, , , , , i ,

9
t '2. 0 nt. g 1 2 000 n=

1 1 o
~
10
..
0220 D 230
o
,
-

Cu un amplificator
de

snt echipate n special
radioreceptoarele de
cele destinate
profesionale,
traficului pentru radioamatori
cele instalate pe auto vehicule.
Acest amplificator,
de cele mai multe ori, cu un singur etaj,
evident, de cost
al aparatului,
dar nu trebuie neglijate
pe care le aduce.
RADIOCONs'rBUcrr
"9
Rg
RK CK
+
Re
Rg
K
1
l,
ETAJUl
URMA
TOR
2
U.fl
I,
'1
USI
USI

T

Ing.
1.1
5

- ---- - --- _ _______ .J

I
I
I
J
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
!i,/
mg
L ___ ______ +
- f-- ---
- ---------- ----
tOp
1I0n
p
1K
tOn LA
BAZA ETA-

JULUI UR-

4
3
10K
250
50n
_--- ____ __ ___ ___ +
2
Prof. MIHALACHE ILIE,
LICEUL NR.2.RO$IORII DE VEDE
a \Dl punct, ea tund o
de apreciat este sau nu ade-
\'irn li
Pentru cu nr. 11 se
2 puncte. pentru 12 se
3 pun te. pentru nr. 9 se
ac 4 puncte pentru
nr. S 5 puncte.
ce profesorul a ordonat aceste
5 n ordinea lor,
trece la programarea lor, care se face
astfel : nchide) butonul 1
de pc: rindul 1 (un rnd are n
toare apoi pe butonul 11 de pe rndui
al doilea. pe butonul de pe rndui al
treilea. pe 9 de pe rndul al patrulea pe
5 de pe rndul al cincilea Notele se
n de indi-
cate corect, precum n de punc-
tajul realizat.
Aparatul poate fi construit prin-
cu I faptul
elevul a indicat corect de
puncta] 1 cu T faptul nu a indicat
corect elevul
cele 5
atunCI vom nota acest fapt cu: 1, 2,
3, 4, 5, = nota 10", elevul a
puns corect la de punctaj 1,
la de punctaj 2, la
de punct:>j 3. Ia de punctaj 4
la cea de punctaj 5 se nota 10.
elevul rllspunde corect la propo-
de punctaj 2, 3, 4, 5, dar nu
punde la prima, lom nota: 1.2.3.4.5 ==
nota 9
9
In mod analog: 1.2.3.4.5 = nota 8"
ci elevul a indicat
de punctaj '1, 3, 4, 5, nu a indicat -o pe
cea Cll punctajul 2 Schema care
se notele va fi deci:
1.2.3.4.5. _ nota 10
-
1.2.3.4.5 nota 9
1.2.3.4.5. - nota 8
-
1.2.3.4.5. nota 7
1.2.3.4.5. nota 6
-
1.2.3.4.5. nota 5
pe diferitele cazuri
ce se ivesc. profesorul pe
bu-.onul 1 de intrare a
in F.
Curentul va intra numai pe ramurile B,
c (dioda OI trecerea spre ra-
mura b) va merge becurile 1 de
la fiecare din cele m relee (n cazul sche-
m = 5). Becurile 1 nu vor fi aprinse
deoarece lama a rdeul ui nu este
(cele m relee sint
numai prin curentul ce vine din ramura a).
n schimb se vor aprinde becurile
notate cu O. ce curentul a trecut
prin lama o parte va merge la
iar parte va trece n ramurile
d. h d'2' d 13, d'4, dis, d2h d22 etc.
de aici la releele R 11(), R 119, R, 1 a,
R .,7 etc., pe care le va stingnd
becurile notelor.
ce elevul a pe
propozi alese de el
ca a vind V = 1. va cere profesorul ui
alimt:nteze cu curent. Profesorul va trece
butonul n P. rn
II ,CARACTERISTICI: n =9,

acest caz, elevul a de
exemplu,corect la de la punc-
tul 1, va pe ntreru-
1, curentul va trece pe firul 1,
va ajunge la butonul I din rndui I de la
profesor (acest buton era programat de
profesor ca curentul), de aici
va trece la releul R '" pe care-l
determinnd lama n-
curentul pe ramura becului O
pe care-I atinge tre-
cerea curentului pe ramura bec ului 1
(albastru) de la rei eul R". elevul
nu a pe butonul 1, atunci releul
R" nu va fi deoarece curentul
din ramura A nu poate ajunge la R"
dect prin butoanele 1 de la elev I din
rndul 1 de la profesor, iar elevul
nu a acest buton, curentul nu
poate ajunge la profesor deci nici la
R". rn acest caz, becul O de la
R 11 aprins, iar cel albastru, no-
tat cu cifra 1, stins. Lucrurile se
petrec identic la fiecare din cele m relee.
vedem cum distinge aparatul pro-
alese corect de cele indicate
presupunem elevul a reali-
zat evenimentul:
1.2.3.4.5 a indicat corect cele
5 Deci vor fi toate
cele 5 relee: R'h R'2' R13' R'4' R,s; se
vor aprinde becurile albastre (lama mo
a releu curentul
pentru becurile albastre). Deci elevul ia
a corect. Curentul
din ramura c aprinde becul cu nota 10.
m:3
2. 0.0 n-9

n-9
9 ... -9
/12
> ."
PUD
9
Pl29
8
D118
7
0117 D1Z7
0130
D139
D138
r----
I
I

Q
218
9 , 2 0.0
D220 o
o D239
D238
D211 0227
Nici unul din releele R 10> R9' Ra, R7,
R6' Rs nu este deci curentul
ajunge numai la nota 10; celelalte becuri
ce corespund notelor 9, 8, 7, 6, 5 nu
primesc curent. elevul
a realizat evenimentul: 1.2.3.4.5
doar prima de punctaj I nu
a aleso corect). Deci doar releul R 11 nu
va fi prin urmare becul O
de la R" aprins, indicn-
du-i elevului nu a de
punctaj minim. Curentul trece acum prin
ramura d 1 h prin lama a lui R ",
merge o parte la parte pe
ramura R", ajunge la releele R,o. Ra,
R 7, R6' R S' pe care le stin-
gnd becurile ce corespund notelor 10,
8, 7, 6, 5. Din rei eul R9
nu este deci becul cu nota 9 va
fi aprins. Curentul pentru nota 9 vine
pe ramura e, .. prin lama a lui
RIO (R
lO
este prin lama
a lui R9 (R
9
nu este
ajungnd la becul 9 de aici la
presu punem elevul a realizat eve-
nimentul:
1.2.3.4.5 doar de
punctaj 2 nu a ales-o
releele R, h R 13' R ,4, R, s snt
nate pentru ele se aprind becurile
albastre, iar pentru R 12 (care nu este
se aprinde becul O care
elevul ui nu a ales bine propo-
de punctaj 2. Curentul trece acum
prin ramura d'2' prin lama a
lui R 12' O parte merge la
parte pe ramura el2, ajungnd la releele
R,o. R9' R7' R6' Rs, pe care le
stingnd becurile ce corespund no-
telor: 10, 9, 7, 6, 5. Releul Ra nu este
(el poate fi de curentul
ce vine prin ramurile eli, e'3' e'4' elS,
acestea nu au curent, deoarece
elevul a bine). Prin urmare, re-
leul Ra nefiind curentul ce
vine prin ramura e12 trece prin lama
a lui R9 (R
9
este aqionat) prin
lama a lui Ra (Ra nu este
nat), ajungind la becul cu nota 8 de
aici la
Lucrurile se petrec analog pentru cele-
lalte cazuri.
Pentru cazurile n care elevul
sau mai multe
aparatul nu note. De exemplu,
pentru cazul: l,2,3,4,5,aparatul va indica,
prin becul la RI" R 12, albastru
la R13' R'4> R,s, nu a semnalat corect
de punctaj 1 2 a
prescris corect de punctaj
3,4,5; n acest caz, aparatul nu mai
note deoarece releele R" R 12 nefiind
curentul din ramura b ajunge
prin lamele mobile ale acestor relee la
ramurile e, .. e 12 de pe aceste ramuri
curentul trece la releele R 1 o. R9> Ra, R7'
R6' R S, pe care le stingnd
becurile ce corespund notelor 10, 9,
8, 7, 6, 5.
ce elevul a ce a
este tentat prin
rea altor butoane; de aceea, profesorul
va comuta imediat butonul
astfel: din F n P imediat
napoi n F. Procednd n acest fel va
culege de la elev va
fi indicat de becurile albastre)
l va izola pe elev, determi-
nndu-1 nota ce i

se cuvme.
ce
-
-
s-a examinarea, profe-
(Continuare n pag. 23)
Il

I
I
I
I
Pedagogia pro-
fesor-elev, n cadrul procesului de instrui-
re, ca pe un sistem cu conexiune
n sensul pe de o parte, profesorul,
manualele mijloacele audiovi-
zuale etc. constituie sursa
de iar elevul con-
stituie postul activ de care asi-
- sau total - mesajele.
fIind n felul acesta, de sursa
Pe de parte, elevul nu
este un post de pasiv, care doar
datele; el percepe, prelu-
mesajele primite, le
,.---
I
I
I

! 2
. n , . ..
a
,
r ,
T
-+
p
,
O,
b
F
0129
0127
0116 0126
n
0,15 0125
10
individualizate n de
gradul de dezvoltare, de
de etc., participnd activ la proce-
sul de instruire. seama de
surile profesorul
dnd - atunci Cnd este cazul-
suplimentare. din cauza
vitezelor diferite cu care elevii
din cauza
punsurilor diferite de la elev la elev,
profesorul nu intotdeauna
realizeze conexiunea n cadrul
Utilizarea mijloacelor audiovizua-
le n procesul de instruire a favorizat
mai mult primul aspect al acestuia,
anume transmiterea de de la
sursa - profesor - la elev.
Din profesorul, care are
rol n procesul de instruire,
- uneori - prea despre mo-
dul n care elevul a asimilat
predate. n acest caz, profe-
sorul nu poate interveni la timp cu expli-
suplimentare, fapt care
negativ procesul de
gnd corect anumite mesaje, elevul are
lacune, face confuzii ntre etc.
Pornind de la aceste considerente,
s-au imaginat diferite mijloace tehnice
.:are ajute pe elev pe profesor n
realizarea conexiunii inverse.
n paginile de un aparat
construit la Liceul nr. 2 din de
Vede care poate fi folosit cu succes pen-
tru realizarea conexiunii inverse. EI este
destinat simultane a 2 elevi.
Aparatul este compus din trei
1) sectorul elevului; 2) sectorul profeso-
rului; 3) sectorul de
1) Sectorul elevului este compus din-
tr-un panou de placaj pe care snt mon-
tate: Cte n pentru fIecare
elev. numerotate de la 1 la n; cte m
becuri albastre (n cazul m ='5,
de la 12 la 18 V) pentru fIecare elev;
cte m becuri (m = 5 n =
schema pentru fiecare elev;
cte 6 becuri pen tru indicarea notelor 5.
6. 7, 8, 9, 10, care snt scrise pe ace t
panou.
-
n
1
n 1 2
2
. ..
1
b b
D '""
0159
0138 D 148 OUB
D 147 0157
0136 0156
0135 o lH
2) Sectorul profesorului se compune
tot dintr-un panou de placaj pe care snt
montate cte m x n pen-
tru fIecare elev, dispuse n m rnduri a
cte n pe fiecare rnd.
Aparatul este pus n cu ajuto-
rul unui cu
P (pornit) F (fIxat).
3) Sectorul de se compune
dintr-un panou pe care snt montate
Cte m + 6 relee pentru fiecare elev, n
m + 6 = 5 + 6 = 11 relee pentru
liecare elev de un n de dione
pentru dirijarea curentului.
Cum se face examinarea? Profesorul
propune pe ecran sau pe o
de hrtie n logice, numerotate
de la J la n (n
cu cele n ale elevului).
Dintre aceste cel mult m pro-
snt (au valoarea de
v = J), restul de n - m snt false
(au valoarea de V = O).
Pentru aparatul sche-
mei din maxim de propo-
este m = 5. Elevul va tre-
bui din cele n propozip pe cele
care le apese
pe care au nu-
mere de ordine ca conside-
rate
Fie pentru exemplificare
n =
1. dreptunghiuri care rle
paralelo-
grame. Acestea sint
2. Cubitus este un os ituat o ul
peroneu.
3. Genova este localitate n
4. Triclormetanul este un derivat !
unei a1chene.
5. (- "",
--fi] U {I} U [.12, + c.c)
6. Produsul scalar ar vectorilor a
este prin dat de reIa pa : a' b = a
sin (a,'l).
7. Produsul vectorial al vectorilor il 1
este un vector al modul est
""-
Ia x 51 = laII cos (a. b)
8. Iim 3 ' (-lr = 3
J:'.I__ 0- 3
9. Randamentul unei termiq
ideale nu depmde de natura fluidului uti
hzat. ci num de temperaturile absolu
ale izvoarelor teJmice cu care lucreaZi

10. . de electroni de su
meralice sub acpunea lumini
an:! loc indiferent de
de inten ' tat fluxului luminos.
Il. Poporul romAn s-a format ntr-w
proces de lungi ca un POPOI
romanic. ca urmare a ro
Lrlliane.
12. lntr-o de numai 165 d.
ani are loc romSOIzarea Daciei Populat"
. insu d uI de usor cultura
obiceiunle romane.
DiDtre sint
rate: 1. S. 9 J 1. 1_ Iar 2
3. 4, 6. 10 sint fal
Cek pc pozilii snt nsOi
lite fi de un punctaj care exprimI
de dificultate al OI
pentru propozipa cu nr. 1 s1
1. CARACTERIST CI: n.: arbitrar, m.::: 5

