r, CONsrRUCTII PENTRU AMATORI- PUBLICATIE DE REVISTA ..

TEHNICA"
ST4BILIZlT 4UTOPIOTBdAT
Radioreceptor cu

Preamplificator Afo
Antena cadru
Comutator automat
Turometre electronice
Punte R C

Termometru pentru
ulei
pentru
cu
semnale acustice
Metronom electronic
Radioreceptorul -
ca generator

Releu electronic

DIACHROM

Fotoceramica
Reglarea mecanismului
de
Confort casnic
Joc electronic
Tehnium pentru
Alimentator stabilizat
autoprotejat
Circuit de
Rastel din cutii
Maniveli de pornire
pentru FIAT 600-850
Biblioteci pivotanti
pentru minge
utile
Radioservice
Pofta
RADIO-
RECEPTOR
CU REACTIE
.,
Radioreceptorul cu pe care vi-I
este destinat ndeosebi de
snt minime (prin iar
rezultatele - ndeajuns de bune: radioreceptorul re-
in bune locale din gama
undelor iar seara, cu o
chiar unele statu puternice aflate la relativ
mari .
Schema de principiu a radioreceptorului (fig. 1)
acesta se compune dintr-un detector cu
care prima triodA a tubului T. A doua triodA
a acestui tub este legalA ca diodA la redresarea
curentului alternativ destinat receptorului
O problemA mai este aceea a confectionArii
transformatoarelor bobineloL
Transformatorul de Tr 1 va fi bobinat de tole
avnd de 1 cm . In primar vom bobina I 500
spiredin Cu-Em, ",=0,08-0,1 mm, iar
25 spire cu "'=0,15-0,25 mm pentru un difuzor avnd
o putere de 1 W o de 5 O.
un difuzor cu o atunci vom bobina
transformatorul cu mai multe spire, prize
conectnd difuzorul respectiv acolo unde este
mai Tn schema de principiu din fig. 1 este

Pentru transformatorul de Tr 2. acesta se
va bobina pe tole cu o de 2.25 cm' avnd
in primar 2200 spire cu , = 0.12 mm (pentru 120 V)
4400 spire += 0.1 mm (pentru .tensiunea de 220 V).
In secundar transformatorul va avea I 500 spire cu
0=0,09-0,1 mm, iar pentru de alimentare
a mamentului tubului vom bobina 13 spire cu ",=0,45-
0,5 mm. De asemenea, srma. va fi Cu-Em.
Eventual, un asemenea transformator se poate confec-
tiona prin modificarea a secundarului
unui transformator de sonerie.
Referitor la bobinelor radioreceptorului.
acestea snt simplu de executat. Datele necesare se
in fig. 2. In ce carcasa, ea se poate
din hirtie cu aibA de lipit pe un
cilindru (care ulterior se va scoate).
RAmne uscare, un tub de carton rigid,
pe care vom executa bobinarea. In mod vom
executa inelul de carton pe care se bobina L, .
Bobina L, va putea fi deplasatA, apropiind-o sau
depArtnd-o de celelalte in cadrul reglajului LI se va
ntre inele de carton la cotele indicat."
iar bobinajul va fi de tip neregla! , Avind construite
aceste elemente. vom trece la executarea montajului.
Pentru executarea acestui lucru De este necesar un
ar, cum executarea unui metaHc este mai
grea, din cauza lipsei unor scule adecvate, l vom executa
din placaj sau lemn de traforaj. Dimensiunile sint
de gabaritul pieselor utilizate.
In tot dat fiind faptul este construit din
material izolaut, vom avea un fir general
de avnd un diametru de 1,5-2 mm din srmA
de cupru dezizolatA. Piesele le vom pe le
vom fixa cu ajutor41. unor mici al unor
din tablA. TntfEgul aparat se poate monta ntr-o
cutie tot din placaj.
Reghijul se va incepe in tot cazul se audA
oeva , urmAriod condensatorul variabil de acord oei
de Apoi se va regla bobina de pnA la o
maximA pentru posturile locale respective.
z
de spire al bobinelor receptorului de ase-
menea se poate modifica, ajusta, in unele limite,
de rezultat, respectiv maximA.
In cazul cnd dlspunem de o diodA redresoare de tip
D 7 j, D 226 sau similare, putem modifica montajul,
inct vom un etaj de amplificare de audio-
In acest caz, schema de principiu se vede
n fig. 2.
ea noutate de vedem aici socul Ls ce se
poate construi bobinind pe o de' 0,5 mm, ntre
inele de carton, I 000 spire cu srmA Cu-Em "'=
0,1 mm.
Foarte bun pentru ceva este un dop pentru sticle,
fabricat din plastic care are mai multe TAiem
cu o lamA din acest dop 4 - 5 in care
vom bobina cte 200 - 250 spire in fiecare La fel
de bunA este o de radio .
1
6::
W
In cazul montaj ulai din fig. 3, trioda a doua a tubului T
va ca aaJP.Iilicator de AF. Evident,
va fi mai tit. ce piesele, dAm mai jos
o de piese ce se glsesc suplimentar in aceastA
schemA:
R, - 500 kO/O,5 W
R, - 100 kn;o,5 W
R. - 2 kO/ 2 W
C. - condensator cu hrtie 10 nF - 50 nF
C, - condensator cu hrtie 100 pF
C, - condensator electrolitic 8 IlF/ min. 100 V
C. - condensator electrolitic 8 Il F/min. 100 V
Rd - diodA cu cristal tip D 7j, D 226 sau similare
D
40SPIRE

220Lj(K
'30

cp O,25mm
20V
855PIRE
4mm
CI O,'5mm

I
s
2
Tr2
LISTA DE MATERIALE
T - tubul electronic ECC 82, 6 H 3 "
CI - condensator variabil cu aer 500 pF
C, - condensator variabil cu aer sau 300 pF
C, - condensator fix ceramic 100 pF
C. - condensator electrolitic 8 IlF/ min. 100 V
C, - condensator electrolitic 8 Il F/ min. 100 V
C. - condensator fix cu hrtie 2 500 pF
R I - rezisten 0,5-1 M 0 /0,5 W
R, - 10 k!l/2 W
D - difuzor permanent dinamic 50/ 1 W
S - (120 V - 0,2 A; pentru 220 V-O, I A).
Comutator tcosi UDe, soclu tub. cose.
de etc.
PRE-
AMPLI-
FICATOR
AF
o In realizarea unui amplificator de trebuie
preamplificatorului, in totalitate de caracteristica de
de raportul semnal-zgomot.
tranzistoarelor cu siliciu a avut un rol 1n crearea amplificatoa-
relor de tensiune la nivel mic (de intrare).
este schema a unui preamplificator cu tran-
zistoare, care amplificarea Tntr-o de frecvente intre 25
18000 Hz la care, pentru un semnal de intrare de 150 mV, se 2 V la
Reglajul este de mare asigur1nd la 60 Hz o abatere a nivelului
Inlre +10 -15 dB, iar la de 12 kHz intre +10 -13 dB.
a intra in detalii electrice, tranzistorul TI este tip ac 114, iar
tranzistorul T
2
, ac 113.
Nelnsemnate ale electrice se produc in locul tranzis-
toarelor sus-amintite ac 107 sau ac 109. Este bine ca aceste tran-
zistoare fie sortate cu zgomot propriu foarte mic.
lnaintea preamplificatoruiui (obligatoriu pe circuit imprimat), piesele
componente - condensatoare - vor fi verificate
il
..,.
I
ANTENA
CADRU
Ing. 1.
en sau c
in bune a programelor de televiziune,
precum stabilirea unor bilaterale 1lI banda
de UUS intre radioamatori depind in mare de
antenele utilizate. Marea majoritate a
cit a telespectatorilor pentru la mare
antene Y AGL: aI mai multe elem te hiar
te, n-ar exista
antene panou, ceea ce nu
alte antene, aI performante la fd de me r1torii.
ti(>Uri de antene
. iIe lor caracte-
Pentru a compara diferitelor
trebuie mai intii vedem care sint
ristice, in tensiune,
banda de trecere, raportul CalA-spate
de
directivitatea.
raportul in tensiune este o care
dintre tensiunea la bornele unw dipol
este considerat ca etalon in toa
raportare putind fi sa
raport logaritmiC; deci in decibeli.
A Dipolul Ar;,
te e,
u in
aoteneij este DU-
unea la bornele
de
. se ca
la
merlc aI raportul dintre tensi
antenei curentul ce intri in fiderul
In cazul impedan\3 antena
o de ea se ada ptare.. fKlerului .
Canal 6
I
R
500
T
IV
410
I
D
l48
a 168
b 185
Prin banda de trecere se gama de pe
care antena le poate le atenueze prea
In fond, banda de trecere a unei antene este
similari al banda de trecere a unw cucuit oscilant cnd
la capetele benzri semnalul este atenuat aI 3 dB.
Banda de trecere se in de
(MHz) sau procentllal de de
Raportul cit de mult sint atenuate
semnalele ce sosesc in spatele antenei de semnalele
ce provin din antene! (semnale aI
Aceasta are o mare insemnAtate mtrucit semnafere
""rturbatoare ce provin din spatele antenei sint puternic
atenuate semnalul util nu este alterat.
Directivitatea este una din caracteristicile ale
antenelor ce lucrC37>\ in banda de UUs. De
se traseazi grafIC in coordonate polare.
La bornele unei antene se o tensiune
antena are o in Unghiul in inte-
riorul antena poate fi Clnl ca semnalul
aI mai mult de 30"/. din valoarea
directivitatea antenei intr-un anumit plan.
Caracteristica de directivitate se ca lob prin-
cipal, ndreptat pe de
PractiC; elementele ftzice de metal) din care
sint construite antenele se impart in categorii,
anume: elementul de pe care se culege tensiunea, care
se dipol activ sau vibrator, iar celelalte sint
elemente pasive.
Aceste elemente pasive, sint plasate in vibra-
torului pe de se numesc directoare, iar
sint plasate in spatele vibratorului se numesc re-
flectoare.
Antena cadru la care ne referim poate fi din :
vibrator; vibrator reflector; sau reDector-vibrator

/
i
y
V
1
LR
1
Iv
ID
'fi'
1
.,.
..7
2
7 8 9 1 11 12
-
455 440

l'
" 405
J92
193 375
l62--L
1

nl
3J.4 318
Y

\ 283\
27]
156 244 26] lQ
'\20
' 210
ln 170 164 157 1$0 145
<..otefe snt date in mm.
dIrector (aI tra Denumirea de cadru
provine din faptul elementele au o
de anuntit numai vibratorul cadru are un
de 2 dB de dipolul inchis.
Lungimea conductorului din care se vibratorul
are aproximativ 0,95 L Lungimea de (A) dil) calcul
este mijlocul canalului de televiziune In fig. 1
este reprezentat modul de indoire a vibratorului .
Avnd in vedere din laturile vibratoruJui sint
plasate in planuri orizontale laturi in planuri
verticale, antena cadru poate fi atit pentru re-
ceptia emisiunilor la care cimpul electromagnetic este
pollirizat orizontal cit vertical
vibratorului i se UD reflector,
antenei intre 2 4 dB, acesta depinzind de
dintre vibrator reflector.
Cel mai des se antena cadru aI trei
elernente la care ajun!!/, la 9 dB, aproximativ
egal cu una antene YAGI .aI ema elemente.
ImJ><rlaE\3 antenei cadru aI trei elemente este destul
de (70-73 n) un fKler coaxial cu impe-
de 75 {} de adaptare). . .
Pentru se va utilIZa de aluromlu sau
cupru aI diametrul de 12 mm bani de aluminiu
sau conform figurii 2.
Dimensionarea antenei cadru cu trei elemente pentru
canalelor 6-12 de televiziune se va face
conform tabel ului Capetele vibratorului se vor
fixa de o de micalex sau textolit, de care
prin sudare sau aI va prinde liderul.
Antena va fi pe un pilon metalic sau de lemn,
dupA care urmC37>\ de orientare.
ce antena a fost se introduce fiderul
l televizor. Se apoi antena n plan
vertical pentru cel m31 bun semnal receptIOnat de
televizor.

"'" I'!'
= . ..", r
Conlinuind lor de solicitare
- angajind de
tehnice, fanlezia ci1 spiritul practic al participan-
- noul concurs Tehoium 73 are ca princi-
palo espun-
pt
[
I


\!It
u i' din ce tehnicii
conle

.,
Pen a ublinia
aprecierea de care se vor bucura totdeauna
cu un pronuntat coeficient de originali/ate, de
de aplicativi/a/e concursul se va
in acest an pe 7 domenii distincte:
a) practice la locul dv.
de (domeniu rezerval cu prioritate participan-
in cimpul maleriale);
b) dispozilive aparate pentru laboratoarele
atelierele de (domeniu in
care se pot afirma ati1 elevii tehnice, profe-
sionale. liceelor,cit institulelor de
superior);
c) telecomenzi (de la cele care
modelelor, la cele de
uz didactic sau de interes uzinal - domeniu, deci,
de cea mai participare);
d) - receptoare, amplificaloare,
picupuri, magnetofoane etc. - pe o avind
cel un element de originalitate;
e) de ingeniozitale - hobby-
uri din domeniul mecanice, eleclro-
mecanice, electronice, tehnico-sportive (auto, moto,
avio) adiacente (complexe);
f) dispozitive, aparate originale foto; '
g) practice - sub de desen
construcliv - angajind confortul casnic,
iluminatul, mobilierul etc.
Concursul va angaja - cu titlu de experiment -
un domeniu necuprins azi in le de
crealivitate: IDEI - materializa rea
in
Intr-<l vor
de a se angaja in concurs, o
prezentare a cu care vor concu-
reze (cu' precizarea la care din cele 7 discipline)
sau o scrisoare prin care se participe
la concursul de IDEI, cu precizarea, aici , a zonei
de
Intr-<l a doua ale proiecte
vor fi de juriul de al concursului,
vor fi pe adresa redac-

Cele' mai bune realizate practic, in afara
premierii lor vor fi prezentate in
cadrul unei speciale Tehnium in
Tn care vor prezenta interes, vor fi recoman-
date celor pentru prelucrare eventual,
Qeneralizare.
sub egida revistei
bucurindu-se de sprijinul caselor cercurilor teh-
nice, concursul Tehnium propune afirme
recomande publice pe cei mai
constructori amatori. preia cele mai interesante
idei in vederea unei ulterioare.
Termenul final de inscriere la concurs de trimi-
tere a scurtelor (anteproiectul
la cererea a. fost prelungit la J31 dec.
1973.
Termenul ullim de predare a realizate
practic - 31 martie 1974.
3
/
STABILIZAT
v. KUCINSCHI
Alimentatorul prezentat mai jos posibilitatea de a (Ia
o tensiune regla n limitele 3 15 V,
cu coeficient mare de stabilizare, cu
cu tensiune de
Cum este bine n practica de fiecare zi a radio-
amatorilor. din diverse cauze pot con'\umun
e"ceslve <le curent sau chiar de punere n SCUrt-
circuit a surselor staoilizate de alimentare. Cele mai
frecvente mai periculoase snt scurtcircuitele n impuls.
avnd ca urmare emitor-
colector ale elementului serie fiind inefi cace
n aceste termice prea mari in
I,.; ompard, ie cu timpul de il traf!l storuJui
elementului serie).
Alimentatorul. fiind protejat la scurtcircuit.,
inconvenientul amintit, indeplinind im-
in curent e
ale montajelor cu semiconductoare.
Schema alimentatorului mai avantajul unui
redus de piese. de procurat dm comeq.
Deci, cost redus. -
Schema alimentatorului este cea din figura l.
Alimentatorul este dm transformatorul de
re\ea (Tr1 ce poate func\iona la tensiuni (IlO,
220 V1 cu redresoare (8 30 C 400) condensator
electrolitic Cele Jin secundarul
transfonnatorului (Tr) POl fi nseriate sau utilizate
prima furnizind tensiunea redresoru-
lui, iar a doua, de circa 1,L V, tensiunea becuiui
de control (8). r
tabilizatorul este format din tranzistorul regulator
T, (element serie de tip pnp), amplifl catorul de eroare T,
(de tip npn), elementul de referinIA compus din
diode cu siliciu (montate ca in invers montArii
diodelor Zenner) condensatorul electrolitic (C, ),
care fIItrajul final.
Examinnd schema. se obsel imediat mont area
a elementului de referinIA (2. DC.) de un
stabili zator cl asic cu amplificator ae eroare. Aceasta
def"\3I"ece s-a ca amplificator de eroare un tran-
zistor (I l) oe lip npn, care, cum se V3 \
rolul elementului de blocare sau de
deschidere ale stabilizatorului (autoproteqie).
n princi pIU, elementul de trebUie asigure
o tensiune (Uz) ceva mai decit tensi unea
de ie<;ire, a stabili 7atorului. Cu alte
cuvmte. tensiunea la ahmen-
tatorului stabilizat. este ceva mai mare decit tensiunea
stabil izatA asiguratA de el ementul de
Ca elemente de in mod curent s nt util izate
stabilizatoare parametrice de tensiune (diodele
Dar cum diode Zen ner cu U, = 3 V (pentru
" asigur. pl aJU de tensiune se
foarlt greu. s-a recurs la utili zarea caracteri sticii voll -
amper in domeniul de al diodelor semi -
conductoare.
Se ie dimensionnd circuitul astfel ca printr-o
un curent de aproxi-
mativ 1- 1,5 mA, la bornele ei se u tensiune
constantA de 0,2 V pentru diodele cu germaniu 0,7 V
pentru diode le cu siliciu.
fn cazul de falA s-au folosit diode cu siliciu
montate n serie., asigurnd astfel o tensiune
cu suma celor respectiv, 1,4 V.
..
. 'f


