FSNDATA Tr.I nNUL 1g?

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului

r :l i:::

\IRti,n€sTfrlR
{r€Vlslri j
uh fl
#

HruA
 Printre noile tipuri de conver_
nu necesitd ::Tcensalie
toare de tensiune in comutatie
fansate de compania Natiodaf
Semiconductor se numdrd mo-
delefe LM2645 (cu plaja tensiu_
LM 3485 externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_
teclie internd prrn limitarea
curentului.
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd
nii de intrare 4,50V-30V), (pinut s-AilJ) de ta 1,24V prac- Reaf izat in capsula l,,tSOp-g,
!-11_317.7
(z,esv-s6V) 9i LM348s tic pAnd la valoarea fui U,n,. circuitul LM34BS este recoman-
(4,50V-35V). Circuituf conline un eldment dat pentru aplicalii in pC-uri,
Pentru modelul
prezentdm aldturat schema
LM34B5
Leg{ator serie in tehnologie modemu ri. monitoare, in
PFET, posedd o sursd de reie- aparatura de telecomunica!ii,
tipicd de aplicalie recomandatd ril!.a internd de precizie (2% in
de producdtor. Tensiunea de alte aparate cu alimentare de la
pfaja temperaturilor de iucru), baterii sau acumulatoare.

Typicaf Applicstisn
v* ?? plf
{.SV tn S$V V*-
3.3V

Co*
lS pF
'."1

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484

I
Ampfificatorul
gpglational cuadruptu
LMCG 484 are intrdrile
realizate cu CMOS-
uri, ceea ce ii conferd
performante
deosebite in ceea ce
privegte curentii de
intrare gi de offset (de
ordinul picoamperilor)
9i rezisten{ele de
intrare (de ordinuf
teraohmilor).
Circuitul este rea-
lizat in capsuld DIL cu
2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor
indicatd in figura 1. puterea lui de disi-
pafie este de 500 mw, alimentarea dife-
1 0k, 0.1 %
renliald maximd de +16V curentul maxim
de iegire de +30 mA, iar temperatura
maximd de lucru de 150"C.
circuitul se fabricd in variantef e 1/zva 4
LMC64B4

LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, VCLT = 1 0OVD

care au amplificarea de semnal mare 1/2VD

(pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,

72V lmV, respectiv 60V/mV.'
Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite
de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare tampon, sonde etc.) sau in aparatura
I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.).
2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi
,."nll#""" 9i Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig
Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR
nr. 6/2009.
 Stimali cititori, SUMAFI
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul CoNSTRUCTORUL iruCepATOR pag. 4-18
numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care Tub fluorescent la acumulator auto
le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM Module multifunctionale
Punte pentru imperecherea tranzistoarelor
"pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv.
Adaptor ohmmetru
se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Redresoare gi multiplicatoare de tensiune
Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui TEHNIUM PC pag. 19-23
trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face Sistem surround de mare performanta
doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme AUTOMATTZARI it'r r-OCUlnrTA pag 24-32
Variator de putere
cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament
Comanda senzoriala
anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul Cod acces
Editurii "Presa Na{ionald". Conectare i deconectare
Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a CoNSTRUCTTA NUMARULUT . . pag 33-36
lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd Si realizam un detector de metale
practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli TEHNIUM INTERNET pag 37-38
Realizarea paginilor de Internet
comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor.
ATELIER.. pag.39-46
Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este lntroducere in calculul filtrelor de separare
in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu ECONOMISIREA ENERGIEI . . pag. 47-4s
fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole Scheme de becuri economice
interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le LABORATOR . pag 50-So
vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm Sintetizor de banda continuA
Atentie la diodele detectoarel
schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost
Si realizam un divizor de frecventA rapio
deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor
aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cu simpla detectie
cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul AUTO-MOTO . pag.s7-01
inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa Echilibrarea rotilor

General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi

RADIOAMATORISM paq O2-G3
Generator de semnal
editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de Receptor simplu pentru incepatori
echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a PO$TA REDACTIEI. .pag 64-65
promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., REVISTA RE\IISTELOR pag OT
dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de
scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei intere- TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton
sati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld Fondatd in anul 1970
(telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003
Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., Editor
SC Presa Nationali SA
domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu
Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu
v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in
fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1,
afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32
E-rnail: presanationala @ yahco com
printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de Coresponden[a
metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. 1
Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33
fi foarte cdutat.
Abonamente
Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns yahoo.com)
@ La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)
vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in DTP: Clementina Geambagu

audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate
in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate
doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei
ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de
telefon la care sd vd contactdm.
in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de
sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd
nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai
tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate
Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire
interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului.
Tiparul Romprint SA
Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC
PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1
Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele:
,

224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32

mult?
conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru
Alexandru Mdrculescu conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie 2003 3


Pagini realizate de fiz. Alexandru mAnCULESCU
Revista TEHNIUM a Publicat
de-a lungul anilor numeroase
scheme electronice pentru utilizarea
"neconvenfionald" a tuburilor fluo-
rescente (alimentarea de la alte ten-
siuni decAt cea a refelei, la alte
frecvente inclusiv in curent conti-
nuu amors area tdrd starter etc.),
dintre care de un succes deosebit
s-au bucurat cele care Permit
refolosirea tuburilor arse. Chiar dacd
un tub "ars" (cu unul sau ambele fi-
lamente intrerupte sau arse, dar
care nu a pierdut etangeitatea
atmosferei sale interioare) are, de
obicei, capetele pulin innegrite, ten-
talia de a-l refolosi o bund bucatd de
vreme este mare, avAnd in vedere
costul nu tocmai modic al unui tub
nou, durata lui relativ scurtd de viafd
in alimentarea obignuitd, dar 9i
imprejurdrile nu foarte pretenlioase
in bar-e se folosesc, de reguld, astfel
de montaje. Un exemPlu tiPic il
rep rezinti lanternele sau ldmpile
portabile cu alimentare de la acu-
mulatorul maginii, folosite in ex-
cursii, in locuri unde nu ? Pdtruns
incd re{eaua electricd. lmi ad uc
aminte cum, prin anii '80, la terasa
din Histria se adunase lumea ca la
urs sd-mi vadd lamPa cu neon de
C2
o,47 +
2,2tf
>1 60V
Tr ,Tz =KU605
4
coNsrRucroRu L iNcE PAron
20W alimentatd la acumulatorul Tia-
bantului.
Acum existd in corner! lanterne
cu tuburi fluorescente de puteri mici
(6W-8W), alimentate din baterii sau
acumulatoare Cd-Ni, dar acestea nu
dau lumini suficient de bund, bateri-
ile sunt scumpe gi se consumd
repede, acumulatoarele nu ai unde
le' reTncdrca g.a.m.d. AvAnd in
vedere capacitatea mare a acumu-
latoarelor auto (cca 45 Ah), de la
acestea se poate alimenta un tub
fluorescent de 20W, care oferd ilu-
minare satisfdcdtoare intr-o camerd
obignuitd, in cort etc., fdld q pericli-
ta po rn irea motorulu i d t1
Pe
funcfion?re continud a montajului de
4-5 ore. ln funclie de schema utiliza-
ta, de performanlele tranzistoarelor
gi ale miezului transformatorului -
dar gi de meticulozitatea oPti-
mizdrilor experimentale - un moll?i
pentru un tub fluorescent de 20W
poate gonsurna, PPntru iluminarea
maximd, orientativ intre 1,8A 9i 2,5A
de la acumulatorul auto de 12V.
Dacd se doregte o funclionare mai
indelungatd a ldmPii, se face o
scurtd "pauzd" Tn care se porneqte
motorul pentru reincdrcarea acumu-
latorului. Oricum, lumina oferitd de
sou 2N3055
tubul de 20\''/ este mult
decAt cea a -,t-ji bec
descenta ava^ I a:e1asi
curent. Optlcna -:^:a
prevdzut $i cu Lr 'e: ?
tric al consu rn J J l:
pilda, intre 1,2A $ 2::
al gradului de ilurnira.'C
nu avem nevoie decAt cE : **- * ='.
ambiantd "de orientare', l-:i :: 7*
pornit lampa (la consuffi,, *2v, -
pentru amorsare ferma r : -,:3 ^
reduce dupd dorinla consunnu -.,r-
minarea.
Montajul care asigurd alimenta-
rea tubului fluorescent de la acumu-
o lator este un convertor de tensiune
avAnd la baz6, un oscilator de putere
alimentat la 12Vc.c. (practic intre
10V gi 14,5V), care debiteazd, Pe un
transformator ridicdtor de tensiune
(uzual in raportul 1:20-1 :30).
Secundarul transformatorului tre-
buie sd asigure in gol o tensiune de
vArJ de cef qutin 200-250V Pentru
amorsarea sigurd a descdrcdrii in
tub.
Oscilatorul poatefi nesimetric
sau simetric (cu un singur tranzistor,
respectiv cu doud tranzistoare de
putere lucrAnd in contratimp),_ iar
irecventa sa poate f i joasd (500-
TF
20w
Tr- 22Av /2x12Y
TEHNIUM septembrie 2003

p.0.09H4 sau ultrasonord (20-40
kHz), in funcfie de lranzistoarele
disponibile gi de tipul miezului folosit
in transformator.
Dificultatea aborddrii unor astfel
de montaje de cdtre constructorii
ince.pdtori- a constituit-o de reguie
realizarea transformatorului, -mai
ales in cazul oscilatorului asimetric
cu f recvenla ultrasonord, cAnd se
folosesc miezuri din feritd. Chiar si
in cazul oscifatoarelor de joash
frecvenle, realizarea transforma-
torului rdmAne deficatd atdt pentru
I?ptrl cd autorii articolelor respec-
tive nu dau ?ntotdeauna toate Odtele
necesare, cAt Si datorita ,,calitetii"
(de reg u ld
necunoscu-
te) a pa-
chetului de
tole folosit.
Din fericire,
calea succe-
sului rdmdne
desch isd
ca peste tot
in electro-
n ica
p rin
tatonarea gi .'+'€ . F1.:-.-FF
optim i zarea **l
-'*-'
experimen-
tald. Singurul
dezavantaj
este cd dupd
ce ti-a reugit
un exemplar
rte b in e,
foa
incercAnd sd
faci un al
doilea I
dupd exact
aceeag i
schemd dar cu alte piese
tatonarea experimentald trebuie
iuatd de la inceput.
Am fdcut aceastd introducere
lungd pentru cg gtiy din experienfd
cu cAte intrebdri, chiar nemultumiri
gi reproguri este asaltata de obicei
redaclia dupe publicarea unui astfel
9r rypnlaj, care se intAmpld sd nu le
"iasd" din prima incercare construc-
torilor incepdtori.
Ict din aceleagi motive propun
aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt,,Jasicd"
gi sigurd, pe care am experimenta-
t-o cu rezultate bune pe trei tipuri
diferite de transformatoare gata con-
feclionate de fabricd, deea ce
reprezintd un avantaj esenlial pentru
constructoru I incepdtor.
Schema conline un oscilator de
audiofrecvenfd simetric, folosind
doud tranzistoare de
(irpergchqale aproximativ' dupd
factorul beta), caie au f iecare ca
sarcind de colector cAte o sectiune
din infdgu rarea secundard OuOla a
unui transformator de refea,
TEHNIUM septembrie 2003
oNsTRucToRU t- ittcE pAron
(secliunile N2, N'2, identice, inseri-
ate in acel?Ei sen5 de bobinare). De
la fosta infdgurare primard a tians-
formatorului - cea' de relea se
preia in acest caz tensiunea inaltd
neces ard, pentru alimentarea tubului
fluorescent TF.
Nu voi ref ua aici descrierea prin-
cipiului de functionare a oscilatoru-
luj, pe care doritorii il pot gdsi in
cdrlile cu gene raioare- d e
audiofrecvenld, dar se cuvine sd
precizez cd, in function are intervin si
gapagitafile "distribuite" intre spirelb
transformatorului, care nu figu reazd,
pe schemd.
Aceastd schemd am copiat-o cu
I
.
-.^re*
.J
g| r
rJ
:
- adeseori mulli ani in urmd dintr-o revistd simi-
lard lui TEHNIUM, dar n;?rT.t experi-
mentat-o pAnd acum. in artibolul
respectiv se prec izau datele
infdgurdrilor transformatorului astfel:
N1 = 750 spire CuEm 0,4 mm, N2 -
N'2 - 21 spire CuEm O,B-1 mm. Nu
se precvau natura miezului gi secfi_
unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id
mr-am copiat schema). Tranzis-
toarele recomandate erau de tipul
KU605 , iar frecventa oscilatorului'de
cca 2500 Hz.
Acum, cAnd talciocurile sunt
pline cu transformatoare de retea
avAnd infdgurare secundard du6le,
este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2
x 8V - 2A pAnd la 2\ IZV - ZA, care
se preteazd foarte bine fa realizarea
acestui montaj. lmportant este ca
sdrma bobinajului becundar sd fie
putere suficient de jroasd (minimum 0,8
mm diametru), cd secliunile secun-
darului sd fie identice (ie debiteze in
gg! Lensiuni riguros egale, intre BV gi
12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib
Tr de cel pulin 5-6 cmz. Dacd miezul
feromagnetic este de calitate bund
(toroidal s.aq .permalloy), secliunea
sa poate fi chiar mai micd. peisonal
am incercat trei transformatoare
diferite, intre 2 x 8,5V gi 2 x 12V,
ul.rul pe pachet de tole din fier-siliciu,
altul.pg permaltoy 9i altut pe miei
toroidal, gi toate au funclionht foarte
pt[e, stngura tatonare experimen-
tald neces ard f iind opti mizarea va-
lorii condensatorului ' C2, in plaja
menf iongtd pe figurd, gi a vblo'rii
Ft Ei R2.
(cotrlund) pentru
Fafa de schema oiiginald am mai
fdcut doud modif icdr-i: am folosit
tranzistoare uzuale, de tip 2N3055
(mai "leneSe" decAt KU60S, dar care
I
I
I
I
I
I
au mers foarte bine) , iar alimentarea
de 12V am decuplat-o cu
conden-
satorul C1 de.4700 pF, imbunatafind
simf itor randamentul. Am tatonat
gxperimental gi introducerea con_
densatorului C.3, dar in f inal am
renunlat la el, efectuf lui benefic fiind
pra^ctic ins ign ifiant.
f n toate cele trei cazuri, cu valori
ale lui C2 intre 22OnFl250V si
2,2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLj-
mtnarea maximd a tubului de 20W
un consum de curent de cca 2,4A,
cu amorsarea fermd a tubului.
Deoarece experimentat montajui
cu tuburiry
"arse", in prealabil am
scurtcircuitat intre ele terminalele
fiecdrui f ilament, tocmai pentru a
asigura amorsarea fermd ; descdr_
cdrii.
Varianta de cablaj prezentatd in
figu ra 2 corespunde treinsformatoru_
lri pg qiez toroidal, de genul cetor
folosite in blocul de alime"ntare de la
refea a televizoarelor SpORT, exem-
plarul "r'limerit" de mine in talcioc
avAnd insd un secundar de 2 x g.SV
5
a

- 3A. El are de fapt prizd mediana qi
in primar (2 x 110V), de care nu am
avut nevoie, dar in placa de montaj
am practicat orificiu gi pentru pirrul
respectiv, rdmas neconectat
VA cer scuze ca nu am" dat la
redesenat cablajul, dar schema fiind
extrern de sirnple, sper ca se pot
u$or distinge liniile corespunzdtoare
pieselor plantate de cele ale
traseelor de cablaj, Vederea este
dinspre fafa plantata cu piese. deci
circuitele de cablaj sunt vazute prin
"transparentd".
Am folosit pentru montaj
placuta de sticlotextolit neplacat
(sau cu folia de cupru indepartata
prin corodare in ciorura ferice)
Legaturile pe spate, confor'ryr
schemei, le-am facut prin lrpituri
rotruste cu cositor, direct intre termi-
nalele pieselor" Conform unui vechi
(dar sanatos) obicei, am "tesut"
firele de conexiune exterioara prin
piaca de montaj, pentru a asigirra o
viatd mai lunga lipiturilor respective.
Transformatorul fiind plantat cu pini!
in placa, pe spate am asigurat
conexiuni voluminoase (supraincdr-
care cu cositor), pentru o cAt rnai
bund imobilizare a transformatoru-
lui, care este destul de greu.
Mare atentie se cere la raccr-
darea pieselor exterioare. pentru a
nu incurca intre ele firele de canexi-
une (cam rnulte gi nu tocmai irr
ordine plasate, dar marcate sugestiv
pe scherna de cabl"j).
coNSTRUcToRU l incEpAron
Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z,
montate pe radiatoare sepaiate d"e
minimum 5W disipatie fiecare. sau
pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r
10W disipatie (in acest din urnrA caz
capsulele tranzistoarelor se izol *aza
obligatorru fa\a rje radiator cu fclie
de mica, saibe Si gaibe tubulare
izolante pentru Suruburil se
arnplaseaza pe partea superioara a
cutiei ce va gazdui mcntajLii. Daca
folosirn (preferabil) o cutie din tablA,
f irele care ies din cutie cAte trei,
pentru fiecare tranzistor ln parte, \Jor
o fi protejate printr-un varnig gros ciirr
fibra de sticla sau teflon, pentru ca
eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l*
dcterio reze iza!ati;:. Eviderit, irr
pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c;
vor fi practicate gAuri pentri-i
autoventilatie"
Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.c.,
respectiv de raccrdare la tubul f iiio-
rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr:
ca model +i marr:ate corespunzator",
astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr
neaten!ie acumu!ati";rul la b'orn*ie;
Tf $au viceversa. Prtza cle '! ?V ve
avea marcata pclaritatea i-r- gi -)
Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:-
ricare se fclcsesc conductoare litate
cu sectiunea d* ee I putin fi,7$ nrryt?
binp izciate.
In timpul funclicn&rii. rncntajuI sc
arnpleseazd intr-ur"l ir:c,Jegajat
{pentru o u$oara i"a*ire}, ile un
suport neinflamabii f',lLI se vor atinge
cr"l mAna tranzistoarei* ir. tlntpui
functionirii, dtlcarec{: s-ii' fiutea sa
"piste", readucandu-va aminte de
ferromenul de autcinductie.
In fine, amintesc dcar ca Si la
firt$*i *.i {irrt;t; se poate introd UCe
foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl
fn trept*) ai qraCului de iiuminare.
rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. in
aces:i sr;cp. ps uilrjl drn frrele cje ali-
rnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un
potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-.fj (). dar
a carui nrcireiiria sa reziste farl
inc6lztre perrcirloasa ia un curent
maxirn de ?.5A. Un astfel de
potentiometru este greu de procu-
rat, dar poate fi ugor confec{ionat.
Ca alternativa, se alege experi-
mental o valoare cJe rezisten{a con-
venabrla penti'ri rriv*lul redus de
consum/lur.'liflilziti;te. orientativ in
plaja 1()-,4 I). se pracurd (sau se
ccnfection eaza un rezistor bobinat
;lrrand aceasta valoare a rezistenfei,
rie wattaj corespunz,itcr, dupd care
ac;est rezistor se insc reazA in
circuitul cje alimentare cu 12 V,
p:i;lsAnC ?n paraiel cu ei un comuta-
lr-.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la
pri-irire si in frrncticnarea normala),
rssLlc;ctiv peniru i+-l putea readuce
in serie {:.:r-l ;rlimentarea (in regirnul
tit,i::cr rsi-lnl rcii ilsi.
Daca. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA
satisfac;ltr-rr' lrcuinr instabii, consum
iJs curent nr;lr"ri, de peste 3A) in
Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja
fi,2?--?,ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr
plala 220IJ-1kO, prirnui lucru de
f acut rlst€ sa se in loc u iasca
il*rechea de tranzistoare T1-T2.

Deoarece experimentez frecvent
Si de o buna bucata de vreme
d iverse montaje de automatizlri,
variatoare de tensiune, jocuri de
lumini etc., care au ?n partea de
actionare a consumatorului un tiris'
for sau un triac, am ajuns in cele din
urmd la concluzia ca ag putea
economisi timp prelios dacd ag fivea
gata confecfionate cAte Lln modul cu
tiristor, respectiv cu triac, care sa
cuprinda pa(ile indeobgte comune
ale acestor montaje. Astfel, fiecare
modul ar putea sa contind pe
lAnge tiristorul sau triacul de probe,
racordat in exterior (pentru a-l puteil
inlocui ugor cu exemplarul dorit gi
eventual a-i inlocui radiatorul terrnic
in funclie de necesitaii) toata
partea de conectare comoda la
retea, intrerupatorul de functionare.
siguran{d fuzibile gi consllffrator, cir-
cuitul R-C de protecf ie impotriva
eventualelor supratensiuni anod-
catod. cat si bloct"ll cje ten$lune con"
tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl
de comarida a portii. Intr-adevar.
toate aceste eiemelrie s* repeta
uneori perfect icjentic la foarte
multe scherne Si, ca ata.re, este o
mare pierdere cje vrcme si de efort
sd le asamblezi / dezasafflnlezi de
fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr
froll montaj pe care nLt ai intentia pe
rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat".
A*a am si fdci-rt -- mi-an't realizat
practic cele doua module .- si pentrLt
ca avantajele pe care mi le-ait oferit
rleja m-au incAntet, le propun spre
analiza si decizie si altor ccnstri:c-
tnri arnatori . adresandu-rrr.1 cll
precddere incepatori lor, fi regte.
Pentru cele doitd tnodirie anr
fr:iosit exemnlare de tiristor. re$fiec-
iiv de triac, din seriiie indusiriale de
I0A/400V, cu un curent rJe arnor"
sare sigurai de poarta ele ln rnA,
respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr
KY?C2!-1, resp*ctrv mcdelul de triac
KY2CBtsB912, arnbele de fabricatie
in acelasi tip de capsula).
s{}vretrca,
Desigur, se pot mrinta gi alte tipuri,
.de fabricatie roinaneasca sau
strainfi,,Jar este rje preferat sd: se
fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V.
cu sensrhilititi Ce poarta apropiate
C*: ceir: n'r*rtttonatc.
l-iristcrui, respectiv triacul, flr,l
fcst montate pe cAte un rac|iator ter-
rnic cLr disipaiia corespunzatoare
LJnLJi curent de sarcind de maximun'-
5A La nevoie, curn spuneant, tiris-
tcr.ii/triacul se pot inlocui la expen-
rr:entare cu mocJeleie indicate lr'
::,cl'r*nti, la fel gi radiatoarele
Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertft-
carea rapida, contodd, Tn condit'
reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z
LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti.'
in "zestreiJ" personalA.
Ccnectarea externd la retea ?,
nrrldriiel',,1r ss face prin cloua r,lr-

6
 CONSTRUCTORU L iTCEPATON

doane racorcJate la un $techer

leventual prevazute cu Lrattanei, tar
conectarea la consurnatorul Rs prin
doua c*rdoane racordate la o Priza,
everrtuai chiar re alrzata artizartai
{aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de
textolit, cu diarrretrul interior si dis-
tantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLi-
nilor $techerr-rlui standard cie retea).
Aceasta precautie este de'csebit de
utila pentru a ttu confurtda irttre ele
cele dcua racorduri, cleoarece, cLlrri
spinlea p*etr-ri ''$i uitarea
scrisa "n lcgile-omenesti".
Moduiele ntai au irt exterior
i.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii-
rrentare de ia retea. care se reco-
nrande sa fte rnodeie rcbilste. la
minimunr 5Ai25CVc a , precllrrl si ut-t
soclu de sigurantA fr,rzibila, aceasta
' SRL proiecteaza si produce:
r anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocon-
troiele: tirneru:. termostate sr ceasuri prograrnabile, contoal.e petiiru
saii lJe ;,JcLrrr electrcnice" arl,-trrrte de masini si locuinte etc. -'' pet-'1lv
{) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta
e
:rn':;:icrii 'Je eiectronica autodidacti. stabilizatr.r:rre de tensiune. ter*
inCntetre si v'oitnrctr* digitale, aiei'tite, ceasuti etr:.
ull ir-':icrrr;:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa
$au de lal **rrall:
intreaga gama de rtiodttle :' .']t; gAscste ?n rn;:gaeitieie Ce
sp*l;riitate sau pr.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.
teleflane f;ix
i-;*sutl F'r.rsil'ii.i U*"'1't i;l;i;rcstt. c'-rt'iall;

!!