,
,..------
--- -
I n n
I
I

I

,
1 2 1 2 n 1 2 n . .. n



!21
lu
,
1 1
D249
0218 0238 D254
P 217
0247
0257
D 216 0226 0236
0256
o 0225 0235 0245
I
POT,J _BEI 1 POTI sA NG1,
POT,1. SA DANSEZI T VRE')
FARA NICI UN PERiCOL.
-
BRADUl ASTA E PLIN CU
PIESE DE 8GHI Booo o .=:-..-J
rAR N SECOLUL
INVIT
S PETRECETI REVE-
CE.L 61 E
DE UNDA o FI
\'
-
DESEN DE ARH. ADRIAN ANDRONIG
UN MOMENT.
IUBITU LE 7SAT
SCHIMB BANDA
-
fORM I DABI I AM ca-
MANDAT S.R. 2.11
MI
SPUS BA-
REM N NOAPTEA
sA
MAI PUT1N; POFTIM, #-4
. --
. UA .. o o " 1.----"
..
7IUBlTO,ct PKR
UMOS AI, DIN
RE DE CUPRU
A\LA T DE D,D9MM
URAAR ....
PIULlTE-N
FOI 'DE VI
.-
MIII
II HIII'
t
CITITORILOR
REVISTEI "TEHNIUM"
NU TE MAI POTIINTELE(JE
CU EL ATUNCI 'CND BEA.u
POFTIM, IAR S,I-A PU'D N
GENERATORUL DE
NUMAI PE MIRONOSITA
AIA O INVITI LA DANS'1
EU NU MAI' PEN-
TRU G-AM
00 DE MI N4INTEA EI?
'"'- " /
-
,\ I
)')1

SA-MI A uel APA
DISTI LATA; EU JlN
ETEr I C q
URRRRA
o JUCARIE '
MECANICA"
-----
R OSP TARUL ACESTA
A FOST PROIECTAT
SPECIAL PENTRU
/
fI? _.
,
ELIO v
-
'
D o
p o
o o
o o o
-......;,.
--- ----
I
-

I
Din punct de vedere constructiv, de tele-
cu filtre acordate se ntre
monocanal De aici evi-
dent faptul se pot mai multe comenzi pen-
tru modelul redus n cu monocanal,
dar mai comenzi de
Radioreceptorul are n sa un etaj de
trei etaje de amplificare de
patru etaje selectoare n a este
montat cte un releu. Semnalul captat de este
aplicat printr-un condensator de 10 pF pe bobina L
2
,
care este cu o LI> n colec-
torul tranzistorul ui TI (2 SA Bobina L
2
are 2,5 spire
cu de Cu-Em, cu diametrul de 0,35 mm, iar
LI are 10 spire cu de Cu- Em cu dia metrul de
0,3 mm. Cele bobine se pe o din

material plastic cu diametrul de 8 mm, cu
miez reglabil. Bobina LI condensatorul C,
.,
Ing. SERGIU
T
6
semnalul este ntors prmtr-un condensator C
lO
(100 nF) pe baza tranzistorului T
5
ce n prealabil
a fost detectat de dioda D l.
Prin acest circuit de se o
a curentului de colector la valoarea
curentului de atragere a releului R. La contactele re-
leelor R 1 R'2 se va lega electromotorul de
a mecanismului de revenire la Prin
contactele releului R'3, este un alt releu R'4,
ce sensul de alimentare al elcctromotorului
de propulsie, iar prin contactele releului R'5 se ntre-
rupe alimentarea electromotorului de propulsie. In
acest fel se comenzi:
I - stop; 2 - nainte; 3 - napoi; 4 - stnga;
5 - dreapta
se pe oale de " 20 x 18 cu
de Cu-Em cu diametrul de mm. Radio-
are un oscilator pilotat cu cristal de cuart
A
_-< 2Nlfi13
,- -------< --< --..... ..... ------r------ ..... ---------.
:;:50
f'
c
HOl- --
X
n}I
100pF
3'10
EFT124
un circuit oscilant acordat pe de 27,120 MHz.
Condensatorul C
2
(12 pF), care este montat ntre colec-
torul emitorul tranzistorului TI' l face pe acesta
intre n regim de a
este n de timp a grupului RlC
l
.
de SRF semnalul de
de a se scurge spre masa montajului
nu a fost n ntregime detectat.
-
Punctul de al tranzistorului TI este sta- 10
bilit cu divizorul rezistiv R., R2' ce polariza- jJF +
rea bazei.
Etajul este adus n apropierea pragului de
ceea ce-i permite unei sporite,
cu toate n semnalului de
apare la amplificatoarelor un caracteristic
montajului de
amplificare, semnalul va fi aplicat unui etaj
selector, format dintr-U!I circuit oscilant L
l
C
9
acordat
pe F 1 a semnalului emis de
pe baza tranzistorului T 5 este aplicat un semnal
a f este de f 1, circuitul oscilant
va prezenta o scurtcircuitnd
practic baza tranzistorului T
s
cu masa montajului. In
momentul n care semnalului incident f este
cu proprie f 1 a circuitului L
l
C9> reac- --=;::-
mult, aducnd tranzistorul T 5 n+
stare de care tranzistorul T .
deschizndu-l pe acesta Din colectorul tranzistorului
14
25nF
IjJF
10KJL
l -1
87 82 B3
2SA340 J(10PF 2S8475
,.................. ::J'=":":: ---
!J
nF

10flF
KA- +
+
-
-
-
.,.1
'5 ..,..-<
(2 SA 340), astfel ca circuitul oscilant LIC lucrel
pe de 27,120 MHz. Bobina LI este cupla
i.,ductiv cu bobina L
2
, care dint
oscilator etajul final (2 N 1613).
Bobina LI are 12 spire cu de Cu-Em cu di:
metrul de 0,4 mm, iar L
2
are 2,5 spire cu Cu- El
cu diametrul de 0,5 nun. Cele bobine se confe
pe o cu diametrul de 10 mm .
Bobina Ll este din de Cu-
cu diametrul de I rom se n aer pe u
diametru de 12 mm avnd 16 spire (lungimea 22 mn:
Bobina Ll cu cele condensatoaJ
semlreglabile (600 pF) rolul unui filtru ColiI
Dentru eliminarea annonicilor.
Generatorul de are un tranzistor (
(2N2647), cu ajutorul se
semnalele de semnalul,
poate fi cu ajutorul P
P
2
, P
l
P
4
. Semnalul de la tranzistorul TI este aplic;
unui tranzistor n.p.D. (M P care ca u
comutator electronic ce un alt tranzist\
(Tl) Tranzistorul T
l

>emnalul de al etajului final cu o fre
cu a semnalului de genera
de TI'
Tensiunea de alimentare a tranzistorului TI este stI
cu dioda DZ 303. este alimel
tat de la patru baterii de tin Pionier.
Tranzistoarele T 5' T 7' T 9 T 11
snt amplificatoare de tensiune
pot fi folosite 2 SB 475 sau chiar
EFT -353.
T 6' T 8' T 10' T 12
trebuie sa suporte un curem ae
colector suficient pentru
rea releelor. Evident, EFT -323 sau
lor poate fi
10pF
+
OA110
50KA
50KA
50J(A
'"-.,
..L.
fOnF
-'-C9

02
loonf
D
'
"'3 -.,o.
De o atractivitate,
atit pentru constructor ct
pentru prietenii este o in-
stalatie de tir electronic. Unda

de becul B
(cnd se pe contactul K)
ajunge pe FSK1,
care brusc valoarea.
Saltul de tensiune este aplicat
grilei tubului T1 prin condensa-
torul de 1 J1.F. Tubul T1 este
un tiratron de tip TG1-01j1,3.
Tensiunea aprinde tu-
bul releul R1 se
La se stabilesc con-
1 cu 2, iar 3 se desface
4. n acest mod becul L1
alimentare se aprin-
de indicnd (fotorezis-
a fost
De fapt, cnd contactul K a
fost se atrage reI eul R3
care,
alimentarea pentru becul B prin
contactele 3 4. Contactele 1
2 ale releului R3
rei eul R2, care nchide con-
tactele 1 2. a fost
releul R1 este anclan-
alimentarea becului L2 este
1/1/'"1/'1/'
1
de contactele 3 4

nu a fost
R1 nu este snt sta-
bilite contactele sale 3 4, re-
leul R2 este a sta-
bilit contactele sale 1 2
becul L2 este aprins, ceea ce
o
Alimentarea cu energie pen-
tru tiratron relee se face re-
dresnd direct reteaua

Se transformatorul
Tr, din care se n-
tiratronului, alimenta-
rea be..cului B a becurilor L1
L2.
Pentru un autocontrol n telegrafie realizarea
unui monitor. Cele scheme indicate variante
n cazurile circuitului catodic
(fig. 1) sau (fig. 2).
Alimentarea tranzistorului se culege pe R* inter-
n circuit. Valoarea acesteia de la caz la caz n
raport cu tubul folosit n etajul care se tensiunea
tranzistorului utilizat.
Tr 1 este un transformator de de la un aparat de radio
cu tranzistoare (Albatros, Mamaia, Neptun etc.), cu difuzorul
adecvat. Se ca R* fie din
de valoare n paralel (total avnd valoarea
pentru a preveni peste a tensiunii, n
cazul ntreru perii accidentale a
- -
L1
pe un miez cu
nea de 5 cm
2
, tip E 20, pen-
tru primar se vor bobina 2 200 de
spire rt> 0,25, iar n secundar,
pentru 6,3 V se vor bobina 70 de
spire rt> 1,2, n continuare
18 spire q, 0,35 (punctul pentru
8 V), de la care se scoate
187 de spire rt> 0.3. ntre
capete se culeg 24 V. Becul B
este de 6,3 V /0,3 A cum
se este alimentat la 8 V,
pentru a emite o foarte

Becurile L1 L2 se alimen-
R2
1 2
stabilovolt. Pragul de aprindere
al tiratronului este fixat din po-
tentiometrul cu valoarea de

22 kQ pe care se o ten-
siune de la U2
cu tubul SG 2S.
Becul B se n teava

unui pistol la care se
poate o pen-
tru focalizare.
Contactul K este tot n pistol
fixat chiar pe
Releele au tensiunea de an-
de 12 V snt
alimentate de la tensiune mai
Dt
Sfj3S
3
24V ,.,.
SG2S
V
cu 24 V, fiind becuri de
24 V 5 W. Tensiunea de ali-
mentare la anoda tiratronului
este cu tuburi
a
mare, au n serie o re-
de 10 kQ. prin
poate
avea alte valori.
n va prezenta: Emi-
pe 27 MHz, Compresor de Convertor 432/144
MHz.
MANIPULATOR
----
1
R*

c=
EFT
323
22K
:;: 47n
Tr1
r----. Tr 'r------
2

MAN/PULATOR
c#
R*
1<
221<
f/.7n
K)
15
-


Incontestabil, aparatele cele mai potrivite repro-
ducerilor altor fotografice la
sint cele reflex, singurele cu care cimpul este con-
trolat determinat.
De fapt, chiar din clasa aparatelor reflex calita-
tea nu e perfect decit pentru cele
monoreflex. Aparatele cu obiective, unul
parte din sistemul de vizare reflex, sint mai
greu de folosit de a fi deplasate
vizare pe axei comune celor obiec-
tive cu
eroarea de care
la mici nu mai poate fi
Plecind de la realitatea aparatele ne-
reflex nu permit o incadrare cit de cit la dis-
uzuale pentru reproduceri (sub 1 m) de
la acesteia, care in
faptul obiectivele folosite sint construite pentru
lucrul peste 0,7---{),9 m, se pare dezideratul propus
de titlu n-ar putea fi realizat practic.
Cu ajutorul unui dispozitiv relativ simplu utili-
zind inele prelungitoare, se poate lucra la
mici foarte mici cu orice aparat cu vizare
avind obturator focal (cu perdele). Este drept o
limitare tot nu se pot fotografia subiecte in
(fotografierea insectelor a animalelor
mici). Practica a amatorului presupune
de reproducere fotografii sau
originale de astfel incit limitarea men-
nu in cimpul nostru de vedere.
Reproducerea cu aparate nereflex devine posi-
prin unor metode sau de
lucru care ofere certitudine asupra a lu-
cruri: corecta incadrare corecta punere la punct
a obiectivului.
Ambele sint de dispozitivul
descris in continuare prin efectuarea tuturor opera-
imaginii pe un vizor de
control echivalent cu fereastra filmului.
fig. 1. Aparatul de fotografiat (4)
obiective pus pe suportul mobil (2), de vizorul
(3). Obiectivul este montat in suportul fix (1) pe care
(ghidaj de suportul mobil.
Vizorul este un geam mat, pe care cu un chenar e
marcat formatul imaginii. cores-
punde cu fereastra filmului ca in
Se in aceste imaginea
de obiectiv poate fi cu precizie
vizorul fiind situat exact in locul in care in mod nor-
mal se filmul. la punct imaginea, se
suportul mobil, aducindu-se in dreptul
obiectivului aparatul fotografic se
fotog rafierea.