monrl' din punct de vedere al
la :'\"'UI c , Il .. SC bazeazi pe faptul
atunci cnd . deschj;;, elementul
regulator (T,) va fi dese . IDvers, iL- Cnd T, este
blocat. elementul regut. r va fi
tensiunea la stabilizatorului.
Intr-o CUrentul care
prin rezisten\a R, (620 O) se divide n doi curenti :
. unul prin tranzistorul T
2
, iar prin cele
diode DC" asigurind astfel polarizarea elementului
de Cu cit la se cere mru mult curent,
cu att curentuJ injectat de T
2
in baza lui TI
pentru a se constantA tensiunea la
Deoarece ntr-o tensiunea pe
este (ca ntre
tensiuni constante1 curentul care
,prin este constant. La curentului la
stabtlizatorului, curentul necesar n baza tran-
zistorului T 11 deci curentul prin T 2' Prin
curentuluj T
2
, curentul prin elementul de
scade, deoarece suma lor trebuie
Pentru un anumit curent (maxim1 la stabili-
curentul prin diodele DC, se (ie
din func\iune), stabilizatorul ele
ment de
tensiunea la ncepe ceea ce
se transmite prin divizoruJ de tensiune R
J
, R., Rs la
baza tranzistorului T 2, care, curentul de
colector, nchiderea elementului regulator
(T ceea ce scade mai mult tensiunea la care
se transmite din nou n baza lui T h astfel fenomenul
se petrece n avnd ca rezultat final blocarea
celor tranzistoare (T" T.l.
Curentul limitA la stabilizatorulw (400 mA la
15 V) se prin dimensionarea n
jurul valorii de 620 o.
Un curent limitA de 400 mA la 15 V corespunde unUI
curent de 180 mA la 3 V.
Evident, un scurtcircuit la stabilizatorului,
corect executat reglat. il ntrerupnd ali-
mentarea a di struge alimentatorul sau receptorul.
+
RfDRESOR
eliminarea tranzistoarele rmin
bl ocate, in momentul condensatoru-
lui el ectrolitic C, prin rezisten\a R. (22 kQ) la tensiunea
in a elementului de
Din tensiunea la brusc la
tensiunea de regim, cu poten\iometrul R. (5 kO).
Durata de revenire este de constanta de timp
R6 . C
2
(cteva clipe). Repunerea in se race
n gol sau n
Pentru realizarea alimentatorului s-au utilizat tfans-
formatorul de celula redresoare, condensatorul
electrolitic (C,), tranzistorul AC 180 K, radi.torul
(cea 100 cm', din aluminiu, cu o grosime de 1 mm)
cutia alimentatorului stabilizat de 9 V.AT-2 din
Montajul va fi executat pe o cu circuit impri-
mat (fig. 21 fixatA vertical (piesele montate orizontal)
n locul circuitului imprimat cu care este
alimentatorul AT-2.
Se tranzistorul T, (AC 180 K) neschimbat
ca pentru a se putea fixa radiatorul.
Liniile ntrerupte (fig. 2) delimitarea spa-
existent. La partea se monteazA poten-
_J.
I
I
Ilometrul de 5 k O executndu-", o trecere prJll
radiatorul de aluminiu (capac) pentru axul
melrului. Acul va fi cu un buton indicator.
alimentatorului va fi printr-o
pentru plat. Unul din
3e ndoaie longitudinal n executndu-se un
astfel evitindu-se inversarea (se formeaza
o cheie).
Potentiometrul utilizat este cu contact de grafit pc
cursor. tn lipsa unui liniar, poate fi
rolosit logaritmic de 5 kO de la recep-
torul Mamaia.
PUNEREA
N
Func\e de puterea ce o pot debit.:'l transformalorul.
redresorul, respectiv puterea tranzistorului Tit punerea
in in fixarea curentului
1400-450 mA) la tensiunea de 15 \' .
Pentru aceasta se va loarea
Initial. in locul rC7i.;;tentci (",(' un poten-
tiometru ajustabil de 1-2 kn La stabilizatorullii
un yoltmetru se alimen-
latorul la Se de 5 kn
I R.) cnd voltmetrul va indica 15 V tensiune
:,tabilizatA. Apoi, tot la se o
bobinatA, de 100 -200 O (reostat),in serie Cll
un ampermetru. atit ajustabil
II -2 kO), ct vor avea valon
maxime.
Pentru 200 Ola ampermetrul va indica 75 mA.
Se progresiv, cnd curentul
I.:i tit pe ampermetru va atinge valoarea de 400 - 450 mA.
stabilizatorul se inainte de a
debita 400 mA in se pentru scurt
timp rezisten\a aduc1ndu-se IJ. Vii
Ioa rea de 200 Q (stablllzatorui in regIm
de lucru cu ten !;lunea de 15 apoi se
cursorul Se reia
de fixare a curentului prin
a bobinate. se la
atingerea limitei maxime de curent (400 -450 mA).
Stabilizatorlll astfel reglat intrerupe alimentarea cu
tenSiune a sarcinii, aceasta va cere un curent mai
mare de 400-450 mA.
Se deconecteazA alimentatoruJ de la se
a ajustabil se nlo-
cu o IRi).
Curentul Iimitl'. de 400-450 mA la 15 V tens.une
... unw curent de I XO - ;()()mA
la tensi unea de 3 V.
montaJul terminat. cu voltmetru] conectat la
alimentatorului. se butonul p0lcntto-
mctrului (R ) in (3 ... 15 V

Stabilirea curentulUi se face cu
torul TI fixat pc radi ator (pentru reglaj poate fi fi xat
in afa ra montajului)
Curentul de colector al tranzistorulu. AC 180 K
fiind de CIrca 600 mA, curentul al stabilizatorulUl
poate fi fixat in jur de 500 - 550 mA.
- Cei ce nu dispun de un stabilizator AT-2 pot
executa alimentatorul utilizind un transformat or
de un redresar convenabil alese.
- Tranzistoarele T. (AC 180 K, cu de tip pnp)
T, (102 NU 70, cu de lip npn) pot fi inlocuite
cu tranzistoare echivalente. Pentru' TI pot fi utili zat t'
tranzistoarele P 201, P 202. EFT 212 etc. (deci,
de iar pentru T
2
orice tranzistor de lip npn
cu germaniu sau siJicllI, de putere (de exemplu
BC 107, 108 etc.).
- Ca element de poate fi cu rezul -
tate excelente, o Zen ner cu U
L
< 3 V pentru
tensiuni reglabile intre 3 -15 V sau orice
Zenner, cunoscind faptul tensiunea va fi
ceva mai mare decit tensiunea elementului de referin\A.
- Plaja de tensiune 3 - 15 V nu este Se pot
executa montaje cu plaje de tenSIUni putere
necesi tate.
- Pentru realizarea unui alimentator de putere
mai mare de ordinul amperilor) pe principll.1
celui descris, se atit trans-
rormatorul de ct redresoru!. Elementul regula-
tor va fi format din tranzistoare in montaj Dar-
lington (tip dublat).
COMUTATOR AUTOMAT
PINTRU
TINSIUIIA
J I
J--
Multe aparate de uz casnic, cum ar fi mag-
netofoanele, casetofoanele, picupurile, apara-
tele de etc. , sint, in general ,
prc cu dispozitive de alegere a tensiunii
de alimentare. Aceste dispozitive snt uneori
mai greu de comutat sau, pur simplu.
le Rezultatul? O
destul de la un laborator de repara-
Pentru a prentmpina asemenea dificul-
vom prezenta in cele ce schema
unui comutator menit a fi utilizat la alimenta-
rea unor aparate ce pot funqiona att la tensiu-
nea de 120 V, ct la 220 V, a fi
nici o comutare Acest comutator
automat este in un dispozitiv de comu-
tare indirect, de a unor aparate
rranzistori zate, foarte sensibile la unele supra-
tensiuni accidentale. Dealtfel, nu snr
consrructorii de clcctr0-
etc. care au la diversek
lor echipamente (inst rumente. dj,
pozitive, pentru a evita riscul tran-
zIstoarelor lUburilor ntr-un caz de C(I-
nectare a aparatului.
Dispoz;tivul ue,cris un releu
RL, nliml!ntat in curent continuu, \.:u
dh,dei D.
n cazul de la tensiunea
de 120. V, releului ou poate'fi atra,,;
tiind idr S fiing reglat
con:spunzltor
In se vede din de
principiu tensiunea retelei lrccc prin con
tactul de al rc1eului si alimenrca/, t
primarul .lI transformal<'rulUi
Tr al aparatului protejat.
n cazul din ,cctorul de 220 \"
'l)Cul de ren'JUne face ca bobma releulUi Rl
:-''-1 puternic Inchizind COll-
Din orice amplificator de frec-
cu tuburi sau cu tranzistoare se
poate construi pentru diferite
ocazionale de laborator un oscilator de
Practic, aceste circuite
o din
condensatoare
metre (fig. 1).
Punctul A al schemei trebuie conectat
la celui de-al doilea etaj al amplifi-
cato r ului , ia r punctul B la intra r e . in fe lul
M. SCHMOL
tactul de lucru aI releului. Tensiunea de 220 V
a sectorului trece prin acest contact alimen-
primatul aparatului
protejat.
n ce unele date referitoare la
releu, acesta va avea o de 2 5000,
'.t r tensiunea de alimentare va fi 30 - 50 V
In regim continuu. Contactele releului vor
!,utea suporta un curent variind intre I - 5 A,
de consumator.
ntregul montaj se ntr-o cutie
din orice material: lemn, plastic etc.,
zndu-se orificii de Cotele vor fi
de piesele utilizate, eventual se poate
monta ntregul dispozitiv n caseta aparatului
protejat.
Materiale utilizate :
D D c26. D7J ctc.
R 12 k04W
C "IIF 400 600 V
CONSUMATOR
--
o
Tr
acesta se pentru
Intrarea in a celor etaje.
Exprimind valoarea in
ohmi si valoarea condensatoarelor in fa-
razi, de se

in cazul cind R
1
= R
2
C
1
= C
2

0.159
f = (Hz)
R C
Pentru in
1
jurul a 600 Hz se
vor utiliza C
1
= C
2
= 100 pF R
1
=
R, = 1 MD.
C OB

1
5
>
r
LABORATORUL
ELE(
TUR ITIE
de 220 V. Se aranjeazA n prealabil scara
'"strumentului G astfel ca la ei se indice 8000
ture/ minuL Se divide scara in 8 seama
turometrul arc scara n acest fel, avem
din 1 <XX) n 1 000 de ture. La aplicarea tensiunii
alternative, turometruJ trebuie indice t 500 ture/ minut,
deoarece la frecventa de 50 Hz se transmit 3000 impulsur i!
minut. rn mod mdlca\13 nu este la 1 500 tureI
minul. Pentru a se aduce la indicape se va ajusta
P
lo
P2' Aparatul de a
fi folosit, dar, se maI miu cele 2
condensatoare electrolitice de 16 JJF. Soma S .se
la auto, iar punctul A la boma + a bobinei de
in<!uctie (primar).
ELECTRONICE
Majoritatea autoturismelor nu snt cu turo-
metre. Trebuie spus turometrul este
lui ducind la ameliorarea autoturismului .
se randamentul maxim al unui motor se
ntr-un anumit regim de lucru (cel mai adesea,
fa motoarele curente pentru autoturisme, in juruJ a 3 ()(X)
Acest regim, denumit cuplu maxim, este
comunicat n cartea a automobilului. Pentru a
ad uce la cuplul maxim, cnd, tehnic vorbind,
tot re poate, ajungind n timpul cel mai
scurt la viteza doritA, este foarte util un turometru,
fiind nici nu ghicesc ntot-
deauna In cele ce vom prezenta
a turometre simple cu tranzistoan.'
Se ci atunci cind platinele snt nchjse, prin bobina
de mduclie trece un curent de amperi. la desfacerea
contactu in secundarul bobinei
de inductie apare tensiunea ce
>cnteii la bornele bujiei. la bornele
primare l?obinei de _ ir:tductie o tensiune relativ
mare. suh forma unui impuls de care pentru
bobinele de folosite in autoturisme acest impuls
are amplitudinea de circa 150 V. Acest impuls scurt, de
amplitudine mare, este semnalul ce se la intrarea
luromctrului. La fiecare tura a arborelui cu carne
corespunde o a. 4 impulSUri
la motorul cu 4 cllindn. Dar la ale arborelui
motor corespunde o a distribuitorului deci,
motorului cu o
de impulsuri pe minut este 2 n impul-
suri/minut sau n/ YJ Pentru montajul
dm fig. I semnalul oblinut la bornele primarului bobinei
de inductie este aplicat la bornele A B. Are loc n pri-
mul rnd o divizare a semnalului (de divizorul
P, - RIl, care el este aplicat unui circuit mono-
stabil prin dIOda cu siliciu D, care numai
componentele pozitive. 1n stare de repaus, tranzistorul
TI este blocat, Iar T
2
este saturat.
La pornirea mOlorului apar impulsurile, care duc la
bascularea montajului. Se vede n colectorul lui TI
un instrument de curent continuu cu cadru mobil.
In repaos, cnd tranzistorul TI este blocat, instrumentul
O, iar n momentuJ cnd motorul se pune in
impulsurile circuitul monostabil. Prin rezis-
P
1
trec impulsuri periodice, ca urmare
a periodice a instrumentul de
curent continuu va o va oare medie a curentului.
Cu Ct turafia este mai mare, cu att instru-
mentului este mai mare, scara fiind Se vor folosi
tranzi stoare de de tip 8C' 10
1
Dioda O poate fi cu siliciu pentru sau un tran-
Principalele elemente pasive din schemele el ec. -
tronlce sint condensatoarele care, de
cele mai multe ori, decid tocmai functionarea
a unui montaj realizat.
Electronistul amator trebuie cu exac-
titate valoarea acestor elemente, apeUnd in acest
scop la serviciile aparaturii de
6
LIVIU POPA
I.istor cu sil iciu de tip Se, de la care se
hau-emitor.
Montajul se poate alimenta de la tensiunea de 12 V
pentru automobilele cu bateria de 12 V (n acest c82.
R,=39!l) sau de la tensiunea de 6 V n acest caz
Rb = 0). Oioda Z":IlIl..:r arc tCfl'llillca lk :"1 V ICLIm ar fi
SZV 85/C 5 VI sau ZG p! este un
liniar de valoare 20 k!l, ,ar P, -5 k n.
Pentru aparatul de G se poate folosi un instru-
ment de curent continuu cu cadru mobil de 100-500 ('A.
Se pot folosi instrumente de la magnetofonul Tes an,
dar CU dezavantajuJ au un cadru relativ mic.
acWTI a un singur lucru de anu":le :
!.:WTI se face etalonarea Pentru aceasta. Ia bornele A B
:'te 2 condensalOare
clectroliuce de circa 16 J.tF
400 V, ca in figura 2. si "e
In lig. 3 este schema unui alt tip de turo-
metru care tot tranzistoare se 107.
AO?st tip' se pe de integrare a
valofll tenSIUnII, fenomen des utilIzat in
de aceea valoarea condensatorului C are o mare

Adaptnd pentru C valoarea de 1 nI; instrumentul este
apt a 6 ()(X) rotatii pe minut la un motor cu 4 ci-
lindri. '
Etalonarea se face n felul
Se de la un transformator de sonerie o tensiune
de 5 V /50 Hz la intrare. Aceasta corespunde la I 500
IX minut la un motor cu 4 cilindri sau la 3 OCK} ture
pe minut la un motor cu 2 cilindri.
. Fixarea punctului de pe se face din poten-
cu valoarea de 1 k!l, montat n serie cu mstru-
mentul.
Ambele montaje se vor realiza pe circuit imprimat ce
vor fi fixate sub panoul de bord. Instrumentul de
se pe panoul de bord ntr-un loc vizibil pentru

p. Ia
cursei. Se conectea-
bornele A', B' la

2,7k.
z 1
A
lK
B
A' o---f - A

N
1
2
&V
Ao
EFO 108
T
t EFO 108
T
2
3
B
sV

Evident mai ani de printre
alte aparate realizate se aparatele de
ce in dotarea IRboralorului Ofopriu.
Pentru chiar pentru cel mai
amatori, un montaj Simplu, in
nunte, la care precizia este destul el e
piese componente cost2
cel mult 30 de lei.
Semnalul utilizat pentru alimentarea este
obtinut de la generatorul de format
din tranzistorul T piesele aferente.
poate fi de orice tip, intrucit montajul cu reactle
intrarea in oscilatie.
Transformatorul Tr este de tip cu rapor-
tul de aproximativ 311 se poate folosi
chiar un transformator de cuplaj (montat adecvat) .
Cu acest montaj se pot rezistente cu valoa -
rea intreHl+1 condensatoare cu va -
loarea intre 10 pF 10 J..I.F. Elementul nec u-
noscut, sau condensator, se la
bornele RxCx se semnalul in
Echilibrul puntii pentru condensatoare
la 1 JlF se din liniar Pj
Pentru condensatoare cu valoarea intre
1 uF 10 J.1F, reglajul se face din Pl'
elementelor (R e)
SI? in felul
Se la bornele RxCx elementul de
i n se va asculta un semnal puternic dat de
generator.
Se butonul P
1
ce in
semnalul devine minim sau nu se mai aude
deloc. Aceasta este de echilibru a
ce puntea a fost la axul poten-
tiometrelor p. P
2
se scalele indica-
toare.
Gradarea acestor scale se face conectind elemente
cu valori cunoscute, se aduce puntea la echilibru
se reperul valorii pe
la puntii se rezisten-
te condensatoare exact de valoarea celor indicate
'in se raporturile intre scale se
a fi de ordinul 1/ 10, ceea ce face ca la
etalonare fie o
pe comutatorul 5 indicindu-se apoi ordinul de multi-
Plicare.
........................................................................
AMATOR
...
. '
HE1ER01)INA
H07)ULArA
Generatorul de semnale standard sau hetero-
dina un apa-
rat de o n etalonarea.
controlul verificarea aparaturii radioelectro
nice n special a radioreceptoarelor).
n principiu, acest aparat este format dintr-un
generator de un modulator un
generator de
Schema de principiu este
n figura
40 mm. Pe o se vor executa
bobinelor LI L
2
pentru gama de
ntre 100 400 kHz. Bobina LI arc
400 spire, iar L, are 20 spire, srma
tIInd Cu-Em 1,=0,15 mm. Bobinarea se face
intre cele bobine
tiind de aproximativ 2,5- 3 mm. Pentru gama
ntre 400 kHz 2 MHz snt
Ultima bobinele L, L.
pentru cuprinse ntre 7 20 MHz.
Bobina L, are 6 spi re din de cupru cu
diametrul de 0.8 mm, bobinarea cu
pas tot de 0,8 mm. Practic, se
bobine ce una se de
se Bobina L. are 2 spire din
cu diametrul de 0,35 mm, bobinaj
ntre bobine fiind de 5 - 7 mm.
Bobina L din colectorul tranzistorului T 2 se
pe un miez feromagnetic cu
de I cm'. pe care se I 500 spire din
cu diametrul de 0,1 mm (se poate utiliza
un transformator). Pentru etalonarea scalei (axul
condensatorului variabil) un radiore-
ceptor.
din generator semnal n borna de
a radioreceptorului rotim acordul re-
ceptorului sau condensatorului generatorului
cnd auzim n difuzor semnalul de 1 000 Hz.
de mod ula P I ct poten-
de P
2
se vor fixa la
cursei.
n caz generatorul nu se vor inversa
Oscilatorul de are
de din elemente' de defazaj RC
un semnal cu de aproximativ
1000 Hz.
,..
______________ ,.... ___ Audio ..
' ...
De remarcat acest etaj nu impune alegerea
pieselor componente, tranzistorul utilizat putnd
fi EFI 319, EFI 323- EFI 353 sau oricare altul.
Din colectorul tranzistorului TI semnalul este
aplicat etajului modulator, echipat cu tranzis-
torul T 2 (identic cu T.).
Generatorul de are de
de condensatoarele variabi le
C, (2 x 500 pF), legate n paralel pe una din
bobinele LI' L3' L" L,.
Att bobinele circuitelor acordate ct cele
de (L
2
, L., L6' L.) se cu ajutorul
comutatoarelor SI S,. Etajul oscila tor de radio-
un tranzistor T 3 de tipul
EFT 317, P-401.
Tranzistorul T 3 alimentarea pe co-
lector prin etajul modulator. Tensiunea de ali-
mentare (pe colector T 3) va fi ca ampli-
tudine, semnalul produs de generatorul
de Gradul de se sta-
cu montat n baza tranzis-
torului T
2
putnd atinge procentul de 100%.
Bobinele' se vor realiza pe carcase din material
plastic cu diametrul de 18 mm lungimea de
1"1
5
fOO K
10 k
I K
fOO -"-



Rz

utilizate bobinele L3 L., care vor folosi tot
cu diametrul de 0,15 mm. L3 are 100 spire.
iar L. are 5 spire.
Bobinele L, L6 gama de
ntre 2 MHz 7 MHz.
L, are 18 spire din Cu- Em mm .
iar L6 are 2 spire din cu diametrul de 0,2 mm.
ntre bobine fiind de aproximaiiv 6 mm.
O,l)A.F
T
P,
Sk.n.

capetele de ale bobinei de din
gama
Etalonarea se face n ct mai multe puncte,
trecndu-se pe scala generatorului
indicate de radioreceptor.
Desigur pentru etalonare pot fi utilizate
alte metode practice, amatorul utilizind-<> pe
aceea pentru care are aparatajul necesar.
Adresa
noastre
este:
Revista
TehniuDI --
Scinteii
Sector J
telefon 17.60.10,
interior 1159
motoreta Mobra-50?
Ati reflectat la avantajele unei suspensii cu amortizoare hidraulice,
suspensia din spate avnd suplimentar rigiditatea
ce n timpul ic,
de mare randament, n doi timpi, nzestrat cu o- le de viteze cu patru trepte, ceea ce,
dincolo de ntre' ere economicitate?
motoreta se - mte de orice prin aspectul ei, prin
modern, prin acel grad de tehn' ate-confort pe care-l conferA geometria sa, deosebit
de eie: consum, autonomie de mers. .
Mai tul o n 24 de rate, cu un avans de numai
900 l ei. de ce rec o in plus si-i cu motorul. dimen
siunile,
reflecta' a tot ceea ce o n timpul unui week-end ...
DATE TEHNICE
T i p: 2 timpi, monocili ndric, i ncl inat
la 30 spre cu aer.
Capacitatea 50 cm'.
Putere 4 CP la 7 000 rot/min.
Aprindere: magnetou cu exte-

4) Combustibil: CO 90 in
amestec cu ulei 413. in proportlP 1
(1/25 in perioada de rodaj).
Ambreiaj : mult idisc in baie de ulei.
Cuti a de viteze: 4 viteze schimbate
cu piciorul.
i e spate: cu tambur
sabo teriori.
Dimensl ile anvelopelor: 21 x 2,75
Capacita rezervorului de ben-
12 litri, I 'care 2 litri
lungimea 1 850 mm
590 mm
930 mm
80 mm
garda de sol: 1
greutatea:

cu
2
consumul de 2,5 1/100 k
- 150 kg per
soare)
- autonomia de mers:
minimum 500 iim.
I
I
PENTRU ULEI
Se uleiul dintr-un motor
auto nu numai ungerea lu i
ci si, ntr--o
in mod normal, se spune
motorul este cald deci, per-
lui corespund cu caie-
tul de sarcini, atunci cnd tempera-
tura lui trece de 70' C. tem-
este in timp
cu temperatura uleiului, drept pen-
tru care "este util avem un termo-
metru n baia de ulei . Dar nu numai
att. Uneori, din diferite motive. se
ca motorul se suprain-
in care tempera-
tura uleiului 140C) . A-
cest lucru un mare pericol
pentru motor, deoarece uleiul
pierde lubrifiante, ceea
ce poate avea o serie de
griparea pistoanelor, distrugerea de
deteriorarea vilbrochenulu i
etc. Din toate cele prezenta te. re-
iese clar utilizarea unui termomet-u
pentru uleiul din carter.
in acest scop schema
unui astfel de termometru. relativ
simplu de realizat. Se con
este vorba de o punte
-
PRESA
M. BAGHIUS
Wheatstone n care necu nascuta
este o Rx' rezis-
Rx este un termistor de fabri-
de tip TG 60.50.
Un astfel de termistor de tip cera-
mic, montat in are
valoarea nom de circa soon. La
a puntea se
aduce la echilibru. de tem-
duc la ohmice ale
termistorului, care
puntea. in diagonala se intro-
duce un miliampermetru, ale
snt cu tem-
peratu ra. Deoarece cu rba de varia-
a Rx n de
nu are un caracter li-
niar, scala instrumentuiui
(deci a termometrului) nu va fi li-
Pentru aceasta este necesar
montajul pe o
de circuit imprimat cu dimen-
siunea de 40 X 50 mm. Pe ea se vor
monta toate piesele n de ter-
mistor instrument, care se vor
monta la locul care
vor fi legate de cu piese prrn
BOLTURI
.
De cele mai multe ori, la un motor
care nu a mal fost reparat capital, o
ascultare atenta a zgomotelor ne-ar
putea mdlca admitem rolele
ambielajului pentru moment
Jocuri admisibile numai grupul
piston-cilindru ar necesita o
demontarea chiulasei a
cilindrului - pentru care mo-
torul poate pe cadru - citeva
cu micrometrul
un comparator de cilindru ne
(sau nu) presupune rea inainte
de demonta re.
in caz afirmativ, va fi nevoie de ale-
zarea ci lindrului la prrma de re-
de inlocuirea gr upulur pis

Pentru aceasta, in
din bosajele pistonulur
trebuie depresat Cer mai multr
... un dorn
si un ciocan! Metoda este total contra-
chi ar se
o contragreutate. In mod sigur,
se cu deformarea
bielei, deformare care, ulterior, nu se
mai poate corija la precizia
de de aici rezultind o
serie de cum ar fi , in primul
rind, uzura a pistonului care
Ing. V. LAURIC
nu V'l mai fi in niCI un caz concentrlr
cu cilindrul.
Montajul efectuat me-
todlH> succesele de la
demontare.
Utilizarea unei prese de de
- deloc complr
- complet neajunsurile
de mai sus, l.
minimum de demontare, cit si
cea de montaj.
cum se drn
traversa (3) 5 frletate
(1 x M 10 4 x M 4, adinc t O).
(4) drn are practrcat la mijlocul
lungimii un orificiu de a
cu un diametru de t8 mm.
n cazul tijei filetate (1), se
o cu diametrul de 3 mm, in care
se traversa (2). Asamblarea
(4) cu traversa se face cu aJu-
torul a 4 M 4 x8 cu
cu
2
fire de tip Ca se vor
folosi de 0,25 W, iar ca
-
tre Pentru o etalo-
nare, sistemul se va alimenta cu ten-
siune de la o
Zenner Z, de tip DZ 307 sau
DZ 308.
acum, cum termistorul
in carter. Termistorul Rx n
se introduce ntr-un mic
tub de cupru de dimensiuni cores-
care in carter
de la care 2 fire la
cu piese. Pentru etalonare se va
lua o cutie de conserve in
care se introduc ulei auto
zit la 70"C tubul cu rezi tenta R .
Se stea un ti mp necesa;
tru ca Rx capete tem-
peratu ra de 70C. in
se P
1
pentru a echilibra puntea. Acul in-
strumentului este la zero, dar tem-
peratura care se trece pe cadran
este de 70 C. Cutia cu ulei se pune
Nola
Poz. Denullllrec:t
1 T __
1 Dorn de "ctrOIl"re
3 TralJel5?'
4
-- -_. -
6 de
cu sl'lIbe
Dimensiunile din labeI co-
espunrl unui pislon cu dia-
melrul de cea 50 mm unui
la un se la
temperatura de 150 C cu
un termometru La tem-
peratu ra de 1s0 C se rezis-
P2 pentru ca
instrumentului fie la ma-
xim. aceasta, cele reglaje
se vor repeta, deoarece ele sint de-
pendente etalona rea este
numai citeva reglaje succesive.
Ca instrument de se poate
folosi un instrument mA de 0,4+
1 mA, cum ar fi cele folosite la unele
tipuri de autoturisme sau cele folo-
site la magnetofoanele Tesla. Pen-
tru etalonarea a scalei.
se va uleiul din cutia de conserve
se su b 150"C se vor
nota pe scala instrumentului tem-
peraturile din 20 in 20C.
S-a montat dioda D (de tip EFD
sau orice tip de detectoare)
pentru ca atunci cnd motorul est e
rece (sub 70C) acul instrumentului
nu devieze in sens invers.
vine in ntm-
pinarea tuturor auto.
Buc Material DimenSiuni
_._.
1 OL 42 tJ 12-M 10X 130
1 SirmA din otel
arc
1 OL 38-0L 42
1 T1blr\ din otel
mOflle, gro::,
1-1,5mm
I drn otel
/l4x 60
DesfasuraM
25 x 210
moale
- -
4 OL42 M4x8
5 bolt cu diametrul de 16 mm.
Pentru alte grupuri piston-
bolt dimensiunile se vor mo(1I -
rica
9
se ntr-o de material
plastic - 140 x 100 x SO. Difuzorul se
pe o de placaj n care s-a practicat un decu-
paj de dimensiunea pilniei difuzorului. Pentru
protejare. pe placaj se va lipi o de
pentru difuzoare sau o din material plastic.
CI SI lAII ICHIIICE
Recepto,rul este de fapt un llmplificator (fig. 5)
echipat cu tranzistoare MP 41. P 13. OC S17.
2 SB 345 etc. ({J> 1(0), dar cu un zgomot ct ma,
redus. montajul a fost corect executat, n
punctul a se telefonice n
care trebuie se clar semnalele
din
..
au fost prezentate n numerele ante-
rioare. pentru comanda la a
modefeiof erau formate n principiu dintr-un
de semnale codificate. un receptor capa-
bil selectcze
diverse servomecanisme care trans-
formau impulsurile electrice n mecanice.
Pe canalul de poate li con
pe {) sau chiar sub forma unei
codilicate. Din cate-
gorie face parte de cu
semnale de dintr-un
generator (Iig. 1) de semnale dreptunghiulare.
care printr-un difuzor emite semnale un
traductor de sunet. microfon. care ce le
n de curent, le unui
amplifi cator apoi unor selectoare. Avantajele
unor asemenea constau n:
- nu arc n !kl un
oscila,lor pilotat cu cristal de
- nu provoac{, n tic

- ' nu necesi
- receptorul nu arc un etaj de
..L
Ing, SERGIU
de are
dezavantaje n ceea ce raza de
semnalului acustic n zona de lucru.
Cu toate aceste dezavantaje. comanda sonora
una din cele mai amuzante mai simple
n special pentru tinerii constructori
care nu o n
domeniul radio nu au autoriza-
pentru exploatarea unei de radiotele-