{1 2v)
Dt I| I| ''r
::^ -. 11011
( 1 N4AS 7)
Rs {.J r*
({ 1000w) 2?Av

I
10021? t {rN40C7i u1
I

O.1SgcF
L: T
I 400v
a70Oprr (rcd)
25V
R1
P'
1100
Jlv
U+

deconectarea alimentdrii de
cJrn r,tffna tiittci air:fi:,ii 1n re{ea. Personal am avut de-a
functie de.- rnoritajul cKii{:l'r- ,/-'\ face cu condensatcare de
mentat
dt++^L..r.
Il--..--.-*G
t I
a
! ,.
'{, ... '
genul lr-ri C2, dar tara rezis-
Modulul cu triac ifigura t
I
1
lI
+
I
(
,.
tenta R3 in paralel. care rn-au
1 ) igi procu!"e tensiunee con-
I
i {"-.-.*--* "scuturat" zdravan dupa mai
tinua j*asa
I

(1 2V) pentr Lt multe zile de la intreruperea

comanda portii din tensiunae alimentarii montajului ?n care
de retea, prin condensatorul erau incluse! Dicda D1 rein-
nepola rval C2, d iocja toarce spre retea alternanlele
redresoare DZ gi ceiuia del ,**<.+- *- "f pozitive conduse de R? qi C2,
stab ilizare re DZ- CJ
-f iltra ft
i
{L--
dar blr-rcate de D2. In fine,
Rezistenta R2 piasata in grupul C1-R1 constituie cla-
serie cLt CZ iimiteaza curen- !.+t+-+ai.*- sicul circuit de protecfie la
tul a[rsori:it d'n retea la v;iiori -t
t
i *ventualele supratensir-ini
neperrculoase (maximLtRl l'
t
i
h. *+
anod-catod. Condensatorul C1
2A), in srtuafiile tranzitorii, iar II (0,'! -0,15 LrF) trebule sa aibA
rezistenta R3, plasilta in "+
t
tensiunea de izolatie cie cel
paralei pe conrjensatnrul C2. plrtin 400V"
:
asigure desc;trcarea acestu- li
ia in cAteva secunde rJ upa 1

I -.-,.,-.*-l----
l'

-i" -"- - iContinuare in pag. 65)

TEHNIUM septembrie 2003 7

,
co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n

Prof. gr. ll Solomon VERNICHESCU

In ultima vreme se folosesc tot
mai mult la construc!ia amplif ica-
toarelor de AF etajele finale in con-
tratimp (push-pull), cu lranztstoare
complementare pnp gi npn. inainte
de montare, aceste tranzistoare tre-
buie sortate cu grijri, cdutAndu-se o
pereche cu caracteristici cAt mai
apropiate, pentru a reduce pe cAt
posibil distorsiunile introduse in eta-
jul final. Sortarea se face din tipurile
complementare prin fabricaf ie (de
exemplu, 8D139 8D140), mdsu-
rand la betametru factorul de ampli-
ficare in curent, g.in afard de faptul
ca precizia acestor mdsurdtori nu
este p rea mare, cond if iile d e
func!ionarein montaj sunt mult
diferite de cele din schema
betametrului. Astfel, doud tranzis-
toare gdsite ca "identice" la
betametru pot avea factorii de
amplificare mult diferili TI
cAnd sunt puse sd
unc!ioneze
f
la curenti
mai mari. ldeal ar fi ca misurdtorile
sd se facd in regimul de lucru dorit
(qi unele betametre permit aceasta),
dar atunci schema aparatului se
complicd.
Montajul propus nu este pro-
priu-zis un aparat de mdsurd, ci
doar un tester care com pard,, cu o
foarte bund sensibilitate, doud
tranzistoare complementare, din
punct de vedere al factorului de
amplificare in curent. Schema
reprezintd o punte de rezistente,
avAnd alimentarea pe diagonala AB
-npn T 2-pnP
f1
gi instrum.entul indicator pe diago-
nala CD. in bralele AD gi DB sunt
montate joncfiunile emitor-colector
ale celor doud tranzistoare (Tt
npn pi Te - pnp) Tnseriate cu cAte o
rezistente de sarcind (Rg, respectiv
R+). Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd
din poten!iometrul P astfel incAt
cursorul C sd fie exact la jumdtatea
tensiunii de alimentare. Rezistenlele
R3 9i R4, respectiv R5 gi R6, vor fi
cAt mai riguros egale. Echilibrarea
punfii se face fdrd, lranzistoare, cu
bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ
scurtcircuitate. Acest lucru se obf ine
trecAnd com utatoru I K (cu doud
secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. Se
ajusteazd, fin din potenfiometrul p
astfel incAt instrumentu I pus pe
scala de 5 mA sd indice zero. Se
trece apoi instrumentul pe un
domeniu mai sensibil (1 *0,5
mA) Ei se retugeazd
. Com uta-
82 ech ilib ru |
torul K se
desch ide (poz.
1 ), instru-
mentul
Q
a 'e
o

1 ,2KQ P- 100n 1,zKQ

4,5V

tltltl

I TEHNIUM septembrie 2003


5 mA (eventual 1-2 mA), Puntea fiind
astfel pregdtita pentru verif icare.
Periodic se verificd echilibrul aga
cum s-a ardtat mai sus.
intrerupdtorul 12 (de tip buton)
se line inchis numai in timpul citirilor
pe instrument. in aceste conditii
puntea permite sesizarea unor dife-
renfe foarte rnici intre rezisten!ele
conectate la bornele Ct Et gi C2E2,
respectiv intre joncliunile tranzis-
toarelor care se comPard. Cum
rezistentele de polari zare a bazelor
(RS gi RO) sunt egale, echilibrul
pun{ii va indica identitatea celor doi
factori de amplificare in regimul de
lucru dat.
Verificdrile se incep Pe sensibi-
Cititorii revistei noastre care
dispun de un potenliometru etalonat
(avAnd o scald gradatd, de Preferat
cAt mai liniard), pot realiza un ohm-
metru adaptor foarte simplu.
Schema de principiu este prezen-
tatd figura aldturatd. Dupd cum se
Tn
observd, doud detectoare antago-
nice realizate cu diodele D1 9i D2
(sortate sd fie identice) au conden-
satorul de deteclie C - 1ttF, comun.
Tensiunea continud redresatd (Uo)
de la bornele acestui condensator
TEHNIUM septembrie 2003
CONSTRUCTORU L INCE PATOR
litatea de 5 mA a instrumentului gi
numai dupd ce ne-am asigurat cd
diferenlele intre tranzistoare sunt
mici, vom cornuta Pe 1 mA, eventual
0,5 mA. Cu polaritatea datd in fi-
gurd, interpretarea citirilor se face
astfel:
a - indicalie nuld sau aproape
nuld - lranzistoarele au acelagi beta;
b - deviatie Pozitivd a acului
tranzistorul Tt (npn) are factorul
beta mai mare (cu atAt mai mare cu
cAt devialia este mai mare);
c deviatia acului in sens
invers tranzistorul TZ (PnP) are
beta mai rnare; se inverseazd Pola-
ritatea instrumentului pentru a apre-
cia cantitativ diferenta.
Elev Radu UNGUREANU
este nuld numai cAnd (reglAnd R) se
obline ft = Rx, valoare ce se citeqte
pe scald.
Deoarece, in timPul reglajului,
tensiunea Uo gi-ar putea schimba
semnul, este bine ca mdsurarea ei
sd se facd cu un voltmetru electronic
digital (VED). Condensatorul C, care
se incarcd prin D1 gi se descarcd
prin D2 (reincdrcAndu-se, eventual,
invers) trebuie sd fie, evident, nepo-
larizat gi de calitate cAt mai bund.
Montajul permite comPararea
tranzistoarelor complementare in
orice cond itii de lucru, alegAnd
corespunzdtor valorile rezistenlelor
de sarcind (Rg, R4) gi de Polarizare
(RS,R6). Acestea vor fi cAt mai
riguros egale doud cAte doud.
Instrumentul utilizat Poate fi un
Avo-metru obignuit care Posedd
domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventu-
al 0,5 mA) curent continuu.
Consumul de curent fiind mare
(zeci de mA), intreruPatorul I se
deschide dupd terminarea mdsurd-
torilor.
VTD
Se inlelege cd dacd Rmar =
100 kf) (lin.) vom putea mdsura
rezistenlele R<100k0. Diodele sunt
obignuite, pentru redresarea la 50
Hz, de exemplu, D1 - D2= 1N4001.
Desigur, este de dorit ca R sd aibd
un demultiplicator pentru o citire cAt
mai corectd.
Tensiunea de alimentare este
alternativd, de 6-12 V/50 Hz, luatd
din secundarul unui transformator
de relea.
9
I
a
coNSTRUcroRU I irucEpAron

Prof. ing. Emil MARIAN

Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui

func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alter-
native ihtr-o tensiune continua. in urma acestui proces,
Um =l Tu(t)dt
TO
la bornele de iegire ale-OotineiJa-;n;i
redresorului se obline o tensiune
-am--ptitrolni-.on: r..: pentru tensiunea alternativd de relea, la
continui putsaiorie.
stante a tensiunii continu'e, la curentul no,ni,i"iiiur"ilb ^^":Y'.d"$.96
care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd,
redresor. se face in oollnem:
majoritatea cazurilor prin
amplasarea in paralel cu Um-0
redresorul a unut "rezer- u(r)
vor" de energie electricd, Valoarea efectivd a
si anume un condensator +
unei tensiuni alternative
ce prezintd o capacitate I u(t):UMsin(ot) reprezintd o tensiune
eiectricA blne definitd.
I

Pentru a intelege toate
particularitalile ce privesc
o tensiune redresate este
insa necesar se avem un
punct de plecare foarte
bine definit, gi anur'ne se
cunoa$tern parametrii
unei tensiu'ni alternative.
Ea este caract erizata de
gapte parametri princi-
pali, si anume: forma de
und5, perioada,
frecventa,pulsatia, va-
loarea maxima, valcarea
medie, valoa rea efectivd.
Forma de und a a unei
terrsiuni alte rnative
rep rezintd modul de
evolutie ?n timp a aces-
I
continud echivalentA,
Uu
care aplicata la bornele
unei rezisten{e, produce
U rr aceeagi cantitate de cal-
dura ca gi tensiunea
alternativd. Matematic
avem relalia universali:
Uef=i 1
2
qt;ot
Cu alte cuvinte. aria
delimitata de cele doui
semialternanle ale tensi-
un ii alternative este
egald cu aria unui drep-
ii
Parametrii tensiun alte rn ative
tunghi care are ca bazd
perioada tensiunii alter-
native gi inal!imea Uef ,

teia, definit de o funclie matematicA. Spre exemplu, pen-
tru tensiunea alternativd monofazatd de relea, cdre are
o forma de undd sinusoidald, existd relatia matematici:
u(r)
unde UH,r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative,
(r) = pulsatia,
t = vsriabila tirnp.
Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a
tensiunii alternative descrie o evolulie completd. Pentru
tensiunea sinusoidal5 de retea, T = 20 ms.
Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd
numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. Pentru
tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. Se
menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd
relatia: f = 1tT.
Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza
unghiulara repetitivd a acesteia. Intre pulsalie gi tensiuni
frecvente exista relatia:
rD - Zxf [rad/s]
Valoarea maximd a unei tensiuni alternative, U1s
reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d
perioada.
Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative, Urn,
reprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in
decurs de o perioada:
tocmai valoarea efectivd.
To!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative
sinusoidale sunt explicati in figura 1. Se mai
mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru ten-
siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea
efectivd a acestora. Fac excepfie doar unele AMC-uri
speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control), dar la
acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex.
voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei ten-
siuni alternative etc.). Pentru tensiunea sinusoidald
simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea), eXisti
relalia (dac d, rezolvdm integrala):
Uef =Uy lJ2
Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei
alternative simetrice, cum este cea de la
refeaua de distributie a energiei electrice (nu existd o
componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0),
rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua
redresarea. gi anume:
blocarea unei semialternanle a tensiunii alterna-
tive, astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu
apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensi-
une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa
pu lsatorie);

10 TEHNIUM septembrie 2003

 CONSTRUCTORU L INCE PATO R

realizarea unui artificiu electronic, astfel incAt sd
utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative,
rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozi-
tivd sau negativd;
- realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai
putin complex, astfel incAt "combinAnd" succesiunea de
potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare,
redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a
componentelor maginii electrice de curent continuu
(colector, perii colectoare etc.) qi se mai mentioneazd
randamentul global destul de redus.
Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte

Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive

Redresor monalternanld pentru tensiuni negative

semialternan{e pozitive sau de aparifia dispozitivelor

negative, sd oblinem in final semiconductoare. Degi
o multiplicare a tensiunii f uncf ionarea lor este
continue pulsatorii, de doud, deosebit de bund, randa-
trei sau "n" ori, conform + me nt u I e lectric ge ne ra I

scopului urmdrit (cazul mul- redus al unui tub electronic

tiplicatoarelor de tensiune). RS a fdcut ca, treptat, ele sd fie
La realizarea practicd a inlocuite cu redresoarele
redresorului sau a multipli- care folosesc dispozitivele
catorului de tensiune se sem icond uctoare.
pune problema utilizdrii unui Cel mai simplu, practic gi
dispozitiv electronic sau util redresor se poate con-
mecanic, astfel incAt sd strui folosind dispozitive
reugim ori a bloca o semi- semiconductoare de tip
alternanld a tensiunii alter- d iodd red resoare. E a
native, ori a o "transforma" Redresor dubld alternantd reprezinta un dispozitiv
schimbAndu-i semnul la cu punct median electronic a cdrui funcfie
bornele rezistentei de principald este conduc!ia
sarcind consumatorul. unidrreclionald a curentului
Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con- electric. La polarizarea directd (plus la anod gi minus la
ventionale, 9i anume: catod), dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici
- redresoare mecanice; echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi
- redresoare cu tuburi electronice; permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. ln cazul
- redresoare cu dispozitive semiconductoare. polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod),
Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echiva-
folosim in sistem o magini^ electrici rotativi, de tip lenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre-
magind de curent continuu. In afard de alte avantaje, cerea curentului electric. Ar mai trebui menlionat un

TEHNIUM septembrie 2003 11

)

TR l*
[f "'"'
'l
+,t t3
Redresor dubld alternanld in punte
Dublor de tensiune Latour
amdnunt foarte important, gi anume
cd, datorita structurii intrinseci,
diodele redresoare polari zate direct
intrd in stare de conducf ie de la anu-
mite tensiuni, gi anume 0,6 V pentru
diodele cu siliciu gi 0,2 V pentru
diodele cu germaniu.
Deci, iatd cd nu putem folosi
diodele redresoare oricum, fdrd a
line cont de parametrii lor de lucru
caracteristici, men!ionati in orice
catalog de diode. La realizarea prac-
ticd a unui redresor se vor consulta
cataloagele de diode, urmdrind in
general valorile urmdtorilor para-
metri:
- ln + curentul nominal al diodei
redresoare;
Uin -) tensiunea inversd pe
care o suportd dioda;
U do -+ tensiunea de la bor-
nele diodei, atunci cdnd prin aceas-
ta trece curentul nominal;
Pdmax -+ pute rea disipatd
rnaximd ce o poate exterioriza dioda
(cu sau fard radiator) pentru a evita
incdlzirea ei excesivd (urmatd evi-
dent de distrugerea ei).
Menfionez cd in catalogul de
diode sunt prezentafi gi o mullime
12
coNSTRUcToRU l incE pAron
de alf i parametri, necesari la
proiectarea, dimension area gi in final
realtzarea practicd a unui redresor.
Dar inainte de a-l construi, trebuie sd
gtirn EXACT cum funcfioneazd gi
care sunt caracteristicile lui defini-
torii.
Inainte de a trece la prezentarea
principalelor tipuri de redresoare ce
;,
/2 folosesc dispozitive semiconduc-
,t
toare de tip diodd, este necesar a se
face o precizare esenliald, gi anume:
Rs
+
majoritatea redresoarelor sunt pre-
cedate de un transformator electric.
Transformatorul reprezintd o magind
electricd a cdrei funclie principald
este modificarea parametrilor
energiei electrice (tensiunea gi
curentul) astfel incAt consumatorul
sd fie alimentat in mod optim.
Spre exemplu: un bec electric de
12 V nu poate fi alimentat direct de
la releaua monofazatd de 220 V/50
Hz, deoarece se arde instantaneu.
Trebuie sd reducem tensiunea alter-
nativd! Acest lucru Tl face transfor-
matorul electric. Afirmatia anterioard
este valabild pentru orice tip de con-
sumator energetic, la care tensiunea
de alimentare gi curentul nomrnal
sunt elemente foarte bine def inite,
indiferent dacd avem regimul de
curent alternativ sau, Tn cazul nostru,
la redresoare, regimul de curent con-
tinuu.
Redresoare monoalternantd
Aga cum am menlionat anterior,
f unctionarea unui redresor mono-
alternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de
re{ea. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele
de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii, pozitivi sau negativd. Se
remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este
foarte redus, iar pulsaliile - ripple - tensiunii continue obfinute foarte mari.
Datoritd acestui considerent, redresarea monoalternanld nu se folosegte
industrial decAt in cazuri cu totul speciale.
Redresarea dubli alternanfi
Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat,
astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Cele
doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt:
punct median;
- redresor dubld alternantd cupunte (bridge rectifier).
- redresor dubld alternanld
Schema electrici a redresorului dubld alternan{d cu punct median este
prezentatd in figura 4. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud
infdgurdri identice, inseriate. Datoritd acestui fapt, fald de punctul median,
sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive, rectificate de
diodele D1 9i D2.
FdcAnd o analogie mecanicd, acest redresor lucreazd ca un motor cu
aprindere prin scAnteie in doi timpi. La una dintre semialternanle (fatd de
punctul median) conduce D1, iar la cealaltd D2. Montajul presupune insd
realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca
rezistentd si reactantd, o construclie destul de pretenlioasd. O solulie
tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet, deci doud bobine ca
doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. Deoarece construcfia trans-
formatorului este pretenfioasd, iar el ca o componentd electricd reprezintd o
piesd destul de scumpd, s-a cam renunfat la acest tip de redresor, fiind
inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte.
TEHNIUM septembrie 2003
 CONSTRUCTORU L INC E PATO R

Pentru a urmdri functionarea

montajului de redresare in punte, se
revedem schema de principiu (f ig.
5). Tensiunea alternativd U- pe care
vrem s-o redresdm se aplicd pe
diagonala 1-3, iar rezistenta de
sarcind (consumatorul de curent
continuu), Rs, se conecteazd pe
diagonala 2-4.
Sa presupunem cd prima alter-
nanfd a tensiunii U- este pozitivd
fald de nodul 1 . Ea va "deschide"
dioda D1, debitAnd prin rezistenla de
sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ),
care se va intoarce la infdsurarea
transformatorului prin dioda D3, de Dublor de tensiune Schenkel
asemenea "deschisd". Fata de sern-
nul acestei alternan{e, diodele D2 Si
D4 sunt montate invers, deci ele
rdmAn blocate intreaga semi-
perioadd. Alternanla urmdto are va f i
negativd fafa de nodul 1 , deci pozi- N(-)
tivd fala de nodul 3. Ea va deschide
diodele D4 gi D2, debitAnd prjn
sarcind un curent 12 (sdgeata 2).In
acest caz, diodele D1 gi D3 sunt blo-
cate. Dupe o perioadd completd,
ciclul se repetd in mod analog.
Se observd (urmdrind sagelile)
cd prin rezistenla de sarcind curentul
pdstreazd, tot tirnpul acelagi sens de
parcurs. Prin nodul 4 al pun{ii iese
plusul tensiunii redresate, iar prin
nodul 2 iese minusul. Curentul total
prin consumator va f i suma curenlilor
11 gi 12: l- 11 + 12.
Refe ritor la montaju I de
redresare in punte, facem inconti- Triflor de tensiune Schenkel
nuafe cAteva precizdri de ordin prac-
tic. In primul rAnd, redresarea este
bialternan{d (avantaj). Puntea nece-
sitd patru diode identice sau cu para-
metri cAt mai apropiali (dezavantaj),
pentru a nu se produce o de-
simetrizare a tensiunii redresate
ob!1nute.
In comparalie cu montajul de
red resare bialte rnanld cu prizd,
mediand (fig. 4), diodele din punte
trebuie sd suporte tensiuni de lucru
pe jumdtate (avantaj). Mai precis,
diodele din punte se aleg cu Uin mai
mare sau egald cu valoarea maximd
a tensiunii alternative pe care vrem
sd o redresdm. N(-) M(+)
O altd particularitate a redresdrii
in punte este faptul cd in serie cu
rezistenla de sarcind se afld in per-
manenld doud diode, deci cdderea Cuadruplor de tensiune Schenkel
de tensiune pe joncfiunile acestora
va fi dubla fala de montajul din figu-
ra 4 (dezavantaj). diode au anodul la capsuld (sau
-. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. toate catodul la capsuld), numdrul
Mentiondm, de exemplu, produsele t.p.R.S. - Bdneasa din seria 1 pM, care de radiatoare necesare este de
admit un curent maxim de 1,2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ patru sau doud, doud diode putAn-
pM 05-30V 3- pM 1 1ftV
1 PM 4 e+OV pM, cie 3,2 A (3 du-se monta pe un radiator comun.
l?gv, 6__
-gq09 gi cete-din seria 3
- 60v, 3 pM 2 i2ov,3 pM 4 _24ov,g pr\a o_ gooV
- Dacd insd se procurd diodele, doua
etc.). cu anodul la capsuld (DZ, Dg) gi
practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor doud cu catodul la capsula (D1, D4),
- ,Q qroblemd
redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. Dacd toate celb patru numdrul radiatoarelor se reduce la

TEHNIUM septembrie 2003

13

I

Qque, D1 g,i ?4 pp un radiator, D2 gi
?3 p. celdlalt radiator. Atenfie, insd,
deoarece direct pe un radiaior avem
galvanic unul dintre potenlialele ten_
siuni redresate
Multiplicatoare de tensiune
Problema obfinerii unei tensiuni
continue inalte tcitosind o rooJritate
de redresare a unei tensiuni afterna_
tive joase,. impreund cu un aranja_
ment al schemei electrice a monia-
jului, a constituit o preocupare con_
tinud a . proiectanfi'lor de' aparataj
electronic. Montajefe care efecj
tueaza acest lucru-se numesc multi-
Triplor de tensiune Latour
Cuadruplor de tensiune Latour
plicatoare de tensiune. Ele au
revenit ?n actualitate, utilizAndu-se
?n
mod curent, din momentuf per-
fec!iondrii diodelor redresoare cu
siliciu, in c.ge.a ce privegte perfor-
manlele definitorii (curent redresat,
tensiune inversd de lucru etc.) gi mai
gles prin reducerea costului'lbr de
fSbricafie. Domeniul de aplicalie al
diodelor redresoare cu'siliciu in
schemele electronice de tip multipli-
14
CONSTRUCTORU L INCEPATO R
catoare de tensiune se extinde de la vArf a tensiunii de intrare Uin. in
cele mai mici tensiuni (35-200 Vi;
necesare alimentdrii aparatelcii :emiperioada urmdtoare (minusul la
electroacustice portabile'(radiore_
borna A qi qtus_ut la borna el s;
deschide dioda D2 gi se bloche azd,
ceptoare, tefevizoare etc.) sau dioda D1. Condenbatorul C2 ;;
?garatelor de mdsurd gi control incarcd imediat prin intermediul
(vgltletru .numeric, osciloscop etc.), diodei DZ, tot lg valoarea de vArf a
pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tensiunii Uin.in aceasta situatie
tere ale radioernitdtoarelor (400_
ambele condensatoare C1 Si Ci
lqqq W), cu tensiuhi panala iooo_ sunt incdrcate la valoarea de varr a
4000 v. tensiunii de intrare Uin. Datoritd f"C
Multiplicatoarele de tensiune
tului cd cele doud condensatoare
fgp rezintd celule de redresare_ sunt conectate din punct de vedere
filtrare cu un mod de dispuneie a electric in serie, intie punctele M si
diodelor .gi condensatoarelor astfel
N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE
rncdt ambele semiperioade ale ten- vArf de' intraie, 2Uin.
siunii alternative de intrare sd fie AsGi prin
rezistenla de sarcind'ii'ece un curent
redresate, iar continuu, iar la bornele rezistentei
in acest caz se obline dubrarea tensiunii de eiri-
consuma- mentare inifiale. practic, insd, multi-
torul R" sa plicarea de tensiune nu se face cu
primeasda fa facto rul 2, ci este vorba de o valoare
M(+)
bornele sale mai micd datoritd cdderilor de tensi-
o suma de une in direct pe cele doud diode D1
tensiuni $.1 D2, in momentul in care fiecare
redresate. dintre ele se afld in stare de con_
Cele mai ductie (deschise) gi datoritd cdderii
simple mon- de tensiune cauzatd de rezistenta
taje de acest internd a sursei de alimentare (.j;
tip sunt cele mai multe ori un transformator
dubloarele de rele3, care are o putere finita).
de tensiune. Datoritd acestor consiberente, con_
N( -) Existd practic densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in
doud va ri- mod practic la o tensiune cu o va_
ante f unda- loare mai mica decat dublul valorii
mentale de de vArf.. a tensiunii alternative de
dubloare de relea. in ra!ionamentul efectuat
tensiune, gi anterior s-a ignorat qi curentul prin
anume rezistenta de -sarcind'R*. Ea soli'cita
dublorul un curent care se afld Tntr-o relafie
LATOUR, 9p proporlionalitate cu energia elec_
prezentat in trica inm_ag azinatA in 6onden_
M(+)
figura 6, Si satoarele C1 gi C2. [n mod practic.
d u b lo r u'l prin conectarea unor rezistente de
SCH ENKEL, sarcind Rs de valori din ce in cb mai
prezentat in mici, tensiunea de iegire a multipli_
figu ra 7. Prin catorului de tensiune scade din ce
montarea Tn in ce mai mult. Concomitent, carac-
cascadd a terul pulsatoriu al tensiunii de iesire
doud sau mai se manifestd din ce in ce mai piro-
multe circuite nunfat (un RIPPLE de valori din ce
de acest tip in ce mai mari), deoarece $i ef i-
N(* ) se oblin mul- cienla filtrajului tensiunii continue de
tiplicatoarele le$tre a multiplicatorului scade cLj
de tensiune. cregte rea curentului de sarcina
AnalizAnd Aceste neajunsuri se pot compensa
schema elec- intr-o oarecare mdsura, prin mdrirea
tricd a valorii capacitatilor celor doud con-
dublorului de
tensiune de tip LATOUR se observd
densatoare C1 Si C2. Se
menf ioneazd ca in cazul in care
cd la bornefe de intrare ale montaju- curentul prin rezistenta de sarcini
lui, marcate cu A gi B, se aplicd tejn-
R2 implicd arnplasarea unor con-
siunea alternativd de intrarb Uin. Se densatoare cu capacitali avAnd va-
considerdm cd prima semiperioadii lori foarte mari, este 'de prefera:
a tensiunii de intrare are ca polari_ folosirea unei scheme de rebresare
tate plqsul la borna A gi minusul la
obignuite (cu punct median sau
borna B. Ca urmare, ciioOa D1 se punte).
deschide, iar dioda DZ ramAne bf o-
Schema electricd a dublorului de
catd. Condensatorul C1 se incarcei tensiune de tip SCHENKEL, prezen_
prin dioda D1 pAnd la valoarea de tatri in f igura T , contine ace las
TEHNIUM septembrie 200 j
 coNsrRucro RU I tttc EPAro n

numdr de componente electrice ca
gi cea a dublorului de tensiune
LATOUR. Avantajul acestui aranja-
ment al schemei electrice il constitu-
ie punctul de masd comun dintre
infdgurarea transformatorului de
retea Ei minusul Fornei de iegire a
multiplicatorului. In vederea expli-
citarii functiondrii dublorului de ten-
siune SCHENKEL, sd Presupunem
ca prrma semiperioadd a tensiunii
alternative de intrare are Plusul
conectat la borna ^A 9i minusul
conectat la borna B. In aceastd situ-
atie, dioda D1 se afld in stare de blo-
care, iar dioda D2 se afla in stare de
conduc{ie. Condensatoarele C1 9i
C2 aflate in serie cu dioda D2 se
incarcd fiecare la jumdtate din va-
loarea de vArf a tensiunii de intrare
Uin. La urmdtoarea semiPerioadd a
tensiunii alternative de intrare
(minusul la borna A 9i Plusul la
borna B), dioda D2 este in stare de
blocare, iar dio$a D1 intrd itt stare
de conduc{ie. In aceasta situalie,
condensatorul CZ rdmAne incdrcat
la jumdtate din valoarea de vArf a
tensiunii de intrare Uin, iar dioda D1
produce descdrcarea conden-
satorului C1 gi reincdrcarea lui cu o
tensiune de polaritate inversd fatd
de cea delinuti inilial, cu valoarea
de vArf Uin. La apari{ia celei de a
treia semiperioade a tensiunii alter-
native (plusul la borna A 9i minusul
la borna B), dioda D2 trece din nou
la starea de conductie. Concomitent,
la bornele diodei D1, care se afld Tn
stare de blocare, existd tensiunea
de intrare Ui., Plus valoarea de vArf a
tensiunii U'^ a condensatorului C1.
in consecinta, condensatorul C2 se
incarcd prin dioda D2 cu o tensiune
a carei valoare cregte de la Uinlz
pan+ la valo area 2Ui,-,. Q*lelalte
semiperioade care urnreazi nu fac
altceva decAt sd incarce cu energie
electricd condensatorul C2 pe calea
rnenfionatd anterior, comPensAnd
astfel consumul de energie datorat
rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd
?n paralel cu condensatorul C2. Se
menlioneaza cd gi in acest caz
dublarea de tensiune este doar
aproximativd, din cauza cdderilor de
tensiune inevitabile datorate diode-
lor, rezistentei interne a transforma-
torului de retea Ei valorii rezistenfei
de sarcind.
AnalizAnd cele doua scheme
electrice de dubloare de tensiune se
observd cd pentru ceie doua confi-
guralii diferite de montaj se poate
folosi acet_agi numdr de componente
electrice. in'cazul dublorului' de ten-
siune SCHENKEL, condensatorul
C2 trebuie sd aibd insd tensiunea
de lucru cel pulin egald cu dublul
valorii de varf a tensiunii de intrare
Uvin - 1,41 Uin. Se menlioneazd cd figura 10 se prezintd schema elec-
in cadrul schemelor electrice s-a tri-cd a triplorului de tensiune de tip
notat cu Uin valoarea eficace a ten- LATOUR, iar in figura 11 schema
siunii alternative de intrare. electricd a cvadruplorului de tensi-
ComparAnd intre ele cele doud vari- une de acelagi tip. Ca o concluzie
ante de dubloare de tensiune, se generald, se observd cd multiPli-
rem arcl, faptul cd dublorul carea de tensiune in vederea ali-
SCHENKEL prezintd dezavantajul mentdrii unui consumator Rs este
folosirii unui condensator C2 cu ten- cu atAt mai eficientd cu cAt valorile
siunea de lucru mai mare. capacitelilor proprii conden-
Multiplicatoarele de tensiune se satoarelor C sunt mai mari, iar
oblin prin completarea schemelor curentul de sarcind mai mic.
electrice ale
celor doud
dubloare de
tensiune
prezentate cu
una sau mai
multe celule +3E
sup limentare
D-C, offipla-
sate tn
aceeagi mo-
dalitate ca gi
in schema
electricd a
dublorului de
la care s:?
plecat. In -38
I este
figura
prezentatd
schema elec-
tricd a
triplorului de
tensiune +4E
SCHENKEL.
Se observd
ca ele-
mentele D3-
C3 au un
amplasament
de aceea$i
manierd ca gi
dublorul de
tensiune de
acest tip.
Conden
satorul C3 se
incarcd la Triplor pi cuadruplor de tensiune
dublul valorii
de vArf a ten-
siunii de
intrare, iar la bornele de iegire ale Un alt aranjament Posibil Pentru
multiplicatorului se obline tensiunea a obfine multiplicarea unei tensiuni
3Uin. AmplasAnd in continuare ele- alternative folosind grupul D-C este
mentele D-C se obfine cvadruplorul prezentat in figura 12. Se prezintd
de tensiune SCHENKEL Prezentat in doud scheme electrice Pentru
figura 9. Modalitatea de modificare gi cvadruplarea tensiunii
triplarea
-
a tensiunii se poate generaliza, alternative Uin.
obfinAndu-se prin acest tip de aran- La toate multiplicatoarele de ten-
jamente multiplicarea finald doritd a siune prezentate pAnd acum, la bor-
tensiunii inifiale Uin. nele de iegire se obline multiplul va-
Se menfioneazd, cd trebuie sd se lorii de vArf a tensiunii alternative din
lind cont de tensiunile maxime la care se scad: valoarea cdderii de
care se Tncarcd fiecare condensator. tensiune in direct pe diodele D aflate
in privinta multiplicatoarelor de ten- in stare de conducfie, cdderea de
siune de tip LATOU R, Printr-un tensiune datoritd rezistenlei interne
amplasament adecvat al ele- a transformatorului gi valoarea ce
rnentelor D-C, rezolvarea problem^ei implicd rela!ia de propo(ionalitate
rnulitiplicdrii tensiunii este similard. In care fine cont de curentul prin rezis-

TEHNIUM septembrie 2003 15

I
 CONSTRUCTORU L I NCE PATOR

Vcc/Eef
2,EO

R/R a =0,001

2,50

0,01

2,25 ./

0,03

1,96 .-
/
/
1 ,68
/ /
/
0,1

1 ,44

1 ,12
/

0,84 /
10 20 50 1 00 200 500 1 000
Rr *C Ixn*pr]

Dimensionarea dublorului de tensiune Latour

tenla de sarcind Rs. Sd nu uitdm cd
multiplicarea tensiunii este rentabild
doar pentru curenti mici, de ordinUl
zecilor, maxim sritelor de mA. in
cazul unor curenli de valori mai
mari, valorile condensatoarelor tre-
buie sd fie astfel dimensionate incAt
capacitatea echivalentd de iegire a
multiplicatorului sd fie cAt mai mare.
Chiar gi in acest caz se oblin ondu-
la!ii destul de maJi ale tensiunii con-
tinue de iegire. In f igura 13 sunt
prezentate o serie de diagrame pen-
tru dimensionarea practicd a
dublorului de tensiune de tip
LATOUR. Se observd cd, cu cAt
rezistenla de sarcind Rs prezintd
valori mai mici, cu atAt valoarea ten-
siunii continue obfinute la bornele ei,
deci la bornele multiplicatorului, este
mai redusd. Pentru mdrirea tensiunii
este necesar ca dimensionarea
capacitetii condensatoarelor sd fie
in concordanld cu curentul maxim
solicitat de consumator. Se observd
c6, la dimensionarea elementelor
componente ale montajului se line
cont de rezistenla internd
infdgurdrii transformatorului
relea gi de rezistenta echivalentd a
diodelor in momentul stdrii de con-
duclie a acestora:
R - R2 + (Nz;zg'' / (N 1)2 + Rd
unde
R1, R2 rezistenta Tnfdgurdrilor
primare gi secundare ale transfor-
matorului;
N1, N2 numdrul de spire
acestora;
Rd rezistenta echivalentd a
diodelor polarizate in sens direct.
La multiplicatoarele de tensiune
care lucreazd astfel incAt oblinem
tensiuni continue de valori mari, de
cele mai multe ori in serie cu diodele
se mai amplaseazd cAte o rezis-
tenld de limitare a curentului debitat
in sarcind - rezistenld de proteclie -
a a cdrei valoare s^e adaugd la cea
de calculatd anterior. In urma efectudrii
calculelor pentru dimensionarea
elementelor multiplicatorului, valo-
rile care nu se gdsesc direct cu aju-
torul diagramelor se estimeazd, prin
interpolare. Totdeauna se aleg con-
densatoare avAnd valorile capa-
citdlilor mai mari decAt cele obtinute
Tn urma calculelor. Se mai atrage
atenlia cd pentru f iecare tip de
schemd electricd proprie unui multi-
al plicator de tensiune valorile tensiu-
nilor de lucru ale condensatoarelor
gi ale diodelor (tensiunea inversd)
vor fi corelate cu tensiunea continud
de iegire a acestuia. Pentru a nu
lucra cu condensatoare gi diode
av&nd diverse valori pentru tensiuni,

16 TEHNIUM septembrie 2003

 co N srn u cro RU t- itrtc E pAro n

+225Y
Q,01 1tF

t 150pF

1 00Kn

0,01ttF

Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V )

deci dimensiuni diferite, se alege
tensiunea de lucru maximd avAnd
valoarea cel pufin egald cu tensi-
unea maximd de iegire a multiplica-
torqlui.
ln figura 14 sunt prezentate
doud scheme practice de multiplica-
toare de tensiune utilizate in situati-
ile cele mai frecvente de lucru. Se
observd Ei prezenla rezistentelor de
protecfie de 500/50W Si a conden-
satoarelor de 10 nF, amplasate in
paralel cu fiecare diodd redresoare.
Aceastd configuralie a fost
pfevdzutd pentTu uniformizarea
repartiliei tensiunii pe fiecare diodd
(la deschidere gi la blocare). Tot in
acelagi scop, atunci cAnd tensiunea
continud multiplicatd prezintd o va-
loare mare (vezi figura15 - multipli-
catorul de 3000 V), ?n serie cu
grupul D-C se mai amplaseazd gi
cAte o rezistenle de egalizare de
470 kfl. Acela$i mod de lucru s-a
prevdzut gi pentru grupul de con-
densatoare inseriate de 220
pF/450V. Rezistenlele amplasate in
paralel cu condensatoarele elec-
trolitice indeplinesc concomitent gi
rolul de protecfie a multiplicatorului
pentru momentul cAnd acesta nu
funcf io neazd,, servind la descdr-
carea lor. Astfel se evitd pericolul
unei electrocutdri accidentale in
momentul in care, multiplicatorul de
tensiune fiind nealimentat, se fac
intervenlii diverse in montajul elec-
tronic. Ca reguld generald de lucru
se remarcd necesitatea amplasdrii
de grupuri RC in paralel cu diodele
redresoare, in momentul cAnd aces-
tea se ins eriaza, pentru a rezista la
tensiunea inversd maximd de lucru.
Procedeul este valabil gi pentru con-
densatoarele electrolitice inseriate

500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V

il I,-1 IV-' Il/' I I2zoltF 25Kn

Hi-J-{l-jF{H
O,0lpF O,O ltrF O,A\tF T +5.r. 10w

t-
540V It z2op.F 25Kfi
450v 10w
400mA
T
I Zzo1tF t 25Kn
10w
0,0 ltt,F 0,0 1tt"F 0,01pcF ru

jsL
5W
+ iT# t
25Kn
10w

r N3253 1 N3253 1 N3253

Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V)

TEHNIUM septembrie 2003

17
 ONSTRUCTORU L INCE PATO R

in vederea amplasdrii intr-un montaj taj electronic extrem de util atunci

care lucreazd, cu tensiuni mari.
Din cele expuse pAnd acum se
remarcd urmdtoarele cerinfe in pri-
vinta utilizery! practice a montajelor
de tip multiplicator de tensiune:
aceste montaje se folosesc
atunci cdnd sunt necesare tensiuni
continue de valori ce constituie un
multiplu al tensiunii alternative exis-
tente intr-un montaj electronic;
* curentul livrat de multiplicatorul
de tensiune nu depdgegte ordinul
sutelor de miliamperi;
montajele de acest tip efimind
dificultatea realizdrii practice a unui
transformator ridicator de tensiune;
multiplicarea de tensiune este
cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul
de sarcind solicitat de consumator
este mai mic.
Combinat cu un convertor curent
continuu - curent alternativ, multipli-
catorul de tensiune devine un mon-
unde
cAnd se pune problema obtinerii Ua - tensiunea de iegire (V);
unei tensiuni alternative inalie gi '(A);'
existd la dispozilia utilizatorului b
In - curentul nominal
sursd de tensiune continud joasd (F).
C - capacitatea condensatorului
(baterii sau acumulatoare), fapi care
De aici se poate calcula foarte
determind utifizarea lui intr-o gamd yggr valoarea capacitelii C (atenfie,
extrem de largd a montajelor -elec-
in farazi).
tronice. Consider ce, in urma parcurgerii
O ultimd probfemd pentru con-
acestui material, orice construttor
structorii redresoarelor o rep rezintd de montaje electronice, ?ffiator sau
dimensionarea condensatoiului de cfia.1. profesionist, este pe deplin
filtraj, astfel incAt, la curentul nomi- clarif icat in problema redresdrii
nal In, tensiunea de iesire a unei tensiuni alternative mono-
redresorului sd fie practic con'stantd, fazate.
in ceea ce privegte amplitudinea.
Deoarece marea majoritdte a apli- Bibliografie
catiilor includ o redresare Oubta ARPAD KELEMEN Mutatoare,
alternanta, ofer constructorilor nostri Ed. Tehnicd , 1974
o. formuld practicd de dimensionare, NICOLAE BICHtR Magini,
sr anume: qp.ar€lte, acliondri gi autom atizdri,
Ed. Tehnicd, 1gg2
0,04 In
C- XXX - Colectia revistei TEHNIUM
ua 1980-2002

22OpF 25K0
450V 10w
+70Kn 470 Kn 470 Kn 47oKA
22ApF 251(Q
1N1764 1N1764 1N1764 1N176+ 450v 10w

22Op,F 25KA
450V 10w
0,01pF O,01ttF 0,01ttF 0,0 lttF
1 000v 1 000v 1 000v 1 000v
22Op,F 25t(0
450V 10w

DTTALIUL A DTTAUUL B

Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V)

18 TEHNIUM septembrie 2003

 TEHNIUM PC

DG MNNG
PGNFONMNNTN
l
Elevi Florin-Radu GOGIANU
Florin PULBERE

afla intr-un anumit punct in spaliu.

Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este Aga s-a ndscut pozilionarea 3D.
revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electro- Pozi!ionarea audio 3D nu s-a
dovedit Tnsd eficace in cazul stereo,
nicd. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani, nu deoarece avea loc o "scurgere" de
consider vechile articole desuete - dimpotrivd), din informatie intre cele doud canale. A
fost nevoie de aparifia sistemelor cu
'88-'89, gi md intrebam care sunt motivele (in afard 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi
de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea de cele cu 6 canale, 5+1. Con-
comitent au apArut pldci audio capa-
ce a fost. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol bile de redarea materialului sonor
care, cred eu, se potrivegte noilor tendinle in lumea surround, aJungAndu-se astdzi la
performante precum au zirea distinc-
sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. Esfe un articol ta a modului in care proiectilele se
destul de complex (montajul adresdndu-se insd ama- indreapte spre tine in jocuri, sau
scufundarea in efectele sonore de
torilor) gi pentru a nu deveni prea stufos, nu am lnsis- exceptie a unor filme precurn
tat asupra unor detalii pe care un constructor amator Matrix.
Ascultatorii de muzica nu au fost
cu o oarecare experienla le poate deduce singur. nici ei uita!i. Prin impanirea materia-
Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an lului sonor din mp3-uri pe O canale
s-a reusit eliberarea stresului redarii
a dat rezultate foarte bune, chiar dacd pentru teste intregii benzi de frecvente intr-o
am folosit boxele prietenilor. boxd, sunetul devenind mai clar dar
Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar 9i mai dinamic, folosindu-se insa $i
efecte foarte inte resante de
produce publicarea articolului. spati alizare.
Pentru posesorii de calculatoare
Vd muftumesc, Florin Gogianu pe rsonale recoman ddm astfe i

realizarea acestui sistem audio. Nu

o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6, a intra in detalii ce tin
multi- mult de informaticd, incd de la
de calcul personale, industria
pedia a cipdtat un avAnt important. inceputul anilor '90 s-a incercat
fntr-un sistem multimedia perfor- realizarea unui efect psihoacustjc
mant nu sunt importante doar pu- tridimensional (3D), in doud boxe.'in
terea procesorului gi a pldciigrafice, acest scop s-au folosit aga-numilii
un mare rol avand gi lanlul audio. algoritmi HRTF, sau filtre Hnrr pro-
Dacd. acum caliva ani posesorii de gramate pe calculator. Aceste iiltre
calc.ulatoare se mulfumeau.cu pldci !]n de timbru gi de frecvenle, pentru
audio.stereo gi boxe din plastic ce simularea cohpletd a unei surse
numai in normele Hl-Fl nu se sonore folosindu-se in plus gi ampli-
incadreazd, noile sisteme 5.1 Dotby tudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. '
surround 9i Dolby Pro Logic il fab Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca
staldardul stereo.sd pard desuet. fiecdrei urechi i se dferi informafii
Dar in ce consti efectul surround
gi prin. . c.e este el superior
procesate lTD, llD gi Hnff
boerente, atunci creierul poate fi
standardului stereo? pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se
mai este un sistem extrem de complicat
cum ar pdrea la prima vedere , dar
se adrese aze in special audiof ililor
cu ceva experienfd in construcliile
de audiofrecvente. Este inutil sd mai
sp unem ce va da satisfac{ii
deosebite odatd terminat.
Stalia are cAteva atuuri fatd de
sistemele ce au invadat piala lT:
- oferd un sunet cald, "moale",
deoarece preamplif icatorul are in
componenta sa tuburi;
- distorsiunile sunt extrem de
mici datorite posibilitetii folosirii unor
operalionale precum OPA2O04,
OPA2134 sau TL072, cel din urma
f iind mai ieftin, insd nu se poate

TEHNIUM septembrie 2003

19
j
 TEHNIUM PC

Placa
audio 5.1

AF-1OOW
(subwoofer)

sateliti+centru

Rt 17

UlB
TLOT?

c 100
10 L Bal .:'

R101 Fi103
c1 0t \,ftzA rln t tu
l0L'lk 10k
47nF r00k I lr00
Vtt 1A' -''
ttttRlok ln F
t00k
R106
22k

compara cu primele, care sunt pro-
fesionale gi sunt probabil printre
cele mai bune din lume;
- icatoarele f inale garan-
arnplif
teazd, o putere care la majoritatea
produselor pentru sistemele de cal-
cul de pe piatd e fictivd (gen 1200W
PMPO!);
- datoritd componentelor poate fi
considerat un sistem High-End, ce
trece cu usurintd de standardul
H I.FI;
- poate fi folosit gi de cei care nu
defin un calculator (e drept, cu per-
forr^nanfe mai slabe).
In figura 1 este ardtatd schema
bloc a unui astfel de sistem.
Placa audio este bine sd fie de
ultimd generalie, gen M-Audio
Revolution sau Audigy ll, pldci care se
gdsesc la majoritatea ofertanlilor de
hardware. Pentru cei care nu delin o
astfel de placd sau chiar un calcula-
tor, vom descrie intr-un articol viitor
un Decodor Surround cu operalionale
care poate fi folosit cu stafia.
1. Preamplificatorul
Prezintd pedormanle deosebite
in special datoritd integratelor profe-
sionale cu care este dotat, dar gi
tuburilor ce oferd un sunet deosebit
de pldcut. Dupd cum se vede in figu-
ra 2, preamplificatorul conline un
corector de ton Baxandall, care nu
pune probleme deosebite Si nu
necesitd prezentdri. Se poate insd
obse rva o particularitate: schema
preamplif icatorului s-ar putea opri
aici, insd audiofilii vor fi recunoscd-
tori pentru urmdtorul etaj care se
conecteazd, la iegirea preamplifica-
torului. Etajul apdre dd fapt intr-un
numdr recent al revistei Tehnium,
fiind crealia domnului inginer
Aurelian Mateescu. Montajul este
ardtat in figura 3. Pentru mai multe
date legate de acest etaj recomand
citirea articolului din nr. 1, martie
2003 al revistei.

20 TEHNIUM septembrie 2003

 TEHNIUM P

20fil400V OFA21 :dl

+Ua
frut Jr 1 I V+

-ln A 2 7 Out B
+ln A ?
t) -ln B

v- rl 5 +ln B

Main Out 8-Pin Dtp. SrJ-B

Se va folosi un transformator se-

parat pentru acest etaj, schema ali-
mentatorului fiind publicatd in
acelagi articol.
R12 va avea intre 0 Si 4,T ke,
114, R1 3 intre 470 ohmi gi 4,7 kf),
CB intre 0,5 gi 10 pF, iar C7 are
50 trFl12V.
Se poate opta pentru amplifica-
toarele operalionale OPA2O04, 2194
produse de divizia Burr-Brown a
firmei Texas Instruments.
gau pentru mai pulin per-
formantuI TL072 (dis-
punerea terminalelor,
identicd la OPA2O04,
OPA2134 gi TL072, este
prezentatd in f igura 4).
c4 Primele doud au un THD
10p F de 0,003%, respectiv
13H B, ) 0,0008%, cu un zgomot
ct
l00nF
c2 c3
c6
de 1OnV radical- Hz,
l00nF 100nF respectiv BnV gi un slew-
C5 10p F
10p F rate de 25Vlprs, respectiv
20Vlps. TL072 are un
THD de 0,003%, zgomot
de l BnV Si slew-rate de

Yrr,
fiuTft|T
* Vrr
A
_tN
t

2.2 -" lil

_t
lf UU5t-l3r.ltl I
ltt L*T1EI5
>1il
l_ 3_V/ps. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este
= -f
NE5532.
De preferat, aceste integrate se vor introduce
^ socluri de foarte
0. | ,.F -f =Jj in bund- calitate, evitandu-se
I lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce
?Rl se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale
e0r
pq yarful ciocanului de lipit. se vor manevra cu
grij4,tdrd, a li se atinge pinii mai ales in cazul celor
profesionale, pe care pAnd gi sarcinile electrosta-
tice de pe degete le pot strdpunge.
,. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din
figura 5. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza
in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de

TEHNf UM septembrie 2003

 TEHNIUM PC

4700 pF. Stabilizatoarele vor fi

de bund calitate deoarece tre-
buie sd ne gAndim serios ce
facern cu integrate de genul
OPA2604. care costd 5-6$
bucata gi care reprezintd totugi
o iryestiliel
rN
+l lN,
+V S + FUll

gosrsrrtA
In nici un caz blocul Pream- sND O' -t
plificatoarelor nu se va alimenta rrk
de la transforrnatorul etajului !t
final sau al celui cu tuburi. Se va NC (tr ".{J

folosi un transformator cu doud t\l

Tnfdgurdri de 15V.
??,UF
5T'GNO
Ll+
Ft
{
n ffi Gt{D

l-,
Se vor folosi componente de
calitate gi cu toleranle de 1%.
Hl' G3
MUTE

F.lO
Cu un cablaj realizat corect Pe o
pldculd de sticlotextolit gi un
montaj ingrijit, vef i obline un
preamplif icator de calitate.
Ecranarea cu tabld de aluminiu l--" Gr.{D

gi fier sau permalloy este Prefe-

rabild deoarece, aga cum se va l-Jl=
c4
1.f-

vedea, din cauza blocului de ali- ?2uF

mentare pot apdrea Probleme RF
,lnh
H6 ,CS
2?h 2200uF
(cArnpurile electromagnetice
devin destul de puternice Pen- he Ugcrt''tSlethel
tru a inf luenla performantele STBV

montajului).