4
(APARAT FOTO)
5
SISTEM
DEPRINDERE
Este de dedus in cazul unor originale de
dimensiuni se n continuare,
nefiind o punere la punct.
este unei mese de
reproducere. Prin de reproducere se
masa cu o un pe care
se prinde aparatul de fotografiat Modul de reali-
zare al mesei nu n cadrul articolului de
Dealtminteri, n s-au publicat se vor mai
publica de acest gen. Se poate folosi cu
rezultate foarte bune un aparat de i s-a
cutia de condensorul in partea
portobiectiv cu obiectiv. Dealtfel se poate
obiectivul cu sistemul de punere la punct n
locul obiectivului original. Desigur vor fi necesare
unele dictate de construc-

tive ale aparatului de vizorului 8
este destul de Este o cutie de (ORIGiNAL
(sau chiar din lemn) in care se un geam mat
ce este prins sistemului n trei
puncte din desen. Geamul mat trebuie fie perfect
paralel cu planul originalului planele principale
ale obiectivului. de la obiectiv la geam
trebuie pe de parte fie cu cea de la
obiectiv la film. Sistemul in trei puncte permite rea-
lizarea dezideratelor Cum se face reglajul?
Se geamul e impins de jos in sus de trei
arcuri (4 8 mm diametru, 4 8 spire, 150 250 gf).
De sus in jos trei filetate (M3) cu
de contact
trebuie se deplaseze greu, de aceea filetul pe
care el se va fi numai cu primii doi tarozi
din serie (sau numai cu unul). Alezajul filetat se
poate face direct in aripioarele indoite din cutie (ca
in desen), tabla este destul de sau
lipind de ea mici (nestandardizate), confec-
ad-hoc. Gaura pentru filet, n cazul pri mei
variante, nu se va da cu un burghiu, ci se va face
cu un dorn, astfel ncit se un perete circu-
lar spirelor posibile de
fiind mai mare. Deplasnd egal cele trei se
obiectiv-planul imaginii. Deplasnd
inegal se paralelismul
cel de fiind dintre planul imaginii planul ori-
ginalului.
Dimensiunile geamului mat vor fi mai mari (cu
15 20 mm pe fiecare dimensiune decit for-
matul imaginii marcate centric printr-un chenar.
Deoarece e greu de presupus se va apela la siste-
mul de reproducere descris pentru alte formate mai
mari de 24x36 mm, pe desene s-a notat 24x36.
cutiei este de 25---'lO mm. Peste cutie
COSITORI
(
SAU
PENTRU AL

se poate monta un capac de ca cel di
flg. 3 sau simplu, de tip ca in fig. 4
In detallul din fig. 3 este o cu
care permite o vizualiza re
S-ar putea lipsa unor cofe precise
Autorul s-a fent dea mai mult decit unele valor
orientative cu caracter con.
pentru ca constructorul, preluind scheme
se adapteze cu
aparatuluI avut, matenalelor con.
structlve personale. Dealtminteri, dimensiunile VOI
fi stabilite repede de constructorul ce a
purces la lucru.
3




Geamul mat se pune cu partea in jos.
Reglarea se face intr-o oarecare a dispozi-
tivului pe folosind drept original un desen
liniar, eventual cu literare. Reglajul este
valabil pentru orice a aparatului pe
EI se din t1 mp in ti mp, mai ales cutia
este din lemn dimensiunile in timp).
se face chiar cu aparatul foto i
se capacul i se pune un mic geam mat
in locul filmului (cu partea in jos). Se
imaginea cu diafragma complet Se
suportul mobil: aducindu-se vizorul in dreptul ima-
gini., se face reglajul geamului cu cele trei
filetate.
Tn cele descrise mai sus s-a admis neexplicit
existenta unei extensii a obiectivului. Prin extensie
se pentru noi deplasarea planului imaginii,
in cazul de fotografiere mai mici decit
cea mai pe montura obiectivului,
de fereastra filmului. deplasare se face n
sensul maselor luminoase, fiind o depla-
sare Pentru ca imaginea se formeze n
planul normal, obiectivul va trebui deplasat in sens
negativ cu o Practic, acest lucru se
face introducind inele prelungitoare.
figurile 5 6. Dimensiunea a corespunde distan-
dintre planul filmului planul de a obiec-
tivului pe inelul portobiectiv. Extensia e cores-
punde in de la inelu-
lui portobiectiv la planul de a obiectivului.
Inelele prelungitoare se fac de diferite grosi mi,
cel minim tiind uzual de 5 mm. De aceea in dimen-
slonarea suportului mobil a celui fix va trebui
cont de valoare e = d +e
1
+e
2
=
(e
1
nu poate fi nul, deoarece ar exista riscul
celor doi in Pentru
d" 3 ... 3,2 mm se ia g1 = 1 ... 1,2; e
2
= 0,8 ... 1,2 astfel
incit g1 +e "'" 5 mm.
d mm se extensia g +e
2
=
g2 pe de parte se alege astlel incit
aparatul nu se sprijine pe suportul mobil. Contac-
tul aparat-suport mobil se face numai pe
de a inelului, ce corespunde unui
LI M/TATORI
.
I
ELEMENT ELASTIC
PRESOR
CUTIA
APARA TULIII
MOBIL
SUPORT
I
CUTIA
.--I'APARATUWI
__ INEL PORT OBIECTIV


mic alezaj cu prag n suportul mobil caracterizat prin
valoarea g e. Se ia g astfel ca g e <p.
s3j,ortului 1 es& de
vizorului a aparatului fotografic. Apara-
tul fotografic se pe lung, cu butoanele in orice
parte, cum convine la manevrare. Cota c
cu care se suportul
mobil corespunde intervalului dintre centrele
aparatului vizorului.
m a suportului mobil e de
zonei de ghidare r; m = r + (6-10).
mea r>l prin a valorii
O inel, r = + (10-15). Cota n a supor-
tului, poate fi oricare, cu n >r.
Kota K ::>< 5-7 mm. de alunecare
f = 2 4. Cota y;;o9. Cele butoane de fixare
(6) sint oarecare, avind un filet M3--M4. Obiectivul
se in alezajul filetat din
suportul fix. Sint posibile valori M39 x1 (obiec-
tive sovietice neti pizate) M42 x 1 (obiective tipi-
zate
Obiectivul se direct sau prin interme,
diul unor inele prelungitoare.
O este cea de fig. 7.
Deoarece ghidajului a suportului mobil
nu e o chiar de se poate
la ele. Se face un suport fix simplu, pe care se pune
aparatul foto pe inelul portobiectiv).
Vizorul se face inchis in p_artea de jos, avind un inel
portobiectiv Intii se imaginea
pe vizor apoi acesta se cu aparatul
foto.
Trebuie avut ca de
fie perfect plane netede. Ele trebuie fie negre
mat (cu inelului aparatului). Acest aspect
se prin brumare, piesa e din sau
vopsire pentru alte metale. Vopsirea se face cu un
strat de grosime Pentru de
se o de cauciuc
in jurul inelului (fig. 6). Aparatul presat
unui sistem de prindere (5), care este redat in fig. 8.
sistemului modul de lucru se des-
prind prea clar din desen pentru ca mai
suplimentare.
S-ar putea ca vizualizarea imaginii pe un ecran
de mic un efort prea mare in cazul
unor de vedere.
In se poate construi o cutie
de foarte deloc care
se pune deasupra vizorului. Geamul mat va fi in
acest caz de control. o
PORT-

D
m
OBIECTIV
6


astfel de se face zgiriind cu o de geam-
giu ceva cu ceea ce se vede in
cifre). PlJnerea la punct a obiectivului se fiice
prin proiectarea mirei pe planul originalului. O ima-
gine cu complet corespun-
de punerii corecte la punct. Cutia de cuprinde
un bec, o (se poate la ea,
dar in acest caz se in alb interiorul cutiei)
un geam mat cu rol de condensor (care poate
el lipsi, mira jucind un rol de condensor). Imaginea
va fi neuniform dar acest lucru
nu deoarece incadrarea punerea la
punct se pot face.
Ca de se un bec
de W (mat sau opal de dorit) sau un bec
pentru de 20 W/6,3 V, in care caz e necesar
un transformator.
Dimensiunile cutiei sint dictate de bec. Filamen-
tul becului trebuie fie centric de Cteva
mici pentru aerisire cutia este gata.
DRAGI CITITORI,
Prin reinnoirea abonamente lor la re-
vista Tehnium pe anul 1975 fi
in la curent C1I noile idei
scheme pentru in dome-
niile electrotehnicii, electronicii, auto-
etc.
Pentru reinnoirea abonamentelor pe
anul 1975, neintirziat facto-
rilor difuzorilor de din
intreprinderi sau oficiilor

Costul unui abonament este de 6 lei
trimestrial, 12 lei semestrial 24 lei
anual.
/-- ---- -------------,
r
\
.... _---_.
-
-
---
-
--
, -2
-
- -
-
--
-

I

1

-
--
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
9
ij'
+--+-+
I
I
17


-
CE ESTE
O BATERIE
DE ACUMULATOARE?
Z 1
Este binecunoscut faptul pornirea
buna a unui motor
depind de starea bateriei de acumulatoare.
De aceea, controlul
echipamentului electric al unui autovehicul
incepe cu bateria de acumulatoare.
Pentru duratei de
a bateriei de acumulatoare,

exploatarea in optime
se impun ca o necesitate
o baterie de acumulatoare se com-
pune din mai multe acumulatoare,
montate in serie. Pentru a ten-
siunea fiecare acumulator
are aproximativ 2 V. Un acumulator
este format dintr-un de placi
pozitive negative, negative
fiind totdeauna mai multe cu una,
aceasta pentru a se putea utiliza am-
bele ale pozitive
(fig. 1).
Fiecare este dintr-un
- scheletul -
nat din aliaj de phJmb antimoniu,
acoperit cu o
masa este un amestec

2
-
DENSITOMETRU
-
oxizi de plumb, miniu de
plumb, bi trioxid de plumb, ameste-
cat cu acid sulfuric. dintre
fiind foarte mici, pentru a nu
se scurtcircuita in exploatare,se mon-
intre ele izo-
latoare, foarte poroase, numite sepa-
ratoare. Se folosesc separatoare din
lemn, din de vinil etc.
Pentru a putea fi o baterje
de acumulatoare trebuie In
timpul prin introducerea
lor ntr-o de acid sulfuric
(electrolit) prin punerea lor
sub tensiune la un curent continuu, se
transformarea masei active
in peroxid de plumb la pozitive
in plumb spongios la nega-
tive.
In magazinele de specialitate bate-
riile de acumulatoare se for-
mate de fabrica constructoare In
variante: cu umede sau uscate.
In primul caz, separatoarele sint
din materiale plastice pentru a putea
fi este o
a bateriei timp de numai aproximativ
10 ore. separatoarele sint din
lemn, pentru punerea bateriei in ex-
ploatare se face mai intii o
timp de 40 de ore, care se inlo-
electrolitul cu un altul cu o
densitate dt! 1,28 kgJdm
3
Se apoi
citeva ore de repaus, care se mai

bateriile au uscate,
deoarece formare acestea au
fost ele se timp
de 50-60 de ore, tiind umplute cu
electrolit cu o densitate de
1,13 kg/dm
3

CUM SE INCARCA O BATERIE
DE ACUMULATOARE?
De o mare pentru dura-
bilitatea unei baterii este modul cum
se face ei. se
face cu curent continuu, de
obicei prin redresarea curentului al-
>---3 ternativ de la la curentul indicat
de fabrica constructoare. In lipsa altor
date se curentul normal
1
DISPOZITIV
PENTRU TURNAREA
ELECTROLITULUI
-

q de ca fiind egal cu 0,00 ori
din capacitatea a bateriei.
se face cu valoare
cind elementele sint com-
plet, la un curent pe cind
elementele sint sau
cind temperatura electrolitului este
-

-
-
-
18
-
- -

-
- -
- _ .
-
-
-
-
--
5 prea mare (40 45C). Astfel, o baterie
de 12 V, cu o capacitate de 50 Ah se
la inceput cu un curent de 4 A
apoi la un curent de 2 A.
se prin
Ing. MIRCEA
de bule de gaz 7n masive (ap
fierberii). Pentru verificare, dUI
o de o se incepe incI!
carea din nou. fierberea incel
2 minute, se poate considera (
bateria este bine O aprl
ciere mai se face prin
rea electrolitului sau a tel
siunii acumulatorului. O mare
trebuie nu se supraincarc
acumulatorul, se poate desprino
masa de pe
inaintea este necesar 5
se execute o serie de dintr
care cele mai importante sint:
bateriei de praf umezeall
bornelor pentru realizare
unui bun contact electric; scoatere
capacelor de umplere, verificarea nivE
lului de electrolit la 10-15 mn
deasupra nivelul es
mai coborit, se numai c
determinarea
bornelor bateriei. Este deosebit dl
important se monteze
unind bornele cu polaritati
de la baterie de la redresor; in cazu
primei sau ce s-a exe,
cutat electrolitul (in acest caz, se vi
in prealabil acumulatorul) SE
la umplerea bateriei Cl
electrolit.
Electrolitul se intr-un vas
de plumb, sau mate
rial plastic, turnnd acidul sulfuric in
apa Deoarece procesul are
loc cu degajare de acidul
sulfuric se cite Pentru
evitarea arsurilor se aci-
dul sulfuric cu din material
plastic. Densitatea se cu un
densimetru cu (fig. 2), citind
la marginea a
meniscului din tubul de Pentru
umplere, pentru a se nivelul
optim in baterie, este bine se folo-
dispozitivul din fig. 3. Se ill-
troduc 1 2 prin gura de alimen-
tare a unui element al bateriel
pe de 2.
Aerul prin 1 lichidul
se scurge din in cuva elemen-
tului. In momentul n care lichidul
atinge nivelul normal, elec-
trolitului inchide orificiul 1
curgerea se (Dispozitiv pen-
tru turnarea electrolitului.)
iNTRETINEREA BATERIEI
DE ACUMULATOARE
Bateria de acumulatoare se
mai intii controlind cum este
in cutie. Se apoi cutia de noroi
de electrolit se orificiile
de aerisire. Este bine ca ultima
gere se cu o cu 10"/0
amoniac sau cu bicarbonat.
Tn timpul iernii, capacitatea ten-
siunea scad, motiv pentru care este
necesar se in
bateria La temperatura de
0C, capacitatea ajunge la 65"/0 din
valoarea iar la _18C este
de numai 25%. De asemenea, cu cit
bateria este mai cu atit
mai mare este pericolul de
a electrolitului. Din acest motiv, in
de se alege densitatea
electrolitului: mai mare in regiunile cu
temperaturi densi-
pericolul de sulfatare

a Pentru densi-
tatea electrolitului la 15 C este de
1,28 kgJdm3 pentru un acumulator

