Sunteți pe pagina 1din 24

VIITOR:

Oomplex electro-acus-
Ing. C. POPESCU
tic _ Instrumente de mă­
sură cu ind'icaţie sonoră •
Posesorii de aparate de televiziune care cute in felul acesta penuu fiecare aparat. La
beneficiază de o antenă colectivă. cu amplifica- folosirea a trei sau patru aparate, schema din Telecomanda prin radio.
tor, au putut constata avantajele unor astfel de fig. 1 se multiplică conform indicaţii lor din fig. 2 «Multi-util»>: bormasină
, e-
antene În practică (atît din punct de vedere al şi 3. Nu se recomandă cuplarea unui număr
imaginii CÎt şi din cei estetic. al aspectului general mai mare de patru aparate. atenuarea fiind prea lectrică de mînă _ Lumina
al clădirii, eliberată de păienjenişul zecilor de mare. De asemenea, nu se recomandă folosirea şi metoda de apreciere a
antene). acestui sistem la antenele cu cablu coaxial
În imobilele mici însă, cu un număr redus de (75 fi). cantităţii de lumină _ De-
aparate de televiziune (2-4 bucăţi). instalarea Atenuarea la schema din fig. 1 este de 6 dB
unei antene colective se dovedeşte adesea prea (faţă de 4,5 dB a adaptoarelor cu bobine). Dife-
panarea auto de la A la
costisitoare. Pentru această categorie de pose- renţa este mică şi recomandăm acest sistem cu Z • Confort casnic 8 Să
sori de aparate TV vom prezenta În figurile 1, 2 rezistenţe, realizarea lui fiind mai simplă şi mai
şi 3 cîteva soluţii simple, realizabile fără difi- sigură. La cuplarea a patru aparate atenuarea
construim scheme logice
materiale. Rezultatele obţinute sînt bune este de 12 dB, la 8 aparate de 18 dB.
În zonele in care semnalele recepţio­ Pentru evitarea unui scurtcircuit, se va verifica
(late sînt suficient de puternice. sistemul propus neapărat integritatea, respectiv existenţa con-
introducînd o mică atenuare a semnalului. densatoarelor de izolare a bornelor de antenă ale
După cum se vede În fig. 1, sistemul constă aparatelor. Verificarea se face cu un instr.ument
din trei rezistenţe identice de 300 n. inter- sau beculeţ de baterie legat Între nul şi intrările
calate Între antena comună şi cele doua aparate. de antenă.
Cele trei rezistenţe, împreună cu impedanţa in cazul unei indicări de tensiune (marcată de
cablului de coborire. formează o punte Wheat- arderea beculeţului) se va intercala CÎte un
stone; astfel, fiecare aparat va avea o sarcină ~ondensator de 200-500 pF/6oo V la fiecare
de 300 .n şi va fi izolat de celălalt aparat.
Condiţiile de adaptare ale antenei sînt satisfă-

r--------------V1
bornă de antenă.
_ '1111
INtllUlll1
TV
300..Q. Nr.!

ANTENA 300.0. fi~-1


3UOA 300..n.


c:::,
~ SCHEMA
-------------------------------------------------OJNr.2

SCHEMA TVNr.l
lTV
PIIJUII.JlllOI ...
CONFORM Toţi posesorii de radioreceptoare sînt de-
~
~
CONFORM FIG. 1 TVNr.2 "~c.: seori' deranjaţi de perturbaţiile produse de
- SCHEMA ::..
~ FIG. 1 ...... generatoarefe locale ale televizoarelor, ceea
q
Fig.2 CONFORM C\&
ce face aproape imposibilă recepţia În banda
FIG. 1 de unde lungi şi medii. Pentru reducerea.
q ~
::::-. acestor perturbaţii care pătrund În receptor
~ ......
prin circuitul de antenă se recomandă a se
t") SCHEMA
~ CONFORM folosi un filtru «trece-jos». Acest filtru
se montează lîngă receptor, Între cablul de
~
FIG. 1 ~
:e
q: ~ antenă şi intrarea de antenă a radiorecepto-'
SCHEMA ..... ruluL Întreg filtrul se introduce Într-un
CONFORM ~ ecran de aluminiu sau Într-o clamă făcută
fig.3 FIG. 1
~
~
din tablă. cu grosimea de circa 1 mm. Cutia
,...... are dimensiunea de 60x60x250 mm. Această

Z~
... ---
-----....
---- -- . - - - - Cu-Em CU" = 0,6 mm, pasul fiind TABEL
- - -
-----------
,..-..
-
- _....--...---------
---------- -----------
- - - - -
-- -
-.............. ~
-- ~ de 1 mm. Pentru bobinele ~, Lr
L si l se indică a se folosi, cÂcă ~
ptsjbil~ sîrmă de cupru argintată
-

~=555=======~====-
---------- ------ Nr. cana- Nr. de spire al bobinei

- - - ---
i

--------- ------ lului de I

-------- - -- (dacă nu avem,numai sîrmă de cupru)


~---~----~~~~-
-
! !!'"

Ing. 1. MIHAI
cu cp 0.6, pasul fiind de 1.5 mm.
Priza la ultimele patru bobine se ia
la mijlocul bobinei. Toate aceste
televiziune

6
7
L1' L6
6

6
'-2

3,5
4
L3' L4
3,5

3,5
L
5
9

8
bobine nu au miez si nici nu se
introduc Într-un ecr~n. in tabelul 8 6 3,5 3,5 8
alăturat se dă numărul de spire
9 6 3 3 7
pentru bobinele amintite. Pentru
in multe zone teritoriale, din soduri pe calit cu ecran metalic. alimentarea montajului cu tensiune 10 6 2,5 2,5 6,5
cauza configuraţiei terenului, con- Piesele se vor monta sub sasiu, continuă si alternativă de filament
11 6 2,5 2 5,5
diţiile de recepţie ale programului folosind legături cît mai sc·urte. se va folosi un mic alimentator plasat
de televiziune sînt necorespunză­ Se vor folosi condensatoare cera- În apropiere. de preferinţă un ali- 12 6 2 2 5
toare. În astfel de cazuri, În care mice. Condensatoarele de 1 nF se mentator cu transformator de re-
raportul semnal-perturbaţie este indică a fi condensatoare ceramice ţea, de tipul celor descrise În pagi- Rezultatele obţinute atît la noi În
slab (imagine «punctată» de para- sau cu mică, la o tensiune minimă nile revistei. Consumul este redus. ţară CÎt şi in străinătate au satisfăcut
ziţi),un amplificator de antenă poate de 200 V. În montaj se mai folosesc de ordinul a 10 W, iar nivelul sem- pe toţi constructorii 1111.
face «minuni». şi 3 condensatoare trimer cu valoare nalului la ieşire poate ajunge la 2 V.
in cele ce urmează vom prezenta de 2+7 pF. Montajul este prevăzut
construcţia unui astfel de amplifi- şi cu un reglaj al amplificării ce se
cator ce poate lucra pe unul din poate realiza cu ajutorul potenţio­
canalele 6-12. Aşa cum se vede din metrului P ce modifică tensiunea
figură. este vorba despre un amplifi- de alimentare a ecranului tubului
cator cu 2 etaje montate În cascadă. TI? deci se va modifica panta lui şi
Ambele etaje sînt cu catodele la amplificarea montajului. Pen-
masă. Atit la intrare cît şi la ieşire tru acest amplificator se folosesc 2
se folosesc circuite selective, iar tuburi Ti şi T2 tip EF184, 61k.9lf etc.
cuplajul Între cele două etaje de In ceea ce priveşte construcţia bo-
amplificare se realizează printr-un binelor, ea se realizează usor. Toate
filtru de bandă format din două bobinele se realizează p~ carcase
circuite cuplate capacitiv. Întreg din material plastic sau carton cu
montajul se va realiza pe un mic diametrul de 5-6 mm folosind
şasiu din tablă de aluminiu sau bobinaj cu un singur strat, spiră
alamă, cu dimensiunile de 10 X 10 lîngă spiră. Bobinele l şi l se ~~4-~-~-----------~~-------~--~s,3V

cm. Pentru tuburi se vor folosi vor confectiona folosind sÎrmt de Rir200
] - - - - - - - - - - - 0 - - - - - 0 + 140 V

ImIUe!m4~a2:a volumul lnroni",fr,:,rii


aa,3pton,llul este legată la
poter:lţlo,m€~trtllu! şi nu la cursor.
Impej[jal1ţa intrare a adaptorului
sunetul televizorului.
Tranzistoarele sînt montate

I de

Avantajul de frecventă la ,.,,,,,,'!" ....!o


emisie asupra redărilor ' este
fapt cunoscut, pe magnetofon de la
aparatele de radio prevăzute cu de ultrascurte
masă, notate cu puncte fiind de o calitate
rezistenţe de
Aparatele de radio
cuplarea magnetofon ului.
cu un la masă, de televiziune însă, această mufă IIjJ::>t:;;;'lt:,
de Trece- posibilitatea de a efectua Înr'.c>Jf"!'i,,.,t,'i'lri
rea firului de legătură de la o la alta de la aceste aparate.
se face orificiu În ecran, care tre- Lipsa mufel este iustlticata,
buie să aibă ,>=10 mm. Bobinele -l6 se de televiziune tr~nc:·tn!'m:::l;tn!'

realizează fără carcasă cu sîrmă Cu-Em aparatului este legat la reţeaua


cu cp=1,4 mm. Bobinele au lungimea totală astfel pericolul electrocutării.
Prin adaptorul prezentat În figura alăturată se Înlă­
egală cu diametrul 15 mm.
tură acest neajuns şi, totodată, se asigură o adaptare
Datele bobi nelor sînt; corespunzătoare intrării mag netofonu lui.
Folosind adaptorul descris,există, de asemenea, şi
l1-5.5 spire avantajul că reglarea volum-controlului de la aparatul
l2-4.5 spire
l3 -4.5 spire
l4 -- 7,5 spire
L -- 5.5 sp~re
5
l6 -- 5,5 splre.

~ ~~AGNETOFON
C2 TI'1
POTENTIOMETRlJL
VOLuM CONTROL
DE LA APARATUL SPRE
lOK 2u"A,
t'1n
MI) FĂ
DE TELEVIZIUNE
<v .
3
CU
_E le
DIFICULTĂŢI
TEHNICE
MINIME cu tranzÎstoare I Ing. 1. ZAHARIA

Simplu, economic, uşor die realizat, die gabarit baterie: de 9 V (două baterii de lanternă legate În serie)
redus, necesar exersarea melodiilor preferate, sau printr-un redresor care intră automat În functiune
fără riscul de a deranjat de vecinii ocupaţi cu alte În momentul cuplării cordonului de alimentare la
Îndeletniciri decît audiţiile muzicale, sau pentru deprin- reţeaua de iluminat, reducînd În mod automat consu-
derea şi urechii copiilor dumneavoastră mul din bateria de alimentare de 9 V.
sunetele minunatului instrument Toate aceste surse de alimentare sînt de asemenea
vede in schema bloc, instrumentul inglobate În cutia instrumentuiui, conform fig. 2.
constă dintr-un Schema prezentată În fig. 3. Separa-
de undă triIJn~lhH.slalră torul de realizat cu tranzistoarele T 3 şi
de care pot fi de orice tiP. de joasă frecvenţă, cu 13
octava 30 şi 50, are frecvenţa stabilită de rezistentele
octava a introduse În circuitul emiterului tranzistorului
{frlec"erlla corespunză­ atre cele 17 clape (în două etaje, conform pozi-
cea mai Înaltă
fnultivibratorul de a sau bale pedalei p) sau de 41 de clape, fără inter-
mediul pedalei. Deoarece generatorul a fost calculat
să lucreze la o tensiune de 1 V, s-a montat dioda
z~ner 0 1 c~ sAtabiliz~toare.. Dioda 01 se poate suprima
dm schema, inlocuind rezistenţa R43 cu un potenţio­
K. al cărui cursor e legat la minusul
se baterii noi se va introduce În
ohmică a potenţiometrului.
imfec:hElsC bateriile, se va scade
re2:is1:enţei, aillnrlÎnn În final la zero.
a generatorului de audiofrecvenţă
trilunghiulană, este de numeroase armo-
sunetelor produse. Acest
potenţiometrul R
4T

OIFUZIIII
âfNEHATIJR GeNERATOR Af"1PLIFIIJ1TO.R. DE
TON
V/DRATO IlUDIfJFRJ:CVENTĂ
It

4
rolul de a închide pe circuitul înfăşurării primare a
transformatorului condensatorul Ce care suprimă 72 erT.J5/
armonicele superioare şi frecvenţele malte, favorizînd
după preferinţă sunetele joase. Se va folosi un difuzor
cu membrană eliptică, capabil să redea mai corect
frecvenţele înalte. Alimentarea instrumentului se poate
face Simplu, aşa cum se vede În fig. 3,sau cu ajutorul
redresorului automat cu tensiune stabilizată, prezen-
tat in fig. 4. Modul de funcţionare a acestuia este
următorul: cînd fişa cordonului care alimentează
transformatorul Tr nu este introdusă În priza reţelei
2
de iluminat şi întrerupătorul dublu 8 este închis.
2
bateria de 9 V alimentează instrumentul prin jonctiunea
bază-emit<;lr a tranzistorului T 6' care poate fi înlocuit
şi cu tranzistorul EFT 130 sau EFT 131, prevăzut cu
aripioare metalice de răcire. La consumul aparatului.
căderea de tensiune pe rezistenta joncţiunii bază­
emitor a tranzistorului T 6 este de 0,3-0,8 V care în
realitate nu contează.
în momentul cînd transformatorul Tr este alimentat,
2
grupul de diode 0;-° 5
alimentează, prin rezistenţa
~52' colectorul tranzistorului T 6 cu o tensiune de 18 V.
In acest moment, consumul din bateria de 9 V montată a
În circuitul de bază al lui T scade corespunzător cu
factorul de amplificare p., al rui T 6 la o valoare de circa b P
1-2% din valoarea iniţială a curentului (cînd alimenta
singură instrumentul). Astfel, bateria rămîne doar
pentru a stabiliza tensiunea la ieşirea repetorului pe
emitorul T 6' care alimentează acum instrumentul cu
un curent filtrat si stabilizat.
Toată problem'a de reglaj a redresorului constă În
alegerea valorii rezistenţei de wattaj R52' astfel încît
să nu varieze curentul în punctul X (circuitul colectoru-
lui şi emitorului lui T 6 la trecerea de pe baterie pe
redresor).
Tr2 se va bobina pe un miez de ferosiliciu E8 x 25 mm;
S=4 cm 2 , 1=1240 de spire, <1}=0,15 E, 11=910 spire.
(1)=0,1 E, 111=225 de spire,<1}=0,5 E.
Montajul părţii electronice se face pe o placă de
textolit gros de 1 mm, în care se nituiesc oeze,de care şi revin cînd se ia mîna de pe clapă). Valorile rezisten- unui osciloscop, cu frecvenţa Înregistrată pe bandă
apoi se vor lipi cu cositor piesele, conform ordinii telor R1-R34' care se menţionează Între oezele plăcii de magnetofon după un pian bine acordat (prin figUri
prezentate în fig. 6. de textolit care susţine toate arcurile clapelor, se lissajoux). Se va regla potenţiometrul. Apăsăm pe
Practic, pianul se poate construi În două variante. stabilesc În felul următor: clapa K1 pînă ce se va auzi În difuzor sunetul caracte-
O variantă constă În cumpărarea de la magazinele Se montează - În locul rezervat rezistenţei R (sau ristic lui {{Mi>~, octava a IV-a, sau «Mi», octava a il-a
de jucării a unei cutii de pian miniatură, cu clapele rezistenţei R , la varianta În care se renunţă la ottave- (clapa K1S )' In acel moment se măsoară rezistenţa
i8 rămasă din potenţiometrul de etalonare şi această
le III şi IV) - un potenţiometru de 1-10 kfl, cu cursorul
reglat la unul din capete; se apasă pe clapa K sau K valoare o va avea rezistenţa R (respectiv RiS)' După
1 1
şi, fie că se iau În seamă indicaţiile unui specialis~
1 măsurarea rezistenţei R1' se va muta potenţlometrul
acordor de piane, fie că se compară frecvenţa generată În locul rezervat rezistenţei R (R ) şi se va proceda
la fel pînă se va auzi sunetul rui «Mi» bemol. Precizia
1
de pianul electronic (cu 8 1 deschis pentru ca genera-
torul vibrato să nu ne' inducă În eroare), pe ecranul etalonării este de ±1 semiton.

I espective, În care sa se intrOduca subansamblele.


~----------------------------120------------------------------~
Pianul avînd mai multe clape decît 17, nu mai e nece-
sară pedala p şi, În acest caz, se va suprima, legînd
direct cursorul comutatorului pedalei de punctul a,
iar punctul b se va lega de capătul rezistenţei R17' care
vine la întrerupătorul fără blocare al clapei K17 ; sau, FIG.6
pentru cei ce se mulţumesc cu sunetele octavelor I
şi II, pot suprima complet grupul de clape K -K
1 17
şi rezistenţele R -R , legînd punctul a de punctul b
1 17
fără intermediul comutatorului cu pedală.
A doua variantă constructivă constă În confecţiona­
rea unei cutii din lemn, placaj sau plăci aglomerate,
conform datelor din fig. 5, În care se introduce o placă
de scîndură, de preferinţă din material rezonant,
de care se fixează difuzorul. Clapele se vor construi
din fîşii de lemn tare sau textolit, cu lăţimea cîtclapele
de acordeon şi înălţimea cu 8-10 mm peste marginea /=/6. ~
spaţiului rezervat pentru ele. Clapele negre vor fi mai l~ )~
l~
~
Înalte decît clapele albe cu 5-7 mm, distanţa Între ~
clape fiind de 1 mm, realizată prin introducerea unor
şaibe pe axul comun tuturor clapelor (o sîrmă de oţel ~
~ ~
\j ~ ~ OCTAVA OCTAVA OCTAVA OCTAVA
cu diametrul de 5-6 mm ).Pe partea superioară a clape- ~~ § ~ ~
lor se vor lipi bucăţi de masă plastică, textolit sau ~~ ~ ~ ~ I .27 ..z:z7 ..lJ7
plexiglas gros de 0,5-1 mm. Pe partea inferioară a ~
c..::;
~
\;j ~ ~
fiecărei clape se vor bate În cuie cîte 2 balamale (pen-
17 clape) sau cîte o lamelă (pentru
~
tru varianta
cu clape), din tablă de alamă oţelită. ~ C; ~
\ I ~
un capăt, care vine Înspre faţa clapelor, se va nitui
cîte un virf de contact, de preferinţă din sîrmă subţire ~ ~
de argint sau cupru, cu diametrul de 1-1,5 la
celălalt capătlamela va fi ambutisată cu un vîrf,
a ţine un arc de compresie realizat din sîrmă ~
oţel subţire cu diametrul exterior al 5-6 mm. :s:,'
Pe partea interioară, În fundul cutiei, unde (
cad toate arcurile clapelor, monta o ele
te)(tolit gros de 1 mm, care
fiecărui arc ce vine de ia
fiecărei clape se va cositori
de cupru sau liţă de Înaltă trecvE~ntă"
Celălalt capăt al !itei se va
pe placa de textolit, după ce a prin gaura VARIANTA I LI.PJE.fC li.; I4IRIA;\/T/I I ?E/J4L/I LI"o.rEfC
centrală a arcului de compresie corespunzător. Sub PEIlJ!LAfJEIi'E61f;;('{///V/'tJ.?~TlAo?b/. VAR/IINU I /lE Rf61.f7;fijJ)Y POZITIA /fa" ÎN
toate clapele, În partea din fată, se va bate pe fundul AMBELE
cutiei, spre interior, o bucată de tablă de alamă, care
se va lega la masa instalaţieielectronice; la această YARIANTE VA,RIANTA H-a -4-1 CL4,PE Y//.R14;VTE
tablă vor face contact nituri!e de pe lamelele prinse de
clape, cînd acestea sînt apăsate (arcurile se comprimă

5
...

