Sunteți pe pagina 1din 28

eCiturc

ING. ANDRIAN NICO

s0
SCHCfNC CTGCTNONIC

$r NNOruTAJC PRRCTI(G

a a

heamplificatot comandat digital


Reglaj fiziologic de votum h e amp lifi.c atot P e ntnt afuPt ar e C or ector sp alia I s tere o Reduciitor dinamic fu
v o lum

pag.l pag.l
p49.2 pag.2 pag.3
PAg- 3

a
a a a

INTERNATIONAL BUILDING COMPROD S.R.L.


Sploiul Unirii, No. I bis, toi 2, Sector lll, Eucuro;ti - Bom6nio 312 35 86 FFI:319 35

heamplifrcator .

o
a a
O

Preamptificator comandat electronic

pag.4 Pag.4 pag.5


Pag- 5

VU
CorectorRLM
Corector de ton

a a o a a

W-metntcu LED-ui
Amplificator de 25W Amplificator de bandii largd cu
Amplifrcator de 5W Amplificatorde 22W
741

Pag.6 pag.6
Pag- 7

Comutator Pentru semnal analogic

Pag.7 Pag.8 pag.8

. Filtnttrecebandiipentnt3,SgiTMHz "" .. . Filtnt activ cu 741 ..-atoradaptorus.. o .-.. atorWS o SSB emissie ''' .

Pag'g Pag'g Pag'10 Pag'10


Pag' 11

Socletate comerclali ce rePrezinte interesele firmei HOLLIDAYS INN-SUA, atit in Romdnia cit glin alte ldri est europene, pentru constructii hoteliere, clidiri de bunuri 9i dotare, inclusiv cu echipamente de telecomunicatii 9i

birotici.

o o . o o . . o o . . . . . . . . . . . o . . . .

BFOpenmtCW-SSB AmplificatorRFpenntWs FOB. WO de mare stabilitate heamplificatorUL-UM-US Mixer de emisie SSB cu ROB 025 . . Comand.iivocald'squelch'... Mixzr cu TAA661 BFO 453 ... 457 Volt-ohm-metru... Voltmetnt electronic Multimetru Capacimetnt digitat -adaptor Sortatorpentntrezistenle Generator funcP Ohmmernt liniar DvkorFIF Termometru Generatorsinusoidal Testor pentnt tranzistoare Osciloscop cu doud spoturi (adaptor)
d.e

Fittnt,de FI cu cuarl Mixer dublu echitibrat emisic'receplie

...

Pag. 13

pag' 14

.-.. .... ..-.

Pag'14 pag'15

Pag'15
Pag. 16

Pag' 16

pag' 17

Ca antrePrenor general INTERNATIO BUILDING COMPROD S.R.L. asigurd, sub management HOLLIDAYS INN, definitivarea gl implementarea detaliilor de proiectare Pentru localii din Bucuregti 9i provincie, constructii incepute sau Pe cale de a fi definitivate.

..'
-

pag'17
Pag' 18 Pag. 18

.-.

4--IT.A.'.
Pag'19

tr coordonator

Andrian Nicolae
tr director executiv

....
.... ..

Pag. 19

pag.20
pag' 20

...

pag'21
Pag' 21 Pag' 22

Stan Sergiu
tr tehnoredactor

'"' ...'
--

Pag22
Pag' 23

Cdndndu

VoifI

pag'23 pag 24
pag' 24

Corneliu
tr designer

Voltmetnt digital
Generator de bare TV

Mariana Nicolae

PREA}IPLIFICATOR COMANDATDIGITAL

REGI-dI FWIOLOGIC DE VOLUM


urechii umane reglajul de volum clasic, cu un simplu
potentiometru, devine nesatisflcdtor. Efectul devine pregnant la nivele mici ale volumului cind atenuarea frecvenlelor joase devine supdrdtoareS-au cdutat diverse metode aomPensatorii printre care se mengioneaz.S Ei solugia^prevederii unor prize pe potenliomctrul de volum. Intre acestea 5i masd sunt. conectate o serie de capacifd[i" Rezultatul estc mul[umitor dar prezintd doud dezavantaje majore: numirul de prize nu poate fi mai mare de 2-3 din cauza unor complica[ii tehnologice. deci pret de cost ridicat Ei coreclia se re.aliznazA in trepte. poate O so\rli i intrar mai jos. Int
se

Ca urrnare a caracteristicii de

sensibilfiftfacustici

1 ct

2,1

t+,8 9,10
MMC

11

in funclie de pozilia cursorului lui P. Pentru un volum


mare releaua este practic eliminatd din circuit, iar pentru nivele mici influcnla acesteia devine preponderentd.

cbpleazd

fluen1e

4066
6
1?

1t,

11 5
I
1L
15

cl3

MMC 40

193
c

11,16

03lpF

l'1^
o,tPr

[JTt-"
i0nF

'O, (ninftl

tI1

il4

1/3 MMt4059

scode
VOLUH

{+

0,33pF I

creqie

ln cazul reglajului clasic de volum apare un dezavantai major ca urmare a uzurii potenliometrului gi decalibrdrii

;
t,

modificarea valorii rezisten;ei se hce cu ajutorul'unui q)mutator electronic mmandat digital prin intermediul a doutr taste (creqte-descregte sau up-down). Poate lua oricc naloare lntre R Ei l6R, in ftrncgie de starea contactelor electronice oonlinute in circuitul integrat CI-2. Se oblin astfel 16 nalori discrete ale amplificirii.

se efectueazi prin inchiderea comutatorului Kl, pentru miqorare gi K2 pentru rnlrire. Trecerc'a de la o valoare'la alta se face, la fiecare secundd ca urmare a imptrlsurilnr furnizate de generatorul de tact realiz:t cu doul negatoare (1/5 5i 1/5) din capsula MMC4069 (CI-l). [,a incetarea apdsdrii tastei (Kl) sau (K2), schimbarea

un numfrhtor stanga-dreapta tip MMC40193 (CI-3).


Reglajul

Pentru comanda contactelor electronice se utilizeazl

amplifictrrii inceteazi

gi se memoreazA

valoarea re.spedive

pdni la aplicarea,unei nni comenzi.

PREAN'IPLIFICATOR

coREcroR

PENTRUN)APTARE

SPATIAL STEREO

Sunt cazuri de rediiri stereo cind efectul nu Poate fi sgsizat datoritil neindeplinirii conditiilor de baz5: amplasarea difuzoarelor la cca. 2 m distanli, o anumiti

poiili" a auditoriului, presiune acusticii suficientil,

dinamicl adecvattr, etc.

t?
?56Ct,,

Este cazul recePtoerelor 5i radiocasetofoanelor portabil ' Pent des intAlnite, s-au

imagina O irtee
R3

sau mai comPlexe'

in

defazarea unor lor in mod

'l0kl

Fig.

poate creea in acest fel pi in cazurile amintite mai sus o senzalie de spalialitate.