\r'
Se vor realiza 6 astfel de monta- { lE
rr
-Ur lPtrllEll
gur
je, cAte unul pentru fiecare canal, /{\
.vilt tuf I FtnrEn I
(vezi figura 1). tt? ff.C.
t1 ll ,C.
2. Amplificatorul de Putere 1S
lt
Hurf
3T#{S-gY
I -Ua tSIGltRL I
Fiecare dintre cei 5 sateliti are , rUT ISIGilNLI
cAte un amplificator de Putere de 6 goorSrneP
20W. Rezultd astfel o putere totald 5 ll .C.
(tn toate cele 5 boxe) de 100W, Pu- ,a 3UR

iere suf icientd Pentru un sistem /,fL t ilO}I I}IUEPTTXB IHFUT

-r2
Home-Theatre.
Agadar, fiecare satelit e dotat cu
cAte un circuit integrat LM 1 875.
k
I' /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t - \r's
nt
IT{UERTITO

fir, tarrrrt. tr
'HPUT
STAI{D*BV GIID

Acest amplif icator e caPabil sd

debiteze maximum 30W Pe 4
sau B ohmi. Este alimentat
diferenlial la +,-25V. Pentru
Pout=20w $i f=1kHz, THD=0,015"1"-
De asemenea, oferi un slew-rate de
BV/ps.
schema este redatd in figura 6a, iar capsula cu pinii in figura 6b.
Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe
ieiit""- si ptotijclie la temperaiurd. Se observd filtrajele de p-e.fiecare ramurd
l,i atiiidnUre.'Se va acorda o mare atenfie pe
dimensiondrii radiatoarelor.
acelagi radiator, atuncl Se vor
Dacd se vor monta toate cele 5 integrate

TEHNIUM septembrie 2003

22

Fata stanga
Spate stanga
izolacu micd umectatd cu vaselind
siliconicd"
Cele 5 amplificatoare se vor ali-
menta de la doud transformatoare
identice ce au in secundar cAte
doud infdgurdri de 1BV bobinate cu
sArm{de CuEm cu diametrul de 1,2
mm. In primar, sArma va f i de
0,8mm. Amplificatoarele pentru
spate, doud la numdr, se vor alimen-
ta de la un transformator, cele 3 din
fa!5 de la cel :de-al doilea transfor-
mator. Punfile redresoare vor fi de
4-6A.
Cu rezultate foarte bune se pot
folosi transformatoare toroidale care
au avantajul de a avea un gabarit
redus.
Pentru subwoofer am decis
folosirea circuitului TDA7294 produs
de SGS Thomson, de 60W, ali-
rnentare diferenliald de +,-36V.
Schema de principiu gi cablajul sunt
date in f ig ura 7 , respectiv B.
Pentru un subwoofer de calitate se
poate folosi ?nsd schema domnului
Emil Marian, publicatd tot in numdrul
1, martie 2003. Dispunerea pinilor la
TDA7294 este datd in figura 9.
Amplificatorul este dotat cu pro-
tecfii asemdndtoare cu LM1 875. Se
va folosi un radiator prof ilat cu
dimensiunile de 120 rnm pe 140
mm, cu grosimea de 5 mm in locul
TEHNIUM septembrie 2003
TEHNIUM PC
HCentru
unde integratul este fixat, tot prin
intermediul unei foile de micd.
Datorite FET-urilor din final, inte-
gratul are o vitezd de rdspuns SR
deosebit de bund (SR
Poate debita 60W Tn funclie de
voltaj, intr-o rezistenle de I sau 4
ohrni. Performanlele subwooferului
sunt:
- Tensiune de alimentare dubld
+,-36V
- lmpedanfa de sarcind: Sohmi
- lmpedanla de intrare 20 kCl
- Putere nominald 60W
- Banda de frecvenfe l BHz-
22kHz, cu atenuare la capete de 3dB
- Raport semnallzgomot > 70dB
- Distorsiuni:
THD - AJ"/"
TID - 0,03%
Transformtorul pentru subwoofer
va avea doud infdgu rdri in secundar
de cAte 28V, cu sArmd de 1,2 mm.
Tensiunea va fi redresatd cu o punte
de BA gi filtratd de doud conden-
satoare de 4700 pF/63V.
Agadar, in blocul de alimentare
se vor afla 3 transformatoare perylru
amplificatoarele de putere gi 2fien-
tru etajele de intrare. Prin fol6sirea
unor transformatoare toroidale se
pot evita problemele de gabarit.
Intreg blocul ce conline siguranle,
intrerupdtor general (poate printr-un
releu), celule de filtraj, transforma-
toare gi stabilizatoare se va ecrana
H
Fata dreapta
Subwocifer
Spate dreapta
cu tabld de fier. Se va acorda o mare
grija traseelor de masd. in cazul in
care atmosfera Tn carcasd devine
"sufocantd", se va folosi un ventilator
de parcasd, alimentat la 12V.
In final, ardtdm modulin care se
agazi boxele (fig. 10).
Desigur, amplificatorul se poate
dota gi cu alte accesorii (Vu-metre,
indicator de cliping pentru sub-
woofer etc.), dar acestea rdmAn la
latitudinea constructorului. Montajul
astfel realizat, singura problemd
rdmasd este achizilionarea unor in-
cinte acustice pe mdsurd. Realizat
corect, chiar dacd necesitd un oare-
care efort, amplificatorul va oferi o
experienld de neuitat ?n aplicaliile
multimedia.
Dorim sd menliondm cd nu am fi
reugit sd realizdm acest amplificator
fdrd articolele mai vechi din revista
Tehnium care au tratat aplicafiile Hl-
Fl. Ne referim la lucrdri teoretice
care ne-au ajutat enorm gi care cred
ci nu atenueazd cu nimic ideea unui
ampl ificator surround.
BIBLIOGRAFIE
TDA 7294 Datasheet
LMl B75 Datasheet
oPA 2134, TL072, OPA 2604
Datasheet
Practica electronistului amator-
Capitolul 21 "Circuite integrate
neliniare", ing. IMRE SZATMARY
23
 AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA

bazd, stabilite de divizor, acesta

rdmAne blocat, deci $i tranzitorul T1
este blocat,Tranzistorul T3 (BC 107)
este in saturalie, f iind pola riza'i
Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU direct prin R5 (1 ,Bkfi) ' blocAnd
comanda tiristorului. CAnd tensi-
Elementul principal al montaju- trola unghiul de deschidere al tiris- unea pe condensatorul C1 a atins
lui este un tiristor care asigurd pu- torului este necesard sincronizarea valoarea celei de prag , lranzistorul
terea variabild pe sarcind, in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea T2 incepe sd conduta injectAnd
de unghiul de deschidere. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiris- curent in bazalranzistorului T1 , care
este alimentat de la reteaua mono- torul. O solulie simpld este alimenta- la rAndul sdu intrd in conduclie
tazicd, de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea determinand cregterea Si mai muli a
asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld, limitatd curentului de bazd, al lui TZ.
aceasta la fiecare alternantd a tensi- cu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd U rm eazd, un proces de reactie
unii redresate. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate), nefiltratd. in regenerativd 9i ambele tranzistoare
tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru se deschid la saturafie, tranzistorul
sarcina comandatd. Astfel, cu o limitarea curentului prin " dioda T3 se bloche azd,, iar' piin rezisienla
punte redresoare de gA Si cu tensi- Zenner) se utilizeazd un bec de R6(470O) se comanild amorsarea
unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. tiristorului. Condensatorul se des-
gi pentru tiristor), se asigurd coman- Circuitul de comandd este un carcd prin joncliunile deschise ale
da unei sarcini de 50CW. Montajul oscilator de relaxare in care tranzis- celor doud tranzistoare gi determind
are diverse aplicalii: reglarea inten- torul TUJ este inlocuit de doud bfocarea tranzistorului T2, !.espectiv
sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare comple- T1 , circuitul revenind la starea
locuinfd, reglarea turaliei unui venti- mentare (8C177, BC 107). La apli- iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amor-
lator sau a unei magini de gdurit, carea tensiunii de alimentare, con- sa). Valoarea rezistentei R6 se cal-
incdlzirea unei rezistenle, in dome- densatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit
curentul maxim de
poartd lp al tiris-
torului. Valoarea
lui lp qi cea a ten-
siunii poartd-
{l( ( catod Up sunt
specif icate in
foaia de catalog a
sarcina -\---.--r
--.*-a'"---.l
220v
tiristorului folosit.
Recoman-
I
AA
ddm atenlie la
i

1R5rkg IHYRISTOR
realizarea Si uti-
\)l.t .t'---'1 ?20v
'--t.-........J
lizarea montajului,
pentru a nu se pro-
L^**1. {rI 18C107
03
duce^accidente.
f']
1 Qn in?
r
In fi gura 2
este datd o vari-
antd posibila de
cablaj, iar in figu-
ra 3 se ind icd
amplasarea com-
ponentelor.

n iul fotograf ic sau pentru orice cat gi incepe

echipament la care forma tensiunii sd se incarce
de alimentare nu are o importanld e{ponen}i.al
foarte mare. pnn rezts-
Deschide rea tiristorului este tenlele R1 (100
asiguratd de un generator de impuf- ka) gi R2(3,3
suri avAnd functia de circuit de kf)) pAnd la va-
cornandd, iar stingerea tiristorului loarea tensiunii
amorsat se face automat la fiecare de prag (6,3V)
trecere prin zero a tensiuni! sinu- stabilite de
soidale de alimentare (f ig. 1 ). divizorul rezis-
Deoarece o semialternanld a t-ensiu- tiv R3(160C1),
nii de alimentare are o duratdde R4(330C)). Atat
1Oms, pentru a putea comanda pu- timp cAt tensi-
terea pe sarcind intre limitele unea din emi-
extreme (minim-maxim), comanda torul tranzis-
de amorsare a tiristorului trebuie torului T2 este
datd cu o intArziere cuprinsd intre mai micd decAt
0,5rns gi 9,5ms. Pentru a putea con- tensiunea din

24 TEHNIUM septembrie 2003


Senzorul de atingere, realizat cu
un minirnum de coniponente, oteia
posibiliteil multiple de utilizare, de la
com enzi de pornire I oprire a
diverselor servomecanisme, pand la
acfionarea unei alarme sau circuit de
avertizare (fig. 1). Montajul utilizeazd
senzori cu o singurd bornd de intrare,
nu se utilizeazd contacte mecanice Tn
migcare, deci este fdrd uzurd,
mecanicd. Sen zorul poate avea
diverse forme gi mdrimi, de la un mic
disc de metal la floarea unui cui sau
capul unui gurub, deci se poate
masca foarte ugor pentru a comanda
o alarmd. Circuitul utilizat in schemd
(MMC 4011 sau MMC 4093) este de
tip CMOS, avdnd impedanfa foarte
mare de intrare gi un
consum de curent de
10 pA. Confine patru
po{i $l-NU, primele #
doud utilizate in mon- #
taj de monostabil,
comanda sa pro-
venind de la senzorul
de atingere; celelalte
doud sunt conectate
in montaj de bistabil gi
valideazd iesirea cir-
cuitului. Comanda
bistabilului este rea-
lizatd tot prin atingere.
Funcfionarea
montajului se ba-
zeazd pe introdu-
cerea brumului de
refea de cdtre corpul
uman prin atingerea
cu degetul a contac-
tului de intrare.
Montajul este alimen-
tat cu tensiune con-
tinud intre +3V si
ry$
rui;{Ll
iitl iiL.*..--I , iit-i II po(ii
[l-
fFt .
ls L;r l*l$ Aceastd stare este menlinutd pAnd
mj
TEHNIUM septembrie 2003
AUToMATtzAnl Itt LocurrurA
{ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt
+18V cu separare prin transforma-
tor, dar, avAnd consum foarte mic,
se poate alimenta gi dintr-o baterie
de 9V; in acest caz masa montajului
se conecteazi la pdmAnt.
La punerea sub tensiune,
datoritd condensatorului C2 (2,2nF),
iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1
logic, validAnd iegirea de comandd a
monostabilului. Intrdrile porfii 1A din
componenla monostabilului sunt in
1 logic, deci iegirea (pin 3) este ?n 0
logic; la intrdrile porfii 1B se gdsegte
cl
1 -----ll ----.+-fr-
t\
c2
2.7nF
|
tz
o tensiune 0 logic prin R2 (4,7 MO)
gi o tensiune 1 logic de la iegirea
bistabilului, deci iegirea monosta-
bilului (pin 4) este in 1
Tranzistorul Q1 = BC 177 este blo-
cat, dioda LED nu lumineaz6,,
iegirea de comandd AL avAnd
potenlial 0V.
La atingerea cu degetul a sen-
zorului COM se introduce suficient
brum pentru ca poarta 1A sd
comute, deci iegirea sa trece
logic, condensatorul C1(2,2 pF)
tinde sd se comporte ca un scurt-
circuit, aducAnd pe intrarea 5 a
po(ii 1B un 1 logic, iegirea comutd
Tn 0 logic, comandAnd tranzistorul
Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea
$
,! a 1A ?n 1 logic indiferent cum
rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM.
';
fa incdrcarea condensatorului C1 gi
este determinatd de valorile C1, R2
(cu valorile din schemd s-a obtinut
3proximativ 40s). Dioda D1 prote-
jeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea
de tensiuni negative gi ajutd la
descd rcarea rapidd a condensatoru-
lui C1. La atingerea senzorului O
(oprit), iegirea bistabilului (pin 10)
trece in 0 logic, determinAnd blo-
carea porlii 18, iegirea (pin 4)
rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce
semnal de comandd se aplicd la
intrarea COM.
O aplicalie practicd a acestui
montaj este conectarea la intrarea
o1
3 8C177
R5
Ick
--o-fT.
r u1B \-l
"T"
\}
unei alarme de apartament ca sen-
zor fdrd temporizare. Astfel, intrarea
COM se va conecta la partea meta-
logic. licd a unei incuietori de tip YALE,
senzorii pornit/oprit (P/O) se
mascheazd in tocul ugii, iar iegirea
AL se conecteazd, la montajul de
alarmare care comandd sem-
nalizarea luminoasd gi/sau sonold
gi/sau comunicatorul telefonic. Jn
acest fel, dacd cineva atinge incu-
in 1 ietoarea cu mAna sau incearcd sd
introducd o cheie, la iegirea AL
apare o tensiune ridicatd, aproxima-
tiv egald cu tensiunea de allmentare
a montajului, care comandd alarma.
Dioda D2-LED poate sd lipseasci
9il montaj, iar senzorii P/O se pot
inlocui cu contacte mecanice nor-
mal deschise sau comutatoare
comandate prin cdmp magnetic etc.
In f igura 2 sunt prezentate
cablajul gi planul de implantare cu
componente.
 AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

it ii Rr0
r $!l( rtq( 1 50K

I
nt
lrr
DI
ritl l{t
DI
t
D1
I
I
*t: u1

ref -
?
r.l
l_tl
lN{ r49 lN{ I
R1 R1
r 301( !iltf(

!
?
I i" ,{ ",1

d J u?t - I u{8
1,"
4

JJ
a"l

Jil; t-
JJ.
1E ri

\ 4rs /I
I
| 0lf

/ l{.{ Y
ilt I H I 0t

IT
l--
I
I

I llr,i
t Iil{ rlt

I
J ,_J1
+y,cc
{\d -t+T' {T'
a\
t;,:;"J
b
7.

urcl
UIA
IF?r5e( lu"l ,ou
}',, rl i"n'H r''"
( 013 91
t 1.0$i
-T-T
I
t{{ t{

T
rl H*,0 -T-=uf
L
\H_.0 \--{ ,, ,l u?
I 'r,Llot Jq;h
j In* I I''* I r"*
-.I- ca
l0 &rt
:
ta
,j ,lF
! tillrlF f_* il..1: F
ott I I

-, rl
: r1t - [*1,
I

ru
il{.l{t

q :.
L ",1;,1.,

q
t- I
!
'lswr I
I
I
I

]'"" [j fitItfffi[ff[, uEs

r:'r-1 $
ffi[rrflffflfl h'""I ff [[ttrttt,dL flil[[til[H 4 I
L
I
I
t I -:g-f tt
:
t

\' ol t.
*
toll +YCC

J
I T' t

ott
t

tf
{
I
J J I rl(
iltl t0l(
lI

L_ JI JI
IJI
IL RI:
ll 'i,ARHA
IONERIE
RII
{tf(
| ,rrr*****r,
tlL4
d',,, I *,., ,l "
.tt{

?
swr

11
td
'-{i '-,'{;
sw'
'*{ ""{; '*
swl

t,?
ntiuur { { br ol drrclidcrc I
'{ I i' lDl3r
nl

t0l3l

26 TEHNIUM septembrie 2003

 AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA

Montajul (fig. 1) poate funcliona

independent sau cuplat la un inter-
fon. Alimentarea circuitului (fig. 1)
este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V.
Codul este format din trei cifre plus
o tastd de validare (BV) care poate fi
utilizatd gi ca buton de sonerie. La
montaj se poate cupla gi un buton
de deschidere (BD) din interior, care
prin apdsare declangeazd comanda
L de aclionare a electromagnetului
sau circuitului de deschidere gi in
acelagi timp resetul schemei. Cu u
f,
cele trei cifre se pot forma maximum
'1000 de combinalii de cod. Tastele tt
E
care nu intervin in combinafia codu- N

lui sunt validate ca taste capcand. O

tn
apdsare a oricirei taste capcand f,
Ll
valideazd declangarea alarmei
(soneriei) chiar dacd a fost introdus lJr
J.
s
ulterior codul corect. Schema este
previzutd cu reset automat dupd w
I
actionarea circuitului de deschidere UI

sau soneriei prin diodele D6, D5.

tn:
Formarea corectd a codului pre- r
r
supune apdsarea in ordine a cifrelor
din combinafie, de exemplu pentru tt,
e
\t
codul 290+BV, prima tastd apdsatd
este 2, urmatd de 9, apoi 0 gi ultima U'
BV. Memorarea tastelor apdsate se €
tg

realizeazd cu patru bistabile D,

aclionate pe frontul crescdtor de g,
f,
.o
ceas, din doud capsule de tip MMC
4013. O diodd LED semnalizeazd gr
E
apdsarea uneitaste. ls
t)
Programarea codului se rea- trt
lizeazd cu cAte 10 microcontacte *v
rn<
pentru fiecare cifrd de cod, inclusiv D
H
tll
tastele capcand. Astfel, pentru
prima cifrd (2, in exemplul dat) po- Sr
zilia corespunzdtoare din SW 13 va
fi ON (contact fdcut), celelalte comu- c
a
tatoare pe pozifia OFF, pentru a tta
tft
doua cifrd (9) pozitia corespunzd- ! frrqrt
d: I
toare din SW 14 va fi pe ON, iar
celelalte pe OFF, pentru a treia cifrd rrl
filD
(0) pozilia corespunzdtoare din SW A'I
fr.r rt
15 va fi pe ON, iar celelalte pe OFF, I

pentru tastele capcand (care nu fac td

parte din cod) poziliile corespunzd-

toare (290) din SW 16 sunt trecute
pe OFF iar cefelalte pe ON. '

Apisarea primei cifre din cod
determind aparilia unui salt pozitiv 0-
1 pe intrarea de ceas a primului
bistabil determinAnd incdrcarea
informaliei logice prezentd pe
intrarea DATA (un 1 logic), dioda D1
se bloche azd,, iar iegirea O negat
prin circuitul R1, C1, activeaze bista-
bilul pentru a doua cif rd.
apesarea celei de a doua cifre, bista-
bilul corespunzator se incarcd cu
logic, dioda D2 se bloche aze, iar prin
circuitul R2, C2 se activeaza bista-
bilul pentru cifra a treia de cod" Dae*
La codul a fost tastat corect, diodele D1,
D2, D3, D4 vor fi blocate, iar la
1 apesarea butonului BV circuitul de
selectare, realizat cu 3 poqi $l-NU

TEHNIUM septembrie 2003

2T
 AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA
i$6a!*g!is*{i.r.rs\ifaissi iir?Snffi**6r.i{*iE5if#q$€;i{,:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. .4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi
r.
I

rslll
lill
f'l'L;j'
I _*]R,ri,
,- ;' ri
lri tJ
I f,
* t:l l?-f
| |
:t
;r ri *Fl
.
I
I
tl'" i: n irl, I,
t
I
I [']'n* i'..-: H tJ''' l,f -
.
lll-.1
til l*l
l*l:: al
6 ";,'-ei
k L-#,

i a
Trarrl
:':,
!I It !. brt rtttt i

I t
Dr
tl
tl
*rtll
-I
LI

I --4
I trrr
**u--;"''i [11
*it-
ffik3 rimmn
hl U tlj le-l
r-i
L'J
I Fr
IU
J.l I dlrn I
i

?vcc
8CN
srd$ Btd? si{8 sus 5,. uol[*,. $o

de tip MMC 4093 (401 1) va acliona incdrcarea cu 1 logic a acestuia, dare BV este declangat monosta-
monostabilul (MMC 4098) pentru iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in bilul de aclion are a soneriei, iar prin
comanda de deschidere, iar Prin 0 logic, ajungAnd pe intrdrile de D5 resetul montajului.
dioda D6 resetul montajului. DATE de la celelalte bistabile gi pe in figura 2 sunt prezentate
Dacd se apasd o cifrd gregit, intrarea circuitului de seleclie prin cablajul imprimat la scara 1 :1 ,

frontul pozitiv de pe intrarea de ceas D4 (Tn conducfie). vedere prin transparenld dinspre
a bistai:ilului patru (U2B) determind La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare.

*
{sFf fi ffR
rr-r- r r!!r
R€ / m€€# ffi
@'{.eqwd*B1,N+5e'@wffi
€€Yffi ffi ff
in continuare cAteva montaje sirnple gi
Prezentdm poate fi realizat prin intermediul altor tipuri de
ugor de realizat de comutatoare ON / OFF, utilizAnd un bistabile.
buton fdrd ref inere, normal deschis. legirea circuitului Tgi in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se uti-

schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. lizeazd, circuitul integrat MMC 4013, care conline doud
Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bista- bistabile de tip D. Prin conectarea iegirii negate la
bil de tip T, care la fiecare impuls de tact schimbd starea. intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T.
Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare, dar Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este

MMC 4013

1 +Vcc
Qr
€QT Q?

D1 clock1 @
LED resetl clock2

D1 reset2

setl D?

Q1
BC1[/ GND 7 set2
re

TEHNIUM septembrie 2003

28
 AUToMATT zfum iru LoculrurA

t a) srl cl cl sr2
*v cc

Fl frl t--al

Errrtiti
t.+
:lrl .- -
11 t'l i: ll:i t'l
u nL'l [;; ir
n
t'l tl
ri
L]
t1
u rq:
n
rg
TI
a

*HnHnF!nntr EE
w
R7
MMC 4421
x,

Q2 1 +vcc

ffi Ql

Dl clock2 F
Lm resetZ clockl
K2 resetL

J2 KI
01
BCttrf set2 J1
GND B setl

cz
ffi
s$?

r* r
ir
EFI
'-'
L?_l
il il F
lr
lr
I
I
5r
r
il n nn NE
llj
tTN
*tnrE n irlrir I
r
I|TI
ttrt
ftn trj lr I n[1m m
gnd

independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel
logic 1, deci in schemd vor fi coneltate la masd. Dacd
se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea
sub tensiune, intrarea corespunzdtoare se conecteazd,
printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali-
mentare gi o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la
masd. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tran-
zilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. in figura 1 .a sunt
prezentate cablajul gi planul de implantare a componen-
telor electronice.

TEHNIUM septembrie 2003

 AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se uti- MMC 4A27

lizeaz6, circuitul integrat MMC 4027, care conline doud
bistabile de tip JK. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J=0 t' legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu
J,K, SET, RESET, CLOCK. Intrdrile SET gi RESET sunt K=0 i schimbd starea)
independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic J=1 legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de
1 ca gi in schema prezentatd anterior. Nivelurile logice K=1 tact
de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor, schim- J=0 fegirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau
barea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. K=1 trece in "0" dacd era in "1"
Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru J=1 legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece
un bistabil de tip JK. K=0 in "1" dacd era Tn "0"

MMC 4095 MMC 4096

+Vcc nc 1 +Vcc
NC t
I !

RESET 5ET RESET SET

r1 CLOCK J1 CI.OCK
J.L

J2 K1 R4 +vcc
JC K1 sH r
J3 K2 J3 K2
lrl
Ir-Tl EIl
k
ld E-::-i
a-
GI.ID 7
K3

0
a-
GNN 1
K3

o t 13 fj

l:1
U

R4
MMC 4OA2
*,
g=ffi +Vcc

A 6{fiii
D1
B H
LED
s

nc g

01
rc107 e{D nc

cuitul integrat MMC 4095, care conline un singur bista-

Deci, pentru a transforma un bistabil JK intr-un
bil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 , J2, J3,
bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la
K1 , K2, K3). Funclionarea este identicd cu a circuitului
nivelul 1 logic. in figura 2,a sunt prezentate cablajul 9i
MMC 4027, doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3
planuf de implantare a componentelor electronice.
sunt conectate Ia cdte un operator 91. Circuitul integrat
in figurile 3 +i 3.a este prezentatd schema cu cir-
MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC

30 TEHNIUM septembrie 2003

 AUToMATlzAnl im LoculrurA

8.t +vcc

,-
iO -:f1
r-i
L__ b-J
"'ldna :_*-_:
Frlr

ii--_-rl b__li:r
x

lr m
f_I u'rl out
rTl rri F :l f:-_::I--
.'f-l " l-l
| | i lir
l; ;i l;;-l
ri I ri
rlr ul.r r1-*-!-r I r I,{!'
snd

4096, care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple
inversate gi neinversate, cu f unclion are identicd. Singura
modificare neces ard, este conectarea pinilor J3 gi K3
(care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd).
punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea
portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd), iegirea
conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic deter-
minfind un 0 logic la iegirea acesteia, care prin rezis-
tenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir-

MMC 4095 R4 +vcc

\.-l
f-**3 m
k
i Vci: [r--- -rl
L--_---"
i.(,
Eill
nut
t.-: \:
t. T
I
ffnd
L.,-FGTI
i,,, i)r* tr* t ,t= A***C

c;l'il)

+vcc

MMC 4 OO1

I
\-/ t Vr:,.-'

i'j ti

.1*1f[
'.-:
1".
.. 'r
,.h l. I M,,.ffi
......ffi
i.,= LJ t

rE--n
rrr r"-t Fr
l----*.*J
Ied
i il li lir i; ;!ri i';i il,lFl
rr r;
t
ffiFl
ttl i'1 l.t l-'l
tC td tC ;I
ir ri U
i
m
"uLs
l;fl rlr Fr
I rl Hl'1 l{,i= :i llli
I: 'i'o
tit Fi

rTl sr,lrtrJ llJ i- - ---; *j t4* out

trrl
gnd

O alte variantd a comutatorului ON/OFF este rea-
lizatd cu po(i logice inversoare. in figurile 4 gi 4.a este
prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC
4002, care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru
intrdri. Condensatorul C1 (1nF-4,7nF) este introdus in
circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. La
cuitul Tn stare stabild. Condensatorul C2 (47nF-470nF)
se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 . La o
primd apisare a butonului, potenfialul ridicat de tensi-
une se aplicd pe intrarea porlii P1, care comuta qi deter-
minq un "1" logic la iegirea circuitului, care se transmite
la iniiare prin intermediul rezistorului R1. Starea

TEHNIUM septembrie 2003 31

 AUTOMATIZARI LOCUINTA

circuitului se menline chiar dacd

este linut apdsat in continuare
butonul (se creeazd, un divizor MMC 4069
rezistiv R1 -R2, dar cum R1 este
rnult mai mic decAt R2, poten-
lialul pe intrarea po(ii P1 este la
nivel ridicat gi starea stabild B
este menfinutd. Dupd elibe rarea
l1::
butonului, condensatorul C2 se _t1

descarcS, prin rezistorul R2 gi

iegirea po{ii P1 (acum in 0
logic). La o noud apdsare con-

mI
$lrl
m$ht2 srcs
nn

r.r r?i L'r r-r F =i f-t Fl n t'-t

[1 U [,r'[ij
r--r
f-t'*arlllli_1,
ir :i ii t i H iiJ
Hm
L----*J I cJ I nJ il li
b---d Lr I LC i --"J Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu
ns circuitul MMC 4A12, care con{ine doud po(i $l-NU cu
l"--:3 ns-I patru intrdri , fdrd, a modifica cablajul.
f-;-t
lr rl
Schema de mai sus se poate realiza gi cu
alte circuite integrate, cum sunt: MMC 4023 (3

snd
F,o ffl ,n Frr l.-l f-5] 'ux [;al t5-1
I ::l porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli
SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd
modificd,ri (figurile 5 gi 5.a).
nr] io l*i i*,, Fl .$g' lg-, H.J#J lg

L*o*,t
vcc
nn
****.t*o*
Ll ti u
Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara mo-
dificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2
intrdri), MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri), MMC
4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt), figurile
densatoru, C2 (descdrcat) produce un salt negativ de 6 qi 6.a. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele
tensiune pe intrarea P1 , determinand comutarea circui- MMC 4069 (6 inversoare), figurile 7 Ei 7.a.
tului in starea iniliald.Tranzistorul de comandd se poate Toate schemele funclioneazd, cu tensiunea de ali-
conecta la iegirea P1 sau P2, in funclie de necesiteti. mentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.

Yffi&"ff ffiru g& satisrace cerinfete nor-

intermodulalie sub 0,1"/" la puterea de iegire de 10 W,
distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dis-
melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208.
gi pune de o gamd completd de protecfii. Puterea de
Circuitul se alimenteazd, de la o sursd asimetricd cu iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f), la U e = 33 V,
valoarea Ua = 15-35 V. Circuitul asigurd distorsiuni de respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.

+Us
o,1pF T DA 1512 A

20kfr
5.8p F

ff{* TDA 1512 A

2200uF
Trl

0 ,1rF

:ry ?,7
'_

TDA 1512 A IIRIU IruL IMPRIMAT

{ fola ptontotfi ]

32 TEHNIUM septembrie 2003

 coNsrRUcTlA NUMARULUI

ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi
a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi
ffiffi $W€Yffifuffi
Dr. ing. Andrei CIONTU

Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile

propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor
despre un detec' "ascunse", prin
tor de metale o,5rF mijloace elec-
ultraperformant, tromagnetice gi
cu care, cel ce-l sd Ie prezinte,
va cons trui sd totugi, cdteva
poatd desc o- scheme de
peri... comorile principiu ale
regelui Decebal unor detectoare
de Ia Sa rmi- . o'5PF simple precum
segetuza. 9f unele indi-
Sco pul articolu- calii de reali-
Iui esfe mult mai modest, acela de zare practicd.

onsomblul bobinelor
(sondo)

r-\-n- I
I

d=pt .-'+l
-*.l l

nivelul solului
"tEYT{
f l'"
"Ii.'
-JF
.f'
ltBi$i*

\ bucotd de metol

TEHNIUM septembrie 2003

 CONSTRUCTIA NUMARULUI

TIPURI DE DETECTOARE DE METALE in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor

prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. Din sonda
Detectorul de metale face parte din categoria gene- detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au
ral6 a senzorilor electrornagnetici. EI reprezintd un cir- axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). Cuplajul
cuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta, fald rnagnetic devine nenul, ?nsd, in prezenla unei bucdli de
de prezenla unui metal, care inter-
metal in . mediazd pd-
aprop^ierea sondei trunderea liniilor
sale, lntr-o ordine, de cAmp magne-
poate istoricd, tic create de L1 Tn
poate a simplitafii ,
L1
L2. "Actiunea se
p rincipiu lu i de petrece'u tot in do-
functi0nare, meniul audio-
detectoarele de frecven!ei
rnetale {DtU) pot fi (O= oscilator de
clasif icate ?n AF, A- am-
urmdtoareie tipuri: plifi^cator ).
nM cu dezechili- ln figura 3 sunt
brarea unei pun{l, prezentate
DH/lcu dezechili- schema boc gi
brarea cAmpului principiul de func-
magnetic, DIVI cu !ionare al celui
variaf ia frecvenfei
unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a de "ciutdtor de...comori": DM cu varialia frecvenlei.
fazpi). Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ), avAnd bobine
[n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu diferite { constructiv, gi ca parametri), lucreazd totugi
punte,
' Tn care: {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice
GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at.RC, rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ), care amestecate
f1
av&nd t=1-Z kHz ),C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi, ?n mixerul Mx, dau "betei" r'lule,care lasd insensibil difu-
L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd zorul {casca sau instrumentul de mdsurd), Dacd, fnsd,
locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns, L2- inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un
bobina de referin{d" metal, frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului, printre
Cu Li departe de orice rnetal, sB aiusteazd, pozilia semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de
cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn frecvenle minimi, t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ).
cdq.ti. Dacd L1 este apropiqt?.$* un metql, inductanla.ei Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul
varlazd, puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor.
tonul GAn Sirnplu, dar, trebuie sd fim atenfi |a... alarrnele false !

)1
Vcc Stcbilizotor D1
1 N400 1

Boterie
Cr C2
1Opf 22Oy"F

?x2 N???2A

R1 R2 Rs
1fiK fi 10K n 10K 0
Lr

Cogt;
Rro
10K fi

Cro + Crt Cs
0, lpF I tOnf 1 OnF

4x2N2227A

TEHNIUM septembrie 2003

34
 CONSTRUCTIA NUMARULUI

32 ohmi. Nivelul sonor se ajuste azd cu

R9. {limentarea este stabilizatd la
+5V. In figura S a gi b se prezintd
desenul clntalului imprimaf l; scara
1:1 gi desenul de echipare cu compo-
neqte a pldcii.
In figura 6 este prezentatd schema
de principiu a unui DM hibrid, realizat
cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp
(JFET ) Ei un circuit integrat AAF.
Frecvenla comuni de lucru a celor
doud oscilatoare este de OS0 kHz.
Tranzistoarele sunt de acelagi tip,
2N245 (sau 2N256), iar circuitul inte-
grat, un echivalent al lui gBO. Bobina
exploratoare L1 are 20 de spire din
conductor CuErn de 0,3 mm $i un
diametru de 27 cm. Ea se va infdsura
cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd
pe un suport special prevdzul, in ge-
neral, cu un mdner lung.-7
Schema dit figura folosegte un
circuit integrat
v CMOS de tip MMC401 1
(4 porli NAND) fotoiite astfet:
N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470
kHz ), N3=oscilator de frecventd vari-
abild' (bobind exploratoare, L1), N2=
mixer, N4= amplificator. Amplificatorul
de AF este redus numai la repetorul pe
em to r'"""'1ff
:i!l lli3'J"'l#-
inductantd
x3
Ll are T0 de
spire, conductor CuEm
+
-l 0,3-0,6 mm, $i un
aE Il+.
--r*-
diametru de numai 5 cm.
In igura B se
* lop "r f
^^;.:'*:'r;:* ^:^ i.
de principiu
da
-Rt 7k5 I
v.r- schema
unui DM realizat cu Cl
a
f,417
l,*o'!- /ho' rusesc K561LA7
Cn R6 (K561LE3 ), sau echiva-
T*, lentul MMC4001, Si
Il'^:;sv'-t-
pn r- 4TG 20n 4k7 tranzistorul cu Siticiir
| +J.25 V t
Cr it KT315 (echivalent BC10B ).

- ^{h-
Lr 'ln -
3oi
soP
T3
Functionarea se bazeazd
tot pe varialia frecvenfei
unui oscilator, dar, spre
deosebire de DM prezen-
*z
I
c'{ tate, la acesta, in calea
I sernnalului ( ponderat cu
p2 50;T R2 ) se plaseazd un filtru
Rs
M47
1t"I
7K5
aTAp

-fh
SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE
AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folo-
sesc, datoritd slabei lor sensibiliteli, vom prezenta in continuare
cinci scheme moderne. (selectate din muite altele ) de principiu I rF
ale unor DM avdnd la b.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei.
Varianta. d.in figu ra
n
.fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip
(tranzistorul de comut?tie 2N2222A). Oscilatorul principal ,'caie
are in compunere bobina explorato'are L2, este realizht cu T1 ,
iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. Cu tranzis-
torul TO este realizat mixerul, iar T5, T3, T4 iormeazd un ampli-
ficator de AF. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de

TEHNIUM septembrie 2003

 CONSTRUCTIA NUMARULUI

+9V

I I
R1 Ce Cg R3
1 50Kn 47 nF 50pF 3,9K0
C7
C3 1 00nF
4,7 nF

Cs
39OpF R2
10K 0

Lltl.gB + R2

+98

foarte ,-,ect v t ,r",=on",orr, cu cuart .O. ) Dacd

frecvenla, modifiiata de prezenla.semnalului, iese din
nanOa
'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.$,- atunci
mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest
iuiru. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod sim-
piu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{), se.regleazd
ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd
ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 - 9:9il3llu ,B:
irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp
if.f+fZdl Ei, negativand baza, conduce la lc=O (acul
mitiampbrm'etrul"ui la minim). Mi!.iampermetrul trebuie sd
aibd o sensinititate de 0,5-i mA. Frecvenla de lucru (a
rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare
irtr; f OO qi-r rOO kHz.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50
;pi* din cbnductor cu diametrul 0,27.mm, intr-un ecran
circular cu diametrul de 2s cm; din leavd metalicd
n.n qgnetici lOin cupru sau din. aluminiu) ,groasd d9 gi8
mm. ifi fiquia-g se dau desenul circuitului-imprimat
desenul riodului de echiPare.
O ultimd observatie se referd la modul practic de
conieclioniie-i ooniriei-sondd, care trebuie pri_nsa, gat
r;i -prbtesional polibil, pe una u?!r?.
suport cu,9olda pentru
con-feclionarea.ei,
u$urinta minipuiarii. Pentru
d;*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul
10-12 mm , care va fi tdiat pe generatoare, acest lucru
uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea
tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de
spire necesar. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana
electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd
(cupru sau aluminiu). Bobina va fi prinsd pe suportul ei
iari a se folosi cuie sau guruburi din fier, ci numai cu
,r.i, rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. in [1] se
recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind
"retro" de veche facturd, bobina "fund de co9" (figura 1 1)'
in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei, care se va
coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic, cu
grosirnea de 1,6 mm, cu indemanare gi.,"un ferdstrdu de
tdiat metale.
Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique", nov'
2002, Franla
2-Coleclia "Popttlar Electronics", 1 984,
SUA
S-Coleclia "Elektor Verlag", 1 989,
Germania
4-Revista "Radio" 811990, 6/2001 , Rusia

TEHNIUM sePtembrie 2003

36
 TEHNIUM INTERNET

Web designer Gabriel, Florian MANEA

Vom continua editarea in cod sursd - in Notepad, "Site", care va conline prima pagind care am editat-o
incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web; pdnd acum index.htm, plus incd 3 pagini intitulate
astfel, vom crea pe Desktop un nou Folder numit dupd numele link-urilor din sursd gi poze.

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Prima pagina de web</TITLE>
</HEAD>
<BODY bgcolor="#ffffoo">
<P align="center">
<font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font>
4P>
<hr width="807o" ali gn="center" color="red">
<b><br><br>
<table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo;'="green">
<Ir>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="index.htm">Home</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="cv.doc"target="new">CV</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<itd>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="prieteni.htm">Prieteniimei</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="links.htm">Links</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<llr>
</table>
<b><br>
<center>
<table width="807o">
<tr>
<td valign="top">CAteva cuvinte despre mine:
<br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul;gtiu sd lucrez in cod
sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage, AceXpert, Dreamwaver precum fi Flash - care
realizeazd pagini web an imate.
</td>
<ld>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;<img src="gabi.jpg" width="1 60">
</td>
</lr>
</table>
</center>
<br>
<hr width="90o/o" align="center" color="red">
<center>
<table>
<tr>
<td>
<a href="mailto:gabrielm @ go.ro">Email:gabrielm @ go. ro4a>
</td>
<td>
&nbsp; &nbsp; &nbsp; &n bsp; &nbsp;
<script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript">
<!--
document.write("Ultima modificare " + document.lastModified);
ll -->
</script>
</td>
<ltr>
</center>
<iBODY>
</HTML>

TEHNIUM septembrie 2003

 TEHNIUM INTERNET

Codul sursd prezentat mai sus reprezintd neavoastrd, pentru a crea o legdturd intre
Homepage-ul site-ului nostru, cod in care am paginile din director, formAnd astfel un site.
implementat la sfArqit un script Java care Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele,
indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse deoarece acestea ne permit o mai bund
paginii de web in care este introdus. Atenlie, Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim
sunt scripturi Java care se introduc in interiorul sd le publicdm Pe INTERNET.
tag-ului <HEAD>, altele in interiorul tag-ului Am introdus gi o imagine - fiqier cu extensia
<META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> jpg; mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de
sus se obicei sunt poze animate. Atenlie, flu toate ani-
Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai

i:i*:i*;,ffi ;iii i:;ti':ili=i,it:;,i-

11;gj;if

. t"u Edit Uier*r F4vorites

Tsr-,ls Help . :

J *'$
Yhlail :H0M[.F0
rx -F --:- =g Eil"
jJab -J f,rack
:

, t-i,',t* J HTl"ll- r-h|esign J t.'{edia J I'letProgram*

-J M-uProiects .t

- deo
Agldress l', i t ti#l t l [t0\#5
:
\.De-tktnp\5 ite\.indes l'rtrn

crirr:rt* .J.tspr lRgie.

4 figiere:
{."lat*ce

in director avem
index.htm, prieteni.htm, links.htm
gi gabi.jpg; urm eaz6, al 5-lea
figier: cv.doc pe care fl introduceli
dumneavoastrd.
TTltin r a fiio.{ri}: irr r'.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l
: * I -i 2

J
t uy Cotte.r*

afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. VA reco- maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt
mand dacd dorili se introduceti un script care gif-uri animate; ?n ultima perioadd s-a dezvoltat
afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul pro-
sa vizitali adresa de
web gramelor firmei Macromedia, Tn speli
http:/lwww.ps.design.go.ro , dali click drepta in Macromedia Flash.
interiorul paginii gi apoi din meniu selectali Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd,
opliunea view source in care veli cduta codul trebuie sa-l g dzduili pe Internet , iatr pentru
pentru scriptul datei gi orei" aceasta aveti nevoie de un cont de web care
Rezultatul codului de mai sus precum gi sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gez-
figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai duire pentru site-ul dumneavoastrd. Existe
SUS.
astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste
Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece
un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd
cdtre alte pagini web-cele din directorul site). ferestre publicitare. Doud exemple de servere
Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele pri- web romAneqti sunt WWW.home.ro si
eteni.htm, links.htm, pe care le veli crea dum- www.rol.ro.

TEHNIUM sePtembrie 2003

38
 ATELIER
Ing.Aurelian MATEESCU
(Urmare din nr. trecut)
Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi"
Aparent, introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd
unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd
deosebitd. In realitate este o problemd care introduce o
serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod
corespunzitor. Poate gi de aceea mulli specialigti con-
siderd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate
Variante de circuit pentru
releaua trece-bandd {band pass)
este preferabild utilizarea unei refele de separare active,
urmatd de mai multe amplificatoare de putere, solufie ce
permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme
legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare spe-
cializate intr-o singurd incintd"
Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o
combinalie de doud relele pentru doud cdi, a$a cum
sirnplist poate sd pard la prima vedere. Astfel, pentru
cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de
ordinul ll, prezentate in figura 8, se oblin 3 caracteristici
de frecl,enta complet diferite. Comportarea circuiteior
diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar
la filtrele legate ?n cascadd.
O caracteristicd deoseb,it de importantd la relelele de
TFHNIUM septembrie 2003
separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea
celor doud frecvente de tdiere, intre woofer gi midrange
gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. Cu cAt cele
doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele, cu
atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple
intederenfe ce apar. De aceea, se considerd ca accep-
tabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle
de tdiere.
Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru
incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi
cuprind refele de ordinul l, ll, lll gi lV. Relaliile de calcul
pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate
IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai uti-
lizate de industria de profil gi recomandate pentru pro-
ducdtorii de serie micd.
Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de
frecvente de tdigre de bazd., cele mai utilizate in sis-
temele cu 3 cdi. In fiecare pereche, frecvenlele sunt alt-
fel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difu-
zoare:
a) Tn prirnul caz, intre cele doud frecvenle fH (dintre
midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se
afld 3,4 octave, adicd fH/fL - 10. Formulele din acest caz
se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. Ele se utilizeazl,
pentru configurafia woofer - woofer - midrange cu con
- tweeter cu calotd;
b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld
o distanld de 3 octave, respectiv fH/fL = $. Formulele se
aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz, pentru configuralii woofer -
midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd.
Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la
perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer mid-
woofer-tweeter), 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer
midrange cu con mic sau calotd - tweeter cu calotd
sau con. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri
de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. Bullock.
Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz, va-
lorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari.
Valoarea pierderilor este datd de relalia:
L - 20 log16 [Rm / (Rs + Rm)], unde:
L - pierdelda Tn inductanfd, in dB;
Rrn = imp€danla difuzorului;
Rs = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn
curent continuu.
La utilizarea relelei pentru 3 cdi, cdgtigul f iltrului
trece-bandd se va mdri, astfel cd eficienta in dB a
midrange-lui va fi:
Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de pro-
ducdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) - (pierderile in
inductor).
Pentru toate formulele prezentate,
 ATELIER

RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETELE DE ORDINUL IV

RETEA BUTTERWORTH DE ORD. I LINKW'TZ - RILEY

Z A 0,0844 0,1000 .zr*

0,1 59
^| T_w \,2
I z* .f_
1
L1
vr
2.,- .f-
t-/ I
L ,L .f .-.
6.28 rw 'T fr
-'I'w T ^

0,1 688 0,450 r.2r*

RETEA LINKWITZ- RILEY DE ORD. ll c2 =-zr*'fT L2 =-
0,0796 .Zr* fr
c1 0,3183
2.,, T
=#

lw
. f.-I "r fr r., 0,2533 0,3000.2*
\-,n
5 z L.J
0,,0796
.f,,- fr
c2 =- 183 .Zw
.f,., zWI L2
0,3
o^o'u' 0,1 500 .2..
fr c.+- .f- L4 _w
z fr
RETEA BESSEL

a,zJ 56.2r*
,JJ
t^
T_
\/r
0,,0912
Lr= -,r a,0702 0,0862-Zr*
' zr*'fT fr T
\vt

2,,, .f "l fr
rw 'T
0,0912 0,07 t 9 0,4983.2r*
-1
-2 0,27 56.2* c2 T
"2
z zr*'fT fr
l- -e

. f.- L2
fr
11 0,2336 0,3 583.2
RETEA BUTTERWORTH ORD- ll -3 z
l-

.r
T
lJ.
J
fr
^ =#aJ r25
u, Cz _ 0,1125
' zr*'fT z* 'fT C.=;';; L4
aJ463.Z
0,2257.Zrw
+ z 'fT fr
L1 0,2251.2
fr T
t-tz - fr BUTTERWORTH
RETEA CEBA$TV (Q = 1)
A 0,1040
0,1009.2r*
A 0,1592
\zr
| 2.,. . f--t T
"l
L1 =
0,L592.2w lw fr
' zr*'fT
\/<

fr
11 0,1414 0,4159.2r*
592.2w
\za
/, z._ .f L2-
T

fr
t_, 0,1 592 0,1 rw 'T
rI
-2 2,,,. fT
T
I-rZ -
fr 0,2437.2*
0,2509
-,5
a-
L3 _w
z .f fr
\za

RETEA BUTTERWORTH ORD. lll

0,7723.2*
C
-4-;;,,; L4
,1
\/{
0, 106 I
0,1 194.2r* z.f-. fr
' zr*'fT Ll=
fr LEGENDRE

0,3183 0,2387,2 w* 0,1 1 04 0,1073.Zrw

-2 zr* 'fT
rI
:J

cl -_..'...................--
L2
f.r.
zr* 'fT T
"l fr
t

0,0796.2-.. 0,1 246 0,27 83. Zr*

t^, 0,2122
L3 _w c2 - T
\-,

5 z
a

'fT f,-_ zr*'fT "z f

^T
I

TEHNIUM septembrie 2003

40
 ATELIER

r_, 0,2365
_w0,2294.2._.
J Z.L
f-

\- -1
L3
wl L I
I

11 0,09 I
TW
0,2034.2._
\JA=-
+ z .f* 4c fT
WI
GAUSS
t^, 4,07 6l 0.1
-IW1 L6.Z__
\,/
' z_lw .f_I
|
Ll
LI
t:
-.-, 0, I 4gl 0,3 251. Zr*
-2 7 .f L2 -f
"Tw ^T ^T

r1 0,3253.2-_.
a \-/-
a,2235
J Z.L Lt _w
f--
wl I
r-1 0,0769 aJ67 4.2__
+ Z.L L4 _w
t-
vn

wl f
'T
LINEAR PHASE
r1 0,07 4I
v1
t zr* fT
:-

_
0,1079 .z_._-.
lw
Ll
fr
r1 0, 1524 ' 853
0,3 .Z^
Vn
/' z-lw .f-I L2
LI
lw

t^, 012255
L3 _w0,3295.2__.
t-,-)
J Z.L =-

f_I

# 'vA
t-1 0r*0632
+ Z.L Tw
-4-
0,1 578.2_..

frT
Utilizarea formulelor de calcul
Formulele prezentate asigure rdspunsul
in frecventa indicat doar in cazul in care
sunt intrunite o serie de condifii:
- filtrul are caracteristica de frecvente
liniard (plata);
- rdspunsul difuzorului este extins cu
1F-2 octave peste/sub frecvenla de
tdiere gi are o caracteristicd de frecvente
refativ liniard:
arnbele difuzo are alimentate din
refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din
acelagi plan.
Dacd una din aceste conditii nu este
respectatd , rezultatele obtinute in
proiectarea refelei de separaie nu vpr
corespunde cu datele precon tzate, [n
acest caz existd doud posibilitaf i:
. prjma metodd este bazatd pe incer-
= succestve: se mdsoard rdspunsul, se
can
Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi
a - de ordinul I
modificd un element al relelei, se
b - de ordinul ll
mdsoard din nou gi din apioape Tn
c - de ordinul lll
aproape se cautd oblinerea optimului.
d - de ordinul lV
Aceastd metodd, degi pare empiricd,
este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii

TEHNIUM septembrie 2003

41
 ATELIER

Cdteva recomanddri pot minimiza

problemele constructorului amator.
6dBr/oct. 1. Referitor la prima cerinta, nu este
imperativ necesar sd avem o caracteris-
ticd de impedanld platd a difuzorului, dar
L1 =.7.*- dacd se poate obfine acest lucru, este de
2ntt preferat. Acest lucru este benefic gi pentru
relalia complexd ce existd intre amplifica-
C1 :ffi 1
I
tor, difuzor gi cablurile de legdturd, pentru
amortizarea difuzorului cAnd caracteristi-
ca de impedanld este platd. Pentru aceas-
ta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd
linearizeze caracteristica de impedanld.
*o- Atunci cAnd adoptali prima metodd speci-
ficatd mai sus incepeli prin linearizarea
caracteristicii de impedanld.
2. Cea de a doua cerinle privind exten-
1zdB/oct. sia rdspunsului in frecvente este uneori
foarte greu de respectat gi depinde de
directivitatea difuzorului, de frecvenla de
z tdlere aleasd, de mdrimea rdspunsului la
'-4
t^:

znf-r./T frecvente joase, de tipul gi panta relelei de

^fr
v2:@
-b-
Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/
octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi
6dBr1oct. 1zd9/oct.
-o- -b-
Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12
dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi
de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund, pot ajunge la un
rdspuns corect, av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice
foarte cornplexen exprimate de multe variabile, care le lasd pulin
spaliu de manevrd;
a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calcu-
lator cu care se poate obfine o optimizare relativd, ce depinde de cfit
de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde.
tdiere.
Extensia caracteristicii de frecvenld nu
mai este atAt de criticd dacd panta filtrului
adoptat este suficient de mare: cu cAt
panta este mai mare, cu at6t extensia
poate fi mai micd. Problemele de directivi-
tate pot fi rezolvate prin alegerea difu-
zoarelor care se completeazd reciproc ?n
privinla directivitalii ;i a extensiei rdspun-
sului la frecvenle joase. Un woofer de 12"
(300 mm) diametru va funcfiona defectuos
intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter
care va incepe lucrul de la 2.000 Hz, pen-
tru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracte-
ristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei
sale. Rezolvarea are doud posibilitdli:
- se va folosi un midrange sau chiar un
mid-bass + mid-dome
sau
- se va utiliza un woofer cu diametru
sub 10" (250 mm). Studiul pielei va ardta
cd incintele cu doud cdi sunt in general
echipate cu woofere sub -l 0". Chiar uti-
lizarea wooferelor de 10" nu este reco-
mandatd, degi existd unele realizdn indus-
triale care s-au bucurat de succes.
lncintele cu doud cdl evitd cu greu pro-
blemele de proiectare legate de plasarea
frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difu-
zoarelor utilizate, zond in care se afld rno-
dificdri ale caracteristicii de frecventa sau
de directivitate. Utilizarea unui prograrn de
opti mizare poate fi de mare folos in
solulionarea acestor probleme.
3. Problemele legate de directivitatea
pe orizontald a difuzorului s.e pot rninimiza
ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi-
or. O verificare la indernAnd pentru a
vedea cd releaua de separare a fost
corect optimizatd gi cd cele doui secliuni
sunt in fazd se poate face prin inversarea
polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea
rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul
?n frecvente mdsurat inainte de inversare
este relativ plat, dupd inversare va avea o
"cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei
de tAiere.