1RI II PIRleHIRIA
...,

I NIl lOARllOR
N. GAlAMBOS

Necesitatea sortării tranzistoarelor la etajele in După cum se ilustrează În fig. 1, aparatul con-
contratimp pune uneori amatorii Într-o situaţie ţine piese puţine, trebuie să menţionăm Însă
destul de neplăcută. ÎntruCÎt În lipsa unor aparate că de precizia pieselor depinde precizia măsu­
corespunzătoare (trasatoare de curbe a caracte- rătorii. Astfel, rezistenţele RI şi ~ trebuie să
risticilor, 13 -metre etc.) sînt nevoiţi să sorteze fie CÎt mai apropiate ca valoare, diferenţa Între
tranzistoarele «după ureche», prin tatonări. ele nedepăşind 1%. Tot aşa, potenţiometrul P1
Acest sistem este tot atît de greoi CÎt şi de impre- trebuie să fie linear şi CÎt mai precis. Acest lucru
cis, Iipiturile repetate periditînd integritatea este necesar ÎntruCÎt R1 şi R.z asigură un curent
tranzistoarelor. de bază identic la cele două tranzistoare, iar cu po-
Schema prezentată (fig. 1) serveşte pentru tenţiometrul linear, calibrat În procente, se
imperecherea rapidă şi uşoară a tranzistoarelor, reglează nulul instrumentului de măsură. Se
indiCÎnd totodată În procente diferenţa Între cele citeşte direct pe cadranul potenţiometrului di-
două tranzistoare. Aparatul poate fi folosit la sor- ferenţa Între coeficientul ~ al tranzistoarelor.
tarea tranzistoarelor pentru etajele finale În con- Acest reglaj este posibil deoarece coeficientul
tratimp, convertoare În contratimp, circuite ~ al celor două tranzistoare se raportează:
astabile, bistabile etc. şi oriunde este necesară ~1 P; = ~2 P;' .
folosirea unor tranzistoare perechi. De remarcat Potentiometrul va avea deci un cadran cu un
Dt că este aproape imposibil de găsit două tranzis- zero la mijioc, iar În dreapta şi În stînga vor fi
toare cu parametri absolut identici; din acest mo- cifre. În procente, care indică dacă tral"2.lstorul
1,5v
~ DR30B
tiv se pot sorta tranzistoare cu diferenţe Între ele, 1 sau 2 are coeficientul ~ mai mare !'li cu cîte

1+ toleranţa fiind În raport de montajul folosit.


Astfel, la un etaj final În contratimp, cu pretenţii
de aparat comercial, folosindu-se un transfor-
mator de ieşire şi o reacţie negativă uzuală,
procente. Dacă dispunem de un tranzistor cu
un ~ cunoscut, putem folosi ap~aratul şi la mă­
surători de ~ prin comparaţie. In acest caz, ca-
dranul va avea şi gradaţii În valori ~
toleranţa poate fi de 10-30%. Montajul se alimentează cu 1,5 V curent con-
La un etaj fi nal de Înaltă fidelitate este reco- tinuu sau, de preferat. cu aseeaşi tensiune de
mandabil ca această toleranţă să nu depăşească curent alternativ (1 000 Hz). In acest caz putem
2 - maxim 5%. La un etaj final În contratimp folosi o cască pentru găsirea punctului de nul
fără transformator şi cu o reacţie negativă puter- (echilibru Între cele două braţe).
nică şi la o diferenţă de 40 sau chiar 50%, se obţine La verificarea tranzistoarelor NPN se vor in-
o fidelitate remarc:abilă. versa polaritatea sursei şi dioda D1 •

TOlE EI
TOlE "'~ ~MANTA)
a b c e 1 j

42 14 7 21 7 a b e
48 16 8 24 8 :'v 5 3,5 13 4
54 18 9 27 9 30 7 5 20 6,5
60 20 10 30 10 42 12 6 30 9

PENTRU 66
78
22
26
11

13
33
39
11

13
55
65
17
20
8,5

10
38
45
10,5

12,5
TBANSF10RMATQ~RI~ 84 28 14 42 14 74 23 11,5 51 14
a 92 30 16 46 16 85 29 14,5 59 15,5

TOlE EI CU FEREASTRĂ MĂRiTĂ


o u o 106 34 18 53 18 102 34 17 68 17
T t
a b c e f UJ c f b cu
52
64
16
20
10

12
26

I 32
26
32
c..
F - U
u
COEFICIENT PENTRU CALCUL
SECŢIUNE REALĂ

O o d {mm) grosimea coeficient d


tolei real
82 25 16 41 41 a t
Ex.: Calculat 7 cm 2 ; secţiune reală­
104 32 20 52 52
o U o 0,5 ('94
f r---"
_7_ = 7,6 cm 2; se folosesc tole cu
130 40 2S 65 65 Î 0,35 0, '2 0,92
c f b w 0,15
- d = 0,35 mm.
0·33
LL- U 0,08 0,71
I Ils o u
, o

fi
Ing. Z. IANCULESCU

Fig. 4
table de şah cu numărul pătratelor reglabile între 8 şi
30 - :l.50 K!-Iz. ..n.. 1 iOv 50- 500 ",zn 2 25v 160 din potenţiometrele P şi P . Deoarece genera-
6-8mA .Lcs5nF~, C11 0,16 MF N
:r: toarele de impulsuri video 1produt unde dreptunghiu-
O~------~~~~~~--~--'--4--------------------~~---' Iare, trecerea de la alb la negru se face net, fără nuanţă
+ 150\1 co
o de gri, ca În cazul undelor sinusoidale.
, Conectarea bomei A pe grilele tuburilor amplifica-
It) toare de înaltă frecvenţă, cu C -6 pus pe poziţia cana-
-:t v
lului pe care se află şi televizorul, produce pe ecran
aceeaşi tablă de şah prezentată În fig. 4.
Figura 2 reprezintă etajul de alimentare de la reţeaua
de curent alternativ 50 Hz. Cine va folosi ali-
generatorului de miră acest poate
din schemă condensatorul care are
tel1lsilme:a de lucru de cel 750
torul se va bobina pe un tole
montate 4 cm2
M

Pentru şi, special, de 10 V Între


reglarea a televizoarelor se doveleie!;;te pe grile le 1 ale
necesar un generator de semnale corespun- televizor sau
zătoare diferitelor etaje din care se compune recep- scopului
torul de televiziune. a unui Rezistenţele R şi R vor fi neapărat bobinate şi
sînt rezistenţe adlUonale, pentru realizarea unui circuit
1 20
Aparatul prezentat mai jos, deşi simplu şi uşor de net unele altele.
realizat, prezintă avantajul obtinerii pe ecranul televi- Tuhul T .este tot un multivibrator similar cu primul, serie al filamentelor la 110 V cu R şi pînă la 220 V
zorului a unei table de şah, clară ca desen, cu numărul 2 20
cu frecvenţa reglabi!ă intre 50 şi 500 Hz, a cărui ampli- cu sub un curent de 0,3 A.
pătratelor alb-negre reglabil Între 8 şi 160, asigurînd tudine sub tensiunea de 25 V se găseşte intre bornele
astfel posibilitatea reglării corecte a etajelor În vederea R21 are rolul de a proteja becul de 6,3 V-
2 si M.
obtinerii unei liniarităţi corespunzătoare. Aparatul 0,38 A, indicator de funcţionare pentru supratensiunea
Conectarea bomei 2 În punctele indicate pentru
mai poate fi folosit şi pentru obţinerea independentă ce o primeşte pînă la încălzirea catode!or tuburi/oi.
primul multivibrator provoacă apariţia pe ecran a
il dungilor orizontale şi verticale, posibilitate utili- Bobina L se va executa fără carcasă, din conductor
unui număr de 2 pînă la 10 dungi alb-negre, delimitate 1
zată pentru reglarea generatoarelor de baleiaj. net şi regla bile din potentiomeirul P.,2' de cupru neizolat (de preferinţă diametru!
De asemenea, aparatul poate fi utilizat pentru ali- de 1 mm, bobinîndu-se pe un cu = 1-8 mm
Ambele multivibratoare moduleaza generatorul de un număr de 8 spire. Lungimea
nierea circuitelor de frecvenţă intermediară video si UUS realizat cu tubu! 6.:t.8 în montaj oscilator cu reac-
a circuitelor comune de înaltă frecvenţă, fiind un ge- ţia În catod şi cu frecvenţa oscilaţiei reglabilă din
se va aduce la 12-15 mm. Priza
nerator standard de semnal pentru toate canalele catodului se va scoate la spira doi
conclensatorul variabil C -6' care, În ultimă instanţă După terminarea montajului,
de televiziune (1--12, banda 1).
in sfîrşit, aparatul poate fi utilizat pentru controlul poate fi Înlocuit cu un trYmer pe calit de capacitatea) corect făcut, aparatul intră imediat funcţiune, fără
tuncţionării etajului amplificator de~ audiofrecvenţă indicată, de care s-a ataşat prin cositorire un ax cu a fi nevoie de nici un fel de reglări sau etalonări supli-
sunet din receptorul de televiziune. In toate cazurile p 6 mm pentru rotire continuă, În vederea acoperirii mentare.
de mai sus, aparatul poate conduce la determinarea benzii de frecvenţă intre 45 şi 108 MHz, bandă care Antena este un conductor cu lungimea de 30-50 cm.
rapidă a etajului defect, indiferent de natura deranja- cuprinde canalele 1-4 de televizi,une, iar pe armoniile Pentru verificarea etajelor de audiofrecvenţă se
mentului ivit, În afară de circuitele de alimentare, superioare se găsesc restul de 8 canale (5-12) pînă poate folosi boma 2 pe poziţia 500 Hz, printr-un divizor
încălzire şi anodice ale tuburilor şi cinescopului. , la 230 MHz. potenţiometric corespunzător.
Date fiind simplitatea construcţiei şi,maiales, faptul Prin inchiderea întrerupătorului Bj' frecvenţa osci-
că piesele nu impun nici un fel de precizie sau calităţi laţiilor coboară intre limitele 25-31 MHz, necesară MĂSURAREA UNIARITĂTII IMAGINII
deosebite, nu insistăm asupra montării aparatului, alinierii circuitelor de amplificare În frecvenţa inter-
aceasta fiind lăsată la libera alegere şi fantezie a mediară. Reglăm potenţiometrul P1 pentru 10-12 linii verti-
constructorului. Generatorul de semnal de Înaltă frecvenţă fiind mo-
cale şi potenţiometrul P2 pentru 6-8 linii orizontale.
Schema prezentată În fig. 1 arată unirea a trei gene- dulat de primul multivibrator pe grila ecran, iar deal
doilea multivibrator pe grila supresoare, conţine in Introducem firul de la borna A la boma antenă a re-
ratoare de semnal, două din ele multivibratoare, gene-
compunerea oscilaţiilor produse şi semnalele nece- ceptorului de televiziune şi manevrăm pe C -6' cu 8
ratoare de unde dreptunghiulare, realizate cu tuburile 1
6 N9C, iar al treilea - un generator de UUS realizat sare obţinerii dungilor verticale şi orizontale pe ecran deschis, pînă oscilaţia de Înaltă frecvenţ~ generata
cu tubul 6)/(,8. Alimentarea celor trei agregate se face şi, mai ales, semna~ul impuls de sincronizare pe să ajungă În limitele canalului pe care este pus tele-
de la acelaşi redresor, realizat cu dioda D 1 sau cu cadre, obţinut din circuitul de filament cu frecvenţa vizorul. Pe ecranul televizorului apare tabla de şah.
de 50 Hz a reţelei de alimentare. Aceeaşi tablă se poate obţine reglînd generatorul
tubu, ;- ,. conform scheme din fig. 2 si 3. Este binp,
Conectarea bomei A pe grilele 1 ale tuburilor am- pentru frecvenţă intermediară video şi introducînd
nefiind 'neapărat necesar, pentru cei ~e au posibili- plificatoare de frecvenţă intermediară video (cu 8 firul A pe grila unui tub amplificator de frecvenţă
închis şi C -6 pe pozitia indicată pe scală 27,75 MHz)1
tatea, să se monteze între punctele a şi b de pe schema intermediară din lanţul video.
din fig. 1 un tub stabi!ovolt de 150 V, cum ar fi SG 4 C, Măsurăm o riglă gradată lăţimea a două dungi
STR 150/20 etc., reglind rezistenţele R şi R pentru provoacă ~paritia pe ecranul televizorului a unei alăturate pe verticală, ma~ întîi la extremitatea stîngă,
17 18
total de 20-25 mA. notînd lungimea În milimetri cu L, adică liniaritatea
generator, realizat cu tubul T l' este un multi- la începutul cursei spotului, pent~u a descrie linia,
vibrator cu frecventa reglabilă În limitele 30-250 kHz apoi la centrul ecranului cu Lm (liniaritate medie) şi
din potenţiometrul P1' cu amplitudinea impulsurilor apoi la dreapta ecranului cu Ls, adică liniaritatea la
sfîrşitul cursei spotului electronic care descrie linia.
> Vom avea:
o Coeficientul de neliniaritate În stînga ecranului:
';:!
L-L
+ Kc =_I__m_.
""'--"0 '" L
Coeficientul de neliniariatemîn partea dreaptă a
ecranului are expresia:
N C14
3Op-F
L -L
:r.
300v 150v
K=~
o..... d L
'-----~-+--------+-------~b 300'1
şi, În sfîrşit, coeficientul meffiu de neliniaritate al
K + K L-L
>
o
imaginii are expresia K d = s d = _1 __s
~ me 2 2L
O imagine satisfăcătoare este considerată 'irlunci
cînd coeficientul mediu (K mediu) este cuprins intre
10 şi 12%.
PfNIRU
N. POIRUMBARU

Atît radioamatorii-constructori cît şi factorul frecvenţei determină gradul de


melomanii (care utilizează aparate elec- decalare a fazei În funcţie de frecvenţă,
tronice) întîmpină apreciabile greutăţi Se stie că În curent alternativ ten-
În constructia unor filtre foarte eficace siunea' şi curentul din rezistenţă (re-
si cu frecve'ntă de trecere variabilă, re- l
z 3tenţa activă) şi reactanţă se află În
curgînd cel 'mai adesea la montaje d,terite relatii de faz.ă:, Curentul I care =REACT!E
complicate sau chiar la fiitre fixe cu circulă prin 'rezistenţă creează o cădere PUTERNICĂ
cuarţ. de tensiune care este În fazi:\ cu curentul.
Pentru Înlăturarea acestor neajunsuri La reactanta capacitivă cUfE.>'ltul este
prezentăm cititorilor noştri un montaj defazat înainte fată - de tensiune cu 90·,
electronic a cărui funcţionare poate fi Diagrama vectorială din fig. 2 b ilus-
de tipul «trece sau taie banda», ampli- trează cele de mai su~ şi funcţionarea
ficator sau generator AF. Descrierea
teoretir.~ şi multiplele indicaţii de con-
strucţie şi reglare vor da posibilitatea
schemei de principiu. Astfel E şi E
12
au fază de referinţă. Se presupune ca

ieşirea circuitului are o impedanţă foarte
rID
= REACTIE
+12 I--+---+--"

unui larg cerc de cititori să cunoască mare, în acest caz În condensatorul C MEDIc
un nou tip' de montaj electronic uşor de şi rezistenţa R va circula practic acelaşi
realizat si foarte util. curent. Acest curent este rezultatul
Seiecti'vitatea montajului, ilustrată În tensiunii aplicate E '
Suma tensiunilor fa bornele lui R şi
curbele din fig. 1 se poate asemăna cu 1
performantele filtrelor cu cristal, gaba- C trebuie să fie egală cu E .3' Tensiunea
ritul mai mare al filtrului electronic com- 1
pensîndu-se printr-o mare manevrabi-
litate. Montajul se poate executa de orice
pe bornele lui R este În fază, iar la C
decalat cu 90", Datorită unei reguli
simple de geometrie, intersecţia vec-
[g
electronist avînd o pregătire medie, din
piese relativ puţine la număr şi puţin torilor IR şi IXc se va găsi intotdeauna =REACTIE - 12
costisitoare. pe raza unui semicerc. Tensiunea de SLABA
Principial, montajul este constituit iesire Eo formează raza acestui semi-
dintr-un circuit defazor schematizat (fig. ce'rc. În acest fel tensiunea de ieşire
2 a). Circuitul defazor este conceput va fi constantă ca amplitudine, dar va-
În aşa fel Încît valoarea tensiunii de riabilă ca fază, -24
ieşire Eo, pentru o frecvenţă dată, ră- În realizarea practică, pentru defa-
• mîne constantă, chiar dacă faza se mo- zare,în locul transformatorului de defa-
difică prin schimbarea valorii lui R. zare Tr (fig. 2), se foloseşte o triodă.
Dacă R este constant şi frecvenţa se Dacă montajul se foloseşte ca fi Itru
schimbă, faza va fi, de asemenea, de- rejector, este necesară obţinerea unei
calată, amplitudinea păstrîndu-se con- defazări de 180· pentru frecvenţa de
3tantă. rejectat. Acest lucru se obţine cu două
Decalarea fazei este determinată Însă etaje montate În cascadă. O frecvenţă
de reactanţa condensatorului pentru o dată este rejectată dacă În divizorul
format din R si C rezistenta lui R este
pulsatie dată Xc = Jc ;LV = 2 'm, de egală cu reactEmţa lui C pentru frecvenţa
dată. În realizarea practică rezistenţele
. . rezu It~a X c
aIcI = 2iTfC'
1 D aca- va Ioa- R din cele două etaje cascadă se com- comandă. selectiv o parte din tensiunea de ieşire
pun dintr-un potenţiometru dublu mono- La folosirea aparatului ca amplificator este readusă la intrare, faza acestei

-
rea condensatorului nu se schimbă

-
------,-- --
---------
-
-- --
-- - - ------_.
- ----- - - - -....
---------
--------- - - ---
---
--_..-..-- losesc de regulă, În acest scop, un simplu poten-
tiometru. Datorită rezistentei pur ohmice a acestuia,
tele inalte care trec prin filtrele C1, R2, C2, frecvenţele
medii fiind atenuate mai mult decît cele joase şi

Iii iilURi un
frecvenţele dintr-o gamă de transmisie vor fi ate- inalte. Caracteristica de frecvenţă la volum sonor
nuate uniform. Odată însă cu scăderea volumului, redus se apropie astfel sensibil de curbele de egală
urechea percepe mult mai slab frecvenţele joase şi audiţie, mai ales in domeniul frecvenţe lor joase,
inalte; deci, pentru o audiţie de calitate la nivel Atenuatorul compensat prezintă o impedanţă de
sonor redus, frecvenţele joase şi înalte ale gamei intrare constantă, indiferent de poziţia cursorului

CIIPIIIAT audio vor trebui reproduse cu un nivel mai ridicat


decît frecvenţele medii. Atenuatorul compensat (sau
regulatorul fiziologic de volum), descris În conti-
potenţiometrului P1; cu valorile pieselor indicate
În schemă impedanţa de intrare este de aproximativ
12 kn.