Generatorul (fig. 2) de semna'le drept"nghilliare
este echipat cu tranzistoare EFT 321 {Mi> 41.
MP 31, OC 812 etc. ) cu fJ>50. Frecventa semna-
lelor poate fi cu P,.
P, Semnalele snt aplicate unui amplifi-
cator (EFT 124) a o consti tuie un
transformator de de genul celor utilIzate
la ratlillreceptoarele Electronica, Mamaia
sau "NcptuJl. DifuLOrul are o putere de O.S 1 W
si o de 6 - X .0..
Monta)ul se pe o cu circuitul
imprimat (fig. 3). P" P, P
3
fiind astfel mOIHate ncit 'i< un act'es
rapid la ele.
Tranzistoarele T). T. T, se aleg n funqie
de tipul releelor folosite. Astfel, ca o
putem specifica pentru releele care au un
curent de de 40 - 60 mA (relee tip
RFO 450 31) se trapzistoarele EFT 124,
iar pentru releele cu un curent de de
5 - 15 mA (relee tip HU 101) - tranzistoarele
MP 39, EFT 321 etc. LI, L, L)
snt realizate pe oale de (II> 22), folosite la
filtrele de ale magnetofoanelor, bobi-
nndu-5C cu de Cu-Em, cu diametrul de
0, 1 mm, cte 920, 1 100, I 400 de spire. Valorile
condensatoarelor C" e, C) se stabilesc experi-
mental, cuplnd generatorul de al
(punctul b) cu receptorul (punctul d.
Detalii asupra unui astfel de reglaj pot fi
n lucrarea de pentru mo-
dele reduse, editura Ion 1972.
Conditia de a unuia dintre relee este
ca frecventa semnalului fie
cu proprie de a unuia dintre
circuitele oscilante. Le curentul de
colcctur la valoarea curentului de
atragere a releu lui.
Informativ amintim valorile condensatoare-
lor snt cuprinse ntre 6 SOO 20000 pF. Releele
R I R, au o pereche..de contacte normal deschise.
cu ajutorul se alimentare. servo-
mecanismului. Cu acest servomecanism se va

lOKn. SOI(" '001(..<> mecanismul de al modelului , Cel
r--'t:::-r--:r---.--.... --....... _ de al treilea releu R. are grupe de contacte.
J v---y 9V ceea ce face schimbarea sensului de
Tr 1+ deplasare a modelului. Se ca micro-
10

fonul nu fie amplasat n
zona electromotoarelor este posibil,
fie scos n afara modelului.
D Receptorul va li realizat pe o cu circuit
.-c=H imprimat (100 x 100 mm), a pune probleme
speciale de ecranare.
2
MP41 5
MP41
O astfel de de poate fi
la automobile care n
dar poate fi altor comenzi. cum snt:
pornirea oprirea radioreceptoarelor. magneto,
foanelor sau a televizoarelor.
gv
Sub forma lui metronomul
este unui ceas
avnd drept element motor un arc
Schema mai JOs realizeazA
fiind inspi-
din principiul de a
unui circuit basculant astabil. Simi-
lar celui clasic,
unui astfel de metronom este regla-
bil de la 40 la 200 de pe minut.
Circuitul basculant astabil este ur-
mat de un amplificator de audio-
In cazul n care
este o amplificare mai ma-
re, schema o de
pentru a se putea cupla la un ampli-
ficator de o putere celui

Ing. S .. GHINDEANU
Ing. A.
descns n schema de mai sus. Astfel
se practic un efect muzi -
cal similar unei continue de

Tranzistoarele TI T
2

circuitul generator. Rnd pe rnd, T 1
T 2 snt n stare de blocare con-
de de
care ai condel1satoa-
relor CI C
2

Impulsurile astfel snt
culese prin C, introduse ntr-un
amplificator. Cu cele poten-
R
2
R" putem regla
de pe minut, ntre
40 200, ct timbrul iar
cu P
2
-volumul. In cadrul schemei
fOlOSIRIA
IADIOUEEPTOIULUI
CA GENEIUOI
Orice radioreceptor de tip super-
echipat cu tuburi elec-
tronice, iodiferent de clasa din care
face parte, poate fi utilizat ca gene-
rator de semnale de
modulate n amplitudine, i se
un comutator montat ca
n figura gene-
rata de oscitatorul local, lolosit pen-
Iru heterodmare n radiorecept0,l,
este la bornele rezistentei
suplimentare de 5 -10 kO (R 1) de
pe anodul tubului modulator, cu
care este echipat etajul de amestec
al radioreceptorului prin
capacitatea CI (de 500- 1000 pF)
spre o
pe radioreceptorului. De aici,
printr-un cablu coaxial (de prefe-
flexibil), semnalul de radic-
modulat n amplitudine
cu de 50 Hz a de
iluminat lCU amplitudinea de circa
100 mV), este utilizat pentru acor-
darea altor receptoare _sau pentru
gradarea scalelor altor generatoare
de semnal (de exemplu, prin metoda
Comutatorul de trecere
de pe pe genera tor
de semnale poate fi un microntre-
tor basculant sau un comutator
folosit ca dp unde la
radioreceptoarele Turist, ce se
n spatele radlOrecepto-
rului pe ct mai aproape de
soclul tubului de amestec. Montajul
suplimentar nu aduce nici un fel de
prejudicii n funqionarea recepto-
rului permite semnalelor
de foarte precis eta-
lonate, conform scalei radiorecep-
torului. semnalelor
nute se pe adunnd
la valoarea inter-
a receptorului. Se
astfel n gama undelor lungi bJinda
de la 615 la 840 kHz n gama
undelor medii, banda de la 965 la
1 965 kHz, cnd Fi =465 kHz.
Se se poate
semnalul pentru acoperirea
gamei de unde medii aproape n
ntregime. este n
gam.ele . de unde scurte la
30 MHz).
O mai apare
descrise, amplificatorul de audio-
se similar multor
radloreceptoare de buzunar.
schema se poate testa
piesele au fost corect legate ntre
ele. Mai nti, se circuitul
basculant astabil. Curentul absorbit
de etajul final nu 7 - 8 mA.
Tensiunea pe emitoarele etajului fi-
nal - nu cu mai mult de
0,2 V tensiunea pe baze. Verificnd
acestea, putem conecta circuitul ge-
nerator de impulsuri. In acest caz,
curentul absorbit va fi de circa
40 mA.
Lista pieselor folosite:
R I = 10 kO/0,25 W
R
2
=5 kO/0,25 W liniar
R
3
=270 0 /0,25 W
R. = 180 0 /0.2) W
n cazul folosirii unui radioreceptor
de tip mai cu inter-
de 110 kHz. Se pot
astfel semnalele
superioare a gamei de
unde lungi.
Dealtfel, se poate folosi un
radioreceptor tranzistorizat, dar n
acest caz semnalele de radio frec-
nu vor mai fi modu-
late n amplitudine.
Nivelul semnalului la poate
fi reglat fie nlocuind RI
cU un potentiometru de valoare
la cursorul
se condensatorul CI> fie
montnd n exteriorul aparatului un
adaptor compus dintr-un divizor
rezistiv n trepte, cu posi-
de comutare.
Pemru o adaptare mai a
de ale genera-
torului de semnal de intrare ale
receptoru lUI care se se
(lDate nzestra cablului ecra
R, = 250 0 /0,25 W semireglabil
R6=8,2 kO/0,25 W
R, =330 kO/0,25 W
R8 = 220 kO/0,25 W
R9 = 220 kO/0,25 W
R
lo
= 180 0 /0,25 W
R
12
=470 0 /0,25 W
R 13 = 100 kO/0,25 W semireglabil
Tensiunea de alimentare =9 V
CI =5 /lF/ 30 V
C
2
= 10 V
C
3
=0,1 /lF/ 30 V
C.=5 /lF/30 V
C,=470 pF
C
6
= 500 /30 V
tip EFO 323 .
TI> T 2, T, = tranzistoare tip EFT 323
T 3, T. = tranzistoare tip EFT 373
R Il = termistor l.m O
P 2 = 1 kO liniar
Dif=difuzor 3 0 /0.5 W.
nat (prin intermediul se face
cuplajul ntre cele 2 aparate) cu o
ce un montaj simplu
de de exemplu,
ntre o de circa
20 mH seria, ntre un condensator
de 400 oF si o de 400 O.
BObina poate fi de la un filtru de
de la radio-
receptoare cu media n
jur de 470 kHz (o de la un
transformator de inter-
de la radioreceptorul Pio-
nier etc., condensatorul de
acord pe
Ansamblul antenei artificiale se
introduce ntr-un tub metalic de
12- 20 mm diametru, lung de 60-
70 mm, conectat la masa cablu lui
coaxial cu un vrf de
contact montat n centrul unuia din
capacele de plexi care nchid tubul.
Ing. 1. ZAHARIA

SE fNTRERU;;ei

K
GEIffRATOR
DE 5EJoiNAI.
MODULAT '--_ ...... _...J
SPRE CAA Rg
+ ALIMEN-:
H-----t TAREA
SPRE CIRCUITUL ACORDAT
AL OSCILATORULUI
LOCAL

SPRE CIRCUITUL ACORDAT AL ET/WULUI DE AMEsTEC
JOC
Vom prezenta un joc foarte simplu, bazat pe
Wheatstone. dispune practic de 5 rezis-
tente de valori oarecare, ce pot fi plasate n patru locuri
diferite. Jocul n a locul exact a 4 rezistenle
din cele 5 de care dispunem, care de
echilibru al reali zeze astfel a 2
colorate n timp.
cele 4 nu snt exact in pozitia
care echilibrul, atunci, n de dezechilibrul
se va aprinde lampa verde sau cea (presupunnd
le-am colorat astfel).
cum existA minime ca
de la nceput pe de echilibru n
rezistentelor.
ne amintim schema Wheatstone a func-
se poate deduce din fig. 1.
Tensiunea de alimentare E fiind n diagonala CD,
vom n diagonala AB o tensiune
sau n de valorile celor patru din
Pentru R,}R, = R,(R. se
echilibrul teosiunea ntre punctele AB fiind
riguros o ulfi.
Se deci n cazul n care respective
nu snt plasate n ordinea controlul vizual va fi
afectat de dezechilibrul produs de o tensiune sau

M. BUCURESCU
Asoci ind punlii Wheatstone douA indicatoare luminoase
douA tranzistoare de tip clasic pentru comutare, vom
realiza schema de principiu a jocului ca n fig. 2.
Vom alege de tranzistoare de 800 mW putere,
pentru care un bec de 4,5 V;o, I mA ca de colector
va fi n
Celor douA indicatoare luminoase le asociem cite o
de 4,5 V. pentru un dezechilibru al
n sensul pozi tiv de punctul B devine pozitiv
de punctul A, se va aprinde lampa L" deoarece baza
tranzistorului T2 fiind pozitiv, acesta devine
conductor.
ntr-o de a
punctul A devine pozitiv de B, evident prin deschiderea
lui T, se va aprinde lampa 1.
In de echilibru al pentru R, / R, =
R,fR., nu se aprinde nici o deoarece, practic, nu
apare nici o tensiune ntre punctele A B.
Montajul practic poate fi simpl ificat, alimentnd puntea
Wheatstone cu 18 V, prin patru pile de 4,5 V. mon-
tate in serie.
Tn ceea ce realizarea - nu sint probleme Se pot
folosi reglete cu oeze, att ca suport ct ca c utie pen-
tru cu o cutie de material plastj{.... even-
tual pentru a crea o ceva mai stranie
pentru cei
-
PARALELA
c
R
1
A+-t ---1
<D
1
R3
A
OHECTOR
DE ECHILIBRU
o
R2
D
"
-
II
.12
1+
B
22, 5V
R4
IZOlAWT

c===:( iSi (o)

:z
w
>-

Il)
N
W
'"
Manipularea se cu banane
in care vom introduce radiale ale pe
cart! de le vom alege sUficj "T' l de rigide. Bine-
vom la izu,il!lt al ba:tanelor
(fig 3).
Cutia va fi n partea de sus cu 8
dispuse n de sau de romb, necesare pentru
celor patru Vom
L, L
2
care dezechilibrul la stinga respectiv,
la dreapta astfel formate.
LISTA DE PIESE :
T" T, = AC 180 K; AC 181 K
L" L, = bec 4,5 V/O, I mA
propunem un grup de cu
ajutorul se relativ cu
realizarea dezechilibrului n func-
de aprinderea becurilor.
Ex : R, = 5 kl1; R2 =10 kl1 ; R,=47 11 ; R. = IOO kl1
o
Amintim, de asemenea, este necesar se asigure
deconectarea celor trei surse de alimentare fie printr-un
comutator rotativ cu trei fie prin trei
toare de tip clasic, aliniate.
--: '
MOTIVE
DECORATIVE
Pentru a anima supra-
monotonl a unor du-
Pentru a prelucra diversele piese din lemn este nevoie adesea ca ele fie prinse ntre bancuri lapuri inglobate in perete,
paralele. r . '" [ se propune pictarea unor
. . din ce _se poate. adapta la o de cu succes la con- . 1,. - fJ motive decorative pe
Una din cele 2 de strtngere din de fag de cca 30 X 150 X 500 mm se fixeaza de margi - Pe un fond de culoare
nea mesei, cu pentru lemn, avnd ca ntre rama mesei introducem o I r uni matl de pre-
I se un
Piesa de prelucrat se strnge ntre bancuri cu ajutorul celor 2 superioare. J motiv decorativ, ca n e-
Regla;ul paralelismului se cu cele 2 inferioare. ____ .i. . J .'.! __ cu p_
...-

TATAR MIRCEA - Roman
procura din maga-
zinele de stat.
GHEORGHIU NICOLAE -
presei este a
rezolva
BERCEA VALERIU -
in almanahul 1973 am
publicat schema unui interesant interfon pe
care vi-I
Ceea ce este ceva mai
complicat. Problema o rezolva men-
cele difuzoare n
adnci bine izolate acustic (cu
de care ampli-
ficarea pe fiecare canal.
STOICA VIOREL - Vrancea
Pentru a de
diametrul bobinei la 50-;-60 cm.
Sensibilitatea aparatului se mon-
tnd n locul lor un ampl;ficator cu'
trei tranzistoare n difuzor .
CONSTANTIN - municipiul
. PENTRU A PREWCRA
PIESA DE r SE par
/ ' cu eOLTARE
\
SAU DE TABLA
. . DE 2mm
,

IIEI
Gh. Gheorghiu-Dej
participa la concursul nostru nu-
mai cu idei sau ce nu au fost nscrise
n O.S.I. M.
Dr. PETRESCU LUCIAN -
Tensiunea de 280 Veste pentru
alimentarea amplificatorului. Numai tre-
buie cont de energia de
amplificator - deci o
ce este difici I de rezolvat prin corespon-
Sntem transformatorul
de la Oberon poate -
diodele utilizate snt bune.
cteva nu
rezultatele dorite schema am-
plificatorului , atunci vom furniza n-
practice mai ample.
STOICOVICI CRISTIAN -
Am sugestiile dv '
ENE MIHAI -
Schema va fi n paginile revistei.
ZGUREANU OCTAVIAN -
Vom publica aceste accesorii HI-FI.
"UlUI, umpllna apoI 10"(&
riorul.
Acest lucru este dificil,
se cere multi indeminare.
Se mai poate barda cu
scotch sau foaie de hirtie
conturul apoi picta in-
teriorul, dezlipind ulte-
rior foile; desenul va rlmi-
ne precis,
culoarea peste margine.
RASTEL DIN CUTII
Din aceste cutii. la ndemna oricui. un rastel in care pe dimen-
siuni pentru lemn. cuiele etc.
unei piese avind dimensiunea devine astfel foarte
Cutiile tronconice se pe o din placaj de 4-5 mm grosime. de dimensiuni potrivite,
n care cu un de traforaj o serie de cu un milimetru mai mici ca diametru decit
cel al cutiilor la partea
cu cutii pot fi montate sub un raft sau pe rastele special din de 2 mm.
E A ii!
[L@9' 'LV tU'

: .F':f,j
,. .... CUTIEI lmm
. .
fllatelie
A
J,
CUTIILE POT FI ASEZATE
PE UNUL SAU MAI MULTE
RNDURI, AVN O
OIAMETRE E(jALE
SAU DIFERITE
A
t " (,OSTII ROMllnll
COSTUME
a realizat o emsiune cu iema
"Cos/ume nationale. Ca n emisiunile (1968, 1969),
noua emisiune 3 costume perechi femeie) n
ordine: valorile de 10 40 bani - jud. Suceava;
valorile 55 bam 1,75 lei - jud. Harghi/a; valorile 2,75 6,40
lei - jud. Gorj.
Au fost emise 2 plicuri "prima zi cu

.... .. ! t,: =f
-' ", 'i
- .
r,IUfil
PLANSETA
ATELIER
cum se vede in fotografie, lumi -
este o de desen cu de lucru din
interior. O astfel de e un
auxiliar in munca desenatorilor, graficienilor
fotografilor, transpuneri rapide, copieri
ale unor desene neclare, de control
ale peliculelor sau fotografii lor.
de de utilizare ale
constructorul amator are posibilitatea opteze
pentru o pe baza
putindu-se realiza in principiu patru cores-
formatelor standard A 3, A 2, A 1, A O.
Desigur in de practice ale
amator se poate recurge la o de
dimensiuni intermediare.
Indiferent de dimensiuni,
constructive in principiu
concret pe baza desenelor.
Figura 1 aspectul exterior al Se
pot distinge: cutia (1), rama cu geam (2), geamul
(3), suportul reglabil (4), un buton de fixare (5) ,
cutia pentru instrumentele de lucru (7),
(8), comutatorul (9), (10),
ghearele de prindere (11). Scala poate lipsi
sau poate fie numai pe o mare una
cum s-a desenat, reperelor
sus-jos stinga-dreapta, se mult lucrul.
Modul de realizare propriu-zis se desprinde mai
din fig. 2. Cutia e dintr-o de
fund (18) laterali (16) (17). Asamblarea
se face cu folosind (15). Se
trei pentru fiecare prin-
dere cite unul pentru o prindere de
(18). In cutie se o de cu
rol de difuzare a luminii . Sticla e de
cu mici piese de (19), ale dimensiuni se
FDTD-
CERAMIC4
Ing. A. DENES
Continund ciclul de articole publicate n revista.
cu privire la realizarea de fotografii pe
diverse suporturi textile, lemn, mase
plastice), care, judecind scrisorile sosite
la redactie, sau bucurat la vremea de
interesul aprecierea cititorilor, ncepnd cu
prezentul al revistei, vom publica cteva
indicatii utile pentru transpunerea de imagini
fotografice pe suporturi ceramice.
*
procedeele fotoceramice constituie numai un
auxiliar tehnic in arsenalul unei arte clasice sau,
14
LUMI-
NOA-
SA
stabilesc cu practic. de
este b-2, iar lungimea a-2n-2}),
Tot in cutie se sistemul de iluminare.
cea mai 2 tuburi fluorescente de
lungime (vezi figurile 4 5). in
lipsa lor se folosesc becuri cu
nuite de 15 W. In de
de becuri va fi intre 4 maximum 12, pla-
sate astfel incit asigure o iluminare
Becurile se fie la tensiunea
dar se pot folosi becuri de mici dimensiuni (6--24 V)
legate (serie sau serie-paralel). Becu-
rile se pot aprinde toate sau se impart in
care se aprind individual sau
in care se un dublu.
pot fi alese astfel incit se asigure ori
iluminarea a unei anumite din
ori O iluminare mai
Pe placa de fund se o
de hirtie cu rol de reflector difuzor, sau
Pentru lumina e de dorit O
culoare (galben intens, portocaliu) care
corecteze a acestui
tip de iluminare. in cazul becurilor cu
trebuie ca atare, se
va folosi albastru (deschis) sau verde. Mai
e o utilizarea unui filtru intre cele
geamuri. Cel mai simplu filtru e o de celofan
colorat deschis.
in partea a cutiei se prinde rama (2).
Prinderea se poate face cu patru pe
sau cu balamale. Rama se
fotoceramica ea o
de sine care cu o spe-
ar fi destul de greu de afirmat, fiind mai
mult decit controversate.
Neindoielnic este doar faptul ne ntr-o
in care arta tehnica se se comple-
reciproc. in mod armonios.
CE ESTE
FOTOCERAMICA
n procesul fotoceramic in realizarea
unei imagini din anorganici spe-
ciali de tipul oxizilor metalici, care n mod curent
denumirea de de Pe timpul
se pe suprafata
suportului, conducind la formarea unui desen de
glazuri colorate. ...
Suportul pe care se imagine efe
poate fi in principiu ori din material refractar,
de obicei o sau dintr-un material
ceramic glazurat in prealabil cu o culoare de fond.
Pentru inceput, ne vom limita la utilizarea de supor-
turi ceramice.
Metoda de transpunere a imaginilor totografice de
pe materiale fotosensibile pe
ceramice se pP proprietatea unor substante
19
Ing. V.
din lemn, ca de altminteri restul de-
scrise aici. imbinarea celor patru laturi " rebui e
fie cit mai de aceea se va alege o
de cum din desen).
Caracteristica ramei o constituie interior
in care se pune placa de (3), cu partea
in jos, rigletele de (12) (13).
intre riglete se pun gradate dese-
coloidale de a se sub luminii. Astfel
de coloidale, macro moleculare, sint: cleiul
de oase cleiul de de ou, guma
dextrina, alcoolul polivinilic etc. Cele mai bune rezul-
tate in scopul propus de noi se pot prin ntre-
dextrinei.
in ansamblu, procesul fotoceramic din ur-

- prepararea imaginii pe strat de coloid cromat;
- imaginii in culori de
- alegerea suportului ceramic;
- aplicarea imaginii pe suportul ceramic;
- developarea imaginii fotoceramice.
Pe timpul procesului de prelucrare au loc mai
multe ale imaginii, in cele din
un pozitiv din n
cele ce vom descrie pe scurt modul de
efectuare a operatiunilor enumerate mai sus.
PREPARAREA IMAGINII
PE STRAT DE COLOID CROMAT
negativul pe care dorim copiem pe suport
ceramic, se un diapozitiv prin procedeele
fotografice Diapozitivul trebuie fie ({moa-
Ie suficiente detalii) de o apro-
de cea a suportul ui pe care a fi transpus.
nate ingrijit, pe hirtie. de hirtie va fi
de 30 mm, 15 mm. Din
figura 4 se deduce rostul acestei in calea
razelor de din riglei numai
15 mm. Cota k se de constructor,
astfel incit grosimea sticlei a rigletei se inca-
dreze in ea. E de dorit ca a
sticlei formeze un unic plan cu ramei.
Pentru sticla se pe partea su-
cu citeva din de 0,5-1 mm
(vezi fig. 4 B). nu trebuie ridice rigleta
implicit, placa de de aceea se va practica
o n lemn.
Cutia (7) pentru instrumente la latitudinea
constructorului.
Hirtia pe care se se prinde cu pioneze
sau cu clame elastice ca in fig. 1 B. Pionezele
au avantajul nu dimensiunile
la cele ale
Intreaga se pe doi suporti
(8), de dorit din cauciuc (Ia nevoie din unul
reglabil (4). Forma suportilor dimensiunile lor
din figura 7 respectiv 3 A 3 B. Suportul
reglabil prin rabatare devine miner (fig. 1 A).
de suportul va fi din
(grosime 2-4 mm) sau din lemn. Pentru formatele
mari, cea mai e cea din fig. 3 B. in
cazul folosirii lemnului, acesta va fi gros de 10--15
mm. Imbinarea constitutive trebuie fi,
cit mai
Fixarea mesei de lucru se face prin ridi
carea sau coborirea suportului reglabil blocarea
sa cu butoanele (5), cite unul de fiecare parte.
bul folosit e M8-M10. Pentru rigidiza rea
de placa acesta se (prin cositori re)
de un disc de care se cu de
conform figurii 6. Dimensiunile de
ale butonului la aprecierea constructorului.
Butonul poate fi inlocuit in cu o
fluture. (18) au 25-40 mm
diametru grosimea de 1,5-2 mm.
placa de fund se fac din panou prefabri-
cat sau din scinduri. O o
utilizarea unor de desen care au dimensiu-
nile a x b x h1 indicate in tabel. Rama poate fi
in acest caz prin decuparea mijlocului unei astfel de
care La nevoie,
pentru se poate folosi carton gros, placaj,
melamlnate. In acest caz sistemul de blocare
al suportului reglabil trebuie rigidizat la placa de
fund.
DETALIU
Fig. 4
Acest diapozitiv va fi copiat pe un strat de coloid
cromat, preparat astfel:
Se prin in stratul
de emulsie de pe o veche (cu suport
de care se apoi prin imersare
ntr-o avind compozitie:
- bicromat de potasiu . . . 10 g;
- acid sulfuric concentrat . ..... . 100 mi;
- la . . . . . 1 litru.
Mai intii se amestecul eromic din
bicromatul de potasiu acidul sulfuric, apoi acest
amestec se nu invers) in aproximativ 500 mi
iar in final volumul se
la un litru.
Placa de se in timp
de 1-2 ore, apoi se bine sub un curent de
se pune la uscat in intr-un loc ferit
de praf. degresare se va evita atingerea supra-
cu degetele, aceasta fiind numai de
margini.
uscare, placa de se pe o
ntr-o perfect pe suprafata ei se
in portiuni mici repetate un strat uniform de
emulsie fato din

Solulia A
(60--70C) .. "
. . . .. . .
alimentar . . .
Solulia B
(6Q-70C)
Bicromat de amoniu .
.60 mi
7 g
4 g.
.25 mi
5 g.
Fig. 1
Fig.3 A
fig. 5
qe}
Cele solutii ,preparate separat se
apoi emulsia se la temperatura
camerei se
Aplicarea emulsret pe placa de se lace IlclJ-
tat, in portiuni mici , inclinind de fiecare p'laca in
toate directiile pentru uniformizarea stratului. In final,
placa se in intr-un loc ferit de
praf, la o de pentru uscare.
uscarea emulsiei, dar a
a suprafata emulsiei se cu
diapozitivul in prealabil acesta se
prin contact (ntr-o de copiat sau prin presarea
diapozitiv ului pe emulsie cu ajutorul unui geam Iram,-
Fig. 1 B
4
Fig. 6
6
4
6
Fig. 7
Fig. ]>A
100
parent). Expunerea se face folosind becuri de
cite 500 W fiecare, de la o de 50--60 cm, timp
de 6-8 minute (in cazul unui diapozitiv de densitate
medie). copierea diapozitivului,
pe emulsia trebuie o imagine nega-
in in toate detaliile. in cazul
in care nu se obtine o astfel de imagine, este mai bine
de copiere pe o
(admitind s-a lucrat cu un diapozitiv de
calitate emulsia a fost corect
deoarece in caz contrar am efectua operatiunile ulte-
rioare cu sflnse minime de
Cititorii din pot face abonamente adresindu-se intreprinderii "ROM PRES-
FILATELlA-Serviciul Calea nr. 64-66. P.O.
Box 2001.
La realizarea acestui au colaborat: ing. R. COMAN, ing. V. ing. SER-
GIU N. GALAMBOS, ing. M. IVANCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing. 1.
ing. D. PETROPOL, fiz. M. SCHMOL, ing. 1. ZAHARIA.
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ARCADIE DANELIUC
15


f
FOTO
TEHNICA
Functionarea mo ntajului se bazeazA pe hi sterezisul
circuitul ui basculant bistabil si metric Schmitt. realizat
pe tranzistoarele T J - T., Aplicind o tensiune crescAt oa re
de la zero pe baza tra nzistorului T J . vom o bserva cir-
cuitul basculant se va afl a in st area T J blocat - T. satu-
rat pinl la atingerea tensiunii U It pragul de basculare
In acest mo ment, circuitul in starea T J
saturat - T. bl ocat. la zero tensiunea aplicatA
pe baza lui T J. circuitul nu revine n sta r ea la
tensiunea U It ci la tensiunea U 2 - pr agul de bascul a re
i nversA ( U! - Ud. .
Valor ile te nsiunilor ce lor pragufI
se a leg la pr oiectarea ci rc ui tului pot fi fl cute c hiar
coincida... i ntroducind o de compensare in e mi
tor ul unuia din ce le tranzist oare.
Imediat c uplarea mo nt aj ul uI la apa ri \ ia
tensiunil or contin ue de a lime ntare. co ndensat orul C!
fii nd tranzis torul T J are baza la un
cir cuitul basc ul a n! Schmltt se a nA in st a rea T J
blocat - T saturn t. Tensiunea co lecto re mitor pent ru
tr a nzist orul T
4
este practic (i n reali ta te U CEsat =
0.05 - 0,2 V pentru tr,\ozlstor ul SC J 07) pe colcclOrul
lui vo m vea o tt:ns l une de 10 V (R to = = 820 n).
care se apli ca. pe baza r e\.:eptor uJui T, Trazistor ul T,
a re in emit or bobina releu lui elect r omagnet ic RSMI
U R S.S 7 12 v. 40 -70 mA). cu
co ntacte decuplate. In mo me ntul In care repe
torul la bor nele bo b Inel releul ui tensi u nea de
10 V. releul cele co n tacte K ] K 2
se i nchid.
Tnchi zinduse K ]. conden!!atorul C2 i ncepe
se inca r ce pnn R 2 Crescind te nsiu nea la
bornele cre:;ite ren'\lUnea
pnn re petor ul T, baza tranzistorulUI TI. Tn mo mentul
in ca re se 3Unll,(' tt-nslunea LI (pragul de
t ra nzistorul se .. Toi se
Te nsi unea pe baza repetorulUi scade la zero
Kcleul )1 I,;ontaetcle K] K! deschid.
DescblZ ndusc \.:ontae tul K l' \.:\lndensato r ul C: i ncepe
se desca rce. la bornele lui scade de la \aloarea
CI la va loarea U! de bas\.:ularl' intr un
II mp care depinde de -=:apacilatea de CirCUl-
'u l ui de descrcare.
RepelOr ul pe emit or reallat pe tranzistorul are
rolul de a de i ntrare a cirCUitului bascu
lant Sch mllt dc a intrzia cit mai mult
conde ns at orulUi el' tn scop. Ia baza l Ui T z sa
i ntrodus R,.
RELEU
avem
in multe ocazii, cind dorim o automatizare,
nevoie de un dispozitiv rn stare repete o sau mai multe,
la intervale egale de timp, durata acestora putind varieze,
de la cfteva secunde sau minute, la zeci de minute.
Releul electronic d"tIltimp din poate constitui nucleul
unor scheme mai complexe, menit repete succesiuni de comenzi
la intervale fixe de timp.
Pentru R
2
= 1,5 MO el = 100 }JF, releul este
timp de un min ut timp de douAzeci de minute,
intervalele repetindu- se regul at to t t i mpul cit mo nt ajul
este a limentat.
Primul i nterval de care incepe la pune rea
montajul ui sub tensi une, 3 minute, deoa rece
condensat orul e
2
se de la zero la te nsiunea U \ .
rn continu a re, te nsiunea pe co nde nsator va var ia numai
n t re limitele U 1 U 2 '
sau valo area R2' se
sau se d urata i nt er va lul ui de a n
Ing. N. MORARU
mul te con tacte. Aceste relee trebuie n mod o bli -
gat o riu un contact nor mal deschis (K 1) sA
la tensiunea de 10 V. Curentul lui de nu trebu ie
curentul de colector max i m al t ra nzisto-
rul ui T
5
c ure n!u] mediu redresal al diodei D
2
Transformat orul Tr este real izat pe un miez d in to le
E 10 cu de I cm
2
n\ a re 5 300 de
s pire din sirmA de cupru ema il at cu 0 0,05. n l
a re 375 de s pire n) a re 300 de spire. a mbe le
din de c upru e ma il at \) 0,18.
Drept de redresare DI s a ut ili zat
C? ?D
r-____________
11
1
,..-----::..c::f----------------<OO---- ... K,
1,5M.n ,-___ ________ ____ .... __ _
A
Tr
+
"'Z20 V
B
3 reieului IJ mii
C!. se ..,c duratele amr.dor Ir.tcr
".1Ic.
cum este prezentat in figura 1. eOEllaclul I'q .tpli,a.
la bor nele C - O te nsiunea retelei Vj timp de un minut.
la inter vale de de minute. E"idcnt. el poat..: fi
folOSit n oricare alL \TInd "cn:nl a re: '1/.\ (1
i ntrun clfcuit ex tefl or.
r n locul r ele ului RSM-I se POL fo losi releele care au mal
bazl emitor ;t unUl tr anzistor EFT 322 cu jonqlunca