Din timp in timp, se gradul
de a bateriei. Verificarea
se face fie prin
electrolitului, fie prin ten-
siunii la bornele acumulatorului.
Un acumulator prin
densitatea electrolltului.
S-a constatat o reducere cu 0,01 a
corespunde cu o a
acumulatorului cu 5-6%.
In tabel se dau caracteristicile electro-
litului pentru diferite ale acu-
mulatorului:
DENSITATEA ELECTROLITULUI
complet

60%
100%
1,12+1,14
1,16+1,18
1,20+1 ,26
1,28+1,30
Tensiunea acumulatorului se
cu ajutorul voltmetrului cu
(fig. 4). Aparatul are rezistente:
rezistenta 3 de 0,018-0,020 se
te la baterii cu de 40-65 Ah,
iar 1 de 0,Q10-0,012 pentru
acumulatoare cu de 70-
100 Ah. Se cu ambele rezis-
la bateriile de acumulatoare cu
de 100-135 Ah. Se
un element este bine
atunci cind tensiunea lui sub
este mai mare de 1,7 V, fiind
timp. de 5 s. La o
tensiunea unui element al bateriei
este aceleia
in tabel.
100%
75%
50%
25%

1,7-1,8
1,6-1,7
1,5-1,6
1,4-1,5
1,3-1,4
Tnainte de se desface
dopul orificiului de turnare al electroli-
tulUl. Durata nu trebuie
unui automobil depinde de
frinelor sale. Un sistem de fri-
nare In stare reducerea
vitezei de condu-
posibilitatea opririi in-
tr-un timp scurt o imobilizare a
autovehiculului in perioada de
nare.
Starea a sistemului de frina re
se prin de
automobil din momentul cind Incepe
frinarea cind se (de exem-
plu, pentru autoturisme se
o frlnare la o de 30 km/h, pe o
de la 7 m, o stare
O frlnare se
cind toate simul-
tan, forta de frinare fiind
Verificarea sistemului de frlnare se
face atit la frina de picior (de serviciu)
cit la frina de
Frina de asupra jocu-
lui discurilor rotilor din spate,
reglarea ei se face prin modificarea
a acestor jocuri, con-
form indicatiilor date de firma construc-
toare.
Frina de picior se bine
cind se frlnarea
a autovehiculului la cursei
pedalei de frinare. Cind se
pedala, toate trebuie se de-
frineze.
Una din cerute este
de cursa a pedalei de
in dreptul
pedalei, este in general de 5-8% din
cursa a pedalei de frinare (fig. 1).
Ea se cu o ce in
prealabil s-a verificat nu cumva
15,7+17,7
19,8+22
24-29,7
31 ,5 + 33,5
- 10+ -13
-17+ - 22
-27+ -57
-66+ -70
de 5 s. Pentru ca contactele
aparatului nu se se conecteaza
mai intii la bornele elementului unul
din furcii, puternic,
apoi
virfurile voltmetrului se cu o
in ulei. Nu se
acumulatorul mai mult de o pe

Nu putem incheia amintim
de principalele ale unei
baterii de acumulatoare:
carea sulfatarea.
are loc cind nu se
timp indelungat o baterie
de acumulatoare,
din sau din electrolit, care conduc
la formarea in a unor pile sau
elemente galvanice. cu
temperaturii, procesul de
care la 40 C
este de 2-3 ori mai decit
la 2OC. In mod normal, la 24 de ore,
o baterie capacitatea
cu 1-2%.
Sultatarea se produce cind
bateria un timp mai indelungat
sau complet Prin
sulfatare se reduce capacitatea bate-
riei se
pedala se de covor sau de garni-
tura de cauciuc prin care trece pr in
podea axul pedalei.
in cazul cind nu corespunde. Ia fri-
nele cu folosite la
autoturisme (schema este In
fig. 2), se cursa prin
modificarea lungimii t ijei de impingere
a pistonului pompei centrale.
In cazul frine lor cu intre
tambur trebuie existe un anumit
joc, a valoare este de
fabrica constructoare. nu
acest joc, ca urmare a pistoane-
lor in cilindrii de la a arcuri lor
slabe sau rupte ale lor, a unui
reglaj sau cind se frina de
mecanismul de frinare se
foarte mult se poate de-
teriora. Un joc prea mare reduce efica-
citatea sistemului de frinare.
Reglarea se face uzi-
nei constructoare, de exemplu, la M-461
se astfel:
- se roata;
- se desface capacul care
fereastra de vizitare de pe tambur;
- se desfac de asigurare
se rotesc de reglaj se
un joc de O, 1 mm intre
sabot tambur. Jocul se in
trei puncte cu o la capete
la mijlocul sabotului. Este de dorit
ca jocul minim fie la partea
a garnituri lor;
- se string de asigurare a
de reglaj se
capacul din tambur
reglare se face o de frl-
nare, ca toate rotile
De aceea, pentru evitarea acestui pro-
ces, este necesar ca bateria fie in
(peste 50-60%).
De asemenea, pentru prevenirea sulfa-
pentru regenerarea masei active
nefolosite in este
bine ca trimestrial, sau cel o
pe an, se un ciclu de
se face
lent. cu un bec de intensitate.
J
VOLTMETRU
CU
z
1
frlneze la fel nu se
tamburul unei
La cu frine disc
(<<Dacia 1100, Renault-10 etc.), frl-
nele au un dispozitiv care in
mod automat jocul dintre de
fri ct i une disc. Valoarea acestui joc
este la 0,7 mm.
Uneori, cind se pe pedala de
frinare, se o frlnare apare
senzatia unui resort. Dintre
diferitele cauze care pot duce la
comportare, aeru-
lui sau a vapori lor de lichid din insta-
racordurile flexibile care se
cind se pe de
sau etc.; cea
mai este prima.
Pentru scoaterea aerului din sistemul
de frinare se astfel:
- se capacul orificiului de
umplere al rezervorului se umple
acest rezervor cu lichid de de ace-
sort cu cel existent in
- se de praf noroi ventilul
de a aerului de la cilindrul de
de la roata din spate, din dreapta
(se scoate de cauciuc sau se
dopul filetat):
- se (tig. 3) un pre-
cu un furtun de cauciuc, cu o lun-
gime de 350-400 mm. liber al
furtun ului se introduce intr-un vas de
umplut pe cu lichid de

- se deschide cu 1/2-1/4 de
ventilul de aerisire;
- se brusc pe pedala de fri-
nare se apoi inapOi,
lin. Din furtunului introdus in
4
\ \\11111'1111,

2
3
vas ies bule de aer (vapori).
se cind nu mai apar bule
de aer;
- pedala se Inchide
ventilul de aerisire, se
cu furtunul de cauciuc se pune
dopul sau din cauciuc (fig. 3).
rn timp ce se scoate aerul din sistem,
se nivelul lichidului din re-
zervor. Nu este permis ca rezervorul
se complet, deoarece in
acest caz din nou aer in

Introducerea unui asemenea amplifi-
cator sensibilitatea selectivi-
raportul semnal!
zgomot, reduce antenei asupra
acordului prin
ale oscilatorului local.
Partea de intrare n amplificator, res-
pectiv cuplajul fiind n
trecut al vom insista
acum numai asupra de
a cuplajului cu etajul mixer. n cazul
etajului cu tub electronic, sarcina etaju-
lui poate fi cu circuite cuplate aco;date
au cu
La schema din fig. 1, cuplajul prin in-
pellnite se varieze
factorul de transfer prin cupla-
jului ntre bobine, putndu-se n felul
acesta se ori o amplificare
ori o selectivita te
n schema din fig. 2, sarcina etajulUi
este o de pentru a nu deza-
corda circuitul oscilant, care se mon-
n grila etajului induc-
trebuie fie de cel
15 - 20 de ori mai mare dect inductanta

circuitului acordat. De obicei, n aceste
etaje se folosesc pentode, amplificarea
fiind de A = SZa,
n care S este panta tubului, iar Za
circuitului de
La montajele cu cuplaj inductiv am-
plificarea depinde dl: mu-
aintre
A = n care M = KJ L1L2 ;
coeficientul K are o valoare medie
de 0,25.
Cnd constructiv snt impuse anumite
circuite oscilante, amplificarea etajului
poate fi numai prin folosirea
unor tuburi cu foarte mare.
nu demult, valorile pentru
panta tuburilor erau de 1,4-2,5 mAfV;
actualmente, se construiesc frecvent tu-
buri la care panta poate avea 14-22
mAfV. amplificarea etajului nu
poate fi mult, din considerente
de stabilitate.
Constructiv se vor lua maximum de
pentru separarea circuitelor
de intrare de cele de ntruct
ambele lucrnd n eta-
jul poate autoosci1a.
amplificatorul are mai multe
etaje, amplificarea este cu
produsul etajelor (cnd snt
folosite tuburi electronice). Amplifica-
toarele de echipate cu
tranzistoare constructiv de ampli-
ficatoarele echipate cu tuburi. Un astfel
de amplificator este prezentat n fig. 3
este tipul cel mai Antena se
la circuitul acordat printr-un
condensator de valoare (10 pF)
tocmai ca acordul circuitului nu fie
de parametrii antenei.
ntruct de intrare a unui
tranzistor este cuplajul circuitului
de intrare se face pe o
a altfel circuitul ar fi puternic
amortizat, factorul de calitate ar fi mult
redus implicit selectivitatea.
Sarcina etajului este
n locul unui circuit oscilant este mon-
o de 1 kn. Stabilitatea

este de grupul RC
A
montat m emitor.
Dezavantajul acestui sistem de ampli-
ficator n faptul existnd doar
un singur circuit acordat, selectivitatea
atenuarea imagine nu snt
mai mari ca la un receptor ampli-
ficator de radio singurul
aport fiind ameliorarea
Un etaj cu este pre-
zentat n fig. 4. La intrare, cuplajul cu
tranzistorul se face inductiv, printr-o
a bobinei cu spire. n
colector este montat tot un circuit acor-
dat, iar cuplajul cu etajul se
face tot inductiv.
Acest gep de amplificator este folosit
numai n gama undelor scurte, asigu-
rnd, pe o amplifi-
care, selectivitatea n general,
acoperirea gamelor de recep-
fiind destul de circuitul
acordat (ca este indicat a fi
montat n radioreceptoarele pentru tra-
ficul de radioamatori.
emisiunilor SSB impu-
ne chiar utilizarea a circuite acor-
date la intrare, cuplate foarte slab ntre
ele, iar ca tot circuite
acordate sau etaje amplificatoare,
ambele cu sarcini acordate, separarea a
statii vecine cu emisiuni SSB fiind

o destul de n tehnica
undelor ultrascurte toate receptoarele
snt echipate cu ampli-
ficatoare RF, dar acestea vor fi prezen-
tate separat.
Spre exemplificarea unei
de amplificator de pre-
n fig. 5 o parte din schema ra-
dioreceptorului Riga-10. La intrare,
semnalul din este cuplat induc-
tiv, deci fiecare are o
n acest scop. n plus, gamele undelor
medii lungi au cte circuite
acordate (la intrare). Sarcina etajului
este din circuite acordate pe
unde scurte pentru
Acest lucru s-a putut realiza ntruCt
ecartul de pe aceste game este
destul de redus. n unde medii lungi,
sarcina etajului amplificator de radio-
este doar
din rezistenta R 7 cu valoarea de 22 kn .

