Sunteți pe pagina 1din 68

FSNDATA Tr.I nNUL 1g?

Numdr editat cu sprijinul Ministerului Educafiei, Cercetdrii giTineretului


r :l i:::

\IRti,n€sTfrlR
{r€Vlslri j
uh fl
#

HruA
Printre noile tipuri de conver_
nu necesitd ::Tcensalie
toare de tensiune in comutatie
fansate de compania Natiodaf
Semiconductor se numdrd mo-
delefe LM2645 (cu plaja tensiu_
LM 3485 externa Ei este pre ,?z_tI cu pro_
teclie internd prrn limitarea
curentului.
te?irq _UOU1 poate fi ajustatd
nii de intrare 4,50V-30V), (pinut s-AilJ) de ta 1,24V prac- Reaf izat in capsula l,,tSOp-g,
!-11_317.7
(z,esv-s6V) 9i LM348s tic pAnd la valoarea fui U,n,. circuitul LM34BS este recoman-
(4,50V-35V). Circuituf conline un eldment dat pentru aplicalii in pC-uri,
Pentru modelul
prezentdm aldturat schema
LM34B5
Leg{ator serie in tehnologie modemu ri. monitoare, in
PFET, posedd o sursd de reie- aparatura de telecomunica!ii,
tipicd de aplicalie recomandatd ril!.a internd de precizie (2% in
de producdtor. Tensiunea de alte aparate cu alimentare de la
pfaja temperaturilor de iucru), baterii sau acumulatoare.

Typicaf Applicstisn
v* ?? plf
{.SV tn S$V V*-
3.3V

Co*
lS pF
'."1

OPCRRTIONRTUT CUfIDRUPTU TIUIC6 484


I
Ampfificatorul
gpglational cuadruptu
LMCG 484 are intrdrile
realizate cu CMOS-
uri, ceea ce ii conferd
performante
deosebite in ceea ce
privegte curentii de
intrare gi de offset (de
ordinul picoamperilor)
9i rezisten{ele de
intrare (de ordinuf
teraohmilor).
Circuitul este rea-
lizat in capsuld DIL cu
2 x 7 pini, avand dispunerea terminalelor
indicatd in figura 1. puterea lui de disi-
pafie este de 500 mw, alimentarea dife-
1 0k, 0.1 %
renliald maximd de +16V curentul maxim
de iegire de +30 mA, iar temperatura
maximd de lucru de 150"C.
circuitul se fabricd in variantef e 1/zva 4
LMC64B4

LMC64B4AI, LMC64B4 | pi LMC64B4M, VCLT = 1 0OVD

care au amplificarea de semnal mare 1/2VD

(pentru o sarcind de Z kO) de g4V lmV,


72V lmV, respectiv 60V/mV.'
Aceste performanle il recomandi pentru urilizarea ca interfaJd (circuite
de instrumentafie (amplificatoare oe rirasurare, detectoare tampon, sonde etc.) sau in aparatura
I reo'redoare oe prebizi6, tirire active g.a.).
2 3 sunt date aplicaliile ca amptifi"it"i oiteldntLi
,."nll#""" 9i Ei, ,""p""ii", ir-rjriii."tol, simpiu d.c. cu cAgtig
Menlionim cd datele au fost preruate din revista FUNKAMATEUR
nr. 6/2009.
Stimali cititori, SUMAFI
Din semnalele dumneavaastrd in legdturd cu ultimul CoNSTRUCTORUL iruCepATOR pag. 4-18
numdr * mai ales din numeroasele telefoane pe care Tub fluorescent la acumulator auto
le-am primit din toate zonele ldrii - deducem cd TEHNIUM Module multifunctionale
Punte pentru imperecherea tranzistoarelor
"pdtrunde" din nou fn toate judelele, chiar dacd unii dintre dv.
Adaptor ohmmetru
se mai plAng cd nu il gdsesc sau cd fl procurd foarte greu. Redresoare gi multiplicatoare de tensiune
Vd reamintim cd revista apare fn ultima lund a fiecdrui TEHNIUM PC pag. 19-23
trimestru, tirajul este limitat, iar difuzarea fn lard se face Sistem surround de mare performanta
doar prin releaua RODIPET. Pentru cei care au probleme AUTOMATTZARI it'r r-OCUlnrTA pag 24-32
Variator de putere
cu procurarea, cel mai sigur este sd'-gi facd abonament
Comanda senzoriala
anual prin oficiile pogtale sau prin intermediul Cod acces
Editurii "Presa Na{ionald". Conectare i deconectare
Ne pare rdu cd nu ne-am putut line de promisiunea de a CoNSTRUCTTA NUMARULUT . . pag 33-36
lansa Concursul TEHNIUM, perioada de concedii fdcilnd Si realizam un detector de metale
practic imposibild contactarea unor institulii gi societdli TEHNIUM INTERNET pag 37-38
Realizarea paginilor de Internet
comerciale care ne-au asigurat verbal de sprijinul lor.
ATELIER.. pag.39-46
Tot din motivul de "vacanld", rubrica Popta redacliei este lntroducere in calculul filtrelor de separare
in acest numdr mai restrAnsd. Am primit multe scrisori cu ECONOMISIREA ENERGIEI . . pag. 47-4s
fntrebdri gi solicitdri ale dv., unele cu propuneri de articole Scheme de becuri economice
interesante, la care vd vom rdspunde, respectiv pe care le LABORATOR . pag 50-So
vom publica in numerele viitoare. Mai greu esfe sd procurdm Sintetizor de banda continuA
Atentie la diodele detectoarel
schemele pe care ni le solicitali, dintre care multe au fost
Si realizam un divizor de frecventA rapio
deja publicate fn revista sau almanahurile TEHN\tJM. in Mdrirea sensibilitatii radioreceptoarelor
aceastd privin{d avem, totugi, o veste bund. Am descoperit cu simpla detectie
cd un vechi cititor pasionat al revistei TEHNIUM - domnul AUTO-MOTO . pag.s7-01
inginer Dragop Barld din Bucurepti - realizeazd prin firma sa Echilibrarea rotilor

General Partner numeroase CD-uri cu coleclii de scheme gi


RADIOAMATORISM paq O2-G3
Generator de semnal
editeazd cataloage (recent a apdrut un amplu Catalog de Receptor simplu pentru incepatori
echivalen[e). Domnul Baild ne-a vizitat la redaclie gi ne-a PO$TA REDACTIEI. .pag 64-65
promis tot sprijinul pentru a putea soluliona solicitdrile dv., REVISTA RE\IISTELOR pag OT
dar mai rdmilne problema cdutdrii prin zecile de mii de
scheme aflate in portofoliul firmei. Pand una-alta, cei intere- TEHNIUM
Revistd pentru constructorii amaton
sati pot sd-l contacteze direct pe domnul ing. Dragog Bdrld Fondatd in anul 1970
(telefon 335 28 1 1) gi suntem convingi cd ii va ajuta. Anul XXX|ll, nr. 350, septennbrie 2003
Printre "amAnalii" de la Popta redacliei vd numdra[i pi dv., Editor
SC Presa Nationali SA
domnule ing. Petre Popovici, care ne-ali rugat sd vd trimitem Pia[a Presei Libere nr. 1, Bucuresti
o metodd de cositorire a aluminiului. Deocamdatd - a$a cum Redactor-gef : fiz. Alexandru Mirculescu
Secretariat - macheta artisttca; lon lvagcu
v-am spus pi la telefon - nu am gdsit altd metodd sigurd in
fredaclia: Piata Presei Libere nr. 1,
afard de aceea pentru obiecte mici (curdlarea suprafelei pi Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
cositorirea sub sacdz topit), publicatd fn TEHNIUM. Dacd Telefon: 224.21 .02 Fax: 222.48.32
E-rnail: presanationala @ yahco com
printre cititori existd cineva care cunoagfe o astfel de Coresponden[a
metodd, il rugdm sd ne scrie un articol, care cu siguranld va Revista TEHNIUM, Piafa Presei Libere nr. 1
Cdsula Pogtali 68, Bucuregti - 33
fi foarte cdutat.
Abonamente
Dumneavoastrd, domnule Gabriel (soimulascrJns yahoo.com)
@ La orice oficiu pogtal (Nr. 4120 din Catalogul Presei RomAne)
vd va rdspunde unul dintre colaboratorii noptri specialigti in DTP: Clementina Geambagu

audio. Vd precizdm deocamdatd cd e-maiFul dv. contine doar Editorul si redactia igi declina orice responsabrlitate
in privinla opiniilor, recomanddrilor Ei solufiilor formulate
doud scheme de AAE nu trei cum ne scrieli. Ar fi fost mult Tn revista, aceasta revenind integral autorilor"

mai operativ - pi observa{ia este general valabild pentru cei tssN 1224-5925
O Toate drepturile rezervate
ce ne trimit e-maiLuri - dacd ali fi indicat pi un numdr de Reproducerea integralS sau partiala este cu desavArsire
telefon la care sd vd contactdm. interzisa in absenla aprobdrii scrise preatabile a editorului.
Tiparul Romprint SA
in incheiere, vd adresdm pi noi o intrebare fn scop de
sondare: dacd redaclia TEHNIUM ar intenliona sd scoatd Aborramente la revista ,,Tehnium" se pot face gi la sediul SC
PRESA NATIONALA SA, Piata Presei Libere nr. 1 , sector 1
nigte suplimente tematizate, ce domenii v-ar interesa mai Bucuregti, oficiul pogtal nr. 33. Relafii suplimentare la telefoanele:
,

224.21 .02; 223.26.83 sau la FAX 222.48.32


mult?
conform art. 205-206c.P,, intreaga raspundere juridicd pentru
Alexandru Mdrculescu conlinutul articoieior revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM septembrie 2003 3


coNsrRucroRu L iNcE PAron

Pagini realizate de fiz. Alexandru mAnCULESCU

Revista TEHNIUM a Publicat 20W alimentatd la acumulatorul Tia- tubul de 20\''/ este mult
de-a lungul anilor numeroase bantului. decAt cea a -,t-ji bec
scheme electronice pentru utilizarea Acum existd in corner! lanterne descenta ava^ I a:e1asi
"neconvenfionald" a tuburilor fluo- cu tuburi fluorescente de puteri mici curent. Optlcna -:^:a
rescente (alimentarea de la alte ten- (6W-8W), alimentate din baterii sau prevdzut $i cu Lr 'e: ?
siuni decAt cea a refelei, la alte acumulatoare Cd-Ni, dar acestea nu tric al consu rn J J l:
frecvente inclusiv in curent conti- dau lumini suficient de bund, bateri- pilda, intre 1,2A $ 2::
nuu amors area tdrd starter etc.), ile sunt scumpe gi se consumd al gradului de ilurnira.'C
dintre care de un succes deosebit repede, acumulatoarele nu ai unde nu avem nevoie decAt cE : **- * ='.
s-au bucurat cele care Permit le' reTncdrca g.a.m.d. AvAnd in ambiantd "de orientare', l-:i :: 7*
refolosirea tuburilor arse. Chiar dacd vedere capacitatea mare a acumu- pornit lampa (la consuffi,, *2v, -
un tub "ars" (cu unul sau ambele fi- latoarelor auto (cca 45 Ah), de la pentru amorsare ferma r : -,:3 ^
lamente intrerupte sau arse, dar acestea se poate alimenta un tub reduce dupd dorinla consunnu -.,r-

care nu a pierdut etangeitatea fluorescent de 20W, care oferd ilu- minarea.


Montajul care asigurd alimenta-
atmosferei sale interioare) are, de minare satisfdcdtoare intr-o camerd
obicei, capetele pulin innegrite, ten- obignuitd, in cort etc., fdld q pericli- rea tubului fluorescent de la acumu-
talia de a-l refolosi o bund bucatd de ta po rn irea motorulu i d t1
Pe o lator este un convertor de tensiune
vreme este mare, avAnd in vedere funcfion?re continud a montajului de avAnd la baz6, un oscilator de putere
costul nu tocmai modic al unui tub 4-5 ore. ln funclie de schema utiliza- alimentat la 12Vc.c. (practic intre
nou, durata lui relativ scurtd de viafd ta, de performanlele tranzistoarelor 10V gi 14,5V), care debiteazd, Pe un
in alimentarea obignuitd, dar 9i gi ale miezului transformatorului - transformator ridicdtor de tensiune
imprejurdrile nu foarte pretenlioase dar gi de meticulozitatea oPti- (uzual in raportul 1:20-1 :30).
in bar-e se folosesc, de reguld, astfel mizdrilor experimentale - un moll?i Secundarul transformatorului tre-
de montaje. Un exemPlu tiPic il pentru un tub fluorescent de 20W buie sd asigure in gol o tensiune de
rep rezinti lanternele sau ldmpile poate gonsurna, PPntru iluminarea vArJ de cef qutin 200-250V Pentru
portabile cu alimentare de la acu- maximd, orientativ intre 1,8A 9i 2,5A amorsarea sigurd a descdrcdrii in
mulatorul maginii, folosite in ex- de la acumulatorul auto de 12V. tub.
cursii, in locuri unde nu ? Pdtruns Dacd se doregte o funclionare mai Oscilatorul poatefi nesimetric
incd re{eaua electricd. lmi ad uc indelungatd a ldmPii, se face o sau simetric (cu un singur tranzistor,
aminte cum, prin anii '80, la terasa scurtd "pauzd" Tn care se porneqte respectiv cu doud tranzistoare de
din Histria se adunase lumea ca la motorul pentru reincdrcarea acumu- putere lucrAnd in contratimp),_ iar
urs sd-mi vadd lamPa cu neon de latorului. Oricum, lumina oferitd de irecventa sa poate f i joasd (500-

C2 TF
o,47 +
20w
2,2tf
>1 60V

Tr ,Tz =KU605 sou 2N3055 Tr- 22Av /2x12Y

TEHNIUM septembrie 2003


4
oNsTRucToRU t- ittcE pAron

p.0.09H4 sau ultrasonord (20-40 (secliunile N2, N'2, identice, inseri- feromagnetic este de calitate bund
kHz), in funcfie de lranzistoarele ate in acel?Ei sen5 de bobinare). De (toroidal s.aq .permalloy), secliunea
disponibile gi de tipul miezului folosit la fosta infdgurare primard a tians-
in transformator. sa poate fi chiar mai micd. peisonal
formatorului - cea' de relea se am incercat trei transformatoare
Dificultatea aborddrii unor astfel preia in acest caz tensiunea inaltd
de montaje de cdtre constructorii diferite, intre 2 x 8,5V gi 2 x 12V,
neces ard, pentru alimentarea tubului ul.rul pe pachet de tole din fier-siliciu,
ince.pdtori- a constituit-o de reguie fluorescent TF.
realizarea transformatorului, -mai altul.pg permaltoy 9i altut pe miei
Nu voi ref ua aici descrierea prin- toroidal, gi toate au funclionht foarte
ales in cazul oscilatorului asimetric cipiului de functionare a oscilatoru-
cu f recvenla ultrasonord, cAnd se pt[e, stngura tatonare experimen-
luj, pe care doritorii il pot gdsi in tald neces ard f iind opti mizarea va-
folosesc miezuri din feritd. Chiar si
in cazul oscifatoarelor de joash
cdrlile cu gene raioare- d e lorii condensatorului ' C2, in plaja
audiofrecvenld, dar se cuvine sd menf iongtd pe figurd, gi a vblo'rii
frecvenle, realizarea transforma- precizez cd, in function are intervin si
torului rdmAne deficatd atdt pentru Ft Ei R2.
(cotrlund) pentru
gapagitafile "distribuite" intre spirelb Fafa de schema oiiginald am mai
I?ptrl cd autorii articolelor respec- transformatorului, care nu figu reazd, fdcut doud modif icdr-i: am folosit
tive nu dau ?ntotdeauna toate Odtele pe schemd.
necesare, cAt Si datorita ,,calitetii" tranzistoare uzuale, de tip 2N3055
Aceastd schemd am copiat-o cu (mai "leneSe" decAt KU60S, dar care
(de reg u ld I

necunoscu-
te) a pa-
chetului de
tole folosit.
Din fericire,
calea succe-
sului rdmdne
desch isd
ca peste tot
in electro- I
n ica
I

p rin I

tatonarea gi .'+'€ . F1.:-.-FF .


-.^re*
.J
I
I
I

optim i zarea **l


-'*-'
experimen- g| r

tald. Singurul
dezavantaj
este cd dupd
ce ti-a reugit
un exemplar rJ

rte b in e,
foa :

incercAnd sd
faci un al
doilea I

dupd exact
aceeag i

schemd dar cu alte piese - adeseori mulli ani in urmd dintr-o revistd simi-
tatonarea experimentald trebuie au mers foarte bine) , iar alimentarea
lard lui TEHNIUM, dar n;?rT.t experi- de 12V am decuplat-o cu
iuatd de la inceput. conden-
mentat-o pAnd acum. in artibolul satorul C1 de.4700 pF, imbunatafind
Am fdcut aceastd introducere respectiv se prec izau datele simf itor randamentul. Am tatonat
lungd pentru cg gtiy din experienfd infdgurdrilor transformatorului astfel:
cu cAte intrebdri, chiar nemultumiri gxperimental gi introducerea con_
N1 = 750 spire CuEm 0,4 mm, N2 - densatorului C.3, dar in f inal am
gi reproguri este asaltata de obicei N'2 - 21 spire CuEm O,B-1 mm. Nu
redaclia dupe publicarea unui astfel renunlat la el, efectuf lui benefic fiind
se precvau natura miezului gi secfi_ pra^ctic ins ign ifiant.
9r rypnlaj, care se intAmpld sd nu le
"iasd" din prima incercare construc-
unea sa (ori nu fe-am notat eu cAr"id f n toate cele trei cazuri, cu valori
mr-am copiat schema). Tranzis- ale lui C2 intre 22OnFl250V si
torilor incepdtori. toarele recomandate erau de tipul
Ict din aceleagi motive propun 2,2 yt"Fl250V am oblinut pentru ilLj-
KU605 , iar frecventa oscilatorului'de mtnarea maximd a tubului de 20W
aldturat (f ig ura 1 ) o'schemt,,Jasicd" cca 2500 Hz.
gi sigurd, pe care am experimenta- un consum de curent de cca 2,4A,
Acum, cAnd talciocurile sunt cu amorsarea fermd a tubului.
t-o cu rezultate bune pe trei tipuri pline cu transformatoare de retea Deoarece experimentat montajui
diferite de transformatoare gata con-
feclionate de fabricd, deea ce
avAnd infdgurare secundard du6le, cu tuburiry
"arse", in prealabil am
este foarte ggor sd gdsegti unu I cu 2 scurtcircuitat intre ele terminalele
reprezintd un avantaj esenlial pentru x 8V - 2A pAnd la 2\ IZV - ZA, care
constructoru I incepdtor. fiecdrui f ilament, tocmai pentru a
se preteazd foarte bine fa realizarea asigura amorsarea fermd ; descdr_
Schema conline un oscilator de acestui montaj. lmportant este ca
audiofrecvenfd simetric, folosind cdrii.
sdrma bobinajului becundar sd fie
doud tranzistoare de putere suficient de jroasd (minimum 0,8
Varianta de cablaj prezentatd in
figu ra 2 corespunde treinsformatoru_
(irpergchqale aproximativ' dupd mm diametru), cd secliunile secun-
factorul beta), caie au f iecare ca darului sd fie identice (ie debiteze in lri pg qiez toroidal, de genul cetor
folosite in blocul de alime"ntare de la
sarcind de colector cAte o sectiune gg! Lensiuni riguros egale, intre BV gi
din infdgu rarea secundard OuOla a refea a televizoarelor SpORT, exem-
12V) gi ca sectiunea^miezului sa fib plarul "r'limerit" de mine in talcioc
unui transformator de refea, Tr de cel pulin 5-6 cmz. Dacd miezul avAnd insd un secundar de 2 x g.SV

TEHNIUM septembrie 2003


5
a

coNSTRUcToRU l incEpAron
- 3A. El are de fapt prizd mediana qi Cele doua tratrzistoare J-1 Si T Z, "piste", readucandu-va aminte de
in primar (2 x 110V), de care nu am montate pe radiatoare sepaiate d"e ferromenul de autcinductie.
avut nevoie, dar in placa de montaj minimum 5W disipatie fiecare. sau In fine, amintesc dcar ca Si la
am practicat orificiu gi pentru pirrul pe un radiatoi' comun de rninimrrsr"r firt$*i *.i {irrt;t; se poate introd UCe
respectiv, rdmas neconectat 10W disipatie (in acest din urnrA caz foal't* LJgor LJn reglaj (ccntinuLl saLl
VA cer scuze ca nu am" dat la capsulele tranzistoarelor se izol *aza fn trept*) ai qraCului de iiuminare.
redesenat cablajul, dar schema fiind obligatorru fa\a rje radiator cu fclie rmplicit si ei ccrrs{Jntr-rlui cJe cLJrent. in
extrern de sirnple, sper ca se pot de mica, saibe Si gaibe tubulare aces:i sr;cp. ps uilrjl drn frrele cje ali-
u$or distinge liniile corespunzdtoare izolante pentru Suruburil se rnentare cLr i :l\"t ${:t trtse riaz-A un
pieselor plantate de cele ale arnplaseaza pe partea superioara a potention-ietrir bot-iinAt r:e 5-.fj (). dar
traseelor de cablaj, Vederea este cutiei ce va gazdui mcntajLii. Daca a carui nrcireiiria sa reziste farl
dinspre fafa plantata cu piese. deci folosirn (preferabil) o cutie din tablA, inc6lztre perrcirloasa ia un curent
circuitele de cablaj sunt vazute prin f irele care ies din cutie cAte trei, maxirn de ?.5A. Un astfel de
"transparentd". pentru fiecare tranzistor ln parte, \Jor potentiometru este greu de procu-
Am folosit pentru montaj o fi protejate printr-un varnig gros ciirr rat, dar poate fi ugor confec{ionat.
placuta de sticlotextolit neplacat fibra de sticla sau teflon, pentru ca Ca alternativa, se alege experi-
(sau cu folia de cupru indepartata eventuala incSlzire a cutiei sa rlLi l* mental o valoare cJe rezisten{a con-
prin corodare in ciorura ferice) dcterio reze iza!ati;:. Eviderit, irr venabrla penti'ri rriv*lul redus de
Legaturile pe spate, confor'ryr
pere{ii laterali ai cuttei si pe fundui c; consum/lur.'liflilziti;te. orientativ in
schemei, le-am facut prin lrpituri vor fi practicate gAuri pentri-i plaja 1()-,4 I). se pracurd (sau se
autoventilatie" ccnfection eaza un rezistor bobinat
rotruste cu cositor, direct intre termi- Prizele de alinrentarc {:u 12Vc.c., ;lrrand aceasta valoare a rezistenfei,
nalele pieselor" Conform unui vechi respectiv de raccrdare la tubul f iiio- rie wattaj corespunz,itcr, dupd care
(dar sanatos) obicei, am "tesut" rescent TF vor fl cbligatcriu diferltr: ac;est rezistor se insc reazA in
firele de conexiune exterioara prin ca model +i marr:ate corespunzator", circuitul cje alimentare cu 12 V,
piaca de montaj, pentru a asigirra o astfe! incAt si nr: putem racorcla dirr p:i;lsAnC ?n paraiel cu ei un comuta-
viatd mai lunga lipiturilor respective. neaten!ie acumu!ati";rul la b'orn*ie; lr-.r"penlril a-t putea scurtcircuita (la
Transformatorul fiind plantat cu pini! Tf $au viceversa. Prtza cle '! ?V ve pri-irire si in frrncticnarea normala),
in placa, pe spate am asigurat avea marcata pclaritatea i-r- gi -) rssLlc;ctiv peniru i+-l putea readuce
conexiuni voluminoase (supraincdr- Pentru toate rftc0rcjLtrtle ext*:- in serie {:.:r-l ;rlimentarea (in regirnul
care cu cositor), pentru o cAt rnai ricare se fclcsesc conductoare litate tit,i::cr rsi-lnl rcii ilsi.
bund imobilizare a transformatoru- cu sectiunea d* ee I putin fi,7$ nrryt? Daca. r'Trr)r'rtajul nu f unctiofre azA
lui, care este destul de greu. binp izciate. satisfac;ltr-rr' lrcuinr instabii, consum
Mare atentie se cere la raccr- In timpul funclicn&rii. rncntajuI sc iJs curent nr;lr"ri, de peste 3A) in
darea pieselor exterioare. pentru a arnpleseazd intr-ur"l ir:c,Jegajat Lrrma tatonarilcr" pentru C2 in plaja
nu incurca intre ele firele de canexi- {pentru o u$oara i"a*ire}, ile un fi,2?--?,ZpF pi pcntru Ft1 = R2 irr
une (cam rnulte gi nu tocmai irr suport neinflamabii f',lLI se vor atinge plala 220IJ-1kO, prirnui lucru de
ordine plasate, dar marcate sugestiv cr"l mAna tranzistoarei* ir. tlntpui f acut rlst€ sa se in loc u iasca
pe scherna de cabl"j). functionirii, dtlcarec{: s-ii' fiutea sa il*rechea de tranzistoare T1-T2.

Deoarece experimentez frecvent catod. cat si bloct"ll cje ten$lune con" KY?C2!-1, resp*ctrv mcdelul de triac
Si de o buna bucata de vreme tinua jnasA necesara pentn"l e ircuititl KY2CBtsB912, arnbele de fabricatie
d iverse montaje de automatizlri, de comarida a portii. Intr-adevar. in acelasi tip de capsula).
s{}vretrca,
variatoare de tensiune, jocuri de toate aceste eiemelrie s* repeta Desigur, se pot mrinta gi alte tipuri,
lumini etc., care au ?n partea de uneori perfect icjentic la foarte .de fabricatie roinaneasca sau
actionare a consumatorului un tiris' multe scherne Si, ca ata.re, este o strainfi,,Jar este rje preferat sd: se
for sau un triac, am ajuns in cele din mare pierdere cje vrcme si de efort fnii:se asca modelel tot de 10A/) 300V.
urmd la concluzia ca ag putea sd le asamblezi / dezasafflnlezi de cu sensrhilititi Ce poarta apropiate
economisi timp prelios dacd ag fivea fiecare cjatd cancJ experinrentezi urr C*: ceir: n'r*rtttonatc.
gata confecfionate cAte Lln modul cu froll montaj pe care nLt ai intentia pe l-iristcrui, respectiv triacul, flr,l
tiristor, respectiv cu triac, care sa rnornent sA-l Ei realizezi "pe cltrat". fcst montate pe cAte un rac|iator ter-
cuprinda pa(ile indeobgte comune A*a am si fdci-rt -- mi-an't realizat rnic cLr disipaiia corespunzatoare
ale acestor montaje. Astfel, fiecare practic cele doua module .- si pentrLt LJnLJi curent de sarcind de maximun'-
modul ar putea sa contind pe ca avantajele pe care mi le-ait oferit 5A La nevoie, curn spuneant, tiris-
lAnge tiristorul sau triacul de probe, rleja m-au incAntet, le propun spre tcr.ii/triacul se pot inlocui la expen-
racordat in exterior (pentru a-l puteil analiza si decizie si altor ccnstri:c- rr:entare cu mocJeleie indicate lr'
inlocui ugor cu exemplarul dorit gi tnri arnatori . adresandu-rrr.1 cll ::,cl'r*nti, la fel gi radiatoarele
eventual a-i inlocui radiatorul terrnic precddere incepatori lor, fi regte. Irr'id*r'lt modLrlele permit Si vertft-
in funclie de necesitaii) toata Pentru cele doitd tnodirie anr carea rapida, contodd, Tn condit'
partea de conectare comoda la fr:iosit exemnlare de tiristor. re$fiec- reale d* alin'i*rrtare gi de sarcina Z
retea, intrerupatorul de functionare. iiv de triac, din seriiie indusiriale de LJnor t:ristoare sau triace nou-intr3ti.'
siguran{d fuzibile gi consllffrator, cir- I0A/400V, cu un curent rJe arnor" in "zestreiJ" personalA.
cuitul R-C de protecf ie impotriva sare sigurai de poarta ele ln rnA, Ccnectarea externd la retea ?,
eventualelor supratensiuni anod- respectiv 30 mA (modeltt! de tiristcr nrrldriiel',,1r ss face prin cloua r,lr-

6
CONSTRUCTORU L iTCEPATON

doane racorcJate la un $techer


leventual prevazute cu Lrattanei, tar
conectarea la consurnatorul Rs prin
doua c*rdoane racordate la o Priza,
everrtuai chiar re alrzata artizartai
{aoua huc$e pnnse intr-o plAcuta de
textolit, cu diarrretrul interior si dis-
tantate ?ntre ele conforr'r ciimenslLi-
nilor $techerr-rlui standard cie retea). ' SRL proiecteaza si produce:
Aceasta precautie este de'csebit de r anaraturir e lertronicA de masura sr control pe baza de nrici'ocon-
utila pentru a ttu confurtda irttre ele troiele: tirneru:. termostate sr ceasuri prograrnabile, contoal.e petiiru
cele dcua racorduri, cleoarece, cLlrri saii lJe ;,JcLrrr electrcnice" arl,-trrrte de masini si locuinte etc. -'' pet-'1lv
{) rlcdule electi"cnice nenrontatt f krturi) din gailta
spinlea p*etr-ri ''$i uitarea e
:rn':;:icrii 'Je eiectronica autodidacti. stabilizatr.r:rre de tensiune. ter*
scrisa "n lcgile-omenesti". inCntetre si v'oitnrctr* digitale, aiei'tite, ceasuti etr:.
Moduiele ntai au irt exterior ull ir-':icrrr;:tir suplimentare se pot cbtine cJs la sediul societatii cle la adresa
i.ntrerLrpator" pentru tetisrunea cle aii- $au de lal **rrall:
intreaga gama de rtiodttle :' .']t; gAscste ?n rn;:gaeitieie Ce
rrentare de ia retea. care se reco-
nrande sa fte rnodeie rcbilste. la sp*l;riitate sau pr.r{ ir cen'rarirlaie direct la sediul sclcietatit.
teleflane f;ix
minimunr 5Ai25CVc a , precllrrl si ut-t i-;*sutl F'r.rsil'ii.i U*"'1't i;l;i;rcstt. c'-rt'iall;
soclu de sigurantA fr,rzibila, aceasta

!!

