FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W).un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub. ambiantd "de orientare'. dar consumd repede. PPntru iluminarea maximd. care debiteazd. Oricum.5A de la acumulatorul auto de 12V. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz.8A 9i 2. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc..* ='.2A $ 2:: al gradului de ilurnira. de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale . dar acestea nu dau lumini suficient de bund. in cort etc. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei. astfel de montaje. de la ile sunt scumpe gi se curent. lmi ad uc aminte cum.c. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni.).. capetele pulin innegrite.47 + 20w 2. prin anii '80. care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah). Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului.a. de obicei. *2v.. intre 1. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W. Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd.'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are.d. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor.:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -.5V). Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare. un oscilator de putere alimentat la 12Vc. (practic intre 10V gi 14. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi.r- minarea. Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 . folosite in excursii. orientativ intre 1. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp). de reguld. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. ln funclie de schema utilizata. pentru amorsare ferma r : -. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse.2tf >1 60V Tr . fdld q pericli- : **.m.

ul. se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant.4A. in artibolul de fabricd. cAnd se folosesc miezuri din feritd. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri.4700 pF. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori. secliunea sa poate fi chiar mai micd. faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput. cu amorsarea fermd a tubului. este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum.'+'€ -'*-' . pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord. identice. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le.21 spire CuEm O. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. intre 2 x 8.t experimentat-o pAnd acum.Jasicd" gi sigurd. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 . stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta). care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj. Tr suficient de jroasd (minimum 0.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului.ittcE pAron p. in plaja menf iongtd pe figurd. Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e. cAt Si datorita .?rT.09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. Din fericire. peisonal am incercat trei transformatoare diferite. Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului .^re* . de genul cetor cu tuburiry "arse". realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd . pentru alimentarea tubului fluorescent TF. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g. dar in f inal am renunlat la el. care nu figu reazd. cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0.. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I . in prealabil 2. N'2.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) . chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM.ZA.8 mm diametru). imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii.d e Ft Ei R2. Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema). gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. folosind putere unui transformator de refea. pe schemd. pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor.calitetii" I neces ard.J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e. dar se cuvine sd precizez cd.oNsTRucToRU t.rul pe pachet de tole din fier-siliciu. Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj..2A pAnd la 2\ IZV . cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale.pdtori. iar alimentarea condensatorul C1 de. Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt. F1. dar n.B-1 mm. scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit. N2 N'2 . in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator.4 mm. Dacd miezul x 8V .-FF . Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C.:-.cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle. inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s. gi toate au funclionht foarte altul.permalloy). de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S.5V gi 2 x 12V.0. tranzistoare uzuale.SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 . . necunoscu- audiofrecvenld. -. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului.3.adeseori 9r rypnlaj. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince.aq . f simf itor randamentul. De (secliunile N2. cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT.

ile un iJs curent nr. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".rul la b'orn*ie. tlntpui functionirii. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate. am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare.cl'r*nti.cp.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. in serie {:. izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului.:r-l . am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte. arnpleseazd intr-ur"l ir:c. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor. pentri-i (dar sanatos) obicei.lr"ri. prirnui lucru de f Daca. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv.. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac. rotruste cu cositor. contodd. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r.c.4 I). r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac.de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii.2?--?. Un astfel de potentiometru este greu de procurat. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare. cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati".gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi. Tf $au viceversa. montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare.te.7$ nrryt? binp izciate. rssLlc. cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. Intr-adevar.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO.lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor).1 cll precddere incepatori lor. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V. fi regte.lr- 5A La nevoie. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula). In fine.re. A*a am si fdci-rt -.i::cr rsi-lnl rcii ilsi. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur..ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::. variatoare de tensiune. intrerupatorul de functionare. amintesc dcar ca Si la firt$*i *. dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd". re$fiec- iiv de triac.t. curn spuneant. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr.fj (). Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. in aces:i sr. rie wattaj corespunz. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V). jocuri de lumini etc. respectiv cu triac. Desigur.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. adresandu-rrr. sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. nrrldriiel'. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi. ca ata.. care este destul de greu. In timpul funclicn&rii. Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti.:. - 3A. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida. din seriiie indusiriale de I0A/400V. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. . Astfel.1r ss face prin cloua r.i {irrt.rlimentarea (in regirnul tit.5A. se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat .a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste".. respectiv triacul.' in "zestreiJ" personalA.'liflilziti. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator".itcr. dar poate fi ugor confec{ionat. Ccnectarea externd la retea ?. Eviderit. se pot mrinta gi alte tipuri. dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.ltr-rr' lrcuinr instabii.mi-an't realizat practic cele doua module . irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. de care nu am avut nevoie. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?. cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc. strainfi. saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii.. acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. flr. s{}vretrca. Ca alternativa. orientativ in plaja 1()-.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. siguran{d fuzibile gi consllffrator. rncntajuI sc suport neinflamabii f'. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA. dupd care p:i. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori .Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V.

a . contoal. termostate sr ceasuri prograrnabile. ceasuti etr:. prin condensatorul C2. ter* :rn':.i U*"'1't i.:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l. cleoarece..-.. gAscste ?n rn.CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del . 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 .1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de.-.rcstt.JcLrrr electrcnice" arl. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti.. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-. la minimunr 5Ai25CVc a .. Condensatorul C1 -.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale.. aiei'tite.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O.rzibila.-.*sutl teleflane f. '{./-'\ I l--. stabilizatr. plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2. asigure desc. e Moduiele ntai au irt exterior ull i.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r.**<.+t+-+ai.riitate sau pr.*- deconectarea alimentdrii de re{ea.rsil'ii. In fine.'! -0. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2. in srtuafiile tranzitorii. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.r:rre de tensiune.l.. precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit.r. cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti".ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -.trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. I | 11011 ''r Rs {. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea).15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod.ii 1n dt++^L.--. r ' SRL proiecteaza si produce: i-. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2.e petiiru saii lJe .-trrrte de masini si locuinte etc. iar !.tffna tiittci air:fi:.- iContinuare in pag. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza.*--* I comanda portii din tensiunae de retea.*.:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' .. . ir-':icrrr.iiori (maximLtRl 2A). dar blr-rcate de D2. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ.+.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei. dar tara rezistenta R3 in paralel.. .*-l---l' li -i" -". *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3.. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit..i.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I .']t. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:. c'-rt'iall."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v.ix F'r.

Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0.. lranzistoare. se gi instrum.in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 . gr. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd..2KQ P. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | . inainte de montare. 8D139 8D140). cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate.5V 1. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. instrumentul a 'e Q o f 1 . respectiv R+). mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. func!ionare cAt mai riguros egale. cu lranztstoare complementare pnp gi npn. 1 retugeazd ).entul indicator pe diagonala CD. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof.100n 4. Astfel. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final. Rezistenlele R3 9i R4. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . Echilibrarea punfii se face fdrd. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. g. aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull).pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. (qi unele betametre permit aceasta). ci doar un tester care com pard. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare. vor fi icare in curent. din punct de vedere al factorului de este p rea mare. Com utatorul K se desch ide (poz. Se ajusteazd. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului. Schema reprezintd o punte de rezistente. respectiv R5 gi R6.

pentru redresarea la 50 Hz. Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). Desigur. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul.indicalie nuld sau aproape nuld .5 mA) curent continuu. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. Condensatorul C. Diodele sunt obignuite. R4) gi de Polarizare pe instrument. interpretarea citirilor se face astfel: mici. b . nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . invers) trebuie sd fie. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. eventual orice cond itii de lucru. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. de 6-12 V/50 Hz. luatd tatd figura aldturatd. Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare. D1 . este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. vom cornuta Pe 1 mA. valoare ce se citeqte pe scald. evident.lranzistoarele au acelagi beta. Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale. Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. Dupd cum se observd. Deoarece. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. din secundarul unui de relea. Cu polaritatea datd in figurd. Tensiunea de alimentare este alternativd. riguros egale doud cAte doud. Verificdrile se incep Pe sensibi- a . de Preferat cAt mai liniard). doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C . respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd.CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. in aceste conditii (RS. in timPul reglajului.D2= 1N4001. eventual. de exemplu. intreruPatorul torilor.R6).5 mA.) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0.1ttF. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. comun. Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2.

