P. 1
Tehnium 09-2003

Tehnium 09-2003

|Views: 2,922|Likes:
Published by Catalin Pancescu

More info:

Published by: Catalin Pancescu on Feb 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/16/2013

pdf

text

original

FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

. in cort etc. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah).2tf >1 60V Tr . ln funclie de schema utilizata. pentru amorsare ferma r : -. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6. de reguld. Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore.5A de la acumulatorul auto de 12V. lmi ad uc aminte cum. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare.).:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -. de obicei. Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. prin anii '80.5V). Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse. PPntru iluminarea maximd. dar acestea nu dau lumini suficient de bund. Oricum. ambiantd "de orientare'.a. dar consumd repede.r- minarea. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna.47 + 20w 2. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. un oscilator de putere alimentat la 12Vc. astfel de montaje.c. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp). de la ile sunt scumpe gi se curent. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale . Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd. Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda. fdld q pericli- : **. folosite in excursii._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o.un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). *2v.* ='. orientativ intre 1. intre 1.. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului.m. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc. Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W). care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. capetele pulin innegrite.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 .'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni.8A 9i 2. care debiteazd.d.. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd. (practic intre 10V gi 14.2A $ 2:: al gradului de ilurnira.

rul pe pachet de tole din fier-siliciu. Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator. intre 2 x 8.^re* .21 spire CuEm O. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj. tranzistoare uzuale. cu amorsarea fermd a tubului.Jasicd" gi sigurd. identice. de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S.4700 pF. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 .?rT. N2 N'2 .oNsTRucToRU t. gi toate au funclionht foarte altul.B-1 mm. cAnd se folosesc miezuri din feritd. gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. . imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I .4 mm.:-. pe schemd. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale.8 mm diametru). Dacd miezul x 8V . intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. Din fericire. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C.2A pAnd la 2\ IZV .09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald.adeseori 9r rypnlaj. Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0. Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT.ZA.permalloy).calitetii" I neces ard.J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.d e Ft Ei R2. in artibolul de fabricd. iar alimentarea condensatorul C1 de. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g. cAt Si datorita . deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). N'2. faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant. de genul cetor cu tuburiry "arse". scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament.. f simf itor randamentul. dar n. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince. este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum. -.t experimentat-o pAnd acum. secliunea sa poate fi chiar mai micd. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le.ittcE pAron p.3. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd . Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema).-FF .SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 .. ul.aq . dar in f inal am renunlat la el. F1. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului.pdtori. in plaja menf iongtd pe figurd. peisonal am incercat trei transformatoare diferite. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. care nu figu reazd. necunoscu- audiofrecvenld.5V gi 2 x 12V. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM.'+'€ -'*-' . pentru alimentarea tubului fluorescent TF. De (secliunile N2. realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare. Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e. iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. folosind putere unui transformator de refea.4A. in prealabil 2. Tr suficient de jroasd (minimum 0. Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle.0.cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). dar se cuvine sd precizez cd.

care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod.mi-an't realizat practic cele doua module . sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".i::cr rsi-lnl rcii ilsi.. cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr.itcr.4 I). rncntajuI sc suport neinflamabii f'.cl'r*nti. in serie {:. - 3A. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. strainfi.. de care nu am avut nevoie.i {irrt. Un astfel de potentiometru este greu de procurat. se pot mrinta gi alte tipuri. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate. Eviderit. in aces:i sr. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912.re.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare. rotruste cu cositor. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje. flr. Tf $au viceversa. jocuri de lumini etc.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac. Astfel. s{}vretrca. rie wattaj corespunz. izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei. acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri.rul la b'orn*ie. dupd care p:i.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati". Ca alternativa. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului. Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V). arnpleseazd intr-ur"l ir:c. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi. ca ata. saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir. orientativ in plaja 1()-. care este destul de greu.lr- 5A La nevoie. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). consum il*rechea de tranzistoare T1-T2. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd".cp. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z.rlimentarea (in regirnul tit. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat . am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj.c. irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon. A*a am si fdci-rt -. sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati.7$ nrryt? binp izciate. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida.5A. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. adresandu-rrr.t. intrerupatorul de functionare. Intr-adevar. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor.lr"ri. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. prirnui lucru de f Daca.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare.1r ss face prin cloua r. nrrldriiel'. respectiv triacul.ltr-rr' lrcuinr instabii.. fi regte. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala).fj ().Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-..Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}. curn spuneant. Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . dar poate fi ugor confec{ionat.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea. tlntpui functionirii.. din seriiie indusiriale de I0A/400V. amintesc dcar ca Si la firt$*i *. variatoare de tensiune. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac.' in "zestreiJ" personalA. In timpul funclicn&rii.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori .'liflilziti.1 cll precddere incepatori lor. cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. Ccnectarea externd la retea ?. pentri-i (dar sanatos) obicei. ile un iJs curent nr. contodd. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r.:r-l .te.2?--?. In fine. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor).a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste". Desigur. . siguran{d fuzibile gi consllffrator. montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple. respectiv cu triac.:. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator". re$fiec- iiv de triac. rssLlc.

I | 11011 ''r Rs {. gAscste ?n rn. la minimunr 5Ai25CVc a .iiori (maximLtRl 2A). iar !.+t+-+ai.. in srtuafiile tranzitorii.i.tffna tiittci air:fi:.r:rre de tensiune. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.l.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea).rzibila. cleoarece.*--* I comanda portii din tensiunae de retea. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste..1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de. ir-':icrrr. dar blr-rcate de D2. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea.15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.r.-.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2./-'\ I l--."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v. e Moduiele ntai au irt exterior ull i. aiei'tite.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri.i U*"'1't i. cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti".']t.-trrrte de masini si locuinte etc.e petiiru saii lJe .-. .trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. ter* :rn':.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O.*. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza. asigure desc.CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del . plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-.**<.--.JcLrrr electrcnice" arl. ceasuti etr:.*-l---l' li -i" -". precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr.rsil'ii.- iContinuare in pag... Condensatorul C1 -. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit. a .ii 1n dt++^L. dar tara rezistenta R3 in paralel... r ' SRL proiecteaza si produce: i-.*sutl teleflane f. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:.. .rcstt.:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' .-..riitate sau pr. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei. In fine.+. termostate sr ceasuri prograrnabile.. prin condensatorul C2. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 ..ix F'r. contoal. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -.'! -0. c'-rt'iall.*- deconectarea alimentdrii de re{ea.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I . *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3.:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l. '{. stabilizatr.

amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. din punct de vedere al factorului de este p rea mare. cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2.2KQ P.. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. respectiv R5 gi R6. lranzistoare. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. Schema reprezintd o punte de rezistente. respectiv R+). func!ionare cAt mai riguros egale. mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. Rezistenlele R3 9i R4. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului.entul indicator pe diagonala CD. Astfel. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | .pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. gr. cu lranztstoare complementare pnp gi npn.. instrumentul a 'e Q o f 1 . Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0. Se ajusteazd. Echilibrarea punfii se face fdrd. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd. vor fi icare in curent. 1 retugeazd ). se gi instrum. 8D139 8D140). g. ci doar un tester care com pard. ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). inainte de montare.100n 4. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final.5V 1. Com utatorul K se desch ide (poz. (qi unele betametre permit aceasta).zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 .in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari.

