FSNDATA

Tr.I

nNUL 1g?O

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului
r :l i:::

\ {r€Vlslri j IRti,n€sTfrlR

uh fl

#

HruA

(4,50V-35V).

Printre noile tipuri de conver_ toare de tensiune in comutatie fansate de compania Natiodaf Semiconductor se numdrd modelefe LM2645 (cu plaja tensiu_ nii de intrare 4,50V-30V), (z,esv-s6V) 9i LM348s !-11_317.7

LM 3485
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd (pinut s-AilJ) de ta 1,24V practic pAnd la valoarea fui U,n,. Circuituf conline un eldment Leg{ator serie in tehnologie PFET, posedd o sursd de reieril!.a internd de precizie (2% in pfaja temperaturilor de iucru),
Typicaf Applicstisn

teclie internd prrn limitarea
curentului. Reaf izat in capsula l,,tSOp-g, circuitul LM34BS este recomandat pentru aplicalii in pC-uri, modemu ri. monitoare, in aparatura de telecomunica!ii, alte aparate cu alimentare de la baterii sau acumulatoare.

externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_

nu necesitd ::Tcensalie

tipicd de aplicalie recomandatd de producdtor. Tensiunea de

prezentdm aldturat schema

Pentru modelul

LM34B5

v*
{.SV tn S$V

??

plf

V*3.3V

Co*

'."1

lS pF

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484 I
Ampfificatorul

performante
deosebite

gpglational cuadruptu LMCG 484 are intrdrile realizate cu CMOSuri, ceea ce ii conferd

9i

intrare gi de offset (de ordinul picoamperilor)

privegte curentii de

in ceea

ce

intrare (de

rezisten{ele

de

ordinuf

teraohmilor). lizat in capsuld DIL cu 2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor indicatd in figura 1. puterea lui de disi1

Circuitul este rea-

de iegire de +30 mA, iar
maximd de lucru de 150"C.

pafie este de 500 mw, alimentarea diferenliald maximd de +16V curentul maxim
temperatura

0k,

0.1

%

circuitul se fabricd in variantef e LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, care au amplificarea de semnal mare (pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,
72V lmV, respectiv 60V/mV.'

1/zva

4

LMC64B4 VCLT

=

1

0OVD

1/2VD

Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite tampon, sonde etc.) sau in aparatura de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.). 2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig ,."nll#""" 9i Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR nr. 6/2009.

Stimali cititori,
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM "pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv. se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul

Editurii "Presa Na{ionald". Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor. Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei interesati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld (telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va fi foarte cdutat.
yahoo.com) vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult
@

CoNSTRUCTORUL Tub fluorescent la acumulator auto Module multifunctionale Punte pentru imperecherea tranzistoarelor Adaptor ohmmetru Redresoare gi multiplicatoare de tensiune TEHNIUM Sistem surround de mare performanta AUTOMATTZARI it'r Variator de putere Comanda senzoriala Cod acces Conectare i deconectare CoNSTRUCTTA NUMARULUT Si realizam un detector de metale TEHNIUM Realizarea paginilor de Internet

SUMAFI iruCepATOR

pag. 4-18

PC

pag. 19-23

r-OCUlnrTA

pag 24-32

. .

pag 33-36 pag 37-38

INTERNET

ATELIER..

pag.39-46 lntroducere in calculul filtrelor de separare ECONOMISIREA . . pag. 47-4s Scheme de becuri economice

ENERGIEI

LABORATOR
Sintetizor de banda continuA Atentie la diodele detectoarel Si realizam un divizor de frecventA rapio Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor cu simpla detectie

.

pag 50-So

AUTO-MOTO
Echilibrarea rotilor

.

pag.s7-01

RADIOAMATORISM
Generator de semnal Receptor simplu pentru incepatori PO$TA REVISTA

paq

O2-G3

REDACTIEI. RE\IISTELOR

.pag

64-65

pag OT

TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton Fondatd in anul 1970 Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003

Editor SC Presa Nationali SA Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu

fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1, Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303 Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32 E-rnail: presanationala @ yahco com
Coresponden[a

Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33 Abonamente

1

Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns

La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)

DTP: Clementina Geambagu

Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de telefon la care sd vd contactdm. in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
mult?

tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului. Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1 Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele: 224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32
,

Alexandru Mdrculescu

conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie

2003

3

de la ile sunt scumpe gi se curent. durata lui relativ scurtd de viafd a pierdut etangeitatea acestea se poate alimenta un tub fluorescent de 20W.2A $ 2:: al gradului de ilurnira. in locuri unde nu ? Pdtruns incd re{eaua electricd. Montajul care asigurd alimenta- ta po rn in imprejurdrile nu foarte pretenlioase in bar-e se folosesc. bateri- tubul de 20\''/ este mult decAt cea a -. ambiantd "de orientare'.5A de la acumulatorul auto de 12V. PPntru iluminarea maximd.. un oscilator de putere alimentat la 12Vc.r- minarea. AvAnd in vedere capacitatea mare a acumulatoarelor auto (cca 45 Ah).. Alexandru mAnCULESCU de-a lungul anilor numeroase scheme electronice pentru utilizarea "neconvenfionald" a tuburilor fluorescente (alimentarea de la alte tensiuni decAt cea a refelei. respectiv cu doud tranzistoare de putere lucrAnd in contratimp). care debiteazd. de reguld. de obicei. Oricum. acumulatoarele nu ai unde le' reTncdrca g. se face o scurtd "pauzd" Tn care se porneqte motorul pentru reincdrcarea acumulatorului. lumina oferitd de lator este un convertor de tensiune avAnd la baz6. pentru amorsare ferma r : -. Chiar dacd un tub "ars" (cu unul sau ambele filamente intrerupte sau arse. rea tubului fluorescent de la acumu- Oscilatorul poatefi nesimetric sau simetric (cu un singur tranzistor. Acum existd in corner! lanterne cu tuburi fluorescente de puteri mici (6W-8W). folosite in excursii. l-:i :: 7* pornit lampa (la consuffi. de performanlele tranzistoarelor irea motorulu i d t1 Pe o 9i gi ale miezului transformatorului dar gi de meticulozitatea oPtimizdrilor experimentale .m.5V). Dacd se doregte o funclionare mai indelungatd a ldmPii. capetele pulin innegrite.47 + 20w 2.). (practic intre 10V gi 14. care oferd iluminare satisfdcdtoare intr-o camerd obignuitd. alimentate din baterii sau acumulatoare Cd-Ni. prin anii '80.a. ln funclie de schema utilizata. Secundarul transformatorului trebuie sd asigure in gol o tensiune de vArJ de cef qutin 200-250V Pentru amorsarea sigurd a descdrcdrii in tub. Un exemPlu tiPic il alimentarea obignuitd.. *2v. s-au bucurat cele care care nu Permit refolosirea tuburilor arse.'C I a:e1asi atmosferei sale interioare) are.un moll?i pentru un tub fluorescent de 20W rep rezinti lanternele sau ldmpile portabile cu alimentare de la acumulatorul maginii. la terasa din Histria se adunase lumea ca la urs sd-mi vadd lamPa cu neon de poate gonsurna. astfel de montaje.8A 9i 2. la alte frecvente inclusiv in curent dintre care de un succes deosebit Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tiabantului. tentalia de a-l refolosi o bund bucatd de vreme este mare.2tf >1 60V Tr .* ='. in cort etc. orientativ intre 1.:3 ^ nu avem nevoie decAt cE reduce dupd dorinla consunnu -. avAnd in vedere costul nu tocmai modic al unui tub nou. fdld q pericli- : **. Optlcna -:^:a prevdzut $i cu Lr 'e: ? tric al consu rn J J l: pilda. intre 1. lmi ad uc aminte cum. dar funcfion?re continud a montajului de 4-5 ore. Pe un transformator ridicdtor de tensiune (uzual in raportul 1:20-1 :30). dar acestea nu dau lumini suficient de bund.t-ji bec descenta ava^ nuu conti- amors area tdrd starter etc.Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y 4 TEHNIUM septembrie 2003 .d.coNsrRucroRu L iNcE PAron Pagini realizate de fiz._ iar irecventa sa poate f i joasd (500- C2 TF o. dar consumd repede.c.

este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 Acum. dar se cuvine sd precizez cd. de genul cetor cu tuburiry "arse".B-1 mm. caie au f iecare ca doud tranzistoare de Schema conline un oscilator de audiofrecvenfd simetric. ul.4 mm.4700 pF. tocmai pentru a asigura amorsarea fermd . Dacd miezul x 8V . Nu voi ref ua aici descrierea principiului de functionare a oscilatoru- la fosta infdgurare primard a tiansformatorului . Ict din aceleagi motive propun aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt. efectuf lui benefic fiind au mers foarte bine) .3.oNsTRucToRU t.rul pe pachet de tole din fier-siliciu. deea ce sarcind de colector cAte o sectiune din infdgu rarea secundard OuOla a (irpergchqale aproximativ' dupd factorul beta).SV lri pg qiez TEHNIUM septembrie 2003 5 . gi toate au funclionht foarte altul.. Tranzistoarele recomandate erau de tipul KU605 . cAnd se folosesc miezuri din feritd. peisonal am incercat trei transformatoare diferite.calitetii" I neces ard. Chiar si in cazul oscifatoarelor de joash frecvenle.5V gi 2 x 12V. care se intAmpld sd nu le "iasd" din prima incercare constructorilor incepdtori.permalloy). Nu se precvau natura miezului gi secfi_ unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id mr-am copiat schema). inseri- feromagnetic este de calitate bund (toroidal s..2A pAnd la 2\ IZV . Din fericire. calea succesului rdmdne desch isd (de reg u ld te) a pachetului de tole folosit. exemplarul "r'limerit" de mine in talcioc avAnd insd un secundar de 2 x g.-FF . faci un al foa un exemplar I incercAnd sd tatonarea experimentald trebuie schemd dar cu alte piese iuatd de la inceput. iar alimentarea condensatorul C1 de. care nu figu reazd. Dificultatea aborddrii unor astfel de montaje de cdtre constructorii ince.cea' de relea se preia in acest caz tensiunea inaltd ate in acel?Ei sen5 de bobinare). dar in f inal am renunlat la el.?rT. identice. stngura tatonare experimentald neces ard f iind opti mizarea valorii condensatorului ' C2. cd secliunile secundarului sd fie identice (ie debiteze in gg! Lensiuni riguros egale.2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLjmtnarea maximd a tubului de 20W un consum de curent de cca 2. cAnd talciocurile sunt pline cu transformatoare de retea infdgurdrilor transformatorului astfel: N1 = 750 spire CuEm 0.'+'€ -'*-' .aq . in plaja menf iongtd pe figurd. care se preteazd foarte bine fa realizarea acestui montaj. F1. dar care tatonarea gi optim i zarea experimentald. Tr suficient de jroasd (minimum 0. in funcfie de lranzistoarele disponibile gi de tipul miezului folosit in transformator.adeseori 9r rypnlaj.Jasicd" gi sigurd.:-. -.d e Ft Ei R2.pdtori. cu amorsarea fermd a tubului.J g| I I I **l r dezavantaj ce ti-a reugit este cd dupd rJ : aceeag dupd exact i doilea rte b in e.4A. dar n. necunoscu- audiofrecvenld. intre BV gi 12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib de cel pulin 5-6 cmz. pe care doritorii gene il pot gdsi in raioare. cAt Si datorita . pe care am experimentat-o cu rezultate bune pe trei tipuri diferite de transformatoare gata confeclionate reprezintd un avantaj esenlial pentru constructoru I incepdtor. . scurtcircuitat intre ele terminalele fiecdrui f ilament. se prec izau datele pra^ctic ins ign ifiant. Deoarece experimentat montajui am ale lui C2 intre 22OnFl250V si n toate cele trei cazuri. intre 2 x 8. lmportant este ca sdrma bobinajului becundar sd fie avAnd infdgurare secundard du6le. in prealabil 2. in function are intervin si gapagitafile "distribuite" intre spirelb transformatorului. pe schemd. N'2. gi a vblo'rii pg permaltoy 9i altut pe miei toroidal. imbunatafind de 12V am decuplat-o cu cdrii.ZA. f simf itor randamentul.09H4 sau ultrasonord (20-40 kHz). Am fdcut aceastd introducere lungd pentru cg gtiy din experienfd cu cAte intrebdri. cu valori figu ra 2 corespunde treinsformatoru_ folosite in blocul de alime"ntare de la refea a televizoarelor SpORT. secliunea sa poate fi chiar mai micd. De (secliunile N2.21 spire CuEm O. descdr_ Varianta de cablaj prezentatd in toroidal. Am tatonat gxperimental gi introducerea con_ densatorului C.0.^re* . de tip 2N3055 (mai "leneSe" decAt KU60S. -mai ales in cazul oscilatorului asimetric cu f recvenla ultrasonord.t experimentat-o pAnd acum. chiar nemultumiri gi reproguri este asaltata de obicei redaclia dupe publicarea unui astfel respectiv mulli ani in urmd dintr-o revistd similard lui TEHNIUM.a constituit-o de reguie realizarea transformatorului. tranzistoare uzuale.8 mm diametru). folosind putere unui transformator de refea. Aceastd schemd am copiat-o cu cdrlile cu luj. Singurul in electron ica p rin ca peste tot I I I . realizarea transformatorului rdmAne deficatd atdt pentru I?ptrl cd autorii articolelor respective nu dau ?ntotdeauna toate Odtele necesare.ittcE pAron p. N2 N'2 . iar frecventa oscilatorului'de cca 2500 Hz. pentru alimentarea tubului fluorescent TF. in artibolul de fabricd. Fafa de schema oiiginald am mai fdcut doud modif icdr-i: am folosit (cotrlund) pentru pt[e.

cat si bloct"ll cje ten$lune con" tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY?C2!-1. dar poate fi ugor confec{ionat. intrerupatorul de functionare. cir- partea de conectare comoda toata la Pentru cele doitd tnodirie anr fr:iosit exemnlare de tiristor. care este destul de greu.i {irrt. se poate introd UCe pieselor plantate de cele ale traseelor de cablaj. rssLlc. am "tesut" firele de conexiune exterioara prin piaca de montaj. rotruste cu cositor.:. curn spuneant. dupd care p:i.fj (). cu sensrhilititi Ce poarta apropiate C*: ceir: n'r*rtttonatc.ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr plala 220IJ-1kO. Prtza cle '! ?V ve avea marcata pclaritatea i-r. dar schema fiind foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl fn trept*) ai qraCului de iiuminare.l rnic cLr disipaiia corespunzatoare LJnLJi rleja m-au incAntet. nrrldriiel'.:r-l ..rlimentarea (in regirnul tit. in serie {:. Intr-adevar.lsAnC ?n paraiel cu ei un comutalr-. curent de sarcind de maximun'tiris- 6 . la fel gi radiatoarele Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertftcarea rapida. prirnui lucru de f Daca.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la pri-irire si in frrncticnarea normala). se pracurd (sau se ccnfection eaza un rezistor bobinat . f VA cer scuze ca nu am" dat la extrern de sirnple.'liflilziti.est rezistor se insc reazA in circuitul cje alimentare cu 12 V. respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr tcr. pe spate am asigurat conexiuni voluminoase (supraincdrcare cu cositor). pentri-i (dar sanatos) obicei. fiecare modul ar putea sa contind pe lAnge tiristorul sau triacul de probe. Un astfel de potentiometru este greu de procurat. este o mare pierdere cje vrcme si de efort sd le asamblezi / dezasafflnlezi de fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr froll montaj pe care nLt ai intentia pe de comarida a portii. izolante pentru Suruburil se irele care ies din cutie cAte trei..' in "zestreiJ" personalA. dar marcate sugestiv pe scherna de cabl"j). in aces:i sr. fi regte. tlntpui functionirii. rncntajuI sc suport neinflamabii f'. Astfel. pentru ca eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* Legaturile pe spate.1 cll precddere incepatori lor. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA satisfac.Jegajat {pentru o u$oara i"a*ire}. in funclie de necesitaii) cuitul R-C de protecf ie impotriva eventualelor supratensiuni anod- retea. Tn condit' reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti.cl'r*nti. resp*ctrv mcdelul de triac tiristor.Jar este rje preferat sd: se fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V. flr. consum il*rechea de tranzistoare T1-T2. s{}vretrca. de peste 3A) in Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja fi.. contodd.c. adresandu-rrr. din seriiie indusiriale de I0A/400V.a coNSTRUcToRU l incEpAron "piste".i::cr rsi-lnl rcii ilsi. Ca alternativa. deci circuitele de cablaj sunt vazute prin "transparentd". re$fiec- iiv de triac. - 3A. variatoare de tensiune. care au ?n partea de actionare a consumatorului un tiris' d Deoarece experimentez frecvent Si de o buna bucata de vreme catod. rie wattaj corespunz. readucandu-va aminte de ferromenul de autcinductie.ii/triacul se pot inlocui la expenrr:entare cu mocJeleie indicate lr' ::.lrrand aceasta valoare a rezistenfei. ps uilrjl drn frrele cje alirnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-. respectiv cu triac. racordat in exterior (pentru a-l puteil inlocui ugor cu exemplarul dorit gi eventual a-i inlocui radiatorul terrnic putea economisi timp prelios dacd ag fivea gata confecfionate cAte Lln modul cu urmd la concluzia ca ag for sau un triac. sau pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r 10W disipatie (in acest din urnrA caz capsulele tranzistoarelor se izol *aza obligatorru fa\a rje radiator cu fclie de mica. respectiv de raccrdare la tubul f iiio- venabrla penti'ri rriv*lul redus de consum/lur.itcr.gi -) Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:ricare se fclcsesc conductoare litate cu sectiunea d* ee I putin fi. sper ca se pot u$or distinge liniile corespunzdtoare redesenat cablajul. se alege experimental o valoare cJe rezisten{a con- rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. Daca folosirn (preferabil) o cutie din tablA. siguran{d fuzibile gi consllffrator. dar in placa de montaj am practicat orificiu gi pentru pirrul respectiv. . dtlcarec{: s-ii' fiutea sa autoventilatie" Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.cp.2?--?. orientativ in plaja 1()-. El are de fapt prizd mediana qi in primar (2 x 110V). irr pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c. direct intre terminalele pieselor" Conform unui vechi rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ca model +i marr:ate corespunzator".lLI se vor atinge cr"l mAna tranzistoarei* ir. Ccnectarea externd la retea ?. strainfi.1r ss face prin cloua r. amintesc dcar ca Si la firt$*i *. confor'ryr vor fi practicate gAuri dcterio reze iza!ati.lr"ri.4 I). cu un curent rJe arnor" sare sigurai de poarta ele ln rnA. care sa cuprinda pa(ile indeobgte comune ale acestor montaje. In fine.te. respectiv triacul.lr- 5A La nevoie. sau rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat". montate pe radiatoare sepaiate d"e minimum 5W disipatie fiecare. le-am facut prin lrpituri Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros pentru fiecare tranzistor ln parte.7$ nrryt? binp izciate. saibe Si gaibe tubulare arnplaseaza pe partea superioara a cutiei ce va gazdui mcntajLii. pentru a nu incurca intre ele firele de canexiune (cam rnulte gi nu tocmai irr ordine plasate. Vederea este dinspre fafa plantata cu piese. se pot mrinta gi alte tipuri. de care nu am avut nevoie.ctiv peniru i+-l putea readuce ac. pentru a asigirra o viatd mai lunga lipiturilor respective. le propun spre analiza si decizie si altor ccnstri:ctnri arnatori . In timpul funclicn&rii. a carui nrcireiiria sa reziste farl inc6lztre perrcirloasa ia un curent maxirn de ?.5A. ca ata.ltr-rr' lrcuinr instabii. acut rlst€ sa se in loc u iasca iverse montaje de automatizlri.. A*a am si fdci-rt -. Transformatorul fiind plantat cu pini! in placa. astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr neaten!ie acumu!ati". arnpleseazd intr-ur"l ir:c. Desigur. Eviderit. rdmas neconectat Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z. Tf $au viceversa.t. \Jor ciirr fibra de sticla sau teflon. ile un iJs curent nr.si pentrLt ca avantajele pe care mi le-ait oferit fcst montate pe cAte un rac|iator ter- l-iristcrui. pentru o cAt rnai bund imobilizare a transformatorului.rul la b'orn*ie. arnbele de fabricatie in acelasi tip de capsula).mi-an't realizat practic cele doua module ..de fabricatie roinaneasca KY2CBtsB912. am ajuns in cele din toate aceste eiemelrie s* repeta uneori perfect icjentic la foarte multe scherne Si. dar placuta de sticlotextolit neplacat (sau cu folia de cupru indepartata prin corodare in ciorura ferice) schemei. Mare atentie se cere la raccrdarea pieselor exterioare. jocuri de lumini etc.re.

precllrrl si ut-t soclu de sigurantA fr. d iocja nepola rval redresoare DZ gi ceiuia -f stab ilizare re DZ.*-l---l' li -i" -". aiei'tite. '{.-. 65) TEHNIUM septembrie 2003 7 .rsil'ii.l. everrtuai chiar re alrzata artizartai {aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de textolit.:gaeitieie Ce intreaga gama de rtiodttle sp*l.--. c'-rt'iall. r ' SRL proiecteaza si produce: i-. ter* :rn':..ix F'r. !! {1 2v) ( 1 Dt ::^ N4AS 7) I | -. Condensatorul C1 -.i U*"'1't i. cu diarrretrul interior si distantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLinilor $techerr-rlui standard cie retea). cLlrri spinlea p*etr-ri ''$i uitarea scrisa "n lcgile-omenesti".*--* I comanda portii din tensiunae de retea.CJ Rezistenta R2 piasata in iltra del .'! -0. In fine. grupul C1-R1 constituie clasicul circuit de protecfie la neperrculoase -t t l' t i h.JcLrrr electrcnice" arl. gAscste ?n rn. care rn-au "scuturat" zdravan dupa mai multe zile de la intreruperea alimentarii montajului ?n care erau incluse! Dicda D1 reintoarce spre retea alternanlele pozitive conduse de R? qi C2.ii 1n dt++^L.-*G ! Modulul cu triac ifigura I t t 1 I .-. a .:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa $au de lal **rrall: :' . termostate sr ceasuri prograrnabile..rcstt. iar !. . asigure desc.1SgcF 400v R1 (rcd) 1100 Jlv functie de. dar tara rezistenta R3 in paralel.*.CONSTRUCTORU L iTCEPATON doane racorcJate la un $techer leventual prevazute cu Lrattanei. ' tinua j*asa ) igi procu!"e tensiunee con(1 2V) pentr Lt i lI + I ( I {"-.r. stabilizatr. . la minimunr 5Ai25CVc a .. *+ *ventualele plrtin 400V" rezistenta R3.. ir-':icrrr.. dar blr-rcate de D2. cleoarece..r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- rrentare de ia retea.:icrii 'Je eiectronica inCntetre si v'oitnrctr* digitale.*sutl teleflane f. care se reconrande sa fte rnodeie rcbilste. in srtuafiile tranzitorii. contoal./-'\ I l--.+t+-+ai..-trrrte de masini si locuinte etc.r:rre de tensiune. prin condensatorul C2.15 LrF) trebule sa aibA tensiunea de izolatie cie cel supratensir-ini anod-catod. -'' pet-'1lv {) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta autodidacti.*- deconectarea alimentdrii de re{ea.-. plasilta in i I I paralei pe conrjensatnrul C2.rzibila.. Personal am avut de-a face cu condensatcare de genul lr-ri C2. Aceasta precautie este de'csebit de utila pentru a ttu confurtda irttre ele cele dcua racorduri.riitate sau pr.+.iiori (maximLtRl 2A). ceasuti etr:.']t.J r* ({ 1000w) 2?Av I 10021? t L: a70Oprr 25V P' U+ {rN40C7i T I I u1 O..**<."f f t i {L-- serie cLt CZ iimiteaza curentul a[rsori:it d'n retea la v. tar conectarea la consurnatorul Rs prin doua c*rdoane racordate la o Priza.rnoritajul cKii{:l'rmentat 1 cJrn r.e petiiru saii lJe .i. aceasta anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocontroiele: tirneru:.tffna tiittci air:fi:.trcarea acestuia in cAteva secunde rJ upa "+ : 1 I t (0. I | 11011 ''r Rs {.. e Moduiele ntai au irt exterior ull i.- iContinuare in pag.