Matematic Uef=i 1 2 qt. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd.pulsatia. Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. la ^^":Y'. dura ca gi tensiunea alternativd. und5.n. la curentul redresor.: pentru tensiunea alternativd de relea.).i -am--ptitrolni-. Spre exemplu.. Urn. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. ing.ni. Pentru siuni alternative etc. rD . ii alternative este lsatorie). cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. T = 20 ms.ot Cu alte cuvinte. 10 TEHNIUM septembrie 2003 .on: Um =l continui putsaiorie.i"iiiur"ilb r. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative. efectivd a acestora. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control). Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia.Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada. definit de o funclie matematicA.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. valcarea medie. se face in no. simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea). apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. si anume: forma de perioada. rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. Ea este caract erizata de gapte parametri principali. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. frecventa.d"$. tive. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). teia. dar la t = vsriabila tirnp. Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. valoarea maxima. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d. valoa rea efectivd.r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea. U1s redresarea. Se mai o forma de undd sinusoidald. in urma acestui proces. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz.

treptat. ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) .) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con.realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi.redresoare cu dispozitive semiconductoare. In afard de alte avantaje. perii colectoare etc. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. 9i anume: . Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. . Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. de doud. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. . conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric.electric.redresoare mecanice. de tip magind de curent continuu. ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic. La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare.redresoare cu tuburi electronice. . astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. continue pulsatorii. astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). cerea curentului electric.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic.

sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive. Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. regimul de curent continuu. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte. deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. inseriate. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei). Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. o construclie destul de pretenlioasd. Tn cazul nostru. gi anume 0. Datoritd acestui considerent. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus.ln + curentul nominal al diodei redresoare. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal. /2 . La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. iar pulsaliile . la redresoare. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. dimension area gi in final i parametri. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum. este necesar a se face o precizare esenliald. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. U do -+ tensiunea de la bornele diodei. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. (bridge rectifier). indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau.redresor dubld alternantd cu punct median. "'"' realtzarea practicd a unui redresor. FdcAnd o analogie mecanicd.coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. trebuie sd [f 'l +. datorita structurii intrinseci. deoarece se arde instantaneu. gi anume cd. Deci. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . 12 TEHNIUM septembrie 2003 . redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. rectificate de diodele D1 9i D2. Dar inainte de a-l construi. diodele cu siliciu gi 0. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. Datoritd acestui fapt.t t3 . pozitivi sau negativd. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior.tensiunii continue obfinute foarte mari. men!ionati in orice catalog de diode. f Redresarea dubli alternanfi . Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. iar la cealaltd D2.ripple .2 V pentru diodele cu germaniu. astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. fald de punctul median. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat.. .

este pozitivd fald de nodul 1 . deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. produsele t. . diodele D2 Si D4 sunt montate invers. Ea va deschide diodele D4 gi D2.Bdneasa din seria 1 pM. 5). iar prin nodul 2 iese minusul. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. 4). Dacd insd se procurd diodele.Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. Mai N(-) M(+) etc. O altd particularitate a redresdrii mediand (fig. deci pozitivd fala de nodul 3. Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1. 1 PM 4 . Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . Mentiondm. Tensiunea alternativd U. In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U. ra 4 (dezavantaj). numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud.R.60v.2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv.pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 .pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4. doua cu anodul la capsuld (DZ. care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute.In acest caz. Fata de sernnul acestei alternan{e. Ea va "deschide" dioda D1.2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM.11 + 12. redresarea este bialternan{d (avantaj). Dupe o perioadd completd. debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ).). debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). In primul rAnd. iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . de exemplu. diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld). care admit un curent maxim de 1. Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. Rs. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. diodele din punte precis. - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . 3 pM 2 i2ov.. pe jumdtate (avantaj). Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj). D4). doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun. facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. cie 3.g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. ciclul se repetd in mod analog.p. se revedem schema de principiu (f ig.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3.S.3 pM 4 _24ov. Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. diodele D1 gi D3 sunt blocate. de asemenea "deschisd". Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. tot tirnpul acelagi sens de parcurs. Refe montajului de redresare in punte.

in c. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (. ceptoare. revenit ?n actualitate. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). primeasda dubloarele de tensiune. utilizAndu-se de tensiune. in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2. celdlalt radiator. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $. marcate cu A gi B. Condenbatorul C2 . insd. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. gi mentale ante doud undade LATOUR. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. osciloscop etc. practic. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W).mentare inifiale. Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. vArf de' intraie. proiectanfi'lor de' aparataj electronic. Ca urmare. con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu. intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin. a constituit o preocupare con_ tinud a . tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin.) gi mai mod curent. N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate. figura 6.j. a tensiunii alternative de relea. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului. insd.. ciioOa D1 se punte). caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. Concomitent..gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. iar dioda DZ ramAne bf ocatd.i ?4 pp un radiator.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat. Atenfie. [n mod practic. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor . cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. D1 g. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc.ge. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie. 2Uin. AnalizAnd schema eleca borna B. iar sa 4000 v. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. A qi qtus_ut la borna el s. Prin SCH ENKEL.).numeric. Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL. Datoritd f"C diodei DZ. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). D2 gi tive joase. prezen_ T . deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . tefevizoare etc. Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide..1 D2.

Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare. siune SCHENKEL. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice. in consecinta. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. Ca o concluzie generald. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. electrice ale conectat la borna B. cu valoarea de vArf Uin. ComparAnd intre ele cele doud vari- . Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR. In aceastd situ- atie. In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. In aceasta situalie. in stare de conducfie.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B). La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. In Se menfioneazd. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . Condensatoarele rem arcl. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. sd Presupunem ante de dubloare de tensiune. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. dioda D2 este in stare de blocare. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. dioda D1 se afld in stare de blocare. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie.1. condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui.. existd tensiunea la bornele diodei D1. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. Concomitent. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. Se observd +4E ca ele- stare de blocare.. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. alternative Uin. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind.-.41 Uin. iar curentul de sarcind mai mic. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C.

In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.01 2.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2. cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1.R2 + (Nz.001 2. Se observd cd. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire./ 0.96 . Se observd c6. maxim sritelor de mA.25 .12 / / 10 0. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. de iegire a acestuia. prin interpolare. la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R .rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd.44 1 . este mai redusd. acestora./ / / 0.03 1.EO R/R a =0. in cazul unor curenli de valori mai mari. deci la bornele multiplicatorului. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni. unde in sarcind .68 / / 1 .1 1 . valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator. Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei. Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor.50 0.zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 .

0lpF O. se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui. intervenlii diverse in montajul electronic.itrtc E pAro n Q. in momentul cAnd acestea se ins eriaza.-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. Tot in acelagi scop.co N srn u cro RU t. 540V z2op. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru.F 0.A\tF T It t- +5. ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl.0 ltt. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 .F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0. servind la descdrcarea lor. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat.r. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V.. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare. atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 .01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care.multiplicatorul de 3000 V).0 1tt"F 0. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare).

Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. Tehnicd. montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune. * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic. Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 .01pF 1 O. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice. '(A).ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd. Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). 1gg2 XXX . qp. 1974 NICOLAE BICHtR Magini. in ceea ce privegte amplitudinea. astfel incAt. in urma parcurgerii acestui material. Consider ce. Bibliografie ARPAD Ed.0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. ?ffiator sau cfia.01ttF 1 0.' In C (F). multipli- C- 0. ofer constructorilor nostri o. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare.1. . profesionist.curent alternativ. Tehnicd catiilor includ alternanta.capacitatea condensatorului nal In.F 10w 25KA 10w 450V 0. 1980-2002 Ed.Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- .tensiunea de iegire (V).01ttF 1 0. . cu tensiuni mari.ar€lte. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd. acliondri gi autom atizdri. O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua .curentul nominal . formuld practicd de dimensionare. in farazi). orice construttor de montaje electronice.

dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. c. pe boxd. Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. poate procesate lTD. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).cu pldci audio. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd. . Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat.mult de informaticd. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos.dimpotrivd). incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . 5+1. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. Vd muftumesc.sd pard desuet. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6. nu consider vechile articole desuete . a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. . pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale. cred eu. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j .oferd un sunet cald. cel din urma iind mai ieftin. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. din '88-'89. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio. ani posesorii de calc. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost.e este el superior Dacd. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi.ulatoare se mulfumeau. a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio. aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072.'in aga-numilii algoritmi HRTF. in doud boxe. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare. "moale".realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii.TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu. noile sisteme 5. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. Dar in ce consti efectul surround gi prin.

dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut. In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - . martie 2003 al revistei. Montajul este ardtat in figura 3. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. Preamplificatorul . Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat. gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware. fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu. la iegirea preamplificatorului. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd. pldci care se I.1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . 1.FI. Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri. care nu 20 . ultimd generalie. Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \.ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall. ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!).datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. Revolution sau Audigy ll. Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator.TEHNIUM PC Placa audio 5. vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium. care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. cu perforr^nanfe mai slabe). 1.

R1 3 intre 470 ohmi gi 4. punerea prezentatd c4 10p F 13H B.. cu un zgomot 1OnV radical. CB intre 0. figura 5. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r.7 kf). 114.Hz. NE5532.003%. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat.calitate. respectiv in f igura 4). Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. gau pentru mai pulin performantu acelagi articol. evitandu-se . identicd la OPA2O04. ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4.003%. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04.F -f 3_V/ps.5 gi 10 pF. | . a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp.. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj. iar C7 are 50 trFl12V. de THD de 0. respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments. respectiv Primele doud au un THD de 0. aceste integrate se vor introduce bund. TL072 are 0. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr.T ke.0008%. este I TL072 (disterminalelor.tdrd.ltl I L*T1EI5 l_ = 0. se vor manevra cu grij4.

rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN.vilt tt? rr t1 tuf ff. vef i obline un preamplif icator de calitate. THD=0.fiecare ramurd l. 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a.UF Ll+ MUTE F. tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi. Acest amplif icator e caPabil sd k I' . { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ . aga cum se va vedea.a /. Este alimentat diferenlial la +. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??.TEHNIUM PC 4700 pF.i atiiidnUre. ll .C.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor. Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V. Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 . care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului).lO l-. I FtnrEn I 2. Puiere suf icientd Pentru un sistem I .C. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece. Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"". tarrrrt.\r's fir.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t . fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. (vezi figura 1). Se observd filtrajele de p-e.C. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll . Pentru Pout=20w $i f=1kHz. BV/ps. sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". iar capsula cu pinii in figura 6b. Agadar. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator. 3UR 6 Home-Theatre. cAte unul pentru fiecare canal.015"1"De asemenea.lnh 1.{D l-Jl= c4 . Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604. H6 2?h . din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr.si ptotijclie la temperaiurd.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje.-25V.

BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134. singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier.AJ"/" TID . transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V. Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian. tot prin intermediul unei foile de micd. de 60W. Realizat corect. Montajul astfel realizat. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj. de parcasd. se vor alimenta de la un transformator. ardtdm modulin care se 10). Agadar. In primar.2 mm. celule de filtraj. Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875.-36V. sArma va f i de 0. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. Amplificatoarele pentru spate. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit.Putere nominald 60W . fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus.2 mm.Banda de frecvenfe l BHz22kHz. cu atenuare la capete de 3dB . doud la numdr. alirnentare diferenliald de +. folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. Punfile redresoare vor 4-6A.8mm. ing.). amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. TL072. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 . Datorite FET-urilor din final. mator.Distorsiuni: THD .-36V . Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. chiar dacd necesitd un oarecare efort. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare.lmpedanfa de sarcind: Sohmi .lmpedanla de intrare 20 kCl . Se va acorda o mare grija traseelor de masd.Tensiune de alimentare dubld +. in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd".03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V. intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni.Raport semnallzgomot > 70dB . OPA 2604 neliniare". woofer etc. publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis . martie 2003.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat. alimentat la 12V. amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre. intrerupdtor general (poate printr-un releu). indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9. Se mm. respectiv B. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului.0. cu sArmd de 1. In final. Intreg blocul ce conline siguranle. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround.

. nefiltratd.3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim). cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i.t f'] r 1R5 rkg L^**1. carea tensiunii de alimentare. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 . gi pentru tiristor). tranzistorul comanda tiristorului. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---.. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate). Atat de prag (6. BC 107). Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul. O solulie simpld este alimentatazicd.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind. conincdlzirea unei rezistenle..5ms.Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie.. acesta curentului torului. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag . siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie . limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate.5rns gi 9.al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2. iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj.J ?20v i ) \l. !. pentru a nu se produce^accidente.--r --. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu. circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa). La aplilator sau a unei magini de gdurit. care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului. U rm eazd..espectiv T1 . iar in figuamplasarea componentelor. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C))...t'---'1 '--t.*-a'"---. comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. Astfel.-. 1 ). cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 . al lui TZ. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 .. Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd.Bkfi) ' blocAnd de divizor.3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd. deci $i tranzitorul T1 este blocat. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld.l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit.

Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. c2 2. ls L. iar iegirea AL se conecteazd. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. oteia posibiliteil multiple de utilizare. Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2.--I . de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU. celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi. 1). dioda LED nu lumineaz6. consum de curent de 10 pA. apare o tensiune ridicatd. care comandd alarma. Jn acest fel.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. deci este fdrd uzurd. La atingerea senzorului O (oprit). aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente.. Astfel. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. iit-i I po(ii .+-fr--o-fT. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. mecanicd. comanda sa provenind de la senzorul de atingere. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. validAnd iegirea de comandd a monostabilului.r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM.2nF). La punerea sub tensiune. de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. determinAnd blocarea porlii 18.! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt .. iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. avAnd consum foarte mic. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic. In f igura 2 sunt prezentate . descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s).7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme. mascheazd in tocul ugii. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE. iegirea comutd comute. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. Tn 0 logic.2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. '. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. bilului (pin 4) este BC cat. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. primele doud utilizate in montaj de monostabil. condensatorul C1(2. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator.*. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. la iegirea AL este determinatd de valorile C1.{Ll i iiL. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub. dar. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc. realizat cu migcare. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie.

I 1....tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | . q q I tI I I I t :. ? swr td 11 '-{i JI '-.l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .ARHA IONERIE RII ._J1 Y llr.cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -.Llot ! I . . rl i"n'H r''" H*... .:." ".AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r. sw' '*{ JI '* ""{.? *..l{ " ntiuur { br RI: ll 'i.I- j ca l0 &rt -t+T' t. -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t..[*1.j rl r1t .h ta : ru ff ..1: F I L 'lswr ! ".lF tillrlF f_* il..l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I . L t J J I iltl IJI L_ d'. / JJ tJJ.rrr*****r.i t I 0t Iil{ rlt 7. 1. nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 .dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[.1.0 \--{ .{ ilt IT l-I I I +y. I T' tf IL t \' ol toll I t. . - ott I il{.'{.1.. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.0 \H_. Jq.1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{.0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r.{ Jil.l{t . lu"l "J }'.ou I J I I H .