PIITIU AUIIITII nuare, asigură tocmai această cerinţă.


Schema prezentată in figura 1 conţine un atenua-
tor compensat format din potenţiometrul P1 şi două
filtre RC; la care s-a adăugat un corector de ton
Utilizarea dispOZitivului de atenuare este indicată

R, '2k

ÎIAl"
RJ100K
format din potenţiometrul P2 şi condensatoarele
C4 şi C5, Modul de conectarea atenuatorului este
prezentat În figura 2.

1111,lll E Funcţionarea sa este ~ lmplă: dacă cursorul poten-


ţiometrului P1 este În poziţie superioară (volum
maxim), tensiunea la ieşire este culeasă in cea mai
mare parte de pe cursor, şi doar În mică măsură
de după filtre; deci pentru toate frecvenţele vom
avea aceleaşi tensiuni (caracteristică de frecvenţă
liniară). Dacă cursorul potenţiometrului P1 este În
Schemele clasice de raglare a volumului audiţiei poziţie inferioară (volum redus), la ieşirea atenuato-
la amplificatoarele J.F. care echipează diversele rului vor predomina frecvenţele joase care trec prin
radiorecepioare, picupuri sau magnetofoane fo- filtrele Ri, R2, C2 şi R3, R4, C3 şi, partial, frecven-
ULTIMUL ETAJ
Fi
FIg2
POTENŢlD;...
METRU
VOLUM
JOASĂFREq;
YENŢIi

, \
+----, I \
ANOD I \
I \
I \
- - - - -.. . . 1 1
I
t---- I~ '---a IEŞIRE FILTRU
® \ EO
\
\
J!J.J
ELECTRONIC

\ I ~~--~~----~~/NrRARE

cO:TENSIUNE \\ I ALIMENTARE
DE lEŞ/RE., \
CONSTANTA "-
VARIABilA CA FAZĂ ""-. .....

Dacă se amplifică
peste o limită reac-
ţia montajul autooscilează şi
pozitivă,
seii\ltransformă într-un oscilator exce-
+ 150 V lent de joasă frecvenţă cu frecvenţă
variabilă.
STABIL În fig. 3 se dă schema completă a apa-
ratului)ar rn fig. 4 un exemplu de conec-
RO tare la un receptor radio (pentru radio-
amatori).
Analizînd schema din fig. 3 jregăsim

INTRARE
J,F
10nF
C
7
! J~
R2
ZODV
elementele enunţate În prealabil. Prima
dublă triodă este montată ca defazoare
iar a doua ca amplificatoare. Se folo-
sesc tuburi cu coeficient de amplifi-
care relativ mari 6H8(6 SN 7) sau ECC 82.
Tensiunea Qe +150 volţi trebuie să fie
stabilizată. In acest scop se poate uti-
liza un stabilovolt de tipul VR 150-30.
Potenţiometrul dublu folosit la regla-
rea frecvenţei de lucru se compune din
P1 şi P . Potenţiometrul P:3 determină
seledivRatea, respectiv lărgimea benzii
Fig3 de trecere. Pentru un rezultat optim
este deosebi~ de imyortant ca R să fje
2
egal cu R3 ŞI R4 sa fie egal cu R!'i' In
schemă penfru R = R3 se dă 2 kD, iar
REGLAJ 2
FRECVENTĂ pentru R4 = RS valoarea de 4 k.O. Aces-
te rezistenţe se vor sorta cu o punte
sau un ohmetru de precizie În aşa fel
ca să fie cît mai egale Între ele, chiar

~~ __S;;,!,!~A:: ___ .-!..ll1! __


REGLAt!

,-::-=--=-~:-:-:-::-:;-:-:-:-::--;:-::----:-----::--::!.L~::::-:::-:::-=-----::::-:-:--- _ _ _
k1"lI: _:--_
AMPLIFI CATOR
dacă În limita tolerantei rezistentei diferă
de valoarea prescrisă. Astfel, în loc de
2 kU dacă găSim o rezistenţă de 1,9 kn.,
şi cealaltă rezistenţă trebuie să fie de
1.9 ko..
r, =T2 =- 6H8(6SN7) SAU ECC82 COMUTATOR BASCULANr SELECTIV
ŞIOSCILArOR
Frecvenţa de lucru a montajUlui din
fig. 3 are banda de la 300 la 60000 Hz.
2 ;:: RE.1ECŢlE În mod teoretic frecvenţa este invers
0 proporţională cu rezistenţa potenţio­
tensiuni se poate schimba între 180 !')Î poate obţine pentru o anumită frecven- pectiv amplificarea sau atenuarea unei metrelor P1-P2' La R = O aceasta ar
0 faţă de cea de la intrare. A stiei s'e
0
ţă o reacţie pozitivă sau negativă, res- frecvenţe.
trebui să tie intinită. Frecvenţa cea mai
joasă se obţine cînd reactanta conden-
satorilor C şi C.,5 este egală cu rezisten-
4
I ţa lui P1 şi P 2' in schemă această frec-
venţă se situează la aproximativ 160 Hz.
Informaţii suplimentare cu pnVire ia atenuatoare În vederea scăderii frecvenţei spre 80 Hz,
SURSĂ ATENUATI1R AMPLIfiCATOR 1~~&~~~STlC compensate se pot găsi în lucrarea lui G.V. Aprikov se poate folosi .C4 = C = 4 000 pF, iar
5
SEM AL COMPENSATI--4-.....-t «Amplificatoare reglabile»,apărută În colecţia «Ra- P = P = 1M. In orice caz.. la schimba-
dio şi televiziune» În 1970. 1 2
rea valorilor se va tine cont de egalităţi,
Autorul a folosit atenuatorul şi corectorul de ton C şi C să nu fie mai mici de 500 P5
pentru cei ce posedă sau doresc să-şi construiască
amplificatoare cu tranzistoare de mică
Împreună cu un amplificator În contratimp cu 4
tranzistoare la echiparea unui picup «Supraphom>
I 4 5
iar P1 = P2. mai mare de 5 M.
GC 100 cu doză cristal stereo (construit de firma
(0,05-+-0,5 W),al căror volum relativ ia producătoare fără amplificator), rezultatele obţinute
reclamă necesitatea
tru obţinerea unei
waţi. Posesorii de
asemenea diS;OIJlzitiil
HI-FI doar cu
fără
fiind deosebit de bune.
RADU
I
folosi cu succes t'nmlcdnÎinrlu_1 cu sf;Jdent, Facultatea de
un amplificator
exemplu,se
În nr. 8/72
cu tranzistoare; de
recurge la amplificatorul nr<>7",nt,,,t
revistei «Tehnium» (<<Audiţii
I
Iare În cască»
ficări: se
51dlşi
Intrarea
colector a tranzistorului
condensatoruluielectrolitic
din baza lui T2. I
Pentru cei ce posedă stratificat placat cu cupru,
se dă În figura 3 schema de cablaj a atenuatorului
şi corectorului de ton.
11-----It't;~n

Ing. V. CĂLINESCU

Ne-am obişnuit să intilnim, pe străzi sau pe locurile punct inferior nivelului ră­
viitoarelor construcţii, grupuri de specialişti care dăci nii, s-ar putea face
efectuează o serie de măsurători cu ajutorul teodoli- măsurătoarea determi-
telor. Aşa cum ştim, teodolitul este un aparat optico- nînd un triunghi drept-
mecanic cu ajutorul căruia se pot măsura unghiuri. unghic fictiv, cu un vîrf 13
Procesul de măsurare presupune, În cele mai multe În virful arborelui, şi un
cazuri, un instrument ajutător, care constă dintr-o triunghi oarecare, ale că­
riglă gradată special şi are diviziunile colorate alter- rui laturi închid unghiul
nativ diferit. {(~» (vezi fig. 3). În acest
Să urmărim acum fig. 1 şi 2, care prezintă, princi- caz se observă următoa­
pial, modul de lucru cu teodolitul. rele relaţii geometrice:
Să presupunem că intenţionăm să stabilim înălţi­
mea «H» a copacului din figură. Cunoaştem distanţa H b - h, 4~~~~~____- - -
«d», la care ne îndepărtăm cu teodolitul. Vizînd cu dar b = d tgO<" şi h = dtg(oc--r);
ajutorul lunetei teodolitului virful arborelui şi un ~
punct corespunzător poziţiei perfect orizontale a lu- H d [tgO(- tg (0<"- fi)]. t-----ru

TIIIIU

, li
netei, se formează un triunghi dreptunghic imaginar, Situatiile descrise au ca scop punerea în evidenţă Teodolitul are un trepied, ale cărui picioare (1) se
al cărui unghi {(t(» este Însă cunoscut. În triunghiul a posibilităţilor de determinare a unui unghi. mişcă liber în cadrele piesei suport (2). Picioarele
dreptunghic, cu ajutorul relaţiilor puse ia dispoziţie Practica rid~că şi o altă problemă: determinarea sînt din lemn şi se fac de o înălţime convenabilă
de trigonometrie, putem determina acum cota «b»: distantei «d». In acest caz, înălţimea obiectului vizat pentru o manevrare comodă, capătul superior avînd
b = d tgo(. trebuie cunoscută. Urmărind fig. 2, se constată că, o formă şi dimensiuni corespunzătoare cadrelor piesei
Considerînd terenul ca fiind plat, se obţine înălţi­ utilizînd rigla menţionată anterior" riglă ale cărei di- suport, ale C2rei dimensiuni sînt date În fig. 6.
mea «H» adăugînd înălţimea teodolitului «h»; viziuni permit vizarea unor mărimi «b» dorite, deter- Pe această piesă se prinde un disc fix (3) gradat
H = h + d tgo(. minarea distanţei «d» se reduce la o simplă operaţie În 360°, după cum se poate vedea în fig. 7. Deasupra
Dacă terenul nu este plat, se apelează la Încă un matematică: discului fix se roteşte un disc mobil (4), pe care se
triunghi dreptunghic, ipotenuza sa unind teodolitul află montat şi restul constructiei. Caracteristică pentru
cu rădăcina arborelui. Dacă teodolitul ar fi într-un
d = ~= bctgt.. acest disc este fereastra cu vernier, care permite
tgt. aprecierea În grade a rotirii qiscului mobil faţă de cel
fix gradat. Să privim fig. 8. In fereastră se văd ceva
Desigur că tehnica topometriei nu mai mult de 20°. Citirea se face În dreptul reperului «Qn
este chiar atît de simplă, dar - princi- de pe vernier. Celelalte 10 diviziuni (intr-un singur
pial-Ia baza ei rămîne calculul trigono- sens) se obţin prin împărţirea echidistantă în 10 părţi
metric. Teo(lOlltUI permite însă măsu­ a unui arc de cerc de lungime egală cu cel corespun-
rarea unghiurilor nu numai într-un plan zător ia 9° de pe discul fix. Ca urmare, În mod asemă­
vertical, ci si orizontal.
nător cu şublerul, se poate citi cu o precizie mai mare
H Să trecem acum la analiza construc- de 1", respectiv cu o precizie egală cu a zecea parte
ţiei teodolitului, înarmati cu modul său dintr-un grad.
de utilizare.
Aşadar, orice rotire În plan orizontal poate fi acum
Vom urmări figurile 4 şi 5, care sînt măsurată cu precizie. Se recomandă ca diviziunile să
mai mult decît suficiente pentru înte- fie trase cu ajutorul unor capete divizoare cît mai
legerea construcţiei, făcînd pe parcurs precise, de preferinţă optice. Inăltimile reperelor vor
unele referiri şi la celelalte desene. fi de 4, 7, 10 mm, respectiv (după importanţa acordată
cifrei corespunzătoare) 10 mm pentru multiplii de
10, 7 mm pentru numerele cu 5 la sfîrşit şi 9 mm pentru
celelalte. Grosimea reperetor nu va depăşi 0,4 mm.
Diviziuniie se fac zgîriind discurile sau lipind pe ele
o divizare obţinută pe hîrtie. În cazul zgîrierii se umplu
R.IGLA urmele lăsate cu vopsea duco neagră. Discul sau
hîrtia trebuie să fie albe. În cazul discului (discul e
le metalic) se poate recurge la o nichelare prealabilă
ul1lplerii diviziunilor cu vopsea neagră. •
In plan vertical, măsurarea se face asemănător. In
locul discului mobil vom avea un semidisc (9), iar
vernierul se va afla pe suportul lateral dreapta (8).
Se observă că În acest caz vernierul e fix şi seml-
discul mobil. Rotirea semidiscului se face cu ajutorul
butonului (5), pe al cărui ax (6), intre cele două piese
suport (8), se află o rolă mică de cauciuc care pre-
sează marginea semidiscului. De la acelaşi buton se
imprimă şi mişcarea de rotaţie a discului mobil (4),
cu care suporţii (8) fac corp comun. Pe desenul de
Fig. 3
execuţie al suporţilor (fig. 11) nu s-au cotat găurile
corespunzătoare axului cu buton, acestea dîndu-se
constructiv, funcţie de grosimea axului şi a rolei de
cauciuc. Conform figurii 12, se procedează la mon-
tare astfel: se introduce axul prin orific~ul suportului
drept, se introduce uşor presat inelul de cauciuc şi,
apoi, se pune suportul stîng. Suporţii se prind de
discul mobil prin cositorire, sudare sau nituire.
Semidiscul e prins de suporţi cu ajutorul unui
şurub M 4, astfel încitel să se rotească pe porţiunea
nefiletată a şurubului cu joc minim.
Vizarea punctului dorit se face cu ajutorul unei
lunete cu fir reticular. Noi ne vom mulţumi cu un sistem /l/I//ZA!f[ /lI#.
mai simplu, constînd dintr-un sistem de vizare ase- 6I?A/l'1v6KA/j PE TOA~
mănător cu sistemul de ochire de la armele de foc. PER/FERM
Desenele sînt sugestive În acest sens. Vom nota că
acest sistem se face constructiv de către dumnea-
voastră, avind in vedere ca după confecţionare să se
realizeze reglarea sa. Reglarea se face astfel: Într-o
Încăpere cît mai lungă sau pe un plan orizontal oare-
care, se trasează pe un perete un semn la o înălţime
egală cu înălţimea liniei de ochire a sistemului, Înăl­
ţimi considerate faţă de acelaşi plan orizontal; se pune
semidisculla O(zero) şi, vizind, se coboară sau se ridică
cătarea 11, astfel Încît să se fixeze semnul trasat.
Ridicarea şi coborîrea se fac mişcînd de-a lungul
şurubului (vezi fig. 2) cadrul mobil Între cele două
piulite. Mişcarea cadrului se face pe verticală, dar
şi pe orizontală. Reglarea pe orizontală se face con-
siderind o linie orizontală în unghi drept cu peretele
însemnat, linie faţă de care se plasează la aceeasi
distanţă şi centrul teodolitului, şi centrul semnului
vizat. Se pune discul orizontal la zero şi se vizează,
reglind cadrul cătării pe orizontală. După reglare se
strînge piuliţa de fixare.
Dimensiunile elementelor de vizare sînt
În orice caz, se recomandă ca inelul cătării mai
mare decît o monedă de de bani. Crucea de lJizare
se reglează fixînd 4 cu vîrfurîle spre centru,

gfiz. M. SCHMOL

pină ce acestea se unesc, Împărţind inelul În 4 sec- Magnetii permanenţi sînt părţi componente ale unor de 36J, durata descărcării luminoase fiind 1/2000 sec.
toare de 90". Inelul poate fi metalic, dar e preferabil serii întregi de aparate şi dispozitive. Astfel, ei se uti- Tensiunea la care are loc descărcarea este de 330 V.
să fie din material plastic sau lemn, bold urile intro- lizează În radio, la difuzoarele permanent dinamice, În acest caz, putem calcula intensitatea curentului
ducîndu-se prin străpungere. la dozele de picup electromagnetice, la căştile radio din circuit după relaţia:
Prinderea piesei suport şi a celor două discuri se sau telefonice, la instrumentele de măsură magneto-
face cu un şurub special, redat În fig. 9. Din fig. 10 se electrice etc. etc. W = Uit sau, înlocuind, 36=330. _1_. I,deei re-
desprinde modul său de prindere. Şurubul are o zonă În timp, magneţii permanenţi pot suferi o demagne- 2000
netedă cu di(!metrul fi) 8, pe care se roteşte liber ti zare mai mică sau mai mare, care poate influenţa zultă I = 218 A, iar puterea P = UI = 71,9 kW.
discul mobil. Intre discul mobil şi discul fix se află funcţionarea dispozitivului. De exemplu, este cunoscu- Acest curent de 218 A nu este chiar atît de mare
o şaibă distantier, care se alege astfel încît să permită
rotirea uşoară a discului mobil, fără joc axial. Discul
I tă pierderea de sensibilitate a instrumentelor magneto-
electrice prin demagnetizare sau pierderea sensibili-
cît s-ar părea pentru scopul nostru, dar se poate utiliza
foarte bine. În cazu! în care posedăm o lampă fulger
fix şi piesa suport a picioarelor teodolitului sînt fixate li'Wi căşti lor radio tot prin demagnetizare. cu o energie mai mare, evident că si curentul va fi
În corp comun prin strîngere cu două piuliţe M 5 Pentru remedierea acestor deficienţe este nevoie de mai mare şi putem să-I calculăm după cartea tehnică,
Discurile se fac din tablă groasă de 1,5 -2 mm ŞI o reîncărcare a magneţilor. Or, dispozitivele şi apara- utilizînd relaţiile de mai sus. Pentru a utiliza la Încărca­
grosimile lor, sI, şi S2' intervin În determinarea uneia
dil) cotele şuruoului.
I tele industriale de încărcat magneţi sînt g'relJde con-
struit.
tul magneţilor acest curent, se procedează În felul
următor: de la circuitul lămpii fulger, În cazul nostru
Incheiem cu menţiunea că se poate folosi tabl? Pentru a avea un rezultat bun, s-a imaginat acest Molnia MV 1 , se intrerupe circuitul şi se scot două
groasă de 1,5-2,5 mm din oţel, alamă, durol pentru
oricare din reperele teodolitului.
I aparat de ({fabricat» şi încărcat magneţi
Principiul este simplu: bucata de
permanenti.
oţel
(sau magnetul
borne, aşa cum se vede În figura 1.
In acest fel, bobina de magnetizare L se înseriază
ce urmează să fie încărcat) se introduce într-o bobină, cu tubul de descărcare al lămpii fulger. În interiorul
prin care se Iasă să treac~ un curent electric. Cîmpul bobinei se pune oţelul pe care dorim să-i magnetizăm,
magnetic puternic format de bobină determină magne- iar cînd lampa fulger este gata de funcţionare
;:=/17.7
I tizarea oţelului sau încărcarea mai puternică a magne-
tului.
declanşează. În acest fel, curentul care circulă
această dată şi prin bobina L va magneti~a puternic
oţelul sau va încărca magnetul respectiv. In cazul în
Cu mijloacele proprii unui amator, nu putem avea
o sursă puternică de curent decît descărCÎnd un con- care lampa trebuie să funcţioneze pentru fotografiere,
I densator prin bobină, acest condensator fiind cel al
unei lămpi fulger, de exemplu al lămpii fulger tip
În ·Iocul bobinei L, În bornele 1 şi 2, se va monta un
mic şteker În scurtcircuit şi izolat, care să restabi-
Molnia MV . lească continuitatea circuitului.
Această (ampă este capabilă să debiteze o energie
I
I
z
I
/ÎY 3Q/J PARTI
IVUI1EROl{1tE
O/!; ZOo/ff1Qo
PINA LA 180 0
I
OE O PAI?TE fi ALTA