"l,ffiT;H

Pentru a-nu introduce brum sau influenle paruzite semnalul prelucrat va avea, de preferinltr, nivele de ordinul zrcilor de milivo! gi.
'5V
R3

1ko

ill-,F..

Flg.2

lko

R5

lkn
T

R6

BClTN
c5 Er.F

REDucAron DrNAMrc

DE ZGOMOT

PREAMPLIFICATOR
Figura de mai jos reprezintil un preamplifietor de microfon realizat cu un circuit integrat operalional de aip:ul PA74l. Transformatorul Tr asiguri adaptarea intre impedanga de intrare a amplificatorului gi-cea a

microfonului. Semnalul fiind intredus pe intrarea


neinvenoare, va apirea la ieEire amplificat, dar nedefazat. Releaua de reaclie negativd este formatl din grupul RlC2R4.'in curent continuu reaclia este totald, din cauza capacitorului Q2, iat in curent alternativ este reglabil[. Astfel, amplificarea se poate modifica intre 10 gi 12(X) prin intermediul potenliometrului R4. Banda este liniare (+ldB) intre 40Hz gi 15kHz. Zgomotul de fond este mai mic de 1,2V. Distorsiunile se incadreazi in dorneniul 0 ,3 ... lVo,functie de amplificare gi tensiunea de iqire. Semnalul la ieEire poate'avea o amplificare maximi de 6... 8Vef.

fi0pF

f ,

R3

t:{1 !t2
Reductrtoarele de zgomot au rolul de a imbunltili raportul dintre semnalul util muzical dintr-un program inregistlat gi zgomotul de fond, manifestat de obicei ca f6gAit, produs in majoritatea cazurilpr de suportul inregistririlor (benzi, discuri, etc.). Montajul propus in continuare mngine la intrare un preamplificator cu operalionalul 74l.Din R2 se regleazl amplificarea. Semnalul cules de la iegirea l0 este trimis pe douit cii separatei Una duce direct la iegirea montajului, la capdtul potenliometrului R7 de unde aiunge la un etaj repetor pe emitor. AcelaEi semnal de la iegirea operationalului urmeaztr gi calea unui filtru treoe-sus, ajunge la etajul al doilea de amplificare (realizat cu tranzistorul T1) care serveste la amplificarea numai a
frecvengelor inalte, de peste 3 ... 5kHz. Diodele D1 gi D2 servesc ca.limitatoare pentru semnale parazit-impuls, de exemplu pocnituri e*rgerate provenite din zgdrieturile de

200o

disc. La semnale slabe, diodele sunt inchise. Prin rezistenga R8 se polarizr.az| tranastorul T2. tn caz cI se
sistemului reducdtor de zgomot se aclioneazi intrerup[torul I. Deci la ielirea etajului al doilea de amplificareseobtineun semnal audio total lipsit de ftecvenle joase, in opoziliedefazAcu semnalul care este
a

doregte scoaterea din uz

spprimarea frecvengelor mai mari de 4000H2 in

trimis nemodificat.la iqirea montajului. Etajul al treilea, repetor pe emitor, primegte cele doul semnale prin cunorul potenliometrului, la capltul clruia sunt aplicate. In funcgie de pozilia cursorului acestui potentiometru, se obline situagia de balans, pentru suprimarea trEditului. In linii mari se poate spune cI montajul asigurd

momentele de <pianissimo>, adicd la audi[ie de nivel mic cdnd orchestra cintd foarte incet, tocmai atunci cin4 fie discul, fie banda de magnetofon sau casetofon manifestl un frpAit de fond carederanieazA.

H"",$F{gC,&TOR

t:,{.}

BAT
"

ELECTR.ONTC
Un instrument deosebit de util care echipeazd
arele HI-FI esle cun Cu ajutorul acestuia
de

, J+c9 jo* f 100pF

in saturalie,

egalizat

ilg
rr5

canale stereo, mdsurate nivelurile semnalului, etc.

I Ql?pF

| | I r

Tl
BL1?"1

K11li
tt1

6
Sfko

acestuia. semnalul audio se

aplici unei punli redresoare.

5-* - | *[-,,

Filtrarea se realtzeazi" prin intermediul capacitllii C4. lnstrumentul poate fi unul obignuit, utilizat curent la

22krt

i5J

i seal
12...24V.

mag

urmdri un exemPlu de rcalizxe a lui, dacd se utilizeazd un

at de la o sutsd ce Poate tI cuprinsd in domeniul

Fig:

D1-D/.

Fig,:l
{:-e

- t*".

*--Jr"

n,

-i) il

tra

t; [-j

t
ril

1$

ie
]

&,

Flg.2
.jr

{'l,;
10

) ro

'.D" tS

* [!
1

!, ! {i+ ,.. :t'

r1.a f.-1

rilg"

;5

in fig. 2 este ilustrat r:ablajul imprimat, iar in fig.

Plaseazd la o montajului se electrolitic in

paralel cu C2 sau utilizirea unor conexiuni ecranate.

CORECTOR RIAA
fidelitate, chiar daci se utilizeazd discuri de foarte bund calitate sunt necsare Pentru
corec[ii ale benzii audio redate.
o caracteristici de coreclie tip RIAA se dd in fig. 1, iar curba de rdspuns in fig. 2. in compunerea schemei intrd un amplificator operational tip 7 4l,in a drui bucld de reaclie negative sunt conectate doud celule RC (RlCr gi RsC+)

COR,BCTOR DE TON
In fig. 1 este prezentat un lorector tip Baxandall cu o bunl eficacitdte in gama lOHz-2OKILz. Dupi crim se poate vedea in fig.2caracteristica de corecfie prezintd un punct de zero la frewenla de lKHz. La frecvenlele mai joase
preaccentuarea Ei dezaccentuarea ating 17dB, rcspectiv 13<tB. Similar la frecvengele inalte valoarea inaximd este de +12dB iat cnaminimd de cca. :13dB fate de referin[d. Montajul congine un amplificator operational tip 741

o audifie de inaltd

Un montaj care aproximeazd destul de bine

inseriate.

in a cirui bucld de reactie sunt introduse circuitele de corectie tip RC. Pentru o comandd cornodi,
vederea pestrdrii
metalic5.

Impedanla de intrare a preamplificatofului este de 500KQ fiind determinatd in principal de Rr in paralel cu

potentiometrele sunt cu variafie liniard a rezisten[ei. In puritalii semnalului se recomandd

Rz. Deasemenea, divizorul Rr-Rz polatizeazd


l2Ycc.

introducerea intregii retele de coreclie intr-o cutie


neinveisoare, c,eea cn duce alimentare simple de l2Ycc.

alimentarea circuitului integrat de la o sursd simpld de

Divizorul Rf -R2 asigurd polarizarea intrdrii la utilizarea unei surse de

R3 ;i th

e'ilfir

Fig.