42 TEHNIUM septembrie 2003

 ATELIER

Cu alte cuvinte, se recomandd sd nu se

lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz-
1.500 Hz.
20a Wooferele de 10"-15" redau vocea mas-
culind cu exagerare in domeniul de frecvente
200-350 Hz, iar tweeterele cu con sau calotd
au distorsiuni mari sub 2.000 Hz, de aceea $i
aceste recomanddri nu trebuie scdpate din
vedere.
Relele de separare serie. Fdrd sd
insistdm asupra acestor tipuri de relele de
separare, dupi curn am mai spus, deoarece
unii constructori le utilizeazd, vom prezenta
configuraf ia electricd gi formulele de calcul
pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei
3 cdi, ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respei-
I KHz
tiv 12 dBloctava (fig. 10 gi 1 1).
Caracteristica de impedanld a unui tweeter

r[Hz]

I KHz

Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu

Rela[iile
de calcul -
refele de sepa-
rare cu 3 cei
Refea de ord. I

Varianta a)
0.1 590
Cr=
zH' fH
f IHz]
0,5540
1 KHz C,-
ZM 'fM
Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld
Trebuie,menfionat cd in unele cazuri, degi rdspunsut
in.frecvenfd gst_e plat, refeaua de separare bste neopti-
mizatd, astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbn-
r ,fM
L-l
_ 0,04592*
_ 0, 15g2ZL
formd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. L2
f
IL
La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determi-
nante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd Varianta b)
acum:
se recomandd glegg!.ea _fui ff1 (intre woofer gi t_, 0,l5g0
midrange) in domeniul 20A Hz - 3S0 Hz; \. 1 :
' T _ 0' 0500 zno
se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange gi
ZH 'fM r
,fM
-t

tweeter) in domeniul 2.000 Hz-3.S00 Hz.

TEHNIUM septembrie 2003

 ATELIER

.ZL
,,-_1 o,5o7o
a-
\z.t
L
r
LJ.
_ 0, 1592 Relea divizoare
ZM 'fM fL
Relea de ord. ll
(cu inversare de fazd, la secliunea trece-bandd
medii)
Varianta a)
,,._1 0,a791
t-
Lr _0,3202.2H
\zr
' ZH 'fH fH
T[inch]
.ZM
,1
\21
0,3 236
L, _1,0291
fM

a,0831 .zM
.1 0,0221 L. _ J
()
c
\vr

' Z* 'f* fM 'r

t^+
\-,r
0,0791 L^+f-a3202.21
,, Zt'f
* CAgtigul secliunii trece-bande = 2,0;dB
^u 0,2126 r of 0,0145.2,
Varianta b) -6
Zt'f t t-t
lL
l-l r

CAgtigul secTiunii trece-bande = 2,45 dB

Varianta b)
t^ 0,0788 r 0,3211 .ZH
"t
t- CAgtigul sectiunii trece-bande = 2,1 dB
' Zn' fH fH

,_ 0,3046 0,9320 .ZM

rL'.,-
,_, o,o98o rut 0, 1 190 .ZH
'
t-

\zr
a-

-22 ,v Z" 'f*, fH

.frrn
fu

^' 0,0248 rL'r-0,09 13 . ZM t_, 0,3459 r 0,07 ll.zM

r-rr /r :
\vr

Zno 'f*
\-"n
L Z^'f
fu n
fM

t 1 0,0788 r 0,3211 .ZL

\zr
+ Zt'f ,
l-t
+fL ,t
__, 0,0768 r rfM0,0254.2*
\zr
r zM 'fM
t-- -
-

Re[ea de ord. lll

.Zno
(trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii t_1 012193 r 0, 395 1
\;,r + Lt,1
'+
trece-bande) ZM 'fM fM

Varianta a) 0,2586.2L
-, I ,061 r
CAgtigul secliunii trece-bande = 1,6 dB -s
.zH '
v<
Z* 'f* fL
I^ 0,0995
Lr _0,ll9l
'
\:r
2,,, 'f" fH t^, a,2129 T
Lo:
A,OJ32.ZL
-67 fL
a3442 0,0665 .ZM ut'f t
^:
t-
\:o L,
zH'fnn fM Relea de ord. lll (trece-tot, polaritate normale)
Varianta a)
,__,
: 0,0683
L3 _0,a233.2M
CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0,85 dB
zu'f fM
^
t^1 0, 1138 rut 0, I 191 .ZH
11 0,3 128 rL1: 0,4285.2* \-,r
' Z,* 'fn' fH
\-.r
+ fu
Z*'fM
rL.s _ 0,2546.2, t_, 0,297 6 ru2 0,0598 . ZM
^'.) 1,148 \-/^ L
t-
\zq ZH' fno fM
f,
ZM 'fM

TEHNIUM sePtembrie 2003

44
 ATELIER

0,07 65 _4,0253.2M Rm
L3
ZM 'fM fM
b
0,347 5
co: L4 _0,3799.2M
ZM 'fM fM

1,068 o
C.= L. _0,2227.2L
ZM 'fM fL

0,2127 _4,0852.2L
c6- L6
Oi
Zr'f t ('
fL
I
I

(Vezi Tabelul 2)
I
I

co

()
C\
I
I

SA
I

+40 sc
O55;70 i8O;1 1O (Vezi Tabelul 1)

Varianta b) 0,3 843 O,26TJ ,ZM

Cagtigul = 0,99 dB
t-
va ^r L"J _
zM 'fM fM

,_
t-
1--
0, I 158
_0, llgg.zn
rLt-t ^,+ 0,5 934
L4 _1,423.2M
'
I

ZH 'fH
f-
\: 11

ZM 'fM fM

t-. 0,,0728 0,093g .',zw

11 0,2927 r-z 0,634 .zM t-

\/<
-' L, _
\*-,r
f-

t' ZM 'fM f.M

ZH fH fM
.ZM
-,
L6:
0,0 162
, 'fM L6 _ 0,0445
11
r
0,0884 r-: _ 0,0294.2M LM fM
V1

zM 'fM "fM .zL

^'
v?
0,2523
L1 _ 0,2ggl
zr, 'fr- fL
11
\-/ / a
0,3 112 r '? _ 0, 3395.ZM
uA
ZM 'fM fM -,.'
f-

\-rt
0,567
L8 *0,1502.21
Zt'ft fL
t_, a,9667 rL'5 _- 0, 2lg7 .zL
\/<
'' ZM 'fM t, Refea de ord. IV (trece-tot)

(_
\- o
o,2l3o T
u6 _ 0,0966 .zL Varianta b)
r:
zr.f, -6 fL C0gtig = 2,84 dB
Refea de ord. lV (trece-tot)
Varianta a)
_,
fE
0,0849
Lr
0, 1007 .zH
l\-

'
|

ZH 'fH fH
Cagtigul = 2,28 dB
r_, t-
0,0848 _ 0, 1004 .zH
r-t-t t^,
t-
0, 1695
L, _0.445.2H
'
Vr \21
t'
zn 'fH Z^'f fH
^
t1 0, 1696 r Lf 0,4469'zn ,_, 0,377 4
L r L-J _4,2224.2M
f-

Va -r-J -,1
f-

\vr
Zr'f^ zM 'fM fM

TEHNf UM septembrie 2003

 ATELIER

rare.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care

_T,2J3.ZM nu au ferofluid, lichid cu proprieteli magnetice care are
Co= 9:s332 L4
ZM'fM fM rol de transfer termic, dar gi de a amortiza mecanic
echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau
a,0799 _a,l04.zM cafoti, tweeter cu con Sau calotd). In c,azul wooferelor,
Cs= Ls frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.uti-
ZM 'fM fM lizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare
se evitd utilizarea acestei solulii.
0,0178 _0,0490.2M Formulele simplificate care nu implicd parametrii
Cu= L6
ZM 'fM fM difuzoarelor in cauzd sunt:
Q=0,03003 1t
0,2515 _0,2983.2L L - 0,02252 lt x c
C7= L7 Rc = impedanla nominald a difuzorului
zr-f , fL Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului
cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.rqa (li-
,_,
o
\-o
0,0569
L8 _0,1503.21 nearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.
in caz contrar pot cregte Rc cu.valori de cAte 0,5 ohmi
Zt'f t fL
pAnd
-- se obtine rezultatul dorit.
Oupa cilm am precizat mai sus, toate bobinele
Relaliile de calcul - retele de separare serie (3 cni) mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei,datoritd reac-
a) Atenuare 6 dB/oct. (fig. 11.a) tanlei inductive a bobinei. Circuitul TC. (fig. 14)- poaJe
eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd,lucrul
1
w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare.
cr cr= La calote, acest circuit inmoaie asprimea emisiei.
Znf ,r.Z Znfr,.Z Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se
cunoascd parametrii difuzorului:
Z Z C - Le I Rc unde:
Ll= Lr= Le = inductanfa bobinei difuzorului (H)
Znfr, Znfr,
RC = 1,25 X RE
b) Atenuare 12 dB/oct. (fig. 11 .b) Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin
misurdtori.
Z in general, difuzoarele midrange gi tweeterele au o
T
b3 cr= eficien]d superioard woofereior 9i O.i.n ^ugeastd cauzd,
Znf ,,J, fif, Z presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"),
Jz iiino neces ar6, "readucerea lor Tn front", egalizarea
Z nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Cel mai
T Co=
J, Znfr,.Z eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difu-
LJA
.+

Znfr,
zorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un
potenliometru bobinat). Trebuie sd se aibd in vedere cd
Z in cazul in care, dintr-o eroare, releaua de geparare
T
us cr= "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calcu-
27tfr, Jt lul relelei, o modificare nedorile . poate apirea la
frecvehtu de tdiere. in cazul utilizdrii unei rezistente
Z serie, releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea
T
LJ6 Cu=
-
Znfr, Jt Znfrr.Z imppdanlei ifuzorulu i.
'in cazuldutilizdrii unui divizor rezistiv se menline la
Unde: fa, - - frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m.idrange; minimum impedanla difuzorului. Valorile uzuale ale divi-
f+] - frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter; zorului rezistiv sunt:
/2- impedanla difuzorului pentru care este
Rs Rp
calculatd releaua.
Dezavantajele acestor tipuri dq.,"tt!ele se estom- -2dB 2,2 22
pea=a Tn praitica atunci cand amplificatorul de putere -4dB 3,3 10
Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva
de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ -6dB 4,7 8,2
circuit; de compensare gi borectie.. Examindnd
caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi. se vor
(frg. 12), v9m observa doud aspecte distincte: utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere
un vArf accentuat la freivenla de rezonanla, cu corespunzdtoare (fig" 1 5)
aspect de cloPot; Urieori, Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de
- o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea coreclie:
vatorii frecvlirf.i oiioritd inductahlei bobinei mobile. ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte-
prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui fil-
tru ifd, tittru care podte ti proiectat p.eltru orice tip,de ristici de frecvenld crescdtoare;
Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.1), importantd fiind - relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de
f recvente coborAtoare
iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. ;

CircuitJf-nrc (fig. 13), numit Ei filtru d.g tej-ett!.,for- - relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni
maioin inserierea celor 5 componente, elimind efectele ale caracteristicii.
;;;;#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- (Continuare in nr. viitor)

TEHNIUM sePtembrie 2003

46
 ECONOMISIREA ENERGIEI

Cornel $TEFAI|ESCU

Becurile cu consurn redus de energie au o largd

rdspAndire,
'ore, du durata de viald mare, aproximativ 8000 L
de cu puteri ?ntre 15W-36W, cu iluminare ?chiva-
lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. In con-
tinuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate
dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt
mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate.
La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu
doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003, care
tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. Circuitul de
reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator
realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm,
cu trei Tnfdsurdri. Alimentarea circuitului be realizeazd' slarter
prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i

/hlil{{l07

R8 ,I+ c0
3tI( 3,30Fr{nv

I
tl
Erf cu hrbsfbr 0,2{l,5rnm

apror.90sp

TI
TOR FERITA

TEHNIUM septembrie 2003 47


f iltrarea cu un
3,3pF-1OpF I 400V. Cel mai intAlnit
defect al acestor becuri este intreru-
perea filamentelor, circuitul electro-
nic rdmAnAnd intact. Acesta se
poate utiliza la alimentarea unor
tuburi cu neon clasice (formd de
baston), dupd ce s-au eliminat
starterul, condensatorul gi droselul;
se modif icd legdturile pentru ali-
mentarea f ilamentelor tubului din
T1
TOR FERITA
E+ E cu intrefrer 0,
aprox. 90sp
montajul recuperat. Tuburile fluores-
cente sunt impropriu denumite
tuburi cu neon, in interior conlin
vapori de mercur la presiune
scdzutd. CAnd se aplicd o tensiune
ridicatd capetelor tubului, gazul din
interior se ion izea zd,, prod ucAndu-se
amorsarea tubului. In urma descdr-
cdrilor electrice se produc radialii
luminoase, in spectrul ultraviolet,
dar cu acoperirea internd fluores-
centd a tubului este convertitd in
radialie vizibile.
48
ECONOMISIREA ENERGIEI
condensator de Schema clasicd de alimentare
a tuburilor f luorescente (f ig. 1)
conline o bobind (drosel) L gi un
starter (un contact termic, normal
deschis, cu lameld bimetalicd intr-un
balon de sticld cu gaz inert-neon).
Tensiunea de amorsare a starterului
este mai rnicd decAt tensiunea
relelei, dar mai mare ca tensiunea
de lampd caldd. Astfel cd
conectarea tensiunii de refea are loc
2
Q1 c6
1 MX1ffi 1ArFl400v
2-0,5mm
ionizarea gazului din starter, lamela
bimetalicd se incdlzegte gi scurtcir-
cuiteazd electrozii starterului, deter-
minAnd circulafia curentului prin
bobina L gi filamentele tubului; aces-
tea se incdlzesc ai emit electroni.
CAteva momente mai tArziu lamela
bimetalicd se rdcegte gi intrerupe
clrcuitul, producAnd o tensiune
autoindusd mare pe bobina L, sufi-
cientd pentru am6rsarea tubului. Tn
acest punct impedanla tubului
scade spre minim, tensiunea de pe
el este insuficientd pentru ionizarea
gazului din starter, contactul acestu-
ia rdmAndnd deschis pand la o noud
repornire a montajului, curentul prin
tub cregte, el fiind limitat doar de
inductanla L.
La aceste scheme clasice
pornirea tubului nu este fermd, el
poate sd clipeascd de cAteva ori
la pAnd se aprinde, fapt datorat nesin-
cronizdrii deschiderii contactului
4xlN40O7
3,9nF
starterului cu tensiunea sinusoidald
a refelei, el se poate deschide ori-
unde cAnd curentul prin inductor (L)
este zero sau maxim, iar tensiunea
autoindusd poate sd nu fie suficien-
te pentru ionizarea totald a tubului,
ceea ce determind repetarea ciclului
de pornire de cdteva ori. Tot la aces-
te scheme existd efectul strobosco-
pic, obositor pentru ochiul uman.
Curentul prin tub atinge valoarea
zero de 50 de ori pe secundd
(50H2), deci gazul se de-ionizeazd,
TEHNIUM septembrie 2003

gi nu mai emite lumind, rezultdnd un
licdrit de 50H2.
Variantele schemelor electro-
nice prezentate in continuare elimind
starterul gi inductanla voluminoasd L
din circuitul conven!ional. Marind
frecvenla de funclionare de la 50Hz
la cAteva zeci de kHz se
imbundtdfesc ai performanlele tubu-
lui, gazul nu mai are timp de de-
ionizare intre cicluri ale curentului,
determindnd gi un consum redus,
mdrind durata de funcfionare Ei eli-
minAnd efectul stroboscopic.
Inductanla folositd f iind micd, se
reduc pierderile rezistive gi gabaritul.
T1
TOR FERITA
In figura 2 este prezentatd
scherna electronicd a becului eco-
nomic cu puterea de 18W. Circuitul
de start este realizat cu R8, C3 gi
R6. La punerea sub tensiune, acest
circuit injecte azd, curent Tn baza
tranzistorului Q2 gi comandd startul
oscilatorului, care este finut ?n
oscilafie de reaclia prin transforma-
torul T1 . Tubul este amorsat de ten-
siunea mare care apare pe conden-
satorul C1 (2,7nF-3,gnF) din circuitul
TEHNIUM septembrie 2003
ECONOMISIREA ENER
rezonant serie constituit din C1, Cz
gi inductorul L1 . inainte de amor-
sarea tubului, frecventa de rezo-
nanld a circuitului este determinatd
de valoarea condensatorului C1,
care este mult mai micd decAt va-
loarea condensatorulu i
C2.
Tensiunea care apare pe C1 este
cuprinsd intre 500V-1,2kV, in funclie
de valoare gi f recvenla la care
lucreazd.
O datd pornit, tubul se com-
portd ca un scurtcircuit pentru con-
densatorul C1, frecventa de lucru
este acum determinatd de conden-
satorul C2, fiind mai micd, deci Si
Q1 c6
r MXtffi
I
lOIF/400V
c3
1,SrF
supratensiunea este mai micd, dar
suficientd pentru a menline tubul
luminos.
in funcfionare normald, cdnd
tranzistorul este saturat, curentul
circuld prin transformatorul T1 ,
crescAnd^ pand cAnd miezul se sa-
tureazd. fn acest punct reacfia din
bazd, se schimbd $i dupe eliminarea
sarcinii stocate in joncf i^unea BE,
tranzistorul se bf oche azd,. [n aceastd
fazd, lisAnd la o parte valoarea lui
C2, frecventa de lucru este determi-
natd de dimensiunea gi maximumul
densitdfii fluxului prin miezul trans-
formatorului T1 Si timpul de eli-
minare a sarcinii stocate din tranzis-
tg.r. Se impune ca aceastd frecvenfd
sd ie pulin mai
f nnare decAt
frecvenla de rezonanle a circuitului
oscilant. La pornire, curentul supor-
tat de tranzistoare este de ci rca 3-s
ori mai mare decdt cel din
funclionare normald, deci se af eg
tranzistoare care suportd acesl
supracurent. Tranzistoare care pot
funcliona foarte bine in astfel de
scheme electronice sunt Si cele fa-
220v sodu
L1
E+E cu intmfier 0,2-0,$rrn
aprox.90sp c2
47nF
bricate de firma SGS-THOMSON:
BUL59, BUL 67 , BUL 89, BUL 510
in capsuld TO-220.
In figura 3 este prezentati
schema electronicd pentlu becul cu
puterea de 32W (tubul sub formd de
spirald), iar in figura 4 schema pen-
tru cel de 36W.
Costul ini{ial ridicat al
acestor becuri se
recu pereazd, in
timp din reducerea energiei
consumate.
49
 LABORATOR
SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR
Andrei CIONTU
Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la
care releaua de frecvente discrete, stabilizate, de la
iegire, se obline prin reglajul continuu al unui VFO, gi nu
prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blo-
care a tazei unui VCO.
Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in
f igura 1 , in care:
ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!;
DF = divizor de frecvenld cu N;
EF = etaj de formare;
AFTB - amplificator de tip FTB;
MX1 - mixer substractiv;
FTBQ = FTB cu rezonatoare cu
cuar!;
MX2 -- ffiixer aditiv; .^$;npl relativa
VFO = oscilator cu f recventa cornp. $pertrala
reglabild continuu intre fhm gi fhM.
Func!ionarea acestui sintetizor
este simpld gi ea se aseamdnd cu
aceea a unui analizar de spectru. La
MX1 se aplicd simultan un set de sem-
nale armonice, componentele Fourier
dintr-o bandd de frecvenle B din spec-
trul impulsurilor periodice inguste (de
duratd ti) de la iegirea etajului de for-
mare (f igu ra 2). 1/ti
AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd
este necesar ca B < 1/ti, in care 1/tipste
ldlimea lobultri spectral de interes. Intre
doud frecvenle fs adiacente, din intervalul fsm fsM,
ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N.
In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh
la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard:
fi = fs - (fh tA fh)
Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5
pe termen mediu a oscilatorului local (VFO).
Variind fh intre fhm gi fhM, astfel ca fi - ct, putem
selecta toate liniile spectrale, una cAte una, dintre valo-
rile fsm gi fsM, aceasta cu condilia ca banda de trecere
a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie
mai micd de 10 kHz. Dupd filtrarea (seleclia) compo-
nentei dorite (a frecvenlei canalului dorit), la mixerul adi-
tiv MX2 avern:
forrr = fi + fh + Afh = fs - (fh t Afh) + fh + Afh = fs
D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu sta-
bilitatea datd de ORQ, deoarece instabilitatea de
frecvente a VFO este compensatd.
50
rU' IU'
Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui
astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru
"CITIZENS BAND" (f = 26,965 :27,405 MHz)
Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de
canale cu pasul de 10 kHz.
Dacd fg = 1MHz, este necesar, deci, uh divizor de
frecventd cu N = 100.
Cum B = 27,405 - 26,965 = 0,44 MHz, este nece-
sar un impuls ingust cu durata
lB = 110,44 - 2,272 yts.
ti<1
Se poate alege ti = 1 ps, m izAnd pe componente
arm onice intre ordinele 27 Ei 28.
frn
IsM
Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul
de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului
sdu oscilant trebuie sd fie de 27,1 85 I 0,44 = $1 ,8.
Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!, de re-
guld, ilu se poate realiza de cdtre radioamatori, gi aces-
ta trebuie procurat. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10,7
MHz sunt foarte rdspAndite. Rezultd cd frecventa VFO
trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator)
intre valorile:
fhm * 26,965 - 10 ,7 = 16,265 MHz;
fhM = 27,405 - 10 ,7 = 16,705 MHz.
Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine
de scheme de principiu, funclie de tipurile de circuite
electronice alese de cdtre constructori.
AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publi-
cat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB, cititorii
pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posi-
bile de sintetizoare.
TEHNIUM septembrie 2003
 LABORATOR

Vrp

YOSFGL

CAnd trebuie sd realizdm un Vo = ampli-

circuit de deteclie (figura 1) cu tudinea sem- corp de sticlo inele colorote
d iodd sern icond uctoare (D) gi nalului detectat de morcoj
punem la intdmplare orice diodd din de AF sau VF;
"zestrea" personald, s-ar putea sd Tl = randa-
gregim gi numai TntArnpldtor mentul detecliei.
f unclionarea ar putea fi mulf umi- Diodele din (onod) (cotod)
toare. Precizdm cd pentru detecfie tabel sunt reco-
se fofosesc numai diode cu germa- mandate pentru
niu (mai sensibile decfit cele cu sili- detectoare MA
ciu), cu contact punctiform (metal - de audio (in
semiconductor), ?n capsuld de sticld radioreceptoare)
(figura 2) sau ceramicd. Dar nu sau video (in televizoare), precum gi altfel de marcaje sau indicative, pot
orice diodi cu germaniu in capsuld pentru detectoare MF (discrimina- avea alte aplicalii generale, Tn
de sticld, cu contact punctiJorm, este toare de frecvenle in radiorecep- comutalie etc. gi nu sunt indicate
indicatd pentru detecfie. In tabelul toarele pentru UUS). Afte diode, cu pentru detecfie.
aldturat sunt redate
(extrase din ca- Tip Morcoj
t R c Vrp Vo rl
taloage) tipurile de MHz KN pF Vef V
diode recomandate %

pentrp deteclie. Ml l0
In acest tabel, 40 10 2,2 II
45 +50
culorile inelelor (din- AAI 11
spre catod) de identi-
ficare a tipului diodei I

Mr t2
(dacd acesta nu este I
I

scris pe corpul de sti- I 10,7 20 500 0,75+3

cld al diodei) sunt: Ml 13
R=rogu; A=
i
I
I

alb; P-portocaliu; C I

=Cehugiu,V=verde; i
Ml 14
G-galbeni B=bleu. i

Parametrii :

I
I
(rF0 r o+) 30 3,9 10 5 40 {60
detectorului treculi in I

EFD 1 06
tabel sunt:
f - f recvenla
maximd la care se
poate folosi dioda; i AAI 16 30+40 3+4 10 0,5+5 34+60
R,C-grupul de
detecfie; pentru
detectoare de ampli- AA1 19 14,7 30 300 3
tudine audio lucrAnd 85
la frecventa de 455
kHz, valo area lui C
se va mdri de cca 20 Mt 37 39 50 r00 I
de ori fala de
1

cea (8F01 12)

recomandatd pentru
f recventa de 10,7 GBR
MHz; EFDI 03 44 33 330 7 >2,4 J4
V1 P = ampli-
tudinea maximd a
semnalului modulat EFDl 1O | 0,7 33 330
de intrare; 1 0,3 30

TEHNIUM septembrie 2003

 LABORATOR

YO3FGL

Radioelectronigtii amatori au
adesea nevoie de un divizor al unei
f recvente ridicate (divizor rapid).
Aceastd nevoie se resimte,
exemplu, cu ocazia realizdrii
sintetizoare de f recvenla.
Divizoarele de frecventa rapide se
realizeazd, in prezent, de cdtre
firmele de specialitate, sub forma
unor circuite integrate care sunt,
insd, foarte scumpe: cu atAt mai
scumpe cu cAt frecventa maximd de
lucru este mai mare.
este c5, la primul intrarea este Pe
baz6,, iar la al doilea (avAnd baza la
masd), intrarea este Pe emitor.
de Schema a doua se recomandd Pen-
unor tru frecvenle ceva mai mari. Ambele
oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie
stimulatd, adicd nu existd UOUT,
dacd nu existd u1g.
Divizorul de''frecvenfd Propus
este de tip regenerativ, adicd pentru
divizarea unei frecvenle ftn cu fac-
torul N, trebuie sd poatd fi'iealizat6'
o mixare armonicd.
Se recomandd ca CdlC.t= 215.
Corectitudinea functiondrfi divizoru-
lui constd in disparilia semnalului de
iegire la disparilia celui de intrare
(resppctarea legii comenzii)"
ln fapt, divizorul este un ARF
cu o reaclie pozitivd (deci, circuit
multi-Q) sub pragul de amorsare a
oscila!iilor. Aparif ia oscilaf iilor pe
fre.cvenla fOUf este stimulatd de
aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu
f recvenla f tN, af latd intr-un raport
intreg (N) fald de fgUT.

f our
j:x
"*{ uouT

Lg Jcu

f tnr
utH fow
uouT

ft'
-c- -b-

in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd Pe lAngi funclia de generator ln figurile 2a gi 2b se dau

o schemd de principiu, foarte simpld
gi ieftine, necesitAnd un singur
iranzistor de RF, care poate realiza
divizarea sigurd a unei frecvenle
-cAteva
ridicate (de sute de MHz)
intr-un raport de 2 PAnd la 5.
Schemele din figurile 1a gi 1b
sunt asemdndtoare gi ele amintesc
de un oscilator in 3 Puncte cu Priza
pe condensatoare (Colpitts) 9i baza
bomund (BC). Diferenla dintre ele
pe frecventa fOUT, tranzistorul T
joaca gi rolul [n-ut mixer. Circuitul
bscilant din colector (L, Cg ,C4) este
acordat Pe f recventa f OUT'
Armonica de ordinul N-1 a acestei
frecvente se amestecd cu flru
rezultd:
ftru - (N-t) fOUT = fOUt
de unde fOUf - flN / N
oscilogramele pentru un divizor cu
2, respectiv 3. Zonele hagurate
corespund intervalelor de timP de
sincronizare prin injecfie (tazare) a
9i oscilatorului stimulat. Dacd la dispa-
rilia semnalului de intrare, c€l de
iegire persistd, inseamnd cd reaclia
pozitivd este prea puternicd gi gene-
ratorul este in regim de oscilatie

TEHNIUM septembrie 2003

52
 LABORATOR

1/f w

-0-
u our

(N=2)

1/f w

-b*
U our
(N*3)

nestimulatd, ceea ce nu e corect. Inductanla La bobinei de Condensatoarele de decu-

Deci, atenfie la reglaje (Cf , R)!
Ca un exemplu, sd admitem cd
dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de
560 MHz. Alegem tranzistorul BF
1735 care ft
_are = 0,9 GHz Ei CC3O
=_1 ,7 pF; CEBO - 2 pF; CSEO :55
pF.
Oscilatorul "stimulat" trebuie
realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi
in varianta 1b.
Alegem: C3 = 4,7 _pF > Cf gO;
C2 = 2,2 pF:9CEO; C = 2 - lfpF
(trimer ceramic)
Cu aceste valori rezultd: factor
de reaclie o - 5 - o ,A7.Factorul
c4
de reaclie corect trebuie sd fie 0,4 +
0,6. Capacitatea totald de acord:
j& +c -7,5pF.
acord: L = 43 nH (bobina va avea 5
spire CuEm 0,5, cu aer, pe un man-
drin O 3 mm; lungimea bobinei S,s
tnm).^
In ce privegte alimentarea
tranzistorului I vom alege:
E = 10V; UfU = 0,2E = 2V;
UCU = 0,8E = 8V; lc = 12 mA; R =
25 kC).
Cu aceste valori rezultd:
Rs=uEy/lc-1
R2=3R5-3
t,- U="
R1 = R2=r=" = 12 ko
plare:
C6 = CT = 10 +- 47nF (cera-
mice) ; C2 = 10 + 22 ytF (tantal).
Bobina de inductanfd LE din
emitor are 1-3 spire pe mandrin 1,s
mm din aceeagi sArmd ca L. Poate
gi lipsi, dar la frecvente mai
mari
ajutd^la amorsarea oscilafiilor.
In privinla reglajului, se pro-
cedeazd astfel: alimentAnd montajul
(1b), se regleazd, R la limita iegirii
din oscilalie (disparifia lui ugUT). Se
aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta
un generator de semnal standard, gi
se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al
valorii lui C1 astfel ca sd reapard
uOUt, care (repetdm!) trebuie sd
dispard o datd cu ulN.
Conectdnd in cascadd 2-g ast-
fel de etaje divizoare (bine ecranate
Tntre ele), s€ pot obline divizoare

trt6=E-U.t
rapide de ordinul B-10, ceea ce nu e
Cr+C, ,,^ = 1 kg,. pufin. E drept cd sunt voluminoase,
t dar sunt... ieftine!

TEHNIUM septembrie 2003

 LABORATOR

ru

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg rnetal-semiconductor (joncliunea

Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! Schottky) au ardtat ce, dary dioda
primul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o etapd
i tost'insd iActul detectoare este pola rizald in sens
oiligatorie. de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul patent direct cu un curent continuu (l) de micd
12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea intensitate, sensibilitatea S; poate fi
ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant variald gi optimizatd.
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd ln figura 2 se Prezintd curba ca-
iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o racteristicE pentru aceasti dependentd.
nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea Pentru cazul din figu ra 2, valoarea opti-
piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o md pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea
perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA - ' in pentru
optinld S; este 2,3 PAIPW"
T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate figura 3' se aratd cum Poate fi
erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, adaptatd la un radiorecePtor con-
erau foarte rdsp&ndite radiorecep-
toarele cu simpld deteclie, cuno_scute
ca "radioreceptoare cu galeni". De ce
"cu galend"?. Pentru c6' detectorul *
"crei6rul" radioreceptorului (f igura
1) era un dispozitiv destul de compli- ); [pAl
A
LmJ
cht, format dintr-un cristal de sulfurd
de plumb gi un contact metalic (wo!-
fram) cu vArful asculit (o "microjoncli-
une"' Schottky, am spune noi, azi)' - 2
/ /T\ \
-
Bunicii sau strdbunicii noqtri se \ \
"chinuiau" foarte mult pentru gdsirea /
unui punct de contact de mare sensi- \
bilitaie pe suprafala neregulatd a \
cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al \ -\
unui arcule! mobil. Era suf icientd o
micd trepidalie pentru ca totul sd "se
strice" gi operalia trebuia reluatd. lLrAl
Astdzi, detectoare cu galend nu se
mai gdsesc decAt la muzeele tehnice
-
sau in colecliile particulare ale
radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele
au fost inlocuite de cdtre diodele
semiconductoare cu contact puncti- f= 1 ,5V
form, cu germaniu sau siliciu, il .caP-
suld de sticte sau de ceramicd (cele
pentru f recvenle din domeniu I

inicroundelor. Pentru aplicaliile con-

venlionale de deteclie sau de mixare,
de leguld, diodele nu se polarize azd.
Un parametru de baz6, al unei
diode detectoare este sensibilitatea
in curent (Si), definitd ca raportul din-
tre intensit5tea curentului redresat
(1.,) gi puterea de radiofrecvenld apli- 1 00nF
cdta (Ppp):
2+4Kfl
Si = lo / Pnf (pAlpw)
Studii teoretice gi verificdri
experimentale referitoare la contactul

TEHNIUM septembrie 2003

54
 LABORATOR

venlional cu simple deteclie (partea

stAngd) o polarizare de curent conti- ghid de undd R 1 00

nuu. Curentul maxim de polarizare

(reglabil cu R2) este: flongd

I = E/(RD+R1)= 1,5/1,5' 1d= 1 mA

in figura 4 este prezentati .r--- p nr

schema unui detector de microunde
in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu
siliciu cu contact punctiform (DKS-
7M). Experimentdrile au stabilit ci
polarizareq optimd este E = -30V Si
nu E = 0. In acest caz curentul optim OUT
de polarizare al diodei este: Us

| = 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA

'0''1 'o"T 'o',1
Pentru acest curent s-a obtinut
semnalul (in ^impuls) detectat maxim
din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,
E = - 30V) puterea de RF aplicatd
detectorului a fost aceeagi, de:

Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt)

impuf s detectot (E=-30V)
adicd:
p^-
1o log l* = 26,g
10-r E impuls detectst (E:0)
f!
lo
Din aceastd relatie de definitie a c{
decibel-miliwattului se deduce cd zgomot de fond
PRtr = 10-5'68 W.
"'Concluzia generald este cd
polarizarea directd a detectoarelor
poate fi beneficd in ceea ce privegte
cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Principiul de funcfionare a acestui

capacimetru este ilustrat in f igura 1
(schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea
cu citire directd, este un adaptor la un volt-
metru electronic cu afigare digitald (VED).
El este format dintr-un generator de impul-
suri (multivibrator) de frecvenld (f) consian-
td qi un monostabil (M) care dd la iegire KARUNDY
impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)
depin_de liniar de valoarea capacitdfii (Cy) Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite cali-
de mdsurat. brarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de
Valoarea medie (U") a tensiunii drep- mdsurdtoare.
tunghiulare (impulsuri) ette: Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de
U^=Utiff=Utif scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzis-
CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd: toare), cu circuite integrate sau cu ambele.
Uo = UfKr C", ihr iu ^ notalia Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de rea-
lizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital
K = f/UfKl (coristiinta capacimetrului,
rezultd C- ='KU^.
EviGnt, pEntru o citire directd a
capacitdfii C* pe scala numericd a VED,
este necesar ca valoarea constantei K sd
fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
V[D
se face comod).
De exemblu, dacd avem K = 10-9
(Ff/)-9"
rezultd
^
= 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo
"tn voltr-

TEHNIUM septembrie 2003

 LABORATOR

si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd

circuit digital TTL fabricat in RomAnia.
Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9.
Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de
care are perioada (T) de repetare a impul-
'mputsuii, -3i
suiilor datd de expresia:
T = Zf l.g 'nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1
in Q.
Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin
impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care
esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl.
Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci
g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF)
iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablaju-
lui imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare
a pldcii cu componente.
Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate
introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care
poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.

T:1 /f :ct

J:Jt

+5V
Cg C+
10peF 47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1 r-€E-] r-----J

5
tl
I
C1 C2
is
lt-
J 1nF 1 00pF cx

R2 R3
20K0 390f1

Durata impulsului generat de monosta-

bil este dati de relafia:
ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'
- ATn'F
C-
Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales
R3 = 390 aparatului este:
?.tonstanTa
K- '=10-9(F/V) o
uKr rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la

valoarea
Rr = 1554,3f)' v
Aiest lucru este Posibil Pentru cd
r'ffi\ = 25oo ft'
Rl max
rr
privinla limitelor de mdsurd, . acestea 35
sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

TEHNIUM sePtembrie 2003

56
 AUTO I MOTO

Md numesc Kalman Francisc, sugt.!ryiner.mecanic gi am domiciliut

Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un in Alegd, jud. Bihor.
echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro,titor.
iate1at cu privire la
Dupd cum se gtig, in pi999r9a i91 de.,rotlfie et9ry_entele cinematice
dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar; ale magini6r, datoritd
magini (subansalmbjuri), proaicaia indiiri,i'""{iitiii"rt"rd i;;i;;-ceptaiii6;;:"h;A;
a tor. Aceste vibratii duc ta: dis-
trugerea prematurd a ry.irye.gitor, tasdretor oatiuiitor a iinaitiio;';i;;'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc
poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. ' -
ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru
Deoarece pretut !i?!?
dceitoradste destut d; ,lAdiro'inn in;t;;li;i;;merorechitibrdri. mici si miitocii
doud sotuiii cie echitibrare iariiu
necesitd u'n'etcirt financiar considerabil.

CCHITIBRIIRCN ROilITOR
J I

Kalman FRANCISC
1 . Echilibrarea staticd
Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in
cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor
la care D ll > 10 (de ex.:turbinele ventilatoarelor, diferite
volante etc.).
in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc
dezechilibrat ca in fig ura 1 . LdsAnd rotorui tiner, datorite
faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa
o-z $j este deplasat cu excentricitatea ,,r,,' (este
dezechilibrat), el tinde sd ocupe pozifia din figura 1.
sd considerdm acelagi rotor (fig . 21 montat pe un ax
"1" strdns intre doud conuri, "c1"bi "c2,,. Axui ,,1',
este
ldgdruit in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga
se
fixeazd pe ax un disc gradat "4". Dacd montem pe"rotor
o masd de comparalie "Mc" la distanfa ,,Rc" fala de cen-
tru, vom constata cd discul se va roti cu un unghi ,,A" gi
se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. g).
Putem scrie urmdtoarele relatii matematice:
M*a = Mc*b
M*e*sinA = Mc*Rc*cos A
M*e = Mc*Rc*ctg A
Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static, in sens opus
centrului de greutate (IG" , la distanla "Rc" trebuie aOau-
gatd o masd de echilibrare "Me" (fig. 1), astfel incat sd

rT
I

lY
:
I
I
I
I

TEHNIUM septembrie 2003

57
 AUTO - MOTO

fie Tndeplinitd
condif ia: Rotor
M*e = Me*Rc
dar M*e =
Mc"Rc*ctg a
deci Me*Rc =
Mc*Rc.ctg A
Me = Mc*ctg A
(1)
CunoscAnd
('A"
unghiul (de pe
cadranul gradat),
calculAnd masa "Me"
cu ajutorul formulei
(1) gi alegdnd arbi-
trar distanfa "Rc" in
vederea echilibrdrii
statice pe axa o-y
(f ig. 1 ) la distanla
"Rc" se va monta
def initiv masa de
echilibrare "Me".
Controlul final al
echilibrdrii
Dupd demonta-
rea masei "Mc" Ei
montarea definitivd a
masei "Me", rotind gi
apoi oprind discul Tn
diferite pozi!ii alese
la TntAmplare, acesta
nu trebuie sd-gi
schimbe pozilia.

Condilii tehnice
- spaliul de lucru trebuie sd
fie lipsit de curenli de aer;
rulmenlii din "L'l " gi "L2"
trebuie sd se roteascd foarte
u9or;
ansarnblul ax-conuri-disc
gradat trebuie executat precis,
astfel incAt sd nu producd ele
Tnsele dezechilibrdri;
- tot dispozitivul trebuie pus
la orizontald cu ajutorul nivelei
cu buld de aer;
- discul gradat trebuie sd se
roteascd ugor pe oX, facilitAnd
astfel pozitionarea ugoard (fig. a);
Disc - ajustajul Ax-Rulment 2 se
gradat
va executa astfel TncAt sd per-
mitd montarea-demontarea
manuald a rulmentului pe ax.
Execulia practicd se poate
realiza ca in fig ura 4.

2. Echilibrarea dinamicd
Echilibrarea dinamicd este
necesar6, pentru rotorii la care
D/l
lungi.

TEHNIUM septembrie 2003

58
 AUTO I MOTO

Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul Mi1 - m1*R1*w*Z*sinA

dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experi-
mentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic.
Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. s), in care
M = masa rotorului, G = centrur de greutat-e, xG gi yG
coordonatele centrului de greutate,
Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are
llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie
'{Fi" gi excentricitatea "e
= YG".
Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. 6) in
care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2",. iar
masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2",
'
denumite mase de dezechilibru .
in cele doud plane "P'l " gi "p2", Tn vederea echili-
brdrii, vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi
*Me2"
, la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi
Mi2 = Q - deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in
pfanul "P2"
unde: !\f = viteza unghiulard
A - unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd
de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. '
Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil, v€r pro-
duce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1".
sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu', de
mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de
gomparafie "mc". Acest mecanism diferenlial trebuie sd
indeplineascd urmdtoarele conditii:
sd permitd migcarea masei de comparalie "mc"
de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea dis-
tanfei "Zc";
sd se roteascd impreund cu rotorul, dar ?n acelasi

Rotor

Rulment 1

Piulita de
stringere Rulment 2

Con de
stringere
Batiu Ax filetat
Ion
fix

care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi "m2". timp sd permitd rotirea masei de comparafie fafa de
Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care poate rotor.
oscila Tn jurul unei axe Masa de comparafie "mc" va ge-
"O 1 -Y1" care este
nera un moment
perpendiculard pe Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B
planul "Y-O-Z" gi este care trebuie sd ?ndeplineascd
astfel aleasd incAt sd condilia:
fie cuprinsd, de exem- Mi1 +Mc-0
pf u, in planul "P2". adicd
lmprimdnd o mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA
rnigcare de rotalie Acum sd manevrdm mecanismul
rotorului, masele "m1" diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn
Si "m2" vor genera sensul sd rotim masa de comparafie
forfe de ine(ie care "rnc" fala de rotor. Vom putea observa
sunt nigte vectori roti- cd la un moment dat se vor reduce
tori. Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant,
tor forfe in raport cu adicd am egalat unghiurile A = B.
axa "O1-Xl" sunt: ManevrAnd in continuare diferentialul

TEHNIUM septembrie 2003

 AUTO I MOTO

in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c", vom
observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd'
(practic oscilaliile s-au redus foarte mult).
Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea
rela!ie:
m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc - Me1*Re1.Z
deci: Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z
Valorile lui "mc", Rc" , "2c", "2" se pot mdsura efectiv,
iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar.
MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B"
indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia,
putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". In
vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2", intoarcem
acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus.
Anularea totald a dezechilibrului este practic nerea-
lizabild. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual
admisibil "Ua", care este in funclie de: tipul rotorului;
magina din care face parte; turalie; conditii de
funclionare; prescripliile proiectantului etc.
Conform standardelor, avem mai multe clase de ca-
litate aechilibrdrii, de la G 4000 la G 0,4. in funclie de
calitatea echilibrdrii Ei turalie, cu ajutorul diagramei

Su rub Bucsa cu
Bucsa cu
regtaj Zc masa de
canal
comparatie
elicoid aI

Ru[ment Inima de
ant r enar e
Virf
rotaiiv
regLabtl

Rot or

Stiftfitetat2
Rulment

S urub
egatare
1 [urea de
A=B Furca de wVAPI t Strf t
rrrrsmisre
pozitionar eU(/f filetat | ,f I
pz
/ | Cadru

Y /osciiant
rl
-

,fr,

TEHNIUM septembrie 2003

60
 AUTO I MOTO

anexate putem deter- too x

m ina dezech ilib ru I 80
specif ic rezidual 63
maxim "9". Dar e = Ua 50
/ M, unde Ua = 40
31.5
dezechilibrul rezidual 25
admisibil g . mm; 20
M = masa rotorului f6
12.5
Kg.
CalculAndUa=e*
fo'x tos
M, valoarea oblinutd o
I
6,3
repa rtizdm in
cele 3'
doud plane de echili- 4
3.15
brare. 2.5
O
propunere de 2
realizare practicd a 1.6
maginii de echilibrat i.25 a
d inam ic se poate IX IOJ
800
vedea in figura 7. 630
Rotorul este fixat in 500
magind intre vArfuri gi 400
este pus in migcare cu s
a 315
250
ajutoru I cu relei de s 2OO
transmisie, al inimii de ro 160
antrenare gi al unui F l?5.
motor electric. Bucga fr loo
cu masa de compara- fr 80
?63
tie poate aluneca ugor t'50
pe bucaa cu canal eli- CI40
o 31,5
, iar aceasta la
coidal
I2s
rAndul ei poate :20
aluneca ugor pe axul r16
principal. $tiftul filetat .*
bto12.5
2 alunecd in canalul xB
de pand practicat in H 6.s
axul maginii gi dacd fi5
0'4
rotim gurubul de reglaj
Zc vom putea modifi- 3,15
2.5
ca distanfa "Zc" in ?
timp ce tot ansamblul 1.6
se rotegte cu turaf ia I a-rt
l. C:
ce regim "n". Pe I
0,9
suprafata exterioard a 0,63
oucsei de pe ax este nc
\rf r :J
prelucrat un canal eli- 0.4
coidal in care intrd 0.315
O;25
Stiftul f iletat 1. Rotind 0,2
$urubul de egalizare 0.i6
prin interrnediul furcii c.i25
de pozilionare, bucga c.j
cu masa de compara- o.cg
c.0 63
tie va executa doua r\
{'g i
/\-
i tl
a \.,
-,

migcdri: 1-omigcare c. c4
de rotalie determinatd 60
tt,so 3oo 3ooo 1n nc0
de canalul elicoidal gi 6ooe5o,roo lSco0.*\rv\ g500c
Stiftul filetat 1; 2 o
migcare de
translaf ie
Ceterminatd tot
de
oanalul elicoidal si'
1.
stiftul
Am considerat
necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fi- aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd
zice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in a acestor fenomene.

TEHNIUM septembrie 2003

---
 RADIOAMATORISM

Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn

RO-71 100 Bucuregti, C ,P.22-50

Tel.lFax: 01-315.55 .75
E-mail : yo3kaa @ pcnet,pcnet.ro
vo3kaa@allnet.ro
WEB: www.qsl,n-eUyo3[<aa

Generatorul este realizat crl

doud circuite integrate (ROB 8015 +i
ROBB 122\, iar frecvenla generatd lSV 2?0k {:0k
+
ci
se poate afiga tdrd probleme Pe
390
+Ec = 15V
acelagi display.
Garna de frecvente Pe care o
n fi',*H +
31fitt
poate furniza montajul estg cuprinsd 75 d r5 t i,I 11 6 t3 16 ri
?!\'cc-
intre 20 Hz gi 20A kHz. lmParlirea s ROB 8015 11
ROB 8122 15
decadicd a acestui interval se rea- generator unda dreptung.16 s generator s
lizeazd, cu un comutator rotativ cu 4 .trl 10 sinusoidal
lk
si dinte de l-rerastrau
ri 2
I

pozifii. Fo(And un pic perforrnanlele ( Ittc 9

1 2 3 5;r{ 13r: 2op jg
aparatului, s€ poate obline un sem- ;;fi"rsofl ,tTk
10n i
nal de frecvenld 1 MHz, dar forma de ogri
undd va fi distorsionatd; in acest caz
*
3\1v
f:ropr
,
comutatorul de game va avea 5 Po"
zilii" Reglajul fin al frecvenfei in inte-
Tr"r I t
I
riorul unei game se realizeazd cu un Aiustare sirtrenie
Alustare rutretrxe +Ec = lSV
lSV (-'onexiune in lipsa
lRegtai
simplu potenfiometru de t h4f). 1|e*lai I
. frerventa semnal triurrg. de frerventa
Generatorul mai Poate furniza gi 1-- J /lateia3utui
alte forme de undd, cum ar fi undele sub 68 pf, forrna sinusoidald de la
dreptunghiulare sau Tn dinte de fe- 68 pF pentru t = 20 kHz - 200 kHz
rdstrdu gi chiar o modulalie Tn C- Pentru o anumitd valoare a ie;ire capete distorsiuni.
frecvente. lui C 1' va-.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.
D. MicgorAnd'vd.loarea lui U Dr. ing. Viorel Alexiu, YOSAJN
RdmAne la latitudinea constrLlc- 1

torului sd apeleze la toate forrnele

de unda disponibile.
Nivelul de semnal livrat este de
circa 3Vw in toate cele trei variante de
formd de undd. Alirnentarea cablajului
se va realiza cu +1SVc.c., iar curentul
consumat este in jur de 50 mA"
Pentru sursa de alimentare a
generatorului se recomandd bobina-
iea pe transformatorul comun de
relea a unei infdqurdri de circa
1BV-, cu sArmd de A 0,1 5 mm. Ca
stabilizator de tensiune, o sursd
integratd de genul 7815 este ideald.
Dimensiunile cablajului se vor
alege astfel TncAt sd cgmp"leteze
etang partea suPerioard
frecvbnpbtrului digital (in partea infe-
rioard a fost plasafcablajul conlinAnd
numdritorul frecvenf rnetrului).
Trasarea cablajului imPrinnat va
rdmAne la latitudinea constructorului.
Observalii cu Privire Ia schemd
A. Tensiunile s-au mdsurat la o
frecven{d de 1ZAkHz,
B. Comutarea gamelor de
frqcvente se face prin ajustarea lui
C^ r care poate avea urmdtoarele
valori:
68 nF pentru f = 20Hz - 2AA Hz
6,8 nF Pentru f = 2A0Hz
2000H2
680 pF pentru f = 2000H2
20.000 Hz
Se observd la diferite concursuri
cd participarea radioarnatorilor
rece$tori este foarte sPoradicd,
probabil din liPsa _unui aParat de
ieceplie adecvat. Construirea unui
recepior superheterod ind
depagegte posibilitalile unui tAndr,
a iar aparatele ind
scuInpe.
Tn' ajutorul tinerilor entuziagti
pentru unde scurte se . ProPUne
bchema de fa!d, care conline relativ
puline piese Ei Poate contribui la
indugirea unor cunogtinle tehnice
necesare oricdror radioamatori.
Receptorul a fost -cgncePql . de
Nl TEV gi publicat
Tn
Recepioru! este c_u arnPlif icare
directd, cu reacf ie. Cu el se Pot
recepliona emlsiuni CW SSB sau
AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfe-
Primul etaj, cu tranzistorul
2N2222, este un amPlificator de
radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Al
doilea etaj este un amplificator de
joasd frecvent# realizat cu circuitul
integr"at LM3B6. Amplificarea recep-
torului paate atinge 100 000, adicd
100 dB" Alimentarea se face din
doud baterii de 4,5 V legate ?n serie.
Consurnul fdrd sernnal este de cca
5 mA. Auditia se face tn cdgti de la
ustriale s u nt un casetofon portabil sau ?n difuzor
de B(). Montajul se executd Pe o
plac5 cupratd, iar gas.iul .poate fi
bonstruit din tabld de aluminiu, squ
cel mai simplu din placaj de lemn. In
acest caz pe panoul frontal se va lipi
o toila de.aluminiu, legatd la ntasd,
pentiu eliminarea dezacordului
' produs de m&na opera-
frecvenlei
torului. Condensatorul variabil gi
QST nr.9/2000.
potenliometrele se fixeazd, direct pe
panoul frontal.
Dioda de deteclie D1 va fi de tlP
cu germaniu. Condensatoarele elec-
trolitice pot fi de 25 V, care sunt mai
ugor de procu.rat decFt.cele de 35 V,
propuse ?n schemd. In locul circuittl-
iui integrat de tip LM386 se Poate

TEI-INlUM septembrie 2003

62
 RADIOAMATORISM

utiliza orice circuit integrat de 2-4W. L = 253301(f2C) unde L = mH, va verifica funcfionarea etajului de
Se va alege tipul care are consumul audiofrecvenld prin atingerea cu
fdrd semnal cAt mai mic pentru f =MHz, C=pF degetul a contactului cursorului de
economisirea bateriei. Se va modifi-
De exemplu, dacd capacitatea la potenfiometrul de volum. Se va
ca schema conform celei propuse condensatorului este de 300 pF, la verifica func!ionarea reac!iei. La
pentru circuitul integrat respectiv. care se mai adaugi cca 10 pF pen- rotirea potenf iometrului pentru
Bobina are o inductanfd de cca 4 tru capacitatea montajului, la
reglarea reacliei, F uI qunct trebuie
frecventa minimd de 6,5 MHz induc- sd auzim o pocniturd. Se cupleazd
mH gi constd in 13 spire, cu prizd la
tanla necesard, va fi de 1,93 mH.
spira 2. Diametrul carcasei este de antena gi rotind condensatorul vari-
25 mm, iar lungimea bobinei de 16 Urm eazd, sd se
calculeze prin abil trebuie sd se audd multe stafii.
mm. Conductorul folosit va fi de 0,8
tatondri o
bobind care va avea Dacd stafiile se aud cu fluierituri,
inductanla neces ard. Este bine sd reaclia func{ioneazd. Dacd ffu, lre-
mm diametru, cu izolalie de email. se pdstreze raportul spirelor de
Bobina se va monta pe placa 13:2. Formula de calcul a induc-
buie micgorat condensatorul de
cupratd cu capdtul rece in jos. Cu cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii
tanfei unei bobine cu un singur strat rdsucite. Staliile CW gi SSB se
condensatorul variabil de 150 pF se
este urnldtoArea: receplioneazd cu etajul de
vor putea recepliona benzile de
L- nz - dz l(45,72 'd + 101 ,62'l)
radioamatori de 7, 10 , 14 gi 1B MHz. radiof recventd intrat in oscilatie.
Frecventa maximd
depinde de capacitatea nac|*lt Dlodr ltat*try
reziduald a conden- D! tr O{-
satorului variabil gi de Rrpnratlr ff It{$A &01
capacitatea montajului.
Prin legarea in paralel
cu condensatorul vari-
T,: rrezl
tGxrul
AlPnfir
Atldfo
A,np tllr

abil a unui condensator C1

tOOlr
cu micd de 360 pF, prin- t5s Volurn

tr-un mic Tntrerupdtor,

se va putea recepfiona
gi banda de 3,5 MHz.
Butonul de acfionare a
condensatoru I u i variabi I

va avea diametrul cflt

mai mare, pentru +ev 1
ugurarea acordului.
recornandd Ol md Ql
Se
realizarea acordului fin
to

Slrte
C'!1.

"'?H
r77
D2

x
"i*H
tT7
cu o diodd varicap. T* to C2
v(tjtACE
OJ 5 lN4laE
Ph),iad S$rrnoth
Schema acestuia este RTCTI.ITOF
01

datd Tn partea stdngd

fe
t. Ciq Cl2
# Dlodrr
-E'.|<a
jos pe schema recep-
torului. Dacd ecartul de
+&{V to
Cotlrodr of 05 io Cl
o'ff^ Ercogt cr lndrcata4 dccind
rdrcr of ogccitonoc org h
frecventa nu este sufi- T" n nrlcrolcodn ( *f ): oih.rt rc h
J-.ct5
/ .\-t-..-- L

ffi
plcofurodg(Ff b rrabtqrcct trG
cient, s€ va utiliza o cn
F|r,r€
Rg 5- lOpF
\r at
h drn* *-|.ffiO. ll-1,0S.0O0.
diodd varicap cu capa- ruilstc
Ctr
ttr 11rO0.1
1l*10c3,
(-\- ,rG r Sca htt
* Scc tc*t
06
citate mai mare, sau se f o.or fN{o0r.

vor lega doud diode in /-n atc, Vsdere de ros vJder*'o* sus

paralel. Antena va avea

lungimea de 10-15
O:ncensatorul de cuplaj cu antena
ss , a 'ealiza din doud sArme izolate
:3 : :r -ingime fiecare, rdsucite pe
: i ng,r € 3e cca 2 cm. Se reco-
rnanoa '- rntarea condensatorului
variabii si a potentiometrului
acordu-
lui fin pe partea de sus a panoului
frontal. Jos se vor monta poten-
liometrele de voium Si pentru
reglarea reac{iei.
Problema cea mai spinoasd este
cea a condensatorului variabil de
150 pF, care se gdsegte greu. Se
poate utiliza orice condensator
variabil avAnd capacitatea maximd
Tntre 100-365 pF, dar va trebui mo-
l Dupd terminarea gi verificarea
dificatd gi bobina, astfel ca circuitul
"
oscilant sd aibd frecvenla minimd de
II
I cca 6,5 MHz (cu condensatorul
inchis). Inductanla necesarS se va
t"
o calcula cu formula:
metri"
undeL=mH, d$i l=cm
Pentru staf iile AM reaclia se va
micgora pAnd Ia disparifie. Punctul
d = diametrul mediu al bobinei de funclionare cel mai sensibil gi cel
(egal cu diametrul carcasei plus mai selectiv va f i in imediata
diametrul conductorului, | = apropiere a punctului de intrare in
lungimea bobinei. De exemplu, oscilalie.
alegem o carcasd de 18 mm gi con- Dacd reaclia nu apare pe nici o
ductorul de 0,8 mrn. Diametrul frecvenla, probabil nu a fost legat
mediu va fi cca 1 ,9 cm. Cu 13 spire bine tranzistorul. De exemplu, a fost
gi | = 1,6 cm, inductanla bobinei va fi
2,446 mH. Aceasta este mai ma!'e
inversat colectorul cu emitorul. Dacd
montajul nu oscileazd decAt pe anu-
ca inductanla necesard de 1,93 mH. mite frecvenle, reaclia este slabd gi
Vom lungi bobina la 2 cm. In acest trebuie mutatd priza bobinei cu 0,5-
caz vorn avea L - 2,103 rnH. Se rnai 1 spird mai sus.
mdregte lungime.a^bobinei la 2,2 cm Bine pus la punct, acest receptor
gi vom avea L = 1,966 mH, care este poate da constructorului satisfaclii
aproape de valoarea cdutatd. depline. Se nu uitim cd la incepu-
turile radioamatorismului se fdceau
montajului, se va alimenta aparatul legdturi peste ocean cu astfel de
cu butoanele de reglaj Tn pozilie receptoare doar cu doud-trei tuburi
mijlocie. Se vor verifica tensiunile, electronice si cu emitdtoare QRPP.
care trebuie sd aibi valorile apropi-
ate de cele indicate Tn schemd. Se YO5AY

fEf4NlUH septembrie 2003 63

 PO$TA
I Augustin STANCU Rm.
Vdlcea
M ullu mim pentru felicitdri.
TEHNIUM fiind "revista constructo-
rilor amatori din RomAnia", ooi cre-
dem cd toate schemele electronice
ce se propun a fi construite ar trebui
sd fie insolite de desenul cablajului
(scara J:1) gi desenul de echipare a
pldcii cu componente (la orice
scard). Dar, ce sd facem dacd unii
din autorii de articole (altfel intere-
sante) nu ne oferd gi cablajele?
Deocamdatd, asta e.
Ne intrebali ce "mai fac fabricile
gi uzinele cu specific electronic din
RomAnia". Ce sd vd rdspundem
(unele informalii le aveli, deja),
"supraviefuiesc" gi ele cum pot, cE
toate celelalte fabrici. Concluzia
noastrd este cd din lard "producd-
toare de electronicd", RomAnia este
in prezent (dupe 1 4 ani), o lard "con-
sumatoare de electronicd". RomAnia
nu mai poate, in prezent, sd pro-
ducd competitiv (nivel tehnologic
ridicat, pre!uri mici) in domeniul
electronic, iar in colabordrile cu
investitorii strdini, RomAnia con-
tribuie cu... forfa de muncd (mai
ales). 9i toate acestea, Tnainte de a
intra in... UE!
Ne vom strddui sd reludm rubrica
..SERVICE
TEHNIUM".
I Bogdan DUMITRESCU
Tdrgoviqte
Dupd cum vezi, flu te "ocolim cu
rdspunsul", gi pentru cd tot am
inceput cu sfArgitul scrisorii tale,
vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de
1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat
de istorie gi de... limba romdnS, nu
prea suntem dispugi sd-i acorddm
scuze pentru ortograf ie gi inco-
erenld. Noi, aici la redaclie, scriem
de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in
revistd, iar tu ne trimiti... o ciornd de
scrisoare! $i acum rdspunsurile de
fond.
Schema de miniemitdtor MF
trimisd este o "schemd reclamd"
pentru circuitul integrat liniar
MAX2606. Nu ti-o recomanddm
pentru simplul rnotiv cd acest circuit
este foarte scutnp, iar un miniemile-
tor se poate realiza in alte mii de
feluri (unele ardtate in revista noas-
trd)^
Intrebdrile tale referitoare la
schemd sunt, intr-adevdr, de "novice
in ale electronicii" gi ne gAndim cd
un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de
la fizicd cum f unction eazd, un
tranzistor.
Dacd puterea de emisie este sub
30 mW nu este nevoie de autoriza-
lie pentru emildtor.
Dacd te pasioneazd sd devii
radioamator autorizal, te pofi adresa
64
Federatiei RomAne de Radio-
amatorism, BucuregJi, tel. 315 55
75, ing. Vasile CIOBANITA.
-
In final Tti punem la dispozilie,
totugi, o schemd de principiu a unui
miniemildtor ME pe frecventa de
100 MHz. Tranzistorul T este de tipttl
BF 181 sau BF 2A0. ME este un
microfon cu electret care se gdsegte
in comer! gi nu costd mult. Bobina
de inductanla L are 3 spire CuEm C
0,3 mm cu aer, pe un mandrin (ax
cilindric) cu diametrul 10 mm. La o
distanta de 50 m, Tn curte, semnalul
emis poate f i receplionat cu un
radioreceptor prevdzut cu banda FM
ll (98:1 0B MHz). Pentru aceastd
'Joacd" utild de emisie-recepfie radio
nu trebuie autorizatie. In fond,
REDACTIEI
schema pe care ti-o oferim este
schema unui microfon "CORD-
LESS" (fdrd cordon), folosit astdzi
aproape exclusiv la concertele cu
soligti.
t Vasile DIACONESCU Tg.
J itt^
In rdspunsul anterior vd rugarn
sd ne scrieli despre succesele dv. in
"lupta electronicd cu lAnlarii", care
este schema cea rnai eficientd; se
pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul.
In ce ne privegte, noi, la redacfie, nu
avem posibilitatea de a experimenta
schemele propuse de co^laboratori gi
mergem "pe incredere". In orice caz,
nu publicdm scheme cu erori majore
sau scheme "farse". Cititorii pot cere
ldmuriri direct autorilor articolelor,
pentru unele detalii. De exemplu, dv.
vd puteli adresa direct autorului
principal al lucrdrii '1365 scheme
practice cu pl-CMOS", domnul
Aurelian LAZAROIU, in
problema
schemei ce vd intereseaza (cu MMC
4047). Am relinut propunerea de a
publica in revistd un articol despre
deparazitarea auto modernd. Din
nou vd urdm succes in... "rdzboiul"
contra !Anfarilor!
PS. Dacd aveti computer gi sun-
50cm
teli cuplat la INTERNET, puteli
accesa site-ul http: llwww.thai-
ware.com gi veli obline un program
cu 5 frecvenle audio, care, emise
prin difuzoarele computerului,
alungd lAnlarii, mugtele gi chiar gAn-
dacii. Nu existd, Tnsd, o singurd
frecvenle pentru toate speciile de
!an!ari.
I Sorin-$tefan GUTE - BLIcLt-
regti
Mullumim pentru urdrile fdcute.
Pentru schema combinei
.,INTERNATIONATJ'
aud io
RC.1 (Hong
OO1
Kong), v-am trecut pe lista de"soli-
TEHNIUM septembrie 2003

citdri". Poten!iometrele electronice
se pot realiza gi cu alte circuite inte-
grale Tn afard de ROM-05
In principiu, la un casetofon
industrial nu se poate adapta un
numdrdtor reversibil de ture cu afigaj
digital 9i... nici nu meritd (ar fi o com-
plicafie aproape inutila).
r Mircea BARBULESAU
Piteqti
Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri
multe gi grele! S-o ludm pe rAnd.
Doregti o schemd de emisie-
recepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru
aprecierea cd cea publicatd a fost...
"marfd", iti mullumim). Astfel de
scheme se dau in revista "Radio-
comunicalii gi Radioamatorism" a
Federaf iei RomAne de Radio-
amatorism". Abonamentele pe un an
(12 numere) costd 75 000 lei, bani
ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA
LILIANA, P.O. Box 22-50 R-71.100.
In principiu, pentru lucrul "in eter" cu
o stalie de E-R (transceiver) in ben-
zile de frecvenle de radioamator tre-
buie sd fii radioamator cu indicativ,
(Urmare din pag, 7)
Se observd cd pentru dioda sta-
bilizatoare DZ de fapt cu rol mai
mult de limitare in tensiune s-a
ales un model aparent supradimen-
sionat ca putere de disipafie, dnume
de 10W cu toate cd valoarea medie
a curentului preluat de C2 din relea
este de sub 100 mA. Aceastd
alegere se justificd prin faptul cd,
tranzitoriu, curentul absorbit de C2
poate cregte pAnd la valoarea ma-
ximd permisd de rezistenla de li-
mitare R2, adicd pAnd la cca 2A,
intensitate pe care - chiar pentru un
timp scurt s-ar putea sd nu o
suporte o diodd stabilizatoare de uz
general, de pildd una de tip PL 122,
avAnd puterea maximd de disipalie
de 1W.
in figu ra 2 este sugeratd o posi-
bile variantd de amplasare a S-ar putea pdrea cd piesele sunt
pieselor Ei de cablaj pentru acest
modul, care a fost realtzat pe o
TEHNIUM seprembrie 2003
PO$TA REDACTTET
sd ai autorizalie de emisie gi,
bineinfeles, sd pldtegti g t2<" (cdci
nimic nu se poate face in Romdnia
tdrd taxd), bineinfeles, cu TVA!
Existd, intre 26965 gi 27405 kHz , 40
canale de frecvenld "la liber" ("ClTl-
ZENS BAND"). Transceiverele pe
aceste canale nu au nevoie de taxe
9i autonzalti pentru a fi folosite, cu
condilia ca emifdtorul sd nu aibd o
putere mai mare de 4 W.
tDaniel ARON - com. Mitreni,
iud.Cdldragi
Ne solicili o "schemd simpld" cu cir-
cuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN).
Am vrea sd ne scrii ce schemd te
intereseazd,, ce-ai vrea sd faci cu acest
circuit integrat, dacd il ai tizicl
Solicitdri de scheme
r Daniel STRUNGARIU, Str.
Nafionald nr. 13, Bl. G 1 3, Ap. 21 ,
Botogani, solicitd schemele pentru
televizor "BERLINA 2000" gi pentru
video-recorder "BONDSTEC BT 50"
(Koreea).
placd de sticlotextolit neplacat cu
folie de cupru (sau cu folia indeper-
tatd prin corodare in clorurd fericd).
Vederea este dinspre fala plantatd
cu piese, deci traseele de conexiune
de pe spate sunt vdzute prin "trans-
paren!d".
Pentru mai multd robustef e,
conexiunile sunt fdcute prin lipirea
directd cu cositor a terminalelor
pieselor, iar firele de conexiune
externd, ffi?rcate sugestiv, sunt
"!esute" prin placa de montaj.
Se mai observd cd pentru poarta
triacului s-au scos la exterior doud
cordoane, P gi P', primul pentru
racordarea propriu-zisd la poartd, al
doilea care merge, impreund cu cor-
doanele tensiunii continue joase
(U- gi U+) Ia blocul extern al circui-
tului de comandd a porlii, diferit de
la un montaj la altul.
amplasate cam prea "aerisit", dar
aceastd doar aparentd risipd de
I Mihai SUSA NU, Str. lonild
Hrisanti nr.5, Tecuci, solicitd
schema televizorului color "BlLTON"
(Rusia).
r tutian PosrAvaRU, str.
Tecuciul Nou nr. 160, Tecuci, soli-
citd schemele pentru televizor
"Philips Interfunk" (FSO 85 99 27),
pentru radiocasetofonul "SANWA
7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA
203".
r Sorin-$tefan GUTE, Bucu-
regti, B-dul luliu Maniu nr. 166, cod
77538, Bl. 38, Sc. 1, Et. 6, Ap. 25,
Sector 6, solicitd schema combinei
muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC
1001 (Hong Kong).
t Nicolae BUZDUGAN, din
Bucuregti (telefon 07224388 82,
674.77 .7BI oferd spre vAn zare
colec!ia TEHNIUM, an ll
1970-1 994.
Rubricd realizatd de
dr. ing. Andrei CIONTU
spafiu este perfect justificatd. In
primul rAnd, pentru cd se lucreazd
cu tensiunea inaltd de refea, care la
o prea mare "inghesuiald" a firelor gi
conexiunilor de pe spate, mai ales Tn
condilii de umiditate excesivd sau
favorizante pentru condens, ne-ar
putea crea surp rize extrem de
nepldcute. N-am sd uit niciodatd o
experienld personald din perioada
mea de "pionierat" in ale electronicii,
cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre
primele pe care reusisem sd le
procur, cu mare dificultate) tocmai
din cauza acestui condens sus-
menf ionat. Fdcusem pentru un
coleg de redaclie o orgd de lumini
cu trei canale, echipatd cu trei tiris-
toare, care mi-a reugit foarte bine.
Ducdndu-i-o acasd pentru "demon-
strafie", din nerdbdarea (gi negtiinfa)
amAndurora, iarnd fiind, ?fil intro-
dus-o imediat in prizd,, iar tiristoarele
au cedat, unul dupd altul. Mi-a tre-
buit mult timp sd Tnleleg de ce.
65

In al doilea rAnd, spaf ierea
ugu reazd, rdcirea pieselor.
Modulul cu tiristor propus este
prezentat in figura 3. Se observd cd
am optat pentru varianta cea mai
rdspAnditd, cAnd consumatorul Rs
poate fi acfionat pe durata ambelor
semialternanle ale tensiunii de
ref ea, aceasta f iind Tn prealabil
U+ r-
(12v) R2Dr
rsxln niz
8W N+007)
(rod)
(1
+
f Dz
1oDZr2
:CZ
a7O01tF
25V
Ky2o2H
(rod) L al
P,
-,tJ,
U-
d sard, tensiunea care ajunge la R2
redresatd bialternanf (Puntea
redresoare de Putere PR, montatd
pe un radiator din aluminiu ?n formd
de U dimensionat pentru o disipalie
termicd bund la un curent rnediu
redresat de 4-5A).
in aceste condifii, tensiunea con-
tinud joasd neces ard circuitului
extern de comandd a Po(ii nu se
mai poate prelua prin condensator
din tensiunea pulsatorie de polari-
tate constantd. In schimb, se Poate
prelua din aceasta un curent conti-
66
CONSTRUCTORU L I NCEPATOR
nuu mediu de circa 10-20 mA, Prin funclie de curentul de menlinere al
intermediul rezistenlei de limitare tiristorului).
R2. Acest curent Tncarcd Tn timP Degi este strdbdtut de un curent
"rezervorul" de energie reprezentat modest, rezistorul R2 se incdlzegte
de condensatorul C2, cu limitarea la apreciabil, prelu6nd o diferenld
12V a tensiunii la bornele sale prin mare de tensiune, motiv pentru care
intermediul diodei Zenner DZ am recomandat un model cu pu-
(12V l10W).
terea de disipalie de cel pulin 8W,
Aparent, dioda D1 n-ar fi nece-
pe care l-am montat pe un mic radi-
l\
ator din tabld de aluminiu in formd
de U, prins in guruburi pe placa de
)
t
PR
8A /6O0v
montaj, cu distanlare de 5-B mm
a:
( ),1iooow)
I
N fala de aceasta (una-doud piulile).
Pe schema de amplasare s-a pre-
I
llo vdzut loc pentru acest radiator, dar
220V
nu s-au marcat locurile de gduri
r f-
)
lt
-t l^
Tvl
t pentru guruburi, dimensiunile radia-
t I/ I O,11tF torului fiind Tn funclie de modelul de
_J
I
l** F
5A
rezistor R2 disponibil.
f/
I c
fi,,1,, $i Tn cazul acestui modul, gruPul
C1-R1 constituie circuitul de pro-
P
T2w
tecf ie la eventuale supratensiuni
anod-catod.
Varianta de amplasare a Pieselor
gi de cablaj propusd este datd in
figura 4, fiind tot cu vedere dinspre
{t fala plantatd cu piese. Observafiile
de la placa modulului cu triac rdmAn
valabile gi aici. Addugarn doar cd Tn
acest caz dioda stabilizatoare DZ a
fost montatd orizontal, nu vertical,
dar asta pentru cd nu am avut la dis-
pozilie ?ncd un exemplar de 10D212
gi am folosit un Zenner ITT de tiP
2L12. Oricum, spaliul Permite 9i
plasarea verticald a unei diode
o ll
*l
|r}+
+{tH-€
10D212.
I ] f ""'--- Tn incheiere, suntem datori sd
f; i.
I
r.li r i'4i< r r ... preci zdm cd ambele module,
i
ra*-or*l
t
ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi
avAnd gi sursa de tensiune continud
de 12V in contact direct cu unul din
polii relelei, prezintd pericol real de
fiind deja de polaritate unicd pozi- electrocutare dacd nu se iau
tivd, datoritd redresdrii in punte. mdsurile de proteclie recornandate
Prezenfa ei se justificd totuqi prin ?n astfel de situalii. in primul rAnd, fiu
aceea cd ea interzice descdrcarea se va atinge cu mAna montajul (nici
lui C2 inspre Rs gi tiristor (in inter- circuitul extern de comandd a porlii)
valele de timp cAt tensiunea Pul- decAt dupd intreruperea tensiunii de
satorie are valoarea instantanee alimentare de refea. Dacd se folo-
sub 12V), deci propagarea spre tiris- sesc intrerupdtoare simple, aSa cum
tor a efectului de filtrare al lui C2, se indicd Tn schemele Propuse,
ceea ce ne-ar Putea crea Probleme intreruperea contactului cu releaua
cu blocarea tiristorului la trecerea se face scolAnd 9i gtecherul modu-
prin zero a tensiunii pulsatorii (in
lului din priza de refea.
TEHNIUM septembrie 2003
 Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#; #
'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat
centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd
si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ru-
zicd "tare" cu bani pirtini. Este
rorba de articolui ''Dublor de pu-
.ere pentru anrpii -i-Fi'=- autor
0. Tavernie!', ?n cal.e se propune,
conform schemei bioc ciin figura
1 , realizarea unui modul dublor de
*{
1
!

cutere (fig " 2), utitizdnci doud

amplif icatoare F-i i- E i stereo de 1: Sl*r*c *u 4,x
2:
putere. Cei inrer*saii sunt invitali
sa-Si procure
acest num6r
al revistei c5
in care vor
rnai gdsi ?nca
C6
un Arnplifi-
cator Hl-Fi nl3*
* voir lexte
s0/25 w St616o
-------n
eficace $i \"--* Ampli
droit

multe alie Rl 't/10 k

constru*ti.
tentante
R8
sau sd C2
0,22 gF
22k

"viziteze=' g :*- EG *-{F- P

ul reviste:
M
?R4
| 47k
I

ryn
\ AA /V.elei:ir .,

iquep!"a-
tiQue"cei',-.

La ru c rica Design ldeas din numdrul pe Ajoy Raman din Bangalore, India. Montajur,
ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design realizat cu un circuit timer de tip LM556C,
A,1a n a 7,. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry
tfr\4JtA(-t! \
eSte folosegte legea exponenfiald de incdrcare a
0 roc,.s ; 11- c 'f icatorul logaritmic p rezentat ald- unui condensator printr-o rezistenla.
tii rai ',,: " , autori Jayashree Raghuraman gi Performanlele foarte bune montajului, ale
5ir&ri,'
i
-#
tll --- - -' -

ilustrate de autori p rin

rep rezentarea graf icd a datelor
vcc
,:
E 15V

experimentale (fig . 2) il recomandd

pentru utilizare in aparatura de
instrumentafie.
II.IPUT
VOLIAGE
1N914C K1
TH 1 DIS2 9. 1k LINEAR FIT OF

flvl THz
EXPERIMENTAL DATA

1 LM556C cvz
C1
RES
0.1 pF
f 0.02 p.F

OUTI RESz
TRtl our2
vcc

cND "
15V
rRtZ

OUTPUT
VOLTAGT
r
I

ioi
-

pag,!i?, - E prea scump? - ... Ai incercat la:

Basegti?
''r :r'' r '-,.N9.
;'' r ': www.trioda.ro ,,:#ai;i:'
Multimetre, Telecomenzi, Trafo linii, Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd:
HIFI SHOP: str.Primd"riei nr. 48, tel.: 0259-436.782
CONTACT: str.gelimbd"rului rrc.2, tel.: 0259-267 .223
Pretz 29 500 lei Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA, Fax: 0259-2IO.225,
e-mail: sales@trioda. ro