FONDATĂ TN ANUL 1970

ANUL XXXIV Nr.354 REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI

Număr editat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
 Semnalăm În rubrica de faţă câteva construcţii practice prezentate de
revista "Conex Club " În ultimele sale numere. Suntem convinşi că ele vor
stârni interesul multora dintre cititorii noştri, deoarece pe aceste subiecte
am primit şi noi la redacţie numeroase Întrebări şi solicitări. La care, iată,
răspundem inclusiv prin această informare " telegrafică ". Cei interesaţi
sunt rugaţi să apeleze direct la sursele citate.

ANEMOMETRUI , RTElECOMANDA
vitezei 2 canale
Nr. 59, 07-08/2004, pag. 60-61
Este descrisă constru cţi a

aparatului , cu schi ţe , fotografii ,

desenu l circuitului imprimat.
Schema electrică este prezentată

sub forma unei interfeţe pentru

PC, comunicaţia realiz~ndu-se
pe portul serial , din care se face şi "
RECEPTOR TElECOMANDA
alimentarea.

CONVERTOR UUS CCIR-OIRT 2 canale

Nr. 57, OS/2004, pag. 40-41

Nr. 58, 06/2004, pag.

Montajele sunt realizate de firma Conex
Acest convertor oferit de firma Conex Electronic permite Electronic sub for m ă de kituri , având
recepţionarea posturilor de radio ce emit În banda CCI R, folosind numerele de cod CNX202 şi , respectiv,
receptoare radio prevăzute cu banda OIRT. CNX203.

MINIEMITATOR
, FM
Nr. 45, OS/2003, pag. 50
Acest miniemiţător

FM , realizat cu circuitul
integrat MAX2606,
poate asigura, de
exemplu, legătura Între
un sistem audio "home"
şi un aparat de radio
portabil.
 . SUMAR
În numărul de faţă nu am reuşit să includem rubrica " Poşta CONSTRUCTORUL INCEPĂTOR . ........ . pag. 4·16
redacţiei " , dar asta nu Înseamnă că au fost ignorate Factorul beta şi măsurarea lui
VaIoI1le normalizate ale rezlsl8nţelor
nI.!meroasele dv. propuneri, sugestii şi solicitări , chiar unele Circuitul besculant Schmltt
critici pe care ni le-am însuşit, fiind pertinente şi bine Mlnlt8ster pentru LED·url
intenţionate. Mai puţin ne interesează semnalele indirecte
primite de la câţiva foşti colaboratori apropiaţi de-ai lui TEHNIUM, HI·R •.•••.•••••••••. • . • •...•.•.••.. peg. 17·20
Incinte ecu8llce -tendinţe şi noută1l
care de doi-trei ani tot "cântă prohodul" revistei şi par a fi pe piaţa romAnească
dezamăgiţi că ea nu a "murit", totuşi , după ce domniile lor au
hotărât să nu o mai sprijine. Fără comentarii. PROIECTUL DE ABSOLVIRE ... . •.. . ... peg. 21 ·25
Ne pare rău că în unele oraşe şi municipii, cititorii noştri Proiectarea unul ampllftcator audio HI·A
mai întâmpină încă dificultăţi cu procurarea revistei.
LABORATOR ....•...•........ . . . . . . . .. . peg. 26
Dumneavoastră, domnilor Ion Petreanu (mun. Oei), Alexandru Etalonarea punţilor de măsurA RLe
Bot (Lugoi), Mircea Alin Bărbulescu (com. Bogaţi, jud. Argeş) LA CEREREA ClmORILOR .... ... ...... pag. 27-42
ş . a. veţi primi contra ramburs numerele solicitate. Soluţia cea CItItor1I1ntreabă - specialiştii rAspund
mai bună, acolo unde mai există probleme cu difuzarea, este Depanarea mu/llmelrulul digital DT83OB28
să vă abonaţi la revistă, fie la cel mai apropiat oficiu poştal, fie Sistem automat de menţinere a poziţiei
Acumulatoare: utilizare • regenerare
la S.C. Presa Naţională SA Preţul şi adresa editorului sunt Aplicajii practioe ale circuitului integrat 556
trecute pe revistă, domnule Jozsef Bereczki. C&padmatru digital
Scrisorile dv., domnilor Valentin Mircea Neagoe
(Târgovişte), Constantin Duca (Sibiu), Mircea Alin Bărbulescu AUTOMATIZĂRI .• • •.••. . . . •.•..•.... . peg. 43·51
(com. Bogaţi, jud . Argeş), Stamatin Radu (Galaţi) ş . a. au fost Releu de tlmp cu TntArziere la cuplare
Apllcajil practice cu relee de tlmp
date specialiştilor noştri pe respectivele domenii şi urmează Echipament da automatizare
să primiţi răspunsurile prin poştă . a cuptoarelor de pâine
Nu deţinem cataloage cu preţuri pentru componente elec-
tronice banale, domnule Adrian Mârza (Moineşti). Acum CITITORII RECOMANDĂ ....•.•.•.•.•.. peg. 52-61
Un amplificator economic
fiecare magazin are preţurile lui, pe care le "indexează" după Practica realizirji bobinelor cu miez de ferită
cursul valutar, dar adeseori şi după bunul plac, căci legea per- Un cAntar uşor de oonstrun
mite. Aşa se face că una şi aceeaşi piesă o poţi cumpăra, de Ampliftcator AF
exemplu, cu 10.000 lei, dar şi cu 20.000 lei sau chiar cu TDA 1910
30.000 lei. Aşadar, vizitaţi magazine mai multe, comparaţi, şi
TEHNIUM MODELlSM •....•...... • ..•.. pag.62-66
abia apoi cumpăraţi. Aparat da protecţie
Căr1i şi reviste de electronică, la preţuri foarte convenabile, a modelelor teleoomandatB
găsiţi în anticariate şi prin târgurile de vechituri, domnule Petru Alarmă sonorii pentru aeromodele
Zaiţ (Argel, jud. Suceava). Conector automat pentru navornodele
Ne pare rău, domnule ing. Mihai Huluţă (loc. Agăş, jud. REVISTA REVISTELOR ••••.•.••.•••.•.••• peg.67
Bacău) că v-aţi supărat pe TEHNIUM pentru cele peste 80%
articole de electronică. Este adevărat, din păcate, că pon-
derea altor domenii a scăzut, dar aceasta nu înseamnă că TEHNIUM
redacţia nu vrea: este o rezultantă a "jocului" cerere-ofertă. Revistăr!:rntru constructorii amatori
ondată in anul 1970
Desigur, vom mai publica (atunci când vom primi de la cola- Anul XXXIV, nr. 354, septembrie 2004
boratori) şi construcţii de generatoare electrice sau micro- Editor
hidrocentrale. Cealaltă sugestie a dumneavoastră - instalaţii SC Presa Natională SA
pentru brichetarea rumeguşului - este şi ea tentantă, dar din Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti
câte am reuşit să aflăm deocamdată, în ţară la noi nu s-au Redactor·ş ef: fiz. Alexandru Mărculescu

realizat încă astfel de proiecte (există câteva instalaţii din Secretariat· macheta artistică: Ion Ivaşcu

import). Pentru o documentare preliminară, vă sfătuim să luaţi RedacJia: Piaţa Presei Libere nr. 1,
legătura cu Institutul Naţional al Lemnului din Bucureşti, tel. Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 121
Telefon: 224.21 .02 Fax: 222 .48 .32
2331556, fax 2331514. E·mail: presanationala @ [Link]
Aveţi dreptate, domnule Ilie Stoica (Urziceni), reluarea Corespondenţă
rubricii foto ar fi bine venită. Am dat şi noi "sfoară-n ţară" , Revista TEHNIUM, Piata Presei Libere nr. 1
aşteptăm oferte de articole. Căsuţa Poştală 6â, Bucureşti - 33
Din păcate, numeroasele dumneavoastră propuneri de Abonamente
La orice oficiu poştal (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
articole, domnilor elevi Cătălin Macovei (Botoşani) şi
Alexandru Bot (Lugoi), nu inspiră încredere pentru a fi publi- OTP: Clementina Geambaşu
cate în TEHNIUM. Editonul şi redacţia işi declină orice responsabilitate
in pri v inţa opiniilor, recomandări lor şi soluţi ilor klfmulate
Excepţională propunerea dv., domnule Ion Petreanu (Oei), În revistă, aceasta revenind integral autorilor.
de a iniţia o rubrică privind întreţinerea şi repararea aparaturii ISSN 1224·5925
electrocasnice. TEHNIUM a mai avut asemenea tentative în C> Toate drepturile rezervate.
decursul timpului, dar nu a prea găsit "meseriaşi" de încredere Reproducerea integrală sau parţială esle cu desăvârşire
care să o susţină, date fiind precauţiile deosebite ce se impun interzisă in absenta aprobării scrise prealabile a editorului.

(pericol de electrocutare), ca şi riscul unor eventuale eşecuri Tiparul Romprint SA

costisitoare, pentru care autorii soluţiilor propuse pot fi traşi la
răspundere . Desigur, agreăm ideea de a încerca din nou şi ~~~~~5.:ru=~r.',":~~
UI~ nr. 33.
Buru,.,.u, [Link] la tel8loanele:
aşteptăm articole pe acest domeniu, cu condiţia ca autorii să
224.2. ; 224.38.22 &aU la AX 222.48.32
îşi asume răspunderea pentru corectitudinea celor prezentate.

Alexandru Mărculescu
Conform art. 205·206C.P., Tntreega riapundenl jurldlci pentru
continutul artIooIeIor revine excIueIv autorilor 1ICOIIIIonI.
I
TEHNIUM septembrie 2004 3
---------CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

FACTORUL BETA _ _ _ _ __
v

SI
, MASURAREA LUI _ _ _ __
Pagini realizate de fiz, Alexandru MĂRCULESCU
(Urmare din nr. trecut)
Am Încheiat episodul precedent cu promisiunea că
vom modifica schema din figura 9 (pe care o repro-
ducem din nou alăturat , pentru o urmărire mai comodă),
În vederea realizării unei alte variante de betametru cu
citire directă, dar care să nu necesite instrument de
măsură. Scopul acestui demers este de a obţine un
®
betametru portabil, robust şi de dimensiuni reduse,
alimentat dintr-un set de miniacumulatoare, având
~Ic
totodată o precizie de măsurare satisfăcătoare.
c
Varianta precedentă de betametru, având la bază
schema din figura 9, a folosit următorul "algoritm" de
ore ,-a
PB E
T
(NPN)
Rli

măsurare, care poate fi urmărit mai uşor pe graficul din B

(NO)
figura 11, trasat cu o curbură voit exagerată a caracte-
risticii Ic = f(IS) a tranzistorului de măsurat:
- cu ajutorul potenţiometrului P se ajustează curentul
de bază IS astfel Încât curentul de colector Ic să atingă
9
valoarea Ic1 prestabilită (constantă, cunoscută); În acel
moment ne aflăm În punctul P1 de pe caracteristică, În aceste condiţii , cu [Link] = constantă, deter-
rezultă că
având coordonatele (lS1' Ic1 ); minarea lui beta se reduce la măsurarea creşterii
- prin apăsarea butonului P8 se dă o creştere con- t.l c = Ic2-lc1 a curentului de colector, care este direct
stantă (prestabilită) curentului de bază IS1 ' având va- proporţională cu beta.
loarea [Link] = IS2-IS1; Noua variantă propusă inversează acest "algoritm"
de măsurare, În sensul că nu va mai opera cu variaţii
- noii valori IS2 Îi corespunde pe caracteristică un alt
punct, P2' având coordonatele (182' Ic2); [Link] constante, ci cu variaţii [Link] constante (prestabilite).
- conform definiţiei factorului beta Noile puncte de pe caracteristica Ic = f(IS) Între care se
va face măsurarea sunt P' 1 şi P'2' cu simplificarea că
(1), (3) punctul P' 1 este luat chiar În originea O a axelor OIS şi
Olc. Această opţiune, evident simplificatoare, nu intro-
duce erori semnificative În cazul tranzistoarelor actuale
cu siliciu, care au curenţi
Ic=f(la) reziduali ICEO practic
11 'C2r
I _________________________________~p~~~~~~:
'c=IQ=const.
neglijabili. Celălalt punct,
P'2' va fi punctul de pe
caracteristica Ic = f(IS) a
'C2 t-------------------------.:;;..... tranzistorului de măsurat
care corespunde unei
anumite valori prestabilite
l' c2 a curentului de colec-
tor, valoare pe care o vom
menţine constantă pentru
toate măsurătorile. Acestui
prag l' c2 Îi va corespunde
un curent de bază necesar
I'S2' mai mic sau mai
mare, după cum tranzis-
torul măsurat are factorul
beta mai mare sau mai
mic.
În acest caz simplificat,
l'B2
expresia factorului beta
dată de (1) şi (3) devine:

4 TEHNIUM septembrie 2004

------------------CONSTRUCTORULTNCEPĂTOR ------------------

-
l'
~= ---?-
j
= tga ' cu l'c2 = constant
82
(6)

În figura 12 am redat o variantă a schemei din figura

9, adaptată acestui nou "algoritm" de măsurare propus
(reprezentat sugestiv în figura 13). Se subînţelege că +
rezistenţa de sarcină (de colector) Rc va fi şi ea con-
stantă, ceea ce înseamnă că pragului de curent l'c2 îi va u
corespunde un prag al căderii de tensiune de la bornele
lui Rc, pe care l-am notat:

(7)

Atingerea acestui prag U (prin creşterea progresivă 12

a curentului de bază, rotind Hn cursorul potenţiometrului
P) va fi indicată luminos, de exemplu prin aprinderea
bruscă sau stingerea bruscă a unui LED, folosind un - o detectare cât mai precisă şi reproductibilă a pra-
detector de prag, D P. gului de măsurare Up.
Revenind la expresia (6) a lui beta şi înlocuind Cu excepţia detectorului de prag DP (de care ne
pe 1'82 cu valoarea sa dată de (4) vom ocupa la realizarea unei variante concrete de
betametru), elementele de principiu s-au cam clarificat,
sperăm, În ceea ce priveşte realizabilitatea unui
j' _ U - U 8E
82 - 91 (8) betametru bun bazat pe schema din figura 12. Ca o
paranteză încurajatoare (pentru eventualii sceptici,
care vor considera că este prea simplu ca să fie bun) ,
menţionez că folosesc de prin anul 1980 un tester beta

obţinem:
realizat după acest principiu . Cu ajutorul lui am făcut
sortări rapide , împerecheri mulţumitoare de tranzis-
toare, chiar "ordonarea" după valorile beta a întregii
mele "zestre" de tranzistoare. Ulterior, când mi-am
f3 = I'C2 · 91 = k . 9~ (9) construit şi eu un betametru de precizie, am avut plă­
U-U BE cuta surpriză să constat că bătrânul meu tester nu
m-a păcălit nici măcar cu o singură inversiune în
această ordonare.
unde cu 91 am notat suma dintre valoarea rezistenţei de
limitare R şi valoarea rezistenţei înseriate a lui P la atin- Ar mai trebui poate semnalat (cu riscul repetării celor
arătate în introducerea acestui serial) că un inevitabil
gerea pragului de măsurare Up.
În cuvinte spus, valorile lui beta sunt
direct proporţionale cu valorile rezistenţei , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . ,
totale 91 din circuitul de bază, la atingerea
pragului de măsurare Up. Constanta de pro- Ic(mA)
13
porţionalitate
250

(10)

150
este cea care va dicta precizia etalonării /
corespondenţei numerice ~ = f(91) ce va fi
100
marcată pe scala gradată ataşată
potenţiometrului P, presupus liniar. Pentru a
obţine o precizie bună de măsurare (o va- 50
loare k "suficient de constantă") , deducem
la(mA)
din (10) că trebuie să asigurăm simultan: O ~--~--~--~----~+-~--~-------.
- o valoare cât mai constantă a tensiunii Pj=O
de alimentare U;
- o valoare cât mai constantă (În timp, cu
temperatura, În funcţie de curent etc.) a
rezistenţei Rc;

TEHNIUM septembrie 2004 5

- - -- -----CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR ---------

pragul l'c2 undeva Între 200 mA şi 300

'c(mA) 14 mA, pentru a nu fi nici prea mic, dar nici
prea mare În raport cu posibilităţ ile sursei
300 de alimentare. Desigur, dacă tranzis-
toarele măsurate aici vor fi ulterior folosite
la curenţi mult mai mari, va trebui să avem
În vedere o diminuare (cu 10%-20%) a va-
lorilor măsurate. Oricum , măsurătorile
200 efectuate În această plajă vor constitui un
bun punct de referinţă ca valori absolute ş i
un foarte bun indiciu de comparaţ i e Între
diferitele exemplare de tranzistoare
disponibile.
100 Cu titlu informativ (dar ş i "justificativ"),
În tabelul alăturat sunt prezentate câteva
perechi de valori corespondente (ls, lel ,
În plaja Ic = (0+300 mA), determinate
experimental pentru un exemplar oare-
care de tranzistor (P) 2N3055H , În condiţi­
o 0,5 1,5 ile U = 5V; Rc = 4,70 .

factor de eroare sistematică, ce afectează toate măsură­ le (mA) 50 100 150 200 250 300
torile şi În acelaşi sens (deci mai uşor de contracarat
sau de compensat postmăsurare) îl reprezintă compro- IB (mA) 0 ,24 0,49 0,72 0 ,96 1,22 1,50
misul făcut În mod deliberat la alegerea valorii de prag
l'c2 (de fapt a plajei 0+I'c2 a curentului de_colector) pen-
tru care se face măsurarea lui beta. Intr-adevăr, la Pe baza acestor date a fost trasat graficul din figura
proiectarea concretă a betametrului, realizatorul trebuie 14, adică porţiunea "de Început" a cracteristicii Ic = f(IS)
să facă un compromis În ceea ce priveşte alegerea lui a tranzistorului În cauză. Observăm că graficul
l' c2, ţinând cont simultan de diverse cerinţe con- este practic liniar pe aceast ă porţi­
tradictorii sau de factori practici limitanţi, une, deci am putea alege va-
cum ar fi: cerinţa (dorinţa firească) de a loarea noastră de prag l'c2
putea compara rezultatele obţinute oriunde În intervalul
cu datele de catalog; dorinţa de a (0+300 mA) . O vom
face măsurătorile În condiţii cât lua Însă , aşa cum
mai apropiate de cele În care am motivat deja ,
vor fi puse să funcţioneze undeva Între
tranzistoarele măsurate ; 200 mA şi 300
limitările impuse de sursa mA , având
de alimentare pre- În vedere şi
conizată ş . a. cerinţa de
Varianta concrtetă a obţine
pe care o vom propune un prag
În continuare va fi des- de tensi-
tinată tranzistoarelor une Up,
cu siliciu, de tip NPN , conform
de medie sau mare relaţie i
putere. În [4], valorile (7), care
lui h21 E(=P) pentru să fie
tranzistoarele de medie detectabil
putere SD135 (137, 139) u Ş o r
sunt indicate la Ic = 150 mA, şi suficient
iar pentru tranzistoarele de precis, fără
de putere 2N3055, la a fi nevoiţi să
Ic = 4A. Este evident că În mărim prea
cazul unei alimentări mult valoarea
autonome, aşa cum vom pro- re z istenţei Rc (ceea
pune, nu vom putea lua pragul
curentului de colector de ordinul ampe- " ,
0 IVIZIUni
,15 ce ne-ar depărta de
condiţia UCE = constantă
rilor. Un compromis aoceptabil ar fi să alegem din def i niţia factorului beta).

6 TEHNIUM septembrie 2004

---------CONSTRUCTORUL TNCEPÂTOR---------

Betametru cu citire directă - Varianta 2 Urmează acum să stabilim domeniul de măsurare

propus, (Pmin; pmax), În funcţie de care vom calcula va-
În continuare, după modelul propus pe baza schemei lorile necesare pentru rezistenţa de limitare R şi pentru
din figura 12, vom "proiecta" un betametru pentru potenţiometrul P.
tranzistoare cu siliciu de tip NPN, de medie şi mare pu- Pentru tranzistoarele de medie şi mare putere, cu sili-
tere, cu condiţia impusă de a fi un aparat portabil, deci ciu, un pmax = 400 ar fi arhisuficient. Un calcul rapid ne
cu sursă autonomă de alimentare. arată Însă că În acest scop am avea nevoie de o valoare
Dintre multiplele opţiuni posibile la ora 9{max = pmax / k = aooo O, adică de un potenţiometru
actuală, am ales varianta unei surse de alimentare alcă­ (bobinat) de cea 7,5 kO, mai greu de procurat. Valorile
tuită dintr-o grupare În serie a patru miniacumulatoare uzual Întâlnite pentru P sunt cele de 5kO (respectiv
Ni-Cd de tip 1,2 V/750 mAh. În stare bună şi proaspăt 4,7 kO), iar următoarea de 10 kO. Pentru P = 5 kO plus
Încărcat, un astfel de set are În gol o tensiune de până R = 500 O, deci pentru 9{max = 5500 O, ar rezulta pmax
la 5,2 V-5,3 V, iar În sarcină de 250 mA o tensiune la = 275, ceea ce nu este acoperitor, mai ales pentru
borne În jur de 5 V (pe mai multe seturi am măsurat Între tranzistoarele de medie putere. Pe de altă parte, pentru
4,9V şi 5,1 V). P = 10 kO plus R = 500 O ar rezulta pmax = 525, o li-
Ca atare, propun ca valoare de calcul mită cam prea mare, dar oricum acoperitoare, chiar
U = 5 V, realizatorul având tot interesul să o verifice (şi dacă extremitatea maximă a domeniului nu va fi practic
la nevoie să o corecteze) În funcţie de propriul lui set de atinsă niciodată, probabil.
astfel de acumulatoare, bineînţe-
les proaspăt Încărcate la r-----------------------------.....
Începerea fiecărei "sesiuni" de
măsurători.
Din motivele pe larg expuse
anterior, propun alegerea rezis-
tenţei de sarcină (de colector)
Re cu valoarea de 4, 7D.
+
Exemplarul folosit se va măsura,
fireşte, În prealabil, pentru a ne u
asigura că Rc este În plaja orien-
tativă 4,60 + 4,aO. Pentru pre- Tx
cizia betametrului, Însă, esenţial (NPN)
nu este ca valoarea lui Rc să fie
cât mai exact cea propusă pen-
tru calcul (4,70), ci ca valoarea R.• P2
respectivă să fie cât mai con- 6.8KO 47-1000
(bob.)
stantă. De aceea, vom alege
pentru Rc un rezistor bobinat, cu
clasă de precizie cât mai bună şi 16 ~
cu puterea de disipaţie de 5W,
evident (şi intenţionat) supradi- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--'
mensionată.
Urmează stabilirea pragului de curent l'c2' În plaja Decizia revine realizatorului, dar noi vom opta aici
propusă anterior (200 mA+300 mA), astfel Încât să pentru o valoare P = 10 kD (potenţiometru bobinat, cu
rezulte prin (7) un prag Up convenabil. Având În vedere diametrul bobinei căt mai mare şi cursa unghiulară
faptul că detectorul de prag DP propus va fi un circuit activă a cursorului căt mai mare).
basculant de tip trigger Schmitt, o valoare convenabilă a Valoarea pmin măsurabilă (cănd P este complet scos
pragului de tensiune este Up = 1V. De aici ar rezulta un din circuit) este dictată de valoarea rezistenţei de li-
pra9 de curent l'c2 = 1V/4,70 '" 213 mA. mitare R (=91min). Dacă ne propunem ca limită infe-
Inlocuind U = 5 V şi l'c2 = 213 mA În (10), obţinem rioară a plajei de măsurare valoarea [3min = 25, rezultă
pentru constanta de proporţionalitate valoarea k"" 0,049 o valoare necesară a rezistenţei de limitare R = 500 D.
(0 - 1). Pentru comoditatea etalonării p = f(9{) = k9{, sun- Deoarece am optat pentru P = 10 kO, rezultă o limită
tem tentaţi să "retuşăm" puţin valoarea lui l'c2, astfel superioară a plajei de măsurare f3max = 525, corespun-
Încăt să obţinem k = 0,05 (D- 1). Din (10) deducem că zătoare lui 9{max = R+P = 10500 o.
valoarea necesară În acest scop este l'e2 = 217,5 mA. Bineînţeles, potenţiometrului P îi vom ataşa o scală
În fine, pentru Rc = 4,7 O, rezultă din (7) că pragul de circulară divizată echidistant pe întreaga cursă unghiu-
tensiune necesar În acest caz va fi Up = 1,022 V. lară activă a cursorului, iar butonul cursorului va fi cu
Dacă În urma măsurătorilor atente rezultă o valoare "cioc" (sau alt tip de pointer) care să permită decelarea
diferită a rezistenţei de colector, de pildă Rc = 4,a O, evi- cât mai precisă a diviziunii corespunzătoare pragului de
dent va trebui corectat corespunzător pragul Up (În comutaţie.
exemplul dat, Up = 1,044 V), pentru a păstra valoarea Dacă dispunem de un potenţiometru "fin" (diametru
convenabilă k = 0,05 (0- 1). mare al bobinei, cursă unghiulară activă mare), putem

TEHNIUM septembrie 2004 7

---------CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

efectua divizarea În 100 de intervale echidistante, prin Up riguros constante, valoarea lui k mai depinde de va-
diviziuni d = (0+100). Pe aceeaşi scală astfel divizată loarea tensiunii de alimentare U (şi a căderii de tensiune
sau pe o altă scală concentrică, vom marca valorile USE, pe care o putem presupune constantă, de aproxi-
intermediare "rotunde" ale lui beta, de exemplu reperele mativ 0,65 V).
p = 25-50-100-150-200-250-300-350-400. Cu tensiunea de alimentare U, În cazul setului de
Corespondenţa diviziuni - p se deduce uşor pe baza acumulatoare propus, supoziţia anterioară U = 5 V =
ecuaţiei de etalonare (9), unde vom lua k = 0,05 (0- 1): constantă este mai greu de Îndeplinit, dar şi de verificat
p = 0,05 (0-1)~(0) = O,05(R+x) (11) În practică, mai ales atunci când utilizăm betametrul În
In acest scop se va folosi tabelul alăturat, din care În regim portabil (deci când nu avem posibilitatea să
final se vor reţine doar prima şi ultima linie, adică tocmai măsurăm tensiunea, nici să reÎncărcăm acumulatoarele,

r---------------------------------.. după o eventuală

funcţionare mai
17 T ®
Îndelungată). Într-ade-
văr, capacitatea acu-
2N3055 mulatoarelor fiind de
750 mAh, iar curentul
R, RJ absorbit de circa
510-3W 750 250+275 mA (inclu-
zând aici şi pe cel
+
absorbit de detectorul
U de prag DP), este de
Ureei, =12V P, aşteptat ca tensiunea
1000 la bornele setului să
(bob.)
+ e, scadă semnificativ la o
47~F funcţionare mai Înde-

R2
16V lungată a betametrului,
1800 ceea ce afectează, evi-
dent, valoarea lui k.
DZ7V5 LED-V .ţ De exemplu, să pre-
~
()5W) (SOmA)
________________________________________________
e ~
supunem
ar scădea
că tensiunea
până la
U = 4,7 V. Din (10)
corespondenţa p - diviziuni, care ne va servi la gradarea deducem că În acest "moment" valoarea coeficientului k
scalei circulare În valori beta (figura 15). La marcarea ar fi k = 0,0537, sensibil mai mare decât cea considerată
scalei de măsurare, valorile beta din tabel vor fi poziţio­ de noi la etalona rea betametrului.
nate definitiv prin măsurarea lui ~, făcând eventualele Şi atunci ce-i de făcut, că doar nu vom renunţa la o
mici corecţii necesare, În cazul În care potenţiometrul nu variantă atât de simplă de betametru liniar portabil?
este perfect liniar. Soluţii există, desigur, fiecare constructor urmând să o
aleagă pe cea care i se va părea mai convenabilă.
O primă soluţie ar fi să se folosească acumulatoare
P 25 50 '00 150 200 250 300 350 400 de capacitate mai mare, astfel ca tensiunea la bornele
setului să nu scadă semnificativ (cu mai mult de cca
9l=R+x (O) 500 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
0,05 V) după - să zicem - o oră de funcţionare continuă.
x (O) o 500 1500 2500 3500 4500 5500 6500 7500 Oferte În acest sens există, doritorii nu au decât să
exploreze piaţa.
diviziuni O 5 15 25 35 45 55 65 75
O a doua soluţie, pentru cei ce vor ţine să folosească
tot acumulatoarele recomandate (mai mici, mai ieftine,
mai uşor de procurat şi de Încărcat), ar fi să se realizeze
Am realizat astfel etalonarea "teoretică" (prin calcul) un set nu de patru, ci de şase astfel de acumulatoare În
a betametrului nostru liniar, operaţie ce a fost foarte mult serie, căruia să i se ataşeze un mic stabilizator de ten-
uşurată de alegerea unei valori "rotunde" pentru con- siune, ajustat pentru U = 5 V (±O,05 V)/300 mA.
stanta de proporţionalitate din ecuaţia de etalonare (9), În fine, o a treia soluţie pe care o menţionăm este să
respectiv k = 0,05(0- 1). rămânem tot la setul propus iniţial, căruia Îi vom determi-
Confirmarea practică a acestei etalonări va fi cu atât na experimental plaja maximă de variaţie acceptabilă din
mai bună (precizia măsurătorilor cu atât mai mare) cu punctul nostru de vedere, U = (Umin+Umax), după care
cât vom reuşi să asigurăm mai constante valoarea pra- vom "compensa" variaţia lui U În această plajă, corectând
gului de comutaţie "teoretic" l'c2 = 217,5 mA (căruia valoarea pragului de curent l'c2 (respectiva pragului de
pentru Rc = 4,7 O Îi corespunde pragul În tensiune tensiune Up) astfel Încăt constanta de proporţionalitate k
Up = 1,022 V) şi a coeficientului k = 0,05 (0- 1). să aibă În permanenţă valoarea aleasă, k = 0,05 (0- 1).
Dacă ne uităm Însă atent la semnificaţia (10) a coe- De exemplu, să presupunem că acceptăm o plajă
ficientului k, observăm că pentru Rc, l'c2 şi, respectiv, maximă de variaţie U = (4,6 V+5, 1 V), care corespunde