. vor fi icare in curent. respectiv R+). aceste tranzistoare trebuie sortate cu grijri. Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd foarte bund sensibilitate.100n 4. amplif Montajul propus nu este propriu-zis un aparat de mdsurd. inainte de montare. ldeal ar fi ca misurdtorile sd se facd in regimul de lucru dorit dar atunci schema aparatului complicd. lranzistoare. Schema reprezintd o punte de rezistente. Sortarea se face din tipurile complementare prin fabricaf ie (de exemplu. respectiv R5 gi R6. func!ionare cAt mai riguros egale. pentru a reduce pe cAt posibil distorsiunile introduse in etajul final. Se trece apoi instrumentul pe un domeniu mai sensibil (1 *0. se gi instrum.in afard de faptul ca precizia acestor mdsurdtori nu mai mari. gr.5 2-pnP I pus pe unc!ioneze la curenti 82 mA) Ei se ech ilib ru | . 1 retugeazd ). Rezistenlele R3 9i R4. mdsurand la betametru factorul de amplificare in curent. avAnd alimentarea pe diagonala AB tranzistoare complementare. in bralele AD gi DB sunt montate joncfiunile emitor-colector ale celor doud tranzistoare (Tt npn pi Te . cu lranztstoare complementare pnp gi npn. din punct de vedere al factorului de este p rea mare. Echilibrarea punfii se face fdrd.entul indicator pe diagonala CD.. cu o doud din poten!iometrul P astfel incAt cursorul C sd fie exact la jumdtatea tensiunii de alimentare. ci doar un tester care com pard.pnp) Tnseriate cu cAte o rezistente de sarcind (Rg. cu bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ scurtcircuitate. Com utatorul K se desch ide (poz. co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n Prof. instrumentul a 'e Q o f 1 . Astfel. (qi unele betametre permit aceasta).2KQ P. doud tranzisla TI astfel incAt instrumentu amplificare mult diferili cAnd sunt puse sd f -npn f1 T scala de 5 mA sd indice zero. fin din potenfiometrul p toare gdsite ca "identice" betametru pot avea factorii de betametrului.5V 1. Acest lucru se obf ine trecAnd com utatoru I K (cu doud secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. cdutAndu-se o pereche cu caracteristici cAt mai apropiate. Se ajusteazd.zKQ tltltl I TEHNIUM septembrie 2003 . ll Solomon VERNICHESCU In ultima vreme se folosesc tot amplif ica- mai mult la construc!ia cond if iile d e in montaj sunt mult diferite de cele din schema toarelor de AF etajele finale in contratimp (push-pull). 8D139 8D140). g.

de 6-12 V/50 Hz. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Se inlelege cd dacd Rmar = 100 kf) (lin. pot realiza un ohm- metru Tn adaptor foarte simplu. nepolarizat gi de calitate cAt mai bund. Condensatorul C.1ttF. vom cornuta Pe 1 mA. eventual orice cond itii de lucru. interpretarea citirilor se face astfel: mici. Cu polaritatea datd in figurd. Periodic se verificd echilibrul aga cum s-a ardtat mai sus. Tensiunea de alimentare este alternativd. se inverseazd Pola- c invers (zeci de mA). invers) trebuie sd fie. transformator TEHNIUM septembrie 2003 9 I . Acestea vor fi cAt mai puntea permite sesizarea unor dife- renfe foarte rnici intre rezisten!ele conectate la bornele Ct Et gi C2E2. din secundarul unui de relea.deviatie Pozitivd a acului tranzistorul Tt (npn) are factorul beta mai mare (cu atAt mai mare cu cAt devialia este mai mare). de Preferat cAt mai liniard).lranzistoarele au acelagi beta. alegAnd corespunzdtor valorile rezistenlelor de sarcind (Rg. evident. respectiv intre joncliunile tranzistoarelor care se comPard. este bine ca mdsurarea ei sd se facd cu un voltmetru electronic digital (VED). Diodele sunt obignuite.indicalie nuld sau aproape nuld . de exemplu. intreruPatorul torilor. este de dorit ca R sd aibd un demultiplicator pentru o citire cAt mai corectd. echilibrul pun{ii va indica identitatea celor doi factori de amplificare in regimul de lucru dat. R4) gi de Polarizare pe instrument. deschide dupd terminarea mdsurd- Elev Radu UNGUREANU VTD Cititorii revistei noastre care dispun de un potenliometru etalonat (avAnd o scald gradatd. luatd tatd figura aldturatd. Instrumentul utilizat Poate fi un Avo-metru obignuit care Posedd domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventual 0. valoare ce se citeqte pe scald. Dupd cum se observd. Cum rezistentele de polari zare a bazelor (RS gi RO) sunt egale. Consumul de curent fiind mare deviatia acului in sens tranzistorul TZ (PnP) are beta mai rnare. in timPul reglajului. I se ritatea instrumentului pentru a aprecia cantitativ diferenta. comun. eventual. Tensiunea continud redresatd (Uo) de la bornele acestui condensator semnul. Deoarece.5 mA. D1 . b . Puntea fiind astfel pregdtita pentru verif icare. Schema de principiu este prezen- este nuld numai cAnd (reglAnd R) se obline ft = Rx.5 mA) curent continuu.D2= 1N4001. litatea de 5 mA a instrumentului gi numai dupd ce ne-am asigurat cd diferenlele intre tranzistoare sunt Montajul permite comPararea tranzistoarelor complementare in intrerupdtorul 12 (de tip buton) se line inchis numai in timpul citirilor 0. in aceste conditii (RS. doud detectoare antago- nice realizate cu diodele D1 9i D2 (sortate sd fie identice) au condensatorul de deteclie C .R6).) vom putea mdsura rezistenlele R<100k0.CONSTRUCTORU L INCE PATOR 5 mA (eventual 1-2 mA). Verificdrile se incep Pe sensibi- a . pentru redresarea la 50 Hz. riguros egale doud cAte doud. care se incarcd prin D1 gi se descarcd prin D2 (reincdrcAndu-se. Desigur.

i -am--ptitrolni-. efectivd a acestora. Ea este caract erizata de gapte parametri principali. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control).r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative. acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex. si anume un condensator ce prezintd o capacitate eiectricA blne definitd.96 care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd. apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensireprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa decurs de o perioada: pu . Fac excepfie doar unele AMC-uri (r) = pulsatia. oollnem: Um-0 u(r) + I I I u(t):UMsin(ot) Uu U rr care aplicata la bornele unei rezisten{e. se face in no. T = 20 ms. cum este(nu existd la refeaua o a energiei electrice frecvente exista relatia: componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0). dar la t = vsriabila tirnp. Se Uef =Uy lJ2 menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd relatia: f = 1tT. la curentul redresor. produce aceeagi cantitate de calavem relalia universali: continud Valoarea efectivd a unei tensiuni alternative reprezintd o tensiune echivalentA. gi anur'ne se cunoa$tern parametrii unei tensiu'ni alternative. Pentru tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. valcarea medie. la bornele de iegire ale redresorului se obline o -OotineiJa-. la ^^":Y'. in urma acestui proces. valoa rea efectivd. Intre pulsalie gi tensiuni de distributiesimetrice.ot Cu alte cuvinte. Pentru siuni alternative etc. gi anume: reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d blocarea unei semialternanle a tensiunii alternaperioada. Matematic Uef=i 1 2 qt. rD . Spre exemplu. aria delimitata de cele doui semialternanle ale tensiun egald cu aria unui dreptunghi care are ca bazd ii alte rn ative Parametrii tensiun perioada tensiunii alterrep rezintd modul de native gi inal!imea Uef evolutie ?n timp a acestocmai valoarea efectivd. simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea).on: Um =l continui putsaiorie.i"iiiur"ilb r. teia.).Zxf [rad/s] rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua Valoarea maximd a unei tensiuni alternative. 10 TEHNIUM septembrie 2003 . Emil MARIAN Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alternative ihtr-o tensiune continua. Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei tentensiunii alternative descrie o evolulie completd. cdre are sinusoidale sunt explicati in figura 1. penTo!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative tru tensiunea alternativd monofazatd de relea. majoritatea cazurilor prin amplasarea in paralel cu redresorul a unut "rezervor" de energie electricd. frecventa. und5. tensiune TO Tu(t)dt stante a tensiunii continu'e.n. si anume: forma de perioada. eXisti Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd relalia (dac d.: pentru tensiunea alternativd de relea. Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza alternative cea de unghiulara repetitivd a acesteia.. rezolvdm integrala): numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. ing. Pentru tensiunea sinusoidald tensiunea sinusoidal5 de retea. tive. existd relatia matematici: mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru tenu(r) siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea unde UH.d"$. Forma de und a a unei terrsiuni alte rnative Pentru a intelege toate particularitalile ce privesc o tensiune redresate este insa necesar se avem un punct de plecare foarte bine definit. dura ca gi tensiunea alternativd. U1s redresarea. Urn.a coNSTRUcroRU I irucEpAron Prof. Se mai o forma de undd sinusoidald.pulsatia. astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative. valoarea maxima. definit de o funclie matematicA.ni. ii alternative este lsatorie).

La realizarea practicd a redresorului sau a multipli- + RS de aparifia dispozitivelor semiconductoare.electric. dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echivalenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre- TEHNIUM septembrie 2003 11 ) . Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive Redresor monalternanld pentru tensiuni negative semialternan{e pozitive sau negative. practic gi reprezinta un dispozitiv de ventionale. 9i anume: . astfel incAt sd reugim ori a bloca o semialternanld a tensiunii alternative. ori a o "transforma" care folosesc dispozitivele sem icond uctoare.redresoare cu dispozitive semiconductoare. schimbAndu-i semnul sarcind bornele rezistentei la Redresor dubld alternantd cu punct median strui folosind dispozitive semiconductoare de tip d iodd red resoare. continue pulsatorii. astfel incAt sd utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative. treptat. Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con. Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare. dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. . Ar mai trebui menlionat un unidrreclionald a curentului La polarizarea directd (plus la anod gi minus la catod). .realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai putin complex. folosim in sistem o magini^ electrici rotativi. . ln cazul polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod). sd oblinem in final o multiplicare a tensiunii trei sau "n" ori. E a electronic a cdrui funcfie principald este conduc!ia util redresor se poate con- Cel mai simplu. ele sd fie inlocuite cu redresoarele catorului de tensiune se pune problema utilizdrii unui dispozitiv electronic sau mecanic. astfel incAt "combinAnd" succesiunea de redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a componentelor maginii electrice de curent continuu (colector. randame nt u I e lectric ge ne ra I redus al unui tub electronic a fdcut ca. de tip magind de curent continuu. de doud.redresoare mecanice. rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozitivd sau negativd. conform scopului urmdrit (cazul multiplicatoarelor de tensiune). cerea curentului electric. perii colectoare etc. Degi f uncf ionarea lor este deosebit de bund. Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd consumatorul.) qi se mai mentioneazd randamentul global destul de redus. In afard de alte avantaje.CONSTRUCTORU L INCE PATO R realizarea unui artificiu electronic.redresoare cu tuburi electronice.

men!ionati in orice catalog de diode. Montajul presupune insd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca rezistentd si reactantd. la care tensiunea de alimentare gi curentul nomrnal sunt elemente foarte bine def inite. deci doud bobine ca doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. Uin incdlzirea ei excesivd (urmatd evident de distrugerea ei). Redresoare monoalternantd Dublor de tensiune Latour amdnunt foarte important. la redresoare. dimension area gi in final i parametri. unctionarea unui redresor monoalternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de re{ea. regimul de curent continuu. La una dintre semialternanle (fatd de punctul median) conduce D1. acest redresor lucreazd ca un motor cu aprindere prin scAnteie in doi timpi. gi anume: majoritatea redresoarelor sunt precedate de un transformator electric. Pdmax -+ pute rea disipatd rnaximd ce o poate exterioriza dioda (cu sau fard radiator) pentru a evita -) tensiunea inversd pe Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat. rectificate de diodele D1 9i D2. O solulie tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet.tensiunii continue obfinute foarte mari. Tn cazul nostru. Deoarece construcfia trans- formatorului este pretenfioasd. fiind inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte. Se remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este foarte redus. fdrd a line cont de parametrii lor de lucru caracteristici. Trebuie sd reducem tensiunea alternativd! Acest lucru Tl face transformatorul electric. fald de punctul median. 12 TEHNIUM septembrie 2003 . iar pulsaliile . Transformatorul reprezintd o magind electricd energiei electrice (tensiunea Redresor dubld alternanld in punte este modificarea a cdrei funclie principald gi parametrilor curentul) astfel incAt consumatorul sd fie alimentat in mod optim. Datoritd acestui considerent.2 V pentru diodele cu germaniu. f Redresarea dubli alternanfi . Se observd cd transformatorul TR prezintd doud infdgurdri identice. astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. U do -+ tensiunea de la bornele diodei.redresor dubld alternanld puntedubld alternan{d cu punct median este Schema electrici a redresorului prezentatd in figura 4..ripple .ln + curentul nominal al diodei redresoare. s-a cam renunfat la acest tip de redresor. urmdrind in general valorile urmdtorilor parametri: diodele redresoare polari zate direct intrd in stare de conducf ie de la anumite tensiuni. sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive. o construclie destul de pretenlioasd. indiferent dacd avem regimul de curent alternativ sau. gi anume cd.6 V pentru Aga cum am menlionat anterior. inseriate. Menfionez cd in catalogul de diode sunt prezentafi gi o mullime care o suportd dioda. Spre exemplu: un bec electric de 12 V nu poate fi alimentat direct de la releaua monofazatd de 220 V/50 Hz.t Rs + Inainte de a trece la prezentarea principalelor tipuri de redresoare ce folosesc dispozitive semiconductoare de tip diodd. trebuie sd [f 'l +. gi anume 0. .coNSTRUcToRU l incE pAron de alf proiectarea. iatd cd nu putem folosi diodele redresoare oricum.redresor dubld alternantd cu punct median. Cele doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt: . FdcAnd o analogie mecanicd. iar la cealaltd D2. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii. iar el ca o componentd electricd reprezintd o piesd destul de scumpd. este necesar a se face o precizare esenliald. atunci cdnd prin aceasta trece curentul nominal.t t3 . pozitivi sau negativd. datorita structurii intrinseci. Dar inainte de a-l construi. Deci. diodele cu siliciu gi 0. Afirmatia anterioard este valabild pentru orice tip de consumator energetic. La realizarea practicd a unui redresor se vor consulta cataloagele de diode. deoarece se arde instantaneu. necesari la TR l* gtirn EXACT cum funcfioneazd gi care sunt caracteristicile lui definitorii. /2 . "'"' realtzarea practicd a unui redresor. redresarea monoalternanld nu se folosegte industrial decAt in cazuri cu totul speciale. Datoritd acestui fapt. (bridge rectifier).

doud diode putAndu-se monta pe un radiator comun. deci pozitivd fala de nodul 3. Mentiondm. redresarea este bialternan{d (avantaj).pM -gq09 gi cete-din seria 3 pM 05-30V 3 1 .2 A (3 e+OV 1ftV 6__ l?gv. iar prin nodul 2 iese minusul. Mai N(-) M(+) etc. Dacd insd se procurd diodele. O altd particularitate a redresdrii mediand (fig. cie 3.3 pM 4 _24ov.este pozitivd fald de nodul 1 .S. Ea va deschide diodele D4 gi D2. Alternanla urmdto are va f i negativd fafa de nodul 1 . - practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor . In comparalie cu montajul de resare bialte rnanld cu prizd. de asemenea "deschisd". diode au anodul la capsuld (sau toate catodul la capsuld).Bdneasa din seria 1 pM. deci cdderea de tensiune pe joncfiunile acestora va fi dubla fala de montajul din figu- in punte este faptul cd in serie cu Cuadruplor de tensiune Schenkel -. ciclul se repetd in mod analog.g pr\a o_ gooV rezistenla de sarcind se afld in permanenld doud diode. Dupe o perioadd completd. Dublor de tensiune Schenkel N(-) simetrizare ob!1nute. produsele t. 1 PM 4 . 5).2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ pM. pentru a nu se produce o de- redresare ritor la in punte.Q qroblemd redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. facem in montaju I de Triflor de tensiune Schenkel a tensiunii redresate trebuie sd suporte tensiuni de lucru diodele din punte se aleg cu Uin mai mare sau egald cu valoarea maximd a tensiunii alternative pe care vrem sd o redresdm. Curentul total prin consumator va f i suma curenlilor 11 gi 12: l. numdrul de radiatoare necesare este de patru sau doud. deci ele rdmAn blocate intreaga semiperioadd. care admit un curent maxim de 1. diodele D1 gi D3 sunt blocate.. diodele din punte precis. In primul rAnd. 3 pM 2 i2ov.). Dacd toate celb patru doud cu catodul la capsula (D1.pe care a urmdri functionarea diagonala 2-4. pe jumdtate (avantaj). diodele D2 Si D4 sunt montate invers. Puntea necesitd patru diode identice sau cu parametri cAt mai apropiali (dezavantaj).p. Ea va "deschide" dioda D1. iar rezistenta de sarcind (consumatorul de curent continuu). se revedem schema de principiu (f ig. D4). Rs.11 + 12. Prin nodul 4 al pun{ii iese plusul tensiunii redresate. tot tirnpul acelagi sens de parcurs. Refe montajului de redresare in punte. red continuafe cAteva precizdri de ordin practic. Dg) gi numdrul radiatoarelor se reduce la TEHNIUM septembrie 2003 13 I . Tensiunea alternativd U.CONSTRUCTORU L INC E PATO R Pentru vrem s-o redresdm se aplicd pe diagonala 1-3. 4). Fata de sernnul acestei alternan{e. debitAnd prjn sarcind un curent 12 (sdgeata 2). Se observd (urmdrind sagelile) cd prin rezistenla de sarcind curentul pdstreazd. ra 4 (dezavantaj). Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. de exemplu. debitAnd prin rezistenla de sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ).R. . care se va intoarce la infdsurarea transformatorului prin dioda D3.60v.In acest caz. se conecteazd pe Sa presupunem cd prima alternanfd a tensiunii U. doua cu anodul la capsuld (DZ.

tefevizoare etc. marcate cu A gi B. iar dioda DZ ramAne bf ocatd. tot lg valoarea de vArf a tensiunii Uin. prin conectarea unor rezistente de sarcind Rs de valori din ce in cb mai mici. D1 g. Ele au ?n dublorului de tensiune de tip LATOUR se observd cd la bornefe de intrare ale montajului. Domeniul de aplicalie al tensiune inversd de lucru etc.j.. iar sa 4000 v. deoarece direct pe un radiaior avem galvanic unul dintre potenlialele ten_ siuni redresate Multiplicatoare de tensiune Problema obfinerii unei tensiuni continue inalte tcitosind o rooJritate de redresare a unei tensiuni afterna_ Qque. din momentuf perfec!iondrii diodelor redresoare cu siliciu. se aplicd tejnsiunea alternativd de intrarb Uin. prin mdrirea cienla filtrajului tensiunii continue de le$tre a multiplicatorului scade cLj in ce mai mari). utilizAndu-se de tensiune.1 D2. in c. cu tensiuhi panala iooo_ necesare alimentdrii aparatelcii electroacustice portabile'(radiore_ cele mai mici tensiuni (35-200 Vi. D2 gi tive joase. primeasda dubloarele de tensiune. Datoritd f"C diodei DZ. practic. insd.) sau ?garatelor de mdsurd gi control (vgltletru . Condensatorul C1 se incarcei prin dioda D1 pAnd la valoarea de tricd de tensiune. in borna torul R" M(+) in acest caz se obline dubrarea tensiunii consuma. de tensiune cauzatd de rezistenta internd a sursei de alimentare (. intie punctele M si tului cd cele doud condensatoare sunt incdrcate la valoarea de varr a tensiunii de intrare Uin.i ?4 pp un radiator. Montajefe care efecj tueaza acest lucru-se numesc multi- Multiplicatoarele de tensiune fgp rezintd celule de redresare_ filtrare cu un mod de dispuneie a diodelor .). Se tatri in f igura Schema electricd a dublorului de tensiune de tip SCHENKEL. vArf de' intraie. a constituit o preocupare con_ tinud a . Cele mai bornele sale -) Triplor de tensiune Latour anume dublorul M(+) dubloare de tensiune. 2Uin. Atenfie. caracterul pulsatoriu al tensiunii de iesire se manifestd din ce in ce mai pironunfat (un RIPPLE de valori din ce trica inm_ag azinatA in anterior s-a ignorat qi curentul prin rezistenta de -sarcind'R*. iar la bornele rezistentei sunt conectate din punct de vedere electric in serie.ge.) gi mai mod curent. pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tere ale radioernitdtoarelor (400_ lqqq W). con_ densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in mod practic la o tensiune cu o va_ loare mai mica decat dublul valorii de rele3. prezentat in Si d u b lo r u'l prezentat in figu ra 7. proiectanfi'lor de' aparataj electronic. contine ace las 14 TEHNIUM septembrie 200 j . in momentul in care fiecare dintre ele se afld in stare de con_ ductie (deschise) gi datoritd cdderii plicarea de tensiune nu se face cu facto rul 2. incarcd imediat prin intermediul deschide dioda D2 gi se bloche azd. osciloscop etc. deoarece $i ef i- satoarele C1 gi C2. prezen_ T . cascadd N(* montarea Tn a ) de acest tip se oblin multiplicatoarele doud sau mai multe circuite Cuadruplor de tensiune Latour plicatoare schemele electronice de tip multipli- diodelor redresoare cu'siliciu in gles prin reducerea costului'lbr de fSbricafie. [n mod practic. tensiunea de iegire a multipli_ catorului de tensiune scade din ce in ce mai mult. Ca urmare. este 'de prefera: folosirea unei scheme de rebresare obignuite (cu punct median sau menf densatoare valorii capacitatilor celor doud con- cregte rea curentului de sarcina Aceste neajunsuri se pot compensa intr-o oarecare mdsura. Condenbatorul C2 . in ra!ionamentul efectuat Datoritd acestor consiberente.mentare inifiale. revenit ?n actualitate. impreund cu un aranja_ ment al schemei electrice a moniajului.CONSTRUCTORU L INCEPATO R ?3 p. Ea soli'cita un curent care se afld Tntr-o relafie 9p proporlionalitate cu energia elec_ 6onden_ de vArf. ciioOa D1 se punte).. gi mentale ante doud undade LATOUR.numeric. A qi qtus_ut la borna el s. ceptoare.. care are o putere cele mai multe ori un transformator finita). AnalizAnd schema eleca borna B. Concomitent.gi condensatoarelor astfel rncdt ambele semiperioade ale tensiunii alternative de intrare sd fie redresate. insd. N( simple montaje de acest tip sunt Existd practic va rif o suma de tensiuni redresate.a ce privegte performanlele definitorii (curent redresat.in aceasta situatie ambele condensatoare C1 Si Ci dioda D1. figura 6. catoare de tensiune se extinde de la :emiperioada urmdtoare (minusul la vArf a tensiunii de intrare Uin. mai micd datoritd cdderilor de tensiune in direct pe cele doud diode D1 $.de eirimultifa N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE AsGi prin rezistenla de sarcind'ii'ece un curent continuu. celdlalt radiator. ioneazd ca in cazul in care curentul prin rezistenta de sarcini R2 implicd arnplasarea unor condensatoare cu capacitali avAnd valori foarte mari. Se considerdm cd prima semiperioadii a tensiunii de intrare are ca polari_ tate plqsul la borna A gi minusul la deschide. a tensiunii alternative de relea. ci este vorba de o valoare C1 Si C2. Prin SCH ENKEL.

