FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 . care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd.c. in cort etc. orientativ intre 1. ln funclie de schema utilizata. Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W. care debiteazd. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului. ambiantd "de orientare'. Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei.a. lmi ad uc aminte cum. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse.8A 9i 2..m. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. pentru amorsare ferma r : -. de la ile sunt scumpe gi se curent. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. Oricum. dar consumd repede.2A $ 2:: al gradului de ilurnira. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub. prin anii '80. (practic intre 10V gi 14. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. capetele pulin innegrite. folosite in excursii._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale .'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are.:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -. Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda.). dar acestea nu dau lumini suficient de bund. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi.47 + 20w 2. Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W).* ='. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd. astfel de montaje. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni.5A de la acumulatorul auto de 12V. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore. intre 1. fdld q pericli- : **. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. *2v. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. PPntru iluminarea maximd. Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii..un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc.r- minarea. un oscilator de putere alimentat la 12Vc.5V). acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g.2tf >1 60V Tr .d. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah).coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz.. de reguld. de obicei. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp).

pentru alimentarea tubului fluorescent TF. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. ul.3. identice. f simf itor randamentul. realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare. N'2. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori. dar n. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii.4A.permalloy).cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). secliunea sa poate fi chiar mai micd. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj. folosind putere unui transformator de refea.4700 pF.. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd . faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput.4 mm. de genul cetor cu tuburiry "arse". iar alimentarea condensatorul C1 de. peisonal am incercat trei transformatoare diferite. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 . pe schemd. in prealabil 2. gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului.oNsTRucToRU t. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le..09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). -. Tr suficient de jroasd (minimum 0. necunoscu- audiofrecvenld. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g.2A pAnd la 2\ IZV .t experimentat-o pAnd acum.ittcE pAron p. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM. Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema). in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului.d e Ft Ei R2.aq . dar se cuvine sd precizez cd. in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator.SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 . este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I . pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor. De (secliunile N2.5V gi 2 x 12V. gi toate au funclionht foarte altul. intre 2 x 8. care nu figu reazd. cu amorsarea fermd a tubului. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord. Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle.adeseori 9r rypnlaj.Jasicd" gi sigurd.-FF . cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal.:-. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). . cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0.21 spire CuEm O.'+'€ -'*-' . caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. Din fericire. F1. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince.ZA.J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.0.calitetii" I neces ard.pdtori. in artibolul de fabricd.^re* . se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant. Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt.B-1 mm.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2.rul pe pachet de tole din fier-siliciu. cAt Si datorita . tranzistoare uzuale. dar in f inal am renunlat la el.8 mm diametru). cAnd se folosesc miezuri din feritd.?rT. N2 N'2 . Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. Dacd miezul x 8V . in plaja menf iongtd pe figurd.

7$ nrryt? binp izciate. re$fiec- iiv de triac. adresandu-rrr. dupd care p:i.cl'r*nti. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte. contodd. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V). se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica. pentri-i (dar sanatos) obicei. cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac.a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste". jocuri de lumini etc. A*a am si fdci-rt -. din seriiie indusiriale de I0A/400V. ca ata. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2. irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei.lrrand aceasta valoare a rezistenfei.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati. s{}vretrca. orientativ in plaja 1()-. arnpleseazd intr-ur"l ir:c.te. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor). resp*ctrv mcdelul de triac tiristor. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac..Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator". nrrldriiel'. Desigur. fi regte. cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. siguran{d fuzibile gi consllffrator. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. rie wattaj corespunz..cp. Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti. respectiv cu triac. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. curn spuneant. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple.i::cr rsi-lnl rcii ilsi. Un astfel de potentiometru este greu de procurat.. Intr-adevar. Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori . saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii. flr. in serie {:. respectiv triacul.fj (). - 3A.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri. ile un iJs curent nr. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.t.itcr. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi.lr- 5A La nevoie. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r. rotruste cu cositor. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate.2?--?.4 I). rncntajuI sc suport neinflamabii f'. rssLlc. amintesc dcar ca Si la firt$*i *. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat . dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat". sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. Astfel. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod.rlimentarea (in regirnul tit.5A. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi..lr"ri.'liflilziti. este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii. la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd".rul la b'orn*ie.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. In timpul funclicn&rii. In fine. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. dar poate fi ugor confec{ionat.:r-l .ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO.mi-an't realizat practic cele doua module . am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare. se pot mrinta gi alte tipuri. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati".r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). care este destul de greu. prirnui lucru de f Daca. am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare. intrerupatorul de functionare. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. Ca alternativa.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V. tlntpui functionirii.ltr-rr' lrcuinr instabii. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA..1r ss face prin cloua r. de care nu am avut nevoie.re. Ccnectarea externd la retea ?. Eviderit. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr. Tf $au viceversa.' in "zestreiJ" personalA.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir. strainfi. variatoare de tensiune. .1 cll precddere incepatori lor.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea.:.c. in aces:i sr.i {irrt.

cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti". in srtuafiile tranzitorii. In fine.'! -0.1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de. la minimunr 5Ai25CVc a .J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O.*- deconectarea alimentdrii de re{ea. ir-':icrrr.- iContinuare in pag.l.e petiiru saii lJe .ix F'r. *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3. iar !. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -.--. r ' SRL proiecteaza si produce: i-. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 .. Condensatorul C1 -.+. asigure desc.rcstt. ceasuti etr:. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2. prin condensatorul C2..trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2.*.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei.. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza. dar blr-rcate de D2.i. aiei'tite. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti.15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.*sutl teleflane f.+t+-+ai. '{..ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v.*--* I comanda portii din tensiunae de retea.-.-trrrte de masini si locuinte etc. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-..rsil'ii.-. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea).r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit./-'\ I l--.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I .i U*"'1't i.r:rre de tensiune. .riitate sau pr..rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r. precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. .:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale.-. stabilizatr.r..tffna tiittci air:fi:. cleoarece. a ..:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l. plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2.**<. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ. I | 11011 ''r Rs {.JcLrrr electrcnice" arl. ter* :rn':..:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' .iiori (maximLtRl 2A).CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del . aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste. e Moduiele ntai au irt exterior ull i. contoal. dar tara rezistenta R3 in paralel. c'-rt'iall.*-l---l' li -i" -". termostate sr ceasuri prograrnabile. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h. gAscste ?n rn.']t.ii 1n dt++^L.rzibila..

8D139 8D140). ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd.in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari. lranzistoare. instrumentul a 'e Q o f 1 . pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final. se gi instrum. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. vor fi icare in curent.5V 1. cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. (qi unele betametre permit aceasta). Echilibrarea punfii se face fdrd. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof. Astfel. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu. respectiv R+). in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . Rezistenlele R3 9i R4. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. g.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | . 1 retugeazd ). cu lranztstoare complementare pnp gi npn.100n 4. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare.pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. gr. Com utatorul K se desch ide (poz. Se ajusteazd.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 . cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. respectiv R5 gi R6. func!ionare cAt mai riguros egale. Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0.2KQ P.. ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). Schema reprezintd o punte de rezistente..entul indicator pe diagonala CD. ci doar un tester care com pard. inainte de montare. mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului. din punct de vedere al factorului de este p rea mare.