8 TEHNIUM septembrie 2004

---------CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

bine nevoilor practice uzuale. Din expresiile (10) ale coe- ger Schmitt este reamintit Într-un articol separat În acest
ficientului k deducem uşor că În acest scop va trebui să număr, unde sunt date şi trei exemple concrete (unul
asigurăm posibilitatea de reglaj al pragului de curent În fiind chiar acesta folosit În betametrul din figura 16) şi,
plaja l'c2 = (197,5 mA+222,5 mA), respectiv, pentru Rc de asemenea, sunt prezentate şi două metode simple
= 4,7 n, a pragului de tensiune În plaja Up = (0,928 de ajustare fină a pragului de basculare. De aceea, ne
V+1,046 V). Deoarece detectorul de prag DP va fi rea- vom rezuma aici la câteva remarci strict necesare
lizat pentru prag de tensiune, Înseamnă că, rotunjind pri~ind detectorul de prag ales.
acoperitor, va trebui să-I concepem astfel Încât pragul Intâi, se observă că LED-ul rămâne aprins (Ia ilu-
său de comutaţie să poată fi reglat cât mai fin (şi, fireşte, minarea maximă) atât timp cât căderea de tensiune pe
reproductibil) În plaja Up = (0,92 V + 1,05 V).
Vom propune imediat o posibilă variantă pentru
getectorul de prag care să răspundă acestei cerinţe.
Inainte de a o face, a mai rămas de clarificat o problemă,
18 t
şi anume cum vom efectua "corecţia" lui Up (pentru a
păstra contant k = 0,05) atunci când - pe teren fiind, de
[)f~n UR7

pildă - nu avem posibilitatea de a măsura tensiunea U si

pragul Up?
Răspunsul este foarte simplu: prin "calibrarea" sau
"etalona rea" scalei beta Într-un singur punct, folosind În
. T2
.
... Ucm
jll +
}

U=4,6 -5,W
acest scop un tranzistor Tet, cu factorul beta cunoscut,
preferabil având o valoare rotundă si cât mai mare de
exemplu ~et =300. Astfel, Înaintea fi~cărei serii (nu prea Rnm"'RăI
, U rtm
"
lungi) de măsurători, vom "remăsura" tranzistorul Tel. J
Dacă valoarea indicată va diferi semnificativ de cea
cunoscută, ~et, vom ajusta fin pragul Up al detectorului,
reluând (Ia nevoie, repetat) măsurătoarea, până când
vom obţine citirea corectă a lui ~et. Dacă prin reglarea (50mA) .. 7~
LED-R, "S . llD)
lui Up În plaja existentă (cea calculată anterior),
măsurarea suficient de precisă a lui ~et nu este posibilă,
Înseamnă că tensiunea de alimentare U a "iesit" din
plaja de variaţie maximă acceptată, deci se i~pune [Link]ţ~ R2 este sub valoarea de prag Up' prestabilită,
reÎncărcarea setului de acumulatoare. Dacă etalonarea el stmgandu-se brusc şi complet atunci când, prin
este posibilă şi se face suficient de precis, putem trece manevrarea potenţiometrului P1, căderea de tensiune
la măsurarea unor tranzistoare necunoscute, constanta UR2 atinge pragul U . Reamintim că măsurarea se face
R
k = 0,05 (n- 1) fiind astfel restabilită pentru un timp. prin creşterea treptată a curentului de bază (manevrarea
Desigur, acest mod de compensaţie este puţin inco- fină a cursorului lui P1), până la bascularea detectorului
mod şi presupune să avem În permanenţă cu noi de prag, respectiv stingerea bruscă a LED-ului, moment
tranzistorul etalon, dar cu timpul intră În rutină, iar inter- În care se citeşte pe scala ataşată lui P1 valoarea cores-
valul de timp dintre reÎncărcările obligatorii ale setului de punzătoare ~. Dacă vrem să repetăm mai fin măsură­
acumulatoare scade simtitor. Este recomandabil Însă toarea, dăm foarte puţin Înapoi cursorul lui P1, dar LED-
să facem rapid această ':calibrare" - chiar indep~nden; ul nu se va reaprinde, din cauza binecunoscutului his-
de starea de Încărcare a acumulatoarelor - pentru că ea terezis al circuitului trigger Schmitt. Tocmai de aceea am
ne asigură În privinţa etalonării scalei de măsurare, intercalat În circuitul de bază butonul PB, normal Închis,
compensând simultan variaţiile tensiunii de alimentare U a cărui apăsare scurtă Întrerupe un moment curentul de
şi eventualele abateri ale lui Rc de la valoarea "de bază, implicit anulează căderea de tensiune pe R2, ast-

calcul" de 4,7 n. fel că se poate relua măsurătoarea (LED-ul se reaprinde

Schema practică a betametrului propus, care ţine la apăsarea lui PB şi rămâne aprins şi după eliberarea
cont de datele initiale alese si de rezultatele calculelor butonului deoarece am dat În prealabil puţin Înapoi
preliminare de m~i sus, est~ prezentată În figura 16. cursorul lui P1, deci la restabilirea curentului de bază
Observăm că faţă de schema "de plecare" din figura 12, căderea de tensiune UR2 se află sub pragul Up ' dar d~
În circuitul de bază al tranzistorului de măsurat Tx a mai această dată foarte aproape de el).

fost intercalat un buton prin apăsare (cu revenire) PB, Schema detectorului de prag este simplă, sigură În
având contacte normal Închise, iar detectorul de prag funcţionare şi suficient de sensibilă pentru scopul pro-

DP a fost "concretizat" sub forma unui circuit basculant pus. Trebuie Însă precizat că montajul necesită o pre-
de tip trigger Schmitt (tranzistoarele T1-T2 şi piesele alabilă ajustare experimentală pentru acoperirea sigură
aferente), care are ca indicator de stare - implicit indica- şi optimă a plajei Up propuse, deoarece Între diversele
tor de atingere a pragului de basculare - un LED roşu, exemplare folosite pentru T2 şi LED pot exista diferenţe
model cu curentul maxim de 50 mA (pentru a fi mai uşor semnificative În ceea ce priveşte căderea de tensiune
de urmărit În caz că efectuăm măsurători la lumina UCE' respectiv căderea de tensiune În direct pe LED.
zilei). Pentru a nu lungi prea mult descrierea betametru- Această ajustare vizează Îndeosebi valorile lui R4 R6
R8 şi P2. ' ,
lui propriu-zis, principiul de funcţionare a circuitului trig-

TEHNIUM septembrie 2004 9

---------CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

În exemplul din tabel s-au făcut măsurătorile amin1ite

Up(V)
19 pentru două valori ale lui Rlim, şi anume 510 şi 6BO,
pentru care au r~zultat pl~jele de variaţie a lui Up în!re
1,08 1,01 V+ 1,OB V ŞI, respectiv, 0,95 V+ 1,01 V. Remarcam
că valoarea tensiunii de prag U este practic determi-
p
nată de căderea de tensiune pe rezistenţa R7, la care
1,06 se adaugă un termen aproximativ constant, reprezen-
tând căderea de tensiune pe joncţiunea bază-emitor a
1,04 tranzistorului T1 În momentul blocării lui T2. Pentru
exemplul dat a rezultat experimental:
Up '" UR7 + (0,56 V + O,5B V) (12)
1,02
Pe baza datelor din tabel am trasat graficele din figu-
ra 19, care reprezintă variaţia Up = f(U) pentru cele
1,00 do~ă valori ale lui Rlim.
In final, prin interpolare - extrapolare am dedus valo-
0,98 rile lui Rlim (valoarea minimă şi valoarea maximă) care
asigură acoperirea ~Iajei dorite Up :
Rlim min "" 560, Rlim max "" 750.
0,96 Practic am ales (în schema detectorului de prag din
figura 16) RB = 51 0 şi P2 = 250 - bobinat, valori care
0,94 s-au confirmat bine experimental.
Modul de lucru cu betametrul descris rezultă din
U(V) prezentarea anterioară. Totuşi , introducerea
0,92
4,5 S,O potenţiometrului P2 pentru corecţia tensiunii de prag Up
în funcţie de valoarea concretă a tensiunii de alimenta-
re U (astfel încât să avem în permanenţă k = 0,05 0- 1,
Deoarece sursa care va alimenta betametrul (setul deci ca etalonarea scalei ataşată potenţiometrului P1 să
de miniacumulatoare) nu permite ajustarea comodă a rămână cât mai precis valabilă), complică puţin
tensiunii U În plaja maximă acceptată, este recoman- măsurarea . După cum am mai amintit, aceasta pre-
dabil ca În acest scop să ne improvizăm un mic stabi- supune ca înaintea fiecărei serii de măsurători (pentru
lizator de tensiune alimentat de la un redresor de reţea, care estimăm că tensiunea U va rămâne practic con-
astfel dimensionat Încât să putem regla fin tensiunea de stantă), să "calibrăm" scala prin măsurarea unui tranzis-
ieşire U În plaja 4,6 V+5,1 V. Personal am folosit monta- tor etalon, Tet, al cărui factor beta, ~et ' îl cunoaştem
jul din figura 17, care pe lângă stabilizatorul reglabil mai suficient de precis. De exemplu, să zicem că avem ~et =
conţine şi divizorul (ajustabil fin) R4 - P2 - R5, cu ajutorul 300. Pentru această "calibrare" vom proceda în felul
căruia se pot stabili la bornele lui R4 căderi de tensiune următor: alimentăm betametrul (se aprinde LED-ul
corespunzătoare plajei U propuse. roşu); dăm cursorul lui P1 în extremitatea corespunză­
p
Practic vom alimenta detectorul de prag din figura 16 toare lui ~max' respectiv diviziunea 100 pe scala
(realizat provizoriu cu valorile indicate) de la stabiliza- ataşată lui P1 (fig. 15); racordăm la bornele B, E, Cale
torul reglabil din figura 17 şi vom efectua pe rând betametrului tranzistorul Tet, care va fi echipat cu un mic
măsurători ale căderilor de tensiune din etajul echipat radiator termic; manevrăm treptat cursorul lui P1 În sen-
cu T2 (conform notaţiilor din figura . 18), precum şi ale sul creşterii curentului de bază, până la bascula rea
pragului corespunzător de basculare, pentru valorile detectorului de prag, semnalată de stingerea LED-ului;
extreme ale tensiunii de alimentare (4,6 V şi, respectiv, dăm foarte puţin Îndărăt cursorul lui P1 , apăsăm scurt
5,1 V) şi pentru diferite valori ale rezistenţei Rlim. butonul PB (LED-ul se reaprinde) şi manevrăm de data
Rezultatele obţinute se trec într-un tabel ca acesta de aceasta foarte fin cursorul lui P1; la stingerea LED-ului
mai jos, pe baza lor urmând a se deduce prin interpolare citim pe scală valoarea beta măsurată. Dacă am citit cu
- extrapolare valorile Rlim min şi Rlim max care asigură bună aproximaţie valoarea ~ = 300 (= ~et)' nu este
acoperitor plaja propusă Up = (0,92 V+ 1,05 V). (încă) necesară calibrarea scalei, aşa că putem trece la
măsurarea unor tranzistoare necunoscute. Dacă va-
U (V) UR7 (V) UCET2 (V) ulim (V) ULED (V) up (V) loarea citită diferă semnificativ de 300 (de pildă cu mai
mult de ±5%, respectiv de ± 15 unităţi beta), vom trece la
Rlim = 510 5,1 0,52 0,30 2,36 1,94 1,OB corecţia din potenţiometrul P2, reluând măsurătoarea, la
nevoie repetat (de două-trei ori), până când vom măsura
Rlim - 510 4,6 0,44 0,24 2,00 1,90 1,01
~ "" 300. De observat că rezistenţa înseriată a lui P2 tre-

5,1 0,44 0,22 2,55 1,90 1,01 buie să crească pe măsură ce tensiunea de alimentare
Rlim = 6BO
U scade şi viceversa.
Rlim =6BO 4,6 0,37 0,19 2,16 1,B7 0,95
(Continuare În nr. viitor)

10 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - -- CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

La solicitarea
domnului N. Oanciu
(Bucureşti) şi,
bineînţeles, cu spe-
ranţa că informaţia
lOAllE
va fi utilă şi altor
constructori amatori
începători, repro-
ducem alăturat un
tabel cuprinzând
RMAll AT
valorile normalizate
ale rezistenţe lor de
fabricatie industri-
ală, repartizate pe
clasele E3, EG,
ALE I TE T
E12, E24, E48,
E96, E192.
Conform unor
reglementări inter-
naţionale, aceste
clase de fabricatie
au fost stabilite ·în
funcţie de tole-
ranţele valorilor
nominale (abaterile
maxime procentuale
de la valoarea no-
minală), astfel: EG -
toleranţa ±20%; E12
- toleranţa ±10%;
E24 - toleranţa ±5%;
E48 - toleranţa ±2%;
E96 - toleranţa ± 1%;
E192 - toleranţa
±O,5%.
Este uşor de
observat că indicele
clasei de fabricatie
arată , de fapt, cu
câte valori distincte
de rezistenţă se
" acoperă " fiecare
domeniu decadic
(0,10-10;10 - 100;
10 O - 100 O etc.).
Să presupunem
că avem [Link] de o
rezistenţă cu valoarea
de 5 Q. Observăm că
în tabel valorile nor-
malizate sunt indicate
pentru decada 100-
1000, deci, făcând
abstractie de factorul
zeci mai de multipli-
care, \()m căuta va-
loarea 500. Ea însă nu
figurează în nici una
din dase, asa că ~
alege valoarea nor-
malizată cea mai
apropiată, care este:
470 (adică 4,70) pen-
tru clasele E3, EG şi
E12; 51 O(adică 5,1 O)
pentru clasa E24; 511
(adică 5,11 O) pentru
clasa E48 şi 499
(adică 4,99 O) pentru
clasele E96 şi E192.

TEHNIUM septembrie 2004

11
---------CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

ircu~ul basculant (trigger) Schmitt are o răspândire - starea 2, când T1 este saturat şi T2 blocat.
C foarte largă În montajele electronice - inclusiv În
cele concepute de amatori - dator~ă simpl~ăţii sale, precum
Ca atare, mărimiie caracteristice ale acestor două stările
vom marca prin indicii ("sus") corespunzători , 1, respectiv 2.
şi siguranţei şi preciziei În funcţionare. Priv~ ca un circuit de Să presupunem că aplicăm la intrarea circuitului o ten-
transformare a semnalelor electrice, el Îndeplineşte funcţia siune continuă Ui' crescătoare de la zero, cu polar~atea
de a transforma un semnal de intrare Ui' variabil În timp
după o lege oarecare, Într-un semnal de Ieşire Uo de formă
indicată pe schemă. Pentru Ui = ° este evident că tranzis-
torul T1 va fi blocat. În schimb, tranzistorul T2 va conduce,
"crenelată" , ale cărui niveluri (palierul superior, respectiv având baza polarizată prin rezistenţe le R1 şi R3. Pentru ca
palierul inferior), ca şi duratele de tranzqle Între ele, depind T2 să fie efectiv saturat - astfel Încăt să fie Îndeplin~ă
exclusiv de construcţia internă a triggerului. Bascularea Între condqia din ipoteza simplificatoare - nu avem decât să

~-----------------r----~+E

CIRCUITUL 1
BASCUlANT t---r-'" Out

SCHMITT
e-~__~~______~__~__~~--e0V
Fiz. Alexandru MĂRCULESCU

nivelul superior şi cel inferior ale semnalului de ieşire şi, ajustăm convenabil raportul divizorului rezistiv (R1+R3) /
respectiv, bascula rea inversă, Între nivelul inferior şi cel R4. Prin aceasta ne-am plasat În starea 1 de funcţionare.
superior, au loc pentru două valori de prag distincte ale ten- Tranzistorul T1 blocat ÎI putem asimila printr-un Întrerupă­
siunii de intrare Ui' decalajul (diferenţa) dintre cele două tor deschis, iar tranzistorul T2 saturat printr-un Întrerupător
praguri fiind num~ă histerezis. Deoseb~ de important este Închis (neglijând pe UCET2 la saturaţie, foarte mică În
faptul că şi valorile acestor praguri depind exclusiv de con- raport cu tensiunea de alimentare E), rezultând astfel
strucţia internă a circuitului (şi de valoarea tensiunii de ali- schema echivalentă din figura 2. Cu această aproximare,
mentare). Această foarte bună separare Între circuitul sem- curentul de colector al lui T2 este dat de raportul
nalului de intrare şi circu~ul de ieşire explică răspândirea E / (R5+R2). Potenţialul din emitorul lui T2 (care, evi-
largă a triggerului Schmitt, folosit ca detector/discriminator dent, este şi potenţialul din emitorul lui T1) are În acest
de prag/nivel, formator de impulsuri, divizor de frecvenţă etc. caz expresia:
În literatura de special~ate, triggerul Schmitt este
Încadrat În clasa circuitelor basculante astabile cu cuplaj U~ = R2 E (1 )
În em~or. Rs + R2
Schema de principiu a circu~ului basculant Schmitt, În iar potenţialul din baza lui T2 este
forma sa cea mai simplificată, este cea din figura 1, atunci
când tranzistoarele T1 şi T2 sunt de tip NPN (pentru U~ = R4 E (2)
tranzistoare PNP se inversează doar polaritatea tensiunii R1 + R3 + R4
de alimentare E). În afara pieselor componente, pe În realizarea practică a montaje lor de tip trigger Schmitt
schemă au mai fost notate:
E - tensiunea sursei de alimentare (continuă, foarte se face, de obicei, "aranjamentul" simplificator (dar nu
bine fiitrată, preferabil stabilizată); obligatoriu) de a se alege R1 « (R3+R4). Cu această
Ui - tensiunea variabilă aplicată la intrare; supozijie, expresia lui U1 B devine:
Uo - tensiunea de ieşire;
UE - potenţialul comun (faţă de masă) din emitoarele
U~ "" R4 E (3)
R3 + R 4
tranzistoarelor T1 şi T2; Condqia ca tranzistorul T2 (cu siliciu, evident) să fie sa-
UB - potenţialul (faţă de masă) din baza tranzistorului T2. turat cere ca potenţialul din baza sa să fie mai mare cu cel
Pentru descrierea modului de funcţionare vom face
puţin cca 0,65 V decât potenţialul din emitor. Observăm
ipoteza simplificatoare (de altfel, foarte aproape de situaţia
din expresia simplificată (3) că această condqie poate fi
reală) că triggerul Schmitt are doar două stări posibile:
uşor Îndeplinită prin simpla ajustare a raportului dintre
- starea 1, când tranzistorul T1 este blocat şi T2 este
rezistenţe le R3 şi R4.
saturat;

12 TEHNIUM septembrie 2004

------------------CONSTRUCTORULTNCEPÂTOR ------------------

Pentru a determina bascula rea inversă a circuitului, din

r-------------------r---------. + E starea 2 În starea 1, trebuie să scădem valoarea tensiunii
de intrare Ui' şi anume până la un prag U2 i, care este mai
RI
mic decât pragul U1 i. Într-adevăr, tranzistorul T1 având În
em~or potenţialul U2 E (mai mic decât U1 E), va Începe să
iasă din saturaţie din momentul În care potenţ ia lul din baza
sa, adică Ui' va atinge pragul aproximativ:
2 +

uF =O,65V + U§ =O,65V + R R+2R E (7)

CI=> Contact inchis 1 2

Pentru a realiza bascularea circu~ului din starea 1 În De Îndată ce Ui' În scădere, atinge şi apoi coboară
starea 2, să creştem treptat valoarea tensiunii de intrare foarte puţin sub acest prag, tranzistorul T1 iese din satu-
Ui . Revenind la schema de principiu din figura 1, raţie, curentul său de colector scade, potenţial ul din colec-

observăm că tranzistorul T1 va rămâne În continuare blo- tor creşte, simultan crescând şi căderea de tensiune pe
cat până În momentul În care tensiunea Ui (potenţialul din divizorul R3-R4 din baza lui T2. Se produce iarăşi un pro-
ces cumulativ, În urma căruia tranzistorul T2 intră În con-
baza sa) va depăşi cu cel puţin 0,65 V potenţialul din emi-
ducţie şi apoi, rapid , În saturaţie, iar T1 se blochează ferm,
tor, adică pe U1 E, dat de relaţia (1). Notăm cu U\ acest prin creşterea bruscă a potenţialului din emitorul său, care
prag, care are expresia: recapătă valoarea U1 E.
ui = O,65V + R2
R 5 + R2
E
(4) r--;::=======:::;===~~+~E'1
La atingerea pragului Ui =U~ , tranzistorul T1 RI
(cu siliciu) Începe să conducă. Apariţia curentului
său de colector duce la scăderea potenţialului din
3
colector, implicit a căderii de tensiune pe divizorul
R3-R4. Aceasta conduce la scăderea curentului
injectat În baza lui T2, implicit la scăderea curentului R2
de colector al lui T2 şi a potenţialului comun din
emitoare, UE' care, prin reacţia pozitivă specifică
OV
acestui cuplaj, atrage după sine creşterea şi mai
accentuată a curentului de colector al lui T1 . Se pro- -----------------------..1
..
duce astfel un proces cumulativ foarte rapid (raportat Ua
la creşterea lui Ui) care În final duce la intrarea În sa-
turaţie a lui T1, simultan cu blocarea lui T2. Prin ._._._._.
4
2
aceasta, circuitul a basculat În starea 2 de
funcţionare, pe care creşterea În continuare a tensi-
Ua . Starea 2
rol ier superior

unii de intrare Ui nu o mai poate modifica.

~

Procedând ca În cazul precedent, să subst~uim Ula

,,, ,, Starea I
, Palier inferior
de data aceasta pe T1 printr-un Întrerupător Închis şi ,
,, ,,,
pe T2 printr-un Întrerupător deschis. Obţinem schema ,, ,,
echivalentă din figura 3, de unde deducem uşor: ,, ,,,
,, ,
U§ = R2 E (5)
R 1 + R2 O u2, UI , Ui

Modul de funcţionare deSCriS este reprezentat sugestiv În

(6)
figura 4, pentru cazul În care tensiunea Ui este liniar crescă-
Se reconfirmă astfel starea blocat a tranzistorului T2, al toare şi, respectiv, liniar descrescătoare. Pentru s~uaţia În
cărui potenţial În bază este mai mic decât potenţialul din care tensiunea de intrare este variabilă periodic, după o lege
emltor. oarecare, corespondenţa UrUo este arătată În figura 5.
In practică, valoarea rezistenţei R5 se ia Întotdeauna
mai mică decât valoarea lui R1 . Astfel, din compararea Valorile tensiunii de intrare U1 i şi U2i pentru care se
relaţiilor (1) şi (5) rezu~ă că u2E < U1 E. produce bascula rea c i rcu~ului dintr-o stare În a~a se

TEHNIUM septembrie 2004 13

---------CONSTRUCTORUL TNCEPÂTOR---------

numesc tensiunile de prag (sau pragurile de

u
5 tensiune), iar diferenţa dintre ele - lăţimea ca-
racteristicii de histerezis (sau prescurtat, his-
terezis) . După cum am văzut, cele două tensiuni
de prag au expresiile:

(4')

U~ = UBET1 + U~ (7')

unde UBET1 este căderea de tensiune pe

joncţiunea bază-emitor a tranzistorului T1 la sa-
turaţiaacestuia, având valoarea de cea 0,60+65 V
o pentru tranzistoarele cu siliciu (practic am Întâl-
nit cazuri şi cu UEBT1 sub 0,6 V).
Nivelurile palierelor semnalului de ieşire Uo
sunt:
- pentru starea 1, cănd T2 este saturat, dacă
Uo neglijăm UCET2 la saturaţie, conform figurii 2,
avem:

6 ub = U~ = R2 E (8)
Rs + R 2
OV
e-~----~------~~----,-----. - pentru starea 2, când T2 este blocat, avem

2
U E --E (9)

r------------,----1. + E in ceea ce priveşte realizarea practică a cir-

cuitelor de tip trigger Schmitt, punctul de plecare
ÎI reprezintă aplicaţia concretă (montajul com-
plex) În care acestea urmează să funcţioneze,
t-_~.UO ca etaje distincte. Ca atare, de regulă sunt
p cunoscute (impuse) valoarea tensiunii de ali-
mentare E şi a curentului maxim de colector al
lui T2, de unde rezu~ă valoarea aproximativă
Însumată a rezistenţe lor R2 şi R5, respectiv (R2
+ R5) '" E / ICT2max'
__----~----------~-------r----__ OV Pentru a uşura proiectarea circuitului, În
unele lucrări sau articole se fac recomandări
privind dimensionarea relativă a rezistenţe lor.
De pildă, În [2] se propune alegerea unui curent
de colector maxim pentru T2 de circa 10 mA, iar
r-------r-----------~--------~--~ . 12V Între valorile rezistenţe lor R1, R2, R5 se reco-
mandă corelaţiile aproximative

23 (15 31)
R5 ",- R1 ;R2 ", - + - R1 = (O,3 + 0,5)R5 ~q

Ţinând cont de aceste recomandări, În arti-

colul menţionat se propune varianta practică de
circuit trigger Schmitt din figura 6. Acest montaj
- pe care îl recomandăm şi noi spre experi-
mentare constructorilor Începători, pentru fami-
8 liarizarea cu "secretele" triggerului Schmitt -
reprezintă un formator (generator) de semnale

14 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR---------

rectangulare (dreptunghiulare, "crenelate") care îşi tru a servi ca detector de prag (de tensiune, respectiv de
găseşte mu~iple întrebuinţări în laboratorul propriu. La curent ce traversează divizorul R1-Rx), în schema unui
intrare se aplică un semnal sinusoidal, cuplat prin conden- betametru cu indicaţie luminoasă, alimentat dintr-un set de
satorul C1 . Din potenţiometrul P1 (care împreună cu R6 şi patru miniacumulatoare Cd-Ni cu tensiunea însumată de
R7 asigură polarizarea statică a bazei lui T1) se ajustează cca 5 V. Indicatorul propriu-zis îl const~uie un LED roşu,
simetria crenelurilor semnalului de ieşire ("centrarea" va- model având curentul maxim de 50 mA. Detectarea
lorii medii a tensiunii de intrare). _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -...
Rezistenţa R4 din schema de bază a
triggerului a fost materializată provizoriu
prin potenţiometrul P2, care se r - - - - - r - - - - - - - - - - - - - ; - - - . E=-SV
ajustează pentru asigurarea saturaţiei lui Rx
T2 în starea 1, după aceea, prin
măsurare, fiind înlocu~ cu o rezistenţă 0011\
fixă echivalentă. Desigur, experimenta-
rea şi optimizarea unui astfel de montaj -
pentru a fi cu adevărat instructive - pre-
supun vizualizarea simu~ană a sem-
nalelor de intrare şi de ieşire, folosind un RI
9
osciloscop cu două spoturi.
Pentru a ajusta între anumite lim~e
(re strânse) valorile tensiunilor de prag, în
[3) se recomandă configuraţia circuitului
din figura 7 , unde divizorul fix R3-R4 a
fost înlocuit prin potenţiometrul P.
Personal am apelat la acest artificiu
într-un caz concret, e drept, mai pretenţios (pe care îl voi pragului dor~ (prestabilit) se face prin stingerea bruscă a
prezenta în încheiere), dar am fost dezamăg~ de rezul- LED-ului, adică prin bascularea triggerului Schmitt din
tatele obţinute, aşa că am fost nevo~ să "inventez" altă starea 1 În starea 2, În momentul în care căderea de ten-
metodă. De fapt, privind relaţiile (4) şi (7) care exprimă va- siune pe rezistenţa R1, În creştere, atinge valoarea prag-
lorile aproximative ale celor două tensiuni de prag, uluiU\
observăm că raportul variabil oferit în acest procedeu de
Montajul este simplu, dar studiul mai atent al
potenţiometrul P are mai puţin de a face cu pragurile de
betametrului amintit (vezi articolul "Factorul beta şi
tensiune, el vizând mai degrabă asigurarea condiţiei de
măsurarea lui" din acest număr) a condus la necesitatea
saturaţie pentru tranzistorul T2, în starea 1 de funcţionare.
introducerii unei modalităţi de reglaj fin al pragului de
Un alt exemplu concret de circu~ trigger Schmitt este
basculare, pentru a compensa variaţia (scăderea) tensiu-
dat în figura 8. Aplicaţia reprezintă un automat de lumină
nii de alimentare în plaja aproximativă 5,1 V+4,6 V. Aici a
fotocomandat, de exemplu aprinderea unui bec de reţea
intervenit "invenţia" pomenită anterior, şi anume
(în serie cu triacul TR, alimentat de la reţeaua de 220 Vc.a.
înlocuirea rezistenţei fixe R6 printr-un grup serie R6+P,
prin intermediul unei siguranţe fuzibile adecvată - ele-
unde potenţiometrul P (25-47 n, bobinat) serveşte la
mente nefigurate în schemă pentru simplificare) la lăsarea
ajustarea fină a prrgului de basculare. Valoarea orienta-
întunericului şi viceversa, stingerea becului la ivirea zorilor.
tivă a pragului U i se ia În jurul a 1 V, prin alegerea
În astfel de situaţii este preferabil ca poarta triacului să fie
(tatonarea experimentală) a rezistenţei comune din emi-
comandată ferm , după principiul "da sau nu" ("totul sau
toare, R7.
nimic"), funcţie pe care poate s-o Îndeplinească foarte
În încheierea acestei scurte treceri În revistă a circu~u­
bine un circu~ trigger Schmitt. Nu vom comenta montajul,
lui trigger Schmitt, lansăm constructorilor Începători două
fiind foarte simplu, ci doar vom preciza că În acest caz
"provocări" la med~aţie (dar mai ales la experimentare).
este de dor~ un histerezis mai redus, motiv pentru care
Cu notaţiile din figura 1, ce modificări suferă funcţionarea
s-a luat o valoare foarte mică pentru rezistenţa comună
circu~ului pentru:
din emitoarele tranzistoarelor T1 şi T2. Într-adevăr,
a) rezistenţa comună din emitoare nulă, R2 = O?
calculând diferenţa celor două praguri de tensiune date de
b) cazul În care rezistenţa de colector a lui T1 este
relaţiile aproximative (4) ş i (7) obţinem expresia H a
aleasă mai mică decât a lui T2, adică R1 < R5?
histerezisului (cu notaţiile din figura 1):

H = U) - U~ '" R2(R1 - R5) (11)

Bibliografie
I I (R1 + R2)(R5 + R2) 1. Colecţia revistei TEHNIUM, 1974-1992
2. La Bascule de Schmitt, Le Hau! Parleur, nr. 1629,
care poate fi făcu! oricât de mic dorim, prin simpla redu-
pag.201-202
cere a valorii lui R2.
3. L. Doboş, Circuite basculante În practica radioama-
Un u~im exemplu de trigger Schmitt ÎI dăm În figura 9.
torilor, Ed~ura Tehnică, Bucureşti, 1972
Acest montaj l-am conceput şi experimentat special pen-