1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. iar celelalte pe OFF.. f. apoi 0 gi ultima BV. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. D5. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. urmatd de 9. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF.r rt I td ' se bloche azd. Schema este lJr J. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). D4 vor fi blocate. din doud capsule de tip MMC 4013. dioda D2 se bloche aze. prima tastd apdsatd este 2. realizeazd cu patru bistabile D. Astfel. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. TEHNIUM septembrie 2003 2T . aclionate pe frontul crescdtor de ceas. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. de exemplu pentru codul 290+BV. realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON. inclusiv . pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. iar iegirea O negat prin circuitul R1. C1. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). diodele D1. D3. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic. activeaze bista- circuitul R2.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. e \t U' tg € g. tt E N tn f. Alimentarea circuitului (fig. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. La 1 apesarea celei de a doua cifre. iar celelalte pe OFF. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. iar prin D2. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. pentru prima cifrd (2. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr.

legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. .eqwd*B1.ri. in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5.AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T. normal deschis. 0 logic. .. l*l:: al i a Trarrl !._*]R. care conline doud bistabile de tip D. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J.. 1 logic a acestuia. uol[*. til l*l k 6 ".j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl.f lll-. dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile. iar Prin dioda D6 resetul montajului. La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei. care la fiecare impuls de tact schimbd starea.' ri lri f'l'L.. :':. incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. *Fl .l --4 trrr i *it**u--. - . circuitul integrat MMC 4013.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$.4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I . [']'n* i'.r. utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare.r f. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie).1 I. iar prin D5 resetul montajului.-: H tJ''' l.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF.i{.. iir?Snffi**6r. iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit.'-ei L-#. .rs\ifaissi r.i{*iE5if#q$€. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{. tJ ri . Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 ..

intrarea corespunzdtoare se conecteazd. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas.AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t.:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [. in figura 1 ..+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd. ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 . Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. deci in schemd vor fi coneltate la masd.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.

care conline doud bistabile de tip JK. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci.K. K2. K1 .OCK K1 RESET r1 J. in figurile 3 +i 3. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI. RESET. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 .a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor. Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. J2. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. J3. pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic. circuitul integrat MMC 4027. SET. CLOCK.L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. K3). Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 .ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. in figura 2.

h l. llli *j sr.! i'.a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002... care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri.-: 1".(.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l..i l.t l-'l tC td tC . Condensatorul C1 (1nF-4. La o primd apisare a butonului.i=---.. Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 .-: f1 iO r-i L__ 8.l'il) . in figurile 4 gi 4.. conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia. I ffnd L.7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. i)r* tr* t c. Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 .ffi i.-FGTI i. este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{.'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x ....-' \-/ i'j ti .ffi .-l :l f:-_::I-- 4096. .I "uLs rlr Fr l----*. 'r ... potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1. .l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.{!' snd l..*J rE--n Ied ffiFl ir r. La lizatd cu cuitul Tn stare stabild.AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F . f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul. cu f unclion are identicd.-rl Eill nut t. Singura modificare neces ard.. .i i.-l i.il. 'i'o U rr ri tit Fi I: l.r r1-*-!-r I r I. care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd).. care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate.t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:.-: \: T t..lrtrJ llJ i.1*1f[ '.. care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1.. iegirea MMC 4095 \. I M.

Fl .al t5-1 io l*i i*. la U e = 33 V. MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri).-l f-5] 'ux [.t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate. La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r. un divizor rezistiv R1 -R2.J#J lg I ::l f-. condensatorul C2 se descarcS.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2. H. cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V. Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare). care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri .a.n Frr l. b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F.-t lr rl ns-I nn L*o*. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V. cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd. a modifica cablajul. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 . figurile 7 Ei 7. Dupd elibe rarea butonului. +Us T ti u densatoru.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii. determinand comutarea circuitului in starea iniliald. respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V. in funclie de necesiteti. potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. Circuitul se alimenteazd.1rF :ry ?.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12.t ****. Toate schemele funclioneazd.o ffl . intermodulalie sub 0. dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2.I nJ L----*J I cJ [1 U [.. figurile 6 qi 6.a.1"/" la puterea de iegire de 10 W. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri).a).1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5.ri (figurile 5 gi 5. Circuitul asigurd distorsiuni de o.$g' lg-.AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd.8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 . fdrd. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic). MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt).7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 .

Sco pul .' -JF . sd Ie prezinte. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri. Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse".. cu care. ing. acela de zare practicd. prin despre un detec' mijloace elector de metale o.. comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza. cel ce-l totugi.coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr.-'+l I I -*.5rF tromagnetice gi ultraperformant.l l nivelul solului l'" "Ii.f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 .

.comori": DM cu varialia frecvenlei. avAnd bobine diferite { constructiv. inductanla. p rincipiu lu i de functi0nare. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt.ei varlazd. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2.$* un metql.amplifi^cator ).. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor. care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici. A.ti. dezechilicAmpului magnetic. care inter- sale. . Cuplajul rnagnetic devine nenul. dar.C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ). lntr-o ordine. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at. Sirnplu. trebuie sd fim atenfi |a. L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal. dau "betei" r'lule. puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. ?nsd. Dacd. av&nd t=1-Z kHz ). L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. printre f1 frecvenle minimi.. fnsd. L1 metal. Rro 10K fi Cro 0. poate istoricd. DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ).RC. gi ca parametri). Dacd L1 este apropiqt?. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. in do- brarea unei pun{l. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului.. sB aiusteazd.

6 mm.CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi. sau echivalentul MMC4001. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul. $i | +J.3-0. In igura B se da T*.x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI .417 ^^. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. dar. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 . {limentarea este stabilizatd la +5V.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei. conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#.4TG V Lr 'ln t f.3 mm $i un diametru de 27 cm. 0. iar T5.*o'!. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. L1). iar circuitul integrat.r- I. Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne. la acesta. l+ diametru de numai 5 cm.'caie are in compunere bobina explorato'are L2. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul. T4 iormeazd un amplificator de AF.25 l.. scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. N4= amplificator. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b.:'*:'r.fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A). d.in figu ra . Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz. Varianta. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid. un echivalent al lui gBO. in general. In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l. este realizht cu T1 . Tranzistoarele sunt de acelagi tip.sv'-tI pn r. N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ). datoritd slabei lor sensibiliteli.T 1t"I deosebire de DM prezentate. Oscilatorul principal . in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator.:* ^:^ i. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. N2= mixer. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc. cu un mdner lung. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9. T3./ho' l'^:. schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ). 2N245 (sau 2N256).

r.$. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare. 4-Revista "Radio" 811990.iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd.. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 . se. cu 1.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3. cu indemanare gi. bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei.27. con-feclionarea.semnalului.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 . 1 989.ei. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic. ci numai cu .9K0 C7 1 C3 4.n qgnetici lOin cupru sau din.. cu cuart .r". modifiiata de prezenla. tdiat metale.pi* din cbnductor cu diametrul 0. intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu).6 mm. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag". gat suport cu.i. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr. nov' 2002. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. care trebuie pri_nsa. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar. negativand baza.*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique".B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if.9:9il3llu .9olda pentru r. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{).atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru. f OO qi-r rOO kHz. acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 . iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim). a u$urinta minipuiarii. 6/2001 . Pentru d. din leavd metalicd 8 n.5-i mA.=on".O.7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl.orr. ) Dacd frecvenla. Rusia Germania 10-12 mm .gB + R2 +98 foarte .f+fZdl Ei. 1 984. circular cu diametrul de 2s cm.i -prbtesional polibil. Mi!. Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics".-. pe un u?!r?. Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier. aluminiu) .ect v t .mm. care va fi tdiat pe generatoare.