Tensiunea de alimentare este alternativd. care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. Dupd cum se observd. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd.1ttF. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . pentru redresarea la 50 Hz.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0. b . evident. Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare. eventual orice cond itii de lucru.5 mA. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. vom cornuta Pe 1 mA. I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. comun. invers) trebuie sd fie. Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. in timPul reglajului.CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu.5 mA) curent continuu. Cu polaritatea datd in figurd.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. de 6-12 V/50 Hz. intreruPatorul torilor. Diodele sunt obignuite. Deoarece. riguros egale doud cAte doud. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale.R6). luatd tatd figura aldturatd. Condensatorul C. Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. interpretarea citirilor se face astfel: mici. Verificdrile se incep Pe sensibi- a . se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). valoare ce se citeqte pe scald. de exemplu. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. eventual. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul.lranzistoarele au acelagi beta. Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2. in aceste conditii (RS. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. Desigur. R4) gi de Polarizare pe instrument. din secundarul unui de relea. D1 . doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C .D2= 1N4001. de Preferat cAt mai liniard). Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED).indicalie nuld sau aproape nuld .

la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-. Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. und5. apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. valcarea medie. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. tive.n. la ^^":Y'..on: Um =l continui putsaiorie. dura ca gi tensiunea alternativd. Se mai o forma de undd sinusoidald. dar la t = vsriabila tirnp.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof. definit de o funclie matematicA.d"$. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. U1s redresarea. la curentul redresor. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. teia. valoa rea efectivd. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea.ni. Ea este caract erizata de gapte parametri principali. 10 TEHNIUM septembrie 2003 . simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea). Pentru siuni alternative etc. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. se face in no. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e.i"iiiur"ilb r. valoarea maxima. rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia.i -am--ptitrolni-. si anume: forma de perioada. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd. efectivd a acestora. ing. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia. ii alternative este lsatorie). speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control).ot Cu alte cuvinte. in urma acestui proces.). Spre exemplu. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. frecventa. Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia.pulsatia. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. Urn.Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. rD .: pentru tensiunea alternativd de relea. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative. Matematic Uef=i 1 2 qt. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. T = 20 ms.

CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic.) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. In afard de alte avantaje. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi. Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. .redresoare cu tuburi electronice. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) .realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul. ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic. Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. cerea curentului electric. Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con. 9i anume: .redresoare mecanice. conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). continue pulsatorii.electric. perii colectoare etc. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare.redresoare cu dispozitive semiconductoare. sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. treptat. astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. . de doud. de tip magind de curent continuu. .

redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. datorita structurii intrinseci. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. iar pulsaliile . Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. Deci. iar la cealaltd D2. trebuie sd [f 'l +. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1. rectificate de diodele D1 9i D2. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. la redresoare. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau.tensiunii continue obfinute foarte mari.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd. Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . Datoritd acestui fapt. (bridge rectifier). men!ionati in orice catalog de diode. Datoritd acestui considerent. FdcAnd o analogie mecanicd. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. diodele cu siliciu gi 0. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. Tn cazul nostru. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet.t t3 . Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic.ln + curentul nominal al diodei redresoare. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. este necesar a se face o precizare esenliald.. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. f Redresarea dubli alternanfi . U do -+ tensiunea de la bornele diodei. fald de punctul median. Dar inainte de a-l construi. deoarece se arde instantaneu. dimension area gi in final i parametri. "'"' realtzarea practicd a unui redresor. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. gi anume cd. La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi.2 V pentru diodele cu germaniu.redresor dubld alternantd cu punct median.coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. o construclie destul de pretenlioasd. regimul de curent continuu. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei).ripple . Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus. . astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. gi anume 0. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda. /2 . pozitivi sau negativd. inseriate. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte.

5). diodele din punte precis. ra 4 (dezavantaj). tot tirnpul acelagi sens de parcurs. In primul rAnd.g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. Mai N(-) M(+) etc. Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1.11 + 12. D4). Refe montajului de redresare in punte. doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun.3 pM 4 _24ov. diodele D2 Si D4 sunt montate invers. de asemenea "deschisd". Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. .2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM.R. pe jumdtate (avantaj). Mentiondm. care admit un curent maxim de 1. 3 pM 2 i2ov. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. Rs. ciclul se repetd in mod analog.Bdneasa din seria 1 pM.60v. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3. Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . Ea va deschide diodele D4 gi D2. diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld). diodele D1 gi D3 sunt blocate. redresarea este bialternan{d (avantaj). Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U. O altd particularitate a redresdrii mediand (fig..Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3.este pozitivd fald de nodul 1 .p.pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 . produsele t. iar prin nodul 2 iese minusul. iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). cie 3. 1 PM 4 . Ea va "deschide" dioda D1. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud. Tensiunea alternativd U.pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte. debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ).S. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. 4).In acest caz.). - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . doua cu anodul la capsuld (DZ. debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. se revedem schema de principiu (f ig. Dacd insd se procurd diodele. de exemplu. Dupe o perioadd completd. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj). Fata de sernnul acestei alternan{e. Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . deci pozitivd fala de nodul 3.

D2 gi tive joase. AnalizAnd schema eleca borna B.). Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului. tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin.ge.mentare inifiale. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $. intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. D1 g.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. Concomitent.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (.numeric.. [n mod practic. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. celdlalt radiator. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). iar sa 4000 v. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu. in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. a tensiunii alternative de relea. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. osciloscop etc. a constituit o preocupare con_ tinud a . ciioOa D1 se punte). proiectanfi'lor de' aparataj electronic. in c. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). Prin SCH ENKEL. cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. Datoritd f"C diodei DZ. vArf de' intraie.gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate. Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. marcate cu A gi B. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. gi mentale ante doud undade LATOUR. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). iar dioda DZ ramAne bf ocatd. practic. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie. Ca urmare. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. Condenbatorul C2 . insd.j. con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3. Atenfie.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . figura 6. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. ceptoare. prezen_ T . contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . insd. 2Uin. revenit ?n actualitate. Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL.. primeasda dubloarele de tensiune. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici.i ?4 pp un radiator. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. tefevizoare etc.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu.) gi mai mod curent. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. utilizAndu-se de tensiune. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc.1 D2. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. A qi qtus_ut la borna el s..

condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I .. existd tensiunea la bornele diodei D1. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice. In aceastd situ- atie. dioda D1 se afld in stare de blocare.41 Uin. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. dioda D2 este in stare de blocare.. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind. In Se menfioneazd. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. siune SCHENKEL. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. ComparAnd intre ele cele doud vari- . electrice ale conectat la borna B. Condensatoarele rem arcl. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B).-. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). cu valoarea de vArf Uin. alternative Uin. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. in consecinta.1. In aceasta situalie. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. in stare de conducfie. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. Ca o concluzie generald. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. Concomitent. iar curentul de sarcind mai mic. iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C. faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial.

50 0. Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire. maxim sritelor de mA.96 ./ / / 0.03 1. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari.EO R/R a =0.rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. prin interpolare. este mai redusd. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare.R2 + (Nz. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator. la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R .84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. in cazul unor curenli de valori mai mari. deci la bornele multiplicatorului.001 2. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni. unde in sarcind . In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1.68 / / 1 . Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct. de iegire a acestuia. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului. Se observd cd. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 .CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2.25 .01 2. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici. Se observd c6.12 / / 10 0.44 1 .1 1 . cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei./ 0. acestora. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici.

co N srn u cro RU t. in momentul cAnd acestea se ins eriaza. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.multiplicatorul de 3000 V). se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare).A\tF T It t- +5. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 .01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V..itrtc E pAro n Q. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat.F 0.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0. ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl. servind la descdrcarea lor. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru.-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF. intervenlii diverse in montajul electronic. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I.0lpF O. Tot in acelagi scop.0 1tt"F 0.0 ltt.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 . 540V z2op.r.

montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune.curent alternativ. Consider ce.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd. ?ffiator sau cfia.01ttF 1 0. '(A).01pF 1 O. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. ofer constructorilor nostri o.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. Tehnicd. multipli- C- 0.01ttF 1 0. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare. Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic. in farazi).capacitatea condensatorului nal In. profesionist. qp. in ceea ce privegte amplitudinea. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). Tehnicd catiilor includ alternanta. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice. 1980-2002 Ed. multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 .F 10w 25KA 10w 450V 0. acliondri gi autom atizdri. in urma parcurgerii acestui material.1. formuld practicd de dimensionare.curentul nominal .tensiunea de iegire (V). O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua .ar€lte. .Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- . 1gg2 XXX . orice construttor de montaje electronice.' In C (F). astfel incAt. . Bibliografie ARPAD Ed.ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd. cu tensiuni mari. 1974 NICOLAE BICHtR Magini.

e este el superior Dacd. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6.'in aga-numilii algoritmi HRTF. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. Vd muftumesc. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii.mult de informaticd.sd pard desuet. Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. poate procesate lTD. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. din '88-'89. incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i.ulatoare se mulfumeau. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . ani posesorii de calc. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. in doud boxe. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. "moale".cu pldci audio. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. nu consider vechile articole desuete . insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j . Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. Dar in ce consti efectul surround gi prin. cred eu. noile sisteme 5. cel din urma iind mai ieftin. 5+1. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. .1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D.oferd un sunet cald. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi. c. pe boxd. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).dimpotrivd). . Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani.

ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele. care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall. martie 2003 al revistei.TEHNIUM PC Placa audio 5. Montajul este ardtat in figura 3. 1.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. care nu 20 . fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat. Revolution sau Audigy ll.FI. Preamplificatorul .1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium. cu perforr^nanfe mai slabe). Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri. pldci care se I. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia. la iegirea preamplificatorului.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. ultimd generalie. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. 1. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \. gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware. In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - . ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!). Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici.

se vor manevra cu grij4. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. respectiv Primele doud au un THD de 0.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r. de THD de 0. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072.. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat.ltl I L*T1EI5 l_ = 0. respectiv in f igura 4). evitandu-se .calitate. aceste integrate se vor introduce bund. NE5532. respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj. figura 5. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. cu un zgomot 1OnV radical.003%. 114. R1 3 intre 470 ohmi gi 4. identicd la OPA2O04.tdrd.003%. iar C7 are 50 trFl12V.F -f 3_V/ps. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments.0008%.. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale.Hz. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol. | . este I TL072 (disterminalelor.T ke. CB intre 0. ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. punerea prezentatd c4 10p F 13H B. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . TL072 are 0.7 kf).5 gi 10 pF.

Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V. Se observd filtrajele de p-e. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului). (vezi figura 1).i atiiidnUre. Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"". sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ".-25V.\r's fir. 3UR 6 Home-Theatre. fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. BV/ps. Pentru Pout=20w $i f=1kHz. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%.fiecare ramurd l.vilt tt? rr t1 tuf ff. H6 2?h .si ptotijclie la temperaiurd. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 .'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor.UF Ll+ MUTE F. Agadar. rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN. Puiere suf icientd Pentru un sistem I . Este alimentat diferenlial la +. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W.TEHNIUM PC 4700 pF. I FtnrEn I 2. vef i obline un preamplif icator de calitate. ll . care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit. cAte unul pentru fiecare canal.lnh 1. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604.{D l-Jl= c4 . { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ . tarrrrt. 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a.C.015"1"De asemenea.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t .C. Acest amplif icator e caPabil sd k I' . din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr. iar capsula cu pinii in figura 6b. THD=0. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece.a /. aga cum se va vedea.C.lO l-.

In final. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. alimentat la 12V. In primar. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. Montajul astfel realizat. sArma va f i de 0. de 60W.8mm. in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". doud la numdr. mator.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit. Realizat corect. Se mm. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare. publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . intrerupdtor general (poate printr-un releu). Amplificatoarele pentru spate. Se va acorda o mare grija traseelor de masd. respectiv B.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat.-36V. ing. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului. ardtdm modulin care se 10). indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. celule de filtraj. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9. amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia.lmpedanla de intrare 20 kCl .Tensiune de alimentare dubld +.AJ"/" TID .2 mm.Distorsiuni: THD . Punfile redresoare vor 4-6A. chiar dacd necesitd un oarecare efort.lmpedanfa de sarcind: Sohmi . integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875. cu atenuare la capete de 3dB . woofer etc. cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson.2 mm. alirnentare diferenliald de +.Raport semnallzgomot > 70dB . Agadar. Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. tot prin intermediul unei foile de micd. de parcasd. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl.-36V . intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni. TL072. cu sArmd de 1.0. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus. se vor alimenta de la un transformator. Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian. OPA 2604 neliniare".Banda de frecvenfe l BHz22kHz. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 . Datorite FET-urilor din final.Putere nominald 60W . Intreg blocul ce conline siguranle. martie 2003. amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre.). Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier.

de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. O solulie simpld este alimentatazicd.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului.t'---'1 '--t. carea tensiunii de alimentare. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177. limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate. Atat de prag (6.Bkfi) ' blocAnd de divizor. !. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2. lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 .espectiv T1 . stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). nefiltratd.5rns gi 9. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj. tranzistorul comanda tiristorului.-. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)).. pentru a nu se produce^accidente. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate). circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa). 1 ).--r --. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW.3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim)..al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd.. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. al lui TZ..AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. conincdlzirea unei rezistenle. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 .Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie. iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag . siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie .J ?20v i ) \l. U rm eazd.l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit.. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. acesta curentului torului. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. iar in figuamplasarea componentelor. Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie. deci $i tranzitorul T1 este blocat. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat.. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd. cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind.5ms. gi pentru tiristor).*-a'"---.t f'] r 1R5 rkg L^**1. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere.. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu.. La aplilator sau a unei magini de gdurit. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 . BC 107). Astfel.

primele doud utilizate in montaj de monostabil. dioda LED nu lumineaz6. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. oteia posibiliteil multiple de utilizare. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V.2nF). c2 2. consum de curent de 10 pA. Astfel. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. validAnd iegirea de comandd a monostabilului. deci este fdrd uzurd. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. '. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. La punerea sub tensiune.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. Jn acest fel. mascheazd in tocul ugii. realizat cu migcare. 1). Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic.r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. mecanicd.! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . condensatorul C1(2.{Ll i iiL. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme. iit-i I po(ii . de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. avAnd consum foarte mic. In f igura 2 sunt prezentate . dar. celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente.+-fr--o-fT. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. bilului (pin 4) este BC cat. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. ls L. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s). la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE. La atingerea senzorului O (oprit). care comandd alarma. de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. iar iegirea AL se conecteazd. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. Tn 0 logic. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare.. determinAnd blocarea porlii 18.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. apare o tensiune ridicatd. la iegirea AL este determinatd de valorile C1. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui.*.--I . iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. comanda sa provenind de la senzorul de atingere. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi.. iegirea comutd comute.

-:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t.0 \H_. L t J J I iltl IJI L_ d'... ? swr td 11 '-{i JI '-...{ Jil.[*1.cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -." ".j rl r1t .1.l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I .1. lu"l "J }'. sw' '*{ JI '* ""{. 1.l{t .I- j ca l0 &rt -t+T' t. - ott I il{.l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .{ ilt IT l-I I I +y. .. Jq.Llot ! I . .tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | .ARHA IONERIE RII ..'{.l{ " ntiuur { br RI: ll 'i. q q I tI I I I t :.0 \--{ . .0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r.lF tillrlF f_* il.1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{. I T' tf IL t \' ol toll I t.I 1.:.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r..dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[. / JJ tJJ. nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 ..rrr*****r.h ta : ru ff .? *...ou I J I I H .i t I 0t Iil{ rlt 7. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.1: F I L 'lswr ! "._J1 Y llr. rl i"n'H r''" H*.