TEHNIUM septembrie 2004 15

---------CONSTRUCTORUL TNCEPÂTOR---------

Răspândirea tot mai largă a mediul câte unei rezistenţe de

LED-uri lor ca indicatoare de limitare, R1 şi , respectiv, R2.
funcţionare În aparatura electro-
nică, iar mai nou si ca elemente
constitutive ale unor corpuri de
semnalizare sau chiar de ilumi-
MINITESTER Valorile celor două rezistenţe
le-am ales astfel Încât Între bor-
nele P-M1 să se poată testa
nepericulos LED-uri având curen-
nat, a făcut ca rata lor de vânzare
să crească semnificativ. Totodată,
pentru LED-uri tul maxim admis de 20 mA, iar
Între bornele P-M2 LED-urile cu
au apărut noi şi noi tipuri de LED-uri Flz. Alexandru MÂRCULESCU un curent maxim admis de SO mA.
(bicolore, albe, albas- Desigur, În funcţie de
tre, alte culori necon- "interesul" realizatoru-
venţionale, modele cu LE lui, aceste valori pot fi
randament sporit, alte 20mA modificate sau eventual
valori pentru curentul se mai poate adăuga o
nominal si căderea de bornă (şi o rezistenţă
tensiune in direct etc.) Ac.-_ - 5V p + de limitare), de pildă
care, evident, au stârnit Socl u pentru pentru LED-urile de
interesul constructorilor tranzistoare S mA.
amatori. Din păcate, M2 M2 Realizarea practică
Însă, sunt rare maga- a testerului este suge-
zinele de specialitate rată În figura 2. Pentru
ce le comercializează o montare comodă În
R2
care Îţi pot oferi datele tub se poate proceda
tehnice esentiale ale astfel:
LED-uri lor exp·use spre
vânzare şi Încă şi mai RI = 1500
R2 = 510
1 - presupunând că
tubul folosit este Închis
rare cele care Îţi pot la un capăt (fund), iar la
efectua o probă celălalt capăt are un
functională conclu- dop care se introduce
dentă. MI fest prin presare sau
De aceea mi-am prin Înşurubare, vom
construit - şi Îi invit şi pe M2 monta În fundul tubului
alţi constructori intere- mufa jack "mamă",
sati să o facă - un .----I P practicând În prealabil
minitester pentru LED-uri + + In fundul tubuluI o gaură
atent centrată, cu
de o simplitate extremă
şi având dimensiuni
diametrul de 6,S mm.
atât de mici Încât poate Mufa se introduce prin
Soclu pcntn, tranz istoare tub şi se prinde de
fi "Încasetat" Într-un capffitul-fund cu piuliţa
tubulet circular din ei. Inainte de montare,
plastic cu diametrul pe terminalele mufei
interior de cca 1S mm şi care vor fi racordate la
lungimea de 4S-S0 mm sursă prin mufa jack
(tubul de la un "creion" "tată" a acesteia se
nazal uzat, de la un lipesc două cordoane
flacon de medicamente,
de la un ruj adecvat ca 2 litate flexibile, diferit co-
lorate (roşu-plus, albas-
dimensiuni). - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -... tru-minus), suficient de
Alimentarea minitesterului trebuie să fie, evident, lungi pentru a depăşi celălalt capăt al tubului;
autonomă. Personal mi-am construit o sursă de cca - În capacul (dopul) tubului, care se va introduce În
SV prin montarea În serie (Într-un suport pentru patru celălalt capăt, se fixează soclul pentru tranzistoare;
baterii R6, care se găseşte În comerţ) a patru se lipesc apoi de terminalele M1 şi M2 cele două
miniacumulatoare Ni-Cd de 1,2V/7S0 mAh fiecare. rezistoare, capetele libere ale acestora se leagă
Cordonul bifilar racordat la suport l-am echipat la Împreună şi se conectează la firul de minus care vine de
celălalt capăt cu o mufă jack "tată" tip mono (deci cu la mufa jack "mamă", iar firul de plus de la mufă se
două contacte), notând polaritatea celor două lipeşte pe terminalul P al soclului de tranzistoare;
contacte, de pildă plusul la contactul interior. Fireşte, - se introduce dopul În capătul respectiv al tubului,
această sursă o folosesc În numeroase alte scopuri, asigurându-ne că nu este posibilă vreo "atingere" neizo-
de obicei pentru testarea unor componente electro- Iată care să ne creeze probleme.
nice, motoraşe etc. achiziţionate de ocazie prin Pentru a considera construcţia Încheiată, este reco-
târguri, având grijă ca acumulatoarele să fie mandabil să marcăm În vreun fel cele trei borne ale
Întotdeauna suficient de Încărcate. soclului pentru tranzistoare la care se vor racorda
Minitesterul pentru LED-uri l-am realizat conform picioruşele LED-urilor de verificat. De pildă, cu un punct
schemei de principiu din figura 1. Pentru racordarea la
de vopsea roşie borna P (plus) şi cu câte un punct de
sursa de alimentare (Ac.) am folosit o mufă jack "mamă"
tip mono, iar pentru conectarea la tester a LED-uri lor de vopsea albastră bornele M1 şi M2 (minus); pentru că la
verificat am apelat la un soclu pentru tranzistoare (de la borna M2 se racordează catodul LED-urilor de curent
vechile aparate de radio ruseşti). Borna centrală P (fosta mai mare (SO mA), punctul de vopsea albastră
"bază") am legat-o direct la plusul sursei, iar celelalte corespunzător va fi mai mare. O astfel de convenţie este
borne M1 şi M2 le-am legat la minusul sursei, prin inter- greu de uitat.

16 TEHNIUM septembrie 2004

----------------------------- HI - FI -----------------------------

L arele!acestOfensiva
capitol am avea multe de povestit: şi bune şi
publicitară orientată către
Home - Motto: Atât dai ,
Theatre ii determină pe cei cu bagaj redus de cunoştinţe in De jumătate merge,
domeniu să creadă că viitorul unei audiţii de calitate este Un sfert FACE!
reprezentat de un sistem audio 5.1, 6.1 sau 7.1, de multe ori
cifrele menţionate ascunzând o enigmă greu de descifrat, ca şi
multele standarde Dolby, Dolby Surround, DTS etc. Revistele niul audio, care şi-au construit incinte acustice cu calităţi
orientate către acest domeniu sau cele inrudite nu reuşesc să deosebite utilizând traductoare profesionale. Vă veţi pune
expliciteze corect termenii pentru că ei reprezintă traduceri ale intrebarea: de ce traductoarele profesionale nu sunt mai des
unor reviste străine, orientate către publicitate. Nu este de utilizate in construc/ia incintelor HI-FI comerciale? De multe ori
mirare că toate echipamentele prezentate sunt cele mai tari. .. ! preţul este factoru care limitează utilizarea lor. Pe de altă
Desigur, cei care urmăresc mai multe numere ale aceleiaşi parte, cerinţele de ordin estetic, cu utilizarea unor materiale
reviste pot avea surprize de genul: amplificatorul X este "cel scumpe (material lemnos deosebit, materiale compozite,

INCINTE ACUSTICE
Tendinte
, ,si noutăti , pe piata
, românească
Ing. Aurelian MATEESCU
mai cel' de pe suprafaţa Pământului in cadrul testului "ştiinţi­ furnire scumpe, ca şi prelucrări mecanice scumpe etc.) in ve-
fic" din numărul Y al revistei, pentru ca peste 3-4 numere, la un derea impunerii pe o piaţă in care lupta este acerbă, limitează
alt test " ştiinţific", acelaşi amplificator să fie considerat mai utilizarea unor traductoare scumpe, dar de calitate certă.
mult decât modest. Nu voi da nume de reviste sau mărci de Pe de altă parte, se recurge la unele artificii pentru redu-
echipamente, dar, la un preţ mediu de 4-5 EUR/revistă, in lei cerea preţului de cost al traductoarelor profesionale in vederea
la cursul zilei, informaţia furnizată este hilară. Cel mai neplăcut utilizării in aplicaţii domestice:
este faptul că acei "cunoscători " vând mai departe informaţia - inlocuirea şasiu l ui turnat din aliaje uşoare, o componentă
h ila ră, Iă u dându-se cu banii d aţi pe revistă (deci foarte scumpă, cu un şasiu ambutisat din tablă . Dacă nu se face
credibilă!). rabat la calitatea şi grosimea tablei, substitutul este satis-
Este neplăcut că lipsa informaţiei este şi În prezent la fel de făcător ;
acută in acest domeniu ca şi inainte de 1989, preţurile prohi- - inlocuirea membranei celulozice armate cu diverse fibre
bitive, de ci rca 300.000 Iei/revistă b l ochează accesul, in spe- cu membrane oblinute prin procedee moderne, mai ieftine;
cial al tineretului, care nu poate trage concluzii pertinente nici - modificări a e altor componente sau inlocuirea cu altele
l'lsupra realizărilor comerciale, nici asupra tendinţe lor actuale. cu cost mai scăzut .
In domeniul realizărilor DIY, situaţia este şi mai grea, Internetul Să vedem diferenţele majore dintre traductoarele ce
neoferind informaţia compatibilă cu piaţa românească. echi p ează incintele domestice şi cele profesionale (sau PA =
Revenind la audiofili, iubitorii unei audiţii de calitate, public address). Evident că ne vom referi la traductoarele de
aceştia ştiu că: calitate in ambele cazuri , ceea ce exclude mare parte din pro-
- accesul la inregistrări audio pe mai multe canale nu există dusele aflate pe piaţă:
pe p iaţa n oastră, la fel şi in cazu l Înregistrărilor HDCD sau • constructiv, atât traductoarele pentru frecvenţe joase, cât
SACD; şi cele pentru frecvenţe inalte, nu se deosebesc in mod spe-
- eventualul acces ocazional la aceste inregistrări !)U justi- cial, existând corespondenţă intre elementele ce le compun.
fică investiţia În echipamente deosebit de scumpe. In plus, Diferenţa este dată de calitatea materialelor utilizate, care tre-
inregistrările mai vechi nu pot fi transformate in noile formate buie să reziste la puteri mari, aplicate pe durată indelungată,
fă ră bizarerii acustice datorate artificiilor electronice. Ca exem- in condiţiile păstrării parametrilor funcţionali electrici, mecanici
plificare, ascultaţi inregistrările pe CD ale Beatles-ilor din şi acustici. Este o mare diferenţă, insă, intre un woofer domes-
perioada de incepul. Remasterate pe CD de pe benzi mono, tic cu puterea declarată de 100 W, având În jurul a 2 kg , şi un
veţi obţine efecte bizare dacă rotiţi potenţiometrul de balans de woofer de aceeaşi putere de uz PA, care cântă reşte cel puţin
la un capăt la celălalt; de două ori mai mult. Bi n einţeles că sunt diferenţe nu numai
- nu poţi obţine o audiţie de calitate folosind un sistem datorită unui magnet mult mai mare, dar şi calitatea celorlalte
audio dedicat Home-Theatre echipat cu "boxe" fenomenale de componente este diferită (mă refer la suportul bObinei, lacuri,
mărimea unei portocale, asistate de un subwoofer de plastic adezivi, materialul pentru rilă, membrana etc.);
cât un coş de gunoi, purtând o siglă "de marcă", la un p reţ • domeniul pro pare mult mai conservator, utilizarea unor
imbatabil de 100-200 USD; materiale fiind predilectă, În timp ce in domeniul domestic s-au
- din păcate, posibilităţile financiare limitate ale marii făcut şi se fac mereu experimentări, se introduc soluţii noi,
majorităţi a audiofililor se retfectă in oferta pieţii , limitată la pro- rezultştele fiind mai mult sau mai puţin fericite, sancţionate de
duse ieftine, cu performanţe pe măsură şi pretenţii susţin u te piaţă. In domeniul profesional insă contează mult mai mult per-
doar publicitar; formanţele sigure, verificate tehnic şi calitativ;
- şi oferta de componente, În special de traductoare acus- • din construcţie, wooferele trebuie să reziste la sarcini
tice de calitate, se limitează În comerţ la produse "made in mari şi ca atare suspensiile membranei sunt mai rigide, ceea
China", vândute precum cartofii, fără alte date decât ce este ce conduce la creşterea frecvenţei proprii de rezonanţă in aer
me n ţion at pe etichetă. liber a wooferu lui la acelaşi diametru al traductoarelor.
Să trecem in revistă unele tendinţe reflectate in realizările Calitativ, insă, redarea frecvenţe lor joase este de departe
firmelor cu tradiţie din lume in construcţia incinte lor acustice. superioară: basul este mai definit datorită amortizării mai bune
Cel mai pregnant trend actual este utilizarea tot mai frecventă a oscilaţiilor membranei, astfel că se poate deosebi clar instru-
a traductoarelor acustice de uz profesional in realizarea incin - mentul care emite frecventa in cauză. Utilizarea aproape
telor de casă. Acest curent nu este o noutate, in decursul tim - exclusivă a membranelor din celuloză in cazul PA asigură,
pului mulţi constructori reputaţi au utilizat traductoare profe- conform specialiştilor din domeniul audio, obţinerea unui tim-
sionale in incintele 'de casă " . Ca exemplu, seria de incinte bru natural, cel mai aproape de sunetul emis de instrumentul
acustice "L" p rod u să de JBL are corespon denţă in gama pro- muzical;
fesională (incinta L90 are corespondent monitorul de stu dio • wooferele PA, mai ales cele de diametre mari, asigură o
4412A). Cei care navighează pe Internet pot găsi informaţii presiune acustică mare, de peste 93-95 dBIW/m, ceea ce per-
interesante privind realizările unor reputaţi ingineri din dome- mite obţinerea unor incinte cu randament bun, ce pot fi utilizate

TEHNIUM septembrie 2004 17

---------------------------- HI - FI -----------------------------

39tJ •
-

I
~ . - -. +.-
I
I~(J ~
1 .... II
~ .
j

- ,- '\... - . r-- ' - . - - ' 0 /1

- ' Ţ'-
,
I

~
~

/
II
~
25"(J

1
18 TEHNIUM septembrie 2004
----------------------------- HI - FI ------~----------------------

ş i cu amplificatoare de puteri reduse sau echipate cu tuburi ductoare PA. Desigur, costul nu va fi acelaşi ca În cazul uti-
electronice, care au revenit puternic În actualitate; lizării difuzoarelor ce se găsesc curent pe piaţă , fiind de 2-3 ori
• datorită unui sistem magnetic bine proiectat şi executat, mai mare, dar rezultatele vor fi cu totul altele.
răspunsul transient la semnale rapide este mult mai bun la Această soluţie nu a mai fost prezentată până acum În
wooferele PA; paginile revistei, dar, aşa cum am procedat Întotdeauna, voi
• constanţa parametrilor În fabricaţie este mult superioară prezenta numai soluţii realizate integral de mine, ce pot fi nu
faţă de domeniul "de casă ". Bineînţeles că un produs al unei numai vizionate, dar şi ascultate şi pentru care pot oferi detalii
firme reputate va Întruni aceleaşi caracteristici calitative, dar Începând cu construcţia şi sfârşind cu procurarea materialelor
costurile vor fi mult mai ridicate; necesare execuţiei. Nu aş fi propus această soluţie dacă În
• traductoarele pentru frecvenţe Înalte sunt, constructiv, ultimele luni nu aş fi lucrat cu componentele oferite de o firmă
mai diferite decât În cazul wooferelor. Se folosesc În domeniul importatoare de difuzoare care a dovedit că are capacitatea de
PA traductoare numite drivere de compresie, proiectate să a oferi cele necesare: gama de traductoare, fişele tehnice
suporte puteri mai mari În condiţiile unui randament sporit şi a complete ale acestora, consiliere tehnică, construcţii de incinte
unei presiuni acustice ce depăşeşte curent 100 dBIIN/m. de uz profesional, sonorizare şi, nu În ultimul rând, service-ul
Driverul este echipat cu un horn executat din materiale inerte necesar, atunci când este cazul. Firma importă traductoare de

III.., li
400

~ I
I I
I I
I
!
i ,.
i .-

-,L, ~
I
: I
~O , I 80

1/0
.A"'I"
- I

70
/ !J, ,
!

~ -
60 / J i i
, '\ f
,
/ ,I . ,, ~

-
I I
-- - -- .i

,- -y
150 -'

~o
N , !
~- , I
-it :
I~

..--- /~ .
,
- --I ,
-
2
I
~ - I
1
~ , l ! r I
2D ! 1 .
fOk

acustic, având rolul de a asigura dispersia undei sonore la câţiva producători consacraţi, Între care P Audio şi Selenium
emise. Echiparea traductorului cu hornul potrivit asigură (SU_A) .
posibilitatea utilizării şi a acestui tip de traductoare În incintele In cele ce urmează voi prezenta traductoarele P Audio În
domestice. general, şi În special pe cele cu care am putut lucra concret,
Pentru cei interesaţi, recomandăm vizitarea adreslor de prin bunăvoinţa importatorului.
Internet a doi specialişti În acustică, Drew Daniels (fost proiec- P. Audio System [Link] este producător de traductoare
tant de aplicaţii la JBL Professional) şi N. Eriks, audiofili acustice profesionale cu locaţii de lucru, cercetare şi
recunoscuţi, care Îşi expun opiniile proprii privind subiectul În proiectare În Europa, cele două Americi , ~ustralia şi cu facili-
discuţie. tatea de producţie de bază În Thailanda. In domeniul traduc-
Desigur că această parte introductivă va părea aridă şi lip- toarelor de joasă frecvenţă (woofere, subwoofere, midbass)
sită de finalitate dacă nu ne orientăm către domeniul practic. firma realizează 7 serii de produse care acoperă cele mai
Aici, totul devine destul de nebulos. Ca să te orientezi către tra- diverse necesită\i de sonorizare (SD - seria de top, Challenger,
ductoarele pro sau PA nu sunt decât două soluţii : Super Neo ce utilizează magneţi de neodim, Professional - de
- să cumperi incinte profesionale, unde oferta este destul Înaltă performanţă , TM - de mare interes pentru car audio,
de mare, dar alegerea nu este chiar simplă. Aveţi de ales din Blue Monster Coaxial şi seria H P, cu preţ modic prin utilizarea
multe modele, dar multe se vor exclude de la bun Început: şasielor din oţel ambutisat).
modelele pentru sonorizări la nunţi, chermeze şi alte eveni- Domeniul de reproducere a frecvenţelor Înalte este acope-
mente, de calitate şi provenienţă Îndoielnică. Se exclud şi mo- rit de 6 serii de produse (SD, Super Neo, Professional, Blue
delele pro destinate sonorizărilor În spaţii mari, deoarece nu Monster Coaxial, PHT şi P_ST) , la care se adaugă accesoriile
vor corespunde utilizării În spaţii reduse, unde sunt alte cerinle. (hornuri, adaptoare etc.). In prezent, departamentul de cer-
Sunt adecvate utilizării În domeniul HI-FI dom estic incln- cetare şi proiectare dezvoltă şi produse care sunt adaptate
tele denumite monitoare de studio. Acestea sunt utilizate de nevoilor pieţii HI-FI. Am avut astfel ocazia să lucrez cu un
inginerii de sunet la mixarea semnalelor În sesiunile de Înre- tweeter cu calota de mătase şi bobina de 1,25", dotat cu
gistrări ca şi la alte aplicaţii , deci trebuie să corespundă unor cameră posterioară de amortizare şi con de dispersie expo-
criterii stricte de neutralitate sonoră , linearitate a caracteristicii nenţial. Sunetul emis de acest tweeter ÎI situează peste majori-
de frecvenţă, putere pe timp Îndelungat etc. În magazine sau tatea traductoarelor cu mari pretenţii şi poate sta alături de
la importatorii direcţi veţi putea procura monitoare de calitate produse ca Esotar (Dynaudio) sau Revelator (Scan-Speak)
produse de Tannoy, JBL, Carvin, Celestion, Hafler, Mackie, fără probleme.
B&W, JMLab ş. a. O recomandare: dacă vă permiteţi această Consecvent ideii de a experimenta o altă latură a incintei
soluţie, nu comandaţi o pereche de astfel de incinte după ilus- Voigt TQWT, am construit şi experimentat o pereche de incinte
traţia din catalog, datele producătorului şi recomandarea de mari dimensiuni (1340 x 390 x 286 mm - fără plinta de spri-
importatorului; ascultaţi-o Întâi, preferabil cu echipamenJul cu jin), la care am operat unele modificări faţă de varianta de
care va alcătui un sistem (sursă semnal, amplificator). In ge- bază, deflectoarele de colţ fiind executate din material plastic
neral, monitoarele nu au un aspect estetic fantastic, unele sunt curbat.
chiar urâţele, dar sunetul este, de cele mai multe ori, superior Desenul de execuţie al unei incinte (f igura 1) nu relevă difi-
unor incinte domestice cu un preţ de 5-10 ori mai mare; cultăţi de execuţie mari. Panourile se vor tăia la un atelier dotat
- cea de a doua soluţie , mult mai ieftină şi deci mai abor- cu ferăstrău circular cu vernier, având În vedere că plăcile din
dabilă , este construcţia unei perechi de incinte utilizând tra- interior trebuie să aibă strict aceeaşi dimensiune ca lăţime

TEHNIUM se ptembrie 2004 19

-----------------------------HI-FI------------------------------

(250 _mm). Materialul utilizat: PAL (MDF) cu grosimea de 18 zona deschisă, până la gura incintei. Materialul se lipeşte
mm. In cazul În care utilizaţi PAL acoperit cu folie (melaminat), Înainte de închiderea peretelui lateral. Cei care doresc să
adezivul utilizat va fi siliconul În locul aracetului. Strângerea experimenteze pot să introducă material fonoabsorbant, tăiat
plăcilor se va face cu şuruburi tip Rigips (preferabi l cu pas În fâşii lungi, plasate peste peretele interior Înclinat. Aceste
mare), cu lungimea de 45 mm. Este bine ca la montajul plăcilor experimente se justifică atunci când se încearcă utilizarea altor
să lucreze două persoane pentru a uşura operaţiunile. Rămân tieuri de traductoare, cu performanţe diferite, având în vedere
valabile toate indicaţiile date la construclia incinte lor TOWT ca materialul fonoabsorbant În exces micşorează viteza de
cuprinse în ultimele numere ale revistei Tt:HNIUM. deplasare a aerului în tubul incintei şi înrăutăţeşte răspunsul
O menţiune privind montajul reţelei de separare În incintă: transient la semnale rapide.
am optat pentru montarea plăcii filtrului pe două şuruburi M4 x Caracteristicile tehnice sunt:
50 mm ce fixează placa de borne la partea inferioară. Partea - puterea nominală = 100 W RMS
superioară a pJăcii de borne se prinde cu două ~uruburi Rigips - puterea muzicală = 200 W
3,5 x 25 mm. Intre peretele din spate al incintel şi placa filtru- - impedanţa nominală = 4 ohmi
lui se pune un strat de burete subţire (5 mm), lipit cu câteva - banda de frecvenţă reprodusă = 40 Hz - 25.000 Hz cu o
puncte de prenadez. Se va utiliza o placă de borne aurite pen- abatere de +1-3 dB
tru utilizarea de cabluri terminate cu fişe de tip banană radio : presiunea sonoră SPL = circa 86 dBl1 W/1 m
(4 mm). In cadrul testelor de audiţie s-au observat următoarele:
Incinta acustică pe două căi este echipată cu două traduc- - membrana extrem de rigidă (kevlar) a wooferului are
toare produse de P. Aud io: deplasări importante la niveluri mari de putere, ajutată de sus-
Un woofer BG-8K (din seria Bad Guys - Băieţi Răi) cu pensia de cauciuc rulat cu lăţime mare. Wooferul este con-
diametrul de 8", având următorii parametri electrici: ceput pentru a fi utilizat şi în incinte cu volum mic de tip sub-
- puterea nominală = 300 W woofer pentru maşină (atenţie celor interesaţi de acest dome-
- impedanţa nominală = 4 ohmi niu!);
- SPL = 85,26 dBl1W/1 m - frecvenţele joase sunt redate foarte precis, cu timbrul
- Volumul compliant Vas = 11,32 litri natural;
- Ots = O 387 - frecvenţele medii
- Le = 0,8706 mH sunt foarte "curate", fără
- Re = 3,3250 ohmi
- caracteristica de frecvenţă
conform figurii 2.
3 .1,7./2
alterări ale timbrului care
afectează
vocea umană;
în special

- greutatea magnetului = - frecvenţele Înalte

aprox. 3,5 kg sunt foarte clare şi trans-
- şasiu turnat din aliaje parente, atât la niveluri
uşoare mici, cât şi la niveluri mari
- suspensie mărită din de audiţie;
cauciuc - incintele nu produc
Tweeter de tip PCT - 300 senzaţia de oboseală la
având următoarele caracteristici nici un nivel de audiţie;
tehnice: - prestaţia tweeterului
- puterea nominală = 40 W <4-_--1 _ _ _-I.L.~_.I7,.!l1-5_M_/l--.,...-__, este la cel mai înalt nivel,
RMS +r comparativ cu cele mai
- puterea muzicală = 80 W noi realizări actuale;
- impedanţa nominală 8 ohmi - incintele se pot uti-
-SPL=91 dBl1W/1m liza cu succes şi ca in-
- domeniul de frecvenţă
1300-25.000 Hz
- dia metrul bobinei 1,25"
- materialul calotei: mătase
1 cinte principale în cazul
unui
Theatre,
sistem Home
presiunea
sonoră fiind apropiată de
impregnată cea a incinte lor de mici
- diametrul calotei = 1,5" dimensiuni din comert
- horn din plastic Pentru recomandari privind construcţia incintelor, procu-
- cameră fonoabsorbantă posterioară Închisă rarea traductoarelor etc., contactaţi autorul articolului prin
Reţeaua de separare a fost calculată având În vedere că: intermediul redacţiei sau direct (GSM 0744-846.249).
- wooferul şi tweeterul au impedanţe diferite; In numerele viitoare ale revistei vom publica, pentru cei
- wooferul prezintă unele neregularităţi În domeniul interesaţi, proiecte de incinte de înaltă performanţă şi randa-
800-1.500 Hz, care trebuie "netezite" din construcţia filtrului; ment ridicat, comparative cu modele ca: 5800 (JBL), Prame
- există o diferenţă de presiune sonoră de circa 5 dB în HR2 (Prame Electroacoustique - Franţa), CESAR (Davis
favoarea tweeterului, care trebuie redusă la nivelul wooferului Acoustics - Franţa) şi altele, care utilizează traductoare Pro. De
cu ajutorul unui divizor adecvat; asemenea, vor apărea proiecte ale unor incinte P.A., care se
- pentru o Îmbinare liniară, reţeaua de separare de tip pretează la sonorizări în Spajii Închise sau deschise de mari
Butterworth de ordinul II, având panta de 12 dBloctavă, a fost dimensiuni, răs punzând astfe cerinţelor cititorilor.
calculată pentru intersecţia la -6 dB la Ft = 1.600 Hz. Au fost Incintele de mare randament sunt în prezent din ce în ce
operate unele modificări la testele de audiţie, înainte de mon- mai solicitate de audiofili datorit~ utilizării de amplificatoare de
tajul final. puteri mici, În special cu tuburi. In plus, aceste incinte asillură
Reţeaua de separare este prezentată în figura 3. Execuţia o reproducere mult mai vivace şi mai transparentă a mesajului
bobinelor se va face spiră lângă spiră, pe mosoare din materi- sonor.
al plastic cu diametrul de 40 mm şi înălţimea bobinajului de 20
mm, cu sârmă Cu emailată cu diametrul de 1 mm. Bobina Necesar PAL # 18 mm
înseriată cu wooferul va avea 145 spire, iar bobina În paralel
Poz. Denumirea Buc. Dimensiuni (mm)
cu tweeterul, 150 spire.
O menţiune specială privind materialul fonoabsorbant: uti- 1 Placă laterală 2 390 x 1340
lizarea unor traductoare de calitate profesională implică, de 2 Placă faţă 2 250 x 1020
regulă, utilizarea unui minim de material fonoabsorbant, În 3 Placă spate 2 250 x 1340
special pentru evitarea formării undelor staţionare Între pereţii 4 Capac superior 2 250 x 354
paraleli. Personal, am lipit cu puncte de adeziv pe unul din 5 Capac inferior 2 250 x 372
pereţii late raii, un strat de circa 10 mm de lână sintetică pentru 6 Perete interior 2 250 x 840
plapumă (se găseşte de vânzare În grosimi diferite), material
7 Perete interior mic 2 250 x 54
foarte puţin dens. Materialul ocupă porţiunea închisă, iar în

20 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - -- - PROIECTUL DE ABSOLVIRE - ---------