care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index.in Notepad.<img src="gabi.&nbsp.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.htm. </td> <ld> &nbsp.&nbsp.&nbsp. ro4a> </td> <td> &nbsp.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.htm">Prieteniimei</a>&nbsp.<ahref="prieteni.&nbsp.&nbsp.&nbsp.<ahref="index.&nbsp.&nbsp.<ahref="cv.<ahref="links. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.htm">Links</a>&nbsp. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 . vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site".care realizeazd pagini web an imate. &n bsp.&nbsp.write("Ultima modificare " + document. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd . <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo.ro">Email:gabrielm @ go.&nbsp.&nbsp.htm">Home</a>&nbsp.</td> <td>&nbsp. &nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.&nbsp. astfel. &nbsp.&nbsp.'="green"> <Ir> <td>&nbsp. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web.&nbsp.<itd> <td>&nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp. Dreamwaver precum fi Flash . &nbsp.</td> <td>&nbsp.&nbsp.&nbsp. AceXpert.&nbsp.lastModified).

iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS. formAnd astfel un site.go. in director avem -i 2 J t uy Cotte.if : neavoastrd.t I'letProgram* Yhlail :H0M[. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele.htm. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site). Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW. Atenlie. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare.jpg.i- Tsr-.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \."lat*ce crirr:rt* . Atenlie. links.TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll.home. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni.ro . : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:. gramelor firmei Macromedia.{ri}: irr r'.'{edia J .indes l'rtrn {. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash. al 5-lea figier: cv.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni.t* J Agldress l'.J..htm index. urm eaz6. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.ro. sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>.ti':ili=i.ls Help .htm.it:.gj. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate.ro si www.htm. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus.ps. .De-tktnp\5 ite\.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd.iii i:.r-h|esign jJab J t.F0 -J f.tspr lRgie. gi gabi.design. pentru a crea o legdturd intre paginile din director. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd.'.fiqier cu extensia jpg.ffi - . TTltin r a fiio. links.htm. t-i. 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 . trebuie sa-l g dzduili pe Internet .. flu toate ani- i:i*:i*. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET. Am introdus gi o imagine .rol. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate.

Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi. se oblin 3 caracteristici de frecl. curent continuu. lll gi lV. unde: L .10. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd. Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd. trecut) Aparent. In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor.woofer .midrange cu con tweeter cu calotd.enta complet diferite. Ele se utilizeazl. Astfel.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 . intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. urmatd de mai multe amplificatoare de putere. introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L . Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. adicd fH/fL . Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz.(pierderile in inductor). O caracteristicd deoseb. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) .ATELIER Ing. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave.pierdelda Tn inductanfd. se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd .Aurelian MATEESCU (Urmare din nr. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere. Pentru toate formulele prezentate. Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz. in dB. prezentate in figura 8. a) Tn prirnul caz. Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. Bullock. Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere. ll. De aceea. frecvente de tdigre de bazd. Rrn = imp€danla difuzorului. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con.4 octave. In fiecare pereche. intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. respectiv fH/fL = $. Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l. cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter).20 log16 [Rm / (Rs + Rm)].. Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz.

lw .... .....2336 "2 0..2r* RETEA BESSEL c. 106 I ' zr*'fT 0.1 592 fr 0.-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 . ll c1 c2 0.1 .28 .0796 c2 =.3 T fr 583.2-. .0796 =# 0..2* 500 ..2 ^| vr 0. 0...f.2* fr a\za -.f rw 'T 0. L3 _w f.ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD..0912 ' zr*'fT 0. 0.L A 1 0.f rw 'T 0..2.3000.2437.n =zr*'fT 0.2r* C -. a cl -_.f_ rw 'T 0.1592 L1 = | 2. zWI L2 fr a.RILEY \. lll ..f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0.JJ a.'..2257.RILEY DE ORD.'.f-.1073. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ .2533 .1414 T L2- fr 0.2* fr l- zr*'fT 0.ll 11 ^ aJ r25 u.I "r 0.07 t 9 "l T fr 0.1 246 T "l T t fr 0. f. 0.1 688 L2 r.r lJ.2122 'fT 0.2 w* f. J fr aJ463..3 fr 183 .2251. lw 0.2r* l- -1 -2 z ..Z z* 'fT 0...zJ 56.zr* fr =0...Zr* \-..1 59 2. =# ' zr*'fT 0..1 1 04 L4 0. f.2387.1125 -3 z .2r* fr fr 2. 5 z L. J 0..2 RETEA BUTTERWORTH ORD...2 C..1 194..4983. 5 z 0.2* fr 0.f+ z o^o'u' L4 _w 0.. fT T I-rZ - /. z.-- zr* 'fT 0.1000 .1009.1 fr 0.Zrw L1 Cz _ 0.0862-Zr* T 2.0702 fr T_ \/r t^ 0.7723.Zrw fr 0.0844 L1 L I z* .r c2 -e 0. \-.f.- 0...0912 Lr= fr 0.1040 .2w -2 2..450 RETEA LINKWITZ.Zw r.2r* 11 \za rI t_..- L2 56._ .3183 T .f ..2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.. ....f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6.L592.1 \/{ 0.27 83..2w A \/< 0..0796. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^. -4 z...27 \vt -...-. 592.=.r.3183 Ll= L2 0.5 z .2509 0.4159.

. se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.1 1 L6.3295.Z^ L I 0.2034.2-_.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata).2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.f "Tw ^T -.de ordinul ll c .L Tw -4- 0._. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este .2235 \-/J Z.3 853 ' r1 Vn /' z.de ordinul lll d ._-. respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a . 1524 . [n acest caz existd doud posibilitaf i: .f_I lw 0.L wl 0. -1 J Z.3253.0769 L4 _w aJ67 4.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan.2294._ fT 0.ATELIER f- \- r_.Z__ -IW t^.L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z.-.f-I lw 012255 =- 0.. I 4gl -2 7 . _w L I I 11 \JA=- + z . Zr* ^T a r1 a. modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul. t-.de ordinul I b .09 I TW 4c 0. degi pare empiricd.07 0. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate.-) J Z. L I 0.L wl t- 0.3 251.z_. lw fr 0.f* WI GAUSS 4.de ordinul lV icd un element al relelei. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: ./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ . \.2365 L3 0. .2__.2. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 .2_.07 :- 0.1079 .2.1 578. Aceastd metodd. _w f_ I lw t^. Lt _w f-I vn r-1 + Z.L wl 0.

Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii . Rezolvarea are doud posibilitdli: . 2. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde.7. pot ajunge la un rdspuns corect. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. de frecvenla de tdlere aleasd.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct. de mdrimea rdspunsului la znf-r. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. L1 =. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate. dar dacd se poate obfine acest lucru. 1zd9/oct. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. difuzor gi cablurile de legdturd. Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2. a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale.*2ntt C1 :ffi 1 I 1. Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". . este de preferat.i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. de tipul gi panta relelei de tdiere. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd.000 Hz. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. or. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. 1zdB/oct. Referitor la prima cerinta. 3. Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme. O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat. pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. cu at6t extensia poate fi mai micd. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. 42 TEHNIUM septembrie 2003 . care le lasd pulin spaliu de manevrd. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm).

Varianta a) Cr= f I 0. degi rdspunsut gst_e plat. Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord.ATELIER Cu alte cuvinte.menfionat cd in unele cazuri. dupi curn am mai spus.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz.04592* L2 _ 0. \. ' l5g0 ZH 'fM _ T. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 .1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C.- 0. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2.000 Hz-3. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1.fM0. 1 : 0. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!.000 Hz.S00 Hz. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in. t_. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz.500 Hz. deoarece unii constructori le utilizeazd. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare. refeaua de separare bste neoptimizatd. Relele de separare serie. 10 gi 1 1).frecvenfd L-l _ r . vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi.