. La 1 apesarea celei de a doua cifre. diodele D1. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. tt E N tn f. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. D5. D3. TEHNIUM septembrie 2003 2T . celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON. Alimentarea circuitului (fig. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. din doud capsule de tip MMC 4013. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). pentru prima cifrd (2. inclusiv . realizeazd cu patru bistabile D. iar prin D2. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. D4 vor fi blocate. dioda D2 se bloche aze. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod.r rt I td ' se bloche azd. de exemplu pentru codul 290+BV. Astfel. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. f. aclionate pe frontul crescdtor de ceas. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. urmatd de 9. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. apoi 0 gi ultima BV. iar celelalte pe OFF. e \t U' tg € g. prima tastd apdsatd este 2. 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. activeaze bista- circuitul R2. C1. iar iegirea O negat prin circuitul R1. iar celelalte pe OFF. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. Schema este lJr J.

incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T.AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i.' ri lri f'l'L. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere.f lll-. iir?Snffi**6r. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T.4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I .'-ei L-#. normal deschis.ri. uol[*.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF... dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile. iar prin D5 resetul montajului. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie). iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit. legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. :':.._*]R. [']'n* i'. . Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 . - . in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd. 1 logic a acestuia. 0 logic. iar Prin dioda D6 resetul montajului.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. care la fiecare impuls de tact schimbd starea..i{*iE5if#q$€. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei.r f.r. .i{.eqwd*B1. til l*l k 6 ".l --4 trrr i *it**u--. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J.rs\ifaissi r.-: H tJ''' l. La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare. . {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{.1 I. circuitul integrat MMC 4013. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. tJ ri . l*l:: al i a Trarrl !..j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5. *Fl . care conline doud bistabile de tip D.

ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 . Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas.AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t. in figura 1 .:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.. intrarea corespunzdtoare se conecteazd. deci in schemd vor fi coneltate la masd. printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd.

Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J. in figura 2. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 . MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic. circuitul integrat MMC 4027.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. J3.OCK K1 RESET r1 J. in figurile 3 +i 3. K2. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. K3). SET.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. K1 . RESET. J2.K.L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 . doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. care conline doud bistabile de tip JK. CLOCK.a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095.

AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F .7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. Singura modificare neces ard.... f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" . care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd).t l-'l tC td tC .*J rE--n Ied ffiFl ir r..l'il) . I ffnd L.lrtrJ llJ i.i l. llli *j sr. este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd). La lizatd cu cuitul Tn stare stabild.h l.ffi .-: f1 iO r-i L__ 8.a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002..il.r r1-*-!-r I r I.. ..t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:.t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul.'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x ..i i.. . care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri. care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.. i)r* tr* t c.-: \: T t..{!' snd l.-l i. Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 .1*1f[ '. . conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia.-' \-/ i'j ti .ffi i. iegirea MMC 4095 \.i=---.I "uLs rlr Fr l----*. Condensatorul C1 (1nF-4. Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 . I M.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l.-: 1". 'i'o U rr ri tit Fi I: l. cu f unclion are identicd.-FGTI i..-rl Eill nut t.-l :l f:-_::I-- 4096.flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{.. care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului.. care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1. 'r .(. in figurile 4 gi 4.. La o primd apisare a butonului.! i'..

un divizor rezistiv R1 -R2. la U e = 33 V.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri).r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1. intermodulalie sub 0.a). determinand comutarea circuitului in starea iniliald. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208.1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V.ri (figurile 5 gi 5. care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri .8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt). b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F. Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri). La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r.o ffl .t ****. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic). C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 . respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.a. in funclie de necesiteti. figurile 6 qi 6. condensatorul C2 se descarcS. Circuitul asigurd distorsiuni de o. Circuitul se alimenteazd.$g' lg-.al t5-1 io l*i i*. Fl .7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 .a..AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd. cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate. fdrd. Dupd elibe rarea butonului. a modifica cablajul.I nJ L----*J I cJ [1 U [. Toate schemele funclioneazd.-t lr rl ns-I nn L*o*. +Us T ti u densatoru.1"/" la puterea de iegire de 10 W.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii.J#J lg I ::l f-.1rF :ry ?. figurile 7 Ei 7. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare). H.-l f-5] 'ux [.n Frr l. cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd.

cu care. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . sd Ie prezinte. ing.' -JF .f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 . Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse"..5rF tromagnetice gi ultraperformant.l l nivelul solului l'" "Ii. cel ce-l totugi. Sco pul . o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza.-'+l I I -*. acela de zare practicd..coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr. prin despre un detec' mijloace elector de metale o.

gi ca parametri).. Dacd L1 este apropiqt?.. lntr-o ordine. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ). avAnd bobine diferite { constructiv.amplifi^cator ). inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. ?nsd. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at. Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor.ti. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). L1 metal. A.. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt. DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2. Rro 10K fi Cro 0. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. inductanla.RC. av&nd t=1-Z kHz ). L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). poate istoricd. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx.ei varlazd.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . Cuplajul rnagnetic devine nenul. in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. dar. . Dacd.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici. care inter- sale. Sirnplu. in do- brarea unei pun{l. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. printre f1 frecvenle minimi. trebuie sd fim atenfi |a. p rincipiu lu i de functi0nare. L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. dezechilicAmpului magnetic. pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. dau "betei" r'lule.$* un metql.comori": DM cu varialia frecvenlei. puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. fnsd. sB aiusteazd. EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta..

N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. T3. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l. Tranzistoarele sunt de acelagi tip.6 mm.T 1t"I deosebire de DM prezentate. iar circuitul integrat. Varianta. 0. iar T5. in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne. schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ).25 l. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b.sv'-tI pn r. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. datoritd slabei lor sensibiliteli.'caie are in compunere bobina explorato'are L2. Oscilatorul principal .r- I.3-0. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul./ho' l'^:. cu un mdner lung.3 mm $i un diametru de 27 cm.:'*:'r. Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0. 2N245 (sau 2N256).4TG V Lr 'ln t f. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. in general. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ).fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A).*o'!. {limentarea este stabilizatd la +5V. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. la acesta. N4= amplificator. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc.. T4 iormeazd un amplificator de AF. scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. dar. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50.x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI . In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid. sau echivalentul MMC4001.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei. In igura B se da T*.CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi.417 ^^. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#. L1). N2= mixer. un echivalent al lui gBO. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul. este realizht cu T1 . l+ diametru de numai 5 cm.in figu ra .:* ^:^ i. d. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire. Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 . $i | +J.

9K0 C7 1 C3 4. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic.-. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic.O.r. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0. 1 989. care trebuie pri_nsa. pe un u?!r?.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm. negativand baza. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier. circular cu diametrul de 2s cm. aluminiu) .6 mm.ei. ) Dacd frecvenla. 6/2001 . conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar.orr.pi* din cbnductor cu diametrul 0.n qgnetici lOin cupru sau din. 4-Revista "Radio" 811990.ect v t .9olda pentru r.. Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics".' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{).semnalului.B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag". con-feclionarea. cu indemanare gi.gB + R2 +98 foarte . ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare. gat suport cu. care va fi tdiat pe generatoare. din leavd metalicd 8 n.atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru. modifiiata de prezenla.i -prbtesional polibil.$.r". Pentru d. cu 1. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd.=on".5-i mA."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd. Mi!. bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei. cu cuart . nov' 2002. Rusia Germania 10-12 mm . intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu). 1 984.f+fZdl Ei.i. iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 . tdiat metale.mm. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim). f OO qi-r rOO kHz.*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique".7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3.9:9il3llu . a u$urinta minipuiarii.27. ci numai cu .. se. acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 .