Pentru atenuarea semnalelor cu frec-
cu cea a semnalului de
n anodul tubu-
-lui 6 K 3 este montat circuitul rezonant
deriva L 13 C25. La impe-
danta acestui circuit fiind foarte mare,

puternic semnalele perturba-
toare.

pentru
Radioreceptorul superhetero-

Amplificatorul de
Ca-yO
MA n 144 MHz
Radioreceptor O-V-3
labo ratoru I electron istu lu i
un osciloscop
Determinarea parametrilor in-

Capacimetru
De la cititorii revistei
Traforaj electric
Polizor de
Indicator de
Sortarea tranzistoarelor
Autodotarea laboratoarelor
atelierelor
Mijloace tehnice pentru
procesului de instruire

Tehnium-revelion
Sport

de
Tir electronic
Monitor CW
Fototehnica
Reproducerea cu aparate ne-
reflex
Auto-moto
Bateria de acumulatoare
Frnele
Util- frumos-modern
Arta de a locui frumos
si culoare

Tehnium-magazin
pentru pomul de
. -
Iarna
Cuvinte ncrucisate

Actualitatea
Stiti calculati

Filatelie
Radioservice

TV
3
-

-
Ne-am mutat de curnd ntr-o sau ne
propunem, pbate, printr-o mai
a mobilei, printr-o redistribu ire a surselor de
vechiul nostru apartament. in ambele vom reflecta,
asupra mobilierului pe care vrem sau nu
investim cu o nnoim ...
prin intermediul unor elemente de culoare, printr-un plus
(un accent) de De unde de la ce vom ncepe?
o - pe
4 rotile - cu o (preferabil
pe care pot culisa 2---,'3
cu absolut
o cu multe ochiuri drept-
unghice, mici, poate aspira - vezi
foto ... - la o tratare .. amin-
tind de vitralii. Dar un penel inspirat
ar izbuti mult mai mult dect aceste
folii desenate, lipite ...
20

care snt dincolo de de moment-

criteriile prin obiective, ale
moderne? Gradul de ele
ment decisiv pentru felul de a fi a gndi aJ omului '74 ni!
n fond tot ceea ce a fi nsumatol
(estetic conceptul de confort? Randamen"
tul creatoare direct lucrative, de stu
diere, de este girat, n fond de modul n care
ne odihna, timpul liber, de priceperea (expe-
... arta) de a ne organiza ct mai
contextul de fiecare zi, intr-un cuvnt:
Nu n absolut toate documentele progra-
matice ale devenirii noastre n timp larg n
se pune un accent deosebit pe ridi-
carea materiale spirituale, pe organizarea
crearea optime pe care le odihna,
de familie, petrecerea timpului liber. De aici pornind, un
plus de argument ntre a discuta, cu
diversele criterii ale moderne,
multiplele elemente, simple dar, deseori, uitate, care pot
pozitiv ambianta confortul.
-,"
-<
-
au fost cate-
gorice: o in-
corect di-
rect evident, negativ com-
portamentul psi-
o de griuri
n colorit, n
starea de obo-
scade randa-
mentul
casnice. Iluminarea
a dar, mai
ales, o il uminare...
n stare
n valoare mobilierul, creeze
n interiorul ca-
mere distincte.
surse de lo-
cale, de mai intensitate
(fiecare n parte) se dovedesc,
aproape mult
-
Baia par solici te cu pre-
culoarea. . Mai nti,
de colorate (au n
iar n al doilea rnd, un mobilier - cel de
- vopsit n culori vii.
o punere n valoare, tot prin
int-.mediul culorii, a unei treceri di ntr-o
ntr-alta ... Mocheta, draperia, tapetul,
deplin armonizate, efectul.
Un v estiar ... Cercuri concentrice, inspirat
o se
corliti t uie ntr-un element de decor de
ori !1fnalitate. Secretul impresio-
nanta armonie
5
o de birou, de felul celor folosite de la iluminarea
pl ill!fetei. Dar elementul decisiv al acestui de lucru il constituie,
dv., cadrajul col ori stic, linii le de verde, galben
negru care par delimiteze.
4
Ing. DOREL DORIAN
mai avantajoase decIt o obis-
nu de plafon.
Veiozele, de birou,
pile
dincolo
de faptul le vom folosi suc-
cesiv, economic ne-
ntrerupt oferindu-ne
lumina cea mai pentru o
activitate sau alta. Abajurul ,
dar, mai ales, forma linia
acestor de birou contri-
buie ele n mod decisiv la
constituirea unui decor
agreabil. Dar lumina nu poate
fi de colorit... O
iluminare ntr-un
context coloristic viu, solici-
tant.sau, odihnitor.
ne poate incita spre
respectiv,
-
&
-
-
repaus, somn.
n in-
terioare de
alegerea unei culori fundamen-
tale n acord cu mobila
tapetul utilizarea apoi, cu
efecte foarte interesante, a di-
verselor ale culorii de
n camerele de zi, ca
n cele rezervate copiilor se
folosesc, asocieri
coloristice vii, mai cla-
sice, uneori chiar cu anumite
ale Deo-
sebit de interesant este fap-
tul ntr-o tot mai mare
noul colorit viu
auxilia-
re: baia, terasa
(dar despre toate acestea, foto-
grafiile o
mai
mult). Un ultim aspect: folosi-
rea tot mai a moche-
telor colorate, a fan-
tezi, a draperiilor interioare,
a unor de perete-
nu tablouri n stare
nvioreze mult o
uneori chiar n pofida mobi-
lierului. Dar toate acestea re-
o o ilu-
minare Or,
n acest domeniu, mai mult
dect teoretice,
se dovedesc utile sugestiile
practice dv.,
ncercarea pe viu.
deci rezulta-
tele concluzii le) la care
ajuns. Cu desene -
atunci cnd nu este prea
greu cu 2-3 fotografii.
scrisorile dv.!
-
'*
-<
220V
1
2.2.0V
T
3
LA=!:!
SECULEJE
+
'2V

14 BeCURI 18V
5 8ECURi 6,3V
---- --
-

ZxEFT35S
1
2
R
4
LA
8ECULElE

5
ORIZONTAL: 1) Unul dintre pionierii
petrolului care la Rifov.
prima de petrol din (a treia din
lume). 2) Fluviu peste care inginerul Anghel Saligny
a construit intre 1890--1895 un important pod. care
la acea vreme era cel mai lung din Europa al treilea
din lume - Gaz cu miros caracteristic, un agent oxi-
dant puternic, folosit in trecut la sterilizarea apei.
3) Fructe - Aliaj al fierului cu carbonul. folosit de
Anghel Saligny in locul fierului pudlat la construirea
podului de la (pl.). 4) Arbore cu lemn tare
- 5) Succes - in vechea chimie.
6) Unul din pionierii care in jurul
anului 1900 propune un nou balon dirijabil de
cu un sistem de propulsie din elice-
In - Leon 7) in vagonete! - Care
reflectind lumini multicolore. 8)
Atom sau care are un ex.c.es de elec-
de un anumit semn. 9) Curent (a,br - Do'am
(abr.) - sute! 10) Om de romn (n. 1905).
specialist in mecanica fluidelor. l'romotorul introdu-
cerii in a incerclrilor pe lJIodele hidraulice.
11) O de - La intrare In
(abr.). 12) Miner din S drimb care la
secolului al XVIII-lea conc pe o
de minereul adus din plerii (Munteanu) - Elev
al lui Bacaloglu. cel care conduce pentru prima
o de electricitate la Universitatea din
U) Inginer (1866 1959). unul dintre cei mai
energeticieni romni. autor al unor descoperiri de
valoare - Organ de intr-un sistem
tehnic.
VERTICAL: 1) Renumit geolog romn. intemeieto-
Ing. L MIHAI
la cadrul simbolic festival pomului de
adus
priceperea copiii, de-
coratorii, iar actualmente chiar specia-
in
De la simple impociobiri cu globuri
ghirlande artificii, o iluminare
cu jocuri de lumini
. chiar cu sunete onomatopeice, sint acce-
sorii moderne ce in mod
adecvat atmosfera de basm
n cadrul familial, constructorul amator
va de fiecare noi sisteme
montaje de insistnd cu pre-
asupra
cititorilor cteva su-
gestii simple, cu posibilitatea de realizare
chiar de cei mai
constructori amatori ' cu
materiale modeste).
O cu becuri, direct
de la de 220 Veste pre-
n fig. 1. Se vor conecta n serie
14 becuri de 18 VjO,1A. Alimentarea de
la se face cu un cordon bifilar, apoi
ntre becuri cu de co-
nexiuni n pvc. Toate punctele de
interconexiune vor fi izolate cu
izolatoare. Becurile pot fi fixate n socluri
sau pot fi interconectate prin sudarea
firelor. Cine un transformator de
la un aparat de radio, la de
6,3 V poate conecta circa 5 becuri de
6,3 V/0,3 A (fig. 2).
rul solului in realizatorul primei
a tipurilor de sol din Romnia - 2) Cel
mai de romn in domeniul chimiei
petrolului. inventatorul unui procedeu de
a petrolului cu ajutorul bioxidului de sulf
lichid - Nume masculin. 3) Fizician romn. cunos-
cut pentru sa in domeniul
fizicii razelor X. constructorul unui electroscop care-i
numele - Sandu Dumitru. 4) Vine pe la gene
- Separat in prima - Inginer romn.
tor competent al istoriei noastre feroviare.
5) -Inginer romn. autorul unei teh-
nice de ameliorare a lignitului. procedeu prin care se
pDterea a acestui tip de
bune. prin reducerea de - La
din 6) Ru in U.R.S.S. - marcate n-
la - A circulat pentru prima
pe patriei noastre n 1856. intre
7) Istoric romn contemporan (Vasile) - Ingi-
ner romn (1 1925). care a ndrumat proiectat
unor locomotive cu ridicate
pe vremea sa. 8) in urma trenului! - Mari
industriale. 9) a unor mori de pe
teritoriul patriei noastre - De unul singur (fig.). 10)
pe Valea Prahovei unde Anghel Saligny constru-
primul pod de cale din beton simplu -
Cutie! - de fin. 11) cum trebuie. fie
- Localitate n Panama - Nicolae Jianu. 12) in
Dodecanez - Inginer romn. primul din lume care a
acetilena din gaz metan. brevet nregistrat
apoi in 42 de (Martin) - care de
Romnia a brevetat noul sistem de foraj al lui Ion
Basgan.
Tn fig. 3 apare o de
alimentare a ghirlande.
Din transformatorul T n secundar se
o punte redresoare, din care
alimentarea releul R. Condensa-
torul C, n paralel pe bobina releu lui,
constanta de timp de basculare.
Alimentarea celor ghirlande se face
prin contactele 3 5 din contactul mobil
4. Valoarea condensatorului C este cu-
ntre 100 1 000 ).lF.
Releul R poate fi de 12 sau 24 V in
de el se va stabili tensiunea red
re
.
Puntea redresoare este de tipu
B 30 C 400. O cu relee pentru
alimentarea a 4 ghirlande cu becuri este
n fig. 4. n au fost
prezentate releele modul lor de inter-
conexiune, alimentarea fiind cu
cea din fig. 3.
Sistemul de comutare a ba-
poate include chiar tranzis-
toare. de exemplu, circuitul bascu-
lant din fig. 5 tranzistoare
pnp, alimentate la 9 sau 12 V.
Din cele de 10 k n
50 k n se timpul de basculare.
Montajul poate fi realizat cu tranzis-
toare npn, dar in acest caz se vor schimba
conexiunile condensatoarelor ale bate-
riei de alimentare.
AAA. ONE. D - NA. OCU. UNIA.
Prof. Gheorghe
- -
Or.ing. FLORIN ZAGANESCU
Anal iza ndepli n i ri i lor
programate pentru anul 1974 n scopul
sovieto-
americane Soiuz-Apollo, care va a-
vea loc n iulie 1975, a putut constata ur-

a) au fost realizate, testate
au primit certificatul de omologare
(pentru ndeplinirea principalelor ce-
adaptorul universal sistemul
androgin de cuplare-decuplare; b) au
fost efectuate toate ntlnirile de lucru
ale echipelor de c)
rea membrilor echipajelor la simula-
toarele celor nave a fost termi-
n d) noul tip
de a dat re-
zultatele scontate verificate cu ocazia
Soiuz-14 15; e)
terminologiei de specialitate n ambele
{
bi de membrii echipajelor s-a
'[;U:
conform programului; f) nu
au care
afecteze termenul de 15 iulie pentru
start .
Este evident, deoarece plasarea
pe asigurarea a adu-
cerii (readucerii) echipajelor de pe
Spacelab se va efectua cu ajutorul
navetelor cosmice.
programelor
Programul de dezvoltare a rache-
tei lansatoare de Avioane se
n mod res-
pectndu-se graficul prealabil stabilit,
au declarat care
de acest program .
Space Shutle (na-
devine tot mai
le vest-europene angrenate
pri ontracte cu NASA, la realizarea
or el mente dispozitive sau sisteme
marelui laborator spa-
nt interesate n pro-
--.yra i de zboruri ale navetei
___ ce acest sistem V? deveni opera-
n anul 1975 se prevede, n afara
zborului Soiuz-Apollo (care va po-
lariza ntregii a
de artificiali, noi de nave
automate, spre Marte Venus, precum
probabil, continuarea trimiterii unor
automate sovietice spre
f "
-
-
.., ,
sorul poate schimba butonul
nal n P, iar elevul va
prin astfel nu a
corect
de cele false.
Aparatul permite examinarea elevilor
n alte variante. De exemplu,
dintre propuse snt
rate doar _4, atunci profesorul, ce
a ordonat cele 4 punctaj,
poate programa pe rndul 1,
de punctaj 1; pe rndul 2, de
punctaj 2; pe rndul 3, de
punctaj 3; pe rndul 4, de
punctaj 4; pe rndul 5, de
punctaj 5.
Pentru elevi se ivesc cazurile:
I 2 3 4 4 = nota 10
r 2 3 4 4 = nota 9
1 2 3 4 4 = nota 8
1 2 3 4 4 = nota 7
1 2 3 4" 4" = nu
T 2" 3 4 4 = nu
m cazul n care numai trei
snt atunci programarea se
poate face astfel : pe rndul 1,
de punctaj 1; pe rnd u I 2, propozi de
punctaj 2; pe rndui 3, de
punctaj 3; pe rnd ul 4, propozi de
punctaj 4; pe rndul 5, de
punctaj 5.
Pentru elevi se ivesc cazurile:
1.2.3.3.3 = nota 10
1.2.3.3.3 = nota 9
1.2.3.3.3 = nota 8
1.2.3 = nu
Referitor la elevul ar putea
note la Lntmplare pe
butoane, facem n cazul
unui aparat cu caracteristica m = 5
n = 12 pentru ca elevul Ln-
cel nota de trecere, pro-
babilitatea este 1,2%.
Pentru a o de cel 6,
probabilitatea este de 1 %, iar pentru a
nota de cel 8, probabilita-
tea este de aproximativ 0,6%.
Pentru un aparat cu caracteristicile
m = 5 n = , 15, probabilitatea ca elevul
cel nota de
trecere este de 0,4%, iar pentru a
de cel 7, probabilitatea este
mai de 0,3%.
n cadrul cercului de
al elevilor anului In S,
1973/1974, Licej.J! ne. 2 de Vede,
s-a construit un aparat n genul mai sus
expus, avnd caracteristici n=9 m=3.
(schema II).
Este bine n locul Ln-
putem folosi De
asemenea subliniem aparatul con-
struit pentru doi elevi poate fi multi-
plicat pen tru o de elevi. El este
de dimensiuni aproximative de 50 x 50 x
30 mm poate fi pe banca a
doi elevi.

la de 100 o
50 de
un condensator cu capacitatea- de
10)lF la tensiunea de 1 000 V. Care a fost
curentul debitat ce putere a produs

Circuitul din figura se ali-
cu de 100 V. Ce canti-
tate de electricit at e se in
condensatorul C = 1JlFr
10Q
251:2
32
2S2
C 1)tF
lZQ
Un circuit de este alimentat
dintr-o cu t.e.m. de 40 V.
Elementul de are o putere de
100 W cu tensiunea de 20 V.
intre consumator se
face printr-un cablu bifilar cu
de 4fl.
prafului a umezelii, din
cauza la
cablului, se traduce prin curen-
tului debitat de in acest caz instru-
mentele vor indica 8 A.
se calculeze curentul prin
puterea de

OCROTIREA NATURII
Cele 6 valori ale non emisiuni filatelice in1 i-
tulate Ocrotirea .naturii - Flori parte
dintr-o serie de avnd
ca flora. Actuala spe-
cii rare, deosebite, care
niul floricol al
nervoca mon-
tana (lalea
55 b.;
xn . cC:11a (tisa)
ko chyi mirda r) 1,75 1.;
nan m 2.75 .; Dianthlls spiculi-
de mun e) 3.60 1.
snt 27 X 42 IlliD. Ti-
n 4 culori. . parul
De a mai fost editat un plic prima
zi

..= ....
Marin - Maglavit, Jud. Dolj
Se poate folosi schema cu un cap
pentru 4 piste. Nu griji, orice motor de
magnetofon este bun.
Ing. AJbu Horia - Cluj ;Pompiliu Y07
A UT;' ing. D. - ing. D.
ricu - Cmiova; ing. N. Dobrescu -
dr. L. Bologh - Gh. - Bucu-
David - Blaj; Savu llie - Slo-
bozia; Savin Vasile - Galati

Materialele trimise de dv. au fost pentru
o publicare.
Balogh Csabo - Deva
materialul promis spre publicare.
Marian -
Ne trimite alte ale dv. Ul-
timul material sosit la ie nu
de publicare.
Ing. Ardeleanu - Roman
CondeJ1satorul de 20.11 F se cu boma
minus la colectorul tranzistorului T3, cum
apare n Desigur, OC 16 pot ti fo-
losite. din orice de re-
dresor pe care o
Stirbu D. - Suceava
,
Nu depanati singur aparatul.
la serviciile unui specialist.
Savu Dan -
l de pe pu-
terea a unui dinam, deci renuntati la
ea. tn rest, la multiplele despre apa'rate
de radio magnetofoane le
respectiv, cauza defectelor, consultnd un spe-
cialist din localitate.
Il
I
Alexandru - jud.

Aparatul fiind de nu cu-

de
Mocanu Gh. - Craiova
Am sugestiile dv. n limita
vom publica astfel de materiale. Condensatonrl
la care referi are nscris el litera n.
ceea ce valoarea este exprimatf,
n nanofaraZl.
Neagu Dan - Racu Dan - Vaslui:
Wehler Iuliu - Sibiu
Bobina L3 are 300 de spirt> iar IA are 100 de spire.
tu Eugen - jud. Prahova
Numai o poate re-
para radioreceptorul.
Grigoriu Constantin - Rmnicu -Vlcea
tn 10 al revistei Tehnium am publicat
un amplificator de 1 x 50 W. Neutiliznd trans-
formatoare,
Popescu Tudor -
starea pieselor din montaj. Eventual,
nlocuiti-le .

Hreharciuc Costel - Roman
Modul de manipulare exploatare este indicat
n prospectul a para t.
Petre - Turnu
construi orice preamplificator publicat n
revista n rest, nu modificati nimic.

Comhei Paul - Caracal
alte materiale, cele trimise snt ne-
publicabile.
Marconescu Victor - Lugoj
la toate dv.
consulta colectia revistei Tehnium-1974 .

Vasilescu Petre -

Fenomenul la care provine din
baleiajul pe cadre, anume din etajul final.
Se pe ecranul televizorului o
n partea de jos, apoi o foarte lu-
de 4- 8 cm, care ecranul nu
ale dimensiunii

lmagwll.
Pe cu mare imaginea de
jos este n us
Orice reglaj din butoane rezultat.
se va ten iunea de negativa re
pe grila de a pentodei din etajul
final cadre. aceasta este mai dect normal
cu cel 50 80"
definitiv.
Pentrn remediere se redresorul de
negativare se nlocuiesc piesele defecte. De
cele mai multe ori. e te dioda redresoare.
.., . .....-". "'-. - - -. . - . .
. '. . . - . . . , .. -
. . , . -' ..... - ..
.,-:. . - . - _. . . - .. - .. ' .... ". I
-
-

E
L,
1,
SfTJf!J
Construit n R.P. Bulgaria, radioreceptorul ECHO 2
face parte din aparatele de gabarit redus este destinat
a emisiunile radiodifuzate cu de
amplitudine n gama undelor medii scurte.
n gama undelor medii se antena de
iar n gama undelor scurte antena
Radioreceptorul este echipat cu tranzistoare
o debitnd la o putere de 100 mW pe o
de 4 n (difuzorul).
Valoarea intermediare este 455 kHz, sensi-
bilitatea pe US este 300 uV, iar n UM 2,5 mV/m.
Tranzistoarele au n seria EFT din pro-
I.P.R.S.
COLEGIUL REVISTEI:
12
lip'- sn 319
Adresa noastre
este: TEHNIUM, Bucu-
ScnteiL nr. 1,
sectorul 1, telefon: "17.60.10.
ing. VASILE, ION - al revistei
ing. COMAN RADU, chimist DUMITRESCU
CORNEL, tehnician GALAMBOS NICOLAE, ing. SER-
GIU, ing. GRtNEA student ISVORANU ILIE, ing. MI-
ILIE, ing. PETROPOL DAN, dr. ing. STRATULAT MIHAI,
fizician SCHMOL MIRCEA, ing. ZAHARIA IANCU, dr. ing.
NESCU FLORIN.
interior 1734.

Tiparul executat la Com-
binatul pOligraf1x. Casa
Scnteii Prezentarea A. MATEESCU
-,:i'
I
I
,
I
,
I
,
,
I
,
,....,.-.,..-.,..-_..J I
I
,
I
I
I
,
I
I
,
I
,
I
I
r-..J
Cititorii din pol face
abonamente adresindu-se in/re-
prindem ROM PRES FILA TE
L1Al> - ServiCIUl import-export
- Calea Grivi-
tel nr. 64-66, P O. Box 2001
INDEX 44212
4
Tl
...h..
1
-...J



fi:l
":>
><

-
2 T,5 QQ E03/!2
LA
C19.---r
HODULATIE

"'-
-...J



H
C2'1
MHz

H
<-

fonF

CI:::
30av
. ,
10-40P
72 MHz
R7
I
C12
'l.7nF
un pentru banda de 2 m, pilotat pe
avind o putere de 20 W, suficient de mare pentru a
putea realiza la peste 300 km.
Anal izind schema de princi piu a acestui
se compune din S etaje distincte. Oscilatorul
trioda T1 (1/2 din ECC !;la sau similar) care
in montaj Colpittz. Cristalul folosit poate fi de 4,6 sau 8 MHz .

In anodul tubului T1 prin circuitul L1 C4 se extrag armonicile
a 6a, a 'I-a, respectiv, a 3-a, de
24 MHz.
A doua din tubul ECC 88 (T2) un etaj
multiplicator de respectiv un triplor cu circuitul
L2C2 acordat pe de 72 MHz.
Tubul T3 (EL 9S) in montaj de dublor,
circuitul L3C10 lucrind in frecventa de 144 MHz.
etajul prefinal, echipat tot cu un tub de tipul EL 9S T4.
In etajul final este montat tubul TS, de tipul QQE03/12.
La alegere se poate adopta pentru etajul final una din varian-
tele prezentate in fig. 1, 2 sau 3. Montajul din figura 1 este
cel mai simplu de realizat respectiv de reglat; acordul
etajului se face prin lui C21 C 22 pentru maximum
de energie in
1'11/MHz
C23
f'l'lMHz !,snF
1'1L/MHz
CI]
-L..'I.7nF
C11
tOp
R13
*
o.O,E03!12 ,.....----
AriE
UD
YOJ BAL
1.5
nF
HH
3
+300 V
MODULATD/?
,
R13 SE ALEGE PENTRU
OPTIMA POATE AVEA
VALORI NTRE 50 +1001<4

'l, 7P
<J III--
LA BORIIA
DE
4
.J..D2
50K
DS-
1mA
Modulatorul este echipat cu 3 tranzistoare un tub elec-
tronic. Tranzistoarele snt de tip cu germaniu pen-
tru
De retinut tranzistorul T1 se chiar in carcasa

microfonului cu condensatorul C36, C47 R18
astfel se semnalelor parazite, prin faptul
tensiunea de AF care culege la bornele lui R19 are un nivel
relativ mare.
Montajul compus din T2, T3 T6 nu nici o parti-
cularitate; se ca intregul amplificator de modu-
se plaseze la cca 1 m de pentru a evita
trunderea de RF in partea de AF. de modu
este de fapt primarul unui transformator de adec-
vat pentru tubul T6 (EL 84 sau 6P14).
Redresorul este simplu, avnd, de asemenea, un
relativ mic de piese componente.

Transformatorul Tr1 va avea o putere de aproximativ 25 W .
pentru alimentarea filamentelor trebuie debi-
teze un curent de 4 A. nu avem care poate debita
un curent de 4 A, se vor face cu mai

de 9 V va fi cu de p O,S. Drose-
lui Dr 1 este din cele folosite in televizoare nu va avea o
mai mare de 400 , el trebuind suporte un curent
de aproximativ 200 mA. Dioda D1 este de tipul F 407 sau

A

470.n
1
K
K
-lZV
---t---<
-t- ---
MODULATOR
Plasarea soclurilor tuburi lor se va face conform datelor
din fig. 6; se va avea n vedere ntre etaje de la
la anod fie ct mai apropiate unele de celelalte.
Bobina unui etaj se va monta pe ct posibil perpendicular
de bobina etajului evitndu-se astfel cuplajele
parazite. Terminalele tuturor pieselor se vor ct mai
scurte. pentru a reduce parazite.
Pentru reglarea care se face pe etaje. este
necesar un undametru cu care o
de frecvente de la 24 MHz la 144 MHz.

Oscilatorul se din circuitul L1C4.
Alimentarea etajului nu se va conecta dect
ce in anodul lui T1 se obtine tensiune de RF. tensiune

va fi n prin undametrului acordat pe
de 24 MHz. Pe ce s-a acordat un etaj. se va
cupla apoi tensiunea a
Pentru acordul etajului final se va folosi ca un bec
de 24 V/15 W. iar acordul cu antena se face folosind montajul
din schema n fig. 4. D2 D3 snt diode
nuite cu germaniu pentru acordul corect este
indicat la a instrumentului.
Modulatorul nu nici un reglaj deosebit. Nivelul
cu semireglabil R26
(25 kO).
Tranzistoarele uti lizate: T1 T2 - E FT 323 sau orice alt ,
tip de 300 mW. Condensatoarele pentru decuplarea grilelor-
ecran anodelor vor fi de tipul ceramic cu tensiunea de
lucru 1 kV. Condensatoarele de acord din anodele tuburi lor
vor fi cu dielectric. aer sau Condensatoarele de
cuplaj ntre etaje snt de tipul ceramic. Soclurile tuburilor
snt de calit. 1 este pe o de va-
loare mare (0.5-1 Mil 1/2 W). Se 200 de spire
cu Cu-Em + M '/J 0.1 mm.
Pentru lor 2. 3 4 se
Cu-Em 0.35. cu o lungime de 52 cm. Se cu pas
logaritmic pe un suport de pvc cu 4 mm.
Reamintim tubul T1-2 este ECC 88. ECC 189 sau 6N3P.
Tuburile T3 T4 snt identice. anume E1 95. iar T5 este
QQE::J3/12.
in modulator. etajul final este echipat cu tubul EL 84 sau
6P 14P.
se vor respecta ntocmai montajul de
este capabil furnizeze o energie de RF de la 20 W,
ceea ce este suficient pentru la 300 km chiar mai
construite a-
snt deosebit de eficace n orice fel de rei ief.
De exemplu. Y09 BC J curent cu
din QTH de Vede. fiind localitate este
ntr-o depresiune, avnd n jurul ei dealuri. rrebuie mai
puterea etajului final al acestui este
pentru exercitarea unui etaj de putere de 100 W,
etal pe care I vom descrie ntr-un viitor.

Conductor Lungimea
de r
Cu-Em bobinei
\'

splre
\' mm mm
L, 4 0.35 15
L
2
8 0.8 .. 12
L
J
8 0.8 15 4
L
4
8 1,0 15 2
L
5
15 1.5 - I
L6 20 1,5 - 1.5
L_ IS 1,5 10 2
La 15 1.5 15 2+2
L9 20 1,5 - I
L
lo
10 1,0 20 3 + 3
+300V
LA 02 ETAJ
FINAL
.Il
I
DROSEL
I I
J I
I I
I v
1 r, I
0226 IK.l.
l,oP : -12V
I I
7 I I
L __ ___ -+_J
220V
SE N CARCASA
MICROfONIJWI
--

fOOp
Recomandat pentru a fi construit n special de
radioamatorii acest receptor de tipul cu
realizat de M alachi din Tecuci.
Pragul de se din tensiunea grilei-ecran
a primului tub electronic poate fi reglat cu
trul P 1 cu valoarea de 100 kQ. Tubul TI este o
6K7, 6J4, EF80 etc. Pentru fiecare n parte circuitul
de intrare se anume se bobina cu
condensatorul trimer, lucru ce se poate realiza
pe se un soclu octa!, iar bobinele se
ntr-un culot de tub electronic.
Datele constructive ale bobinelor snt indicate n tabelul
Tubul T
2
este tot o care se mon-
un tub ECL 82. Partea este ca ampli-
ficator de tensiune, iar partea ca etaj de putere.
Transformatorul de se de la magazin
sau se astfel: pe un miez cu de
4 cm
2
se n primar 2000 de spire f/J 0,2, iar n
<;ecundar 80 de spire f/J 0,5. Cu acest receptor s-au l\Scultat
W, JA, V.K, EA, SP, LA etc.
EvidentJradioreceptorul se pe un metalic
din de fier la care rigiditatea are o
.

Tubul T, cu bobinele de intrare vor fi montate ecranat
de blocul de alimentare.
Banda MHz Nr. spire
3,5 26
7 11
14 6
21 28 4
Itoop lDOpI
180
K
Priza
8
4
2
I
Cond uctor (\ '"
Lungime bobi-
naJ mm
06 30 16
06 30 7
I 30 6
1 30 4
10nF
Pz-
500K

-
Ing. N.DOBRESCU
Instrumentul cu o utilizare
n domeniul electronice
in special in tehnica impulsurilor este osciloscopul catodic.
acestui valoros instrument de
este atit in dotarea laboratoarelor specializate
ct in laboratoarele de
Formele diverselor curbe caracteristice dintr-un
montaj electronic se pot determina foarte usor cu
ajutorul osciloscopului catodic.
Se poate astfel verifica caracteristica de
a unui amplificator AF sau se poate depana cu
un televizor, n diverse puncte formele
impulsurilor de sincronizare sau ale semnalului
de
Caracteristici tehnice: diametrul ecranului -
q, 80 mm, sensibilitatea pe - 1 V/cm, ten-
siunea de alimentare - 220 V -50 Hz,
bazei de timp - 20 Hz-25 kHz.
Schema este foarte utiliznd trei
blocuri 1) amplificatorul pe Y;
2) baza de timp, amplificatorul semnalului sincro
amplificatorul pentru baleiaj exterior; 3) alimentato-
rul circuitele de alimentare ale tubului catodic.
Amplificatorul pe tubul ECC 82.
Reglajul continuu al se face cu ajutorul
P 1 are la intrare un atenuator
1/10, iar prin utilizarea unei sonde atenuatoare se
poate o atenuare de 1,' 100, sensibilitatea
amplificatorului este nu
deosebite.
Acest amplificator se separat pe o
de CircUit imprimat se (n spe-
cial atenuatorul) electromagnetic.
20,0
11 1
ECc82.
In baza de timp este folosit tubul EF 80 permite
generarea unor frecvente de baleiai ntre 20 Hz
kHz, reglablle n trepte, astfel: 20-80 Hz;
50-250 Hz; 150-800 Hz; 200-2800 Hz; 1 600-
8000 Hz; 5500-25000 Hz.
Amplificatorul semnalului de sincronizare utili-
1/2 din tubul ECC 82 permite reglarea semna-
lului de sincronizare, care
bazei de timp n limite mici, pentru a stabiliza ima-
ginea pe ecran. a tubului ECC 82
este pentru a amplifica un semnal de ba-
leiaj exterior sau 50 Hz de la de curent alter-
nativ (comutatorul 1
2
),
Tubul catodic este de tipul 8L029.
Tensiunea de alimentare a tubului a fost
de datele din catalog, pentru a nu se utiliza
piese scumpe greu procurabile.
Se poate utiliza de asemenea orice tub catodic,
cu de alimentare a electro-
zilor acestuia.
Diodele redresoare de tensiune sint frecvent
utilizate n televizoare (tensiune 1 000 V) .
Tot ansamblul se pe un schelet din
corniere de iar panoul frontal va fi
din textolit placat cu aluminiu (cu
scop de ecran) .
Tubul catodic se introduce intr-un tub de
--t---
-c:J----< '-+ - - -
1.0
330 5,0
il
de cu grosimea de 2-3 mm, ca ecran
electromagnetic, pentru a nu fi de per-
exterioare n special de acelea produse de
transformatorul de
Tot aparatul va fi construit foarte rigid din punct
de vedere mecanic.
a fost corect montat, oscilascopul
imediat. Pentru centrarea spotului se trece
comutatorul 13 pe exterior. In acest caz
apare pe ecran un punct luminos, care trebuie fie
cit mai mic in diametru plasat n centrul ecranului.
Contrar, se focalizare
iar pentru centrarea spotului luminos
pe ecran, se asupra
P4 P5.
nu se poate un spot punctiform (circa
1 mm in diametru), se transformato-
rului de care se mai departe de tubul
catodic. Pe snt trecute toate valorile pie-
selor componente tensiunile in punctele impor-
tante. .
Transformatorul de se pe un
miez de fier cu de 10 cm
2
, in care
rarea l1 are 1100 de spire, q, 0,42 mm, l2 are 32 de
spire, q, 0,5 mm, l3 are 32 de spire, 0 0,8 mm, L4 are
2000 de spi re, 0,09 mm L5 are 1 500 de spire,
60.2 mm.
, L1
2 V
$16

tOK
UN
BSI.. F407
0,5/'000 V
H
6
15K f.5K 150
27K
@
EFD115
501<
EFD115
AMPLIFICARE
SINCRO
EF8D
-- -
---
IN/VEL y I
0.1

REtJLAJ
FIN
-__ +-'======:::!_----I
0,1 toK
1
0,1
1,0LIN
--- ---
P2 ECC8Z
NIVEL
EXTERIOR .X

50Hz
o,s
6,3V<v
SOHz
o
0.1/1000
3,9/(

50.0..,
I STRALUCIRE 1
----1--1
rr---
___ +-...J
-+y
-+X
-320 V
V 1 rOCAL/ZARE I
0,1
Tubul catodic 8
L029 poate fi in-
locui! cu tubul 5
L038.
-
,

o
o
-
iontarea unui vizor cu raster in
ecranului unui osciloscop permite apre-
cu:rea mai a dimensiunilor geo-
metrice ale curbe lor studiate.
O ciJogramele snt determinate de de-
fazaJuI de balciaj
la bornele de intrare pentru de-
ne Ja pe (Yl sau pe
IX Folosind anumite formule. n care
introduc dimensiunile geometrice ca-
racteristice ale acestor figuri (sau rapor-
o
o

.,
Ing. ZAHARIA IANCU

att de folosite
n montalele electronice,
pot fi nu numai
cu aparatura special
n acest scop, dar si cu osciloscopul.
tul ntre ele), se pot date precise
asupra parametrilor electrici ai circui-
telor care au generat curbele vizualizate.
fn general pentru realizarea unor figuri
precis conturate, nedistorsionate este ne-
etalonarea a oscilo-
scopului n de tensiunea
toare de cu care este alimentat
circuitul ce a fi verificat. Oscilo-
scopul se in baleiaj ori-
zontal (X) exterior, sincronizat n func-
de semnalul aplicat de de-
nexie pe (Y).
Se montajul provizoriu din
fig. 1, unindu-se ntre ele bornele calde
X Y. ntre borna de a
osciloscopului cald al poten-
se o tensiune alter-
de care ali-
menteze ulterior circuitul electric studiat.
se ind cu valoarea ntre

Introducnd n formulele de mai jos
dimensiunile elipsei ce apare pe ecran
(considerate n de pentru
lupgimi, cu ca toate
fie exprimate in
se pot determina:
aCl1Va
R = a .10
6
2 Bf Ce

L = 10
6
JA1-a
2
4n:
2
Bf
2
Ce
159000 a
Bf Ce
_ 25000JA2-a
2
Bf
2
Ce
Z = 159000 A
BfC
factorul de calitate al
Q = JA
2
-a
2
a
2
L l ,
.&' J
@82
pe rnd butoanele de am-
plificare pe (B Ll, de amplificare
pe (B
2
) au-
xiliar P, se se pe ecranul
osciloscopului un segment de
plasat pe bisectoarea cadranelor fi
III ale sistemului de coordonate. Lun-
gimea acestui segment se alege cu
milimetri mai dect marginile ecra-
nului, avnd n vedere deplasarea
de electroni care ima-
ginea este de de denexie
plasate n interiorul tubului catodic cu
care este echipat osciloscopul.
fn aceste formule, A, a B snt di-
mensiunile elipsei din fig. 3; f este frec-
curentului de n Hz, iar
Ce este capacitatea in
montajul de in pF.
Se L in H (Henri) R in n (ohmi).
@87
/
Y

y
B
A
2
Unghiurile egale de 45 pe care seg-
mentul le cu cele axe
de coordonate egalitatea amplifi-
pe pe a
etajelor din osciloscop.
Sursa de tensiune poate fi UD trans-
formator de sonerie, UD transformator
de pentru .radioreceptoare sau ie-
unui generator de semnal carc
permite
absolut pentru extinderea ga-
mei de valori ce se pot determina.
a modifica pen-
:.....+ ____ tru auxiliar P (divizor al
tensiunii alternative de se mo-
montajul auxiliar conform fig. 2.
Condensatorul etalon Ce va fi de
calitate, cu pierderi a valoare
3
se alege n de gama
lor ce a fi conectate la bornele
Lx. Pentru de de 50 Hz
Ce=O,1 pF, se
cuprinse ntre 30 300 H. Ce = 1 pF,
Determinarea geometrice A.
B se poate tace n felul
Se inchide complet amplificarea pe ver-
I a oscilatorului (B L) se
segmentul A, care apare ca o linie ori-
la centrul ecranului Se revine
cu B
L
n apoi se nchide
amplificarea pe (B
2
l se
segmentul B, care apare ca o
linie la centrul ecranului
mea a se prin metodele de-

SCrIse mm sus.
Folosind de 50 Hz a
se pot determina parametrii ind uctan-
de la 1 H n sus. Pentru determina-
rea parametrilor de la
10 mH n sus este utilizarea
tensiunii de cu de
10 kHz. Sub valoarea de 10 mR, metoda
nu mai rezultate.
Deoarece Z factorul de
calitate Q depind de este in-
dicat ca determinarea lor se fo-
losind o tensiune de cu frecven-
de lucru a montajului n care va fi
plan bobina.
o o
o o
/ :::J
@B2
X
3-8VrvL--__ +-___ _
1 p

!n circuitele de
pentru acordul exact la
pe o este nece-
a valorii
de acord. Un montaj
deosebit de simplu de reali-
zat pentru masurarea de
la 450 pF este cel din
Montajul este o punte la
care n este o
Punctele 1 si 2 se

la un generator de
Condensatorul Ce este variabil cu
dielectric aer. Se Cx si se

Ce cnd intensitatea

sunetului n este In
situatie valoarea condensa-

torului Cx este cu cea a
condensat<;>rului Ce.
dorim conden-
satoare de la 70 pF, atunci n
serie cu Ce se un con-
densator de 100 pF.
Etalonarea aparatului se face prin
conectarea la bornele Cx a unor
condp.nsatoare cu valori cunoscute.
1 2

CASCA
i
11

-
ATUDOREI AUREL -
w---;;:-.
R
B
O

A
E
Se ct de util
i este atelier
sau radioamator,
avomodelist sau aeromodelist, un traforaj.
e actionat electric
s
N

are un randament ridicat
acesta constituie deja o mult
De aceea propunem tuturor amatori-
lor, cu ajutorul ae mai jos,
cu indeminarea un mini-
mum de piese ce se sau se vor
incerce constru-

Pentru decupare se folosesc pin-
zele prezentate care
se in trusele de traforaj e xis-
tente in dar pot fi folosite cu
mai mare succes pinzele de tip spiral.
Cu ajutorul Ilcestui traforaj se pot
decupa, la o de 20 mm a pnzei
cu tensiunea de alimentare adec-
diferite materiale, cum ar fi placaj.
furnir, toate tipurile de material prastic,
textolit, fibre, carton, piele,cauciuc etc.
a grosime nu 10 mm.
Motorul M este alimentat la o ten-
siune de maximum 16 V, n trepte din
2 in 2 V, de alimentator, conform
schemei nr. 1-B. Alimentatorul trebuie
asigure o putere de peste 40 W -
aceasta fiind puterea motorului M-,
12
13
14
iar comutatorul K, manua:
sau cu ajutorul unei pedale la picior,
trebuie asigure mo-
torului M, implicit pnzei
D n timpul diferitelor materla-
la pornirea oprirea
traforajului. Becul l este de tipul
celor de la indicatoarele de tensiune,
iar este la 0,25 W
pentru semnalizarea ten-
siunii inchiderea lui KI.
Partea - conform
nr. 1-A - este din
distincte. legate prin pinza O.
Partea de deasupra mesei E (care
poate fi orice sau banc de lucru)
este de suportul All-a
este de blatul mesei Ell
cu cele cu F,
la extremitatea a suportului
E. Se piesa G de care
este prins unul din capetele resortului
R, fiind cu clema
B, de care se prinde pinza O.
Deci, se destace
pinza din clema C, lucru se
face cu F ale suportului
A, se astfel
masa pentru alte
Partea de sub este
din suportul 5 din lemn tare, care
este prins de suportul E cu 4 pre-
zoane eu cap ngropat n E pe care
este mo de bronz ZI>, n
interiorul tija T. Sub
suportul 5 - conform nr. 1 -
A - este motorul M cu
transmisia montajului. Moto-
rul este de tiP auto de 12 V/4O W folosit
la autoturismele de teren M42. IMS
sau autocamionul Bucegi pentru ac-
ventilatorului de sau
a de parbriz.
Citeva cuvinte despre montaj

Din schema nr. 1-A se vede pnza
de traforaj O este intre cele
resorturi R RI, care reali-
I U
V
zeaza intinderea pinzei. Se
de tensionare ale celor
resorturi trebuie fie perfect egale.
Pentru aceasta se va folosi un dinamo-
metru, iar n se astfel:
Se iau doua resorturi perfect egale
ca lungime, grosime a spirei dia-
metrul interior. Aceasta se
prin unui singur resort.
La unul din ele - R - prin pro-
cedeul ce convine amatorului, se prind
piesa G din Ol 2 mm gro-
sime o clema B, cu
pentru prinderea pinzei O.
Se introduce pinza O in clema B
se strnge. extremitate a
pinzei se introduce prin orificiul O,
practicat in masa E, avnd dia metrul
de 2 mm, se introduce in clema C,
o mult n mecalllce de
orice fel pentru ndreptarea, fasona rea sau chiar
unor este polizorul. EI este nelipsit din orice
atelier, cu att mai mult din atelierul Evident,
poate fi de oricine: n atelierul
sau de constructorii amatori. componente
ale acestUi poliwr de 'nt:
1. mIlI:r (aL 38): 2. (aL 38); 3. M5xl'
-STAS 4845--69; 4. a. .. (OLC ro 5.
(bronz): 6. ax (OLC ro -
7. vierme M 5xI0-STAS 477169, 8.
z 20 (OLC ro . - 9. manta (se
din de 1-1,5 rom se prinde pe contur
de poz. 12 cu bu ri cu cap semirotu nd M 4 y 6, sau
cu cap inecat M4x6 STAS 2571 - 69); 10.
(aL 60); Il. MI1 (aL 60): 12. perete
lateral (OL 38); 13. z = 40 (OLC ro
14. (OL 38).
PETRU - CUGIR
montaj. Se 5m peretele lateral dreapta
11. Pe axul 6 se roata z 10
se prinde cu vierme 7, introducndu-se in
apoi se tu peretele lateral stnga.
In mod se montajtJl axului 4. n
caz este demontarea, atunci se
\ierme 3 se cu un dom cu un
ciocan in dm dreapta al axului 6.
executndu-se astfel deplasarea. 10 mod se
deplasarea axului 4.
n paranteze au fost indicate materialul tratamen-
tul termic. n funqie de dimensiunile pietrei abrazive,
ntre aceasta ax se poate turna o de plumb
pentru o ma. a se a se
introduce rondele de carton de 0,5 mm. La monta-
jul axelor trebuie se cont de o ordine de
CD
+--._- ----
Respectndu-se desene a
componente ale polizorului. se vor rezultate
bune. Fiecare constructor poate modifica raportul
turatiilor care, n cazul nostru, este de 1:1. 10 acest caz,
. ., I . z, h,
trebUIe se cont de re -- = -h .
Z2 2
Modificarea parametrilor constructivi ai
se face Dp = m' z; De = Dp + 2m;
A = Dp Dp2, n care Dp = diametrul primitiv,
m = ctul dintre pas z de De = dia-
metrul exterior, A = intre axe. Ungerea se
face cu ulei 302 prin 2,5 din laterali.
o
-
1--.,-----131>
t:"-- -- __ o - "":-';-+
1048
I

se stringe bine apoI piesa G, se
de suportul A astfel ca
montare resortul R fie tensionat,
iar tijei T, a bielei H a
excentricului 1 fie conform sche-
mei, cursa pinzei fie sus
in se
motorului N, el nu se
va roti, fiind de resortul R.
motorul cu restul ansamblului
trebuie se chiar la
alimentarea motorului cu tensiunea
de 2 V. Pentru aceasta intervine cel
de-al doilea resort RI, care va fi mon-
tat intre extremitatea tijei T su-
portul N. in acest caz, de
intmdere fiind egale, motorul nu va
mal avea de invins decit de
de a motorului M
se transmite prin intermediul
de cuplare cu cheie V la excentri-
cui 1, avind montat un volant V
pentru uniformizarea produ-
se de care, prin axul V
b ela H, transmite prin
a ul (IX, rigid cu tija T,
de rotatie in rectilinie, trans-
m pinzei D - realizind astfel
t erea.
Pentru se ia materialul con-
form schemei W - a supra-
fa este in prealabil - se
asaza In fata pinzei D se inain-
pe cu viteza
de material. Se pot decupa
modele ornamentale, litere, figuri etc.
P-nza fiind intr-o
cel care va da
se ma de avantaje (efortul fizic mic
mare de traforajul ma-
nual).
Axul T va lucra in interiorul buc-
!IZ, avind rol de ghidaj. Toate
dimensiunile le va alege construc-
torul, intrucit nu sint cote fixe - de-
altfel, unele piese se pot in ate-
herul propriu plecind de la dimen-
slumle uneia, va asambleze
acest traforaj. Recomand intii con-
de sub punerea ei in
functiune cu motorul RI demontat,
18
10
4 .... 1----
-

15
@)
Jl{8,5

z= O
10
10
23
-
M
K
10 8
1,5M..o.
220V
------
B Kf
o

2
apoi prinderea suportului 8 pe El>.
intre motor suportul S se pune
cauciuc de 10 mm.
ce a fi depinde de lun-
gimea suportului A, care trebuie
fie din de masiv,
pentru evitarea De ase-
menea, alimentatorul, comutatorul K
sau pedala se vor monta tot de
amator.
Pentru in conti-
nuare la
8
COl
- -

....
I--f/J 7,5
:!!@

+
....
-
13 6

-o
d

-CI\
-------'Ji..,

. I
. )11'2 0+0,028 \ \ .
--1
__ O+--;
P/ 20+0P23

140
@
...
...,

unui amplificator de fidelitate cu tran-
zistoare are ca efect unor importante distorsiuni n prima
este mai etajul final de
putere poate fi deteriorat. Controlul se poate verifica
montnd la amplificatorului un detector de semnal de care
se un indicator optic .
n schema este prezentat montajul electronic ce poate
fi la un amplificator stereo, cu putere de la 40 W pe fie-
care canal.
NOlmal. tranzistoarele snt blocate, n emitor avnd tensiunea
de 6 V cu dioda Zener DZ 306. Cnd tensiunea detec-
de dioda EFD 109 o valoare, tranzistorul
se deschide montat n colector se aprinde.
Pentru reglaj se la amplificatorului, n
de indicator, un osciloscop. La intrare se un generator
de semnal AF.
Se n amplificator un semnal se sinu-
soida pe ecranul osciloscopului. apoi nivelul injectat n
amplificator, pe ecranul osciloscopului sinusoida ncepe fie
La acest nivel se cursorul
de 10 kn din indicator ce tranzistorul se deschide
se aprinde_
EFDf09
IK
llK
LA.
-- '""------ + 48V
mA
11(
7
DZ306
EFD109
25)l
25V .
L" AMPLI-
FICATOR
Cu ajutorul unui ohmmetru conectat la bornele XY montajul
din se poate determina informativ factorul de ampli-
ficare al unui tranzistor.
acului instrumentului este direct cu
amplificarea tranzistorului deci avem Cteva tranzistoare al
factor de amplificare ne este cunoscut, se poate trasa chiar
o cu ale acestei
Punctele CBE de pe contactele unui soclu
pentru tranzistoare. Cnd dorim imperechem tranzistoare,
de exemplu Cnd construim un amplificator este suficient
ca ele a ohmmetrului pentru a avea
factor de amplificare.
Adaptorul poate atit tranzistoare pnp cit tranzistoare
npn prin simpla inversare a cu ohmmetrul.
C x
220K
,
B
CE
y
O

9
Pedagogia pro-
fesor-elev, n cadrul procesului de instrui-
re, ca pe un sistem cu conexiune
n sensul pe de o parte, profesorul,
manualele mijloacele audiovi-
zuale etc. constituie sursa
de iar elevul con-
stituie postul activ de care asi-
- sau total - mesajele.
fiind n felul acesta, de sursa
Pe de parte, elevul nu
este un post de pasiv, care doar
datele; el percepe, prelu-
mesajele primite, le
individualizate in de
gradul de dezvoltare, de
de etc., participnd activ la proce-
sul de instruire. seama de
surile profesorul
dnd - atunci cnd este cazul-
suplimentare. din cauza
vitezelor diferite cu care elevii
din cauza
punsurilor diferite de la elev la elev,
profesorul nu ntotdeauna
realizeze conexiunea n cadrul
Utilizarea mijloacelor audiovizua-
le in procesul de instruire a favorizat
mai mult primul aspect al acestuia,
anume transmiterea de de la
sursa - profesor - la elev.
Din care are
rol n procesul de instruire,
- uneori - prea despre mo-
dul in care elevul a asimilat
predate. In acest caz, profe-
sorul nu poate interveni la timp cu expli-
suplimentare, fapt care
negativ procesul de
gnd corect anumite mesaje, elevul are
lacune, face confuzii ntre etc.
Pornind de la aceste considerente,
s-au imaginat diferite mijloace tehnice
.;are ajute pe elev pe profesor n
realizarea conexiunii inverse.
n paginile de un aparat
construit la Liceul nr. 2 din de
Vede care poate fi folosit cu succes pen-
tru realizarea conexiunii inverse. EI este
destinat simultane a 2 elevi.
Aparatul este compus din trei
1) sectorul elevului; 2) sectorul profeso-
rului; 3) sectorul de
1) Sectorul elevului este compus din-
tr-un panou de placaj pe care snt mon-
tate: cte n pentru fiecare
elev. numerotate de la 1 la n; cte m
becuri albastre (n cazul m =' 5,
de la 12 la 18 V) pentru fIecare elev;
cte m becuri (m = 5 in =
schema pentru fiecare elev;
cte 6 becuri pentru indicarea notelor 5.
6. 7, 8, 9, 10, care snt scrise pe
panou.
2 ..
I

1
I
2
I
t------ - -t------
I I n
---
-
-t-----
-
. .,
n I
- -t-
I
I
I
I I

I
,

1 2.'" n 1 2. , n
a
1 2. .. - n I 2.
1 2. ... n
T
,
1 o 1
O, b
b b b
F
0159
o 131!
0117 o OLI, D 147 0157
n
D 116 D 126 0136 D 156
D 115 D 125 D 135 o
10
2) Sectorul profesorului se compune
tot dintr-un panou de placaj pe care snt
montate cte m x n pen-
tru fiecare elev, dispuse n m rnduri a
cte n pe fiecare rnd.
Aparatul este pus n cu ajuto-
rul unui cu
P (pomit) F (fIXat}
3) Sectorul de se compune
dintr-un panou pe care snt montate
cte m + 6 relee pentru fiecare elev, n
m + 6 = 5 + 6 = 11 relee pentru
tiecare elev de un de dioae
pentru dirijarea curentului.
Cum se face examinarea? Profesorul
propune pe ecran sau pe o
de hrtie n logice, numerotate
de la 1 la n (n
cu cele n ale elevului).
Dintre aceste cel mult m pro-
snt (au valoarea de
v = 11 restul de n - m snt false
(au valoarea de V = O).
Pentru aparatul sche-
mei din maxim de propo-
este m = 5. Elevul va tre-
bui dirr cele n pe cele
care le apese
pe care au nu-
mere de ordine ca conside-
rate
Fie pentru exemplificare
n =
1. dreptunghiuri care fIe
romburi, paraleJo-
grame. Acestea sint
2. Cubitus este UD os ituat osul
peron eU.
3. Genova este localitate n
4. Triclormetanul este un derivat al
unei a1chene.
5. "",
--fi] U {I} U [J2, + oc)
6. Produsul scalar al vectorilor lj
este prin dat de a' b=ab
sin (a,'l).
7. Produsul vectorial al vectorilor li lj
este un vector al modul este
A-
Ia x ljl = lallbJcos (a, b)
8. Iim 3-(-1)" = 3
,,_ n+3
9. Randamentul unei termice
Ideale nu depinde de natura fluidului uti-
lizat., ci numai de temperaturile absolute
ale in-carelor tei mice cu care

!O. de electroni de su-
metaliceub luminii
an: loc indIfeitnt de
SI de intensitatea flu. ului luminos.
II. Poporul romn s-a format ntr-un
prace>. de ca un popor
romanic. ca urmare a ro-
traiane.
i:!. pen de numai 165 de
ani are loc r maDlZ3rea Daciei
d tul de
obicei unle romane.
Dintre snt
rate: 1. S. 9. II. i2 iar 2,
3. 4 10 ni false.
Cele 5 snt nso-
de UD punctaj care
de dificultate al De
pentru propozitia cu DT. 1 se
1. CARACTERISTICI: n.:arbitrar, m.=S
f
f"'------

- -

I n n
I
I

,
R 1
. ..
n f 2.
...
n
n
...
n
R2f

/15 /n
!u 121
1 1 1
1
0229 D239 0249
0218 0238 0248 0258
0217 o
D247
o 216 D226 D236
o .'
D 225 D235 0245