0665 .__. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 . _ J fM c 'r t^ + \-.2129 ut'f t A.3459 r ut r 0.- - r 0.061 r rfM0.fu t- \zr .2126 t-t r of l-l r 0.0683 L. I 191 .o98o Z" 'f*. ' t_.ZM fM _0.07 ll. -22 .21 +f t^ ' a- 0.2586._1 0.frrn r 0.9320 .2546. lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1. r t_1 \.ZM L'.0788 r t- Zn' fH "t 0.-_1 o. L.0788 Zt'f .0248 Zno 'f* r 0. \-"n o.t \zr __.t .2* t^1 0.2H fH .* 'fn' 0. _1.1 \21 L.1 dB ^u -6 0.297 6 \-/^ t_. 395 1 .09 13 . lll (trece-tot. ll (cu inversare de fazd. Z.zM fM n t \zr 1 + 0.. L3 0.v ..zH -.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2.0995 2. 1 190 .1 \vr 0..r I \:r ^ 0. L 0.zM L.0768 Re[ea de ord. polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.0254.2* t-. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2.3 128 r L1: 0.._.ATELIER a\z..r ^ + 0.r 0.3211 . ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0.3202.0145. : 11 \-.OJ32. 1138 ' r ut r u2 0. 1592 fL .2.2L fL a.ZL Relea divizoare Relea de ord.3211 .0221 ' Z* 'f* a.4285. 0.ZH fH ^' \vr 0.0598 ...a233.85 dB \-.5o7o L ZM 'fM r LJ.ll9l fH .ZM T[inch] fM () .3 236 Lr _0. r l-t 0.1 '+ fM v< t\:o ' ^: ._ 0.2M fM zu'f Relea de ord.148 t\zq ^'.a791 ' ZH 'fH 0.ZL +fL ..0.45 dB Zt'f L^ -a3202.r + 0. ' t^.0791 .) ZM 'fM fu r _ 0.2.ZH fH Z*'fM 1.s f.0831 . 'f" Lr _0.ZL fL a3442 zH'fnn 0. _ 0.Zno Lt. -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0. la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .3046 .0291 .

0253.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -.1 0.2ggl fL fM \-rt t_.2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55. t' Z^'f 0.zL fL Varianta b) C0gtig = 2. 1695 Lr 0. .2127 _4. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.07 65 L3 _4.0848 zn 'fH 0.o r: zr.2227. 1007 .0966 .84 dB fE l\- _. 2lg7 .zw L.zL L'5 t. Refea de ord.0728 ZM 'fM 0.ZM uA L6: -._4.f.2523 . ' | 0. L6 11 r V1 0.2224.' Zt'ft L8 *0.21 fL Refea de ord. ' t1 tVr 0.377 4 ^ L._.567 L1 .445. -' 0.0884 zM 'fM 0.2927 ZH fH t- \/< t-. u6 -..9667 ZM 'fM r _ 0.28 dB -6 T _ 0.2M fM Rm ZM 'fM b co: C. LM 'fM 0. \/< '' a.1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O.1502.2M -:"fM r '? _ 0.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0.zL _ 0.'.423.zH -t-t -r-J t\21 t^. llgg.2M fM o L.zn Lt-t r -z 0.2l3o \.= 0.ZM _ 0.5 934 . _0. + 11 0. _0. r zM 'fM L.634 .. IV (trece-tot) (_ o.4469'zn f- \vr .0294.0849 ZH 'fH 0.0852.70 i8O.ATELIER 0. 1004 .26TJ .3 843 zM 'fM 0.2M fM ZM 'fM 0. I 158 ZH 'fH r _0._ ' I 0.068 ZM 'fM L4 _0. _ fM .0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.r t' 0.347 5 ZM 'fM 1. 1696 r _ 0.0 162 f- 11 \*-.zM fM f\: L4 _1.093g .3 112 ZM 'fM r _ 0.3799. 3395.2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .2L fL L6 c6- 0.99 dB t1-- tva ^r ^.zH fH f- r_. 'fr0.

. iiino neces ar6..zM fM 0.2515 zr-f .relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . in cazul utilizdrii unei rezistente serie. o \-o L8 _0.+ Znfr.3 4.Z Z Znfr.0.impedanla difuzorului calculatd releaua.0569 L7 _0.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.ZM fM nu au ferofluid. Z Jz Znfr. importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. "readucerea lor Tn front". presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"). La calote.l04. tweeter cu con Sau calotd). ale caracteristicii. (Continuare in nr.utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat). f+] . Circuitul TC.relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni .Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr.2J3.2 3.21 fL Zt'f t 6 dB/oct..02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.1503. pentru care este /2. de compensare gi borectie. Z 27tfr.o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf.idrange. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- .g tej-ett!. (fig.0490. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a. T b3 . Jt Znfrr.Z Unde: fa.Z T LJA .. numit Ei filtru d. eficien]d superioard woofereior 9i O.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter.0178 ZM 'fM L6 _0.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori.rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd. J.0799 ZM 'fM L4 _T. (fig. .. poate apirea la frecvehtu de tdiere. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei. se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori.2M fM rol de transfer termic.i. 13). dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti. -Oupa cilm am precizat mai sus. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. In c. difuzoarele midrange gi tweeterele au o . Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq. Z Znf Znfr.Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1.1).r. o modificare nedorile .azul wooferelor. 11.ATELIER rare. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 . (fig. b) Atenuare 12 dB/oct.n ^ugeastd cauzd.2983.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare. 14). Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C .. 0.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd. Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.7 8. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd. acest circuit inmoaie asprimea emisiei.eltru orice tip.03003 1t 0._.J.. tittru care podte ti proiectat p..b) L .datoritd reactanlei inductive a bobinei."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. in general. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr. dintr-o eroare. cu aspect de cloPot. 12).valori de cAte 0.2L fL .a) Relaliile de calcul a) Atenuare . Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla. elimind efectele .5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit. CircuitJf-nrc (fig. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.. Z fif.formaioin inserierea celor 5 componente.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi.frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m. in caz contrar pot cregte Rc cu. - .i oiioritd inductahlei bobinei mobile.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a.retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf . ristici de frecvenld crescdtoare.2 (frg.

30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0.5rnm apror. Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm. cu trei Tnfdsurdri. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate.2{l.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . aproximativ 8000 'ore.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. du durata de viald mare. cu puteri ?ntre 15W-36W. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( .I+ c0 3. doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003. care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz.

3pF-1OpF I 400V. TEHNIUM septembrie 2003 48 . 2-0. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2). autoindusd mare pe bobina L. normal a deschis. circuitul electronic rdmAnAnd intact. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul.5mm aprox. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). in spectrul ultraviolet. 90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. gazul din interior se ion izea zd. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. deci gazul se de-ionizeazd. el fiind limitat doar de inductanla L. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd.. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. deter- scdzutd. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. In urma descdr- montajul recuperat. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim.9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). obositor pentru ochiul uman. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. acestea se incdlzesc ai emit electroni. dupd ce s-au eliminat starterul. suficientd pentru am6rsarea tubului. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. condensatorul gi droselul. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. curentul prin tub cregte.

2-0. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. de valoarea condensatorului amorsarea tubului. lui. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent. BUL 510 in capsuld TO-220. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd. deci Si O datd pornit. reduc pierderile rezistive gi gabaritul. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. acest injecte azd.gnF) din circuitul oscilatorului.r. fiind mai micd.2kV. tranzistorul se bf oche azd. tubul se com- funclionare normald. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd. BUL 89.$rrn aprox. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. BUL 67 . curentul circuld prin transformatorul T1 ..7nF-3.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. inainte de rezonant serie constituit din C1. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 . se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. C3 gi R6. rezultdnd un licdrit de 50H2. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic. care este finut in funcfionare normald. La pornire. determindnd gi un consum redus. Circuitul de start este realizat cu R8. dar suficientd pentru luminos. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2. ?n supratensiunea este mai micd. Cz din circuitul conven!ional. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 . [n aceastd sarcinii stocate bazd. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald). frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind. C1. TEHNIUM septembrie 2003 49 . La punerea sub tensiune. cdnd tranzistorul este saturat.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W.

265 MHz. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB.705 MHz. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. de la iegire. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28. fhM = 27.44 . Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit). Cum B = 27. Se poate alege ti = 1 ps.405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz.10 . la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO.272 yts. AFTB . 50 TEHNIUM septembrie 2003 . aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz. ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes. Intre doud frecvenle fs adiacente. Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. deci.405 .mixer substractiv.2.7 = 16. uh divizor de frecventd cu N = 100. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. se obline prin reglajul continuu al unui VFO. gi acesta trebuie procurat. = cu f recventa .ffiixer aditiv. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. una cAte una. deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27. $pertrala nale armonice.44 MHz. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs . DF = divizor de frecvenld cu N. din intervalul fsm fsM. EF = etaj de formare.965 .(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd. Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru.405 . in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26.npl relativa cornp.1 85 I 0. stabilizate.^$. MX1 . ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!. astfel ca fi .26.965 = 0.965 :27.amplificator de tip FTB. La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM. de reguld. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti.7 = 16.7 MHz sunt foarte rdspAndite.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete. dintre valorile fsm gi fsM. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu. componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2). = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110.8. ti<1 cu VFO MX2 -. Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!.10 .(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). putem selecta toate liniile spectrale. Variind fh intre fhm gi fhM. este necesar. Dacd fg = 1MHz. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 .44 = $1 .ct. frn IsM bilitatea datd de ORQ.

75+3 R=rogu. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. P-portocaliu.V=verde.7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare. 10 2.7 MHz. detectorului treculi in tabel sunt: f . cu contact punctiform (metal semiconductor). gi nu sunt indicate pentru detecfie.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu). detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10. P = 44 33 330 7 >2. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. este avea alte aplicalii generale. cu contact punctiJorm. pentru detectoare de ampli- R.C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. Tl = randamentul detecliei. C In acest tabel.2 II 45 +50 I I Mr t2 10. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3.5+5 34+60 ie.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 . Tn comutalie etc. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). Afte diode. c pF R altfel de marcaje sau indicative. G-galbeni B=bleu. pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda.7 semnalului modulat 33 330 1 0. A= i I I Ml 13 I =Cehugiu.7 20 I 500 0. V1 AA1 19 14. Dar nu de sticld. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare.

tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer. af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT.(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. Dacd la disparilia semnalului de intrare. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. este c5. intrarea este Pe emitor. dacd nu existd u1g. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC).t= 215. Cg . baz6. foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. c€l de iegire persistd. stimulatd.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN.. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i . foarte simpld pe frecventa fOUT. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . Circuitul bscilant din colector (L. in prezent.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. necesitAnd un singur iranzistor de RF. de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari. sintetizoare de irmele de specialitate. respectiv 3. insd. circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. adicd nu existd UOUT.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid). Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). sub forma unor circuite integrate care sunt. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt. Aparif ia oscilaf iilor pe fre. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N.

U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor. CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC). C2 = 10 + 22 ytF (tantal).LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz. R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi.o .7 _pF > Cf gO.5 .^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b.5. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 . Tntre ele). .5pF. UfU = 0. Poate In privinla reglajului. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard. ceea ce nu e corect. emitor are 1-3 spire pe mandrin 1.2 pF. care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN. Alegem: C3 = 4.A7. Capacitatea totald de acord: t. lungimea bobinei S. R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT).7 pF. s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10.^ E-U.. UCU = 0.s mm din aceeagi sArmd ca L. se C2 = 2. lc = 12 mA. C6 = CT = 10 +.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0. E = 10V.2E = 2V. Deci. E drept cd sunt voluminoase.8E = 8V. Cr+C..t trt6= t = 1 kg. atenfie la reglaje (Cf . CEBO . ceea ce nu e pufin. se regleazd. cu aer.. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0.. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o .lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b). tnm). pe un mandrin O 3 mm.4 + 0.47nF 1735 care ft _are = 0.9 GHz Ei CC3O =_1 . dar sunt.2 pF:9CEO. R)! Ca un exemplu.s de decu(cera- mice) . nestimulatd.6. Alegem tranzistorul pF. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7. C = 2 ..

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

proaicaia indiiri. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 . Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa . 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri. Bihor. el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.t... g).r. sugt. Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4". Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry.... Dupd cum se gtig. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I .'.lAdiro'inn in..Rc" fala de centru. Axui .i.gitor. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea . in pi999r9a i91 de. . Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar. Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static.' (este dezechilibrat)..i'""{iitiii"rt"rd a tor.1'. jud...-ceptaiii6. Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 .A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig..meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro.A. sd considerdm acelagi rotor (fig .. la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig.li.i. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri.).. in sens opus centrului de greutate (IG" .'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr.rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio.!ryiner.i. i.:turbinele ventilatoarelor.titor.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.. este rT I volante etc.irye. 1). "c1"bi "c2.mecanic gi am domiciliut in Alegd. LdsAnd rotorui tiner.. magini (subansalmbjuri). vom constata cd discul se va roti cu un unghi .:"h.

ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis.discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. 58 TEHNIUM septembrie 2003 . pentru rotorii la care D/l lungi.MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc. Condilii tehnice . 2.tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer. calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri. ig.ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). . . la TntAmplare. 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me". acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or. .AUTO . facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig.spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer. rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia. Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6. Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4.ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax. a).

de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u. sd se roteascd impreund cu rotorul.unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 . Tn vederea echilibrdrii.. Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". in care M = masa rotorului. ' denumite mase de dezechilibru . Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 . Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc". masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" . Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. in cele doud plane "P'l " gi "p2".deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A .m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . s). Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig.AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. timp sd poate rotor. G = centrur de greutat-e. ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil. xG gi yG coordonatele centrului de greutate. de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. adicd am egalat unghiurile A = B. 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2".

deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild. Conform standardelor. vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult). funclionare. prescripliile proiectantului etc. in funclie de magina din care face parte.Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc".4. "2c". de la G 4000 la G 0. rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc . avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii.AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c".Me1*Re1. 60 TEHNIUM septembrie 2003 . conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | . care este in funclie de: tipul rotorului. Rc" . Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". turalie.fr. "2" se pot mdsura efectiv.f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant .

6 l. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0.5 bto xB H 6. Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene. bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1.. s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i. c4 -.roo 3ooo lSco0.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare. $tiftul filetat canalul .AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31. rezidual maxim "9".25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal.4 0. 60 tt. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.j o.cg c.5 specif ic / M.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. mm.5 2 1. O.i6 c. al inimii de antrenare gi al unui motor electric. I I a-rt ce regim "n".so 3oo 6ooe5o.5 fr loo fr 80 0'4 r16 . M = masa rotorului Kg.6 3. unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g . valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare.15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31.25 1-omigcare c.3 ' 3 4 12. Rotind 0.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \. ro 160 F l?5.s fi5 3. in fo'x I 6. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.9 0.5 ? 1.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie.63 nc:J \rf r 0.2 0. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1.* 12.i25 c.

cu tranzistorul 2N2222. cu reacf ie. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori.. 1BV-. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului. iar gas. B. squ cel mai simplu din placaj de lemn. de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd.RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti.ire capete distorsiuni. forrna sinusoidald de la ie.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet.loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf. care sunt mai ugor de procu.iul .aluminiu.qsl. care conline relativ QST nr. lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. D.2AA Hz 2000H2 6. Viorel Alexiu. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat. In locul circuittlpanoul frontal. legatd la ntasd.lFax: 01-315. Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd.5 V legate ?n serie. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente. Fo(And un pic perforrnanlele aparatului.1 5 mm. C .rezul^ta {*ux/fmin : ] li. Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. propuse ?n schemd. Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd.55 .n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display.tTk i.c. Amplificarea receptorului paate atinge 100 000. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune.pcnet. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA.rat decFt.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . ing. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd.trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc. Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului). superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se . I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg.ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\. . ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz. MicgorAnd'vd. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj. direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd.P.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op .16 . lui C 1 C' va-.8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20.fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri .cele de 35 V. cd de A 0.. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile. Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz. In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B().9/2000. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f).22-50 . dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung.r{ 13r: .ro www. Dr. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. Receptorul a fost -cgncePql .