Tranzistorul T . rezis tenta R. diodele Zen ner OZI
DZ
2
un stabilizator de tenSiune cu elcOJl!nt
de conlrol serie. amplifica tor de ern:ue.
tondt:nsdl('rul dectrt'litH.' C; arc rolul JI!" :1 fii! ':1 ten
siunea bobmci relcuiui prin rcpetorul
pentru a1 impiedica sa \'ibre7c.
DI4CBRDM
dJO la Dordwarele !\peCJale :;il in cele ale IOlOamatorilor
Tn preze nt. firma O RWO RD.G Il\ reaz setun onglOd./e pentru prducrarea
pclh..:ulel ORWOCli ROM, Iar firma Rea ua l R. P.U.,seturI uUOIver <;ale)) pent ru
O RWOCHROM Si DIACHROM U ,R,S,S,
lat a se a firmali a a u torilor F. Liihr si G. HiJ bm:r n t<UrWt'-
rezep te. din 1968. POtri VIl careia OR WOC H ROM u] a r co nstIt uI un procedeu co mpl e t
diferi t d e O R WOCOLOR.
Sc hema de prelu cra re a fi lmel or ORWQC HR O M es te cu cea de
filme le color C r 18, fa bnca le de firma
Ing. V. LAURIC
In ultimi i ani au in come r\ noi ti pUri de pe licule color. :"\ ind la
tot vec hIUl procedeu Agfacolor. Ia no ile fi lme denum Jr\.'a (OLOR a IIl locUJlil
cu C HROM,
Astfe l. n R. D,Ci. se produc s ub d t:: n UfIl lrca UT t IT IX
UT 21. Iar in t".R.S.S. - tlp un lc. DIACHROM T SO 12 TSO 3 ... toa te ",cnslblh
zate pent ru l u mJO de zi (cca 5 400 K)
In noastra. se poate procura din \.: omen t lp U! OR WOCHR O M UT 18 de
ti pul precedent, O R WOCOLOR UT 16, n ceea ce cupacltatea de a cul.o
r il or. separarea:;il ORWOCHRO M UT 18 n.el s u pen or.
unei mult s{'Ionte i n ceea ce redarea d e talII lor 10 zonele de
se poate vor bi despre o mArire a t oler a ntei la
Api rui i nq la l ca un prOdUS greu uti li zabil. datonta.. pelic ulei at it la
depozi ta re cit la preluc ra r e. la 10 a ni de la se
pare a ajuns la ma tuntal c. Pelicula a fo st la punct. Ia r secretul el JOcepe
1.6
Pen tr u O R WO CH RO M, re teta. de pr e
lucrare (n r, 9 165):
!"-I ,
O
DenumIrea
opefulltl
I
Codul
l ol uJiel
2
Timpul
d.
prel ucrare
in ,inute
Tempera1urol.
de prelucrare-
4
1 Dc\'elo pare alb negr u C 07 10 25 0.25 C
---r--- - --------- - ---
2 c urentA 1 12 - 15
- -- 1--- ------1---------- -- - ----;-:;-----
3 rntrerupe re C3 7 2 25 +0, _5 C
---1---------- - -------- - 1-- ----
4 ApA curentA 5 J2 - 15"C
---- 1---------- - 1---------- 1------- ----------
5 Solarizare Bec ni t r ofot 500 W 5 !La 0.75 m

C 4
DETALIUL A
HALIP ZENO
Atunci cind nu ne permite amenajarea
unei camere obscure normale, putem din
folosind un dulap cu 2 de felul
celor compuse dintr-o cu rafturi
pentru lenjerie, iar - pentru
haine.

Pentru aceasta, golim raftul de jos partea
pentru haine, amplasnd cu res-
pectiv aparatul de sau copiat ca n figur3

DETALIU L B
Cele 2 se la cu ajutorul unei
traverse din la capetele
limitatoare din lemn.
LEUCOPLAST
SCOIT" BANDA
"--lf------1f-..1' 'ZO LATO ARE
Pe o batem la o de 10 cm o
serie de cuie de care o
(prin- care nu lumina).
Peste partea ntre dulap
traversa se pun 2 de hrtie
OCHI De
n dreptul balamalelor de la pentru a
mpiedica luminii, se zona
dinspre interior, cu hrtie sau

laterale ale se pe
dulapului cu ajutorul unor ochiuri din
cu de leucoplast, scotch sau izo-
latoarf>,
Cu un prelungi tor aducem curentul electric
in interiorul camerei obscure, ne pc un
taburet ncepem lucrul.
AT
UTIL DE STIUl.
Aparatul se in carcasa
sa de piele pe durata nefolosirii
Cind e utilizat se nu
fie scos din tocul carcasei . Recoman-
darea e avind in vedere in
majoritatea cazurilor, cureaua de sus-
tinere e de carcasa de piele;
trecindu-se cureaua pe git, se
o lovire sau o acciden-
a aparatului in timpul fotogra-
fierii.
in cele mai multe cazuri,un aparat
de fotografiat un dispozitiv
complex de precizie, ceea ce impune
manipularea sa violente.
Se impune, de asemenea, evitarea
temperaturilor excesive, dar mai ales
trecerea de la cald la rece sau
invers. aparatul a fost tre-
cut dintr-un mediu intr-altul cu tem-
peratura mult se
mentinerea lui, inainte de a-I utiliza.
la preluarea temperaturii ambian-
te Adus din frig in interior, aparatul
se abureste E de dorit nu se
obiectivul vizorul, c, se
evaporarea peliculei de
Este de asemenea de la
temperaturi mici are loc o a
timpului de expunere. Astfel, la apara-
tele cu perdea, prin rigidizarea pinzei
cauciucate a perdelelor, se ajunge la
o majorare de 25-30"10 a timpului de
expunere. Se impune o compensare
prin diafragmei cu o
de interval .
Cele spuse anterior cu privire
la rolul temperaturii sint valabile
pentru blitzurile electrice. Astfel, ran-
damentul blitzului FIL 10 M scade cu
6 Developare + O.250C
C-17 10 25 -5.000C
---------------------- -----1-------- --
7 20 12 - 15C
- -- -------- - ---------- ------ 1- --_. --- ----
8 C-57 5 25 T O,25: C
1--- -------- ----------- __ o ___ 0.DreC-___ _
9 SpAlare curentA 5 12 - J 5C
1--- --:------- ----------- ----- -- - +<J;15OC-----
tO FIxare C-71 5 25 _ 5 OO' C
1-------------------------- 1- ----'-------
II curentA 15 12-15C
L... ______________________ _____ 1- ________ . __
Ridicind temperatura apei de la maximum 25"C. timpii de mai sus se
pot sc urta la
Se temperaturile de prelucrare au fost ridicate la 25 C, valoare mai
de oblinut. mai ales de mentinut, in de varA din noastrA.
1-4 se la intuneric complet (in de developare sau
eventual la de laborator (15W-O,75 m) previzute cu filtru ORWO nr. 170.
Productivitatea soluliilor este urmAtoarea regenerator) :
- Revelator alb-negru? 8 filme lip 135/ 36 sau B II 120
- Revelator cromogen? 8 filme tip 135/ 36 sau B 11 120
30"" pentru temperaturi de citeva grade
cu 10-15"" pentru 30'C
de temperatura standard de 20'C. Se
impune o compensare a ex-
punerij prin manevrarea
toare a diafragmei.
Praf ul in general, orice fel de
Impuntate constituie de te-
mut ai aparatului de fotografiat.
Praful , nisipul sint in
abrazlvi ce rapid mecanis-
mele in care au sau
optice. De aceea, intotdeauna
folosire, aparatul se inchide in
de piele, iar sintem pe se
intr-un prosop sau se pune
in sacul de sport. a intrat
nisip in aparat, se impune o
care, reclamind ope-
ratii de demontare montare, va tre-
bui unui specialist.
prafului depus pe obiectiv
sau pe sticla vizorului se face cu o
moale cu
cirpa de este
deoarece aceasta in poro-
sale particule de praf, suficient
de dure incit zgirie sticla
ce e destul de moale.
este un al doilea inamic
al optice. din
lentilele sau alte piese optice au venit
in contact cu o oare-
care sau pe ele s-au pus degetele,
trebuie imediat recurs la
se face cu sau
flanel moale. pata a fost prea
mare e se
poate folosi putin alcool. in
situatie se va da mare ca alcoo-
lul nu in obiecliv, deoarece
riscul desfaceriii lentilelor lipite.
Cum se aparatul de fotogra-
fiat dup o de lucru? La un
aparat simplu, de tip box de exemplu,
al mecanism de obturare are o
armare se impune trage-
rea filmului astfel incit se evite
ris<!tll unei duble la relua-
rea lucrului . La un aparat la care trans-
portul filmului se face independent de
armare (exemplu aparatul S,nena)
se trage o pozitie dar nu se ar-
un aparat la care transportul
filmului se face concomitent cu arma-
rea mecanismului de obturare, apa-
ratul se cum
efectuarea ultimei expuneri, nepermi-
tind oricum dubla expunere (apara-
tele cu perdea).
In prin ci piu, regula ca apara-
tul nu fie cu mecanismul de
obturare armat, acest mecanism
nu e cu armare
_ Baie de ntrerupere 12 filme tip 135/36 sau B II 120
- Baie de albire 12 filme tip 135/ 36 sau 811 120
- Baie de fixare 14 filme tip 135/ 36 sau B II 120.
Depozitate in sticle nchise, aer, timp de circa o

In ceea ce posibilitatea de amatori, se
ultimele trei pot fi preparate, pentru ele existind retete publicate de
Referitor la primele acestea pot fi aproximate informaliile
destul de sumare sporadic n literatura- de specialitate, re,etele Agla care
din codificate. precum prin cu soluliile ori-
ginale gata preparate.
Astfel, despre primul revelator se este de tip nou, ce ca
in locul metaluJui indicele de aciditate pH fiind mai ridicat decit
la C05 C09, folosite acum in procedeul OR WOCOLOR. La origi-
CO?, indicele de aciditate mAsurat preparare este pH = 10,2 -10,3. Pentru
cel de al doilea revelator. cromogen, avind in vedere procedeul ORWOCHROM
constituie o dezvoltare a OR utiliznd in principiu formatori de culoare,
s-au incercat mai multe retete atit OR WO cit Agfa. Dintre acestea cele mai bune rezul-
tate s-au obtinut cu baia ORWO-CI5, revelator utilizat dealtfel de
fabricant pentru filmele ORWOCHROM inlocuit de pUlin timp cu baia C17.
Avind in vedere in lara pelicula ORWOCOLOR UT 16 a fost inlocuitA
cu OR WOCHROM UT 18 pentru prelucrare un singur laborator
specializat, considerAm este de prelucrare a
acestui tip de de cAtre amatori.
In viitor al revistei noastre vom publ ica tuturor bAilor necesare
prelucrArii peliculei reversibile ORWOCHROM UT 18.
1"
I
DEPANAREA AU
REGLAREA
MECANI ULUI
DE DIRECTIE
Puntea din a autoturismelor Oaca-1 100
Oacia-1 300 este de tip cu independente.
dintre acestea in faptul la Oa-
ca-1 300 puntea din este indi-
ferent de aceasta, in scopul la
rulaj a de acestea nu se
vertical de planul drumului, ci cu anumite
A ceste sint atit de drumului,
cit de directia de deplasare a automobilului,
determinind formarea unghiuri: (
- unghiul de inclinare a pivotului o sau
deportul;
- unghiul de nclinare a pivotului 13.
care se mai unghi de
- unghiul de stabilitate, de sau de carosaj
al rotii, notat cuoC;
- unghiul de sau al rotilor.
Fiecare dintre acestea este format prin constructia
mecanismului de directie, prin dispunerea roti-
lor sau prin dispunerea axei (fig. 1).
Unele dintre acestea se pot regla, iar altele sint
realizate constructiv, nu se poate interveni asupra
valorii lor.
DACIA 1100 2
dispunerii de directie sub aceste
unghiuri in faptul fiecare intervine cu anu-
mite elemente favorabile astfel:
a) unghiului de nclinare a axei
pivotului in viraj, cadrul se aproximativ egal in
ambele Tot din cauza acestUi unghi se reali-
o mai intoarcere a rotilor de directie la
manevrarea volanului, deoarece se dis-
dintre punctul de contact al rotii punctul in
care axa pivotilor solul, se
bratul momentul ui de a rotilor.
1.8
.,
Ing. G.
b) Unghiul de nclinare a axei
lor rotilor de directi e
prin realizarea conditiei ca fortele laterale, ce actio-
in zona de contact al cu solul la o
d, la axa creeze momentul
de redresare a volanului, acesta, viraj,
a reveni in de mers inainte.
c) Unghiul de stabilitate (de carosaj sau de
a rotii) a fost preluat din constructia de unde
trebuia impiedice rotii cind piulita de fixare
sau splintul se sau se pierdea.
acestui unghi, la apare o
care tinde butucul rotii spre interior,
o pe rulmenti pericolul ruperii
de fixare a rotii din capul fuzetei.
In timp, prin dispunerea sub acest
unghi, se mai razei de rulare a
rotii, a momentului necesar rotirii (deCi o
tere a precum compensarea
fuzetei la autovehiculul (clim este
cazul la autoturismele Dacia-1100 Dacia-1 300
care au suspensie in
Astfel, inclinate in la automobilul ne-
stnt din nou perpendiculare pe planul dru
mului, cind autoturismul este
d) Unghiul de sau al
de se in general prin dintre
distantele la care se flanc urile rotilor in planul
orizontal, in spatele axei de rotatie a acestora,
A-B (fig. ').
Rolul este acela de a atenua tendinta de
puire a rotilor de fenomen care se produce
la viteze mari, la fel va tendinta acestora
de a rula pe un arc de cerc cu centrul spre exterior,
care apare n urma unghiului de
Deci, de directie au tendinta de a se desface
sub actiunea unghiului de stabilitate, care
este de dispunerea lor sub unghiului
de
In cazul cind din sint motrice, cum este
cazul la Dacia})-1 300, unghiul este negativ atunci
se unghi de
acestui unghi este tinind seama
de jocurile din mecanismul de directie se
astfel ca, In timpul autovehiculului,
de la i naintare, aceste jocuri se
eli mine, iar de directie ruleze in planuri para-
lele.
n cu acest unghi, el
contribuie la uzurii cauciucuri lor n de-
cursul
bazate pe mai multe experimente au
parcursul maxim al anvelopelor se
atunci cind unghiul de este foarte
mic sau chiar nul, iar cel care uzura se pare
este unghiul de stabilitate.
in exploatarea autoturismului in aceste unghiUri
abateri de la valorile nominale. A ceste abater i
se cauze:
- uzura a articulatii lor sferice al e
pivotul fuzetei care conduce la unghiU
lui de stabilitate;
- uzura articulatiilor suspensie; indepen-
dente a care conduce la modificarea unghiu-
rilor de de stabilitate;
- deformarea a bratului inferior al sus-
pensiei ceea ce modificarea tuturor
unghiurilor acesteia;
- autoturismului, care
unghiul de
- modificarea dimensiunilor circuitelor spira/e ale
suspensiei ca urmare a pierderii acestora,
ceea ce produce de asemenea abateri ale unghiului
de stabilitate.
In exploatarea a
autoturismul ui, nereg/area, ca netnlocuirea la timp
a pieselor uzate conduc la modificarea unghiurilor
caracteristice ceea ce poate provoca o serie
de tenomene ca de exemplu:
Intensificarea uzurii pneurilor a rulmentilor,
automobilului, ingreunarea mane-
acestuia, chiar un consum de combus-
tibil, acestea putind determina accidente deosebit
de grave.
Mai precis, unghiurilor de au
efecte:
- unghiul de mic sau nul:
a pneurilor la partea dinspre interior a benzii de rulare
viraj greoi pe partea ce are unghiul astfel reglat;
- unghiul de prea mare: a
pneurilor la partea dinspre exterior a benzii de rulare
tendinta de autovirare inspre roata ce are asemenea
unghi de Cu alte cuvinte, directia trage
acea parte;
- unghiul de prea mic:
automobilul tinde pe d.rum;
- unghiul de prea mare: greu de ma-
nevrat in viraj;
- unghiul de prea mic-tsau de diver-
prea mare): a pneurilor pe
partea a benzii de rulare;
- unghiul de prea mare (sau de diver-
prea mic): a pneurilor pe
partea a benzii de rulare.

,
' 1
F'G6
7
In este necesar a valo-
rile unghiurilor ce geometria de
directie in limitele indicate ca normale de fabrica
constructoare.
A ceste valori caracteristice, in de semi-
ind\rcare (2 persoane in sint
tOMele:
Unghiul
Tipul auto- de conver- Unghiul
turismu lui de

Dacia-
conver
1'00

' "40'-1: 30'
1 ... 2 mm
Dacia dlver-
, 300
0 ... 3 mm ' "30'30'
Unghiul
de
7 ... "
1'"
4"
' "
Unghiul
de incli-
nare late

9"30' +,.
S- .:
p
:TO DE LA A LAZ
Este de remarcat faptul unghiurile sub care este
dispus pivotul (sau axa luO, fiind determinate de
punlii, nu au posibilitate in general
de a fi reglate.
n schimb, unghiurile care rotii
deA directie pot fi controlate reglate
Intrucit aceasta nu este o prea compli-
este la indemina posesor de auto-
turism, se va indica in cele ce unele
practice de realizare a unei corecte a unghiu-
rilor de
De la inceput este necesar a preciza mecanismul
de a ambelor autoturisme este n general
de tip cu deosebirea
dintre ele constind in faptul la Oacian-1 100
cremaliera este cu un arc de rapel.
Reglarea unghiurilor incepe intotdeauna
cu alinierea cu realizarea unei repartitii
egale a unghiurilor de
A ceasta se poate verifica foarte simplu prin intin-
derea unor cabluri flexibile, sau chiar a unor sfori,
ca in felul precizat in fig. prin in punc-
tele C D a la flancul A ceste
distante trebuie fie egale. trebuie
cablurile pe care le intindem absolut la
nivelul axului in plan median-
orizontal.
fn timp. vom reglarea unghiu-
lui de pentru fiecare de directie
in parte apoi pentru intreaga punte.
Aceasta se din tijele mecanismului de
care la din (fig. 3)
inspre fiecar e un ansamblu de stringere cu

Pentru a avea acces la ele, este necesar
burdufurile de cauciuc din ambele

aceasta, prin rotirea cu desr:hidere
de 32 mm. se sau apropierea
din a de axa a

Este de precizat o rotire a
depla5area a cu 3 mm.
Verificarea unghiului de sau
se face in final pe intreaga punte, inaintea
care se incheie cu stringerea asigurarea
tuturor elementelor de stringere.
Pentru verificarea acestui unghi, se o
de construit, din tub metalic sau de
plao;,tic, de tipul Bergman, folosit la instalatiile elec-
trice. Modul de constructie este dat in fig. 4.
Tubul 1 este 1<.1 un cu un dop conic
de lemn, iar la este gradat milimetric pe o
de 10--15 cm.
Tubul2 de diametru mai mare, astfel incit cuprin-
la interior tubul 1, are la un la fel un dop
conic de lemn. iar la o prac-
astfel incit se gradatiile de pe tubul 1.
in interior se un arc care tinde
teze capetele celor tuburi.
Dimensiunile lor se aleg convenabil, astfel
incit in cea mai a capetelor lor
lungimea a dispozitivului fie de cca 1 170 mm,
iar in de lucru cea mai (dar nu de-
lungimea fie de cca 1 320 mm.
unghiului de cu tija tele-
se in felul
alinierea rotilor se tija intre flancu-
riie anvelopelor rotilor de la nivelul axei aces-
tora in pozitie strict
se atit pentru partea din ct
pentru partea din spate a rotilor, in plan.
Citindu-se indicatiile zonei gradate, se
A-B, care in milimetri valoarea
unghiulUi de (fig. 5).
Pentru asigurarea unei pozitii corecte a tijei tele
scopice, in timpul este necesar a se
verifica continuu orizontalitatea acesteia. in scopul
acestei de capetele tijei se poate
cite un fir cu o greutate, sau chiar un
care prin pozitia sa - diS-
la - suficiente pentru
tijei.
Un alt unghi care se este unghiul de
care mai denumirea de stabilitate sau de
carosaj.
La automobilele Dacia acest unghi se
din dinspre caroserie a inferior al
suspensiei.
este cu un excentric
la care acces prin celor 4 piulite
ale suportului (fig. 6).
Rotind de excentric (care are la un cap hexago-
nal) se modificarea unghiului de
unghiul de nclinare a pivotului .
n aici trebuie realizat un compromis
intre valorile nominale ale celor unghiuri ce
conform indicatiilor, tolerante de la 30' la
1.
MAIIVlll II PIIIIRI
PflTRI flAI l ll-lIO
Pornirea motorului, in special n sezonul rece, este
in cazul n care motorul are posibi-
litatea rotirii sale cu ajutorul unei manivele.
Chiar executarea ctorva rotiri ale motorului cu
manivela sarcina demarorului deci a acu-
mulatorului, clei:
- se sparge stratul de ulei
- se ungerea
- se carburatorul.
primuJ punct se la sezonul rece, cele-
lalte valabile pentru perioada
manivelei de pornire reglarea
avansului la apri ndere ne posibilitatea, n cazul
extrem, pornim motorul chiar CU acwnulatorul

n figurile sint piesele necesare
automobilelor FIAT 600 FIA T 850 cu
de pornire. Cotele principale inscrise in
figuri corespund pentru automobilele FIAT 850.
Celelalte cote le stabili fiecare
Racul se cu ajutorul a patru pe
"CAI PUTERE"
I ng. Rudolf MOSCOVI CI
capacul filtrului centrifugal. racului se face
prin capac, asigurind astfel
Atragem in mod special sensului
de diferit la cele motoare (FIAT 850
impotriva acelor ceasornicului), profilul eaeului propriu-
zis la cele motoare.
O trebuie centru-
lui din panou! spate pentru de ghidare a
manivelei. Pentru aceasta, in dreptul
a panou lui se va acoperi cu un strat de
Apoi, pe unul din de fixare a capacului
filtrului, se o astfel ca virful ei
panou!. Prin rotirea matorului, vrful sirmei
descrie pe panou W1 cerc al centru va fi centrul
de ghidare. Rotirea a motorului se
face cu bujiile scoase. rea panoului spate se
demontarea sa. La inceput gaura se exe-
cu un burghiu de 10, se la loc se
cu o de r:p 10, daci vrful ei corespunde
cu racul; care, cu ajutorul unui burghiu sau al
unei pile rotunde, se gaura la 30.
1) Automobile. camioane ntr-un cuvnt. 2)
La cu un dute-vino permanent. 3) Po-
luarea cu claxoanele. 4) Te pe sub
tramvaie. 5) Mama benzinei. 6) Bat
la bo rdul 7) Unul din sistemele auto-
mobilului. 8) Cutia care bolizi. 9) Y"la-
nul marinarilor. 10) Totu-i n o rdine. 11) Ma-
cu un plus de cai putere. 12) Ca gazele de
la 13) volanul. 14)
junglei. 15) 16) din
17) Luat voie. 18) Tratament pentru metale.
19) 20) Prea comune chiar. 21) Extras
din 22) Aerul din secolul automobilului.
23) Face scule. 24) A doua a medaliei. 25)
de parbriz. 26) La frnei al
acceleratorului. 27) La automobi-
lului. 28)
1. ALEXANDRU
.", in dezlegarea jocului se plead de la fiecare
in parte in sensul mersulUI acelor de ceasornIC
'-
CONFORT CASNIC
BIBUOlICI
PIIUIANII
Ing. D.
20
,.
Cutia pentru flori din fotografie, de un deose-
bit efect decorativ, o
pentru cei s-o realizeze.
de linia In acest fel tava nu va fi
din exterior.
n interior, de jur-mprejurul cutiei, se ntinde
Cutia 14 scinduri dreptunghiulare.
care se unor E de dorit
ca lemnul si! fie de tare. 4 scinduri au dega-
numai pe o celelalte pe ambele
laturi lungi.
o folie de material plastic - mai simplu -
se va pune ntr-o de material
plastic, astfel ncit cutia si! fie uniform.
Se poate folosi in loc de material plastic
de sac.
Aranjarea lor se face conform sau foto-
grafiei, mai mult decit
Lemnul se sau se

I
snt cu mai nguste decit
grosimea scindurii, ele ajustndu-se astfel ncit
mbinarea se faci! prin batere cu ciocanul.
de contact ale se ung cu
clei de Pentru transport cutia se
de ultimele scinduri ale din
trei elemente.
Cutia poate fi n acest caz se
patru pe (n scin-
durile cele mai de jos), de care se prinde
sau sfoara cu care se cutia.
n total, s-au dat cote pentru 3 ale
cutiei, amatorul urmnd si! pe cea cores-
sale.
modul de a elemente-
lor constitutive, cutia poate avea alte forme
decit cea
sau
Fundul cutiei e din fiind de fapt o
(fig. 3). Ea se prinde n interior cu mici
sau cuie, a lungime nu va
grosimea scindurii, n
Dt:!;I1 in l:omcrt foarte multe ripo-
dlrT!cn&luni de bibliorecl, acestea nu "'l'
ror ncadrJ. totdeauna exact, functional, 1Il
'pntll i c ce h: il\"t::m di"p,'Olhih:, Sll!Utl<i,' S,I
m: <.:nnfl:crioMirn noi bibiJotec:.l rro-
Jcrm'\ de de can:
a\'em ne\'{lie, o n st Jre ".1
eXigent elor noa<,tre estetice, 1I1
!lpcciak de spapu ale aparta-
mentului.
Noutatea cnmrruqiei, cum se vede
)1 din de ansamblu, d in
faptul dI. intregul corp al bibliotecii , execu-
rat dm lcav:l. numai in douil
punCle, unul in plafon o;,i altul in pc,Je<l1
pnn pl escle TT'I..'talicc 51 rerre/l'n-
rate n figurile aI:lturJtc.
A. C, tehnologie de ewcUlie rqlOun

Pentm confect ionarea cadrului mcrall!.:.
folOSUl"! de fier cu dia metrul extefHll
de 27 mm sau de 34 lT'.lT' care are Il
grosime de 2,5-3 mm) pentru
ce suporte intreagOJ
biblioted. Aceasta se n comen,
de unde o putem procura direct la lungimea
necesarit, a mai avea nevoie de nici o
prelucrare mecanid. (trebuie fim
MARIME A H C a h d
rnm
1 300 220 44 2a 7
o
...
Il 500 360 72 40 12
,
"' ---

fi 700 500 100 60 17
ca la depozit fie t:llat I
drept.
In luncUl! de lunguT'1."3 biblioteCII pt'
.. ,1'1: dur:m s-o rcaliz.1ml vom "tabiti ';>1
{c\'llor X'lCiuarcior . Se recomand;!
d..:schlderc <modul" de 60--70 cm intr\.'
!Ilu:'i le\"i, deci pentru mulriplul acestcL!
,"or ad;'uga de tevi respt"cll\'l'
fi. Ta lpa L't' <;e in
plalOn - lig 1 - se execur:l dm fie r,
prin StrunJl re, cu dlametrul de mn'
cU cu dJametrul interior al
It',"ii Teava cu dWlT'ctrul exterior de 27 mm
arc diametru! interi or de 21 mm, iar cea
3-1 mm aTI..' diametrul Interior de 27 mn"!"
Acca..,tJ PICstI. se in prin
s\mpl;) sa introducere cu

C. Talpa infcrioar.1 ..:-are SI.' reazerp.' pe
podea - fig. 2 - se compune la rindul el
Jm trei piese "a - piesa
l"urpuL cu filet ht partea sUpt.:
noanl, in care se va piesa -1,;',
1>' - care arc rolul de piuli{ se imroduct.:
in la partea a acesteia ;
"OI - o filetatil la ambele capete in
se vor .30' urmind a lc
la fixarea cadrului metalic imre
P A
'---
.'l.llllO SI du",ulT'ca, ..,au a le apropia strngI..'
;11 ';i.llul
Pl.'ll[ru fixarea blalUnior la di ... tantclc Cl'
I
'\! le :tlc:gem n funqic de rr!tirimea carpl"r
,lU a obicctdor ce il- cxpunell'.
, ..' T\.'cum:.mdJ ca dirpcr. ... iunca minin .... 'i in-
'le 1.'11,: fit: de 20 L"lT' -i l'T':lxilT':' de .H)
'50 CIT!. " Se poate pflkura din fit.:r
CIITmcr cu latura dc 20 gro..,lmca dc
l mIT', lungimea 0;3 fiind de
blaturi lor Aceste blaturi se
pc L;Jdrul mCIJlic pnn sau,
mai prin 'iudud \3utogi.'nil sau
elcctnd)
Partea mctalic.' astfel poate
\'opsi Jnsamb! ul la culoarca cu
vC\psea de uleI. Daci in mru. <)\"CIT'
obl...-:cte dm fier fOflat, atum:J vom alege
culoarea
Hlatuflle se v\,r executa din lT!aterial
existind in comert o vanetate
1I',Lre de culori ) sau din placaj de
"T'11l gro!>i lT!c, care este suficient de rezs-
tem in scop. n cazul placajului)
acesta se poate vopsi n diferite culori, sau
IJsat natur dat cu lac incolor.
p
CONFORT CASNIC
CAMERA DE ZI
PENTRU
COPII SI TINERET

n interiorul apartamentelor noastre o pondere o are camera
celor mai tineri membri ai familiei.
Modernul, dar modernul asociat bunului gust, nu decit
realizarea prin elemente simple, a unei atmosfere a unui plus de
confort, a unei note specifice virstei.
n primul rind va fi vorba de culoare. Se folosesc culori vii, calde, evi-
tndu-se asocierile coloristice obositoare, violente.
de exemplu, camera pentru copii din prima Se
a! dulapului, care o intregii
sint in roz, care destul de bine
lumina n interior. Un element modern de armonizare il constituie ntre-
materia! pentru transperante pentru huse le de pe
paturile copiilor.
ntr-o de tineret (fig. 2). n plus se
masa de lucru, doar prin forma
sa. o a doua forma mobilierului. cum se
poate vedea in toate fotografiile ce rndurile noastre, toate elemen-
tele de mobilier snt de o mare simpl itate n ceea ce forma. Lini i
simple, geometri ce cu muchii liniare, totul conferind o de tine-
resc, de vigoare.
a a treia ment iune tr ebuie asupra de piese de mobili er
din C t ffi3J putine! Se va evita orice lucru care are o utili-
tate bine Mobi lele mari se pun de dorit fiind ca ele
se caracterizeze prin nu prin grosime. cen-
trale, marcate prin culoarea covorului, libere sau pot DrimI piese de
mnhiher de mi CI dimensiUnI 10tol1l ,. imple, A trem fotografie vmc
n ,prijmui celor spuse. a de perete mtreg peretele
din Peretele latl:-ml "ii 'ring.in )\lcul ohisnuitf..'j zugrj.\"eli, a [(1-..[ desenat.
4 5
20 5
-
r-1
<.


<.O
1--
---"---
- --
::;:
--
'--'
_ $ 20-,
grafica caracterizndu-se prin mare simplitate. I n central dintre
fotoliu canapea a fost o de joc care poate fi foarte us,lr
a foarte cea d'n
figura 4. fiind,locul ocupat e minim; n funqie de
uti liza poate fi cromatica. de pe
perete o de culori apropiate, calde, ntr-l' ')mef"e
Canapeaua co"orul, deschise la culoare, complete, .. 1 agreabil
-
ce)e prezentate v-au convins. CIIloare simplitate,
ale unw interior destinat copiilor sau tinerilor.
o
C\I

-,0 I
I
'"
I
M 16x3(c/r

n curind

V

n
Almanahul

1974-
un
special
(, Tehniuml) :

magazin radio T.V.
confort casnic
surprize
21.
_ _ J

-
PLASA
PENTRU
Comod elegant, o minge poate fi
(vezi foto 1) intr..., specialJ de felul celei
prezentate intr-un nlllIlh recent al revistei .Do
it yourselfit.
Realizarea acestei presupune
timp, citeva unelte
Este vorba de o suveicl, un formator de ochiuri
(fig. 1) un disc cu buclll (fig. 2).
Formatorul, de ale clrui dimensiuni depinde
ochiului de un mic
dispozitiv de aproximativ 40 mm realiza-
bil dintr-un placaj cu grosime de 7-10 mm.
Suveica va fi cu mai decit forma-
torul pentru a putea fi cu prin
ochiuri. Discul se din lemn sau
bucla - care nu trebuie fie din
cu restul plase:i - aVfl6llO- 12 cm
La nceput, se face un nod la
tul llisnd o lungime de aproxima-
tiv 120 cm (fig. 3). Nodul se face cu liber
nu CU de pe suveicl.
Ochiul astfel se de un cirlig
intr-un suport fix. Acest ochi il vom
numi bucla de prin manevrarea nodului
ii vom da o de 150-160 mm de
cirlig.
Se ia suveica in mina cu mina
se formatorul se aduce nodul pe muchia
formatorului, sub bucla
Cu suveica se in continuare un alt
nod ca in fig. 4, urmJirnd traseul indicat de
Mersul de lucru e de la dreapta la stnga.
n se stringe nodul
de al plasei.
Se face apoi un ochi in jurul forma-
torului, cum se poate vedea in fig. 5. Se conti-
in mod cind vom avea pe forma-
tor Il ochiuri. Fiecare ochi va face nodul de pe
bucla de din ce in ce mai sus. Se scoate forma-
torul se trage liber al incet,
dar cu reducindu-se dimensiunile buclei
de (fig. 6). Se trece apoi liber prin
bucla de se trage astfel ncit toate ochiurile
se vor in cerc ca in foto 2. liber se
cu ce se de pe suveicl,
astfel incit se un al doisprezecelea ochi
de cu celelalte.
Se trece acum bucla discului prin gaura nodu-
ETE UTILE
C. DUMITRESCU
COLORANTU(II)
In acest vom prezenta cHeV8 procedee utili-
zate tn tehnica colorArii fibrelor celulozice pentru
fixarea rezistentei precum
obtinerea unor dorite prin me-
diului din baia de vopsire.
Fixarea ,i miri,.. di-
recti pe fibre
Prin metalice asupra colorantilor
22
pentru
TOTI
..... .....
1::
.....
lui central se de cirlig. n continuare,
se fac rindurile de ochiuri. Pentru
aceasta se formatoruJ de ocluuri, care
se trage pe ce ochiurile s-au Ic:gat. Se
punct de primire nodul ce se face cu
liber al De acest se
inceputul fieclrui rind (foto 3). Se
poate vedea cl merge in punctele
de contact cu ochiurile gata ilicute fiind noduri .
Se fac atitea rinduri de ochiuri cind privind
pe 7 rinduri de noduri.
terminat ultimul rind, se taie cit mai aproa-
pe de nodul final. Din trei mpletite se
o care se trece prin ulti-
mul rind de ochiuri. folosit poate fi de
orice tip, in de gustul fie-
clruia. Oricum, e de dorit se foloseascl
de
deprins modul de o
astfel de se poate face in mai de o

directi, care contin Tn structura lor anumite
caracteristice capabHe ai formeze cu cationul de
metal complexe metalice interne, se obtin
lacuri colorate, rezistente la
Cupr.rea
operatie duce, de la
colorantului de luminii. Cuprarea co-
lor80tilor directi se face de obicei Tn apoase
de. sultat de . 3% (CuSO . 7H, O) , in prezenta
aCldulUi aeetlc diluat 9 (otet) sau a acidului formic
la temperaturi cuprinse fntre 60 sd'C, timp de
ximativ 20- 30 minute.
Modul de lucru. Se 30 g sullat de cupru in
900 Gm
l
fierbinte se 800 ema acid acetic
9" (otet) sau 400 cm' acid aeetic 9- (otet) 100 cm
1
acid formic. de bumbac sau in.

bine se in solutie la tempera-
tura de 6O- 7o'C, timp de 30 minute. cuprare,
se cu
Cromarea
Ea duce la colorantului
la Cromarea se face de
obicei cu alealini 4% sau cu unele
de erom, cum sint sulfatul de crom 3% fluorura de
crom 4%. in ambele cazuri in acidului acetic
9- (otet) sau a acid ului tormic. la temperaturi cuprinse
intre 60 80C, timp de 20-3) minute.
Modul de luc;,ru. Se 50 g bicromat de pQ;
tasiu in 1 250 cm acid se 300 cm
acid acetic 9 (otet) sau 400 cm acid acetic 9
0

50 cm tormic. Temperatura de cromare: 70- 80
o
C.
-

TEHNIUM pentru TOTI
JOCURI DISTRACTIVE
HOCUS
POCUS
MATEMATIC
MICROSCOP
PENTRUIIGHICIT"
CIFRE
unei mici busole
pe care- v-o puteti procura
din
La ghicirea cifrelor
se astfel: cei
care tn joc sInt a-
pot alege orice
combinatie de eifre, pl a-
Adunare
HOCUS +
POCUS
PRESTO
Inlocuiti fiecare cu o echiva-
n fel incit adunarea fie
1
'f"""""II
2
Cubn


cutie
din lemn
sau material plastic opt
cuburi, conform fig.1,
in functie de dimensiunile
lor, o cutie de carton cu
capac, ast
fel tncit cele opt cuburi
exact tn cutie;
forma cutiei trebuie
oblige, fiind vorba de o
combinatie de
ca de amplasare
a cuburilor fie, indi-
ferent de ordinea lor, j.,
Laturile cutiei se
lipesc cu hirtie
avi nd ca, oricum se
va pune, capacul u-
ampla-
sirii cuburilor. rn inte-
riorul cuburilor se intro-
duc mici sau ace
de otel magnetizate con-
form fig. 2. Se lipesc apoi
pe cuburilor
miei cartoane cu inscrip-
de cifre de la zero
la

Se In
un tub de carton,
cu diametrul interior pe
slnd cubu-
rile In cutie, care
vor pune capacul. Dar
dv. in posesia unui
microscop special cu
raze invizibile ... Orientfnd
punctele cardinale ale bu-
solei i n fel ca nordul
si! exact cu
partea a cutiei
respectiv, a eifrelor,
privind acul busolei In
ce se
la fiecare cub, pu-
tea indica exact cifrele
cuburilor din cutia Inchi-
spre stupoarea spec-
iar timpul de contact: 20-30 minute. se lim-
apoi ca In cazul cu
Este de faptul atit In cazul cuprilrii cft
n cazul temperaturile mai ridicate favori -
la
In de multe ori calitatea claritatea
De asemenea, trebuie remarcat faptul in anumite
este cuprarea cro-
marea a In du-se
un efect combinat. care n rezis-
atit la luminii cit la spillare.
la
fizica-chimiei poate fi prin
unor chimiei cation-activi cum sInt, de
exemplu, aldehida (formaldehida) respectiv
sapaminele.
Modul de lucru. Se un amestec form",t din
5 litri d,apil. 150 cn? de aldehidil formicil. 400 cnf
5 cm acid formic. vopsite se introduc
in la temperatura de 60 C
se 25 minute. Se scot se limpezesc cu
rece.
Cei mai care se supun
acestui procedeu de fixare a fac
parte din sortimentele comerciale ale
benzoform sau neoform.
cation-activi (sapaminele-diaminele acilate)
snt organice ionogene care In
cu formInd insolubile sau greu
solubile. fapt pentru care se In scopul
ririi la apei a solu-
apoase.
OBTI NEREA UNOR COLORATII DORITE
Din studiul procesului de col orare reiese cA orice
colorant direct fibra celulozicA i ntro baie ce
a colorantului.ln
tatorilor (fig. 3) .
busola nu are re-
pere fosforescente, i n
bul de carton se vor prac-
tica orificii In
vederea unei

pentru determinarea
tii a acului
de reperele cadranului.
pentru cei
care eventual nu cunosc,
busola are jumAtatea
acului de culoare
parte .reprezen-
tind nordul; deci polul
nord al magnetului di n
o
3
cub va atragt-partea ne-
(sudul) a acului
busolei.
tii!
orice modificare a prin
de acizi sau alcooli poate avea asupra colo-
ratiei.
Ro, ... de Congo
Acest colorant bumbacul ntr- un viu.
1ntr-o baie DacA medi ul din vasul de vopsire
devine acid (ceea ce nu este recomandat in cazul vop-
siri i lor, deoarece acidul arde aceste
turi), atunci in locul va apare culoarea
modificare a culorii a ca acest
colorant fie utilizat in chimia drept indi-
cator in metodele de tit rare.
Benzoazurina G
Cu acest colorant se poate vopsi bumbacul in albas-
tru numai mediul din vasul de vopsire va fi bazic.
Aceasta se prin introducerea unei
de fie prin diluarea cu a sApunului
fie prin dizolvarea direct in vasul de vopsire a
unor de silpun.
Mo dul de lucru. Se taie cu 4-5
de se introduc in cei 5 litri de
din vasul de vopsire. Se aduce apa la fierbere. timp in
care se cu ajutorul unui de lemn. n 10c4,1
de silpun se mai pot folosi 50-100 cnf
prin diluarea cu a
lui unor mici de alcool,
zahAr, DupA apoase
de se poate baia pentru colorare, tre-
cndu-se apoi la operatia de vopsire a tesAturi lor.
modul de lucru prezentat n anterior.
Tot intr-un mediu spumos, bumbacul
colorantul Chrysamina G. Acest colorant se pre-
sub de pulbere cel mai
mult la imprimarea stambelor.
-Y
ACTUALI TATEA
COSMONAUTICA
Dr. ing. FL. ZAGANESCU
Cooperarea in cadrul
programului de Apollo-Soiuz
(ASTP) este In Astro-
sovietic, general maior inginer Vla-
dimir responsabilul pentru antrena-
mentul' cosmonaut i lor In cadrul acestui pro-
gram, a comentat pentru Nava st i
sarcinile din vii torul apropiat EI a
ambele echipaje se vor antrena pentru a utiliza
sistemele principale ale dintre cele
nave in caz de nevoie. Se au i n
vedere mijloacele de apropiere, intilni re, doca-
re, sistemele de presurizare, salvare, comuni -
catii. Programul prevede mai inUi lansarea na-
vei Soi uz abia dupa 1,5 ore a navei ({Apollo;
in cele zile eft navele vor evolua cuplate,
vor avea loc schimburile de
echipaj, care vor simula de salvare.
De pe acum se cunosc principalele echipaje:
din partea vor zbura Thomas S.
Stapford, Donald K. Slayton Vance D. Brand,
iar din partea unul din echipajel e
formate din colonel Alexei Leonov ing. Val er i
Filipcenko, respectiv colonel Anatolie Filip-
cenko inginer Nikolai
In ceea ce astronautii de
sovieticii au anuntat numele acestora: ma-
iorul aviator Vladimir Dzhanibekov (31 ani ),
Boris Andreev (33 ani), aviator luri
Romanenko (28 ani) Alexandr Ivancenko
(33 ani). Ultimii patru, marelui
public, au fost In grupul sovi etic de
abia In anul 1910.
Toate aparatele montate pe sondele spa-
tiale interplanetare Pioneer-10 11
transmiUnd date peri odic,
conform programului. De la
fac magnetometrul pentru valori ridi-
cate ale cimpului Hldiometrul In
care vor incepe culegerea abia i n
apropierea La data cInd vor fi ci -
tite aceste rinduri, au inceput deja
pentru receptionarea i nformatiilor
din apropierea lui Jupiter, care a f i
la inceputul lunii decembrie a.C.
Principalele momente ale zborului celor
statii par a fi survola rea ecuato-
rului a polului sud ale planetei, continuarea
traseului spre Saturn, in afara
sistemului solar ...
Societatea In cooperare cu
N.A.S.A. sub egida Centrului national fran-
cez pentru studii extinde
satelitului .cEole, destinat meteo-
rologice, unor fenomene speciale,
primirii de date de la aparatele T.V. I.R. etc.
In cosmos, la bordul navelor spatiale de
tip SKYLAB. nu numai aerul dar apa sInt
extrem de Astfel, cei 2800 de litri
de vor servi celor trei echipaje nu numai
pentru dar si! facil In fiecare sil ptilmi nil
un consumlnd aproximativ 3 litri la fi ecare
Apa este foarte la bordul
s-a calculat fiecare cam
30 000 de franci francezii In fotograf ie, instala-
tia pentru care apare sub forma unui inel
cu diametrul i n jurul a 1 000 mm, de
podea, de care este o
din teflon cu rol de protectie.
Z3
,
1
Tulcan Gh. - Arad, Caragea C. - Bucu-
re,ti, S. - Cluj, Rotesar D. - Sibiu,
Bercher M. - Teleorman, Gh. -
Bra,ov, Petru Traian - Cluj, Vasilescu P.-
Bucure,ti, Piduraru V. - Andon V.
- Vencel A. - Bra,ov, Cirstaiu 1.-
Gori, lanecko P. - Arad, Miron M. - Bucu-
re,ti, Orban L. - Tg. Mure" Albu Dan -
Bucure,ti, Atanulesei 1. - Piatra Neamt,
Simon Mihail - Moldoveanu Vasile
- Sirbu N. -
dv. au fo.st incluse, tematic, n pia-
nul de al revistei. in o.rice caz,
de vo.m co.ntinua sistematic.
mai so.licitate scheme.
In acest al revistei, venind n ntmpi-
narea exprimate de un mare de
I
I
I
L .
citito.ri, schema radio.recepto.rului.
J UPITER
Radio.recepto.rul Jupiten> este de tip super-
echipat cu 7 tranzisto.are
o. destinat a gama undelo.r
lungi medii.
Semnalul selectat de circuitul aco.rdat este
aplicat tranzisto.rului G T 309. Acest tranzisto.r
de co.nverto.r. Bo.binele o.sci-
lato.rului ce se la co.lecto.r emito.r prin
co.ndensato.rul C
5
snt co.nstruite astfel: pentru
unde medii, de aco.rd are 100 spire,
iar de 5 + 3 spire, pentru
unde lungi de aco.rd are 208 spire,
iar de 6 + 4 spire.
Trecerea de pe o. de pe
se cu un co.mutato.r cu
co.nverto.r, printr-un filtru fo.arte selectiv, sem-
nalul este aplicat de amplificare n
Din circuitul L6 se ia semnal pen-
tru dio.da de D 9B, care
amplificato.rul efe
Co.nstruit o. cu tranzisto.a-
rele MP 41 MP 40, amplificato.rul de
are n transfo.rmato.rul de cuplaj 2400 '
spire n primar 2 X 315 spire n secundar,
iar la transfo.rmato.rul final 2 X 430 n pri-
mar 97 spire n secundar.
in schema snt no.-
tate valo.rile co.ndensato.arelo.r;
n plus, pe fiecare electro.d al tranzisto.arelo.r snt
indicate valo.rile tensiunilo.r de po.larizare.
I
I
I
I
I
T
ID

:z.. 0,03311. -.r.:-< (2JC+
IM 5. f .-tJI1
111111:1 IIIIICllUI ...
II A 11111,lll08
( Ur mare din nr. trecut}
. IMITATIA DE MOZAIC in locul mozaicului propriu-zis,
clOd nu putem procura pietricelele &au de cera-

Pe un geam mai gros sau o placa de mai mari
decit compozitia se un cadru de lemn con-
din patru baghete de lungimea
1 x2 cm. Cadrul se pe geam cu partea de dimensiu-
ne respectiv 1 cm. Pentru asamblarea cadrului
se bat pe citeva Cadrul se unge cu stea-
in petrol sau cu de parchet di-
cu petrol sau petrosin. Geamul nu se unge.
Ipsosul se cum s-a ceva mai con-
sistent a se pune adezivul. Se in cadru
se la acestuia cu o de lemn sau
metal unse cu ce-a s-a
ajutindu-ne de lama unui eventual, desprindem
placa de geam. Se de asemenea, rama se
intoarce placa cu partea care a fost spre geam, aceasta
pretindu-se lucruluI in continuare, fiind
Se compozitia mai inainte ca placa se us-u-
ce. Dealtfel. munca e mal usoara pe umeda SI.
aaca timpUl nu permite terminarea lucrdlll pIna la uscarea
el, se la placa sub robinet atunci cind se reia
activitatea.
Se pune desenul pe cu un creion tare (H, 2H)
se transpune pe de ipsos. De fapt, pe aceasta
urme care trebuie apoi se
face gravlnd false rosturi cu un creion sau un obiect
metalic cu virf.
colorarea Se folosesc culori de
acuafele, tempera, acoperind mozai-
cate cu culoare. rosturile trebuie albe!
Prof. DORINA
E ce dorit se o in
culon vii, clare de contrast .
placa se usuce. Pentru a aspectul
ceramicii, citeva straturi de lac incolor se
obtine un glant uniform Nu se lacul peste
placa pentru aceasta se va albi lucrarea se

Cu procedeul descris se pot realiza care
imite nu numai mozaicul , dar ceramica
Punem in de ipsos praf de de culoa-
rea ars nu mai rosturile
ca la mozaic pe partea ci
chiar pe suprafata un basorelief.
Efecte interesante putem obtine fixind n pasta de ipsos,
la turnare, cioburi de pietre, de metal, mode-
!ind formele dorite.
lucrarea apoi, cind s-a uscat, o
Elementele din alte materiale se pot fixa colora-
rea lipindu-Ie cu lac.
Prin gravarea sculptarea de ipsos putem rea-
liza o serie de elemente deosebit de agreabile in
decorarea interioarelor. de ipsos cind
este se printr-o operatie de colo-
rare pentru a se sugera lemnul, metalul, ceramlca sau chiar
masele plastice.
Pentru reoarea metalului oxidat, se poate folosi in adin-
cimile reliefului, verde de smarald (tempera). Cind lucra-
rea e o cu de parchet sau de
albine, care o lustruim cu o de molton. Prin-
derea de perete se face o pe spa-
tele de circa 1 cm adincime, de jos
In sus, in care se vor fixa capetele unei de
cu ipsos sau lac.