1 50

(dB

/*0

Fig.2

Fig.2

VU-METRU CU LED.URI

AMPLIFICATOR DE 2Sil
am ur sarcind de
Un rie in
sursa

01...06= 1N 4il+8
T1..'.

T6= nc

t7l-

cele ce

r2

Pe 9 tiP

dubll de !25Yc.c.

pF

fl

2kn \ D1

intrare 741 prin inte Alimentares intermediul 3 repetoare pe e vaioarea db +


la

"li' llll
lllontate
ca

tensiunea la pArametrioe

Schema intermediul Amplificarea dati in principal Peniru iirb tranzitorii gi a

realizatc cu

cdi de reaclie negative' prin


10 Ei R3.

e 20dB, fiind

la salturile
vdzut celula

tensiune sd devinl mai mici.

Fig.

T5

Fig.2

FIg.3

2N 3055

o I1 t', l1
/

'

Kg'?.
I?

t\ 7
/

';= H,,szt
]
R7

801/-0

I1 I1
/

amplificatbr de audiofrecvengd. Realiz-area practicl nu ridici probleme, deoarece nu sunt utilizate componente
deosebite.

Montajul prezenrat in fig.

poate

fi

ataEat

oriclrui

+
6

o culoare deosebitd de celelalte.

Realizarea cablajului se face conform figurii 2, iar asamblarea componentelor ca in desenul din fig. 3'

A]VIPLIF'ICATOR DE BAI\DA I,ARGA CU 741


in mutte cazuri este necesard o amplificare de bandi largi in domeniul O,l-ZMHz,lucru dificil de oblinut cu componente uzuale Ei tradilionale pentru domeniul
audio. Totugi, cu un amplificator operalional.tip 741 se
poate realiza acest deziderat dacd sunt luate unele mdsuri de compensare.la ftecvenle inalte.

COMUTATOR PENTRU

SEMNALAI\ALOGIC
un preamplificator de audiofrecvenll cleea?A probleme, pentru cd semnalul disponibil este mic Ai impedanlele de intrare cu care se lucreazii sunt, de obicei, mari. Din aqeste moiive, rcali2ata conexiunilor la comutatoarele de pe panoul frontal este o chestiune delicatS.

Comutarea sursei

de semnal pentru

Figura

ilustreazd, prin intermediul graficului ciEtig

poate fi utilizat cu succes in banda audio videofrewenli.


ldB
)

funcgie de ftecven15, situatia normal5 gi cazul realizirii mmpensiirii. Pentru arealiza scopul propus se utilizeazi o scheml conform figurii 2 unde semnalul este amplificat suplimentar de doul tranzistoare complementare (Qr gi Qz). Cdgtigul este de 6 dB in banda O,l-}MHz. Montajul

O solulie o poate constitui folosirea porlilor


transfer comandate in curent continuu.

de

cit

Ei in

c?qti9
COMPENSAT

NORML

FRETVENJA

(MHz)
1

Fig.

Comutatorul din figuri fermite transmiterea unui semnal de maximum 1OVw, fiind previzut cu butoane separste de comande ON ("pornir": Sr) gi OFF ("oprit": 52). Comutatorul propriu-zis este poarta de transmisie G2, comandatil de latch-ul construit cu poarta de transfer Gr. Cind se acfioneazd butonul 51, in punctul Ase aduce o tensiune suficient de mare ca si se deschidl porlile Gr Ei G2. Cind se apasd butonul 52, ambele porli se blocheaze. htch-ul construit cu Gl memoreazl starea 0 de pe intrarea sa de comandl. La o acJionare simultani, comanda de blocare are prioritate. Conden-satorul Cz elimind tranziliile parazite de Ia comutiri. Atat intrarea cdt gi ie5irea porlii G2 sunt polarizate la jumltate din tensiunei de alimentare pentru a permite
excursia maximd de semnal fdrd distorsiuni.

0,tpr

rgn

+1?..15V

Q1

rN

qFb
c3
R5 C4

nyFn_6

10uFl16Y

Qopu,
Fig.2

t,Tn

l'7kn0;1PFl-

ln?

?/1

MMC 1066

AIVIPLIFICATOR

AIVIPLIFICATOR

DE5W

din gama cc.

dacd imPer,langa

intermediul a doul tranzistoare cu rol de repetoare

realizeazd Prin
a

Fig.

ttllrot
Fig.2

o
m

5o

o5

4o

o
Fig.3
Montajul se poate realizz pe o pliculS de cablaj cu dimensiunile de 70x40mm, conform figurii de mai sus' Pentru puteri mai mari de lW se va fixat de circuitul integrat 5i cablaj pr
Euruburi M2,5 sau 3.

FILTRU TRECE BANDA


PENTRU 3,5 17 NIIJz
in
continuare se descrie un filtru trece-bandd care
poate fi utilizat amt la receptie cit gi la emisie. Adaptarea se realizeazi pe impedange de 75Q. Inductanlele serealizeazAdin miezuri tip oali utilizate

FILTRU ACTIV CU
741
Fagd de filtrele pasive, filtrele active nu utilizeazA inductante, lucru ce duce la urmdtoarele avantaje: micii, oeea ce permite realizarea lor sub - dimensiune forma unui integrat hibrid; reglarea unui filtru activ este mult mai uEoari decit a unui filtru pasiv; absenla inductangelor elimind problema cuplajelor

frecvent in etajele de frecvenl[ internnediarl ale receptoarelor industriale. Sdrma poate fi CuEm sau CuEm + mdtase deO,2...0,25mm. Schema din fig. I conline'patru circuite rezonante LC. Cele m4urcate cu I Ei 4 sunt utilizate ca celuld trece-bandd; iar 2 Ei 3 ca filtre oprEte-bandi. Pentru acord se va utiliza
un generator gi un decibelmetru sau un osciloscop. Se va urmdri ca acordul circuitelor rezonante sd se realizeze pe

panzite;

frewengele indicate in tabelul din fig. 2.

Datele bobinelor sunt valabile pentru miezuri cu Au=23. Asemenea filtre sunt deosebit de utile in cazul transceiverelor pentru filtrarea armonicilor la emisie sau a imaginilor la recepgie.
ind uctaga specificd

sunt stabile la varialii mari de temperaturd; ob{ine o amplificare a semnalului. ^se Inseriind doud filtre, unul trece-sus cu banda de trecere peste 3fi)Hz gi altul trece-jos cu banda de trecere de 27M)Hz (fig. 1) se obtine o caracteristici similarl celei din ng. Z. ttetiniaiitateain zona de trecere este sub 0,5<lB. in

cazul alegerii unui raport RllRZ<219, respectiv


CUC2<219 se obline o caracteristici similard celei din fig. 3. Cele doud supracresteri din marginild benzii se intind pe o porliune de (4,3 ... 4,4o/o)Xan.

Fig.

Fig. 2
1

2
J,9
1000

3
3,/.
1000

I+

f tMHz,
CTPFI

3,5 5 580
11

3,75
680

nlspl
f tMl"lzl CtpF

I
7,5

10

-ld

'1,03

6,5 680
6

7,07
Ir70

1.70

680
5

nlspl

Fig.3

PREAMPLTFICAROR
ADAPTOR. US
+1

PREAMPLIFICATOR
UUS
, ln cele cn urrneazA este descris un arnplificator
cu

. Acesta este un zistoare TEC de

T?
Bf2t,'5(.

F45). Stabilirea potenliometrul


semireglabil R3.

Peniru lMMHz, bobinele Ll Ei L2 au c6te 5 spire din CuAg@ L,2mm cu pas de lmm. Diametnrl bobinei estede aer). TV dar se ateutilizaEi ca
canalului ifica datele bobinelor metafice cutie intr-o se realizeazA Montajul recepli'onat.

amPlifi

28l1Hz
?1HHZ

etangd.
IN
75-o_

'll'MHz

Fig.

NpF

'ci-

?
Fig.2
+1?V

6,8pF

c2
1.1?

c1

lnF

pF

Montajul prezentat atenueaze efectele de


intermodulalie rJatoritd adaptdrii optime a antenei.

calit, teflon etc. 5i este bobinatl 41 de spire din CuEn @ lmrn, la cate se scot urmitoarele prize mediane: i,8MHz = intreagd; 3,5MHz = 29 spire; TMHz: 2O spire; 14MHz: Ll spire; 2lMHz = 8 sPire;28MHz
d intr-o cutie blindatd.
.

Fig.3

de sticld. Tensiunea de lucru se aplicd printr-un condensator de lnF.

se sooatc numai Prin treceri

FILTRU ACTIV EMISIE SSB


ln
cazul utilizdrii transmisiunilor radio cu bandd
laterald unici (SSB), semnalul provenit de la microfon se filtreazA pentru a nu incdrca inutil mixerul gi filtrul de frewenld intermediari de bandil ingustS. Pe de alte parte sunt eliminate din start brumdl $i m$aitul provenite din cuplajele pzrazite. Utilizarea unui filtru activ conferd unele avataje fagd de unul LC. Schema din fig. I conline doud celule (una trece sus gi alta trece jos) realizzte cu cite un tranzistor FET. Caracteristica de transfer din fig. 2 satisface cerinlele ounui echipament de calitate bun5. Pentru a avea rezultatele dorite trebuie ca valorile componentelor sd se incadreze in toleranla de IVo.

FILTRU SSB PE

Calitatea unei emisiuni (SSB) radio depinde in cea mai

mare parte de selectivitatea frewenlei intermediare gi deci a filtrului de bandl ingustd utilizat. Cu ajutorul a 6 cristale de cuart se poate realiza un filtru cu performanle foarte bune dacd se utilizeaze
schema din fig. i.. Caracteristica acestuia este ilustratd in

tig.2.
Valoarea frewengei pentru cuarturilc Qr , Qz gi Qr este de 5,5(DMH4 iar pentru Qa, Qs Ei Qo de 5,5.MHz=1500\

...17ffiH2.
Pentru bobine se utilizeazd miezuri drepte de feritd.
gi

Ll

Ei L + conlin cite 50 de spire din CuEm de 0,15mm, iar Lz

Tranzistoarele pot fi de orice tip (ex.: BF 245, BF 256, etc.). Ob[inerea unui semnal adecvat implicd gi utilizarea unei surse de alirnentare bine filtrate. Daci montajul
lucreazd in locuri cu semnale perturbatoare se recomandd introducerea acestuia intr-o cutie metau9e, mai ales dacl

Lr cdte 60 spire din aceeagi sdrmd,

semnalul are valori de ordinul milivolfilor.

1,5nF

Fig.
470p
F

+l

+{r

+5

+6

33krr.

-8
_17

Fig.

-16

-20

/
-10

\
3950 k Hz

f
f

-n
-30

1trHz l00Hz

1kHz2 5 10kHz

Flg.2

Fig.2

CONVERTOR. PENTRU

RECEPTOR MA CU

BANDA DE t4MHz
in figurd este prezentatl o schemd simpl6, dar standar:ct, pentru utilizarea circuitului integrat TDA 1046, in receplia posturilor modulate in

De reguli:

\2_n,
N r -"tt ulvariabil Cvz frewenfa de
C'tz sau cle temperaturl

intern este 9i calitatea

circuitului acordat L2,


alimentare.

C-*2,

gi

Iegirea din amplificatorul de radigfrewengd se lace rezistiv (Rt=4,7kF), iar semnalul csts cuplat la intrarea mixerului prin condensatorul Cz.

selectat la terminalul 8 (iegire mixer) de circuitul acorclat Ll, Cl. Secundarul bobinei Lr iniccteazd semnalul de frecven[d intermediard in cascada de filtre ceramice. Dupd acest filtraj se obline un semnal de frewenlS interm'ccliard consirlerat suficient de pur pentru a putea fi aplicat gi demodulat. Semnalul AF este disponibil la terminalul6.

Semnilul clc frccvcnld intsrrpediard este

170o

rF El

ffi
10nF

DA 1046 Fittrole RAS bscitotor ^ "1s i6 1L 5 11 "n.0,


T

rnilzaAri;
6
1

E; oudio

!tnr

12

zTW EMISIT

iN L44MHZ
Aceste tipuri cte filtre au in componenla lor bobine (L), condensatoare (C) Si cuarluri (Q). Ele dunt filtre de IF, de bandd ingustS, foarte folosite de cdtre radioarhatori in etajele de frecventd intermediard din receptoare, pentru suprimarea unei benzi laterale in emitltoarele BLU (SSB) 9i, in general, acolo unde este nevoie de o selectivitate mai ridicatd. Cele mai rdspdndite sunt filtrele in sfert de punte (cu un singur cuarl) sau in semip[nte (cu doul cuarluri). Filtrele cu cuar[ in punte pot fi realizale mai greu in condigii amatoresti. Schema 'prezentatd utilizeazd doud cristale de cuar! care trebuie sd aibd frecvengele de rezonanle serie diferite intre ele, iar diferenla sd,fie egald chiar cu banda de trecere doritd. Ll gi L2 congin cdte l0 spire bobinate pc un tor de feritd. L2 are prizd la I 12 din numdru I dc spire.
d.

de emisie realizat cu tranzistorul za25W in CW clasd B Pe frewenga te excitat cu 3W 5i se alimenteazd de la o sursl de 28Vll,5{. Randamentul este mai bun

BL de

de60Vo. Datele componentelor.

Ct=4... MpF,
Cz=Z...22pF, C3,C4={JPp ceramic,
Cs= 100pF ceramic, Cr= 150nF polyester, Ct=4 ...104pF,

Cs=4... 64pF. L1 congine 0,5 spire din Cu de 0,7mm cu diametrul de 4mm, L3 gi La = gocuri <le RF, L5 are 3,5 spire <lin Cu de 1,5mm cu diametrul de 6mm, Lo are 1,5 spire din Cu cu .cliametrul cle 6mm, R1 = f,2= | flQ. Capetele bobine ltlr vor avea o lungime de 6mm.

L3 rezoneazd impreund cu capacitdfilc de 330pF in serie cu lnF in banda'de trecere a filtrului. Numdrul de spire depindc de valtlarea lrecvenlei cuarlurilor.

+9V
50 krr.

'r&
tr7
I

7,?nF

I
I

oof-o

CD

oo

t'" ocD
13

MIXERDUBLU ECHILIBRAT
BFO PENTRU CW-SSB

x BA ?t'3

500kHz

D1

D3

AF(IF)

IF OUT D2 D4
LO
IN

10nF

*12V

(vFot

Unul din elementeie debazA ale unui echipament de

Montajul prezentat in continuare se realizeazA cu toruri de ierith Oe radioftecvengS. Toate inftgurdrile au

n!6 izolate

constituie

le fiecdrui

transformator. Punctele de pe schemd marcheazl inceputurile inftigurdrilor. Rt, Rz gi R: sunt necesare


pentru adaptare. precautii.

AIITPLIFICATOR RF PENTRU UUS

FOB
in timpul legituriior
gama

telegrafice existe situalii c6nd

Pentru mirirea sensibilit6lii unui receptor

in

undelor ultrascurte se recomandd atagarea unui


preamplificator ca cl prezentat mai jos. Schema din fig. 1 contine un tranzistor cu ftecventa de tiiere peste 500MHz (BF 200, BF 180, BF 183, etc.). Antena utilizad este de tip baston. A<laptarea acesteia cq preamplificatorul se realizeazl prin intermediul unui

doutr stalii sunt atet de apropiatb incdt nici cu un filtru de bandtr foarte ingusti nu pot fi selectate. $i cum, de obicei,

tocrnai stalia mai slabd reprezintd un DX mai interesant

cu at6t dezamflgirea operatorului va fi mai rnare.

Solutria prezentatd

in continuare poate constitui

circuit serie. (trCr).

Tranzistolul lucreazd in montaj emitor-comun.

Sarcina acestuia este fgrmatd din circuitul acordat


derivalie LZC3. Bobina Lr congine 15 spire gi'se realizeazd din CuAg
de 0,5mm (in aer), cu diametrul de 7mm. L2 este identictr

salvarea intr-o situatie ca cea descrisd mai sus. Astfel in lanlul de audioftewen@ seintercaleazA un circuit oprEte bandd a clrui schemtr se prezintl in fig. 1. Caracteristica de frecvenll se prezintd in fig. 2. Dupd cum se observl atenuarea unei frecvenle nedorite poate atinge valori de peste 60dB. Circuitul prezintd un factor de calitate greu de obginut cu un alt tip de filtru.

Potenliometrul P permite oblinerea unei atenuiri

cu deosebirea cd pentru adaptarea la receptor s-a prevdzut o prizd la spira 4 de la masd. In fig. 2se aratd desenul de eablaj irnprimat iar in fig.

cu

Ll,

Pentru modificarea frecvenlei de rezonangd se modifici Rs-Ro avfrnd grijd ca valorile finale ale acestora
sd rdmAnd identice.

maxime a semnalului. -

3 modul de plantare a componentelor.

10kn

Fig.

Fig.

tdBl

Fig.2

-?0

"=1?/+Hz

-40
Eq

-60
Ant,

Fig.3

Flg.2

VT'O DEMARE

STABILITATE

PREAMPLIFICATOR UL.UM-US
Pentru rndrirea sensibilitS[ii unui aparat
ce.

gamele

trul
rice

upd sch

alt cu etc
30dB.

fidetiP

npn 173, r de

direct pe bara de ferit[ a receptorului ciruia sensibilitatea. DacI acesta nu este dotat cu ante la intrarea de antend a se cupleazi Punctu ca masa montajului sd fie recepiorului ii te nu
oonectatd la masa re

pteciz.ale pe schemd.Bobina L are 15 spire' Se

Valorile elementelor nu sunt critice, intervalele fiind

6-1?V

R?

Tbkn

Fig.2
Performangele unui echipament radio <tepind in mare mdsurd de calitd[ile oscilatorului local variabil (VFO)'

'

Schema din fig. 1 este destinatd benzii de frecvenli 3,5

... 3,8MHz. Con[ine 3 tranzistoare de

tip BC 107 9i se

alimenteazii de la o sursl de 72Yc.c. Inductanla L congine 12 spire din CuEm de 0,3mm 9i sebobineazl pe un miez oatd de F.I- (470 KHz)' $ocurile de RF se realizeazil pe miezuri drepte de ferite gi conlin c6te 50... 80 spire din CuEm de 0,12mm.

in

fig. 2se poate urmdri cablajul imprimat, iar in fig' 3

modul de plantare a componentelor.

Fig.3

t6

MIXER DE EMISIE SSB


CU ROB 025

COMANDAVOCALA

UELCH.
Circuitul squelcll

din figurd permite

numai

transmiterea unor sdmnale care au nu nivel mai mare

decit un prag dal Dioda D gi mndensatorul CzformeazA un detector de


vArf. Tensiunea de pe condensatorul C2 este amplificatd

de un amplificator operagional AO gi aplicatd porgii $I-NU (NAND), construit5 cu tranzistoare din capsula MMC 4007. Caracteristica de transfer a porlii este foarte abruptd. Cind tensiunea de la intrarea 6 a porlii $I-NU (NAND) scade sub tensiunea de tranzilie, iegirea trece in I logic, deschfzdncl poarta de transfer. In acest caz, semnalulde la intrare se reglsegte la ieEire-. Din rezistenga semireglabild R+ se regleazd sensibilitatea circuitului. DacI tensiunea de la intrarea 6 a porgii $I-NU (NAND) cre$te peste tensiunea de tranzilie, iegirea trece in 0 logic., blocind poarta de transfer. In funclie de domeniul de frecvenld in care lucteazA
circuitul, se alege valoarea condensatorului C2. Acest gen de circuit este util in sistemele de comunicagie, acolo unde zgomotul este mare sau uncle trebuie sd se transmitd numai semnale cu un nivel mai mare decit un prag dat.
I

Fig.

r58
H

vDD =

v*

VSS=V
MMt 1m7

o rtr

u
utn,,i

tlr vet
R1

c3

Fig.2

10kn

1lt+

Mllctfi66

R5

10uF
|

10!n

Printie calitdtile cerute unui mixer de emisie

se

numdrd atenuarea bund a purtdtorului gi intermodulagia redusd. [a aceste deziderate rdspunde montajul prezentat in continuare (fig. 1). Nivelul purtiitorului va fi de aproximativ 70mV eficace.,

In fig. 2 se aratl modul cle realizare a cablajului imprimat iar in fig. 3 plantarea componentelor. Alimentarea montajului se poate realiza de la o sursd stabilizate de 12 ...18Vc.c.

Fig.3

MIXER CU TAA661

BFO 453 ...457


transformarea unui radioreceptor dotat cu gama undelor

' Existl numeroase cazuri cind se doregte

1?V

m
330o
sau catodul diodei detectoare de amplitudine care in acest

caz indeplineste rolul de mixer.

in ceie c,i urmeaztr


1

este descris uri

gpo

ce Poate

fi

(4 kn)

atagat unui reoePtor cu KHz. Pentru a Putea rece

laterald inferioar[ sau

Hl----

Eco
-'l
c5

10..

10...10nF

10..100nF

I j

tipul BC 107-108 sauBFZl4-215 (254'255). Alimentarea mbntaiului serealizeazilde la o surse stabilizatd Ei filtratd
de 12Vc.c. sau chiar

CuEm cu diametrul Inductanla L mnline l5 de F.I.=455KHz de 0,1mm, bobinate pe utilizat curent in receptoarele industriale.

din

ecePlie.

Fig.

LI
fpo
o

Fig.2

0p1pF

0000 c9 C8
C7
C6

Pentru recep!'ia emisiunilor de trafic radio

se

Fig.3

recomandi mixerul re*,lizatcu circuitul integrat T4A661

(ng.1).

in cazul utilizArii la receplie Pentru prima schimbare pinul 1 seva prevedea circuitul LC acordat pe ftecvenla intermediard. Daci se utilizeaztr Pe Post de detector de produs la pinul I se va oonecta numai un condensator de 2... 10nF. infig.Zse dd cablajul imprimat iar in fig. 3 mo<tul de
de frecvenld, la

plantare a

aomRonentelor.

ri,

t8

VOLT.OHM-METRU
Un.aparat de mdsurd $i control deosebit de util electronigtilor este volt-ohmmetrul. Pentru a veni in sprijinul celor care posedl un instrument de 100,tzA prezentdm un montaj foarte simplu gi care nu necesiti
mmutatoare.
se conecteazl la borna comund, iar celtrlalt se cupleazi la o serie de borne, funclie de mdrimea

VOLTMETRU ELECTRONIC

Schema prezentatl in continuare permite mdsuritori precise ale tensiunilor statice de funcgionare, in special ale polarizdrilor bazS-emitor, cdnd se solicitd o rezistengd mare de intrare a instrumentului.

Oblinerea unei impedante de intrare de ordinul

Un fir de miisurl

electricl mlsuratd. Pe pozilia voltmetru de curent continuu se pot mlsura tensiuni intre 0 gi 1000V prin intermediul a 6 domenii de mdsurd. Tensiunile alternative intre 0 gi 500V pot fi misurate prin intermediul a 4 doinenii. Ca ohmetru s e vtllizeaz:- n uma i pe o sin gurd sca l5 intre

22MQ este posibili ca urmare a utilizdrii unui tranzistor cu efect de cimp (FET) de tipul BF 245. Se pot mdsura tensiuni continue intre 0,5V gi 1000V,

prin intermediul a 8 scale de mlsurd. Comutarea itomeniilor se realizeazA prin comutatorul K. in lipsa acestuia se pot prevedea B borne dar existd pericolul
distrugerii FET-ului din cauza unei neatenlii accidentale. In orice ca4 inaintea inceperii m[surltorii, comutatorul K se va poziliona pe scala de 500 sau 10(DV pentru a nu risca aplicarea unor supratensiuni pe grila tranzistorului.

0gi o.

Etalonarea se va efectua comparativ cu un multimetru digital sau unul analogic de mare precizte. Pentru a avea scald unicd, pentru toate domeniile de mdsurd a tensiunilor continue Ei alternative se vor ajusta valorile rezistenlelor serie.

Prin intermediul intrerupdtorului I se alimenteazd voltnetrul. Instrumentul de mdsurd poate fi gi de 100tr2A dar vor trebui ajustate corespunzitor valorile rezistoarelor din
montajul electronic. Din P2 se regleazi capul de scalI, iar cu Pr nivelul nzero

volIi".

?x1N41[8
115

2t1NU

impn
IOMUN

ltoPr

19

MULTIMETRU

CAPACIMETRU DIGITAL .ADAPTOR-

circuit integrat tip LM311 sau echivalent'

re m

genereazai porgiqnald 'de valoare

e d

it

pe schema electrici G.. Pentru a avea o rezolulie suficient de bund s-a

preferat utrlizarcaa3
10n F

domeniu existd o

g co perioada semnalului
mdsuri a capacitd[ii astfel:

e e e

A) l,tzs=lPF B) 1,rs=lnF - Valoarea maximd mdsurat[ este: 10.00O/'F " Etalonarea fiecdrei game :de mdsurd se
C) 1,ns=100nF

rcalizeazil din rezistoarele semireglabile Ro, Rz


Ei Ra.

Pentru a avea o citire prepisd este necesar ca sursa de 5V sd fie bine filtratd gi stlbilizatd'

20

SORTATOR PENTRU
Pen
I

GENERATOR DE
ru testarea mon tajelor analogice (amplificatoare,

mixere, etc.) ,sau a celor digitale este nevoie de un


generator de lunc1ii.
R3

Rref. ?sokn

wlz
3

triulghiularS, trapezoidall, etc. -' In cele ce urrneazl este prezentat un montaj care satisface in mare mdsurd dezideratele enunlate. ' Oscilatorul este campus dintr-un integrator (Gr) Ei un trigger Schmidt (Gr, G2). Poarta Ga funcgioneazl ca
formator de sinusoida. Factorul de umplere se ajusteazl din potenliometrul Pr, iar frecvenla se regleazA din Pz. Pot fi utilizzte portile conginute de capsulele CMOS 4011, 4tX)l sau 4 negatoare din capsula 4069. Tgnsiunea de alimentare hu este criticd putenq lua orice valoare intre 5 gi l2Vc.c. cu condi[ia safie stabilizatd gi bine filtratl.