I
11.
Ing. D. GĂLĂŢEANU

Fierul forjat deţine În ultimii ani un loc din ce În ce şi fără sudură prin nituire în capul fierului pătrat sau
mai important În amenajarea şi decorarea aparta- lat, iar cînd acesta se execută numai din sîrmă,
mentelor noastre. Şi nu e de mirare. Gama largă şi prin simpla împletire a acesteia.
varietatea obiectelor realizate din fier forjat vin să Dacă suprafaţa holului este ceva mai mare, se
răspundă complex atît necesităţilor funcţionale cit poate prevedea şi o măsuţă cu două scaune, ca În
şi exigenţelor proprii unei mobilări simple - fără fig. 3, menite să intregească ansamblul. Măsuţa
piese masive, voluminoase -, de un real bun gust. poate fi de formă rotundă, pătrată sau dreptunghiu-
Pentru un hol de dimensiuni modeste se justifică, Iară, după spaţiul disponibil, scaunele fiind În toate
bunăoară, alegerea unui cuier din fier forjat, de cazurile rotunde.
formă dreptunghiulară, ca În fig. 1, care va îmbrăca Execuţia acestora poate fi din fier rotund cu stria-
foarte bine peretele; În cazul În care acest perete ţiuni sau din diverse profile, pătrat, lat, bineînţeles
ar fi de culoare deschisă, motivele artistice ale execu- ciocănit cu diferite motive. De remarcat că un astfel
ţiei ar fi şi mai mult subliniate. de ansamblu se pretează foarte bine şi Într-o cameră
Oglinda, cuprinsă estetic În cadrul cuierului, de zi sau de primire, de dimensiuni reduse.
completează funcţionalitatea acestuia. In completarea mobilierului de hol se recomandă
De remarcat că executia este realizată din fier un corp de iluminat, ca În fig. 4, realizat din fier
pătrat de 6-8 mm, «Înmuiat» - decă/it şi apoi pătrat, care îi conferă o anume masivitate, În timp ce
răsucit, operaţiune ce se execută la rece -, după forma artistică se va armoniza perfect cu clopotul
care urmează îndoirea acestuia În formele finale. din sticlă aibă, opacă. Braţele lămpii sînt realizate
Asamblarea unor astfel de piese se face prin sudură
electrică sau autogenă, Într-o ramă-cadru din fier
rotund, cu diametrul Între 10 şi 15 mm, «ciocănită»
estetic. Fixarea de perete necesită doar două cuie
cu cioc, perfect mascate În spatele cuierului. Cuierul
se poate executa şi fără partea de jos la dimensiunile
oglinzii. Cîrligele pentru haine sînt mobile, ele dep la-
sÎndu-se pe o bară de fier pătr~t cu latura de
15-20 mm.
Ungă cuier se recomandă un suport pentru umbre-'
le, ca În fig. 2, prevăzut la partea inferioară cu o tăvită
pentru scurgerea apei. Execuţia acestuia se poate
realiza fie din sîrmă de 4-6 mm, fie din fier pătrat
6-8 mm combinat cu fier lat de 15-20 mm şi gros de prin forjare la cald, fierul pătrat fiind turtit, lăţit la
capete înainte de Îndoirea şi asamblarea prin sudură.
2-3 mm. Suportul pentru umbrele se poate realiza
Ambianţa unui apartament poate fi cu succes
completată cu ajutorul unor jardiniere din fier forjat,
de diferite forme şi mărimi, veritabile paravane
interioare, apte să creeze delimitări şi ambianţe
suplimentare.
In figura 5 se prezintă o jardinieră pentru 13 vase
cu flori, care poate crea foarte bine un ansamblu
delimitant între două mobile de funcţionalitate di-
versă.

În camera de lucru se poate utiliza, pentru lectură


sau pentru mici adnotări, lampa cu picior din fier
forjat, cum se vede În fig. 6, un obiect de execuţie

12
I
I

Un nou procedeu de obţinere a circuitelor


I imprimate - autor ing. Mihai Sonfelean -
constituie obiectul unui justificat brevet de
invenţie (51046/1968) şi, totodată, prin rela-
tiva simplitate industrială a procedeului, o
lucrare de real interes pentru radioelectro-
nişti.
Prezentînd prdtedeul amintit - care nece-
sită instalaţii tehnologice adecvate -,sugerăm
cititorului să reflecteze asupra eventualelor
I posibilităţi de simplificare sau, pur şi simplu,
să se gîndească la descoperirea unor alte
soluţii.
I Se ia o folie de cupru cu grosimea de 0,04
mm şi conductibilitate electrică de 98% din
conductibilitatea cuprului pur. Această folie
I este oxidată de partea mată cu o solutie
alcalină de clorit de sodiu şi apoi Iăcuită cu ~n
adeziv pe bază de cauciuc butadienacriloni-
9
I tril, cu grosimea stratului de adeziv de 0,025
mm, după care partea opusă este decapată
relativ simplă, dar de efect. De remarcat abajurul din
sticlă, îmbrăcat într-o lucrătură artistică de inele din cu o pastă formată din făină de cuarţ impreg-
sîrmă, legate între ele cu bride metalice. Corpul şi I nată cu o soluţie de 10% H2 SO . Pasta este
picioarele lămpii sînt realizate din fier rotund, cu ştearsă de pe folia de cupru c3 o ţesătură
diametrul de 10-15 mm, ciocănit sau cu proeminenţă
În spirală. Măsuţa are o formă pătrată sau dreptun-
I moale de tricot, pe polipropilenă, pînă nu mai
rămîn pete. Apoi pe partea nelăcuită a foliei
ghiulară, rama executîndu-se din fier fornier, cu sticlă se imprimă, prin serigrafie, circuitul. După
sau lemn În interior. intreaga construcţie este sudată,
cu excepţia" corpului de iiuminat,care basculează pe
·
1 imprimare se aplică peste adeziv un strat de
lac pe bază de răşină sintetică epoxi şi bache-
un inel.
Pentru plafon se pot realiza, din acelaşi fier forjat, Iită 1 :1, iar peste stratul de lac o ţesătură de
lustre cu pînă la 8 braţe. O execuţie foarte reuşită sticlă şi se usucă În etuvă la temperatura de
din punct de vedere artistic este aceea din fier pătrat
răsucit, combinat cu fier rotund, ca în figurile 7 şi 8,
I 120°C, timp de 15 minute. După uscare se
efectuează corodarea sub agitare şi la tempera-
unde se prezintă o lampă cu 6 braţe, combinată cu
globuri din sticlă, şi o lampă cu 8 braţe, cu becuri În
·1 tura de 40°C, timp de 12 minute, cu un ames-
tec format din 200 părţi Fe CI3 şi 100 părţi H 2 O.
formă de lumînare.
După corodare, circuitul se spală sub duş
Asamblarea acestora se realizează numai prin
sudură artistică - În spate -, astfel ÎnCÎt după finisa- . deA apă şi se usucă cu aer cald la ci rca 80° C.
rea obiectului să nu se vadă nici o urmă de legătură.
fn sfîrşit, pentru asigurarea unei iluminări mai
1 in paralel se formează un pachet cu un număr
de 18 foi de hîrtie acetilată şi impregnată cu
discrete În hol, sufragerie sau dormitor, se recoman- răşină epoxi: bachelită 1:1 la un conţinut
dă aplice de perete din fier forjat, care pot avea de răşină de 55%. Pachetul se aşază pe o
unul sau mai multe brate, În functie de mărimea placă de oţel inoxidabil, acoperită cu un strat
camerei. In figurile 9-10:-11 se prezintă mai multe subţire de agent de demulare (vaselină silico-
variante de aplice, care diferă intre ele prin forma şi
nică). Peste ultima foaie de hîrtie impregnată
felul de iluminare. De remarcat că aplicele pot avea
becuri În formă de luminare, pot avea globuri din se aşază placa conţinînd circuitul cu metalul
sticlă mată sau ciară sau globuri care să imite cris- În sus şi se acoperă cu o altă placă d in oţel
talul. De asemenea pot avea abajufl,lri din material inoxidabil lustruită. Pachetul astfel format
plastic, din rafie sau din trestie. se introduce Între platanele unei prese hidrau-
Execuţia aplicelor poate fi realizată În special din
liee, se presează la presiunea de 80 kgfjcm2
sîrmă de 3-6 mm sau din ţeavă foarte subţire, prin
şi se menţine la temperatura de 160°C. timp
care trece firul electric. Un efect deosebit îl are
lucrarea care imită frunzele sau chiar o floare, aşa de 15 minute, pentru 1 mm grosime de
cum se poate vedea În figura 9, ansamblu executat suport. După consumarea timpului afectat
din tablă subţire sub 1 mm, stanţat În matriţă, la care presării, platanele presei se răcesc la 25°C
se presează nervurile şi se realizează forma ondulată cu apă. Circuitul pregătit astfel este decapat
a frunzei. Acestea se sudează pe ramurile executate din nou şi apoi acoperit cu un lac pe bază de
din sîrmă de 2-6 mm. Floarea se stanţează În formă colofoniu 15% În alcool etilic,după care este
desfăşurată, după care se Îndoaie la forma dorită
sau se stanţează independent fiecare petală, se uscat la temperatura de 105°C timp de 10 mi-
fasonează şi se asamblează apoi prin sudură una nute.
lîngă alta, creÎndu-se astfel o floare cu mai multe În acest mod se obţin circuite (imprimate)
petale. înglobate În suportul electroizolant cu grosi-
Aplicele se pot fixa şi În dreptul oglinzilor, deasu- mea laturii de 0,9 ... 0,1 mm, care nu pot fi
pra sau (cite două) in părţile laterale ale acestora. îndepărtate de pe suport deCÎt cu dalta.

13
-
-- -
-
--
-
------
- ----
- -
--
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiijjj; ....... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

-- -
--- - --
-- ----
-
- ---
-
----
== - - - --==!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
-
-
-
----
--
- - -----
..-.~~_

- - ---- -----
----- - ........ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

---
- --
--- --------
-------
- -
--------
- - -
- -
- -
--
- - -
-----

lAllRAIIRUl
- - - --- '
--.._--_-.._-
-----......,--- -
----------
------- --
.i.iii;;_~U""K
---
---
---
-~-
- -
--
-------
~~_

"':!"""
-----
---
---
....-- --
--
--
--

--
............. -
-
-- -
----
--
--
--
-
-
---
- ---
"'"'!"

-
=-..

--
-=
---
-
Ing. V. lAURIC

--- ---=
-.
Eforturile fabricanţilor de pelicule fotografice s-au concentrat, În special În
ultimii ani, în direcţia obţinerii unor emulsii cu o sensibilitate cît mai apropiată
de cea a ochiului uman.
În mare parte, aceste eforturi au fost Încununate de succes, În special In
domeniul emul~mor alb-negru, aiungîndu-se la eliminarea practic totală

---
..,. ......; ......,..
..........
a filtrelor de
ia
deci restrîngerea domeniului de utilizare a filtrelor
fotografice», cum ar fi: eliminarea voaluiui depărtărilor

-.........
.............
..............
cu roşii şi ultraviolete, re!iefarea norilor de
lui cu filtre portocalii roşii, efecte de
cer prin eliminarea albastru ..
etc.

- . - Situaţia este Însă


redama comercială ce se face
ablse'ntlei filtre lor, cu
în calul emulsiilor fotografice color. în
color sustine de asemenea aVemt,alul
UV, lucru valabil pentru condiţiile de fotogra-

de fără

din mai multe motive, dintre care cele mai importan-


cam:alte,E!, peliculele color diapozitive.
executilte variante: pentru lumină de zi şi lumină
zone de temperaturi de culoare de res-
o
trinse, respectiv 5 3200 K. Valorile enunţate corespund iluminăriior
denumite anterior standard, respectiv soare, altitudine medie (sub 1 500 m)
vara intre orele 10 si 15 si surse de lumină artificială constituite din becuri nitrofot
de ' ,
marea majoritate a fotografiilor color se execută în aceste condiţii,
Însă există ::;;1 ...1 t::::'l~li.

În decursul zilei, lumina solară îşi schimbă compoziţia spectrală, În funcţie


de oră şi starea de la cea 8000 K pînă la cea 4700oK.
0

lumina artificială constituită, la rindul său, dintr-o varietate mare


de surse, a de culoare porneşte de la cca 3800oK, coborînd
TABEL 1 pînă la eca 1
Dezechilibrul culorilor ce poate apărea la fotogra-
fjerea În alte condiţii decît cele standard, dezechilibru
Caracteristica de modi- Domeniul de utilizare şi efectul mai mult sau mai puţin deranjant, nu mai poate fi co-
Simbol Culoarea proprie ficare a expunerii filmului rectat ulterior. Problema se pune cu atît mai mult În
a fiftrului cazul În care dorim să folosim, de exemplu, o peliculă
ORWO ARNZ Factor Micsorarea Peliculă pentru Peliculă pentru
balansată pentru lumină artificială la lumina zilei.
{R.D.G.) {R.D.G.) de sensibi Iitiiti i lumină de zj lumină artificială
inoDIN' Dorinţa multora dintre amatorii foto de a poseda un
prelungire UT 13 şi 16 UK 14 şi 18
film diapozitiv «universal» este astfel realizabilă prin
B 1,5 110 A!bastru slab 1,2 1 Reduce roşu! la răsă- Reduce roşu I la utili- următoarea combinatie:
rit şi asfinţit de soare zarea Iămpilor de Folosim noua peliculă din comerţ ORWO UK 18
proiecţie 500- balansată pentru lumină artificială cu o sensibilitate
1000W de 18°DIN. Pentru lucrul la lumina de zi, utilizInd un
filtru brun-portocaliu (R-16) - de exemplu. APNZ-121
83 1'11 Albastru mediu 1,5 2 Idem, mai puternic Idem pentru (RO.G.) -, sensibilitatea se reduce cu cca 6vDIN.
150-250 W
ajungind astfel la 12°0IN, ceea ce constituie o valoare
B6 112 AI bastru-violet
slab
2 3 I
Redu", ro,u\ \. uti· Reduce roşu! la uti-
lizarea fulg~relor chi- lizarea becurilor obiş-
acceptabilă.
În cele ce urmează vă prezentăm principalele tipuri
mice fără glob albas- nuite de 4O-150W de filtre destinate pelieulelor diapozitive color şi cazurile
tru
in care acestea se recomandă. Vom repeta însă şi
B 12 122 Albastru~violet 4 6 Red uce roşu 1 la uti- Reduce roşul la uti- aici o remarcă: recomandările sint orientative, experienţa
mediu lizarea becuri lor ni- Iiza rea lămpi lor cu personală este de neînlocuit!
trafot de 250-500 W petrol
În afară de cele specificate mai sus, in cazul fotogra-
B 15 123 Albastru-violet 6 8 Idem pentru benzi Idem pentru focuri fiilor la peste 1 500-2000 m altitudine sau pe litoral se
Închis obişnuite de tabără întrebuinţează filtre pentru reţinerea radiaţiilor ultra-
violete. Pentru aceasta se indică in mod obisnuit factori
R 1,5 106 Roz slab 1,2 1 Încălzeşte imaginea, Reduce albastrul la de prelungire-nuli. Afirmaţia este valabilă Însă numai in
reducînd albastrul În utilizarea becurilor
soare la zenit şi la nitrafot de 250 W şi două cazuri: totografiere la altitud-ine medie şi expunere
unele fulgere elec- a pulberii de magne- după tabele. In cazul În care există o mare cantitate de
tronice ziu radiatii UV, exponometrul fotoelectric obisnuit (fără
filtru UV) este influenţat puternic de acestea, ajungîn-
R3 104 Roz mediu 1,5-=-2 2'::-3 Idem pentru fotogra - du-se În final la o subexpunere. Se recomandă deci
fii În umbră cu cer deschiderea diafragmei cu 0,5 pînă la o treaptă. Din
acoperit comerţ se pot procura trei tipuri de filtre:
I UV: - ARNZ (RO.G.) nr. 100;
R6 101 Roz Închis 2'-:-2,5 3-:-4 Reduce albastrul la Reduce albastrul la
I peisaje cu cer albas- iluminare cu fulgere - Panchromar (RO.G.) UV I pentru alb-negru;
tru şi nori singulari chimice sau arcuri - Panchromar (RO.G.) UVC il pentru color.
sau cer acoperit voltaice Firma Panchromar - R.O.G. produce şi filtre de
corijara pentru color, albastre şi roz, În cite patru grada-
R12 102 Brun mediu 2,5-:-3 4+7 Reduce albastrul În ţii de culoare (15, 30, 60 şi 120 mired). Şi două ultime ob-
umbre adinci la cer ,-- servaţii: filtrele roz deschis (R 1,5 şi R 3) poartă şi denu-
fără nori
mirea «Skylighh>, fiind intrebuinţate pentru Încălzirea
imaginii color, in special in cazul aşa-numitelor obiective
R 16 121 Brun inchis 4 6 - Reduce albastrul la
reci (tip Industar, Tessar etc.). Parasolarul ne va insoţi
utilizarea luminii so-
lare intotdeauna, întrucît prin aplicarea filtrelor creşte perico-
lul apariţiei de reflexe parazite.

14
Cum funcţionează montajul? Să presupunem că siste-
mul nu a funcţionat şi deci condensatoarele CI şi C 2

IliiiNIII08
sînt descărcate. Pentru punerea În funcţiune a siste-
lJlului acţionăm asupra întrerupătorului II de la fulgerul
electronic, care închide circuitul tranzistoarelor T2"
Ta şi T,\-, alimentî,:!du-Ie cu tensiune de la acumula-
torul miniatură Ec.ln acest moment,polarizarea tranzis-
torului T 4 e realizată de rezistenţa RI2.. care îl aduce În
regim de saturaţie, ceea ce determina ca tranzistorul

PI TRU II
T 3 să fie blocat. Rezultă că c<>lectorul tranzistorului
Ta se află la tensiunea negativă mare faţă de masă,
ceea ce determină polarizarea bazei tranzistorului
T 2 şi deci tranzistorul se găseşte În stare de conducţie.
Curentul de colector trece prin releul Re, care este
acţionat şi se inchide contactul!J' făcîndu-se alimenta-
rea tranzistorului oscilator T,. ue aici Începe şi Încăr­
carea condensatoarelor CI şi CJ . Prin potenţiome­
trul P2 şi rezistenţa R Începe sa se pozitiveze baza
j
,>

tranzistorului T 2 • ceea ce determină la un moment


dat bascularea circuitului Schmitt, adică tranzistorul
T 4 se inchide, iar tranzistorul T.l se deschide. Poten-
ţialul colectorului tranzistorulUI cade si rezultă blo-
carea tranzistorului T z şi deci desfacereş contactului
r l ' căci releul Re nu mai este acţionat. In acest mo-
ment, încărcarea condensatoarelor C 1 şi C 2 înce-
În comerţ se găsesc curent lămpi fulger sau blitzuri, va avea un Întrefier de circa 0,4 mm, iar cele trei în- tează. Explicaţia? Atunci cînd fulgerul a fost acţionat,
cu alimentare de la retea sau de la acumulatoare. făşurări se vor realiza cu sîrmă' Cu-Em, după cum condensatoarele CI şi C2 s-au descărcat şi intreg
Din această categorie amintim lămpile Fii 41 sau cele urmează: 1-40 de spire cu sîrmă cu fb
=0,4 mm' 11- 75 procesul este reluat automat. Pentru scoaterea din
de fabricaţie germană. Pentru cei ce doresc să folo- de spire cu sîrmă cu ct> =0,6 mm; 111-2 600 de ~pire cu funcţiune a sistemului se desface întrerupătorul I .
sească aceste lămpi ca blitzuri autonome vom prezenta sîrmă cu q)=0,15 mm. Tensiunea dată de oscilator Potenţiometrul P2 , montat ca rezistenţă variabilă,
constructia unui alimentator de la baterii, care nu este este redresată şi utilizată la încărcarea condensatoa- este elementul de reglajal tensiunii la care se încarcă
altceva decît un convertizor cu tranzistoare. Aşa cum relor electrolitice CI şi C care acumulează energia condensatoarele CI şi C2 , tensiune ce este determinati'!
se vede din schema din figura 1, este vorba de un osci- pentru aprinderea fUlgerufui electronic. La sistemele de fulgerul electronic pe care îl avem (se specifică în
lator cu un tranzistor de putere Ti' Funcţionarea oscila actuale de alimentator încărcarea condensatorului. prospect). Pentru stabilirea tensiunii se montează
torului este simplă, necesitînd un transformator Tr, deci indicarea momentului În care fulgerul electronic la bornele condensatorului C z un v91tmetru de curent
cu trei înfăsurări care asigură reacţia necesară penu u e gata de funcţionare, este indicată cu un bec cu neon, continuu şi se face reglajul dorit. Intreg montajul se
oseilator ş'j cup'lajul cu sarcina. Cele trei infăşurăn care are dezavant~jul că indică cu puţină precizie sta- realizează pe o placă de circuit imprimat cu dimensiu-
ale transformatorului Tr, ale căror inceputuri sînt rea de încărcare. In mod normal, tensiunea la care se nea de circa 10 x 10 cm ce se introduce Într-o cutie de
material plastic convenabilă. Şi acum cîteva indicaţii.
Se indică a se folosi acumulatoare mici, ca cele folo-
site la aparatele electrice de r,l::> de fabricaţie germană,
r, cu tensiunea df' 4,5 V. Se VOI folosi 2 acumulatoare
În serie, deci 9'>1. În locul aC!;lmu.dtoarelor se pot folosi
şi baterii rotunde tip R 20. In acest caz se folosesc 6
baterii legate în serie, Tranzistoarele folosite sînt:
Tranz's..toru! T ()..';te de tin AD 140 AO 148
AO 130, Au 132, ~D139, AO 155, EFT 21'2-214 'etc',
P. - - Tranzistorul T z este de tip AC 122, AC 128, AC 139,
Il AC 151, EFT 353, IT 16, OC 75 etc.
$OO!c - Tranzistoarele Ta şi T.j, sînt de tip EFT 308, TI 40&-
407, OC 44, OC 613 etc.
În montaj se mai folosesc 2 diode si o diodă Zenel
Pentru redresare se :oloseşte o diodă redresoar'c'
O I de tip SD 1 sau OS 1 M, iar pentru protejarea tranz I S
torului T., se foloseste d;oda Do de tip EFO sau OA
85. Diodă Zener 1- este de tipul DZ307,
_ In montaj mai figurează comutatorul K cu 3 contacte,
In poziţia 1, condensatoarele CI şi C2 sînt legate În
paralel şi ene/gia este maximă (Ia fel şi fluxul luminos
al blitzului). In poziţia 2 este conectat numai C , iar
• În poziţia 3 egalizează sarcinile celor 2 condensatoare
şi asigură protecţia contactelor la curenţi mari. Rezis-
indicate cu un asterisc (conexiunea trebuie făcută încarcă electroliticii CI şi C2 este de 450 V, dar un bec cu tenţa R 10 este un termistor cu rezistentă la rece de
conform schemei), se realizează pe acelaşi miez de neon, care se aprinde la 400-500 V, rămîne aprins şi circa 1 000 şi ·ei limitează curentul de' încărcare al
fier. Ceeace este interesant este faptUl că energia atunci cînd tensiunea a scăzut cu 80-100 V, deoarece co:-,Jen~atoarelorelectroliti~e. Rezistenta Rseste tot
debitată de oscilator sarcinii, adică redresorului şi există o diferenţă de valoare (egală cu cea indicată mai un termlstor, dar de 10 kn. In caz că nu avem un ter-
condensatorului CI' nu depinde de sarcină, adică de sus) intre tensiunea de aprindere şi de stingere a be- mistor se poate folosi o rezistenţă chimică obişnuită.
faptul că acest condensator CI este sau nu încărcat. cului cu neon. Pentru o bună precizie (de care depinde Releul Re este un releu cu un singur contact r si
Pentru transformatorul Tr se va folosi un pachet de energia dată blitzuJui, deci iluminarea şi ca urmare ca- trebuie să lucreze la o tensiune de circa 5-6 V. U;ăm
tole cu secţiunea de 1,8+2 cm 2 • Se recomandă a se litatea fotografiei) am folosit un montaj cu circuit tuturor amatorilor de astfel de construcţii spor la
folosi tole E-I cu dimensiunea de 50x60 mm. Sistemul basculant Schmitt şi un tranzistor pe «post» de releu. muncă şi bune rezultate.

TA.BELUL Nr. 3

Filtre
de cori)are
pentru Condiţii de iluminare I Temperatura de
culoare şi a sursei Filtrul de corijare
luminoaseoK
filmul
UK 14 şi 18
balansat Soare {orele 10-15) 5400 R 16 sau R 12 + R 1,5
pentru
TABELUL nr. 2 lumină
Fulger electronic 5400 R 16 sau R 13 + R 1,5
artificială
Filtre de corijare pentru filmul UT 13 şi 16 balansat pentru lumină de zj - :: 400" K
3 20C o K Răsărit sau apus de soare 4700 R12+B3

Fulger chimic cu glob incolor 3800 R6


Temperatura de
\t
Condiţii de iluminare culoare a sursei Filtt-ul de cOI'Îjare Arc voltaic 3800 R6
luminoaseo K

Ceaţă sau nori de ploaie 8000 R6


Pulbere de magneziu I 3500 R 1,5

Becuri nitrofot 250W 3400 R 1,5


Cer acoperit 6 r,OO R3
Idem 500W 3200 -
Soare şi cer albastru 6000 R 1,5
Lămpi de proiecţie 2000 W 3200 -
Soare {orele 10-15) 5400 -
Idem 1000W 3050 B 1,5
Fulger electronic 5400 -
Idem SOOW 3000 B 1,5
Fulger electronic 6000 R 1,5
Idem 150 W 2900 B3
Răsărit sau apus de soare 4700 B3
Becuri obişnuite 40-100 W 2700 B6
Fulger chimic cu glob incolor 3800 R 6 s;:.,; B 12 sau
B6 B 1.5 Lămpi cu petrol 1900 ~ 15 sau B 13 + B 6
... _- +B 3
Becuri nitrofot 250 W 3400 13 + B 1,5 sau B 15
Lumînări 1800 ~ 15 + B 3 sau B 13
Becuri nitrofot 500 W 3200 B 13 + B 13

15
LUMIN~
strînsă legătură. Pentru a putea regla cantitatea de
lumină care intră in aparatul de fotografiat, trebuie
să măsurăm În prealabil lumina existentă in exterior.
Această măsurare se poate executa in mai multe
feluri, pe care le vom trece În revistă după precizie.

Aprecierea luminii
cu ochiul liber
Orice individ normal poate aprecia cu ochiul liber
cantitatea de lumină care vine de la subiectul care

IN FOTOGRA I Ing. D. PETROPOl


urmează să fie apreciat. Această măsurătoare este
foarte imprecisă şi insuficientă din punctul de vedere
al înregistrării pe pelicula fotografică. Această si-
tuaţie se datoreşte unui «avantaj biologic» pe care îl
are ochiul uman. Ochiul nu apreciază cantitatea de
lumină În mod absolut. EI se adaptează, adică îşi mă­
reşte sensibilitatea, atunci cînd iluminarea generală
este slabă. Adaptabilitatea este un «avantaj biolo-
gic» deoarece În felul acesta omul poate vedea În
cele mai diverse condiţii de iluminare. Gama de in-
Prima lectie a cursului nostru de fotografie a fost propagarea luminii se consideră opac, iar toate cele- tensităţi În care funcţionează ochiul uman poate fj
destinată unei luări de contact cu problemele tehnice lalte corpuri - transparente. La trecerea printr-un comparată doar cu a celor mai perfecţionate aparate
ale cunoaşterii şi utilizării aparatului foto. Desigur, mediu optic, o parte din lumină se pierde, transfor- de măsură absolută, create de tehnica O1odernă. De
acesta este numai începutul. Aşa cum aţi remarcat, mîndu-se În alte forme de energie. Diferenţa dintre remarcat că, de obicei, chiar acestea lucrează pe prm-
odată însuşită această primă lecţie, apar o serie de cantitatea de lumină «intrată» şi «ieşită» caracteri- cipiul adaptabilităţii pentru a satisface condiţiile im-
probleme noi, care trebuie rezolvate pentru ca rezul- zează densitatea optică a corpurilor. Exprimarea pre-
puse de diversitatea iluminărilor posibile. Adaptarea
tatele să fie cît mai precise din punct de vedere tehnic cisă a acestei proprietăţi a corpurilor este urmă­
ochiului se face În mod inconştient şi, de aceea,
si CÎt mai valoroase din punct de vedere artistic. toarea: observatorul nu îl poate utiliza direct ca un instru-
, Ştim să apreciem cantitatea de lumină într-o zi de
vară, la amiază, cu cer neacoperit de nori, dar ne ci" = Ig ~ ,În care cf este densitatea optică, le este
ment de măsură foarte precis. Dacă acesta este
principalul dezavantaj exponometric ai ochiului, tre-
punem problema cum se face această apreciere În buie să reţinem, aceasta fiind foarte important din
alte condiţii decît cele de mai sus? lumina care «intră» În mediul respectiv, I este lumina punct de vedere practic, că ochiul are o remarcabilă
Am aflat că există perechi de timp-diafragmă, d~lr care iese din mediul respectiv. Atît IQ cît şi I se exprimă capacitate de a distinge contrastele, adică diferenţele
lumina este singurul factor care le determină? In de obicei În lumeni (Im). Un lumen este fluxul luminos de iluminare. Această proprietate a ochiului uman îl
cazul acesta, ar fi suficient un singur timp şi mai emis În unitatea de unghi solid de către un izvor face utilizabil pentru corectarea unor măsuri execu-
multe diafragme. punctiform, avînd o intensitate luminoasă constantă tate cu mijloace obiective şi care, tocmai din cauza
De ce se spune despre unele aparate de fotografiat şi egală cu o candelă (cd). O candelă este 1/60 din
caracterului lor obiectiv, uneori nu indică cele mai
că sînt mai bune decît altele şi, În ultimă instanţă. strălucirea unui corp care radiază perfect cu supra-
corecte valori care urmează să fie adoptate pentru
care sînt calităţile care determină posibilităţile şi fata de 60 cm2 la punctul de topire al platinei. fotografiere.
preţul unui aparat? iluminarea este fluxul luminos primit de un corp cu Deşi din punct de vedere practic prezintă un interes
De acum, viitorul fotograf va trebui "ă se Înarmeze suprafaţa de 1 m2 •
redus, totuşi vom descrie un instrument care utili-
cu puţină răt:dare. Unitatea de iluminare este luxul (Ix) şi reprezintă zează ochiul ca mijloc de măsură absolut.
Mai Întîi vă vom prezenta cîteva cunoştinţe care 1 lumen/m2 • Adaptarea ochiului la condiţiile de iluminare se
stau la baza tuturor cunoştinţelor fotografului. In practică nu e nevoie să reţinem aceste definiţii. face pe seama închiderii sau deschiderii pupilei.
Materialul unei fotografii este lumina. Toate cele- In schimb, trebuie să ştim că lumina este propagarea Pentru acelaşi observator, in aceleaşi condiţii de
lalte aparate sînt accesorii cu ajutorul cărora măsurăm în spaţiu a unei energii. Fluxul luminos (care se m~­ iluminare, după trecerea timpului de adaptare, mări­
sau înregistrăm o anumită distribuţie de lumină. Din soară În lumeni) reprezintă energia transmisă În uni-
mea pupilei este aproximativ aceeaşi. Cum se poate
cauza aceasta, vom Începe prin a caracteriza pro- tatea de timp. Intensitatea luminoasă (care se mă­ măsura diametrul pupilei?
prietăţile acestui material. soară În candele)caracterizează sursa, a doua repre-
Dispozitivul este simplu. Se compune dintr-o
Lumina este un fenomen de natură electromagne- zintăfluxul luminos emis de unitatea de suprafaţă a
oglindă pe care s-a lipit un carton, pe care se află
tică. Se propagă În linie dreaptă, În medii optice omo- sursei. Iluminarea (care se măsoară În lucşi) carac- desenate patru cercuri de diametru egal. in interiorul
gene. De fapt, situaţia este altfel: caracterizăm un terizează lumina primită de un corp de la o anumită
lor se desenează cîte un disc negru cu diametru
mediu ca fiind omogen optic tocm~lÎ dacă permite sursă şi reprezintă fluxul luminos pe care il primeşte
variabil. Figura reproduce desenul irisului şi al pupi-
propagarea luminii În linie dreaptă. In plus, chiar În 1 rn2 din suprafaţa corpului respectiv. lei (fig. 1).
medii optic omogene, În anumite condiţii, lumina nu In sfîrşit, vom mai introduce o unitate de măsură Măsurătoarea se execută privind ochiul propriu În
se propagă În linie dreaptă. Fenomenul acesta se pentru intensitatea luminii reflectate de către un corp oglindă şi apreciind cu care dintre situaţiile desenate
numeşte difracţie şi apare atunci cînd lumina trece care nu emite, În schimb primeşte şi reflectă lumina pe cartonaş se aseamănă. Cu cît În mediul înconju-
printr-un orificiu foarte Îngust. Definiţiile date nu emisă de o sursă. Această unitate este denumită
rător există mai puţină lumină cu atît proporţia pupilei
sînt exacte din punctul de vedere al unui fizician, nit (nt) şi reprezintă o candelă pe metru pătrat. În iris este mai mare. Dacă acest cartonas se etalo-
dar sînt suficiente pentru fotograf. Legile propagării O caracteristică importantă a luminii este culoa- nează, se poate obţine astiel un exponometru care
luminii În diferite medii optice, făcînd abstracţie de rea. Aceasta depinde de lungimea de undă a luminii dă rezultate ceva mai precise decît simpla apreciere
natura sa, fac obiectul opticii geometrice, ştiinţă emise de o sursă sau reflectată de· un corp oarecare. cu ochiul liber.
care a permis construcţia primului aparat fotografic. Lumina aibă este un amestec, într-o anumită pro-
Ca orice oscilatie electromagnetică, lumina se pro- porţie, de oscilaţii luminoase de diferite lungimi de
pagă cu aproximativ 300000 km/sec. În vid şi îşi mo- undă. Dacă proporţia acestui amestec se modifică Aprecierea
difică viteza În funcţie de natura mediului pe care îl În favoarea uneia dintre componente, atunci lumina
străbate. Numim de obicei «lumină vizibilă» oscilaţia va fi colorată. Un corp iluminat cu lumină aibă are În de
electromagnetic;ă lungimea de undă între general proprietatea de a absorbi În mod rlif,,,,ront;,,,+
4000 si 7500 A angstrom 1/100 000 cm). diferitele componente Dacă reţine La o analiză atentă a modului de funcţionare a
Această familie oscilaţii foarte Îngustă, are re- (sau aproape ochiului uman se ajunge la concluzia că privitorul
impresionează retina umană. radiaţiei a cărei
Îsi dă seama de cantitatea de lumină ambiantă, În
lumină ca osci- roşii, iar
, rînd după aspectul desenului, imaginii şi În
cunoaşterea condiţiilor În care se află. Se
undă cornplJsă apare
fără risc de eroare, că la umbră este
este roşu.
Dacă iluminăm cu lumină albastră, decît În bătaia directă a soarelui,
aceasta va fi complet ",,",,,,,,."hii';:; iar privitorul va este mai multă lumină decît În după­
aCleleiaşi zile, că vara este mai multă lumină
înregistrarea şi a culoarea «negru», absenţa oricărei ra-
ca radiaţiile infraroşii iarna
de mai mare sau radiaţiile ultra- fotografie reprezintă de Se pune problema: cu cît? Practica fotografică a
gamma, toate cu lungimea de undă mai anumite distribuţii de reusit să sintetizeze rezultatele unui şir lung de expe-
lungimea de undă a radiaţiilor din spec- emise de sursele reflectate corpurile care se rien'te În tabele de expunere în care sînt incluşi cei
vizibil. În cîmpul aparatului de fotografiat. mai 'importanţi factori de care depinde cantitatea d~
mediu fizic caracterizat prin proprietatea că În Această Înregistrare se face pe pelicula fotografică. lumină, De fapt, aceste tabele de expunere, uneOri
orice punct al său viteza luminii este constantă se Între cantitatea de lumină care trebuie să intre În apa- rigle de calcul, dau direct perechile timp-dlafragrrt,ă
consideră optic omogen. Un corp care nu permite ratul fotografic şi sensibil.itatea peliculei există o pentru o anumită sensibilitate a peliculei. In contl-

16
nuare vă prezentăm un asemenea tabel de calcul
reprodus după lucrarea «A.8.C.-ul fotografului ama-
tor», autori S. Comănescu şi E. larovici, şi care dă
rezultate mai mult decît satisfăcătoare.
Aprecierea luminii cu ajutorul
experimentului optic
Lumina de zi TABEL DE EXPUNERE
I
Am arătat că ochiul nu poate aprecia În valoarE
înainte de după ianuarie februarie martie aprilie mai iunie absolută iluminarea unui subiect. Există Însă o me"
amiază amiază decembrie noiembrie octombrie septembrie
I august iulie todă care micşorează gradul de subiectivitate al lui
S-a observat că există o corelaţie strînsă Între capa-
5 7 - - - -3 -2 -2 10 -3 citatea ochiului de a deosebi diferenţa dintre două
6 6 - - -3 -2 -2 -1 13 -2 iluminări şi valoarea celei mai mici dintre ele. Această
7 5 - -3 -2 -1 -1 O 15 -1 corelaţie este una din legile de fiziologiei
8 4 -3 -2 -1 -1 O O 18 O se aplică şi altor organe de simţ. ei este
9 3 -2 -1 -1 O +0 21 +1 torul: Reacţia de diferenţiere este aproximativ pro-
10 2 -1 -1 O O +1 24 +2 porţională cu raportul excitaţiilor. Adică În mod
11 1 O O O +2 27 +3 aproximativ Între iluminări le de 1 Ix si 10 Ix ochiul
12 12 O O +1 + +2 + 30 +4 constată aceeaşi diferenţă ca Între "iluminări le de
--- 100 Ix şi 1 000 Ix, deşi diferenţele sînt respectiv 9 Ix
şi 9000 Ix. se explică şi valoarea deosebit de
FELUL LUMINII mică a limitei percepţie a ochiului omenesc com-,
Subiectul (d)
plet adaptat la Întuneric.· •
Portret În cameră luminată + 5 Dar această lege este doar aproximativ adevărată,
{b)
Cameră luminoasă + 6- in domeniul luminilor mici şi foarte mari prezentînd
Soare puternic Străzi Înguste sau locuri Întunecate abateri importante. Tocmai aceste abateri interesează
+ 7 În cele ce urmează.
Soam voalat Subiect cu prim-plan Întunecat + 8
Cel' acoperit Peisaj sau locuri deschise (pieţe) S-a putut imagina astfel un dispozitiv care este mai
+ 9 obiectiv decît ochiul uman. Principiul său de func-
Foarte Înnorat , Plajă, ştrand, zăpadă, munţi +10 ţionare este arătat În figura 2. Dar ma~ Întîi vom da
descrierea unui dispozitiv care face parte din multe
Pentru fotografiat la lumină de zi se adună algebric nere E. Din tabelul care urmează se aleg diafragma alte dispozitive optice,şi anume «pana optică». Aceasta
coeficienţii din tabelele a, b, c, d corespunzători si- şitimpul de expunere. este un corp semitransparent care În diferite zone
tuaţiilor respective, obţinîndu-se indicele de expu- ale sale Iasă să treacă În mod diferit si controlat lu-
mina. Adică prezintă În diferite zone ale sale densi-

;z
2
O

.Ir
1

2
2

1
3

1//1
+
1/4
5

1/8
6 '1 8 9

1/15 1j3o 1/60 1/125 1/250 ţl500 Piltlt 'PtJ()O


10 11 12 1:3 if 15 10 17 18 19 20 V{'
2
tăţi optice diferite. De obicei densităţile a două zone
învecinate stau În aceiaşi raport şi acest raport este
constanta aparatului.
C'A~TQN4S
/A/QICIJTOR'

2,8 8 1- 2 i 71.2 1/4 1/8 1'5 'f/,J() 1/6tl 1/125 1j250 Z3"QtJ ~iltl !ţt2000 2;8
4 16 8 l' 2 1 ~ ~4 1#5 I/SO 1/60 1/125 "f,P50 ţ!5oo Plooo ~..?a>o .ţ..

5)0 32 10 8 4- 2 f 1/P 1/4 1/15 1/Jf) r'60 1/125 7j:?50 if~()O Zl'COO vi(/(/o ~6

8 7) 32 16 8 4- 2 l' 1/.c 1f 1/15 7/.JO '1/60 ţI/25 ţ".?5fJ ~'50fJ 0'tJoo 7?t7()6' 8 • Q61.1/'tIJA

2' 1) 32 1t) 2 ţ/7s 7/30 'f"6'O r/!.PS ţ;pSO i'/'j(J{) J'ft7()rJ 172000
/1 8 4- -t 1.2 r'4- 11 LI/M/NA- PRIMITA
Si/8fECT
DE LA
FIti.2
18 3' 2' 1) 32 16 8 4- 2 1 ţi..? 'l"1'- JltS 'fN ţ/6'O ţ7,?.f t'.P50 ţ'StJ() [0000 N>OtJo 16

22 6' 3) 2' 17 32 15 8 L;- 2 1 'l"2 ~~ Y/5 7/.J() 7/50 ţfl25 Y2~0 r'stlO btooo 7211(/0 2:2

Aprecierea luminii după condiţiile de iluminare este (Definim latitudinea de expunere ca raportul dintre
o metodă aproximativă şi bineînţeles rezultatele de- cea mai luminoasă si cea mai Întunecoasă zonă care
pind de felul in care se interpretează condiţiile exis 7 pot fi reproduse simultan corect de materialul foto-
tente. sensibil.) Din această cauză o măsurare În medie
Totuşi această metodă are un avantaj faţă de oricare a iluminărilor unui subiect (aşa cum se Întîmplă În
metodă de măsurare obiectivă,şi anume acela că ţine cazul cînd măsurăm cu exponometrul) poate să ne
seama de caracterul subiectului. Chiar atunci cînd dea rezultate eronate.
dispunem de un exponometru ultraperfecţionat nu Legea fotografului este:
vom uita rezultatele consemnate În tabelele «b» si Cu cît contrastul subiectului este mai mare cu atît
«d», fiindcă exponometrul nu «ştie» să ia În consi- un instrument obiectiv tinde să supraestimeze lumina
derare contrastul subiectului. care există În realitate.
O peliculă fotografică nu poate reproduce o gamă Fenomenul acesta va fi studiat În detaliu la carac-
de iluminări prea largă. fn majoritatea cazurilor, ra- terj,pticile senzitometrice ale materialului fotografic.
portul dintre cea mai luminoasă zonă a subiectului Deocamdată ne vom limita să reproducem după
şi cea mai Întunecoasă este cu mult mai mare decît lucrarea «Practica fotografică», autor Helmuth Stapf,
latitudinea de expunere a materialului fotosensibil. iluminările şi contrastul diferitelor subiecte tipice: ---...---~
KIo K2 ro
-- - - -- - ---- ----

Variaţia de iluminare În raport de cca


Într-o gamă destul de largă de condiţii medii, ochiul
nu diferenţiază două iluminări care stau În raport
constant dacă ele sînt destul de mici.
Prin schimbarea anotimpurilof,lumina soarelui, Fie I iluminarea la care ochiul uman nu deosebeste
În luna iunie, ora 12 pînă la 100000 Ix difere~ţa .dintre Il şi Kl l • . '

10:1 Daca dm exterior exponometrul va privi lumina 1"


şi dacă K3 I o <1 1 ,iar K210> 11,atunci ochiul nu va sesiza
În luna decembrie ora 12 pînă la 9 000 Ix
diferenţa dintre K3 10 şi K~If), dar va sesiza diferenta
Prin prezenta norilor dintre K3 10 şi K210 deci după rangul ultimei perechi
În plin soare, iunie pînă la 100000 Ix
de zone la care ochiul înregistrează diferenţe, se poate
cer acoperit, iunie 20 000-40 000 Ix 10:1 determina valoarea 10 dacă se cunoaşte K-ul apara-
tului şi 11 al privitorului.
În plin soare, decembrie pînă la 9000 Ix
cer acoperit, decembrie 2000-900 Ix 10:1· Acest mijloc rămîne totuşi subiectiv, deoarece I
variază (e adevărat că mai Încet) În funcţie de o seriJ
~iua şi noaptea de factori, precum iluminarea generală sau timpul de
adaptare al observatorului.
În plin soare 100000 Ix
noaptea pe lună plină 0,2 Ix
noapte luminoasă fără lună 0,0003 Ix
limita de percepţie a ochiului omenesc complet
adaptat la întuneric 0,000 000 001 Ix
IMPORTANT!
Illuminări necesare la lumina artificială
oraş mare stradă principală, 30-50 Ix
stradă secundară 1-20 Ix
loc de lucru, scris şi citit 30-50 Ix Cititorii din străinătate pot face
munci grosolane minimum 10 Ix
casa scării (minimum 5 Ix) abonamente adresîndu-se în-
treprinderii «(ROMPRESFILA-
Contrastele subiectelor (raportul luminozităţilor externe)
TEL IA» - Serviciul import-ex-
port presă - Bucureşti, Calea
Peisaj, cer acoperit, fără cer 1 :10 Griviţei nr. 64-66, P.O. Box 2001
cu cer 1 :40
Peisaj, plin soare, fără cer 1 :40
cu cer 1 :100
Portret, păr blond 1 :10
păr castaniu 1:40
păr negru 1:100
îmbrăcăminte neagră 1:300

1.7
_ G

----
----------
=::=-=-===
----_.-
===-==;==
-------
__ _
--
===
-
-
=
-
=:':=-
=
--
~__
_ -_- . r - . ===-
--
- ---
=
--
==
.-..r-.- ---= _ _ --.. __
~ _.___ ____ _
_._- __ _
.

--- ---
o _ _

------
----- ------_ ......... _--
___ - _ _ _ _ . - . a _ _ .. _ . - . . - .
~--~-~.-
~--------_-..._.~---
~

== --
~~- ----~-.-, ~--

==
==~ --
-
-
--- -- ...........
-- ---
=-=
- - I ~ll ---
-
---
--
:=:::'

LA
Iată o temă pe marginea căreia s-a scris foarte mull Plhem spune chiar service; În fond, marea majoritate a defectiunilor ivite pe parcurs sînt lucruri
c~ e~t! calul de băta!e preferat al ~iterat~rii tehnice ~': diferite nivele. Şi totuşi mărunte ce se pot rezolva, cel puţin pasager, cu puţină răbdare «sine-qua·
••• Iata mcă un material pe aceasta tema. Se pare ca In acest domeniu există non», îndeminarea şi experienţa cîştigîndu-se În timp, efectuînd singur
mai mulţi specialişti decit automobile. Şi totuşi ••• automobilele continuă să depanările.
rămînă in pană. De vină să fie numărul specialiştilor? Să fie, dimpotrivă: Evitind formulele public:istico-comerciale prin care se afirmă că prezenta
- foarte bună calitatea autoturismelor moderne? lucrare este singura bună şi cea mai bună, că autorii au o vastă experienţă
- foarte mic rurajul acestora, deci În general- dominant - automobile şi că pentru ei nu există probleme nerezolvabile, ghidul de depanare va
noi? Încerca să cuprindă marea majoritate a problemelor ce pot împiedica bunul
- f~arte !'l.are, deci suficient, numărul de staţii autoservice ce ne stau ia mers al autoturismului. in cele ce urmează se presupune existenţa unui
dISpoziţie?
minim d9 cunoştinţe de «ol'ganologie auto», urmînd a se bata, in paralel
- foarte rare autoturismele uzate şi de tipuri mai vechi? cu problemele de depanare pl'opriuDzisă, şi problemele de intreţmere ŞI
- foarte. Î~alţă calificarea şi, mai ales, conşiiincioziiatea mecanicilor !';f reglare. De altfel, o separare În probleme dsslincte este greu de făcut şi,
electl'u:temlor auto? .. ne interesează, nu
- foarte prompţă int~rv.entia maşinilor A.C.R. pe orice traseu etc. etc.? ClmEJlS_i:Ulid ce lucrări
Dar dacă ar fi, optimist Judecind, atunci de ce ar mai fi nevoie să ne ."' .....""." ...."Ii.... ştim tolto€:laltă
oc:u~Iărn de depanare?
IUCrarE!a

ce nu
pUI'
eventualele defectilmi
pneu sau să
inc:lisiOlubil de veri'ficăl'ile, intreţine~ea şi rec:lla.iele
necorespunză·
timp ce mergi splte al.!lto~
existe un Început, vom Începe deci cu:

I ca
pe care o vom
lampă

electrică, însoţită
de control;
vulcanizat mE~calni(:ă

toare», care de regulă se găseşte În


orice cutie cu petice
- pompă pentru pne~rile;
- set de chei inelare (cu dublu hexa- - manometru pentru pneun;
Din păcate, scu!ele ce se livrează de gon), de preferinţă cu unul dintre - cîteva coli de hîrtie abrazivă de
regulă odată cu marea majoritate a În formă de «!ulea». In cazul exist~an1eÎ diferite granulaţii.
autoturismelor într-o cutie sau plic, unor astfel de chei se poate La acestea se adaugă cîteva «mate·'
mai mult- sau mai puţin elegante, con- eventual la dublurile recomandate mai riale», cum ar fi:
stituie mai puţin decît minimul necesar. sus; - un· flacon cu benzină de extractie
intr-adevăr, dacă vom Încerca, de exem- - set de chei tubulare, obişnuite, cu (neofalină) 10~250 mi; -
plu, să desfacem piuliţa unui şurub de unul sau două capete, În special pentru - un· flacon cu alcool (avînd alcool
13 mm şi apoi să o strîngem la loc, există dimensiunile uzuale notate mai sus, medicinal, îl putem utiliza evident şi În
puţine şanse de a reuşi acest lucru, inclusiv cheia pentru bujii. De mare scopuri sanitare);
întrucît atît şurubul cît şi piuliţa au utilitate sînt, În cazul lucrărilor de repa- - un flacon cu apă distilată;
aceeaşi dimensiune a capului hexago- raţii, În special trusele speciale de chei - un . flacon cu lichid de frînă, de
nal, iar trusa originală nu conţine decît tubulare cu diferite mînere, cu clichet acelaşi tip cu cel existent În instalaţia
o singură cheie «de 13». Chiar in cazul cu articulaţie cardanică etc. automobilului (atenţie, de regulă lichide-
În care şurubul are 12 mm, iar piulita Tot aici trebuie enumerate şi sculele le de frînă nu sînt reciproc miscibile);
13 mm, situaţia nu este mai bună, deoa- speciale, asupra cărora vom mai reveni - materiale pentru şters: burete şi
rece cheia de 12 şi de 13 fac, de regulă. de altfel, cum ar fi: cheie specială pentru bumbac fire.
corp comun, iar apelarea la un cleştf­ ilmortizoare (cheie pentru culbutori, Ca piese şi accesorii de rezervă de
patent, ca sculă universală, suplimen- prese de exacţie etc.). Se recomandă de primă necesitate putem enumera:
tară, nu este deloc recomandabilă. i'lsemenea, mai ales in cazul autoturis- - 1-2 camere de aer pentru pneuri;
Evident, completarea inventarului de melor moderne la care spaţiu! sub capo- - 2-4 ventile de aer pentru pneuri;
scule presupune o oarecare investiţie, ta motorului este ocupat la maximum, - 2-4 căpăcele de valvă, de preferin-
însă aceasta se poate realiza treptat, o cheie articulată pentru montat-de- ţă metalice cu cap crestat, care pot
iar, avînd În vedere durata de utilizare, montat bujii; actiona ventilul;
practic nelimitată, a unor scule de bună - set de şurubelniţe obişnuite, cu - 1 cutie cu petice calde sau un plic
calitate, amortizarea va avea loc În orice montură care să permită amplificarea cu petice, pentru pre3a electrică de vul-
caz. efortului de acţionare cu ajutorul unei canizat;
Astfel, pentru un autoturism este chei fixe; -1 cutie sau plic de plastic cu pulbe-
necesară următoarea garnitură de scule: - set de şurubelniţe cu capul in re de talc pentru pneuri;
- set de chei fixe cu deschiderea cruce; de regulă, sînt necesare nr. - 1 set de bujii bune;
cheii de la 1) mm pînă la 22 mm, dimensiu- 1 şi 2; pentru lucrări mai speciale nr. O - 1 set complet de becuri (recoman-
nile mai mari fiind necesare destul de şi 3; dăm truseJe din comerţ, de exemplu.
rar şi inlocuibile cu o cheie reglabilă. - set de şurubelniţe «electrotehnice», Matra) ce conţine de reglllă toate becu-
Vom avea grijă ca pentru dimensiunile din care una izolată complet, pentru rile din instalaţia unui â llloturism, avind
uzuale de şuruburi hexagonale să pose- lucrări la instalatiaelectrică a autoturis- În plus şi mănus! .:le plastic pentru
dăm cite două chei (10 mm, 12 mm, 13 mm, mului; montaj;
14 mm, 17 mm); - cheie reglabilă; -1 condensator;
-cleşte patent la care se poate adău-
- 1 pereche de contacte pentru ruptor
ga ulterior şi un cleşte «papagal»; (platine);
- leviere pentru demontat-montat an- -1 rotor pentru distribuitor;
velope;
-1 capac pentru distribuitor;

18
- citeva siguranţe fuzibile;
-1 bobină de inducţie - deşi În
I
ultimii ani, datorită calităţii de execuţie.
riscul de defectare a acesteia s-a micso-
rat considerabil (totuşi);
-1 curea de ventilator;
. I
- 1 membrană pentru pompa de ben-
zină.
În fine, În capitolul «diverse» putem
încadra:
- bandă izolatoare, de preferinţă pe
suport de plastic (nu ne întrebaţi Însă
de unde se procură, căci nici noi nu am
găsit În comerţ);
- şuruburi diferite cu piuliţe şi şaibe;
I
I PIRATUll1 1IIIli TITr Un număr de cititori, printre care şi tov. Udrescu Dumitru din
- conductori electrici din sîrmă de
cupru multifilară, inclusiv conductor de
I Craiova, ne-au scris, rugîndu-ne să prezentăm construcţia unui alimen-
tator pentru un aparat de ras electric de la reţeaua de bord a unui
înaltă tensiune (fişă de bujii); automobil «Wartburg», deci de la un acumulator cu tensiunea de 6 V.
- sîrmă galvanizată de 951-s/S1, 5 mm;
- mastic pentru etanşare;
- pastă pentru curăţat mîinile fără
I Pentru o astfel de alimentare se foloseste un sistem de oscilator În
contratimp cu 2 tranzistoare. Se recoma~dă a fi folosite 2 tranzistoare
de putere de tip 217 S, împreună cu un radiator din tablă de aluminiu
săpun, tip lavoderm.
Evident, cele de mai sus vor ocupa sau alamă cu o suprafaţă de circa 25 cm2 • În circuitul bazei se folosesc
un spaţiu destul de mare În portbagaju'l şi două diode tip D 226. Transformatorul Tr se realizează pe un pachet
,ru tocmai încăpător al autoturismului. de tole tip E+I cu secţiunea miezului de 0,42 cm2 • Înfăşurările I şi III au
In funcţie însă: de starea tehnică a acela~i număr de spire, adică 36 spire din sîrmă de Cu-Em cu cjJ = 0,2
maşinii, de drumurile pe care dorim să le mm. Infăşurarea II are 140 spire din sîrmă de Cu-Em cu cjJ = 0,4 mm.
efectuăm şi, din nou, de experienţa
cîştigată, vom renunţa la o parte din
16'1 Secundarul IV are 2000 spire din sîrmă de Cu-Em cu r:p = 0,05-0,06
mm. Tensiunea din secundar se redresează cu o punte formată din
lista de sus sau, eventual, o vom com-
pleta. Pe de altă parte, În funcţie de 4 diode obişnuite de tip EFD sau OA 85. TeSolsiunea astfel obţinută e
fiecare tip de autoturism În parte, există
anumite piese ce trebuie înlocuite, de
I suficientă pentru alimentarea unui aparat de ras de orice tip montat
pe tensiunea de 127 v..
În cazul CÎnd se folosesc aparate ce pot fi alimen-
ex. bujii la «Trabant» şi «Wartburg»,
garnituri de plastic la schimbătorul de
viteze şi garnituri de cauciuc la amorti-
I tate numai de la tensiune alternativă. atunci alimentarea se face de la
bornele A-B (eliminînd puntea de diode), dar aparatul de ras se
montează pe tensiunea de 220 V. Întreg montajul se va fixa Într-o
zoare la «Dacia»-1 100 etc.
cutie de material plastic, de dimensiuni convenabile. Pe cutie se
fixează şi 2 bucşe radio, la distanţă de 19 mm, sau o priză În care se
conectează stekerul aparatului de ras.

~~~H~
~~~~~
~ ~~~~~~2~
I
I - - - - - - - .. - - - Ilo

~~~~~~

'"~fi
I
~ ~~~~g~
I
Dimineaţa am ieşit grăbiţi din casă,
este tirziu, dar nu-i nimic, pentru a nu
I
întîrzia la serviciu, astăzi vom pleca cu
autoturismul.
Maşina am cam neglijat-o fnultima
vreme, iar de la sosirea din concediu.
I Una din cauzele pornirii grele a motorului în pe stîlpul uşii, în partea stîngă-sus, o lampă de
sezonul rece o constituie reducerea capacităţii poziţie tip «Dada». În acest fel, veţi avea semna-
În care nu s-a comportat tocmai frumos,
făcîndu-ne citeva nazuri, nu am mar
miscat-o din loc.
I acumulatorului datorită temperaturii scăzute a lizată poziţia autovehicu1ului în timpul staţio­
Descuiem broasca, garniturile de etan· electrolitului. Este cunoscut că, pentru o scădere nării.
şare se dezlipesc cu greu de rama uşii a temperaturii electrolitului de la 25 c C la -lO°C,
(dacă ar fi fost pudrate puţin cu talc, I în cazul unei descărcări rapide, capacitatea acumu-

l~v
nu s-ar fi lipit deloc, dar ... asta e altceva),
introducem cheia În contact, o rotim şi... latorului scade cu 50 %.
stupoare: motorul nu porneşte. încer-
căm in că de citeva ori, pentru ca în
final, enervaţi, să preferăm taxiul.
I Pentru menţinerea temperaturii normale a
electrolitului vă propunem să legaţi un bec de
Schema
de montaj
Ce s-a întimplat, de fapt? 1 W la o tensiune de 24 V (bec de scală pentru a becului
Pentru a reuşi să pornim totuşi un
motor încăpăţînat, de cele mai multe
ori este inutil să acţionăm cheia de
I aparatele radio) în circuitul acumulatorului.
Acesta va menţine acumulatorul în continuă
de 1 W/24 V
comandă a demarorului ca apoi, ridi-
activitate şi, prin aceasta, se menţine temperatura
cind capota motorului, să-I privim înciu-
daţi. Cauzele nu se prea văd imediat
(mai ales cînd motorul este acoperil
I electrolitului aproape de valoarea sa optimă. Becul de 1 W/24 montat intr-un circuit
de un strat apreciabil de murdărie, Pentru prevenirea unor accidente, becul se va alimentat cu o baterie de 12 V, va consuma 0,07 AI
lega într-un circuit protejat prin una din siguran- oră. Deci durata de descărcare a unui acumulator
daI ... şi asta e oltceva).
In vederea localizării defectului, să
sperăm că este un singur defect, trebuie
I ţele tabloului de siguranţe, şi anume într-un de ,36 A/oră este de peste 20 de zile. Într-o zi,
urmată o anume succesiune de verificări circuit care nu se închide cheia de contact consumul becului va fi de 1,7 .A/oră, deci, dacă
după un pian şi într-o anumită ordine. (de exemplu: circuitul lămpilor de semnalizare e1ectroHtul unui astfel de acumulator se răceste
Motorul nu porneşte
Plăcerile drumeţiei rutiere, frumuse-
I a deschiderii uşilor sau circuitul c1axonului).
Pentru ca lumina dată de acest bec să fie
la - 10" C, ceea ce iarna se produce in apro:ri-
mativ 20 ore de staţionare, capacitatea. sa scade
ţile montane ale cîmpiilor şi satelor
pot fi gustate atîta timp cit la volanul
maşinii sîntem liniştiţi că toate piesele
I folositoare, vă propunem să montaţi, în exterior, cu aproximativ 18 A/oră.
mecanice sînt bine unse, strînse, regla-
te, verificate.
Nu rareori însă, această linişte ne
este întreruptă de zgomote suspecte Penele de automobil se împart În - se verifică dacă motorul este ali- Defectul poate fi cauzat de:
care apar pe parcurs, spre deosebire următoarele categorii: mentat cu energieelectrîcă, urmărindu­ - bateria de acumulator, care poate
de mersul În rotund de pînă atunci, de - de motor, În care intră şi penele se traseul de la bateria de acumulatoare, să fie descărcată sau defectă, În care
apariţia de rateuri, şocuri etc. care instalaţiei de aprindere şi alimentare; bobina de inducţie ruptor-distribuitor caz se porneşte cu manivela (dacă
imobilizează maşina; În limbaj obişnuit, - de transmisie, inclusiv penele pneu- (delco) şi pînă la bujii. bateria nu este complet descărcată)
se spune că automobilul a rămas În rilor; Dacă rezultatele sînt bune, nu ne sau se Încearcă cu ajutorul altei maşini
pană. Drumul nu poate fi continuat - de şasiu, inciusiv suspensia. rămîne decit să trecem şi la căutarea să fie tractată sau să primească curent
decît după remedierea defectului stabilit, După cum v-am spus, înainte de a altor pene, ca: distribuţia, funcţionarea de la bateria unei alte maşini;
adică după depanarea automobilului. trece la identificarea penelor, se stabi- supapelof, care poate să nu fie pusă la - nivelul acidulu: din aCIJmulator este
De multe ori, cel mai mic defect care leşte o ordine În căutarea lor, după cum punct; compresia motorului: starea blo- scăzut (se umple cu apă distilată);
nu poate fi găsit la timp de şofer poate urmează: cului şi a chiulasei; verificarea instalaţiei - motorul este prea rece şi uleiul
periclita funcţionarea normală a auto- - se constată dacă motoru.l este ali- de răcire, de ungere etc. prea vîscos (in care caz se încălzeşte
mobilului. Depistarea defectelor, opera- mentat cu benzină la: rezervor - dacă Deci, resemnati şi pregătiţi să desco- motorul cu apă caldă);
ţia cea mai grea, cere răbdare, pentru a avem ben.zină şi pe conducte, intre perim cu orice preţ defectul, fără să ne - contactele dintre bateria de acumu-
cîştiga experienţă. În mare, se bazează rezervor-pompă benzină şi carburator. depăşim exigenţa pentru a nu înrăutăţi latoare şi demaror sînt slăbite sau
pe localizarea cauzei din aproape În Pentru a observa dacă benzina este situaţia, să Începem săclasăm defectele oxidate: acestea se curăţă, se ung şi se
aproape, eliminînd prin Încercare fiecare debitată În mod corect cu un jet puternic, cînd motorul nu porneşte. strîng.
piesă-organ aflat la Îndemîna noastre, se roteşte motorul cu manivela (fără a 1. Demarorul (electromotorul) nu miş­
adică a celor vizibile, sau prin efectuarea pune contactul electric; pentru uşurarea că arborele cotit al motorului sau îl (CONTINUARE.A ÎN PAG. 23)
de manevre diverse. rotirii se pot scoate buiiile): roteşte prea incet.

19
. . . . II • • • • • • • • • • II,. • • ,. • • • • • ,. • • ,.,. il • • • • ,.,.,.,.,.,. . . . . . . . . . . . . . . . II .~• •
::• • • • • • • • a • •~a a II lira a • • • ~~~~~ .~~~~ a • a a ,. . . ~~a a . .~~ a Ira ... •

:: PIITII PAIIIIATII ~

IllAlllUI

De CÎte ori n-aţi Încercat de a identifica modelele şi tipurile de autoturisme


care trec pe lîngă dv. În viteză?
Încă de la distanţă - după linia caroseriei, după un detaliu semnificativ - , aţi lansat pronosticuri,
confirmate sau nu, indiferent dacă eraţi sau vă propuneaţi doar să deveniţi
Pornind de aici, şi ideea acestui auto...test, menit să verifice capacitatea dv. de a identifica un autoturism
după o singură imagine sau un singur detaliu.
Pentru a vă ajuta, vă vom oferi şi CÎteva date tehnice.
Trebuie să le potriviţi Însă imaginii respective şi să stabiliţi modelul.
(Răspunsul În pag. În numerele următoare vom publica şi alte jocuri, mai dificile ca acesta,
care vor constitui, sperăm, un util pentru dezvoltarea dv. de observaţie.

20
B
10. Tracţiune faţă, motor trilDlSVjersial. capacitate cUindrică intre
_ şi '1 215 cm1 putere 38-61 con.sum 6.1-11/100 km.

S. Doi cilindri orizontali, 602 cm:


35 CP SAE la5 750 tlmin, tracţiune
faţă 123 kmlh, 6,4 Iitri/100 km.
2.3200 cm:6 cilindri În V.165 CP laS ooetlmin.,185-190 km/h,
lăţime 1.805 m, lungime 4,75 m,Înălţime 1,43 m, greutate
totală Încărcat 2035 kg.

Farurile: .
Aceste detalii aparţin unor maşini care circulă În mii de exemplare
pe drumurile noastre. Chiar fără nici un indiciu tehnic ajutător,
credem că le veti identifica foarte uşor,

7. 4 cilindri boxer, răcire cu aer,


totul spate, viteză ma.xÎmă 125
kmlh.
8. Motoare intre 1 _ şi 2673
În funcţie de model. De la 55 la 1
150 CP sau 217 CP cu compresor.

9. Motor boxer cu 6 cilindri, totul spate,


2341 colt 190 CP DIN 6500 timiD, 200
km/h.

1. 1100 cm~ viteză maximă 155 km/h.


0-100 km/h in 16,5 sec., consum 9,9 3.1 118 c,J, 4 cilindri, 60 CP SAE. tracţiune
litfi/100 km. faţă, viteză maximă 141 krn/h. consum 7.5 litri!
100 km. frîne disc faţă, tambur spate.

[
---------
------
....

-----
-----
---
----- ---
----------
------_--____ ------ -
-
--_._._-
---'----------- ---
1-_
,-
-------------
-----
--------------
- - - ---
--
------ -----
- ------
----_.-
---
- -_.- - -------
11 -----
------ -- ---
....----- -- -
-- ....
------~
--~-

--
-----
= --- ----------
=:= ==----- ------ -- -
~~~ !!!!~ ~~~~~!!!I!!! ~

C. AMAN
Udarea plantei este o operaţie foarte
Plantele de apartament, ca şi cele delicată. Este mai bine ca plantele să
care trăiesc În aer liber, au o viaţă a fie udate cu măsură, astfel Încît intre
lor prin excelentă diversă, implicînd două udări pămîntul să fie potrivit de
o îngrijire - hrană, aer, lumină - umed, nici uscat şi nici saturat cu
absolut adecvată. Cum realizăm aceas- apă. Frecvenţa udării va creşte cu dez-
tă îngrijire? - iată prima întrebare a voltarea vegetaţiei. Astfel se va uda
grădinariior amatori, a doua fiind: cum planta mai des primăvara decît vara.
evităm atacul paraziţilor? Iarna, cînd În Încăpere temperatura
Practic este aproape imposibil să este Între 10 şi 15"C, stropitul plantei
se indice cu precizie modul de îngri- trebuie limitat la minimum. În general,
jire optim al fiecărei plante de interior, plantele cu frunze groase, de culoare
ţinînd seama de diversitatea condiţiilor cenuşie spre alb, acelea acoperite de
de dezvoltare În apartamentele res- puf sau de spini necesită mai puţină
A. Cum va ieşi o rază de lumină pective, În funcţie de gradul de 1nso- apă. Pămîntul cu resturi vegetale us-
Ra cromatică, care cade pe rire, iluminare, umiditate, încălzire, ae- cindu-se repede, se recomandă uda-
figura alăturată? risire etc.,c1t şi de prezenţa u nor agenţi rea zilnică pentru plantele care se
Rb 1. După direcţia Ra? poluanţi suplimentar, inclusiv fumul cultivă În acest sol.
2. După direcţia Rb? dE} ţigară. Cind pereţii ghiveciului sună a gol,
Re 3. După direcţia Rc? In această situaţie este limpede că, trebuie udat pămîntul, dar niciodată
4. Poate ieşi după oricare mai mult chiar decît În cazul grădină­ acest ghiveci să nu fie aşezat pe o
ritului, experienta şi observaţia conduc farfurie plină cu apă. Plantele din
la o cunoastere mai bună a metodelor cupe sau vase fără fundul găurit se
de aplicat· În ingrijirea plantelor de inciină cîteva minute după udare, pen-
apartament. tru scurgerea excesului de apă. Frun-
B. Dacă pe aceeaşi prismă ( Iată, totuşi, că se pot da cîteva sfa- zişul va fi stropit cu apă curată pentru
aceeaşi direcţie) cade o rază incide
turi practice generale: a uşura respiraţiaplantei. Apa folosită
lumină aibă, raza emergel1tă (care
Substanţele nutritive aflate În ghi- la udatul şi stropitul plantelor nu tre-
prismă) va fi:
vece se consumă destul de repede, buie să fie calcaroasă, temperatura ei
1. Deviată şi de culoare aibă? deoarece vasul, in general, are un trebuie să fie egală sau puţin mai
2. Nedeviată şi descompusă? volum mic, iar apa antrenează o parte coborîtă decît cea a camerei. Tempe-
3. Deviată şi descompusă? din aceste substanţe. Este indicat ratura încăperii În care se ţin plantele
deci, fără abuz, să se adauge periodic (cameră, verandă, seră) va fi intre 15
îngrăşăminte speciale, mai ales În mo- şi 18°C. Unele plante se acomodează
mentul vegetaţiei. şi la temperaturi mai scăzute.
C. Dacă printr-o lamă Separat, este necesar, din timp În Tncăperea trebuie aerisită regulat,
lelă trece o rază de să se schimbe ghiveciul, înlo- însă iarna aerul rece nu trebuie să
1. Deviată sub un cu unul cu un diametru mai vină În contact direct cu planta, aeri-
2. Nedeviată sau nedepl<isclta mare cu 2-3 centimetri, deoarece, oda- sirea fiind necesar să se facă indi-
3. Deplasată, dar tă tulpinii şi a frunzelor, rect. Aerul nu trebuie să fie prea
rădăcinile. Pe de altă uscat, de aceea În Încăperea cu plante
este con- se va umezi cu umidificatoare
arteziene, saturatoare, even-
absorbi umidi1:at€~a evaporatoare).
D. Care dintre lentilele într-un volum mare de
distanta focală cea scurtă? ca urmare frunzele se vor Înr1::ilhAlni LUMINA
nează 'că sînt executate ghiveciului se va
rial.) primăvara sau toamna, În momentul În zilele senine şi călduroase
1. Au aceeaşi distanţă În apa este absorbită foarte ra- plantele să fie scoase
2. Lentila (a)? În pămînt sau cind rădăcinile au timp de citeva minute,
3. Lentila (b)? vasului (aceasta se expuse direct razelor
rei'l.li2~ealză prin scoaterea cu mare grijă care au frunzişul
aplantei din ghiveci, pentru a putea cu toate că este
fi pusă la loc În cazul că rădăcinile n""",:"",'",'''' dezvoltării plantelor, acestea
le. Ce se înţelege prin 1I0ţiunea de aberaţie a sistem optic? nu sînt vizibile). nu trebuie plasate În imediata
1. Erorile de execuţie ale sistemului optic? piere a geamului ferestrei:
2. Diferenţele de formă sau culoare pe care le prezintă imagin€~a mare de in-
dată de sistemul optic faţă de' realitatea din şi exterior resimîită În acest
3. Petele sau franjele de lumină care se pot iar vara amplifică efectele
de sticlă ale sistemului optic? Fiecărei plante
Îi corespunde o anu- "",If'lrifir'",. ale soarelui. Pentru a trăi,
mită compoziţie a pămîntului: argilos denumite «de soare» au ne-
si necalcaros, vegetal cu bălegar, ni- voie de 1 000 lucşi, cele de semiumbră
. turbă etc. Înainte de a introduce de 400 lucşi, iar plantele de umbră de
de pămînt în ghiveci, o- 200 lucşi, pe o perioadă variabilă de
dată cu planta plasaţi pe fundul va- timp, În funcţie de natura plantei. Cind
sului cîteva bucăţi dintr-un ghiveci conditiile naturale de iluminare nu sînt
spart, 'pentru a asigura o scurgere satisfăcătoare, este indicat să se uti-
bună a excedentului de apă. Pentru a lizeze lumina artificialăfluorescentă,
uşura operatia de schimbare a plantei care nu încălzeşte, timp de 4-5 ore
înalt ghiveci se umezeşte noul pă­ pe zi; pentru ferigi, iederă, selaginacee
mînt de flori şi se udă planta. Apoi se cu un tub de 60 W la distanţă de un
pune puţin pămînt îngrăşat pe fundul metru, timp de 10 ore; pentru iederă,
noului ghiveci, peste care se aşază filodendron, bromeliacee, ficus, azalee,
bulgărele de pămînt conţinîndrădă­ begonii, gloxinii, ciubotica- cucului,
cinileplantei, aşa Încît să fie cu 2-3 cm cyclamen, tot cu un' tub de 60 W la
mai jos de marginea ghiveciului; se distanţa de 50 cm.
completează apoi ghiveciul cu pă­ Paraziţii se combat prin pulverizare
mînt de flori, tasindu-se uşor ameste- cu antidăunători (a nu se uita dosul
cul În jurul tulpinii. frunzelor).

AUTO ••• TEST


(Răspunsurile de la pag. 20)

1 F - «Opel Record» 1 700; 28 -«Fiab> - 3 200; 3 C - «Chrysler»


(Simca) 1100; 4 H - «Ford Escorb>; 5 I - «Citroen Ami» 8; 6 G -
«Lamborghini Espada»; 7 A - «Volkswagen» - 1 303; 8 D-
«Ford Capri»; 9 J - «Porsche» 911 S - 2,41; 10 E - «Morris Mini».
Faruri: «ARO» (IMS) 241; «Fiat» 850; «Volkswagen» 1 300; «Dacia»
1 100; «Dacia» 1 300; «Fiat» 125; «Fiat» 1 100 D; «Volga M» 21; «Tra-
bant» 601.

22
SCULE ŞI ACCESORII
CUVINTE ÎNCRUCIŞATE
DE BORD
(URMARE. DIN PAG. 19)
6 7 8 9 10 II 1.2 1.9
2. Oemarorul roteşte arborele cotit, reuşită,se demontează carburatorul; r-~~~--~~~-
insă motorul nu porneşte: - demontarea carburatorului se face
- in caz că avem robinet de benzină, cu grijă, pentru a nu deteriora garnitura
verificăm dacă este deschis; de etanşare şi, mai ales, pentru a nu
- benzină lipsă În rezervor: situaţie avea surpriza să sară arcul cu pistonaşul
ce poate fi produsă din cauza perforării de la pompa de acceleraţie; avind carbu-
datorită apei din benzină, care, fiind mai ratorul deschis, rotim -motorul cu mani-
grea, se depune pe fundul rezervorului vela (sau la demaror) şi observăm curge-
şi produce coroziunea tablei, sau din rea benzinei din camera de nivel la ORIZONTAL: 1. Chimist
cauza unui şoc primit de la o piatră;
- conducta de benzină este În-
fundată: se suflă În conductă cu pompa
jic loare; ..•
- jiclerul principal sau jlcloarele smt
înfundate (nu curge benzină); se des-
I francez care În 1845 a
sintetizat, pentru prima
dată, silicatul de etil, pu-
sau cu aer de la un compresor; in timpul fundă numai suflînd cu pompa de aer, nînd bazele chimiei poli-
iernii se poate depozita În punctul fiind interzisă folosirea sîrmelor sau siloxanilor (Jacques) - 9
inferior apă care ingheaţă şi blochează acelor, deoarece decalibrăm orificiul. «Carbochim» din Cluj,
ca un dop trecerea benzinei, in care Pentru a elimina si altă cauză de neCUf- unde se produce abrazi- 10
caz turnăm apă fierbinte peste ea; gere a benzinei, verificăm: vul de tipul carbură de It
- conducta de benzină este ruptă: - dacă poantoul (acul obturator) nu siliciu .2. Izomer de pozi- I--I--+--
incercăm să oprim curgerea înlocuind este înţepenit, rotindu-I; dacă nivelul de ţie În chimia organică - /2
porţiunea ruptă cu un furtun de cauciuc, benzină este prea coborit, ridicînd puţin Piesă electrotehnică a- '3 t - - I - - t -
urmînd ca În cel mai scurt timp să plutitoru! prin Îndoirea Înspre În sus vînd la bază carbură de 1,
înlocuim conducta; (se poate întîmpla ca olutitorul să fie siliciu şi care poate fur-
- pompa de benzină este defectă: prea uşor ... ); niza curent la temperatu-
legăturile cu conductele sint slabe (se - În cazul că benzina curge din jicler, ra de 500-700oC. 3. Stat în sud-vestul S.U.A. unde a căzut un meteorit avînd În
string holenderele); burduful pompei se poate ca: poantoul să fie uzat şi nu structura sa carbură de siliciu. singura mărturie a existenţ~i acestui compus
este stricat (se lnlocuieşte); supapele închide bine (se poateşlefui);
În lumi extraterestre-Bucuria... plajelor. 4. O zi din urmă!-În dună!-Canale!­
sînt defecte, pastilele de textolit sint - plutitorul este găurit şi În el a intrat
Cale! 5. Rege shakespearean - Radicali organici legaţi În moleculele pOlisiloxani-
sparte sau au urme adînci de la scaunele benzină, în care caz se introduce În apă
supapelor (se inlocuiesc); arcurile supa- fierbinte, fie dîndu-i o altă gaură, ce se lor - Sodiu .. 6. Produs avînd la bază un lichid vîscos siliconic utilizat drept
pelor sint slabe (se inlocuiesc); dacă se astupă cu vîrfuri de chibrit, pînă la cosi-
lubrifiant -Element chimic din grupa a IV-a a sistemului periodic utilizat prin
observă bule de aer În pahar, există o torirea imediată, avînd grijă să eliminăm topire cu siliciu la obţinerea unor aliaje speciale. 7. Carie! - Metasilicat calc.o-
neetanşeitate În general a conductei excesul de cositor. magnezian din grupa anfibolilor. 8. Iulie (abr.) - Suprafeţe agrare - Prevls,
de benzină. 3. Alte cauze de nepornire a motorului: insemnÎnd egal. 9. Minoritate naţională - Perioadă mare de timp - Bioxid de
Urmărind conducta de benzină, după apă pe chiulasă, În lăcaşul bujiilor; se
siliciu amorf, întrebuinţat ca piatră de podoabă. 10. Construcţii miniaturale din
pompa pe care am testat-o, conchizind şterg bujiile cu cirpa şi se usucă; apă
nisip... pentru copii - Interjecţie. 11. Silicat de potasiu şi aluminiu din grupa
că este În bună stare de functionare, În cilindru din cauza slăbirii piuliţelor feldspatoizilor - Răpitoare - In ramă! 12. «~~sipu~ile de ... », ren~!l1ită pl~jă pe
ajungem la carburator: chiulasei sau defectării garniturii; În litoralul bulgar - Operaţie de scoatere a OIslpulUi pentru a faCIlita navigaţia.
- pentru a fi siguri că motorul nu s-a acest caz se strîng piuliţele sau se 13. Asigurat cu apă - De forma unui inel.
inecat În timpul insistenţei noastre cu înlocuieşte garnitura chiulasei.
VERTICAL: 1. Produs folosit pentru acoperirea suprafeţelor metalice, avînd
demarorul (operaţie care de fapţ este 4. Benzina există, vine la carburator, la bază hexafluosilicatul de sodiu (pl.) - Cîmpie. 2. Celebritate În domeniul
interzis a se efectua mai mult de 5-6 dar motorul nu porneşte: chimiei care a obţinut, pentru prima dati, tetraclorura de siliciu, substanţă
secunde continuu), ţinînd şi apăsînd de - lipsă de curent electric; se cerce- intermediară in prepararea siliconilor - În pleură! 3. Din cetină! - Vocale -
prea multe ori pe pedala de acceleraţie tează cauza si se elimină. Detalii în Ape stătătoare. 4. Silicat din grupa feldspatoizilor utilizat la prepararea unor
sau ţinînd prea mult clapele de pornire numărul viitor: vopsele În pictură - Plini cu nisip, realizau nivelul de zbor al baloanelor (sing.).
(şocul) închis; se aeriseşte motorul
5. Oxigen şi azot (simb.). - localitate În India - Alege nisipul fin. 6. Acidul
rotindu-i cu manivela, avînd grijă să ribonucleic (abr.) - Ser amestecat! - Compozitor german (1788-1847).7. Nimic
scoatem bujiile; I------OEZLEGAREÂ JOCULUI - Scaldă plaja ... 8. Întinderi cu nisip luate cu asalt În sezonul cald. 9. Ursuzul
- dacă motorul este înecat din cauza 1, «TEHNiCA» APARUT din pădure- Diminutiv feminin - Animal din ţinuturile albe. 10.Silicat hidratat de
carburatorului, înseamnă că acul obtura- IN NR. to aluminiu şi baze aicaline utilizaţi la dedurizarea apelor - Frige la urmă! 11. Poet
tor al carburatorului nu se închide per- 1 ORIZONTAL: 1. Roata dinţată; ardelean - A moţăi - Aluminiu. 12. Acoperă cerul - Binel - Vestită întindere
fecţ este Înţepenit şi, În carburator, ben-
1 2. Aburire - Ritm: 3. Dotare - de nisip În continentul african. 13. Plină cu nisip, la circ - Compus macromole-
Aer - R; 4. Atomizări - CL; S. R- cular, format, de exemplu, din molecule de siliciu, aflat În constituţia nisipuri lor
zina debordează din camera de nivel
constant; sau nivelul de benzină este
I
1
MA - Incerţi: 6. FA - Pneuri - Fi
7. Metale - .arzi; IL Aripa. - Am -
cuarţifere.
Dicţionar: MET A, ISO, OEl, ARN, ETT.
coborît. În acest caz se ciocăneşte uşor Ci 9. Cazane - 10 - SA; 18. Ala-
carburatorul În dreptul obturatorului, Uda. - Atit; 11. Rărire - Brutoj
pentru a elibera acul. Dacă avem o ne- 12. A - Elice - Eter. CORNEL M. DUMITRESCU

.ti La Centrul N.A.S.A. .. Ca urmare a experienţei de 56 de zile În simula-


te a sosit un proiect de torul presurizat al laboratoruiul american «Skylab».

o, li1I11 heed», care propun folosirea


orbite .>incrone pentru transformarea
În energie electrică şi transmiterea
direct pe Pămînt cu ajutorul unor emlităto<He
cuie de microunde. Prin dotarea apariltelor
ale navetei cu 900 mp de celule
corespunzătoare a numărului de
se discută tot mai serios despr~ restructurarea com-
ponenţei echipajelor acestor laboratoare sateîizate
prin introducerea unor medici. In prezent, În cele trei
echipaje care vor fi lansate În anul următor există
cîte un om de ştiinţă, de regulă fizician; dr. Joseph
Kerwin are ca rezervă pe dr. StO!y Musgrave, iar un
alt fizician, dr. William Thornton, a început o nouă
că sistemul poate «produce» 10 000 serie de experienţe În amintitul simulator.
• Firma «Siivania» apreciază că laserul va constitui • Conform părerii omului de ştiinţă sovietic Ivan
solutia În viirorul spatiale; razele Savenko, un sistem de doi sateliţi de tip «Prognoz»
solare concentrate de o 0,6 m vor impulsiona permite acumularea unui mare volum de informaţii
un laser cu cristal de de n90dim despre comportamentul şi evoluţia Soarelui; pe sate-
si care atinge puterea de emisie de la o răcirg liţii «Prognoz»-1 (orbita 950/200 000 km) şi «Prognoz})-
corespunzătoare a sistemului. Au prevăzute şi 2 (orbita 550/200 000 km) au fost instalate aparate
sistemele necesare pentru acţionarea laserului atunci stiintifice destinate înregistrării interferenţei cîmpuri-
cînd soarele este «eclipsat». Se apreciază că durata lor interplanf:!tare cu magnetosfera terestră, a radiaţiei
de functionare a sistemului ar varia intre 5 şi 7 ani. solare şi cosmice, a interacţiunii dintre acestea şi
.. MOCS este denumirea pe care a primit-o, pre- cÎmpurik~ magletice din apropierea Terrei, inclusiv
scurtat, sistemul multicanal pentru observarea culorii zona magnetosierei.
oceanului elaborat de inginerii firmei TR W, care e La 6 decembrie a.c. va debuta ultima misiune din
urmează a fi plasat pe satelitul SA TS În anul următor. seria zborurilor americane pilotate spre Lună: «Apollo»
Culoarea oceanului va fi înregistrată şi transmisă pe -17; eChipajul va aseleniza în partea nord-estică a
sol, pentru benzi late de 1,8 km şi lungi de 280 km, Selenei, la sud de lanţul muntos Taurus şi de craterul
dacă satelitul evoluează pe o orbită avînd altitudinea littrow, zonă În care se află roci de culoare închisă,
medie de 900 km. Diagrama spectrală În banda cores -
punzătoare lungimilor de undă de ia 4000 la 7000 Ă similare :::u cele care s-au detaşat prin eroziune din
pantele abrupte ale munţilor vecini. Aceste roci,
va permite recunoaşterea culorii oceanului pe imagini precum şi formele conice ale reliefului înalt apropiat,
succesive cu latura de 1,8 km. Iasă impresia că zona este de origine vulcanică. Se
• Saturn, Uranus şi Neptun vor primi «vizita» unui speră că vor fi aduse roci mai vechi, dar şi mai tinere,
emisar frate Cli «Pioneer»-10, capabil să «intercepte- decît cele recoltate pînă acum. Pe solul lunar, astro-
ze» chiar si ... omete sau asteroizi!, În greutate de 340- nauţii vor depune aparate perfecţionate (îmbunătăţite),
400 kgf, din care 30 kgf aparatură ştiinţifică, şi dotat cu iar modulul dp comandă va folosi în excursia În jurul
micromotoare electrice. Sonda interplanetară va fi Lunii un spectroillehu În ultraviOlet şi un radiometru
lansată de o rachetă «Titan-3-Centauf» sau «Atlas- În infraroşu, pentru o mai precisă cartografiere a supra-
Centaur». Alimentarea aparaturii cu energie electrică: fetei selenare .
de la baterii solare şi generator termoatomic. .. La recentul Salon aerospaţial de la Hanovra a
• Savantii sovietici însărcinaţi cu analiza rezultate- fost expus satelitul SERTOG, construit În Europa În
lor sondelor care au devenit sateliţi artificiali ai planetei scopul verificării teoriilor relativiste asupra gravitaţiei;
Marte au comunicat că acele celebre canale «obser- sonda va descrie o orbită heliocentrică, timp În care
vate» de Srhiaparelli sînt iluzii optice; de fapt sînt se vor face măsurători; acest aparat (vezi figura),
umbre ale unor forme de relief, care, pe imagini reduse cu diametrul de 2,6 m şi Înălţimea de 4,5 m (inclusiv
sau de calitate scăzută, au condus la acea eronată antena), cîntăreşte 350 kg, fiind dotat cu o aparatură
părere. Un «veto» categoric creaţiilor «marţienilor» ... ' destinată recepţionării şi transmiterii de date spre sol
Si o dată importantă: eroziunea atmosferică a modificat alimentată de la celule solare periferice.
de două ori mai intens craten~le marţiene decît cele
lunare, relieful marţian avînd o ({vîrstă» de circa
300 000 000 de ani!
Consecvenţi in a publica schemele cerute de
cititori, vă prezentăm În cefe ce urmeată schema Tranzistoarele AC 122 pot fi inlocuite cu EFT 352
magnetofonului «Telefunken»-300, Însoţită de anu- (P =50+60), iar AC 111 cu tranzistorul EFT 131
mite recomandări tehnice. (punct albastru).
Magnetofonul «Telefunken»-300 are avantajul unei Faptul că la inregistrarea prin intermediul micro- să aibă diametrul cei puţin egal cu diagonala nega-
alimentări cu energie electrică foarte diversă: baterii, tonului magnetofonuJ tuncţionează cu :intermltenţa tivului ce urmează să fie mărit.
retea sau acumulator auto. prin intermediul unui se datorează unor contacte imperfecte la· mtrerupă­ (44mm pentru 24 x 36 mm, 86 mm pentru 60 x
adaptor pentru tensiune (6 sau 12 V). SChema îngă": torul montat pe microfon sau chiar unei defecţiuni
in cablul de legătură.
60 mm si 110 mm pentru 6Ox90mmt
duie instalarea unui difuzor exterior cu impedanţa Ori, dv. nu ne-'aţi comunicat formatul maxim de
de 4.0., -prin intermediul prizei special instalate in ne.gativ pe care îl- veţi folosi.
partea stingă. Viteza de rulare a benzii este de 9,5 TOMESCU SILVIU - lugoj . In orice caz,realizarea unui aparat de mărjtimpune
cmJs, iar frecvenţa semnalului de premagnetizare. Trebuit" precizat că dimensiunile aparatului de- un atelier mecanic destul de bine echipat, rezultatele
de 63 kHz. pind de acelea ale condensorului, acesta trebuind obţinute fiind de cele mai multe ori mediocre.

AC 150 AC 122 AC 122 AC 122 AC 122


• 12 AC t11

Su101

8,,'02

----, I
LI

i
i
H5K
i 'CI;~,.j
I

~ \~:@t·!
IV

0
"1 1'1'
HSK I
1:=
I @ \!J 1...-------<1--+0--+1
I " .
i - lr·-.---·
,1
-+----_~____i .......
,

I Clo'l
• ~_______
L. ~~c
Cl06
CIOB
330p

._. ____,___________________. ________ JI


C109
1000p
I
1.
r
_,........_-+

I
1 2 3 4 5 67 e 9
.--.

m"
• ~
U D K

_
.--.

A
p
ID ;-;,

m _ m v nn.
G .. ., ....

B

mv a .
,.,..-. 1)

~
! Il?

I
ISO

~~~_____ ~ ____~c 117

Aniversarea unui mileniu de exis.tentă a orasului Satu-Mare,


a prilejuit emiterea unei mărci co';"emorati~e în valoare de
55 bani.
La realizarea
acestui număr au colaborat:
ing. V. Călinescu; ing. R. Coman;
ing. Sergiu Florică; ing. D. GăIăţeanu;
N. Galambosj ing. M. Ivanciovici;
ing. V. Lauric; ing. 1. Mihăescu;
ing. D. Petropo'j fiz. M. Schmoll;
ing. 1. Zaharia.

Prezentarea artistică:
Finala «Cupei DaviSl> disputată anul acesta în ADRIAN MATEESCU
noastră între echipele României şi a S.U.A., a Prezentarea grafică:
r(ji;;;"'~:·.l~·-:"trată şi prin filateNe, emiţîndu-se () marcă ARCADIE DANIELCIUC
'?75 lei.
Tiparul executat la
Combinatul poligrafic [(Casa Scinteii»
22