indicalie nuld sau aproape nuld . R4) gi de Polarizare pe instrument. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. din secundarul unui de relea. Cu polaritatea datd in figurd. in timPul reglajului. in aceste conditii (RS. comun. de 6-12 V/50 Hz. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul. nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. pentru redresarea la 50 Hz.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. Diodele sunt obignuite. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. Desigur. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. de exemplu. interpretarea citirilor se face astfel: mici. Dupd cum se observd. valoare ce se citeqte pe scald.D2= 1N4001.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0. b . de Preferat cAt mai liniard). Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale.R6). Tensiunea de alimentare este alternativd. Condensatorul C. Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. vom cornuta Pe 1 mA. doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C .5 mA) curent continuu. D1 .CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). luatd tatd figura aldturatd. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus.lranzistoarele au acelagi beta. evident.1ttF. Verificdrile se incep Pe sensibi- a . intreruPatorul torilor. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd. eventual orice cond itii de lucru. riguros egale doud cAte doud. Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2. eventual.5 mA. Deoarece. invers) trebuie sd fie.

ni. und5. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. rD . rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia.ot Cu alte cuvinte. se face in no.n. teia. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT.i"iiiur"ilb r. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . Pentru siuni alternative etc. frecventa. Se mai o forma de undd sinusoidald. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. Matematic Uef=i 1 2 qt. U1s redresarea. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative. la curentul redresor. la ^^":Y'.pulsatia. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd.: pentru tensiunea alternativd de relea. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd. Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. Spre exemplu. simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea). valoa rea efectivd. in urma acestui proces. dar la t = vsriabila tirnp. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e. Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea.). Urn. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada. dura ca gi tensiunea alternativd. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. valoarea maxima. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative.d"$. si anume: forma de perioada. valcarea medie. definit de o funclie matematicA. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-.. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof. Ea este caract erizata de gapte parametri principali.on: Um =l continui putsaiorie. tive. efectivd a acestora. 10 TEHNIUM septembrie 2003 .Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. T = 20 ms. ing. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control).i -am--ptitrolni-. ii alternative este lsatorie).

.redresoare cu tuburi electronice. La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare. ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con.realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex. astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) . Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul. Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi. de tip magind de curent continuu.redresoare mecanice. 9i anume: . sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori.redresoare cu dispozitive semiconductoare. ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). In afard de alte avantaje.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. cerea curentului electric. continue pulsatorii. perii colectoare etc. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric.electric.) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). de doud. . . ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic. Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). treptat.

regimul de curent continuu. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. la redresoare. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. diodele cu siliciu gi 0. gi anume 0. . Dar inainte de a-l construi. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei). Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . (bridge rectifier). Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd. Tn cazul nostru. este necesar a se face o precizare esenliald.ripple . fald de punctul median.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici.tensiunii continue obfinute foarte mari. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1.t t3 . iar la cealaltd D2. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive. La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. gi anume cd. redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. rectificate de diodele D1 9i D2. astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. "'"' realtzarea practicd a unui redresor. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. /2 . pozitivi sau negativd.. dimension area gi in final i parametri.coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. U do -+ tensiunea de la bornele diodei. deoarece se arde instantaneu. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . men!ionati in orice catalog de diode. indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau.ln + curentul nominal al diodei redresoare. FdcAnd o analogie mecanicd. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda. f Redresarea dubli alternanfi . iar pulsaliile . Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. trebuie sd [f 'l +. inseriate. Deci.2 V pentru diodele cu germaniu. Datoritd acestui considerent. o construclie destul de pretenlioasd. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz.redresor dubld alternantd cu punct median. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. datorita structurii intrinseci. Datoritd acestui fapt.

iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). O altd particularitate a redresdrii mediand (fig. Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1. debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). Fata de sernnul acestei alternan{e.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. se revedem schema de principiu (f ig. Refe montajului de redresare in punte. care admit un curent maxim de 1.Bdneasa din seria 1 pM. iar prin nodul 2 iese minusul. - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . In primul rAnd. Ea va "deschide" dioda D1. Dacd insd se procurd diodele. Mentiondm. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U.pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4.S. diodele D2 Si D4 sunt montate invers. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud. redresarea este bialternan{d (avantaj). facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. pe jumdtate (avantaj).R.In acest caz. doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3.p. 4). diodele din punte precis. Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . ra 4 (dezavantaj).Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. ciclul se repetd in mod analog. doua cu anodul la capsuld (DZ. Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. Ea va deschide diodele D4 gi D2. Mai N(-) M(+) etc.g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode.2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj). diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld).60v. Tensiunea alternativd U. de asemenea "deschisd". Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. tot tirnpul acelagi sens de parcurs. de exemplu.3 pM 4 _24ov. . D4).. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute.). debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ). 1 PM 4 .pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 .este pozitivd fald de nodul 1 . produsele t. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. 5). deci pozitivd fala de nodul 3.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3. 3 pM 2 i2ov.11 + 12. Dupe o perioadd completd. Rs. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. cie 3. diodele D1 gi D3 sunt blocate.

catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. ciioOa D1 se punte). D2 gi tive joase. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult.1 D2. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. insd.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. utilizAndu-se de tensiune. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari.gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. revenit ?n actualitate. Datoritd f"C diodei DZ. N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. D1 g. tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin.) gi mai mod curent.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc.). a tensiunii alternative de relea. cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie.j. AnalizAnd schema eleca borna B. figura 6. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. osciloscop etc. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin.ge.mentare inifiale. primeasda dubloarele de tensiune. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. prezen_ T . prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. practic. Prin SCH ENKEL. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j .) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . Atenfie. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). a constituit o preocupare con_ tinud a . iar sa 4000 v. [n mod practic. Ca urmare. marcate cu A gi B. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL.. Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. A qi qtus_ut la borna el s. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (. Concomitent.. insd. Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide. tefevizoare etc. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. gi mentale ante doud undade LATOUR.. proiectanfi'lor de' aparataj electronic.numeric. intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. ci este vorba de o valoare C1 Si C2.i ?4 pp un radiator. iar dioda DZ ramAne bf ocatd. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2. in c. ceptoare.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). vArf de' intraie. celdlalt radiator. 2Uin. Condenbatorul C2 . impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului.

Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C.-. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie. In aceastd situ- atie. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. in consecinta. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. in stare de conducfie. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie. Condensatoarele rem arcl. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C. electrice ale conectat la borna B. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. dioda D1 se afld in stare de blocare.. In Se menfioneazd. siune SCHENKEL.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. alternative Uin.41 Uin. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . Ca o concluzie generald. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin.. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. Concomitent. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. existd tensiunea la bornele diodei D1. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. In aceasta situalie. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. dioda D2 este in stare de blocare.1. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial. faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. cu valoarea de vArf Uin. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. iar curentul de sarcind mai mic. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B). rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. ComparAnd intre ele cele doud vari- . AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice.

la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor.01 2. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 . prin interpolare. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1.44 1 .12 / / 10 0.001 2./ / / 0. de iegire a acestuia. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. este mai redusd. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici.50 0. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R ./ 0.1 1 . de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului.rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare.zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari. acestora.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici. In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire. Se observd c6. maxim sritelor de mA.68 / / 1 .03 1. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1. in cazul unor curenli de valori mai mari. Se observd cd. unde in sarcind .96 .EO R/R a =0. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni.25 . Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs.R2 + (Nz. deci la bornele multiplicatorului. Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor.

F 0. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare). se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I. intervenlii diverse in montajul electronic.itrtc E pAro n Q. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0.r.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O.0 ltt. servind la descdrcarea lor.01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru.A\tF T It t- +5.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 . ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0. in momentul cAnd acestea se ins eriaza.. 540V z2op. Tot in acelagi scop. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF.co N srn u cro RU t. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 . se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui.0 1tt"F 0.0lpF O.multiplicatorul de 3000 V).

* curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. in ceea ce privegte amplitudinea. 1gg2 XXX .capacitatea condensatorului nal In. in farazi).1. Bibliografie ARPAD Ed. Tehnicd.ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd. Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic. multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic.tensiunea de iegire (V). . qp. multipli- C- 0. O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua .curentul nominal . Consider ce. 1974 NICOLAE BICHtR Magini. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice.ar€lte.F 10w 25KA 10w 450V 0.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune.01ttF 1 0. in urma parcurgerii acestui material. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare. formuld practicd de dimensionare. cu tensiuni mari. ofer constructorilor nostri o. acliondri gi autom atizdri. ?ffiator sau cfia. profesionist. Tehnicd catiilor includ alternanta. orice construttor de montaje electronice.' In C (F).F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 . 1980-2002 Ed. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate. '(A). astfel incAt. Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. .04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd.curent alternativ.01pF 1 O.Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- .01ttF 1 0. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare).

Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . noile sisteme 5. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. din '88-'89. nu consider vechile articole desuete . pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu.mult de informaticd. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6. "moale". A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. c. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).e este el superior Dacd. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale. aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. Vd muftumesc.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. Dar in ce consti efectul surround gi prin. ani posesorii de calc.oferd un sunet cald.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi. cred eu. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care.ulatoare se mulfumeau. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur.cu pldci audio. poate procesate lTD. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j .'in aga-numilii algoritmi HRTF.sd pard desuet. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. in doud boxe. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. . pe boxd. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. cel din urma iind mai ieftin. a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. 5+1. . Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare.dimpotrivd).

1. cu perforr^nanfe mai slabe). TEHNIUM septembrie 2003 ra 2.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - . la iegirea preamplificatorului. Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici. 1. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. pldci care se I. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator. In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!).FI. care nu 20 .1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd. dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu. martie 2003 al revistei. gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware.ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele. ultimd generalie. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. Revolution sau Audigy ll. Preamplificatorul . Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium.TEHNIUM PC Placa audio 5. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia. Montajul este ardtat in figura 3. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall. care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri.

iar C7 are 50 trFl12V.calitate.T ke. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale.. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj.003%. figura 5. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat.F -f 3_V/ps. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . respectiv Primele doud au un THD de 0. TL072 are 0. este I TL072 (disterminalelor.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. cu un zgomot 1OnV radical. de THD de 0.003%. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. 114. | . fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. respectiv in f igura 4). respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs. se vor manevra cu grij4. CB intre 0. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072. aceste integrate se vor introduce bund. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04. R1 3 intre 470 ohmi gi 4. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments. evitandu-se .2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r.ltl I L*T1EI5 l_ = 0. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge.0008%.Hz. NE5532. punerea prezentatd c4 10p F 13H B.tdrd..7 kf). ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps.5 gi 10 pF. identicd la OPA2O04.

Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604. BV/ps. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi.lO l-.-25V. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . Pentru Pout=20w $i f=1kHz. Este alimentat diferenlial la +. Agadar.vilt tt? rr t1 tuf ff. aga cum se va vedea.TEHNIUM PC 4700 pF.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t . ll . Se observd filtrajele de p-e. Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"". din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr.fiecare ramurd l. { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ .C. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??. care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit.si ptotijclie la temperaiurd.{D l-Jl= c4 .015"1"De asemenea.\r's fir. THD=0.a /.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului). 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W.C. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator.C.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor. (vezi figura 1). H6 2?h .i atiiidnUre.UF Ll+ MUTE F. Puiere suf icientd Pentru un sistem I . fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 .{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. vef i obline un preamplif icator de calitate. I FtnrEn I 2. sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". iar capsula cu pinii in figura 6b. Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V.lnh 1. Acest amplif icator e caPabil sd k I' .CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje. tarrrrt. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece. cAte unul pentru fiecare canal. 3UR 6 Home-Theatre. rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN.

TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat.8mm. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. Amplificatoarele pentru spate. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier. chiar dacd necesitd un oarecare efort. Punfile redresoare vor 4-6A. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. alirnentare diferenliald de +.2 mm. In primar. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . Se va acorda o mare grija traseelor de masd. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit.-36V . dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului. Montajul astfel realizat. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare. sArma va f i de 0.Banda de frecvenfe l BHz22kHz.AJ"/" TID . In final.-36V.lmpedanla de intrare 20 kCl .). publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . TL072. Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875. cu sArmd de 1. intrerupdtor general (poate printr-un releu). de 60W. tot prin intermediul unei foile de micd. indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. ing. fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus. Se mm. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj. martie 2003. OPA 2604 neliniare". Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian. doud la numdr. Intreg blocul ce conline siguranle. in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V. amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre.Putere nominald 60W .Raport semnallzgomot > 70dB . amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. woofer etc. de parcasd. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni. Agadar. Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. Datorite FET-urilor din final. celule de filtraj. Realizat corect. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 . cu atenuare la capete de 3dB . alimentat la 12V.lmpedanfa de sarcind: Sohmi .2 mm.0. se vor alimenta de la un transformator. mator.Tensiune de alimentare dubld +. ardtdm modulin care se 10). Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9.Distorsiuni: THD . respectiv B.

O solulie simpld este alimentatazicd. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 .t'---'1 '--t. Astfel. deci $i tranzitorul T1 este blocat. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)). un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj. stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa). iar in figuamplasarea componentelor. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld.5rns gi 9. limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate.3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim)..al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd. pentru a nu se produce^accidente.J ?20v i ) \l.. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2. conincdlzirea unei rezistenle. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu. acesta curentului torului. nefiltratd. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere. lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 . gi pentru tiristor). f iind pola riza'i direct prin R5 (1 . Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd.. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---.espectiv T1 . Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. 1 ). iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3.l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit. Atat de prag (6... !. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate).--r --. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. BC 107).*-a'"---.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului.t f'] r 1R5 rkg L^**1. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag . U rm eazd.. carea tensiunii de alimentare.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare.Bkfi) ' blocAnd de divizor. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului.5ms. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd. tranzistorul comanda tiristorului.. siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie ..Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie.-. al lui TZ. La aplilator sau a unei magini de gdurit. cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.

celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului.. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului.--I . Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. La atingerea senzorului O (oprit). validAnd iegirea de comandd a monostabilului. Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. In f igura 2 sunt prezentate . iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. realizat cu migcare. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. bilului (pin 4) este BC cat. Astfel.+-fr--o-fT.! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. avAnd consum foarte mic. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme.. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU. Jn acest fel. apare o tensiune ridicatd. condensatorul C1(2. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. comanda sa provenind de la senzorul de atingere. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. c2 2. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. ls L.r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. la iegirea AL este determinatd de valorile C1.*. iegirea comutd comute. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc. iar iegirea AL se conecteazd. Tn 0 logic. La punerea sub tensiune. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. 1).2nF). determinAnd blocarea porlii 18. de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. care comandd alarma. iit-i I po(ii .AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. mascheazd in tocul ugii.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. primele doud utilizate in montaj de monostabil. '. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj.{Ll i iiL. consum de curent de 10 pA. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. dar. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. dioda LED nu lumineaz6. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. oteia posibiliteil multiple de utilizare. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s). R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. deci este fdrd uzurd. mecanicd. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic.

1: F I L 'lswr ! ". sw' '*{ JI '* ""{. ? swr td 11 '-{i JI '-.I- j ca l0 &rt -t+T' t.dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[..i t I 0t Iil{ rlt 7.j rl r1t ..cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -. nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 .l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .{ Jil. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.[*1. rl i"n'H r''" H*. 1.lF tillrlF f_* il.Llot ! I .'{.I 1.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r.l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I . -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t. . q q I tI I I I t :.0 \H_.:.. L t J J I iltl IJI L_ d'. I T' tf IL t \' ol toll I t.ou I J I I H .rrr*****r. .0 \--{ ." ".ARHA IONERIE RII . ..l{ " ntiuur { br RI: ll 'i..l{t . / JJ tJJ..{ ilt IT l-I I I +y..1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{.? *.._J1 Y llr. - ott I il{. Jq..h ta : ru ff .. lu"l "J }'.0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r.tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | .1.1.

urmatd de 9. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. Astfel. iar celelalte pe OFF. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON.. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. din doud capsule de tip MMC 4013. iar iegirea O negat prin circuitul R1. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. iar prin D2. pentru prima cifrd (2. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. realizeazd cu patru bistabile D. D4 vor fi blocate. Alimentarea circuitului (fig. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. aclionate pe frontul crescdtor de ceas. f. D5. apoi 0 gi ultima BV. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. diodele D1. iar celelalte pe OFF. e \t U' tg € g. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. Schema este lJr J.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. tt E N tn f. prima tastd apdsatd este 2. activeaze bista- circuitul R2. dioda D2 se bloche aze. La 1 apesarea celei de a doua cifre. D3. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). C1. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. TEHNIUM septembrie 2003 2T . s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. de exemplu pentru codul 290+BV. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V.r rt I td ' se bloche azd. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. inclusiv . Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand.

0 logic.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$..'-ei L-#. in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd.AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i. - ..r f.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF. . 1 logic a acestuia. iar prin D5 resetul montajului.eqwd*B1. tJ ri . La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare. iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei. :':. incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T.j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. care la fiecare impuls de tact schimbd starea..f lll-. . [']'n* i'.' ri lri f'l'L. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5. uol[*._*]R. . iir?Snffi**6r. l*l:: al i a Trarrl !. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere.r.1 I.i{*iE5if#q$€..4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I .rs\ifaissi r.. Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 . normal deschis. legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. iar Prin dioda D6 resetul montajului. *Fl .l --4 trrr i *it**u--.-: H tJ''' l. circuitul integrat MMC 4013. dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile.i{. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie). care conline doud bistabile de tip D.ri. til l*l k 6 ".

in figura 1 . +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 . deci in schemd vor fi coneltate la masd. Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr .:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. intrarea corespunzdtoare se conecteazd. printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd. ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x..AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.

AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. in figurile 3 +i 3. K3).OCK K1 RESET r1 J. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. RESET. SET. CLOCK. in figura 2. K1 . J2. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. K2. circuitul integrat MMC 4027. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 . R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 .L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. J3.a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. care conline doud bistabile de tip JK. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027.K. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor. pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic.

h l..(..-l :l f:-_::I-- 4096. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri.{!' snd l.. iegirea MMC 4095 \.i i..1*1f[ '. La o primd apisare a butonului. i)r* tr* t c....-rl Eill nut t. 'i'o U rr ri tit Fi I: l. care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului. I ffnd L.-: 1". care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.r r1-*-!-r I r I..ffi . Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 . care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd). care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate. Singura modificare neces ard.-: f1 iO r-i L__ 8..I "uLs rlr Fr l----*. 'r . in figurile 4 gi 4.! i'.lrtrJ llJ i. llli *j sr.. I M... cu f unclion are identicd.i=---.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l.-: \: T t. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1. ..-' \-/ i'j ti . Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 .t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:. Condensatorul C1 (1nF-4.a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002.i l. conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia.*J rE--n Ied ffiFl ir r.7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare.t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul.-l i. . f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .ffi i..t l-'l tC td tC .AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F .-FGTI i. La lizatd cu cuitul Tn stare stabild. ... este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x .il.l'il) .flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{.l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.

MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri). melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri). MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt). figurile 6 qi 6. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2.J#J lg I ::l f-.n Frr l. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd.1rF :ry ?. H. care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri . intermodulalie sub 0.a.1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1.t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate.1"/" la puterea de iegire de 10 W. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii. la U e = 33 V.o ffl .I nJ L----*J I cJ [1 U [. condensatorul C2 se descarcS.ri (figurile 5 gi 5.al t5-1 io l*i i*. Dupd elibe rarea butonului. b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F. in funclie de necesiteti. Circuitul se alimenteazd. Toate schemele funclioneazd.7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 . cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd.-l f-5] 'ux [. determinand comutarea circuitului in starea iniliald. La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r. fdrd. un divizor rezistiv R1 -R2. figurile 7 Ei 7.$g' lg-.. cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V. respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.a. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic).8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . Circuitul asigurd distorsiuni de o.a).-t lr rl ns-I nn L*o*. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 . Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare). Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). +Us T ti u densatoru.t ****. Fl .AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12. a modifica cablajul.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2.

o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest.5rF tromagnetice gi ultraperformant.. cel ce-l totugi. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza..coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr. sd Ie prezinte.l l nivelul solului l'" "Ii. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . cu care. prin despre un detec' mijloace elector de metale o. acela de zare practicd. Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse". cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri. Sco pul .-'+l I I -*. ing.f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 .' -JF .

lntr-o ordine. poate istoricd.. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt. avAnd bobine diferite { constructiv. EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta. fnsd. in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. Sirnplu. pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de.ei varlazd. in do- brarea unei pun{l. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ). ?nsd.. trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2. Rro 10K fi Cro 0. A. trebuie sd fim atenfi |a. Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor. inductanla. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . printre f1 frecvenle minimi. av&nd t=1-Z kHz ).RC.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici. L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. Dacd. dar. . Dacd L1 este apropiqt?. Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal.amplifi^cator ). DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). p rincipiu lu i de functi0nare. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). gi ca parametri).$* un metql. L1 metal. dezechilicAmpului magnetic.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi.. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte.comori": DM cu varialia frecvenlei. dau "betei" r'lule. fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). sB aiusteazd.. frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . Cuplajul rnagnetic devine nenul. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. care inter- sale.ti. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at.

3-0. 2N245 (sau 2N256).fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A). Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz.4TG V Lr 'ln t f. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc.. N2= mixer. L1).CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi. este realizht cu T1 . schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ). N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#.:* ^:^ i. In igura B se da T*. iar T5. T4 iormeazd un amplificator de AF. Tranzistoarele sunt de acelagi tip.r- I. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire. datoritd slabei lor sensibiliteli. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul. scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne.6 mm.in figu ra . Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0.3 mm $i un diametru de 27 cm. {limentarea este stabilizatd la +5V. iar circuitul integrat. T3. cu un mdner lung. In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid.sv'-tI pn r.:'*:'r. Oscilatorul principal .417 ^^.*o'!. dar. in general. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 . l+ diametru de numai 5 cm. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ). N4= amplificator. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul. d. in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator. la acesta. sau echivalentul MMC4001. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b.'caie are in compunere bobina explorato'are L2. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. Varianta. un echivalent al lui gBO. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). 0.25 l. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l.x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI . $i | +J./ho' l'^:.T 1t"I deosebire de DM prezentate.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei.

intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu).*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique". ci numai cu . modifiiata de prezenla.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 . din leavd metalicd 8 n. 4-Revista "Radio" 811990. gat suport cu.-. care va fi tdiat pe generatoare.9olda pentru r.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0.i -prbtesional polibil.9:9il3llu .semnalului. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare.n qgnetici lOin cupru sau din. 6/2001 .5-i mA.f+fZdl Ei.7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl.$.atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru.mm. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr.r". SUA S-Coleclia "Elektor Verlag".i. ) Dacd frecvenla. Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics". care trebuie pri_nsa.=on".B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. aluminiu) .6 mm. iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3. circular cu diametrul de 2s cm. tdiat metale. cu cuart . 1 984.. cu 1.9K0 C7 1 C3 4. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar. 1 989. Mi!. Pentru d. f OO qi-r rOO kHz. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{). Rusia Germania 10-12 mm . cu indemanare gi. negativand baza.orr. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic.27.ei.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . se. con-feclionarea. pe un u?!r?.pi* din cbnductor cu diametrul 0.gB + R2 +98 foarte . bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei.O. acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 .r. nov' 2002. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim).ect v t . in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd.. a u$urinta minipuiarii.

htm">Links</a>&nbsp.htm">Prieteniimei</a>&nbsp.<ahref="prieteni. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.&nbsp.lastModified). &nbsp. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index. &n bsp.ro">Email:gabrielm @ go.<ahref="links.<ahref="index. Dreamwaver precum fi Flash .</td> <td>&nbsp.</td> <td>&nbsp. </td> <ld> &nbsp.<ahref="cv. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze. astfel.htm">Home</a>&nbsp. AceXpert.&nbsp. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .&nbsp.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage. ro4a> </td> <td> &nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp.&nbsp.&nbsp.htm.&nbsp.&nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.&nbsp.care realizeazd pagini web an imate.&nbsp. &nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp.in Notepad.&nbsp.&nbsp.<img src="gabi. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site".&nbsp. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web.&nbsp. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd . &nbsp.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go.&nbsp. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo.<itd> <td>&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.write("Ultima modificare " + document.

indes l'rtrn {."lat*ce crirr:rt* . links.De-tktnp\5 ite\.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>.htm index. Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele.i- Tsr-.ro.go.rol.r-h|esign jJab J t. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni.htm. trebuie sa-l g dzduili pe Internet . t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll.{ri}: irr r'. Am introdus gi o imagine .. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.ls Help .F0 -J f.. Atenlie. gramelor firmei Macromedia. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd.gj.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni. t-i.ffi - .if : neavoastrd. in director avem -i 2 J t uy Cotte. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus.ti':ili=i. urm eaz6.home. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET.t I'letProgram* Yhlail :H0M[. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate. al 5-lea figier: cv. flu toate ani- i:i*:i*. 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 . altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11.ps.'{edia J .iii i:. gi gabi.TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS.fiqier cu extensia jpg.tspr lRgie. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash.htm.t* J Agldress l'.design. TTltin r a fiio. . Atenlie. links. formAnd astfel un site.J. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare. pentru a crea o legdturd intre paginile din director. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site).'.ro .jpg.it:.ro si www.htm.htm. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd. : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:.

= rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. In fiecare pereche. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd . in dB. unde: L . solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. De aceea. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz. Pentru toate formulele prezentate. cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. se oblin 3 caracteristici de frecl. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere.pierdelda Tn inductanfd..enta complet diferite. adicd fH/fL . Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . a) Tn prirnul caz.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. Ele se utilizeazl. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. trecut) Aparent. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L . In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor.ATELIER Ing. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi.midrange cu con tweeter cu calotd. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. ll. O caracteristicd deoseb.4 octave. lll gi lV. Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. frecvente de tdigre de bazd. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter). Rrn = imp€danla difuzorului.woofer . se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. prezentate in figura 8. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave. Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi.Aurelian MATEESCU (Urmare din nr.(pierderile in inductor). Astfel. curent continuu.10. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3. Bullock. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. urmatd de mai multe amplificatoare de putere.20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. respectiv fH/fL = $.

2* fr l- zr*'fT 0.Zw r.-.2r* C -..r... 5 z 0.0862-Zr* T 2.2509 0. lll . 5 z L.f+ z o^o'u' L4 _w 0..1592 L1 = | 2.2* 500 .Z z* 'fT 0.1414 T L2- fr 0.2533 .n =zr*'fT 0.f_ rw 'T 0..1 59 2..-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 ..- L2 56. =# ' zr*'fT 0.27 83.1 688 L2 r.f rw 'T 0.Zrw fr 0.1009..1 1 04 L4 0..0912 Lr= fr 0.Zr* \-.zr* fr =0. lw 0.f rw 'T 0..2w -2 2.1 592 fr 0..0796 c2 =.=.f. 106 I ' zr*'fT 0. 592.f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD.2437..RILEY \.2122 'fT 0..450 RETEA LINKWITZ..r lJ...L A 1 0.- 0. . J fr aJ463...27 \vt -.I "r 0. a cl -_. f..1 fr 0.2 RETEA BUTTERWORTH ORD.2r* fr fr 2.. f.4983....2w A \/< 0. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0..1 246 T "l T t fr 0..L592..2336 "2 0.zJ 56..28 .2 ^| vr 0.-- zr* 'fT 0... 0.2.0702 fr T_ \/r t^ 0..1040 . .07 t 9 "l T fr 0.f. J 0..RILEY DE ORD.3 fr 183 .'....1 .1 194.3 T fr 583. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ .1125 -3 z .0844 L1 L I z* ..1073.3000.f .1000 .7723._ .2 C..3183 Ll= L2 0. fT T I-rZ - /..2387..2-.2257.1 \/{ 0. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^.0796.2* fr a\za -.2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.r c2 -e 0.. z. lw .ll 11 ^ aJ r25 u..JJ a.f-. -4 z.0912 ' zr*'fT 0.'. \-..0796 =# 0.2 w* f. ll c1 c2 0.4159..f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6. zWI L2 fr a... .2251.5 z . 0.3183 T .Zrw L1 Cz _ 0.2r* l- -1 -2 z . 0.2r* RETEA BESSEL c.2r* 11 \za rI t_..2* fr 0.ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD. L3 _w f.

2. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este . respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a .de ordinul lll d . modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul.3295.2034.L wl 0.07 0.3 251./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ ._-.2.f_I lw 0.. degi pare empiricd.1 1 L6.2-_.f-I lw 012255 =- 0. Zr* ^T a r1 a.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata). t-.07 :- 0.2__.L Tw -4- 0.Z__ -IW t^.1 578.09 I TW 4c 0.de ordinul lV icd un element al relelei.1079 ._. \.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan. [n acest caz existd doud posibilitaf i: .L wl 0. -1 J Z.2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.Z^ L I 0.de ordinul I b . lw fr 0.2235 \-/J Z. se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z.2294. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: .z_.2_.ATELIER f- \- r_.3 853 ' r1 Vn /' z.L wl t- 0.f "Tw ^T -. _w f_ I lw t^. .-) J Z..f* WI GAUSS 4. I 4gl -2 7 . 1524 .-.3253. _w L I I 11 \JA=- + z . Aceastd metodd. Lt _w f-I vn r-1 + Z. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 .de ordinul ll c . L I 0._ fT 0.2365 L3 0.0769 L4 _w aJ67 4. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate.

/T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. or. de mdrimea rdspunsului la znf-r. Referitor la prima cerinta. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale. Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme. 1zdB/oct. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. Rezolvarea are doud posibilitdli: . O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm).ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct. 2. 42 TEHNIUM septembrie 2003 . nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului. dar dacd se poate obfine acest lucru. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii . 1zd9/oct. de tipul gi panta relelei de tdiere. de frecvenla de tdlere aleasd. este de preferat. cu at6t extensia poate fi mai micd. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. L1 =. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile.000 Hz. 3. pot ajunge la un rdspuns corect. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. difuzor gi cablurile de legdturd. care le lasd pulin spaliu de manevrd. Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld. a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. .se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct.7.

S00 Hz. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare.04592* L2 _ 0.1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C. 1 : 0. refeaua de separare bste neoptimizatd. \. 10 gi 1 1). se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1. deoarece unii constructori le utilizeazd. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere.ATELIER Cu alte cuvinte. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz. t_.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2. dupi curn am mai spus.- 0.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 . ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2. vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi. Varianta a) Cr= f I 0. ' l5g0 ZH 'fM _ T. Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord. degi rdspunsut gst_e plat. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!.fM0.000 Hz-3.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz. Relele de separare serie.menfionat cd in unele cazuri.frecvenfd L-l _ r . La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in.500 Hz.000 Hz.

3 236 Lr _0. 0.0791 .v . la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr ..0.- - r 0.* 'fn' 0.a233.3 128 r L1: 0.o98o Z" 'f*.0995 2.r I \:r ^ 0. -22 . I 191 . _1.0831 .ZH fH Z*'fM 1.0248 Zno 'f* r 0.OJ32.2546..0788 Zt'f .frrn r 0. ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0.0221 ' Z* 'f* a.3211 .061 r rfM0.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.2H fH .3046 .r ^ + 0.1 dB ^u -6 0.21 +f t^ ' a- 0.2126 t-t r of l-l r 0. L3 0.148 t\zq ^'.45 dB Zt'f L^ -a3202.2M fM zu'f Relea de ord.-_1 o._1 0.) ZM 'fM fu r _ 0. \-"n o.0291 .3459 r ut r 0.9320 .2129 ut'f t A.0788 r t- Zn' fH "t 0. lll (trece-tot.85 dB \-.2.ZM T[inch] fM () ._ 0.0683 L.ZM L'.0665 .r 0. : 11 \-..1 \21 L.dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2.09 13 .2.ZM fM _0.zM L. 1 190 . polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.0145.__.ZL Relea divizoare Relea de ord.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .0598 .zH -. Z.. -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.07 ll. ' t_.._. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 . 395 1 .1 '+ fM v< t\:o ' ^: .0254.4285. L 0.ZH fH ^' \vr 0. r t_1 \. L. _ J fM c 'r t^ + \-.297 6 \-/^ t_. 1592 fL . _ 0. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.ZL +fL .s f.Zno Lt. 1138 ' r ut r u2 0.. ll (cu inversare de fazd.t .t \zr __.2586..ATELIER a\z.1 \vr 0.a791 ' ZH 'fH 0.2* t^1 0..0768 Re[ea de ord.3211 .ZL fL a3442 zH'fnn 0.fu t- \zr . lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1. ' t^. r l-t 0.5o7o L ZM 'fM r LJ.ll9l fH .r + 0. 'f" Lr _0.zM fM n t \zr 1 + 0.2L fL a.2* t-.3202.

llgg.3799. IV (trece-tot) (_ o.0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.26TJ .2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .0966 . 1007 .2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55. _ fM .1 0.zL _ 0.2ggl fL fM \-rt t_. 'fr0.1502.3 112 ZM 'fM r _ 0.ATELIER 0.0848 zn 'fH 0. _0. _0. 1004 .634 . lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2. Refea de ord..0253. \/< '' a. 1696 r _ 0.zH fH f- r_.zn Lt-t r -z 0.zM fM f\: L4 _1.r t' 0. LM 'fM 0.3 843 zM 'fM 0.ZM uA L6: -.377 4 ^ L.zL fL Varianta b) C0gtig = 2._ ' I 0.'.2523 . -' 0. ' t1 tVr 0.2927 ZH fH t- \/< t-.4469'zn f- \vr .1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O. ' | 0..2224. . u6 -._. r zM 'fM L.70 i8O.zw L.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.2L fL L6 c6- 0.07 65 L3 _4.0 162 f- 11 \*-.f.2l3o \.2M fM Rm ZM 'fM b co: C.2M fM o L. 3395.= 0.28 dB -6 T _ 0. 2lg7 ._4.0849 ZH 'fH 0.445.o r: zr.21 fL Refea de ord.0728 ZM 'fM 0. I 158 ZH 'fH r _0.9667 ZM 'fM r _ 0.2227.5 934 . + 11 0.84 dB fE l\- _.99 dB t1-- tva ^r ^.zH -t-t -r-J t\21 t^.2M -:"fM r '? _ 0.0294. t' Z^'f 0.0852.2M fM ZM 'fM 0.347 5 ZM 'fM 1.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0. L6 11 r V1 0.423. 1695 Lr 0.068 ZM 'fM L4 _0.567 L1 .093g .ZM _ 0.zL L'5 t.0884 zM 'fM 0.2127 _4.' Zt'ft L8 *0.

Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. CircuitJf-nrc (fig. Z fif. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti.i oiioritd inductahlei bobinei mobile.2J3. Z Jz Znfr. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd. Z 27tfr.valori de cAte 0. ristici de frecvenld crescdtoare.retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf . numit Ei filtru d.Z Z Znfr. Z Znf Znfr.. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. f+] .poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd.Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr. "readucerea lor Tn front".o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf. - . elimind efectele .. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori.2M fM rol de transfer termic. pentru care este /2.1).1503.5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit.Z T LJA .frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m. difuzoarele midrange gi tweeterele au o .0490. J. tweeter cu con Sau calotd). v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2.l04.. tittru care podte ti proiectat p.b) L .idrange.i.21 fL Zt'f t 6 dB/oct.ATELIER rare. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare.Z Unde: fa. -Oupa cilm am precizat mai sus. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a. in caz contrar pot cregte Rc cu.2 3. b) Atenuare 12 dB/oct. eficien]d superioard woofereior 9i O. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei. o modificare nedorile . in general._.relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni .impedanla difuzorului calculatd releaua.g tej-ett!. iiino neces ar6. Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C . Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.0. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- ."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. 12)..0569 L7 _0.. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq. acest circuit inmoaie asprimea emisiei.2 (frg. Jt Znfrr. cu aspect de cloPot.2515 zr-f . importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a. 13).relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii.ZM fM nu au ferofluid. T b3 . La calote.zM fM 0.0178 ZM 'fM L6 _0. de compensare gi borectie. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 .n ^ugeastd cauzd..3 4. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr..2983. 11.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1. .0799 ZM 'fM L4 _T. o \-o L8 _0.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter.datoritd reactanlei inductive a bobinei. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat). dintr-o eroare. in cazul utilizdrii unei rezistente serie.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori.rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i. 0.+ Znfr. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. (fig. poate apirea la frecvehtu de tdiere.2L fL . 14).eltru orice tip. Circuitul TC.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.03003 1t 0.02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?. In c.7 8.a) Relaliile de calcul a) Atenuare .J. (fig.r...azul wooferelor.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi.formaioin inserierea celor 5 componente. ale caracteristicii. (Continuare in nr. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"). (fig.

aproximativ 8000 'ore. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( .30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0. Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm.2{l. doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate. cu trei Tnfdsurdri. care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. cu puteri ?ntre 15W-36W.5rnm apror.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 .ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire.I+ c0 3. du durata de viald mare.

90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. in spectrul ultraviolet. condensatorul gi droselul. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. deter- scdzutd. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. curentul prin tub cregte. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim.3pF-1OpF I 400V. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului.. TEHNIUM septembrie 2003 48 . autoindusd mare pe bobina L. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. el fiind limitat doar de inductanla L. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3. circuitul electronic rdmAnAnd intact. obositor pentru ochiul uman. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). gazul din interior se ion izea zd.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. acestea se incdlzesc ai emit electroni. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3.5mm aprox. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei. deci gazul se de-ionizeazd. In urma descdr- montajul recuperat. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. 2-0. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. normal a deschis. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul. suficientd pentru am6rsarea tubului. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. dupd ce s-au eliminat starterul. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic.

frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. BUL 89.7nF-3. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. La pornire. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. cdnd tranzistorul este saturat. Cz din circuitul conven!ional. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. fiind mai micd.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd. La punerea sub tensiune. tranzistorul se bf oche azd. C1. [n aceastd sarcinii stocate bazd. C3 gi R6. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. acest injecte azd. Circuitul de start este realizat cu R8. rezultdnd un licdrit de 50H2. tubul se com- funclionare normald. reduc pierderile rezistive gi gabaritul. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind.2kV.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. lui. BUL 510 in capsuld TO-220.gnF) din circuitul oscilatorului. dar suficientd pentru luminos. care este finut in funcfionare normald. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd. ?n supratensiunea este mai micd. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 . curentul circuld prin transformatorul T1 . BUL 67 .2-0.. de valoarea condensatorului amorsarea tubului. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 . deci Si O datd pornit. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. determindnd gi un consum redus. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. inainte de rezonant serie constituit din C1.$rrn aprox. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1.r. TEHNIUM septembrie 2003 49 .

7 = 16. DF = divizor de frecvenld cu N. MX1 . = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110. Cum B = 27.405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz.405 . gi acesta trebuie procurat.10 .965 . una cAte una. Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru.7 MHz sunt foarte rdspAndite. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. uh divizor de frecventd cu N = 100.^$.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete.10 . putem selecta toate liniile spectrale. AFTB .405 .8. aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz.44 MHz.44 .npl relativa cornp.7 = 16. funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO. Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!. componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2). Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit). Intre doud frecvenle fs adiacente.272 yts.ffiixer aditiv.(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd. EF = etaj de formare. deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori. astfel ca fi . = cu f recventa .(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu.44 = $1 . ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!. Dacd fg = 1MHz. este necesar.265 MHz. Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. 50 TEHNIUM septembrie 2003 .1 85 I 0. din intervalul fsm fsM. deci. la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . Se poate alege ti = 1 ps. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 .965 :27. La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes.26.2. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28. ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. Variind fh intre fhm gi fhM. stabilizate. se obline prin reglajul continuu al unui VFO. ti<1 cu VFO MX2 -.965 = 0. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs . de la iegire. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. dintre valorile fsm gi fsM. in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26. fhM = 27. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. $pertrala nale armonice. de reguld.ct. frn IsM bilitatea datd de ORQ.705 MHz.amplificator de tip FTB.mixer substractiv.

7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare. P-portocaliu. este avea alte aplicalii generale. 10 2. P = 44 33 330 7 >2. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10. s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie.C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda. detectorului treculi in tabel sunt: f . precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. cu contact punctiform (metal semiconductor). Dar nu de sticld.75+3 R=rogu. Tn comutalie etc. Afte diode. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). c pF R altfel de marcaje sau indicative.V=verde.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. C In acest tabel. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. cu contact punctiJorm. G-galbeni B=bleu.7 20 I 500 0.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu).7 semnalului modulat 33 330 1 0.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 . pentru detectoare de ampli- R. A= i I I Ml 13 I =Cehugiu. V1 AA1 19 14.5+5 34+60 ie.7 MHz. Tl = randamentul detecliei. gi nu sunt indicate pentru detecfie. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb.

de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT. baz6. foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . dacd nu existd u1g. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. Circuitul bscilant din colector (L.. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. intrarea este Pe emitor. j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. sintetizoare de irmele de specialitate. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid). tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer. Aparif ia oscilaf iilor pe fre.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5. Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. Dacd la disparilia semnalului de intrare. Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. Cg . insd.t= 215. sub forma unor circuite integrate care sunt. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. stimulatd. este c5. c€l de iegire persistd. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN. foarte simpld pe frecventa fOUT. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor. in prezent. adicd nu existd UOUT. necesitAnd un singur iranzistor de RF. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. respectiv 3.

2E = 2V. UCU = 0. dar sunt. atenfie la reglaje (Cf .. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN. Capacitatea totald de acord: t. nestimulatd.A7.s de decu(cera- mice) . C2 = 10 + 22 ytF (tantal). dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor.7 pF.LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz.9 GHz Ei CC3O =_1 .U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. Poate In privinla reglajului. s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10. Alegem: C3 = 4. Deci.6. . R)! Ca un exemplu. E = 10V. R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT). CEBO . se C2 = 2..47nF 1735 care ft _are = 0. C = 2 .5pF. UfU = 0.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0.2 pF:9CEO. Tntre ele). cu aer. CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC)..8E = 8V.7 _pF > Cf gO. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1. E drept cd sunt voluminoase.o . gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .. Alegem tranzistorul pF. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 .5.^ E-U. ceea ce nu e corect. Cr+C. C6 = CT = 10 +.lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b).2 pF.t trt6= t = 1 kg. ceea ce nu e pufin.s mm din aceeagi sArmd ca L.5 . R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi.. pe un mandrin O 3 mm. se regleazd.4 + 0. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0.^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b. lc = 12 mA. tnm). lungimea bobinei S.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

i. "c1"bi "c2. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri.. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d. magini (subansalmbjuri). LdsAnd rotorui tiner. Bihor. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri.1'. el tinde sd ocupe pozifia din figura 1. Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry.!ryiner.A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig.. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea .. proaicaia indiiri..lAdiro'inn in. vom constata cd discul se va roti cu un unghi .titor. g).mecanic gi am domiciliut in Alegd.i'""{iitiii"rt"rd a tor. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4".:"h.r. jud.A. sd considerdm acelagi rotor (fig . in sens opus centrului de greutate (IG" .i.i.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.'.'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr.).t. .irye. sugt.' (este dezechilibrat). Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static.. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio... la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig.gitor..Rc" fala de centru.li. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 ..-ceptaiii6. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I . Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 ... datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar. Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa ..i.rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r..meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. Dupd cum se gtig.. este rT I volante etc. in pi999r9a i91 de. 1).:turbinele ventilatoarelor. Axui . Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro.

discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia.spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. a). . calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig. pentru rotorii la care D/l lungi. astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri. acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or.tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax.ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). 58 TEHNIUM septembrie 2003 . ig. 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me". Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6. Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. la TntAmplare. 2. Condilii tehnice . ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis. .MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc.AUTO . .

sd se roteascd impreund cu rotorul. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. timp sd poate rotor. Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. s). Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u.unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. in care M = masa rotorului.deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A .. permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil. xG gi yG coordonatele centrului de greutate. Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 . rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. G = centrur de greutat-e. adicd am egalat unghiurile A = B. ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor.AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" . Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". in cele doud plane "P'l " gi "p2". dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2".m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 . Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. Tn vederea echilibrdrii. masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. ' denumite mase de dezechilibru .

deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc . "2c".Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc". MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . "2" se pot mdsura efectiv. funclionare. conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie.f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant . 60 TEHNIUM septembrie 2003 .4.fr. vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult). Rc" . in funclie de magina din care face parte. care este in funclie de: tipul rotorului.AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c". Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild.Me1*Re1. prescripliile proiectantului etc. avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. Conform standardelor. turalie. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". de la G 4000 la G 0.

M = masa rotorului Kg.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2.j o.5 2 1. I I a-rt ce regim "n".so 3oo 6ooe5o.roo 3ooo lSco0.s fi5 3. O.6 3. unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .3 ' 3 4 12. al inimii de antrenare gi al unui motor electric.5 specif ic / M.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2.9 0.* 12. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.2 0.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \.cg c. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1.i25 c. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.63 nc:J \rf r 0.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31. 60 tt. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare.i6 c. $tiftul filetat canalul .5 ? 1. ro 160 F l?5.. c4 -.5 bto xB H 6. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.25 1-omigcare c. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31. s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i.4 0.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. Rotind 0.25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal.5 fr loo fr 80 0'4 r16 . bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1. rezidual maxim "9". C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0. mm.6 l. in fo'x I 6.

trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile.lFax: 01-315. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f). cu tranzistorul 2N2222.aluminiu.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op .55 . care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz .fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri . In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de. care conline relativ QST nr. Amplificarea receptorului paate atinge 100 000. cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz. forrna sinusoidald de la ie. In locul circuittlpanoul frontal.pcnet. lui C 1 C' va-. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg. care sunt mai ugor de procu. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se .tTk i. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente. lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. Viorel Alexiu. . B.r{ 13r: .ro www. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B().c.qsl.5 V legate ?n serie. Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz.ire capete distorsiuni.9/2000. propuse ?n schemd. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. 1BV-. Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V. dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung.22-50 .P. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului. cd de A 0. squ cel mai simplu din placaj de lemn. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii.2AA Hz 2000H2 6. Receptorul a fost -cgncePql . de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd. cu reacf ie.. direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj. C . pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului.n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display.cele de 35 V. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\.16 . Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz. iar gas..poate fi bonstruit din tabld de aluminiu.RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti. Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului).iul . este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva.1 5 mm. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . legatd la ntasd.loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd.rat decFt. Dr.rezul^ta {*ux/fmin : ] li. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd. ing. D. MicgorAnd'vd. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd.

sau se vor lega doud diode in paralel. Se recornanoa '. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3.dz l(45.ffiO. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0.r€ Cl2 -E'.5 MHz (cu condensatorul inchis).ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph). Se rnai mdregte lungime.r € 3e cca 2 cm. se va alimenta aparatul o mijlocie.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W. probabil nu a fost legat bine tranzistorul. ffi / . r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal.446 mH. In acest caz vorn avea L . Vom lungi bobina la 2 cm. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L. prinTntrerupdtor.9 cm. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei. care se gdsegte greu. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1. la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum.nz . d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului.5 MHz inductanla necesard. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1.93 mH.8 mm diametru. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline.72 'd + 101 . Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP.-- n L \r (-\- at .0O0. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7. Se vor verifica tensiunile. cu izolalie de email. s€ va utiliza T" J-.0S. inductanla bobinei va fi 2.6 cm. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2. micgora pAnd Ia disparifie. | = lungimea bobinei.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|.a^bobinei la 2. Formula de calcul a inducUrm eazd. Se va verifica func!ionarea reac!iei. L = 253301(f2C) unde L = mH.51 spird mai sus.1 1l*10c3. atc. Diametrul carcasei este de 25 mm.93 mH.5 MHz.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t. va fi de 1. reaclia func{ioneazd. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss .8 mrn.or 06 fN{o0r. 14 gi 1B MHz. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. a fost inversat colectorul cu emitorul.2. ugurarea acordului. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare. Conductorul folosit va fi de 0. ll-1. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF. lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. rdsucite pe : i ng. cient. iar lungimea bobinei de 16 mm. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei.966 mH. pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului. care este aproape de valoarea cdutatd.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. 10 de .|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0. capacitatea montajului. Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului.. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0. oscilalie. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T.103 rnH. satorului variabil gi de capacitatea montajului. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii.2 cm gi vom avea L = 1. dar va trebui modificatd gi bobina. Cu 13 spire gi | = 1. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv. C=pF De exemplu. Bine pus la punct. De exemplu. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie. De exemplu. f =MHz. Diametrul mediu va fi cca 1 . Dacd ffu.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH.\ -t-. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2.

.. iar tu ne trimiti. Tnsd. ing. aici la redaclie. in prezent. puteli cu 5 frecvenle audio. Din nou vd urdm succes in. ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 . (Hong Kong). Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. asta e. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor. scriem scrisoare! fond. teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. Cititorii pot cere pentru unele detalii.. 75. tel. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia"... RomAnia contribuie cu. BucuregJi. "supraviefuiesc" gi ele cum pot. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp. La o distanta de 50 m. Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0. Noi. cE toate celelalte fabrici. Vasile CIOBANITA. In fond. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. De exemplu. noi..3 mm cu aer. in de amatorism.. care.. vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de. o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS".thai- INTERNET. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. forfa de muncd (mai ales). pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari. pre!uri mici) in domeniul electronic. Nu ti-o recomanddm totugi. Tnainte de a intra in.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). RomAnia nu mai poate. Dar.. semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz)..1 Mullumim pentru urdrile fdcute. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale. ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg.. limba romdnS. M ullu mim pentru felicitdri. in "lupta electronicd cu lAnlarii".com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. te pofi adresa 0.SERVICE TEHNIUM". folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti.INTERNATIONATJ' RC. 9i toate acestea. Nu existd. sumatoare de electronicd". la redacfie. In orice caz. nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). o singurd prin difuzoarele computerului. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . dv. emise alungd lAnlarii. intr-adevdr. In ce ne privegte. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. sd pro- Aurelian LAZAROIU. deja). Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul". Tn curte. aud io OO1 nu trebuie autorizatie. Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". iar in colabordrile cu investitorii strdini.. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". ME este un ware. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. care este schema cea rnai eficientd. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . mugtele gi chiar gAndacii. I Augustin STANCU Rm. un tranzistor. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd.

cod 77538. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd.Cdldragi t . intensitate pe care . curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. str. Andrei CIONTU (Urmare din pag.gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. din Bucuregti (telefon 07224388 82. bineinfeles. Bl. tranzitoriu. 674. an ll 1970-1 994. Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. lonild Hrisanti nr. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). avAnd puterea maximd de disipalie de 1W. al doilea care merge. primele pe care reusisem sd le procur. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. 1. 160..com. echipatd cu trei tiristoare. 6. Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". Ap. cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U.77 . In principiu. Str. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea.. Mitreni. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. de pildd una de tip PL 122. solicitd ZENS BAND"). Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. Rubricd realizatd de dr. Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii.. primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". B-dul luliu Maniu nr. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). tutian PosrAvaRU. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i.chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general.PO$TA REDACTTET citdri".. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". ffi?rcate sugestiv. dacd il ai tizicl regti. ?fil introdus-o imediat in prizd. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). iarnd fiind. Str. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. 25. Botogani.100. iti mullumim). P. Tecuci. Bl. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. I Mihai SUSA NU. Sc. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. Box 22-50 R-71. 38. unul dupd altul. Ap. Tecuciul Nou nr. 21 . ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. iar firele de conexiune externd. 13. r Daniel ARON iud. Sector 6. G 1 3. In primul rAnd.. Nafionald nr. Tecuci. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . Pentru mai multd robustef e. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. adicd pAnd la cca 2A. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. 166. bineinfeles. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost.O. diferit de la un montaj la altul. care mi-a reugit foarte bine. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia).5. sunt "!esute" prin placa de montaj.. Et. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. iar tiristoarele au cedat. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". In principiu.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. Sorin-$tefan GUTE. ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. ing. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). intre 26965 gi 27405 kHz . mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. P gi P'. solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). "marfd".

cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA. aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2.1iooow) I I N O.li r i'4i< r r . Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). 66 TEHNIUM septembrie 2003 . f. datoritd redresdrii in punte. rdcirea pieselor. in primul rAnd. i t r. in aceste condifii. aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard.. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2.. In schimb. Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. DZ mare de tensiune. Degi este strdbdtut de un curent modest. spaf ierea ugu reazd. nu vertical. Tn incheiere. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple. suntem datori sd preci zdm cd ambele module.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. motiv pentru care Aparent.. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ). fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. prins in guruburi pe placa de montaj. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. P fi. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A). prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W).1. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U. i.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei.. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3.tJ. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile). Oricum. $i Tn cazul acestui modul. dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4.

. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0. ?n cal.. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i.ere pentru anrpii -i-Fi'=.IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9.: " . tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V. Este rorba de articolui ''Dublor de pu..' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore. realizat cu un circuit timer de tip LM556C.x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT .1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0. ale II. ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig . autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'.: E vcc 15V rezistenla. montajului. Montajur. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2).1a n a 7. # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# . Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4. 11. conform schemei bioc ciin figura 1 .02 p. India.. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. Tavernie!'.e se propune. 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie.c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '.Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#.autor 0. La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A.-.elei:ir .E i stereo de putere.s .

48.Primd"riei nr.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA..782 CONTACT: str..: 0259-436.!i?.: 0259-267 . e-mail: sales@trioda.N9. Telecomenzi.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre.'' r www.ro .r I ioi - pag.':Basegti? . tel. Fax: 0259-2IO. Trafo linii.trioda.:#ai. ''r :r'' r '-. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str. ro ....225.E prea scump? . Ai incercat la: .gelimbd"rului rrc.2. tel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->