Daci in cazul montaielor digitale este suficient un semnal drptunghiular situagia se schimbd in cazul unui amplificator. Pentru aprecierea liniaritegii sau a benzii de frewengi sunt necesare Ei semnale de ftrrmd sinusoidalS,

LED?
LEO
1

Rx

> Rrcf

aprirde LED3

I. SORTAREA UNEIVALORI
Pe locuf rezistenlei de referinli gi la bornele Rs
se

s,

monteazd cSte o rezislenlS cu valoare egali cu cea pe care dorim sdo sortim. Se regleazARaastfel incet dioda LEDI sd lumineiae (diodele LEDZ Ei LED3 rdmin stinse). Se 'mdregte valoarea frecvenlci R: pdnd cind se aprinde unul din LED-urile 2 sau 3. Operalia se repetd pini cind printr-o rotalie foarte mici a cursorului rezistentei RA, s trecede la aprinderea LED-ului I la aprinderea LED-ului 2 sau 3. In acest moment, sensibilitatea gi precizia punlii

Q?.

N
l,o
1uF

,63

sunt maiime. La bornele

R-,r

se cupleazi pe rind, rt I Okn


c3

rezistenlele ce trebuie sortate. In cazul in care se aprinde dioda LEDI, rezistenta Rx are valoarea cdutatd2. MASURAREA VAT,ORII UNET RITZISTENTE NECUNOSCUTE Rx Cursorul potentiometrului Rn rdmdne in pozilia de la punctul 1. In locul rezistenlei tle refering[ se eupleaze o cutie decadicd. Se cupleazi Rx. Dacd Rx<Rrer se aprintle

3,3nF

rt}li
vss

4011

Ttpr
Q1',

LED-u|2. Se modlfici valoarea rezistenlei decadicc in t.repte. DacS se aprinde dioda LED3, se revine cu o trcapti inapoi gi se reia cre$terea valorii rezistenlei de referinld in trepte
mai mici.

Vgg -- v'= 9V
=

ov

, ' r

Rr

Se crqte sensibilitatea prin mirirea valorii rezistefrge i gi se repet5 operalia de cregtere a valorii rezistcnlei de

referinlS pf,nd se ajufrge Ia treapta cea mai

fiqi.

In

cuplcaz.:i o culie deca-dici reglati la valoarea R+ 10%. Se regleaur;i R: p0nd cfrnd se aprinde dioda LED3 gise stinge dioda LF1Dl. Dnpd accea se modificlvaloarea rezistengei

momentul aprinderii diodei LEDI, se citegte valoarea.

3.VERIFICARIh-INpAD'RARIIINT',R-OCIASADIi
TOT,ERANTT ' Ftalonarea din rezistenla Rase face ca la punctul I. Sfl pfesupunem cd se verificl dacd un stoc de rezislen{e se incadreazA !n domeniul R+10%. La bornete Rrcf So
cupleaz,S

decaclire la R-|Oo/o. In acest caz trebuie sI se aprindd dioda LED2. Aceste operagii se repeti pdna cind dioda LEDI
rdnninc aprinsl pentnu orice valoare a rezistenlei decadice

o rezistenld de laklare R. La bornele Rx sc

cuprinsi in clomeniul Ra',104/". Astlel orice rezistenld care prodtrcr:aprinde rea diodei LEF)l se incadueazA in limitele dc tolerirnli R!10'%'.

2L

OH1VIMETRU LINIAR
'
l:Aparatul descris in continuare permite citirea directl a valorilor rezistenlelor pe scala unui miliampermetru gradat de la 0 la lmA saude la 0 la 100' Marele avantaj al
schemei este acela

DII-TIZOR FIF
Acest circuit funclioneazl bine 300MHz realizind o dMzare cu 10.

pinl la aproximativ

ci

are scala

liniarl, adici devialia acului

este propo4ionalS cu rezistenga de mSsurat'

Pentru un miliampermetru cu lmA la cap de scall, suma dintre rezistenla de 2,9kC2 Ei rezistenla inlernii a

instrumentului trebuie adusl la 13kQ, astfel incat iensiunea de 3V furnizatl de dioda stabilizatoare se
produci un curent de
precizie

feromagnetici.

flantarea pieselor se va avea integrat sd se fixeze ultimul.


potenlibmetrul semireglabil de lkQ
mare frewentd de lucru.

L:

grijl

ca circuitul

lmA

Supn terminarea construcliei se


str se

rcgleazd
o cat mai

Rezistengele (lVo). Aparatul se alimenteazA de la o sursl de tensiune continul de 30V' Rezistena de mlsurat Rx se
conecteazA la bornele A-8. Curentul prin'Rx este independent ddvaloarea acestei

utilizate in montai trebuie sd fie de

oblin[

rezistenge. Aducerea la zero se obline automat prin scurtcircuitarea bornelor A-B. Daci acul nu indici zero'
se

aclineazi asupra reglajului mecanic al instrumentului' Dioda D2, in funt Pe miliampermetru' protejeaze miliampermetrul impotriva curentului excesiv cind nici o rezistengi nu este conectatd la bornele A-B' Verificarea aparatului 3e face conectdnd la bornele acestuia rezistenle cu valori cunoscute. in cazul in care nu se resPecti valorile indicate in schemS, nici gradaliile 0-100 nu mai corespund, fiind
necesar5 o

16 13 14 18

15

'

noui trasare

a scalei.

Fig.

Fig.2

o+ o

Fig.3

TERMOMETRU
Pentru citiri precise Ei rapide se preferi utilizarea unor termometle electronice. In continuare este prezentat un termometru simplu, cu sensibilitate bunii gi varialie liniara

GENERATOR SINUSOIDAL
Cind tensiunea dfbnd-sursi, VDs, a un.ui tranzistor cu efect de cimp (TEC) se apropie de zero, acesta se comporte ca o rezistenli liniar-variabild. Aceastl caracteristicil il face util ca element stabilizator in
circuitele oscilatoare cu punte Wien. Tensiunea de iegire este redrbsatd cu dioda Dr gi filtrati de circuitul RgCr.

in gama 22o -- 42oC. Domeniul poate fi extins prin


modificarea valorilor rezistenlelor Ro Ei Rrrr. Termometrul are in componenla sa un multivibratorn format din tranzistoarelel T2 Ei Tg plus doui etaje amplificatoare- .separatoare. Intre iegirile aoestora s-a montet instiumentul indietor.

Potengiometrul Rz fueazd pragul de la care incepe stabilizarea. Oscilagiile apar cand este indeplinitl
condilia:

_ RgxRrh Ro=Rz+Ra+pn.-ffi

DacI

e.ste

satisgcutii eialitatea:

v*=Lro-

unde v,o =

^fr;xzo

trece curent. odata cu modificarea rezistenlei

forma de undi este simetrici gi prin instrument nu


se Poate

citi

termistorului, echilibrul dispare. Pe instrument

valoarea dezechilibrului (propo;gional cu temperatura). Cu ajutorul potenliometrului Rz se'


Alimenhrea instrumentului
se face de la

stabilegte capul de scal5 (temperatura de la care incepe

citirea).

doui baterii

de 3V sau de relea. Alimerttator_ul conline un


transformator de sonerie sau de alt tip ce poate furniza o tensiune de 4-5V. Redresarea se rcalizeazA cu 4 diode de

tip - 1Nzl00l.

[a punerea in func1iune, in locul grupului Rrs - Cg instrument se conecteazd o,capsulil receptoare cu impedanga de 1000 ... 2000Q. Daci multivibratorul
funclioneazil se va auzi un ton. Tranzistoarele Tz gi T3 3e sorteazi in vederea oblinerii unor @racteristici cit rnai apropiate.
Frewenga oscilagiei este:

t-l= zfrRc
,

Pentru a obline un reglaj continuu al fJewen[ei,'se


In construcgia acestui generatorse pleaclde la tensiunea de iepire necesard gi domeniul de freoren15. So alege raloarea condensatorului C,

poate folosi un poten(iometru dublu.

iar pentru Rl gi Vp5 se iau nigte valori in


tensiunea V0'.'Cunoscind Ra gi Vg', se calculeazl Rs. Din ultima formuld rezultd valoarea rnaximl a potenliometrrilui R la frecvenga minirnd aleasd. Dacd este prea
mare, se alege o capacitate C cu valparea mai
^T,1

intrevalele Rt=1 ... 3kC), Vp5-J0... 300mV. Cu aceste date se calculeazi mai intdi

siiot

ridicattr gi se reface calculul pentru R. O acoperire sigurd a benzii neoesare inplicl alegerea unei valori (pentru. R) superioare
celei ieEite din calcul.

Alimentarca
se. face

amplificatorului

de la o pursd dublll de t9V ... t15V, bine stabilizate $i filtratd. Se pot folosi doud baterii miniaturd de 9V.
operational

23

TESTOR PENTRU TRANZISTOARE


inainte de plantarea oomponentelor intr-un montaj electronic se recomandd testarea lor indiferent dael au fost utilizate in alte montaje experimentate sau se aflI in ambalajele originale sigilate. Un testor rapid pertru tranzistoarele de inaltl freorengi este descris in cele ce urmeazi. Pot fi verificate toate tipurile de tranzistoare

OSCIOSCOP CU DOUA
SPOTURI (ADAPTOR)
in cele ce urmeazd se prezintl un chopper simplu care transforml un osciloscop cu un spot intr-unul care Poate

izualiza simultan doud semnale. Porgite Gr 5i Gz sunt comandate in contratimp transmipnd atternativ la ieEire semnale de pe intrdrile INr, respectiv INa Sunt neoesareprecaulii ca pe intrlri sd nu se aplice semnale mai mari ca amplitudine decit
valoarea tensiunii de alimentare. Frecvenla oscilatorului de comandd care conlin

doul

detector cu dublare de tensiune. Nivelul este indicat de instrumentul cu sensibiliatea de sWA-

invenoare (Ir Si I,

provenite dintr-o capsuli CMOS tip

4069 se regleazd

prin intermediul

rezistenlei

semireglabile R2. Domeniul de ftecvenli- se alege din comutatorul S (S deschis = ftecven[il inalt5; S inchis =

frecvenll joasd). E;ristd gi alte aplicalii ale montaiului printre care

se

aminteEte realizarea unei sirene bitonale pentru alarmare. Circuitul este ieversibil prin aceea ci un semnal aplicat la borna OUT poate fi distribuit prin cele doud cdi

?xBA2[3

INz cltre doud amplificatoare. in inversorului Ia se conecteazi un comutator -care conecteazi punctul A la masd sau la (+).
acest caz

in

INr gi locul

R1

19k"

c1

5m.

R?

knl

K2

J2/t MMt
4065

24

VOLTMETRU DIGITAL
Circuitul ICL 7707 este oonoeput pentru a mdsura ftri repaua divizoare de la intrare, tensiunea de t200,0mV sau +2,0(X)V, a@asta prin simpla modificare a rezistengelor R6, Re gi a oondensatorului C+. S-a ales varianta cu t200,0mV deoarece, prin utilizarea unei relele de divizare, putem miiri domeniul de mIsurI la +2V, +20V, +z0oV sau chiar +2000V. Protejarea intrtrrii impotriva tensiunilor accidentale
direct,
mai mari care pot apiirea la intrare se face prin conectarea
a

GENERATOR DE BARE TV

ln cele ce urmeazi este descrisi schema

gi modalitatea

de realizare a unui tenerator de bare, extrem de simplu, pentru depanarea televizoarelor.

Primul oscilator lucreazii intr-o gamd de frewenge variabild (mndensatorul CL) limita fiind cuprinsd intre 30MHz Ei c*a.70- 80MHz. Pentru gama de frewenle pdnd
la 200MHz se folosesc armonicile, atat cat este necesar de
a se acoperi cnle 12 canale TV,

doui diode in antiparalel, de tipul 8A244,1N41,18 etc. Sursele de alimentare de +5V pi -5Vvor fi bine filtrate

Modularea undei purtdtoare se face cu ajutorul unui montaj de J.F. (oasd frecvenfd) echipat cuT2.In funcgie

de frecvenla acestui etaj se obtin bare verticale sau


orizontale. Bobinele Ll, LZ se vor bobina cu sdrmi din cupru argintat gi av0nd un diametru de cca. 18-20mm. L1=4 spireC lmm CuAg LZ--ZspireQ lmm CuAg Pentru alimentare se folosegte o baterie de 9V. Transformatorul Trl se rcalizeazA pe o oal6 de feritl cudiametrul de 14-l6mm saupe o toledemicidimensiuni. Primar=75 spire/ 0,07mm CuEm Secundar=75O spire / 0,07mm CuEm Daci generatorul realizat cu T2 nu funcgioneaz5, se va inversa una din legiturile transformatorului Tr1.

gi eventual stabilizate.

Cu alimentarea conectat5 $i intrdrile scurtcircuitate afigaiul va indica 0. Semnul negativ va fi afiEat 5O% din
timp.

Din semireglabilul Rs se corecteazAvaloarea afigatl in cazul obginerii unei alte indicalii decit 0 pe elementele de
afiEaj.

Tensiunile mai mari decit valoarea maximd mdsuratd pentru scala respectivd vor cauza stingerea ultirnilor trei digiti. Numai I sau -1va aplrea afigat. Absenla polaritdlii semnalului indicd un numlr pozitiv iar pentru unul
negativ va apdrea semnul de minus.

Intrerupdtorul K este cel al potenliometrului. La


capetele potentiometrului se culege semnalul necesar

depanlrii circuitelor de J.F. din radioreceptoare gi televi2oare. Cu acest montaj se pot face depaniri gi la schimbdtoarele de canale (rotatoare), etajelor de
ftecvengd intermediard, cale comund gi deteclie video etc.

?6 2 3t+5