Se recornanoa '. De exemplu.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2.ffiO. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. Conductorul folosit va fi de 0. Se rnai mdregte lungime. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . f =MHz.8 mm diametru. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6.dz l(45. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare. capacitatea montajului.0O0. inductanla bobinei va fi 2.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF.2.r € 3e cca 2 cm. ffi / .51 spird mai sus. Cu 13 spire gi | = 1. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd. Vom lungi bobina la 2 cm.8 mrn. se va alimenta aparatul o mijlocie.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W.5 MHz. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii. pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului. Se va verifica func!ionarea reac!iei.r€ Cl2 -E'.2 cm gi vom avea L = 1. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. care este aproape de valoarea cdutatd. cient.5 MHz (cu condensatorul inchis).6 cm. micgora pAnd Ia disparifie. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline. L = 253301(f2C) unde L = mH.72 'd + 101 . Se vor verifica tensiunile. la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7. a fost inversat colectorul cu emitorul. va fi de 1. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF. reaclia func{ioneazd.-- n L \r (-\- at .: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A.93 mH.or 06 fN{o0r. iar lungimea bobinei de 16 mm.1 1l*10c3. s€ va utiliza T" J-. In acest caz vorn avea L . t5s se va putea recepfiona gi banda de 3. F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd.|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0. ugurarea acordului.966 mH. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. sau se vor lega doud diode in paralel.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. dar va trebui modificatd gi bobina.446 mH. d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap. la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss .0S. Bine pus la punct.5 MHz inductanla necesard. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih. satorului variabil gi de capacitatea montajului. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. De exemplu. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal. 14 gi 1B MHz. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle. 10 de . Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. probabil nu a fost legat bine tranzistorul. oscilalie. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r.. ll-1. Diametrul carcasei este de 25 mm. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos. C=pF De exemplu. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei. Diametrul mediu va fi cca 1 .\ -t-.a^bobinei la 2. atc. lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei. Dacd ffu. prinTntrerupdtor.ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph). | = lungimea bobinei. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire.nz . reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0. Formula de calcul a inducUrm eazd. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0. cu izolalie de email. care se gdsegte greu.9 cm.103 rnH. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1. rdsucite pe : i ng.93 mH.

limba romdnS... ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). M ullu mim pentru felicitdri. forfa de muncd (mai ales). Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. care este schema cea rnai eficientd. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. Tn curte. sd pro- Aurelian LAZAROIU. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. noi. intr-adevdr. Cititorii pot cere pentru unele detalii.. BucuregJi.. In fond. aici la redaclie. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal. scriem scrisoare! fond. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia"..SERVICE TEHNIUM". se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul. Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei .thai- INTERNET. "supraviefuiesc" gi ele cum pot. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . 75. Din nou vd urdm succes in. care. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor. o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. In ce ne privegte. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia". ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". I Augustin STANCU Rm. te pofi adresa 0. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS". semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). pre!uri mici) in domeniul electronic.com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". aud io OO1 nu trebuie autorizatie. In orice caz. deja).INTERNATIONATJ' RC. vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de.. in "lupta electronicd cu lAnlarii". asta e. RomAnia nu mai poate. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. Tnsd. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 . 9i toate acestea.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon). ME este un ware. Nu ti-o recomanddm totugi... Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. la redacfie. Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0.1 Mullumim pentru urdrile fdcute.. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. mugtele gi chiar gAndacii. de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld.. De exemplu. puteli cu 5 frecvenle audio. RomAnia contribuie cu. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari.3 mm cu aer.. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. in de amatorism. o singurd prin difuzoarele computerului. iar in colabordrile cu investitorii strdini. iar tu ne trimiti. Nu existd. folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. Dar. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. Vasile CIOBANITA. ing.. in prezent. Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul". rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. un tranzistor. emise alungd lAnlarii. (Hong Kong). sumatoare de electronicd". gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale. cE toate celelalte fabrici. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). dv. Noi. nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. Tnainte de a intra in. tel. La o distanta de 50 m. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm.

bineinfeles. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. Pentru mai multd robustef e. Sorin-$tefan GUTE. ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. str. Str. solicitd ZENS BAND"). P.Cdldragi t . Sc. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate.. Mitreni. 160. r Daniel ARON iud. G 1 3. Nafionald nr.. In principiu. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor. tranzitoriu.PO$TA REDACTTET citdri". cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. ffi?rcate sugestiv. 1. lonild Hrisanti nr.gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. echipatd cu trei tiristoare. Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. intensitate pe care . 25. 6. Sector 6. 674. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. 166. dacd il ai tizicl regti. Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite.77 . ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. sunt "!esute" prin placa de montaj. al doilea care merge. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). iti mullumim). unul dupd altul. intre 26965 gi 27405 kHz . an ll 1970-1 994. adicd pAnd la cca 2A. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. "marfd". solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). tutian PosrAvaRU. iar firele de conexiune externd. iarnd fiind. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". In primul rAnd. Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd.100. primele pe care reusisem sd le procur. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. Tecuci. P gi P'. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). ?fil introdus-o imediat in prizd. diferit de la un montaj la altul.O. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd).. Box 22-50 R-71. iar tiristoarele au cedat. Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d".. Et. bineinfeles. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora. de pildd una de tip PL 122. Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. cod 77538. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27).. I Mihai SUSA NU. Ap. primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. Andrei CIONTU (Urmare din pag. B-dul luliu Maniu nr. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. Tecuciul Nou nr. Rubricd realizatd de dr. cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U.com. Bl.chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2. Str. Botogani. Tecuci. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). 21 . r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. din Bucuregti (telefon 07224388 82. solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). Ap. 13. In principiu. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei. mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie.5. 38. care mi-a reugit foarte bine. Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. ing. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". Bl. cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia).. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. avAnd puterea maximd de disipalie de 1W.

rdcirea pieselor. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea.. i t r. i. In schimb.li r i'4i< r r . Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2. 66 TEHNIUM septembrie 2003 . tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). nu vertical. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W). dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ). ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. $i Tn cazul acestui modul. Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4. f.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. P fi. Tn incheiere. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. prins in guruburi pe placa de montaj. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A).1iooow) I I N O. in primul rAnd.. Oricum. dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U. motiv pentru care Aparent. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile). Degi este strdbdtut de un curent modest. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. datoritd redresdrii in punte. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA.tJ. DZ mare de tensiune.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici.1. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. spaf ierea ugu reazd... Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). in aceste condifii.

e se propune.Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#. conform schemei bioc ciin figura 1 . La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# . 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie.. # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini. Montajur.' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore..: " . utitizdnci doud amplif icatoare F-i i.IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9. realizat cu un circuit timer de tip LM556C.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT .1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0.s . 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0.02 p.c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '.elei:ir ..: E vcc 15V rezistenla.22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'.x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0.ere pentru anrpii -i-Fi'=. tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V. Este rorba de articolui ''Dublor de pu. ale II.autor 0..E i stereo de putere. India.1a n a 7. Tavernie!'. 11. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2). ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig . ?n cal. montajului.-. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.

. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str.E prea scump? .'' r www.: 0259-267 .i:' Pretz 29 500 lei Multimetre. Trafo linii.:#ai.!i?.. tel.782 CONTACT: str. ro . e-mail: sales@trioda.gelimbd"rului rrc.Primd"riei nr. 48. Telecomenzi..: 0259-436..':Basegti? . Fax: 0259-2IO.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA.ro . ''r :r'' r '-.trioda.2.225. tel.r I ioi - pag.. Ai incercat la: .N9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful