PAGINA1a

PAGINA 1a
..
PAGINA 1.9
lEHNIUM MAGAZIN
PAGINA 29
RADIOSERVICE
PAGINA 24
ADRESA REDACI1EI:
BUCURE$TI, PIATA SCiNTEII
NR. 1, OF. P.T.l.R. 33
SECTORUL 1, TELEfON
17.60.10, ini. 1102-1734
.:::!lht'UN::lII"C> a teI11aticil()f,

nizate in
Trebuie faptul majori-
n curind liceul agroindustrial
Prahova. va implini 15
ani de n care sute
de cadre tehnice au aici de-
prinderile unor
buni mecanizatori, oameni de
ai agricole din din
Situat la intrarea de sud a muni-
cipiului la numai 5 km, liceul
dispune de o suprafatii de 6 ha, n care
sint concentrate clasele
de curs, laboratoarele cabinetele
cantina, pentru fete
atelierele poligonul
de conducere. Ca cel ce a cunoscut
acest liceu a fie numai o zi,
in mijlocul elevilor, pot spune acti-
vitatea a elevilor, dragostea
ce o meseriei alese am inteles-o
am la .
acest lucru
materiale de care
licee
tinerilor
cadrul
de
valabilitatea solutiiilor adoptate. Lu-
caracter didactic realizate
dotarea cabinetului
rodul inventi-
orientare
trimestru a planului de cu
peste 50 la
pasiunea depuse de elevi pentru
lor, posibili-
de care dispun.
Orele de conducere auto
se intr-un cabinet special amenajat.
iar cele practice n poligonul de condu-
cere din incinta unde snt create
identice reale am
zice, cu tot arsenalul rutie-
re. Dealtfel, terminarea treptei
a doua de liceu, elevii sint
examenului de conducere pen-
tru permisului de conducere.
Cabinetul de tractoare, unde se
in trei tipuri de tractoare,
cu subansamblurile con-
stituie pentru elevii un sprijin util
eficient n principiului
de al tracto-
a completa gama de utilaje
pe care elevii efectueze practica,
parcul de agricole este dotat
cu ce
ufilajelor. Pe
dispune de o
teren
De asemenea, printr-o
C.A.P. liceul
trial de
losind agricole ale
Un lucru deosebit de important pen-
tru cei ce doresc urmeze cursurile
acestui liceu il constituie faptul
toti elevii de burse. Aceste
burse sint de feluri: de ntreprin-
aoroiindlustfi'il
bune conditii ca
se
l'a-
a economiei nationale.
n laboratorul de motoare al eilevii pe viu
principiile de constructie ale agricole.
de
pnildluc'!;ie. educarea

COl[)l!"doniElte. Grupul
muncitori

actiunii de economisire a materiilor
a pieselor de schimb, a reducerii
gindirii
s-a
elevi din clasele de
unele repere ce se
executarea difleriitei()faXe, con uri,
subansambluri asamblarea conteinerelor, a
in lucru un dispozitiv de fire pentru
canelat folosite in industria bumbaculu. dis-
pOZitiv este executat in totalitate de elevii anului
sub indrumarea maistrului instructor Stefan Gor-
Executarea acestuia, seama de
complexitatea de rectificare
frezare, de la cald. execu-
tarea concursul si claselor
de .
De remarcat este
nu demult se
in
se imnnl1"t:::'lin'to
in atelierul de
20 de (necesare
a fost iar
00 de vor
derea industria bumttac:uhl
Initiativa elevilor
nalt 'nivel calitativ,
ansambluri amsarnbllun
n Orlt!ctla
o deosebit de
Legea

de
splecl;rue
meHor
Fiz. A.
Spre deosebire de diode tranzistoare, tiristoa-
rele nu pot fi testate prin
ntre terminalele lor cu ajutorul ohmmetrului. In
primul rnd, nu toate cele trei semiconduc-
toare (pnpn) ale unui tiristor snt accesibile din
exterior; n al doilea rind, cum se un tiristor
conduce n sensul direct numai atunci cind pe poarta
sa este o tensiune de co-
(sau n cazul n care este tensiunea
de anod-catod).
Obiectivul fundamental prin testarea ra-
a unui tiristor este acela de a afla el func-
sau nu; mai concret, acela de a stabili
un curent slab aplicat pe poate comanda un
curent mare n circuitul anodic.
O de testare a tiristoarelor o
constituie conectarea acestora n circuitul de reglare
a unui bec cu de putere
(fig. 1). prin manevrarea
metrului R2 tiristorul verificat Th gradat
luminozitatea becului, el este bun; becul arde
la fel de tare pentru toate cursorului lui R2,
tiristorul este n scurtcircuit. in fine, becul nu
poate fi aprins pentru nici o a lui R2, tiristorul
este intrerupt (sau are o sensibilitate foarte
a comenzii prin
R1 cu R2 este
ANOD
TENSiuNEA
DE DESCHioERE
6,3\1
rv
pentru a limita la o valoare
curentul direct de al tiristorului. Dioda D
tensiunea de transformator,
prin divizorul R1-R2 numai alter-
pozitive, astfel incit
nu fie prin polaritatea Cu aju-
torul R2 se polarizarea
tiristorului.
Formele semnalelor pe la anod respectiv
pe sarcina (bec), sint n fig. 2;
ele modul de al montajului
pentru trei diferite ale cursorului lui R2.
Curbele din fig. 2 a corespund unei a lui R2
pentru care tensiunea pe in orice punct al
pozitive, este

valorii mi-
nime necesare pentru deschiderea tiristorului. Se
in acest caz prin nu trece nici un
curent, iar pe anod apare intreaga sinu-
a tensiunii debitate de transformator. n
fig. 2 b cursorul lui R2 a fost considerat intr-o
pentru care este cu tensiunea
de deschidere; cum se tensiunea
transformatorului se pe anod in
momentul deschiderii tiristorului (punctul A). in
acest punct, tensiunea pe anod scade brusc (practic
la zero), iar tensiunea se pe
Cnd tiristorul se inchide din nou (punc-
tul B). Curbele din fig. 2. c corespund extreme
a lui R2; tiristorul se deschide tensiunea transfor-
matorului se astfel pe in aproape
intreg intervalul buclei pozitive a sinusoidei.
Schema a testerului pentru tiristoare
propuse este in fig. 3. Pentru alimentare se uti-
un transformator de calculat astfel
incit el debiteze in secundar 6,3 V un curent de
0,6 A (se poate utiliza n acest scop un transformator
de sonerie sau pentru filamente de la
un aparat cu tuburi). 11 ali-
mentarea de la a montajului, iar becul cu neon
(Ne), inseriat cu R3 de 100 k .o,
(alimentarea de la .
. Deoarece tiristorul de verificat este supus unei
tensiuni reduse (6,3 V) curentul mediu absorbit.
este sub 0,1 A, cu acest montaj pot fi testate
riscuri tipurile de tiristoare de putere.
Grupul D, R1, R2 tensiunea
pentru comanda tiristorului. Valorile
pieselor au fost astfel alese ncit becul (6,3 V/O,1-
0,2 A) fie complet stins pentru a
lui R2 tiristorul verificat nu este
scurtcircuitat).
Prin rotirea cursorului lui R2 tiristorul se deschide
becul lumineze din ce n ce mai intens,
pozitia aprindere depinznd de tipul tiristo-
ruJuL folosim pentru R2 un liniar
bolbinat), ii o gra-
care ne va ajuta
orientativ diferitelor tiris-
testate.
cu cinci
conduc in ambele "'If."' ..... "' .... if"
lor este ..,,,,,1,,,, .. ,.,.,,,,,,5
12 inchis, D este
divizor R1-R2
necesar pentru comanda
nu va fi nchis
in timpul tiristoarelor
nale
Conectarea terminalelor tiristorului de verificat
se face fie la jacurile J1, J2, J3
(prin cordoane cu crocodili), fie prin introducerea
acestora n soclul S (n cazul tiristoarelor de
putere).
Trei moduri frecvent intilnite de dispunere
a terminalelor la tiristoare sint indicate in fig. 4.
Semnalul de pe poate fi cules de la jacurile
J4 J5, iar tensiunea pe intre jacurile J6
J7; in acest fel putem vizualiza pe un osciloscop
tiristorului testat. In fig. 5 snt
formele semnalului pe la
(a) respectiv la (b). In fig. 6 a
se forma semnalului pe tiristor, intre anod
catod (J5-J7), iar in fig. 6 b se semnalul
de pe la valoarea de deschidere a
tiristorului. Este de remarcat a
acestei tensiuni in momentul deschiderii tiristorului.
Aspectul exterior al testerului descris poate fi
cel din fig. 7.


Pentru constructorii amatori care se
n realizarea montajelor folo-
sind circuite integrate de diferite tipuri,
mai jos citeva sfaturi prac-
tice unele generale de
ordin teoretic aplicate pe un exemplu
concret.
*
n utilizarea a circuitelor inte-
grate se impun anumite pri-
vind manipularea conectarea lor n
montajele electronice, rezultate atit din
natura a acestor dispozitive
miniaturale, ct din modul principial
diferit de alimentare, din mare
pe care o au asupra lor
cablajele montajului etc.
Reamintim astfel cir-
cuitelor integrate nu se ndoaie excesiv,
n special n locului lor
de din Conexiunile
exterioare prin fire sau cablaj imprimat
(pentru sau de reac-
vor fi ct mai scurte cu pen-
tru a nu conduce, prin
lor auxiliare, la
parazte.
Majoritatea dispozitivelor la
ale sau la tensiuni
inverse de alimentare pentru intervale
foarte scurte de timp, dar nu este,
deSigur, indicat acest lucru
n pentru a nu avea surprize
costisitoare.
Alimentarea circuitelor integrate cu
tensiune este
de cea a montajelor tranzistorizate. Une-
le tipuri surse duble de ten-
siune, care prezinte un pol pozitiv
un pol negativ, ambii
de un punct de comun. Cele
mai multe tipuri folosesc tensiuni egale
(de exemplu, +9 V -9 V) de
Altele bine cu
o de tensiune.
n se cere o
pentru corec-
a de care snt expri-
mate diferitele indicate in
scheme.. Lucrind in mod curent cu
montaje tranzistorizate, ne-am
cu +U polului po-
zitiv al bateriei de alimentare cu - U
polului negativ, a pre-
ciza care anume vreunul) este
La montajele cu circuite inte-
grate trebuie ne de acest
obicei n mod consecvent
toate tensiunile n raport cu un punct
comun de (fig. 1). Cnd acest
lucru nu este posibil, vom specifica
in n raport cu alte
puncte date din circuit, luate drept

Unele firme de circuite
integrate simbolurile V EE
Vcc pentru specificarea terminalelor
cu tensiu-
ne respectiv
de iar altele Simplu V +
V -. Astfel, ntr-un prospect se
+9 V pentru un terminal -9 V
pentru se va sint
necesare surse de alimentare de
cte 9 V fiecare, una avind minusul, iar
plusul conectate la Sau,
echivalent, va fi o de
tensiune de 18 V al punct de po-
median se la
Condepsatoarele indicate n fig. 1
vor fi conectate in imediata
a terminalelor de alimentare. Ele vor fi
ceramice (plachete), de 0,01 -;- 0,1 J:lF,
avind rolul de decuplaj al sursei pentru
posibile prin impe-
acesteia.
Cele ma multe circuite integrate Ii-
niare se construiesc in varianta dife-
de aceea ele
terminale pentru intrare (input); pentru
(output) este de
un singur terminal. Terminalele de in-
trare snt notate conventional cu +
{(-; intrarea + conduce la un
semnal de n (neinversat), iar
({-}) ii corespunde un semnal de
defazat cu 180 grade (inversat).
Un alt factor important care trebuie
avut n vedere este (feedback-ul),
deoarece aceasta to-
tai al unui amplificator integrat. Pentru
a simplifica exprimarea, putem spune
un feedback aplicat de la pe
intrarea inversoare (-) este degene-
rativ, reduce amplifica-
torului, iar un feedback aplicat pe in-
trarea neinversoare (+) este regene-
rativ, producind
n afara terminalelor
multe
tipuri de circuite integrate
alte destinate unor scopuri
diverse. de exemplu, co-
nexiunea pentru
sului n care ca-
racteristica circuitului n ve-
derea
Abordarea a unui montaj cu
circuite integrate presupune
rea a caracteristicilor acestor
circuite (din prospectele fabricii pro-
n general, de
intrare a amplificatoarelor integrate este
foarte mare (teoretic iar impe-
de foarte de zero.
total poate fi considerat infi-
nit. acestui fapt,
amplificatoarelor integrate este aproape
n ntregime de natura in-
de semnalului cerut la
de circuitele de folosite.
Primul pas pe care l avem de
cnd concepem o cu un circuit
integrat este acela de a stabili
pe care trebuie o
presupunem, de exemplu, avem un
semnal de 10 mV (de la o de picup,
zicem), pe care vrem 11
la nivelul de 1 V pentru a putea fi
preluat de un amplificator de putere.
Cu sau trei tranzistoare plus pie-
sele aferente am putea atinge acest
deziderat, dar nivelul distorsiunilor
de nu vor atinge
oferite de 'un amplificator in-
tegrat. Consultnd lista amplificatoare-
lor integrate care se la acest
scop, presupunem ne-am decis
la utilizarea unei capsulep'A702 C
(echivalent cu pA 7700. C). Conform
tehnice a acestui circuit, vom aplica
la de alimentare 8 tensiunea
de +9 V, iar la 4 tensiunea
de -4,2 V (fig. 2). Vom decupla apoi
aceste de sursa de alimen-
tare prin introducerea condensatoare-
lor ceramice de O,01JJF, conectate n
imediata apropiere a terminalelor res-
pective. Capsula circuitului ales este
electric cu 4, ast-
fel nct ea va avea potentialul de -4,2 V
de
Conform din pros-
pect, 1 va trebui conectat la
iar terminalele 5 6 servesc la
compensarea pentru stabili-
tate. n cazul nostru, fiind vorba de un
amplificator de dome-
niul de n ar trebui
limitat la 20 kHz. Pentru a asigura
un bun al amplificatorului la
semnalele dreptunghiulare, vom extinde
acest domeniu la 200 kHz (tipul
circuitului ales permite acest lucru).
cum am indirect, am-
plificarea de care avem nevoie
este de 100 (1 V: 10 mV). Valorile ele-
mentelor de se
pe baza indicate la fig .. 3;
pentru cazul nostru a rezultat valoarea
R, =2 kn. C
1
=100 pF (fig. 3). Prin
practice se
montajul are oscileze
pentru mici;
de aceea, valoarea R
1
a fost n
final la 1oon. Chiar pentru
valoare amplificatorul la 1 MHz
pentru mici, dar faptul nu ne
mai fiind n afara
domeniului propus.
Formulele Simplificate pe baza
am efectuat calculul elementelor de
corespund cazului ideal
n care de intrare a amplifica-
torului ar fi efectiv iar cea de
zero.
Un interes deosebit formula
din fig. 4 care n ten-
siune Av n de valoarea rezis-
de feedback R
F
De aici se de-
duce valoarea este
M. AL-=XANDRU
cu raportul dintre RF (im-
de intrare Rs. Astfel, im-
de intrare este de 1 k.ri,
gul va fi de 10 pentru o de
feedback de 10 kn. respectiv de
100 pentruR
F
=100 kn..
nu de in-
trare Rs sursei!) sau avem
dubii asupra valorii' ei, putem conecta
o de R
F
de valoare
care vom
aplica amplificatorului semnalul de la
amplificatoru-
lui, Av, vom calcula apoi valoarea Rs
pe Rr la
Etajul preamplificator realizat pe baza
acestor considerente este prezentat n
fig. 4 5. la un semnal
dreptunghiular va fi foarte bun, iar
punsul la semnalele sinusoidale de
va fi aproape perfect.
Desigur, elementele prezentate n a-
cest material snt sumare au o
de particular prin exemplul simplu con-
siderat; ca ele incura-
jeze pe acei constructori amatori care,
dintr-un motiv sau altul, mai au unele
n facerea acestui inevitabil pas
de la curent cu tehnica prezen-
tului.
+
: 9V(A)


: 9V(B)
II
o
Calculul elementelor de
Rl = 20(1 + Amplif.) Q
C = 0,01.
1 1 + Amphf.
Q
C 1 } Pentru exemplul ales Amplif. = 100;
Rl "'" 2 kQ
R1 C
l
100 pF
montajului n ten
siune este de
n tensiune:
R
F
+ R
F
,
Ay = ----
P
R
F
,.. .
entru
R
F
RF'
R S = --=---=-
R
F
+ RF'
Rs - sursei
R
F
- de
(feedback)
Cu conexiune, cir-
cuitul neinversor din fig. 4
devine inversor
Rt
C1
n tensiune;
R
F
Ay =-
RS
Ing. GRNEA
n seria montajelor cu tranzistoare ca amplificatoare
de mare putere, adeseori, n pro-
blema electronice a tranzistoarelor finale, care
n orice tip de montaj -- snt sensibile la
sarcinii sub valoarea n putndu-se
distruge instantaneu la. once scurtcircuit pe
Montajul prezentat mai jos 'este recomandat electro-
celor care in cercetare
celor care dispun de pIesele necesare doresc
se alinieze pe drumul actual n domeniul Hi-Fi n

Montajul a fost realizat experimental,

puterea de
60 W (alimentare la 70 V)
80 W (alimentare la 84 V),
r'espectiv, puterea = 75 W - 100 W la ()
de 80/100 W (8 difuzoare Goodmans de 15 W /16 n
legate
- sensibilitatea Ia intrare: 750 mV/I00 kQ;
- alimentare: 35 V, pentru 75 W; 42 V, pentru 100 W;
banda de amplificate: 20 ... 30000 Hz
1 dB la 75 W;
raport semnal/zgomot: 85 dB
MODUL DE
T 1 ca adaptor de
emitor.
volum se etajul de
cu
-t22V
lN40117
pereche pentru varianta
pentru varianta de
cu la

condensa1toI'ultri electrolitic pentru
cono.ensa1tor foloSIt uzual n aceste montaje
cvasicomplementar. .
a perechi de tranzistoare la
dect problema
timp problema pentru varianta
al s-au
astfel
optime de reglaj, ea
de acest tip.
este electronic,
T 6 piesele anexe. Atunci cind
unuia tranzistoarele finale devine excesiv
(din cauze externe sau interne), prin de emitor a
de tensiune considerabil;
este la baza unuia din cele
aduce cele
stare de blocaj ca atare, ele
nu UUJJLlliitjlUI.
Prin bazei se pragul
de deschidere - de V (b - e) pentru tranzistoarele
cu siliciu - astfel semnalul provenit din emitorul
unuia din tranzistoarele finale \'a deschide unul din'cele
baza unuia din defazoaree la
ali-
CU SiliCl!.ll de tipul 1 N 4001 (promIse de
intre plus :respectiv minus emitor, respectiv colectorul
final-
Pentru evitarea transmitem muri scurtcircuit pe etajul
dilier1en'tiaL, alimentarea acestora se face prin dioda serie

cu de kn
snt duse la prin
nanofarazilor: la plus, la
DATE CONSTRUCTIVE
Obtinerea tensiunii necesare alimentarea
respectiv 42 DU
deosebite.
alimentatorului este
fi
1. Miezul
, pe tole, de
'"
o pentru
date concrete in
functie de: dimensiunile
de 'Cele ale condensa-
fie de calitate foa.rte

Tranzistoarele finale vor fi montate pe radiatoare
adecvate, suficient de mari, de orice tip.
de emitor vor fi bobinate din
care suporta la 10 W.
Ta vor fi montate.
ra,dia.tolU'e mici decit cele ale
tramzist'(l1.u:e!()r finale), chiar pe plAcuta de cablaj imprimat.
REGLAREA MONTAJULUI aparatura mi-
de laborator, anume:
- o stabilizat! de tensiune de 40 V;
j
I
I
t
1-----1---
,1 4xRA120
1
(CONTINUARE
SIG.3A -42V
N .. PORUMBAAU
acumciiva ani era considerat
amplificator Ha_oFI un aparat care reda
de la 50 Hz ma 15 kHz + 2 dB
cu distorsiuni de 5% aiearmonicilor,
iar o de 25 W era
({de putere, de
fidelitate au o frecvenli de
care se intinde liniar de la 20 Hz
2(l kHz + 1 dB, in ultimul timp
chiar un raspuiilS linear de la 10 Hz la
40 kHz nu mai este o rarilate. Distor-
siunile armonicilo.r. ma aceste amplifi-
catoare sint sub '1%. iar puterea lor
este de ordinul sutelor de
Procurarea sau construirea unor am-
plificatoare cu asemenea
profesionale nu este la indemina con-
structorilor amatori, de aceea am con-
siderat util descriem in arlicoful de
unele artificii simple costi-
sitoare. care permit o
a
Redarea sunetelor in se
cu difuzoare. Despre difu-
zoare incinte de difuzoare au
n revisia o serie de articole;
astfel, ne referim numai la faptul un
singur d.ifuzor nu poate reda fidel
treaga de frecvente audio. In
acest scop se folosesc mai multe difu-
zoare construite pentru un anumit do-
meniu de iarrepairlizarea
a la
zoare este de o de
SeIDal"at()are. Filtrele de obicei sint rea-
elemente Reteaua este
o combinatie de filtre trece-sus. trece-
]'0 o
1 este

cu un
.iarcircuituJ
elemen-
un ij!tru trece-
a .acestor filtre
2. Se poate vedea
atenuarea de 12
punctul de inl:Unire al ,cemar
numit de eSE de
1 kHz cu 3 dB sub nive1ul de trecere
DE lA ETAJ
fiNAL DE
PUTERE
DifUZOR
. iNALTE
Zi
, DifUZOR
'JOASE
lj
our-________________________
-20
-30 .

dBr. --------____________ _
O
OifUZOR 3 Zj 2
NALTE li --rif Ci. = :1 fiZj
2=82
L =.-!L C 1
2 4. fi 2 = iiiZi
L 3Zj C = _t_
OiFUZOR .3 1, fiZi
JOASE fi = frecventa de
Z=82 iere

Ci Ri
Hz F Ohm
1500 0,04 '1500
1200 8,062 '1200 1_
0;0'1 '1000
-
0,20 790
65G 0,25 600
1.--.
al ceior filtre. Se util
acest lucru ntruct 3 dB
din volumul total intruct
se aude la
difuzoarele, volumul lor se O
adunare 0,5+0,5=1 demonstrea-
teorie ar trebui fie
Ar trebui, dar nu este,
n realitate, lucrurile se ntr-o
mai
Curba din fig. 2 n realitate
mai (vezi fig. 3),
apar dis-
con-
care apar n cele
vitezei
difuzoare etc.
volum, urechea se
aceste distorsiuni ele
nu pot fi sesizate decit prin
4 schema unei retele
de trece sus-trece jos cu o ate-
nuare de 1B cu formulele co-
de calcul al elementelor
componente.
Dinamca a mo-
derne impune folosirea unor amplifi-
catoare cu o putere extrem de mare-
Care este motivul?
in faptul factorul de dis-
torsiuni orice amplificator audio se
puterea se apro-
de puterea mai
int,,,, .. ,,in.,. faptul sunetele redate nu
snt monofonice pure sinusoidale
complex de de diferite
de muiE ori se suprapun,
atin-
amplitudini uneori de 2-3 ori
ma! mari decit la o monofo-
amplificatoru! nu are
putere ca redea nedistor-
sionat aceste virfuri de amplitudine,
semnalele de viri' se apar
armonici care in reteaua de redare
produc distorsiuni. .
vedem un exemplu= de
un am.plificator de 50 W un semnal
20 Veff un difuzor de 8.fi (vezi
SA). simultan cu acest sem-
unui semnal de
1 000 tot de Veff (fig. 58). rezul-
cere
va fi un semnal celui
se. Se \Iede amplitudinea re-
este
de
unei
de 50 ar
distorsiuni care se
termen de


Ohm
0._
15M
O,tO 1200
1,'15 11_
0,25 790
8,_
600
Distorsiunile din limita-
rea distorsiuni
distor-
siuni de care constau
din insumarea
Distorsiunile de inermodtdatie snt
sesizabile de o
mai sus.
ET AdE FINALE PE. CANALE
DE FRECVENTE
6 se pot re-
semnalate.
se poate observa
asemenea, dintr-un
filtru trece-sus un fiHru trece-jos.
deosebit este faptul
este ntre
etaje le finale
rTir. 1 sim: redate
componente n ra-
port de de folo-
site n
Schema are o serie de
avantaje. Astfel, o posibilitate
mai de adaptare a efajt,siui final la
domeniul de
mai De aseme-
sarcina filtrului este o
de o valoare suficient de
ca nu fie de impe-
dana de intrare mare a etajului final.
De aici o adaptare mai
intr-o de frec-
vente. Condensatoarele folosite n fil-
tru "au valori mici, inductan-
au valori mai mari decit in schema
puterilor mici
din respec-
dirnellsiuni incomparabil mai mici
din fig. unde, pentru evi-
tarea pierderilor, necesitatea folosirii
conductor cu o conside-
gabaritul
indudantei. "
al schemei
in-
deoend,en1!e a caracteristicilor celor
condensa-
a fi nece-

pOSibilitatea unei adap-
caracteristica de
a difuzoarelor. Schema permite. de ase-
OE LA
PREAMPLiF-
CATOR
menea, reglarea
m ului la cele o
echilibrare linearizare
Folosind schema conform fig. 6, dis-
par fenomenele de distorsiuni de armo-
nici de limi-
semnalului n etajul fina! de putere.
Domeniul de frecvente fiind mai n-
gust, elementele aferente etaj
final se pot corela cu banda de
trecere, randamentul este in-
comparabil mai bun"
Astfel exemplul dat la
fig. 1, cu un amplificator care trebuie
redea concomitent un semnal de
50 Hzl20 Veff cu un semnal de 1000
20 Veff, am .ajuns la concluzia folo-
sind filtrele conform fig. 1, pentru o
redare este necesar un etaj final
cu o putere de 200 W.
Realiznd schema n fig. 6, este
folosirea a etaje finale
de putere, cu 50 W fiecare.
La realizarea il acestei sche-
me, n circuitul etaj final de
putere se cte un
metru semireglabil, pentru
a volumului, iar preamplifi-
calorul este cu reglajele de
volum ton general.
REGLAREA MONTAJULUI
Reglarea unui amp.liflcator cu canale
de separate se cel
mai corect repede folos.ind un gene-
rator de un osciloscop
disc sau o transmisie de
re-
de a
folosite vederea unei lineare;
4) reglaj prin' reluarea etapei nr. 2,
(CONTINUARE IN PAG. 22)
1.
2.
1.
Ing. G. PINTILIE-
V03AVE
n cazul cnd sntem n posesia unui receptor de
unde scurte, pentru a putea banda de
unde ultrascurte radioamatorilor, de
144-146 MHz, este nevoie de un convertor de frec-
Acesta se poate realiza in variante: cu
oscilatorului local din convertor de
cu cristal, acordul in reali-
zndu-se la intrarea receptorului de unde scurte folo-
sit intr-un domeniu de de 2 MHz, sau, n
cu oscilatorului local din con-
vertor cu a receptorului.
Convertorul prezentat cea de-a doua va-

Montajul este realizat pe o cu cablajul impri-
mat cu dimensiunile de 100 x 75 mm. Desenul cabla-
jului imprimat cu modul_de amplasare a pieselor snt
prezentate in figura 2. In fotografie este
imaginea de ansamblu a convertorului.
Convertorul se la o de curent
continuu de 9 V. Borna plus este conec-
la Consumul total este de maximum 5 mA.
8
Semnalul captat de (fig. 1) este aplicat pe o
a bobine; L1, care cu L2
un filtru <<trece cu o de
ordinul a 2,5 MHz, atunci cnd intre margi-
nile extreme ale acestora este de 1 mm. Semnalul
este aplicat etajului amplificator (T1), care este rea-
lizat n montaj neutrodinat. Acest fapt posi-
bilitatea de autooscilare, un
mare factor de amplificare.
Tranzistorul T2 rolul de mixer. Sem-
nalul din eter este aplicat pe de pe o a
L3, iar cel al osciJatorului local - pe emi-
tor. In circuitul de colector este conectat un filtru
acordat pe de 10,7 MHz.
Acordul in este realizat cu un condensator
variabil dublu (produs de Uzinele Electronica), de
tipul celor folosite in receptoarele radio
care banda de unde ultrascurte.
Pentru a asigura un ecart de de ordinul
a 2,5 MHz, se folosesc condensatoare serie paralel,
C14 C15 la oscilatorul local C5 C6 - la ampli-
ficator.
Bobina oscilatorului local L4 se pe o
de tipul celor folosite n blocul UUS de la
receptorul Mamaia, folosind miezul respectiv din
realizarea bobinei se face conform desenului
din fig. 4.
n montaj snt folosite de 0,5 sau 0,25 W;
toate condensatoarele sint de tipul ceramic, produse
de I.P.R.S. Se pot folosi alte condensatoare care
ca valoare gabarit.
Tranzistoarele T1 T2 snt de tip BF 181 (182, 183,
209), iar T3 de tipul BF 214 sau BF 215.
In cazul cnd receptorul de unde scurte pe care il
nu poate de 10,7 MHz,
atunci filtrul L5-L6 se poate acorda pe o
n domeniul 4-9 MHz n felul L5 L6
se vor realiza pe o de Ia transformatoarele
de folosite n receptoarele
Delta, Albatros Cora. Se bobi-
inti L5 care are 20 de spire, din conductor
rp 0,1 Cu-Em apoi L6 care are spire din

Capacitatea C17 va avea valori pentru
diferite 180 pF - 4 MHz; 120 pF - 5 MHz:
75 pF - 6 MHz; 56 pF - 7 MHz; 36 pF -8 MHz 27 pF
pentru 9 MHz. in acest caz va trebui
asupra miezului din de la L4 pentru
a face de rigoare a oscilatorului
local.
Acordul filtru lui de intrare se face in mijlocul benzii
de 2 m, pe de 145 MHz, conden-
satoarele trimere C1 $i ca Acordarea circuitului de
la amplificatorului se face cu ajutorul lui C7.
Blocul convertor se prinde n 3 locuri, cu 3
buri M3, folosind inalte de cel 10 mm.
intre borna de conver-
tor, precum intre convertorului intrarea
receptorului de unde scurte folosit se face cu tron-
soane de cablu coaxial cu de 75 .0..
Desenul cablajului imprimat este prezentat in fig. 2
la scara de .. 1 :1. Pentru a realiza cablajul imprimat
se din desenul acestuia se
pe partea a Cu un obiect (dorn,
ac mare) se prin locurile unde vom
practica Pentru condensatoare,
bobine vom da cu un spiral de 1-1,2 mm. Pen-
tru locurile de prindere a condensatorului variabil
pentru cele 3 de prindere a se
un spiral de 3,3 mm. Pentru prinderea condensatoa-
relor trimer carcas ei bobinei L5 folosim un spiral
de 1,8 mm.
ce au fost date toate orificiile, se
partea cu un foarte fin (de prefe-
unul uzat). Apoi se cablajul conform
fig. 2, folosind o foarte (nr. 1 sau nr. 2).
Desenul se cu format din gudron (smoa-
dizolvat n tiner sau toluen. Corodarea se face n
de corodare
cu (jet), se cu tiner sau toluen.
Placa astfel se cu o de colo-
foniu dizolvat n spirt alb concentrat. Acest strat pro-
placa contra rolul de deca-
pant la sudurile ulterioare cu cositor.
n cazul avem posibilitate, putem arginta
10-30 minute lntr-o mult de
fixativ foto. n prealabil placa va fi prin
bine cu sub un jet
de n cazul nu mai este nevoie de aco-
perirea metalizate cu de colofoniu.
Bobina Nr. spire Conductor la
L1
L2
L3
L4
L5-L6
6 q, 1 Cu-Ag 1,25 sp. q, 6-aer pas 1 mm
6
" "
la1mmde L1
4
"
sp.
"
pas 1,5 mm
3,25
"
0,5 sp. conform fig. 3
Trafo FI - Mamaia -10,7 MHZ - cod 22227
Aceasta se va face cu avnd n vedere
n consumul montajului, care, pentru un
atac de 1 V efo din generator, nu trebuie
2 -;- 3 A.
Se va de asemenea, tranzistoarelor
finale, a de emitor a tranzistoarelor din
etajul defazor.
In n care tensiunea de deschidere a tranzis-
toarelor T 5 T 6 este suficient de mare, ele vor intra n
bazele lui T 7 T 8 vor fi conectate la
consumul pe una din ramuri va brusc la zero.
Aceasta n caz
contrar, se va foarte n sensul
asupra de 220 n din emitoarele tranzis-
toarelor finale.
Schema de principiu a amplificatorului descris este
n fig. 2.
M IX E R Tranzistoarele utilizate vor fi de tipuri
TI - BFY 40(BC 107 B); T2 , T3 - 2x BC 177
L. T4 - 2N 3053 (BC 141); T5/T6 - BC 141/BC 161
T7 - BD 130 (2N 3055); T8 - 2N 3791 (ASZ 15)
T9 , T 10, T 11, T 12 - 2N 3442 (2N 3055, BD 116).
n ultima vreme, n diverse
de specialitate apar din ce n ce mai
des unele n domeniul radio-
receptoarelor pentru radioamatori, ba-
zate pe un principiu cunoscut mai de-
mult, neabordat suficient in
prezent. Este vorba despre radiorecep-
toarele care se pe conversia
in audio a
lor a se mai trece prin
faza de
Parametrii tehnici ai acestor radiore-
ceptoare nu sint, cu simplitatea
montajului, inferiori celor mai perfec-
receptoare
Realizarea acestor radioreceptoare
era acum citva timp
unor tehnice ale
componentelor electronice
faptului aceste aparate nu se pot uti-
liza la emisiunilor tele-
fonice cu
cu tehnicii semi-
conductoarelor cu trecerea la emisiu-
nile radiotelefonice cu
(SSB), sistemul tinde ia o
dezvoltare.
cum se la radioreceptoa-
rele semnalele din an-
se cu semnalele unui
oscilator local, n urma fapt iau
semnale ale re-
din nsumarea sau sem-
naleJorcomponente interme-
Schema bloc a receptorului cu
conversie
le sau a valoare
se direct in spectrul frecven-
audio.
In acest fel, semnalefe telegrafice
sau cele ale emisiunilor SSB apar direct
in spectrul audio.
Ca rezultat se radioreceptoare
mult mai simple din punct de vedere
al al reglajului.
Schema bloc a unui astfel de recep-
tor este in fig. 1. Principiul
de functionare al schemei este
rul: semnalele de din
ce sint selectate intr-un
circuit de intrare, se pe un
al unui detector (modulator) echilibrat,
de obicei cu diode semiconductoare.
Pe al detectorului se
semnalul de la oscilatorul local. La
re se culeg semnale a
cu cca 1 000 Hz unul de
lalt. La emisiunilor SSB,
oscilatorului trebuie coinci-
cu
Banda de se fil-
apoi cu ajutorul filtrului de audio-

a unor parazite nu se poate
face decit prin metode mai complicate
de compensare a fazei semnalelor.
aceasta, semnalele snt ampli-
ficate numai n
metodele clasice.
Detectoarele echilibrate snt, n ge-
nera', destul de sensibile nu
etaje de amplificare de
fiind amplificarea de audio-
care el.
din semnalele oscilatorului
local au o foarte de
cea a semnalelor acestea
pot fi radiate in prin
perturbnd alte emisiuni. Pentru filtra-
rea lor se utilizarea unui
etaj de n acest caz tre-
buie se seama de unele aspecte
pozitive negative.
Astfel, pentru fenomene-
lor de este preferabil
se lucreze cu semnale de nivel cit mai
mic la intrarea detectorului echilibrat
Pe de parte, un etaj de R.F.
sensibilitatea receptorului, reduce
n permite ea detec-
torul fie realizat cu materiale mai

F:J
A.AF
a01

Detector echilibrat cu diode.
Aceste semnale snt apoi detec-
tate, iar semnalele de AF ce
snt amplificate. Valoarea in-
termediare este, de obicei, de ordinul
sutelor de kHz, este n
domeniul radio.
La receptoarele cu conversie
radio receptionate din an-
sint mixate cu semnalele unui
oscilator local care
foarte apropiate de cele
n Din mixarea lor apar semna-
costisitoare cu mai
mici.
Pentru a se toate aceste ce-
se poate utiliza un amplificator
de R.F., acesta trebuie un
coeficient de amplificare suficient de
mic pentru ea produsele de intermodu-
latie nu fie
O ce se impune este ca
detectorul un coeficient de con-
versie cit mai mare. aceasta,
pentru un montaj cu elemente pasive,
Radioreceptor cu conversie di-
(28 MHz).
poate fi cu succes de detec-
toarele (modulatoare) echilibrate.
Pentru reducerea
a radierii spre a semnalelor
oscilatorului local, detectorul trebuie
fie bine echilibrat, n ambele sensuri,
prin alegerea a ele-
mentelor simetrizarea
sau a ale
detectorului.
Trebuie se ia, de asemenea,
suri ea oscilatorul nu genereze ar-
monici, deoarece prin mixarea lor apar
o serie de produse de false
pe nedorite. De asemenea, se
va evita tot ceea ce ar putea provoca
o de amplitudine a semnalu-
lui (de exemplu, filtrajul insuficient al
tensiunii de alimentare, deoarece sem-
nalul va apare modulat cu frec':
receptorul este realizat cu
tranzistoare alimentat din baterii,
problema se din acest
punct de vedere.
n concluzie, printre recep-
toarelor cu conversie se pot cita:
simplitate pentru
o selectivitate foarte o sensi-
bilitate de 1-10)J V; reglaj simplu; pen-
tru fiecare nu este necesar
se regleze dect oscilatorul circuitul
de intrare pentru a se stabili banda de
se poate
face foarte simplu cu ajutorul unui ra-
dioreceptor etalonat sau cu ajutorul
unui grid-dip-metru); stabilitate
de oscilatorul poate fi exe-
cutat pentru a lucra pe cea
mai (de exemplu 3,5 MHz), unde
se poate mai o stabilitate
iar din celelalte benzi
se prin multiplicare; lipsa frecven-
imagine n banda de R.F. (este
drept apar perturbatoare
n A.F., dar ele se mai
Un alt domeniu n care se pot folosi
aceste receptoare este cel al transive-
relor. cum se poate
observa, n scopul
lor de lucru se poate folosi
oscilator atit la emisie ct la
n radi'oamatorilor experimentatori
se deschide astfel un domeniu foarte

in fig. 4 un exemplu de realizare
a unui radioreceptor banda de
28 MHz. Circuitul LIC
I
face o
a semnalelor este acordat
aproximativ la mijlocul benzii de 28 MHz.
Semnalul trece apoi la transformato-
rul Tf\ . de la care se simetric
detectorului echilibrat cu diode.
De la oscilatorul local, realizat cu
tranzistorul T4, semnalul se de-
tectorului prin transformatorul TR
2

Acordul pe se
face cu ajutorul condensatorului C
2

Tensiunea este cu ajuto-

rul diodei stabilizatoare 0808.
FINT
Nu s-a un reglaj al volumu-
lui de deoarece ampli-
tudinea semnalelor puternice
este n amplificator.
Selectivitatea montajului este deter-
de filtrul L
3
-C -Cg este de
aproximativ 30 dB pentru un dezacord
de 10 kHz.
O filtrare a dato-
rate se
prin echilibrarea modulatorului,
alegerea diode/or, echilibrarea rezisten-
etc.
Acest tip de semnale perturbatoare
este recunoscut prin aceea ele se
aud, oricare ar fi condensatoru-
lui de acord.
DETALIILE CONSTRUCTIVE
Bobinele L, L.z au cte 9 spire pe o
de fi 10 mm, cu conductor de
0,5-0,7 mm. Priza pentru Ia bo-
bina este la spira 2, iar priza pe bobi-
na L.z aproximativ la mijloc.
Bobina are 170 mH; ea este execu-
pe un inel de de 10 x 6 x 5 mm
cu de 0,1 mm are cea 300 de
spire.
Transformatoarele TR
I
snt
executate pe inele de de 8 x 4
x 2 mm. de spire este de 20
respectiv 10 + 10, cu de 0,1 mm.
in locul" modulatorului (detectorului)
echilibrat din schema se
poate folosi unul din montajele din
fig. 2 sau 3.
Regimul tranzistoarelor amplificato-
rului se prin alegerea a
dintre colectorul baza
tranzistoarelor. Tensiunea la colecto-
rul tranzistorului TI trebuie fie de
1,5-2 V. La colectoarele tranzistoare-
lor T
2
si T
3
tensiunea trebuie fie de
4,5 V. '
se priza bobinei L.z
colectorul tranzistorului T
4
, se va
observa volumul semnalului
zgomotul receptoru-
lui. Se va alege, prin

La fel se va proceda cu prizele de
pe bobina LI' Deplasarea lor ca-
de selectivitatea,
dar sensibilitatea.
Ing. B. BANTGAF -
V03ACI
PRE-
AMPLI ..
FI-
CATOR
(Urmare din nr. 41 1976, pag. 8)
Rezultatele indicate, precum
global ilustrat n
curbele din fig. 1,2,3 4 se ob-
cu unor
piese respectiv ve-
rificarea a tranzis-
toarelor.
Important este ca sistemul de
alimentare furnizeze o ten-
siune ct mai foarte
bine Utilizarea unui stabi-
lizator electronic este n acest
caz
acest preamplificator
a fost experimentat de labora-
toarele Fairchild n care erau
montate tranzistoare BC 113.
lista cu va-
lorile pieselor componente.
Rl 47 kQ; R2 2,2 kQ; R3 47 kQ;
R4 2,2 kQ; R5 33 kQ; R6 150 kQ;
R7 150 kQ; R8 120 kQ; R9 220 Q;
RI047 kQ; Rll 56 kQ; R1210 kQ;
R13 6,8 kQ; R14 180 kQ; RIS
8,2 kQ; R16 3,9 kQ; R17 150 Q;
R181 kQ; R19 lO kQ; R20 150 Q;
R21 82 kQ; R22 lO kQ; R23 2,2
kQ; R24 2,2 kQ; R25 2,2 kQ;
R26 47 kQ; R27 47 kQ; R28 680
kQ; R29 5,6 kQ; R30 3,3 kQ;
R31 1,5 kQ; R32 3,3 kQ; R33 3,3
kQ; R34 180 kQ; R35 1,2 kQ;
R36 47 kQ; R37 1,8. kQ; R38 2,7
kQ; RV1 50 kQ (lin.) RV3 25 kQ
(lin.); RV4 25 kQ (lin.) RV5 lO
kQ (lin.); RV2 25 kQ (lin.); CI
30 20 V; C2 50 50 V;
e, C3 50 J,lF 50 V; C4 33 nF 125 V;
C5 10 nF 125 V; C6 15 nF 125 V;
C7 50 12 V; C8 20 25 V;
C9 680 pF 125 V; CI0 1 125 V;:
;;.0 CII 200 pF 125 V; C12 47nF r ..
;. 125 V; Cl3 10 nF 125 V; C14 .....
': 3 nF 125 V; Cl5 3 nF 125 V;
, Cl6 0,1 125' V; C17 0,1
125 V; C18 10 6 V; C19 0,33
125 V; C20 0,33 125 V;
, C21 10 nF 125 V; C22 25 6 V;
C23 3 50 V; C24 10 25 V;
ii C25 100 J,lF 12 V; QI-BC 154;
1 Q2, Q3-BC lO9
u
i
9
AM PIIMIT
DELA
mTITIJKI ...
ADAPTOR PENTRU
PICUP
MAGNETOFON
asemenea inc;onnolela,
""""!"""""",,",, de dimensiuni
simplifica folosind
mai sau
de radio-
montate chiar n
metri de aparatul
de radio,
orice posesor
medii, intruct emisia
banda de unde intre
Primul montaj un
tranzistor
constituind un etaj os(:llator
zistorul EfT an. Oscilatorul are
electrice ce se transmit prin
ClfCw'tul de la receptor. la rindul mo-
dulatoml are rolul de a modula semnalul oscila-
tonduL
At doilea montaj (fig. 2) in plus un
de amplificare.
Schelrnele cu cablajul imprimat snt date in fig. 3
4. Bobina l se dintr-o de
de Cu-Em cu diametrul de 0,25 mm. Lungimea
Srmei; este de 2,5 m. Bobinarea se face pe o
ce are ca miez o de 10--12 cm lungime un
diametru de s---:l0 mm. Se 1,250 m
se scoate la lungime,
se bobinarea in sens cu restul de
1,250 m bobinarea peste
primul strat, peste care s-a o hrtie
Adaptorul, construit ingrijit folosind piesele la
valorile din la prima
Raza de a montajelor este de 3-4 m. Mon-
DI5POZITIU pentru demonstrarea
lUminii
H
Ing. Nm ILINOIU - VD3 seu
tindu-se ca un fjr de cupru izolat de 1,5-
2 m, semnalelor in special calitatea acestora
vor
Adaptoru!
dimensiuni,
picupului sau a
a

0----------
in: de sistemul de fixare
a oglinzilof.
Sursa de este cu un bec ali
mentat cu o tensiune de 12 V avem posibili-
tatea obtinem o de sub diferite
unghiuri de Reglarea
lui dorit se pe
a sursei de seiomlentului
de inel
Elev V ALER-Cluj ... Napaca
Dispozitiu uniuersal
pentru struniirea
a teuilor
la prinderea in universalul strungu-
se elastic (fig. 1),
III
prelucrindu-se inegal. elibera-
rea din stringere materialul revine,
exteriorul abateri de
la forma 2).
Pentru a evita aceste neajunsuri
un dispozitiv utilizabil la
strunjirea a tevilor cu dia-
metre intre 20 100 mm (fig.
Pentru alte diametre se pot
dispozitive similare cu
Ing. M.
Folosind un redus de piese, orice radio-
constructor dornic de poate realiza
montajul din care are un dublu rol: acela de
radioreceptor de interfon.
ANDREI .. Tecuci
Bobina l1 se pe o cu diametrul
de 10 mm are 130 de spire din Cu-Em f, 0,2 mm.
E.ventual se poate realiza pe o de
l2 se pe un tor de are
300 de spire din Cu-Em f; 0,1 mm.
100p..F
lf
g
v li
II
'1
II ...---t---g
,1
::
-. - - - - - - - - - - - - --....."
I
I
I
I
0-
9\1
+
Elev IONEL UDREA - de Vede
Tranzistorul T1 poate fi de orice tip de radiofrec-
Tranzistoarele T2, T3, T4 T5 snt de audio-
de orice tip.
Transformatoarele Tr1 Tr2 snt de tr"' ........ onitci!i
de la radioreceptoareie Albatros)} sau
Neptun. Tr3 este un transformator de tot
de la unul din aparatele amintite mai sus. Diodefe
sint p1unctiforme. de orice tip. Difuzoarele au impe-
danta de an o putere de 3 W (de radioficare).
Condensaiorui variabil este de 500 pF.
Comutatorul K2 este un ce game fo-
losit la radioreceptoarele S 631, Alfa etc.
K3 este de la de
volum de 2 kfi.
Cnd K1 este in 1, aparatul
este folosit ca receptor, iar cind este
n 2, aparatul este folosit ca interfon.
n cazul Cnd comutatorul K2 este n 1,
se n difuzorul 2 se aude in difuzorul 1.
iar cind comutatorul este in 2, difuloarele
rolul.
Cu ajutorul interfon ului prezentat se poate realiza
o foarte la distante de 35-40 m.
Radioreceptorul in banda de unde me-
dii.
Schema un radioreceptor portabil
cu 6 tranzistoare pentru gama de unde medii. Bobina l1
are 80 de spire din q, 0,2 mm, iar l2 are 5-8 spire din.
Bobinele 11 l2 sint independente se
pe o de sau cu lungimea
de 6 cm. Transformatorul Tr este bobinat o de ..
L3 are 60 de spire din 0,1 mm, iar are 150 de spire
din Se ca transformatorul
fie ct mai de bara de sau ecranat. Tranzis-
toarele T1-T2 snt de tipul EFT 317-319. T3-T4 de tipul
EFT T5- EFT 373, SFT 373, T6--fFT 323. Dioda
detectoare fi de orice tip. D1 este un
tranzistor care se folosesc numai baza colectorul ..
Condensatorul CV poate fi de tip din acelea
folosite la radioreceptoarele Zefir Cora, MOlntcijlJ1
face circuit imprimat sau cu capse.
mOintellul (exC!Ulsiv sursa de alimentare) fi int:roc!us
cu dimensiunile 80 mm x mm x 35 mm.
se poate alimenta de baierii
SPORT de V. n acest caz, sursa de alimentare poate fi
n care va avea dimensiunile
toare.
Il
FE
o
N
2
1-
.. ,1l'
''Q
'i---..... 15
430 (AMPATAMENT)
PLAN
Textul explicativ al modului de asamblarea
exploatarea vor fi publicate in viitor al revistei
Tehnium.
16. MOTOR DIESEL
CIUNDREE 2pc
ii:
t-
IIJ
::E
iti

b
IIJ
OTEL GR.l
o
Il::
IIJ
CI
c(

t0-
N
N
OTEd14.)
.. 1
G
o
N
N
9. BATIUL MOTORULUI
--oi'N'PLACAJ GROS 6
TOATE PI ESELE DIN LEMN SE
CU "AGO",
"ADEVINOL" SAU CLEI DE OASE
10 ELICE
SABLOANE PENTRU
TRASAT ELICEA PE FAG
1.0
ri- \
I . \
I I \
I \
I \
{ }
\ I
\ I
\ I
\ I
\ I

o
o .....
OI)
T
8. TALPA
DIN FAG GR.1S
12. REZERVOR
DIN. GR. 0,3
2S
o
N
CONDITU TEHNICE
PENTRU
SECURITATEA

a traficului
contemporan este vitem mare de de-
plasare. Cifra de motorizare in
prezent cote din ce in ce mai
si cu toate se fac remar-
cabile in arhitectura
probieme
n ce mai
La noi in
lume, se o activitate suslinum
pentru limitarea
accidentelor de
Motoretele, auiovehicuie ce
categormor cemof mai
ma sint cairacerizaie
printr-o mare
litate la ceie mai variate
Datorffii acestor
multor altora au a mare trecere
n rindul auto-malo,
n special a1 celor tineri.
Este ceri: in comDlarcdie cu
automobilele, aceste auto-
vehicule expun pasa-
gerii mai la accidente, in
mai aCi::erl!Ul:Re,
inerente pe
mai slabe a eclliio,aiuiui.
14
AUTO-
IOTO
SBIVIB
flleTIIIAIII,
IITIITIII
1iIlil1111
IITIIITII
MOBRA-
Pentru a contracara aceste neajun-
suri, respectarea regulilor de circu-
trebuie de lege
pentru constructorii acestor tipuri de
auiovehicule. Nu mai
este perfecta stare a
motoreiei.
Motorefa M!oblra-50,
saSe
mare.
aulo\irehicllll. motoreta este
serie sisteme si
participarea n
traficului
modern. acestea sint citeva a
stare este im-
perios pentru o
in conditii de
PneurUe au un rol important in asi-
gurarea rutiere. Folosirea
unor pneuri uzate, a
sau a dus
la accidente catastrofale. n
adincimea a profi1ului este "re-
prin lege. Oricum, este
cu pneuri al
profii are o adincime mai
de 2 mm.
Este preferabil, de asemenea, a nu
se folosi vtdcanb:afe. Econo-
miile>} prin folosirea in con-
tinuare a unui pneu reparat prin vul-
can/zare au, adeseori, contrare,
Verificarea pneurUor a m-
este O: trebuie
de din
Periodic (Ia face
controlul
ale
Una cel mai frecvent
intilnite la de autovehficu-
le roti es1e debreierea in timpul

tor
de
are
breierea este
simultan cu frinarea,
este un lucru neevitai.
aceea trebuie tendin-
multor de a
mina maneta
lui. Pe se pierde
aceasta siguran1a

I
Ing. 1. NEMETE
voie a ghidon ului, la
a unor obstacole poate actul
reflex al debreierii, cu discu-
tate. In plus. ambreiajului
este o ce survine tirziu in
manevra de evitare a unor obstacole.
Pe scurt, actionarea frinel.or trebuie
cit mai din timp p.osibil, in
prealabil reducndu-se Se
mai nti frina de (roa-
ta ap.oi cea de picior (roata
din spate). "
Cind viteza a suficient se
poate debreia pentru trecerea ntr-o
de sau pentru
evitarea opririi motorului.
determinate
cesitatea unui accident, se
simultan ambele
frine eliberind Nu se

Pe timp de ploaie, ninsoare, pe dru-
mmi cU' polei sau n.oroi, pericolul de-
este foarte mare. re-
ducerea vitezei de circulatie la limita
cea mai trebuie' pe
cit posibil, frinei. mo-
foreta in derapaj, se pro-
gresiv ghidonul spre partea in care
se se reduce accelera-
ambreiajului sau a
frnelor in accentuea-
cum am mai spus, derapajul ..
Cele discutate in prezent. cu
privire la frine sint legate mai
de tehnica conducerii dect de aspec-
tul in bune a insia-
respective, dar credem n
orice n plus
sau repetare nu pe nimeni.
Nu n continuare asupra ne-
n perfecta stare de
a de frnare.
Acesta este un lucru prea evident
Acest aspect. avem convingerea.
n in mo-
tociclst. Din anul 1970, la verificarea
pentru securitatea ru-
s-a introdus obligativitatea unui
control riguros pe baze
al sistemului de frinare.
Ne vom ocupa, n continuare, de
unele aspecte specifice moforetei Ma-
bra-50, in mare parte semnala1e de
tehnicienii cooperativei Automeca-
nica - str. Sirenelor nr. 95, unitate
n repara-
rea motoretei respective.
Talerul frinei de pe roam din spate
este fixat de cadru printr-un tirant
(fig. 1), imbinarea fiind cu
o In exis-
un splint Nemontarea sau pier-
derea splinfului deplasarea siguran-
fac rotirea talerului. Aceas-
ta fie cablului .
de a frinei pe ax, fie rupe-
rea urechii de fixare a cablu lui pe taler,
ambele fiind dintre cele mai
Verificarea a a-
cestei asistenta unui per-
sonal calificat pot preveni neajuns.ul
semnalat.
Este verificarea
cel o pe an, a de
fixare al capetelor cablurilor de
face la

nelintl"etinerea {UllO:re,l:U ca-
de lm;;tn.tctlurll!e
a motoreteL
Jocurile anormale ale
cii unghiurilor de
duc diminuarea staloHitiiltii
m"toretei a sale,
intensificarea uzurii pneurilor a rul-

Pentru toate pe sau
uzina constructoare a pre-
de admisibile. cat-
culme n vederea ac-
cident provenit de la mecanismul de
directie si rulare.
Aceste valori sint comunicate ate-
lierelor de supraveghe-
rea ior este absolut nece

Aripa din (fig. 3) este sus-
de de
Mersul pe drumu( neamenajate, con-
ducerea menajamente a motora-
tei lipsa de control periodic a cadru-
lui pot face nesesi-
zarea la ti.mp a acestor su-
prafete, Prin deformarea
primejdios
anuale, trebuie
atentie si de ansamblu
Se
sau ne:aSIQura-
sau
conform
nu
actuala reglementare a
rilor tehnice anuale se interzic scoate-
rea sifeJor de la tobele de es(matm:Emt,
unor garnituri arse
latia de evacuare, existenta fisurilor
n' conductele sistemului de evacuare,
toate aceste fiind genera-
toare de zgomote.
Se de asemenea, propor
o xidului carbon in gazele
evacuare.
-
00
rt ... 00.
II li!
nu au mai
mu!te cazuri,
a-ieyjta.
cazul nereguJamentare
a unor drumuri sau cu
benzi pe sens, ce au
se ({strecoara fataautovehicu-
h.llui de .
au la in
pe banda a II-a, cre se
cu mai mare al
neavind posibilitatea observe tre-
in multe cazuri in
de auto-
pletonii
ce aces-
asemenea tra-
absolut nerecomandabile,
Tot statistica ne asemenea
constituie o ..
a accidentelor

tralnsDort in comun
on care din sens
de mers a tramvaielor,
autobuzelor. la im-
pietonilor care ca din
in vehiculelor respective
se cea a vehi-
culelor care nu
atunci cind trec pe mijloacele de
transport in comun. auto
se de la printre
autobuzelor, troleibuzelor
nu se picioare pe partea caro-

Se intrebarea pe unde e mai
traversarea: prin fata ori
prin spatele autobuzelor, trofeibuzelor
tram'ilaielor oprfie
sul e
fel de mare atunci cind se
fata cit s atunci se trece
prin spatele acester Traver-
sarea aCfQ-
care
. obseJWl
iar,
traversarea
din
de trans-
in statie.
Traversarea se" efectueze
deci pfecarea din a tram-
vaiufui, lroleibuzului sau autobuzului
numai pe la pasajele pietoniere sem-
cu indicatoare marcaje,
chiar pentru aceasta este nevoie
ca pietonii in plus.
In viitor. despre
pieftollliklr pe drumurile din afara loca-
PENTRU. TINERII DIN AGRICULTUR
deosebit de favo-
rabile de sol floris-
de care dispune api-
cultur a constituit, din timpuri
una dintre principalele ra-
muri ale agriculturii.
albinelor este o indelet-
nicire produsul
principal fiind mierea, mult
pentru valoarea
Tot de la albine se
ceara, care se n peste 40 de
ramuri industriale. Unele produse se-
cundare, ca veninul, polenul,
de propolisul, se
de asemenea, de o mare aplicabilitate

Albinele aduc un aport real indirect
agriculturii prin polenizarea plantelor
entomofile. Se venitul
realizat n acest caz prin sporurile de
ar intrece de 7-15 ori
valoarea de miere
Tn unele chiar stupine spe-
cializate exclusiv pentru polenizarea
plantelor agricole.
Tn cadrul unei colonii de albine se
deosebesc trei tipuri de indivizi: matca,
trntorii.
MATCA este unica de
deosebindu-se de restul
albinelor printr-o talie corpo-
mai mari. In 24 de ore ea depune
un mare de (1 000-2000)
a poate de
ori propria ei
Datorita specifice a regi-
mului de matca are longevi-
tatea mult mai mare decit restul albi-
nelor (3-5 ani).
ALBINELE for-
majoritatea a colo-
niei de albine (18000-80000 de indi-
vizi). Ele snt femeie cu aparatul geni-
tal atrofiat, avnd dimensiuni mai re-
duse dect ale longevitate de
circa 35 de zile n sezonul activ
respectiv 8-9 luni n cel inactiv. Spre
deosebire de trntori, ele
organe specializate pentru re-
coltarea transportul polenului, glan-
de de de
precum aparat de
snt temporari
ai colopiei, fiind'PU,l '" '. numai n
sezon ul activ repre-
sexuLmasc'C'f,
albi,
care n

complet (ou, adult),
dnd la cele trei tipuri de albine
albine trntori).
Activitatea alb,inelor n colonie nu
se ntr-o succesiune
ci n cea mai n
de diferite Albinele
in cadrul coloniei numeroa-
se complexe legate de:
igienei, alimentarea lar-
velor, presarea polenului n celule,
fagurilor, paza stu-
16
pului recoltarea hranei.
DEZVOL TAREA
COLON IEI DE ALBINE
IN DECURSUL UNUI AN
Folosirea a pro-
ductive astfel nct fiecare colonie
la dezvoltarea atunci
cnd natura cea mai mare abun-
de nectar polen impune
suri de exploatare cores-
pe intreg parcursul anului.
anuale a coloniilor ii cores-
pund anumite perioade, cu activitate

1. PERIOADA INLOCUIRII AL-
BINELOR DE ncepe din
luna ianuarie sau februarie, cu
c!epunerea primelor de
aproximativ la
tatea lunii aprilie. larvelor
crescute de colonie depinde nu numai
de ci de temperatura me-
diului, colon iei, prolificitatea
cantitatea rezervelor de
de de valorificare a
polenului din flori.
2. PERIOADA
COLON IEI DE ALBINE corespunde
nceputului verii,
cnd colon este n conti-
Fiec este
capabi 4 larve pe
zi. a
co la cele
slabe'
3. PERIOA
TURA LE. In sa
albinelor din kg,
se un dezechilibru logic
prin unui prea mare de
albine care pot valo-
rifica Albinele
comportamentul, devin inactive, iar
concentrarea unui mare de
albine inactive n stup produce ridi-
carea temperaturii interioare,
fenomenul de prin roire (na-
friguri lor roitului.
Matca, nefiind
depunerea devenind pen-
tru roire zbor Intr-o zi mai
matca o parte din albinele
tinere stupul se
sub de ciorchine de obicei,
de ramurile copacilor, de unde snt
ridicate introduse ntr-un stup echi-
pat cu faguri artificiali miere.
sirea stupului denumirea de
roit, iar albinele separate roi. In
timp, tinere
plecarea altor roiuri secun-
dare. In colon ia care a roit o

4. PERIOADA AL-
BINELOR CARE are loc
in lunile august-septembrie. In
cantitatea de puiet acti-
vitatea coloniei scad progresiv, iar
mortalitatea albinelor ca urmare
a lor din timpul verii. Tot
STUP!RIT
Student
n snt
trntorii din stup. Albinele
n corpul lor nsemnate de
materii lipoproteice, necesare
5. PERIOADA REPAUSULUI DE
ncepe n ultima a
lunii octombrie si se n ianua-
rie-februarie, cnd se reia ciclul bio-
logic de dezvoltare a colon iei. In con-
n care temperatura scade sub
13C, albinele se pe ramele
centrale sub forma unui ghem de
iernare. Pentru a asigura ne-
albinele miere
energice.
Pentru organizarea de stupini noi
este procurarea familiilor de
albine, fie in sezon de (mar-
tie-aprilie), fie toamna (septembrie-oc-
tombrie). La procurarea familiilor sub
de roiuri pe faguri, acestea
trebuie 1,5 kg albine, 6-8 kg
miere, cel 6-8 faguri o

nainte de procurarea albinelor
se stupii, fagurii artificiali,
celelalte materiale necesare.
Stabilirea de familii ce pot
fi se face in scopul organi-
de stupini noi, cnd se
dezvoltarea stupinilor existente sau
practicarea pastoral.
Se n acest scop supra-
ocupate cu plante entomofile ce
n raza de a stupinei
(2-3 km), se capacitatea
apreciindu-se din produc-
albinele 30-50%.
Trebuie cunoscut necesarul anual
al unei familii, care este de circa 90 kg
de miere 15 kg de la care se
de miere
(30 kg), rezultnd 120 kg de miere.
Necesarul de familii se oate calcula
,;,;M
cesarul
de m' "m
de miere pe famil
tinnd co
nefavorahile de m.iere
pe care o familiile'din".!;;.ule-
surile de intretinere:
M--C' n.
F = ---X - In care F -nece-
m - c 100'
sarul de familii; M
de miere; m - de
miere pe familie; C - cantitatea de
miere de culesul principal;
c - de miere de
familia de albine in culesul pri
n de familii.
Stupii sint
de om n care albinele
cuibul, se duc
tatea.
Stupii trebuie fie simpli n
cu componente
prinse intre ele, fie din
rial uscat, noduri; de reg
lemnul
(brad, tei). Tn u
p
1. Fund; pentru fixarea ,tiftu-
lui In tije; b - canal pentru tije; 2. Corpul.
3. Magazie: 4.. pentru c -
d - plutitor. 5. de
6.Podi,or separator. 7. Podi,or. 8. Capacul.
e - acoperi,ul de 9. Blocul pentru
urdini$. 10 Inchizitor de urdini,: f - dia-
g - rame.
posibiHtatea familiilor puternice se
dezvolte in voie, deoarece volumul stu-
pului poate fi prin de
corpuri, cantitatea de puiet depus
de Amplasarea rezervelor de
a celor de a puietului
se face conform instinctelor albinelor.
Cel mai mare avantaj acestui sis-
tem este acela ingrijirea familiilor
de albine se face prin minuirea corpu-
rilor, in locul minuirii rame n
parte, ceea ce mult
de intretinere a familiei de albine
reduce volumul de n
Caracteristicile principale ale stu-
pului sint grosimea pere-
- 20 mm, imbucarea corpurilor
prinderea corpului a celor-
lalte piese realizindu-se cu ajutorul
unor tije interioare.
FUNDUL este mobil, cu o
El corpul n
cu cca 60 mm astfel
scndurica .de zbor.'
CORPUL are de20 mm.
din spate au cte un
oblic de 17/22/10 rnmpe Jungimea
pe care se ramelor.
La exterior o la70 mm
de marginea ce
ca mner. In laterali se
cte un canal pentru introducerea tijei
n cazul
se compune dintr-o
care in interior, prin nut,
din scnduri groase de
15 mm mbinate n este
plan pe o -iar pe
o adncime de 5 mm. Pe
n este un care
iarna la evacuarea vapori lor
de In marginea se
orificiile pentru tije. separa-
tor are o cu
a cu deosebirea
are doar 10 mm grosime, iar n centru
este cu o
pe ambele cu de
Rama are pe trei laturi cte
pe o alta.
RAMA DE VENTILATI
pune dintr-o pe care .'.
o de Deasupra
marginile laterale ale ramei, se
stinghii cu
50-35 mm, ale capete- au
o de 20 mm, n
se capacul. In marginile late-
rale se orificii pentru tije.
HRANITORUL are 4 piese: o
din lemn de 60 mm, o din,
(384x370x45 mfTl),
in compartimente prin-
tr-un perete interior cu un
orificiu la mijloc pluti-
toare din lemn. Tava se pe
fixate n scobituri din
marginile laterale ale ramei. Capaci-
tatea a este de
7 kg sirop de Rama
folosit un
de refugiu n timpul transportului.
intre fund corp, ea per-
mite folosirea ramelor standard (435 x
300 mm) n faza de trecere la rama
stupului multietajat.
Capacul se co
cu d,
tavan drept, g
cu
n laterale pe o
1n interior are, pe lu
cu de 50
intre capetele este u
pentru tijei cu
Cu aceste capacul se
pe formnd un n care se
poate materialul izolant (salte-
de paie etc.). Rama capacului
intrece corpului pe toate latu-
rile cu 20 mm.
Ramele au la exterior 435 x 230 mm,
marginea are 25 mm
18 mm grosime 470 mm lungime.
Spetezele laterale au o grosime de
9 mm, iar n partea au pro-
file pentru
BLOCUL PENTRU se
dintr-o cu
20x 20 mm lungimea 275 mm; el are
pe o o de 5Ox9 mm,
Po-
acestuia este de
n fundul stupului.
iNCHIZATORUL DE
este fixat intr-un cui. Se
dintr-o cu de 15x
35x415 mm, avind !a ambele capete
cte o de 20x21 mm.
TIJElE, din au o
lungime de 991 mm diametrul de
8 mm, iar la au un ghivent pe o
lungime de 70 mm pe care se
o' cu fluture, iar la
au un orificiu prin care se trece
o Lungimea tijei permite
fixarea tuturor componente,cu
capacului.
STUPILOR
Stupii se pe suporturi
la 15-20 cm de sol. Intre stupi se
o de 4..:..5 m, iar intre rnduri
de cca 6 m. Se stu-
pilor fie n (n rnduri drepte, fiecare
stup din rndui fiind situat la
mijloc intre doi stupi din rndul din
fie n grupe de cte 2-3 stupi la dis-
de 1 m intre ei de 10 m intre
grupe, pentru o mai orientare
a albinelor; n scop, stupii pot
fi in culori diferite.
Stupii vor fi cu
n sud-est, albinele fiind sti-
mulate de razele soarelui.
In stup se o
de teren, oglinda stu-
pului, care permite apicultorului
aprecieze starea familiei de albine.
ALEGEREA lOCULUI
PENTRU INSTALAREA
STUPINEI
Se va seama ca baza
fie un cules
neintrerupt, nu fie la o
prea mare de Se va
ca d dintre stupinile vecine
4-5 km n de
de dealuri.
pe care se stu-
ie fie uscat, neted, cu o
pentru a asigura scurge-
ite din ferit
ui ct de
de aer Este bine existe o
imprejmuire cu gard viu compact cu
de 2-2,5 m.
Avnd In vedere
faptul n ultima
vreme, apicultura a
cunoscut o dezvol-
tare de-
venind o im-

ea dispune de un vast
material' bitjliografic,
iar pentru cei care
s-au
bazele unei stupine,

toarele pentru
ca munca lor fie
pe criterii
n
timp rezultatele fie
dintre cele mai bune:
Manualul, apiculto-
ului, elaborat de
IMONDIA
1975; Lu-
. . ri n de
Cora Rosenthal; Co-
Ceres, Bucu-
1973.
Chimist CORNEL DUMITRESCU
a proaspete, de alte culori decit cea care
mai mult timp, florile denumirea florii.
de ele se introduc n- Violete ... pot fi ob
tr-un vas cu se ferite prin introducerea flori-
de avem de-a lor ntr-o solutie foarte
face cu boboci, atunci ei se de acid clorhldric.
nvelesc cu un tifon nmuiat Violete... verzi se obtin
n rece nu se introduc florile pe un vas in-
n pentru ca nu tins, pe care s-au turnat citiva
se cu timpul se mililitri de solutie de amoniac
acoperite cu un capac, Amo-
Chimia ne poate ajuta n niacul (gaz) degajat
flori- cu colorantul din flori,
lor Ea ne o serie care o serie de transfor-
de preparate pe de sub- stabilindu-se sub forma
chimice. unui colorant verde.
dintre acestea: Violete... decolorate se
a) Se 5 9 sulfat de obtin ca rezultat al actiunii
sodiu (sarea lui Glauber) n bioxidului de sulf degajat' prin
500 mI de in solu- arderea sulfului (pucioasei) a-
se introduc tulpinile flori- supra florilor udate.
lor La fel ca si violete-Ie S'j mai
b) la 10 pot schimba culoarea si' tran-
zile florile veti in- dafirii, gladiolele, gar'oafele,
troduce tulpina lor intr-un vas stinjeneii alte flori.
care contine o solutie Pentru formei si
prin dizoivare n 500 mi de culorii, florile se introduc in-
a 15 9 amestec de 300 tr-un vas de (borcan de
cu o parte 500 mi), in care se o solu-
de amoniu astfel:
- se 30 g hiposulfit
de sodiu 4 9 de amo-
florilor n 250 mi de
care se 200 mi de
chimia este aceea care alcool etilic. Borcanul se
obtineti vio- la cu celofan, pentru a
lete care ... nu snt violete, deci evita aerului.
17
FOTO
h.llcrindu-se la scara 1:1.
se lungimea
cam se w obtine I (Ea un aparat
cu 24x36 1=18 in cazul
unui film 6x9 si rnzefe
aF, bF, "
focarul aD.Elrafullui
40 mm" la

aF, bF cF vor intilni
intr-un unghi de 58
a adaptorului.
cOlntim1lUilire. pentru CI.
astfel!
doilea foca-
reflectarea focaru6ui
cefe ogUnzm.
Din aceslt

parte
rare grosimea sticlei, oglinzile
se prin
se obtine o imagine perfect li
finali se pe
ior definitive.
B. ASAMBLAREA
Pentru asamblarea ad'aptorului
cu.aI: pentru aparate de format mic,
Smena, leica, Fed, Ceaika
etc., se poate folosi in.['I1od conve-
nabil o mai mare; din cele
existente in pe care se vor
prinde oglinzile cu din
lemn sau material plastic, cu
Pentru aparate de for-
mal mare (6 x9" cm), cutia se poate
din polistiren, lipindu-se
cu toluen sau ben zen, sau din
de plexiglas. iipindu-se cu cloroform.
Cutme vor fi vopsite in interior cu lac
negru mat.
Pe partea din spate a adaptorului,
in locul unde va fi aparatul foto-
se cu de
un orificiu circular, exact pe
laturii respective, avind un
diametru ceva mai mare decit diame-
imI lentilei aparatului foto (n cazul
exemplului dat, '" = 20 mm). Peste
acest. orificiu se va prinde piesa de
a adaptorului la aparatul foto,
din conform figurii
2. de astfel
stea destul de fix pe obiectiv.
peretele din se taie fe-
restre de fasciculului luminos
in acel loc (determinat de pe schema
din fig. 1). ferestrelor
se obtine cu formula:

r
unde: x feres-
Tnceie ce reali-
zarea unui adaptor stereoscopic ufi-
Uzabil ta orice fel de aparat fotografic
pentru a s-a
cu perfect
A. TRASAREA. SCHEMEI
culat (exemplul dat in s-a cai-
culatpentru un aparat cu U''''U2'''U
de 40 mm, dar eH!:>Plin !fi
o mersul
schemei optice, se poate lesne
construi adaptorul).
Pentru a obtine schema
mul lucru este'de a trasa mersul
culului luminos de la obiect la
in de
ratului si dimensiunea
va (1/2 din lungimea
scopul unui
calitate, se cere ca schema
se execute cu maximum de
iar oglinzile folosite fie cit mai
Ing. G. CABIAGLIA
articol se descrie un montaj foarte
permite echiparea unei cu
retRlIatllf electronic de
se poate vedea din
are un redus
n:>;ri<::."h:>"Itl"! trei condensatoare,
care se
P2 la care se
Realizarea montajului nu probleme nici celor
care au montat un aparat electronic.
gabaritului se folosi
tru cutie o de
care a fost doar transformatorul a
1
trasa drumu.l fascicul ului
este suficient
de sistem

de cutie, se va montii tiristorm
de cu o de
75-7400 restul' pieselor folosind sau
case cu capse pe o de sticdoteJltol:ii;,
conexiunHe efeduindu-se cu conductor de cupru
cu ifJ 1-7-2 mm.
cablarea. inainte de CI inchide
cutia se trece la regla}, care esie ci: se poate de
simplu:
- se pune cursorul lui P
1

(cind viteza va fi. cea mai
- se
n momentul Cnd ncepe
rotoml
-se alege
valoare a
tioneze normal,
. Amintim acest
rez:istenltE1.
mClforului .. tensiunea la bornele Si:I.1e
renbd ce el tinde
viteza valoarea
O deoarece dH:en!n1a
/
\ l I
\ I I
\4+1-
[
1
p \ 0'101 1

70"

il
confraelectromofoare a motorului tensiunea de
referinte\, ce este cu P
1
, este cea care deter-
curentul motor, nu trebuie prelungim
mai muH: de minute efortul cerut de la motor
de tu pentru venti nu se
absolut normal.
S depinde de puterea motorului reglat,
5---410 A.
Tiristorul poate fi de orice tip, avnd o tensiune
de lucru mai mare de 3V un curent de 5+20 A.
trelor; I - Imaginii negative
h - imaginii
nute; L ferestrei (v. fig. 1).
De exemplu, la un aparat de format
mic, cu de 40 mm, pe
un film de 24 x 36 mm se vor
imagini de 24x18 mm. Fereastra"
conform fig. 1, trebuie o
me de 32 mm, atunci acestei
ferestre va fi:
24 x 32 768
x = 18 18= cea 42 mm.
Oglinzile i se pe cite 10 bueam
de (fig. 4), la rindul
de o avind unui tri-
unghi isoscel, cu unghiul din virf de
116. Oglinzile trebuie se taie ceva
mai mari decit din
cont de reflec-
de marginiie ndoite ale
tablei care oglinda (2--3 mm
n plus pe lungime pe Tre-
buie o mare atentie la fixarea
lor 1, astfel ca muchia intilnirii
exact pe mijlocul orificiului
al razelor din adaptor.
Oglinzile II se lipesc, la rindul
de cite o de carton care se
cu un adeziv adecvat
tele din spate cel lateral
rului (fig. 5).
Pentru studierea fas-
cculelor luminoase, se .
n adaptorului,
Privind prin adaptor,
trebuie se
turi sau frnturi. este cazul.
CUiE DE
PRiNDE RE
4
-SE TAiE
- -. SE NooME
zile se pol: inainte de
adezivului. se 10 imagine

Orizonlalnmea fasciculuh. luminos
esE problema cea mai de
care depinde intregii construc-
tii. Pentru aceasta. se adap-
torul la aparatul fotografic fixat in
trepied. se spatele (in
aparat nu in acest moment).,
iar . in locul filmului se o
hrtie de calc" sau in lipsa acesteia, o
de Cu aparatul
fixat se prinderea
aflat la cea 30 m.
un pom etc. Acesta va
de caile
n(lIciru:Jl amplasarea oglinzi=

dimensiunea
se cal-
V, deci la
.(respectiv
pentru evitarea
de de
Dioda
n nCt
cu valoarea tens.iunlj
ntretinerea a acumulatoarelor
considerabil perioada tor de eXlpio,aitGlre.
din obligatorii aie ;-ny,!";::o'hin,,,"rij
tarea un ui ciclu periodic lunar de
n cazul nefolosirii
De asemenea, dil1cauza
tehnice sau a folosirii nerationa!e,
este aplicarea
plet de
acumulatoarelor trebuie
colector al
releu adecvat
avertizor acusfic.
de poUsfiren sau
1OGx60x1 mm.
mand ca la peiSajelOr
un prim-plan
nu afecteze IUI!IUCilII..lI.
care
se lucreze cu o
pentru a asigura
prC)fUirlzime a cmpului.
C. VIZORUL
Deoarece adaptorul este cam mare
n raport cu aparatul el va
sau total cimpul aces-
tuia. Din este necesar
se nou, conform
din fig. 1
se n -t",I:cm''''''i'I""I:,,,,
D. VIZIONAREA
STEREOGRAMElOR
Fotografiile la dimensiuni de
6x9 sau 4,5x6 cm. se lipesc pe o
de carton negru mat. astfel
incit cele laturi simitare, de exem-
plu laturile din stinga, se afle exact
la_64 mm. un carton in
intre cele fotografii
privindu-Ie astfel, se poate percepe
imediat de relief. Vizionarea
stereogramelor se poate. face cu
ochelari stereo, in i:ucrarea
la inceput, dar
de relief se poate percepe cu ochii
liberi, un oarecare antrenament
n



MANIPULARE COMOi)A
.....
RAPORT PPTIM OALITATE IPRET
SI CULORI
,
sint doar atribuleleradiorecepfoarelor ce vi le
spre de specialitate ale de stat.
Portabile sau toate aparatele sint apte a
emisiunile radiodifuzate cu de amplitudine, iar unele
dintre ele emisiunile din gama undelor ultrascurte cu
de
cum-
magazinele
specialitate din intrEtaaa
o v
d iorelcepi:oar.
Cora
Zefir 2 I
450 lei

450
Alfa 2 I
500 lei
Cosmos
645 lei
20
Albatros 3 lungimi de
750 lei
eal-auto 2--3 lun-
mi de 1 220 lei
radioreceptoare 0-
JUD. TELEORMAN,
NR. 279,
TEL.: 12008-12009, TELEI: 16'134
Cea mai mare ntreprindere de panouri tablouri
electrice din operativ in tehnice economice
competitive toate tipurile de panouri electrice utile tip de
intreprinderi.
Produce: panouri tablouri electrice de tensiune pentru
n pentru industria
de industria lemnu-
lui, etc.
Panouri electrice pentru de transportat ridicat (poduri
rulante macarale).
Panouri de de tensiune de 1 kV, de automatizare,
de semnalizare electrice, pentru industria
de industria industria panouri de
de de pentru industria
Panouri de n bare pentru trafo (partea de
tensiune), precum panouri de din halele industriale.
Tablouri distribloc.
panourilor tablourilor electrice se face proiec-
tele de ale beneficiarului puse de acord cu
normele de ale intreprinderii noastre, conform ST AS
7070-74.
A treia a
deschis
ale
poala fi
Africa, Asia Europa care,..
de 21 000 m
2

De remarcat
TIBCO 76
pavUioanele unorfilJ'me
Din de vedere al sb'udurii pl'EtmlIJSlelCllr
de mecanice bl.llOlll'illor
consum. RemarcabiBe sint produseBe imlulslriiei eBecbonice
tehnice:
articole
O la privind mijloacele de
contra
Un gama foarte a produselor ag!ro:ali,mEn1-
IfI'nnO:::'I!OII""f::>lf,p semiconservafe sau
22
aproape
ceea ce
relului Comunist Concursul tehnico-aplicativ
delismCupa tinerelo!" splerantE! <dCA R;
cu tinerii Fe1clel"atiia de -un
de colaborare cu factorii cu atributii in
domeniul tineretului pentru

Concursul se in
etape:
iuni.e
1976. cadrul
aplicative
un de stimulare
-Etapa -n C.C. al
TINERElOR U.T.C. -2.7 iulie -7 1976.
se de Uniunea Tabelul nominal cu fazei
acest an un secol de la lui
Constantin renumit sculptor romn, a
este n intreaga lume pentru
valoarea
Printre reamintim: Coloana
{{Masa Poarta Cu-
Pogany etc.
n ani-
versare a marelui artist, a pus in o serie
de 3 cu valorile de 0,55 lei, 1,75 lei
3,60 lei.
,
EaRMAll;1e EliN
\ ;:: I A\ <1
de amplitu-
un criteriu su-

cu 10 cii: mai mare
instrumente mUlzicale intr-o
de frecvente.
Punerea n
cu geJlleratclfui
la nevoie
care este
fuzoarefe (de preferat tre,cv'en1ta
Se diful(larel.e
fel incit
egale de cele difiuzc)are,
zoarele fie la o
50 cm intre ele.
n se
-un la categoria etc.
modere cu elice ".e>nru .. "T ..
cu motor Diesel de 2,5
in activitatea de radioamator
lmui sau ce permit efectua-
radio la mare cQnstituie
cu o mare
Dar pentru anumite stabilite intr-un timp
dat pe anumite benzi radioamatorii
cuceri trofee concretizate n diplome. Tineri-
le fotografiile
diplomelor YO 25 de
de radioamatorism a diplomei eliberate de Comi-
tetul Tineretului Comunist Dimitrov din Gabrovo -
R.P. Bulgaria
de la un receptor pe UUS.
mentionat la toate probele
amintite de fon al preamplifica-
forului potrivit pentru un
elementele R-C din
trebuie re-
amplitudinii (volumul)
fiecare etaj produce o defazare de 180',
se pot pune n difuzoarele prea
mufte
canale.
AnaMizind openltiiile
se, se poate
Folosind osciloscopul sau un apar.at
pentru nivelu!ui de sun,et
(similar cu cele folosite la
toane.), se etajele
amplitudini
Se apoi care
se
difuzoarelor
a

23
POSTA RE CTIEI
...
cidresate
Un cristal de dintr-un oscilator
este sau drept-
Materialele trimise au fost
publicare.
..
ceava
Tranzistoarele
nate decit
avnd o

Redactor ION CHITU

, L201
L202
L203
norn"l;ij
sau
ACl85B
sa!
AC185C
I.COMUTATORUL DE GAME ESlE FIGURAT
PE lM.
2.CQMUTA1ORUL DE GAME ESlE
DINSPRE PARlEA
EFT 3030 albastru')
EFT 3130 albastru
EFT 3230abastru
- R308 ISI M(J)FlCA IN RH:TIE DE
FNAU CPT.5mA IN ElI>.JlA. FNALl
IN COLEGIUL REDACTIONAl: Student AMDRIAN NICOLAE; ing. VASILE cALINESCU; ION
CHITU GEORGE CRAIOVEANU - F.R. Modelism; ing. GRINEA;
ing. IOSIF UNGWA Y; ing. ILIE MIH.lESCU -secretar responsabil de ing. GEORGE PIN-
TIUE; ing. GHEORGHE
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
kHz, iar
este
Alimentarea cu
4,5 V dintr-o baterie
mul la puterea 80 mA.
Tipul tranzistoarelor al diodelor,
precum valorile pieselor montate
snt trecute pe schema
Prin publicarea acestei scheme ne
facem datorie de a
tuturor cititorilor ce ne-au solicitat
acest lucru. .'
CITITORII DIN
SE POT ABONA
PRIN ILEXIM - SERVI-
CIUL EXPORT-IMPORT
CALEA
NIt 64-66, P.O.B. 2001, TE-
LEX 011226,
Tiparul exe4:umt la
Combinatul poDgrarre (l.Ca sa Scfuteii