&nbsp. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.&nbsp.htm">Prieteniimei</a>&nbsp.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go. &nbsp.write("Ultima modificare " + document.htm.<ahref="links.&nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.</td> <td>&nbsp. Dreamwaver precum fi Flash .</td> <td>&nbsp.&nbsp.<img src="gabi.&nbsp.&nbsp.&nbsp.&nbsp. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd . <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.&nbsp.lastModified).&nbsp.&nbsp.htm">Home</a>&nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp. &nbsp.htm">Links</a>&nbsp.<ahref="cv.&nbsp. astfel. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .&nbsp. &nbsp.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage.&nbsp.ro">Email:gabrielm @ go. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo.<ahref="prieteni. ro4a> </td> <td> &nbsp.in Notepad. AceXpert. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web. </td> <ld> &nbsp.&nbsp. &n bsp.care realizeazd pagini web an imate. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site".&nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.<ahref="index. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index.&nbsp.<itd> <td>&nbsp.

: J *'$ -J M-uProiects rx -F --:.design. Atenlie. TTltin r a fiio.go. in director avem -i 2 J t uy Cotte.htm."lat*ce crirr:rt* . pentru a crea o legdturd intre paginile din director. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni.t* J Agldress l'.if : neavoastrd. Atenlie. links. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site). al 5-lea figier: cv.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni. trebuie sa-l g dzduili pe Internet .'{edia J . Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele. t-i.t I'letProgram* Yhlail :H0M[.htm index.{ri}: irr r'. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>.r-h|esign jJab J t.htm. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11. flu toate ani- i:i*:i*. t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd. 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 .ro .tspr lRgie.'. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus.iii i:.jpg.J.ffi - .F0 -J f. links.ls Help . gramelor firmei Macromedia.it:. formAnd astfel un site. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS.ro. Am introdus gi o imagine . urm eaz6. Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW.ti':ili=i.gj.rol.i- Tsr-.home. gi gabi. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.indes l'rtrn {..ps.fiqier cu extensia jpg.htm. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate..htm. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare.TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash.De-tktnp\5 ite\. .ro si www.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \.

cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. respectiv fH/fL = $. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. De aceea.10. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave. In fiecare pereche. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz.ATELIER Ing. in dB. Bullock. Astfel. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi. ll. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere.Aurelian MATEESCU (Urmare din nr. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter).4 octave. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd. se oblin 3 caracteristici de frecl. lll gi lV. urmatd de mai multe amplificatoare de putere. a) Tn prirnul caz. Rrn = imp€danla difuzorului. Ele se utilizeazl. Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R.enta complet diferite. Pentru toate formulele prezentate. adicd fH/fL .(pierderile in inductor). frecvente de tdigre de bazd. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . prezentate in figura 8. Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L .pierdelda Tn inductanfd. Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd.midrange cu con tweeter cu calotd.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd . trecut) Aparent. O caracteristicd deoseb. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz.20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. curent continuu. Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor.. solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. unde: L . Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd.woofer .

.2w -2 2..4159.2437..r..r c2 -e 0.ll 11 ^ aJ r25 u. 0.Zrw fr 0.f.2* fr l- zr*'fT 0.0796 c2 =. lw 0...2387.0844 L1 L I z* ..2. L3 _w f..2r* C -.27 83. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ ..L A 1 0.3 T fr 583.2533 . J 0..1 fr 0.2* fr 0.2122 'fT 0.1 194.Zw r.-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 .I "r 0. 592.1009.1414 T L2- fr 0.'.3183 T .ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD.2w A \/< 0..1125 -3 z .L592.7723.=. 5 z 0..f... \-. -4 z.2r* RETEA BESSEL c.f_ rw 'T 0.2 w* f. 0.07 t 9 "l T fr 0.-- zr* 'fT 0..f rw 'T 0. f.1 246 T "l T t fr 0.2r* T f-t "l ' zr*'fT 0. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^.1 \/{ 0.1 59 2.JJ a.0862-Zr* T 2.1 688 L2 r.- 0..f+ z o^o'u' L4 _w 0..Zrw L1 Cz _ 0. fT T I-rZ - /.1 .28 . zWI L2 fr a..1000 ..1592 L1 = | 2...n =zr*'fT 0. f.0702 fr T_ \/r t^ 0.0912 Lr= fr 0.1 1 04 L4 0. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0.2509 0..RILEY DE ORD.450 RETEA LINKWITZ..... J fr aJ463.f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD. z....zr* fr =0.0912 ' zr*'fT 0.r lJ.- L2 56. ..zJ 56..'.3000. 0.2r* 11 \za rI t_.3183 Ll= L2 0.2r* fr fr 2.-... lll .2 RETEA BUTTERWORTH ORD.0796 =# 0.3 fr 183 .. 106 I ' zr*'fT 0.2251.2-.f . =# ' zr*'fT 0...2r* l- -1 -2 z ._ .Z z* 'fT 0.1040 .5 z .2* 500 .. lw .0796..RILEY \...27 \vt -.2 ^| vr 0..f rw 'T 0..1073. 5 z L.. .1 592 fr 0. a cl -_.Zr* \-.2* fr a\za -. . ll c1 c2 0.2336 "2 0.2257..f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6.2 C.f-.4983..

2__.. lw fr 0. I 4gl -2 7 ..f_I lw 0. respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a .de ordinul I b .Z^ L I 0.L wl 0.-) J Z.-.2.L wl 0.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata). modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul.2_._ fT 0. [n acest caz existd doud posibilitaf i: . .2-_.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan.1 1 L6.z_.1079 .de ordinul ll c . _w f_ I lw t^.de ordinul lll d .09 I TW 4c 0.3253.de ordinul lV icd un element al relelei.2034.07 :- 0. Lt _w f-I vn r-1 + Z. _w L I I 11 \JA=- + z .2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.f* WI GAUSS 4.07 0. Zr* ^T a r1 a. \.0769 L4 _w aJ67 4.ATELIER f- \- r_.2365 L3 0.3 251.f "Tw ^T -. Aceastd metodd. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 .L wl t- 0.Z__ -IW t^./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ . L I 0._-. degi pare empiricd.1 578. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este . t-. -1 J Z._. 1524 .2294.3 853 ' r1 Vn /' z. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: .2.L Tw -4- 0.3295.2235 \-/J Z. se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.f-I lw 012255 =- 0.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z.

*o- linearizeze caracteristica de impedanld. 2. difuzor gi cablurile de legdturd. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd. . de mdrimea rdspunsului la znf-r.7.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. de tipul gi panta relelei de tdiere. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. cu at6t extensia poate fi mai micd. O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld. pot ajunge la un rdspuns corect. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile. de frecvenla de tdlere aleasd. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. Rezolvarea are doud posibilitdli: . 42 TEHNIUM septembrie 2003 . este de preferat. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s. 3. dar dacd se poate obfine acest lucru.000 Hz. care le lasd pulin spaliu de manevrd.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. L1 =. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. Referitor la prima cerinta. 1zdB/oct.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm). Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde. or. 1zd9/oct. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii . Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct.

ATELIER Cu alte cuvinte.- 0.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz. 1 : 0. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2.04592* L2 _ 0. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare. Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!.000 Hz-3.fM0.500 Hz. \. degi rdspunsut gst_e plat. t_. ' l5g0 ZH 'fM _ T. vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi.1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. dupi curn am mai spus. se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 . 10 gi 1 1).S00 Hz. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2.menfionat cd in unele cazuri. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere.000 Hz. refeaua de separare bste neoptimizatd. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz. Varianta a) Cr= f I 0.frecvenfd L-l _ r .5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. deoarece unii constructori le utilizeazd. Relele de separare serie.