{1 2v)
Dt I| I| ''r
::^ -. 11011
( 1 N4AS 7)
Rs {.J r*
({ 1000w) 2?Av

I
10021? t {rN40C7i u1
I

O.1SgcF
L: T
I 400v
a70Oprr (rcd)
25V
R1
P'
1100
Jlv
U+

deconectarea alimentdrii de
cJrn r,tffna tiittci air:fi:,ii 1n re{ea. Personal am avut de-a
functie de.- rnoritajul cKii{:l'r- ,/-'\ face cu condensatcare de
mentat
dt++^L..r.
Il--..--.-*G
t I
a
! ,.
'{, ... '
genul lr-ri C2, dar tara rezis-
Modulul cu triac ifigura t
I
1
lI
+
I
(
,.
tenta R3 in paralel. care rn-au
1 ) igi procu!"e tensiunee con-
I
i {"-.-.*--* "scuturat" zdravan dupa mai
tinua j*asa
I

(1 2V) pentr Lt multe zile de la intreruperea


comanda portii din tensiunae alimentarii montajului ?n care
de retea, prin condensatorul erau incluse! Dicda D1 rein-
nepola rval C2, d iocja toarce spre retea alternanlele
redresoare DZ gi ceiuia del ,**<.+- *- "f pozitive conduse de R? qi C2,
stab ilizare re DZ- CJ
-f iltra ft
i
{L--
dar blr-rcate de D2. In fine,
Rezistenta R2 piasata in grupul C1-R1 constituie cla-
serie cLt CZ iimiteaza curen- !.+t+-+ai.*- sicul circuit de protecfie la
tul a[rsori:it d'n retea la v;iiori -t
t
i *ventualele supratensir-ini
neperrculoase (maximLtRl l'
t
i
h. *+
anod-catod. Condensatorul C1
2A), in srtuafiile tranzitorii, iar II (0,'! -0,15 LrF) trebule sa aibA
rezistenta R3, plasilta in "+
t
tensiunea de izolatie cie cel
paralei pe conrjensatnrul C2. plrtin 400V"
:
asigure desc;trcarea acestu- li
ia in cAteva secunde rJ upa 1

I -.-,.,-.*-l----
l'

-i" -"- - iContinuare in pag. 65)

TEHNIUM septembrie 2003 7


,
co NSTRUcTo RU l- ilc E pAro n

Prof. gr. ll Solomon VERNICHESCU

In ultima vreme se folosesc tot mai mari. ldeal ar fi ca misurdtorile gi instrum.entul indicator pe diago-
mai mult la construc!ia amplif ica- sd se facd in regimul de lucru dorit nala CD. in bralele AD gi DB sunt
toarelor de AF etajele finale in con- (qi unele betametre permit aceasta), montate joncfiunile emitor-colector
tratimp (push-pull), cu lranztstoare dar atunci schema aparatului se ale celor doud tranzistoare (Tt
complementare pnp gi npn. inainte complicd. npn pi Te - pnp) Tnseriate cu cAte o
de montare, aceste tranzistoare tre- Montajul propus nu este pro- rezistente de sarcind (Rg, respectiv
buie sortate cu grijri, cdutAndu-se o priu-zis un aparat de mdsurd, ci R+). Divizorul Rt -P-RZ se ajusteazd
pereche cu caracteristici cAt mai doar un tester care com pard,, cu o din poten!iometrul P astfel incAt
apropiate, pentru a reduce pe cAt foarte bund sensibilitate, doud cursorul C sd fie exact la jumdtatea
posibil distorsiunile introduse in eta- tranzistoare complementare, din tensiunii de alimentare. Rezistenlele
jul final. Sortarea se face din tipurile punct de vedere al factorului de R3 9i R4, respectiv R5 gi R6, vor fi
complementare prin fabricaf ie (de amplificare in curent. Schema cAt mai riguros egale. Echilibrarea
exemplu, 8D139 8D140), mdsu- reprezintd o punte de rezistente, punfii se face fdrd, lranzistoare, cu
rand la betametru factorul de ampli- avAnd alimentarea pe diagonala AB bornele Ct -Et gi respectiv CZ-EZ
ficare in curent, g.in afard de faptul scurtcircuitate. Acest lucru se obf ine
ca precizia acestor mdsurdtori nu trecAnd com utatoru I K (cu doud
este p rea mare, cond if iile d e secliuni Ka gi Kb) in pozifia 2. Se
func!ionarein montaj sunt mult ajusteazd, fin din potenfiometrul p
diferite de cele din schema astfel incAt instrumentu I pus pe
betametrului. Astfel, doud tranzis- scala de 5 mA sd indice zero. Se
toare gdsite ca "identice" la trece apoi instrumentul pe un
betametru pot avea factorii de domeniu mai sensibil (1 *0,5
amplificare mult diferili TI -npn T 2-pnP mA) Ei se retugeazd
cAnd sunt puse sd . Com uta-
unc!ioneze
f1 82 ech ilib ru |
f
torul K se
la curenti desch ide (poz.
1 ), instru-
mentul
Q
a 'e
o

1 ,2KQ P- 100n 1,zKQ


4,5V

tltltl

I TEHNIUM septembrie 2003


CONSTRUCTORU L INCE PATOR

5 mA (eventual 1-2 mA), Puntea fiind litatea de 5 mA a instrumentului gi Montajul permite comPararea
astfel pregdtita pentru verif icare. numai dupd ce ne-am asigurat cd tranzistoarelor complementare in
Periodic se verificd echilibrul aga diferenlele intre tranzistoare sunt orice cond itii de lucru, alegAnd
cum s-a ardtat mai sus. mici, vom cornuta Pe 1 mA, eventual
corespunzdtor valorile rezistenlelor
intrerupdtorul 12 (de tip buton) 0,5 mA. Cu polaritatea datd in fi-
gurd, interpretarea citirilor se face de sarcind (Rg, R4) gi de Polarizare
se line inchis numai in timpul citirilor
pe instrument. in aceste conditii astfel: (RS,R6). Acestea vor fi cAt mai
puntea permite sesizarea unor dife- a - indicalie nuld sau aproape riguros egale doud cAte doud.
renfe foarte rnici intre rezisten!ele nuld - lranzistoarele au acelagi beta; Instrumentul utilizat Poate fi un
conectate la bornele Ct Et gi C2E2, b - deviatie Pozitivd a acului
tranzistorul Tt (npn) are factorul
Avo-metru obignuit care Posedd
respectiv intre joncliunile tranzis-
toarelor care se comPard. Cum beta mai mare (cu atAt mai mare cu domeniile de 5 mA gi 1 mA (eventu-
rezistentele de polari zare a bazelor cAt devialia este mai mare); al 0,5 mA) curent continuu.
(RS gi RO) sunt egale, echilibrul c deviatia acului in sens Consumul de curent fiind mare
pun{ii va indica identitatea celor doi invers tranzistorul TZ (PnP) are
(zeci de mA), intreruPatorul I se
factori de amplificare in regimul de beta mai rnare; se inverseazd Pola-
ritatea instrumentului pentru a apre- deschide dupd terminarea mdsurd-
lucru dat.
Verificdrile se incep Pe sensibi- cia cantitativ diferenta. torilor.

Elev Radu UNGUREANU

VTD

Cititorii revistei noastre care este nuld numai cAnd (reglAnd R) se Se inlelege cd dacd Rmar =
dispun de un potenliometru etalonat obline ft = Rx, valoare ce se citeqte 100 kf) (lin.) vom putea mdsura
(avAnd o scald gradatd, de Preferat pe scald. rezistenlele R<100k0. Diodele sunt
cAt mai liniard), pot realiza un ohm- Deoarece, in timPul reglajului, obignuite, pentru redresarea la 50
metru adaptor foarte simplu. tensiunea Uo gi-ar putea schimba Hz, de exemplu, D1 - D2= 1N4001.
Schema de principiu este prezen- semnul, este bine ca mdsurarea ei Desigur, este de dorit ca R sd aibd
tatd figura aldturatd. Dupd cum se
Tn
un demultiplicator pentru o citire cAt
sd se facd cu un voltmetru electronic
observd, doud detectoare antago-
digital (VED). Condensatorul C, care mai corectd.
nice realizate cu diodele D1 9i D2
se incarcd prin D1 gi se descarcd Tensiunea de alimentare este
(sortate sd fie identice) au conden-
satorul de deteclie C - 1ttF, comun. prin D2 (reincdrcAndu-se, eventual, alternativd, de 6-12 V/50 Hz, luatd
Tensiunea continud redresatd (Uo) invers) trebuie sd fie, evident, nepo- din secundarul unui transformator
de la bornele acestui condensator larizat gi de calitate cAt mai bund. de relea.

TEHNIUM septembrie 2003 9

I
a
coNSTRUcroRU I irucEpAron

Prof. ing. Emil MARIAN

Redresorul reprezintd un montaj electronic a cdrui


func{ie principala este transformgrea unei tensiuni alter-
native ihtr-o tensiune continua. in urma acestui proces,
Um =l Tu(t)dt
TO
la bornele de iegire ale-OotineiJa-;n;i
redresorului se obline o tensiune
-am--ptitrolni-.on: r..: pentru tensiunea alternativd de relea, la
continui putsaiorie.
stante a tensiunii continu'e, la curentul no,ni,i"iiiur"ilb ^^":Y'.d"$.96
care-semialternanla pozitivd este egald cu cea negativd,
redresor. se face in oollnem:
majoritatea cazurilor prin
amplasarea in paralel cu Um-0
redresorul a unut "rezer- u(r)
vor" de energie electricd, Valoarea efectivd a
si anume un condensator +
unei tensiuni alternative
ce prezintd o capacitate I u(t):UMsin(ot) reprezintd o tensiune
eiectricA blne definitd.
I

I
continud echivalentA,
Pentru a intelege toate Uu
care aplicata la bornele
particularitalile ce privesc unei rezisten{e, produce
o tensiune redresate este U rr aceeagi cantitate de cal-
insa necesar se avem un dura ca gi tensiunea
punct de plecare foarte alternativd. Matematic
bine definit, gi anur'ne se avem relalia universali:
cunoa$tern parametrii
unei tensiu'ni alternative.
Ea este caract erizata de Uef=i 1
2
qt;ot
gapte parametri princi-
pali, si anume: forma de
und5, perioada, Cu alte cuvinte. aria
frecventa,pulsatia, va- delimitata de cele doui
loarea maxima, valcarea semialternanle ale tensi-
medie, valoa rea efectivd. un ii alternative este
Forma de und a a unei egald cu aria unui drep-
terrsiuni alte rnative ii
Parametrii tensiun alte rn ative
tunghi care are ca bazd
rep rezintd modul de
perioada tensiunii alter-
evolutie ?n timp a aces- native gi inal!imea Uef ,

teia, definit de o funclie matematicA. Spre exemplu, pen- tocmai valoarea efectivd.
tru tensiunea alternativd monofazatd de relea, cdre are To!i parametrii caracteristici unei tensiuni alternative
o forma de undd sinusoidald, existd relatia matematici: sinusoidale sunt explicati in figura 1. Se mai
mention eazd cd toate aparatele de mdsura pentru ten-
u(r)
unde UH,r = valoarea n'laximi a tensiunii alternative, siuni alternative gi curenli alternativi indica valoarea
(r) = pulsatia, efectivd a acestora. Fac excepfie doar unele AMC-uri
t = vsriabila tirnp. speciale (AMC = aparat de mdsurA gi control), dar la
Perioada T reprezinta timpul ?n care forma de undd a acestea sunt menlionate caracteristicile speciale (ex.
tensiunii alternative descrie o evolulie completd. Pentru voltmetru pentru indicarea valorilor de vArf ale unei ten-
tensiunea sinusoidal5 de retea, T = 20 ms. siuni alternative etc.). Pentru tensiunea sinusoidald
Frecvenla t a unei tensiuni alternative reprezintd simetricd (vezi tensiunea alternativd de relea), eXisti
numarul de oscilalii pe secundd ale acesteia. Pentru relalia (dac d, rezolvdm integrala):
tensiunea alternativd de retea f = 50 Hz. Se Uef =Uy lJ2
menlione azA cd intre f recvente si perioadd existd
relatia: f = 1tT.
Pulsalia unei tensiuni alternative ^reprezintd viteza Avand clar definiti parametrii caracteristici ai unei
unghiulara repetitivd a acesteia. Intre pulsalie gi tensiuni alternative simetrice, cum este cea de la
frecvente exista relatia: refeaua de distributie a energiei electrice (nu existd o
rD - Zxf [rad/s]
componentd adiacentd de tensiune continud -+ Urn = 0),
Valoarea maximd a unei tensiuni alternative, U1s rezultd cd apar trei procedee fundamentale de a efectua
redresarea. gi anume:
reprezintd rnaximumul amplitudinii ei ?n intervalul de d
perioada. blocarea unei semialternanle a tensiunii alterna-
Valoarea rnedie a unei tensiuni alternative, Urn, tive, astfel TncAt la bornele rezistentei de sarcind sd nu
reprezintA media valorilor instantanee ale acesteia in apard decdt "un grup" de semialternanle pozitive (tensi-
decurs de o perioada: une pozitiva pulsatorie) sau negative (tensiune negativa
pu lsatorie);

10 TEHNIUM septembrie 2003


CONSTRUCTORU L INCE PATO R

realizarea unui artificiu electronic, astfel incAt sd potrivit domeniului de lucru gi tipului de utilizare,
utilizdm arnbele semialternanfe ale tensiunii alternative, redresorul mecanic are dezavantajele uzurii rapide a
rezultatul final fiind o tensiune continud pulsatorie pozi- componentelor maginii electrice de curent continuu
tivd sau negativd; (colector, perii colectoare etc.) qi se mai mentioneazd
- realizarea unui montaj electronic mai mult sau mai randamentul global destul de redus.
putin complex, astfel incAt "combinAnd" succesiunea de Redresoarele cu tuburi electronice se utilizau Tnainte

Redresor monoalternanld pentru tensiuni pozitive

Redresor monalternanld pentru tensiuni negative

semialternan{e pozitive sau de aparifia dispozitivelor


negative, sd oblinem in final semiconductoare. Degi
o multiplicare a tensiunii f uncf ionarea lor este
continue pulsatorii, de doud, deosebit de bund, randa-
trei sau "n" ori, conform + me nt u I e lectric ge ne ra I

scopului urmdrit (cazul mul- redus al unui tub electronic


tiplicatoarelor de tensiune). RS a fdcut ca, treptat, ele sd fie
La realizarea practicd a inlocuite cu redresoarele
redresorului sau a multipli- care folosesc dispozitivele
catorului de tensiune se sem icond uctoare.
pune problema utilizdrii unui Cel mai simplu, practic gi
dispozitiv electronic sau util redresor se poate con-
mecanic, astfel incAt sd strui folosind dispozitive
reugim ori a bloca o semi- semiconductoare de tip
alternanld a tensiunii alter- d iodd red resoare. E a
native, ori a o "transforma" Redresor dubld alternantd reprezinta un dispozitiv
schimbAndu-i semnul la cu punct median electronic a cdrui funcfie
bornele rezistentei de principald este conduc!ia
sarcind consumatorul. unidrreclionald a curentului
Practica a ardtat ci existd trei tipuri de redresoare con- electric. La polarizarea directd (plus la anod gi minus la
ventionale, 9i anume: catod), dioda redresoare prezintd o rezistenfd electrici
- redresoare mecanice; echivalentd foarte redusd (zeci sau sute de qhmi) gi
- redresoare cu tuburi electronice; permite cu ugurinfd trecerea curentului electric. ln cazul
- redresoare cu dispozitive semiconductoare. polarizdrii inverse (minus la anod gi plusul la catod),
Redresoarele mecanice prezintd utilitate atunci cAnd dioda redresoare prezintd o rezistenld electricd echiva-
folosim in sistem o magini^ electrici rotativi, de tip lenti foarte mare (sute de kiloohmi) gi nu permite tre-
magind de curent continuu. In afard de alte avantaje, cerea curentului electric. Ar mai trebui menlionat un

TEHNIUM septembrie 2003 11

)
coNSTRUcToRU l incE pAron
de alf i parametri, necesari la
proiectarea, dimension area gi in final
realtzarea practicd a unui redresor.
TR l* Dar inainte de a-l construi, trebuie sd
gtirn EXACT cum funcfioneazd gi
care sunt caracteristicile lui defini-
torii.
Inainte de a trece la prezentarea
principalelor tipuri de redresoare ce

;,
[f "'"'
/2 folosesc dispozitive semiconduc-
'l ,t
toare de tip diodd, este necesar a se
face o precizare esenliald, gi anume:

+,t t3 Rs

+
majoritatea redresoarelor sunt pre-
cedate de un transformator electric.
Transformatorul reprezintd o magind
electricd a cdrei funclie principald
este modificarea parametrilor
energiei electrice (tensiunea gi
curentul) astfel incAt consumatorul
sd fie alimentat in mod optim.
Redresor dubld alternanld in punte Spre exemplu: un bec electric de
12 V nu poate fi alimentat direct de
la releaua monofazatd de 220 V/50
Hz, deoarece se arde instantaneu.
Trebuie sd reducem tensiunea alter-
nativd! Acest lucru Tl face transfor-
matorul electric. Afirmatia anterioard
este valabild pentru orice tip de con-
sumator energetic, la care tensiunea
de alimentare gi curentul nomrnal
sunt elemente foarte bine def inite,
indiferent dacd avem regimul de
curent alternativ sau, Tn cazul nostru,
la redresoare, regimul de curent con-
tinuu.

Redresoare monoalternantd
Dublor de tensiune Latour
Aga cum am menlionat anterior,
f unctionarea unui redresor mono-
amdnunt foarte important, gi anume alternqnld implici blocarea unei semialternante a tensiunii alternative de
cd, datorita structurii intrinseci, re{ea. In figurile 2 gi 3 sunt prezentate atAt schemele electrice cAt 9i formele
diodele redresoare polari zate direct de undd ale celor doui tensiuni continue pulsatorii, pozitivi sau negativd. Se
intrd in stare de conducf ie de la anu- remarcd insd cd randamentul propriu unui astfel de tip de redresor este
mite tensiuni, gi anume 0,6 V pentru foarte redus, iar pulsaliile - ripple - tensiunii continue obfinute foarte mari.
diodele cu siliciu gi 0,2 V pentru Datoritd acestui considerent, redresarea monoalternanld nu se folosegte
diodele cu germaniu. industrial decAt in cazuri cu totul speciale.
Deci, iatd cd nu putem folosi
diodele redresoare oricum, fdrd a Redresarea dubli alternanfi
line cont de parametrii lor de lucru
caracteristici, men!ionati in orice Acest tip de redresor presupune folosirea unui montaj electronic adecvat,
catalog de diode. La realizarea prac- astfel incdt sd utilizim ambele semialternante ale tensiunii alternative. Cele
ticd a unui redresor se vor consulta doud tipuri semnificative de redresor dubld alternanld sunt:
cataloagele de diode, urmdrind in punct median;
general valorile urmdtorilor para- - redresor dubld alternantd cupunte (bridge rectifier).
metri: - redresor dubld alternanld
Schema electrici a redresorului dubld alternan{d cu punct median este
- ln + curentul nominal al diodei prezentatd in figura 4. Se observd cd transformatorul TR prezintd doud
redresoare; infdgurdri identice, inseriate. Datoritd acestui fapt, fald de punctul median,
Uin -) tensiunea inversd pe sarcina primegte permanent cele doud semialternanfe pozitive, rectificate de
care o suportd dioda; diodele D1 9i D2.
U do -+ tensiunea de la bor- FdcAnd o analogie mecanicd, acest redresor lucreazd ca un motor cu
nele diodei, atunci cdnd prin aceas- aprindere prin scAnteie in doi timpi. La una dintre semialternanle (fatd de
ta trece curentul nominal; punctul median) conduce D1, iar la cealaltd D2. Montajul presupune insd
Pdmax -+ pute rea disipatd realizarea a doud infdgurdri secundare ale transformatoruluiTR identice ca
rnaximd ce o poate exterioriza dioda rezistentd si reactantd, o construclie destul de pretenlioasd. O solulie
(cu sau fard radiator) pentru a evita tehnicd o reprezintd infdgurdrile secundare de tip galet, deci doud bobine ca
incdlzirea ei excesivd (urmatd evi- doi covrigi delimitate de un perete electroizolant. Deoarece construcfia trans-
dent de distrugerea ei). formatorului este pretenfioasd, iar el ca o componentd electricd reprezintd o
Menfionez cd in catalogul de piesd destul de scumpd, s-a cam renunfat la acest tip de redresor, fiind
diode sunt prezentafi gi o mullime inlocuit cu redresorul dubli alternantd punte.

12 TEHNIUM septembrie 2003


CONSTRUCTORU L INC E PATO R

Pentru a urmdri functionarea


montajului de redresare in punte, se
revedem schema de principiu (f ig.
5). Tensiunea alternativd U- pe care
vrem s-o redresdm se aplicd pe
diagonala 1-3, iar rezistenta de
sarcind (consumatorul de curent
continuu), Rs, se conecteazd pe
diagonala 2-4.
Sa presupunem cd prima alter-
nanfd a tensiunii U- este pozitivd
fald de nodul 1 . Ea va "deschide"
dioda D1, debitAnd prin rezistenla de
sarcind un curent | 1 (sdgeata 1 ),
care se va intoarce la infdsurarea
transformatorului prin dioda D3, de Dublor de tensiune Schenkel
asemenea "deschisd". Fata de sern-
nul acestei alternan{e, diodele D2 Si
D4 sunt montate invers, deci ele
rdmAn blocate intreaga semi-
perioadd. Alternanla urmdto are va f i
negativd fafa de nodul 1 , deci pozi- N(-)
tivd fala de nodul 3. Ea va deschide
diodele D4 gi D2, debitAnd prjn
sarcind un curent 12 (sdgeata 2).In
acest caz, diodele D1 gi D3 sunt blo-
cate. Dupe o perioadd completd,
ciclul se repetd in mod analog.
Se observd (urmdrind sagelile)
cd prin rezistenla de sarcind curentul
pdstreazd, tot tirnpul acelagi sens de
parcurs. Prin nodul 4 al pun{ii iese
plusul tensiunii redresate, iar prin
nodul 2 iese minusul. Curentul total
prin consumator va f i suma curenlilor
11 gi 12: l- 11 + 12.
Refe ritor la montaju I de
redresare in punte, facem inconti- Triflor de tensiune Schenkel
nuafe cAteva precizdri de ordin prac-
tic. In primul rAnd, redresarea este
bialternan{d (avantaj). Puntea nece-
sitd patru diode identice sau cu para-
metri cAt mai apropiali (dezavantaj),
pentru a nu se produce o de-
simetrizare a tensiunii redresate
ob!1nute.
In comparalie cu montajul de
red resare bialte rnanld cu prizd,
mediand (fig. 4), diodele din punte
trebuie sd suporte tensiuni de lucru
pe jumdtate (avantaj). Mai precis,
diodele din punte se aleg cu Uin mai
mare sau egald cu valoarea maximd
a tensiunii alternative pe care vrem
sd o redresdm. N(-) M(+)
O altd particularitate a redresdrii
in punte este faptul cd in serie cu
rezistenla de sarcind se afld in per-
manenld doud diode, deci cdderea Cuadruplor de tensiune Schenkel
de tensiune pe joncfiunile acestora
va fi dubla fala de montajul din figu-
ra 4 (dezavantaj). diode au anodul la capsuld (sau
-. Redresarea in punte este foarte larg rdspanditd in aparatele industriale. toate catodul la capsuld), numdrul
Mentiondm, de exemplu, produsele t.p.R.S. - Bdneasa din seria 1 pM, care de radiatoare necesare este de
admit un curent maxim de 1,2A (1 PM 05-30V 1 pM 1 -60V 1 pM 2_ patru sau doud, doud diode putAn-
pM 05-30V 3- pM 1 1ftV
1 PM 4 e+OV pM, cie 3,2 A (3 du-se monta pe un radiator comun.
l?gv, 6__
-gq09 gi cete-din seria 3
- 60v, 3 pM 2 i2ov,3 pM 4 _24ov,g pr\a o_ gooV
- Dacd insd se procurd diodele, doua
etc.). cu anodul la capsuld (DZ, Dg) gi
practicd intampinatd de constructor la realizarea punlilor doud cu catodul la capsula (D1, D4),
- ,Q qroblemd
redresoare este montarea diodelor pe radiatoare. Dacd toate celb patru numdrul radiatoarelor se reduce la

TEHNIUM septembrie 2003


13

I
CONSTRUCTORU L INCEPATO R

Qque, D1 g,i ?4 pp un radiator, D2 gi catoare de tensiune se extinde de la vArf a tensiunii de intrare Uin. in
?3 p. celdlalt radiator. Atenfie, insd, cele mai mici tensiuni (35-200 Vi;
deoarece direct pe un radiaior avem necesare alimentdrii aparatelcii :emiperioada urmdtoare (minusul la
galvanic unul dintre potenlialele ten_ electroacustice portabile'(radiore_
borna A qi qtus_ut la borna el s;
siuni redresate deschide dioda D2 gi se bloche azd,
ceptoare, tefevizoare etc.) sau dioda D1. Condenbatorul C2 ;;
Multiplicatoare de tensiune ?garatelor de mdsurd gi control incarcd imediat prin intermediul
(vgltletru .numeric, osciloscop etc.), diodei DZ, tot lg valoarea de vArf a
pAnd la alimentarea etajelor be pu_ tensiunii Uin.in aceasta situatie
Problema obfinerii unei tensiuni tere ale radioernitdtoarelor (400_
continue inalte tcitosind o rooJritate ambele condensatoare C1 Si Ci
de redresare a unei tensiuni afterna_ lqqq W), cu tensiuhi panala iooo_ sunt incdrcate la valoarea de varr a
4000 v. tensiunii de intrare Uin. Datoritd f"C
tive joase,. impreund cu un aranja_ Multiplicatoarele de tensiune
ment al schemei electrice a monia- tului cd cele doud condensatoare
jului, a constituit o preocupare con_ fgp rezintd celule de redresare_ sunt conectate din punct de vedere
filtrare cu un mod de dispuneie a electric in serie, intie punctele M si
tinud a . proiectanfi'lor de' aparataj diodelor .gi condensatoarelor astfel
electronic. Montajefe care efecj N se obtine dublur varoi'ii tensiunii oE
rncdt ambele semiperioade ale ten- vArf de' intraie, 2Uin.
tueaza acest lucru-se numesc multi- siunii alternative de intrare sd fie AsGi prin
rezistenla de sarcind'ii'ece un curent
redresate, iar continuu, iar la bornele rezistentei
in acest caz se obline dubrarea tensiunii de eiri-
consuma- mentare inifiale. practic, insd, multi-
torul R" sa plicarea de tensiune nu se face cu
primeasda fa facto rul 2, ci este vorba de o valoare
M(+)
bornele sale mai micd datoritd cdderilor de tensi-
o suma de une in direct pe cele doud diode D1
tensiuni $.1 D2, in momentul in care fiecare
redresate. dintre ele se afld in stare de con_
Cele mai ductie (deschise) gi datoritd cdderii
simple mon- de tensiune cauzatd de rezistenta
taje de acest internd a sursei de alimentare (.j;
tip sunt cele mai multe ori un transformator
dubloarele de rele3, care are o putere finita).
de tensiune. Datoritd acestor consiberente, con_
N( -) Existd practic densatoarele C1 Ei C2 se incarcd in
doud va ri- mod practic la o tensiune cu o va_
ante f unda- loare mai mica decat dublul valorii
mentale de de vArf.. a tensiunii alternative de
Triplor de tensiune Latour dubloare de relea. in ra!ionamentul efectuat
tensiune, gi anterior s-a ignorat qi curentul prin
anume rezistenta de -sarcind'R*. Ea soli'cita
dublorul un curent care se afld Tntr-o relafie
LATOUR, 9p proporlionalitate cu energia elec_
prezentat in trica inm_ag azinatA in 6onden_
M(+)
figura 6, Si satoarele C1 gi C2. [n mod practic.
d u b lo r u'l prin conectarea unor rezistente de
SCH ENKEL, sarcind Rs de valori din ce in cb mai
prezentat in mici, tensiunea de iegire a multipli_
figu ra 7. Prin catorului de tensiune scade din ce
montarea Tn in ce mai mult. Concomitent, carac-
cascadd a terul pulsatoriu al tensiunii de iesire
doud sau mai se manifestd din ce in ce mai piro-
multe circuite nunfat (un RIPPLE de valori din ce
de acest tip in ce mai mari), deoarece $i ef i-
N(* ) se oblin mul- cienla filtrajului tensiunii continue de
tiplicatoarele le$tre a multiplicatorului scade cLj
de tensiune. cregte rea curentului de sarcina
AnalizAnd Aceste neajunsuri se pot compensa
Cuadruplor de tensiune Latour schema elec- intr-o oarecare mdsura, prin mdrirea
tricd a valorii capacitatilor celor doud con-
plicatoare de tensiune. Ele au dublorului de
tensiune de tip LATOUR se observd
densatoare C1 Si C2. Se
revenit ?n actualitate, utilizAndu-se menf ioneazd ca in cazul in care
?n cd la bornefe de intrare ale montaju- curentul prin rezistenta de sarcini
mod curent, din momentuf per- lui, marcate cu A gi B, se aplicd tejn-
fec!iondrii diodelor redresoare cu R2 implicd arnplasarea unor con-
siunea alternativd de intrarb Uin. Se densatoare cu capacitali avAnd va-
siliciu, in c.ge.a ce privegte perfor-
manlele definitorii (curent redresat,
considerdm cd prima semiperioadii lori foarte mari, este 'de prefera:
a tensiunii de intrare are ca polari_ folosirea unei scheme de rebresare
tensiune inversd de lucru etc.) gi mai tate plqsul la borna A gi minusul la
gles prin reducerea costului'lbr de obignuite (cu punct median sau
borna B. Ca urmare, ciioOa D1 se punte).
fSbricafie. Domeniul de aplicalie al deschide, iar dioda DZ ramAne bf o-
diodelor redresoare cu'siliciu in Schema electricd a dublorului de
catd. Condensatorul C1 se incarcei tensiune de tip SCHENKEL, prezen_
schemele electronice de tip multipli- prin dioda D1 pAnd la valoarea de tatri in f igura T , contine ace las

