r,,'

"1
PAGINA 5
PAGINA EI
PAGINA 10
PAGINA 11
CE TRAGE
MOTORUL?
PAGINA 14
APARATUL FOTOGRAfiC
PAGINA 116
STABILIZATOR
AUTOPROTEJAT
PAGINA 18
MAGAZIN T
PAGINA 22
RADIOSERVICE
PAGINA 24
ADRESA REDACTIEI:
BUCURE$TI, PIATA sciNTEn
NR. 1, OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEfON
17.60.10, nt. 11021734
II
PUBLICATIE LUNARA
E D I T A T DE C.C. AL U.T.C.
I
~ - - ~ - - - - - - - - ... -------
ERTIZOR
OPTIC SI ACUSTIC
F
Elev VLAD GHEORGHE - Cimpina
prezentat este un indi-
cator de electromagnetic uni-
versal, care poate fi avertizor de
tensiunei;- indicator de tensiune,
detector de cabluri subterane.
Sensibilitatea montajului la cimp
electromagnetic cu traduaorul pen-
tru la 220 V
este destul de intrind in
functiune la 1 m de
Ca indicator de tensiune, averti-
de la distanta de 0,5 m, iar
-cablurile electrice subterane co-
nectate la tensiunea de 38) V pot
fi detectate la distanta de
1,5 m.
in aparat sint cuprinse trei sub-
ansambluri distincte, anume re-
ceptorul, avertizarul optic averti-
Schema 00DS1i dintr-un amplificator
al impu1sului eledric ce provine de Ja
UD cin:uit de memorie UD
circuit executor al comenzii. Amptifica.-
tond. din T
1
T
2
tranzistorul
combinat T 3. T", este cireuituJ. care di
int:JregWui montaj.
CireWtul de memorie este UD circuit
Fmmcuonairea montajufui este
....,..,""" .... ,,,.,. de citre fotodioda
hmrinos de
pe acestuia, Ti
condnct:ie, pohuizind Ta, care
el in conduqie. In acest
tensiunea peemitoml tranzistorului com-
binat T '1\-T" ceea ce face ca
:si la pragul de con-
ductieap:oape instantaneu.
Acest sah: este trimis prin condensa-
marele C:t e
3
diodele Dt D2
ia baZele ttanzistoaI'dOI' circuitului bas-
culant care starea, memo-
rind in felul aces1a un impuls. In
de starea sa circuitul basculant
poate inchide sau deschide reJeul. elec-
tronic T-,. iar mai depark; prin RLt
RL:z, se pune sub tensiune aparatul
pe care dorim sl-l In felul
acesta" .fa fiecare impu1s luminos aplicat
pe :se o de
inchidere sau deschidere a unui circuit
auxiliar.
Putem adauga aici in de
dorinta coDStmctomlui, se pot combina
mai multe circuite de memorie cu. ciJ;-
zorul acustic.
Receptorul are la intrare o
pe o bara de (an-
tena de la aparatele de radio) ce
contine 3 a cite 800 de
spire fiecare legate in serie, cu
de 0,06 mm.
Indicatorul optic este un bec de
3,5 V, montat ca a unui
multivibrator cu foarte

Generatorul de ton, respectiv a-
vertizorul acustic, este tot un multi-
vibrator cu frecventa de 1,5--2 kHz.
Traduetorul. respectiv bara de
feritii, se ntr-o se-
de restul montajului
este cuplat printr-un cablu bifilar
torsadat de 1 m lungime.
cuite executoare. prin care, legIndu-le
convenabil, putem executa o va-
de comemi ntr-o ordine
Sensibilitatea. montajului descris este
prin
impulsuri de Ja o de peste 10 m.
Pentru producerea impulsurilor lumi-
noase de s-a construit un
dispozitiv sub forma UDU pisto4 care
l'nminc o baterie 6 F 22 de 9 V, un con-
densator de 500 pFl25 V, un bec de
de 3,5 V o de focalizare.
Schema a acestui dispozitiv este
dati in fig. 'L .
Dispozitivul descris executarea
comenzilor prompt,
comanda timp nelimitat; la
aqionarea unei noi comenzi)are o sen-
sibilitate montajul
are un consum redus, timp
indelungat cu afunentarea de Ja 4 baterii
R 12 de 4,5 V.
perfect att la
Ct la intunerif:;
fotodiodei printr-un tub de carton nne-
grit in interior (cu lungimea de 20 rom).
Deoarece prin alimentarea din
riscul ca montajul fals
eventualelor impulsuri parazite.
trebuie luate o serie de
Pentru. cei doresc execute acest
montaj" ca mai intii
lucreze experimental montajul pe un cir-
cuit separat pentru a face eventualele
reglaje - deoarece
narea este in functie de parametrii
zistoarelor folosite.
La amptificator valoarea a
rezistentei RI se prin inlocuirea
Printre de educare prin muncii pentru de
orientare afragere a ,colarilor meseni practice con-
forme cu dezvoltarea industriei noasbe socialiste, se
sesiunea minitehnicienilor de
al pionierilor Prahova. ... df"fs, I
constructori din iPiregi - _ 'fAc":
crefizate prin de complexitate cu aplicabilitate
in diverse domenii industriale, au fost prezentate
(de autori) auditoriului format din cad. didadice elevi.
Cititorilor revistei noastre le ce pot
constitui teme de aulodobue a ,colare sau
sugestii pentru industriale..
ei cu un de 2,5
tensiunea pe oolectorul lui
se pentru o pozilie in care se ------_ -!f1+
o ct mai mare a tensiunii .
la de la o cit mai
mare, putndu-se obtine in acesta
o sensibilitate Dupi ce acest ' 91/
circuit a fost reglat, se face un
experimental se :stabilesc valorile
Rs pentru ca pragul de intrare
conductie se situeze intre valorile
Eiev BALABAN CONSTANTIN-

BEC
pe colec-
torul T
2
Pentru RL.t s-a folosit un
releu de magnetofon Tesla 84, iar
pentru un releu adecvat lucrului
Ja tensiunea de 220 V la un curent
de A.
ntregul montaj se introduce mtr-o
cutie cu fotodioda
realizindu-se prin intermediul a
conductoare filate izoJate.
500JlY
/25V
PIITII
In de specialitate procentul optim de umidi-
tate a solului este indicat pentru fiecare in parte.
udarea fiind un deziderat primordial atit in
cit in
A.paratul descris permite prin indicare
a procentului de saturatie a solului in vederea
unei eficiente: Schema instrumentu-
lui. in fig. 1, este in fel incit per-
fie apropiate de caracteristicile princi-
pale ale instrumentelor de industriale.
Astfel, bazat pe schema unui ohmmefnJ in curent
alternativ, instrumentul prezentat cuprinde un gene-
rator de curent alternativ format din tranzistoarele
Ti:-T:t intr-un montaj de muH:ivibrafor astabil. partea
de este din puntea de diode D
1
-0
4
,
instrumentul indicator M (100 pA) piesele aferente.
VR
1
la calibrare.
Cnd se in soIuri diferite este folo-
sirea unui in acest scop.
Condensatorul C
3
componenta curentului
co,ntinuu de sonda de pentru evitarea
meta'ului virfurilor de testare, unei eventuale
electrolize, iar condensatoru8 Cii curentul
indicat de instrumentul M.
De remarcat principiul in
curent alternativ esle utilizat ia instrumentele indus-
triale pentru verificarea apei a celor
indicatoare ale procentului de concenfratie a solu-
Folosind curentul alternativ. se preVine depu-
nerea unor pe eledrozii de sau
corodarea lor.
CORDON ECRANAT
SE
PE CAPATUL
FilETA1E
DE M8---
Diodeie Zener 0
1
- 0
3
o
si la tensiunii de alimentare. Starea bateriei
Se n a 2-a a comutalorului K
1
.
desenele de ale vrfului de tes-
tare sint relatate in figurile 2, 3 4, iar n figura 5 se
aspectul scalei instrumentului indicator. Virful
de testare se in aparat cu o de magne-
tofon, jack sau se cordonul direct n aparat
Cordonul folosit trebuie fie ecranat (cablu de micro-
fon). l.ungimea cablului nu 1,60 m.
Tresa de ecranare se de de iar
miezului de tija respectiv de virful de
Tiia pe lungimea numai la proto-
tipul experimental. la modelul finit este file-
tarea capetelor. Montarea vrfului de testare trebuie
CIJ pentru asigurarea n acest
scop se cele garnituri de cauciuc indi-
cam in desen. De asemenea, trebuie ceniri-
citatea in vederea
electrozilor virfului de testare. Piesa izolatoare din
texio'it este indicat fie cu sau
lac siliconic.
Vopseaua izolatoare ia teava de
trebuie fie De preferat srlt cele din
de genul Emauf folosite la Dacia.
Calibrarea instrumentului trebuie de fiecare
solul are compozitie. Se stie
procentul de al solurilor si
conduclibi!itatea acestora; de asemenea, factorul
de pH are o n acest sens. ntr-o
de plastic se pune o cantitate din
+ 61
-1
v
4< EFO": I
respectiv. Se acest
mnt la com-
un
strat de de 1 cm la supra-
Se introduce virful de
testare in din
Se RV.. la
unei de
100 la
Indicatia concentratiilor
fiind se pot efectua
n continuare de
a solului la diferite
culturi. Udarea solului se face
astfel
din literatura de specia-
litate. acest lu-
cru intrucit umiditatea
la anumite plante este intr-un
domeniu de destul
de (+ 10 la
In general, se
un procent de de
50 la Trandafirii, de
sint de la
30 la 70 la Sint plante
care au nevoie de o
umiditate de 00 la iar
altele de m la Tempe-
ratura temperatu-
ra solului, cantitatea de lumi-
etc. sint numai o parte din
factorii de care trebuie
SE PIUUTA
SI SE SUOEAZA PIEsA
DIN DE PIUU-p.
o
Am prezentat in precedent al
la care snt efectele si
de prim ajutor in caz de
in de a veni in sprijinul tinerilor
a reaminti pericolele pe care le foi!m;II'f"::;
a de energie
De ne vom ocupa de un alt
domeniu al muncii: forme metode
de prim ajutor in caz de traume mecanice.
Mai intii, reamintim principalele norme de
muncii a respectare se impune cei
o necesitate, neglijarea ignorarea IorA
sine o serie de accidente de lin primul
rind, sculele uneltele de oriCle categorie !'ii
pentru orice trebuie si. f"1e in per-
stare caracterului
lor ce sint de executat Este interzisi folosirea
sculelor miner sau folosirea miner
la. mai multe scule. Sculele uneltele cu care se
precum cele care sint loyij:e nu pot fi
au capetele deformate sau in
de ciuperci. Aceste vor fi
rectificate zilnic :Ia sculele uneltele de
partea unde se bate cu ciocanul nu
Este.. de asemenea. efectuarea
cu scule unelte meCanizate de pe
rezemate..
in timpul lucrului cu dalte alte scule de
pentru metalelor, muncitorii vor fi
cu ochelari de cu
rale vizoare incasabile, iar in cazurile cind
locurile de sint in apropierea ciiilor de
mare sau suficient, pentru
se vor ecrane.
O o iluminattd ..
locului de care trebuie nu ..
sau de intensitatrE.\ lumineze suficient .....
locul de munci, iar umbra produsi si. m.II impie-
dice lucrul. Pardoseala atelierelor trebuie si. fie
nealunecoasi
De asemenea, este interzis a se de';
in atelier. i
Dar in cazul in care se produc accidente},
de este necesar primele il;;;
de ajutor, intervenim cUi promptitudine
pentn.l a ro agra- \.
vare a stirii accidentatului. Vom continua prin'i!.
prezentarea citorva. forme de fracturi
de prim ajutor ce trebuie luate:
fractura bratului. n acest caz este necesar si. se
aplice o pe externi a o li)
pe incit
cu un unghi drept. nq dispunem de
i
posibilitatea atelelor, atunci il
de trunchi ClU o Fractura antebratului.
Primul ajutor ce se p_te acorda intr-o de'.
in aplicarea unei atele pe
G1re cotul degetele, !p0!
se de git cu o Fractura coapsei. Intii ....
se scoate accidentatului, apoi se
peste dooi atele: URa. ex-
(de deasupra la. una 1;
(de la sub Primul
ajutor poate fi socotit bine accidentatal
nu se poate ridica in in cazul unei
fracturi a colului femural. accidentatul se trans-
spital, culcat pe spate, pe o Fractura
oaselor gambei. Imobilizarea intr-o astfel ele situa- .
se prin aplicarea a doulatele care
trebuie sus genun-
chiului, iar in jos talpa piciorului. Se poate consi-
dera o imobilizare atunci cind acciden-
talul nu poate indoi genunchiul
fracturile coloanei vertebrale. pericole-
for pe care le aceste fracturi pentru
lezarea din sau agravlrii
unor Jeziuni deja produse, se cere o mare
in acordarea primului ajutor. Victima trebuie .
('le pe o scinduri, o
care si. nu mobilitatea vertebrelor.
Pentru aceasta. citeva persoane care stau pe
parte introduc: miinile sub aexidentat,
ridiCndu"; simultan; foarlle pentru ca o
si introduce o de-
desubt, si schimbe accidentatului.
fractura craniului. Accidentatw se va culca cu capul
mai sus decit restul corpului, pentru a fi transpor-
tat ia spital. Plaga trebuie cu
un pansament steril
IOAN MARINESCU
3
Realizarea unei surse de tensiune
sau de curent este o cu
care constructorul de circuite elec-
tronice se n
fie este vorba de un alimentator
de sine fie de un bloc
ntr-un aparat mai complex.
se mare de scheme,
mai mult sau mai complicate,
dintre care amatorul poate
circuitul cel mai potrivit pentru
scopurile sale.
amplificatoarelor ope-
rationale pA 709 sau
JlA a condus la o
mai a acestei probleme.
Schemele care amplifi-
catoarele snt mai sim-
de au
a proble-
melor de proiectarea reali-
zarea surselor de tensiune stabih-
o aduce circuitelor
integrate stabilizatoare de tensiune.
Acestea se pot n
categorii:
1. Stabilizatoare cu tensiune de
stabiliza-
toare cu trei terminale). Din
categorie fac parte, de exemplu, cir-
cuitele din seria pA 7800 (JlA 7805,
cu tensiune de 5 V, JlA 7806
pentru 6 V, JlA 7812 pentru 12 V
etc.).
BDl37, BD 139,
4
2. Stabilizatoare de tensiune cu
tensiunea de cum ar
fi, de LM 104, LM 304 sau
tiA 723.
Pentru amatori, care
au nevoie n general de tensiuni
stabiliza te reglabile, inte-
res mai ales circuitele din categoria
a doua, JlA 723.
Schema bloc a acestui circuit este
n fig. 1. Un circuit de
acest tip o de ten-
siune foarte (V REF=7,15 V
pentru JlA 723), un amplificator
cu amplificare mare, uti-
lizat ca amplificator de eroare, un
tranzistor (TI)' capabil furnizeze
un curent mare (n jur de 60
utilizat ca element serie, un tran-
zistor (T
2
), cu rolul de la
supracurent, o Zener (D )
n speciale. z
capsule.
In utilizarea acestor circuite o
o au
terea respectarea valorilor
ale electrice care carac-
functionarea circuitului ;
integritatea circui-
tului nu snt garantate dect n
domeniile de valori precizate n
catalog. Dintre acestea cteva:
- tensiunea de intrare (nes ta-
9,5 V ... 40 V; tensiunea
de 2 V '" 37 V;
curentul maxim de 65 mA
(V. =OV) (25 mA prin diode Ze-

ner).
O avnd perfor-
foarte bune este
n fig. 3. Se la intrarea
( +) a amplificatorului se
numai o parte din tensiunea de
cu divizorul rezistiv Rl - R
2

Acest ucru permite extinderea do-
meniului de reglare valori mai
mici ale tensiunii de
La a fost un tran-
zistor compus (care se
ca un tranzistor npn), capabil
furnizeze relativ mari prin

-"1
Schema cu valorile din
permite per-
formante:
- de
3 V ... 35 V; curent maxim de
0,6 A; la <
0,005 Q.
Tensiunea de nu
poate cobor sub 2 V, deoarece se
iese din domeniul garantat pentru
JlA 723. Pentru o valoare a
Rs, tensiunea de
se obtine fixnd cursorul n
de jo; al
Circuitul JlA 723 poate fi utilizat
pentru a realiza surse de tensiuni
fixe. Pentru aceste se pot
concepe scheme care o
extindere a domeniu-
lui tensiunilor de (<<Stabiliza-
toare flotante).
n figurile 4 5 snt prezentate
circuite realizate pe baza sche-
melor recomandate de catalog. Cir-
cuitul din fig. 4 o tensiune
de de + 5 V, ten-
siune . pentru alimentarea
circuitelor integrate logice, iar cel
din fig. S o tensiune de
negat

CU V NESTABti7AT
m
Circuitul JlA 723 poate fi ntlnit
fie n cu 10 termi-
nale, fie n de plastic cu
14 terminale. Semnificatia termina-
lelor este n figurile 2 a
2 b, pentru cele tipuri de
Vin Vin
V ZENER
etc.
R (n' = [V] _
pr MAX [A]
v-ALiMEN- TENSiUNE j . l MirARE
TARE DE REfE- AMPLIfiCATOR +DE CURENT
( va.)
(Vren -INVERSOARE: Vin
[g] liMiTARE Oi
a
vin
t
Vin
V NESTAB.
NECONECTAT
COMP.
vi
VNESTAB.
V
V
NECONECTAT
nF
va
de plastic

TI: montat pe radiator
AI 100 X 100 x 2 m m
V iESiRE
C 3 (3V .. .35V)
,:q (numerotarea tcrminalclor V;!- ,-R,
IKI:)IUII.\lIL"L..-'lJVllu'unr pentru capsula de plastic) J K
.....
TI: identic cu TI din fig. 5 se mon-
pe radiator
(minim 100x50x2 mm aluminiu)
-v NESTAB
-V
.2-
nF
V IES.

R4
[V]'
[KO]
-6 2,2 3,3
-9 5,1 a3
-12 8,2. a3
-15 12. 36
Ing. MOSIF
defini
o zona m care nu este suficient
de mare pentru a produce intrarea n
a diodei. n acest domeniu, pentru o caracterizare
se definesc curentul rezidual al diodei

aaWl"1Ia efectelor fizice ce au
Zener sau de
de tensiunea
ntre in Pentru caracterizarea
a cmentulllli
de trecere:
o de
68
62
56
51
41
43
3'
36
33
30
27
24
22
20
i8
16
15
13 5 DZ 13
12 5 DZ
11
5 DZ
10 5 DZ 10
'.1
5 DZ 9 V 1
8.2 5 DZ 8 V 2
7.S 5 DZ 7 V 5
6,8 5 DZ 6 V 8
6.2 5 DZ 6 V 2
5,6 5 DZ 5 V 6
5,1 5 OZ5 V 1
4,7 5 OZ 4 V 7
4,3 5 DZ 4 V 3
3.9 5 DZ 3 V 9
3,6 5 DZ 3 V 6
3,3 5 DZ 3 V 3
:3 5 DZ 3
2,7
5 DZ 2 V 7

tensiunii
acest domeniu
unde tensiunea
I N 3051 B
J N 3050 B
I N 3049 B
J N 3048 B
I N 3047 B
I N 3046 B
2,3 I N 3045 B
2,5 IN3044B
2.8 1 N 3043 B
3 ! N 3042 8
I N 3041 B
I N 3040 B
4 I N 3039 B
I N 3038 B
I N 3037 B
I N 3036 B
IN B
IN B
I N 3033 B
I N 3032 B
i N 3031 B
I N 3030 B
I N 3029 B
I N 3028 B
I f'-I B
I N 3026 B
I l'l 3025
IN
19 I N 3023 B
21 I N 3022 B
23 I N 3021 B
25 I N 3020 B
28 I N 3019
31 ! N 3018
34 I N 3017 B
37 J N 3016 B
este suficient de mare pentru a
produce intrarea n a dispozitivului.
n ntr-un domeniu larg de valori
ale curentului ce trece prin dispozitiv, tensiunea
la bornele lui practic
tensiune se tensiune sau ten-
siune Zener (V.) a diodei.
Curentul maxim (IZM) ce poate
printr-o Zener se din puterea
de a diodei respective, de
fabricant.
Pentru a caracteriza stabilitatea tensiunii de
de se defi-
termic al tensiunii Zener (V N)
z
dintre tensiunii Zener
C
N
n de efectul fizic care contribuie n
n ... 'u .." ...... t..:.. cea mai mare la intrarea n conductie a
poate fi efect
PL 200 Z
PL 180 Z 14 14
PL 160 Z
PL 150 Z 17 17
PL 130 Z
PL 120 Z 20 20
5 PL 110 Z
5 PL 100 Z 25
5 PL91 Z
10 PL 82 Z 30 30
10 PL 75 Z
10 PL 68 Z 37 -4 DZ 68 37
10 PL 62 Z
10 PL 56 Z 45 4 Di': 56 45
10 PL 51 Z
10 PL 47 Z 55 4 DZ 47 55
10 PL 43 Z
10 PL 39 Z 65 4 DZ 39 65
10 PL 36 Z
25 PL 33 Z 75 4 DZ 33 75
25 PL 30 Z
25 PL 27 Z 95 4 QZ 27 95
25 PL 24 Z
25 PL'22 Z 115 4 DZ 22 115
25 PL 20 Z
)$ PL 18 Z 140 4 DZ 18 140
25 PL 16 Z
50 PL 15 Z 170 4 DZ 15 170
50 PL ,13 Z
50 PL 12 Z 210 4 DZ 12 210
50 PL 11 Z
50 PL 10 Z 250 4 DZ 10 256
50 PL 9 V 1 Z
100 PL 8 V 2 Z 305
100 PL 7 V 5 Z
100 PL 6 V 8 Z 170
100 6V2Z
100 PL 5 V 6 Z
100 PL 5 V 1 Z
100 PL 4 V 7 Z
PL 4 V 3 Z
PL 3 V 9 Z
100 PL 3 V 6 Z
100 PL. 3 V 3 Z
10 DZ
10 DZ 150
10 DZ
10 D7.
10 DZ 82
10 DZ 68
10 DZ 56
10 DZ 47
10 D,Z 39
1(J. DZ 33
'10 DZ 27
10 DZ 22
10 DZ 18
10 DZ 15
10 DZ
DZ
10 DZ 8 V 2
10 DZ 6 V 8
POLARIZARE
lNVERS
ZONA
DE BLOCARE
ACY 32
33
ACY 38
AD 195
AD 139
AD138
AD
AD
AD
AD143
AD145
AD148
AD
POlARIZARE

tP.R.S.
AC 181 K
EFT 333;
AC
EFT 333
EFT 333
EFT 333
AC
EFT 333
ASI
152
ASI 16
ASI 15
AD 155
ASI
ASZ 16
ASZ 16
AD 152
ASZ 17
ii
'.11

Ing. G. CABIAGLIA
UD f"lml,dill'toT complet tranzistorizat a
este de cea la o tensiune de alimentare de
Vc.c.
remarca din fig. 1,
CUii>mlde etaje: un oscilator cu cristal, un
SClllaflttolr-aJInp]!jfI<:al():r amplificatorul de putere RF.
CQlllStirWt cu tranzistoare npn cu siliciu de tip
2N3375 (l bue.).
realizat cu T
1
este de tip Colpitts,
de serie a
o stabilitate a
"linII1N:!lIt-iilP tensiunii de alimentare tempera-
cu un frecventmetru
numeric, tensiunea a variat ntre 10-15 V frec-
s-a modificat doar cu 120 fu (fig. 2).
Os!::datorul va trebui livreze o putere de radio-
ftrel;vellltj de 0,1 W cnd tensiunea de alimentare
este de V.
Driverul este montat o cu Ee
in C, avind rolul dea o putere de
a final de minimum 0,4.W. Tranzistorul T
2
\Ia 3100 un radiator de cea 20 cnt de tip stea.
Etajul final tot n C, puterea sa
3W- '
atenuarea annonicilor acordului cu antena,
" .................. ,.., .... "'_ de.putere este montat un f:dtru dublu lI.
poate fi modulat n amplitudine sau se
1.2K
6

An elOm
TE[T
pentru
ETAllEE
I ,
poate folosi pentru transmiterea de semnale nemodulate
(conectind un n
Modulatorul 4 preamplifica-
torul T4 , drivenu finalii
cu
de 10 kQ; cu ajutorul g;radul de
modulatie.
poate fi de mai bine -electro-
dinamic cu o trebuie asigure
o tensiune de 100 mV pentru ca gradul de
poam atinge 100%.
Pentru a putea mai bine n
exploatare a (cind acesta e sau
nu), n figurile 3 4 dau curbele de
n de tensiunea de alimentare
nivelul distorsiunilor
de (presupunnd
de 1 000 Hz).
DETALII CONSTRUCTIVE
Bobinele vor realiza pe carcase de plastic
cu miez reglabil avind ruametrul de 6 rom folosind
de Cu-Em 0,6-;.-0,7 mm.
L.! au 14 spife in primar, iar n secundar au 3,.
respectiv 2,5, spire bobinate peste LI
lor rece); 4 au II respectiv, 7
au o de cea 15 pH; ele pot realiza
de amator, de 0,10-;.-0,15 Cu-Em
pe o de 1-;.-5 MQ, tip MLT/0,5 W, la
umplere.
Transformatoarele din modulator sint ele de pro-
(folosite n receptoarele Mamaia
sau Albatros), cu secundarul transfor-
matorului va fi modificat n sensul
de spire (corespunznd
de 8 Q) de cea 4 ori.
REGLAJE
Ideale pentru punerea ]a punct a
snt aparate de control:
osciloscop de de 50 Q,
voltmetru electronic de un avobm-
metru.
Efectuarea reglajului va face astfel:
- o (o
deci de 50 Q), n paralel cu condensatorul
de 220 pF, tensiunea la bornele ei cu ajutorul
voltmetrului electronic; vom putea calcula puterea em-
lor se va verifica cu un Q-metru
LI pot fi reglate intre
0,7-1,3 pH la un Q = 100; L3 intre 0,5-;.- 1 pH cu un
Q=130, iar 4 ntre 0,20-0,35 pH cu Q=I50.
sint de (bobine TV)
Tranzistorul
nemodulat modulat. 100% punct
de
Ic(mA) P le (mA) P{W)
15 15 A
55 50 B
l3 L4 8NC
335 4 335 5 C

95 310
TOTAL: 500 710
{(MHz)
2IJJJ05600
Z& {)f}55BIJ
'111
28,005520 I

28,005480
0.2p. +
10 11 12 73 14 15
cu formula P = U
2
> R
-- se potrivesc miezurile bobinelor in
modulatorul nefiind conectat;
- se tensiunea de alimentare de 12 V numai
oscilatorului, montnd, n serie cu alimentarea, avobm-
metrul pe de 25 mA n punctul A se
miezul lui LI (sau condensatorul semireglabil eTI )
la cnd curentul absorbit va
avea valoarea de cea 16 mA.
Verificnd ca la aplicarea ntreruperea a
amorsarea loc
se trece la alimentarea driverului, reglajul lui
n acordarea circuitului LzCT
2
pe oscilatoru-
lui; aceasta se va constata curentul absorbit
de Ia sursa de alimentare, care va fi de cca 100 mA (n
punctul B).
Apoi se trece la alimentarea ntregului care,
reglat, va trebui 450 mA; aceasta
se va realiza reg1ind fIltrul fmalului, pentru ca puterea
in fie acului voltmetrului
electric fiind de cea 10 V).
n se poate trece la reglajele ansamblului
pentru aceasta la bor-
nele antenei fictive osciloscopul printr-un cuplaj ct
se poate de slab (0,5 -T 1 pF), pentru a nu modifica
de la intrare un senmal de
standard (l000 Hz),
volumul la unui. grad de de
100%, 1l timp de
sau intervenind (acolo unde va fi
cazul) cu asupra miezului bobinelor 4 Lz.
ce ne convingem de buna a apara
tur:ii, tensiunea care va fi de 15 V
(zece baterii tubulare R-20, de 1,5 V), la intrare
microfonul la un nivel de
de 100% distorsiuni1e n limitele indicate de
fig. 4; in caz contrar se va verifica corectitudinea func-
modulatorului.
. terminate aceste reglaje, este apt
de lucru, putndu-se monta o j4.
n tabelul in vederea reglaje1or, snt
de colector pentru n repaus
la 100% "pentru o tensiune de alimentare
de 13,5 V. '
Valorile snt indicate informativ, ele putnd
:fi diferite de cele-din tabel cu la 20 %.
2.
Ing. GEORGE PBNTILIE
La cererea mai multor cititori, un
detector de obiecte metalice de sensibilitate ridi-
sesizeze unui obiect
metalic de Ia cel un metru Cor-
purile masive metalice sint rema.rcate chiar de
la .2 metri Aparatul principiul
a generatoare de
Bobina unuia dintre generatoare
se n aparat, iar a doua este
n de poate fi
la
oscilatoruiui fu: (realizat cu tranzistorul T
l
)
este de valorile circuitului rezonant
iar generatorului de
antenei cadru de capacitatea
condensatorului variabil CV.
Semnalul celor oscilatoare se
cu diodei D1' i se tensiunea
de pe emitoarele tranzistoarelor T
l
T
2
, n
serie cu circuitele RC,serie separatoare. Semnalul-
este filtrat cu ajutorul circuitului
RoCi capacitatea de separare se
pe primului etaj amplificator de
Din colectorul lui T 3 semnalul merge
mai la amplificatorul de
realizat cu T
4
-T
6
; realizarea unui asemenea
amplificator nu o descriere
n locul acestuia se pot folosi amplificatoare
dintr:e cele realizate cndva n laboratorul dv.
Tl- BC101+109 Tt se
n difuzor (sau se va auzi senmaJuI dire-
sub forma' unui sunet de un anumit ton
va depinde de dintre
semnalelor celor oscilatoare.
Cnd bobina 1-'2 se va apropia de un obiect
metalic, generatorului T
z
se va modifica.
celuilalt oscilator (TI) va
n se va schimba frec-
venta
executarea bobinei
circuitele: de
torul Mamaia de 470 kHz
Tr9' numerotate conform sdlelnei
prospectul uzinei
se conductor
cupru emailat cu diametrul de 0,38
suport-cadru din material
metrul de 250 mm 31 cu
la spira a 8-a, ncepnd din partea de sus a
Carcasa a bobinei va fi
suport din lemn cu grosimea ] 5 mm
de 40 mm. Lungimea acestuia va fi
nct se explora
a fi nevoie aplec:ap.
n care se
bine fixat de suportuJ din lemn. Se
impregnarea ansamblului M,nl1!la-c::liliru
sau cu un lac
La o de
portul din letim se
montate pe placa

cnd folosim Cu ajutorul condlem,at)I1lIJui
variabil se ascultati
de acord..a
se astfel nct fie mai mare decit cea
a generatorului fu. n acest la anrm:nelrea
un obiect metalic, va
iar n cazul apropierii de un sol neutru
frecventa va
la constructor.
13 EFT352
o n
cablajelor imprimate este corodarea foliei
de cupru n zonele neacoperite cu vopsea
sau pentru
circuitelor electrice dorite.
o pe care am ntilizat-o
in ceea ce
timpul de corodare (cea m
este 1 parte HO concentrat,
1 parte (30-
METO.DE
33 % perbidrol HzQz)
cum se
hidric relativ cupru]"
apa este
DE
-------RODARE
n acest scop se diferite
dintre care cea mai cunos-
este dorura Corodarea du-
relativ mult, deoarece este
vorba de o reactie de nlocuire: Cu-Fe.
reactie se obtine atunci
cnd densitatea de FeCl
3
este
1,3 (150 FeCl
3
la 200-225 ml
este puternic acid
ctorva de
De asemenea, se
oxidant ce
cupru (CuO), care este
de H CI, rezultind de cupru
in Produsele
snt toxice, trebuie iuc.rim
loc bine deoarece
Ing. V.
V03APG
{'o."oii",. .. fie
nu)nri".tliti!,,, .. oxidante ale oxi-

50 g sare de
1 de
,
111'11.1
Controlul ntr-un anumit
mediu, sau a solului are
o De exemplu,
apei ntr-un subsol poate peri-
clita integritatea zidurilor, detectarea la
timp a apei infiltrate fIind n acest caz
absolut
Cei doi electrozi construiti dintr-un
material, de inoXidabil, se
introduc n mediul ce a fi con-
trolat. mediul este uscat ntre
cei doi electrozi, este mare
tranzistorul TI este blocat (fIg. 1).
n momentul apei,
[]
ntre electrozi scade apare
un curent curent ce este
amplifIcat. Curentul de emitor
unei de tensiune pe de
1 kn, pentru deblocarea tiris-
torului. Cnd tiristorul este deblocat,
curentul pune n soneria,
sau alt sistem de
umiditatea pe o (de
exemplu, ploaia pe un elec-
trozii pot fi din srme
fixate pe o sau
de cupru pe un circuit imprimat.
ntre electrozi se experimental.
+6-12V
TO,BN500
KY201
2,.,,2323
n general, montajele de avertizare-alarmare snt cu
lor. cazuri cnd se impune ca aceste accesorii fie apte de
nare un timp prestabilit de la cuplare.
Evident, o ntr-un autoturism printr-un buton exterior
are mult diminuat rolul protector, dar o care are toate accesoriile n interiorul
vehiculului al rol ncepe numai ce au fost nchise, este mult mai

ntrzierea n a alarmei ditl fIg. 3 poate fi ntre 10 secunde
2 minute.
+S+12Y
Grupul constituie ansamblul de polarizare a bazei tranzistorului T
2
. La
punerea sub tensiune, condensatorul se progresiv prin Rs
R, tranzistorul T2. Tensiunea la bornele condensatorului crescnd, curentul
de er11ltor al lui T
2
scade.
In acest mod, curentul de al lui T
t
devine insuficient pentru a satura tranzis-
torul T!. Aceasta se cnd 1
4
este pe M.
se tranzistorul TI este deschis, tensiunea sursei la
bornele R2. n felul acesta, chiar unul din sesizorii de alarmare Il -1
3
este deschis, tiristorul se ntruct avertizorul sonor (sonerie sau claxon)
ntrerupe alimentarea tiristorului. Tiristorul se n stare de numai
cnd TI este blocat, deci cnd tiristorul este alimentat prin R
2
D
2
.
La deconectare, 14 se trece pe O se prin R
7

Condensatorul C:z trebuie de ct mai mici.
nchiderea sau deschiderea unor ferestre sau
chiar deplasarea unor obiecte dintr-un loc pre-
stabilit pot avea de multe ori imprevizibile.
Astfel, deschiderea unei de la o unde se
electrice poate pune n pericol pe vizi-
tator, la fel nchiderea unei sau ferestre
unei poate crea ale
temperaturii sau atmosferei din acea
intr-un montaj Darlington. unul din contac-
tele Il - 13 este (presupunem deschiderea
unei tranzistoarele TI T
2
n conduc\ie.
Curentul ce trece n acest caz prin de
1 kn o tensiune care, pe poarta
tiristorului, face ca acesta se
tensiune pe se cnd se nchide unul
din 4 - 15 (cazul nchiderii unei

Supravegherea
fiind
poate fi folosit
avertizare este
rind de contacte normal
de o serie contacte normal deschise
Tranzistoarele Ti T
2
sint cuplate
deci tot n conductie a tiristorului.
stabilit prin tiristor pune in
sistemul de alarmare.
alarma este o sonerie cu ntre-
ca tiristorul nu se blocheze, este
de 470 O. Pentru oprirea soneriei se
de 10 nF este montat pentru
eliminarea unor eventuali electrici.
Avertizorul sonor este o sonerie sau un claxon (fig. 4). unul din butoanele Il
Th se deschide. n timpul contactului claxonului, tiristorul afuneIltalre
Dar trecnd un curent prin condensatorul C
l
ncepe se ncarce prin Rs
tranzistoarele T
1
T
2
sint stare de
C
l
s-a curentul de emitor devenind
fiind
anod se
I.UJ.ua'''u;;, alarma n timp prestabilit (0,5 2
tranzis-
momentul cnd acest
contact este T
4
n
nega-
ce acest
alarmare, poate
deconectarea sursei de
contactului
T
s
, care
din
remarcat alimentarea este
aut punctului M ct Pllllctlllui
12
-12V
9
I
..
de n
de un operator
ra<!iorec:eptor montat pe modelul redus, seIun"deJle
re(;eotlOnate detectate fiind aplicate unor servo-
mecanisme care impulsurile electrice
n mecanice
Transmiterea
modelal redus se poate un
tot-nimic 2),
comanda, nu se poate interveni
asupra organului de sau prilncipi
'
ul
cind
tot timpul comanda operatorului (fig. 2 b), ca
multicanal, cind comenzile snt date pe principiul
tot-nimic pentru fiecare servomecanism (fig. 2 c)
Din prezentare, orice amator
de telecomenzi este o
de cu 4-12
de ia n considerare,
cel pentru nceput, costul de
executie ale unei asemenea statii.
n de a elucida unele aspecte construc-
tive, vom prezenta unele de
cu cteva variante constructive.
(fig. 3) in principiu,
mi oscilator de impulsuri 1 (50 Hz 20 ms),
urmat de mai multe circuite basculante mono-
stabile 2, al timp poate fi modificat ntre
1 -2 ms, tren de impulsuri care este aplicat unui
etaj modulator 3, care etajul de
4.
Pe baza sChemei bloc este schema
Jupiter 2704 (fig. 4) ale
caracteristici se n tabelul l.
TABEL 1
Jupiter
Tensiune de atimentare 9,6 V
800mW
27 MHz
Putere

1,2 m n
Generatorul de tact (f=5O Hz) este realizat
cu un circuit basculant astabil (fig. 4).
Impulsurile snt aplicate, printr-un condensator.
primului circuit bascwant monostabil liniei
a ce a fost detectat de dioda Dt (pe
impulsul este n prealabil de grupul
R=47 kQ, C= 10 nF). Modificarea timpului de
revenire al circuitului "este de grupul poten-
P condensator fn C (1 nF).
Se din impulsurile
succesiv circuitele monostabile, ele in
stare la revenirea unui nou impuls
cu perioada 20 ms (fig.
Oscilatorul este pilotat cu cristal de
acoperind din banda de 27,120
0,6% MHz (32 de canale 26,965-27,275 MHz)
n banda de 72 MHz. Partea de
este din oscilator, etaj separator un
etaj final. cu un tranzistor de putere
(2N 2218 sau 2N 3553).
este alimentat la acumula-
toare de 506 mAh. Radioreceptorul (fig. 6) este
avnd un etaj oscilator pilotat
cristal ului se sta-
= 465kHz,
transformatoarelor de
de frec-
10
catoare circuite tabelul 2 snt indicate
citeva caracteristici ale radioreceptorului din do-
tarea de Jupiter.
TABEL 2
2
4,8 V
2mA
50g
4Sx41x22
I
rac1Iore<:eptor se decoderul (fig.
a departaja impulsurile ntre
T
2
refac flancurile impul-
etajul detector, impulsuri
de grupul (C=l nF, R=
snt pe baza tranzistorului T 3
negative deschid tranzistorul T
3
, npn).
aplicarea tensiunii de alimentare, condensa-
5pF se ceea ce face ca baza
tranzistorului T4 fie aducnd n
stare de tranzistorul T 5, iar n baza
acestuia o tensiune La primirea
primului impuls, tranzistorul T 3 se deschide,
astfel n punctul h va o tensiune
schimbind starea de a tran-
zistoarelor T4 T 5, respectiv n punctul a se
o de la +6 V la O,
fIind prin condensatorul de 10 nF la
grupul de tranzistoare T 6-T,. Al doilea impuls
deschide grupul T 6-T7 , ceea ce face ca n punctul
i primul semnal pozitiv ce n
la primirea
impuJs. La celui de-al treilea impuls,
in punctul b se o tensiune
(tranzistorul T3 in stare de se blo-
tranzistoarele T
6
T
7
(n punctul c
apare o de tensiune de la +6 la O V),
RADIO

RADIO-
RECEPTOR
ill
SERVO-
MECANISM
Ing. SERGIU
iar tranzistoarele T 8 T 9 se vor deschide. Astfel,
n punctul 2 va un Feno-
menul se pentru impulsuri.
Tranzistoarele T4 T 5 n stare de blocare
atta timp ct condensatorul este
(fenomen care este dictat de liniei b
la un negativ). ce trece tot trenul
de impulsuri, registrul de este readus
IMPULS


SERVOMECAIflSM
IMPuLSURI

c
SERVO-
MECANISM 1
SERVO-
MECANISM 2
.2.
20mS
eSA
CBM1
CB,M2
CB,M3
('8M4
00

C
51
CBM
(1]
S2 +
C
,3V
I
I
I
I
1
I
C.B. M.
I
e I L _________________________ -l
BC250 n -T14 BC2SD
G
:x::
CI

00
la starea
condensatoruJui de 5pF. AJte
a
te1e-
registre de deplasare cu cir-
cuite LMC 18 106 CM.
La fiecare a decodorului se
cte un servomecanism (fig. format dintr-un
amplificator As un circuit basculant
monostabil CBM un electromotor.
Semnalul SI primit de 'Ia decodor
circuitul CBM al impuls Sz are o
T
2
care se poate situa de TI (durata lui SI)
n cazuri: Ti =T2 ; TI <. T2 ; > T2
n punctul C vor cele trei
nsumarea Aceasta
amplificatorul A va primi un semnal negatIv
sau unul pozitiv sau O.
La un semnal negativ (fig. 7), tranzistorul 1'1
pnp se bazele tranzis-
toarelor T
3
(npn) T
4
dar T
4
se va
conducnd la deblocarea tranzistoarelor T 3
Astfel, rotorul electromotorului se va roti ntr-un
sens. La primirea unui semnal
a amplificatorului se va
rotmd axUl electromotorului n sens contrar.
Tipurile moderne de servomecamsme
circuite integrate fie numai ca CBM (ML 914).
["re circuite integrate specializate RP-S 23 sau
WE 3 141.
Din analiza aceste; de se
poate constata complexitatea unei asemenea con-
dar mai ales reglajele necesare unei bune
mai noi au un grad
mai inaintat de integrare. sint de
VARIOPROP 6-8 sau 12-S.
MIRCEA ISTRATE
Aparatul descris maI JOs se poate folosi acolo un<1e
este nevoie de o mare stabilitate a temperaturii, anume
n procesele chimice. acvarii pentru decorativi,
de developare Ia termostatele
cuprinse n circuitele oscilante pentru stabilitatea frec-

La pentru developare pentru filmele
alb-negru se cere o precizie de + 2C, iar pentru filmele
color o precizie de + 1 c. -
Termostatw prezentat se compune din trei
tinete: traductorw de care poate fie un
termocupJu - termistor, tranzistor etc. -, ampli
ficatorw oentru putern dispozitivului de
zire. iiar partea a treia este o de de
care poate fie o sub-
sau alt de
MontaJUl cescns este tot.ograllce
la care se cen:; temperatura de cu o de
aceste motive, cu ajutorul se
de intrerupere a n TP'''.;:tpnlt",
de termostatul dintr-o
o parte de reglare a puterii n re2:isten,ta

Schema este in fig.. 1.
are este este
tranzJst(J,rul TI cea doua parte este
pentru aprinderea L
semnalul dat de traductorul
care apoi este de miliamper-
in grade Celsius metoda inter-
semnal este cu alt semnal
cu ajutorul R12 dioda
Dt care pragul de al etajelor
amplificatoare T2 T3 T4 , respectiv valoarea tem-
peraturii care trebuie fie
cum se avem semnale care snt
compensate unul pe altul n functie de temperatura

tensiunea de trarluctorul de
este mai deCt tensiunea cu potentio-
metrul, n cazul acesta temperatura lichidului este prea

Ca urmare a acestei
torul de c.c., format din
semnalul, aprinznd
tensiuni este mai de
tensiunea de deschidere a lui T2 ,
tare.
de tensiune, amplifica-
conduce
cele
dect
se aprinde mai
Cnd uiferenta de tensiune este mai de 10,5
lampa se va .
Partea de a
baia este
rezistente FR. Lumina
este unica
partea de reglare a
conexiune nu
siunea de alimentare a ins:taiatiei
mare (de 220 V c.a.). Intensitatea lummii este factorul
determinant pentru comanda triacului. Cu ajutorul
R
7
se instrumentul cart:
trebuie fie un miliampermetru. Tranzistorul poate
fi AC 188, dar cu radiator de
Alimentarea de este
transformator pentru tuburile electronice de V
Pentru a elimina de curent date de
semnal de la de
alimentare a fost
elementului de triacul
D3' Dioda D4 variatiile de
la comutarea triacului. . de
a filtra pertur-
pentru
in interior
11
d
PLAN CERT IFICAT
FEDERATIA ROMANA. DE MODEUSM
ING CRISTIAN CRACIUNOIU
WNGIME
LATIME
PESCAJ
VITEZA
17.5 M
3.5M
1.2M
9 N
10
7
11
6
2
18
12
15
9
II
1\
: I
I
/--- -
0'-- - ! . . - - - ~ T - ----- :----
,
o'
,
-----.... ---1.- ____ ._ .. _. __
1;
,"
I
I
-_._-- ,?
t
,
:.
,
14 4
1)
1
S-ar putea spune in actuale de trafic.
cu viteza a motocidetei - indiciu
pl!ni1udinii de putere de motor-
ini-'''''''''no practic. Dar cind cu sarcina nomi-
vehiculul se
la urcarea pantelor, lipsa de putere a moto-
devine lucrurile stau cu atit mai
cu cit motocidistul a efectuat corect
privind carburatia, iar
la in patru rioc"f .. ;h .. ti""
Care fie deci cauza mofoare-
lor in acest caz?
este vorba de o
trebuie motorul unui atelier de spe-
cialitate. Uzura se poate constata prin
diametreior cilindrului pistonului sau prin
rarea deschiderii Cind abaterile di-
mensionala ale diametrelor se la valori de
peste motorul trebuie Controlul
deschiderii se face cu
unor lere, in acestora pla,sind
segmentul in cilindru la mm de marginea
a acestuia. Procedeul este foarte comod
indicii bune. acest joc este mai mare de
3 mm la motocicletele IJ-Planeta. 2,5 mm la moto-
cicleta IJ-Jupiter, K-175, Voshod 0,8 mm la mo-
tocicletele Jawa CZ, atunci motorul trebuie re-
conditionat.
Un . motor uzat mai poate fi recunoscut
alte exterioare:
la actionarea pedalei de pornire. por-
c

I-----e
f

14
DE [E
a
, I H
nu TRAIiE"
mOTORUL.
nin dificiJe. fum abundent la iar la mo-
foarele in timpi debitului de gaze la
orificiul aerisire a
fum in aceste gaze.
cazul in care gradul de al motorului nu
este iar de carbu-
ralon.d sint corect
darii fi decit fie fie imbo-
fie obturarea traseu-
ardere.
poate fi de
arderile ce se produc in car-
burator, dndse motorul Feno-
menul se prin reducerea a vite-
lei de ardere a amestec ului in cilindru; pre-
iUflgilrea de ardere pe timpul
face ca se insinueze in siste-
mul de aprinzind aici.
la peate duce fie lipsa de cem-
bustibil, fie un su,plsment de aer nederit.
Cauza reducerii debitt.dui de trebuie
pe traseul prin care aceasm
cum sevade in fig. 1, pe
cale poate fi de
motive:
apei in rezervor sau carburator (a);
-nfundarea orificiului de cu atmosfera
a rezef\l'oruJui de sau defectarea
supapei de aer cu un
astfel de dispozitiv) (b);
-infundarea prizei de a rezerv.orului (c);
-nfundarea sitei de filtrare a decantorului de
robinet (dl.
Deseori. dnd se decantorul sita, din
garnitura de se gresit.
obturind .orificiul de al robineiului;
-strangUJarea racordului dintre rezervor ca-
mem de nivel coostant a carbu ratoru lui (e);
-nivel prea coborit al benzinei in camera de
nivel constant (f);
Amestec prin de a -
n rezervor; b - orificiu de cu atmos-
fera obturaf;c - priza de
d - decantor murdar; e - racord strangu-
lat; f - nivel n camera de nivel con-
stant; 9 - acului dozator; h - in-
fundareaiidorului principal.
Dr. ing. M. STRA.TULAT
-desprinderea acului dozator din
sertar in pulverizator (g);
-infundarea jidorului principal (11).
Alte surse de a amestecului le consti-
tuie aer fals prin ne-
Acestea pot in locuri
(fig. 2):
-la imbinarea carburatorului cu cilindrul, prin
de. fixare sau deteriorarea gar-
niturii termoizolante, cnd aceasta (a);
-printre sertarul corpul carburatorului (b);
-printre cilindri sau printre
carter (c), cind strngerea acestor piese este in-
sau eventuala dintre ele se
distruge;
-pe "arniluriie de (simeringurile)
a arborelui motor dinspre generator sau transmisie
(d); la motocicletele IJ-Jupiter defectarea simerin-
gurilor se produce, de atunci
cind ulei in carterul volantului dintre cilindri.
-Ia motoarele in doi timpi, printre cele
ale carterului, stringerii
lor de stringere sau gamiturii de
(e).
efecte de a puterii le are
a amestecului tot re-
ducerii vitezei de ardere. Amestecul bogat poate
avea ca origine fie excesul de fie lipsa de
aer, fie ambele cauze la un loc.
Excesul de este provocat, cel mai ade-
sea, de cauze:
nivelului benzinei n camera de nivel
constam spargerii plutitorului sau
sale in lungul a.cului de obturare (fig. 3 a);
-pierderea acului de obturare al ca-
merei de nivel constant fie unor
(lig. 3 b), fie uzurii (fig.r3 c);
jiclorului (fig. 3 d);
-decalibrarea jiclorului principal fie datori1i
uzurii, fie cu obiecte dure
de ace etc.);
-montarea a acului dozator ntr-o pozi-
prea
lipsa de aer amestecului
prin debitului de ca urmare a
depresiunii ce jiclorul principal. Tot-
din acest motiv, se umplerea
cilindrului cu amestec grevind asupra
puterii dezvoltate de motor. La situatie se
poate ajunge cauzelor ilustrate in fig. 4.
-infundarea (imbiesirea) filtrului de aer cu impu-
(2); la ai ung mai 9reu con-
Amestec bogat
prin exces de
a -
plutitor spari;
b - ac-obtura-
tor murdar; c -
sau uzat; d -
jidorul princi-
pal
de aer fals: a - pe
imbinarea carburalorului la car-
la imbinarea cilindruiui car-
simeringud; e - printre
c
mai vechi cu filtre din sim me-
(K-125, K-175, IJ-49, IJ-350, Panonia etc.), dar
la care gradul de filtrare este mai coborit la moto-
cicletele care au filtre din hirtie, cu de
fiUrare mai ridicate, masei de
amestec carburant n sistemul de al mo-
toarelor in doi timpi, combustibilul in amestec cu
ulei este proiectat spre hirtia pe care se
cu alte un
care reduce capacitatea de trecere prin filtru;
de aceea, la astfel de se cer
schimbarea la timp a filtrant;
-strangularea dintre filtru carbura-
tor (b), la modelele cu element de
din cauciuc (IJ-Jupiter, IJ-Planeta) etc.;
-obturarea de acces al aerului spre
cu cirpe, hirtii, bumbac etc. (c).
puterii se mai poate produce
umplerii cilindruJui ca urmare
a defectuoase a gazelor de arder:e (fig .. 5).
Aceasta se produce chiar in luminile de evacuare
prin obturarea acestora cu produse calaminoase de
ardere (a), fie pe traseul de evacuare (b), fe
n'amortizorul de zgomot (toba de
Aceste situatii snt mai frecvente la motocicletele
echipate cu motoare n doi timpi; pentru evitarea
lor nu trebuie se aditioneze benzina cu o canti-
tate de ulei mai mare dect cea de fabri-
cant nu motoruj
neze cu amestecuri prea mai afes prea
care regimul termic al motorului, favo-
formarea calaminei.
Astfel de motoare trebuie periodic de
iar sitele amortizoare ale tobei de
ment trebuie fie (arse) cu o de
scuturate apoi.
Reamintim diagnosticarea motorului pornind
de la posibilitatea unuia din defectele
trebuie numai ce sntem
aprinderea este corect iar la
motoarele n patru timpi supapele au jocurile nomi-
nale prescrise de fabricant
Amestec bogat prin lipsa de aer: a -
filtru de aer mbicsit; b - strangularea
racordului elastic dintre filtru carbura-
tor; c - obturarea de aer.
4
c
Umplere a cilindrului prin obtu-
rarea gazelor: a - lumini de
evacuare calaminate; b - de eva-
cuare cu depozite calaminoase; c -
toba de
mare ca urmare a crizei eli'Jiler{ll,etice,.
ce n ce de Ciriculati,e.
fapt del1l10nsltrat
de cu
lumii si n tara
Cei' care"
mersul
la
ale
n con10rmitate
se pot
Calonel VICTOR SEDA
deplasa pe drumurile cu trafic intens
copiii care au mplinit de 14 ani.
dere este protejeze pe cei mici de nplri .... 8"1!p,l",
aglomerate" seama
ei nu au r!onrinr!,oyiil",
reflexele necesare pentru a se deplasa pe nnIlTI."il",
unde circulatia este
n timp crearea clilmatullui
de necesar pe toate
primul rnd pe cele unde vehiculele se
nu de putine ori la
pentru sint valabile reguli
are falsa impresie snt speCifice doar aultonlot>ilil?ti-
lor, cum ar fi ceie de de prioritate, de
pe benzi etc. Ei trebuie marea
tate a indicatoarelor de marcajelo!".
Este de dedus ce i se poate intmpla biciclisiu-
lui care, necunoscind indicatoarelor
Oprire la ori trecerea,
de pe o a acorda ntietate
de pe drumul resp-ectiv. Din
de vehicule cu pierdut
au infirmi pentru nu au respectat
reguli elementare, dar deosebit de importante
traficului rutier.
biciclist nu trebuie urmeze n nici un caz
exemplul celor care pe ureche,
care expun, in orice moment al .pe
care pun in pericol pe
la trafic.
Nu poate fi comportarea
rului biciclist care nu normele rutiere, care,
neasigurndu-se nesemnalizind, la
de pe culoarul unu, calea vehiculelor care
pe celelalte frnele auto-
vehiculelor care nu intotdeauna pot evite pe impru-

Nu e deajuns deci posezi o
5-0 conduci, ci regutile de
ales te respecti.
In viitor:despre principalele norme de folo-
sire a drumurilor, valabile pentru

_
______________ .. .... J
1 II1II
prin a caracteriza apa-
nece-
a!e{lerea unui aparat
de cei
de
mai
se face
fotosensi-
....... n'lll" . "" sistem optic. Orice aparat
-rnt'''nti'"''''II.t'' va n vederea
imaginII ,

-obiectivul fotografic, partea

-sistemul de vizare;
-mecanismul obturator care per-
mite materialului fotosen-
sibil o de timp deter-
-sis,ternul de inmagazinare tran-
al materialului fotosensibil.
afara acestor strict
no('oc>."'I"O moderne snt pre-
cu altele care
unei imagini corect
incorporate sau
automate de
rapid
B
a
16
24x36
doua
6x4 cm.
fotografia, o prin multitudinea mijloacelor utilizate prin majo-
ritatea sale, o prin puternicul mesaj adresat spiritului
noastre, este atit o profesiune cit un hobby al multor
oameni. Celor ce doresc practice fotografia au nevoie de un pdm in-
drumar, celor ce le pot fi utile o serie de date teoretice prac-
tice pentru a merge mai departe, celor ce in profesiune au nevoie de ele-
mente din acest domeniu, celor ce vor o pasiune, Be
rinduri in cu ne vom o
multitudine de cit mai accesibil.
mult dect
vom spune deo-
negative sau
... r.c.nnnrl,,, ... .ont foto-

peli-
formei sferice a lenti-
t::;::'IJUIIL01LUI celor cauze,
<'<1.1'0>' UIPU croma-
aberatia
curbu'ra
corectate
mare. Corectarea presu-
"n,,,,,,,t ... ,,,.ti,,, unui sistem
convergente
\1!CIf'I"i!CIll'"lte:> sticle optice cu
de
Este util de notat minimum de
referiri la sistemul optic obiectiv con-
form 1.
-obiectul
ft:B' - .. .o",
O - OOllecnvUi.
orima si ultima
Ing. CALINESCU
Obiectivul
Obiectivul totoaratllc
s-au desenat

anterior
"'l"iln"i ... ",1 posterior
serie imprecizii
ce fi numite defectele
imaginii
de redare
real ele se
pianul obiec-
planul
-focala
f'-focala
(II XX -axa (o de
de-a axei

de
la obiect imagine se dau
de cele
planelor ",,.'n,,',,,,,,lo
constructive o'Jlf'orin",,.o ale
obiectivului nu este de fabricant
se poate determina doar cu apara-

Revenind la defectele de imagine,
vedem ce fiecare dintre
Ie. ,
cromatismul
de apar ca urmare a dispersiei
luminii la trecerea prin obiectiv, ceea
ce duce la formarea de focare distincte
pentru fiecare
In planul unde se filmul se vor
forma imagini distincte pentru com-
ponentele spectrale, ceea ce
practic o imagine In aceasta
Cromatis-
mul de se la faptul
componente spectrale ii co-
respunde cite o imagine imagini
una n spatele alteia, de-a
lungul axei optice.
de sfericitate n
unor imagini parazitare ca
urmare a unor focare secun-
dare nesituate pe axa Focarele
secundare apar mai
mari n zonele marginale ale sistemului
optic. Imaginea din planul filmului va
fi mai in cazul
unui obiectiv necorectat.
Astigmatismul este un defect al
imaginii care in aceea unui
punct obiect aflat in afara axei optice
nu-i corespunde un punct imagine,
ci o Astigmatismul este
legat de curbura de cimp a imaginii.
Aceasta in formarea a
imagine curbate. Corectarea
astigmatism ului atit n unirea
celor cit planarea
imaginii. Distorsiunea imaginii
n redarea unui obiect (un de
exemplu) deformat ca un sau
o
Coma este un defect datorat razelor
c
E
Fig. 7
Aparatul Kiev 4
(format imagine 24 x
x 36 mm) dispune de
un vizor cu telemetru
de mare precizie. Ob-
turatoru' focal are o
mare de timpi de
expunere.
ce cad oblic pe obiectiv, defect ce se
p!in pete sub forma unor
puncte cu
Obiectivele moderne snt corectate
de toate aceste defecte ntr-o
mai mare sau mai O corectare
nu este obiectivele
de foarte calitate avnd
abateri de extrem
de reduse.
Pentru fotografie obiectivul este
caracterizat de o serie de parametri
definitorii, parametri
nali pe care i vom analiza pe rnd.
Se obiectiv normal pen-
tru un aparat fotografic acel obiectiv
care are focala aproximativ cu
diagonala formatului fotogramei. Ast-
fel, pentru formatul 24x36 mm, obiec-
tivul normal are focala 50 mm, iar
pentru formatul 6x6 cm focala este de
80 mm.
Unghiul de cmp al unui obiectiv,
n cu sa
zonei obiect
i corespunde formatul foto-
gramei. Obiectivul normal este carac-
terizat de un unghi de cimp de 40, .. 55.
Obiectivele cu unghi de cimp mai mare
de 600 se numesc superangulare (obiec
tive cu iar cele
cu unghiul de cimp mai mic de 35snt
denumite, in genera', teleobiective
(obiective cu
Obiectivele superangulare
imaginea cu att mai mult cu cit unghiul
de cimp este mai mare.
obiective
S
avin,d acest unghi de apro-
ximativ 18(f, care dau o imagine defor-
cu cea
de un glob pentru pomul de
Obiectivele cu permit
de detalii la carac-
teristic fiind un efect de comprimare
a planurilor.
Deschiderea unui obiectiv este
de pupilei de intrare
razelor de
ce vin de la obiect). In
tuturor obiectivelor dispozitivul
denumit care,
unui sistem de lamele mobile, modi-
deschiderea pupila
de intrare fiind

a n
diafragmei. Prin modificarea des-
se cantitatea de lu-
10 ce trece prin obiectiv.
e Deschiderea a unui obiec-
tiv este curent ea
dintre diametrul
pupilei de
D/f. Deschiderea este
pe fiecare obiectiv sub
de raport (de exemplu,2:50; 1,8/50)
este prima din de valori pen-
tru succesive ale
diafragmei pentru care cantitatea de
se la (ple-
cind de la deschiderea se
cu un sir de cifre conventional
alese: 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22
11
.
Prima din poate fi alta, ed
fiind deschiderea (de
exemplu: 1,8; 3,2). Se la
cifre mari corespund deschideri fizice
mici.
Citeva cuvinte despre
Obiectivele moderne care
aparatele cu vizare prin obiectiv, des-
pre care vom vorbi mai departe, pot
avea una din diafragme
care se
a fi privite:
- cu indexor
cu clichet) pentru fiecare valoare din
standard.
- cu la care,
cu ajutorul unui inel auxiliar, se
valoarea deschiderea putind
fi man ual la vizare apoi se
inchide la valoarea
- Diafragma cu auto-
la care deschiderea este maxi-
doar n momentul pe
se inchide la valoarea
revenind expunere.
Trebuie imaginea de
claritate minime) se
pentru o mijlocie, 5, 6, pen-
tru obiectivele cu deschidere mare
1,8 sau 2, 5,6-8 pentru obiectivele cu
deschidere mai 2,8 sau 3,2.
Puterea de rezolutie a unui obiec-
tiv maxim de
linii/mm ce pot fi redate clar. O deter-
minare presupune utilizarea
unui film cu putere de mai
dect a obiectivului developat in
anumite Puterea de
este n centrul imaginii
scade spre zonele periferice.
In afara parametrilor exis-
Fig. 9
cu teore-
tice mai mari
Lentilele se n mon-
a obiectivului, Pe ea se 12
inelul de a diafragmei
inelul de imaginii
de obiect.
Lentilele pot fi intre ele sa'u
printr-un de aer. Supra-
lentilelor aflate in aer se
prin in cu straturi spe:::
ciale care
calitatea apre-
a reflexie.
Aceste obiectivului o
sau
unor fenomene de inter-
Deoarece la obiectivele de
calitate lentilelor este
mare, pierderile de prin reflexie
caracteristicile calitative n-
tr-o chiar n conditiile
stratului antireflex normal. Azi se' fa-
obiective avnd pe lentile depuse
straturi multiple de grosimi anumite
din materiale cu indici de
strict reduc pierderile
de prin reflexie la un minimum
considerat practic Aceste
obiective se cu MC,de la denu-
mirea a tratamentului, multi-
coatig (straturi multiple).
Obiectivele fabricate azi
bune caracteristici optice datorate
structurii lor constitutive construc-
tive. Chiar aparatele mai simple, de
mare serie (de exemplu, aparatele
Smena) dispun de obiective de
calitate. Qbiectivele de foarte
calitate, cu deschideri relative mari,
cu o sint echipate cu
diafragme cu sau
ceea ce, pe ansamblu, face
ca lor fie deseori mai mare
decit cel al aparatului fotografic ca
parte
unei imagini clare pentru
un obiect la o presu-
pune deplasarea obiectivului sau a
unei din el de planul imaginii.
obiectivelor presupune
evitarea
trarea lor de praf
Un obiectiv se cu o
moale cazuri cu o
moale perfect Este
total utilizarea unor
degresante (alcool,
eter, care pot deteriora
obiectivul. Se va evita, de asemenea,
utilizarea unei de piele de
deoarece firele de praf pot avea
duritate mai mare decit sticla obiec-
tivului, iar prin imprimarea lor n struc-
tura pielii se un mijloc abraziv.
Sistem ul de vizare
Necesitatea sistemului de vizare este
lui zona
din obiect care, pentru o anu-
a aparatului fotografic,
poate fi pe film.
Nu vom discuta decit despre vizoa-
rele posibil de ntlnit la aparatele de

(CONTINUARE N NA. VllrOR)
Sistem de transport al filmu-
lui de tip rapid. (Aparat Zorki 12).
OGlIND
ROTATIVA
fig. 10
Aparat fotografic (<<Zenit 6)
nzestrat cu un obiectiv cu
de
Rubin 1.
17
__ __________ ......... ..... '"
AM PIIMIT
DELA
mTITIIBI ...
STABILIZATIIX
UTor tl4T
M. IONESCU
Alimentarea cu energie a
emedronice realizare' cu
trainziist.:lar"e de cele mai mul-
i'ruoP-lfP.a tranzistorului din etajul fina!,
a tran:ziston..!Iuf serie din stabili-
stare de blocare treoe in stam de
tranzistorul T2 se
tranzistorul T1 se
ce un curent de
te ori, at&g'liQe,rea par-a.m:efriiEm
buna Siil1u!:",i!lJ'da in ex-
ploatare.
De ac:eea sursele de
muft
de ech:rpamel1fuf elec:lrol1lic
emitmoarel!or MA.).
Introducerea uneu elec-
tronice ultrarapide este, de fapt,
eficace.
Sti1!,biriz,at(J,nd 0.1"' ... "1' ...... "'" ... din schema
tranzistoarele T1,
stabilitatea
iar Tot
la s.upl'acurent.
po1ten'tiollle1tml P1 se ...
",,,,,il,,,, ...ii7::1;''''''''' acestui ca
mod normal! e& fie blocat Curen-
tul care trece prin rel . R cu va-
loarea de 1 o. Sa o an u-
mitiJ. de tensiune. momentul
cind curentu.. absorbit o
anumitiJ de tensiune
... .C:I ... IL.1I.oG de expl(.at.are
radioemijltoarelor se
pen-
de!l.chidelnea Toi. Asf-
PQ,temlfiedul bazei tranzistorului T2
T1
curentul de colector, intrucit
baza sa este Ia emitorul lui T2.
curentul in devenind la
consumul de curent dorit plus 5% in
tranzistorul
T4 se rein-
in stare de functiionare.
plus. care se
metrul ca tranzistorul T 4. intre
in Aceasta se pe un
ale

a iranzistoruluID sau de mo-
ale sarcinii (ante-
nei). Aceasta atrage sine dis-
la stabilizatorului apare ce montajul a fost 'realizat
practic, la se o
vo:ttmetf"u montat ia n paralel
pe re.zistenta de un scurtcircuit tranzistorul T 4 din
Ohmm.et:rele atit cele eled:ri.ce ct cele
eJectronia; au scala ndiD.iarli. Acest fapt este o defi-
care este in detrimentul intrucit la'
valori mari. sint: din ce in ce :mai apropiate.
Acest impediment se poate remedia folosind UD arti-
ficiu pe care il aJitmat.
Folosind fODDuIa a lui Ohm" se poate
valoarea unei necunoscute, este conec-
tam intr-un circuit in care se genereaZi un cureot
constant de valoare se tensiunea
care cade pe rezistenta
are avantajul unei lineare intmdt tensiunea
este diKct tioiar cu rezis...
tenta
n fig. I schema unm ohmmetm simplu bazat
pe principiW
Tnmzistoml TI este folosit mtr-o de
generator de cmem: constant. Comutatornl KJ permite
selectan:a do:meniuJW" respectiv valoarea curentului
:iar bateriile BI-B2 tensiunea de refe-
aI:iJmelltan::a montajului Tensiunea care cade
rez:isk:nta neam05CDti se misoarli m. un voltmc=tru
eb:tromc. Se utifua in aa3. scop uma din sche-
in revista noostri..
raport de moorea Ci domeniului se pot
la o valoare de MO.
tabelul 1 la diferite comutatom-
lui Kl valoarea. curentului in punctul <<1,
rezistenta lb; si temmn.ea
cu voltmetml dectromc. Pentm o mai buni
prempllJS in tabd 10 V
de

DE
+
Rx

ELECTRONIC
DOMENiu
D-15Vc.G.
de domemul de . Valoarea a rezistentelor
RI-R4 trebuie fre la curentul care se 'cere
a fi generat. Valorile din sint date
pentru tensiunile exacte indicate pentru BI - 82 Eta-
lona.rea rezistentelor este fie cu
baterii care au fost folosite timp de 1 -2 ore ntr-un
receptor radio la un consum moderat (15-20 mA).
n acest fe)" tensiunea bateriei se la o valoare
care se un timp mai ndelungat. Consumul
montajuJui frind redus se pot utiliza batem de 9 V,
BI o iar pentru 82 legate
In1:OC1Wn=<l bateriilor cu foarte mult
constructorilor
care n ohmmetrul, COJlStIlriast3
o cu tensiune care aSIgure tensiu-
nile exacte cerute pentru Bl 82. n acest fel, rezis-
RI - R4 se pot etalona mai precis.
Domesi.
f!ldOl' X
10 mA
tmA
mA
mA

RX max.
IlrO
lOkQ
lOOkO
IMn
tOV
tOV
IOV
IOV
CHITURI
CHIT PEINTRU GEAMURL Se poate face
ameslecind cre&i ulei de in fiert. Se
ca o tare,. cind este de utilizat.
CHIT PEINTRU METALE. Se
praf de miniu de plumb 2 cu 1 parte
cu ulei de in fiert,. se
amestecul lIa consistenta
CHIT PE INTRU METAL
LEM" Se la consisfen1B
praf de clI"em sheUack. Se in
staile fierbinte.
CHIT PEINTRU LIPIREA UNOR OBIEC-
TlE DIIN
Se 1 parte fluoral: de calciu cu 1
parte pullbeile de 1 parte silicat de
sodiu. obi!;inindu-se o pasa care se
inlinde pe marginile obiectelor de lipit ntin-
derea chiitului impreunarea celor
de de lipit trebuie destul de repede.
.Acest chit se in cfteva zile devine la
fel de tare ca sticla.
CHIIT REZISTEINTLA ACIZI. Se
dorite
La temperatura
in cfteva ore
in canti-
Acest chit
utilizat la chituirea
obiecteh:>f din
.::tU! E ..
!I'I\
n pistolul descris nu se
prillcimlimai de cere prezen-
tate in dar are 01
aparte pllin sa
Miezul pe care se bobi-
najul primar nu-I mai
cu forma ei Bobi-
najui se face un miez toroidaB.
sale.
construirea unui
LICEU SIMION -
pauze intre ele.
fiecare strat se
ce
astfel rediuciindu-ste pierde-
Foucault in mod consi-
strat,
de 1 cm,
cores,pulndie unei sectiuni de
9 cmf'. Se torul din se
in hirtie bine
pentru a se evi1a contactul sirmei din
ftn"""",,,.. "''O. corpul de fier, apoi se scoate
care am torul.
unei <ma-
figura 2, va
de 900 de spire
de Cu-Em de 0,22-0,25 mm.
de ultimele 26 de spire se
scoa.te o care cu
tuS de va da 6,3 V pentru bec.
o U,
se de cupru cu
sec:tiull19a de 6 x 4 mm.
5. mm de capetele spirei in U se
cife o, cu filet M3 in care se
runtroduc pentru fixarea an-
joE------=------ 90mm-----------i ....
STRAT DE PHFSPAW
stlwii. DE
........
sei. Ansa se y,a,e xecum dintr-o
de de Cu ,cu dia metrul de mm.
nainte de introducerea sec:ull1ldaru-
lui in tor. bara se va izola cu un strat
de
pistoll:dum se
dintre variantele deja
rminind la aprecierea con-
IlNlRIClPTua
Receptoarcle de radio simple ro am.-
plificare au particularitatea unei
deficitaR. Acest
impediment se n mare
impedantei ciJraritdOI".
Folosind schema din fig;. se
aceste neajunsuri. Acest montaj simplu
se poate construi un
minireceptor cu perfonmmte
Secretul unei saml!lUl-
excelente in folosiRa unm
artificiu, prin care se o impedanti
de intrare foarte mare.
Tranzistorul TI este folosit ca IqIdor
pe emitOI'. Se obtme astfel o
tire a factondui de Gilitate
a circintnlui acordat format din
Lt -CVI' De asemenea" nu mai este
folosiI:ea unei supli-
mentare de adaptare. Semna1!u1 este am-
plificat demoduIat cu tranzistorul Ta;-
Urmele de sint decupJale
cu coOOcnsa.toml CI- Semnalul de
este amplificat apoi de tran-
T
3
- Ascultarea se face intr-o
casei cu mare. Se pot folosi
cu cristal sau dinamice de
400') Q. de 8 Q nu
fom direct, trebuie
ad<itpt!an3 iDterca1ind un transformator
utilizat la aparatele de radio
cu Ascultarea in difuzor
se prin folosirea unui etaj fmal
cu schema unui aparat
utilizind piesele de schimb
pentru aceste aparate care se n
l1"aWU"Cat nu s-a folosit reactie
.11-""'....... W"",,, din acest motiv ca1itatea
Fidelitatea este mbu-
prin folosirea unei bucle de
reactie negative P 1 - C3 care permite.
reglarea volumului.
R.eceptmul permite ziua ascultarea in
bllDle a posturilor locale apr:o-

plate. iar seru:a se un
de posturi puternice care se
sesc Ia
Construirea se pe o
placii din material izolator (pertina.x,
textolit, plexi, cduloid).
n figw:a 2 se o schiti
pentru amplasarea pieselor.
Bobina Lt se
80 de spin! din de cupm emailati
de 0,7 mm, spirii Pe
se intii o hirtie sau :material plastic,
care se trece la reaJizarea bobina-
jului Ferita, cu un diametru de 8 sau
10 mm, va avea o lungime de 80 mm.
exact de spire depinde de

feri1a oondensatorul variabil utilizat.
Condensatorul variabil va avea o capa-
citare de 100 _ .. 150 pF.
Se poate folosi in acest un ooD-
densator 'IIariabiI
Aceste oondensatoare sint duble
de obicei" an o valoare mai mare (2 x
270 pF). Se ajunge la valoarea
legind n serie cele In locul
oondensatomlui variabil se poate folosi
la nevoie un oondensator semireglabil
de valoare Performan-
tele montajului descris sint comparabile
cu scheme similare realizate cu tran-
zistoare m efect de cimp sau
ciIcuite mtegmte.
GAURIREA STlel I
In acest scop mai multe metode.
printre care amintim cu ajutorul
unui burghiu cu cap de vid ia. locul
fiind umezit mereu cu petrol sau
trosin. Se turafie
de pe
o ia din
la vaporii de
la
Spiraiul este
as:u1:iirea
de
1
______________ ... .... --
20
ea
de racordare a
contact de
Are 3 de lucru al
consum este de 10 A c.a.
Aparatul se compune din
toarele
cu contacte si borne
capac .
dimensiuni de ....... 11-."" ... +
tensiune


DE
intrellJ,rindelri, orice in ..
ce-
Un1nat:oalrH adred::
ELECTRIC
14.19.61
., umidilalea a mediului ambiant: max. la C
Ba 40 C
telllDleriiltlJira mediului ambia.nt:
aatiiudinea:
la 2000 m.
la 40
0
C(me-

RADIORECEPTOARE DIVER
I DE O CALITATE ESENTIA
,
STA ONARE L.U PRET
MllCOV 2 500 lei
A 3 lei
4 1190 Iei
4 1900 lei
ARACTERIZATE
U N :
UDIT.;
ERF
c
ZEFIR
p
v
GARUS
,
AL
COSMOS 645
ALBATROS 750 lei
GLORIA 1450 lei
PREDEALAUTO 1220 lei
i 1IIIIIIII
Repetatele
in special ale programelor muzi-
cale, pe agregate ce
au caracteristici de foar-
te introduc' n acel pro-
gram ale cali-
sunetului. Acest neajuns poa-
te fi remediat n lantul elec-
tric al sistemelor de ,inregistrare-
redare este intercalat un preampli-
ficator corector al caracteristicii
de .
In schema este prezen-
tat un astfel de montaj relativ sim-
E. MIHAI -
plu, dar foarte. eficace. Amplifica-
rea este aproximativ
cu unitatea, distorsiunile proprii
mai mici de 0,01% impedanta de
intrare de 1 M o, carac-
teristica de frecven't n-
tre 30 Hz 20 kHz
f
cu neUniaritate
de 0,1 dB. De remarcat se pot
face de 15 dB fa 50 Hz
de + 16-14 dB la 15 kHz.
Primul tranzistor este in montaj
repetor pe emitor deci amplifi-
carea sa este secundul
tranzistor (amplificator de tensiu-
EPO[A DE Pion
Martie 1906. Pe cimpul din jurul
comunei Montesson Ver-
saiUes ---; un experimen-
o de zbor ni-
meni nu-i nici o fiind
de drept
o fantezie. Inventatorul - romnul
Traian Vuia - reali-
zeze imposibilul epocii sale -zbo-
rul catapultare cu un aparat
mai greu decit aerul, cu
mijloace proprii instalate la bord.
este un monoplan con-
ceput din anul 1901 perfec-
tionat ulterior: Are o elice de
2,20 m, cu 450 de pe minut
aripile - 7x2,2.0 m; motorul -
20 CP; greutatea a aparatu-
lui -240 kg. La primele experien-
A
te - in decembrie 1005 ---; moto-
rul (care se de-
plasa pe patru roti de o
de 40 Ion pe Incercarea
- la 18 martie
19(1; - aduce succesul
avionul lui Vuia se de la
prin forta maforului
Acesta a fost inceputul cert al
zborului mecanic din lume, avia-
dezvoltindu-se pe prin-
cipiile elabora1e de genialul nostru
compatriot - fapt recunoscut de
intreaga a timpului ---; intre
care de la
Nature (11 august 19(6), din care
reproducem fotografia
ION MUNTEANU
ne) de fapi,
de grupul RC montat
intre cele etaje, grup ce con-
situiecoredorul de
Cele tranzistoare utilizate
snt de tipul SC 173, dar se pre-
SC 109, Be 107 etc.
O pentru buna
este utili-
zarea unei surse de alimentare cu
tensiunea cit mai n spe-
cial foarte bine fi It
A, S. C O patru cifre distincte consecutive, in ordine
.. D, C, B A vor reprezenta cifre, dar in ordine descres-

de adunare:
A B C D
D eBA
12300
umde cele ;patru puncte
cif:reintr-o ,ordine necunoscu-
are carezulltat 12300, se detier-
mine prin ceie patru
puncte.
Un matematic interesant
se poate obtine scriind numerele in-
tregi pozitive lc,onsecuth,. cum
figura Continuind
.ta infinit cof.oama, fieicare
prim fcoiorat) ya p,e
linie Vi pro-
punem acest lucru.
Printre capcanele matematice
care, unOr erori neobservate
sau concepulie, ajung
demonstreze evidente, se
teorema de mai jos. Cititorul
este invitat
in care
uneerc
diametru AS ieste egal cu 2 (,cercul malle
din figura O a
acestui cerc are, cum se
lungimea 11f.
acum diametru:j AS in
egale, pe car,e ievom lua ca
diam'elre aJecercurHor ca
Un semicer,c.a!acestor
cercuri va .ayea urmare lungimea
lf/2, deci desparte
zona de cea
diin doui astfel de semicercuri) va
avea 'ungi.mea lT. In mod similar
vom construi in continuare patru
cercuri de diametru 112; fiecare semi-
cerc a1 acestora va avea lungimea TI14,
deci Jlnia din patru
semicercuri, alt&mind de o parte de
aataa AB,vaavea lungimea lT ..
MARK ANDRES
Procedeul se poate. continua la infinit.
Semicercurile vor deveni din ce in ce
mai mici, lungimile lor
la fiecare pas, dar
lor dublindu-se de fiecare
dat. lunginea a liniei
va cu IT . Dar.
cum este evident linie
tinde, la "infinit, la diametrul AB, re-
lT=AB=2.
l
Pentru proba de concurs se crono-
la viteza pe parcursul
a cnd raza de zbor (pilo-
5,92 m. Fiind destinat
mari, aeromodeleJe
eosebit de aeradina-
totul pentru atingerea
aeromodelele de
e regulamentul
Internationale n denolta-
o de norme tehnice,
cilindreea motorului maxim
c, a
ampenajului orizontal de 2 dmp
fiecare cmcal cilindreei motow-
r pe unitate de
max. 100 gldmp, iar carburan-
umai tip standard, stimulatori
15% alcool methilic + 25% ulei de
In.
Aeromodelul Campion SP-25 a fost
experimentat in
enumerate.
AI'P<1 (poz 8) se dintr-un
schelet (oe longeroane. Ia bordul de
(brad 10 x 2), bordul de atac
l (3 x 1) nervuri de nfreele
din de tei 3 mm cu profil aerodi-
namic simetric gros de 10%. la bordurHe
marginale se de tei.
n partea la 1/3 de la bordul de
atac, se axul triunghtului. de
(poz. 13), pe din
placaj. 3. ce au fost prin
sirmele de 0,5 (121,
se prin tndeiere cu placaj de
mm tntii partea de dedesubt
(intradosul), pe o de
ap.ol partea de deasupra (elttradosuO.
Pentru i'nclererea aripH, cit a ceforia'te
piese ale aeromadelului se folosesc
clei aga, adevinor. sau alt clei
similar.
AmpenajuB oriz.ontaJ (poz. 1) stabil.-
zatorul profundorul. (10) se
din plac.ai de 2.5 mm sau
de tei. Se I.a bordt:d de' ata.c
borduri marginale ascute pe
10 mm la bordul fugii. (10)
se prinde. n balamale conform.
desenu!ui cu ax comun din de
(J 0,5.
Fuze.laju.l. comp.us din batiu motor
(poz. 5.), pe care se va fixa motorul,
fuzefajul propriu-zis (3). la
efam bon (6) pentru: controPuf tijei de
a se poate con-
strui n cu batiu (4) dinaluminru
turnat sau constructie la
le de fa aterizare pe care te preia
batFu& sau cu fuzefaju5 - indusiv banul
- din [emn de tei sau
forma dimensiunile din desen
". se cafuput de lemn, intii
profilul taferal. apoi in vedere de sus
(42 m!'" grosime se profiEea.z
aerodinamic. CalhJ!iJul fu:zemajldu;
pune din cele4
nul in
tia
blate cu
de miez,
de mal(. 2 mm grlDsllmie.
a "motorului se oeUlllmv.
de jos cu etambon se
de sus cu lungi

introducerea sistemului de co-
(triunghi. de transmisiune.
la profundor tija de 9 mm a profundo-
rului) se se aripa
am penajul orizontal pe fuzelaj la zero
grade in de axul fuzelaju-
lui. Intreaga constructie se
cu dm de oase apos pen-
tru acoperirea perilor, apoi se
cu vopse!le de (duco) se
cu Paiux, care
vopseaua la contact cu combustibilul.
Sistemu! de forma.
triunghiul de (13), din
1 mm, se cu un M3 x
10 ntr-o de pe o parte
din placaj, 2 mm, in partea
conform desenului. Din triunghi,
sirme r/:J 0.5 pornesc prin aripa
10 mm in unde se
fac ochiuri cu It 4 mm. De la, triunghi, o
de ;, 1,,5 face cu tija profun-
dorului din otel 0,5. ntregul ansam-
blu de trebuie reziste la pro-
ba de tractiune de 20 de ori greutatea
aeromodelului. m circa 10-12 kg.
Grupul moto-propulsor este format
dintr-un motor (1) de maximum 2.50 cmc,
care are montatii o elice (11) din fag sau
carpen cu de 5f) cu dec
intrare mare de h =
maieul (conul poz. 5)
Pentru gazelor arse din
motor se poate confectiona un tub
rezonafor (2) care, pentru tipul de motor
de club M.V.V.S. - G-7, are dimensiu-
nile din desen. Prin folosirea rezonato-
!'Ului se puterea motorului, res-
pectiv se viteza de zbor cu
15-20%.
Rezervorul poz. 9 se din
da de ia cutiile de con-
serve, cotele
de alimentare por din
de fJ 3 dela cu
de pix. Teava de umplere va
cu un De la
de aluminiu se cu
varnis de la carburatorului
de la motor. Teava de suprapresiune se
cu cuza de la carte-
rul motoarelor cu ceva
(MVVS-G-1). Rezervorul se
n interiorul fuzelajului sub aripa cit mai
aproape de rmotor in interiorul cercului
de zbor, deci n axul fuzelajului,
de sus. cind nu avem motor
cu de racord pentru
suprapresiune. In acest f-al, combustibi-
lul este permanent impins de forta
in zbor carbura-
torul motorului.
n timpul pilotajului, linia de zbor
trebuie intre 1-3 m.la nceput
pilotind liber, apoi pe ce se n-
pilotajul mna cu se
n punctul fixa! pilonului central de
pilotaj.
PURICE
maestru emerit al sportului
(URMARE DIN TRECUTJ
constructori amatori le din revista Selbsb o
respediv modul ei de realizare.
Patru scinduri de brad sau aglc la dimensiuni imbinate -
atit pentru
Ca element decorativ 'sau pentru ; Jepozitare, realizarea etajerei in
un util pentru constnJctor.
POSTA REDACTIEI

ING. 1. DUMA -
Materialul trimis a fost spre publicare.
CAMElIA PERIANU -
oficiului in raza lo-
cuiti.
G. TURCULET -
Vom publica o de ionizator.
D. ARSENI - JUD. PRAHOVA
Nu detinem schema.
C. BERTESCU -
Se pot folosi 2 baterii de. 4,5 V; difuzoare
de alt tip un comutator cheie.
M. TOMUTA-BERIU - JUD. nUnl&UVKn.,...
pentru preocuparea dv. ne
faptul articolul despre
n revista v-a .ajutat.
ie de la li-
Cartea prin str. Pitar nr. 5 -

La ultima intrebare nu putem
r Redactor

N COLEGIUL
GEORGE
IUE

fiind necesar un consult medical.
deci unui medic.
MARIUS SENER MAN - SaLVA
NIEI
ncercati cu MP 35. Articolul din 5/75
era destinat
n general, nu ne putem ce rezultate
se obtin aduCnd unei scheme.
C. STANCIU - JUD.
Revedeti colectia revistei noastre.

Am sugestiile dv.
Nu circuitelor integrate
descrise.
R.
Rezistenta are valoarea de kQ.
ELEV V. PETRE - JUD. PRAHOVA
Am sugestiile dv.
D. TARMURE -
Pentru amplificatorul de
cu autorul
in televizor miezului induc-
oscilatorului de linii.
A. DU MITRESCU - BRAILA
Blitzul se cuplat in numai cit se
R
7
nu
t HOTU -
Puteti face
C. DUCU -
Cititi volumul I din Scheme de televizoare
in Ed.
t -
este numai
pe baza unei In acest sens, le-
cu radioclubul din un
catalog de semiconductoare.. ,
P. LOTREA - TURNU u
Materialul trimis nu
publicare. alte
complex de televiziune. Extragerea impulsurilor de sin-
cronizare, att pe ct pe din semna-
lul complex de televiziune se de un etaj spe-
cial, denumit separator de impulsuri.
La televizorul dv. Rubin-102 etaiul separator este rea-
lizat cu tUIJul de 6 1 TI.
nu sincroniza imaginea niCI
. pe linii, ambele sisteme de
Imf>UH>UrI de sincronizare, defectul trebuie
n de
Verificati electronic,
frecvent. .
Schema la soclu, ten-
siunile de polarizare, precum valorile pieselor com-
ponente.
Radioreceptorul
produs de industria
format de buzunar, poate re-
gama undelor medii
AM sau UUS-CCIR.
Este echipat cu 10 tranzistoa-
re si 3 diode. Frecventa inter-
pentru UU5 este
10,1 MHz. Frecventa interme-
pentru AM este 455 kHz.
de este de maxi-
mum 230 mW. Alimentarea se
face cu 6 de la 4 baterii de
1,5 V. Consumul de curent n
lipsa semnalului este n jur de
12 mA.
Schema
avind notate elemen-
tele semiconductoare, precum
valorile pieselor componen-
te, este de un real folos in de-
panare.
Prezentarea ADRIAf,. i MA TEESCU