1 \21 L. \-"n o.0768 Re[ea de ord.- - r 0.ZL +fL .r I \:r ^ 0.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.ZM T[inch] fM () .2.__..1 dB ^u -6 0.0145..2546.ZM L'. Z.r + 0.0221 ' Z* 'f* a. lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1.ATELIER a\z.21 +f t^ ' a- 0.OJ32. 395 1 . 1138 ' r ut r u2 0.. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 ..3202._1 0.zH -. ' t^.zM L. lll (trece-tot.ZH fH ^' \vr 0.0598 .07 ll.0831 .* 'fn' 0.3459 r ut r 0.2H fH .061 r rfM0.0995 2. 1592 fL .0788 Zt'f .s f. ' t_.a233.fu t- \zr .t \zr __.297 6 \-/^ t_.0254.2129 ut'f t A..3 128 r L1: 0.-_1 o.2.o98o Z" 'f*..0. r l-t 0. 1 190 .2L fL a.0683 L.1 '+ fM v< t\:o ' ^: .3046 .3 236 Lr _0. : 11 \-. L 0.0665 .2586._ 0.a791 ' ZH 'fH 0.9320 .ll9l fH .2M fM zu'f Relea de ord.2126 t-t r of l-l r 0. _ J fM c 'r t^ + \-.2* t^1 0.v . _1.. 'f" Lr _0. I 191 .0788 r t- Zn' fH "t 0.ZM fM _0. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.3211 . polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.r ^ + 0.r 0.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .09 13 . ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0. L.45 dB Zt'f L^ -a3202.1 \vr 0. L3 0.zM fM n t \zr 1 + 0. -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.4285.148 t\zq ^'. 0.0291 .t .2* t-.ZL Relea divizoare Relea de ord. _ 0.3211 .frrn r 0. la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .5o7o L ZM 'fM r LJ.) ZM 'fM fu r _ 0..85 dB \-. r t_1 \. -22 .ZH fH Z*'fM 1._.Zno Lt.0248 Zno 'f* r 0.dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2. ll (cu inversare de fazd.ZL fL a3442 zH'fnn 0.0791 .

f.zH -t-t -r-J t\21 t^.2ggl fL fM \-rt t_.0 162 f- 11 \*-. 'fr0.0849 ZH 'fH 0.3 112 ZM 'fM r _ 0.ATELIER 0.84 dB fE l\- _._4.3799.2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.3 843 zM 'fM 0._ ' I 0.377 4 ^ L.2M -:"fM r '? _ 0.' Zt'ft L8 *0. \/< '' a.zn Lt-t r -z 0.zL fL Varianta b) C0gtig = 2.0253. 1696 r _ 0. ' t1 tVr 0.r t' 0.2127 _4.99 dB t1-- tva ^r ^. IV (trece-tot) (_ o.2M fM Rm ZM 'fM b co: C.2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .1 0._. 1004 .4469'zn f- \vr . 3395. t' Z^'f 0.ZM _ 0. _0.347 5 ZM 'fM 1.1502.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.zL _ 0..5 934 .= 0.zH fH f- r_. u6 -.zL L'5 t.26TJ .70 i8O. I 158 ZH 'fH r _0.093g . 1007 . _0.28 dB -6 T _ 0.21 fL Refea de ord.0884 zM 'fM 0.634 . 2lg7 .9667 ZM 'fM r _ 0.567 L1 .068 ZM 'fM L4 _0. r zM 'fM L.2L fL L6 c6- 0.zM fM f\: L4 _1.'.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0.zw L. . ' | 0.o r: zr.2M fM o L. llgg.07 65 L3 _4.0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr. Refea de ord. -' 0.2224.423.0294.ZM uA L6: -.2927 ZH fH t- \/< t-.2523 .0848 zn 'fH 0. LM 'fM 0..0728 ZM 'fM 0.2M fM ZM 'fM 0.0966 .445.2l3o \. _ fM .1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O. L6 11 r V1 0.2227. 1695 Lr 0.0852. + 11 0.

2 3.eltru orice tip.1). 12).0569 L7 _0.r. numit Ei filtru d. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare. La calote. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd. Jt Znfrr..datoritd reactanlei inductive a bobinei.Z T LJA .0178 ZM 'fM L6 _0.7 8.impedanla difuzorului calculatd releaua. Z Jz Znfr. Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C . -Oupa cilm am precizat mai sus. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq.azul wooferelor..5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit. poate apirea la frecvehtu de tdiere..rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd. importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului.0799 ZM 'fM L4 _T.0490."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit.ATELIER rare. Z 27tfr. 13). tittru care podte ti proiectat p. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei. "readucerea lor Tn front". Z Znf Znfr. T b3 . o modificare nedorile .o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti. cu aspect de cloPot. CircuitJf-nrc (fig. dintr-o eroare. in general.retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf .utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1. pentru care este /2.relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . 0. In c.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.J.b) L .frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m.a) Relaliile de calcul a) Atenuare . de compensare gi borectie. ristici de frecvenld crescdtoare. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd. Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. o \-o L8 _0.formaioin inserierea celor 5 componente. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i. (fig. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- .25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi.l04.i oiioritd inductahlei bobinei mobile.g tej-ett!.2M fM rol de transfer termic. (fig. Z fif.2515 zr-f . viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 .idrange. v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla.. Circuitul TC. tweeter cu con Sau calotd).02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.+ Znfr. (Continuare in nr. 11. - ._. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a. 14).2L fL .03003 1t 0.valori de cAte 0.. f+] .Z Unde: fa. acest circuit inmoaie asprimea emisiei..21 fL Zt'f t 6 dB/oct.. .0. difuzoarele midrange gi tweeterele au o ..n ^ugeastd cauzd. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat).2J3.ZM fM nu au ferofluid. iiino neces ar6. in cazul utilizdrii unei rezistente serie. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare").2 (frg.zM fM 0.3 4. ale caracteristicii. eficien]d superioard woofereior 9i O.Z Z Znfr.relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni . elimind efectele .i. J.. in caz contrar pot cregte Rc cu. b) Atenuare 12 dB/oct.1503. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori.Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr. Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.2983.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2. (fig.

Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm. aproximativ 8000 'ore.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire.I+ c0 3. cu trei Tnfdsurdri.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003.2{l. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. du durata de viald mare. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( . care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz.5rnm apror. cu puteri ?ntre 15W-36W.30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0.

tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. in spectrul ultraviolet. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). autoindusd mare pe bobina L. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic.. TEHNIUM septembrie 2003 48 . suficientd pentru am6rsarea tubului. dupd ce s-au eliminat starterul. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). 2-0. normal a deschis. condensatorul gi droselul. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. 90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. In urma descdr- montajul recuperat. circuitul electronic rdmAnAnd intact. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile.5mm aprox. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim. curentul prin tub cregte.3pF-1OpF I 400V. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. obositor pentru ochiul uman. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. el fiind limitat doar de inductanla L. acestea se incdlzesc ai emit electroni. gazul din interior se ion izea zd. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3. deter- scdzutd. deci gazul se de-ionizeazd. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului.

in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. rezultdnd un licdrit de 50H2. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 . in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd.gnF) din circuitul oscilatorului.$rrn aprox. cdnd tranzistorul este saturat.2kV. determindnd gi un consum redus. de valoarea condensatorului amorsarea tubului. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. tubul se com- funclionare normald. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. TEHNIUM septembrie 2003 49 . Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. curentul circuld prin transformatorul T1 . inainte de rezonant serie constituit din C1. deci Si O datd pornit.. C3 gi R6. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. Cz din circuitul conven!ional. lui. acest injecte azd. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. ?n supratensiunea este mai micd. tranzistorul se bf oche azd. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0.r.7nF-3. BUL 89. dar suficientd pentru luminos. BUL 67 . [n aceastd sarcinii stocate bazd. Circuitul de start este realizat cu R8. frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. care este finut in funcfionare normald. fiind mai micd. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. La punerea sub tensiune. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. reduc pierderile rezistive gi gabaritul. La pornire. C1. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1. BUL 510 in capsuld TO-220.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd.2-0. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 .

Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. Se poate alege ti = 1 ps. se obline prin reglajul continuu al unui VFO. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 . de la iegire. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM.965 = 0.405 .8. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28.(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit). frn IsM bilitatea datd de ORQ. dintre valorile fsm gi fsM. EF = etaj de formare. aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz. componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2). = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110.26.amplificator de tip FTB. Variind fh intre fhm gi fhM. $pertrala nale armonice. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu.7 = 16.1 85 I 0. ti<1 cu VFO MX2 -.705 MHz. stabilizate. 50 TEHNIUM septembrie 2003 .^$.44 = $1 .405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz. de reguld.ct. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori.npl relativa cornp. una cAte una.7 = 16. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti.10 . Intre doud frecvenle fs adiacente.7 MHz sunt foarte rdspAndite. DF = divizor de frecvenld cu N.(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd.272 yts. deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!.965 .265 MHz.965 :27. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes. este necesar. funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori.44 MHz. deci. = cu f recventa . AFTB .405 . gi acesta trebuie procurat. Cum B = 27. in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26. uh divizor de frecventd cu N = 100.2. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs . astfel ca fi .mixer substractiv. MX1 . la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . din intervalul fsm fsM. Dacd fg = 1MHz. Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete.10 . fhM = 27.ffiixer aditiv. gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO.44 . ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. putem selecta toate liniile spectrale.

cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.7 semnalului modulat 33 330 1 0.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. Tl = randamentul detecliei. Tn comutalie etc. cu contact punctiform (metal semiconductor). C In acest tabel.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10. P-portocaliu.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald. s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). A= i I I Ml 13 I =Cehugiu.V=verde. pentru detectoare de ampli- R. c pF R altfel de marcaje sau indicative.C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. este avea alte aplicalii generale.5+5 34+60 ie. detectorului treculi in tabel sunt: f .7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare. detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. Afte diode. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. Dar nu de sticld. V1 AA1 19 14. P = 44 33 330 7 >2.7 MHz.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 .f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). gi nu sunt indicate pentru detecfie. G-galbeni B=bleu. 10 2. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb.75+3 R=rogu.7 20 I 500 0.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu). cu contact punctiJorm.

Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. stimulatd. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . Aparif ia oscilaf iilor pe fre. foarte simpld pe frecventa fOUT.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid). adicd nu existd UOUT. af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN. in prezent. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). Dacd la disparilia semnalului de intrare. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. sintetizoare de irmele de specialitate. foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla.t= 215. Cg . j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. insd. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte. intrarea este Pe emitor. sub forma unor circuite integrate care sunt. Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. respectiv 3.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5.. Circuitul bscilant din colector (L.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt. dacd nu existd u1g. circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. baz6. este c5. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . necesitAnd un singur iranzistor de RF. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. c€l de iegire persistd. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer. de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari.

7 _pF > Cf gO.5 .U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1. tnm). . C2 = 10 + 22 ytF (tantal). lc = 12 mA.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0. Alegem tranzistorul pF.2 pF:9CEO. C = 2 .9 GHz Ei CC3O =_1 .s de decu(cera- mice) . nestimulatd.7 pF. Cr+C. CEBO . Alegem: C3 = 4.4 + 0. dar sunt. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .5pF.LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz.2 pF.o .. lungimea bobinei S. se regleazd. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN. Deci.. UfU = 0.s mm din aceeagi sArmd ca L.2E = 2V. E drept cd sunt voluminoase. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard. Capacitatea totald de acord: t. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7. se C2 = 2. UCU = 0.. atenfie la reglaje (Cf . sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 .47nF 1735 care ft _are = 0. C6 = CT = 10 +.8E = 8V.5..6.^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b. Poate In privinla reglajului. s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10.lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b).A7. Tntre ele). R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT). E = 10V. pe un mandrin O 3 mm. CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC). cu aer. ceea ce nu e corect. ceea ce nu e pufin. R)! Ca un exemplu..^ E-U.t trt6= t = 1 kg. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

jud. in pi999r9a i91 de. .meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.1'.i'""{iitiii"rt"rd a tor.:turbinele ventilatoarelor..irye. Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 .'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr.. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea . diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4".li.titor...mecanic gi am domiciliut in Alegd.gitor. este rT I volante etc. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 ..i.lAdiro'inn in.rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r.!ryiner. i.-ceptaiii6. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I .' (este dezechilibrat)..t. la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig..:"h.. "c1"bi "c2.Rc" fala de centru.. sd considerdm acelagi rotor (fig . Dupd cum se gtig. Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro.r. Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry. Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa .A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. vom constata cd discul se va roti cu un unghi . ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri.A. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri.i. Axui . el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.i.). tasdretor oatiuiitor a iinaitiio. LdsAnd rotorui tiner. g). sugt. 1)... proaicaia indiiri. Bihor. in sens opus centrului de greutate (IG" . datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar.. magini (subansalmbjuri)..'. Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static..

a).discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. la TntAmplare.ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). 58 TEHNIUM septembrie 2003 .tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer. 2.spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. Condilii tehnice . astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax. Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6. calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". . rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia. . ig. pentru rotorii la care D/l lungi.AUTO . Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig. 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me". . acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or.MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc. ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis.

G = centrur de greutat-e. in care M = masa rotorului. Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". ' denumite mase de dezechilibru .unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 . Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc".deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A . vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" .m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig.. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 .AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil. Tn vederea echilibrdrii. Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". timp sd poate rotor. s). xG gi yG coordonatele centrului de greutate. ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. adicd am egalat unghiurile A = B. permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". sd se roteascd impreund cu rotorul. de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u. in cele doud plane "P'l " gi "p2".

Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. Rc" . conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie. prescripliile proiectantului etc. vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult). Conform standardelor.Me1*Re1. care este in funclie de: tipul rotorului.4. in funclie de magina din care face parte. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua".AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c".Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc". turalie. rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc . MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". "2c". 60 TEHNIUM septembrie 2003 . cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii.fr. funclionare. de la G 4000 la G 0. "2" se pot mdsura efectiv.f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant .

unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .5 fr loo fr 80 0'4 r16 . ro 160 F l?5.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene. rezidual maxim "9".5 bto xB H 6.63 nc:J \rf r 0. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31.roo 3ooo lSco0.j o.6 l.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie.2 0. M = masa rotorului Kg..i6 c.25 1-omigcare c.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \.cg c.9 0. mm. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal. I I a-rt ce regim "n".i25 c. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.5 2 1. al inimii de antrenare gi al unui motor electric. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . Rotind 0.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2. 60 tt.4 0.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.5 ? 1. in fo'x I 6. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1.6 3.3 ' 3 4 12. bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1.so 3oo 6ooe5o. s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i. c4 -. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare. O. $tiftul filetat canalul .5 specif ic / M.* 12.s fi5 3. C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0.

P. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd. dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung. de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA. Dr.pcnet. .fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri .rat decFt.lFax: 01-315. legatd la ntasd. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Receptorul a fost -cgncePql . direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. cd de A 0.9/2000. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc.ire capete distorsiuni..16 . D. B.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. ing.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. propuse ?n schemd.1 5 mm.RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd. In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe. Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj. lui C 1 C' va-.ro www. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. cu reacf ie.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu. Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz.c. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op . iar gas. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz.5 V legate ?n serie. Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. care sunt mai ugor de procu.iul . Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd. care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului). Amplificarea receptorului paate atinge 100 000.cele de 35 V. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. C . frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente. lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. care conline relativ QST nr. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B(). Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V.2AA Hz 2000H2 6. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f). MicgorAnd'vd. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald.rezul^ta {*ux/fmin : ] li. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se .n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d. forrna sinusoidald de la ie. squ cel mai simplu din placaj de lemn. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr.tTk i.qsl. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile.55 . cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet. Viorel Alexiu. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd.aluminiu.trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5. In locul circuittlpanoul frontal. cu tranzistorul 2N2222. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd. 1BV-..loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 .22-50 .r{ 13r: .

sau se vor lega doud diode in paralel. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos.2 cm gi vom avea L = 1. Se va verifica func!ionarea reac!iei. ugurarea acordului. Vom lungi bobina la 2 cm.6 cm. prinTntrerupdtor.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A. iar lungimea bobinei de 16 mm.8 mrn. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare.r€ Cl2 -E'.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3. a fost inversat colectorul cu emitorul.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1. Dacd ffu.5 MHz inductanla necesard.5 MHz (cu condensatorul inchis).np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF. Cu 13 spire gi | = 1. pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF.446 mH. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. care se gdsegte greu.or 06 fN{o0r. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0. C=pF De exemplu. s€ va utiliza T" J-. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r. Diametrul carcasei este de 25 mm.. f =MHz. ffi / . se va alimenta aparatul o mijlocie. Se rnai mdregte lungime.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|. capacitatea montajului.93 mH. rdsucite pe : i ng. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei. De exemplu.|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0.dz l(45. Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare. va fi de 1. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss . ll-1. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd.\ -t-. Conductorul folosit va fi de 0. 10 de .103 rnH. oscilalie. inductanla bobinei va fi 2.a^bobinei la 2. In acest caz vorn avea L . la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum. probabil nu a fost legat bine tranzistorul. micgora pAnd Ia disparifie.-- n L \r (-\- at . tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L.72 'd + 101 . 14 gi 1B MHz.ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph).2.0O0. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1. lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Formula de calcul a inducUrm eazd. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2. | = lungimea bobinei.ffiO. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2.r € 3e cca 2 cm. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii. L = 253301(f2C) unde L = mH.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. De exemplu. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei. satorului variabil gi de capacitatea montajului.8 mm diametru. Diametrul mediu va fi cca 1 .nz . Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline. cient. dar va trebui modificatd gi bobina. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie. Se vor verifica tensiunile. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih.0S. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv.966 mH. cu izolalie de email. d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului.1 1l*10c3. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle.9 cm. atc.51 spird mai sus.93 mH. reaclia func{ioneazd. Bine pus la punct. care este aproape de valoarea cdutatd.5 MHz. Se recornanoa '. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei.

la redacfie. nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. Din nou vd urdm succes in. I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . noi.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg. pre!uri mici) in domeniul electronic. in de amatorism. mugtele gi chiar gAndacii. Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0. In fond. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 . De exemplu. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047).SERVICE TEHNIUM". tel. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. asta e. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor.. Vasile CIOBANITA.thai- INTERNET. Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). ing. Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul".INTERNATIONATJ' RC. 75.1 Mullumim pentru urdrile fdcute.. forfa de muncd (mai ales). vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de.. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale.. se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul. Dar. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp. in prezent. deja). te pofi adresa 0. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm. iar in colabordrile cu investitorii strdini. In ce ne privegte. aud io OO1 nu trebuie autorizatie. ME este un ware. Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. "supraviefuiesc" gi ele cum pot... "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. sumatoare de electronicd". nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". in "lupta electronicd cu lAnlarii". de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult.. iar tu ne trimiti. La o distanta de 50 m. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . Cititorii pot cere pentru unele detalii. I Augustin STANCU Rm.com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. 9i toate acestea. RomAnia nu mai poate. (Hong Kong). Tnsd. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). Noi. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia". teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". dv.. Tn curte. intr-adevdr. Nu ti-o recomanddm totugi. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. Nu existd.. sd pro- Aurelian LAZAROIU. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS". limba romdnS. BucuregJi. In orice caz. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari.. Tnainte de a intra in.. un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal.3 mm cu aer. emise alungd lAnlarii. rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. o singurd prin difuzoarele computerului. aici la redaclie. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. care este schema cea rnai eficientd. RomAnia contribuie cu. un tranzistor.. care. cE toate celelalte fabrici. scriem scrisoare! fond. M ullu mim pentru felicitdri. folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. puteli cu 5 frecvenle audio.

. echipatd cu trei tiristoare. Str. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce. iarnd fiind. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia).5. dacd il ai tizicl regti. care mi-a reugit foarte bine. ing. 21 . Nafionald nr. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. P.100. Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. 1. Sorin-$tefan GUTE.Cdldragi t . Ap. unul dupd altul. Tecuci. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA.PO$TA REDACTTET citdri". ffi?rcate sugestiv. Sc. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). al doilea care merge. ?fil introdus-o imediat in prizd. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. bineinfeles. "marfd". Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. 166. an ll 1970-1 994. str. iar tiristoarele au cedat. ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. Sector 6. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. In principiu. Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. Et. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. P gi P'. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. avAnd puterea maximd de disipalie de 1W.. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. In primul rAnd. intensitate pe care . solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong).com. 674. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. Bl. Tecuciul Nou nr. G 1 3. r Daniel ARON iud. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul. sunt "!esute" prin placa de montaj. In principiu. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN).chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general. r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. lonild Hrisanti nr. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila)... Ap. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. 38.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i. cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. Andrei CIONTU (Urmare din pag. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". tutian PosrAvaRU. Str.77 . 160. iti mullumim). tranzitoriu. cod 77538. I Mihai SUSA NU.. din Bucuregti (telefon 07224388 82. solicitd ZENS BAND"). Tecuci. Mitreni. diferit de la un montaj la altul. Bl. Rubricd realizatd de dr. 13. 25. Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. iar firele de conexiune externd. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". Box 22-50 R-71. de pildd una de tip PL 122. Pentru mai multd robustef e. 6. intre 26965 gi 27405 kHz . Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei.. B-dul luliu Maniu nr. Botogani. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". primele pe care reusisem sd le procur. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). adicd pAnd la cca 2A.O. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". bineinfeles.gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U.

tJ. rdcirea pieselor. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ).li r i'4i< r r . fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd.. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A). i t r. dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2. Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei. P fi..1iooow) I I N O. prins in guruburi pe placa de montaj. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. Tn incheiere. 66 TEHNIUM septembrie 2003 . dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. In schimb. in aceste condifii. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4.. in primul rAnd. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. f. motiv pentru care Aparent. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. $i Tn cazul acestui modul. Degi este strdbdtut de un curent modest. nu vertical. aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. Oricum. i. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. DZ mare de tensiune. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3.. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. datoritd redresdrii in punte. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile). pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -.1. prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W). spaf ierea ugu reazd.

IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9.c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '. ale II. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0. montajului.: " . Tavernie!'..' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore.E i stereo de putere... conform schemei bioc ciin figura 1 . India. ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig . tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V.1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0.ere pentru anrpii -i-Fi'=. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# .-. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2). Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4. ?n cal..x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.autor 0. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0.: E vcc 15V rezistenla. Montajur.22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'. # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. realizat cu un circuit timer de tip LM556C.s .e se propune.02 p. 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie.Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#. La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. 11.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT .1a n a 7.elei:ir . Este rorba de articolui ''Dublor de pu.

Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str.: 0259-436. ro .. 48. tel. e-mail: sales@trioda. Trafo linii.trioda.782 CONTACT: str.':Basegti? .E prea scump? .r I ioi - pag. Fax: 0259-2IO.:#ai.Primd"riei nr. ''r :r'' r '-.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre..!i?..2.'' r www. Ai incercat la: ..: 0259-267 .N9.225.ro ..gelimbd"rului rrc. tel. Telecomenzi.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful