.i -prbtesional polibil.-.9K0 C7 1 C3 4. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar. Mi!."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd.B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. care trebuie pri_nsa.27. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd.$.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm. cu indemanare gi.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 . 4-Revista "Radio" 811990. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare.*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique". din leavd metalicd 8 n. nov' 2002.6 mm. circular cu diametrul de 2s cm. care va fi tdiat pe generatoare.r".7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl. bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei.i. se.ect v t .n qgnetici lOin cupru sau din.

AceXpert.&nbsp.&nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.&nbsp. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd .htm">Prieteniimei</a>&nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp.care realizeazd pagini web an imate.</td> <td>&nbsp. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.<itd> <td>&nbsp.<ahref="prieteni.lastModified).&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go. astfel. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.htm">Home</a>&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.<ahref="links. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo. &nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp.ro">Email:gabrielm @ go.&nbsp. </td> <ld> &nbsp. Dreamwaver precum fi Flash . incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web.</td> <td>&nbsp.&nbsp.htm.&nbsp. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index. &nbsp.&nbsp.in Notepad. &n bsp.write("Ultima modificare " + document. &nbsp.&nbsp. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .<ahref="index.&nbsp. ro4a> </td> <td> &nbsp.<ahref="cv.<img src="gabi. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site".htm">Links</a>&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp.

TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.indes l'rtrn {.ti':ili=i.htm index. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd. Am introdus gi o imagine . Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW. : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:. formAnd astfel un site.ls Help . in director avem -i 2 J t uy Cotte.t* J Agldress l'. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare.iii i:. Atenlie.t I'letProgram* Yhlail :H0M[.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>.ro.if : neavoastrd. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash.home.ro .'{edia J . 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 . TTltin r a fiio.ffi - .it:. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate. links. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS. urm eaz6.ps. gi gabi.tspr lRgie. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate. al 5-lea figier: cv.ro si www. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni.rol. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET.De-tktnp\5 ite\. flu toate ani- i:i*:i*.F0 -J f.gj. Atenlie. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11..r-h|esign jJab J t.htm.. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd. . Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site). gramelor firmei Macromedia. links.i- Tsr-.htm.{ri}: irr r'."lat*ce crirr:rt* . t-i. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni.'.J.fiqier cu extensia jpg. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd. trebuie sa-l g dzduili pe Internet .go. pentru a crea o legdturd intre paginile din director. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>. t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll.design.jpg.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \.htm.htm.

O caracteristicd deoseb.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. adicd fH/fL . urmatd de mai multe amplificatoare de putere. ll. Ele se utilizeazl. De aceea. trecut) Aparent. Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi. introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . Astfel. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3. unde: L . cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. Bullock. se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere.midrange cu con tweeter cu calotd. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter). Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave.woofer .10. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz.(pierderile in inductor). prezentate in figura 8. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . in dB. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. a) Tn prirnul caz. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. curent continuu. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. se oblin 3 caracteristici de frecl. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere.. lll gi lV. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L .20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd . In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor. Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz.ATELIER Ing. Pentru toate formulele prezentate.4 octave. Rrn = imp€danla difuzorului. Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele.Aurelian MATEESCU (Urmare din nr. frecvente de tdigre de bazd. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd.pierdelda Tn inductanfd. respectiv fH/fL = $. In fiecare pereche. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l.enta complet diferite.

r c2 -e 0.Z z* 'fT 0.. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^.. f.0912 Lr= fr 0. lw ..Zr* \-.....RILEY \.2w -2 2.0796.2* fr l- zr*'fT 0..=.f rw 'T 0.'.. 0.2 w* f.f .zr* fr =0. fT T I-rZ - /.2257.1592 L1 = | 2.28 . .1073..4983.1 1 04 L4 0.1 194.f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD.f_ rw 'T 0.2r* C -..1 59 2. a cl -_.._ .ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD. -4 z... .0702 fr T_ \/r t^ 0..27 83.0844 L1 L I z* .. zWI L2 fr a.2r* RETEA BESSEL c.2387. lw 0.2122 'fT 0.7723.5 z .- 0..-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 .2-.. ll c1 c2 0..zJ 56.1000 .2437.Zrw fr 0.1 246 T "l T t fr 0..2* fr a\za -.-.f..2r* fr fr 2. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0...0912 ' zr*'fT 0.Zrw L1 Cz _ 0.2 ^| vr 0.1040 .L592.f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6. \-..2251.3000..'.07 t 9 "l T fr 0..0862-Zr* T 2..L A 1 0.JJ a.3 T fr 583..3183 T .- L2 56.. .f+ z o^o'u' L4 _w 0..3183 Ll= L2 0.450 RETEA LINKWITZ. L3 _w f. f.. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ ...1 fr 0.2 RETEA BUTTERWORTH ORD.n =zr*'fT 0.1 \/{ 0.f..2336 "2 0. 106 I ' zr*'fT 0.27 \vt -.1 .r.. 0.1414 T L2- fr 0....2 C.1 592 fr 0. =# ' zr*'fT 0. 5 z 0.2.-- zr* 'fT 0.2r* l- -1 -2 z . J 0.Zw r.2* fr 0...1009.RILEY DE ORD.2509 0. z.4159..ll 11 ^ aJ r25 u.2w A \/< 0...f-.f rw 'T 0.0796 =# 0. J fr aJ463.0796 c2 =.3 fr 183 .1125 -3 z . 0.2533 .2r* 11 \za rI t_.2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.r lJ.1 688 L2 r.. 5 z L.2* 500 .I "r 0. lll . 592..

t-.1 1 L6. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este ._.0769 L4 _w aJ67 4. se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.L wl 0.2__.2235 \-/J Z.L wl t- 0.07 :- 0.3 251. respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a .de ordinul lV icd un element al relelei.ATELIER f- \- r_.2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.2.2_.f* WI GAUSS 4.f_I lw 0.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z. I 4gl -2 7 .rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan. L I 0..-) J Z.2-_. 1524 .09 I TW 4c 0. \. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: .1079 .z_. Lt _w f-I vn r-1 + Z.de ordinul ll c . _w f_ I lw t^. degi pare empiricd.2294._ fT 0.L wl 0.2.Z^ L I 0.1 578.2365 L3 0.de ordinul lll d ._-. Aceastd metodd. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 . lw fr 0.f "Tw ^T -./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ .07 0.de ordinul I b . _w L I I 11 \JA=- + z ..Z__ -IW t^. Zr* ^T a r1 a. .3 853 ' r1 Vn /' z. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate. -1 J Z.-.3253. [n acest caz existd doud posibilitaf i: .L Tw -4- 0.f-I lw 012255 =- 0.2034. modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul.3295.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata).

O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii . Referitor la prima cerinta. dar dacd se poate obfine acest lucru. de frecvenla de tdlere aleasd. cu at6t extensia poate fi mai micd. difuzor gi cablurile de legdturd. care le lasd pulin spaliu de manevrd. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile. 3. 1zd9/oct. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. Rezolvarea are doud posibilitdli: . . Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme. este de preferat.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm). or. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului.7.000 Hz. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd. 42 TEHNIUM septembrie 2003 . degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. de tipul gi panta relelei de tdiere. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. 2.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. L1 =. pot ajunge la un rdspuns corect. 1zdB/oct. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2. de mdrimea rdspunsului la znf-r.

se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in. degi rdspunsut gst_e plat.fM0. 10 gi 1 1).- 0.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 .000 Hz.frecvenfd L-l _ r .S00 Hz.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. \. ' l5g0 ZH 'fM _ T.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz.04592* L2 _ 0. Relele de separare serie. vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!. refeaua de separare bste neoptimizatd.000 Hz-3. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare. dupi curn am mai spus. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2. Varianta a) Cr= f I 0.500 Hz. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere. t_.ATELIER Cu alte cuvinte.menfionat cd in unele cazuri.1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz. 1 : 0. Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord. deoarece unii constructori le utilizeazd. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2.

148 t\zq ^'.v .. L3 0. ' t^._.2L fL a..* 'fn' 0.0145.2546..0665 .2.. _ J fM c 'r t^ + \-.2* t-.__..2126 t-t r of l-l r 0.1 '+ fM v< t\:o ' ^: .ZL Relea divizoare Relea de ord.r + 0.3 128 r L1: 0. 1138 ' r ut r u2 0.3046 . -22 ._ 0.o98o Z" 'f*..zM fM n t \zr 1 + 0. _1. lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1. r t_1 \.0221 ' Z* 'f* a.OJ32.0995 2.frrn r 0..s f.09 13 .dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2.5o7o L ZM 'fM r LJ.4285.0791 .zH -.1 \vr 0.0598 .zM L.0788 r t- Zn' fH "t 0. L 0.r I \:r ^ 0.297 6 \-/^ t_.0683 L.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.0291 .0._1 0.3211 .- - r 0.3211 . lll (trece-tot.ZM T[inch] fM () .t . 0. ' t_.ZM fM _0. \-"n o.07 ll.fu t- \zr . -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .45 dB Zt'f L^ -a3202.ZM L'.85 dB \-. Z.2M fM zu'f Relea de ord.2.0788 Zt'f ..0248 Zno 'f* r 0.1 dB ^u -6 0.1 \21 L.061 r rfM0. r l-t 0.3202.ZL +fL .ZH fH Z*'fM 1.a233.21 +f t^ ' a- 0.3459 r ut r 0.t \zr __. I 191 . L.0831 . : 11 \-. 'f" Lr _0. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 . la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .ZL fL a3442 zH'fnn 0.9320 .Zno Lt.r 0.0768 Re[ea de ord.0254.-_1 o.r ^ + 0. 1592 fL .2H fH .2586.ATELIER a\z.ll9l fH .3 236 Lr _0. _ 0.2129 ut'f t A.2* t^1 0. ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0. ll (cu inversare de fazd. 395 1 . 1 190 .) ZM 'fM fu r _ 0.ZH fH ^' \vr 0. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.a791 ' ZH 'fH 0. polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.

1 0.567 L1 ..377 4 ^ L.2M -:"fM r '? _ 0. Refea de ord.2127 _4.3 843 zM 'fM 0. + 11 0. 3395.0294.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.o r: zr. \/< '' a. ' t1 tVr 0.99 dB t1-- tva ^r ^.= 0.0848 zn 'fH 0.2927 ZH fH t- \/< t-.2M fM ZM 'fM 0. _0._ ' I 0.zL fL Varianta b) C0gtig = 2.2227.r t' 0. 1696 r _ 0.'.423. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.634 .2ggl fL fM \-rt t_. I 158 ZH 'fH r _0.9667 ZM 'fM r _ 0. ' | 0.0849 ZH 'fH 0. r zM 'fM L._4.2M fM o L._.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0.zw L.28 dB -6 T _ 0.zL L'5 t.ZM _ 0..70 i8O.347 5 ZM 'fM 1. LM 'fM 0.2M fM Rm ZM 'fM b co: C. L6 11 r V1 0. 1007 .1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O.0 162 f- 11 \*-.0884 zM 'fM 0. IV (trece-tot) (_ o.07 65 L3 _4.0728 ZM 'fM 0.84 dB fE l\- _. 1004 .068 ZM 'fM L4 _0.ZM uA L6: -. u6 -.2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55.f.2L fL L6 c6- 0.zH fH f- r_.21 fL Refea de ord.2523 .0852.zn Lt-t r -z 0.3 112 ZM 'fM r _ 0.093g .ATELIER 0. _0. 2lg7 . 'fr0.0253.4469'zn f- \vr . 1695 Lr 0.26TJ .445.3799.zM fM f\: L4 _1.2l3o \. t' Z^'f 0.2224. .2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .zL _ 0.zH -t-t -r-J t\21 t^. -' 0.' Zt'ft L8 *0.1502.5 934 . llgg. _ fM .0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.0966 .

.retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf . (fig. in general. 0. o modificare nedorile . importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. Z Jz Znfr. ristici de frecvenld crescdtoare. - . 13). poate apirea la frecvehtu de tdiere. La calote. CircuitJf-nrc (fig. tweeter cu con Sau calotd).7 8. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 . de compensare gi borectie.. 12). T b3 . b) Atenuare 12 dB/oct."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. 14). 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- . ale caracteristicii. Z fif. f+] . Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. eficien]d superioard woofereior 9i O.eltru orice tip. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr. pentru care este /2. iiino neces ar6.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare.utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i.2J3.0.impedanla difuzorului calculatd releaua.b) L .21 fL Zt'f t 6 dB/oct.03003 1t 0.Z Z Znfr. numit Ei filtru d.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1.0178 ZM 'fM L6 _0. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei.0490.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete. In c. (Continuare in nr.i oiioritd inductahlei bobinei mobile.Z Unde: fa. 11. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori... Circuitul TC.r.. -Oupa cilm am precizat mai sus.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat).Z T LJA .J.formaioin inserierea celor 5 componente. Z Znf Znfr. Z 27tfr.Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr.datoritd reactanlei inductive a bobinei.rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit.0799 ZM 'fM L4 _T. Jt Znfrr. in cazul utilizdrii unei rezistente serie.ZM fM nu au ferofluid. Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter. cu aspect de cloPot.zM fM 0. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd. in caz contrar pot cregte Rc cu. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq.2M fM rol de transfer termic.idrange. J.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi..1503. difuzoarele midrange gi tweeterele au o .3 4. dintr-o eroare. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a.+ Znfr. acest circuit inmoaie asprimea emisiei.2515 zr-f .azul wooferelor.n ^ugeastd cauzd. Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C . "readucerea lor Tn front".2L fL .valori de cAte 0.g tej-ett!.02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?. .2983. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2. (fig.i..2 (frg.0569 L7 _0.. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare").relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni ._.1).ATELIER rare. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei.frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m. tittru care podte ti proiectat p. o \-o L8 _0.o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori.2 3.relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . elimind efectele .l04..a) Relaliile de calcul a) Atenuare . egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. (fig. v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd.

5rnm apror. du durata de viald mare.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . aproximativ 8000 'ore.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire. cu puteri ?ntre 15W-36W. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate. Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( . cu trei Tnfdsurdri.2{l. doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003.30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0.I+ c0 3. care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W.

gazul din interior se ion izea zd. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. autoindusd mare pe bobina L. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). In urma descdr- montajul recuperat.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. TEHNIUM septembrie 2003 48 . in spectrul ultraviolet. 2-0. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. 90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. normal a deschis. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. condensatorul gi droselul. acestea se incdlzesc ai emit electroni. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. curentul prin tub cregte. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. dupd ce s-au eliminat starterul. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. el fiind limitat doar de inductanla L. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde..3pF-1OpF I 400V. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei.5mm aprox. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. deter- scdzutd. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul. circuitul electronic rdmAnAnd intact. deci gazul se de-ionizeazd. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim. obositor pentru ochiul uman. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim. suficientd pentru am6rsarea tubului. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic.

reduc pierderile rezistive gi gabaritul.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. deci Si O datd pornit. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2. C1. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 . ?n supratensiunea este mai micd. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. BUL 89. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. [n aceastd sarcinii stocate bazd. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. BUL 67 . acest injecte azd. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 . determindnd gi un consum redus. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. tubul se com- funclionare normald. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. care este finut in funcfionare normald. fiind mai micd.7nF-3. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd. frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. de valoarea condensatorului amorsarea tubului. Circuitul de start este realizat cu R8. lui.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind.. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. curentul circuld prin transformatorul T1 .$rrn aprox.2-0. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. La pornire. BUL 510 in capsuld TO-220. C3 gi R6. Cz din circuitul conven!ional. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd. TEHNIUM septembrie 2003 49 . rezultdnd un licdrit de 50H2. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. cdnd tranzistorul este saturat.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate.r. La punerea sub tensiune.2kV.gnF) din circuitul oscilatorului. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. inainte de rezonant serie constituit din C1. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. dar suficientd pentru luminos. tranzistorul se bf oche azd. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent.

componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2). funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. MX1 . ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB.10 .405 . deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27. in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26.npl relativa cornp.1 85 I 0. = cu f recventa . gi acesta trebuie procurat. Intre doud frecvenle fs adiacente.(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti. EF = etaj de formare.mixer substractiv.44 = $1 . stabilizate. Variind fh intre fhm gi fhM. uh divizor de frecventd cu N = 100. putem selecta toate liniile spectrale.7 = 16.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete. frn IsM bilitatea datd de ORQ.^$.405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!. una cAte una. $pertrala nale armonice.965 :27.10 . Dacd fg = 1MHz. se obline prin reglajul continuu al unui VFO.265 MHz. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu. 50 TEHNIUM septembrie 2003 .405 . Filtrele cu frecvenfa centrald de 10.272 yts. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28.44 MHz. dintre valorile fsm gi fsM. = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs . aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz.(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO).26.8. DF = divizor de frecvenld cu N. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 .7 MHz sunt foarte rdspAndite.965 . de la iegire. de reguld. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes.amplificator de tip FTB.7 = 16. astfel ca fi . Se poate alege ti = 1 ps. deci.2. ti<1 cu VFO MX2 -. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare.ffiixer aditiv. AFTB .965 = 0. la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . este necesar.44 . fhM = 27.ct. Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru. gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO. Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit). din intervalul fsm fsM. Cum B = 27. Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!. La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM.705 MHz.

este avea alte aplicalii generale. P = 44 33 330 7 >2. Afte diode. Tn comutalie etc. C In acest tabel.7 20 I 500 0.7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS).C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. cu contact punctiJorm. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. A= i I I Ml 13 I =Cehugiu. detectorului treculi in tabel sunt: f .7 semnalului modulat 33 330 1 0. Dar nu de sticld.V=verde. cu contact punctiform (metal semiconductor). V1 AA1 19 14.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald. 10 2. c pF R altfel de marcaje sau indicative. G-galbeni B=bleu.5+5 34+60 ie.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 . s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. pentru detectoare de ampli- R. detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. gi nu sunt indicate pentru detecfie. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb. Tl = randamentul detecliei.75+3 R=rogu. P-portocaliu.7 MHz. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu).

LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid).flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. foarte simpld pe frecventa fOUT. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. Aparif ia oscilaf iilor pe fre. Cg . in prezent. Circuitul bscilant din colector (L. af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT. necesitAnd un singur iranzistor de RF. insd. respectiv 3.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN.t= 215. baz6. circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor. este c5. Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. stimulatd.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. dacd nu existd u1g. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte. adicd nu existd UOUT. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. sub forma unor circuite integrate care sunt. c€l de iegire persistd. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . sintetizoare de irmele de specialitate.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari. intrarea este Pe emitor. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci. Dacd la disparilia semnalului de intrare. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt.. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu.

Alegem tranzistorul pF.8E = 8V. pe un mandrin O 3 mm. UCU = 0. tnm). se C2 = 2.9 GHz Ei CC3O =_1 .o . CEBO . E drept cd sunt voluminoase. Alegem: C3 = 4.2 pF. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 . atenfie la reglaje (Cf . Cr+C.^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b. C = 2 . UfU = 0. E = 10V.. C2 = 10 + 22 ytF (tantal). CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC).LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN.47nF 1735 care ft _are = 0.7 _pF > Cf gO. ceea ce nu e corect. R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi. ceea ce nu e pufin.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0. s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7. R)! Ca un exemplu. nestimulatd. Poate In privinla reglajului..lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b).5.7 pF.4 + 0. Tntre ele).6. .2 pF:9CEO. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0. C6 = CT = 10 +.^ E-U.. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1. R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT). lc = 12 mA. Capacitatea totald de acord: t.2E = 2V. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .5pF. se regleazd.s mm din aceeagi sArmd ca L.s de decu(cera- mice) . dar sunt.5 .. cu aer. Deci..A7. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard.t trt6= t = 1 kg. lungimea bobinei S. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor.U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

gitor.. Axui .-ceptaiii6.Rc" fala de centru. Dupd cum se gtig. in pi999r9a i91 de. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio..i.li.!ryiner. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea .rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r.. este rT I volante etc.i. vom constata cd discul se va roti cu un unghi .'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static.. LdsAnd rotorui tiner. 1).i'""{iitiii"rt"rd a tor.). Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 . sd considerdm acelagi rotor (fig . Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry..:turbinele ventilatoarelor.t.:"h.'. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri. Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa .irye.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.A.mecanic gi am domiciliut in Alegd.1'. in sens opus centrului de greutate (IG" . Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro. el tinde sd ocupe pozifia din figura 1..titor.... proaicaia indiiri..r. magini (subansalmbjuri).meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. g). ..i. i. Bihor.A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig.lAdiro'inn in.. "c1"bi "c2. Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex.. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4". la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig. sugt. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 . jud. datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I .' (este dezechilibrat)..

spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. 2. Condilii tehnice . . 58 TEHNIUM septembrie 2003 .discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax.ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me".AUTO . ig. facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig. astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri. . ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis. pentru rotorii la care D/l lungi. Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me".MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc. rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia. la TntAmplare.tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer. . a). acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or.

6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". timp sd poate rotor.deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A . Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 . s). Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". in cele doud plane "P'l " gi "p2". iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". in care M = masa rotorului. masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. sd se roteascd impreund cu rotorul.. Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 .unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. adicd am egalat unghiurile A = B. G = centrur de greutat-e. rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil.m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" . dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". xG gi yG coordonatele centrului de greutate. de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u. Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. ' denumite mase de dezechilibru . Tn vederea echilibrdrii. Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG".AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic.

cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2".Me1*Re1. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar.fr. Conform standardelor. de la G 4000 la G 0. "2" se pot mdsura efectiv. prescripliile proiectantului etc. in funclie de magina din care face parte. 60 TEHNIUM septembrie 2003 . "2c".4. Rc" . Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild.Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc". deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". turalie. conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult).f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant . care este in funclie de: tipul rotorului. rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc . MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. funclionare. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus.AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c".

so 3oo 6ooe5o. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- .6 l.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31. bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1.* 12.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2. mm. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare. unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .i6 c.25 1-omigcare c. al inimii de antrenare gi al unui motor electric.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1. O.s fi5 3. I I a-rt ce regim "n". in fo'x I 6. ro 160 F l?5.2 0.cg c.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31.5 bto xB H 6.j o.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2.roo 3ooo lSco0.5 2 1.5 fr loo fr 80 0'4 r16 .9 0.3 ' 3 4 12.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.5 specif ic / M. rezidual maxim "9". s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i.6 3. $tiftul filetat canalul . Rotind 0.. C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0. c4 -.63 nc:J \rf r 0.4 0.25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal. M = masa rotorului Kg. 60 tt. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.5 ? 1.i25 c.

direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A.n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display. de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd.rat decFt. legatd la ntasd.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. cu tranzistorul 2N2222..RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti.aluminiu. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg.P. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului.cele de 35 V.r{ 13r: . Receptorul a fost -cgncePql . lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. care sunt mai ugor de procu.5 V legate ?n serie. care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . forrna sinusoidald de la ie.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op . Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd.ro www. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B().qsl.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc.1 5 mm. 1BV-.16 .ire capete distorsiuni.fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri . Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz. ing.tTk i. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii.trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5. care conline relativ QST nr.c. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet. lui C 1 C' va-. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr. dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\. Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj.55 . Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului. MicgorAnd'vd. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f). propuse ?n schemd. iar gas. cu reacf ie.iul .loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf. C . Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz. D.pcnet. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. . Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd. Viorel Alexiu. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. In locul circuittlpanoul frontal.. Dr. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se . squ cel mai simplu din placaj de lemn.2AA Hz 2000H2 6. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd. cd de A 0. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente.lFax: 01-315. Amplificarea receptorului paate atinge 100 000. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d. Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului). B.22-50 . In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de.9/2000. cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori.

-- n L \r (-\- at .8 mm diametru.6 cm.ffiO. prinTntrerupdtor. Bine pus la punct. 10 de . 14 gi 1B MHz. Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. se va alimenta aparatul o mijlocie. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla.nz . la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv.446 mH. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1. In acest caz vorn avea L .93 mH. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle. De exemplu. d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului.. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare.2.5 MHz. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. care este aproape de valoarea cdutatd. care se gdsegte greu. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd.dz l(45. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire. Vom lungi bobina la 2 cm.r€ Cl2 -E'. Formula de calcul a inducUrm eazd. oscilalie.966 mH.\ -t-. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6. probabil nu a fost legat bine tranzistorul. atc. Conductorul folosit va fi de 0. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei.5 MHz inductanla necesard.r € 3e cca 2 cm. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare. iar lungimea bobinei de 16 mm.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. | = lungimea bobinei. Se rnai mdregte lungime. C=pF De exemplu.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t. s€ va utiliza T" J-. micgora pAnd Ia disparifie. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. sau se vor lega doud diode in paralel. cu izolalie de email. a fost inversat colectorul cu emitorul. rdsucite pe : i ng. reaclia func{ioneazd.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih. f =MHz. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss . cient. pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului.5 MHz (cu condensatorul inchis). Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei. Se recornanoa '. Dacd ffu.|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0.93 mH. Diametrul carcasei este de 25 mm.2 cm gi vom avea L = 1. inductanla bobinei va fi 2. va fi de 1. Cu 13 spire gi | = 1. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2.1 1l*10c3.9 cm. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF. dar va trebui modificatd gi bobina. Se vor verifica tensiunile.0O0. ugurarea acordului. L = 253301(f2C) unde L = mH. satorului variabil gi de capacitatea montajului. ll-1.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline.0S. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2. Se va verifica func!ionarea reac!iei.51 spird mai sus. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. capacitatea montajului. De exemplu. Diametrul mediu va fi cca 1 . la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7.a^bobinei la 2.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare.ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph). recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1.8 mrn. ffi / . Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF.72 'd + 101 . lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii.or 06 fN{o0r.103 rnH. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0.

o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). sumatoare de electronicd". iar tu ne trimiti. (Hong Kong). ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). RomAnia contribuie cu. In fond. noi.. Nu existd. Tn curte.thai- INTERNET. Tnainte de a intra in. care este schema cea rnai eficientd. Dar. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari. iar in colabordrile cu investitorii strdini. Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. aud io OO1 nu trebuie autorizatie. de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. te pofi adresa 0. rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. Tnsd. Cititorii pot cere pentru unele detalii. aici la redaclie. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. cE toate celelalte fabrici. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). De exemplu. semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). in prezent. un tranzistor. Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul". vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de... o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. In orice caz. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat.INTERNATIONATJ' RC. deja). in de amatorism. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal. tel. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . BucuregJi. intr-adevdr. scriem scrisoare! fond. asta e.1 Mullumim pentru urdrile fdcute. dv. pre!uri mici) in domeniul electronic. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia".. mugtele gi chiar gAndacii. care. In ce ne privegte. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 .. sd pro- Aurelian LAZAROIU. I Augustin STANCU Rm. la redacfie. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). o singurd prin difuzoarele computerului.com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww.. Vasile CIOBANITA. limba romdnS. ME este un ware. Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd.. Nu ti-o recomanddm totugi. Din nou vd urdm succes in.. puteli cu 5 frecvenle audio. I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . Noi. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. emise alungd lAnlarii. se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale.. 9i toate acestea. forfa de muncd (mai ales). teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. M ullu mim pentru felicitdri. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd".. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS".. RomAnia nu mai poate. ing. Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0. "supraviefuiesc" gi ele cum pot. La o distanta de 50 m.SERVICE TEHNIUM".3 mm cu aer. ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg. 75. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm.. in "lupta electronicd cu lAnlarii". nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse".

gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. r Daniel ARON iud. tranzitoriu. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). Tecuciul Nou nr.com. dacd il ai tizicl regti.. solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia).. ffi?rcate sugestiv. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. Sorin-$tefan GUTE. Mitreni. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. Ap. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. Rubricd realizatd de dr. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. Sector 6. In primul rAnd. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). Tecuci. 6. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd... Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism".77 .PO$TA REDACTTET citdri". ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. primele pe care reusisem sd le procur. iar tiristoarele au cedat. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei.. In principiu. 160. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. diferit de la un montaj la altul. din Bucuregti (telefon 07224388 82. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. 38. 13. de pildd una de tip PL 122. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce. Str. Sc. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). 674. ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor. Nafionald nr.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. bineinfeles. Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. G 1 3. ing. mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. sunt "!esute" prin placa de montaj. ?fil introdus-o imediat in prizd. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ.. bineinfeles. Bl. intensitate pe care . 25. Botogani. Str. Box 22-50 R-71. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. Pentru mai multd robustef e. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. P. Et. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . iar firele de conexiune externd. echipatd cu trei tiristoare. tutian PosrAvaRU.5. Andrei CIONTU (Urmare din pag. Tecuci.O. 166. cod 77538. P gi P'. cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U.100. 21 . r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. al doilea care merge. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. solicitd ZENS BAND"). Bl. I Mihai SUSA NU. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. an ll 1970-1 994. str. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). care mi-a reugit foarte bine. 1. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. intre 26965 gi 27405 kHz . "marfd".Cdldragi t . Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. avAnd puterea maximd de disipalie de 1W. lonild Hrisanti nr. Ap. B-dul luliu Maniu nr. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. iarnd fiind.chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general. iti mullumim). Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). adicd pAnd la cca 2A. curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. In principiu. unul dupd altul. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit".

.1iooow) I I N O. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. Tn incheiere. pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). 66 TEHNIUM septembrie 2003 . ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei.. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). Dacd se folosesc intrerupdtoare simple. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. P fi. $i Tn cazul acestui modul. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A). i t r. aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. nu vertical. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil.tJ. In schimb. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ).. f.1. Degi este strdbdtut de un curent modest. spaf ierea ugu reazd. Oricum. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W).11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile).li r i'4i< r r . aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. datoritd redresdrii in punte. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. DZ mare de tensiune. prins in guruburi pe placa de montaj. rdcirea pieselor. i. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. motiv pentru care Aparent. in primul rAnd. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. in aceste condifii.. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd.

ere pentru anrpii -i-Fi'=. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2).Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#..elei:ir . 11. conform schemei bioc ciin figura 1 . ?n cal. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0. Montajur.1a n a 7.x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti. ale II.E i stereo de putere.1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0. montajului. Tavernie!'. Este rorba de articolui ''Dublor de pu.. India.02 p. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# .c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '.IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9.: E vcc 15V rezistenla. ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig . # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. realizat cu un circuit timer de tip LM556C. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0.-.. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc.22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'. tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V. 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie.' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT .: " .e se propune.. La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.s .autor 0. Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4.

.: 0259-436.':Basegti? . ''r :r'' r '-. tel. ro .. Telecomenzi.: 0259-267 ..225..Primd"riei nr.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre.gelimbd"rului rrc. tel. 48. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str. Ai incercat la: . Fax: 0259-2IO.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA.N9.trioda. e-mail: sales@trioda.r I ioi - pag.ro .E prea scump? . Trafo linii.2.!i?.:#ai.782 CONTACT: str..'' r www.