PROIECTAREA
unui AMPLIFICATOR
AUDIO '
HI-FI (1)
Prof. ing. Emil Marian

În domeniul amplificatoare lor de audiofrecvenţă au - etajul pilot;

fost abordate şi realizate practic o multitudine de soluţii - etajul amplificator de putere electrică audio;
tehnice, mai mult sau mai puţin sofisticate. Actualmente, - etajul de polarizare;
există practic trei grupe de amplificatoare audio, şi - etajul de protecţie;
anume: - etajul reacţiilor de optimizare a funcţionării amplifi-
- amplificatoare cu tranzistoare; catorului;
- amplificatoare hibride (circuit integrat + tranzis- - etajul de alimentare cu energie electrică .
toare);
- amplificatoare cu circuite integrate specializate. Succesiunea etaje lor funcţionale ale amplificatorului
Evident, se mai realizează şi amplificatoare audio cu audio (indiferent de grupa funcţională din care face
tuburi electronice, soluţii scumpe şi foarte performante parte) este prezentă În figura 1.
pentru unii parametri audio. Din nefericire, procurarea
unor tuburi electronice a devenit o dificultate majoră Iniţial vom porni de la considerentul CE VREM SĂ
pentru constructorul amator de audiţii HI-FI. Din acest OBŢINEM şi apoi , printr-o serie de relaţ ii de calcul sim-
considerent mi-am propus să abordez proiectarea unui ple, dar bine alese, va rezulta CUM OBŢINEM soluţia
amplificator de audiofrecvenţă de putere cu tranzistoare tehnică necesară. Pentru uşurarea Înţelegerii modului
bipolare , pe care orice constructor amator CARE de proiectare, mi-am propus să aleg o serie de date
DOREŞTE SĂ ÎNVEŢ~ ELECTRONICĂ, SĂ SE PER- tehnice iniţiale ale amplificatorului, o schemă electrică
FECŢIONEZE, URMAND A DEVEt::J1 CEL PUŢIN relativ simplă , dar performantă , urmând ulterior a
TEHNICIANUL PROFESIONIST DE MAINE, să o poată dimfi1nsiona toate elementele componente ale montaju-
Înţelege, aborda şi finaliza cu succes. lui. In funcţie de ceea ce Îş i propune, În ceea ce
Articolul se adresează cu precădere tehnicienilor priveşte puterea de ieşire a amplificatorului şi impe-
electronişti care vor să prezinte un proiect de absolvire danţa lui de sarcină (a incintei), constructorul va urma
a unui liceu industrial În ceea ce priveşte examenul de acelaş i algoritm de calcul, schimbând doar datele
competenţă profesională, dar poate fi abordat cu succes iniţiale ale problemei. Schema electrică propus ă a
de către orice electronist amator. Este bun şi pentru amplificatorului audio de putere este prezentată În figu-
inginerii profesionişti În domeniu, care nu strica să-şi ra 2. Se observă că el prezint ă toate etajele funcţionale
mai actualizeze o serie de cunostinte "rămase În be- menţ ionate anterior, urmând a fi dimensionate valorile
ciurile memoriei". . . componentelor electrice pasive ş i tipul componentelor
Faptul că montajul ce urmează a fi proiectat este electrice active. Ca exemplu de calcul se aleg urmă ­
foarte flexibil, atât În ceea ce priveşte impedanţa de toarele date iniţi a le:
sarcină pentru care va lucra, cât şi puterea nominală
debitată, cqnstituie o "provocare tehnică" În ceea ce POUT = 50W
priveşte A INVĂŢA, A CALCULA, A ŞTI, A REALIZA
PRACTIC un amplificator performant. unde
Soluţia tehnica a montajului ce urmează a fi prezen- POUT = puterea nominală a amplificatorului;
tat permite obţinerea unei puteri nominale situate În
gama 20W-BOW, având, evident, ca prim considerent al ZINC = impedanţa de sarc i nă a incintei acustice.
proiectării puterea utilă şi impedanţa incintelor acustice
la care amplificatoarele se cuplează. 1. ETAJUL FINAL
Este evident faptul că un amplificator audio actual nu Dimensionarea etajului final Începe cu calculul tensi-
mai poate fi decât cel puţin stereo. unii de alimentare V cc şi ulterior calculul curenţilor de
Soluţiile tehnice ale firmelor specializate includ vârf IET " şi IET \? proprii tranzistoarelor finale T 11 şi T ,:;.
frecvent montaje "cuadro", "surround" etc., dar elemen- Se menţ ioneaza că "excursia" vârf la vârf a tens iunii
tul de bază pentru fiecare canal audio rămâne amplifica- alternative de ieşire trebuie astfel aleasă Încât tranzis-
torul audio mono performant, identic pentru fiecare grup toarele finale să nu lucreze În zona de blocare sau În
transmiţător de putere acustică. zona de saturaţie. În caz contrar apar distorsiuni grave
Aşa cum este precizat În toate manualele de specia- În timpul l i vră rii puterii nominale de către amplificator.
litate, orice amplificator audio performant include o serie Practica a arătat faptul că trebuie " să ne luăm" o rezervă
de etaje funcţionale bine definite ca funcţii şi perfor- de tensiune, astfel Încât excursia În tensiune a celor
mante, si anume: două tranzistoare finale T " şi T'2 să se situeze În zona
- 'etajul de intrare; lor activă de lucru. Luând i n iţ ial o rezervă de tensiune de
- etajul amplificator de tensiune; circa 4V, obţinem :

TEHNIUM septembrie 2004 21

 - - - - - - - - - PROIECTUL DE ABSOLVIRE - - - - - - - - -

1
IN ETAJUL ETAJUL ETAJUL ETAJUL ETAJUL OUT
~ DE
INTRARE

•
r-- AMPUFlCATOR
TENSIUNE

•
r--
•
PILOT r--. DE
POLARIZARE -- FINAL --IIf

f l'

ETAJUL ETAJUL
REAC'ŢlILOR
- PROTECŢII LOR

ETAJUL
DE
AUMENTARE

Pentru alegerea tranzistoarelor T21 şi T22 trebuie să

Vcc = ~8PN . ZINC + 4 = .J8 . 50·4 + 4 = 44V mai ţinem cont obligatoriu şi de puterea disipată de
acestea (se Încălzesc), deci:
Vec I RETMAX 44·5
Curentul maxim din emitoarele tranzistoarelor T11 şi PDT21 = PDT22 = = - - = 27,SW
T12, IET11 şi IET12 prezintă valoarea: 8 8
Evident, calculele s-au făcut pentru situaţia cea mai
Vee - VR21 - VR22 - 2f1o defavorabilă de lucru a celor două tranzistoare T 21
şi T22 .
2Z lNC Alegerea tranzistoarelor T21' T 22 ţine cont de cei trei
44 - 1-1-2 parametri principali, şi anume V CC, ICM şi PDT .
- - - - = 5A Consultând catalogul de tranzistoare, se poate imediat
2·4 vedea că putem alege un dublet de tip T 11 = 2N3055
unde (2N3442) şi T 12 = BDX18 sau asemănător. Pentru sar-
V R21 = căderea de tensiune pe rezistenţa R21 cini cu impedanţă de ieşire ZE = 8 O, se poate alege
V R22 = căderea de tensiune pe rezistenţa R22 varianta T 11 = 2N5878 şi T 12 = 2N5872, care suportă
Am ales iniţial VR,21 = V R22 '" 1V tensiuni colector - emitor mai mari (Ia varianta ZINC = 8 O,
Vo = tensiunea de saturaţie a tranzistoarelor T 11 şi V cc = 60+70V) . Un alt considerent extrem de important
T 12, aleasă de cca 1V. este ca factorul de amplificare în curent h21E al celor
În funcţie de tipurile tranzistoarelor complementare două tranzistoare T 11 şi T 12 să fie IDENTIC LA
T11 şi T12, se consultă catalogul şi se găsesc acolo CURENŢI MARI (1 = 2+3 A) . Sortarea lor este obligato-
valorile exacte, urmând a se introduce în formula de rie pentru asigurarea unui procentaj de distorsiuni minim
calcul a curentului IET11 = IET12 valoarea exactă al amplificatorului audio (Ia I = 3A).
a luiVO.
Valorile rezistenţelor R21 şi R22 rezultă imediat O altă problemă, extrem de importantă pentru etajul
final, o reprezintă eliminarea căldurii datorate încălzirii
fl V 1 celor două tranzistoare finale. Pentru acest lucru tranzis-
R 21 =R 22 = -R21
- = -R22- =-5 =0,20
I f ETII f ET I2 toarele finale vor fi prevăzute cu un radiator, realizat În

~I
majoritatea cazurilor din aluminiu, sau mai precis un
Puterea maximă disipată de cele două rezistenţe profil de aluminiu cu aripioare, pentru a avea o
R21 şi R22, şi anume PDR21 = PDR22 se calculează: eficacitate maximă (suprafaţă cât mai mare la un volum
minim). Dar cât este de mare radiatorul? Pentru acest
lucru a fost elaborată o schemă echivalentă care
PDR21 = PDR22 = R2112ET12 = 0,2 . 52 = 5W. priveşte transferul energiei termice de la tranzistoare la
ra~iator şi ulterior mediului ambiant, prezentată În figura
Pentru stabilitatea termică a celor două rezistenţe (îşi 3. In acest sistem există practic următoarele elemente:
modifică puţin valoarea o dată cu încălzirea) alegem PDM = puterea disipată maximă
R21 = R22 = O,2nJ7W. RJC = rezistenţa termică echivalentă joncţiune-capsulă

22 TEHNIUM septembrie 2004

 F, g}
N
DI

1N~48
'A
-F4
--...
30KO
R
.---.
-,
SA
.J

P, ~
501<0
~
"tI..
I22pF
CJ
I ) R7
2000
'5
--:.:;..
--,,---,
3900
... TII

" B0237
_'!-C7 ţ~CII
IO,1",F I 1~F
02
L. T,I
® IJ
1N4148 1'1 2N5e78

C, ti R,2
2KO
~ ~
'~FI Tti
BC338
I !~
TI L
) R, ) Re C5
82KO BC253
BC177B
5600 470~
"
w
J 1)
a:
~
~i
C2
~
- .,.... 1) R'3
R17
470
I ) RIII IJ R
21

r
33011 lo.J 1000 0,270
1~F
~~
o 1,2KO fi C'D

~ţ-
IN Ta

~ 2KI1 BC338 ®
-F2

l ~~OKO )R5 I L TI, JI. ...---. \

w J
5,6KI1 1" 80137 C, I 5A
-,.
C T7
~'
I)~oo I
...J BC328
:::> ) R,D e .... CR
J,3KI1 ;; ~ 680pF ~ 22~F
t5w ..,
H:+
Ce
11 R,e I)~~O IlR 22
0,270

~
a.. 220pF
470

r----
J T2
.. Te
r 8C328
1) R23 Il R24
I
Il BC1748
100 1,8KI1 ...o
I
1) R'4 ~~ o
M
I 2KO 03 G/
I .. T3 .. T 12 0':
~ r 1N4148 --r 2N5872 .Q
I B0140

O . I]
RJ
(
~14
~OPF
R,S
-:.:.. CII
,

~
E
G/

.
, ,
) Re ... T 10
R" -4-7 O 3900 "---'
3900 Î B02J8
- .... O,1",F
I
I
G/

I:
I .
I
::l
1 1 1
..l
I • '"
Z
J:
w
1-
 - - - - - - - - - - PROIECTUL DE ABSOLVIRE - - - - - - - - -

RCR = rezistenţa termică echivalentă capsulă-radiator

RRMA = rezistenţa termică echivalentă radiator-
mediu ambiant
Temperaturile de lucru sunt următoarele:
TJ = temperatura joncţiunii
TC = temperatura capsulei de unde
TR = temperatura radiatorului
T ~A = temperatura mediului ambiant
Sa analizăm mai detaliat mărimile prezentate
anterior.
Rezistenţa termică joncţiune-capsulă RJC reprezintă
o mărime caracteristică oricărui tranzistor de putere,
specificată (sau nu) În catalogul firmei producătoare de
tranzistoare.
Rezistenţa termică RJC depinde
de tehnologia intrinsecă de montaj a
structurii monolitice proprii tranzis-
torului pe partea metalică a acestuia
t'J =temperoturo joncţiunii
(evident, cu izolaţia electrică nece-
sară) care constituie capsula.
Rezistenţa RJC diferă În limite
mici de la un tranzistor de putere la RJC []
altul, fiind de ordinul a t' C=temperoturo copsulei
(1 ,8+2,5)OC/W. Dacă Însă În monta-
jul practic există un complex de mai (l'\
multe tranzistoare, problema se
complică deoarece pe acelaşi radia-
tor există Încălziri reciproce. Practica
l) POli
R
eR
l' t' R =temperatura radiator 3
a demonstrat că nu trebuie depăşite
temperaturile de lucru ale joncţiu-
I nilor, mult mai mici decât cele date t' W. =temperoturo mediu ombiant
În catalo~ul de tranzistoare (practic
130+ 150 C) . Acesta este primul
II considerent care impune alegerea
unui radiator cu dimensiunile "mai
mari" decât cele rezultate din
calcule.
Rezistenţa termică capsulă-radia-
tor RCR depinde foarte mult de utilizatorul tranzis-
toarelor de putere. Este evident faptul că ea trebuie să Desigur că este deosebit de dificil a face estimări
fie cât mai mică, pentru disiparea eficientă a căldurii. asupra ansamblului termic tranzistoare-radiator,
Pregătirea suprafeţelor radiatorului şi alegerea unor deoarece toţi parametrii menţionaţi până acum depind
materiale electroizolante amplasate Între capsula meta- de o multitudine de factori electrici şi mecanici (pozitie
lică şi radiator reprezintă un alt considerent major pen- tranzistoare, poziţie radiator, amplasament tranzis-
tru transfer termic optim. toare, distanţa dintre tranzistoare etc.). Practica a
De obicei izolatia electrică foarte bună si totodată demonstrat că cea mai "valabilă" schemă echivalentă
care permite un transfer termic optim se realizează din care a dat rezultate foarte bune În privinţa evacuării
foiţe de mică subţiri, umectate obligatoriu pe ambele feţe căldurii produse de tranzistoarele finale complementare
cu vaselină siliconică . Se evită cu stricteţe apariţia amplasate pe un radiator comun este cea prezentată În
bulelor de aer Între tranzistor - folie de mică sau folie de figura 4.
mică - radiator. Asigurarea planeităţii radiatorului În zona Pornind de la datele initiale de calcul, si anume:
de amplasament a tranzistoarelor de putere este obliga- RJC '" 2°C/W TJ' = 200°C .
torie. In caz contrar apare Încălzirea nejustificată a RCR '" 2°C/W T RMA = 50°C
tranzistoarelor de putere, urmată de toate efectele ei POM = 27,5W
negative.
Se prezintă mai jos câteva tipuri de materiale elec- obţinem
troizolante, dar bune la transferul termic, alături de rezis-
tenţele termice echivalente: (RJC + RCR)ANSAMBLU = (2+ 1) 11(2+1) = 1,5°C/W
VASELlNĂ SEMICONDUCTQARE - (0,5+1 ,2)OC/W
FOLIE DE MICĂ (CALIBRATA) - (1,1+1 ,5)"C/W
FOLIE DE MICĂ (CALIBRATĂ) UMECTATĂ CU R RMA
tJ-T~A)
-"'_-"'!<L< - (R JC + R CR ) ANS =
VASELlNĂ TERMOCONDUCTOARE - (0,3+0,45)OC/W PDM
FOLIE DE CAUCIUC SILICONIC SPECIAL -
(0,4+ 1)"C/W =(200-S0 )_ 1 S",4 0 CfW
Rezistenţa termică radiator-mediu ambiant RRMA 27,S '
reprezintă mărimea cea mai importantă care trebuie cal-
culată În vederea dimensionării radiatorului de răcire
pentru tranzistoarele finale. Având În vedere schema (rotun~t În plus pentru acoperire).
echivalentă a circuitului termic prezentată În figura 3, Dar sa nu uităm că pe radiator sunt două surse de
obţinem relaţiile de calcul: căldură, tranzistoarele T 11 şi T 12' deci

24 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - PROIECTUL DE ABSOLVIRE - - - - - - - - - -

- realizarea unei reacţii negative locale de curent,

_ R RAA _ 4 _ o
care să prevină din start ambalarea termică a dubleţilor
R RADIATOR - - - - - - 2 C/W. T9,T 11 şi TlO,T1~'
2 2 EVltând o sene de calcule deosebit de complexe, s-a
constatat practic că o valoare de cca 82+ 120 O pentru
Ultima problemă pe acest subiect: cât de mare este R19 şi R20 rezolvă problema.
radiatorul? Aleg pentru cele două rezistenţe valorile:
Pentru radiatoare dotate cu aripioare de răcire, rezis- Rw = 100 O; R20 = 100 O.
tenţa termică echivalentă RRAOIATOR se poate aproxima OE CE? Pentru o variaţie de curent a tranzistoarelor
folosind relaţia: finale T 11 şi T 12 între 0,5A şi 5A (valoarea maximă)
C 1/ 4 2C T corespunde o variaţie de curent de cca 160 mA pentru
R RAOIATOR = 33- -T- +650 · _- tranzistoarele prefinale T 9 şi T 10 şi simultan (analizând
.j;"+d ST diagramele din catalogul de tranzistoare) o variaţie între
0,7 V şi cca 1,1 V pentru tensiunea
bază-emitor a tranzistoarelor finale .
Oeci rezistenţa dinamică Ro de
intrare a tranzistoarelor de ieşire va fi

Ro
= llVBE = 1,1-0,7 ,-.,
2,5><
MB 0,160
RJCT11
Se observă că această valoare
este nesemnificativă faţă de valorile
rezistenţelor R]9 şi R;::o (1000) .
RCR"T11 4 Rezultă că amp ificarea In curent a
celor două tranzistoare finale se
păstrează, dar cu avantajele majore
precizate anterior la alegerea valo-
rilor lui R19 şi R20 .
t' ...... Alegerea tranzistoarelor prefinale
I-- _ _ _ _ _ _ .....J T9 şi T1 O porneşte tot de la conside-
rentele menţionate până acum, şi
anume UCEmax , ICmax ' POmax.

unde o
Vcc . ' El'9 44 ·0,3 = I 6W
ST ~ suprafaţa totală a aripioarelor de răcire Pentru datele U CEmax 8
8 '
le ~ conductibilitatea termică a aluminiului
(le = 220Wm/°C
CT ~ constanta termică de convecţie/radiaţie unde am calculat valoarea maximă a curentului de emi-
(m 2°CW-1) tor, presupunând un factor de amplificare În curent al
Se menţionează următoarele valori uzuale: tranzistoarelor finale h21E",20.
- alb - poziţie orizontală ~CT = 1
- alb - poziţie verticală ~CT = 0,85 ' ET9 = 'ETIO =.2.-=0 25A
h 21 E 20 '
- negru eloxat orizontal ~CT = 0,5
- negru eloxat vertical ~CT = 0,45
d ~ grosimea radiatorului (mm) (majorând pentru siguranţă IET9 = 0,3A).
Cu aceste date rezultă:
Se mentionează că formula este valabilă numai În UCEmax = 44 V; ICM = 0,3 A; POmax = 1,6 W.
cazul În care raportul dintre volumul şi suprafaţa radia- Se aleg din catalog tranzistoarele prefinale
torului este sub 0,6 m. Recomand, în urma calculelor T9 = 80137 (80139); T 10 = 80138 (80140).
făcute , mărirea radiatorului cu cca 10% pentru o Pentru puteri mai mari ale amplificatorului (de exem-
funcţionare sigură, stabilă şi fără probleme de Încălzire plu, P = 80W), recomand grupul T9 = 80237;
a amplificatorului. In funcţie de tipul profilului de aluminiu T 10 = 80238 sau altele similare ca parametri.
ales, prin câteva încercări, constructorul va estima Să nu uităm însă că puterea disipată termic. trebuie
dimensiunea corectă a radiatorului. Recomand, în urma evacuată în mediul ambiant. Fără a mai face calcule
probelor practice, un profil de aluminiu cu un singur rând complexe (ca În cazul finalelor T11 şi T 12), practica a
de aripioare de răcire, cu dimensiunile: lungime
210 mm; înălţime 120 mm. demonstrat că un profii U de aluminiu având lăţimea şi
Oimensionarea rezistenţelor R19 şi R20 porneşte de lungimea tranzistorului preflnal şi Înălţimea de cca
la următoarele considerente: 20 mm rezolvă eficient problema, disipând lejer o putere
- funcţionarea dubleţilor de tranzistoare T9' T 11 şi de cca 2W.
T lO,T 12 în zona activă de lucru; (Continuare În nr. viitor)

TEHNIUM septembrie 2004 25

-------------------------LABORATOR-------------------------

ETALONAREA v v

PUNTILOR
, de MASURA RLe
ilie STOICA, Urziceni

Puntea pentru măsurarea rezistenţe lor, capacităţilor Ax, acestea interconectate în punctul C. intre C şi M se
şi inductanţelor este un aparat de măsură foarte bun află conectat un aparat de măsură de tip galvanometru
pentru constructorul amator. Utilizarea ei este simplă şi (cu zeroul la mijlocul scalei).
precizia măsurătorilor este mai mult decât sa- Dacă se alimentează schema prin punctele A şi B
tisfăcătoare. De asemenea, construirea ei este relativ cu tensiune cont i nuă de câţiva volţi, între punctele M şi
uşoară, cu cheltuieli minime. Singura problemă este C se constată prezenţa unui curent electric. M i şcând
găsirea valorilor pentru piesele folosite ca etalon, care contactul mobil M pe firul rezistiv între A ş i B, se va
trebuie să fie cât mai exacte, deci selecţionate . găsi o poziţi~ în care curentul între M şi C devine nul.
In acel moment este valabilă relaţia
Rx = (MB/ MA) . Re. Se observă că rezis-
1 :111111: tenţa măsurată depinde de valoarea
raportului MB/ MA, multiplicată cu valoarea
rezistenţei etalon. In cazul punţilor, acest
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I raport poate determina valori de la 0,1 la
A B de 10 ori valoarea etalonului de măsură,
t~ iar acest etalon face parte din montajul
punţii.

R.
....--.
'-----'
0/ C -
R.
...---.
Revenim la problema etalonării punţilor
cu ajutorul aceluiaşi dispozitiv cu fir rezistiv.
Orice punte RLC, construită pe principi-
ul Wheatstone, are de regulă trei borne de
măsură , pentru Ax, Lx şi Cx, şi un comuta-
tor K pentru alegerea etalonului fiecărui
domeniu de măsură (fig. 2).
Dar cea mai delicată operaţie rămâne etalona rea. O Se confecţ ionează dispozitivul cu fir rezistiv (cca 200
posibilitate este utilizarea unei cutii cu rezistenţe ohmi), după indicaţiile de mai înainte, după care se
decadice, dar înseamnă să se apeleze la bunăvoinţa conectează la bornele de măsură ale punţii conform fi-
unui laborator şcolar sau de întreprindere, lucru de gurii 3. Comutatorul K al punţii se trece pe poziţia zero
multe ori imposibil pentru unii constructori amatori. sau se scoate din circuit.
Pentru aceştia prezint în cele ce urmează o metodă mai Se reglează contactul M astfel ca să avem AM =
"demodată " , dar mai accesibilă şi suficient de precisă . xMB, unde x să aibă valorile de la 0,1 la 10, în felul
Este vorba de metoda etalonării "cu fir rezistiv". următor:
Pentru a înţelege despre ce este vorba, să ne Dacă AB = 1000 mm, atunci AM + MB = 1000.
amintim experienţa lui Wheatstone (fig. 1): un fir rezistiv inlocuim AM = x. MB şi rezultă MB(x+ 1) = 1000
(nichelină, constatan etc.), cu lungimea de exact 1000 Deci MB = 1000 / (x +1)
mm, este întins bine de-a lungul unei rigle gradate, între Pentru x = 0,1 MB = 1000 / (0,1+1) = 909,09 mm
două suporturi (şuruburi) A şi B. Se recomandă ca firul -,,-
să fie mai subţire pentru a avea o rezistenţă totală de
câteva sute de ohmi. Pe fir se poate fixa oriunde, cu aju-
"
x= 1 MB = 1000/ (1+1) = 500 mm
torul unul cleşte crocodil cu vârfuri ascuţite, un contact
mobil M. In paralel, între A şi B se mai introduc o rezis-
tenţă etalon Re cunoscută şi o rezistenţă de măsurat in mod analog se calCUlează MB pentru toate valorile
principale ale lui x între 0,1 şi 10.
Cu ajutorul unei rigle wadate de 1000 mm sau al
~----------~. C. unei rulete î ntinsă , cu diviziunea zero în B si divi-
ziunea 1000 în A, se fixează pentru fiecare li, con-
K tactul M la d i stanţa MB calculată faţă de B.
Se echilibrează'puntea cu ajutorul potenţiometru­

111 lui cu scală P, dupa care se notează pe scala aces-

tuia valoarea respectivă a lui x.
Reamintesc faptul că rezultatele etalonării depind
foarte mult atât de precizia valorilor pieselor etalon,
cât si de calitatea acestora.
p Cei cărora li se pare dificil de abordat asemenea
procedeu de etalonare, pot recurge la metoda uti-
lizării, în locul firului rezistiv, de rezistente fixe anume
alese, numai că si acestea trebu ie selectionate la fel
2 ca piesele etalon' din punte. '
(Continuare În pag. 44)

26 TEHNIUM septembrie 2004

- - - -- -- - - - LA CEREREA CITITORILOR - -- - -- - -- -

Domnule Ioan Radu Barbos, un rezonator Helmholtz acordat - neizolarea corespun zătoare
Ne bucură interesul dv. pentru pe o frecvenţă apropiat ă de a celor dou ă montaje faţă de
e l e ctron i c ă şi acustic ă, deci pen- frecven ţa de rezonanţă a woofe- m as ă , faţ ă de radiator a CI etc.;
tru revista TEHNIUM . Trebuie s ă rului, sau chiar mai joasă. Modul - conexiuni greş ite la intrarea
remarc Îns ă c ă prin specificul de calcul al incintei este acelaşi sau i eşirea montajelor, care au
s ău , revista nu se s i tueaz ă la cu al incintei bass-reflex . putut determina intrarea În
nivelul domeniului profesional, ea Incinta denumit ă bookshelf nu autooscilaţie , urmată de distrugere.
adresându-se Îndeosebi tinerei este altceva decât o incintă sufi- Nu este neapărat necesară uti-
generaţii, În scopul ridicării cient de mic ă pentru a putea fi lizarea unui stabilizator de tensiune!
nivelului de cunoştinţe, ceea ce a mplasată pe raftul unei biblio- Ca preamplificator puteţi procura tot
se poate obţine numai prin efor- teci. Sunt echipate cu woofere de un kit din comerţ , dar atenţie la ten-
turi şi din partea cititorului. Multe max. 8" şi un tweeter. De obicei siunea de alimentare a kitului pre-
fenomene sau aspecte teoretice sunt incinte cu două c ăi, mai rar amplificator.
pe trei sau mai multe căi.

-
şi practice au fost explicate de-a
lungul timpului, din care motiv vă

_Cititorii Întreabă
re c o -

-------:--
speciali~tii răspund Vă sfătuiesc să apelaţi la
Soluţia constructivă : un prieten cu cunoştinţe mai
mand să studi- bass - reflex sau incintă Închis ă vaste În electronică pentru a nu
aţi colecţia revistei dinainte şi de În 99% din cazuri. risipi banii pe montaje care se
dup ă 1989. Totodată va fi nece- distrug în fracţiuni de secund ă .
sar s ă reveniţi asupra unor Domnule Mădălin Oprescu,
aspecte teoretice din manualele Domnule Gabriel Olteanu,
de fizic ă de liceu . Fără un studiu Pentru că proiectul dv. a eşuat
fă cut din pasiune nu putem lamentabil, să examinăm care ar Vă recomand să lăsaţi şi posi-
garanta înţelegerea fenomenelor putea fi cauzele din datele bilitatea de a fi contactat normal ,
care stau la baza functionării furnizate în scrisoare. prin telefon sau fax , mai ales
unui montaj sau altul. În pl'us , sa- Prima constatare: se pare că dacă doriţi un răspuns mai rapid ,
tisfacţia va fi cu atât mai mare bagajul dv. de cunoştinţe nu este având În vedere aparitia trimes-
când veţ i arăta prietenilor un prea bogat În domeniul electro- trială a revistei. În plus,' pentru un
montaj care funcţionează şi ve ţ i nicii. Un calcul sumar ne arată că răspuns la obiect sunt necesare
putea să le explicaţi şi modul de pentru un amplificator stereo de mai multe date pe care nu le am
funcţionare! 2 x 50 W, la care randamentul la dispoziţie. Iată câteva între-
Tubul de bass, subwooferul de este , În clas ă 8, În funcţie de bări:
maşin ă este o incintă care repro- schema adoptată , Între 50-70% , - de ce aveţi nevoie de o pu-
duce predominant frecvenţele necesită un transformator cu pu- tere de 150 W?
joase şi foarte joase . Are forma terea de cel puţin 150 W . Deci - de ce trebuie să fie impe-
cilindrică , putând fi mai uşor acel cineva a construit corect danţa de 6 ohmi , În loc de valorile
amplasat În portbagajul m aşinii. transformatorul. uzuale de 4 sau de 8 ohmi?
Nu este proiectat s ă funcţioneze La prima probă , conden- - În numerele din anul trecut şi
ca incintă acustică În cameră . satoarele "au plesnit" pentru c ă anul acesta sunt prezentate şi
Frecvenţele medii şi înalte sunt au fost montate cu polaritatea soluţii practice de incinte TQWT.
reproduse de difuzoare separate , greşit ă, sau puntea redresoare De ce nu puteţi aborda una din
montate de obicei În portierele era defectă , sau există un scurt- soluţiile prezentate? Din păcate
maşinii. Constructiv este un tub circuit la ieşire! nu vă pot lămuri fără un contact
cu pereţi groşi executaţi din La proba cu circuitele mon- direct pentru stabilirea unor
materiale inerte sonor (lemn, tate , spuneţi că aţ i respectat detalii. Pentru a obţine un rezultat
PAL, hârtie În straturi multiple, toate sfaturile firmei, dar se pare corespunzător investiţiei, este
plastic etc .). La unul din capete c ă ceva a scăpat de sub control. imperios necesară lămurirea
se monte a z ă difuzorul numit Cauzele pot fi : tuturor aspectelor tehnice.
woofer. Cel ă lalt cap ăt este Închis - conexiuni greşite pe ali -
cu un capac În care se montează mentare; Ing. Aurellan MATEESCU

TEHNIUM septembrie 2004 2J

- - - -- - - - - - L A CEREREA CITITORILOR---- - - - - - -

DEPANAREA multimetrului
Încă de la Început ţin să
vă mulţumesc foarte mult
. că mi-aţi publicat articolul
digital DT830B
În paginile revistei TEHNIUM. Constantin ŞOLDAN, laşi
De asemenea, vă
multumesc că mi-ati trimis ranţa de 0,2 A, se deşurubează 7106, se montează şi afişorul cu
.
si bani. În continuare as
vrea să vă propun Încă un
. cele trei holzşuruburi şi se scoate
placa de circuit imprimat. Se
cristale lichide, se introduce
placa de circuit imprimat În car-
articol, privitor la scoate şi afişorul cu cristale casa aparatului şi se montează
depanarea instrumentului lichide, cu atenţie. Se măsoară cele trei holzşuruburi. Se pune
de măsurat DT830B, rezistenţe le de precizie cu un mul- şi siguranţa de 0,2 A. Se
multimetru digital (MD) timetru digital. Se Înlocuiesc cu măsoară Între pinii 35 şi 36 ai
care foloseste circuitul altele de aceeaşi valoare , cu C.I. 7106 o tensiune de 100 mV.
integrat 7166. peliculă metalică, de 1%. Dacă nu se obţine, se Încearcă
Se va scoate C.1. 7106 cu aju- a se Înlocui rezistenţa cu una
În ultimii zece ani au apărut pe torul unei pompe de absorbit cosi- mai mică (sub 27 kO). Sunt şi
piaţa noastră o multitudine de torul. Unele aparate au C.1. sub unele variante de aparate cu
aparate de măsurat digitale, de la forma unei insule prinsă de o C.I. sub formă de "insulă" şi pre-
preţuri modice la preţuri piperate. plăcuţă de circuit imprimat de văzut cu pini pentru a se monta
De aceea, propun depanarea mul- dimensiunea unui C.1. normal. Se un soclu pentru C.I. sau chiar
timetrului digital DT8308. Schema va monta un soclu pentru C.I. C.I. Se vor tăia cu un cuţitaş
pe care o prezint este orientativă, Trecerile metalice, dacă s-au dis- cele 40 de trasee , se polizează
pot surveni modificări de la o firmă trus, se vor Înlocui cu tablă de (pileşte) "insula" şi se montează
la alta. cupru desprinsă de pe o placă de soclul. Se va monta o baterie de
Pentru depanare se pro- circuit imprimat şi roluită pe un 9 V bună şi se verifică
cedează În felul următor: burghiu 0 0,8 mm . Dacă nu se pot funcţionarea aparatului de
Se demontează capacul din lipi pinii soclului , se vor scoate măsurat cu ajutorul unor rezis-
plastic al aparatului , deşurubând piesele, respectiv rezistenţele şi tenţe de precizie şi al unor surse
cele două şuruburi. Se verifică condensatoarele, se vor lipi pinii, de tensiune precise. C.I. se poate
vizual rezistenţele de precizie şi se şi apoi se vor monta din nou con- obţine mai ieftin din talcioc sau
observă cele arse. Se scoate sigu- densatoarele şi rezistenţele . bazar. Impedanţa de intrare a
Se montează În soclu C.I. multimetrului este de 1 MO .