14 TEHNIUM septembrie 200 j


coNsrRucro RU I tttc EPAro n

numdr de componente electrice ca Uvin - 1,41 Uin. Se menlioneazd cd figura 10 se prezintd schema elec-
gi cea a dublorului de tensiune in cadrul schemelor electrice s-a tri-cd a triplorului de tensiune de tip
LATOUR. Avantajul acestui aranja- notat cu Uin valoarea eficace a ten- LATOUR, iar in figura 11 schema
ment al schemei electrice il constitu- siunii alternative de intrare. electricd a cvadruplorului de tensi-
ie punctul de masd comun dintre ComparAnd intre ele cele doud vari- une de acelagi tip. Ca o concluzie
infdgurarea transformatorului de ante de dubloare de tensiune, se generald, se observd cd multiPli-
retea Ei minusul Fornei de iegire a rem arcl, faptul cd dublorul carea de tensiune in vederea ali-
multiplicatorului. In vederea expli- SCHENKEL prezintd dezavantajul mentdrii unui consumator Rs este
citarii functiondrii dublorului de ten- folosirii unui condensator C2 cu ten- cu atAt mai eficientd cu cAt valorile
siune SCHENKEL, sd Presupunem siunea de lucru mai mare. capacitelilor proprii conden-
ca prrma semiperioadd a tensiunii Multiplicatoarele de tensiune se satoarelor C sunt mai mari, iar
alternative de intrare are Plusul oblin prin completarea schemelor curentul de sarcind mai mic.
conectat la borna ^A 9i minusul electrice ale
conectat la borna B. In aceastd situ- celor doud
atie, dioda D1 se afld in stare de blo- dubloare de
care, iar dioda D2 se afla in stare de tensiune
conduc{ie. Condensatoarele C1 9i prezentate cu
C2 aflate in serie cu dioda D2 se una sau mai
multe celule +3E
incarcd fiecare la jumdtate din va-
loarea de vArf a tensiunii de intrare sup limentare
Uin. La urmdtoarea semiPerioadd a D-C, offipla-
tensiunii alternative de intrare sate tn
(minusul la borna A 9i Plusul la aceeagi mo-
borna B), dioda D2 este in stare de dalitate ca gi
blocare, iar dio$a D1 intrd itt stare in schema
de conduc{ie. In aceasta situalie, electricd a
condensatorul CZ rdmAne incdrcat dublorului de
la jumdtate din valoarea de vArf a la care s:?
tensiunii de intrare Uin, iar dioda D1 plecat. In -38
produce descdrcarea conden- I este
figura
satorului C1 gi reincdrcarea lui cu o prezentatd
tensiune de polaritate inversd fatd schema elec-
de cea delinuti inilial, cu valoarea tricd a
de vArf Uin. La apari{ia celei de a triplorului de
treia semiperioade a tensiunii alter- tensiune +4E
native (plusul la borna A 9i minusul SCHENKEL.
la borna B), dioda D2 trece din nou Se observd
la starea de conductie. Concomitent, ca ele-
la bornele diodei D1, care se afld Tn mentele D3-
stare de blocare, existd tensiunea C3 au un
de intrare Ui., Plus valoarea de vArf a amplasament
tensiunii U'^ a condensatorului C1. de aceea$i
in consecinta, condensatorul C2 se manierd ca gi
incarcd prin dioda D2 cu o tensiune dublorul de
a carei valoare cregte de la Uinlz tensiune de
pan+ la valo area 2Ui,-,. Q*lelalte acest tip.
semiperioade care urnreazi nu fac Conden
altceva decAt sd incarce cu energie satorul C3 se
electricd condensatorul C2 pe calea incarcd la Triplor pi cuadruplor de tensiune
rnenfionatd anterior, comPensAnd dublul valorii
astfel consumul de energie datorat de vArf a ten-
rezistenlei de sarcind Rs amp_lasatd siunii de
?n paralel cu condensatorul C2. Se intrare, iar la bornele de iegire ale Un alt aranjament Posibil Pentru
menlioneaza cd gi in acest caz multiplicatorului se obline tensiunea a obfine multiplicarea unei tensiuni
dublarea de tensiune este doar 3Uin. AmplasAnd in continuare ele- alternative folosind grupul D-C este
aproximativd, din cauza cdderilor de mentele D-C se obfine cvadruplorul prezentat in figura 12. Se prezintd
tensiune inevitabile datorate diode- de tensiune SCHENKEL Prezentat in doud scheme electrice Pentru
lor, rezistentei interne a transforma- figura 9. Modalitatea de modificare gi cvadruplarea tensiunii
triplarea
-
torului de retea Ei valorii rezistenfei a tensiunii se poate generaliza, alternative Uin.
de sarcind. obfinAndu-se prin acest tip de aran- La toate multiplicatoarele de ten-
AnalizAnd cele doua scheme jamente multiplicarea finald doritd a siune prezentate pAnd acum, la bor-
electrice de dubloare de tensiune se tensiunii inifiale Uin. nele de iegire se obline multiplul va-
observd cd pentru ceie doua confi- Se menfioneazd, cd trebuie sd se lorii de vArf a tensiunii alternative din
guralii diferite de montaj se poate lind cont de tensiunile maxime la care se scad: valoarea cdderii de
folosi acet_agi numdr de componente care se Tncarcd fiecare condensator. tensiune in direct pe diodele D aflate
electrice. in'cazul dublorului' de ten- in privinta multiplicatoarelor de ten- in stare de conducfie, cdderea de
siune SCHENKEL, condensatorul siune de tip LATOU R, Printr-un tensiune datoritd rezistenlei interne
C2 trebuie sd aibd insd tensiunea amplasament adecvat al ele- a transformatorului gi valoarea ce
de lucru cel pulin egald cu dublul rnentelor D-C, rezolvarea problem^ei implicd rela!ia de propo(ionalitate
valorii de varf a tensiunii de intrare rnulitiplicdrii tensiunii este similard. In care fine cont de curentul prin rezis-

TEHNIUM septembrie 2003 15


I
CONSTRUCTORU L I NCE PATOR

Vcc/Eef
2,EO

R/R a =0,001

2,50

0,01

2,25 ./

0,03

1,96 .-
/
/
1 ,68
/ /
/
0,1

1 ,44

1 ,12
/

0,84 /
10 20 50 1 00 200 500 1 000
Rr *C Ixn*pr]

Dimensionarea dublorului de tensiune Latour

tenla de sarcind Rs. Sd nu uitdm cd in concordanld cu curentul maxim cele mai multe ori in serie cu diodele
multiplicarea tensiunii este rentabild solicitat de consumator. Se observd se mai amplaseazd cAte o rezis-
doar pentru curenti mici, de ordinUl c6, la dimensionarea elementelor tenld de limitare a curentului debitat
zecilor, maxim sritelor de mA. in componente ale montajului se line in sarcind - rezistenld de proteclie -
cazul unor curenli de valori mai cont de rezistenla internd a a cdrei valoare s^e adaugd la cea
mari, valorile condensatoarelor tre- infdgurdrii transformatorului de calculatd anterior. In urma efectudrii
buie sd fie astfel dimensionate incAt relea gi de rezistenta echivalentd a calculelor pentru dimensionarea
capacitatea echivalentd de iegire a diodelor in momentul stdrii de con- elementelor multiplicatorului, valo-
multiplicatorului sd fie cAt mai mare. duclie a acestora: rile care nu se gdsesc direct cu aju-
Chiar gi in acest caz se oblin ondu- torul diagramelor se estimeazd, prin
la!ii destul de maJi ale tensiunii con- R - R2 + (Nz;zg'' / (N 1)2 + Rd interpolare. Totdeauna se aleg con-
tinue de iegire. In f igura 13 sunt densatoare avAnd valorile capa-
prezentate o serie de diagrame pen- unde citdlilor mai mari decAt cele obtinute
tru dimensionarea practicd a R1, R2 rezistenta Tnfdgurdrilor Tn urma calculelor. Se mai atrage
dublorului de tensiune de tip primare gi secundare ale transfor- atenlia cd pentru f iecare tip de
LATOUR. Se observd cd, cu cAt matorului; schemd electricd proprie unui multi-
rezistenla de sarcind Rs prezintd N1, N2 numdrul de spire al plicator de tensiune valorile tensiu-
valori mai mici, cu atAt valoarea ten- acestora; nilor de lucru ale condensatoarelor
siunii continue obfinute la bornele ei, Rd rezistenta echivalentd a gi ale diodelor (tensiunea inversd)
deci la bornele multiplicatorului, este diodelor polarizate in sens direct. vor fi corelate cu tensiunea continud
mai redusd. Pentru mdrirea tensiunii La multiplicatoarele de tensiune de iegire a acestuia. Pentru a nu
este necesar ca dimensionarea care lucreazd astfel incAt oblinem lucra cu condensatoare gi diode
capacitetii condensatoarelor sd fie tensiuni continue de valori mari, de av&nd diverse valori pentru tensiuni,

16 TEHNIUM septembrie 2003


co N srn u cro RU t- itrtc E pAro n

+225Y
Q,01 1tF

t 150pF

1 00Kn

0,01ttF

Scheme practice de multiplicatoare de tensiune (22s V )

deci dimensiuni diferite, se alege repartiliei tensiunii pe fiecare diodd pentru momentul cAnd acesta nu
tensiunea de lucru maximd avAnd (la deschidere gi la blocare). Tot in funcf io neazd,, servind la descdr-
valoarea cel pufin egald cu tensi- acelagi scop, atunci cAnd tensiunea carea lor. Astfel se evitd pericolul
unea maximd de iegire a multiplica- continud multiplicatd prezintd o va- unei electrocutdri accidentale in
torqlui. loare mare (vezi figura15 - multipli- momentul in care, multiplicatorul de
ln figura 14 sunt prezentate catorul de 3000 V), ?n serie cu tensiune fiind nealimentat, se fac
doud scheme practice de multiplica- grupul D-C se mai amplaseazd gi intervenlii diverse in montajul elec-
toare de tensiune utilizate in situati- cAte o rezistenle de egalizare de tronic. Ca reguld generald de lucru
ile cele mai frecvente de lucru. Se 470 kfl. Acela$i mod de lucru s-a se remarcd necesitatea amplasdrii
observd Ei prezenla rezistentelor de prevdzut gi pentru grupul de con- de grupuri RC in paralel cu diodele
protecfie de 500/50W Si a conden- densatoare inseriate de 220 redresoare, in momentul cAnd aces-
satoarelor de 10 nF, amplasate in pF/450V. Rezistenlele amplasate in tea se ins eriaza, pentru a rezista la
paralel cu fiecare diodd redresoare. paralel cu condensatoarele elec- tensiunea inversd maximd de lucru.
Aceastd configuralie a fost trolitice indeplinesc concomitent gi Procedeul este valabil gi pentru con-
pfevdzutd pentTu uniformizarea rolul de protecfie a multiplicatorului densatoarele electrolitice inseriate

500 1N3253 1N3253 1N3253 + 1 400V

il I,-1 IV-' Il/' I I2zoltF 25Kn


Hi-J-{l-jF{H
O,0lpF O,O ltrF O,A\tF T +5.r. 10w

t-
540V It z2op.F 25Kfi
450v 10w
400mA
T
I Zzo1tF t 25Kn
10w
0,0 ltt,F 0,0 1tt"F 0,01pcF ru

jsL
5W
+ iT# t
25Kn
10w

r N3253 1 N3253 1 N3253

Scheme practice de muttiplicatoare de tensiune (1400 V)

TEHNIUM septembrie 2003


17
ONSTRUCTORU L INCE PATO R

in vederea amplasdrii intr-un montaj taj electronic extrem de util atunci


care lucreazd, cu tensiuni mari. unde
cAnd se pune problema obtinerii Ua - tensiunea de iegire (V);
Din cele expuse pAnd acum se unei tensiuni alternative inalie gi '(A);'
remarcd urmdtoarele cerinfe in pri- existd la dispozilia utilizatorului b
In - curentul nominal
vinta utilizery! practice a montajelor sursd de tensiune continud joasd (F).
C - capacitatea condensatorului
de tip multiplicator de tensiune: (baterii sau acumulatoare), fapi care
aceste montaje se folosesc De aici se poate calcula foarte
determind utifizarea lui intr-o gamd yggr valoarea capacitelii C (atenfie,
atunci cdnd sunt necesare tensiuni extrem de largd a montajelor -elec-
continue de valori ce constituie un in farazi).
tronice. Consider ce, in urma parcurgerii
multiplu al tensiunii alternative exis- O ultimd probfemd pentru con-
tente intr-un montaj electronic; acestui material, orice construttor
structorii redresoarelor o rep rezintd de montaje electronice, ?ffiator sau
* curentul livrat de multiplicatorul dimensionarea condensatoiului de cfia.1. profesionist, este pe deplin
de tensiune nu depdgegte ordinul filtraj, astfel incAt, la curentul nomi- clarif icat in problema redresdrii
sutelor de miliamperi; nal In, tensiunea de iesire a unei tensiuni alternative mono-
montajele de acest tip efimind redresorului sd fie practic con'stantd, fazate.
dificultatea realizdrii practice a unui in ceea ce privegte amplitudinea.
transformator ridicator de tensiune; Deoarece marea majoritdte a apli- Bibliografie
multiplicarea de tensiune este
cLI atAt mai eficientd cu cAt curentul
catiilor includ o redresare Oubta ARPAD KELEMEN Mutatoare,
alternanta, ofer constructorilor nostri Ed. Tehnicd , 1974
de sarcind solicitat de consumator o. formuld practicd de dimensionare, NICOLAE BICHtR Magini,
este mai mic. sr anume: qp.ar€lte, acliondri gi autom atizdri,
Combinat cu un convertor curent Ed. Tehnicd, 1gg2
continuu - curent alternativ, multipli- 0,04 In
catorul de tensiune devine un mon- C- XXX - Colectia revistei TEHNIUM
ua 1980-2002

22OpF 25K0
450V 10w
+70Kn 470 Kn 470 Kn 47oKA
22ApF 251(Q
1N1764 1N1764 1N1764 1N176+ 450v 10w

22Op,F 25KA
450V 10w
0,01pF O,01ttF 0,01ttF 0,0 lttF
1 000v 1 000v 1 000v 1 000v
22Op,F 25t(0
450V 10w

DTTALIUL A DTTAUUL B

Schemd practicd a unui multiplicator de tensiune (g000 V)

18 TEHNIUM septembrie 2003


TEHNIUM PC

DG MNNG
PGNFONMNNTN
l
Elevi Florin-Radu GOGIANU
Florin PULBERE

afla intr-un anumit punct in spaliu.


Este inutil cred sd vd spun cdt de importantd este Aga s-a ndscut pozilionarea 3D.
revista TEHNIUM pentru tinerii pasionali de electro- Pozi!ionarea audio 3D nu s-a
dovedit Tnsd eficace in cazul stereo,
nicd. Citeam numere vechi (chiar dacd am lO ani, nu deoarece avea loc o "scurgere" de
consider vechile articole desuete - dimpotrivd), din informatie intre cele doud canale. A
fost nevoie de aparifia sistemelor cu
'88-'89, gi md intrebam care sunt motivele (in afard 4 boxe plus subwoofer gi mai apoi
de lipsa banilo) pentru care revista nu mai este ceea de cele cu 6 canale, 5+1. Con-
comitent au apArut pldci audio capa-
ce a fost. Asa m-am hotdrdt sd vd trimit un articol bile de redarea materialului sonor
care, cred eu, se potrivegte noilor tendinle in lumea surround, aJungAndu-se astdzi la
performante precum au zirea distinc-
sistemelor Hl-Fl gi a informaticii. Esfe un articol ta a modului in care proiectilele se
destul de complex (montajul adresdndu-se insd ama- indreapte spre tine in jocuri, sau
scufundarea in efectele sonore de
torilor) gi pentru a nu deveni prea stufos, nu am lnsis- exceptie a unor filme precurn
tat asupra unor detalii pe care un constructor amator Matrix.
Ascultatorii de muzica nu au fost
cu o oarecare experienla le poate deduce singur. nici ei uita!i. Prin impanirea materia-
Montajul pe care l-am realizat pe parcurs de un an lului sonor din mp3-uri pe O canale
s-a reusit eliberarea stresului redarii
a dat rezultate foarte bune, chiar dacd pentru teste intregii benzi de frecvente intr-o
am folosit boxele prietenilor. boxd, sunetul devenind mai clar dar
Esfe la fel de inutil sd vd spun ce bucurie mi-ar 9i mai dinamic, folosindu-se insa $i
efecte foarte inte resante de
produce publicarea articolului. spati alizare.
Pentru posesorii de calculatoare
Vd muftumesc, Florin Gogianu pe rsonale recoman ddm astfe i

realizarea acestui sistem audio. Nu


o datd cu dezvoltarea sistemelor Fdr6, a intra in detalii ce tin mai este un sistem extrem de complicat
multi- mult de informaticd, incd de la
de calcul personale, industria cum ar pdrea la prima vedere , dar
pedia a cipdtat un avAnt important. inceputul anilor '90 s-a incercat se adrese aze in special audiof ililor
fntr-un sistem multimedia perfor- realizarea unui efect psihoacustjc cu ceva experienfd in construcliile
mant nu sunt importante doar pu- tridimensional (3D), in doud boxe.'in de audiofrecvente. Este inutil sd mai
terea procesorului gi a pldciigrafice, acest scop s-au folosit aga-numilii sp unem ce va da satisfac{ii
un mare rol avand gi lanlul audio. algoritmi HRTF, sau filtre Hnrr pro- deosebite odatd terminat.
Dacd. acum caliva ani posesorii de gramate pe calculator. Aceste iiltre Stalia are cAteva atuuri fatd de
calc.ulatoare se mulfumeau.cu pldci !]n de timbru gi de frecvenle, pentru sistemele ce au invadat piala lT:
audio.stereo gi boxe din plastic ce simularea cohpletd a unei surse - oferd un sunet cald, "moale",
numai in normele Hl-Fl nu se sonore folosindu-se in plus gi ampli- deoarece preamplif icatorul are in
incadreazd, noile sisteme 5.1 Dotby tudinea (tTD) dar 9i timput 1itOy. ' componenta sa tuburi;
surround 9i Dolby Pro Logic il fab Astfei s-l dedcopdrit be 'oaca - distorsiunile sunt extrem de
staldardul stereo.sd pard desuet. fiecdrei urechi i se dferi informafii mici datorite posibilitetii folosirii unor
Dar in ce consti efectul surround
gi prin. . c.e este el superior
procesate lTD, llD gi Hnff operalionale precum OPA2O04,
boerente, atunci creierul poate fi OPA2134 sau TL072, cel din urma
standardului stereo? pdcdlit sd creadi cd sursa dudio se f iind mai ieftin, insd nu se poate

TEHNIUM septembrie 2003


19
j
TEHNIUM PC

Placa
audio 5.1

AF-1OOW
(subwoofer)

sateliti+centru

Rt 17

UlB
TLOT?

c 100
10 L Bal .:'

R101 Fi103
c1 0t \,ftzA rln t tu
l0L'lk 10k
47nF r00k I lr00
Vtt 1A' -''
ttttRlok ln F
t00k
R106
22k

compara cu primele, care sunt pro- Placa audio este bine sd fie de ra 2, preamplificatorul conline un
fesionale gi sunt probabil printre ultimd generalie, gen M-Audio corector de ton Baxandall, care nu
cele mai bune din lume; Revolution sau Audigy ll, pldci care se pune probleme deosebite Si nu
- icatoarele f inale garan-
arnplif gdsesc la majoritatea ofertanlilor de necesitd prezentdri. Se poate insd
teazd, o putere care la majoritatea hardware. Pentru cei care nu delin o obse rva o particularitate: schema
produselor pentru sistemele de cal- astfel de placd sau chiar un calcula- preamplif icatorului s-ar putea opri
cul de pe piatd e fictivd (gen 1200W tor, vom descrie intr-un articol viitor aici, insd audiofilii vor fi recunoscd-
PMPO!); un Decodor Surround cu operalionale tori pentru urmdtorul etaj care se
- datoritd componentelor poate fi care poate fi folosit cu stafia. conecteazd, la iegirea preamplifica-
considerat un sistem High-End, ce torului. Etajul apdre dd fapt intr-un
trece cu usurintd de standardul 1. Preamplificatorul numdr recent al revistei Tehnium,
H I.FI; fiind crealia domnului inginer
- poate fi folosit gi de cei care nu Prezintd pedormanle deosebite Aurelian Mateescu. Montajul este
defin un calculator (e drept, cu per- in special datoritd integratelor profe- ardtat in figura 3. Pentru mai multe
forr^nanfe mai slabe). sionale cu care este dotat, dar gi date legate de acest etaj recomand
In figura 1 este ardtatd schema tuburilor ce oferd un sunet deosebit citirea articolului din nr. 1, martie
bloc a unui astfel de sistem. de pldcut. Dupd cum se vede in figu- 2003 al revistei.

20 TEHNIUM septembrie 2003


TEHNIUM P

20fil400V OFA21 :dl


+Ua
frut Jr 1 I V+

-ln A 2 7 Out B
+ln A ?
t) -ln B

v- rl 5 +ln B

Main Out 8-Pin Dtp. SrJ-B

Se va folosi un transformator se-


parat pentru acest etaj, schema ali-
mentatorului fiind publicatd in
acelagi articol.
R12 va avea intre 0 Si 4,T ke,
114, R1 3 intre 470 ohmi gi 4,7 kf),
CB intre 0,5 gi 10 pF, iar C7 are
50 trFl12V.
Se poate opta pentru amplifica-
toarele operalionale OPA2O04, 2194
produse de divizia Burr-Brown a
firmei Texas Instruments.
gau pentru mai pulin per-
formantuI TL072 (dis-
punerea terminalelor,
identicd la OPA2O04,
OPA2134 gi TL072, este
prezentatd in f igura 4).
c4 Primele doud au un THD
10p F de 0,003%, respectiv
13H B, ) 0,0008%, cu un zgomot
ct
l00nF
c2 c3
c6
de 1OnV radical- Hz,
l00nF 100nF respectiv BnV gi un slew-
C5 10p F
10p F rate de 25Vlprs, respectiv
20Vlps. TL072 are un
THD de 0,003%, zgomot
de l BnV Si slew-rate de

Yrr,
fiuTft|T
* Vrr
A
_tN
t

2.2 -" lil


_t
lf UU5t-l3r.ltl I
ltt L*T1EI5
>1il
l_ 3_V/ps. Un alt integrat ca re ar putea fi folosit este
= -f
NE5532.
De preferat, aceste integrate se vor introduce
^ socluri de foarte
0. | ,.F -f =Jj in bund- calitate, evitandu-se
I lfoout lipirea lor deoarece au in componenld FET-uri ce
?Rl se pot distruge ugor dacd existd tensiuni reziduale
e0r
pq yarful ciocanului de lipit. se vor manevra cu
grij4,tdrd, a li se atinge pinii mai ales in cazul celor
profesionale, pe care pAnd gi sarcinile electrosta-
tice de pe degete le pot strdpunge.
,. ope-r4onalele se vor alimentb prin filtrajele din
figura 5. Tensiunea de +15V/-15V' se va siabtliza
in prealabil gi se va filtra cu condensatoare de

TEHNf UM septembrie 2003


TEHNIUM PC

4700 pF. Stabilizatoarele vor fi


de bund calitate deoarece tre-
buie sd ne gAndim serios ce
facern cu integrate de genul
OPA2604. care costd 5-6$
bucata gi care reprezintd totugi
o iryestiliel
rN
+l lN,
+V S + FUll

gosrsrrtA
In nici un caz blocul Pream- sND O' -t
plificatoarelor nu se va alimenta rrk
de la transforrnatorul etajului !t
final sau al celui cu tuburi. Se va NC (tr ".{J

folosi un transformator cu doud t\l


Tnfdgurdri de 15V.
??,UF
5T'GNO
Ll+
Ft
{
n ffi Gt{D

l-,
Se vor folosi componente de
calitate gi cu toleranle de 1%.
Hl' G3
MUTE

F.lO
Cu un cablaj realizat corect Pe o
pldculd de sticlotextolit gi un
montaj ingrijit, vef i obline un
preamplif icator de calitate.
Ecranarea cu tabld de aluminiu l--" Gr.{D

gi fier sau permalloy este Prefe-


rabild deoarece, aga cum se va l-Jl=
c4
1.f-

vedea, din cauza blocului de ali- ?2uF


mentare pot apdrea Probleme RF
,lnh
H6 ,CS
2?h 2200uF
(cArnpurile electromagnetice
devin destul de puternice Pen- he Ugcrt''tSlethel
tru a inf luenla performantele STBV

montajului).

\r'
Se vor realiza 6 astfel de monta- { lE
rr
-Ur lPtrllEll
gur
je, cAte unul pentru fiecare canal, /{\
.vilt tuf I FtnrEn I
(vezi figura 1). tt? ff.C.
t1 ll ,C.
2. Amplificatorul de Putere 1S
lt
Hurf
3T#{S-gY
I -Ua tSIGltRL I
Fiecare dintre cei 5 sateliti are , rUT ISIGilNLI
cAte un amplificator de Putere de 6 goorSrneP
20W. Rezultd astfel o putere totald 5 ll .C.
(tn toate cele 5 boxe) de 100W, Pu- ,a 3UR

iere suf icientd Pentru un sistem /,fL t ilO}I I}IUEPTTXB IHFUT


-r2
Home-Theatre.
Agadar, fiecare satelit e dotat cu
cAte un circuit integrat LM 1 875.
k
I' /tl:l i:tYttirn{itr:tl lt t - \r's
nt
IT{UERTITO

fir, tarrrrt. tr
'HPUT
STAI{D*BV GIID

Acest amplif icator e caPabil sd


debiteze maximum 30W Pe 4
sau B ohmi. Este alimentat schema este redatd in figura 6a, iar capsula cu pinii in figura 6b.
diferenlial la +,-25V. Pentru Intetratul dispune de proteclie la scurtcircuit intre masd 9i ?limentare' pe
Pout=20w $i f=1kHz, THD=0,015"1"- ieiit""- si ptotijclie la temperaiurd. Se observd filtrajele de p-e.fiecare ramurd
De asemenea, oferi un slew-rate de l,i atiiidnUre.'Se va acorda o mare atenfie pe
dimensiondrii radiatoarelor.
acelagi radiator, atuncl Se vor
BV/ps. Dacd se vor monta toate cele 5 integrate

TEHNIUM septembrie 2003


22
TEHNIUM PC

Fata stanga
HCentru
H
Fata dreapta

Subwocifer

Spate stanga Spate dreapta

izolacu micd umectatd cu vaselind unde integratul este fixat, tot prin cu tabld de fier. Se va acorda o mare
siliconicd" intermediul unei foile de micd. grija traseelor de masd. in cazul in
Cele 5 amplificatoare se vor ali- Datorite FET-urilor din final, inte- care atmosfera Tn carcasd devine
menta de la doud transformatoare gratul are o vitezd de rdspuns SR "sufocantd", se va folosi un ventilator
identice ce au in secundar cAte deosebit de bund (SR de parcasd, alimentat la 12V.
doud infdgurdri de 1BV bobinate cu Poate debita 60W Tn funclie de In final, ardtdm modulin care se
sArm{de CuEm cu diametrul de 1,2 voltaj, intr-o rezistenle de I sau 4 agazi boxele (fig. 10).
mm. In primar, sArma va f i de ohrni. Performanlele subwooferului Desigur, amplificatorul se poate
0,8mm. Amplificatoarele pentru sunt: dota gi cu alte accesorii (Vu-metre,
spate, doud la numdr, se vor alimen- - Tensiune de alimentare dubld indicator de cliping pentru sub-
ta de la un transformator, cele 3 din +,-36V woofer etc.), dar acestea rdmAn la
fa!5 de la cel :de-al doilea transfor- - lmpedanfa de sarcind: Sohmi latitudinea constructorului. Montajul
mator. Punfile redresoare vor fi de - lmpedanla de intrare 20 kCl astfel realizat, singura problemd
4-6A. - Putere nominald 60W rdmasd este achizilionarea unor in-
Cu rezultate foarte bune se pot - Banda de frecvenfe l BHz- cinte acustice pe mdsurd. Realizat
folosi transformatoare toroidale care 22kHz, cu atenuare la capete de 3dB corect, chiar dacd necesitd un oare-
au avantajul de a avea un gabarit - Raport semnallzgomot > 70dB care efort, amplificatorul va oferi o
redus. - Distorsiuni: experienld de neuitat ?n aplicaliile
Pentru subwoofer am decis THD - AJ"/" multimedia.
folosirea circuitului TDA7294 produs TID - 0,03% Dorim sd menliondm cd nu am fi
de SGS Thomson, de 60W, ali- reugit sd realizdm acest amplificator
rnentare diferenliald de +,-36V. Transformtorul pentru subwoofer fdrd articolele mai vechi din revista
Schema de principiu gi cablajul sunt va avea doud infdgu rdri in secundar Tehnium care au tratat aplicafiile Hl-
date in f ig ura 7 , respectiv B. de cAte 28V, cu sArmd de 1,2 mm. Fl. Ne referim la lucrdri teoretice
Tensiunea va fi redresatd cu o punte care ne-au ajutat enorm gi care cred
de BA gi filtratd de doud conden- ci nu atenueazd cu nimic ideea unui
Pentru un subwoofer de calitate se satoare de 4700 pF/63V. ampl ificator surround.
poate folosi ?nsd schema domnului Agadar, in blocul de alimentare
Emil Marian, publicatd tot in numdrul se vor afla 3 transformatoare perylru BIBLIOGRAFIE
1, martie 2003. Dispunerea pinilor la amplificatoarele de putere gi 2fien-
TDA7294 este datd in figura 9. tru etajele de intrare. Prin fol6sirea TDA 7294 Datasheet
unor transformatoare toroidale se LMl B75 Datasheet
Amplificatorul este dotat cu pro- pot evita problemele de gabarit. oPA 2134, TL072, OPA 2604
tecfii asemdndtoare cu LM1 875. Se Intreg blocul ce conline siguranle, Datasheet
va folosi un radiator prof ilat cu intrerupdtor general (poate printr-un Practica electronistului amator-
dimensiunile de 120 rnm pe 140 releu), celule de filtraj, transforma- Capitolul 21 "Circuite integrate
mm, cu grosimea de 5 mm in locul toare gi stabilizatoare se va ecrana neliniare", ing. IMRE SZATMARY

TEHNIUM septembrie 2003


23
AUTOMATIZARI itrt LOCUINTA

bazd, stabilite de divizor, acesta


rdmAne blocat, deci $i tranzitorul T1
este blocat,Tranzistorul T3 (BC 107)
este in saturalie, f iind pola riza'i
Pagini realizate de Cornel $TEFANESCU direct prin R5 (1 ,Bkfi) ' blocAnd
comanda tiristorului. CAnd tensi-
Elementul principal al montaju- trola unghiul de deschidere al tiris- unea pe condensatorul C1 a atins
lui este un tiristor care asigurd pu- torului este necesard sincronizarea valoarea celei de prag , lranzistorul
terea variabild pe sarcind, in funcfie circuitului de comandd cu tensiunea T2 incepe sd conduta injectAnd
de unghiul de deschidere. Tiristorul alternativd care alimenteazd tiris- curent in bazalranzistorului T1 , care
este alimentat de la reteaua mono- torul. O solulie simpld este alimenta- la rAndul sdu intrd in conduclie
tazicd, de 220V inseriat cu sarcina gi rea oscilatorului din tensiunea determinand cregterea Si mai muli a
asigurAnd conduclia curentului prin redresatd dubl5 alternanld, limitatd curentului de bazd, al lui TZ.
aceasta la fiecare alternantd a tensi- cu o diodd Zenner PL9V1 (sau doqd U rm eazd, un proces de reactie
unii redresate. Puntea redresoare si diode PL4V7 Tnseriate), nefiltratd. in regenerativd 9i ambele tranzistoare
tiristorul sunt alese in f unctie db loc de o rezistenfd de putere (pentru se deschid la saturafie, tranzistorul
sarcina comandatd. Astfel, cu o limitarea curentului prin " dioda T3 se bloche azd,, iar' piin rezisienla
punte redresoare de gA Si cu tensi- Zenner) se utilizeazd un bec de R6(470O) se comanild amorsarea
unea minimd de lucru de 400V (la fel 15Wt220V. tiristorului. Condensatorul se des-
gi pentru tiristor), se asigurd coman- Circuitul de comandd este un carcd prin joncliunile deschise ale
da unei sarcini de 50CW. Montajul oscilator de relaxare in care tranzis- celor doud tranzistoare gi determind
are diverse aplicalii: reglarea inten- torul TUJ este inlocuit de doud bfocarea tranzistorului T2, !.espectiv
sitalii luminoase a becLrrilor dintr-o tranzistoare_ bipolare comple- T1 , circuitul revenind la starea
locuinfd, reglarea turaliei unui venti- mentare (8C177, BC 107). La apli- iniliald (dacd tiristorul nu s-ar amor-
lator sau a unei magini de gdurit, carea tensiunii de alimentare, con- sa). Valoarea rezistentei R6 se cal-
incdlzirea unei rezistenle, in dome- densatorul C1 (100nF) este descdr- culeazd astfel incAt sd nu fie depdgit
curentul maxim de
poartd lp al tiris-
torului. Valoarea
lui lp qi cea a ten-
siunii poartd-
{l( ( catod Up sunt
specif icate in
foaia de catalog a
sarcina -\---.--r
--.*-a'"---.l
220v
tiristorului folosit.
Recoman-
I
AA
ddm atenlie la
i

1R5rkg IHYRISTOR
realizarea Si uti-
\)l.t .t'---'1 ?20v
'--t.-........J
lizarea montajului,
pentru a nu se pro-
L^**1. {rI 18C107
03
duce^accidente.
f']
1 Qn in?
r
In fi gura 2
este datd o vari-
antd posibila de
cablaj, iar in figu-
ra 3 se ind icd
amplasarea com-
ponentelor.

n iul fotograf ic sau pentru orice cat gi incepe


echipament la care forma tensiunii sd se incarce
de alimentare nu are o importanld e{ponen}i.al
foarte mare. pnn rezts-
Deschide rea tiristorului este tenlele R1 (100
asiguratd de un generator de impuf- ka) gi R2(3,3
suri avAnd functia de circuit de kf)) pAnd la va-
cornandd, iar stingerea tiristorului loarea tensiunii
amorsat se face automat la fiecare de prag (6,3V)
trecere prin zero a tensiuni! sinu- stabilite de
soidale de alimentare (f ig. 1 ). divizorul rezis-
Deoarece o semialternanld a t-ensiu- tiv R3(160C1),
nii de alimentare are o duratdde R4(330C)). Atat
1Oms, pentru a putea comanda pu- timp cAt tensi-
terea pe sarcind intre limitele unea din emi-
extreme (minim-maxim), comanda torul tranzis-
de amorsare a tiristorului trebuie torului T2 este
datd cu o intArziere cuprinsd intre mai micd decAt
0,5rns gi 9,5ms. Pentru a putea con- tensiunea din

24 TEHNIUM septembrie 2003


AUToMATtzAnl Itt LocurrurA

Senzorul de atingere, realizat cu


un minirnum de coniponente, oteia
posibiliteil multiple de utilizare, de la
com enzi de pornire I oprire a
diverselor servomecanisme, pand la
acfionarea unei alarme sau circuit de
{ffiffiffiffpfi $€t$ronlftHt
avertizare (fig. 1). Montajul utilizeazd +18V cu separare prin transforma- 3proximativ 40s). Dioda D1 prote-
senzori cu o singurd bornd de intrare, tor, dar, avAnd consum foarte mic, jeazd intrarea po{ii 1B la aplicarea
nu se utilizeazd contacte mecanice Tn se poate alimenta gi dintr-o baterie de tensiuni negative gi ajutd la
migcare, deci este fdrd uzurd, de 9V; in acest caz masa montajului descd rcarea rapidd a condensatoru-
mecanicd. Sen zorul poate avea se conecteazi la pdmAnt. lui C1. La atingerea senzorului O
diverse forme gi mdrimi, de la un mic La punerea sub tensiune, (oprit), iegirea bistabilului (pin 10)
disc de metal la floarea unui cui sau datoritd condensatorului C2 (2,2nF), trece in 0 logic, determinAnd blo-
capul unui gurub, deci se poate iegirea bistabilului (pin 10) este Tn 1 carea porlii 18, iegirea (pin 4)
masca foarte ugor pentru a comanda logic, validAnd iegirea de comandd a rdmAndnd Tn 1 logic indiferent ce
o alarmd. Circuitul utilizat in schemd monostabilului. Intrdrile porfii 1A din semnal de comandd se aplicd la
(MMC 4011 sau MMC 4093) este de componenla monostabilului sunt in intrarea COM.
tip CMOS, avdnd impedanfa foarte 1 logic, deci iegirea (pin 3) este ?n 0 O aplicalie practicd a acestui
mare de intrare gi un logic; la intrdrile porfii 1B se gdsegte montaj este conectarea la intrarea
consum de curent de
10 pA. Confine patru
po{i $l-NU, primele #
doud utilizate in mon- #
taj de monostabil, o1

comanda sa pro- 3 8C177

venind de la senzorul cl R5
Ick
1 -----ll ----.+-fr- --o-fT.
de atingere; celelalte t\ r u1B \-l
doud sunt conectate
in montaj de bistabil gi
valideazd iesirea cir-
cuitului. Comanda
bistabilului este rea-
lizatd tot prin atingere.
Funcfionarea
montajului se ba-
zeazd pe introdu-
cerea brumului de
refea de cdtre corpul
uman prin atingerea
"T"
cu degetul a contac-
tului de intrare. \}
Montajul este alimen-
tat cu tensiune con- c2
2.7nF
tinud intre +3V si |
tz
o tensiune 0 logic prin R2 (4,7 MO) unei alarme de apartament ca sen-
gi o tensiune 1 logic de la iegirea zor fdrd temporizare. Astfel, intrarea
bistabilului, deci iegirea monosta- COM se va conecta la partea meta-
bilului (pin 4) este in 1 logic. licd a unei incuietori de tip YALE,
Tranzistorul Q1 = BC 177 este blo- senzorii pornit/oprit (P/O) se
cat, dioda LED nu lumineaz6,, mascheazd in tocul ugii, iar iegirea
iegirea de comandd AL avAnd AL se conecteazd, la montajul de
potenlial 0V. alarmare care comandd sem-
La atingerea cu degetul a sen- nalizarea luminoasd gi/sau sonold
zorului COM se introduce suficient gi/sau comunicatorul telefonic. Jn
brum pentru ca poarta 1A sd acest fel, dacd cineva atinge incu-
comute, deci iegirea sa trece in 1 ietoarea cu mAna sau incearcd sd
logic, condensatorul C1(2,2 pF) introducd o cheie, la iegirea AL
tinde sd se comporte ca un scurt- apare o tensiune ridicatd, aproxima-

ry$
rui;{Ll
circuit, aducAnd pe intrarea 5 a
po(ii 1B un 1 logic, iegirea comutd
Tn 0 logic, comandAnd tranzistorul
Q1 in saturalie gi menlinAnd iegirea
tiv egald cu tensiunea de allmentare
a montajului, care comandd alarma.
Dioda D2-LED poate sd lipseasci
9il montaj, iar senzorii P/O se pot
iitl iiL.*..--I , iit-i II po(ii
$

,! a 1A ?n 1 logic indiferent cum inlocui cu contacte mecanice nor-


[l- rl'* | ] variazd semnalul pe intrarea COM.
';
mal deschise sau comutatoare
fFt .
ls L;r l*l$ Aceastd stare este menlinutd pAnd comandate prin cdmp magnetic etc.

mj
fa incdrcarea condensatorului C1 gi In f igura 2 sunt prezentate
este determinatd de valorile C1, R2 cablajul gi planul de implantare cu
(cu valorile din schemd s-a obtinut componente.

TEHNIUM septembrie 2003


AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

it ii Rr0
r $!l( rtq( 1 50K

I
nt
lrr
DI
ritl l{t
DI
t
D1
I
I
*t: u1

ref -
?
r.l
l_tl
lN{ r49 lN{ I
R1 R1
r 301( !iltf(

!
?
I i" ,{ ",1

d J u?t - I u{8
1,"
4

JJ
a"l

Jil; t-
JJ.
1E ri

\ 4rs /I
I
| 0lf

/ l{.{ Y
ilt I H I 0t

IT
l--
I
I

I llr,i
t Iil{ rlt

I
J ,_J1
+y,cc
{\d -t+T' {T'
a\
t;,:;"J
b
7.

urcl
UIA
IF?r5e( lu"l ,ou
}',, rl i"n'H r''"
( 013 91
t 1.0$i
-T-T
I
t{{ t{

T
rl H*,0 -T-=uf
L
\H_.0 \--{ ,, ,l u?
I 'r,Llot Jq;h
j In* I I''* I r"*
-.I- ca
l0 &rt
:
ta
,j ,lF
! tillrlF f_* il..1: F
ott I I

-, rl
: r1t - [*1,
I

ru
il{.l{t

q :.
L ",1;,1.,

q
t- I
!
'lswr I
I
I
I

]'"" [j fitItfffi[ff[, uEs


r:'r-1 $
ffi[rrflffflfl h'""I ff [[ttrttt,dL flil[[til[H 4 I
L
I
I
t I -:g-f tt
:
t

\' ol t.
*
toll +YCC

J
I T' t

ott
t

tf
{
I
J J I rl(
iltl t0l(
lI

L_ JI JI
IJI
IL RI:
ll 'i,ARHA
IONERIE
RII
{tf(
| ,rrr*****r,
tlL4
d',,, I *,., ,l "
.tt{

?
swr

11
td
'-{i '-,'{;
sw'
'*{ ""{; '*
swl

t,?
ntiuur { { br ol drrclidcrc I
'{ I i' lDl3r
nl

t0l3l

26 TEHNIUM septembrie 2003


AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA

Montajul (fig. 1) poate funcliona


independent sau cuplat la un inter-
fon. Alimentarea circuitului (fig. 1)
este cuprinsd intre +3 V gi +'15 V.
Codul este format din trei cifre plus
o tastd de validare (BV) care poate fi
utilizatd gi ca buton de sonerie. La
montaj se poate cupla gi un buton
de deschidere (BD) din interior, care
prin apdsare declangeazd comanda
L de aclionare a electromagnetului
sau circuitului de deschidere gi in
acelagi timp resetul schemei. Cu u
f,
cele trei cifre se pot forma maximum
'1000 de combinalii de cod. Tastele tt
E
care nu intervin in combinafia codu- N

lui sunt validate ca taste capcand. O


tn
apdsare a oricirei taste capcand f,
Ll
valideazd declangarea alarmei
(soneriei) chiar dacd a fost introdus lJr
J.
s
ulterior codul corect. Schema este
previzutd cu reset automat dupd w
I
actionarea circuitului de deschidere UI

sau soneriei prin diodele D6, D5.


tn:
Formarea corectd a codului pre- r
r
supune apdsarea in ordine a cifrelor
din combinafie, de exemplu pentru tt,
e
\t
codul 290+BV, prima tastd apdsatd
este 2, urmatd de 9, apoi 0 gi ultima U'
BV. Memorarea tastelor apdsate se €
tg

realizeazd cu patru bistabile D,


aclionate pe frontul crescdtor de g,
f,
.o
ceas, din doud capsule de tip MMC
4013. O diodd LED semnalizeazd gr
E
apdsarea uneitaste. ls
t)
Programarea codului se rea- trt
lizeazd cu cAte 10 microcontacte *v
rn<
pentru fiecare cifrd de cod, inclusiv D
H
tll
tastele capcand. Astfel, pentru
prima cifrd (2, in exemplul dat) po- Sr
zilia corespunzdtoare din SW 13 va
fi ON (contact fdcut), celelalte comu- c
a
tatoare pe pozifia OFF, pentru a tta
tft
doua cifrd (9) pozitia corespunzd- ! frrqrt
d: I
toare din SW 14 va fi pe ON, iar
celelalte pe OFF, pentru a treia cifrd rrl
filD
(0) pozilia corespunzdtoare din SW A'I
fr.r rt
15 va fi pe ON, iar celelalte pe OFF, I

pentru tastele capcand (care nu fac td

parte din cod) poziliile corespunzd-


toare (290) din SW 16 sunt trecute
pe OFF iar cefelalte pe ON. '

Apisarea primei cifre din cod se bloche azd,, iar iegirea O negat circuitul R2, C2 se activeaza bista-
determind aparilia unui salt pozitiv 0- prin circuitul R1, C1, activeaze bista- bilul pentru cifra a treia de cod" Dae*
1 pe intrarea de ceas a primului bilul pentru a doua cif rd. La codul a fost tastat corect, diodele D1,
bistabil determinAnd incdrcarea apesarea celei de a doua cifre, bista- D2, D3, D4 vor fi blocate, iar la
informaliei logice prezentd pe bilul corespunzator se incarcd cu 1 apesarea butonului BV circuitul de
intrarea DATA (un 1 logic), dioda D1 logic, dioda D2 se bloche aze, iar prin selectare, realizat cu 3 poqi $l-NU

TEHNIUM septembrie 2003


2T
AUTOMATI ZARI iN LOCUINTA
i$6a!*g!is*{i.r.rs\ifaissi iir?Snffi**6r.i{*iE5if#q$€;i{,:e8*{Fry5!s*i#is-*f{r$. .4a**S#g*f!g*s${*+rFr{rffi
r.
I

rslll
lill
f'l'L;j'
I _*]R,ri,
,- ;' ri
lri tJ
I f,
* t:l l?-f
| |
:t
;r ri *Fl
.
I
I
tl'" i: n irl, I,
t
I
I [']'n* i'..-: H tJ''' l,f -
.
lll-.1
til l*l
l*l:: al
6 ";,'-ei
k L-#,

i a
Trarrl
:':,
!I It !. brt rtttt i

I t
Dr
tl
tl
*rtll
-I
LI

I --4
I trrr
**u--;"''i [11
*it-
ffik3 rimmn
hl U tlj le-l
r-i
L'J
I Fr
IU
J.l I dlrn I
i

?vcc
8CN
srd$ Btd? si{8 sus 5,. uol[*,. $o

de tip MMC 4093 (401 1) va acliona incdrcarea cu 1 logic a acestuia, dare BV este declangat monosta-
monostabilul (MMC 4098) pentru iegirea Q negat (pin 12 UzB) trece in bilul de aclion are a soneriei, iar prin
comanda de deschidere, iar Prin 0 logic, ajungAnd pe intrdrile de D5 resetul montajului.
dioda D6 resetul montajului. DATE de la celelalte bistabile gi pe in figura 2 sunt prezentate
Dacd se apasd o cifrd gregit, intrarea circuitului de seleclie prin cablajul imprimat la scara 1 :1 ,

frontul pozitiv de pe intrarea de ceas D4 (Tn conducfie). vedere prin transparenld dinspre
a bistai:ilului patru (U2B) determind La apdsarea butonului de vali- componente gi planul de implantare.

*
{sFf fi ffR
rr-r- r r!!r
R€ / m€€# ffi
@'{.eqwd*B1,N+5e'@wffi
€€Yffi ffi ff
in continuare cAteva montaje sirnple gi
Prezentdm poate fi realizat prin intermediul altor tipuri de
ugor de realizat de comutatoare ON / OFF, utilizAnd un bistabile.
buton fdrd ref inere, normal deschis. legirea circuitului Tgi in figu ra 1 este prezentatd o schemd Tn care se uti-

schimbd starea la fiecare apdsare a butonului. lizeazd, circuitul integrat MMC 4013, care conline doud
Cea mai simpld schemd este realizatd cu un bista- bistabile de tip D. Prin conectarea iegirii negate la
bil de tip T, care la fiecare impuls de tact schimbd starea. intrarea de date D se transformd Tn bistabil de tip T.
Acest tip de bistabil nu este disponibil ca atare, dar Comanda bistabilelor pe intrdrile de SET gi RESET este

MMC 4013

1 +Vcc
Qr
€QT Q?

D1 clock1 @
LED resetl clock2

D1 reset2

setl D?

Q1
BC1[/ GND 7 set2
re

TEHNIUM septembrie 2003


28
AUToMATT zfum iru LoculrurA

t a) srl cl cl sr2
*v cc

Fl frl t--al

Errrtiti
t.+
:lrl .- -
11 t'l i: ll:i t'l
u nL'l [;; ir
n
t'l tl
ri
L]
t1
u rq:
n
rg
TI
a

*HnHnF!nntr EE
w
R7
MMC 4421
x,

Q2 1 +vcc

ffi Ql

Dl clock2 F
Lm resetZ clockl
K2 resetL

J2 KI
01
BCttrf set2 J1
GND B setl

cz
ffi
s$?

r* r
ir
EFI
'-'
L?_l
il il F
lr
lr
I
I
5r
r
il n nn NE
llj
tTN
*tnrE n irlrir I
r
I|TI
ttrt
ftn trj lr I n[1m m
gnd

independentd de semnalul de-cqas gi active pe nivel mentare gi o rezistenle de 47kA-1 00kC) conectatd la
logic 1, deci in schemd vor fi coneltate la masd. Dacd masd. Transferul informafiei de Ia intrare se face la tran-
se doregte un RESET (sau SET) automat la punerea zilia pozitive (0-1) a impulsului de ceas. in figura 1 .a sunt
sub tensiune, intrarea corespunzdtoare se conecteazd, prezentate cablajul gi planul de implantare a componen-
printr-un condensator de 1 nF-1OnF la plusul de ali- telor electronice.

TEHNIUM septembrie 2003


AUTOMATIZARI IN LOCUINTA

in figura 2 este prezentatd o schemd Tn care se uti- MMC 4A27


lizeaz6, circuitul integrat MMC 4027, care conline doud
bistabile de tip JK. Fiecare bistabil are intrdri de semnal: J=0 t' legirea O rdmAne in starea Tn care era (nu
J,K, SET, RESET, CLOCK. Intrdrile SET gi RESET sunt K=0 i schimbd starea)
independente de intrarea de ceas gi active pe nivel logic J=1 legirea Q schimbd starea la fiecare impuls de
1 ca gi in schema prezentatd anterior. Nivelurile logice K=1 tact
de pe intrdrile J gi K determind starea iegirilor, schim- J=0 fegirea O rdmAne pe "0" dacd era in t(0" sau
barea avAnd loc pe frontul pozitiv al semnalului de ceas. K=1 trece in "0" dacd era in "1"
Prezentdm aldturat tabelul de adevdr simplificat pentru J=1 legirea Q rdmflne pe "1" dacd era "1" sau trece
un bistabil de tip JK. K=0 in "1" dacd era Tn "0"

MMC 4095 MMC 4096

+Vcc nc 1 +Vcc
NC t
I !

RESET 5ET RESET SET

r1 CLOCK J1 CI.OCK
J.L

J2 K1 R4 +vcc
JC K1 sH r
J3 K2 J3 K2
lrl
Ir-Tl EIl
k
ld E-::-i
a-
GI.ID 7
K3

0
a-
GNN 1
K3

o t 13 fj

l:1
U

R4
MMC 4OA2
*,
g=ffi +Vcc

A 6{fiii
D1
B H
LED
s

nc g

01
rc107 e{D nc

cuitul integrat MMC 4095, care conline un singur bista-


Deci, pentru a transforma un bistabil JK intr-un
bil master-slave de tip JK cu intrdri multiple (J1 , J2, J3,
bistabil T este necesar sd conectdm intrdrile J 9i K la
K1 , K2, K3). Funclionarea este identicd cu a circuitului
nivelul 1 logic. in figura 2,a sunt prezentate cablajul 9i
MMC 4027, doar cu precizarea cd intrdrile J1-3 gi K1 -3
planuf de implantare a componentelor electronice.
sunt conectate Ia cdte un operator 91. Circuitul integrat
in figurile 3 +i 3.a este prezentatd schema cu cir-
MMC 4095 se poate inlocui pe cablaj cu circuitul MMC

30 TEHNIUM septembrie 2003


AUToMATlzAnl im LoculrurA

8.t +vcc

,-
iO -:f1
r-i
L__ b-J
"'ldna :_*-_:
Frlr

ii--_-rl b__li:r
x

lr m
f_I u'rl out
rTl rri F :l f:-_::I--
.'f-l " l-l
| | i lir
l; ;i l;;-l
ri I ri
rlr ul.r r1-*-!-r I r I,{!'
snd

4096, care contine tot un bistabil JK cu intriri multiple punerea sub tensiune apare un nivel logic 0 pe intrarea
inversate gi neinversate, cu f unclion are identicd. Singura portii P1 (C1 este descdrcat gi se Tncarcd), iegirea
modificare neces ard, este conectarea pinilor J3 gi K3 conectatd la intrarea porlii P2 trece in 1 logic deter-
(care sunt negafi) la nivel logic "0" (masd). minfind un 0 logic la iegirea acesteia, care prin rezis-
tenla R1 (10k4-1skfi) se aplicd la intrare $i rnenfine cir-

MMC 4095 R4 +vcc

\.-l
f-**3 m
k
i Vci: [r--- -rl
L--_---"
i.(,
Eill
nut
t.-: \:
t. T
I
ffnd
L.,-FGTI
i,,, i)r* tr* t ,t= A***C

c;l'il)

+vcc

MMC 4 OO1

I
\-/ t Vr:,.-'

i'j ti

.1*1f[
'.-:
1".
.. 'r
,.h l. I M,,.ffi
......ffi
i.,= LJ t

rE--n
rrr r"-t Fr
l----*.*J
Ied
i il li lir i; ;!ri i';i il,lFl
rr r;
t
ffiFl
ttl i'1 l.t l-'l
tC td tC ;I
ir ri U
i
m
"uLs
l;fl rlr Fr
I rl Hl'1 l{,i= :i llli
I: 'i'o
tit Fi

rTl sr,lrtrJ llJ i- - ---; *j t4* out


trrl
gnd

O alte variantd a comutatorului ON/OFF este rea- cuitul Tn stare stabild. Condensatorul C2 (47nF-470nF)
lizatd cu po(i logice inversoare. in figurile 4 gi 4.a este se incarce prin n2 (100kf}-220kC-) Ia nivel logic 1 . La o
prezentatd schema realizatd cu circuitul integrat MMC primd apisare a butonului, potenfialul ridicat de tensi-
4002, care conline doud po{i SAU-NU (NOR) cu patru une se aplicd pe intrarea porlii P1, care comuta qi deter-
intrdri. Condensatorul C1 (1nF-4,7nF) este introdus in minq un "1" logic la iegirea circuitului, care se transmite
circuit pentru a realiza reseteul la alimentare. La la iniiare prin intermediul rezistorului R1. Starea

TEHNIUM septembrie 2003 31


AUTOMATIZARI LOCUINTA

circuitului se menline chiar dacd


este linut apdsat in continuare
butonul (se creeazd, un divizor MMC 4069
rezistiv R1 -R2, dar cum R1 este
rnult mai mic decAt R2, poten-
lialul pe intrarea po(ii P1 este la
nivel ridicat gi starea stabild B
este menfinutd. Dupd elibe rarea
l1::
butonului, condensatorul C2 se _t1

descarcS, prin rezistorul R2 gi


iegirea po{ii P1 (acum in 0
logic). La o noud apdsare con-

mI
$lrl
m$ht2 srcs
nn

r.r r?i L'r r-r F =i f-t Fl n t'-t


[1 U [,r'[ij
r--r
f-t'*arlllli_1,
ir :i ii t i H iiJ
Hm
L----*J I cJ I nJ il li
b---d Lr I LC i --"J Circuitul integrat MMC 4002 poate fi ?nlocuit direct cu
ns circuitul MMC 4A12, care con{ine doud po(i $l-NU cu
l"--:3 ns-I patru intrdri , fdrd, a modifica cablajul.
f-;-t
lr rl
Schema de mai sus se poate realiza gi cu
alte circuite integrate, cum sunt: MMC 4023 (3

snd
F,o ffl ,n Frr l.-l f-5] 'ux [;al t5-1
I ::l porli $l-NU cu 3 intrdri) sau MMC 4025 (3 porli
SAU-NU cu 3 intrdri) folosind acelagi cablaj tdrd
modificd,ri (figurile 5 gi 5.a).
nr] io l*i i*,, Fl .$g' lg-, H.J#J lg

L*o*,t
vcc
nn
****.t*o*
Ll ti u
Pentru doud comutatoare se pot utiliza (fara mo-
dificdri in cablaj) MMC 4001 (4 porli SAU-NU cu 2
intrdri), MMC 4011 (4 po(i $l-NU cu 2 intrdri), MMC
4093 (4 po{i $l-NU cu 2 intrdri trigger Schmitt), figurile
densatoru, C2 (descdrcat) produce un salt negativ de 6 qi 6.a. Pentru trei comutatoare se pot folosi circuitele
tensiune pe intrarea P1 , determinand comutarea circui- MMC 4069 (6 inversoare), figurile 7 Ei 7.a.
tului in starea iniliald.Tranzistorul de comandd se poate Toate schemele funclioneazd, cu tensiunea de ali-
conecta la iegirea P1 sau P2, in funclie de necesiteti. mentare cuprinsd Tntre +3V $i +15 V.

Yffi&"ff ffiru g& satisrace cerinfete nor-


intermodulalie sub 0,1"/" la puterea de iegire de 10 W,
distorsiuni de intermodulafie tranzitorii reduse gi dis-
melor Hi-Fi este compatibil pin cu pin cu TDA1 5208.
gi pune de o gamd completd de protecfii. Puterea de
Circuitul se alimenteazd, de la o sursd asimetricd cu iegire este de 20 W pe o sarcind de 4 f), la U e = 33 V,
valoarea Ua = 15-35 V. Circuitul asigurd distorsiuni de respectiv de 7 W pe o sarcind de 8 fl la Ua = 25 V.

+Us
o,1pF T DA 1512 A

20kfr
5.8p F

ff{* TDA 1512 A


2200uF
Trl

0 ,1rF

:ry ?,7
'_

TDA 1512 A IIRIU IruL IMPRIMAT


{ fola ptontotfi ]

32 TEHNIUM septembrie 2003


coNsrRUcTlA NUMARULUI

ffiffi ffi€ffiLffiffiffiffi
a$r€ ffi€Y#ffiwffiffi
ffiffi $W€Yffifuffi
Dr. ing. Andrei CIONTU

Desigur cd articolul de tald nu-pi a prezenta cititorilor principiile


propune un o'Know-How" complet descoperirii (detecliei) metalelor
despre un detec' "ascunse", prin
tor de metale o,5rF mijloace elec-
ultraperformant, tromagnetice gi
cu care, cel ce-l sd Ie prezinte,
va cons trui sd totugi, cdteva
poatd desc o- scheme de
peri... comorile principiu ale
regelui Decebal unor detectoare
de Ia Sa rmi- . o'5PF simple precum
segetuza. 9f unele indi-
Sco pul articolu- calii de reali-
Iui esfe mult mai modest, acela de zare practicd.

onsomblul bobinelor
(sondo)

r-\-n- I
I

d=pt .-'+l
-*.l l

nivelul solului
"tEYT{
f l'"
"Ii.'
-JF
.f'
ltBi$i*

\ bucotd de metol

TEHNIUM septembrie 2003


CONSTRUCTIA NUMARULUI

TIPURI DE DETECTOARE DE METALE in figura 2 este ilustrat principiul detecliei metalelor


prin dezechilibrarea cArnpului magnetic. Din sonda
Detectorul de metale face parte din categoria gene- detectoare fac parte ambele bobine L1 gi L2 care au
ral6 a senzorilor electrornagnetici. EI reprezintd un cir- axele perpendiculare ( cuplaj magnetic nul ). Cuplajul
cuit electronic care funcfioneazd diferit Tn absenta, fald rnagnetic devine nenul, ?nsd, in prezenla unei bucdli de
de prezenla unui metal, care inter-
metal in . mediazd pd-
aprop^ierea sondei trunderea liniilor
sale, lntr-o ordine, de cAmp magne-
poate istoricd, tic create de L1 Tn
poate a simplitafii ,
L1
L2. "Actiunea se
p rincipiu lu i de petrece'u tot in do-
functi0nare, meniul audio-
detectoarele de frecven!ei
rnetale {DtU) pot fi (O= oscilator de
clasif icate ?n AF, A- am-
urmdtoareie tipuri: plifi^cator ).
nM cu dezechili- ln figura 3 sunt
brarea unei pun{l, prezentate
DH/lcu dezechili- schema boc gi
brarea cAmpului principiul de func-
magnetic, DIVI cu !ionare al celui
variaf ia frecvenfei
unui oscilator de RF Ei DM cu circuit PLL (de blocare a de "ciutdtor de...comori": DM cu varialia frecvenlei.
fazpi). Doud oscilatcare de RF ( 01 gi OZ ), avAnd bobine
[n figura 1 se prezintd schema posibile a unui DM cu diferite { constructiv, gi ca parametri), lucreazd totugi
punte,
' Tn care: {dacd bobina exploratoare L1 este departe de orice
GAF= generator de audiofrecvenld (de pre{e1at.RC, rnetal) pe aceeagi frecventa ( =f2 ), care amestecate
f1
av&nd t=1-Z kHz ),C= c6gti AF cu impedanla 2 kiloohmi, ?n mixerul Mx, dau "betei" r'lule,care lasd insensibil difu-
L"l =bobina explol'atoare (sonda) cu care se tatoneazd zorul {casca sau instrumentul de mdsurd), Dacd, fnsd,
locul unde $e bdnuiegte cd existd metal ascuns, L2- inductanla L1 se modifici in urma apropierii ei de un
bobina de referin{d" metal, frecvenla f1 variaza qi la iegirea rnixerului, printre
Cu Li departe de orice rnetal, sB aiusteazd, pozilia semnalele de diferite f recvenle existd gi unul de
cursorului potenliometrului R pentru a avea extinc{ie Tn frecvenle minimi, t1-t2 ( frecvenla filtratd de cdtre FTJ ).
cdq.ti. Dacd L1 este apropiqt?.$* un metql, inductanla.ei Aceastd frecvenld de "bdtaie" nenuld este de domeniul
varlazd, puntea se dezechilibreazfr qi ?n cdqti auzirn audiofrecvenlei gi poate fi ascultatd Tn cdgti sau difuzor.
tonul GAn Sirnplu, dar, trebuie sd fim atenfi |a... alarrnele false !

)1
Vcc Stcbilizotor D1
1 N400 1

Boterie
Cr C2
1Opf 22Oy"F

?x2 N???2A

R1 R2 Rs
1fiK fi 10K n 10K 0
Lr

Cogt;
Rro
10K fi

Cro + Crt Cs
0, lpF I tOnf 1 OnF

4x2N2227A

TEHNIUM septembrie 2003


34
CONSTRUCTIA NUMARULUI

32 ohmi. Nivelul sonor se ajuste azd cu


R9. {limentarea este stabilizatd la
+5V. In figura S a gi b se prezintd
desenul clntalului imprimaf l; scara
1:1 gi desenul de echipare cu compo-
neqte a pldcii.
In figura 6 este prezentatd schema
de principiu a unui DM hibrid, realizat
cu 3 tranzistoare cu efect de cAmp
(JFET ) Ei un circuit integrat AAF.
Frecvenla comuni de lucru a celor
doud oscilatoare este de OS0 kHz.
Tranzistoarele sunt de acelagi tip,
2N245 (sau 2N256), iar circuitul inte-
grat, un echivalent al lui gBO. Bobina
exploratoare L1 are 20 de spire din
conductor CuErn de 0,3 mm $i un
diametru de 27 cm. Ea se va infdsura
cu o foila de aluminiu gi va fi rigidizatd
pe un suport special prevdzul, in ge-
neral, cu un mdner lung.-7
Schema dit figura folosegte un
circuit integrat
v CMOS de tip MMC401 1
(4 porli NAND) fotoiite astfet:
N1=oscilator de frecvenle fixd ( 470
kHz ), N3=oscilator de frecventd vari-
abild' (bobind exploratoare, L1), N2=
mixer, N4= amplificator. Amplificatorul
de AF este redus numai la repetorul pe
em to r'"""'1ff
:i!l lli3'J"'l#-
inductantd
x3
Ll are T0 de
spire, conductor CuEm
+
-l 0,3-0,6 mm, $i un
aE Il+.
--r*-
diametru de numai 5 cm.
In igura B se
* lop "r f
^^;.:'*:'r;:* ^:^ i.
de principiu
da
-Rt 7k5 I
v.r- schema
unui DM realizat cu Cl
a
f,417
l,*o'!- /ho' rusesc K561LA7
Cn R6 (K561LE3 ), sau echiva-
T*, lentul MMC4001, Si
Il'^:;sv'-t-
pn r- 4TG 20n 4k7 tranzistorul cu Siticiir
| +J.25 V t
Cr it KT315 (echivalent BC10B ).

- ^{h-
Lr 'ln -
3oi
soP
T3
Functionarea se bazeazd
tot pe varialia frecvenfei
unui oscilator, dar, spre
deosebire de DM prezen-
*z
I
c'{ tate, la acesta, in calea
I sernnalului ( ponderat cu
p2 50;T R2 ) se plaseazd un filtru
Rs
M47
1t"I
7K5
aTAp

-fh
SCHEME PRACTICE DE DETECTOARE DE METALE
AvAnd in vedere cd primele doud tipuri de DM nu se folo-
sesc, datoritd slabei lor sensibiliteli, vom prezenta in continuare
cinci scheme moderne. (selectate din muite altele ) de principiu I rF
ale unor DM avdnd la b.az4 ptincipiul variafiei frecvenlei.
Varianta. d.in figu ra
n
.fo]-oggFle 6 tranzidtoare de a'celagi tip
(tranzistorul de comut?tie 2N2222A). Oscilatorul principal ,'caie
are in compunere bobina explorato'are L2, este realizht cu T1 ,
iar oscilatorul de frecvenle fixd ( f= QA kHz ) cu T2. Cu tranzis-
torul TO este realizat mixerul, iar T5, T3, T4 iormeazd un ampli-
ficator de AF. Difuzorul folosit la iegire poate avea impedanfa'de

TEHNIUM septembrie 2003


CONSTRUCTIA NUMARULUI

+9V

I I
R1 Ce Cg R3
1 50Kn 47 nF 50pF 3,9K0
C7
C3 1 00nF
4,7 nF

Cs
39OpF R2
10K 0

Lltl.gB + R2

+98

foarte ,-,ect v t ,r",=on",orr, cu cuart .O. ) Dacd


frecvenla, modifiiata de prezenla.semnalului, iese din
nanOa
'de trecere a rezonatoi'ului cu cua.$,- atunci uEurAnd bobinarea in interiorul sdu (dupa transformarea
mifiampermetrul din circuitul de colector indicd acest
tuOutui Tntr-un tor cu tdietura in exterior) a numdrului de
iuiru. Aparatul se pregetegtg pentru lucru in mod sim-
piu' OoOina Li tiinO'defiarte de sol (Tn "ae{), se.regleazd spire necesar. Bobina odatd confeclionatd se va ecrana
ir#r"rti j iu Ct ) ibttet ca semnatut si se transmitd electric cu o panglicd din folie metalicd amagneticd
ptin rezonbtorul cu cua( la baza lui T1 - 9:9il3llu ,B: (cupru sau aluminiu). Bobina va fi prinsd pe suportul ei
irecvenla de 1 MHz este detectatd de dioda Dl (tlp iari a se folosi cuie sau guruburi din fier, ci numai cu
if.f+fZdl Ei, negativand baza, conduce la lc=O (acul ,r.i, rdgind sau prinderi cu nituri din plastic. in [1] se
mitiampbrm'etrul"ui la minim). Mi!.iampermetrul trebuie sd recomandd pentru bobina exploratoare 9i o bobind
aibd o sensinititate de 0,5-i mA. Frecvenla de lucru (a "retro" de veche facturd, bobina "fund de co9" (figura 1 1)'
rezonatorului cu cua() nu e criticd gi poate fi oricare in figura 12 se dd desenul scheletului bobinei, care se va
irtr; f OO qi-r rOO kHz.' Bobina Ll ruura 19) are 20-50
coniecliona din sticlotextolit neplacat metalic, cu
;pi* din cbnductor cu diametrul 0,27.mm, intr-un ecran grosirnea de 1,6 mm, cu indemanare gi.,"un ferdstrdu de
circular cu diametrul de 2s cm; din leavd metalicd
n.n qgnetici lOin cupru sau din. aluminiu) ,groasd d9 gi8 tdiat metale.
mm. ifi fiquia-g se dau desenul circuitului-imprimat
desenul riodului de echiPare. Bibliografie: 1 -Revista "Electronique Pratique", nov'
2002, Franla
O ultimd observatie se referd la modul practic de 2-Coleclia "Popttlar Electronics", 1 984,
conieclioniie-i ooniriei-sondd, care trebuie pri_nsa, gat
r;i -prbtesional polibil, pe una u?!r?.
SUA
suport cu,9olda pentru
con-feclionarea.ei, S-Coleclia "Elektor Verlag", 1 989,
u$urinta minipuiarii. Pentru Germania
d;*l*d folosirea unui tub PVC flexibil cu diametrul 4-Revista "Radio" 811990, 6/2001 , Rusia
10-12 mm , care va fi tdiat pe generatoare, acest lucru

TEHNIUM sePtembrie 2003


36
TEHNIUM INTERNET

Web designer Gabriel, Florian MANEA

Vom continua editarea in cod sursd - in Notepad, "Site", care va conline prima pagind care am editat-o
incercdnd sd conturdm forma unui site simplu de web; pdnd acum index.htm, plus incd 3 pagini intitulate
astfel, vom crea pe Desktop un nou Folder numit dupd numele link-urilor din sursd gi poze.

<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Prima pagina de web</TITLE>
</HEAD>
<BODY bgcolor="#ffffoo">
<P align="center">
<font color="blue" size="1 8" face="arial">Bine ati venit</font>
4P>
<hr width="807o" ali gn="center" color="red">
<b><br><br>
<table bgcolor="white" align="center" border="1 " bordercolo;'="green">
<Ir>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="index.htm">Home</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="cv.doc"target="new">CV</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<itd>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="prieteni.htm">Prieteniimei</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<td>&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ahref="links.htm">Links</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;</td>
<llr>
</table>
<b><br>
<center>
<table width="807o">
<tr>
<td valign="top">CAteva cuvinte despre mine:
<br><b>Am 23 de ani gi cea mai mare pasiune a mea de pAnd acum este web designul;gtiu sd lucrez in cod
sursa dar gi cu multe alte editoare de HTML cum ar fi FrontPage, AceXpert, Dreamwaver precum fi Flash - care
realizeazd pagini web an imate.
</td>
<ld>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;<img src="gabi.jpg" width="1 60">
</td>
</lr>
</table>
</center>
<br>
<hr width="90o/o" align="center" color="red">
<center>
<table>
<tr>
<td>
<a href="mailto:gabrielm @ go.ro">Email:gabrielm @ go. ro4a>
</td>
<td>
&nbsp; &nbsp; &nbsp; &n bsp; &nbsp;
<script langu?g€="JavaScript" type="texVjavascript">
<!--
document.write("Ultima modificare " + document.lastModified);
ll -->
</script>
</td>
<ltr>
</center>
<iBODY>
</HTML>

TEHNIUM septembrie 2003


TEHNIUM INTERNET

Codul sursd prezentat mai sus reprezintd neavoastrd, pentru a crea o legdturd intre
Homepage-ul site-ului nostru, cod in care am paginile din director, formAnd astfel un site.
implementat la sfArqit un script Java care Se observi cd lucrdm foarte mult cu tabele,
indicd ora 9i data ultimei rnodificdri aduse deoarece acestea ne permit o mai bund
paginii de web in care este introdus. Atenlie, Tncadrare Tn pagind a informaliilor care dorim
sunt scripturi Java care se introduc in interiorul sd le publicdm Pe INTERNET.
tag-ului <HEAD>, altele in interiorul tag-ului Am introdus gi o imagine - fiqier cu extensia
<META> gi altele in interiorul tag-ului <BODY> jpg; mai intAlnim gi fiEiere de tip gif care de
sus se obicei sunt poze animate. Atenlie, flu toate ani-
Ei cel folosit ?n exemplul nostru de mai

i:i*:i*;,ffi ;iii i:;ti':ili=i,it:;,i-


11;gj;if

. t"u Edit Uier*r F4vorites


Tsr-,ls Help . :

J *'$
Yhlail :H0M[.F0
rx -F --:- =g Eil"
jJab -J f,rack
:

, t-i,',t* J HTl"ll- r-h|esign J t.'{edia J I'letProgram*


-J M-uProiects .t

- deo
Agldress l', i t ti#l t l [t0\#5
:
\.De-tktnp\5 ite\.indes l'rtrn

crirr:rt* .J.tspr lRgie.


4 figiere:
{."lat*ce

in director avem
index.htm, prieteni.htm, links.htm
gi gabi.jpg; urm eaz6, al 5-lea
figier: cv.doc pe care fl introduceli
dumneavoastrd.
TTltin r a fiio.{ri}: irr r'.ll}''J l-ir'? il [] I 2 i"l
: * I -i 2

J
t uy Cotte.r*

afla ?n interiorul tag-ului <BODY>. VA reco- maliile pe care le intalnim pe INTERNET sunt
mand dacd dorili se introduceti un script care gif-uri animate; ?n ultima perioadd s-a dezvoltat
afigeazd Tn pagina dumneavoastrd data gi ora foarte mult animalia pe lnternet cu ajutorul pro-
sa vizitali adresa de
web gramelor firmei Macromedia, Tn speli
http:/lwww.ps.design.go.ro , dali click drepta in Macromedia Flash.
interiorul paginii gi apoi din meniu selectali Dupd ce f inalizali site-ul dumneavoastrd,
opliunea view source in care veli cduta codul trebuie sa-l g dzduili pe Internet , iatr pentru
pentru scriptul datei gi orei" aceasta aveti nevoie de un cont de web care
Rezultatul codului de mai sus precum gi sd vd ofere o adresd de web gi spaliul de gez-
figierele din Folderul creat sunt ilustrate mai duire pentru site-ul dumneavoastrd. Existe
SUS.
astfel rnai rnulte portale care vd oferd aceste
Tabelul alb din centrul paginii-sus reprezintd servicii gratuit sau nu chiar gratuit deoarece
un meniu foarte simplu cu 4 link-uri (legaturi Tqi inciud in pagin ile dumneavoastrd
cdtre alte pagini web-cele din directorul site). ferestre publicitare. Doud exemple de servere
Acest meniu Tl veli introduce gi in figierele pri- web romAneqti sunt WWW.home.ro si
eteni.htm, links.htm, pe care le veli crea dum- www.rol.ro.

TEHNIUM sePtembrie 2003


38
ATELIER

Ing.Aurelian MATEESCU
(Urmare din nr. trecut) separare pentru incintele cu 3 cdi este pozif ionarea
celor doud frecvente de tdiere, intre woofer gi midrange
Refele de separare pentru incinte cu 3 cdi" gi cea de a doua Tntre midrange gi tweeter. Cu cAt cele
Aparent, introducerea unui alt difuzor ?n incintd gi a incd doud frecvente de tdiere sunt mai depdrtate Tntre ele, cu
unei refele^de separare nu pare sd creeze o problemd atiit sunt evitate efectele indezirabile ale unor multiple
deosebitd. In realitate este o problemd care introduce o intederenfe ce apar. De aceea, se considerd ca accep-
serie de elernente care sunt dificil de solulionat in mod tabil un minimum de 3 octave intre cele doud frecvenle
corespunzitor. Poate gi de aceea mulli specialigti con- de tdiere.
siderd cd pentru nnai mult de doud difuzoare specializate Schemele electrice ale relelelor recomandate pentru
incintele acustice cu 3 cii sunt prezentate in figura 9 gi
cuprind refele de ordinul l, ll, lll gi lV. Relaliile de calcul
pentru aceste relele ca gi tipul de refele au fost selectate
IuAnd tn considerare faptul cd acestea sunt cele mai uti-
lizate de industria de profil gi recomandate pentru pro-
ducdtorii de serie micd.
Relaliile de calcul au in vedere doud perechi de
frecvente de tdigre de bazd., cele mai utilizate in sis-
temele cu 3 cdi. In fiecare pereche, frecvenlele sunt alt-
fel dispersate in domenlul de frecvente al celor 3 difu-
zoare:
a) Tn prirnul caz, intre cele doud frecvenle fH (dintre
midrange gi tweeter) gi fL (dintre woofer gi midrange) se
afld 3,4 octave, adicd fH/fL - 10. Formulele din acest caz
se aplicd pentru valorile 3 kHzl300 Hz. Ele se utilizeazl,
pentru configurafia woofer - woofer - midrange cu con
- tweeter cu calotd;
b) ?n al doilea caz Tntre cele doud frecvenle se atld
o distanld de 3 octave, respectiv fH/fL = $. Formulele se
aplicd pentru 5 kHzlsOO Hz, pentru configuralii woofer -
midrange cu con mic sau calotd tweeter cu calotd.
Aceste formule se pot aplica de asemenea gi la
perechile de frecvente 3 kHzl375 Hz (woofer mid-
woofer-tweeter), 5 k{zl625 Hz gi 6 kHzl7SA Hz {woofer
midrange cu con mic sau calotd - tweeter cu calotd
sau con. Pentru alte perechi de frecvenle sau alte tipuri
Variante de circuit pentru de refele trebuie consultate lucrdrile lui R. Bullock.
releaua trece-bandd {band pass) Atunci cAnd fL se afld ?n jurul valorii de 300 Hz, va-
lorile inductanfelor sunt mari gi au pierderi relativ mari.
Valoarea pierderilor este datd de relalia:
L - 20 log16 [Rm / (Rs + Rm)], unde:
este preferabild utilizarea unei refele de separare active, L - pierdelda Tn inductanfd, in dB;
urmatd de mai multe amplificatoare de putere, solufie ce Rrn = imp€danla difuzorului;
permite o rezolvare corectd a multiplelor probleme Rs = rezistenla totald a inductanfei mdsuratd Tn
legate de rezultatul utilizdrii mai multor difuzoare spe- curent continuu.
cializate intr-o singurd incintd" La utilizarea relelei pentru 3 cdi, cdgtigul f iltrului
Releaua de separare pentru 3 difuzo are nu este o trece-bandd se va mdri, astfel cd eficienta in dB a
combinalie de doud relele pentru doud cdi, a$a cum midrange-lui va fi:
sirnplist poate sd pard la prima vedere. Astfel, pentru Cagtig midrange = (eficienta midrange datd de pro-
cele 3 variante de circuit ale unui filtru trece-bandd de ducdtor) + {cagtigul filtrului trece-bande) - (pierderile in
ordinul ll, prezentate in figura 8, se oblin 3 caracteristici inductor).
de frecl,enta complet diferite. Comportarea circuiteior Pentru toate formulele prezentate,
diferd datoritd problemelor de Tncdrcare rnutual5 ce apar
la filtrele legate ?n cascadd.
O caracteristicd deoseb,it de importantd la relelele de

TFHNIUM septembrie 2003


ATELIER

RETELE DE SEPARARE PENTRU 2 CAI RETELE DE ORDINUL IV


RETEA BUTTERWORTH DE ORD. I LINKW'TZ - RILEY

Z A 0,0844 0,1000 .zr*


0,1 59
^| T_w \,2
I z* .f_
1
L1
vr
2.,- .f-
t-/ I
L ,L .f .-.
6.28 rw 'T fr
-'I'w T ^

0,1 688 0,450 r.2r*


RETEA LINKWITZ- RILEY DE ORD. ll c2 =-zr*'fT L2 =-
0,0796 .Zr* fr
c1 0,3183
2.,, T
=#

lw
. f.-I "r fr r., 0,2533 0,3000.2*
\-,n
5 z L.J
0,,0796
.f,,- fr
c2 =- 183 .Zw
.f,., zWI L2
0,3
o^o'u' 0,1 500 .2..
fr c.+- .f- L4 _w
z fr
RETEA BESSEL

a,zJ 56.2r*
,JJ
t^
T_
\/r
0,,0912
Lr= -,r a,0702 0,0862-Zr*
' zr*'fT fr T
\vt

2,,, .f "l fr
rw 'T
0,0912 0,07 t 9 0,4983.2r*
-1
-2 0,27 56.2* c2 T
"2
z zr*'fT fr
l- -e

. f.- L2
fr
11 0,2336 0,3 583.2
RETEA BUTTERWORTH ORD- ll -3 z
l-

.r
T
lJ.
J
fr
^ =#aJ r25
u, Cz _ 0,1125
' zr*'fT z* 'fT C.=;';; L4
aJ463.Z
0,2257.Zrw
+ z 'fT fr
L1 0,2251.2
fr T
t-tz - fr BUTTERWORTH
RETEA CEBA$TV (Q = 1)
A 0,1040
0,1009.2r*
A 0,1592
\zr
| 2.,. . f--t T
"l
L1 =
0,L592.2w lw fr
' zr*'fT
\/<

fr
11 0,1414 0,4159.2r*
592.2w
\za
/, z._ .f L2-
T

fr
t_, 0,1 592 0,1 rw 'T
rI
-2 2,,,. fT
T
I-rZ -
fr 0,2437.2*
0,2509
-,5
a-
L3 _w
z .f fr
\za

RETEA BUTTERWORTH ORD. lll


0,7723.2*
C
-4-;;,,; L4
,1
\/{
0, 106 I
0,1 194.2r* z.f-. fr
' zr*'fT Ll=
fr LEGENDRE

0,3183 0,2387,2 w* 0,1 1 04 0,1073.Zrw


-2 zr* 'fT
rI
:J

cl -_..'...................--
L2
f.r.
zr* 'fT T
"l fr
t

0,0796.2-.. 0,1 246 0,27 83. Zr*


t^, 0,2122
L3 _w c2 - T
\-,

5 z
a

'fT f,-_ zr*'fT "z f


^T
I

TEHNIUM septembrie 2003


40
ATELIER

r_, 0,2365
_w0,2294.2._.
J Z.L
f-

\- -1
L3
wl L I
I

11 0,09 I
TW
0,2034.2._
\JA=-
+ z .f* 4c fT
WI
GAUSS
t^, 4,07 6l 0.1
-IW1 L6.Z__
\,/
' z_lw .f_I
|
Ll
LI
t:
-.-, 0, I 4gl 0,3 251. Zr*
-2 7 .f L2 -f
"Tw ^T ^T

r1 0,3253.2-_.
a \-/-
a,2235
J Z.L Lt _w
f--
wl I
r-1 0,0769 aJ67 4.2__
+ Z.L L4 _w
t-
vn

wl f
'T
LINEAR PHASE
r1 0,07 4I
v1
t zr* fT
:-

_
0,1079 .z_._-.
lw
Ll
fr
r1 0, 1524 ' 853
0,3 .Z^
Vn
/' z-lw .f-I L2
LI
lw

t^, 012255
L3 _w0,3295.2__.
t-,-)
J Z.L =-

f_I

# 'vA
t-1 0r*0632
+ Z.L Tw
-4-
0,1 578.2_..

frT
Utilizarea formulelor de calcul
Formulele prezentate asigure rdspunsul
in frecventa indicat doar in cazul in care
sunt intrunite o serie de condifii:
- filtrul are caracteristica de frecvente
liniard (plata);
- rdspunsul difuzorului este extins cu
1F-2 octave peste/sub frecvenla de
tdiere gi are o caracteristicd de frecvente
refativ liniard:
arnbele difuzo are alimentate din
refeaua trece-sus gi trece-jos radiazd din
acelagi plan.
Dacd una din aceste conditii nu este
respectatd , rezultatele obtinute in
proiectarea refelei de separaie nu vpr
corespunde cu datele precon tzate, [n
acest caz existd doud posibilitaf i:
. prjma metodd este bazatd pe incer-
= succestve: se mdsoard rdspunsul, se
can
Relele de separare pentru incinte cu 3 cdi
a - de ordinul I
modificd un element al relelei, se
b - de ordinul ll
mdsoard din nou gi din apioape Tn
c - de ordinul lll
aproape se cautd oblinerea optimului.
d - de ordinul lV
Aceastd metodd, degi pare empiricd,
este totugi rnetoda utilizatd de fabricantii

TEHNIUM septembrie 2003


41
ATELIER

Cdteva recomanddri pot minimiza


problemele constructorului amator.
6dBr/oct. 1. Referitor la prima cerinta, nu este
imperativ necesar sd avem o caracteris-
ticd de impedanld platd a difuzorului, dar
L1 =.7.*- dacd se poate obfine acest lucru, este de
2ntt preferat. Acest lucru este benefic gi pentru
relalia complexd ce existd intre amplifica-
C1 :ffi 1
I
tor, difuzor gi cablurile de legdturd, pentru
amortizarea difuzorului cAnd caracteristi-
ca de impedanld este platd. Pentru aceas-
ta sunt necesare filtre ajutdtoare care sd
linearizeze caracteristica de impedanld.
*o- Atunci cAnd adoptali prima metodd speci-
ficatd mai sus incepeli prin linearizarea
caracteristicii de impedanld.
2. Cea de a doua cerinle privind exten-
1zdB/oct. sia rdspunsului in frecvente este uneori
foarte greu de respectat gi depinde de
directivitatea difuzorului, de frecvenla de
z tdlere aleasd, de mdrimea rdspunsului la
'-4
t^:

znf-r./T frecvente joase, de tipul gi panta relelei de


tdiere.
Extensia caracteristicii de frecvenld nu
^fr
v2:@ mai este atAt de criticd dacd panta filtrului
adoptat este suficient de mare: cu cAt
panta este mai mare, cu at6t extensia
poate fi mai micd. Problemele de directivi-
-b- tate pot fi rezolvate prin alegerea difu-
zoarelor care se completeazd reciproc ?n
privinla directivitalii ;i a extensiei rdspun-
Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 dB/
octavd (b) pentru incinte cu 2 cdi sului la frecvenle joase. Un woofer de 12"
(300 mm) diametru va funcfiona defectuos
intr-o incintd cu 2 cdi chiar cu un tweeter
care va incepe lucrul de la 2.000 Hz, pen-
tru cd va avea o "gaurd" mare ?n caracte-
ristica de rdspuns rndsuratd Tn atara axei
sale. Rezolvarea are doud posibilitdli:
- se va folosi un midrange sau chiar un
mid-bass + mid-dome
sau
- se va utiliza un woofer cu diametru
sub 10" (250 mm). Studiul pielei va ardta
cd incintele cu doud cdi sunt in general
echipate cu woofere sub -l 0". Chiar uti-
lizarea wooferelor de 10" nu este reco-
mandatd, degi existd unele realizdn indus-
triale care s-au bucurat de succes.
lncintele cu doud cdl evitd cu greu pro-
blemele de proiectare legate de plasarea
frecvenlei de tdiere Tn zona criticd a difu-
zoarelor utilizate, zond in care se afld rno-
dificdri ale caracteristicii de frecventa sau
de directivitate. Utilizarea unui prograrn de
6dBr1oct. 1zd9/oct. opti mizare poate fi de mare folos in
solulionarea acestor probleme.
-o- -b- 3. Problemele legate de directivitatea
pe orizontald a difuzorului s.e pot rninimiza
ugor prin utilizarea filtrelor de ordin superi-
Relea de separare serie cu atenuarea de 6 dB/octavd (a) pi 12 or. O verificare la indernAnd pentru a
dB/octavd (b) pentru incinte cu 3 cdi vedea cd releaua de separare a fost
corect optimizatd gi cd cele doui secliuni
sunt in fazd se poate face prin inversarea
de incinte deoarece dispunAnd de aparaturd bund, pot ajunge la un polaritdlii secliunii trece-sus gi mdsurarea
rdspuns corect, av&nd Tn vedere cd se confruntd cu fenornene fizice rdspunsului in frecvente" Dacd rdspunsul
foarte cornplexen exprimate de multe variabile, care le lasd pulin ?n frecvente mdsurat inainte de inversare
spaliu de manevrd; este relativ plat, dupd inversare va avea o
a doua metodd utilizeazd un program de optimizare pe calcu- "cddere" pronunlata Tn dreptul frecvenfei
lator cu care se poate obfine o optimizare relativd, ce depinde de cfit de tAiere.
de bun este programul gi de cAfi parametri cuprinde.

42 TEHNIUM septembrie 2003


ATELIER

Cu alte cuvinte, se recomandd sd nu se


lucreze in domeniul cuprins intre gS0 Hz-
1.500 Hz.
20a Wooferele de 10"-15" redau vocea mas-
culind cu exagerare in domeniul de frecvente
200-350 Hz, iar tweeterele cu con sau calotd
au distorsiuni mari sub 2.000 Hz, de aceea $i
aceste recomanddri nu trebuie scdpate din
vedere.
Relele de separare serie. Fdrd sd
insistdm asupra acestor tipuri de relele de
separare, dupi curn am mai spus, deoarece
unii constructori le utilizeazd, vom prezenta
configuraf ia electricd gi formulele de calcul
pentru relelele ce echipeazd incintele cu Z Ei
3 cdi, ayAnd panta de 6 dB/octavd gi respei-
I KHz
tiv 12 dBloctava (fig. 10 gi 1 1).
Caracteristica de impedanld a unui tweeter

r[Hz]

I KHz

Filtru de rejeclie RLC gi efectul sdu

Rela[iile
de calcul -
refele de sepa-
rare cu 3 cei
Refea de ord. I

Varianta a)
0.1 590
Cr=
zH' fH
f IHz]
0,5540
1 KHz C,-
ZM 'fM
Filtru RC gi efectul sdu asupra curbei de impedanld
Trebuie,menfionat cd in unele cazuri, degi rdspunsut
in.frecvenfd gst_e plat, refeaua de separare bste neopti-
mizatd, astfel cd imaginea stereo este slabd sau necbn-
r ,fM
L-l
_ 0,04592*
_ 0, 15g2ZL
formd cu realitatea datoritd rdspunsului polar incorect. L2
f
IL
La alegerea frecvenlelor de tdiere mai sunt determi-
nante gi alte elemente in atara celor specificate pdnd Varianta b)
acum:
se recomandd glegg!.ea _fui ff1 (intre woofer gi t_, 0,l5g0
midrange) in domeniul 20A Hz - 3S0 Hz; \. 1 :
' T _ 0' 0500 zno
se recomandd qlegerqq lui frz (intre midrange gi
ZH 'fM r
,fM
-t

tweeter) in domeniul 2.000 Hz-3.S00 Hz.

TEHNIUM septembrie 2003


ATELIER

.ZL
,,-_1 o,5o7o
a-
\z.t
L
r
LJ.
_ 0, 1592 Relea divizoare
ZM 'fM fL
Relea de ord. ll
(cu inversare de fazd, la secliunea trece-bandd
medii)
Varianta a)
,,._1 0,a791
t-
Lr _0,3202.2H
\zr
' ZH 'fH fH
T[inch]
.ZM
,1
\21
0,3 236
L, _1,0291
fM

a,0831 .zM
.1 0,0221 L. _ J
()
c
\vr

' Z* 'f* fM 'r

t^+
\-,r
0,0791 L^+f-a3202.21
,, Zt'f
* CAgtigul secliunii trece-bande = 2,0;dB
^u 0,2126 r of 0,0145.2,
Varianta b) -6
Zt'f t t-t
lL
l-l r

CAgtigul secTiunii trece-bande = 2,45 dB


Varianta b)
t^ 0,0788 r 0,3211 .ZH
"t
t- CAgtigul sectiunii trece-bande = 2,1 dB
' Zn' fH fH

,_ 0,3046 0,9320 .ZM


rL'.,-
,_, o,o98o rut 0, 1 190 .ZH
'
t-

\zr
a-

-22 ,v Z" 'f*, fH


.frrn
fu

^' 0,0248 rL'r-0,09 13 . ZM t_, 0,3459 r 0,07 ll.zM


r-rr /r :
\vr

Zno 'f*
\-"n
L Z^'f
fu n
fM

t 1 0,0788 r 0,3211 .ZL


\zr
+ Zt'f ,
l-t
+fL ,t
__, 0,0768 r rfM0,0254.2*
\zr
r zM 'fM
t-- -
-

Re[ea de ord. lll


.Zno
(trece-tot cu inversarea polaritelii secliunii t_1 012193 r 0, 395 1
\;,r + Lt,1
'+
trece-bande) ZM 'fM fM

Varianta a) 0,2586.2L
-, I ,061 r
CAgtigul secliunii trece-bande = 1,6 dB -s
.zH '
v<
Z* 'f* fL
I^ 0,0995
Lr _0,ll9l
'
\:r
2,,, 'f" fH t^, a,2129 T
Lo:
A,OJ32.ZL
-67 fL
a3442 0,0665 .ZM ut'f t
^:
t-
\:o L,
zH'fnn fM Relea de ord. lll (trece-tot, polaritate normale)
Varianta a)
,__,
: 0,0683
L3 _0,a233.2M
CAgtigul sectiunii trece-bandd = 0,85 dB
zu'f fM
^
t^1 0, 1138 rut 0, I 191 .ZH
11 0,3 128 rL1: 0,4285.2* \-,r
' Z,* 'fn' fH
\-.r
+ fu
Z*'fM
rL.s _ 0,2546.2, t_, 0,297 6 ru2 0,0598 . ZM
^'.) 1,148 \-/^ L
t-
\zq ZH' fno fM
f,
ZM 'fM

TEHNIUM sePtembrie 2003


44
ATELIER

0,07 65 _4,0253.2M Rm
L3
ZM 'fM fM
b
0,347 5
co: L4 _0,3799.2M
ZM 'fM fM

1,068 o
C.= L. _0,2227.2L
ZM 'fM fL

0,2127 _4,0852.2L
c6- L6
Oi
Zr'f t ('
fL
I
I

(Vezi Tabelul 2)
I
I

co

()
C\
I
I

SA
I

+40 sc
O55;70 i8O;1 1O (Vezi Tabelul 1)

Varianta b) 0,3 843 O,26TJ ,ZM


Cagtigul = 0,99 dB
t-
va ^r L"J _
zM 'fM fM

,_
t-
1--
0, I 158
_0, llgg.zn
rLt-t ^,+ 0,5 934
L4 _1,423.2M
'
I

ZH 'fH
f-
\: 11

ZM 'fM fM

t-. 0,,0728 0,093g .',zw


11 0,2927 r-z 0,634 .zM t-

\/<
-' L, _
\*-,r
f-

t' ZM 'fM f.M


ZH fH fM
.ZM
-,
L6:
0,0 162
, 'fM L6 _ 0,0445
11
r
0,0884 r-: _ 0,0294.2M LM fM
V1

zM 'fM "fM .zL


^'
v?
0,2523
L1 _ 0,2ggl
zr, 'fr- fL
11
\-/ / a
0,3 112 r '? _ 0, 3395.ZM
uA
ZM 'fM fM -,.'
f-

\-rt
0,567
L8 *0,1502.21
Zt'ft fL
t_, a,9667 rL'5 _- 0, 2lg7 .zL
\/<
'' ZM 'fM t, Refea de ord. IV (trece-tot)

(_
\- o
o,2l3o T
u6 _ 0,0966 .zL Varianta b)
r:
zr.f, -6 fL C0gtig = 2,84 dB
Refea de ord. lV (trece-tot)
Varianta a)
_,
fE
0,0849
Lr
0, 1007 .zH
l\-

'
|

ZH 'fH fH
Cagtigul = 2,28 dB
r_, t-
0,0848 _ 0, 1004 .zH
r-t-t t^,
t-
0, 1695
L, _0.445.2H
'
Vr \21
t'
zn 'fH Z^'f fH
^
t1 0, 1696 r Lf 0,4469'zn ,_, 0,377 4
L r L-J _4,2224.2M
f-

Va -r-J -,1
f-

\vr
Zr'f^ zM 'fM fM

TEHNf UM septembrie 2003


ATELIER

rare.Acest filtru de rejeclie se folosegte la difuzoare care


_T,2J3.ZM nu au ferofluid, lichid cu proprieteli magnetice care are
Co= 9:s332 L4
ZM'fM fM rol de transfer termic, dar gi de a amortiza mecanic
echipajul mobil al difuzorului (lidJange cu con sau
a,0799 _a,l04.zM cafoti, tweeter cu con Sau calotd). In c,azul wooferelor,
Cs= Ls frecveht" de rezonante scdzutd a acestora implicd.uti-
ZM 'fM fM lizarea unor bobine cu inductanfa foarte mare 9i ca atare
se evitd utilizarea acestei solulii.
0,0178 _0,0490.2M Formulele simplificate care nu implicd parametrii
Cu= L6
ZM 'fM fM difuzoarelor in cauzd sunt:
Q=0,03003 1t
0,2515 _0,2983.2L L - 0,02252 lt x c
C7= L7 Rc = impedanla nominald a difuzorului
zr-f , fL Cei ce fot ridiba o curbd de imped?nle a difuzorului
cu filtru db rejeclie pot observa daci aplatiz?.rqa (li-
,_,
o
\-o
0,0569
L8 _0,1503.21 nearizarea) caiacieridticii de impedalt4 este suficientd.
in caz contrar pot cregte Rc cu.valori de cAte 0,5 ohmi
Zt'f t fL
pAnd
-- se obtine rezultatul dorit.
Oupa cilm am precizat mai sus, toate bobinele
Relaliile de calcul - retele de separare serie (3 cni) mobilei prezintd o cr'egtere I impedanlei,datoritd reac-
a) Atenuare 6 dB/oct. (fig. 11.a) tanlei inductive a bobinei. Circuitul TC. (fig. 14)- poaJe
eqdf izaaceastd cregtere a impe{an}ei gi ugureazd,lucrul
1
w6oferului sau a midrange-utui in releaua dq separare.
cr cr= La calote, acest circuit inmoaie asprimea emisiei.
Znf ,r.Z Znfr,.Z Pentru calculul valorilor practice este necesar sd se
cunoascd parametrii difuzorului:
Z Z C - Le I Rc unde:
Ll= Lr= Le = inductanfa bobinei difuzorului (H)
Znfr, Znfr,
RC = 1,25 X RE
b) Atenuare 12 dB/oct. (fig. 11 .b) Rc Ai i sunt numai aproximative gi vor fi ajustate prin
misurdtori.
Z in general, difuzoarele midrange gi tweeterele au o
T
b3 cr= eficien]d superioard woofereior 9i O.i.n ^ugeastd cauzd,
Znf ,,J, fif, Z presiunea acusticd este mai mare ('cAntd mai tare"),
Jz iiino neces ar6, "readucerea lor Tn front", egalizarea
Z nivelului presiunii sonore cu cea a wooferului. Cel mai
T Co=
J, Znfr,.Z eficient mod este de a utiliza rezistenle inseriate cu difu-
LJA
.+

Znfr,
zorul sau un divi zor rezistiv f ix sau variabil (un
potenliometru bobinat). Trebuie sd se aibd in vedere cd
Z in cazul in care, dintr-o eroare, releaua de geparare
T
us cr= "vede" o impedanld totald diferitd de cea luatd in calcu-
27tfr, Jt lul relelei, o modificare nedorile . poate apirea la
frecvehtu de tdiere. in cazul utilizdrii unei rezistente
Z serie, releaua va fi recalculati luAnd in calcul creqterea
T
LJ6 Cu=
-
Znfr, Jt Znfrr.Z imppdanlei ifuzorulu i.
'in cazuldutilizdrii unui divizor rezistiv se menline la
Unde: fa, - - frecvenla de tdiere intre wggfer 9i m.idrange; minimum impedanla difuzorului. Valorile uzuale ale divi-
f+] - frecvenfa de tdiere intre midrange 9i tweeter; zorului rezistiv sunt:
/2- impedanla difuzorului pentru care este
Rs Rp
calculatd releaua.
Dezavantajele acestor tipuri dq.,"tt!ele se estom- -2dB 2,2 22
pea=a Tn praitica atunci cand amplificatorul de putere -4dB 3,3 10
Ltitizat ard fictorul de amortizare mare gi cAnd rezerva
de putere a acestuia este substanti?q'-r:^ -6dB 4,7 8,2
circuit; de compensare gi borectie.. Examindnd
caracteristicf oer impedanld a unui tw6eter cu calotd unde valorile lui Rs gi Rp sunt date in ohmi. se vor
(frg. 12), v9m observa doud aspecte distincte: utiliza de preferinfd rezistenTe neinductive de putere
un vArf accentuat la freivenla de rezonanla, cu corespunzdtoare (fig" 1 5)
aspect de cloPot; Urieori, Tn practi-ca de utilizeazi gi alte relele de
- o cre$teie a valorii impedan{ei o datd cu cregterea coreclie:
vatorii frecvlirf.i oiioritd inductahlei bobinei mobile. ielea paraleld RL pentru corect area unei caracte-
prima anomalie se poate corecia cu ajutorul unui fil-
tru ifd, tittru care podte ti proiectat p.eltru orice tip,de ristici de frecvenld crescdtoare;
Jitrr*(*ootei m'diange gay !yv9ete.1), importantd fiind - relea paraleld RC pentru coreclia caracteristicii de
f recvente coborAtoare
iunoagt'erea acestei calacteristici a difuzorului. ;

CircuitJf-nrc (fig. 13), numit Ei filtru d.g tej-ett!.,for- - relea Paralele RLC Pentru aplatiz area unor Po(iuni
maioin inserierea celor 5 componente, elimind efectele ale caracteristicii.
;;;;#nlei difuzorului alimentat din releaua de sepa- (Continuare in nr. viitor)

TEHNIUM sePtembrie 2003


46
ECONOMISIREA ENERGIEI

Cornel $TEFAI|ESCU

Becurile cu consurn redus de energie au o largd


rdspAndire,
'ore, du durata de viald mare, aproximativ 8000 L
de cu puteri ?ntre 15W-36W, cu iluminare ?chiva-
lenti becurilor cu incandescenla de 75W-175W. In con-
tinuare prezentdm cAteva scheme electronice ridicate
dupd becurile produse de firma HUAYI GRUR care sunt
mult mai ieftine decAt cele produse de firme consacrate.
La baza acestor scheme este un oscilator realizat cu
doud tranzistoare de tip MX 13001 sau MX 13003, care
tucreazd pe frecventa de 30kHz-50kHz. Circuitul de
reacfie gi cornanda tranzistoarelor este un transformator
realizat pe un tor de feritd cu diametrul de Bmm-10mm,
cu trei Tnfdsurdri. Alimentarea circuitului be realizeazd' slarter
prin redresarea dubld alternanla a tensiunii de relea 9i

/hlil{{l07

R8 ,I+ c0
3tI( 3,30Fr{nv

I
tl
Erf cu hrbsfbr 0,2{l,5rnm

apror.90sp

TI
TOR FERITA

TEHNIUM septembrie 2003 47


ECONOMISIREA ENERGIEI

f iltrarea cu un condensator de Schema clasicd de alimentare el este insuficientd pentru ionizarea


3,3pF-1OpF I 400V. Cel mai intAlnit a tuburilor f luorescente (f ig. 1) gazului din starter, contactul acestu-
defect al acestor becuri este intreru- conline o bobind (drosel) L gi un ia rdmAndnd deschis pand la o noud
perea filamentelor, circuitul electro- starter (un contact termic, normal repornire a montajului, curentul prin
nic rdmAnAnd intact. Acesta se deschis, cu lameld bimetalicd intr-un tub cregte, el fiind limitat doar de
poate utiliza la alimentarea unor balon de sticld cu gaz inert-neon). inductanla L.
tuburi cu neon clasice (formd de Tensiunea de amorsare a starterului La aceste scheme clasice
baston), dupd ce s-au eliminat este mai rnicd decAt tensiunea pornirea tubului nu este fermd, el
starterul, condensatorul gi droselul; relelei, dar mai mare ca tensiunea poate sd clipeascd de cAteva ori
se modif icd legdturile pentru ali- de lampd caldd. Astfel cd la pAnd se aprinde, fapt datorat nesin-
mentarea f ilamentelor tubului din conectarea tensiunii de refea are loc cronizdrii deschiderii contactului

4xlN40O7

2
Q1 c6
1 MX1ffi 1ArFl400v

3,9nF
T1
TOR FERITA

E+ E cu intrefrer 0, 2-0,5mm

aprox. 90sp

montajul recuperat. Tuburile fluores- ionizarea gazului din starter, lamela starterului cu tensiunea sinusoidald
cente sunt impropriu denumite bimetalicd se incdlzegte gi scurtcir- a refelei, el se poate deschide ori-
tuburi cu neon, in interior conlin cuiteazd electrozii starterului, deter- unde cAnd curentul prin inductor (L)
vapori de mercur la presiune minAnd circulafia curentului prin este zero sau maxim, iar tensiunea
scdzutd. CAnd se aplicd o tensiune bobina L gi filamentele tubului; aces- autoindusd poate sd nu fie suficien-
ridicatd capetelor tubului, gazul din tea se incdlzesc ai emit electroni. te pentru ionizarea totald a tubului,
interior se ion izea zd,, prod ucAndu-se CAteva momente mai tArziu lamela ceea ce determind repetarea ciclului
amorsarea tubului. In urma descdr- bimetalicd se rdcegte gi intrerupe de pornire de cdteva ori. Tot la aces-
cdrilor electrice se produc radialii clrcuitul, producAnd o tensiune te scheme existd efectul strobosco-
luminoase, in spectrul ultraviolet, autoindusd mare pe bobina L, sufi- pic, obositor pentru ochiul uman.
dar cu acoperirea internd fluores- cientd pentru am6rsarea tubului. Tn Curentul prin tub atinge valoarea
centd a tubului este convertitd in acest punct impedanla tubului zero de 50 de ori pe secundd
radialie vizibile. scade spre minim, tensiunea de pe (50H2), deci gazul se de-ionizeazd,

48 TEHNIUM septembrie 2003


ECONOMISIREA ENER

gi nu mai emite lumind, rezultdnd un rezonant serie constituit din C1, Cz C2, frecventa de lucru este determi-
licdrit de 50H2. gi inductorul L1 . inainte de amor- natd de dimensiunea gi maximumul
Variantele schemelor electro- sarea tubului, frecventa de rezo- densitdfii fluxului prin miezul trans-
nice prezentate in continuare elimind nanld a circuitului este determinatd formatorului T1 Si timpul de eli-
starterul gi inductanla voluminoasd L de valoarea condensatorului C1, minare a sarcinii stocate din tranzis-
din circuitul conven!ional. Marind care este mult mai micd decAt va- tg.r. Se impune ca aceastd frecvenfd
frecvenla de funclionare de la 50Hz loarea condensatorulu i
C2. sd ie pulin mai
f nnare decAt
la cAteva zeci de kHz se Tensiunea care apare pe C1 este frecvenla de rezonanle a circuitului
imbundtdfesc ai performanlele tubu- cuprinsd intre 500V-1,2kV, in funclie oscilant. La pornire, curentul supor-
lui, gazul nu mai are timp de de- de valoare gi f recvenla la care tat de tranzistoare este de ci rca 3-s
ionizare intre cicluri ale curentului,
determindnd gi un consum redus,
lucreazd. ori mai mare decdt cel din
O datd pornit, tubul se com- funclionare normald, deci se af eg
mdrind durata de funcfionare Ei eli- portd ca un scurtcircuit pentru con- tranzistoare care suportd acesl
minAnd efectul stroboscopic. densatorul C1, frecventa de lucru supracurent. Tranzistoare care pot
Inductanla folositd f iind micd, se este acum determinatd de conden- funcliona foarte bine in astfel de
reduc pierderile rezistive gi gabaritul. satorul C2, fiind mai micd, deci Si scheme electronice sunt Si cele fa-

220v sodu

Q1 c6
r MXtffi

I
lOIF/400V

L1

E+E cu intmfier 0,2-0,$rrn

aprox.90sp c2
47nF

c3
T1 1,SrF
TOR FERITA

In figura 2 este prezentatd supratensiunea este mai micd, dar bricate de firma SGS-THOMSON:
scherna electronicd a becului eco- suficientd pentru a menline tubul BUL59, BUL 67 , BUL 89, BUL 510
nomic cu puterea de 18W. Circuitul luminos. in capsuld TO-220.
de start este realizat cu R8, C3 gi in funcfionare normald, cdnd In figura 3 este prezentati
R6. La punerea sub tensiune, acest tranzistorul este saturat, curentul schema electronicd pentlu becul cu
circuit injecte azd, curent Tn baza circuld prin transformatorul T1 , puterea de 32W (tubul sub formd de
tranzistorului Q2 gi comandd startul crescAnd^ pand cAnd miezul se sa- spirald), iar in figura 4 schema pen-
oscilatorului, care este finut ?n tureazd. fn acest punct reacfia din tru cel de 36W.
oscilafie de reaclia prin transforma- bazd, se schimbd $i dupe eliminarea Costul ini{ial ridicat al
torul T1 . Tubul este amorsat de ten- sarcinii stocate in joncf i^unea BE, acestor becuri se
recu pereazd, in
siunea mare care apare pe conden- tranzistorul se bf oche azd,. [n aceastd timp din reducerea energiei
satorul C1 (2,7nF-3,gnF) din circuitul fazd, lisAnd la o parte valoarea lui consumate.

TEHNIUM septembrie 2003


49
LABORATOR

rU' IU'

SINTCTIZOR d'BRNDR CONTINUR


Andrei CIONTU

Sintetizoarele de bandd continud sunt acelea la Se aplicdm principiile enunlate la realizarea unui
care releaua de frecvente discrete, stabilizate, de la astfel de sintetizor necesar unui radiotelefon pentru
iegire, se obline prin reglajul continuu al unui VFO, gi nu "CITIZENS BAND" (f = 26,965 :27,405 MHz)
prin comutdri discrete ca la sintetizoarele digitale cu blo- Un astfel de radiotelefon trebuie sd aibd 40 de
care a tazei unui VCO. canale cu pasul de 10 kHz.
Schema bloc a unui astfel de sintetizor este datd in Dacd fg = 1MHz, este necesar, deci, uh divizor de
f igura 1 , in care: frecventd cu N = 100.

ORQ = oscilator cu rezonator cu cuar!; Cum B = 27,405 - 26,965 = 0,44 MHz, este nece-
DF = divizor de frecvenld cu N; sar un impuls ingust cu durata
EF = etaj de formare; lB = 110,44 - 2,272 yts.
ti<1
AFTB - amplificator de tip FTB; Se poate alege ti = 1 ps, m izAnd pe componente
MX1 - mixer substractiv; arm onice intre ordinele 27 Ei 28.
FTBQ = FTB cu rezonatoare cu
cuar!;
MX2 -- ffiixer aditiv; .^$;npl relativa
VFO = oscilator cu f recventa cornp. $pertrala
reglabild continuu intre fhm gi fhM.
Func!ionarea acestui sintetizor
este simpld gi ea se aseamdnd cu
aceea a unui analizar de spectru. La
MX1 se aplicd simultan un set de sem-
nale armonice, componentele Fourier
frn
IsM
dintr-o bandd de frecvenle B din spec-
trul impulsurilor periodice inguste (de
duratd ti) de la iegirea etajului de for-
mare (f igu ra 2). 1/ti
AnalizAnd f igu ra 2 se observd cd
este necesar ca B < 1/ti, in care 1/tipste
ldlimea lobultri spectral de interes. Intre
doud frecvenle fs adiacente, din intervalul fsm fsM, Amplificatorul FTB cu acord fix trebuie sd fie destul
ecarlul de frecvenlE (pasul) este de fq/N. de selectiv Si de aceea factorul de calitate al circuitului
In urma mixdrii la MX1 cu semnalul de frecvenla fh sdu oscilant trebuie sd fie de 27,1 85 I 0,44 = $1 ,8.
la intrarea FTBQ rezultd frecvenla intermediard: Filtrul trece-bandd cu rezonatoare cu cuar!, de re-
fi = fs - (fh tA fh) guld, ilu se poate realiza de cdtre radioamatori, gi aces-
Prin fh s-a linut cont de nestabilitatea de frecven!5 ta trebuie procurat. Filtrele cu frecvenfa centrald de 10,7
pe termen mediu a oscilatorului local (VFO). MHz sunt foarte rdspAndite. Rezultd cd frecventa VFO
Variind fh intre fhm gi fhM, astfel ca fi - ct, putem trebuie sd poatd fi reglatd cflt mai fin (demultiplicator)
selecta toate liniile spectrale, una cAte una, dintre valo- intre valorile:
rile fsm gi fsM, aceasta cu condilia ca banda de trecere fhm * 26,965 - 10 ,7 = 16,265 MHz;
a filtrului cu rezonator de cuarf (centratd pe fi = ct) sd fie fhM = 27,405 - 10 ,7 = 16,705 MHz.
mai micd de 10 kHz. Dupd filtrarea (seleclia) compo- Schemei bloc din figura 1 Ti corespund o multitudine
nentei dorite (a frecvenlei canalului dorit), la mixerul adi- de scheme de principiu, funclie de tipurile de circuite
tiv MX2 avern: electronice alese de cdtre constructori.
forrr = fi + fh + Afh = fs - (fh t Afh) + fh + Afh = fs AvAnd in vedere cd Tn revista TEHNIUM s-a publi-
D-ebil la iegirea MX2 se obfine frecvenla fs cu sta- cat gi o schemd de sintetizor digital pentru CB, cititorii
bilitatea datd de ORQ, deoarece instabilitatea de pot face acum o comparalie intre cele doud tipuri posi-
frecvente a VFO este compensatd. bile de sintetizoare.

50 TEHNIUM septembrie 2003


LABORATOR

Vrp

YOSFGL

CAnd trebuie sd realizdm un Vo = ampli-


circuit de deteclie (figura 1) cu tudinea sem- corp de sticlo inele colorote
d iodd sern icond uctoare (D) gi nalului detectat de morcoj
punem la intdmplare orice diodd din de AF sau VF;
"zestrea" personald, s-ar putea sd Tl = randa-
gregim gi numai TntArnpldtor mentul detecliei.
f unclionarea ar putea fi mulf umi- Diodele din (onod) (cotod)
toare. Precizdm cd pentru detecfie tabel sunt reco-
se fofosesc numai diode cu germa- mandate pentru
niu (mai sensibile decfit cele cu sili- detectoare MA
ciu), cu contact punctiform (metal - de audio (in
semiconductor), ?n capsuld de sticld radioreceptoare)
(figura 2) sau ceramicd. Dar nu sau video (in televizoare), precum gi altfel de marcaje sau indicative, pot
orice diodi cu germaniu in capsuld pentru detectoare MF (discrimina- avea alte aplicalii generale, Tn
de sticld, cu contact punctiJorm, este toare de frecvenle in radiorecep- comutalie etc. gi nu sunt indicate
indicatd pentru detecfie. In tabelul toarele pentru UUS). Afte diode, cu pentru detecfie.
aldturat sunt redate
(extrase din ca- Tip Morcoj
t R c Vrp Vo rl
taloage) tipurile de MHz KN pF Vef V
diode recomandate %

pentrp deteclie. Ml l0
In acest tabel, 40 10 2,2 II
45 +50
culorile inelelor (din- AAI 11
spre catod) de identi-
ficare a tipului diodei I

Mr t2
(dacd acesta nu este I
I

scris pe corpul de sti- I 10,7 20 500 0,75+3


cld al diodei) sunt: Ml 13
R=rogu; A=
i
I
I

alb; P-portocaliu; C I

=Cehugiu,V=verde; i
Ml 14
G-galbeni B=bleu. i

Parametrii :

I
I
(rF0 r o+) 30 3,9 10 5 40 {60
detectorului treculi in I

EFD 1 06
tabel sunt:
f - f recvenla
maximd la care se
poate folosi dioda; i AAI 16 30+40 3+4 10 0,5+5 34+60
R,C-grupul de
detecfie; pentru
detectoare de ampli- AA1 19 14,7 30 300 3
tudine audio lucrAnd 85
la frecventa de 455
kHz, valo area lui C
se va mdri de cca 20 Mt 37 39 50 r00 I
de ori fala de
1

cea (8F01 12)


recomandatd pentru
f recventa de 10,7 GBR
MHz; EFDI 03 44 33 330 7 >2,4 J4
V1 P = ampli-
tudinea maximd a
semnalului modulat EFDl 1O | 0,7 33 330
de intrare; 1 0,3 30

TEHNIUM septembrie 2003


LABORATOR

YO3FGL

Radioelectronigtii amatori au este c5, la primul intrarea este Pe Se recomandd ca CdlC.t= 215.
adesea nevoie de un divizor al unei baz6,, iar la al doilea (avAnd baza la Corectitudinea functiondrfi divizoru-
f recvente ridicate (divizor rapid). masd), intrarea este Pe emitor. lui constd in disparilia semnalului de
Aceastd nevoie se resimte, de Schema a doua se recomandd Pen- iegire la disparilia celui de intrare
exemplu, cu ocazia realizdrii unor tru frecvenle ceva mai mari. Ambele (resppctarea legii comenzii)"
sintetizoare de f recvenla. oscilatoare sunt Tn regim de oscilalie ln fapt, divizorul este un ARF
Divizoarele de frecventa rapide se stimulatd, adicd nu existd UOUT, cu o reaclie pozitivd (deci, circuit
realizeazd, in prezent, de cdtre dacd nu existd u1g. multi-Q) sub pragul de amorsare a
firmele de specialitate, sub forma Divizorul de''frecvenfd Propus oscila!iilor. Aparif ia oscilaf iilor pe
unor circuite integrate care sunt, este de tip regenerativ, adicd pentru fre.cvenla fOUf este stimulatd de
insd, foarte scumpe: cu atAt mai divizarea unei frecvenle ftn cu fac- aplicarea unu-i bemnal de intrare' cu
torul N, trebuie sd poatd fi'iealizat6' f recvenla f tN, af latd intr-un raport
scumpe cu cAt frecventa maximd de
lucru este mai mare. o mixare armonicd. intreg (N) fald de fgUT.

f our
j:x
"*{ uouT

Lg Jcu

f tnr
utH fow
uouT

ft'
-c- -b-

in f igurile 1a 9i 1 b se Prezintd Pe lAngi funclia de generator ln figurile 2a gi 2b se dau


o schemd de principiu, foarte simpld pe frecventa fOUT, tranzistorul T oscilogramele pentru un divizor cu
gi ieftine, necesitAnd un singur joaca gi rolul [n-ut mixer. Circuitul
bscilant din colector (L, Cg ,C4) este
2, respectiv 3. Zonele hagurate
iranzistor de RF, care poate realiza corespund intervalelor de timP de
divizarea sigurd a unei frecvenle
-cAteva
acordat Pe f recventa f OUT'
sincronizare prin injecfie (tazare) a
ridicate (de sute de MHz) Armonica de ordinul N-1 a acestei
intr-un raport de 2 PAnd la 5. frecvente se amestecd cu flru 9i oscilatorului stimulat. Dacd la dispa-
Schemele din figurile 1a gi 1b rezultd: rilia semnalului de intrare, c€l de
sunt asemdndtoare gi ele amintesc iegire persistd, inseamnd cd reaclia
de un oscilator in 3 Puncte cu Priza ftru - (N-t) fOUT = fOUt pozitivd este prea puternicd gi gene-
pe condensatoare (Colpitts) 9i baza
bomund (BC). Diferenla dintre ele de unde fOUf - flN / N ratorul este in regim de oscilatie

TEHNIUM septembrie 2003


52
LABORATOR

1/f w

-0-
u our

(N=2)

1/f w

-b*
U our
(N*3)

nestimulatd, ceea ce nu e corect. Inductanla La bobinei de Condensatoarele de decu-


Deci, atenfie la reglaje (Cf , R)! acord: L = 43 nH (bobina va avea 5 plare:
Ca un exemplu, sd admitem cd spire CuEm 0,5, cu aer, pe un man- C6 = CT = 10 +- 47nF (cera-
dorim sd divizdm cu 2 frecvenla de drin O 3 mm; lungimea bobinei S,s mice) ; C2 = 10 + 22 ytF (tantal).
560 MHz. Alegem tranzistorul BF tnm).^ Bobina de inductanfd LE din
1735 care ft
_are = 0,9 GHz Ei CC3O In ce privegte alimentarea emitor are 1-3 spire pe mandrin 1,s
=_1 ,7 pF; CEBO - 2 pF; CSEO :55 tranzistorului I vom alege: mm din aceeagi sArmd ca L. Poate
pF. gi lipsi, dar la frecvente mai
Oscilatorul "stimulat" trebuie
E = 10V; UfU = 0,2E = 2V; mari
ajutd^la amorsarea oscilafiilor.
realizat pe frecvenfa f = 280 MHz gi UCU = 0,8E = 8V; lc = 12 mA; R =
In privinla reglajului, se pro-
in varianta 1b. 25 kC).
cedeazd astfel: alimentAnd montajul
Alegem: C3 = 4,7 _pF > Cf gO; Cu aceste valori rezultd: (1b), se regleazd, R la limita iegirii
C2 = 2,2 pF:9CEO; C = 2 - lfpF din oscilalie (disparifia lui ugUT). Se
(trimer ceramic) Rs=uEy/lc-1 aplicd utN (pe ftN = 560 Ml-{z-l)'de ta
Cu aceste valori rezultd: factor un generator de semnal standard, gi
R2=3R5-3 se optimizeazd nivelul lui ulN 9i al
de reaclie o - 5 - o ,A7.Factorul valorii lui C1 astfel ca sd reapard
c4
t,- U=" uOUt, care (repetdm!) trebuie sd
R1 = R2=r=" = 12 ko dispard o datd cu ulN.
de reaclie corect trebuie sd fie 0,4 +
0,6. Capacitatea totald de acord: Conectdnd in cascadd 2-g ast-
fel de etaje divizoare (bine ecranate
j& +c -7,5pF.
Tntre ele), s€ pot obline divizoare

trt6=E-U.t
rapide de ordinul B-10, ceea ce nu e
Cr+C, ,,^ = 1 kg,. pufin. E drept cd sunt voluminoase,
t dar sunt... ieftine!

TEHNIUM septembrie 2003


LABORATOR

ru

(U $MPLN DGTGffIG
1
Andrei CIONTU

Cu exceplia unor aplicalii speciale, radioreceptorul cu simplg rnetal-semiconductor (joncliunea


Oetecjie nu se inai foloseEtr_ Tn' pre2ent.(*?i ales in radiodifuziune) q.! Schottky) au ardtat ce, dary dioda
primul tip de rhOiore'ceptor din istoria radiotehnicii, o etapd
i tost'insd iActul detectoare este pola rizald in sens
oiligatorie. de nagtere" al radiocomunicaliilor este celebrul patent direct cu un curent continuu (l) de micd
12 dgglOe.06.1896 oblihut de Guglielmo Marconi in Anglia, care avea intensitate, sensibilitatea S; poate fi
ca obiect tocmai realizarea unui-radioreceptor ceva mai peforrnant variald gi optimizatd.
decAt al contemporanilor sdi. Marconi, prin ggniglitatea s?.,,E.$liut ce sd ln figura 2 se Prezintd curba ca-
iica pentru iceasta: imbundtdlirea detbctorului (cohe,rorul lui Branly), o racteristicE pentru aceasti dependentd.
nuna p rind, de pdmAnt, anten4'cAt mai lungi etc. O datd cu inventarea Pentru cazul din figu ra 2, valoarea opti-
piimuiui tub eiectronic amplificator, ragioieceptoarele au cunoscut o md pentru I este 75 PtA, ia1 yaloarea
perfeifioniie ripiOa. fotugi,.la aparilia ?n lume'a radiodifuziunii (.SUA - ' in pentru
optinld S; este 2,3 PAIPW"
T0t0, rrropb tgzl , Rominia -'1 gzb), radiolece.ptoarele pq.rfe^clionate figura 3' se aratd cum Poate fi
erau foarte scumpe gi, ?n lumea radioascultdtorilor mai pulin instdrifi, adaptatd la un radiorecePtor con-
erau foarte rdsp&ndite radiorecep-
toarele cu simpld deteclie, cuno_scute
ca "radioreceptoare cu galeni". De ce
"cu galend"?. Pentru c6' detectorul *
"crei6rul" radioreceptorului (f igura
1) era un dispozitiv destul de compli- ); [pAl
A
LmJ
cht, format dintr-un cristal de sulfurd
de plumb gi un contact metalic (wo!-
fram) cu vArful asculit (o "microjoncli-
une"' Schottky, am spune noi, azi)' - 2
/ /T\ \
-
Bunicii sau strdbunicii noqtri se \ \
"chinuiau" foarte mult pentru gdsirea /
unui punct de contact de mare sensi- \
bilitaie pe suprafala neregulatd a \
cristalului, tot mutAnd vdrful metalic al \ -\
unui arcule! mobil. Era suf icientd o
micd trepidalie pentru ca totul sd "se
strice" gi operalia trebuia reluatd. lLrAl
Astdzi, detectoare cu galend nu se
mai gdsesc decAt la muzeele tehnice
-
sau in colecliile particulare ale
radioamatorilor (Tn sensul larg). Ele
au fost inlocuite de cdtre diodele
semiconductoare cu contact puncti- f= 1 ,5V
form, cu germaniu sau siliciu, il .caP-
suld de sticte sau de ceramicd (cele
pentru f recvenle din domeniu I

inicroundelor. Pentru aplicaliile con-


venlionale de deteclie sau de mixare,
de leguld, diodele nu se polarize azd.
Un parametru de baz6, al unei
diode detectoare este sensibilitatea
in curent (Si), definitd ca raportul din-
tre intensit5tea curentului redresat
(1.,) gi puterea de radiofrecvenld apli- 1 00nF
cdta (Ppp):
2+4Kfl
Si = lo / Pnf (pAlpw)
Studii teoretice gi verificdri
experimentale referitoare la contactul

TEHNIUM septembrie 2003


54
LABORATOR

venlional cu simple deteclie (partea


stAngd) o polarizare de curent conti- ghid de undd R 1 00

nuu. Curentul maxim de polarizare


(reglabil cu R2) este: flongd

I = E/(RD+R1)= 1,5/1,5' 1d= 1 mA

in figura 4 este prezentati .r--- p nr


schema unui detector de microunde
in banda de frecvente x (1" = 3 cm),
realizal cu o diodd detectoare (DD) cu
siliciu cu contact punctiform (DKS-
7M). Experimentdrile au stabilit ci
polarizareq optimd este E = -30V Si
nu E = 0. In acest caz curentul optim OUT
de polarizare al diodei este: Us

| = 30/(56+1 1 0+1 1 0)1 03 = 108,6 pA


'0''1 'o"T 'o',1
Pentru acest curent s-a obtinut
semnalul (in ^impuls) detectat maxim
din figura 5. In ambele cazuri (E = 0,
E = - 30V) puterea de RF aplicatd
detectorului a fost aceeagi, de:

Pnr = -26,8 dBm (decibel- miliwatt)


impuf s detectot (E=-30V)
adicd:
p^-
1o log l* = 26,g
10-r E impuls detectst (E:0)
f!
lo
Din aceastd relatie de definitie a c{
decibel-miliwattului se deduce cd zgomot de fond
PRtr = 10-5'68 W.
"'Concluzia generald este cd
polarizarea directd a detectoarelor
poate fi beneficd in ceea ce privegte
cregterea sensibilitdtii, adicd
cregterea raportului semnal/zgomot.

Principiul de funcfionare a acestui


capacimetru este ilustrat in f igura 1
(schema bloc) qiin figura 2 (oscilogramele
de funcfionare). Capacimetrul, care se vrea
cu citire directd, este un adaptor la un volt-
metru electronic cu afigare digitald (VED).
El este format dintr-un generator de impul-
suri (multivibrator) de frecvenld (f) consian-
td qi un monostabil (M) care dd la iegire KARUNDY
impulsuri dreptunghiulare a cdror duratd (t;)
depin_de liniar de valoarea capacitdfii (Cy) Schema de principiu a capacimetrului trebuie se permite cali-
de mdsurat. brarea sa (reglarea constantei K Ia valoarea prescrisa) inainte de
Valoarea medie (U") a tensiunii drep- mdsurdtoare.
tunghiulare (impulsuri) ette: Schemei bloc din figura 1 ii pot corespunde o multitudine de
U^=Utiff=Utif scheme de principiu, realizabile cu componente discrete (tranzis-
CUm U = ct, f ='ct $i t; = 11.lC. rezultd: toare), cu circuite integrate sau cu ambele.
Uo = UfKr C", ihr iu ^ notalia Pentru oblinerea unei scheme simple gi economice, ugor de rea-
lizat practic, se propune o schemd care folosegte un singur Cl digital
K = f/UfKl (coristiinta capacimetrului,
rezultd C- ='KU^.
EviGnt, pEntru o citire directd a
capacitdfii C* pe scala numericd a VED,
este necesar ca valoarea constantei K sd
fie o putere a lui 10 (caz in care inmullirea
V[D
se face comod).
De exemblu, dacd avem K = 10-9
(Ff/)-9"
rezultd
^
= 1o-9 uo (F) = 103 uo (pF)cu Uo
"tn voltr-

TEHNIUM septembrie 2003


LABORATOR

si anume "celebrul" CDB400E (sau echivalente), primul ti = (0,05 +- 0,95)T rezultd


circuit digital TTL fabricat in RomAnia. Uo = 5 (9,05 - 0,95) - 0,25 - 4,75 (V) Ei deci
Sch?ma de principiu este prezentatd Tn figura 9. g; = 103 (0,2s * 4,Ts') = 250 : 4750 (pF)
Cu doua po(i din'capsuld se realizeazd generatorul de iniigurile 4a gi b sunt prezentate desenul cablaju-
care are perioada (T) de repetare a impul- lui imprimat la scara 1:1 9i desenul modului de echipare
'mputsuii, -3i
suiilor datd de expresia:
T = Zf l.g 'nr Cr = 1 ,38 Rt 1g-9 (s), cu R1 a pldcii cu componente.
in Q. Nu mai insistdm asupra boxei in care se poate
Dupe diferenlierea impulsurilor (cu R2,92),s9 oblin introduce acest circuit (fara alimentatorul propriu) 9i care
impulsuiile inguste de comandd a monostabilulut, care poate fi o cutie pentru medicamente din masd plasticd.
esle realizat cl celelalte doud po4i ale Cl.

T:1 /f :ct

J:Jt

+5V
Cg C+
10peF 47nF

T___r
7l
CDB4OOE

f-*-1 r-€E-] r-----J


5
tl
I
C1 C2
is
lt-
J 1nF 1 00pF cx

R2 R3
20K0 390f1

Durata impulsului generat de monosta-


bil este dati de relafia:
ti = 1,1 Rg Cx = 429 Cx = KtCx (s)'
- ATn'F
C-
Se recomandd Rs < 500 Q (s-a ales
R3 = 390 aparatului este:
?.tonstanTa
K- '=10-9(F/V) o
uKr rf

Rezistenfa R1 trebuie s6 fie reglatd la


valoarea
Rr = 1554,3f)' v
Aiest lucru este Posibil Pentru cd
r'ffi\ = 25oo ft'
Rl max
rr
privinla limitelor de mdsurd, . acestea 35
sunt destul db largi. La un monostab!!, dagd
Ourata (ti) a impulsilrilor este reglatd Tn limitele:

TEHNIUM sePtembrie 2003


56
AUTO I MOTO

Md numesc Kalman Francisc, sugt.!ryiner.mecanic gi am domiciliut


Aldturat vd propun in vederea pu'bticdrii ti revisti aiinitavoastrd un in Alegd, jud. Bihor.
echilibrarea stiticd gi dinamicd a ro,titor.
iate1at cu privire la
Dupd cum se gtig, in pi999r9a i91 de.,rotlfie et9ry_entele cinematice
dezechitibrdritor pioduc vibra[il Acesteyibialif iuilaiuiAbar; ale magini6r, datoritd
magini (subansalmbjuri), proaicaia indiiri,i'""{iitiii"rt"rd i;;i;;-ceptaiii6;;:"h;A;
a tor. Aceste vibratii duc ta: dis-
trugerea prematurd a ry.irye.gitor, tasdretor oatiuiitor a iinaitiio;';i;;'ir'iiiiiHiira"rii'pioiarc
poluptrea sonord a mediului i'nco'niuidtorr. ' -
ln prezent pP se gdge3g g sgrle de aparaturi moderne pentru
Deoarece pretut !i?!?
dceitoradste destut d; ,lAdiro'inn in;t;;li;i;;merorechitibrdri. mici si miitocii
doud sotuiii cie echitibrare iariiu
necesitd u'n'etcirt financiar considerabil.

CCHITIBRIIRCN ROilITOR
J I

Kalman FRANCISC
1 . Echilibrarea staticd ldgdruit in "L1" gi "L2"" La extremitatea din stanga
Echilibrarea staticd se considerd a fi suficiente in se
fixeazd pe ax un disc gradat "4". Dacd montem pe"rotor
cazul rotorilor care au turalii mici sau in cazul discurilor o masd de comparalie "Mc" la distanfa ,,Rc" fala de cen-
la care D ll > 10 (de ex.:turbinele ventilatoarelor, diferite
tru, vom constata cd discul se va roti cu un unghi ,,A" gi
volante etc.). se va opri in aceastd "noue" pozilie de echilibril (fig. g).
in cele ce urmeaze se consideram un rotor disc Putem scrie urmdtoarele relatii matematice:
dezechilibrat ca in fig ura 1 . LdsAnd rotorui tiner, datorite M*a = Mc*b
faptului cd centrul sdu de greutate rrc" nu se afle pe axa M*e*sinA = Mc*Rc*cos A
o-z $j este deplasat cu excentricitatea ,,r,,' (este M*e = Mc*Rc*ctg A
dezechilibrat), el tinde sd ocupe pozifia din figura 1. Pentru ca rotorul sd fie echilibrat static, in sens opus
sd considerdm acelagi rotor (fig . 21 montat pe un ax centrului de greutate (IG" , la distanla "Rc" trebuie aOau-
"1" strdns intre doud conuri, "c1"bi "c2,,. Axui ,,1',
este gatd o masd de echilibrare "Me" (fig. 1), astfel incat sd

rT
I

lY
:
I
I
I
I

TEHNIUM septembrie 2003


57
AUTO - MOTO

fie Tndeplinitd
condif ia: Rotor
M*e = Me*Rc
dar M*e =
Mc"Rc*ctg a
deci Me*Rc =
Mc*Rc.ctg A
Me = Mc*ctg A
(1)
CunoscAnd
('A"
unghiul (de pe
cadranul gradat),
calculAnd masa "Me"
cu ajutorul formulei
(1) gi alegdnd arbi-
trar distanfa "Rc" in
vederea echilibrdrii
statice pe axa o-y
(f ig. 1 ) la distanla
"Rc" se va monta
def initiv masa de
echilibrare "Me".
Controlul final al
echilibrdrii
Dupd demonta-
rea masei "Mc" Ei
montarea definitivd a
masei "Me", rotind gi
apoi oprind discul Tn
diferite pozi!ii alese
la TntAmplare, acesta
nu trebuie sd-gi
schimbe pozilia.

Condilii tehnice
- spaliul de lucru trebuie sd
fie lipsit de curenli de aer;
rulmenlii din "L'l " gi "L2"
trebuie sd se roteascd foarte
u9or;
ansarnblul ax-conuri-disc
gradat trebuie executat precis,
astfel incAt sd nu producd ele
Tnsele dezechilibrdri;
- tot dispozitivul trebuie pus
la orizontald cu ajutorul nivelei
cu buld de aer;
- discul gradat trebuie sd se
roteascd ugor pe oX, facilitAnd
astfel pozitionarea ugoard (fig. a);
Disc - ajustajul Ax-Rulment 2 se
gradat
va executa astfel TncAt sd per-
mitd montarea-demontarea
manuald a rulmentului pe ax.
Execulia practicd se poate
realiza ca in fig ura 4.

2. Echilibrarea dinamicd
Echilibrarea dinamicd este
necesar6, pentru rotorii la care
D/l
lungi.

TEHNIUM septembrie 2003


58
AUTO I MOTO

Echilibrarea dinamicd se poate reariza cu ajutorul Mi1 - m1*R1*w*Z*sinA


dispozitivelor moderne de echilibrat sau pe cale experi- Mi2 = Q - deoarece axa de oscilalie este cuprinsd in
mentald cu ajutorul maginilor de echilibrat dinamic. pfanul "P2"
Sd considerdm un rotor dezechilibrat (fig. s), in care unde: !\f = viteza unghiulard
M = masa rotorului, G = centrur de greutat-e, xG gi yG A - unghiul de pozilionare a masei "m1" fatd
coordonatele centrului de greutate, de o axd perpendiculard pe planul y-O-Z. '
Principiul de funclionare a maginilor de echilibrat are Momentul "Mi1" avAnd un caracter variabil, v€r pro-
llbazd producerea vibraliilor de cdtre forfele de inerlie duce oscilalia cadrului "c" Tn jurul axei "o1-y1".
'{Fi" gi excentricitatea "e
= YG". sd cupldm rotorul prin intermediul cuplajului "cu', de
Acum sd considerdm rotorul dezechilibrat (fig. 6) in mecanismul diferenfial "D" de care este fixatd masa de
care afegem doud plane de echilibrare "p1" gi "P2",. iar gomparafie "mc". Acest mecanism diferenlial trebuie sd
masa rotorului o descompunem Tn masele "rn1" gi "m2", indeplineascd urmdtoarele conditii:
'
denumite mase de dezechilibru . sd permitd migcarea masei de comparalie "mc"
in cele doud plane "P'l " gi "p2", Tn vederea echili- de-a lungul axei "o-z oferind astfer modificarea dis-
brdrii, vor trebui plasate rnasele de echilibrare "Me1" gi tanfei "Zc";
*Me2"
, la distanlele "Re1" gi "Re2" fala de axa O-Z gi sd se roteascd impreund cu rotorul, dar ?n acelasi

Rotor

Rulment 1

Piulita de
stringere Rulment 2

Con de
stringere
Batiu Ax filetat
Ion
fix

care sunt opuse maselor de dezechilibru "m1" gi "m2". timp sd permitd rotirea masei de comparafie fafa de
Rotorul este fixat ?n lagdrele cadrului "c" care poate rotor.
oscila Tn jurul unei axe Masa de comparafie "mc" va ge-
"O 1 -Y1" care este
nera un moment
perpendiculard pe Mc = mc*Rc*w* Zc* sin B
planul "Y-O-Z" gi este care trebuie sd ?ndeplineascd
astfel aleasd incAt sd condilia:
fie cuprinsd, de exem- Mi1 +Mc-0
pf u, in planul "P2". adicd
lmprimdnd o mc*Rc*Zc*sinB = m1 *R1 *Z"sinA
rnigcare de rotalie Acum sd manevrdm mecanismul
rotorului, masele "m1" diferenlial cu ajutorul manetei "d1" Tn
Si "m2" vor genera sensul sd rotim masa de comparafie
forfe de ine(ie care "rnc" fala de rotor. Vom putea observa
sunt nigte vectori roti- cd la un moment dat se vor reduce
tori. Momentele aces- simlitor vibraf iile cadrului oscilant,
tor forfe in raport cu adicd am egalat unghiurile A = B.
axa "O1-Xl" sunt: ManevrAnd in continuare diferentialul

TEHNIUM septembrie 2003


AUTO I MOTO

in sensul micgo rdrii sau mdririi distanlei "2c", vom putem Spune cd rotorul este echilibrat in planul "P1". In
observa cd pentru o pozilie "Zc" cadrul nu mai vibreazd' vederea echilibrdrii rotorului in planul "P2", intoarcem
(practic oscilaliile s-au redus foarte mult). acesta cu 180' gi repetdm operaf iile descrise mai sus.
Pentru aceastd situalie putem scrie urmdtoarea Anularea totald a dezechilibrului este practic nerea-
rela!ie: lizabild. Echilibrarea se face cu un dezechilibru rezidual
m1*R1"2 = lrlc*Rc*Zc - Me1*Re1.Z admisibil "Ua", care este in funclie de: tipul rotorului;
deci: Me1 = ltlc*Rc*Zc lRel*Z magina din care face parte; turalie; conditii de
Valorile lui "mc", Rc" , "2c", "2" se pot mdsura efectiv, funclionare; prescripliile proiectantului etc.
iar valo area lui "Re1" se alege arbitrar. Conform standardelor, avem mai multe clase de ca-
MontAnd masa "Me1" la distanla "Re1" la unghiul "B" litate aechilibrdrii, de la G 4000 la G 0,4. in funclie de
indicat de bratul masei "Mc" 9i in sens opus acesteia, calitatea echilibrdrii Ei turalie, cu ajutorul diagramei

Su rub Bucsa cu
Bucsa cu
regtaj Zc masa de
canal
comparatie
elicoid aI

Ru[ment Inima de
ant r enar e
Virf
rotaiiv
regLabtl

Rot or

Stiftfitetat2
Rulment

S urub
egatare
1 [urea de
A=B Furca de wVAPI t Strf t
rrrrsmisre
pozitionar eU(/f filetat | ,f I
pz
/ | Cadru

Y /osciiant
rl
-

,fr,

TEHNIUM septembrie 2003


60
AUTO I MOTO

anexate putem deter- too x


m ina dezech ilib ru I 80
specif ic rezidual 63
maxim "9". Dar e = Ua 50
/ M, unde Ua = 40
31.5
dezechilibrul rezidual 25
admisibil g . mm; 20
M = masa rotorului f6
12.5
Kg.
CalculAndUa=e*
fo'x tos
M, valoarea oblinutd o
I
6,3
repa rtizdm in
cele 3'
doud plane de echili- 4
3.15
brare. 2.5
O
propunere de 2
realizare practicd a 1.6
maginii de echilibrat i.25 a
d inam ic se poate IX IOJ
800
vedea in figura 7. 630
Rotorul este fixat in 500
magind intre vArfuri gi 400
este pus in migcare cu s
a 315
250
ajutoru I cu relei de s 2OO
transmisie, al inimii de ro 160
antrenare gi al unui F l?5.
motor electric. Bucga fr loo
cu masa de compara- fr 80
?63
tie poate aluneca ugor t'50
pe bucaa cu canal eli- CI40
o 31,5
, iar aceasta la
coidal
I2s
rAndul ei poate :20
aluneca ugor pe axul r16
principal. $tiftul filetat .*
bto12.5
2 alunecd in canalul xB
de pand practicat in H 6.s
axul maginii gi dacd fi5
0'4
rotim gurubul de reglaj
Zc vom putea modifi- 3,15
2.5
ca distanfa "Zc" in ?
timp ce tot ansamblul 1.6
se rotegte cu turaf ia I a-rt
l. C:
ce regim "n". Pe I
0,9
suprafata exterioard a 0,63
oucsei de pe ax este nc
\rf r :J
prelucrat un canal eli- 0.4
coidal in care intrd 0.315
O;25
Stiftul f iletat 1. Rotind 0,2
$urubul de egalizare 0.i6
prin interrnediul furcii c.i25
de pozilionare, bucga c.j
cu masa de compara- o.cg
c.0 63
tie va executa doua r\
{'g i
/\-
i tl
a \.,
-,

migcdri: 1-omigcare c. c4
de rotalie determinatd 60
tt,so 3oo 3ooo 1n nc0
de canalul elicoidal gi 6ooe5o,roo lSco0.*\rv\ g500c
Stiftul filetat 1; 2 o
migcare de
translaf ie
Ceterminatd tot
de
oanalul elicoidal si'
1.
stiftul
Am considerat
necesard descrierea mai amdnunfitd a fenomenelor fi- aceastd activitate depinde mult de ?nfelegerea profundd
zice legate de echilibrdri datoritd faptului cd succesul in a acestor fenomene.