sd Presupunem ante de dubloare de tensiune.coNsrRucro gi cea a dublorului de tensiune numdr de componente electrice ca LATOUR. offiplasate tn +3E limentare tensiunii alternative de intrare (minusul la borna A 9i Plusul la borna B). Ca o concluzie generald.41 Uin. din cauza cdderilor de tensiune inevitabile datorate diodelor. la bornele de iegire se obline multiplul vatensiune in direct pe diodele D aflate lind cont de tensiunile maxime la in privinta multiplicatoarelor de tensiune de tip LATOU R. Se menlioneaza cd gi in acest caz dublarea de tensiune este doar aproximativd. Se prezintd obfinAndu-se prin acest tip de aranjamente multiplicarea finald doritd a tensiunii se poate generaliza. Q*lelalte semiperioade care urnreazi nu fac altceva decAt sd incarce cu energie electricd condensatorul C2 pe calea rnenfionatd anterior. care se afld Tn tensiunii U'^ a condensatorului C1. AmplasAnd in continuare elementele D-C se obfine cvadruplorul de tensiune SCHENKEL Prezentat in figura 9. Modalitatea de modificare a - de a obfine multiplicarea unei tensiuni Un alt aranjament Posibil Pentru alternative folosind grupul D-C este prezentat in figura 12. La toate multiplicatoarele de tensiune prezentate pAnd acum. in aceeagi modalitate ca gi electricd a dublorului de la care s:? figura schema plecat. iar dio$a D1 intrd itt stare de conduc{ie. siune SCHENKEL. se ca prrma semiperioadd a tensiunii alternative de intrare are Plusul conectat la borna ^A 9i minusul conduc{ie.. In vederea explicitarii functiondrii dublorului de tensiune SCHENKEL. in consecinta. Concomitent. in'cazul dublorului' de ten- de intrare Ui. rezistentei interne a transformatorului de retea Ei valorii rezistenfei de sarcind. iar dioda D2 se afla in stare de C2 aflate in serie cu dioda D2 se incarcd fiecare la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. alternative Uin. triplarea doud scheme electrice Pentru gi cvadruplarea tensiunii tensiunii inifiale Uin. dioda D2 trece din nou la starea de conductie. dioda D2 este in stare de blocare. In aceasta situalie. Se observd +4E ca ele- stare de blocare. electrice ale conectat la borna B. In Se menfioneazd. comPensAnd astfel consumul de energie datorat rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd ?n paralel cu condensatorul C2. ComparAnd intre ele cele doud vari- . iar dioda D1 produce descdrcarea condensatorului C1 gi reincdrcarea lui cu o tensiune de polaritate inversd fatd de cea delinuti inilial. condensatorul C2 trebuie sd aibd insd tensiunea de lucru cel pulin egald cu dublul valorii de varf a tensiunii de intrare TEHNIUM septembrie 2003 cdderea de tensiune datoritd rezistenlei interne a transformatorului gi valoarea ce implicd rela!ia de propo(ionalitate care fine cont de curentul prin rezis- 15 I . existd tensiunea la bornele diodei D1. La apari{ia celei de a treia semiperioade a tensiunii alternative (plusul la borna A 9i minusul la borna B). In I este prezentatd schema elec- -38 a tricd triplorului de tensiune SCHENKEL. In aceastd situ- atie. Plus valoarea de vArf a C3 au un amplasament de aceea$i dublorul tensiune manierd ca gi mentele D3- acest Conden satorul C3 se incarcd la dublul valorii de de tip. cd trebuie sd se care se scad: valoarea cdderii de lorii de vArf a tensiunii alternative din care se Tncarcd fiecare condensator. iar curentul de sarcind mai mic. in stare de conducfie. iar in figura 11 schema electricd a cvadruplorului de tensiune de acelagi tip. Triplor pi cuadruplor de tensiune de vArf a ten- siunii intrare. AnalizAnd cele doua scheme electrice de dubloare de tensiune se observd cd pentru ceie doua configuralii diferite de montaj se poate folosi acet_agi numdr de componente electrice.. Se menlioneazd cd infdgurarea transformatorului de retea Ei minusul Fornei de iegire a multiplicatorului. faptul cd dublorul SCHENKEL prezintd dezavantajul folosirii unui condensator C2 cu tensiunea de lucru mai mare. condensatorul CZ rdmAne incdrcat la jumdtate din valoarea de vArf a tensiunii de intrare Uin. iar la bornele de iegire ale multiplicatorului se obline tensiunea 3Uin. Printr-un amplasament adecvat al elernentelor D-C. Avantajul acestui aranjament al schemei electrice il constituie punctul de masd comun dintre Uvin RU I tttc EPAro n figura 10 se prezintd schema electri-cd a triplorului de tensiune de tip in cadrul schemelor electrice s-a notat cu Uin valoarea eficace a tensiunii alternative de intrare.1. dioda D1 se afld in stare de blocare. se observd cd multiPlicarea de tensiune in vederea alimentdrii unui consumator Rs este cu atAt mai eficientd cu cAt valorile capacitelilor proprii condensatoarelor C sunt mai mari. La urmdtoarea semiPerioadd a C1 celor doud dubloare de tensiune prezentate cu 9i una sau mai sup multe celule D-C.-. condensatorul C2 se incarcd prin dioda D2 cu o tensiune a carei valoare cregte de la Uinlz pan+ la valo area 2Ui. cu valoarea de vArf Uin. Condensatoarele rem arcl. rezolvarea problem^ei rnulitiplicdrii tensiunii este similard. Multiplicatoarele de tensiune se oblin prin completarea schemelor LATOUR.

01 2. de ordinUl in concordanld cu curentul maxim solicitat de consumator.50 0. este mai redusd.84 20 50 1 00 200 500 Rr *C 1 000 Ixn*pr] Dimensionarea dublorului de tensiune Latour tenla de sarcind Rs. unde in sarcind .001 2. Chiar gi in acest caz se oblin ondula!ii destul de maJi ale tensiunii continue de iegire. In urma efectudrii calculelor pentru dimensionarea elementelor multiplicatorului.EO R/R a =0./ 0.68 / / 1 .12 / / 10 0.03 1. maxim sritelor de mA. Sd nu uitdm cd multiplicarea tensiunii este rentabild doar pentru curenti mici.25 .zg'' / (N 1)2 + Rd tru dimensionarea practicd a dublorului de tensiune de tip LATOUR. Pentru mdrirea tensiunii dimensionarea capacitetii condensatoarelor sd fie este necesar ca rezistenta echivalentd a diodelor polarizate in sens direct. acestora. Se observd c6. Se mai atrage atenlia cd pentru f iecare tip de N1. Totdeauna se aleg condensatoare avAnd valorile capacitdlilor mai mari decAt cele obtinute Tn urma calculelor.rezistenld de proteclie a cdrei valoare s^e adaugd la cea calculatd anterior. cu atAt valoarea tensiunii continue obfinute la bornele ei. valorile care nu se gdsesc direct cu ajutorul diagramelor se estimeazd. In f igura 13 sunt tenld de limitare a curentului debitat infdgurdrii transformatorului cont de rezistenla internd a de relea gi de rezistenta echivalentd a diodelor in momentul stdrii de conduclie a acestora: R . cu cAt rezistenla de sarcind Rs prezintd prezentate o serie de diagrame pen- R1.CONSTRUCTORU L I NCE PATOR Vcc/Eef 2. La multiplicatoarele de tensiune care lucreazd astfel incAt oblinem tensiuni continue de valori mari.R2 + (Nz. Se observd cd. N2 numdrul de spire al schemd electricd proprie unui multiplicator de tensiune valorile tensiu- valori mai mici. de Rd nilor de lucru ale condensatoarelor gi ale diodelor (tensiunea inversd) vor fi corelate cu tensiunea continud av&nd diverse valori pentru tensiuni.44 1 . de iegire a acestuia. la dimensionarea elementelor componente ale montajului se line cele mai multe ori in serie cu diodele se mai amplaseazd cAte o rezis- zecilor. Pentru a nu lucra cu condensatoare gi diode 16 TEHNIUM septembrie 2003 . prin interpolare./ / / 0. in cazul unor curenli de valori mai mari. valorile condensatoarelor trebuie sd fie astfel dimensionate incAt capacitatea echivalentd de iegire a multiplicatorului sd fie cAt mai mare.1 1 . deci la bornele multiplicatorului. R2 rezistenta Tnfdgurdrilor primare gi secundare ale transformatorului.96 .

F 0. pentru a rezista la tensiunea inversd maximd de lucru. Se observd Ei prezenla rezistentelor de protecfie de 500/50W Si a condensatoarelor de 10 nF.itrtc E pAro n Q. Aceastd configuralie a fost pfevdzutd pentTu uniformizarea repartiliei tensiunii pe fiecare diodd (la deschidere gi la blocare).0 ltt. Ca reguld generald de lucru se remarcd necesitatea amplasdrii de grupuri RC in paralel cu diodele pentru momentul cAnd acesta nu uncf io neazd. Acela$i mod de lucru s-a prevdzut gi pentru grupul de condensatoare inseriate de 220 pF/450V. se alege tensiunea de lucru maximd avAnd valoarea cel pufin egald cu tensiunea maximd de iegire a multiplicatorqlui.0lpF O. doud scheme practice de multiplicatoare de tensiune utilizate in situati- ln figura 14 sunt prezentate ile cele mai frecvente de lucru. se fac f densatoarele electrolitice inseriate Procedeul este valabil gi pentru con- 500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V il I. ?n serie cu grupul D-C se mai amplaseazd gi cAte o rezistenle de egalizare de 470 kfl. in momentul cAnd acestea se ins eriaza.. servind la descdrcarea lor. Astfel se evitd pericolul unei electrocutdri accidentale in momentul in care.multiplicatorul de 3000 V). atunci cAnd tensiunea continud multiplicatd prezintd o valoare mare (vezi figura15 .co N srn u cro RU t.01ttF Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V ) deci dimensiuni diferite. multiplicatorul de tensiune fiind nealimentat.-1 IV-' Il/' I Hi-J-{l-jF{H O. amplasate in paralel cu fiecare diodd redresoare. Rezistenlele amplasate in paralel cu condensatoarele electrolitice indeplinesc concomitent gi rolul de protecfie a multiplicatorului redresoare.01pcF ru 25Kn 10w + iT# t 25Kn 10w N3253 1 N3253 1 N3253 Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V) TEHNIUM septembrie 2003 17 .A\tF T It t- +5. intervenlii diverse in montajul electronic. 540V z2op.F 25Kfi 10w 400mA T 450v jsL 5W r I Zzo1tF t 0.0 1tt"F 0. Tot in acelagi scop.01 1tF +225Y t 150pF 1 00Kn 0.r.O I2zoltF 25Kn 10w ltrF O.

profesionist.1.' In C (F).01ttF 1 0. formuld practicd de dimensionare. Consider ce. multiplicarea de tensiune este cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul de sarcind solicitat de consumator este mai mic. multipli- C- 0. cu tensiuni mari. in ceea ce privegte amplitudinea. astfel incAt. fapi care determind utifizarea lui intr-o gamd extrem de largd a montajelor -electronice.01pF 1 O. la curentul nomiredresorului sd fie practic con'stantd.04 In ua 22OpF 450V 25K0 10w +70Kn 1N1764 470 Kn 470 Kn 47oKA 1N176+ 22ApF 251(Q 1N1764 1N1764 450v 22Op. Combinat cu un convertor curent aceste montaje se folosesc structorii redresoarelor o rep rezintd dimensionarea condensatoiului de filtraj. Tehnicd catiilor includ alternanta. acliondri gi autom atizdri. 1980-2002 Ed. qp. sr anume: o redresare KELEMEN Mutatoare. orice construttor de montaje electronice. montajele de acest tip efimind dificultatea realizdrii practice a unui transformator ridicator de tensiune. Bibliografie ARPAD Ed. O ultimd probfemd pentru con- taj electronic extrem de util atunci cAnd se pune problema obtinerii unei tensiuni alternative inalie gi existd la dispozilia utilizatorului b sursd de tensiune continud joasd unde Ua .curentul nominal .ONSTRUCTORU L INCE PATO R in vederea amplasdrii intr-un montaj care lucreazd.curent alternativ. 1gg2 XXX .F 10w 25KA 10w 450V 0.Colectia revistei TEHNIUM continuu catorul de tensiune devine un mon- . 1974 NICOLAE BICHtR Magini. ?ffiator sau cfia. in urma parcurgerii acestui material.F 25t(0 10w 450V DTTALIUL A DTTAUUL B Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V) 18 TEHNIUM septembrie 2003 . Din cele expuse pAnd acum se remarcd urmdtoarele cerinfe in privinta utilizery! practice a montajelor de tip multiplicator de tensiune: atunci cdnd sunt necesare tensiuni continue de valori ce constituie un multiplu al tensiunii alternative existente intr-un montaj electronic. '(A).0 lttF 1 000v 000v 000v 000v 22Op. .01ttF 1 0. in farazi). Deoarece marea majoritdte a apli- (baterii sau acumulatoare). Tehnicd.ar€lte. este pe deplin clarif icat in problema redresdrii unei tensiuni alternative monofazate.tensiunea de iegire (V). . * curentul livrat de multiplicatorul de tensiune nu depdgegte ordinul sutelor de miliamperi. tensiunea de iesire a Oubta De aici se poate calcula foarte yggr valoarea capacitelii C (atenfie. ofer constructorilor nostri o.capacitatea condensatorului nal In.

dar se adrese aze in special audiof ililor cu ceva experienfd in construcliile de audiofrecvente. pe boxd. noile sisteme 5. Aga s-a ndscut pozilionarea 3D. ' Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca fiecdrei urechi i se dferi informafii boerente.1 Dotby surround 9i Dolby Pro Logic il fab staldardul stereo. dovedit Tnsd eficace Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electronicd. cred eu.oferd un sunet cald. chiar dacd pentru teste am folosit boxele prietenilor. nu am lnsistat asupra unor detalii pe care un constructor amator cu o oarecare experienla le poate deduce singur. 5+1. a unor filme precurn intregii benzi de frecvente intr-o Ascultatorii de muzica nu au fost nici ei uita!i. industria o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6. deoarece preamplif icatorul are in Stalia are cAteva atuuri fatd de sistemele ce au invadat piala lT: - distorsiunile sunt extrem de OPA2O04. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol care. Concomitent au apArut pldci audio capabile de redarea materialului sonor la deoarece avea loc o "scurgere" de informatie intre cele doud canale. Dar in ce consti efectul surround gi prin. Aceste iiltre !]n de timbru gi de frecvenle. insd nu se TEHNIUM septembrie 2003 19 j . Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani. A fost nevoie de aparifia sistemelor cu 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi in cazul stereo. se potrivegte noilor tendinle in lumea sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. folosindu-se insa $i inte resante de rsonale Pentru posesorii de calculatoare recoman multi. inceputul anilor '90 s-a incercat fntr-un sistem multimedia perfor. .e este el superior Dacd. gi md intrebam care sunt motivele (in afard de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea ce a fost. "moale". Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar produce publicarea articolului. acum caliva terea procesorului gi a mant nu sunt importante doar pldciigrafice. Este inutil sd mai nem ce va da satisfac{ii deosebite odatd terminat. Prin impanirea materialului sonor din mp3-uri pe O canale s-a reusit eliberarea stresului redarii efecte foarte spati alizare.stereo gi boxe din plastic ce numai in normele Hl-Fl nu se incadreazd.'in aga-numilii algoritmi HRTF.sd pard desuet. llD gi Hnff operalionale precum f mici datorite posibilitetii folosirii unor standardului stereo? OPA2134 sau TL072.dimpotrivd). a intra in detalii ce tin mai un mare rol avand gi lanlul audio.cu pldci audio. pentru simularea cohpletd a unei surse sonore folosindu-se in plus gi amplitudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. . Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an a dat rezultate foarte bune. sau scufundarea in efectele sonore de zirea distinc- exceptie Matrix. sau filtre Hnrr pro- gramate pe calculator. Florin Gogianu Pozi!ionarea audio 3D nu s-a surround. in doud boxe. c. Esfe un articol destul de complex (montajul adresdndu-se insd amatorilor) gi pentru a nu deveni prea stufos. atunci creierul poate fi pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se componenta sa tuburi. ani posesorii de calc. sunetul devenind mai clar dar 9i mai dinamic.ulatoare se mulfumeau. Nu este un sistem extrem de complicat cum ar pdrea la prima vedere . cel din urma iind mai ieftin.realizarea unui efect psihoacustjc de calcul personale. poate procesate lTD. aJungAndu-se astdzi performante precum au de cele cu 6 canale. nu consider vechile articole desuete . Vd muftumesc. din '88-'89. incd de la pedia a cipdtat un avAnt important. sp u ddm astfe i tridimensional (3D).TEHNIUM PC DG MNNG PGNFONMNNTN l Elevi Florin-Radu GOGIANU Florin PULBERE afla intr-un anumit punct in spaliu.mult de informaticd. ta a modului in care proiectilele se indreapte spre tine in jocuri. acest scop s-au folosit pu- realizarea acestui sistem audio.

ce trece cu usurintd de standardul H PMPO!). Pentru cei care nu delin o astfel de placd sau chiar un calculator.ftzA rln t tu t00k R106 ttttRlok Vtt 1A' -'' r00k I lr00 ln F 22k compara cu primele.poate fi folosit gi de cei care nu defin un calculator (e drept. dar gi tuburilor ce oferd un sunet deosebit de pldcut.TEHNIUM PC Placa audio 5. Pentru mai multe date legate de acest etaj recomand citirea articolului din nr. cu perforr^nanfe mai slabe). In figura 1 este ardtatd schema bloc a unui astfel de sistem. 1. o putere care la majoritatea produselor pentru sistemele de calcul de pe piatd e fictivd (gen 1200W arnplif - . pldci care se I. Etajul apdre dd fapt intr-un numdr recent al revistei Tehnium. Montajul este ardtat in figura 3. Dupd cum se vede in figu- pune probleme deosebite Si nu necesitd prezentdri. martie 2003 al revistei. Prezintd pedormanle deosebite in special datoritd integratelor profesionale cu care este dotat. preamplificatorul conline un corector de ton Baxandall.1 AF-1OOW (subwoofer) sateliti+centru Rt 17 UlB TLOT? c 100 10 L Bal . gdsesc la majoritatea ofertanlilor de hardware.FI. 1. gen Placa audio este bine sd fie de M-Audio icatoarele f inale garanteazd.:' R101 l0L'lk Fi103 10k c1 0t 47nF \. la iegirea preamplificatorului. insd audiofilii vor fi recunoscdtori pentru urmdtorul etaj care se conecteazd. care sunt profesionale gi sunt probabil printre cele mai bune din lume. TEHNIUM septembrie 2003 ra 2. Se poate insd obse rva o particularitate: schema preamplif icatorului s-ar putea opri aici. fiind crealia domnului inginer Aurelian Mateescu. Preamplificatorul . vom descrie intr-un articol viitor un Decodor Surround cu operalionale care poate fi folosit cu stafia.datoritd componentelor poate fi considerat un sistem High-End. ultimd generalie. Revolution sau Audigy ll. care nu 20 .

respectiv BnV gi un slewrate de 25Vlprs.0008%. fiuTft|T * A Vrr _tN -" t _t 2. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este -f I ?Rl e0r =Jj lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale pq yarful ciocanului de lipit. pe care pAnd gi sarcinile electrostatice de pe degete le pot strdpunge. | .5 gi 10 pF. respectiv in f igura 4).tdrd. punerea prezentatd c4 10p F 13H B. Se va folosi un transformator separat pentru acest etaj. aceste integrate se vor introduce bund.Hz. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de ^ in socluri de foarte De preferat. cu un zgomot 1OnV radical. R1 3 intre 470 ohmi gi 4. evitandu-se . iar C7 are 50 trFl12V. NE5532.T ke. respectiv Primele doud au un THD de 0. identicd la OPA2O04.7 kf). gau pentru mai pulin performantu acelagi articol.003%.F -f 3_V/ps. zgomot de l BnV Si slew-rate de un Yrr. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din TEHNf UM septembrie 2003 . 114. 2194 produse de divizia Burr-Brown a firmei Texas Instruments. schema alimentatorului fiind publicatd in OPA2134 gi TL072.ltl I L*T1EI5 l_ = 0. a li se atinge pinii mai ales in cazul celor profesionale. TL072 are 0.003%. Se poate opta pentru amplificatoarele operalionale OPA2O04.2 lil >1il ltt lf UU5t-l3r.calitate. CB intre 0.TEHNIUM P 20fil400V +Ua frut Jr 1 OFA21 :dl I 7 V+ -ln A +ln A 2 ? Out B t) 5 -ln B vMain Out rl +ln B 8-Pin Dtp. ) C5 10p F ct l00nF c2 l00nF c3 100nF c6 10p F 20Vlps. este I TL072 (disterminalelor. figura 5. de THD de 0... se vor manevra cu grij4. SrJ-B R12 va avea intre 0 Si 4.

Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe ieiit"".C. iar capsula cu pinii in figura 6b.'Se va acorda o mare atenfie dimensiondrii radiatoarelor. 5 -Ua tSIGltRL I rUT ISIGilNLI goorSrneP ll .lO l-. Cu un cablaj realizat corect Pe o Se vor folosi componente de Hl' G3 ??. Acest amplif icator e caPabil sd k I' . sND gosrsrrtA !t (tr Ft NC ". Dacd se vor monta toate cele 5 integrate pe acelagi radiator. THD=0. Pentru Pout=20w $i f=1kHz.C.{J 5T'GNO t\l calitate gi cu toleranle de 1%. { n ffi Gt{D pldculd de sticlotextolit gi un montaj ingrijit. atuncl Se vor TEHNIUM septembrie 2003 22 . Rezultd astfel o putere totald (tn toate cele 5 boxe) de 100W. BV/ps. { \r' lE -Ur lPtrllEll gur /{\ .\r's fir. din cauza blocului de alimentare pot apdrea Probleme l--" Gr. 3UR 6 Home-Theatre. Ecranarea cu tabld de aluminiu gi fier sau permalloy este Preferabild deoarece.i atiiidnUre. (vezi figura 1). H6 2?h . tr debiteze maximum 30W Pe sau B ohmi. Amplificatorul de Putere 1S Hurf 3T#{S-gY lt Fiecare dintre cei 5 sateliti are cAte un amplificator de Putere de 20W. I FtnrEn I 2. Agadar. 4 oferi un slew-rate de schema este redatd in figura 6a. vef i obline un preamplif icator de calitate.fL -r2 t ilO}I I}IUEPTTXB IT{UERTITO IHFUT nt 'HPUT STAI{D*BV GIID /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t .-25V.f- RF ?2uF (cArnpurile electromagnetice devin destul de puternice Pentru a inf luenla performantele montajului). ll .fiecare ramurd l.CS 2200uF he Ugcrt''tSlethel STBV Se vor realiza 6 astfel de montaje.UF Ll+ MUTE F. Puiere suf icientd Pentru un sistem I . rN Pream- +l O' -t rrk +V S + FUll lN.a /.C. Se observd filtrajele de p-e. aga cum se va vedea.si ptotijclie la temperaiurd.vilt tt? rr t1 tuf ff.{D l-Jl= c4 .015"1"De asemenea. Este alimentat diferenlial la +. tarrrrt. cAte unul pentru fiecare canal.lnh 1. Stabilizatoarele vor fi de bund calitate deoarece trebuie sd ne gAndim serios ce facern cu integrate de genul OPA2604. fiecare satelit e dotat cu cAte un circuit integrat LM 1 875. care costd 5-6$ bucata gi care reprezintd totugi o iryestiliel In nici un caz blocul plificatoarelor nu se va alimenta de la transforrnatorul etajului final sau al celui cu tuburi. Se va folosi un transformator cu doud Tnfdgurdri de 15V.TEHNIUM PC 4700 pF.

sArma va f i de 0. Schema de principiu gi cablajul sunt date in f ig ura 7 . Amplificatoarele pentru spate. integratul are o vitezd de rdspuns SR Cele 5 amplificatoare se vor alimenta de la doud transformatoare identice ce au in secundar cAte doud infdgurdri de 1BV bobinate cu sArm{de CuEm cu diametrul de 1. amplificatorul se poate dota gi cu alte accesorii (Vu-metre. respectiv B.lmpedanfa de sarcind: Sohmi . tot prin intermediul unei foile de micd. Realizat corect. ing. Pentru un subwoofer de calitate se poate folosi ?nsd schema domnului Emil Marian. dar acestea rdmAn la latitudinea constructorului. fi de Cu rezultate foarte bune se pot folosi transformatoare toroidale care au avantajul de a avea un gabarit redus. celule de filtraj. Se va acorda o mare grija traseelor de masd. cu sArmd de 1.-36V. IMRE SZATMARY Practica electronistului amatorCapitolul 21 "Circuite integrate TEHNIUM septembrie 2003 23 .Banda de frecvenfe l BHz22kHz.8mm. OPA 2604 neliniare". in cazul in care atmosfera Tn carcasd devine "sufocantd". Agadar. intr-o rezistenle de I sau 4 ohrni. transformatoare gi stabilizatoare se va ecrana satoare de 4700 pF/63V.2 mm. alirnentare diferenliald de +.). indicator de cliping pentru sub- de BA gi filtratd de doud conden- 1. cele 3 din fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- deosebit de bund (SR Poate debita 60W Tn funclie de voltaj.0. in blocul de alimentare se vor afla 3 transformatoare perylru amplificatoarele de putere gi 2fientru etajele de intrare.03% Transformtorul pentru subwoofer va avea doud infdgu rdri in secundar de cAte 28V.Tensiune de alimentare dubld +. cu grosimea de 5 mm va folosi un radiator prof ilat cu dimensiunile de 120 rnm pe 140 in locul unor transformatoare toroidale se pot evita problemele de gabarit.AJ"/" TID . Tensiunea va fi redresatd cu o punte Desigur. Prin fol6sirea Dorim sd menliondm cd nu am fi reugit sd realizdm acest amplificator fdrd articolele mai vechi din revista Tehnium care au tratat aplicafiile HlFl. Montajul astfel realizat. TL072.Raport semnallzgomot > 70dB . doud la numdr. se vor alimenta de la un transformator. Dispunerea pinilor la TDA7294 este datd in figura 9.TEHNIUM PC H Fata stanga Centru H Fata dreapta Subwocifer Spate stanga Spate dreapta izolacu micd umectatd cu vaselind siliconicd" unde integratul este fixat. intrerupdtor general (poate printr-un releu). In final. Punfile redresoare vor 4-6A. Se mm.lmpedanla de intrare 20 kCl . Amplificatorul este dotat cu protecfii asemdndtoare cu LM1 875. publicatd tot in numdrul Pentru subwoofer am decis .Putere nominald 60W . cu atenuare la capete de 3dB . de parcasd. ardtdm modulin care se 10). folosirea circuitului TDA7294 produs de SGS Thomson. BIBLIOGRAFIE TDA 7294 Datasheet LMl B75 Datasheet Datasheet oPA 2134.2 mm.-36V . singura problemd rdmasd este achizilionarea unor incinte acustice pe mdsurd. Datorite FET-urilor din final. de 60W. amplificatorul va oferi o experienld de neuitat ?n aplicaliile multimedia. In primar. Intreg blocul ce conline siguranle. se va folosi un ventilator agazi boxele (fig. Ne referim la lucrdri teoretice care ne-au ajutat enorm gi care cred ci nu atenueazd cu nimic ideea unui ampl ificator surround. chiar dacd necesitd un oarecare efort. martie 2003. woofer etc.Distorsiuni: THD . mator. alimentat la 12V. Performanlele subwooferului sunt: cu tabld de fier.

1 ). nefiltratd. in tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru sarcina comandatd. ra 3 se ind icd n iul fotograf ic sau pentru orice echipament la care forma tensiunii de alimentare nu are o importanld foarte mare.J ?20v i ) \l. carea tensiunii de alimentare. cat gi incepe sd se incarce e{ponen}i. stabilite Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU Elementul principal al montajutrola unghiul de deschidere al tirislui este un tiristor care asigurd pu. in domedensatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit curentul maxim de poartd lp al tiris- T3 se bloche azd. Valoarea lui lp qi cea a ten- {l( ( sarcina AA I -\---. circuitul revenind la starea iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amorsa).3 ka) gi soidale de alimentare a tensiuni! sinu- nii de alimentare are o duratd Deoarece o semialternanld a t-ensiu- ig. cu o limitarea curentului prin " dioda punte redresoare de gA Si cu tensiZenner) se utilizeazd un bec de unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. limitatd aceasta la fiecare alternantd a tensicu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd unii redresate.AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA bazd...*-a'"---. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiriseste alimentat de la reteaua monotorul.5ms. pentru a putea comanda pu- tensiunea din 24 TEHNIUM septembrie 2003 . care la rAndul sdu intrd in conduclie rdmAne blocat. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate). conincdlzirea unei rezistenle. iar stingerea tiristorului trecere prin zero amorsat se face automat la fiecare (f Deschide rea tiristorului este asiguratd de un generator de impuf- pnn reztsR2(3. reglarea turaliei unui ventimentare (8C177. al lui TZ.-. iar' piin rezisienla R6(470O) se comanild amorsarea tiristorului. lranzistorul T2 incepe sd conduta injectAnd curent in bazalranzistorului T1 .. stabilite de divizorul rezistiv R3(160C1). acesta curentului torului.torului este necesard sincronizarea terea variabild pe sarcind.--r --.. torul tranzistorului T2 este mai micd decAt timp cAt tensiunea din emiR4(330C)). Pentru a putea con- terea pe sarcind intre de 1Oms. pentru a nu se produce^accidente. tranzistorul comanda tiristorului. CAnd tensiunea pe condensatorul C1 a atins valoarea celei de prag . comanda de amorsare a tiristorului trebuie datd cu o intArziere cuprinsd intre 0. un proces de reactie regenerativd 9i ambele tranzistoare se deschid la saturafie.Tranzistorul T3 (BC 107) este in saturalie.espectiv T1 . La aplilator sau a unei magini de gdurit. IHYRISTOR realizarea Si utilizarea montajului. O solulie simpld este alimentatazicd. Atat de prag (6.t'---'1 '--t. Astfel. iar in figuamplasarea componentelor.al tenlele R1 (100 kf)) pAnd la va- suri avAnd functia de circuit de cornandd.. f iind pola riza'i direct prin R5 (1 .. deci $i tranzitorul T1 este blocat.. !. U rm eazd. Valoarea rezistentei R6 se cal- determinand cregterea Si mai muli a de bazd. Condensatorul se descarcd prin joncliunile deschise ale celor doud tranzistoare gi determind bfocarea tranzistorului T2.t f'] r 1R5 rkg L^**1. Montajul oscilator de relaxare in care tranzisare diverse aplicalii: reglarea intentorul TUJ este inlocuit de doud sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare complelocuinfd. gi pentru tiristor).3V) loarea tensiunii limitele extreme (minim-maxim).. de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld.Bkfi) ' blocAnd de divizor. se asigurd comanCircuitul de comandd este un da unei sarcini de 50CW. {rI 03 18C107 1 Qn in? In fi gura 2 este datd o variantd posibila de cablaj. siunii poartdcatod Up sunt specif icate in Recomanla ddm atenlie .5rns gi 9. in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea de unghiul de deschidere. BC 107).l 220v foaia de catalog a tiristorului folosit.

r l* fa incdrcarea condensatorului C1 gi 1A ?n 1 logic indiferent cum rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM. validAnd iegirea de comandd a monostabilului.AUToMATtzAnl Itt LocurrurA un minirnum de coniponente. senzorii pornit/oprit (P/O) se unei alarme de apartament ca senzor fdrd temporizare. R2 (cu valorile din schemd s-a obtinut cablajul gi planul de implantare cu componente. dacd cineva atinge incuietoarea cu mAna sau incearcd sd introducd o cheie. pand la acfionarea unei alarme sau circuit de avertizare (fig. realizat cu migcare. La punerea sub tensiune. determinAnd blocarea porlii 18.*. comanda sa provenind de la senzorul de atingere. r u1B \-l R5 o1 8C177 Ick zeazd pe introducerea brumului de Funcfionarea montajului se ba- Montajul este alimentat cu tensiune con- refea de cdtre corpul uman prin atingerea cu degetul a contactului de intrare. '.7nF "T" \} tz o tensiune 0 logic prin R2 (4. de la com enzi de pornire I oprire a Senzorul de atingere. descd rcarea rapidd a condensatoru- 3proximativ 40s).. avAnd consum foarte mic. c2 2. la montajul de alarmare care comandd sem- licd a unei incuietori de tip YALE. Confine patru # # 3 cl 1 -----ll t\ ----. Dioda D1 protejeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea componenla monostabilului sunt in 1 logic. se poate alimenta gi dintr-o baterie de 9V. deci iegirea monosta| tinud intre +3V si Tranzistorul Q1 = potenlial 0V. bilului (pin 4) este BC cat. iegirea (pin 4) rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce semnal de comandd se aplicd la O aplicalie practicd a acestui montaj este conectarea la intrarea intrarea COM. Comanda bistabilului este realizatd tot prin atingere. dar. iit-i I po(ii .2 pF) tinde sd se comporte ca un scurtcircuit. deci iegirea sa trece in 1 inlocui cu contacte mecanice normal deschise sau comutatoare comandate prin cdmp magnetic etc. aducAnd pe intrarea 5 a po(ii 1B un 1 logic. de tensiuni negative gi ajutd la lui C1. oteia posibiliteil multiple de utilizare. Astfel. iar iegirea AL se conecteazd. intrarea COM se va conecta la partea meta- ry$ rui. dioda LED nu lumineaz6. deci se poate masca foarte ugor pentru a comanda o alarmd. aproximativ egald cu tensiunea de allmentare a montajului. deci este fdrd uzurd. iegirea bistabilului (pin 10) trece in 0 logic. Dioda D2-LED poate sd lipseasci 9il montaj. iegirea de comandd AL avAnd La atingerea cu degetul a senzorului COM se introduce suficient brum pentru ca poarta 1A sd 177 este blo- in 1 logic. Circuitul utilizat in schemd (MMC 4011 sau MMC 4093) este de tip CMOS. comandAnd tranzistorul Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea logic. In f igura 2 sunt prezentate . primele doud utilizate in montaj de monostabil. Tn 0 logic. de la un mic disc de metal la floarea unui cui sau capul unui gurub.+-fr--o-fT.7 MO) gi o tensiune 1 logic de la iegirea bistabilului. La atingerea senzorului O (oprit). in acest caz masa montajului se conecteazi la pdmAnt. iar senzorii P/O se pot nalizarea luminoasd gi/sau sonold gi/sau comunicatorul telefonic..! itl I $ a mj TEHNIUM septembrie 2003 [ll$ Aceastd stare este menlinutd pAnd fFt . avdnd impedanfa foarte mare de intrare gi un diverselor servomecanisme.2nF). celelalte doud sunt conectate in montaj de bistabil gi valideazd iesirea circuitului. iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 logic. la iegirea AL este determinatd de valorile C1. Jn acest fel. 1). ls L. Montajul utilizeazd senzori cu o singurd bornd de intrare. condensatorul C1(2. la intrdrile porfii 1B se gdsegte po{i $l-NU. deci iegirea (pin 3) este ?n 0 logic. care comandd alarma. mascheazd in tocul ugii. iegirea comutd comute. consum de curent de 10 pA.--I . nu se utilizeazd contacte mecanice Tn {ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt datoritd condensatorului C2 (2. Intrdrile porfii 1A din +18V cu separare prin transformator.{Ll i iiL. apare o tensiune ridicatd. Sen zorul poate avea diverse forme gi mdrimi. mecanicd.

Jq.lF tillrlF f_* il. ? swr td 11 '-{i JI '-.1: F I L 'lswr ! "..cc UIA ( 013 IF? r5e( T t rl -.rrr*****r... / JJ tJJ.l In* I I''* I r"* d {\ a\ {T' urcl .l !iltf( ? ! I d 4 a"l J i" u?t 1E ri l_tl I ._J1 Y llr. .1. ..ARHA IONERIE RII .1 u{8 | I \ 4rs /I 0lf l{. r:'r-1 uEs I I ffi[rrflffflfl h'""I [[ttrttt.I- j ca l0 &rt -t+T' t..I 1.? *. ... I T' tf IL t \' ol toll I t.l{t ..i t I 0t Iil{ rlt 7.dL I : flil[[til[H 4 ]'"" [j fitItfffi[ff[.[*1.:. sw' '*{ JI '* ""{.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA i it r $!l( rtq( ii Rr0 1 50K nt I lrr DI ref R1 r 301( ritl l{t R1 DI ? lN{ r49 t D1 I I *t: u1 lN{ r.{ ilt IT l-I I I +y.ou I J I I H .Llot ! I .h ta : ru ff . lu"l "J }'. 1.0 \H_.tt{ ol drrclidcrc I {tf( '{ I i' lDl3r tl L4 | . nl t0l3l 26 TEHNIUM septembrie 2003 .0$i -T-T L 91 t{{ t{ u? : b rl( t0l( -T-=uf I 'r. L t J J I iltl IJI L_ d'. q q I tI I I I t :.l{ " ntiuur { br RI: ll 'i.1." ". - ott I il{.0 \--{ .'{... rl i"n'H r''" H*. -:g-f tt $ * +YCC t { J I ott lI swl I t.{ Jil.j rl r1t .

realizat cu 3 poqi $l-NU bilul pentru cifra a treia de cod" Dae* codul a fost tastat corect. Memorarea tastelor apdsate se tn: r r tt. bista- bilul corespunzator se incarcd cu logic.AUTOMATI ZARI Montajul (fig. La 1 apesarea celei de a doua cifre. O apdsare a oricirei taste capcand valideazd declangarea alarmei (soneriei) chiar dacd a fost introdus ulterior codul corect. D3. Astfel. Programarea codului realizeazd cu cAte 10 microcontacte pentru fiecare cifrd de cod. C2 se activeaza bista- 1 pe intrarea de ceas a primului bistabil determinAnd incdrcarea informaliei logice prezentd pe intrarea DATA (un 1 logic). urmatd de 9. Tastele care nu intervin in combinafia codului sunt validate ca taste capcand. dioda D1 bilul pentru a doua cif rd. iar iegirea O negat prin circuitul R1. care prin apdsare declangeazd comanda L de aclionare a electromagnetului u f. 1) poate funcliona independent sau cuplat la un inter- iN LOCUINTA fon. pentru a treia cifrd (0) pozilia corespunzdtoare din SW 15 va fi pe ON. activeaze bista- circuitul R2. realizeazd cu patru bistabile D. f. Formarea corectd a codului presupune apdsarea in ordine a cifrelor din combinafie. iar la apesarea butonului BV circuitul de selectare. de exemplu pentru codul 290+BV. La montaj se poate cupla gi un buton de deschidere (BD) din interior. Alimentarea circuitului (fig. Codul este format din trei cifre plus o tastd de validare (BV) care poate fi utilizatd gi ca buton de sonerie. inclusiv . Schema este lJr J. Apisarea primei cifre din cod determind aparilia unui salt pozitiv 0- ! tta frrqrt d: I filD A'I rrl fr. Cu cele trei cifre se pot forma maximum '1000 de combinalii de cod. apoi 0 gi ultima BV. celelalte comu- tll Sr c a tft tatoare pe pozifia OFF. e \t U' tg € g. D5. in exemplul dat) pozilia corespunzdtoare din SW 13 va fi ON (contact fdcut). din doud capsule de tip MMC 4013. 1) este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V. Ll sau circuitului de deschidere gi in acelagi timp resetul schemei. dioda D2 se bloche aze. tt E N tn f. prima tastd apdsatd este 2. D4 vor fi blocate. iar prin D2. aclionate pe frontul crescdtor de ceas. pentru prima cifrd (2. pentru a doua cifrd (9) pozitia corespunzdtoare din SW 14 va fi pe ON.. C1. s previzutd cu reset automat dupd actionarea circuitului de deschidere I w UI sau soneriei prin diodele D6. iar celelalte pe OFF. O diodd LED semnalizeazd apdsarea uneitaste.r rt I td ' se bloche azd.o gr ls E t) se trt *v rn< D H tastele capcand. iar celelalte pe OFF. diodele D1. pentru tastele capcand (care nu fac parte din cod) poziliile corespunzdtoare (290) din SW 16 sunt trecute pe OFF iar cefelalte pe ON. TEHNIUM septembrie 2003 2T .

iar prin D5 resetul montajului. - .' ri lri f'l'L. Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bistabil de tip T. tJ ri . dar fi realizat prin intermediul altor tipuri bistabile. iir?Snffi**6r. !I I t It tl tl LI Dr -I *rtll rimmn tlj hl U srd$ Btd? si{8 le-l brt rtttt i I ffik3 de tip MMC 4093 (401 1) va acliona r-i sus L'J I I Fr IU $o J.:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare.AUTOMATI ZARI i$6a!*g!is*{i.ri.i{*iE5if#q$€.l --4 trrr i *it**u--. Prin conectarea iegirii negate la intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T. *Fl .. iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in DATE de la celelalte bistabile gi pe intrarea circuitului de seleclie prin dare BV este declangat monosta- Dacd se apasd o cifrd gregit._*]R. . utilizAnd un Prezentdm buton fdrd ref inere. circuitul integrat MMC 4013.N+5e'@wffi in continuare cAteva montaje sirnple gi ugor de realizat de comutatoare ON / OFF. l*l:: al i a Trarrl !. ajungAnd pe intrdrile de D4 (Tn conducfie). iar Prin dioda D6 resetul montajului. 1 logic a acestuia. til l*l k 6 ". incdrcarea cu monostabilul (MMC 4098) pentru comanda de deschidere. {sFf fi ffR * rr-rr r!!r R€ / m€€# poate ffi €€Yffi ffi ff de @'{. uol[*. Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este MMC 4013 € QT D1 LED Qr 1 +Vcc Q? clock1 @ clock2 reset2 D? resetl D1 setl Q1 BC1[/ GND 7 set2 re 28 TEHNIUM septembrie 2003 . in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeazd."'' [11 I dlrn I 8CN i ?vcc 5.f lll-.. . care conline doud bistabile de tip D..-: H tJ''' l.i{.. normal deschis.j' t:l l?-f rslll lill | | :t tl'" i: n irl.1 I.rs\ifaissi r. care la fiecare impuls de tact schimbd starea. frontul pozitiv de pe intrarea de ceas a bistai:ilului patru (U2B) determind in figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat la scara 1 :1 vedere prin transparenld dinspre bilul de aclion are a soneriei. Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare. legirea circuitului Tgi schimbd starea la fiecare apdsare a butonului.'-ei L-#. .4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi iN LOCUINTA I I * I I t I I I .r f.. [']'n* i'.r. :':. 0 logic.eqwd*B1.

printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la masd. Dacd se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea sub tensiune.a sunt prezentate cablajul gi planul de implantare a componentelor electronice.:lrl - *HnHnF!nntr R7 titi 11 t'l n [. mentare gi TEHNIUM septembrie 2003 ..AUToMATT zfum iru LoculrurA t a) t. +vcc ffi Dl Lm clock2 resetZ K2 Ql F clockl resetL J2 01 KI J1 B BCttrf set2 GND setl cz s$? r* EFI '-' L?_l il il ir F lr lr tTN *tnrE ftn trj lr lr ir n ir 5r r I I I r il n nn NE llj n[1m I|TI ttrt gnd ffi r I m independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel logic 1. in figura 1 . Transferul informafiei de Ia intrare se face la tranzilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. ll t'l n u L'l i: :i t'l tl ir ri Fl frl t1 t--al TI L] un rq: rg EE a w MMC 4421 Q2 1 x. intrarea corespunzdtoare se conecteazd.+ srl cl cl sr2 *v cc Errr . deci in schemd vor fi coneltate la masd.

J2. Funclionarea este identicd cu a circuitului MMC 4027. K2. J3.OCK K1 RESET r1 J. doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3 sunt conectate Ia cdte un operator 91. schimbarea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. in figura 2. K3). pentru a transforma un bistabil JK intr-un bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la nivelul 1 logic.L JC J1 J2 J3 sH r R4 +vcc J3 K2 K3 K2 K3 aGI. Nivelurile logice de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor. K1 . Intrdrile SET gi RESET sunt independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic 1 ca gi in schema prezentatd anterior. care conline doud bistabile de tip JK. in figurile 3 +i 3. CLOCK.a este prezentatd schema cu cir- cuitul integrat MMC 4095.AUTOMATIZARI IN LOCUINTA in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se utilizeaz6. circuitul integrat MMC 4027. Circuitul integrat MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC 30 TEHNIUM septembrie 2003 . RESET.K.ID aGNN 7 0 1 o t l:1 lrl ld Ir-Tl EIl E-::-i k 13 fj U *. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J. R4 MMC 4OA2 g=ffi A +Vcc 6{fiii H D1 B LED s I nc g 01 rc107 e{D nc Deci.a sunt prezentate cablajul 9i planuf de implantare a componentelor electronice. Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru un bistabil de tip JK. care conline un singur bistabil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 . SET. MMC 4A27 J=0 K=0 J=1 K=1 t' i legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu schimbd starea) legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de tact J=0 K=1 J=1 K=0 egirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau trece in "0" dacd era in "1" legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece in "1" dacd era Tn "0" f MMC 4095 NC I t MMC 4096 +Vcc 5ET CLOCK K1 nc RESET 1 ! +Vcc SET CI.

. 'i'o U rr ri tit Fi I: l.. .-: \: T t.*J rE--n Ied ffiFl ir r..h l.t l-'l tC td tC ... este conectarea pinilor J3 gi K3 (care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd). Condensatorul C2 (47nF-470nF) se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 .1*1f[ '. care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple inversate gi neinversate.= LJ t t rrr r"-t Fr i il li lir ttl i'1 l. f-**3 m k i Vci: R4 +vcc [r-L--_---" .flrl I :i t4* rTl Hl'1 l{. 'r .i l. cu f unclion are identicd.-FGTI i. i)r* tr* t c..(. iegirea MMC 4095 \.i=---. Starea TEHNIUM septembrie 2003 31 .t +vcc b-J u'rl m out ri I ri | | i lir rlr ul.l'il) . Singura modificare neces ard.-l :l f:-_::I-- 4096.I "uLs rlr Fr l----*.{!' snd l. I M. ..i i... La o primd apisare a butonului.-rl Eill nut t..-: f1 iO r-i L__ 8.a este prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC 4002. .AUToMATlzAnl im LoculrurA lr f_I rTl rri F .. care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru intrdri. Condensatorul C1 (1nF-4...r r1-*-!-r I r I. care prin rezistenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir- punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd)..-' \-/ i'j ti .ffi .l ri i Fl m out trrl gnd O alte variantd a comutatorului ON/OFF este reapo(i logice inversoare.! i'.il. La lizatd cu cuitul Tn stare stabild. conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic determinfind un 0 logic la iegirea acesteia. care se transmite la iniiare prin intermediul rezistorului R1. care comuta qi determinq un "1" logic la iegirea circuitului.lrtrJ llJ i.-: 1". llli *j sr. in figurile 4 gi 4.-l i. I ffnd L. potenfialul ridicat de tensiune se aplicd pe intrarea porlii P1.t= A***C +vcc MMC I 4 OO1 t Vr:.7nF) este introdus in circuit pentru a realiza reseteul la alimentare...'f-l " l-l "'ldna :_*-_: b__li:r ii--_-rl Frlr x .ffi i.

al t5-1 io l*i i*.7 '_ TDA { 1512 fola ptontotfi ] A IIRIU IruL IMPRIMAT 32 TEHNIUM septembrie 2003 .n Frr l. b---d Lr I LC i l"--:3 nr] vcc snd F. Fl . potenlialul pe intrarea po(ii P1 este la LOCUINTA MMC 4069 nivel ridicat gi starea stabild l1:: _t1 este menfinutd. melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208. prin rezistorul R2 gi B iegirea po{ii P1 (acum in 0 logic). cu tensiunea de alimentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.$g' lg-.a).t*o* Ll Schema de mai sus se poate realiza gi cu alte circuite integrate. H.AUTOMATIZARI circuitului se menline chiar dacd este linut apdsat in continuare butonul (se creeazd.I nJ L----*J I cJ [1 U [. un divizor rezistiv R1 -R2.8p F 2200uF TDA Trl 1512 A 0 .1"/" la puterea de iegire de 10 W.r'[ij r--r ir :i ii t i H il li F =i f-t Fl n --"J ns t'-t iiJ Hm Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu circuitul MMC 4A12.ri (figurile 5 gi 5. distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dispune de o gamd completd de protecfii. Dupd elibe rarea butonului. intermodulalie sub 0. la U e = 33 V. C2 (descdrcat) produce un salt negativ de tensiune pe intrarea P1 . Circuitul se alimenteazd. Toate schemele funclioneazd. Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara modificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2 intrdri). La o noud apdsare con- mI $lrl m $ht2 nn srcs r. de la o sursd asimetricd cu valoarea Ua = 15-35 V.-l f-5] 'ux [.o ffl . MMC 4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt). +Us T ti u densatoru. in funclie de necesiteti. Circuitul asigurd distorsiuni de o.1pF Yffi&"ff gi ffiru g& satisrace cerinfete nor- DA 1512 A 20kfr ff{* 5. MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri). figurile 6 qi 6. cum sunt: MMC 4023 (3 porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd modificd.J#J lg I ::l f-. a modifica cablajul. respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V. determinand comutarea circuitului in starea iniliald.r r?i L'r r-r f-t'*arlllli_1.a. Puterea de iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f). dar cum R1 este rnult mai mic decAt R2.a.t ****.-t lr rl ns-I nn L*o*. condensatorul C2 se descarcS.Tranzistorul de comandd se poate conecta la iegirea P1 sau P2.1rF :ry ?. figurile 7 Ei 7.. fdrd. care con{ine doud po(i $l-NU cu patru intrdri . Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele MMC 4069 (6 inversoare).

acela de zare practicd. prin despre un detec' mijloace elector de metale o. Sco pul . comorile scheme principiu de regelui Decebal de Ia Sa rmisegetuza. 9f unele indicalii de reali- onsomblul bobinelor (sondo) r-\-nd=pt . cel ce-l totugi. sd Ie prezinte. cu care.f' ltBi$i* f "tEYT{ \ bucotd de metol TEHNIUM septembrie 2003 ..-'+l I I -*..l l nivelul solului l'" "Ii.' -JF .coNsrRUcTlA NUMARULUI ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi ffiffi $W€Yffifuffi Dr. Andrei CIONTU Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor "ascunse".5rF tromagnetice gi ultraperformant. cdteva va cons trui sd poatd desc o- peri. o'5PF ale unor detectoare simple precum articoluIui esfe mult mai modest. ing.

poate istoricd. "Actiunea petrece'u tot se detectoarele clasif de ?n rnetale {DtU) pot fi urmdtoareie tipuri: icate meniul audiofrecven!ei (O= oscilator de AF. t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ). care amestecate care lasd insensibil difuzorul {casca sau instrumentul de mdsurd). EI reprezintd un circuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta. dau "betei" r'lule. trebuie sd fim atenfi |a. fnsd. Tn care: ' DH/l nM cu dezechili- cu brarea schema boc !ionare prezentate al ln figura 3 sunt gi principiul de funccelui GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at. DIVI cu variaf ia frecvenfei unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a fazpi). in prezenla unei bucdli de in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. gi ca parametri). avAnd bobine diferite { constructiv. inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un metal. alarrnele false ! semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de )1 Vcc Stcbilizotor 1 D1 N400 1 Cr C2 Boterie 1Opf 22Oy"F ?x2 N???2A R2 Rs R1 1fiK fi 10K n 10K 0 Lr Cogt. .. Rro 10K fi Cro 0. lpF I tOnf 4x2N2227A + Crt 1 Cs OnF 34 TEHNIUM septembrie 2003 . av&nd t=1-Z kHz ). dezechilicAmpului magnetic. puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn tonul GAn de "ciutdtor de. lucreazd totugi {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice ?n mixerul Mx. rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ).ei varlazd. Dacd L1 este apropiqt?.RC..amplifi^cator ). lntr-o ordine. pozilia cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn cdq. fald detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului.comori": DM cu varialia frecvenlei. ?nsd.ti. in do- brarea unei pun{l. Din sonda de prezenla aprop^ierea sondei metal unui in . Cuplajul rnagnetic devine nenul. Sirnplu. Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ).C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi. care inter- sale. Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor. inductanla... L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns. L2bobina de referin{d" Cu Li departe de orice rnetal.CONSTRUCTIA NUMARULUI TIPURI DE DETECTOARE DE METALE Detectorul de metale face parte din categoria general6 a senzorilor electrornagnetici. A. dar. printre f1 frecvenle minimi. [n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu punte. Dacd. p rincipiu lu i de functi0nare. L1 metal. sB aiusteazd. trunderea liniilor de cAmp magnetic create de L1 Tn mediazd pd- poate a simplitafii L2.$* un metql.

T3. in general.r- I. un echivalent al lui gBO./ho' l'^:. Cu tranzistorul TO este realizat mixerul. in calea sernnalului ( ponderat cu R2 ) se plaseazd un filtru tot pe varialia frecvenfei unui oscilator.417 ^^. realizat cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp (JFET ) Ei un circuit integrat AAF. In figura 6 este prezentatd schema de principiu a unui DM hibrid.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei. Cr rusesc (K561LE3 K561LA7 p2 ^{h- - 3oi soP it 20n T3 4k7 *z I I Rs c'{ 50. vom prezenta in continuare cinci scheme moderne.6 mm.4TG V Lr 'ln t f. -7 Schema dit figura folosegte un circuit integrat CMOS de tip MMC401 1 v (4 porli NAND) fotoiite astfet: N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470 kHz ). In figura S a gi b se prezintd desenul clntalului imprimaf l.:* ^:^ i. Si tranzistorul cu Siticiir KT315 (echivalent BC10B ). Tranzistoarele sunt de acelagi tip.'caie are in compunere bobina explorato'are L2.:'*:'r. este realizht cu T1 . la acesta. Frecvenla comuni de lucru a celor doud oscilatoare este de OS0 kHz. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de rF n TEHNIUM septembrie 2003 .25 l.3-0. Amplificatorul de AF este redus numai la repetorul pe em to r'"""'1ff aE * -Rt 7k5 Cn R6 + -l spire.*o'!. datoritd slabei lor sensibiliteli. schema de principiu a unui DM realizat cu Cl ). T4 iormeazd un amplificator de AF. L1). Varianta.sv'-tI pn r. {limentarea este stabilizatd la +5V. (selectate din muite altele ) de principiu I ale unor DM avdnd la b.fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip (tranzistorul de comut?tie 2N2222A). scara 1:1 gi desenul de echipare cu componeqte a pldcii. N2= mixer. dar.T 1t"I deosebire de DM prezentate. Oscilatorul principal .in figu ra . sau echivalentul MMC4001. 0. iar T5. d. N4= amplificator. l+ diametru de numai 5 cm. conductor f inductantd :i!l lli3'J"'l#. N3=oscilator de frecventd variabild' (bobind exploratoare. Nivelul sonor se ajuste azd cu R9.. Ea se va infdsura cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd pe un suport special prevdzul. iar circuitul integrat. Bobina exploratoare L1 are 20 de spire din conductor CuErn de 0. spre Functionarea se bazeazd M47 7K5 aTAp -fh SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folosesc.3 mm $i un diametru de 27 cm. In igura B se da T*.CONSTRUCTIA NUMARULUI 32 ohmi. iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. cu un mdner lung. 2N245 (sau 2N256). $i | +J.x3 Ll are T0 de CuEm un lop --r*"r vI .

Bobina va fi prinsd pe suportul ei iari a se folosi cuie sau guruburi din fier.-.n qgnetici lOin cupru sau din. 4-Revista "Radio" 811990. in [1] se recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind "retro" de veche facturd. ci numai cu .5-i mA.orr.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50 .7 nF 00nF Cs 39OpF R2 10K 0 Lltl. f OO qi-r rOO kHz. Rusia Germania 10-12 mm . cu indemanare gi.CONSTRUCTIA NUMARULUI +9V R1 1 50Kn Ce 47 nF I I Cg R3 50pF 3.9:9il3llu .*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique".i. rdgind sau prinderi cu nituri din plastic."un ferdstrdu de grosirnea de O ultimd observatie se referd la modul practic de conieclioniie-i ooniriei-sondd.r". con-feclionarea.B: irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp if. a u$urinta minipuiarii.$. cu cuart . Franla 2-Coleclia "Popttlar Electronics". Bobina odatd confeclionatd se va ecrana mitiampbrm'etrul"ui la minim). se.r. Pentru d. acest lucru 36 TEHNIUM sePtembrie 2003 . nov' 2002. ifi fiquia-g desenul riodului de echiPare. care trebuie pri_nsa. care se va coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic..i -prbtesional polibil. negativand baza. bobina "fund de co9" (figura 1 1)' in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei.ei.O.. intr-un ecran electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd (cupru sau aluminiu).ect v t . pe un u?!r?. tdiat metale. 1 984.mm.27. Frecvenla de lucru (a aibd rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare irtr. cu 1. din leavd metalicd 8 n.6 mm. SUA S-Coleclia "Elektor Verlag".pi* din cbnductor cu diametrul 0. 6/2001 .gB + R2 +98 foarte . gat suport cu. aluminiu) .iampermetrul trebuie sd o sensinititate de 0.9K0 C7 1 C3 4. 1 989.f+fZdl Ei. modifiiata de prezenla. circular cu diametrul de 2s cm. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod simpiu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{). care va fi tdiat pe generatoare. ) Dacd frecvenla. iese din 'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.atunci nanOa mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest iuiru.9olda pentru r. Mi!.=on".semnalului. conduce la lc=O (acul uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de spire necesar.groasd d9 gi se dau desenul circuitului-imprimat mm.regleazd ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 .

&nbsp. AceXpert.&nbsp.&nbsp.<itd> <td>&nbsp. </td> <ld> &nbsp.ro">Email:gabrielm @ go. Florian MANEA Vom continua editarea in cod sursd .<ahref="index.</td> <llr> </table> <b><br> <center> <table width="807o"> <tr> <td valign="top">CAteva cuvinte despre mine: <br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul.&nbsp. vom crea pe Desktop un nou Folder numit "Site". Dreamwaver precum fi Flash .&nbsp.&nbsp. plus incd 3 pagini intitulate dupd numele link-urilor din sursd gi poze.'="green"> <Ir> <td>&nbsp. <HTML> <HEAD> <TITLE>Prima pagina de web</TITLE> </HEAD> <BODY bgcolor="#ffffoo"> <P align="center"> <font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font> 4P> <hr width="807o" ali gn="center" color="red"> <b><br><br> <table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo.gtiu sd lucrez in cod sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage.htm.</td> <td>&nbsp. incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web.&nbsp.write("Ultima modificare " + document.htm">Prieteniimei</a>&nbsp. ro4a> </td> <td> &nbsp.doc"target="new">CV</a>&nbsp. <script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript"> <!-- ll --> </script> </td> document.&nbsp. astfel. <ltr> </center> <iBODY> </HTML> TEHNIUM septembrie 2003 .&nbsp.htm">Home</a>&nbsp. care va conline prima pagind care am editat-o pdnd acum index.&nbsp.&nbsp.&nbsp.in Notepad.&nbsp. &nbsp.<img src="gabi. &n bsp.&nbsp. &nbsp. &nbsp.TEHNIUM INTERNET Web designer Gabriel.&nbsp.care realizeazd pagini web an imate.<ahref="prieteni.&nbsp.<ahref="links.&nbsp.htm">Links</a>&nbsp.</td> <td>&nbsp.&nbsp.jpg" width="1 60"> </td> </lr> </table> </center> <br> <hr width="90o/o" align="center" color="red"> <center> <table> <tr> <td> <a href="mailto:gabrielm @ go.lastModified).<ahref="cv.

trebuie sa-l g dzduili pe Internet . sunt scripturi Java care se introduc in interiorul tag-ului <HEAD>. Doud exemple de servere web romAneqti sunt WWW. Atenlie.r-h|esign jJab J t. urm eaz6.indes l'rtrn {.rol.F0 -J f. VA recomand dacd dorili se introduceti un script care afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora web http:/lwww.htm.ps. cod in care am implementat la sfArqit un script Java care indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse paginii de web in care este introdus. .go.rack =g Eil " deo i t ti#l t l [t0\#5 : \.. t"u Edit Uier*r F4vorites HTl"ll. Existe astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd ferestre publicitare.ffi - .design.{ri}: irr r'.ro . pentru a crea o legdturd intre paginile din director.gj.t I'letProgram* Yhlail :H0M[.t* J Agldress l'.ro si www. Am introdus gi o imagine . in director avem -i 2 J t uy Cotte.'.htm. links. Tn speli Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd.tspr lRgie. flu toate ani- i:i*:i*.'{edia J . Atenlie. Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele prieteni. altele in interiorul tag-ului <META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> sus se Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai 11. iatr pentru aceasta aveti nevoie de un cont de web care Rezultatul codului de mai sus precum gi figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai SUS. links. mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de obicei sunt poze animate. deoarece acestea ne permit o mai bund Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim sd le publicdm Pe INTERNET. dali click drepta in interiorul paginii gi apoi din meniu selectali opliunea view source in care veli cduta codul pentru scriptul datei gi orei" sa vizitali adresa de maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt gif-uri animate. gi gabi.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l : * I 4 figiere: prieteni.J. ?n ultima perioadd s-a dezvoltat foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul proMacromedia Flash.De-tktnp\5 ite\. t-i. formAnd astfel un site. al 5-lea figier: cv.TEHNIUM INTERNET Codul sursd prezentat mai sus reprezintd Homepage-ul site-ului nostru.ti':ili=i.htm. Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele. pe care le veli crea dum- sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gezduire pentru site-ul dumneavoastrd.fiqier cu extensia jpg. gramelor firmei Macromedia. Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi cdtre alte pagini web-cele din directorul site). 38 TEHNIUM sePtembrie 2003 ."lat*ce crirr:rt* .r* afla ?n interiorul tag-ului <BODY>.doc pe care fl introduceli dumneavoastrd.home.htm index.if : neavoastrd.ls Help .jpg.ro.htm.iii i:..i- Tsr-.it:. TTltin r a fiio. : J *'$ -J M-uProiects rx -F --:.

Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi cuprind refele de ordinul l.10. = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn TFHNIUM septembrie 2003 .Aurelian MATEESCU (Urmare din nr.enta complet diferite.it de importantd la relelele de este preferabild utilizarea unei refele de separare active. Valoarea pierderilor este datd de relalia: L . curent continuu. se considerd ca acceptabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle de tdiere. in dB. respectiv fH/fL = $.woofer . Cu cAt cele doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele. Poate gi de aceea mulli specialigti considerd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" celor doud frecvente de tdiere.midrange cu con tweeter cu calotd. b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld o distanld de 3 octave. a) Tn prirnul caz. Comportarea circuiteior diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar la filtrele legate ?n cascadd. pentru configuralii woofer midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd. Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. In fiecare pereche. O caracteristicd deoseb. introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd deosebitd. a$a cum sirnplist poate sd pard la prima vedere. unde: L .ATELIER Ing. se oblin 3 caracteristici de frecl. Rrn = imp€danla difuzorului. adicd fH/fL . astfel cd eficienta in dB a midrange-lui va fi: Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de producdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) . Rs La utilizarea relelei pentru 3 cdi. pentru cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ordinul ll. ll. Astfel. Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o combinalie de doud relele pentru doud cdi. In realitate este o problemd care introduce o serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod corespunzitor.tweeter cu calotd Variante de circuit pentru releaua trece-bandd {band pass) pentru configurafia woofer . lll gi lV. Ele se utilizeazl. Relaliile de calcul pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai utilizate de industria de profil gi recomandate pentru producdtorii de serie micd. trecut) Aparent. urmatd de mai multe amplificatoare de putere. cele mai utilizate in sistemele cu 3 cdi. intre woofer gi midrange gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. valorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari. cu atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple intederenfe ce apar. solufie ce permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare specializate intr-o singurd incintd" sau con. frecvente de tdigre de bazd.20 log16 [Rm / (Rs + Rm)]. cdgtigul f iltrului trece-bandd se va mdri. Bullock. 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer midrange cu con mic sau calotd .4 octave. Pentru toate formulele prezentate.pierdelda Tn inductanfd. frecvenlele sunt altfel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difuzoare: separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de - Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer midwoofer-tweeter). intre cele doud frecvenle fH (dintre midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se afld 3. Formulele din acest caz se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. De aceea.(pierderile in inductor). Formulele se aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz.. prezentate in figura 8.

1414 T L2- fr 0.2257.0844 L1 L I z* .f+ z o^o'u' L4 _w 0.f-.2* fr 0. ..2w A \/< 0..ll 11 ^ aJ r25 u.1 194.2 C.2r* RETEA BESSEL c. zWI L2 fr a.r c2 -e 0. \-.3183 T .4983.0796 c2 =.'. I RETELE DE ORDINUL IV LINKW'TZ ..1125 -3 z .7723..2437.2251...2r* l- -1 -2 z .2* fr l- zr*'fT 0.f L3 _w fr RETEA BUTTERWORTH ORD.2533 . J 0.. 0..2r* T f-t "l ' zr*'fT 0.-- zr* 'fT 0.2r* 11 \za rI t_. 'fT + z BUTTERWORTH \zr L4 fr fr RETEA CEBA$TV (Q = 1) T t-tz - fr A 0.1 \/{ 0.0702 fr T_ \/r t^ 0.2 ^| vr 0. fT T I-rZ - /. lw ..1 246 T "l T t fr 0. a cl -_. 0.1 688 L2 r..Zrw fr 0.27 \vt -.2* 500 .L592.f-'I'w T ^ T_w t-/ I Z 6.4159.2.2 w* f. 5 z 0..0796 =# 0.1000 ...28 .450 RETEA LINKWITZ.1009. f.Zr* \-.1073.2122 'fT 0. . 592.Zw r. J fr aJ463.f.1 59 2.Z z* 'fT 0..r..zr* fr =0.RILEY \.f_ rw 'T 0..f.- L2 56.2336 "2 0..3183 Ll= L2 0..3000. :J LEGENDRE rI -2 zr* 'fT t^.. f..2-..1040 .1 .-_ c2 - Zr* I zr*'fT "z f ^T 40 TEHNIUM septembrie 2003 .3 T fr 583.. .. lll ..r lJ..f rw 'T 0.JJ a. L3 _w f..0862-Zr* T 2.Zrw L1 Cz _ 0....zJ 56.1 1 04 L4 0.L A 1 0.2509 0... 0.ATELIER RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETEA BUTTERWORTH DE ORD.. 106 I ' zr*'fT 0.3 fr 183 ..5 z .0796..27 83. 5 z L.0912 ' zr*'fT 0..07 t 9 "l T fr 0.2r* fr fr 2. =# ' zr*'fT 0.0912 Lr= fr 0..- 0. z.1 fr 0..=...1592 L1 = | 2.f .2w -2 2. -4 z.1 592 fr 0.2 RETEA BUTTERWORTH ORD.. ll c1 c2 0....f rw 'T 0.'.-. lw 0.RILEY DE ORD.2* fr a\za -.2r* C -..2387._ .n =zr*'fT 0.I "r 0..

.f* WI GAUSS 4.2__.de ordinul lll d .1079 . _w f_ I lw t^.L wl 0. degi pare empiricd.1 578. rezultatele obtinute in este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii TEHNIUM septembrie 2003 41 . modif = can succestve: se mdsoard rdspunsul. se mdsoard din nou gi din apioape Tn aproape se cautd oblinerea optimului.1 1 L6.Z__ -IW t^. prjma metodd este bazatd pe incer- Dacd una din aceste conditii nu este .._ fT 0.3 853 ' r1 Vn /' z.f-I lw 012255 =- 0.0769 L4 _w aJ67 4. t-. _w L I I 11 \JA=- + z ._-.rdspunsul difuzorului este extins cu 1F-2 octave peste/sub frecvenla tdiere gi are o caracteristicd de frecvente refativ liniard: de arnbele difuzo are alimentate din refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din acelagi plan..L L3 # 'vA t-1 0r*0632 + Z. -1 J Z.3253.2. respectatd Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi a .2__ f 'T LINEAR PHASE r1 v1 t zr* fT 4I Ll L2 _ 0.09 I TW 4c 0.f "Tw ^T -.z_.-.2365 L3 0.L Tw -4- 0.-) J Z.2294. 1524 . I 4gl -2 7 . lw fr 0.L wl 0./ | t: 6l Ll L2 -f ' z_ . Zr* ^T a r1 a.ATELIER f- \- r_.07 0. r fT Utilizarea formulelor de calcul Formulele prezentate asigure rdspunsul in frecventa indicat doar in cazul in care sunt intrunite o serie de condifii: .f_I lw 0. \.07 :- 0.2034. se proiectarea refelei de separaie nu vpr corespunde cu datele precon tzate.filtrul are caracteristica de frecvente liniard (plata).de ordinul ll c ._.2_.2.de ordinul lV icd un element al relelei.L wl t- 0.de ordinul I b .3 251.Z^ L I 0. [n acest caz existd doud posibilitaf i: .2-_.2235 \-/J Z.3295. L I 0. Aceastd metodd. Lt _w f-I vn r-1 + Z.

L1 =. pot ajunge la un rdspuns corect. Cea de a doua cerinle privind extensia rdspunsului in frecvente este uneori problemele constructorului amator. de tipul gi panta relelei de tdiere. dupd inversare va avea o "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei de tAiere. de mdrimea rdspunsului la znf-r. Problemele legate de directivitatea pe orizontald a difuzorului s.se va folosi un midrange sau chiar un mid-bass + mid-dome 6dBr1oct. O verificare la indernAnd pentru a vedea cd releaua de separare a fost corect optimizatd gi cd cele doui secliuni sunt in fazd se poate face prin inversarea polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul ?n frecvente mdsurat inainte de inversare este relativ plat.000 Hz. zond in care se afld rnodificdri ale caracteristicii de frecventa sau de directivitate. av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice foarte cornplexen exprimate de multe variabile. 3. Acest lucru este benefic gi pentru relalia complexd ce existd intre amplificator. . Studiul pielei va ardta cd incintele cu doud cdi sunt in general echipate cu woofere sub -l 0". Utilizarea unui prograrn de opti mizare poate fi de mare folos in solulionarea acestor probleme. Chiar utilizarea wooferelor de 10" nu este recomandatd. este de preferat. 1zd9/oct. *o- linearizeze caracteristica de impedanld. dar dacd se poate obfine acest lucru. or. 1zdB/oct. 2. Problemele de directivitate pot fi rezolvate prin alegerea difuzoarelor care se completeazd reciproc ?n privinla directivitalii .i a extensiei rdspunsului la frecvenle joase. ce depinde de cfit de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde. 42 TEHNIUM septembrie 2003 .*2ntt C1 :ffi 1 I 1. care le lasd pulin spaliu de manevrd. '-4 t^: z foarte greu de respectat gi depinde de directivitatea difuzorului. Rezolvarea are doud posibilitdli: . pentru amortizarea difuzorului cAnd caracteristica de impedanld este platd. lncintele cu doud cdl evitd cu greu problemele de proiectare legate de plasarea frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difuzoarelor utilizate.ATELIER Cdteva recomanddri pot minimiza 6dBr/oct./T ^fr v2:@ -bRelea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/ octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi frecvente joase. nu este imperativ necesar sd avem o caracteristicd de impedanld platd a difuzorului. Extensia caracteristicii de frecvenld nu mai este atAt de criticd dacd panta filtrului adoptat este suficient de mare: cu cAt panta este mai mare.e pot rninimiza ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi- sau -o- -b- Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund. degi existd unele realizdn industriale care s-au bucurat de succes. cu at6t extensia poate fi mai micd. Pentru aceasta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd Atunci cAnd adoptali prima metodd specificatd mai sus incepeli prin linearizarea caracteristicii de impedanld.7. Referitor la prima cerinta. Un woofer de 12" (300 mm) diametru va funcfiona defectuos intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter care va incepe lucrul de la 2. a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calculator cu care se poate obfine o optimizare relativd. de frecvenla de tdlere aleasd. pentru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracteristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei sale.se va utiliza un woofer cu diametru sub 10" (250 mm). difuzor gi cablurile de legdturd.

1 590 IHz] zH' fH 1 KHz C. La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determinante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd in. midrange) in domeniul 20A Hz glegg!.ea _fui - ff1 (intre woofer gi gi 3S0 Hz.000 Hz. \. I KHz insistdm asupra acestor tipuri de relele de separare.ATELIER Cu alte cuvinte. iar tweeterele cu con sau calotd au distorsiuni mari sub 2.04592* L2 _ 0.frecvenfd L-l _ r . 1 : 0.500 Hz. Relele de separare serie. se recomandd sd nu se lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz1.fM0' 0500 zno r -t TEHNIUM septembrie 2003 . dupi curn am mai spus. deoarece unii constructori le utilizeazd. refeaua de separare bste neoptimizatd. t_.S00 Hz.- 0.menfionat cd in unele cazuri.fM0. Varianta a) Cr= f I 0. ' l5g0 ZH 'fM _ T. ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respeitiv 12 dBloctava (fig. 15g2ZL f IL Varianta b) acum: se recomandd se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange tweeter) in domeniul 2. Fdrd sd Caracteristica de impedanld a unui tweeter r[Hz] I KHz Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu Rela[iile de calcul refele de separare cu 3 cei Refea de ord. Wooferele de 10"-15" redau vocea masculind cu exagerare in domeniul de frecvente 200-350 Hz.000 Hz-3. degi rdspunsut gst_e plat.5540 ZM 'fM Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld Trebuie. vom prezenta configuraf ia electricd gi formulele de calcul pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei 3 cdi. astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbnformd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. de aceea $i aceste recomanddri nu trebuie scdpate din 20a vedere. 10 gi 1 1).

2.21 +f t^ ' a- 0.a791 ' ZH 'fH 0.5o7o L ZM 'fM r LJ.2.Zno Lt.0788 Zt'f . -22 .3 128 r L1: 0.2546. ll (cu inversare de fazd. -67 Z* 'f* r -s T Lo: 0.ZM fM _0.0995 2.07 ll.zM L.6 dB zM 'fM 012193 ZM 'fM I .2* t^1 0.. _ J fM c 'r t^ + \-.2M fM zu'f Relea de ord.0254.0665 .1 \vr 0.dB = b) Varianta CAgtigul secTiunii trece-bande = 2.1 dB ^u -6 0.t .0145. 395 1 . _ 0..ZL +fL ._ 0.ZH fH lL Zt'f t Varianta b) CAgtigul sectiunii trece-bande = 2. ZM fM ZH' fno 44 TEHNIUM sePtembrie 2003 .3211 .r + 0.o98o Z" 'f*. \-"n o. : 11 \-.ATELIER a\z.r 0.t \zr __.148 t\zq ^'.OJ32.0291 .. r l-t 0. L.1 '+ fM v< t\:o ' ^: .ZH fH ^' \vr 0. 1592 fL .ZL Relea divizoare Relea de ord.-_1 o. L 0.0221 ' Z* 'f* a.2126 t-t r of l-l r 0.ll9l fH .0791 .v . lll (trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii trece-bande) Varianta a) CAgtigul secliunii trece-bande = 1.. _1. la secliunea trece-bandd medii) Varianta a) t\zr .2* t-.0598 .__.zM fM n t \zr 1 + 0.0788 r t- Zn' fH "t 0.1 \21 L.2129 ut'f t A._1 0.2586.frrn r 0.ZH fH Z*'fM 1..2L fL a.ZM L'..0768 Re[ea de ord. 1 190 .. 'f" Lr _0. L3 0.45 dB Zt'f L^ -a3202.fu t- \zr .0.0831 .9320 .4285.a233.) ZM 'fM fu r _ 0. ' t^. * CAgtigul secliunii trece-bande 2.0248 Zno 'f* r 0.3202.3046 . polaritate normale) Varianta a) CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0.85 dB \-.* 'fn' 0.3211 . ' t_.061 r rfM0. Z.3 236 Lr _0. 1138 ' r ut r u2 0.09 13 ..ZM T[inch] fM () .297 6 \-/^ t_. 0.- - r 0.r I \:r ^ 0.s f. ZM L'rfu L Z^'f r-rr /r : 0.ZL fL a3442 zH'fnn 0.zH -.2H fH ._. I 191 . lll (trece-tot.0683 L.3459 r ut r 0.r ^ + 0. r t_1 \.

0253. ' | 0.zH -t-t -r-J t\21 t^. Refea de ord.0 162 f- 11 \*-. LM 'fM 0.o r: zr.ZM L" _ J fM Varianta b) Cagtigul = 0.634 .2L Zr'f t (' fL Oi I I (Vezi Tabelul 2) I I co C\ I I () SA I +40 O55.0849 ZH 'fH 0.2927 ZH fH t- \/< t-. _0.2M -:"fM r '? _ 0. 1004 . 1695 Lr 0.2ggl fL fM \-rt t_.0884 zM 'fM 0.0966 .ZM _ 0. 3395. ' t1 tVr 0.068 ZM 'fM L4 _0.zL L'5 t. _ fM . r zM 'fM L.21 fL Refea de ord.ATELIER 0.' Zt'ft L8 *0.. 'fr0.zw L.zL fL Varianta b) C0gtig = 2.2H fH Va L Zr'f^ r Lf -. 1007 .9667 ZM 'fM r _ 0.zn Lt-t r -z 0.1502.99 dB t1-- tva ^r ^. u6 -.0852.2224.3 843 zM 'fM 0._.1 1O sc (Vezi Tabelul 1) O.zL _ 0. . llgg.4469'zn f- \vr .0728 ZM 'fM 0. t' Z^'f 0.07 65 L3 _4.2M fM Rm ZM 'fM b co: C.r t' 0. -' 0.093g .567 L1 .zH fH f- r_. lV (trece-tot) Varianta a) Cagtigul = 2.423.2l3o \.445.2M fM ZM 'fM 0.70 i8O.. _0.'.2M fM o L.2127 _4.2227.zM fM f\: L4 _1.f.2L fL L6 c6- 0.ZM uA L6: -.= 0. I 158 ZH 'fH r _0.0848 zn 'fH 0. + 11 0. IV (trece-tot) (_ o. L6 11 r V1 0.347 5 ZM 'fM 1.0445 fM 11 \-/ / a ^' v? f- zr.28 dB -6 T _ 0.3 112 ZM 'fM r _ 0.0294.5 934 ._ ' I 0. 1696 r _ 0._4.26TJ .3799.1 0.2523 . \/< '' a. 2lg7 .2M J fM TEHNf UM septembrie 2003 .84 dB fE l\- _.377 4 ^ L.

.2983. b) Atenuare 12 dB/oct.21 fL Zt'f t 6 dB/oct.de Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.ZM fM nu au ferofluid. de compensare gi borectie.poaJe eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd. releaua de geparare "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calculul relelei.a) Relaliile de calcul a) Atenuare . iiino neces ar6.02252 lt x c Rc = impedanla nominald a difuzorului Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?. La calote.utilizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare se evitd utilizarea acestei solulii.3 4.frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter.o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea vatorii frecvlirf. (Continuare in nr. toate bobinele mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei. in caz contrar pot cregte Rc cu. ale caracteristicii. egalizarea nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. - . Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se cunoascd parametrii difuzorului: C . poate apirea la frecvehtu de tdiere. 0. importantd fiind iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. numit Ei filtru d.0. "readucerea lor Tn front".. Formulele simplificate care nu implicd parametrii difuzoarelor in cauzd sunt: Q=0.relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de f recvente coborAtoare . o \-o L8 _0. Jt Co= T us cr= Cu= T Z - LJ6 Znfr. 11.ATELIER rare. Z Znf Znfr. Trebuie sd se aibd in vedere cd in cazul in care. Z fif. Z 27tfr. viitor) 46 TEHNIUM sePtembrie 2003 .0178 ZM 'fM L6 _0.zM fM 0. CircuitJf-nrc (fig.2515 zr-f . ristici de frecvenld crescdtoare.2 3. acest circuit inmoaie asprimea emisiei...03003 1t 0. pentru care este /2.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care Co= 9:s332 ZM'fM Cs= Cu= C7= a. 14)."tt!ele se estompraitica atunci cand amplificatorul de putere Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ pea=a Tn circuit. (fig. releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea mppdanlei d ifuzorulu i. 'in cazul utilizdrii unui divizor rezistiv se menline la minimum impedanla difuzorului. tweeter cu con Sau calotd). Z Jz Znfr.0490.n ^ugeastd cauzd. Jt Znfrr. lichid cu proprieteli magnetice care are Ls _a.azul wooferelor. Cel mai eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difuzorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un potenliometru bobinat).Z Z Znfr. difuzoarele midrange gi tweeterele au o .r.2M fM rol de transfer termic.relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni .g tej-ett!.J.25 X RE Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin cr= misurdtori.0799 ZM 'fM L4 _T.datoritd reactanlei inductive a bobinei.0569 L7 _0. Examindnd caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd -2dB -4dB -6dB 2. Circuitul TC.2J3.2 (frg.5 ohmi pAnd se obtine rezultatul dorit.1).valori de cAte 0._. (fig. f+] .Z cr= Lr= 11 Ll= Z Znfr. presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"). In c. tittru care podte ti proiectat p. (fig. in general.Z T LJA . se vor utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere corespunzdtoare (fig" 1 5) Urieori. J.lucrul w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare..retele de separare serie (3 cni) cr 1 Znf .i. cu aspect de cloPot.1503.. v9m observa doud aspecte distincte: un vArf accentuat la freivenla de rezonanla. o modificare nedorile .idrange.eltru orice tip. in cazul utilizdrii unei rezistente serie.b) L . 13). eficien]d superioard woofereior 9i O.Z Unde: fa.2L fL ..l04..+ Znfr. Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de coreclie: ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte- .Le I Rc unde: Le = inductanfa bobinei difuzorului (H) RC = 1.#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi. -Oupa cilm am precizat mai sus.impedanla difuzorului calculatd releaua. dintr-o eroare. 12).formaioin inserierea celor 5 componente.rqa (linearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.7 8. elimind efectele . T b3 ..i oiioritd inductahlei bobinei mobile. frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd. dar gi de a amortiza mecanic echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau cafoti..frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m. Valorile uzuale ale divizorului rezistiv sunt: i Rs Rp 22 10 Dezavantajele acestor tipuri dq. prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui filtru ifd.

du durata de viald mare.5rnm apror. care L La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. Alimentarea circuitului be realizeazd' prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i slarter /hlil{{l07 R8 3tI( .I+ c0 3. In continuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate. Circuitul de reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm.ECONOMISIREA ENERGIEI Cornel $TEFAI|ESCU Becurile cu consurn redus de energie au o largd rdspAndire. cu puteri ?ntre 15W-36W. cu trei Tnfdsurdri. cu iluminare ?chivade lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W.2{l.90sp TI TOR FERITA TEHNIUM septembrie 2003 47 . doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003.30Fr{nv I tl Erf cu hrbsfbr 0. aproximativ 8000 'ore.

90sp cente sunt impropriu denumite tuburi cu neon. normal a deschis. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter. prod ucAndu-se minAnd circulafia curentului prin bobina L gi filamentele tubului. curentul prin tub cregte. se modif icd legdturile pentru alimentarea f ilamentelor tubului din 3. Tn acest punct impedanla tubului scade spre minim..9nF T1 TOR FERITA E+ E cu intrefrer 0. in spectrul ultraviolet. tensiunea de pe bimetalicd se rdcegte gi intrerupe clrcuitul. ceea ce determind repetarea ciclului de pornire de cdteva ori. TEHNIUM septembrie 2003 48 . contactul acestuia rdmAndnd deschis pand la o noud repornire a montajului. Tot la aceste scheme existd efectul strobosco- a refelei. lamela bimetalicd se incdlzegte gi scurtcircuiteazd electrozii starterului. CAnd se aplicd o tensiune ridicatd capetelor tubului. cu lameld bimetalicd intr-un balon de sticld cu gaz inert-neon). autoindusd mare pe bobina L. suficientd pentru am6rsarea tubului. Astfel conectarea tensiunii de refea are loc cd la el este insuficientd pentru ionizarea gazului din starter. dar cu acoperirea internd fluorescentd a tubului este convertitd in radialie vizibile. Curentul prin tub atinge valoarea zero de 50 de ori pe secundd (50H2).3pF-1OpF I 400V. in interior conlin vapori de mercur la presiune amorsarea tubului. el poate sd clipeascd de cAteva ori pAnd se aprinde. dupd ce s-au eliminat starterul. condensatorul gi droselul. fapt datorat nesincronizdrii deschiderii contactului 4xlN40O7 2 1 MX1ffi Q1 c6 1ArFl400v 3. La aceste scheme clasice pornirea tubului nu este fermd. Cel mai intAlnit defect al acestor becuri este intreruperea filamentelor. circuitul electronic rdmAnAnd intact. 1) conline o bobind (drosel) L gi un starter (un contact termic. 2-0. Acesta se poate utiliza la alimentarea unor iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare tuburilor f luorescente (f ig. In urma descdr- montajul recuperat. producAnd o tensiune oriunde cAnd curentul prin inductor (L) este zero sau maxim. acestea se incdlzesc ai emit electroni. el se poate deschide starterului cu tensiunea sinusoidald pic. obositor pentru ochiul uman.5mm aprox.ECONOMISIREA ENERGIEI f tuburi cu neon clasice (formd de baston). el fiind limitat doar de inductanla L. CAteva momente mai tArziu lamela cdrilor electrice se produc radialii luminoase. dar mai mare ca tensiunea de lampd caldd. deci gazul se de-ionizeazd. deter- scdzutd. gazul din interior se ion izea zd. iar tensiunea autoindusd poate sd nu fie suficiente pentru ionizarea totald a tubului. Tensiunea de amorsare a starterului este mai rnicd decAt tensiunea relelei.

7nF-3. mdrind durata de funcfionare Ei eliminAnd efectul stroboscopic.2kV. Tranzistoare care pot funcliona foarte bine in astfel de scheme electronice sunt Si cele fa- ori mai mare decdt cel din 220v sodu r MXtffi Q1 I c3 1. rezultdnd un licdrit de 50H2. dar suficientd pentru luminos.r. crescAnd^ pand cAnd miezul se satureazd. deci se af eg tranzistoare care suportd acesl supracurent.. BUL 510 in capsuld TO-220.$rrn aprox. tubul se com- funclionare normald. a menline tubul tranzistorului Q2 gi comandd startul curent Tn baza oscilafie de reaclia prin transformatorul T1 . fiind mai micd. bricate de firma SGS-THOMSON: BUL59.ECONOMISIREA ENER gi nu mai emite lumind. Circuitul de start este realizat cu R8. reduc pierderile rezistive gi gabaritul. curentul suportat de tranzistoare este de ci rca 3-s C2. in timp din reducerea energiei acestor becuri se consumate. tranzistorul se bf oche azd. frecventa de lucru este determinatd de dimensiunea gi maximumul densitdfii fluxului prin miezul trans- sd ie pulin mai f nnare decAt Inductanla folositd f iind micd. gazul nu mai are timp de de- Tensiunea care apare pe C1 este cuprinsd intre 500V-1. Cz din circuitul conven!ional. Tubul este amorsat de tensiunea mare care apare pe condensatorul C1 (2. curentul circuld prin transformatorul T1 . BUL 67 . frecventa de rezonanld a circuitului este determinatd loarea i formatorului T1 Si timpul de eliminare a sarcinii stocate din tranzistg. In figura 3 este prezentati schema electronicd pentlu becul cu puterea de 32W (tubul sub formd de spirald).2-0. BUL 89. lisAnd la o parte valoarea lui Costul ini{ial ridicat al recu pereazd. nice prezentate in continuare elimind starterul gi inductanla voluminoasd L frecvenla de funclionare de la 50Hz se imbundtdfesc ai performanlele tubu- Marind la cAteva zeci de kHz ionizare intre cicluri ale curentului. care este mult mai micd decAt vacondensatorulu C2. La punerea sub tensiune. fn acest punct reacfia din joncf i^unea BE. in funclie de valoare gi f recvenla la care lucreazd. iar in figura 4 schema pentru cel de 36W. Variantele schemelor electro- gi inductorul L1 .gnF) din circuitul oscilatorului. [n aceastd sarcinii stocate bazd. frecventa de lucru este acum determinatd de condensatorul C2. deci Si O datd pornit. C1. La pornire.SrF c6 lOIF/400V L1 E+E cu intmfier 0. Se impune ca aceastd frecvenfd frecvenla de rezonanle a circuitului oscilant. lui. de valoarea condensatorului amorsarea tubului.90sp c2 47nF T1 TOR FERITA circuit In figura 2 este prezentatd scherna electronicd a becului economic cu puterea de 18W. acest injecte azd. TEHNIUM septembrie 2003 49 . cdnd tranzistorul este saturat. se schimbd $i dupe eliminarea in fazd. C3 gi R6. inainte de rezonant serie constituit din C1. determindnd gi un consum redus. care este finut in funcfionare normald. se portd ca un scurtcircuit pentru condensatorul C1. ?n supratensiunea este mai micd.

gi nu prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blocare a tazei unui VCO. AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publicat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB. ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!.2.npl relativa cornp. in care 1/tipste ldlimea lobultri spectral de interes.LABORATOR rU' IU' SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR Andrei CIONTU Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la care releaua de frecvente discrete. este necesar. Variind fh intre fhm gi fhM. se obline prin reglajul continuu al unui VFO. deci. Func!ionarea acestui sintetizor este simpld gi ea se aseamdnd cu aceea a unui analizar de spectru.8. stabilizate.7 = 16. de reguld.44 MHz.^$. din intervalul fsm fsM. la mixerul aditiv MX2 avern: forrr = fi + fh + Afh = fs . Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!. Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in f igura 1 .405 MHz) Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de canale cu pasul de 10 kHz. Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine de scheme de principiu.44 = $1 .(fh t Afh) + fh + Afh = fs D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu stafrecvente a VFO este compensatd. Dacd fg = 1MHz. de la iegire. m izAnd pe componente arm onice intre ordinele 27 Ei 28. Dupd filtrarea (seleclia) componentei dorite (a frecvenlei canalului dorit).705 MHz.mixer substractiv. DF = divizor de frecvenld cu N. frn IsM bilitatea datd de ORQ. Intre doud frecvenle fs adiacente.272 yts.405 . fhM = 27.965 = 0. MX1 . putem selecta toate liniile spectrale. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10. EF = etaj de formare. astfel ca fi .7 MHz sunt foarte rdspAndite. dintre valorile fsm gi fsM.405 .1 85 I 0. este necesar un impuls ingust cu durata FTBQ cuar!. Se poate alege ti = 1 ps. 50 TEHNIUM septembrie 2003 . Rezultd cd frecventa VFO trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator) intre valorile: fhm * 26. In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: fi = fs .ct. cititorii pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posibile de sintetizoare. ilu se poate realiza de cdtre radioamatori.10 . = cu f recventa .7 = 16. in care: Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru "CITIZENS BAND" (f = 26.965 :27. = FTB cu rezonatoare oscilator lB = 110.44 . una cAte una. funclie de tipurile de circuite electronice alese de cdtre constructori. La MX1 se aplicd simultan un set de sem- reglabild continuu intre fhm gi fhM. uh divizor de frecventd cu N = 100. $pertrala nale armonice. AFTB . gi acesta trebuie procurat.965 .10 . deoarece instabilitatea de Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului sdu oscilant trebuie sd fie de 27.26. ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N.amplificator de tip FTB.265 MHz. Cum B = 27. AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd este necesar ca B < 1/ti. ti<1 cu VFO MX2 -. aceasta cu condilia ca banda de trecere a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie mai micd de 10 kHz.ffiixer aditiv.(fh tA fh) Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). componentele Fourier dintr-o bandd de frecvenle B din spectrul impulsurilor periodice inguste (de duratd ti) de la iegirea etajului de for1/ti mare (f igu ra 2).

2 II 45 +50 I I Mr t2 10. In tabelul aldturat sunt redate punem la intdmplare orice diodd din "zestrea" personald. s-ar putea sd gregim gi numai TntArnpldtor f unclionarea ar putea fi mulf umitoare. precum gi pentru detectoare MF (discriminatoare de frecvenle in radioreceptoarele pentru UUS). Tl = randamentul detecliei. 10 2.7 20 I 500 0.75+3 R=rogu. gi nu sunt indicate pentru detecfie. C In acest tabel. Dar nu de sticld. V1 AA1 19 14.9 10 5 40 {60 I maximd poate folosi dioda. KN Ml l0 40 AAI 11 I culorile inelelor (dinspre catod) de identificare a tipului diodei (dacd acesta nu este scris pe corpul de sticld al diodei) sunt: alb.3 30 TEHNIUM septembrie 2003 . pot taloage) tipurile de (extrase din ca- Tip t MHz Vrp Vef Vo V rl % diode recomandate pentrp deteclie. detecf la care se de i AAI 16 30+40 3+4 10 0. este avea alte aplicalii generale.7 MHz.7 30 300 3 85 de ori fala de Mt 37 (8F01 12) GBR EFDI 03 39 50 r00 1 I tudinea maximd de intrare.5+5 34+60 ie. cu contact punctiJorm.f recvenla i i Ml EFD 1 14 Parametrii : (rF0 r o+) 06 I I 30 3. G-galbeni B=bleu. detectorului treculi in tabel sunt: f .V=verde. P = 44 33 330 7 >2.4 J4 amplia EFDl 1O | 0. c pF R altfel de marcaje sau indicative. ?n capsuld de sticld orice diodi cu germaniu in capsuld indicatd pentru detecfie. P-portocaliu. cu contact punctiform (metal semiconductor).C-grupul tudine audio lucrAnd la frecventa de 455 kHz. Afte diode. pentru detectoare de ampli- R. de morcoj Diodele din (onod) (cotod) tabel sunt recomandate pentru detectoare MA radioreceptoare) sau video (in televizoare). A= i I I Ml 13 I =Cehugiu. cu Morcoj de audio (in (figura 2) sau ceramicd. Precizdm cd pentru detecfie se fofosesc numai diode cu germaniu (mai sensibile decfit cele cu sili- uctoare (D) gi tudinea nalului detectat Vo = amplisem- corp de sticlo inele colorote de AF sau VF.LABORATOR Vrp YOSFGL CAnd trebuie sd realizdm un circuit de deteclie (figura 1) cu d iodd sern icond ciu).7 semnalului modulat 33 330 1 0. valo area lui C se va mdri de cca 20 cea recomandatd pentru f recventa de 10. Tn comutalie etc.

foarte scumpe: cu atAt mai f f recvenla. sintetizoare de irmele de specialitate. trebuie sd poatd fi'iealizat6' o mixare armonicd. Cg . Ambele oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie masd). baz6.. Zonele hagurate corespund intervalelor de timP de sincronizare prin injecfie (tazare) a oscilatorului stimulat. c€l de iegire persistd. Divizorul de''frecvenfd Propus este de tip regenerativ. Divizoarele de frecventa rapide se realizeazd. la primul intrarea este Aceastd nevoie exemplu. Aparif ia oscilaf iilor pe fre. divizorul este un ARF cu o reaclie pozitivd (deci. de cdtre cu ocazia realizdrii se resimte. j:x f our "*{ Lg Jcu uouT f tnr utH fow uouT ft' -c-bPe lAngi funclia de generator gi ieftine. dacd nu existd u1g. Corectitudinea functiondrfi divizorului constd in disparilia semnalului de scumpe cu cAt frecventa maximd de lucru este mai mare.C4) este f recventa f OUT' acordat Armonica de ordinul N-1 a acestei ln figurile 2a gi 2b se dau divizarea sigurd a unei frecvenle -cAteva sute de MHz) ridicate (de intr-un raport de 2 PAnd la 5.flN / N oscilogramele pentru un divizor cu 2. respectiv 3. stimulatd. necesitAnd un singur iranzistor de RF. Diferenla dintre ele Pe frecvente se amestecd cu flru rezultd: ftru 9i .(N-t) fOUT = fOUt unde fOUf . adicd nu existd UOUT. iegire la disparilia celui de intrare (resppctarea legii comenzii)" ln fapt. Circuitul bscilant din colector (L. intrarea este Pe emitor. sub forma unor circuite integrate care sunt. Dacd la disparilia semnalului de intrare. insd. iar la al doilea (avAnd baza la Pe Se recomandd ca CdlC. Schemele din figurile 1a gi 1b sunt asemdndtoare gi ele amintesc de un oscilator in 3 Puncte cu Priza pe condensatoare (Colpitts) 9i baza bomund (BC). de unor Schema a doua se recomandd Pentru frecvenle ceva mai mari. adicd pentru divizarea unei frecvenle ftn cu factorul N. af latd intr-un raport intreg (N) fald de fgUT. este c5. in prezent. care poate realiza in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd o schemd de principiu. foarte simpld pe frecventa fOUT. tranzistorul T joaca gi rolul [n-ut mixer. inseamnd cd reaclia pozitivd este prea puternicd gi generatorul este in regim de oscilatie de 52 TEHNIUM septembrie 2003 . circuit multi-Q) sub pragul de amorsare a oscila!iilor.cvenla fOUf este stimulatd de aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu f recvenla f tN.t= 215.LABORATOR YO3FGL Radioelectronigtii amatori au adesea nevoie de un divizor al unei f recvente ridicate (divizor rapid).

6.5. sd admitem cd dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de BF Inductanla La bobinei de Condensatoarele plare: acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 spire CuEm 0.8E = 8V. ceea ce nu e pufin. E drept cd sunt voluminoase. UfU = 0.^ Bobina de inductanfd LE din mari pro- Oscilatorul "stimulat" trebuie realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi in varianta 1b.s mm din aceeagi sArmd ca L.47nF 1735 care ft _are = 0..2E = 2V. C6 = CT = 10 +. lc = 12 mA. nestimulatd. R)! Ca un exemplu. cu aer.. lungimea bobinei S.2 pF:9CEO. dar la frecvente mai ajutd^la amorsarea oscilafiilor. C = 2 .^ E-U. pe un mandrin O 3 mm. R la limita iegirii din oscilalie (disparifia lui ugUT). tnm).s de decu(cera- mice) . care (repetdm!) trebuie sd dispard o datd cu ulN.5pF. ieftine! TEHNIUM septembrie 2003 . CEBO . Capacitatea totald de acord: t.2 pF. .. Deci. C2 = 10 + 22 ytF (tantal). Cr+C.4 + 0. se C2 = 2.U=" R2=r=" = 12 ko se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al valorii lui C1 astfel ca sd reapard uOUt. Se aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta un generator de semnal standard.o .LABORATOR 1/f w -0u our (N=2) 1/f w -b* U our (N*3) 560 MHz.7 pF. Poate In privinla reglajului. se regleazd.5 .A7. gi cedeazd astfel: alimentAnd montajul de reaclie o . Tntre ele). emitor are 1-3 spire pe mandrin 1.Factorul c4 de reaclie corect trebuie sd fie 0. dar sunt.. Alegem: C3 = 4. Conectdnd in cascadd 2-g astfel de etaje divizoare (bine ecranate j& +c -7. UCU = 0.9 GHz Ei CC3O =_1 . atenfie la reglaje (Cf . ceea ce nu e corect.. CSEO :55 In ce privegte alimentarea tranzistorului I vom alege: 25 kC). Alegem tranzistorul pF. E = 10V. R = Cu aceste valori rezultd: gi lipsi.lfpF (trimer ceramic) Cu aceste valori rezultd: factor Rs=uEy/lc-1 R2=3R5-3 R1 = (1b). s€ pot obline divizoare rapide de ordinul B-10.t trt6= t = 1 kg.7 _pF > Cf gO.

LABORATOR

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

ru

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! etapd primul i tost'insd iActul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o patent de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul oiligatorie. 12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o

rnetal-semiconductor (joncliunea Schottky) au ardtat ce, dary dioda detectoare este pola rizald in sens
variald gi optimizatd.

direct cu un curent continuu (l) de micd

intensitate, sensibilitatea S; poate fi

ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant

nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea

piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, erau foarte rdsp&ndite radioreceptoarele cu simpld deteclie, cuno_scute ca "radioreceptoare cu galeni". De ce "cu galend"?. Pentru c6' detectorul * "crei6rul" radioreceptorului (f igura A [pAl ); LmJ 1) era un dispozitiv destul de complicristal de sulfurd cht, format dintr-un de plumb gi un contact metalic (wo!fram) cu vArful asculit (o "microjoncli/ /T\ \ 2 une"' Schottky, am spune noi, azi)' \ \ Bunicii sau strdbunicii noqtri se / "chinuiau" foarte mult pentru gdsirea \ unui punct de contact de mare sensibilitaie pe suprafala neregulatd a cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al unui arcule! mobil. Era suf icientd o micd trepidalie pentru ca totul sd "se strice" gi operalia trebuia reluatd. Astdzi, detectoare cu galend nu se mai gdsesc decAt la muzeele tehnice sau in colecliile particulare ale radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele au fost inlocuite de cdtre diodele semiconductoare cu contact punctiform, cu germaniu sau siliciu, il .caPsuld de sticte sau de ceramicd (cele
inicroundelor. Pentru aplicaliile convenlionale de deteclie sau de mixare, de leguld, diodele nu se polarize azd. Un parametru de baz6, al unei diode detectoare este sensibilitatea in curent (Si), definitd ca raportul dintre intensit5tea curentului redresat (1.,) gi puterea de radiofrecvenld aplicdta (Ppp):
Si = lo

racteristicE pentru aceasti dependentd. Pentru cazul din figu ra 2, valoarea optimd pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea optinld pentru S; este 2,3 PAIPW" ' in figura 3' se aratd cum Poate fi adaptatd la un radiorecePtor con-

ln figura 2 se Prezintd curba

ca-

\

\

-\
lLrAl

f=

1

,5V

pentru f recvenle din

domeniu

I

1

00nF

/ Pnf (pAlpw)

2+4Kfl

experimentale referitoare la contactul

Studii teoretice

gi

verificdri

54

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
venlional cu simple deteclie (partea stAngd) o polarizare de curent continuu. Curentul maxim de polarizare (reglabil cu R2) este:
I

ghid de undd

R 1 00

flongd

= E/(RD+R1)= 1,5/1,5'

1d=

1

mA

schema unui detector de microunde in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu

in figura 4 este prezentati

.r--- p nr

siliciu cu contact punctiform (DKS7M). Experimentdrile au stabilit ci polarizareq optimd este E = -30V Si nu E = 0. In acest caz curentul optim
de polarizare al diodei este:
|

OUT

Us

= 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

Pentru acest curent s-a obtinut semnalul (in ^impuls) detectat maxim din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,

'0''1 'o"T

'o',1

E = - 30V) puterea de RF aplicatd detectorului a fost aceeagi, de:
Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt) adicd: 1o log

impuf s detectot

(E=-30V)

l*

p^10-r

= 26,g

f!

E

impuls detectst

(E:0)

polarizarea directd a detectoarelor poate fi beneficd in ceea ce privegte cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Din aceastd relatie de definitie a decibel-miliwattului se deduce cd PRtr = 10-5'68 W. Concluzia generald este cd

lo c{

zgomot de fond

"'

Principiul de funcfionare a acestui capacimetru este ilustrat in f igura 1 (schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea

td qi un monostabil (M) care dd la
depin_de liniar

cu citire directd, este un adaptor la un voltmetru electronic cu afigare digitald (VED). El este format dintr-un generator de impulsuri (multivibrator) de frecvenld (f) consianiegire

KARUNDY

impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)

de valoarea capacitdfii (Cy)

de mdsurat.
Valoarea medie (U") a tensiunii dreptunghiulare (impulsuri) ette:

U^=Utiff=Utif
UfKr

CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd:

K = f/UfKl (coristiinta
rezultd C- ='KU^.

Uo =

C", ihr iu ^ notalia
capacimetrului,

Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzistoare), cu circuite integrate sau cu ambele. Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de realizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital

mdsurdtoare.

Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite calibrarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de

capacitdfii C* pe scala numericd a VED, este necesar ca valoarea constantei K sd fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
se face comod).

EviGnt, pEntru

o citire

directd

a

V[D

" voltrtn

De exemblu, dacd avem K = 10-9 (Ff/) rezultd -9" ^ = 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo

TEHNIUM septembrie 2003

LABORATOR
si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de care are perioada (T) de repetare a impul'mputsuii, de expresia: suiilor datd -3i nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 T = Zf l.g in Q. Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl. ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF) iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablajului imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare a pldcii cu componente.

'

Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate

introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f

:ct

J:Jt

Cg
10peF

+5V

C+

47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1
I

5

r-€E-]
C2
1

r-----J
tl
cx
R3

J

C1

is lt-

1nF

00pF
R2

20K0

390f1

Durata impulsului generat de monostabil este dati de relafia: ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'

C- Tn'F -A Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales aparatului este: R3 = 390

?.tonstanTa K- '=10-9(F/V)
uKr

o rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la
valoarea

privinla limitelor de mdsurd, . acestea sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

Aiest lucru este Posibil Pentru Rl max = 25oo ft' r'ffi\
rr

Rr =

1554,3f)'

cd
35

v

56

TEHNIUM sePtembrie 2003

. Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un iate1at cu privire la echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro.1'.:turbinele ventilatoarelor. i. este rT I volante etc.AUTO I MOTO Md numesc Kalman Francisc.t. ' ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru echitibrdri..:"h.'. Dupd cum se gtig.gitor.li. datorite faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa o-z $j este deplasat cu excentricitatea . Putem scrie urmdtoarele relatii matematice: M*a = Mc*b M*e*sinA = Mc*Rc*cos A M*e = Mc*Rc*ctg A Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static. g). .i'""{iitiii"rt"rd a tor.i. Bihor..).A. astfel incat sd in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga se lY : I I I I X TEHNIUM septembrie 2003 57 . el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.lAdiro'inn in.. Echilibrarea staticd in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc dezechilibrat ca in fig ura 1 .. 21 montat pe un ax "1" strdns intre doud conuri.r.Rc" fala de centru.A" gi se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig.. datoritd dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar..!ryiner.titor..i. LdsAnd rotorui tiner.i.-ceptaiii6.. magini (subansalmbjuri).rotlfie et9ry_entele cinematice ale magini6r. jud. Aceste vibratii duc ta: distrugerea prematurd a ry.mecanic gi am domiciliut in Alegd. iariiu CCHITIBRIIRCN ROilITOR J Kalman FRANCISC 1 I . Axui .meror mici si miitocii doud sotuiii cie echitibrare necesitd u'n'etcirt financiar considerabil. sd considerdm acelagi rotor (fig . 1). Deoarece pretut !i?!? dceitoradste destut d. proaicaia indiiri. diferite ldgdruit fixeazd pe ax un disc gradat "4".. vom constata cd discul se va roti cu un unghi .. tasdretor oatiuiitor a iinaitiio. Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor la care D ll > 10 (de ex. "c1"bi "c2..irye.' (este dezechilibrat). la distanla "Rc" trebuie aOaugatd o masd de echilibrare "Me" (fig. in pi999r9a i91 de. in sens opus centrului de greutate (IG" . Dacd montem pe"rotor o masd de comparalie "Mc" la distanfa ..'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. sugt..

Echilibrarea dinamicd Echilibrarea dinamicd este necesar6. facilitAnd Disc gradat astfel pozitionarea ugoard (fig. 58 TEHNIUM septembrie 2003 .tot dispozitivul trebuie pus la orizontald cu ajutorul nivelei cu buld de aer. ansarnblul ax-conuri-disc gradat trebuie executat precis. pentru rotorii la care D/l lungi. . calculAnd masa "Me" cu ajutorul formulei (1) gi alegdnd arbi- trar distanfa "Rc" in vederea echilibrdrii statice pe axa o-y (f "Rc" se va monta def initiv masa de echilibrare "Me". a).ajustajul Ax-Rulment 2 se va executa astfel TncAt sd per- mitd montarea-demontarea manuald a rulmentului pe ax. ig. . Execulia practicd se poate realiza ca in fig ura 4. .ctg A Me = Mc*ctg A (1) Rotor cadranul unghiul CunoscAnd ('A" (de pe gradat). la TntAmplare. 1 ) la distanla Controlul final al echilibrdrii Dupd demontarea masei "Mc" Ei montarea definitivd a masei "Me".discul gradat trebuie sd se roteascd ugor pe oX. astfel incAt sd nu producd ele Tnsele dezechilibrdri.MOTO fie condif ia: Tndeplinitd M*e = Me*Rc M*e = dar Mc"Rc*ctg a deci Me*Rc = Mc*Rc. acesta rulmenlii din "L'l " gi "L2" trebuie sd se roteascd foarte u9or. Condilii tehnice . 2. rotind gi apoi oprind discul Tn diferite pozi!ii alese nu trebuie sd-gi schimbe pozilia.AUTO .spaliul de lucru trebuie sd fie lipsit de curenli de aer.

Tn vederea echilibrdrii. s). in care M = masa rotorului. ' denumite mase de dezechilibru .m1*R1*w*Z*sinA Mi2 = Q . iar masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2". 6) in care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2". Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie '{Fi" gi excentricitatea "e = YG". xG gi yG coordonatele centrului de greutate. G = centrur de greutat-e. v€r produce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1". ' Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil. dar ?n acelasi Rotor Rulment 1 Piulita de stringere Rulment 2 Con de stringere Batiu Ion fix Ax filetat care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care oscila Tn jurul unei axe "O 1 -Y1" care este "m2". de exempf care trebuie sd ?ndeplineascd condilia: adicd u.deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in pfanul "P2" unde: !\f = viteza unghiulard A . ManevrAnd in continuare diferentialul mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA Acum sd manevrdm mecanismul diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn sensul sd rotim masa de comparafie "rnc" fala de rotor. masele "m1" sunt nigte vectori rotitori. Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig.AUTO Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experimentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi I MOTO Mi1 . Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. timp sd poate rotor.. rnigcare lmprimdnd o de rotalie in planul "P2". sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu'. sd se roteascd impreund cu rotorul. in cele doud plane "P'l " gi "p2". Vom putea observa cd la un moment dat se vor reduce TEHNIUM septembrie 2003 . adicd am egalat unghiurile A = B. Mi1 +Mc-0 Si "m2" vor genera forfe de ine(ie care tor forfe in raport cu axa "O1-Xl" sunt: rotorului. permitd rotirea masei de comparafie fafa de Masa de comparafie "mc" va genera un moment Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B perpendiculard pe planul "Y-O-Z" gi este astfel aleasd incAt sd fie cuprinsd. de mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de gomparafie "mc". Acest mecanism diferenlial trebuie sd indeplineascd urmdtoarele conditii: sd permitd migcarea masei de comparalie "mc" de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea distanfei "Zc".unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant. vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi *Me2" .

f rrrrsmisre I pz Cadru | rl - /osciiant . vom observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' (practic oscilaliile s-au redus foarte mult). In vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2". de la G 4000 la G 0. in funclie de magina din care face parte. funclionare. intoarcem acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus. cu ajutorul diagramei Su rub Zc Bucsa cu canal elicoid aI Bucsa cu masa de regtaj comparatie Ru[ment Inima de ant r enar e Virf rotaiiv regLabtl Rot or Rulment Stiftfitetat2 S urub Furca egatare A=B pozitionar e de wVAPI t Strf t filetat U(/f 1 [urea de / Y | .fr. rela!ie: Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc .Me1*Re1. Anularea totald a dezechilibrului este practic nerealizabild. turalie. MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia. Conform standardelor. prescripliile proiectantului etc. "2" se pot mdsura efectiv. "2c". conditii de calitatea echilibrdrii Ei turalie. iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. avem mai multe clase de calitate aechilibrdrii.Z Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z Valorile lui "mc". deci: putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual admisibil "Ua". Rc" .4.AUTO I MOTO in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c". 60 TEHNIUM septembrie 2003 . care este in funclie de: tipul rotorului.

s fi5 3.5 tos propunere de realizare practicd a maginii de echilibrat d O 2. $tiftul filetat canalul ..5 2 1.5 specif ic / M. M = masa rotorului Kg. iar aceasta la rAndul ei poate coidal I2s :20 ?63 t'50 CI40 o 31.15 inam vedea Rotorul este fixat in magind intre vArfuri gi este pus in migcare cu ajutoru I cu relei de transmisie.9 0. in fo'x I 6.5 ? 1.j o.5 fr loo fr 80 0'4 r16 .roo 3ooo lSco0.6 3. I I a-rt ce regim "n".25 1-omigcare c.i25 c. rezidual maxim "9".15 ca distanfa "Zc" in timp ce tot ansamblul se rotegte cu turaf ia Pe suprafata exterioard a 2. Rotind 0.*\rv\ g500c 1n nc0 migcare stiftul translaf ie Ceterminatd de oanalul elicoidal si ' de 2 tot o 1. de rotalie determinatd de canalul elicoidal gi Stiftul filetat 1. al inimii de antrenare gi al unui motor electric. C: oucsei de pe ax este prelucrat un canal elicoidal in care intrd 0.i6 c.315 $urubul de egalizare prin interrnediul furcii de pozilionare.so 3oo 6ooe5o.AUTO I MOTO anexate putem determ ina dezech ilib ru I too x 50 40 31. Bucga cu masa de comparatie poate aluneca ugor pe bucaa cu canal eli- ic se poate in figura 7.25 a IX IOJ de pand practicat in axul maginii gi dacd rotim gurubul de reglaj Zc vom putea modifi- 2 alunecd in aluneca ugor pe axul principal. s a s 800 630 500 400 250 2OO 315 i. Dar e = Ua 80 63 20 f6 25 CalculAndUa=e* M.6 l. bucga cu masa de comparatie va executa doua migcdri: Stiftul f iletat 1. 60 tt. unde Ua = dezechilibrul rezidual admisibil g .63 nc:J \rf r 0.* 12.3 ' 3 4 12.0 63 r\ { i 'g /\i tl a \.4 0. O.cg c. c4 -.2 0. mm.5 bto xB H 6. ro 160 F l?5. valoarea oblinutd o repa rtizdm cele doud plane de echilibrare. necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fizice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in TEHNIUM septembrie 2003 --- . Am considerat aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd a acestor fenomene.

1BV-. iar gas.n-eUyo3[<aa + lSV se poate afiga tdrd probleme acelagi display. de Recepioru! este c_u arnPlif icare directd.55 . cu reacf ie.iul .ro Tel WEB: Generatorul este realizat crl doud circuite integrate (ROB 8015 +i ROBB 122\.qsl. ind etang partea suPerioard numdritorul recepior iar aparatele scuInpe.2AA Hz 2000H2 6. 11 6 t3 16 ri I decadicd lizeazd. Consurnul fdrd sernnal este de cca 5 mA. Cu el se Pot recepliona emlsiuni CW SSB sau AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfePrimul etaj.ro www. Al doilea etaj este un amplificator de Nl TEV gi publicat Tn bchema de fa!d.poate fi bonstruit din tabld de aluminiu.aluminiu. pentiu eliminarea dezacordului frecvenlei produs de m&na opera' torului.loarea lui U Pentru o anumitd valoare a 1 - 200 kHz sub 68 pf. YOSAJN Nivelul de semnal livrat este de circa 3Vw in toate cele trei variante de formd de undd. ProPUne Trasarea cablajului imPrinnat va A. MicgorAnd'vd.r{ 13r: .tTk i.pcnet. superheterod ind ustriale s u nt Tn' ajutorul tinerilor entuziagti pentru unde scurte se .8 nF Pentru f = 680 pF pentru f = 2000H2 20. care sunt mai ugor de procu.. probabil din liPsa _unui aParat de ieceplie adecvat.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.75 E-mail : yo3kaa @ pcnet. Construirea unui Se observd la diferite concursuri participarea radioarnatorilor a frecvbnpbtrului digital (in partea inferioard a fost plasafcablajul conlinAnd frecvenf rnetrului). lmParlirea Garna de frecvente Pe care o n fi'. Receptorul a fost -cgncePql . Ca o sursd rece$tori este foarte sPoradicd. direct pe Dioda de deteclie D1 va fi de tlP cu germaniu. squ cel mai simplu din placaj de lemn.trl 10 ( Ittc si dinte de l-rerastrau 9 1 3 5. ci +Ec = 15V + 2?0k {:0k Pe 390 poate furniza montajul estg cuprinsd intre 20 Hz gi 20A kHz. Generatorul mai Poate furniza gi alte forme de undd. Observalii cu Privire Ia schemd puline piese Ei Poate contribui la indugirea unor cunogtinle tehnice necesare oricdror radioamatori. frerventa semnal 1-+Ec = lSV lSV 3\1v f:ropr t I J /lateia3utui (-'onexiune in lipsa de frerventa rdstrdu gi chiar o 68 pF pentru t = 20 kHz modulalie Tn f recvente. cum ar fi undele dreptunghiulare sau Tn dinte de fenal de frecvenld 1 MHz. B. dar forma de a acestui interval se rea- generator unda dreptung. D. Dimensiunile cablajului se vor alege astfel TncAt sd cgmp"leteze depagegte posibilitalile unui tAndr. Montajul se executd Pe o plac5 cupratd.000 Hz iui integrat de tip LM386 se Poate 62 TEI-INlUM septembrie 2003 . care poate avea urmdtoarele 2A0Hz 68 nF pentru f = 20Hz . Tensiunile s-au mdsurat la o frecven{d de 1ZAkHz. cu un comutator rotativ cu 4 pozifii.22-50 .1 5 mm. ing. Auditia se face tn cdgti de la un casetofon portabil sau ?n difuzor de B(). legatd la ntasd. este un amPlificator de radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Comutarea gamelor de frqcvente se face prin C^ rdmAne la latitudinea constructorului. iar curentul consumat este in jur de 50 mA" Pentru sursa de alimentare a generatorului se recomandd bobina- iea pe transformatorul comun de relea a unei infdqurdri de circa stabilizator de tensiune.16 . Fo(And un pic perforrnanlele aparatului. In acest caz pe panoul frontal se va lipi o toila de.c. Amplificarea receptorului paate atinge 100 000.fi"rsofl ri s ROB I generator sinusoidal jg 8122 15 s 2 10n i ogri .9/2000. s€ poate obline un semundd va fi distorsionatd. Condensatorul variabil gi potenliometrele se fixeazd. iar frecvenla generatd vo3kaa@allnet. I * Tr"r I rutretrxe lRegtai Aiustare sirtrenie 1|e*lai Alustaretriurrg.ire capete distorsiuni. cu sArmd integratd de genul 7815 este ideald. RdmAne la latitudinea constrLlctorului sd apeleze la toate forrnele de unda disponibile. adicd 100 dB" Alimentarea se face din doud baterii de 4. forrna sinusoidald de la ie. care conline relativ QST nr.cele de 35 V.*H s 75 d ROB 8015 2 r5 11 31fitt ?!\'cc- t lk 2op .P. Alirnentarea cablajului se va realiza cu +1SVc. valori: r ajustarea lui joasd frecvent# realizat cu circuitul integr"at LM3B6. Dr.lFax: 01-315. propuse ?n schemd.rat decFt.5 V legate ?n serie. lui C 1 C' va-. .RADIOAMATORISM Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn RO-71 100 Bucuregti. In locul circuittlpanoul frontal. C .. Condensatoarele electrolitice pot fi de 25 V. Viorel Alexiu. cd de A 0. cu tranzistorul 2N2222. in acest caz comutatorul de game va avea 5 Po" zilii" Reglajul fin al frecvenfei in interiorul unei game se realizeazd cu un simplu potenfiometru de t h4f).