..

.•., L
'"::

....;:!

::1
-..

28 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - L A CEREREA CITITORILOR - - - - - - - -- -

de MENTINERE
AUTOMAT
A POZITIEI
SISTEM

, ,
Cornel ŞTEFĂNESCU
Sens deplasare
folie variaţia i!uminăriiunui element fotosensibil. Sistemul
îndeplineşte funcţia de menţinere constantă a valorii
1 unuia sau mai multor parametri ai unui proces tehnic.
Este suficient ă apariţia sau dispa r iţi a fasciculului
luminos care cade asupra elementului fotosensibil
Posibilităţile de aplicare sunt numeroase, În gene-
pentru a comanda o acţionare mecanic ă sau de alt ă
ral acolo unde comanda unui anumit organ de
natură . Montajul a fost utilizat la o maş in ă de ambalat,
acţionare sau de semnalizare poate fi obţinută prin
unde deplasarea foliei trebuie menţinută între două

Q ' Ilv

RI
;\30

~f1~( ~
R5
4t1 1

2
UlA
<011
3 12
UIO 11
~
Rl~ 4011
TlLll9 101<
~
1
U2A 3 U1I) 4
R2 2 4011 Li 4011
. 7k <
~ ~1 1 BCl07B
RH
20k

+ 12
U2!J 11
_ _8••
U2C 10

LL~
13 4011

voo Rl1
20k

,1
3r-- - --

: )~(
R6
. k7 -C>M
>
,ş.- rC>M
TllI39
R9
Il). > Li.
ula
4011
• \/OD

Rl 3
m
4 02
1 BCl07B

h
3

1 n
5

• h
J

1 n
5

•
,
+- 01 , "
~
REtI
D2
',,"
L--
~
REU

~~3 J

"1 BCl07a
2 li D4
BCl07B

2
TEHNIUM septembrie 2004
- -- - - - -- - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - -- - --

poziţii limit ă (fig. 1) .

Indiferent de a plicaţie , sunt
patru po sib ilit ă ţi de
funcţionare:
- punerea În funcţionare
a circuitului comandat la
a pariţia luminii;
Întreruperea
funcţionării circuitului +VCC
comandat la apariţia
luminii;
- punerea În funcţiune a
circuitului comandat la dis- • "
pariţia luminii;
Întreruperea
funcţionării circuitului
la dispariţia
comandat
"
luminii.
În schema electronică
din figura 2 s-au utilizat
dou ă optocuploare de tip 3a ,..12 UJ.D ;

TIL139, LTH209 etc., ale

că ror diode emiţătoare sunt
montate În serie şi conec-
tate la tensiunea de ali-
mentare printr-o rezistenţă
3b
,1-:-
-- --- -,-,
• "• ...
- -.
comună R1 (330 i1). - 1
Circuitul de recepţie este
• I

- -- -- -
format din fololranzislorul ~I - 1
:1
optocuplorului conectat În
baza unui tranzistor NPN -• • •
..
1-
- 1 1-
-1
+vcc
de tip BC107.
Distanţa dintre cele .. ." .'
••
..
-

două optocuploare deter-

• 0.1 " •• • I • 1.
Dl - • , Ir:
min ă cele dou ă po z iţii limită
ale foliei. În funcţionare nor-
A
• •

-•
, o , .. .
• , 1
II'; • 1·"·
mal ă , optocuplorul OC1 c • I • ,...11 • •
este inactiv iar optocuplorul
-- •
"
..
'.•
o D2 k
OC2 activ, fototra nzistorul o
1· ' "
său primind lumina prin
reflexie de la folie. Şi o •• o .. ... " . 1 • • ~-
• • •
..
o
• •
•• 0
tranzistoarele NPN coman - o !. • •::.......J'1 • ,...ll GND
date de optocuploare vor fi ,

01 saturat iar 02 blocat,

semnalul din colectorul lor
va acţiona prin intermediul
unui lanţ de porţi logice ŞI-NU (MMC4011) dou ă relee, intră rile În poarta U2A devin "1" logic, determinând

care prin · contactele lor vor comanda motorul electric ieşirea U2B să t reacă În "1", tran zistorul 04 se sa-
al sevomecanismului Într-un sens sau altul. Dac ă folia turează, acţionând releul care comand ă motorul ser-

se găseşte Între cele dou ă optocuploare, nici un releu vomecanismului În se nsul de revenire În poziţia
nu este acţionat, intrarea U2A (pin 2) este conectat ă iniţială. D a c ă deplasarea are loc spre stânga , deci şi
În colectorul lui 02 , care este saturat şi determină prin activarea fototran zistorului din OC1 care sa-
ieşirea U2B În "O" logic, deci tranzistorul 04 blocat, ture ază tranzistorul 02 , intrăr ile În poarta U2D devin
ieşirea din poarta U1 B este În "O" logic (intrarea este "1" logic, forţ â nd ieşire a U2C s ă treac ă ş i ea În "1",
conectat ă În colectorul lui 02 , care este blocat) , deter- tran zistorul 03 se sat ure ază si ac tion ează releul si
minâ nd ieşirea U2C În "O" logic, deci blocarea lui 03. implicit servomecanismulla o d~pla;a re În sens inver's
Dacă a re loc o deplasare spre dreapta, În sensul că fa ţ ă de precedentul.
optocuplorul OC2 se blochează, fototran zistorul nu În figura 3 sunt preze ntate cabl aj ul ş i planul de
mai este luminat, deci şi tran zis torul 01 se bloche ază, implantare cu componente electronice.

30 TEHNIUM septembrie 2004

- -- - - -- - - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

Acumulatoare
UTILIZARE - REGENERARE
Cornel ŞTEFĂNESCU
Cele mai des utilizate acumula- stant (vezi figura 2) determinat de în funcţie de necesităţi. Comutarea
toare sunt cele cu nichel-cadmiu U1 şi R1 , pâ n ă ce tensiunea pe acu- se reali zează printr-un comutator
(Ni-Cd), nichel şi hidruri metalice mulator atinge valoarea de 4,2 V (pe scos pe panoul aparatului.
(Ni-MH) sau cele cu litiu Li-Ion. element), după care urmează o Valoarea curentului se determină
Acumulatoarele Li-Ion au o mare încărcare cu tensiune constantă cu formula I = Vref / R(7) ...(9), unde
densitate de energie, permit rate (U2); în această perioadă curentul Vref este tensiunea regulatorului
mari de descărcare, au autodescăr­ prin acumulator este descrescător, (1 ,25 V) . Se pot utiliza şi regulatoare
care mică, dar sunt foarte scumpe. iar la atingerea pragului minim cu tensiunea fixă (5 V), dar în acest
Tensiunea nominală pe element încărcarea este oprită. Pragul minim caz puterea pe rezistenţă creşte şi
este de 3,6 V. este reglat la aproximativ 1/ 1OOC, atenţie la implantarea pe cablaj,
În figura 1 este prezentată o unde C reprezint ă capacitatea acu- acesta este fă cut pentru regula-
posibilă schemă electronică pentru mulatorului exprimată în mAh. Tipic toarele ajustabile cu pinul 1 (adi) în
încărcarea acestor acumulatoare. este mai mic de 50 mA, depinzând laterală (marcat cu pastila pătrat ă) şi
La conectarea acumulatorului şi de recomandările fabricantului. pinul OUT pe mijloc. Detectarea
după apăsa rea butonului cu revenire Rezistenţele R7, RS, R9 au fost pre- curentului minim de încărcare
BP, în prima fază de încărcare aces- văz ute pe cablaj pentru a facilita prestabilit, deci sfârşitul încărcării,
ta este încărcat cu un curent con- selectarea şi altor valori de curent, este făcută cu circuitul comparator

1 R I 2A U2
V'V'
Ul R7 3 2
VIN vour
~- R2 1 ~ ADJ
J 2 .- R8
_--1... VIN VQUT vv ~L.. •
AOJ -" ~
Lt.{\17tT0220 R3
R9 1(1) - ACU
--
L M11 7rlO220 -
Kl
4
... 3
1.n ~ ) R4
2 <1 < 2ED
"V

- HELEU

R6 <... 2 OI
1k )
.,
U3l\ ~~ L[O
[)-
LfI.U)3
~
.v .., L..-2-r'-
2
v
1
- S Wl

[)-
R5 (
H1lle .. N
llI'

GNr

T EHNIUM septembrie 2 004 31

 LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

LM 393 şi aferente R2 =
rezistenţele
10, RS 100 kO, R6 Incarcare
potenţiometru multitură = 1 kO. Curent constant
Ieşirea comparatorului comandă un Incarcare
releu cu contacte normal deschise; Tensiune constanta
bobina releului este î nseriată cu o
diodă LED 01, care luminează doar
pe perioada de încărcare. Pentru
reglaje se conectează o sarcină
intre punctul +acu şi punctul gnd,
,1 prin care să circule curentul minim
impus (de exemplu, 30 mA), se
2
reglează R6 urmărind dioda LED:
dacă era aprinsă, trebuie să o
stingem, iar dacă este stinsă, mai
intâi se aprinde şi apoi se stinge.
Tensiunea de ieşire +4,2 V depinde

care determină scăderea progresivă

a capacităţii aparente. Acest efect
,eleu • este de fapt o modificare în structura
cristalină a electrozilor şi apare cel
mai adesea când acumulatorul este
supraîncărcat timp îndelungat cu
curent mic. Secretul pentru a reduce
:!!F efectul de memorie constă în
r.~* descărcarea completă a bateriei
•I inainte de încărcare. Deoarece
g
1
3 majoritatea aplicaţiilor nu utilizează
întreaga energie inmagazinată in

r:
baterie, înainte de încărcare este
[.•• ; J [~ l releu •• recomandată o descărcare până la

~Ir- ...... '.] E~~-- ~ ] ---- ••

aproximativ 1 V pe element.
Acumulatoarele Ni-MH oferă o
-r
- -~,----

capacitate cu 3S% mai mare decât

r-ll- R"7-. J a.
l!.:'A~
-1 Dl
Ni-Cd la aceeaşi dimensiune,

J11
g~
[- 1[-
I~II!
Ra . 1

R9
-
!l
•
•
O'
---- -- l~
u,
l -1

ac
~-
rezistă la aproximativ 600 de cicluri
încărcare/descărcare. Şi bateriile Ni-
MH sunt afectate de fenomenul de
memorie, dar într-o măsură mai
I
mică.

de valoarea rezistorului
R4, care poate să fie
inlocuit cu un semi-
reglabil de SOO o. ~~@jj),y Efeduare oflerafii de- intreţinere
- Încărcare 10 ore ClI curent de O, J In
Sţ: mJsoară tensiunea pe - pauza min 1 o ră . max 24 ore
În figura 3 sunt
element TE (in gol) - descarcare cu curent de 0,2 In
prezentate cablajul şi
planul de implantare al
montajului. 'ii'§ ~ @JJlw
Acumulatoarele Ni-
" ~~@fj).y
Cd sunt cele mai des uti-
Se efectuează testul unl1ător
lizate. Ele pot să suporte
- descarcare printr-o rezistent>3 de 1 olml timp de 14 - 18 ore
până la SOO de cicluri - Încărcare 10 I'ilinute cu un curent de 0, 1 In
incă rcare/d escă rca re, • pauza 16 - 24 ore 'ii'§ ~ @,(i}I91 DEFEC
dar sUnt afectate adesea - măsurare TE 1
de fenomenul denumit
impropriu de "memorie",

32 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - LA CEREREA CITITORILOR - -- -------

4
AEl~
, -:- ,
.. "
""O

,•
I ""O SWI
o o
~
ep
R' 3Jk ~~ CU(
, , -
""O
O,
2
O
.
E

"3 100.
.."
u,.
I,
.,,,. ~
"4A
1--
DC;101
=:;; ~~"" + , ..,t.....
. 8W1
C '1 1

"
27rt
'
" \.
U:Ia
4011
~
"
./
. . . :P--
\

-
RESET

re .. • I of
-Tf
O, veo
u,e UB
" • ·vec ~~

IN.'.'
O,:',
IN4,48
"...t "",fI'I.r. UN'"

..
R. 1_

+
.7
'OCI< I "'"
"
O
5
r- r-
o~

1~ '4b
...----!!.. o o • ""O - ,
~~ "
. vec U!ilt.UWT0220
--1!. o
elK

* . .".,....
voo'i
E

({:~ ~ I'tS 100.

.10
IU!lt!.U INC"AC ... ~E =~ i~"F
'*" .. ,.., *
)~ ..., )!L-
"veo
R4 3~
I
I ..., Y- ~ U28 • r-!1 U1C 10 U70

\r.:
UlA 401i0 n
7
"""
Q2
ec,or
O'~"I4& Î ~._.. " ..
~
, l .luf.'
C'
'0

J, SAmR.
O,
". .-.d.
• flult l~rlun
O.
.. • f-<=J._....
j- 8CI07
~ " u>c
- \.. 40tl 1. d.~u r ..

·._r,Ol"'.
+ w .. ,.,.

Pentru a regenera un acumulator mum 1 oră şi maximul 4 ore. conectarea acumulatorului. Dacă
afectat de acest fenomen este nece- Elementele stocate se păstrează tensiunea acumulatorului este mai
sară o descărcare până la 1 V (pe descărcate, iar Întreţinerea lor se mare decât tensiunea de referinţă ,
element) cu un curent egal cu efectuează aşa cum se arată În dia- ieşirea comparatorului este În "1"
capacitatea acumulatorului, urmată grama alăturată (pag. 33). logic şi la o apăsare scurtă a
de o descărcare secundară până la butonului de pornire BP, poarta U3A
0,4 V (pe element), dar cu un curent Circuitul realizat descarcă, mai este activă şi comandă bistabilul
mult mai mic. Referitor la acumula- Întâi, acumulatorul conectat la borne U1A (MMC 4013), care prin inter-
toarele Ni-Cd şi Ni-MH au apărut până la tensiunea de 1 V. Această mediul tranzistorului Q1 (BC107)
două norme internaţionale, CEI funcţie este realizată cu compara- comandă releul de descărcare.
61951-1/2, care se aplică şi În torul LM 393, care are pe intrarea Curentul de descărcare este deter-
Europa din anul 2002. Montajul din neinversoare tensiunea acumula- minat de valoarea rezistorului R11
figura 4 este un Încărcător care torului, iar pe intrarea inversoare (Ides = 0,2 In). Această stare de
funcţionează după normele utilizate tensiunea de referinţă, reglată din descărcare durează până ce ieşirea
de fabricantul SAFT, foarte cunoscut potenţiometrul semireglabil R12. comparatorului trece În "O" logic,
şi la noi În ţară. Conform acestor Circuitul este descris pentru un acu- determinând În acel moment, prin
norme, un acumulator trebuie să fie mulator cu tensiunea de 1,2 V, dar intermediul porţii U3D, C1, R3
Încărcat cu un curent constant cu prin modificarea tensiunii de refe- resetarea bistabilului U1A şi oprirea
valoarea de 0,1 In (In = capacitatea rinţă se pot Încărca şi alte tipuri cu descărcării. Ieşirea negată a bista-
acumulatorului) timp de 16 ore, ele- tensiuni de 3,6V, 4,8V, 6V, 9V, 12V, bilului U1A, prin intermediul conden-
mentul fiind În prealabil descărcat După conectarea tensiunii de ali- satorului C2 şi rezistorului R6, deter-
cu un curent de 0,2 In până la tensi- mentare se recomandă apăsarea mină setarea bistabilului U1 B, care
unea de 1 V, ţinut În repaus mini- butonului de RESET şi apoi comandă releul de Încărcare.

TEHNIUM septembrie 2004 33

 - -- - - - - - - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - -- -- --

·Y

[< Cif t ···

La:] lr--'~ ' ~

.•
AC

II
intra r e ies i r e
I
I
co. rl!!s e t co.
nu .. . r a toare ceas
1 i

·Y
5
tl;2v

'e e
-,f: I \··· 11·r- 1
~

'e e.u e
,, •..u
, •••

°
,ine-
,
1

°1
le .=e
,
I

-II ~ ·. 1: ~
•• !•
,0
.. 01
°1 le 1~ ~ l
DP re S lI: t

.! • 1: • le rei te' Ie i iei

..
~

-- . --• -- --.- le~ - ".-- -

i, lIn r ~
C3

[- Y'
t:f • l- F

A
er l
-~ !
n
10 1
(\
•
--
•
•
c

101
•
•
•
- --l"l ' o l ~el ~el ~el --- -- ,o:r --. -
•
\"ţ
•
•
•
•
• .~ -
•
•
• • °1
Iei . • •
re e -1
e iei tol lof \- 1l-u
C2 0 , le' ,e ,e,
.' 1
,. )
,~ 1 ',
•" . 1
re l " u d. . c. re ""
le e elI •
ie s u" e lntrare
te e'
Int ra re l eSlrp

••
;;
leei ee, te el le el
onO
CO M rf! !i @t. CaM !i t'!A'l n .. l
te"per- ... lura nUlfldrdtoar e tel'lpor I1dre c ed S

Durata încărcării este determinată cuitul integrat U5 (LM 338) şi rezis- comutator cu mai multe poziţii. În
de poziţia comutatoarelor din tem- torul R10, lînc = Vref / R10. Trebuie figura 5 sunt prezentate cablajul ş i
porizator. După scurgerea timpului ţinut cont de faptul că tot curentul de planul de implantare.
programat de încărcare, ieşirea din î ncă rca re trece prin ace astă rezis-
poarta U2A trece în "1" logic şi tenţă, deci dacă se utilizează regu- Temporizatorul are la bază un
determină resetul bistabilului U1 B latoare de tensiune fixă, de exemplu oscilator realizat cu o poartă ŞI-NU
(prin C3 şi R5), blocând încărcarea 5V, la un curent de 1 A rez ult ă o pu- trigger Schmitt (U2C) din circuitul
acumulatorului, dar şi a semnalului tere de minimum 5 W pentru rezis- MMC 4093 (fig. 4) ş i un num ă ră tor
de ce as pentru temporizator. tenţ ă . Pentru diverse valori de binar asincron de 14 biţi (fig. 6),
Curentul de încărcare este constant curent, R10 se î nlocuie şte cu mai care î mpreună cu două re ţ e l e rezis-
ş i cu valoarea determin ată de cir- multe rezistoare conectate la un tive R-2 R for m ează do u ă conve r-

34 TEHNIUM septembrie 2004

- - - -- - - - - - LA CEREREA CITITORILOR - -- - - - -- - -

1J ill
.,
•
,
'O<>< .,
. ''''''
,

VIlO

1(n R:.'O RZ2 H ~J. Il :,? R~ R16 R2'1

l<:O\!){)Io: '00k~ , OCJ("~ ICX',

fi .....

7
TEHNIUM septembrie 2004 35 ;'1 '
- - - - - - - - - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

..........
, ..
:... u .....
1.' •••••••
. v. ' ........ .
"
~ ., •• .1 1" 1.

toare digital - analogice. Pentru se vor regla astfel ca la aprinderea

afişare se utilizează cunoscutul cir- unui LED, ieşirea comparatorului să
cuit VU-metru UAA 180, care poate treacă În "O" logic, la coincidenţa
comanda un număr de 12 diode ieşirea OUT corespunzătoare
GNO 18
LED. Ieşirile 04-010 ale numără­ comenzii sfârşit temporizare trece
torului, Împreună cu rezistenţele R6- din "1" logic În "O" logic, oprind
1 led
R19 şi primul vumetru U2 (fig. 6) va Încărcarea acumulatorului. Cu acest
indica o oră din 5 În 5 minute, iar v r H tempo rizator se poate programa un
ieşirile 011-014, rezistenţele R20- timp de minimum 5 minute şi maxi-
R27 şi celelalte două vumetre vor 1,12 mum 16 ore, cu pas de 5 minute (de
UM 180
indica 15 ore din oră În oră (dioda exemplu, 12 ore şi 15 minute -
028 nu se montează). Se poate LII intrarea ore a comparatorului se
observa că vumetrele pentru indi- conectează În catodul diodei 024,
LIO
carea orelor sunt conectate În cas- iar intrarea min În catodul diodei
cadă, prin conectarea pinului VrM al 03). Circuitul UAA 180 (fig. 8)
L9
primului (tensiunii de referinţă ma- conţine o serie de comparatoare
ximă) la pinul Vrm (tensiunea de 1.6
montate În cascadă , tensiunea de
referinţă minimă) al celui de al alimentare este Între 10 V şi maxim
doilea. Reglarea vizualizării se va l.7 10 18 V, tensiunea pe orice intrare faţă
realiza În ordinea R3, R4, R5, prin de masă nu trebuie să depăşească
modificarea (creşterea) frecvenţei
oscilatorului de comandă. Montajul 8 6 V. Diferenţa de tensiune dintre
intrările de referinţă VrM, Vrm deter-
se alimentează cu 12 V, iar conver- Însumate prin diodele 029, 030, mină şi aprinderea LED-urilor adia-
torul numeric - analogic se ali- cente, astfel că la o diferenţă de 1V
rezultând un ŞI logic cablat. Intrările
mentează la 5 V printr-un regulator trecerea se face lent, iar cu cât
neinversate ale comparatoare lor se
LM7805 care nu a mai fost figurat În această tensiune este mai mare =
schema electrică , dar care este vor conecta prin intermediul unor 4V (dar nu mai mult de 6V), trecerea
prezent pe cablaj (fig. 7). comutatoare cu mai multe poziţii În se face brusc de la LED la LED.
catodul diode lor LED, una la diodele Pinul 2, lIed, determină curentul prin
Programarea temporizării se reprezentând minutele, iar cealaltă diodele LED de la OmA la 10mA prin
realizeazăcu cele două compara- la catozii reprezentând orele. adăugarea unui divizor rezistiv; dacă
toare LM393; ieşirile acestora sunt Rezistenţele semireglabile R1, R2 este lăsat În aer (cazul nostru),

36 TEHNIUM septembrie 2004

 LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

V
Q
R6
2k2

~
R~ 21.12
1 'F
vv
3 ~
v
Rl 20k
R2 R3 ,. 01
lk > lk
R5 10k • ~
~lED
~
vv
3 , UlA
1
- - 2
L,.- LM393
) RT2 detecto r
10k teq>er-atun
.
RT1 detecto r
10k tcmperatura .
• !Decltu &ClWuh tor
:;:::::: Cl
< t <t l00nF COfT1a'lda dopaoi... lem~ura
~ N

17, Vcon (tensi- condiţii determină scurtarea duratei

unea de control) de viaţă a acestora, dar se pot pro-
reprezintă duce şi accidente prin explozia lor şi
potenţialul de eliminarea electrolitului. Schema

'
t1r~~~ cOl'landa
dep~ .. i r ..
controlat, care propusă (fig. 9) utilizează două ter-
t~lIpe,..atu,.a
trebuie să se mistoare NTC ( scăderea valorii
~~J ~=-> . . . . . iI + ", 1+12'1 )
situeze între rezistenţei cu creşterea tempera-
referinţa ma- turii), cu valoarea de 10 kQ la 25°C
ximă şi cea mi- şi un comparator LM393. Termis-
nimă. toarele sunt fixate pe două pl ă cuţe
10 Valoarea
rezistenţelor
din
separate de aluminiu (5 cm x 5 cm),
unul pentru mediul ambiant, celălalt
componenţa în contact cât mai bun cu acumula-
reţelelor rezis- torul. Legăturile cu temistorul se vor
tive R-2R nu realiza cu cablu ecranat. Pentru
este critică , se vizualizare şi reglare este necesară
pot utiliza şi alte conectarea unei diode LED la

- -,
R2 l - AI 1 RJ valori - 20kn- ieşirea comparatorului. Senzorul de
r-l" 1.- re_ ~i [!.!! + v 1+1 2'1 1
40kQ, 150kQ- temperatură al acumulatorului se
I!. !! I i!.T - 1 il GND r. 300kQ, 200kQ- încălzeşte cu mâna, iar din rezis-
RT2 RT!
400kn etc., sin- torul semireglabil R1 se va acţiona
gura condiţie pentru aprinderea diodei LED.
curentul prin diode este maxim 10 este sortarea Ieşirea detectorului de temperatură
mA. Pinul 16, Vrm (tensiunea de riguroasă a acestora. (comanda depăşire temperatură)
referinţă minimă) reprezintă Pentru încărcările rapide, în timp comandă oprirea temporizatorului,
potenţialul minim, acela pe care cir- scurt, cu un curent de valoare mare, dar şi a curentului de încă rca re până
cuitul îl consideră ca referinţă de se recomandă şi utilizarea unui cir- la revenirea la temperatura normală,
bază. Pinul 3, VrM (tensiunea de cuit de sesizare a temperaturii acu- când se porneşte automat tempo-
referinţă maximă) reprezintă mulatorului. Se ştie că la majoritatea rizatorul şi circuitul de încărcare .
potenţ i al ul maxim de tensiune acumulatoarelor, temperatura lor În figura 10 sunt prezentate
raportat la cel de referinţă, dar nu creşte când sunt încărcate la maxim cablajul şi planul de implamentare
mai mult de 6 V (faţă de masă). Pinul şi o supraîncărcare în aceste cu componente.

TEHNIUM septembrie 2004 37

 LA CEREREA CITITORILOR

APLICATII
, PRACTICE
ale
CIRCUITULUI INTEGRAT 555
Tony E. KARUNDY

CO:-;FI GLlL\l) A TEHMI NALELO H

Jl E 555E 1110 555H Il E 55 5:'<

fl E 5 S 5~IE flE 555 MR IIE S 55 ~1:'<

8 7. 6 5

2 3 4 5
cap'u la TO 116
6 7
ca ps ula T a 99
o 2 3 4

'/ede re de sus ved e r e d e s u s

Ta 1\ 6 Ta 99 Dtllum irea în l i mba r om d ,.d D enumirea. in limba rn ţ;le:ă

.lIP i N

~ Ma să G-ro ,md (G N D )

5 2 P rag JOs ( f' J) T rigger

6 3 l' c ~ ire (O) Out put

7 1 .-1tiI/cur la : ero ( AW) R eset

S 5 c.;out, ol ( e ) C mllrol voltage

9 6 J.'rtig su s (1'S ) 1'''r.,holl1

10 7 D es că rca re ( D ESe ) Di sG ha r'ge

Il 8 III i", ,,, ta rt ( V; ) I'cc

1 N o tă: T e r mi nalele 1, 2.3.1 2. 13. li a le caps ul ci 1'0 11 6 sin t t1 UOflectafc

Circuitul integrat liniar 555 este foarte răspâ ndit În atenţi a constructorilor amatori să nu se las e am ă giţi de
lume, fiind fabricat de multe firme ([1E555 - BĂNEASA vreun circuit integrat rusesc al că rui indicativ Începe cu
S.A. , LM 555 - National Semiconductor, NE555 - K 555, urmat de două litere ruseşti şi un număr. Nu este
Signetics, MBLE, Philips, flA 555 - Fairchild, MC 1455 - vorba de 555 care ne trebuie, eventual, nouă, ci este
Motorola, SN 72555 - Texas Instruments, TOB 0555 - vorba de o Întreagă clasă de circuite de tip TTL cu pu-
Siemens etc.) şi folosit În multe aplicaţii. Multe dintre tere redus ă (LS - LOW Schottky).
aceste aplicaţii au fost publicate şi În revista TEHNIUM În figura 2 este prezentată schema bloc internă a CI-
de-a lungul anilor, dar destul de puţine din moment ce 555, pe care nu o comentăm . În figura 3 a ş i b se dau
cititorii revistei. .. mai vor! cele dou ă scheme de montaj de bază În aplicaţiile cu CI-
Multele aplicaţii la care CI-555 se pretează se 555: a - circuit monostabil şi b - circuit astabil (multivibra-
datoresc schemei lui interne, fericit conceput ă . Fizic, cir- tor).
cuitul 555 se prezintă În 3 capsule diferite (figura 1). În schemele de principiu ale diverselor aplicatii, CI-
Recomandă m cititorilor noştri care vor dori să experi- 555 apare, deci, fie În funcţia de monostabil (funcţi a de
menteze vreo schemă cu 555 să planteze În montaj un bază - "timer"), fie În funcţi a de multivibrator. Acestea
soclu pentru TO 116, În care vor putea introduce, cu sunt cele două funcţii convenţionale ale circuitului, deşi
Îndemânarea respectivă, atât CI În capsula MP 48, cât există - mult mai puţine - şi aplicaţii neconvenţionale (În
şi În TO 99. Înainte de a trece mai departe, atragem numărul 4/2003 a l revistei noastre, CI-555 este prezen-

38 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - LA CEREREA CITITORILOR - - - - - - - - - -

--- -- -- ,

I
I
I
I
I

Q15 ~SCĂRCARE
TRANZlsmR I
1 ESC/lRCARE I

"
IL _ __ _____ _ ___ _ __ r_E _555
__ __ _ ___ JI
: 2

3b
---r-·-f'
[Link]ÂR~
R
:- - - - ALo+ - -
+--_-,,-P.? - , I
R I
r-~,ă_~
U- -iTE'şi RE
Vi
iNTR-A-
H-E--+ iES I
I
I

I
pE555 n
ci
I
L
-----1------
.. J ~Il 0 n
M

3a
tat Într-o schemă de AAF). Vom trata, În cadrul
unui serial de articole, aplicaţiile CI-555 (fără a fi
exhaustivi) În felul următor:
- aplicaţii cu CI-555 ca oseilater;
- aplicaţii cu CI-555 ca monostabil;
- aplicaţii complexe (mai multe CI-555 În
schemă, sau În combinaţie cu tranzistoare sau
alte circuite integrate). ALO v+
Domeniile de utilizare a aplicaţiilor sunt varii: DESe
montaje hobby de divertisment, mici automa-
10KO /lE555
tizări În gospodărie, electronică auto etc.
În schemele de principiu descrise, terminalele
CI-555 sunt notate fie cu semnificaţia lor În limba
+--....~ PS IES 1---'
TR
română , În conformitate cu figura 2, fie cu cifre de PJ C ~-.,
la 1 la 8, În conformitate cu capsula DIL-8 ("Dual 10nF
in Line " cu 8 contacte) a CI - IIE 555 N.

Scheme de alimentare
1 1
În figura 4 se prezintă schema unui con-
vertor de tensiune DC/ DC, care transformă
4
TEHNIUM septembrie 2004 39
 LA CEREREA CITITORILOR

Tr

4 8

7 05

+
C2 + ICl
J
l C~F 555
16V
TI
II
BC547B

2
Dl +D4 = IN4148
O
D5 = 9 ... 12Vj500mW

5
v+ une pozitivă (V+), se poate folosi
+15V 6 schema din figura 6. Se observă
că redresorul este tot un dublor
de tensiune.
AlO v+ Schema de principiu din
Dese figura 7 este a unui redresor
PE555 02 pentru încărcarea acumula -
IOOI'F lN4148 toarelor mici, cu un curent
PS IES -v sub 200 mA. Schema este
+ C, astfel concepută încât încăr-
PJ c carea acumulatorului începe
10nF 10KO 0, 100~ cu tensiunea min i m ă de 5,6
1N4148 v, fixată cu R2 şi sfârşeşte
1 1 1 + pentru tensiunea maximă de
8 ,4 V, fixată cu R3' Dacă

tensiunea cont i nuă

mică (V+) într-o ten - Vmox = 8,4V
Rs D, V BAT
siune continuă la Vmln c 5,6V
ieşire mare (VM) ' +12V -t-----t-....,
CI-555 este folosit ca 470 lN4148
multivibrator.
Impulsurile drep- AlO v+
tunghiulare (mean-
dre) , a căror amplitu-
4700 o::
a
~
,.-
dine este crescută de
PE555
~ I
către transformatorul
+----fc
PSt----.... --+-==---1f1' RJ 1 ::l
~
TR , sunt redresate 10KO
lENS
într-o punte de patru WlN
PJ 1--"'---1-=-+"1"
diode. 10nF 10nF
Convertorul DC/DC
din figura 5 este ceva
mai elaborat. EI
1 I
conţine în plus un
tranzistor TI = 8C
5478 (sau similar) şi
7
două potenţiometre de
reglaj al nivelului tensiunii la ieşirea redresorului dublor. vrem un curent mai mare de încărcare a acumula-
Pentru a crea o tensiune negativă ('r) dintr-o tensi- torului se poate intercala un tranzistor repetor.

40 TEHNIUM septembrie 2004

 LA CEREREA CITITORILOR

acustic. Ritmul redat are 40

la 210 "bătăi" pe minut.
Un generator de impul-

IJ~~KCl ~ ~~ suri inguste negative, cu

amplitudine de 400 mV şi
• 8 frecvenţa de repetiţie in

I R2
330KO
7

NE 555 J
I lRJ
) 470KCl
It
+ jur de 10 kHz, are schema
de principiu reprezentată
9V in figura 10.
Figura 11 este schema
L
II

, IIII 470KO
Ro4
J
, de principiu a unui gene-
2 rator de frecvenţe joase ~
+ C, foarte joase (fmin = 10-
:~4,7~F Hz şi f max = 1000 Hz),
12V
~ Z~ care ar putea fi util ca
8 aparat de laborator. Cele
8 frecvenţe fixe se obţin

Generatoare de
K
impulsuri de labo-
rator ~--------~~--------------~--~~+9V

În figura 8 este
dată schema unui 4 8
"clipper" cu două 555
diode LED (colorate
diferit), care ar putea
fi folosit pentru con-
7 9
trolul tensiunii unei t - -....--1 II

surse continue (de 2

exemplu, acumula-
torul unui autoturism).
Schema de prin-
cipiu din figura 9 este
a unui metronom
~--------~~------------------~----~ ~

C.
TO,5~F
C3

"{ 7 • 8
50nF
S2

9V
- 6
~A555 J
VR
Re

400Cl
Cs

100pF

2 5
C,
10nF

10
TEHNIUM septembrie 2004 41
 LA CEREREA CITITORILOR

r---------------------------::~7--_, prin comutarea unui con-

densator, fiecare dintre
acestea necesitând a fi
sortat după criteriul pre-
'KO LED" 5.,. ,5
s lab.
ciziei valorii capacităţii
4 8 sale.
ro-_~ 7
K' 0
555 J 1---"--rI Bibliografie
le~ i re 1. **. Catalog I.P.R.S.
Băneasa , C.1. liniare , 1988
51--...,

1
.10 2. M. Bodea ş .a., Circu~e
integrate liniare, voI. 3, Ed.
1000HI
xl
o, 'I'F I Tehnică, Bucureşt i 1984
3. A. Ciontu, Şt. lanciu,
lOOHI Electronică auto, ediţia a 2-a,

1 1":;/1
Ed. Teora, Bucu reşt i, 2000

o.O~,:'H' 4. R.F. Graf,

Enciclopedia of Electronic
The
O,l H,
. . Circuits, 1985

1100PFI ,nF I ,onF I 'OOnF } I'F }OI'F }OOI'F } OOOI'F 11 5. **. Contemporany
Electronic Circuits
Deskbook

CAPACIMETRU DIGITAL Constantin ŞOLDAN, laşi

J +9V
JCJ r

[]~.1KO IlO~F 25V '1" '5~1)

7 4 8 I j

1)~,îKo
8 7 6 5
10Hz
Lt.42907N-8

~ ~D
7 D,
'~" '; N4148
~E555
C4
II
'I 2 J 4
I
,J4148

~
r-
" ,
3 II
10-22nF p 10KO
R"

~
2 5
c. Ilf60KO ~. DVM
470KO e,
::= '~F lC2 a: + c5
Ţ'00nF Ţ'~F
25V
, J - 9V
•• TANTAl

Propun cititorilor revistei TEHNI- radioamator prieten care are timp definit de încărcare pentru con-
UM un capacimetru care se capaci metru digital. Apoi aplicând densatorul C 1, ceea ce conduce la
adaptează (se cuplează) cu un mul- condensatorul de 500 nF 1% se un raport impuls I pauză de 50%.
timetru digital. Domeniul de reglează din potenţiometrul semi-
Consumul întregului montaj este
m ăs urare este 1 nF+500 nF, o plajă reglabil de 10 kQ din convertorul
destu l de l argă. EI se compune din capacitate - tensiune în aşa fel încât de cca 11 mA . Se reglează
două părţi: un oscilator cu 11E555 şi multimetrul digital comutat pe dome- frecvenţa oscilatorului la 10 Hz cu
un convertor capacitate - tensiune, niul de 2000 mV să indice 500 mV, ajutorul unui frecvenţmetru. 'in cazul
si anum e cu LM 2907N-8. La ceea ce îi corespunde valorii con- când se va folosi în laboratorul
etalonare se vor folosi un densatorului de 500 nF. Când se radioamatorului, se va alimenta de
fre cvenţ metru , un multimetru digital foloseste un condensator de 1000
ş i câteva condensatoare etalon de pF 1%', multimetrul trebuie să indice la un stabilizator de tensiune bine fil-
1 nF 1%, 500 nF 1%. Dacă nu se 1 mV. Se poate verifica şi cu alte va- trat. Cablajul îl va face fiecare după
posedă aşa ceva, se selectează lori de condensatoare. Prin folosirea dorinţa sa ş i dup ă gabaritul pieselor
conde nsatoare din zestrea vreunui celor două diode se realizează un pe care le deţine.

-~2 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - -- AUTOMATIZĂRI------------

RELEU
de TIMP cu ÎNTARZIERE
la CUPLARE
Pagini realizate de pref. ing. Sorin PISCATI

1 11
Releul de timp cu Întârziere la - În domeniul motoare lor Diesel circuit basculant monostabil, realizat
cuplare Îşi găseşte numeroase apli- care sunt prevăzute cu bujii incan- cu circuitul integrat ~ E 555 şi piese-
caţii În practică. Dintre acestea vom descente pentru uşurarea pornirilor le pasive aferente.
da numai câteva exemple unde la temperaturi scăzute, astfel de Circuitul basculant comandă cir-
prezenţa unui astfel de releu cu relee cu temporizare la cu!?lare sunt cuitul final de putere realizat cu
mtârziere la cuplare este neapărat de asemenea necesare. Incălzirea tranzistorul T2, În colectorul căruia
necesară : (electrică) a bujiilor incandescente este conectat releul electromagnetic
- la tuburile electronice de mare din galeriile acestor motoare nu REL (se vor utiliza numai contactele
putere, care se folosesc şi astăzi În poate fi lăsată la latitudinea celui normal deschise CND-figura 1).
aparatura de emisie sau În amplifi- care porneşte motorul. Dacă acesta Montajul este alimentat de la
catoarele audio HI-FI, este necesar ţine sub tensiune prea puţin timp reţeaua electrică monofazată de
ca mai Întâi să se Încălzească fila- bujiile incandescente, acestea nu se 220 Vc.a. prin intermediul transfor-
mentele şi numai după aceea să fie Încălzesc suficient şi pornirea matorului TR (coborâtor de tensi-
alimentate cu tensiunea anodică; motorului termic este greoaie sau une), redresorului D1; C1 şi stabi-
- În industrie, motoarele asin- imposibilă. Din contră, dacă sunt lizatorului T1 ;Dz.
crone de putere medie şi mare se ţinute prea mult timp sub tensiune,
pornesc iniţial În stea. După câteva acestea se supraÎncălzesc şi În cele Funcţionarea montajului
secunde, atunci când acestea au mai multe cazuri se defectează.
atins turaţia nominală , se comută pe Este cazul conducătorilor auto, În Închizând comutatorul K, etajul
triunghi; special. Aceştia, În majoritatea monostabil şi cel final sunt puse sub
- motoarele asincrone cu rotor cazurilor, nu sunt mecanici şi au tensiune. Ieşirea 3 a circuitului inte-
bobinat necesită şi ele scurtcir- prea puţină pregătire tehnică În grat ~ E 555 este În 1 logic, cu toate
cuitarea treptată (în trei-patru trepte) domeniul electrotehnic sau că pinii 4 şi 8 ai integratului sunt puşi
şi temporizată a rezistenţe lor mecanic. De altfel, nici nu li se poate sub tensiune. După timpul prescris,
reostatului din circuitul rotoric. pretinde acest lucru, fiind simpli uti- cu ajutorul potenţiometrului P, con-
Această operaţiune se poate realiza lizatori. densatorul C se Încarcă si iesirea 3
şi manual, dar este indicată uti- Schema electrică a unui astfel de a integratului ~ E 555 bas·cule·ază În
lizarea releelor de temporizare cu montaj este prezentată În figura 1. zero logic, deschizând tranzistorul
Întârziere la cuplare; In principal, ea se compune dintr-un T2, care antrenează releul final

TEHNIUM septembrie 2004 43

------------AUTOMATIZĂRI------------

+12V CI Rl
•

1
2 II
REL. Releul final REL o dată acţionat , închide con- toate că Cc rămâne închis. În felul acesta bujiile incan-
tactele normal deschise CNO. descente sunt scoase de sub tensiune.
În concluzie, de la închiderea contactului K şi până la
închiderea contactului CNO trece un timp "t" care Lista de piese
depinde de valoarea condensatorului C şi a rezistenţei Figura 1 13. Oz--+ PL 12Z
potenţiometrului P. Acest timp poate avea valori de la
1.01 ; 02--+ 1N4oo7
câteva fracţiuni de secundă si până la 10-15 minute, în 2. T1 --+ 80137 Rgura2
funcţie de aplicaţia respectivă. Pentru mărirea plajei tim- 3. T2--+ 80136 1. 0--+ 1N4oo7
pului reglat se recomandă utilizarea unui condensator 4. CI--+ ~ E55 2. T --+ 80136
cu tantal pentru capacitatea C şi a unui potenţiometru P 5. REL--+ R113112V 3. CI--+ ~ E555
de bună calitate. 6. P--+ 100kO 4. REL--+ R113112V
Montajul prezentat în figura 2 este tipic pentru 7. R1 --+ 4700 5. P--+ 100kn
motoarele cu aprindere prin compresie de pe autove- 8. R2--+ 2,7kn 6. R1 --+ 2,7kn
hicule. La închiderea cheii de contact Cc, releul REL 9. R3--+ 5100 7. R2--+ 5100
este activat si închide contactul CNO, normal deschis. 10.C 1;C2 --+ 1000f!F/35V 8. C1 --+ 47f!F/25V
Acest contact pune sub tensiune bujiile incandescente 11 . C3--+ 47f!F/25V 9. C2--+ 10nF
din galeria de aspiraţie a motorului termic. Oupă perioa- 12. C4--+ 10nF 10. Cc--+ cheie contact
da de timp prescrisă, contactul CNO se desface, cu

ETALONAREA v v

PUNTILOR
, de MASURA RLe
(Urmare din pag. 26)

şi
Aceste rezistenţe, combinate câte două
conectate una la bornele Ax şi cealaltă la
r.A
n:=======:;:============::;"is
n
bornele Cx, determină un raport de o anu-
mită valoare care, la echilibrarea punţii , sem-
nifică o anumită diviziune (gradaţie) pe scala
potenţiometrului P.
Oe exemplu, cu numai patru rezistenţe
fixe având valorile de 1000, 2000, 8000 şi
3 c.
10000 de ohmi, se obţin rezultatele din _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--'
tabelul alăturat.
10000 8000+1000 1,11
Valoarea rezistenţei (ohmi) la: 10000 8000 1,25
10000+2000 8000 1,5
Ax Cx Gradaţia 2000 1000 2
1000 10000 0,1 8000 1000+2000 2,67
2000 10000 0,2 8000 2000 4
2000 8000 0,25 10000 2000 5
1000+2000 10000 0,3 10000+1000 2000 5,5
1000+2000 8000 0,375 8000 1000 8
1000 2000 0,5 10000 1000 10
8000 10000 0,8
8000+1000 10000 0,9 Se poate observa că utilizând rezistenţe fixe, nu se
mai obţin diviziuni egale la etalonare.
10000 8000+2000 1

44 TEHNIUM septembrie 2004

------------ AUTOMATIZĂRI ------------

eieui de timp a cărui schemă care funcţionează În regim de circuit

R electrică de principiu este
prezentată În figura 1 comandă
funcţionarea motorului M şi a rezis-
blocant monostabil. Perioada de
temporizare (funcţionare a motorului
M şi a rezistenţei termice R) se
APLICATII
,
tentei de Încălzire R dintr-un uscă­ poate regla cu ajutorul
tor.'Sunt multe situaţii (de exemplu, potenţiometrului SP. Semnalul de la
săli de operaţii , grupuri sanitare
publice etc.) În care nu este indicaţă
ştergerea mâinilor după spălare. In
ieşirea 3 a integratului PE555 atacă
prin rezistenţa R3 poarta triacului
TA. Acesta se deschide şi pune sub
PRACTICE
astfel de cazuri se utilizează aparate tensiunea reţelei motorul M şi rezis-
electrice comandate de temporiza- tenta de Încălzire a curentului de
toare similare celui prezentat În figu-
ra 1. Imediat după spălare se apasă
butonul de pornire BP. Ca urmare,
motorul electric M şi rezistenţa R
aer: A. Cu elementele pasive indi-
cate În figura 1, durata temporizării
poate fi reglată Între 3 şi 45
secunde. Această perioadă de timp
cu
sunt puse sub tensiune. Curentul de este opt imă pentru uscarea mâinilor.
aer generat de un ventilator antrenat
de motorul M trece peste rezistenţa
De menţionat că apăsând butonul
de pornire BP, motorul M nu RELEE
de
RI R2 Dz
8
6 4
TIMP
7 2 BP A Solin PISCATI

'Cj
SR 5 l 3
CI R3 •
1

~220V

8
6

CI 7 2
EPA
CI R3 • T
5

2 1
R care ÎI Încălzeşte. Ţinând mâinile
1

porneşte. Acesta intră În funcţionare butonul BP.

ude În acest curent de aer cald, În numai după eliberarea butonului BP. O variantă a schemei electrice
câteva minute excesul de umezeală S-a ales această soluţie pentru ca din figura 1 este dată În figura 2.
dis~are. temporizatorul să asigure aceeaşi La acest montaj, triacul TRC din
In principiu, releul de Întârziere durată de funcţionare a motorului M, figura 1 a fost Înlocuit cu releul
este constituit din integratul PE555, indiferent de timpul cât a fost apăsat electromagnetic REL. Instalaţia de

TEHNIUM septembrie 2004 45

 ------------AUTOMATIZĂRI------------

comandă prezentată În figura 2 are Varianta din figura 3 se uti- ambiant să nu influenteze
avantajul că poate comanda orice lizează frecvent În grupurile opera- funcţionarea aparat urii electrice de
fel de motor electric cu colector, torii din spitale. După spălarea comandă , razele de lumină emise
asincron sau sincron. Curentul de intensă a mâinilor şi dezinfectarea de dioda electroluminiscentă şi
rupere al contactelor releului (CR) lor cu alcool sau alte substanţe recepţionate de fototranzistor sunt
este funcţie de puterile Însumate specifice, medicii şi personalul modulate În cod de impulsuri.
ale motorului M şi rezistenţei ter- medical care efectuează intervenţia Indiferent de intensitatea fluxului
mice R. Partea de comandă fiind chirurgicală nu trebuie să mai luminos ambiant, instalaţia din figu-
aceeaşi ca şi la cel precedent, atingă butonul BP. Ducând mâinile ra 3 funcţionează fără probleme
durata functionării motorului elec- În dreptul fantei pe unde este până la o distanţă maximă de 25-30
tric M poate fi reglată cu evacuat din aparat aerul cald, insta- cm a mâinilor faţă de gura de
potenţiometrul liniar P Între 3 şi 45 laţia trebuie să pornească automat evacuare a aerului cald. Indepăr­
secunde. Dacă se doreşte o durată motorul electric M şi să acţioneze În tând mâinile, fototranzistorul nu mai
de funcţionare mai mare, fie că se acelaşi timp rezistenţa termică R. este iluminat (În impulsuri) şi În con-
reglează valoarea condensatorului Funcţionarea aparaturii se bazează secinţă alimentarea cu energie a
C, fie că se apasă din nou butonul pe reflectarea de către mâini a motorului electric M care antre-
BP imediat după oprirea motorului razelor de lumină generate de către nează ventilatorul si a rezistentei R
electric M. o diodă electroluminiscentă (LED). se Întrerupe. ' .
Montajele din figurile 1 şi 2 Îşi Razele reflectate cad pe un foto- Montajul prezentat În figura 3 Îşi
mai pot găsi şi alte aplicaţii. De tranzistor care la rândul său , prin găseşte o serie de aplicaţii şi În
exemplu, la hotele de aerisire din intermediul unei aparaturi electrice industrie, ca element de restricţie ,
bucătării sau ale grupurilor sanitare. a cărei schemă este prezentată În interzicând pornirea maşinii respec-
Se mai pot utiliza şi ca automate figura 3, activează motorul electric tive atunci când mâna sau altă parte
(temporizatoare) de scară la blocuri M şi rezistenţa de Încălzire a aeru- a corpului operatorului sunt În zona
sau clădiri administrative. lui R. Pentru ca lumina din mediul activă de lucru. Mai poate fi folosit

CI2

t-----+__ 2

1,
",220V Ţ
'" 220V

3
46 TEHNIUM septembrie 2004
------------AUTOMATIZĂRI------------

ca luminator de masă la macarale, MMC 4011. Mixarea se produce În 10. R3 - 40+60Q

poduri rulante etc. poarta P4 deoarece semnalul 11. R - 47QJ3W
oscilatorului atacă intrarea 13 a 12. SR - 10kn
Descriere - funcţionare acestei porţi. Semnalele (impul-
surile) rezultate la ieşirea 11 a porţii Figura 2
Instalatia de comandă este alcă­ P4 (figurile 3 şi 4) ajung prin rezis-
tuită dint"r-un oscilator În com- tenta RB la intrarea 2 a circuitului
punerea căruia intră două porţi integrat ~E555.
NAND din circuitul integrat CI1 de De la ieşirea 3 a integratului,
tip MMC 4011 . Impulsurile electrice impulsurile sunt preluate şi
generate de acest oscilator sunt redresate de grupul de diode 02; 03
amplificate de etajul echipat cu (figura 3). Tensiunea pozitivă
tranzistoarele T1; T2 si trimise la redresată ajunge În final pe poarta
dioda electroluminiscentă Ld (LED). triacului TRC, prin divizorul R25,
Această diodă trebuie să fie de rezistenţa R27 şi etajul echipat cu
culoare aibă. În paralel şi la acelaşi tranzistoarele T6 şi T7. Ca urmare,
nivel cu dioda electroluminiscentă triacul TRC se deschide şi pune sub

4
R7
PI P2 P4 P3 Figura 3

1. CI1 - MMC4011
2. CI2 - ~E555
6 12 3. T1 ;T3;T5;T7
8C1078
R3 Dl 4. T2;T4 - 80139
5. T6 - 80140
6.01 + 04 - 1N414B
7. LD - LED alb
B. FT - fototranzistor
9. PR - 1PM1
10. Dz1 - DZ10
11. Dz2 - PL 13Z
Ld, la circa 40 mm distantă este tensiune motorul electric M al venti-
montat fototranzistorul FI. . latorului şi rezistenţa termică RT de 12. TRC - triac 400V/6A
În starea de repaus a aparaturii, Încălzire a jetului de aer. Prin 13. P - 100kQ (liniar)
fluxul luminos emis de Ld nu retragerea mâinilor, după zvântare, 14. TR - 220V/14V/ 15W
Întâlneşte În nici un fel partea sensi- fluxul impulsurilor recepţionate de 15. C1 - 470flF/25V
bilă a fototranzistorului FI. Lumina fototranzistorul Ft se Întrerupe şi ca 16. C2 - 22nF
solară, a becurilor sau a altor surse urmare triacul TRC se blochează, 17. C3;C4;C5 - 1000flF/25V
luminoase nu are influenţă asupra scoţând de sub tensiunea reţelei 1B. C6;C7;C9 - 1nF
montajului, deoarece având un ca- motorul M şi rezistenţa RT. 19. CB - 10flF/25V
racter continuu, produce În foto- Deşi instalaţia electrică prezen-
20. C10;C12 - 100flF/25V
tranzistor o tensiune de asemenea tată În figura 3 pare relativ com-
21.C11-10nF
cont inuă. Acest semnal nu poate plexă, În realitate se poate realiza
ajunge pe baza tranzistorului T3 din cu destulă uşurinţă, iar reglajele nu 22. R1 - 10Q
cauza condensatorului C6. Atunci pun nici o problemă. 23. R2 - 1,2kn
când o persoană introduce mâinile Pentru cei care doresc să rea- 24. R3 - 470Q
În dreptul fantei active a montajului lizeze o astfel de instalaţie, autorul 25. R4;RB;R27 - 4,7kn
electronic, o parte din impulsurile se oferă să dea orice lămurire , prin 26. R5;R22 - 27kQ
luminoase emise de dioda Ld sunt intermediul redacţiei. 27. R6;R11 - 100Q
reflectate şi atacă fototranzistorul FI. 2B. R7;R12 - 100kn
La rândul său, sub influenţa acestor 29. R9;R13 - 47kQ
impulsuri, fototranzistorul gene- Lista de piese
Figura 1 30. R10 - 330Q
rează semnale electrice care,
31. R14 -390kQ
trecând prin condensatorul C6,
atacă baza tranzistorului T5. 1. CI - ~E555 32. R15;R16 - 12kn
Amplificate de acesta, trec prin C7 şi 2. TRC - triac 400V/6A 33. R26 - 1kQ
ajung pe baza tranzistorului T3. 3. Dz - PL 12Z 34. R1 B-3,3kn
După o nouă amplificare, intră În
4. O - 1N4007 35. R19;R20;R24 - 24kn
pinii B; 9 (legaţi În paralel) ai porţii 5. C1 - 5 - lOflF/16V 36. R21 - 130Q
inversoare P3 (figura 4) . Semnalul 6. C2 - 1000flF/25V 37. R23 - B,21<12
inversat ajunge În final pe pinul13 al 7. C3 - 1flF/400V (nepolarizat)
B. R1 - 1 MQ 3B. R25 - 1BOkn
porţi i P4 şi este mixat cu cel generat 39. R2B - 6Bkn
de oscilatorul P1; P2 din integratul 9. R2 - 22kQ
40. R29 - 33kn

TEHNIUM septembrie 2004 47

- - -- - - -- - -- - AUTOMATIZĂRI------------

ECHIPAMENT de AUTOMATIZARE
A CUPTOARELOR
+12V
DE PÂINE
Rl Sorin PISCATI
R5 R8

R2
I~

..----1 RELl

CND2 Ld
+ 12V '-_-'--_~

1
Majoritatea brutăriilor şi patiseriilor particulare uti- este circuitul integrat operaţional ~709 (poate fi Înlocuit
lizează cuptoare electrice pentru copt pâine şi alte spe- cu ~A741 , care funcţionează Însă cu ±1SV).
cialităţi de patiserie. Din cauza complicaţiilor construc- Montajul prezentat În figura 1 poate controla tempe-
tive şi funcţionale, a preţului de cost foarte ridicat, cup- ratura Între 200°C si 4S0°C. Ca senzor se utilizează un
toarele de pâine Încălzite cu gaze se Întâlnesc de regulă termocuplu notat Îri figură cu Vi. Acest termocuplu se
numai la fabricile mari de pâine. compune din două conductoare: unul din cupru şi
Actualmente, În majoritatea cazurilor, controlul tem- celălalt din constantan. Cele două conductoare sunt
peraturii cuptorului electric se realizează cu termocon- sudate unul de altul la unul din capete. Diferenţa de
tacte bimetalice. Acestea nu sunt precise, au o durată potenţial generată de acest termocuplu este de 0,04
scurtă de viată si se defectează frecvent. Defectarea În mV/oC. Grosimea firelor va fi de 0,8+1,2 mm . Ambele
sine şi Înlocuire'a lor nu contează prea mult În ultimă trebuie să aibă acelaşi diametru. Unul din celelalte
instanţă. Ceea ce contează este costul mare al şarjei de capete ale termocuplului rămase libere se leagă la
pâine sau produse de patiserie compromise. masa montajului, iar celălalt la intrarea neinversoare a
Aparatura prezentată În figura 1 este ieftină, putând circuitului integrat. Nu contează care dintre cele două
fi uşor realizată. O dată introdusă În exploatare, capete ale termocuplului se leagă la masă şi care la
funcţionează ani Întregi fără nici o Întreţinere sau reglaj. intrarea 3 a integratului ~709. Important este ca legă­
Funcţionarea este precisă, abaterea de la temperatura turile să fie cât mai scurte şi bine realizate , având În
prescrisă nedepăşind 2-3°C. Această abatere este vedere că tensiunea electromotoare generată de ter-
nesemnificativă În conditiile date. mocuplu este scăzută .
După cum se vede in figura 1, elementul de bază Pentru a micşora cât mai mult căderea de tensiune,

48 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - - - AUTOMATIZĂRI ------------

conductoarele vor avea diametrul de minimum ·2 mm. Se montajul prezentat În figura 3 nu permite vibraţia con-
va utiliza numai sârmă din cupru izolată cu teflon sau şlt tactelor releului final la comanda de Închidere şi respec-
material izolant (electric), rezistent la temperatură. In tiv deschidere a contactului normal deschis CND.
funcţie de diferenţa de potenţial Vi dintre masa montaju- Circuitul de comandă prezentat În figura 3 se compune
lui şi intrarea 3 a circuitului integrat, curentul la ieşirea 7 În principal dintr-un comparator realiz?t cu circuitul inte-
a acestuia se determină cu relaţia: grat, amplificator operaţional , ~A741. Intre intrările - şi +
Vi Rl + R2 (2 şi 3) ale integratului se conectează puntea formată
IC= - - - din rezistenţele R2, R3, R4 şi dioda 02. Această diodă
RVI+RS Rl Îndeplineşte rolul de senzor de temperatură . Ea se
amplasează În incinta
Încalzită a cuptorului,
1R PR Într-un orificiu practi-
cat În acest scop.
R T Oz C2 + 12 Vcc Dioda trebuie să preia
temperatura de la
partea activă a cup-
torului, adică de la
suprafaţa acestuia
care intră În contact
1 2 cu materialul de prelu-
crat. Cei doi pini ai
diodei 02 se izolează
atent cu tub siliconic.
Acest curent este măsurat cu miliampermetrul mA. La fel se procedează şi cu conductoarele electrice care
Etalonarea acestuia se va face direct În ecutilizând un intră În cuptor, plus Încă 20-30 cm În afara acestuia.
termometru martor. Conductoarele de legătură (fir liţat) dintre dioda sesi-
Semnalul de la ieşirea 7 a circuitului operaţional inte- zoare de temperatură 02 şi montaj pot avea o lungime
grat f.lA709 atacă prin rezistenţa R6 baza tranzistorului maximă de 3 metri. Tensiunea la bornele de alimentare
T, polarizând-o În sens direct. Ca urmare, tranzistorul T a punţii este stabilizată prin dioda Zenner 01 şi rezis-
se deschide, activând releul electromagnetic REL. tenta R2.
Acesta Îşi Închide contactele CR (normal deschise), Tranzistorul T1 este Închis sau deschis de potenţialul
cuplând la reţeaua monofazată sau trifazată (după caz) ieşirii (6) a circuitului integrat ~A 741.
rezistenţele care Încălzesc cuptorul electric.
In practică, releul REL nu comandă direct grupul Funcţionarea aparaturii
rezistentelor de Încălzire. Acestea sunt activate de un
contactor cu comandă manuală, de tip AC3 sau echiva- Dacă temperatura scade sub valoarea prescrlsa,
lent. Releul REL, prin contactul său CR, pune sub tensi- ieş i rea 6 a circuitului integrat cade În zero şi, prin inter-
une bobina contactorului de tip AC3. mediul rezistenţei R5, deschide tranzistorul T1. Releul
Pentru cuptoare (sau alte aplicaţii, cum ar fi de exem- REL din colectorul acestuia intră În funcţiune şi Închide
plu aparatele elec-
trice de vu 1-
canizare), care tre- +12 V
buie să lucreze la
temperaturi
cuprinse Între 150
3
şi 250 e C, se reco- R5
mandă utilizarea
instalaţiei electrice
prezentate În figu-
ra 3. Dioda 02 uti- P R4
lizată În montaj ca
senzor de tempe-
ratură va fi de tipul
BA 170. Dintre toate
tipurile de diode
care au fost Încer-
cate, aceasta s-a 02
comportat cel mai
bine pentru inter- T2 REL1
valul de tempe-
ratură cuprins Între
150
Releele
şi 250 e C.
(REL2)
electromagnetice
finale vor fi de tipul
bd
RI-13, contactele
acestora suportând
ani de zile curentii
de sarcină, corobo- OV
rat şi cu faptul că

TEHNIUM septembrie 2004 49

------------AUTOMATIZĂRI------------

contactul normal deschis 11. Din acest moment, con- prezentat În figura 4. Montajul respectiv reglează tem-
densatorul electrolitic C2 Începe să se Încarce prin peratura În incintă, cu precizia de mai sus, În intervalul
rezistenţa R7. La un moment dat şi tranzistorul T2 se 20+80°C.
deschide, acţionând releul REL2. Acesta Închide con- De regulă , produsele de patiserie sunt menţinute la
tactul normal deschis 22, punând rezistenţa de Încălzire temperatura de 40+S0°C cu precizia de ±1°C.
sub tensiunea reţelei. Tensiunea În punctul S continuă Senzorul regulatorului de temperatură din figura 4
să crească până ajunge aproape de 12V. Ca urmare a este constituit din două termistoare Înseriate de câte
punerii sub tensiune a rezistenţei de Încălzire, tempe- soon la 2SoC. Aceste termistoare se lipesc cu răşină
ratura Începe să crească şi modifică rezistenţa internă a adezivă (de exemplu, poxipol) de peretele incintei,
diodei D2. La un moment dat, când temperatura cup- având grijă ca terminalele acestuia şi firele de legătură
torului atinge valoarea prescrisă, variaţia rezistenţei să fie bine izolate Între ele şi faţă de orice masă meta-
interne a diodei D2 determină o diferenţă de potenţial la lică. Firele de legătură pot avea lungimi de până la
pinul 3 (intrarea neinversoare a operaţionalului) al inte- 1,S m.
gratului care forţează ieşirea 6 a acestuia să basculeze
În 1 logic (cca 12 V). Ca urmare, tranzistorul T1 se Descrierea si funcţionarea regulatorului de tem-
blochează şi provoacă desfacerea contactului normal peratură prezentat În figura 4
deschis 11. Tranzistorul T2 mai rămâne deschis
(menţinând astfel contactul 22 deschis) Încă 2-3 Când temperatura cuptorului creşte şi atinge va-
secunde, până la descărcarea condensatorului C2 prin loarea limită prescrisă, automatul comandă decuplarea
rezistenţa P1, joncţiunea bază-emitor a tranzistorului T2 rezistenţe lor de Încălzire şi ca urmare temperatura
şi mai ales prin semireglabilul legat În paralel, P1 . Cu scade până În momentul când ajut)ge la valoarea lTli-
nimă admisibilă. In
acel moment,

4 01
Ot--*------'r,
C2
r, rezistente le de
Încălzire' a cuptoru-
lui sunt din nou
puse sub tensiune
şi din nou tempe-
ratura Începe să
crească. Se atinge
iar limita supe-
RTH1 rioară si ciclul se
repetă. '
Eu am reglat
montajul astfel
R3 Încât temperatura
A K:::J--+l medie În incintă să
-220 fie de 4SoC. Am
ales un releu regu-
R2 lator de tempe-
ratură si senzorul
(TH) a'l acestuia
astfel Încât h is-
terezisul să fie de
acesta din urmă se reglează şi durata Întârzierii la ±O,soC, Pentru cei care doresc un histerezis mai mare
deschiderea contactelor 22. Astfel se evită procesul (±2,S°C), se propune montajul din figura 5. În acest caz,
tranzitoriu În care contactele 22 se Închid succesiv de cu un singur termistor, abaterea de la temperatura pre-
câteva ori la fiecare comandă a automatului de tempe- scrisă va fi de maximum ±2,SoC. Atât la montajul din
ratură. figura 4, cât şi la cel din figura 5, releul REL este de tipul
În lipsa releului de temporizare la deschidere, rea- RI 13124 Vc.C. Acestui releu i-am slăbit (În limite rezo-
lizat În jurul tranzistorului T2, contactele 22 se perlează nabile) arcul de readucere a armăturii mobile astfel Încât
Într-un timp de câteva luni, la o exploatare intensivă de anclanşarea şi declanşarea acesteia să se facă ferm. Cu
10-12 ore pe zi. Cu releul de Întârziere, aceleaşi con- acest tip de releu, ani de zile nu vor apărea probleme.
tacte rezistă ani de zile. Releul REL 2 va fi de tipul RI Se poate folosi orice alt releu asemănător.
13112 Vc.c. sau RI 13124Vc.c. Dacă se utilizează RI
13124Vc.c., se va slăbi arcul spiral al armăturii mobile LISTA DE PIESE
astfel Încât Închiderea si deschiderea contactelor 22 să Figura 1
se facă ferm pentru o tensiune de alimentare a montaju-
lui de 12 V. 1. CI- ~ 709
Releele regulatoare de temperatură prezentate În 2. T1 - BD139
figurile 1 şi 3 se alimentează de la reţeaua de curent 3. T2 - BD 139
alternativ (220 Vc.a.) prin intermediul unui etaj a cărui 4. D1 - 1N4003
schemă de principiu este prezentată În figura 2. S. P - 10 kn (lin)
Puterea transformatorului TR va fi de 10-12 W. 6. REL1 - Reed/12V-1A
După preparare, produsele de pştiserie trebuiesc 7. REL2 - RI 13112V
menţinute "calde" până la vânzare. Incălzirea raltului 8. SR - 100 kn (lin)
(incintei) În care acestea sunt expuse la vânzare poate 9. R1 - 12kn
fi realizată tot cu ajutorul unor rezistenţe alimentate de 10. R2;R3 - 470n
la reţeaua electrică. Menţinerea temperaturii optime (cu 11 , R4 - S,6 kn
o abatere de ± O,S°C) se poate realiza cu montajul 12. RS - 510n

50 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - - - AUTOMATIZĂRI------------

13. R6 - 47kn 9. R3; R9 -t 120 n

14. R7 - 390n 10. R4; R5 -t 510 n
15. R8 -1kn 11. R7; R16 -t 1 kn
16. R9 - 10kn 12. R8 -t 220-330 n
17. R10 - 100n 13. R10 -t 20-27 n
18. R11 -10kn 14. R11 -t 510 n (potenţiometru liniar)
19. R12 - 330n 15. R13 -t 330-390 n
20. Rth - 50n 16. R14 -t 10-15 kn
21.C1-0,1flF/100V 17. R15 -t 100 kn (semireglabilliniar)
22. C2 - 470flF/63V
23. C3 - 47flF/33V Figura 5

Figura 2 R1 -t510n
R2 -t 1 kn
1. TR - transformator 220/11V (P=10-15W) R3 -t 1 kn
2. PR - 1PM1 R4 -t 4,7 kn
3. C1 = C2 = 1000flF R5 -t 47 kn
4. Oz - PL 13 Z R6 -t 2,2 kn
5. T - BO 139 (cu radiator termic) R7 -t 1 kn
6. R - 120n R8 -t 3,5 kn
R9 -t 5,6 kn
Figura' 3 R10V 5,6 kn
R11 -t 220n
1 . CI-~A741 R12 -t 10 kn
2. T1 - BC 177 sau BC 251 R13 -t 100 kn
3. T2 - BO 139 01; 02 -t 1N4004
4. 01 - PL 5V6Z T1; T2 -t BC 171 B
5.02 - BA 170 T3 -t BO 140
6. 03 - 1N 4003 C1; C3 -t 470 flF
7. P - 10kn (lin) C2 -t 1000 flF
8. P1 - 100 kn (lin) REL -t RI-13
9. REU - Reed/12V-1A REL 1 -t Reed 24V
10. REL2 - R113112V CNO -t contact normal deschis
11 . R1; R3 - 4,7kn CNI -t contact normal închis
12. R2
1,2kn
13. R4; R5 -
1,5 kn R3 C2 D2 +24V
14. R6 - 10kn
15. R7 - 330n
16. C1
470flF/25V R4
17. C2
47flF/25V

Figura 4

1. T1; T2 -t
BC 173 C; BC
109C sau echiv. RELI
2. T3 -t BC
171B; BC 107B
sau echiv.
3. T4 -t 2N
1613; 2N 1711; Rll
BO 139 etc.
4.01;02;03
-t 1N 4001 - 1N
4007
5. RTH1 -t
510 nl25°C
6. R2; R6;
R12 -t 2,5 kn
(semireglabili
liniari)
7. C1; C2; C3 REL
-t 470-1000 C3 ~-,
flF/40V
8. C4 -t 470
~lF/40V
+ FI 5·
TEHNIUM septembrie 2004 51
 - - - - - - - - - - CITITORII RECOMANDĂ----------

de energie disponibilă o constituie

D audiofrecvenţă
oriţi un amplificator de unei scheme care stă la baza unor
pe care să-I doar câteva baterii a căror viată amplificatoare de înaltă performanţă
puteţi alimenta de la un grup de avem interesul să o prelungim cât (fig. 1). Ştiind că cea mai mare parte
baterii de 9 V (±4,5 V) şi al cărui mai mult. Să vedem cum poate fi a curentului de repaus al montajului
curent de mers în gol să fie de micşorat curentul de repaus al unui este solicitată de tranzistoarele
numai 1-2 mA? De cele mai multe amplificator şi ce se poate face pen- finale (A 1 şi A2 nu cer mai mult de 1
ori amatorii, din dorinţa asigurării tru ca şi în timpul lucrului, energia mA), ne întrebăm ce se va întâmpla
unor parametri maximali amplifica- electrică să fie folosită cât mai efi- dacă din P3 si P4 vom fixa tensi-
toarelor construite de ei, împart cu cient. unea emitor-bază la circa 0,4 V,
multă generozitate volţi, amperi şi Schema pe care o propun nu tranzistoarele fiind practic închise?
waţi, însă câteodată singura sursă este nouă, ea provine din adaptarea Montajul va funcţiona bine, însă

UN AMPLIFICATOR
ECONOMIC
Marian LĂCĂTUŞ, Buzău
Deşidespre amplificatoare dt.> audlolr~"Vt , "riS foarte mult, totuşi vă trimit şi
eu un material (cam lung, recunosc) referitor la un amplificator special conceput pentru
a avea un curent de mers În gol cât mai mic, ceea ce contribuie la prelungirea vieţii
baterii/or de la care se alimentează.
Diagramele au fost trasate folosindu-mă de aparatura şi mijloacele destul de modeste
de care dispun, aşa că nu am pretenţia că sunt extraordinar de exacte. Cu toate acestea,
ele reflectă destul de bme realitatea şi, cel puţin ca date orientative, se poate avea
Încredere În ele.
Ultima parte a materialului este destinată circuitului Boucherot, pe care l-am descris
aşa cum mi-ar fi plăcut şi mie să-I găsesc descris pe undeva (toate calculele, graficele şi
interpretarea rezultatelor au fost făcute doar pe baza cunoştinţelor mele de electronică
şi electrotehnică). M-am gândit că poate există amatori dornici să cunoască mai În
profunzime unele dintre comple)(ele fenomene ale electronicii cu care se confruntă.

D3 +
T1

8 .•• 16fi
3 VA

D4

I 1N4007
A1 = TL061
C1~
I P2, 10k
A2 ~ ~M (LM, CA etc.)
I 1 108, 208, ~8 (N)
ECHILIBRARE
C9 220)1

I
II 52 TEHNIUM septembrie 2004
- - - - - - - - - - C I T I T O R I i RECOMANDĂ----------

numai pentru tensiuni continue sau

pentru frecvenţe foarte joase, În
acest domeniu A2 dispunând de o
2
amplificare În buclă deschisă imen-
să. Pentru frecvente mari din dome-
niul audio, amplificarea În buclă
deschisă poate scădea drastic, iar
dacă semnalele de la intrare sunt
prea mici, amplificatorul, oricât s-ar
"sili", nu va putea nici măcar
deschide tranzistoarele finale,
necum să mai şi injecteze curenţi
importanţi În bazele lor, semnalele
respective rămânând neamplificate.
Aşa apar cunoscutele distorsiuni de
racordare, foarte supărătoare, pen-
tru a căror Înlăturare se cere asigu-
rarea unor curenti statici de colector
de 10-20 mA. .
Pentru a realiza un amplificator
cu distorsiuni practic insesizabile,
menţinând totuşi tranzistoarele
finale aproximativ Închise În timpul
mersului În gol, este necesară apli-
carea simultană a trei măsuri, şi
anume:
1. Amplificare cât mai mică a eta-
jului final. Zona "moartă" a sem-
nalelor de intrare va rămâne
aceeaşi, dar ea va fi mai puţin ampli-
ficată şi nu ne va deranja prea mult.
Evident, va fi nevoie de ~It etaj care
să amplifice semnalele. In cazul de
faţă amplificarea etajului final este
de două ori, o amplificare unitară
nefiind recomandată.
2. Folosirea În etajul final a unor
amplificatoare rapide, cu răspuns
bun În frecvenţă. Vom renunţa la
amplificatoarele de uz general, com-
pensate intern, În favoarea unuia
necompensat, urmând să i se facă o
compensare externă corespunză­
100
3
toare. De altfel, un amplificator com-

TEH NIUM septembrie 2004 53

- - - - - - - - - - C I T l T O R I i RECOMANDĂ----------

imediat micile asimetrii ale etajului

deschizânfl in mod egal tranzis~
toarele. In final vom inlocui
lAI I
Zielill potenţiometrele cu rezistoa re
fixe.
dB II 11 Valoarea optimă a lui ca se va
lAI /"o sta~1i prin. tatonări , o valoare prea
26 5 mica ducand la aparitia oscilati-
il?r, iar. un~ prea mare' la apariţ'ia
.~ 4 dlstorslunllor prin micsora rea
20
vitezei de răspuns a amplifica-
15 3 1/ torului. Restul pieselor nu au
valori critice.
V2
Amplificatorul functionează si

\
10 pentru tensiuni continue, amplifi·
5. I~ ,
carea totală fiind de 20 (26 dB) .
Rejecţia extraordinar de bună a ali-
mentării va face ca la un dezechili-
O o
bru al surselor de alimentare chiar
O 10Rz 100Rz 1kHz 10kHz l00kHZ 1MHz de 1 V, la ieşire să nu apară mai
mu~t de 1. m'!. Tot cam atât poate
4
aparea la Ieşire datorită derivei ter-
~::~::::~~~~__~__~__________________________________.J mice, atunci când temperatura

pensat .i~tern t~t nu va putea asigu- mediului variază cu lO°C. Ne

ra [Link]~~litatea circuitului (vor apărea putem intreba in ce măsură
oscllaţll) , deoarece reacţia negativă scăderea temperaturii nu va duce si
este foarte puternică (se stie că R2 la anularea micului curent de repaus
reacţia negativă totală este situatia al tranzistoarelor, care astfel se vor
cea mai grea cu care se poate con- bloca şi ne vor distruge toată
!run~a u~ alŢlplificator operaţional), munca. Desigur că asa s-ar intâm-
Iar In circuitul buclei sunt acum pla dacă proprietatea 'Iui A2 de a-si
!ncluse şi tranzistoarele finale, ce mări curentul de alimentare cu
Introduc noi defazaje (poli si zerouri scăderea temperat urii nu ar com-
suplimentare în funcţia de 'transfer) pensa de minune acest fenomen
pentru care condensatorul de mărind tensiunea bază-emitor si
~?recţie integrat nu este pregătit, deschizând din nou tranzistoarele. '
fIInd necesare şi compensări Putem folosi un difuzor de 40 ca
externe. şi unul de ao. Teoria arată clar că i n
3, Polarizarea tranzistoarelor acest din urmă caz, pentru acelasi
finale la un curent de colector de nivel sonor, puterea disipată p'e
0,5.1 mA. t?arE!:lor chiar in montaj, in condiţii tranzistoarele finale este mai mică.
DESCRIEREA SCHEMEI ELEC- limita. Pentru aceasta la iesire se Aşadar, chiar dacă va trebui să
TRICE. Al este un amplificator nein- conectează un amper';'etru în serie "dăm mai tare", putem realiza o
versor obiş,nuit care amplifică de cu un rezistor de a-l0 nJ3W, după mică. economie de energie folosind
vreo 10 Ori semnalele de intrare. care se ?onectează intrarea amplifi- un difuzor. de ao (sau chiar 160) in
D!odele 01 şi 02 protejează intrarea catorulUi la plusul, apoi la minusul locul unuia de 40 de dimensiuni
lUI Alde supratensiuni la fel cum alimentării, citind de fiecare dată m_a ri şi cu randa'ment bun (din
diode le 03 şi 04 protej~ază iesirea indicaţiile ampermetrului. Cele două pacate, randamentele difuzoare lor
amplifi,catorului de semnale prea valor! trebuie să fie cât mai apropi- sU'lt in general sub 10%).
[Link] care ar putea veni din ate ŞI nu mai mici de O 3 A. Nu este In figura 2 este dat desenul
exterior. Compensarea lui A2 este nici un pericol pentru ' tranzistoare, cablaj~lui.' v!ldere dinspre partea
de tipul avans _intârziere de fază si deoare?e cure~tul nu poate depăşi cablata, Iar In figura 3 este dată
anume o compensare cu avans 'de 0,5 A, Iar tranzistoarele rezistă si la a~[Link]~ pieselor, vedere dinspre
faz~ Plin. C? şi c~t.e o_compensare 1 A. De regulă, tranzistorul pnp este p~ese. In fl~~Jra 4 este dat graficul
cu Intarzlere modificata a fazei prin mai "slab": ceea ce se poate raspuns~I~1 In frecvenţă al amplifi-
ca şi Cl0. Inductanta L 1 este fără cunoaşte printr-o valoare mai mică a c~tor~IUI (In coordonate logaritmice)
miez şi are 12 spire din conductor curentului când intrarea este pusă la ŞI al Impedanţei de iesire în functie
~0,5 mm, bobinate spiră lângă spiră mlnusul alimentării. Am observat că de frecvenţă, ambele ' pentru sem-
pe un dorn ~ 5 mm. Cll si R14 BD 140 dă rezultate bune, asa că nale de intrare mici.
formează circuitul Boucherot care I·am indicat aici. Tranzistoareie se Amplificatorul meu are un curent
va fi ~escris pe larg la sfârşh. Din vor monta fără izolatie pe un mic de repaus de 1,6 mA si mă incântă
potenţlometrul dublu se fixează un radiator comun. ' prin faptul că il pot "uita" mergând in
curent de repaus prin colectoarele În locul potenţiometrului dublu se gol la baterii, fă~ă grija unei energii
tranzistoar~l?r de ~, 5- 1 mA, apoi din pot utiliza două potenţiometre sim- electrice absorbite prea mari. Dacă
P2 se echllibreaza montajul, după p~e, .urmărind ca poziţia cursoarelor montajul ar fi avut un curent de
care se trece la ... sortarea tranzis- sa fie aceeJşi. Nu vă ingrijoraţi de repau.s e 15-20 mA, atunci puterea
g
toarelor. Metoda presupune verifi- uşoara lipsa de egalitate a valorilor electrica n~~esa!ă mersului in gol ar
carea complementarităţii tranzis- stabilite, deoarece A2 va corecta fi fost suficienta pentru a aprinde
vreo 20 de LED-uri de 5 mA, ceea

54 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - C I T I T O R I i RECOMANDĂ----------

ce pentru baterii nu ar mai fi fost o buclă deschisă a amplificatorului unor calcule efectuate de mine pen-
sarcină de neglijat. pentru această frecvenţă este mai tru situaţii particulare destul de
mare decât atenuarea produsă de apropiate de cele reale. Se observă
filtrul RieşC şi de divizorul R1-R2, că circuitul Boucherot, care lucrează
vor apărea oscilaţii, de obicei În cel mai eficient când R = Ries, intro-
afara domeniului audio. Pentru duce un defazaj absolut mult mai
CIRCUITUL BOUCHEROT suprimarea oscilaţiilor, putem mări mic decât cel introdus de un simplu
Câteva cuvinte despre circuitul atenuarea semnalului prin mărirea condensator şi, pentru o anumită
Boucherot (R14, C11 , fig. 1), care valorii lui C (se presupune că nu bandă de frecvenţe, o atenuare ceva
de multe ori este "expediat" cu sim- avem voie să intervenim asupra lui mai mare a tensiunii Vin, ceea ce
pla menţiune că este destinat pre- R1 şi R2). Oscilaţiile vor Înceta, poate părea surprinzător. Dacă nu
venirii apariţiei oscilaţiilor. Dar de ce deoarece defazajul introdus de con- credeti că asa stau lucrurile, verifi-
apar aceste oscilaţii? Din capul densator nu poate să treacă de -90°, caţi pentru 50 Hz şi 5 ... 20 Vef circui-
locului trebuie spus că un amplifica- În schimb atenuare putem introduce tul din figura 6b, luând R = Rieş =
tor bine compensat nu are voie să câtă dorim (se vede că oscilaţiile 1 kn şi C = 2,2 ~F. Măsuraţi tensi-
genereze oscilaţii nici chiar În apar doar pentru anumite valori ale unea Vieş, apoi scurtciruitaţi rezis-
absenţa circuitului Boucherot, atunci lui C). Există Însă o metodă mai torul R: tensiunea va creşte puţin.
când ieşirea este În gol sau este bună: montarea la iesire a unui con- Dacă R = Rieş = 10 kn, tensiunea
conectată la o sarcină pur rezistivă. densator de valoare riu prea mare În va scădea la scurtcircuitarea lui R.
Dacă la iesire avem o sarcină serie cu un rezistor de valoare mică, Proiectat judicios, circuitul
capacitivă, este posibil ca amplifica- acesta fiind chiar circuitul Boucherot Boucherot va "imuniza" montajul

Ries 'f kHz log f

~
O·~~~----~---------------------
Vin C Vies
220nŢ ,
o o -90·

. = O,82 Vin
Vies
f = 50 kHz

50 kHz log f
O° r-~~--.---~~~--
Vieş 0
-19

0---------:p~2-20-n~0 fmin la f = 1/2îiRCv2

( pen tru Rieş = R)
Vieş = 0,71 Vin
f = 50 kHz 6
torul să intre În oscilaţie. Aceasta se (În cazul precedent valoarea prac- pentru un condensator de orice
Întâmplă deoarece impedanţa de tică a lui C ar putea fi chiar de câţiva valoare conectat la ieşire, aşadar
ieşire majoritar rezistivă a unui ~F, ceea ce ar Însemna o reactanţă putem folosi fără teamă chiar
amplificator real (Rieş, fig. 5) nu prea mică pentru o parte a domeni- şi un tweeter piezo a cărui capaci-
este destul de mică pentru a putea fi ului audio). Lucrurile se schimbă tate poate fi de ordinul zecilor
neglijată, iar filtrul trece-jos care se destul de mult, defazajul introdus de de nF.
formează la iesire va introduce un circuitul Boucherot nu va mai tinde O bobină conectată la ieşire
defazaj de tensiune ce poate lua către _90° când frecvenţa tinde către introduce un defazaj pozitiv şi nu ne
orice valoare de la zero până infinit, ci către zero, iar pentru o anu- va crea necazuri. Dar, nu putem fi
aproape de -90° şi care se va adău­ mită frecvenţă defazajul va prezenta siguri că bobina unui difuzor, În
ga cjefazajului introdus de amplifica- un minim care, În funcţie de ele- mişcarea ei Într-un câmp magnetic,
tor. In momentul În care defazajul de mentele circuitului, poate lua oric:;e nu va introduce defazaje de toate
la intrarea inversoare va atinge valoare În intervalul (O, -90°). In felurile, aşadar circuitul Bouc:herot
-180°, iar amplificarea În gol şi În figura 6 este prezentat rezultatul poate fi util şi În acest caz.

TEHNIUM septembrie 2004 55

- - -- - - - ----CITITORII RECOMANDĂ-----------

PRACTICA v
miezurile de ferită sunt de două ca-
tegorii:
- deschise, care au formă de
bară cilindrică , tubulară sau alt pro-
fără goluri.
Rolul miezului de ferită este ca ,
în ansamblu cu bobina la care este

REALIZARII fii '

, - închise, care au formă întreagă
de inel (tor), sau diferite forme
ataşat, să determine o inductanţă
de o anumită valoare calculată. De
multe ori nu se întâmplă aşa . În
secţionate de miezuri "pereche".

BOBINELOR Acestea au forme de U+I, E+E,

U+U, oale ş.a .
O condiţie importantă pe care
aceste cazuri, foarte important este
modul în care se face asamblarea
respectivă. Aceasta trebuie să per-
trebuie să o îndeplinească un miez mită şi posibilitatea de corecţie a

cu de ferită pentru ca să asigure per-

formanţe maxime la locul de uti-
abaterii de la valoarea stabilită prin
calcul, dar care să evite, pe cât
lizare este să aibă o structură

MIEZ internă cât mai omogenă, fără nici

posibil, modificarea numărului de

de v

FERITA
Ilie STOICA, Urziceni

Atât în revista TEHNIUM , cât şi

în alte publicaţii tehnice, s-au dat şi
se dau indicaţii despre realizarea
bobinelor cu miez de ferită . De cele
mai multe ori, se insistă pe o serie
de consideratii teoretice, binevenite
de altfel, da'r mai puţin se pune
accentul pe realizarea practică. Dar
tocmai această practică, despre
care nu degeaba se spune că "ne
omoară", trebuie tratată şi ea cu
puţin interes, mai ales de către con-
structorii amatori.
De aceea, am considerat nece-
sar să fac cunoscute câteva reco-
mandări practice, de care este bine
să se tină seama atunci când se uti-
lizează miezuri de ferită la diferite
montaje electronice.
Ferita este un produs industrial un fel de discontinu ităţ i , adică fără spire la bobibă . La miezurile
care face parte din categoria mate- fisuri, stratificări sau ciobituri.
rialelor ceramice. Ca urmare, ea nu deschise problema se rezolvă mai
De asemenea, la miezurile
poate suporta să fie supusă la lovi- pereche se recomandă să nu pre- simplu, prin schimbarea poziţiei
turi, şocuri , încovoieri, deci eforturi zinte vicii de formă sau de aspect, miezului faţă de bobibă în anumite
mecanice mari, pentru că se sparge diferite de la o piesă la cealaltă, din limite. La miezurile închise, proble-
foarte uşor. Un miez de ferită spart cauza unor zone strâmbe sau ma este mai dificilă dar nu de nere-
nu mai valorează nimic. Pentru că dimensiuni diferite (vezi figura) , În
nu se mai poate recondiţiona, este zolvat. La miezurile pereche se
acest fel, circuitul magnetic respec-
bun de aruncat. Deci, trebuie acor- tiv va prezenta discontinuităţi mari, poate uşor constata următorul
dată atenţie la manipularea acestor care afectează negativ calitatea fenomen: se procedează , de exem-
miezuri. Ferita, ca material, se acestuia, plu, la măsurarea inductanţei unui
poate prelucra mecanic (tăieri, de- Zona de separaţie dintre piese ansamblu format dintr-o bobină cu
bitări , rectificări), dar numai cu
maşini-unelte care au discuri sau
trebuie să fie fără abateri de la miez tip oală , În prima fază se
pieţre abrazive diamantate. planeitate sau de la paralelismul cu măsoară când miezul stă liber şi
In general, după forma circuitului planul de separaţie, pentru ca stabil în poziţia care îi asigură buna
magnetic pe care îl determină, suprafaţa de contact să fie totală, funcţionare . Se va obţine o va loare

56 TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - C I T I T O R I I RECOMANDĂ----------

de inductanţă. Dacă după aceea se

va acţiona asupra miezului pereche
uscare rapidă poate să nu rezolve
problema, În sensul că rigidizarea
torului de material K = iC
printr-o strângere sau apăsare, În În final poate să fie şi Într-o poziţie
sensul apropierii celor două piese,
defavorabilă care să determine o unde : n = nr. de spire
valoare de inductanţă nedorită . L = inductanţa, În H
una faţă de cealaltă, dar păstrând Pe de altă parte, trebuie avut În
poziţia de bună funcţionare, se va vedere şi faptul că ansamblul tre- Pentru aceasta, se con-
constata că valoarea inductanţei se buie să prezinte şi un grad de soli- fecţionează de probă o bobină de o
formă apropiată de aceea a bobinei
schimbă În mod sensibil. Această ditate care să garanteze buna
definitive, dar cu un număr n de
schimbare este proporţională cu funcţionare În cazul unor influenţe

a - miez corect b - miez necorespunzător c - miez necorespunzător

efortul de strângere, desigur până spire mai redus (20 ... 50) şi care tre-
exterioare. Acestea pot fi mecanice
la un efort maxim suportat de oală buie cunoscut.
(şocuri, vibraţii) sau clim_alice (căl­
Se măsoară inductanţa acestei
ca să nu se spargă. dură, frig, umiditate). In aceste bobine cu miezul respectiv, dUp'ă
Iată cum se poate corecta, Într-o cazuri, rigidizarea cu vopsea este care se calculează factorul K. In
oarecare măsură, valoarea induc- mai predispusă să cedeze. funcţie de rezultat, se obţin urmă­
tanţei şi la miezurile pereche, atunci
În cazul feritelor moi , o problemă toarele concluzii:
când avem abateri de la ceea ce la fel de importantă pentru un con- Valori K Domeniu de frecvenţă f
ne-am propus. Pentru aceasta, tre- K<1 M < 1 MHz
structor amator este să ştie dacă
buie imaginate şi confecţionate sub- K = 2 .. .10 M = 1.. .20 MHz
ansambluri din materiale care nu au miezul de ferită de care dispune
K > 10 M > 20 MHz
p roprietăţi magnetice şi care să per-
corespunde domeniului de
Dacă se ţine cont şi de aceste
m ită acest reglaj. Acestea pot fi ce- frecvenţă unde va funcţiona . Având
câteva aspecte tehnologice, multe
liere sau flanşe, prevăzute cu de făcut montaje unicat, ferita este din surprizele neplăcute care apar
şuruburi de strângere. Simpla procurată ocazional. Cea mai acce- după realizarea montaje lor elec-
rigidizare a miezului cu vopsea cu sibilă metodă este calcularea fac- tronice vor fi cu siguranţă evitate.

Îmi ofer scuzele mele pentru originală a materialelor erau pro-

problemele apărute În urma pu- prietatea "Conex-Club", dar acest
blicării articolului "Sistem surround lucru nu era specificat.
de mare performanţă", dar motivul Aşadar, rog colectivele revis-
pentru care revista "Conex-Club" telor "Tehnium" şi "Conex-Club"
nr. 1/1999 (număr pe care de altfel să-mi primească scuzele pentru
nici nu ÎI posed) nu apare În lista problemele provocate şi promisi-
bibliografică este următorul: unea că pe viitor voi verifica
schema de principiu, cablajul cir- temeinic sursa schemelor ce le voi
cuitului şi echiparea au fost luate trimite spre publicare.
de pe un site privat care nu Îşi re-
zerva drepturi de autor şi se Vă mulţumesc,
adresa deci tuturor. Desigur, sursa Radu Florin Gogianu

TEH NIUM septembrie 2004

- - -- - - -- - - CITITORII RECOMANDĂ----------

lJn·cântar _______________
uşor ' de~ ·construit ______
ilie STOICA, Urzlcenl

Cu puţină răbdare şi Îndemâ- ambele capete Înnodate (formând de plasare a celor două orificii A şi
nare, se poate construi un cântar un cerc) , cântarul va fi suspendat B. Acesta va fi stabilit prin Î ncercă ri.
pentru greutăţi mici (până la cea 50 de un punct fix. O a doua bucată de Cu ajutorul unui ac se perforează
g) , simplu şi destul de precis. EI va aţă, ceva mai lungă, va fi trecută mai Întâi cartonul În punctul B şi cu
fi foarte util În diferite situaţii. prin orificiul B şi de capetele ei se ajutorul aţei se ataşează talerul.
Materialul de bază il constituie o va fixa un mic taler sau o cutiuţă Se caută apoi locul unde
bucată dintr-o foaie de carton, sub- uşoară, În care se va aşeza obiec- urmează să fie plasat orificiul A, tot
ţire dar rezistent, sau alt material, tul pe care dorim să-I cântărim . cu ajutorul unui ac pe post de pivot,
cum ar fi materialul plastic rigid sau Foarte potrivite ca taler sunt com- până când latura CD a cartonului
tabla subţire. Dintr-unul din aceste ponente de la ambalajele În care se coincide cu un reper orizontal, de
materiale se taie o bucată de forma vând unele produse lactate, capa- exemplu blatul unei mese.
celei din figura alăturată. cul sau cutia propriu-zisă. Urmează desenarea cadranului
Se observă că o parte este re- Singura problemă rămâne locul sub forma unui arc de cerc cu cen-
zervată cadranului (scalei), cealaltă trul În punctul B.
parte constituind contragreutatea. Se trece aţa suport prin orificiul
Cu ajutorul unei bucăţi de aţă sufi- A şi se suspendă cântarul de un
cient de subtire si rezistentă , care cârlig fix, astfel Încât să stea liber,
va fi trecută prin orificiul A şi având fără a se atinge de ceva.

Se procedează la stabilirea
diviziunilor cu ajutorul unor greutăţ i
etalon, Însemnând pe cadran
fiecare diviziune, de la zero până la
cea maximă . Drept "ac indicator"
serveşte aţa de care este sus-
pendat talerul. Pentru valorile inter-
mediare se procedeaz ă la
Împă r1irea fiecărei diviziuni În sub-
diviziuni egale.

58 TEHNIUM septembrie 2004

- -- - - - - - - - C I T I T O R I i RECOMANDĂ----------

AMPLIFICATOR AF
Pagini realizate de Romeo BOARIU, Botoşani

O,-OJ

. "~
l~
R7
5000
t C7
O. 11'F
0.-0.
~~
RI1
560
-lcIO
122Ol'F
25V
RI~'1
1100
lW 1
R,.
0.3Q
SW
,J -

~~ I·~I ~~
RB,I J.
~
~ P
I~~
R,O ) ~ r- ~P2 L~T.
~J
2.7KO ~ I~O I 2.7KOI J.~ vi
LI BC
Ra '
3.9KO IJ
2W
LI
1000
80 vi
" 80
TII 1~ 1
vi ~
lKO "
T2 "
107A
10,
TJ"I 139
T: 1~BO
Cl1
C
270~F ~1 r.' T,
;; ·270pF p

1(1KO
Rt
l00KO
-
IR'2
2700 :~ ~.7nF
B

R, ) Il. ,t- ~_~:~mA

;/
C'r'" LI BO
L

Rj~IJ
~
,/ lOOpF
2.2KO
R2 .~
Rs
Jec T7 r 139
Ts~ 107A" BO Cu .-
~ T,0
100KO 2200
Te'" 1~
C, .. '-

r-o.:H
0.11'1
...
60

fcs ~221~
'I'FL

JI lR. 4:
R,s R'7
Rli C4 R'3 1100
mii 0.30
2KoI ~70Q Ill'F [Link]'F + 25V lW sw
,.J+
Montajul prezentat În figura 1 este inspirat după o
schemă asemănătoare publicată În revista "Le Haut-
Parleur" nr. 1674/1981. Privită la Început ca o provo-
P2 52 KITC104A
care, deşi nu aveam la Îndemână toate piesele nece-
sare, În special tranzistorul cu efect de câmp dublu, am
realizat-o În cele din urmă, fără Însă a urmări prin Uos -1SV
aceasta o copiere fidelă a schemei. Rezultatele sunt 02 O, Ups =O,SV
evident mai modeste decât cele prezentate În arti-
UPO =2fN
colul sus amintit, În schimb există satisfacţia realizării.
Revenind la schema din figura 1, partea de intrare S, Pl 5=O.J5mAlI/
a montajului este realizată cu un tranzistor cu efect de
câmp "n" şi structura dublă , de tipul KITC104A
3
(KPS104A), care asigură o echilibrare bună a Între-
gului montaj, rezistenţă de intrare ridicată şi În acelaşi
timp zgomot de fond redus. formează două generatoare de curent, care asigură
curenţii necesari etajului de intrare şi etajului prefinal.
Tranzistoarele T 1,T2 Împreună cu piesele aferente
Cu ajutorul potenţiometrului P1 se fixează curenţii de
drenă ai tranzistoarelor de intrare la valoarea notată pe
Tr, schemă. Sarcina etajului prefinal realizată cu tranzis-
1A .--..--.+ toarele T 5,T 6 este una activă, constituită din sursa de
47nF + curent formată de tranzistorul T 3, care asigură o impe-

F
2200~
danţă de ieşire ridicată şi o amplificare mare.
25V
Curentul prin etajul prefinal se ajustează cu
potenţiometrul P2' urmărindu-se obţinerea tensiunii de
0,5 V pe rezistenţa R13' Prin etajul final, curentul de
+ repaus se fixează cu ajutorul potenţiometrului P3' care
2200~
25V acţionează asupra diodei multiplicate realizată cu aju-
L-......;..........I 47nF torul tranzistorului T 4. Valoarea tensiunii de deschidere,
măsurată Între bazele tranzistoarelor T 8,T 7, este
2 cuprinsă Între 1,2 V şi 1,4 V. Cele trei potenţiometre se

TEHNIUM septembrie 2004

- - - - - - - - - - C I T I T O R I I RECOMANDĂ----------

vor regla În vederea obţinerii În punctul "B" a unei tensi-

C 12' Sensibilitatea de intrare a montajului se poate ajus-
uni nule faţă de circuitul de masă al amplificatorului. De
ta cu potenţiometrul P4'
Tranzistoarele finale se montează pe un radiator cu
fapt, această tensiune nu va fi nulă, o valoare de 0,2-0,3
Veste acceptabilă . suprafaţa de minimum 150 cm 2 , fără izolaţie faţă de
Pericolul apariţiei oscilaţiilor este limitat prin folosirea
acestea. În schimb radiatorul va fi izolat foarte bine de
filtrelor RC, realizate cu rezistenţa R1 şi capacitatea C2'
masa montajului. Pe radiator şi izolat faţă de acesta se
a condensatoarelor C3,C 11 ,C 5 , precum şi a filtrului de
va monta tranzistorul T 4, pentru a realiza un cuplaj ter-
la .ieşirea amplificatorului, format din bobina L şi R18'
mic cât mai bun cu acesta. Bobina L se realizează din
sârmă de cupru cu 0 1
, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -...... mm şi având diametrul
de 10 mm, conţinând 10
spire.
Alimentarea monta-
jului se face de la o
sursă de tensiune dublă
a cărei valoare depinde
de puterea care se
urmăreşte a se obţine.
Pentru tensiuni
cuprinse Între ±9 V şi
±15 V, la ieşire se obţine
o putere cuprinsă Între
0,35-0,45 W. Oiodele
0 1-06 sunt de tipul
1N4148. Pentru tranzis-
toarele finale pot fi
folosite următoarele
tipuri: pentru T 9-BO
201-203, BO
302,2N30554/4 sau
echivalente; pentru
T 1O-BO 202-204,
+ BOX18, BO 301 sau
echivalente.
În figura 2 este
prezentată schema ali-
mentatorului, al cărui
transformator se va
dimensiona În funcţie
de puterea de ieşire
dorită. Circuitul impri-
mat la scara 1/1, pentru
un singur montaj, este
prezentat În figura 4.
Capsula şi modul de
dispunere a termi-
nalelor pentru tranzis-
torul T 1 sunt prezentate
În figura 3.

Bibliogra fie:
Colecţia revistei
"Tehnium"
Radio-C.S.I.
Le Haut-Parleur, nr.
1674/1981

60 TEHNIUM septembrie 2004

----'-----------CITITORII RECOMANDĂ----------

1 +vs

I
CI
l~F
C7
2200j,V
Ui~
4{N

R,
3,3KCl
TDR
RL

R2 Ce
4-80
1910
1000 O,2~F

A=~
R2

Circuitul integrat TDA 1910 face parte din categoria la care se poate utiliza circuitul de munting al semnalu-
amplificatoarelor audio de larg consum, care prezintă lui. Pentru valori ale tensiunii Vt cuprinse Între 1,9V şi
performanţe bune precum şi unele facilităţi la alegerea 4,7V, circuitul de muting nu este activ; În acest caz
utilizatorului. impedanţa la pinul 1 al circuitului este de ordinul a 200
În figura 1 este prezentată schema tipică de aplicaţie k0. . în cazul În care tensiunea pe pinul 11 este mai mică
fără utilizarea circuitului de muting. Amplificarea este
de 1,9 V sau mai mare de 4,7V, circuitul de muting este
dictată de raportul rezistenţe lor R1 şi R2' iar tensiunea
activat, iar impedanţa prezentată la pinul 1 al circuitu lui
de alimentare poate fi cuprinsă Între 8V şi 30V.
este de ordinul zecilor de ohmi. Semnalul de A.F. este
Rezistenţa de sarcină poate avea valori de 4n şi 8n .
Pentru o tensiune de alimentare de 24 V, puterea obţi­ şuntat la masă. Pentru valoarea de pe schemă a rezis-

nută la ieşire este dependentă de valoarea rezistenţei tenţei R1 atenuarea atinge 60 dB. Ceilalţi parametri ai
de sarcină . Astfel, pentru R2 = 4n , Pu = 1OW, iar pen- circuitului rămân neschimbaţi.
tru _R2 = ro, Pu= 7W. Bibliografie:
In figura 2 este prezentată schema aceluiaşi circuit Le Haute-Parleur, nr. 1671 / 1981

Ca
2200~
40V

Rt.
4-80

+Vr
I,Mil"lg

2
TEHNIUM septembrie 2004 R1
- - - - - - - - - - - T E H N I U M M O D E L l S M - - - - - - - - - --

Aparat de protecţie
a Dlodelelor telecoDlandate
Pagini realizate de prof. ing. Sorin PISCATI

Sunt frecvente cazurile În care, dintr-un motiv sau Montajul se asamblează pe plăcuţa de circuit imprimat
altul, aeromodelul sau navomodelul telecomandat nu (preferabil sticlotextolit) cu grosimea de 0,5 mm .
mai execută comenzile date de operator. Dimensiunile plăcuţei vor fi cât mai reduse. Este preferabil
Pe lângă pierderile materiale care se Înregistrează ca În afara celor două circuite integrate, celelalte piese să
de obicei În astfel de cazuri, prin avarie rea sau chiar fie miniaturale. Rezistoarele vor fi chimice, cu puterea de
pierderea modelului, pot apărea şi situaţii deosebit de 0,1+0,25 W (atenţie la lipiturile cu cositor!) iar conden-
periculoase, când acesta poate lovi cu mare viteză satoarele miniaturale. Tensiunile maxim admise pentru
oameni, constructii sau diferite alte obiecte. aceste condensatoare vor fi de 10 Vc.c. Este bine să se
Pentru a evita in mare măsură astfel de incidente, am utiliţ:eze condensatoare cu tantal (picătură) şi muttistrat.
realizat şi aplicat În practică (pe navomodelele teleco- In principal, montajul prezentat În figura 1 se com-
mandate din clasele F1 ; F3 şi FSR) un astfel de aparat pune din trei etaje:
care, atunci când dintr-un motiv sau altul se Întrerupe 1. Multivibratorul realizat cu porţile P2 şi P3 ale cir-
legătura radio, sau când apar bruiaje, opreşte motorul şi cuitului integrat MMC 4011;
brachează cârma În cea 0,1 secunde. 2. Multiplexorul 4157;
Montajul poate fi extins şi pentru trei comenzi, dacă 3. Integratorul În componenţa căruia intră dioda D1 ,
acest lucru este necesar. De exemplu, În cazul unui aero- rezistenţa R1 şi condensatorul electrolitic C1.
model mai complex, pe lângă oprirea motorului şi coman- Poarta P1 a circuitului integrat MMC 4011 este
da eleroanelor pe poziţia "planare", poate fi necesară şi o conectată În schemă ca inversor. K1 şi K2 reprezintă
comandă pentru scoaterea trenului de aterizare. ieşirile receptorului corespunzătoare canalelor 1 şi 2.
Din practică, la navomodele am constatat că sunt
Funcţionarea instalaţiei
suficiente două comenzi şi anume oprirea motorului şi
bracarea cârmei pe stânga sau pe dreapta. De cele mai Impulsurile pozitive de la ieşirea K1 a receptorului de
multe ori este necesară numai oprirea motorului termic telecomandă atacă integratorul (dioda D1) şi totodată
sau electric. intrarea 11 a multiplexorului 4157.
Întrucât staţiile de telecomandă digital proporţională Aceste impulsuri, redresate de dioda D1 , Încarcă con-
sunt diversificate ca fabricaţie şi construcţie, În cele ce densatorul C1 astfel Încât in)rările 1 şi 2 (legate În paralel)
urmează acest aparat va fi prezentat În patru variante, ale porţii P1 sunt În 1 logic. In intervalul dintre două impul-
conform tabelului alăturat. suri succesive, condensatorul C1 nu se descarcă, păstrând
astfel intrările 1 şi 2 ale porţii inversoare P1 În 1 logic (ten-
varianta ::;emnale la le:;mea .::;emnale la Intrarea siune pozitivă apropiată de a sursei de alimentare). Ieşirea
receptorului servomecanismului 3 a inversorului pune la masă (zero 199ic) intrarea 6 a porţii
I l"'ozltlve l"'ozltlve P1 şi pinul1 al multiplexorului 4157. In aceste condqii, mul-
II Negative Negative tivibratorul P2; P3 este blocat. Pinul 1 fiind În zero logic,
III l-'ozltlve Negative muttiplexorul la rândul său permite trecerea semnalelor
IV Negative Pozitive primite pe intrările 5 şi 11 . Cu atte cuvinte, la ieşirile 7 şi 9

01 Pl
1

K2S

IOS

Aceste variante acoperă orice combinaţie posibilă ajung semnalele de la receptorul staţiei de telecomandă.
Între receptoarele staţiilor şi servourile comandate. Servomecanismele ale căror intrări sunt legate la ieşirile 7
Montajul prezentat În figura 1 asigură legătura Între şi 9 ale muttiplexorului vor executa numai comenzile date
receptoare la ieşirile cărora impulsurile au polaritate prin staţie. Dacă dintr-un motiv sau altul se Întrerupe legă­
pozitivă şi servo mecanisme comandate la intrare tot cu tura radio, trenurile de impulsuri dispar şi condensatorul C1
impulsuri de polaritate pozitivă (varianta 1). se descarcă. Ieşirea 3 a porţii inversoare P1 intră În 1 logic

TEHNIUM septembrie 2004

-----------TEHNIUM MODELlSM-----------

Kl Rl T~_.-----------------,_~~~~~
2

R5

KI-+ L
K2~~
10
KlS~

K2S 12;13
-0L
şi o dată cu ea intrările 6 a multivibra-
u
torului şi respectiv 1 a multiplexo-
rului. Multivibratorul Începe să
1.0 1.0
3
oscileze, trimiţând impulsuri pe
intrările 6 si 10, iar de aici la iesirile 7 )~
şi 9. Servourile racordate la aceste
ieşiri primesc impulsurile de la multi-
vibrator. Lungimile acestor impulsuri
sunt astfel reglate (cu semireglabilul
ft
SR) Încât unul să oprească motorul
iar celălalt să bracheze cârma pe
dre~pta sau pe stânga.
In concluzie:
Dacă ieşirea 3 a porţii P1 şi
respectiv pinul 1 al integratului mul-
tiplexor CDS 4157 sunt În zero
logic, la ieşirile K1 S şi K2S trec
semnalele K1 şi K2 de pe intrările
5 şi 11 . O'--- -- - - ------ - - - - - - - -•• ,n5

4 Pl
3

P3

C2
KlS
9-+
I~l -+ U 15

K2 -+LJ

KIS-+ U
K2S-';-U-

Dacă ieşirea 3 a porţii P1 şi pinul 1 al integratului cazul pierderii legăturii radio montajul din figura 1 va fi
CDS 4157 sunt În 1 logic, spre ieşirile 7 şi 9 ale multi- completa! cu Încă un multivibrator, aşa cum se arată În
plexorului trec numai impulsurile de pe intrările 6 şi 10. figura 2. In figura 3 se arată un exemplu de reglare a
Dacă este necesar ca servourile cuplate la ieşirile lungimii impulsuri lor generate de cele două multivibra-
K1 S şi K2S să aibă poziţii diferite unul faţă de celălalt, În toare.

TEHNIUM septembrie 2004 63

- - - - - - - - - - - T E H N I U M MODELlSM----- - - - - - -

Figura 2
1. P1 ;P2;P3;P4 ~ MMC4011
5 2. CI ~ COB4157
3. 01 ; 02; 03 ~ 1N4148
D
....
K2S
4. SA1 ;SA2 ~ 100 kn
5. A1 ~ 100 kn
6. A2;A6 ~ 1 Mn
7. A3; A7 ~ 10 kn
8. A4;A8 ~ 270 kn
9. A9 ~ 200 n
KI -+ L 10. C1 ~ 15 [Link]/ 10V
11 . C2;C3 ~ 33 nF
K2 -+---1L
Figura 4
KIS-+ Li 1. P1 ;P2;P3;P4 ~ MMC4011
K2S -- 2. CI ~ COB4157
-+ U 3. 01 ;02 ~ 1N4148
4. SA ~ 100 kn
În acest caz, echea primului servo va fi pe poziţia 5. A1 ~ 100 kn
extremă stânga, iar a celui de al doilea În poz~ia extremă 6. A2 ~ 1 Mn
dreapta. Orice alte poziţii intermediare ale 7. A3 ~ 10 kn
echelor celor două servomecanisme sunt posibile. 8. A4 ~ 270 kn
Aeglajele respective se fac cu ajutorul potenţiometrelor 9. C1 ~ 15 f.LFI10V
SA1 şi SA2. Adăugând un al treilea multivibrator şi totodată 10. C2 ~ 33 nF
utilizând şi intrarea 3, respectiv ieşirea 4 a circu~ului inte-
grat multiplexor COB 4157, se pot comanda trei servouri. Figura 5
Pentru staţiile de telecomandă care funcţionează cu 1. P1 ;P2;P3;P4 => MMC4011
impulsuri negative (varianta a II-a din tabel) este desti- 2. CI => COB4157
nat montajul prezentat În figura 4. Şi În acest caz se pot 3. 01 ;02 ~ 1N4148
face toate extensiile prezentate anterior. Oe altfel, aces- 4. SA => 100 kn

D Pl
6
~j~~ţnci~
I~KI 1 1 R2

Kl .... U C2

1<2 -U-
....

KlS .... L
1<25 r/
~--

te extensii se pot face În cazul tuturor celor 4 variante 5. A1 => 200 n

din tabel. 6. A2 ~ 2,2 kn
În figura 5 este prezentată schema de principiu a 7.A3 => 10kn
unui montaj pentru varianta III din tabel, iar În figura 6 8. A4 => 270 kn
pentru varianta IV din acelaşi tabel. Şi aceste instalaţii 11.C1 => 15 [Link]/10V
se pot extinde ca şi cea din figura 1 la 2 sau 3 servouri 12. C2 => 33 nF
controlate, astfel Încât la Întreruperea legăturii radio
echele acestora să se poziţioneze la unghiuri diferit
prescrise. Figura 6
1. P1 +P6 => MMC4069
LISTA DE PIESE 2. CI ~ COB4157
Figura 1 3.01 ;02 => 1N4148
1. P1;P2;P3 MMC4011 4. SA => 100 kn
2. CI ~ COB4157 5. T => BC107B
3. 01;02 => 1N4148 6. A1 => 200 n
4. SA => 100 kn 7. A2 => 2,2 kn
5. A1 => 100 kn 8. A3 => 1Mn
6. A2 => 1Mn 9. A4 => 20 kn
7. A3 => 10 kn 10. A5 => 270 kn
8. A4 => 270 kn 11. A6 => 100 kn
9. C1 => 15 [Link] 12. C1 ~ 15 [Link]/10V
10. C2 => 33 nF 13. C2 => 33 nF

64 TEHNIUM septembrie 2004

- -- - ------TEHNIUM MODELlSM- -- - - - - - - -

Montajul, sub forma unei "cutii

negre", uşoare şi de mici dimensiuni,
este util În special aeromodelelor
ALAA C>NC>AA -
comandate prin radio.
Alarma sonoră intră În funcţiune
pentru
În următoarele trei cazuri:
1. Când receptorul rămâne În
funcţiune după ce modelul a efectu-
AEAC>NlC>DELE
at zborul si emitătorul a fost oprit.
.L V Alarma p'e rmite reperarea unui
model pierdut de la cca 50 m. Este
utilă mai ales când modelul a căzut
Într-o pădure, lan de cereale etc.
2. Receptorul este pus accidental
R1 R Bz sub tensiune (de exemplu, În timpul
transportului) . Funcţionarea În aces-
27k.1l. 3~i L 8 te condiţii a ansamblului receptor -
servomecanisme descarcă bateriile
de alimentare. În acelaşi timp
comenzile modelului pot fi supraso-
A~~-1------+-~ licitate şi de multe ori deteriorate
c., 101'\F prin rotirea necontrolată şi peste
limită a servomecanismelor.
3. Pe teren, cu emiţătorul oprit şi
receptorul În funcţiune , dacă alarma
nu intră În acţiune , frecvenţa respec-
tivă este deja ocupată . Aceasta per-
mite identificarea unei alte staţii de
1 emisie care lucrează pe aceeaşi
frecvenţă.

Functionarea instalatiei
J""L DiSpozitiv Intrarea A a dispozitivului
---j prezentat În figura 1 se conectează
Tv Nr. l la una din căile disponibile ale
decodificatorului părţii de recepţie;
28 poate fi comună şi cu intrarea unui
servomecanism. Impulsurile (pozi-
tive) aplicate la intrarea A sunt dife-
2b renţiate de ansamblul R1 ; C1 . Ele
declanşează fără oprire circuitul
monostabil realizat cu elementele
3 X 4011 R2; C2; C1 ( ~ E555) şi În felul aces-
ta menţin ieşirea circuitului integrat
(pinul 3) la cca 4,8 V.
Totodată , impulsurile pozitive
primite la intrarea A acţionează ş i
+ asupra tranzistorului T1 , care
descarcă la rândul lui capacitatea
C2. Constanta de timp R2 . C2 fiind
+4.8V mare, În raport cu intervalul dintre
două impulsuri vecine, capacitatea
C2 nu se poate Încărca la nivelul de
tensiune necesar basculării circuitu-
R2 Cl lui integrat 555.
Dacă impulsurile dispar, tranzis-
4 8 torul T1 se blochează, C2 se Încar-
că prin R2 şi, la sfârşitul perioadei
_._-----1--1 2 de timp 1, ieşirea circuitului integrat
T 6 IC1 trece În zero, punând În funcţi­
Lista de piese
une buzerul B.
1. CI "" PE 555 O variantă perfecţionată a dis-
2. T "" BC251 pozitivului, prezentată În figura 2,
3. REl. "" Releu poate realiza toate functiunile celui
4,8V/5 +1 0 A precedent şi În plus comanda "tot
+ 4. R1 ",, 180kO

C4I 5. R2 "" 390 kO

6. C1 "" 10 nF
7. C2 ",, 100 nF
sau nimic" atunci când durata impul-
sului devine superi oară valori i de
1,5-1,7 ms, timp ce corespunde
8. C3""10 nF neutrului celor mai multe tipuri de
9. C4 "" 10 f'F/1 2 V
servomecanisme. Aceste valori pot

TEHNIUM septembrie 2004 65

----------TEHNIUM MODELlSM------------

T 3a T 3b
Tv < 1,5mS
TvH~"'n~-----'
Tv

Tv> 1.5mS iI
1
TIn
TIn t-to,f-i,"",------j
11. 511
; O,5mS
[Link]-+--+-l-----+----+--- !

i '
II
O ~~~
'\ _ _ _ _ _ _ _ _ ~~L_ _ _ _ _- . mS
O~-~-L-----~-~--~

fi modificate şi pentru alte cazuri lui la ieşirea monostabilului. semireglabilul R1 (fig. 2b) ' se
particulare. Analizând diagramale din fi- înlocuieste cu o rezistentă fixă.
gurile 3a şi 3b, se constată că , rea- Buze'rul de la ieşirea 'dispozitivu-
Funcţionarea dispozitivului lizând E1 logic între semnalul de la lui se înlocuieşte cu un releu adec-
Să notăm cu Tv lungimea impul- ieşirea integratului şi valoarea vat (Un < 4,8 V), ale cărui contacte
sul!!l primit la intrarea A (fig. 2~ şi negată a impulsului de la intrare, nu suportă valoarea curentului cerut de
cu Tv valoarea negată (inversata) a se produce nici un semnal la ieşirea aplicaţia respectivă.
acestuia. porţii dacă Tv > 1,5 ms. Toate rezistoarele sunt minia-
Cu Tm notăm lungimea semnalu- După reglarea monostabilului, tură, de 0,1-0,25 W.

atrasă si contactele acestuia se

CONECTOR AUTOMAT închid, punând sub tensiune recep-

torul staţiei de telecomandă sau
motoarele (motorul) navomodelului.

pentru NAVOMODElE
Releul trebuie să funcţioneze la o
tensiune de 4..-12 Vc.c" corespun-
zător tensiunii sursei de alimentare.
Consumul acestuia nu trebuie să
Sunt situaţii în care din grabă, după caz. depăşească 20-30 mA, iar con-
emoţia concursului etc. , modelistul Când modelul nu ~ste în apă, tactele trebuie să suporte curenţi de
constructor uită să alimenteze rezistenţa electrică între A şi B este
cea 10A.
receptorul staţiei de telecomandă mare, tranzistorul T1 deschis şi
sau electromotorul (electromo- releul REL neacţionat. Lista de piese
toarele) modelului, prin acţionarea Lăsând la apă modelul, rezis-
R => Releu electromagnetic 4V/10A
butoane lor respective, pierzând un tenta între A si B scade, baza (10A curent de rupere)
timp preţios, mai ales dacă este tranzistorului este polarizată cores- T => BC 107; BC 171; BD 135 etc.
cazul participării la un concurs. punzător şi acesta se deschide.
R1 = 3,3 kn
Pentru evitarea unui astfel de Armătura mobilă a releului este
R2 => 10 kn
incident, se poate echipa modelul cu
un montaj simplu a cărui funcţionare
A
este bazată pe conductibilitatea
--,
electrică a apei.
Sondele A şi B (practic două
nituri sau capse din argint, bronz
sau alamă) sunt plasate la o dis-
B
R
di I
Spre propulsle

tanţă mai mică de 1 cm, pe coca

navei (partea imersă), izolate între I
_____ J I
ele.
Dacă modelul are coca din metal
sau alt material bun conducător de
electricitate, cele două nituri vor fi
izolpte şi de aceasta.
In serie cu contactele releului
REL se montează alimentarea
receptorului sau a motorului electric,
ov

66 TEHNIUM septembrie 2004

 - nil

CONTROLOR v

A'
47k
A2
47 '
de TEMPERATURA
În articolul cu acest titlu , publicat În revista
A3 A4 Electronique Pratique nr. 269 / octombrie 2002, autor R.
<70 470 Knoerr, este prezentat un minitester portabil conceput
pentru a indica rapid , sugestiv şi concludent dacă tem-
peratura dintr-o incintă are valoarea aşteptată (dorită,
• BP
necesară), iar În caz că nu , dacă este mai mare sau mai
S2 mică decât temperatura dorită. Indicaţia este luminoasă ,
prin aprinderea unui LED: verde pentru conformitate
(egalitatea temperaturilor), albastru pentru temperatură
mai mică , respectiv roşu pentru temperatură mai mare
decât cea dorită .
În montaj se utilizează un termistor cu coeficient
negativ de temperatură (CTN - 47 kQ), un amplificator
operaţional du al (IC1 - LM358) şi cele patru porţi logice
A NAND «onţinute În capsula circuitului IC2 - CD4011.
'00' .,.
CTN Ecartul stării de confQrmitate (LED verde aprins) este
de cca 1°C, el putând fi modificat prin mărirea sau
1.2 L.3
..... b1ouo micşorarea valorii comune a rezistenţelor R3 şi R4.
boT t .T 1< T
Temperatura de referinţă se stabileşte din rezistenţa
ajustabilă A.

Pentru a cruţa viaţa bateriilor care alimentează

diverse aparate portabile, atunci când dorim
funcţionarea acestor aparate pe durate scurte de timp
FUNCTIONARE , v
(câteva minute, dar uşor extensibil la zeci de minute) ,
G. Durand, În articolul Mise sous tension temporisee,
publicat În revista Electronique Pratique nr. 266 / iunie
TEMPORIZATA
2002, pag . 88-91 , propune realizarea temporizatorului
alăturat. O apăsare scurtă a butonului (Poussoir) montajului În două variante, cu componente obişnuite
asigură pornirea aparatului, oprirea fermă a acestuia şi ,
respectiv, cu SMD-uri.
(graţie triggerului Schmitt Încorporat În schemă) Constructorii interesaţi pot Înlocui eventual primul
făcându-se automat, după un interval determinat de MOSFET printr-un JFET uzual, iar pe al doilea printr-un
constanta de timp R8 C2 . Autorul descrie realizarea Darlington.

r--------r----------~--~~----~--------_4~__oJ2
ApparBiI a
J3 alimanter
Poussmr t - - --0Jl

Q4
IRF520
ou IRFDl l0
seion version
Cauti? - Nu găseşti? - E prea scump? - .. . Ai
~ [Link] -..-
Multimetre,Telecomenzi,Trafo linii ,Componente electronice
Cataloage din magazinele din Oradea sau prin poştă:
HIFI SHOP : [Link]ărie i nr.48 , tel.: 0259-436.782
CONTACT : str.Şe limb ărului nr.2 , tel. : 0259-267.223
Cod poştal: 410209 ORADEA, Fax: 0259-210.225 ,