TEHNIUM septembrie 2003

---
RADIOAMATORISM

Pagini realizate fn colaborare cu Federatia Romdni de Radioamatorisrn

RO-71 100 Bucuregti, C ,P.22-50


Tel.lFax: 01-315.55 .75
E-mail : yo3kaa @ pcnet,pcnet.ro
vo3kaa@allnet.ro
WEB: www.qsl,n-eUyo3[<aa

Generatorul este realizat crl


doud circuite integrate (ROB 8015 +i
ROBB 122\, iar frecvenla generatd lSV 2?0k {:0k
+
ci
se poate afiga tdrd probleme Pe
390
+Ec = 15V
acelagi display.
Garna de frecvente Pe care o
n fi',*H +
31fitt
poate furniza montajul estg cuprinsd 75 d r5 t i,I 11 6 t3 16 ri
?!\'cc-
intre 20 Hz gi 20A kHz. lmParlirea s ROB 8015 11
ROB 8122 15
decadicd a acestui interval se rea- generator unda dreptung.16 s generator s
lizeazd, cu un comutator rotativ cu 4 .trl 10 sinusoidal
lk
si dinte de l-rerastrau
ri 2
I

pozifii. Fo(And un pic perforrnanlele ( Ittc 9


1 2 3 5;r{ 13r: 2op jg
aparatului, s€ poate obline un sem- ;;fi"rsofl ,tTk
10n i
nal de frecvenld 1 MHz, dar forma de ogri
undd va fi distorsionatd; in acest caz
*
3\1v
f:ropr
,
comutatorul de game va avea 5 Po"
zilii" Reglajul fin al frecvenfei in inte-
Tr"r I t
I
riorul unei game se realizeazd cu un Aiustare sirtrenie
Alustare rutretrxe +Ec = lSV
lSV (-'onexiune in lipsa
lRegtai
simplu potenfiometru de t h4f). 1|e*lai I
. frerventa semnal triurrg. de frerventa
Generatorul mai Poate furniza gi 1-- J /lateia3utui
alte forme de undd, cum ar fi undele sub 68 pf, forrna sinusoidald de la
dreptunghiulare sau Tn dinte de fe- 68 pF pentru t = 20 kHz - 200 kHz
rdstrdu gi chiar o modulalie Tn C- Pentru o anumitd valoare a ie;ire capete distorsiuni.
frecvente. lui C 1' va-.rezul^ta {*ux/fmin : ] li.
D. MicgorAnd'vd.loarea lui U Dr. ing. Viorel Alexiu, YOSAJN
RdmAne la latitudinea constrLlc- 1

torului sd apeleze la toate forrnele


de unda disponibile.
Nivelul de semnal livrat este de
circa 3Vw in toate cele trei variante de
formd de undd. Alirnentarea cablajului
se va realiza cu +1SVc.c., iar curentul
consumat este in jur de 50 mA"
Pentru sursa de alimentare a
generatorului se recomandd bobina- joasd frecvent# realizat cu circuitul
iea pe transformatorul comun de Se observd la diferite concursuri
relea a unei infdqurdri de circa cd participarea radioarnatorilor integr"at LM3B6. Amplificarea recep-
rece$tori este foarte sPoradicd, torului paate atinge 100 000, adicd
1BV-, cu sArmd de A 0,1 5 mm. Ca probabil din liPsa _unui aParat de 100 dB" Alimentarea se face din
stabilizator de tensiune, o sursd ieceplie adecvat. Construirea unui doud baterii de 4,5 V legate ?n serie.
integratd de genul 7815 este ideald. Consurnul fdrd sernnal este de cca
Dimensiunile cablajului se vor recepior superheterod ind
depagegte posibilitalile unui tAndr, 5 mA. Auditia se face tn cdgti de la
alege astfel TncAt sd cgmp"leteze
etang partea suPerioard a iar aparatele ind ustriale s u nt un casetofon portabil sau ?n difuzor
scuInpe. de B(). Montajul se executd Pe o
frecvbnpbtrului digital (in partea infe- plac5 cupratd, iar gas.iul .poate fi
rioard a fost plasafcablajul conlinAnd Tn' ajutorul tinerilor entuziagti
pentru unde scurte se . ProPUne bonstruit din tabld de aluminiu, squ
numdritorul frecvenf rnetrului).
bchema de fa!d, care conline relativ cel mai simplu din placaj de lemn. In
Trasarea cablajului imPrinnat va puline piese Ei Poate contribui la acest caz pe panoul frontal se va lipi
rdmAne la latitudinea constructorului. o toila de.aluminiu, legatd la ntasd,
Observalii cu Privire Ia schemd indugirea unor cunogtinle tehnice
necesare oricdror radioamatori. pentiu eliminarea dezacordului
A. Tensiunile s-au mdsurat la o Receptorul a fost -cgncePql . de ' produs de m&na opera-
frecvenlei
frecven{d de 1ZAkHz, torului. Condensatorul variabil gi
Nl TEV gi publicat QST nr.9/2000.
B. Comutarea gamelor de Tn
Recepioru! este c_u arnPlif icare potenliometrele se fixeazd, direct pe
frqcvente se face prin ajustarea lui
directd, cu reacf ie. Cu el se Pot panoul frontal.
C^ r care poate avea urmdtoarele
recepliona emlsiuni CW SSB sau Dioda de deteclie D1 va fi de tlP
valori: cu germaniu. Condensatoarele elec-
68 nF pentru f = 20Hz - 2AA Hz AM ?ntr-o bandd largd de frecvenfe-
6,8 nF Pentru f = 2A0Hz Primul etaj, cu tranzistorul trolitice pot fi de 25 V, care sunt mai
2N2222, este un amPlificator de ugor de procu.rat decFt.cele de 35 V,
2000H2 propuse ?n schemd. In locul circuittl-
680 pF pentru f = 2000H2 radiofrecvenld cu reaclie pozitiva. Al
doilea etaj este un amplificator de iui integrat de tip LM386 se Poate
20.000 Hz

TEI-INlUM septembrie 2003


62
RADIOAMATORISM

utiliza orice circuit integrat de 2-4W. L = 253301(f2C) unde L = mH, va verifica funcfionarea etajului de
Se va alege tipul care are consumul audiofrecvenld prin atingerea cu
fdrd semnal cAt mai mic pentru f =MHz, C=pF degetul a contactului cursorului de
economisirea bateriei. Se va modifi-
De exemplu, dacd capacitatea la potenfiometrul de volum. Se va
ca schema conform celei propuse condensatorului este de 300 pF, la verifica func!ionarea reac!iei. La
pentru circuitul integrat respectiv. care se mai adaugi cca 10 pF pen- rotirea potenf iometrului pentru
Bobina are o inductanfd de cca 4 tru capacitatea montajului, la
reglarea reacliei, F uI qunct trebuie
frecventa minimd de 6,5 MHz induc- sd auzim o pocniturd. Se cupleazd
mH gi constd in 13 spire, cu prizd la
tanla necesard, va fi de 1,93 mH.
spira 2. Diametrul carcasei este de antena gi rotind condensatorul vari-
25 mm, iar lungimea bobinei de 16 Urm eazd, sd se
calculeze prin abil trebuie sd se audd multe stafii.
mm. Conductorul folosit va fi de 0,8
tatondri o
bobind care va avea Dacd stafiile se aud cu fluierituri,
inductanla neces ard. Este bine sd reaclia func{ioneazd. Dacd ffu, lre-
mm diametru, cu izolalie de email. se pdstreze raportul spirelor de
Bobina se va monta pe placa 13:2. Formula de calcul a induc-
buie micgorat condensatorul de
cupratd cu capdtul rece in jos. Cu cuplaj cu antena prin scurtarea pa(ii
tanfei unei bobine cu un singur strat rdsucite. Staliile CW gi SSB se
condensatorul variabil de 150 pF se
este urnldtoArea: receplioneazd cu etajul de
vor putea recepliona benzile de
L- nz - dz l(45,72 'd + 101 ,62'l)
radioamatori de 7, 10 , 14 gi 1B MHz. radiof recventd intrat in oscilatie.
Frecventa maximd
depinde de capacitatea nac|*lt Dlodr ltat*try
reziduald a conden- D! tr O{-
satorului variabil gi de Rrpnratlr ff It{$A &01
capacitatea montajului.
Prin legarea in paralel
cu condensatorul vari-
T,: rrezl
tGxrul
AlPnfir
Atldfo
A,np tllr

abil a unui condensator C1


tOOlr
cu micd de 360 pF, prin- t5s Volurn

tr-un mic Tntrerupdtor,


se va putea recepfiona
gi banda de 3,5 MHz.
Butonul de acfionare a
condensatoru I u i variabi I

va avea diametrul cflt


mai mare, pentru +ev 1
ugurarea acordului.
recornandd Ol md Ql
Se
realizarea acordului fin
to

Slrte
C'!1.

"'?H
r77
D2

x
"i*H
tT7
cu o diodd varicap. T* to C2
v(tjtACE
OJ 5 lN4laE
Ph),iad S$rrnoth
Schema acestuia este RTCTI.ITOF
01

datd Tn partea stdngd


fe
t. Ciq Cl2
# Dlodrr
-E'.|<a
jos pe schema recep-
torului. Dacd ecartul de
+&{V to
Cotlrodr of 05 io Cl
o'ff^ Ercogt cr lndrcata4 dccind
rdrcr of ogccitonoc org h
frecventa nu este sufi- T" n nrlcrolcodn ( *f ): oih.rt rc h
J-.ct5
/ .\-t-..-- L

ffi
plcofurodg(Ff b rrabtqrcct trG
cient, s€ va utiliza o cn
F|r,r€
Rg 5- lOpF
\r at
h drn* *-|.ffiO. ll-1,0S.0O0.
diodd varicap cu capa- ruilstc
Ctr
ttr 11rO0.1
1l*10c3,
(-\- ,rG r Sca htt
* Scc tc*t
06
citate mai mare, sau se f o.or fN{o0r.

vor lega doud diode in /-n atc, Vsdere de ros vJder*'o* sus

paralel. Antena va avea


lungimea de 10-15 metri"
undeL=mH, d$i l=cm
Pentru staf iile AM reaclia se va
O:ncensatorul de cuplaj cu antena micgora pAnd Ia disparifie. Punctul
ss , a 'ealiza din doud sArme izolate d = diametrul mediu al bobinei de funclionare cel mai sensibil gi cel
:3 : :r -ingime fiecare, rdsucite pe (egal cu diametrul carcasei plus mai selectiv va f i in imediata
: i ng,r € 3e cca 2 cm. Se reco- diametrul conductorului, | = apropiere a punctului de intrare in
rnanoa '- rntarea condensatorului lungimea bobinei. De exemplu, oscilalie.
variabii si a potentiometrului
acordu-
alegem o carcasd de 18 mm gi con- Dacd reaclia nu apare pe nici o
lui fin pe partea de sus a panoului ductorul de 0,8 mrn. Diametrul frecvenla, probabil nu a fost legat
frontal. Jos se vor monta poten- mediu va fi cca 1 ,9 cm. Cu 13 spire bine tranzistorul. De exemplu, a fost
gi | = 1,6 cm, inductanla bobinei va fi
liometrele de voium Si pentru 2,446 mH. Aceasta este mai ma!'e
inversat colectorul cu emitorul. Dacd
reglarea reac{iei. montajul nu oscileazd decAt pe anu-
Problema cea mai spinoasd este ca inductanla necesard de 1,93 mH. mite frecvenle, reaclia este slabd gi
cea a condensatorului variabil de Vom lungi bobina la 2 cm. In acest trebuie mutatd priza bobinei cu 0,5-
150 pF, care se gdsegte greu. Se caz vorn avea L - 2,103 rnH. Se rnai 1 spird mai sus.
poate utiliza orice condensator mdregte lungime.a^bobinei la 2,2 cm Bine pus la punct, acest receptor
gi vom avea L = 1,966 mH, care este poate da constructorului satisfaclii
variabil avAnd capacitatea maximd
Tntre 100-365 pF, dar va trebui mo- aproape de valoarea cdutatd. depline. Se nu uitim cd la incepu-
l Dupd terminarea gi verificarea
dificatd gi bobina, astfel ca circuitul turile radioamatorismului se fdceau
"
oscilant sd aibd frecvenla minimd de
montajului, se va alimenta aparatul legdturi peste ocean cu astfel de
II
I cca 6,5 MHz (cu condensatorul cu butoanele de reglaj Tn pozilie receptoare doar cu doud-trei tuburi
inchis). Inductanla necesarS se va mijlocie. Se vor verifica tensiunile, electronice si cu emitdtoare QRPP.
t"
o calcula cu formula:
care trebuie sd aibi valorile apropi-
ate de cele indicate Tn schemd. Se YO5AY

fEf4NlUH septembrie 2003 63


PO$TA REDACTIEI

I Augustin STANCU Rm. schema pe care ti-o oferim este


Vdlcea schema unui microfon "CORD-
M ullu mim pentru felicitdri. LESS" (fdrd cordon), folosit astdzi
TEHNIUM fiind "revista constructo- aproape exclusiv la concertele cu
rilor amatori din RomAnia", ooi cre- soligti.
dem cd toate schemele electronice
ce se propun a fi construite ar trebui t Vasile DIACONESCU Tg.
sd fie insolite de desenul cablajului J itt^
(scara J:1) gi desenul de echipare a In rdspunsul anterior vd rugarn
pldcii cu componente (la orice sd ne scrieli despre succesele dv. in
scard). Dar, ce sd facem dacd unii "lupta electronicd cu lAnlarii", care
din autorii de articole (altfel intere- este schema cea rnai eficientd; se
sante) nu ne oferd gi cablajele? pare cd nu ali repurtat Tncd nici unul.
Deocamdatd, asta e. In ce ne privegte, noi, la redacfie, nu
Ne intrebali ce "mai fac fabricile avem posibilitatea de a experimenta
gi uzinele cu specific electronic din schemele propuse de co^laboratori gi
RomAnia". Ce sd vd rdspundem mergem "pe incredere". In orice caz,
(unele informalii le aveli, deja), nu publicdm scheme cu erori majore
"supraviefuiesc" gi ele cum pot, cE sau scheme "farse". Cititorii pot cere
toate celelalte fabrici. Concluzia ldmuriri direct autorilor articolelor,
noastrd este cd din lard "producd- pentru unele detalii. De exemplu, dv.
toare de electronicd", RomAnia este vd puteli adresa direct autorului
in prezent (dupe 1 4 ani), o lard "con- principal al lucrdrii '1365 scheme
sumatoare de electronicd". RomAnia practice cu pl-CMOS", domnul
nu mai poate, in prezent, sd pro- Aurelian LAZAROIU, in
problema
ducd competitiv (nivel tehnologic schemei ce vd intereseaza (cu MMC
ridicat, pre!uri mici) in domeniul 4047). Am relinut propunerea de a
electronic, iar in colabordrile cu publica in revistd un articol despre
investitorii strdini, RomAnia con- deparazitarea auto modernd. Din
tribuie cu... forfa de muncd (mai Federatiei RomAne de Radio- nou vd urdm succes in... "rdzboiul"
ales). 9i toate acestea, Tnainte de a amatorism, BucuregJi, tel. 315 55 contra !Anfarilor!
intra in... UE! 75, ing. Vasile CIOBANITA. PS. Dacd aveti computer gi sun-
Ne vom strddui sd reludm rubrica
..SERVICE
TEHNIUM".

I Bogdan DUMITRESCU -
Tdrgoviqte 50cm
Dupd cum vezi, flu te "ocolim cu
rdspunsul", gi pentru cd tot am
inceput cu sfArgitul scrisorii tale,
vrem sa-!i spunem cd unui tdndr de
1B ani locuind intr-un ora$ incdrcat
de istorie gi de... limba romdnS, nu
prea suntem dispugi sd-i acorddm
scuze pentru ortograf ie gi inco-
erenld. Noi, aici la redaclie, scriem
de 3 ori aceste rAnduri pAnd apar in
revistd, iar tu ne trimiti... o ciornd de
scrisoare! $i acum rdspunsurile de
fond.
Schema de miniemitdtor MF
trimisd este o "schemd reclamd"
pentru circuitul integrat liniar
MAX2606. Nu ti-o recomanddm
pentru simplul rnotiv cd acest circuit In final Tti punem la dispozilie, teli cuplat la INTERNET, puteli
este foarte scutnp, iar un miniemile- totugi, o schemd de principiu a unui accesa site-ul http: llwww.thai-
tor se poate realiza in alte mii de miniemildtor ME pe frecventa de ware.com gi veli obline un program
feluri (unele ardtate in revista noas- 100 MHz. Tranzistorul T este de tipttl cu 5 frecvenle audio, care, emise
trd)^ BF 181 sau BF 2A0. ME este un prin difuzoarele computerului,
Intrebdrile tale referitoare la microfon cu electret care se gdsegte alungd lAnlarii, mugtele gi chiar gAn-
schemd sunt, intr-adevdr, de "novice in comer! gi nu costd mult. Bobina dacii. Nu existd, Tnsd, o singurd
in ale electronicii" gi ne gAndim cd de inductanla L are 3 spire CuEm C frecvenle pentru toate speciile de
un elev de 1B ani ar trebui sd gtie de 0,3 mm cu aer, pe un mandrin (ax !an!ari.
la fizicd cum f unction eazd, un cilindric) cu diametrul 10 mm. La o
tranzistor. distanta de 50 m, Tn curte, semnalul I Sorin-$tefan GUTE - BLIcLt-
Dacd puterea de emisie este sub emis poate f i receplionat cu un regti
30 mW nu este nevoie de autoriza- radioreceptor prevdzut cu banda FM Mullumim pentru urdrile fdcute.
lie pentru emildtor. ll (98:1 0B MHz). Pentru aceastd Pentru schema combinei
.,INTERNATIONATJ'
aud io
Dacd te pasioneazd sd devii 'Joacd" utild de emisie-recepfie radio RC.1 (Hong
OO1
radioamator autorizal, te pofi adresa nu trebuie autorizatie. In fond, Kong), v-am trecut pe lista de"soli-

64 TEHNIUM septembrie 2003


PO$TA REDACTTET

citdri". Poten!iometrele electronice sd ai autorizalie de emisie gi, I Mihai SUSA NU, Str. lonild
se pot realiza gi cu alte circuite inte- bineinfeles, sd pldtegti g t2<" (cdci Hrisanti nr.5, Tecuci, solicitd
grale Tn afard de ROM-05 nimic nu se poate face in Romdnia schema televizorului color "BlLTON"
In principiu, la un casetofon tdrd taxd), bineinfeles, cu TVA! (Rusia).
industrial nu se poate adapta un Existd, intre 26965 gi 27405 kHz , 40
numdrdtor reversibil de ture cu afigaj canale de frecvenld "la liber" ("ClTl- r tutian PosrAvaRU, str.
digital 9i... nici nu meritd (ar fi o com- ZENS BAND"). Transceiverele pe Tecuciul Nou nr. 160, Tecuci, soli-
plicafie aproape inutila). aceste canale nu au nevoie de taxe citd schemele pentru televizor
9i autonzalti pentru a fi folosite, cu "Philips Interfunk" (FSO 85 99 27),
r Mircea BARBULESAU condilia ca emifdtorul sd nu aibd o pentru radiocasetofonul "SANWA
Piteqti putere mai mare de 4 W. 7040" $i pentru pick-up-ul "AKKOPA
Ne pui ?ntrebdri gi faci propuneri 203".
multe gi grele! S-o ludm pe rAnd. tDaniel ARON - com. Mitreni,
Doregti o schemd de emisie- iud.Cdldragi r Sorin-$tefan GUTE, Bucu-
recepJie mti "puteqnica]'_ (ppntru Ne solicili o "schemd simpld" cu cir- regti, B-dul luliu Maniu nr. 166, cod
aprecierea cd cea publicatd a fost... cuitul integrat D765 AC (NEC JAPAN). 77538, Bl. 38, Sc. 1, Et. 6, Ap. 25,
"marfd", iti mullumim). Astfel de Am vrea sd ne scrii ce schemd te Sector 6, solicitd schema combinei
scheme se dau in revista "Radio- intereseazd,, ce-ai vrea sd faci cu acest muzicale "lNTERNAT|ONAIi' RC
comunicalii gi Radioamatorism" a circuit integrat, dacd il ai tizicl 1001 (Hong Kong).
Federaf iei RomAne de Radio-
amatorism". Abonamentele pe un an Solicitdri de scheme t Nicolae BUZDUGAN, din
(12 numere) costd 75 000 lei, bani Bucuregti (telefon 07224388 82,
ce se pot trimite pe adresa: ZEHRA r Daniel STRUNGARIU, Str. 674.77 .7BI oferd spre vAn zare
LILIANA, P.O. Box 22-50 R-71.100. Nafionald nr. 13, Bl. G 1 3, Ap. 21 , colec!ia TEHNIUM, an ll
In principiu, pentru lucrul "in eter" cu Botogani, solicitd schemele pentru 1970-1 994.
o stalie de E-R (transceiver) in ben- televizor "BERLINA 2000" gi pentru
zile de frecvenle de radioamator tre- video-recorder "BONDSTEC BT 50" Rubricd realizatd de
buie sd fii radioamator cu indicativ, (Koreea). dr. ing. Andrei CIONTU

(Urmare din pag, 7) placd de sticlotextolit neplacat cu spafiu este perfect justificatd. In
folie de cupru (sau cu folia indeper- primul rAnd, pentru cd se lucreazd
Se observd cd pentru dioda sta- tatd prin corodare in clorurd fericd). cu tensiunea inaltd de refea, care la
bilizatoare DZ de fapt cu rol mai Vederea este dinspre fala plantatd o prea mare "inghesuiald" a firelor gi
mult de limitare in tensiune s-a cu piese, deci traseele de conexiune conexiunilor de pe spate, mai ales Tn
ales un model aparent supradimen- de pe spate sunt vdzute prin "trans- condilii de umiditate excesivd sau
sionat ca putere de disipafie, dnume paren!d". favorizante pentru condens, ne-ar
de 10W cu toate cd valoarea medie Pentru mai multd robustef e, putea crea surp rize extrem de
a curentului preluat de C2 din relea conexiunile sunt fdcute prin lipirea nepldcute. N-am sd uit niciodatd o
este de sub 100 mA. Aceastd directd cu cositor a terminalelor experienld personald din perioada
alegere se justificd prin faptul cd, pieselor, iar firele de conexiune mea de "pionierat" in ale electronicii,
tranzitoriu, curentul absorbit de C2 externd, ffi?rcate sugestiv, sunt cAnd am "prejit" trei tiristoare (printre
poate cregte pAnd la valoarea ma- "!esute" prin placa de montaj. primele pe care reusisem sd le
ximd permisd de rezistenla de li- Se mai observd cd pentru poarta procur, cu mare dificultate) tocmai
mitare R2, adicd pAnd la cca 2A, triacului s-au scos la exterior doud din cauza acestui condens sus-
intensitate pe care - chiar pentru un cordoane, P gi P', primul pentru menf ionat. Fdcusem pentru un
timp scurt s-ar putea sd nu o racordarea propriu-zisd la poartd, al coleg de redaclie o orgd de lumini
suporte o diodd stabilizatoare de uz doilea care merge, impreund cu cor- cu trei canale, echipatd cu trei tiris-
general, de pildd una de tip PL 122, doanele tensiunii continue joase toare, care mi-a reugit foarte bine.
avAnd puterea maximd de disipalie (U- gi U+) Ia blocul extern al circui- Ducdndu-i-o acasd pentru "demon-
de 1W. tului de comandd a porlii, diferit de strafie", din nerdbdarea (gi negtiinfa)
in figu ra 2 este sugeratd o posi- la un montaj la altul. amAndurora, iarnd fiind, ?fil intro-
bile variantd de amplasare a S-ar putea pdrea cd piesele sunt dus-o imediat in prizd,, iar tiristoarele
pieselor Ei de cablaj pentru acest amplasate cam prea "aerisit", dar au cedat, unul dupd altul. Mi-a tre-
modul, care a fost realtzat pe o aceastd doar aparentd risipd de buit mult timp sd Tnleleg de ce.

TEHNIUM seprembrie 2003


65
CONSTRUCTORU L I NCEPATOR

In al doilea rAnd, spaf ierea nuu mediu de circa 10-20 mA, Prin funclie de curentul de menlinere al
ugu reazd, rdcirea pieselor. intermediul rezistenlei de limitare tiristorului).
Modulul cu tiristor propus este R2. Acest curent Tncarcd Tn timP Degi este strdbdtut de un curent
prezentat in figura 3. Se observd cd "rezervorul" de energie reprezentat modest, rezistorul R2 se incdlzegte
am optat pentru varianta cea mai de condensatorul C2, cu limitarea la apreciabil, prelu6nd o diferenld
rdspAnditd, cAnd consumatorul Rs 12V a tensiunii la bornele sale prin mare de tensiune, motiv pentru care
poate fi acfionat pe durata ambelor intermediul diodei Zenner DZ am recomandat un model cu pu-
semialternanle ale tensiunii de (12V l10W).
terea de disipalie de cel pulin 8W,
ref ea, aceasta f iind Tn prealabil Aparent, dioda D1 n-ar fi nece-
pe care l-am montat pe un mic radi-
U+ r- l\
ator din tabld de aluminiu in formd
(12v) R2Dr
de U, prins in guruburi pe placa de
rsxln niz
8W N+007)
)
t
PR

(rod)
(1 8A /6O0v
montaj, cu distanlare de 5-B mm
a:
( ),1iooow)
I
N fala de aceasta (una-doud piulile).
Pe schema de amplasare s-a pre-
I
llo vdzut loc pentru acest radiator, dar
220V
nu s-au marcat locurile de gduri
+
f Dz
1oDZr2
r f-
)
lt
-t l^
Tvl
t pentru guruburi, dimensiunile radia-
:CZ t I/ I O,11tF torului fiind Tn funclie de modelul de
a7O01tF
25V
Ky2o2H
(rod) L al _J
I

l** F
5A
rezistor R2 disponibil.
P, f/
I c
fi,,1,, $i Tn cazul acestui modul, gruPul
-,tJ, C1-R1 constituie circuitul de pro-
P

U-
T2w
tecf ie la eventuale supratensiuni
anod-catod.
Varianta de amplasare a Pieselor
gi de cablaj propusd este datd in
figura 4, fiind tot cu vedere dinspre
{t fala plantatd cu piese. Observafiile
de la placa modulului cu triac rdmAn
valabile gi aici. Addugarn doar cd Tn
acest caz dioda stabilizatoare DZ a
fost montatd orizontal, nu vertical,
dar asta pentru cd nu am avut la dis-
pozilie ?ncd un exemplar de 10D212
gi am folosit un Zenner ITT de tiP
2L12. Oricum, spaliul Permite 9i
plasarea verticald a unei diode
o ll
*l
|r}+
+{tH-€
10D212.
I ] f ""'--- Tn incheiere, suntem datori sd
f; i.
I
r.li r i'4i< r r ... preci zdm cd ambele module,
i
ra*-or*l
t
ii lucrAnd cu tensiunea de relea gi
avAnd gi sursa de tensiune continud
de 12V in contact direct cu unul din
d sard, tensiunea care ajunge la R2 polii relelei, prezintd pericol real de
redresatd bialternanf (Puntea
redresoare de Putere PR, montatd fiind deja de polaritate unicd pozi- electrocutare dacd nu se iau
pe un radiator din aluminiu ?n formd tivd, datoritd redresdrii in punte. mdsurile de proteclie recornandate
de U dimensionat pentru o disipalie Prezenfa ei se justificd totuqi prin ?n astfel de situalii. in primul rAnd, fiu
termicd bund la un curent rnediu aceea cd ea interzice descdrcarea se va atinge cu mAna montajul (nici
redresat de 4-5A). lui C2 inspre Rs gi tiristor (in inter- circuitul extern de comandd a porlii)
in aceste condifii, tensiunea con- valele de timp cAt tensiunea Pul- decAt dupd intreruperea tensiunii de
tinud joasd neces ard circuitului satorie are valoarea instantanee alimentare de refea. Dacd se folo-
extern de comandd a Po(ii nu se sub 12V), deci propagarea spre tiris- sesc intrerupdtoare simple, aSa cum
mai poate prelua prin condensator tor a efectului de filtrare al lui C2, se indicd Tn schemele Propuse,
din tensiunea pulsatorie de polari- ceea ce ne-ar Putea crea Probleme intreruperea contactului cu releaua
tate constantd. In schimb, se Poate cu blocarea tiristorului la trecerea se face scolAnd 9i gtecherul modu-
prelua din aceasta un curent conti- prin zero a tensiunii pulsatorii (in
lului din priza de refea.

TEHNIUM septembrie 2003


66
Din numdrul 271 idecembs'ie Zfi0A r ianueri* fi**#; #
'evistei franceze Eiecircnique Pratigue &rY'! seiecticnat
centru a vd semnaia o iciee care nl s-a pdrut ingenioasd
si care sperfim s* v# fie de foios celor pasionafi de rr"ru-
zicd "tare" cu bani pirtini. Este
rorba de articolui ''Dublor de pu-
.ere pentru anrpii -i-Fi'=- autor
0. Tavernie!', ?n cal.e se propune,
conform schemei bioc ciin figura
1 , realizarea unui modul dublor de
*{
1
!

cutere (fig " 2), utitizdnci doud


amplif icatoare F-i i- E i stereo de 1: Sl*r*c *u 4,x
2:
putere. Cei inrer*saii sunt invitali
sa-Si procure
acest num6r
al revistei c5
in care vor
rnai gdsi ?nca
C6
un Arnplifi-
cator Hl-Fi nl3*
* voir lexte
s0/25 w St616o
-------n
eficace $i \"--* Ampli
droit

multe alie Rl 't/10 k

constru*ti.
tentante
R8
sau sd C2
0,22 gF
22k

"viziteze=' g :*- EG *-{F- P

ul reviste:
M
?R4
| 47k
I

ryn
\ AA /V.elei:ir .,

iquep!"a-
tiQue"cei',-.

La ru c rica Design ldeas din numdrul pe Ajoy Raman din Bangalore, India. Montajur,
ianuarie 2a02 ai revistei EDN The Design realizat cu un circuit timer de tip LM556C,
A,1a n a 7,. F Oi i1e EleCtrOniCS lndUStry
tfr\4JtA(-t! \
eSte folosegte legea exponenfiald de incdrcare a
0 roc,.s ; 11- c 'f icatorul logaritmic p rezentat ald- unui condensator printr-o rezistenla.
tii rai ',,: " , autori Jayashree Raghuraman gi Performanlele foarte bune montajului, ale
5ir&ri,'
i
-#
tll --- - -' -

ilustrate de autori p rin


rep rezentarea graf icd a datelor
vcc
,:
E 15V

experimentale (fig . 2) il recomandd


pentru utilizare in aparatura de
instrumentafie.
II.IPUT
VOLIAGE
1N914C K1
TH 1 DIS2 9. 1k LINEAR FIT OF

flvl THz
EXPERIMENTAL DATA

1 LM556C cvz
C1
RES
0.1 pF
f 0.02 p.F

OUTI RESz
TRtl our2
vcc

cND "
15V
rRtZ

OUTPUT
VOLTAGT
r
I

ioi
-

pag,!i?, - E prea scump? - ... Ai incercat la:


Basegti?
''r :r'' r '-,.N9.
;'' r ': www.trioda.ro ,,:#ai;i:'
Multimetre, Telecomenzi, Trafo linii, Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poqtd:
HIFI SHOP: str.Primd"riei nr. 48, tel.: 0259-436.782
CONTACT: str.gelimbd"rului rrc.2, tel.: 0259-267 .223
Pretz 29 500 lei Cod poqtal: 4lO2O9 ORADEA, Fax: 0259-2IO.225,
e-mail: sales@trioda. ro