care se gdsegte greu.2. Staliile CW gi SSB se receplioneazd cu radiof recventd intrat etajul de in oscilatie. dar va trebui modificatd gi bobina. Conductorul folosit va fi de 0. Se va verifica func!ionarea reac!iei. Aceasta este mai ma!'e ca inductanla necesard de 1.1 1l*10c3. rotirea Dacd stafiile se aud cu fluierituri. In acest caz vorn avea L . | = lungimea bobinei. YO5AY Pentru staf iile AM reaclia se va liometrele cea a condensatorului variabil de 150 pF.a^bobinei la 2. t5s se va putea recepfiona gi banda de 3. Bobina se va monta pe placa cupratd cu capdtul rece in jos.5 MHz. L = 253301(f2C) unde L = mH.rntarea condensatorului potentiometrului lungimea de 10-15 undeL=mH.2 cm gi vom avea L = 1. dacd capacitatea Bobina are o inductanfd de cca 4 in 13 spire. reaclia func{ioneazd. Cu condensatorul variabil de 150 pF se frecventa minimd de 6. recornandd Se realizarea acordului fin +ev 1 to Slrte C'!1. capacitatea montajului.8 mrn. Problema cea mai spinoasd este de voium Si pentru I t" variabil avAnd capacitatea maximd Tntre 100-365 pF.rG (Ff b rrabtqrcct trG h drn* *-|.np tllr tOOlr Volurn tr-un mic cu micd de 360 pF. tanfei unei bobine cu un singur strat este urnldtoArea: L. Se vor verifica tensiunile. Dacd montajul nu oscileazd decAt pe anumite frecvenle. 14 gi 1B MHz. Se va alege tipul care are consumul fdrd semnal cAt mai mic pentru economisirea bateriei.-- n L \r (-\- at . micgora pAnd Ia disparifie. Prin legarea in paralel cu condensatorul variabil a unui condensator T. Dacd ecartul de frecventa nu este sufi- cu o diodd varicap.6 cm. prinTntrerupdtor.|<a to io Rg o'ff^ lOpF 11rO0.0S. Diametrul mediu va fi cca 1 .0O0. acest receptor poate da constructorului satisfaclii depline.ffiO. Formula de calcul a inducUrm eazd. Butonul de acfionare a I condensatoru u va avea diametrul cflt i variabi I mai mare.966 mH.5 MHz (cu condensatorul inchis). cu izolalie de email. Se fEf4NlUH septembrie 2003 63 . F uI qunct trebuie sd auzim o pocniturd. Se nu uitim cd la inceputurile radioamatorismului se fdceau legdturi peste ocean cu astfel de receptoare doar cu doud-trei tuburi electronice si cu emitdtoare QRPP. Cu 13 spire gi | = 1. inductanla bobinei va fi 2. Inductanla necesarS se va calcula cu formula: alegem o carcasd de 18 mm gi conductorul de 0. Se va modifica schema conform celei propuse pentru circuitul integrat respectiv. Punctul de funclionare cel mai sensibil gi cel mai selectiv va f i in imediata apropiere a punctului de intrare in Dacd reaclia nu apare pe nici o frecvenla. Se recornanoa '. o sd se potenf iometrului pentru reglarea reacliei.rt rc h plcofurodg T* fe to C2 01 S$rrnoth t..9 cm. Vom lungi bobina la 2 cm. De exemplu. satorului variabil gi de capacitatea montajului. se va alimenta aparatul o mijlocie. Este bine sd se pdstreze raportul spirelor de 13:2.dz l(45.5 MHz inductanla necesard. a 'ealiza din doud sArme izolate :3 : :r -ingime fiecare.93 mH. Se cupleazd antena gi rotind condensatorul variabil trebuie sd se audd multe stafii. sau se vor lega doud diode in paralel. lrebuie micgorat condensatorul de cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii rdsucite. Ol md Ql "'?H r77 v(tjtACE RTCTI. C=pF De exemplu. La mH gi constd la vor putea recepliona benzile spira 2. oscilalie.446 mH. f =MHz. atc. astfel ca circuitul oscilant sd aibd frecvenla minimd de cca 6. Antena va avea ruilstc ttr f /-n metri" Ctr o. la care se mai adaugi cca 10 pF pen- va verifica funcfionarea etajului de audiofrecvenld prin atingerea cu degetul a contactului cursorului de la potenfiometrul de volum.r€ Cl2 -E'. cu prizd tru condensatorului este de 300 pF.or 06 fN{o0r. ffi / .51 spird mai sus.RADIOAMATORISM utiliza orice circuit integrat de 2-4W. rdsucite pe : i ng. a fost inversat colectorul cu emitorul. Dacd ffu.iad Dlodrr Ercogt cr lndrcata4 dccind rdrcr of ogccitonoc org h nrlcrolcodn ( *f ): oih. Jos se vor monta poten- variabii si a O:ncensatorul de cuplaj cu antena ss .ITOF Cl D2 OJ 5 x lN4laE "i*H tT7 # Ph). d$i l=cm d = diametrul mediu al bobinei (egal cu diametrul carcasei plus diametrul conductorului. Ciq +&{V Cotlrodr of 05 cn F|r. care este aproape de valoarea cdutatd. cient. Se rnai mdregte lungime. reaclia este slabd gi trebuie mutatd priza bobinei cu 0.: rrezl tGxrul C1 Rrpnratlr ff AlPnfir It{$A &01 Atldfo A.ct5 5- o diodd varicap cu capacitate mai mare. iar lungimea bobinei de 16 mm.62'l) nac|*lt Dlodr ltat*try O{D! tr calculeze prin bobind care va avea inductanla neces ard. r Sca htt * Scc tc*t Vsdere de ros vJder*'o* sus acordului fin pe partea de sus a panoului frontal. Dupd terminarea gi verificarea cu butoanele de reglaj Tn pozilie montajului. ll-1.93 mH.8 mm diametru. s€ va utiliza T" J-. Diametrul carcasei este de 25 mm. va fi de 1.r € 3e cca 2 cm. care trebuie sd aibi valorile apropiate de cele indicate Tn schemd. ugurarea acordului. la tatondri Frecventa maximd depinde de capacitatea reziduald a conden- radioamatori de 7.72 'd + 101 .\ -t-.nz . De exemplu.103 rnH. Bine pus la punct. 10 de . pentru Schema acestuia este datd Tn partea stdngd jos pe schema receptorului. Se poate utiliza orice condensator l II " reglarea reac{iei. probabil nu a fost legat bine tranzistorul.

de "novice Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte in comer! gi nu costd mult. Ne intrebali ce "mai fac fabricile gi uzinele cu specific electronic din RomAnia".. Tn curte. teli cuplat la tor se poate realiza in alte mii de feluri (unele ardtate in revista noastrd)^ in ale electronicii" gi ne gAndim cd schemd sunt. noi... un tranzistor. sd pro- Aurelian LAZAROIU..SERVICE TEHNIUM". un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de la fizicd cum f unction eazd. aud io OO1 nu trebuie autorizatie. RomAnia nu mai poate. puteli cu 5 frecvenle audio. gi pentru cd tot am inceput cu sfArgitul scrisorii tale. ing. in prezent. iar un miniemile- pentru circuitul integrat liniar MAX2606. se pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul..thai- INTERNET. v-am trecut pe lista de"soli- 64 TEHNIUM septembrie 2003 . 75. Pentru aceastd frecvenle pentru toate speciile de !an!ari. Dacd te pasioneazd sd devii radioamator autorizal.3 mm cu aer. Tnsd... M ullu mim pentru felicitdri. Dar. forfa de muncd (mai ales). asta e. Bobina de inductanla L are 3 spire CuEm C miniemildtor ME pe frecventa de 100 MHz. La o distanta de 50 m. pe un mandrin (ax cilindric) cu diametrul 10 mm.. iar tu ne trimiti.INTERNATIONATJ' RC. scriem scrisoare! fond.. vd puteli adresa direct autorului principal al lucrdrii '1365 scheme ldmuriri direct autorilor articolelor. De exemplu. Am relinut propunerea de a publica in revistd un articol despre practice cu pl-CMOS". Federatiei RomAne 315 Radio55 deparazitarea auto modernd. limba romdnS. ooi credem cd toate schemele electronice ce se propun a fi construite ar trebui sd fie insolite de desenul cablajului (scara J:1) gi desenul de echipare a pldcii cu componente (la orice scard). aici la redaclie. 9i toate acestea. sumatoare de electronicd". I Sorin-$tefan GUTE regti - BLIcLt- 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio Pentru schema combinei . cE toate celelalte fabrici. Concluzia noastrd este cd din lard "producdtoare de electronicd". Tnainte de a intra in. vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de 1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat de istorie gi de. semnalul emis poate f i receplionat cu un radioreceptor prevdzut cu banda FM ll (98:1 0B MHz). BucuregJi. UE! Ne vom strddui sd reludm rubrica . nu prea suntem dispugi sd-i acorddm scuze pentru ortograf ie gi incoerenld. RomAnia contribuie cu. deja). folosit astdzi aproape exclusiv la concertele cu soligti. nu publicdm scheme cu erori majore sau scheme "farse". Ce sd vd rdspundem (unele informalii le aveli. flu te "ocolim cu de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in revistd. ce sd facem dacd unii din autorii de articole (altfel intere- Vdlcea t J itt^ Vasile DIACONESCU Tg. rugarn In rdspunsul anterior vd sante) nu ne oferd gi cablajele? Deocamdatd. In fond. "rdzboiul" contra !Anfarilor! PS. nu avem posibilitatea de a experimenta schemele propuse de co^laboratori gi mergem "pe incredere". tel. "supraviefuiesc" gi ele cum pot. Nu ti-o recomanddm totugi. ducd competitiv (nivel tehnologic ridicat. iar in colabordrile cu investitorii strdini.1 Mullumim pentru urdrile fdcute. in de amatorism. Noi. Vasile CIOBANITA. te pofi adresa 0. Tranzistorul T este de tipttl BF 181 sau BF 2A0. (Hong Kong). In orice caz. pre!uri mici) in domeniul electronic. RomAnia este in prezent (dupe 1 4 ani). intr-adevdr. care..com gi veli obline un program accesa site-ul http: llwww. Cititorii pot cere pentru unele detalii. TEHNIUM fiind "revista constructorilor amatori din RomAnia". dv. mugtele gi chiar gAndacii. Din nou vd urdm succes in. o singurd prin difuzoarele computerului. emise alungd lAnlarii. Tdrgoviqte Dupd cum vezi. Dacd puterea de emisie este sub 30 mW nu este nevoie de autorizalie pentru emildtor. o ciornd de $i acum rdspunsurile de Schema de miniemitdtor MF trimisd este o "schemd reclamd" pentru simplul rnotiv cd acest circuit este foarte scutnp.PO$TA REDACTIEI schema pe care ti-o oferim este schema unui microfon "CORDLESS" (fdrd cordon).. care este schema cea rnai eficientd. ME este un ware. o schemd de principiu a unui In final Tti punem la dispozilie. o lard "con- sd ne scrieli despre succesele dv. I Augustin STANCU Rm. la redacfie. In ce ne privegte. Nu existd. domnul problema schemei ce vd intereseaza (cu MMC 4047). Dacd aveti computer gi sun- I Bogdan DUMITRESCU 50cm rdspunsul". in "lupta electronicd cu lAnlarii"..

iar tiristoarele au cedat. ne-ar putea crea surp rize extrem de nepldcute. cod 77538. Vederea este dinspre fala plantatd cu piese. Str. P gi P'. ing. bineinfeles. al doilea care merge. Botogani. 166. Tecuci. Nafionald nr. Sector 6. pentru cd se lucreazd cu tensiunea inaltd de refea. dar aceastd doar aparentd risipd de TEHNIUM seprembrie 2003 65 . "marfd". Se mai observd cd pentru poarta triacului s-au scos la exterior doud cordoane. primele pe care reusisem sd le procur. Am vrea sd ne scrii ce schemd te intereseazd. B-dul luliu Maniu nr. 160. solicitd schemele pentru televizor "BERLINA 2000" gi pentru video-recorder "BONDSTEC BT 50" (Koreea). sunt "!esute" prin placa de montaj. Andrei CIONTU (Urmare din pag. 7) Se observd cd pentru dioda stabilizatoare DZ de fapt cu rol mai placd de sticlotextolit neplacat cu folie de cupru (sau cu folia indepertatd prin corodare in clorurd fericd). cu schema televizorului color "BlLTON" (Rusia). solicitd ZENS BAND"). de pildd una de tip PL 122. care mi-a reugit foarte bine. solicitd schema combinei muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC 1001 (Hong Kong). cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre doanele tensiunii continue joase (U. Tecuciul Nou nr. adicd pAnd la cca 2A. Abonamentele pe un an (12 numere) costd 75 000 lei. solicitd schemele pentru televizor "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27). Mi-a trebuit mult timp sd Tnleleg de ce. deci traseele de conexiune de pe spate sunt vdzute prin "transparen!d". N-am sd uit niciodatd o experienld personald din perioada mea de "pionierat" in ale electronicii. Astfel de scheme se dau in revista "Radiocomunicalii gi Radioamatorism" a Federaf iei RomAne de Radioamatorism". ffi?rcate sugestiv. Pentru mai multd robustef e. iar firele de conexiune externd. In principiu.. Fdcusem pentru un coleg de redaclie o orgd de lumini cu trei canale. nici nu meritd (ar fi o complicafie aproape inutila). Mitreni.. ce-ai vrea sd faci cu acest circuit integrat. str. Rubricd realizatd de dr. tranzitoriu. bineinfeles. conexiunile sunt fdcute prin lipirea spafiu este perfect justificatd. iti mullumim). G 1 3.. ?fil introdus-o imediat in prizd. unul dupd altul. care a fost realtzat pe o amplasate cam prea "aerisit". Str.O. mai ales Tn mult de limitare in tensiune s-a ales un model aparent supradimensionat ca putere de disipafie. 674. S-ar putea pdrea cd piesele sunt bile variantd de amplasare a pieselor Ei de cablaj pentru acest modul.. 38. dnume de 10W cu toate cd valoarea medie a curentului preluat de C2 din relea este de sub 100 mA. in figu ra 2 este sugeratd o posi- directd cu cositor a terminalelor pieselor.com. Aceastd alegere se justificd prin faptul cd. Et. impreund cu cor- condilii de umiditate excesivd sau favorizante pentru condens. In primul rAnd. an ll 1970-1 994. iarnd fiind. Sc.100. diferit de la un montaj la altul. Bl. I Mihai SUSA NU. cu mare dificultate) tocmai din cauza acestui condens susmenf ionat. la un Tn afard de ROM-05 casetofon tdrd taxd). 1. 6.7BI oferd spre vAn zare TEHNIUM. colec!ia t Nicolae BUZDUGAN. echipatd cu trei tiristoare. care la o prea mare "inghesuiald" a firelor gi conexiunilor de pe spate. Tecuci.Cdldragi t . 21 .chiar pentru un timp scurt s-ar putea sd nu o suporte o diodd stabilizatoare de uz general.5. tutian PosrAvaRU. Ducdndu-i-o acasd pentru "demonstrafie". Piteqti Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. In principiu. curentul absorbit de C2 poate cregte pAnd la valoarea maximd permisd de rezistenla de limitare R2..PO$TA REDACTTET citdri". Box 22-50 R-71. Poten!iometrele electronice grale se pot realiza gi cu alte circuite inte- sd ai autorizalie de emisie gi.gi U+) Ia blocul extern al circuitului de comandd a porlii. r Mircea BARBULESAU Doregti o schemd de emisierecepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru aprecierea cd cea publicatd a fost. Transceiverele pe aceste canale nu au nevoie de taxe 9i autonzalti pentru a fi folosite. intensitate pe care . Bucu- Solicitdri de scheme r Daniel STRUNGARIU. 25.. intre 26965 gi 27405 kHz . primul pentru racordarea propriu-zisd la poartd. r Ne solicili o "schemd simpld" cu circuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). Ap. 40 canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- industrial nu se poate adapta un numdrdtor reversibil de ture cu afigaj digital 9i. lonild Hrisanti nr. din Bucuregti (telefon 07224388 82. sd pldtegti g t2<" (cdci nimic nu se poate face in Romdnia TVA! Existd. P. 13. Sorin-$tefan GUTE. Ap.77 . avAnd puterea maximd de disipalie de 1W. pentru lucrul "in eter" cu o stalie de E-R (transceiver) in benzile de frecvenle de radioamator trebuie sd fii radioamator cu indicativ. Bl. cu condilia ca emifdtorul sd nu aibd o putere mai mare de 4 W. dacd il ai tizicl regti. r Daniel ARON iud. bani ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA LILIANA. pentru radiocasetofonul "SANWA 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA 203". din nerdbdarea (gi negtiinfa) amAndurora.

in primul rAnd. Tn incheiere. rdcirea pieselor.li r i'4i< r r . Prezenfa ei se justificd totuqi prin aceea cd ea interzice descdrcarea lui C2 inspre Rs gi tiristor (in intervalele de timp cAt tensiunea Pulsatorie are valoarea instantanee sub 12V). Pe schema de amplasare s-a prevdzut loc pentru acest radiator. Se observd cd am optat pentru varianta cea mai rdspAnditd. aceasta f iind Tn prealabil (1 intermediul rezistenlei de limitare R2. 66 TEHNIUM septembrie 2003 .tJ. prins in guruburi pe placa de montaj. pe care l-am montat pe un mic radiator din tabld de aluminiu in formd de U. suntem datori sd preci zdm cd ambele module. $i Tn cazul acestui modul. ceea ce ne-ar Putea crea Probleme cu blocarea tiristorului la trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii (in polii relelei. Modulul cu tiristor propus este prezentat in figura 3. dar nu s-au marcat locurile de gduri pentru guruburi. dimensiunile radiatorului fiind Tn funclie de modelul de rezistor R2 disponibil. fiind tot cu vedere dinspre fala plantatd cu piese. Oricum. deci propagarea spre tiristor a efectului de filtrare al lui C2. montatd pe un radiator din aluminiu ?n formd bialternanf d termicd bund la un curent rnediu redresat de 4-5A). Varianta de amplasare a Pieselor {t gi de cablaj propusd este datd in figura 4.. gruPul C1-R1 constituie circuitul de protecf ie la eventuale supratensiuni anod-catod. Addugarn doar cd Tn acest caz dioda stabilizatoare DZ a fost montatd orizontal. i t r.. tensiunea care ajunge la R2 fiind deja de polaritate unicd pozitivd. cAnd consumatorul Rs poate fi acfionat pe durata ambelor semialternanle ale tensiunii de ref ea. Observafiile de la placa modulului cu triac rdmAn valabile gi aici. cu limitarea la 12V a tensiunii la bornele sale prin nuu mediu de circa 10-20 mA. aSa cum se indicd Tn schemele Propuse. fiu se va atinge cu mAna montajul (nici circuitul extern de comandd a porlii) decAt dupd intreruperea tensiunii de alimentare de refea. Dacd se folosesc intrerupdtoare simple. T2w am recomandat un model cu puterea de disipalie de cel pulin 8W. in aceste condifii. dioda D1 n-ar fi nece- U+ 2v) r- Dr rsxln niz 8W N+007) (1 R2 l\ ) t PR 8A /6O0v (rod) ( ). Degi este strdbdtut de un curent modest.CONSTRUCTORU L I NCEPATOR In al doilea rAnd.11tF a: f Dz + ) lt 1oDZr2 :CZ a7O01tF Ky2o2H r f- 25V P. ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi avAnd gi sursa de tensiune continud de 12V in contact direct cu unul din redresatd (Puntea redresoare de Putere PR. rezistorul R2 se incdlzegte apreciabil. datoritd redresdrii in punte.. se Poate prelua din aceasta un curent conti- de U dimensionat pentru o disipalie sard. nu vertical. cu distanlare de 5-B mm fala de aceasta (una-doud piulile).1. spaf ierea ugu reazd. prezintd pericol real de electrocutare dacd nu se iau mdsurile de proteclie recornandate ?n astfel de situalii. P fi. Acest curent Tncarcd Tn timP "rezervorul" de energie reprezentat de condensatorul C2. dar asta pentru cd nu am avut la dispozilie ?ncd un exemplar de 10D212 o ra*-or*l gi am folosit un Zenner ITT de tiP 2L12. (rod) L al f/ t I/ I -t _J c I l^ Tvl l** I t llo 220V F 5A U- -. spaliul Permite 9i plasarea verticald a unei diode *l ll I ] f ""'--I |r}+ +{tH-€ 10D212. In schimb.. prelu6nd o diferenld intermediul diodei Zenner (12V l10W).1iooow) I I N O. tensiunea continud joasd neces ard circuitului extern de comandd a Po(ii nu se mai poate prelua prin condensator din tensiunea pulsatorie de polaritate constantd. f. Prin funclie de curentul de menlinere al tiristorului). i. intreruperea contactului cu releaua se face scolAnd 9i gtecherul modulului din priza de refea. DZ mare de tensiune. motiv pentru care Aparent.

Tavernie!'.Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#. ?n cal. utitizdnci doud amplif icatoare F-i i. conform schemei bioc ciin figura 1 ..elei:ir . montajului.02 p. ilustrate de autori p rin rep rezentarea graf icd a datelor experimentale (fig .c 'f icatorul logaritmic p rezentat aldtii rai '. ale II. 1k C1 THz LINEAR FIT OF EXPERIMENTAL DATA 0. La ru c rica Design ldeas din numdrul pe ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design A. Cei inrer*saii sunt invitali sa-Si procure acest num6r al revistei in care vor rnai gdsi ?nca un Arnplificator Hl-Fi s0/25 1 *{ ! 1: 2: Sl*r*c *u 4..-.s .: E vcc 15V rezistenla.F our2 rRtZ OUTPUT VOLTAGT .e se propune.E i stereo de putere.x c5 C6 nl3* * voir lexte St616o w Rl 't/10 k eficace $i multe alie constru*ti..autor 0. tentante sau sd "viziteze=' g :*ul reviste: \ AA /V. Montajur. 2) il recomandd pentru utilizare in aparatura de instrumentafie. EG M -------n \"--* Ampli droit *-{Fryn I C2 0. autori Jayashree Raghuraman gi 5ir&ri.: " .' i tll ---' - Ajoy Raman din Bangalore.22 gF R8 22k P ?R4 | 47k iquep!"atiQue"cei'.. folosegte legea exponenfiald de incdrcare a unui condensator printr-o Performanlele foarte bune -# .1a n a 7. Este rorba de articolui ''Dublor de pu.IPUT VOLIAGE 1 flvl TH 1N914C DIS2 K1 9. 11.1 pF RES 1 LM556C cvz RESz vcc 15V OUTI TRtl cND " f 0.ere pentru anrpii -i-Fi'=. realizarea unui modul dublor de cutere (fig " 2). India. realizat cu un circuit timer de tip LM556C. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry eSte tfr\4JtA(-t! \ 0 roc. # 'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ruzicd "tare" cu bani pirtini.

Trafo linii.E prea scump? .'' r www.':Basegti? .trioda.N9..: 0259-267 .!i?.2..:#ai.223 Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA. 48.gelimbd"rului rrc.. Componente electronice Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd: HIFI SHOP: str. ''r :r'' r '-... tel. Fax: 0259-2IO. Telecomenzi.782 CONTACT: str.: 0259-436. tel. Ai incercat la: .r I ioi - pag.225. ro . e-mail: sales@trioda.ro .Primd"riei nr.i:' Pretz 29 500 lei Multimetre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful