CONSTRUCTII

,
SUMAR
vlTAM, MUNCIM, CERCETAM, PRO
UCEM ............. pag. 2-3
mobilizator program de
Rod al muncii
PENTRU
. . . . . . . . . . pag. 4-5
. . Dioda semicond'uctoare
Vf-'rificarea diodelor

Mini-dia-eiectroliwr
Scrierea
culoare
Banc de
la
pag.8-9
. . . .. pag. 10-11
TEHNI-
cu vele
t\UTO-MOTO
Turometru

Indicatoare de interzicere-res-

auto

TI\RE .......... .
din lemn pentru micii viteji
Filtru pentru acvariu
Util
Suport pentru flori
iFOTOTEHNICA ..
fototecii
.
\. Avertizor sonor
PUUl.ICITATE
TEllevizorul Sport
REVISTA REVISTELOR
A"n plificator de
'nd:ccator

;Sori: 'ie cu 3 tonuri
'Preanlplificator
..... .
'DACTIA RAsPUN DE
loservlee
pag.12-13
pag,14-15
pag. 16-17
pag. 18
pag.19
pag. 20
pag. 22
. pag. 23
pag. 24
PEN
ATORI
PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESUL,UI
AL XII-LEA AL P.C.R.
a intregul nos-
tru popor au luat cu legi-
de proiectul de Direc-
tive ale Congresului a! XII-lea a! Parti-
dului Comunist Romn cu privire la
dezvoltarea a Ro-
mniei n cincinaluI1981-1985 orien-
de n 1990.
Elaborat
a NiCOLAE
intruchipind gindirea
a se-
cretarului genera! docu-
mentul suc-
cese obtinute n realizarea
Congresului al XI-lea
ale partidului,
amplu viitorul
al patriei.
Documentul, supus acum dezba-
terii intregului popor, obiec-
tivul fundamental, sarci-
nile de n anii cincinalului 1981-
1985 privind continuarea
bazei tp,hnico-materiale satisface-
rea irlal1e ale so-
socialiste multilateral-dezvol-
tate. 8 astfel intrarea
intr-un nou sta-
diu, ntr-o a
sale pe toate planurile. n
care n ri1m inah a economiei
ii va corespunde o rid i-
care a nivelului de trai ma-
terial spiritual al .poporului, a gra-
dului general de
a independentei suvera-

in lumina cinci-
nal, Romnia apare'l din ansamblul
datelor cifrelor care stabilesc para-
metrii ei de ca o in care
se cu mai mare putere revo-
lutia cu cali-
tative structurale in activitatea econo-
cu unui ritm
inah de a produ-
sului social a venitului
O de dezvoltare
tn continuare, a tntregii cu
un echilibru intre dife-
rim ramuri sectoare de activifam
amplasarea ct mai a for-
de pe teritoriul
O Romnie care o
de nflorire a
culturii de a
tuturor raporturilor sociale, de adn-
cire a socialiste de
participare a maselor la auto-
conducere, o de afirmare
a umane.
Marcnd o
n dezvoltarea noastre, deceniul
1981-1900 va fi {{deceniul teh-
nologiei, gene-
ric cu un factor mobilizator
pentru pentru
oamenii muncii, pentru
patriei, o
calitate n bunurilor ma-
teriale.
De ori, in primele
rnduri ale muncii entuziaste depuse
de colectivele din industrie, agricul-
cercetare,
au probat
de n realizarea obiec-
tivelor nscrise n documentele Con-
gresului al XI-lea
nale ale partidului.
Acum, ntmpinnd cea de-a 35-a
aniversare a patriei Con-
gresul al XII-lea al Partidului Comu-
nist Romn, traduce
prin noi fapte de entuziasmul
vrstei ce viitorul patriei.
TradUCnd n cuprinse
n proiectul de Directive, devenit un
mobilizator program de ac-
organele U.T.C.,
a vor participa
nemijlocit la procesul fundamental,
innoitor, de ridicare a Romniei pe noi
cuJmi de progres
In prezent, proiectul de Directive
mai a muncii va constitui
factorul al sporirii materiale,a venitului
nal nivelului de trai.
bazei e-
nergetice prin pu-
nerea mai n
valoare a resurselor

La 22 iunie, n
NICOLAE pre-
Republicii Socialiste
Romnia, a ELENA
a altor din
conducerea de partid de stat, a
avut loc la Palatul sporturilor
culturii din o ma-
nifestare de cea
de-a 30-a aniversare a
Pionierilor, Ziua pionierilor Anul
al Copilului.
manifestare, la care au participat
peste 20000 de ai patriei,
pion ieri de pe tot cuprin-
sul a constituit o emo-
a dragostei .R.rJ>.::
funde pe care o
patriei partidului, secreta-
rului general.
In cadrul complexei
a fost
de creatie reali-
zate pe'ntru autodotarea ateliere-
101' cercurilor tehnico-aplicative
din cu aplicabilitate n dife-
rite domenii ale economiei. Prin
intermediul graficelor, schemelor
fotografiilol', dar, cel mai adesea,
prin demonstrarea a
au fost
prezentate numeroase une-
le brevetate ca premiate
la man ifestiri de peste
hotare.
muncim,
producem - sintetic ac'-
tivitatea a pionierilor
care au reunit n gri'-
toare rodul n"
tr-un an ar.
f.

'\;j
se pe masa de lucru a tinerei ge-)i;d
nerafii, a intregului popor.
fiecare U.T.C.
un forum. de studiere, de .. I., , ... I,,'.[ .I.' ... ,.s,..i'.: . aprofundare, incit ele se constt-'
tuie intr-un exemplar amfiteatru la;,iiL;,
in care se
creator energiile elanul mU!P8t:lelor.,
de tineri ai angajati pf: deplin, j;i!l
de intregul popor, in l )pera de
a ';,"1
trasate recent de secretarul
al partidului,
a sarcinilor pe
an, pe intregul cincinal, ferm
intimpine cea de-a 35-a
a patriei Congresul a\
XII-lea al Partidului Comunist Romn
cu remarcabile n toate do-
meniile de activitate, cu mpliniri trai-. ,1
niee, pe evului innoitor pe re.:""
l l liberi.
1 ....
Munca unui ntreg an este
elocvent n recentele expo-
de ale
elevilor din licee de diferite tipuri,
autentice ale ute-
fie la rezolvarea unor probleme
privind sporirea bazei materiale a uni-
de fie la indeplinirea
unor complexe planuri de
Un exemplu elocvent al dinamicii
este cel inregistrat
in de ale sectorului
7 din unde valoarea produ-
selor aproape s-a triplat 1n ultimii
4 ani (1976 - 6 milioane de lei, 1979-
16 milioane de tei). activ de
intreprinderi, practica elevilor a permis
lor in 29 de. me-
serii pentru 38 de intreprinderi din in-
treaga Printre cele mai interesan-
te se cele propuse de
Grupului
toarea: pentru
atelierelor-
machete didactice pentru ca-
binete de tehnologia aparate
didactice de testare a ma-
cheta a combinei Glo-
ria>>-C12, un portabil (pentru
cercurile tehnico-aplicative). Elevii li-
ceului industrial nr. 8 au prezentat o
serie de produse legate de profilul
auto: de frnare Dacia>>-
1300, pentru nituit, laborator
auto, sistemul de ambielaj la Dacia>>-
1300.
O serie de valoroase didac-
tice (panouri, aparate apa-
control), din
domeniul electronicii, electrotehnicii
fost prezentate de
elevii liceelor Nicolae
Tehnometal, Nicolae Tonitza etc.
realizate in acest
an de elevii din sectorul 5,
la Liceul Gheorghe din
are drept carte de datele
sintetice ale unei complexe baze mate-
riale (142 de laboratoare, 173 de cabi-
nete 141 de atetiere), in cadrul
cei 51 798 de elevi au contribuit la reali-
zarea unei in valoare de
33,7 milioane de lei (1979).
O din domenii di-
ferite este de elevii liceului-
de aparate de
control, electrice electro-
nice, se
atit prin finalitatea calitatea
ingeniozitatea apli-
cate design-ul modern,
laboratorul de Quarc -
compus dintr-un pupitru pentru profe-
sor din masa elevului.
Realizat un proiect conceput
de profesorii de Gheorghe Iosif
Mugur Popescu, de tehni-
cianul electronist Ion Baciu, modelul
laboratorului a fost cu
ingenioase de adaptare mon-
taj realizate de elevii Gheorghe Badea,
Dumitru, leonard Lichi, T eo-
dor Florin Nicolae, Petre
Mihaela Avram, Mircea Bolohan, Cris-
tian Peter Cosmin, Silviu Mo-
raru, Florin Popescu, Dan Vizitiu.
Liceului industrial tM.G.B.
snt in cu o serie de
machete didactice de
de mare complexitate, stabilizatoare
reglabile de strung carusel,
cu arc. lor, con-
cretizate n mare parte intr-o
a de sint
dublate de o a
atelierelor (de la 500 000 de
lei in 1972 la 4,2 milioane de lei in 1979).
In standul rezervat elevilor Liceului
industrial de metrologie se o
serie de aparate ca: histerezismetru
(realizat de in colaborare cu
de la Institutufde metrolo-
gie), divizor inductiv de tensiune, am-
plificator sonometric (destinat Insti-
tutului de trasor de
caracteristici metro!ogie.
In industrial nr' 27
ternatica este pe dome-
niul chimiei: de
semnalizator de reductor de
presiune etc. Un exemplu al
la nevoile industriei
de
de frnare OIl1;amiICa
Liceului Ion
fabricatia
Ini-r",,.,,,.i,,,rI,,,,,;; Stea-
eleva Buda).
creativitate
<>,...., ..
snt elocvent
OfCldu'selle realizate de pionieri
Astfel, un colectiv de elevi de la
nr. 103 o ma-
pentru cu
scaun ergonomic adaptat la posibili-
copiilor din ciclul gimnazial. Am-
plificatoare cu reglaj, alimentatoare,
interfon, t'_.lerator
solar, mobilier didactic, -el..:- "im-
artizanat capacita-
tea de a elevilor din
generale nr. 188,123,199,111,114,165,
demonstrind un aport deloc neglijabil
la tineretului din sec-
torul5.
Vizitate de zeci de mii de elevi, ex-
de au
reprezentat un util schimb de expe-
un binevenit moment de
a muncii depuse in atelierele de pro-
la cercurile aplicative, care au
demonstrat atributele formative ale
complexului proces reali-
zat cum o cer imperativele
noastre socialiste, prin
pentru
Cei care miine vor deveni muncitori,
tehnicieni sau in ramurile
de ale economiei noastre, au
tat, n aceste nu
festive, ci lucruri concrete: aparate,
instrumente, mecanisme.
CALIN STANCULESCU
3
ELEMENTE
DE CIRCUIT
Fiz. ALEX.
.In . seria!uiui vom. prezenta cteva date privitoare la
prmclpalele tipuri de diode semiconductoare utilizate de construc-
torii amatori.
Intervine dispersia de parame-
tri, pe baza am putea n-
me[J exemplare cu in-
verse mult diferite, zicem R
1
= 1 Mn
R
2
=3 Mn. de tensiune fiind
cu prima dio-
va prelua U 1 = 125 V din tensiunea
iar a doua U
2
=375 V. Avnd
limita de 300 V, dioda D
2
se
poate sine dis-
trugerea lui D
I
, la n-
treaga tensiune de 500 V. Ur-
automat deteriorarea consuma-
torului sau a sursei.
pentru prevenirea
accidentelor de acest fel (cea mai avan-
este <<a treia - procurarea unei
diode care suporte tensiunea
n primul rnd, diodele pot fi luate
prin ,')(i'IJltare, exemplare cu
inverse ct mai apropiate.
surarea trebuie in
de polarizare de tem-
de n mai multe punc-
te de pe caracteristica tensiune-curent.
A doua n dio-
delor cu egale, r, avnd valoarea
mai dect inverse (cu
un ordin de dar mult mai mare
dect de pentru a nu
afecta Sensibil redresarea. n exemplul de
mai sus putem lua, de r 1 = r 2 =
100 kQ (fig. 13). Cele grupuri r-D
(paralel) vor avea inverse re-
zultante de 91 kQ, respectiv 97 kQ,
. sensibil mai apropiate. Curentul invers
care grupul serie r 1 + r 2 nu va
4
afecta serios redresarea, atunci cnd re-
de este n compa-
cu 200 kU
Conectarea n paralel a sau mai
multe diode se pentru a
curentul redresat (direct) n lipsa unor
diode de putere adecvat! Din
a dispersiei parametrilor indivi-
aici riscul de a
ca - la distrugere - una sau mai
multe dintre diode. De data aceasta in-
tervine dintre caracteristicile
curent-tensiune n polarizare Mai
precis, pentru o tensiune de po-
larizare diodele de tip
pot prezenta ale di-
de ordinul zecilor de procente.
aici un exemplu, anume
presupunem n paralel
diode a vnd caracteristicile din fig. 14,
cu un curent direct maxim cata-
log) de 0,2 A Presupunem avem ne-
voie de un curent dublu, de 0,4 A
la prima vedere ar este su-
ficient cele diode n para-
lel. Din curbele caracteristice deducem
tensiunea pentru D
1
este de 0,4 V, altfel s-ar curentul
de 0,2 A garantat de
Pe de parte, la 0,4 V, dioda D
2
un curent de numai 0,08 A,
deci suma va fi de 0,28 A n
loc de 0,4 A, ct dorim. Pentru a furniza
0,2 A, dioda D
2
trebuie la
0,5 V. o nserierea unei
de limitare r in bratul diodei
D
I
- astfel nct preia di-

CONTACT PUNCT IFORM
17c
b
de 0,5 V -0,4 V =0,1 V la un
curent de 0,2 A, r = 0,1 : 0,2 = 0,5 il
(fig. 15).
Este de preferat aici sortarea unor
exemplare cu caracteristici ct mai apro-
piate aceasta numai n cazurile ex-
treme, cnd nu dispunem de o
care suporte curentul cerut.
Din punct de vedere constructiv,
diodele pot fi n diode cu
contact punctiform (diode punctifor-
me), diode cu diode multi-
cristal. Trebuie precizat de la nceput
diodele punctiforme snt tot cu
semiconductoare PN, dar n
cazul lor dimensiunile de
snt foarte reduse (de ace-
ordin de cu grosimea
sau chiar mai mici). Spre
deosebire de ele, la diodele cu jonc-
dimensiunile liniare ale
nii snt considerabil mai mari deCt
grosimea Aceste particula-
structurale parametrii
ai diodelor implicit do-
meniile de utilizare. Astfel, diodele cu
contact punctiform au o capacitate
proprie foarte (de
obicei sub 1 pF), fapt care permite
utilizarea lor ia foarte mari,
practic n ntreaga a lor
radio, la microunde. Ele se folo-
sesc n detectoare, discriminatoare,
limitatoare de amplitudine etc. De ase-
menea, dimensiunile dic-
curentul maxim admis prin dio-
acesta poate fi de ordinul miliam-
peru lui sau al zecilor de miliamperi
pentru diodele punctiforme, variind de
la zeci de miliamperi la sute de
amperi chiar mai mult) pentru dio-
deie cu
Structura unei diode punctiforme
este n fig. 16 a b, iar as-
pectul exterior este cel fig. 16 c.
Un fir metalic terminat prin-
tr-un vrf pe care este
impuritatea, se de semi-
conductoare (Ge, Si, GaAs, SiC etc.)
printr-un puls de curent. n momentul
atomii trec din vr-
ful acului n materialul semiconductor,
formnd n jurul contactului o cu
conductivitate de tip opus.
Diodele cu pot fi fabricate
prin tehnici de difuzie sau de aliere.
Structura unei diode cu germaniu ob-
prin aliere este n fig. 17 a.
O de indiu este ntr-o
de germaniu de tip N la
o de cca 500C, formn-
du-se n zona un strat semi-
conductor de tip P. Firele de conexiune
snt sudate la pelicula de germaniu
la de indiu. Atunci cnd
pelicula semiconductoare de este
din germaniu de tip P, alierea se face
cu antimoniu.
n fig. 17 b este structura unei
diode cu germaniu prin difu-
zie. Impuritatea este n acest caz in-
n materialul semiconductor
prin difuzie, procesul avnd loc la o
de cca 900C. n zona de
difuzie se un strat cu con-
de tip opus, care va juca rol
de emitor. Fotografia din fig. 17 c redt,
cteva exemple de diode redresoare.
Diodele redresoare (cu
categoria cea mai
de diode, utilizarea lor mergnd n mod
normal la de cca 50 kHz.
Ele se folosesc n special n montajele
de redresare pentru alimentarea cu
-tensiune a aparaturii elec-
tronice, pentru acumula-
toarelor, pentru comanda motoarelor
de curent continuu etc.
n functie de curentul maxim admi-
sibil, diodele redresoare se mpart n
diode de putere (curent direct
maxim la 300 mA), de medie pu-
tere (300 mA -10 A) de mare pu-
tere (peste 10 A).
(CONTINUARE IN NR. VUTOR)
VIRlflCARIA 1IIIIlIR
M. ALEXANDRU
Pentru a nu avea surprize este indicat ca, na-
inte de montarea n circuJt, componentele electronice fie
verificate sau In articolul de vom trece n re-
cteva metode simple utilizate de constructorii amatori
pentru verificarea diodelor semiconductoare.
Simbolul unei diode semiconduc-
toare este cel din fig. 1. Terminalul
dinspre baza este anadu/, iar
terminalul dinspre bara
este catadu/. conventie este
valabila pentru toate diodele,' indife-
rent de tip.
Marcarea diodelor n vederea iden-
terminalelor se face prin im-
primarea pe a simbolului din
fig. 1 sau prin inele, dungi sau puncte
colorate dispuse n unui
terminal (de obicei la catod, dar re-
gula nu este universal Pentru
acestea din ca pentru diodele
de pe care s-a marcajul, este ne-
identificarea terminalelor na-
inte de orice utilizare.
o posibilitate de identificare
o cu ohmmetrul
a rezistentei electrice n ambele sen-
suri. Se s'tie la o re-
zistenta are valoarea cu mult
mai (cu ordine de dect
Pentru a putea apli-
ca este necesar un
ohmmetru la care po-
laritatea bornelor (care este plusul
care este minusul). dioda
la bornele ohmmetrului (pe sensibili-
tatea x1 kQ, x10kQ sau 100kQ), pe
rnd, n ambele sensuri. po-
diodei pentru care valoarea rezis-
este mai ce co-
respunde sensului direct de conduc-
(fig. 2 a). n acest caz, plusul ohm-
metrului se conectat la anod
minusul la catod.
nu polaritatea bor-
nelor la ohmmetru, o n
prealabil, n ambele sensuri
o cu simbol. Plusul va
fi acela care, conectat la anod, con-
duce la o mai a diodei.
n locul diodei marcate se poate folosi
orice semiconductoare
reia i sensul de
n fine, polaritatea bornelor la ohm-
metru se mai poate determina cu aju-
torul unui voltmetru de curent con-
tinuu, pus pe domeniul de 1-5 V. Acul
voltmetrului va devia normal (dreapta)
atunci cnd plusul ohmmetrului se
la borna plus a voltmetrului.
valoarea n sine a re-
citite sau nu
interes practic prea mare, ea
depinznd de domeniul de sensibili-
tate al ohmmetrului, mai precis de
tensiunea pe care sursa ohmmetrului
o pe de la o
la alta). n plus,
cu temperatura cap-
sulei. De exemplu, cu
mna corpul unei diode punctiforme
n timp ce-i in-
acului spre
valori mai mici.
Pentru ca dioda fie
ntre cea
trebuie existe mari
de valoare, de ordine de De
exemplu, o F 407 pe
scara ohmmetrului x10Q, s-au ob-
tinut R direct=800 Q si R invers= 00
(zeci de megaohmi, ce nu se
poate citi). Pentru pe
scara x1 kQ s-au citit R direct=90 Q
si R invers=oo. Dioda poate fi consi-
foarte
rezistentele diodei n cele
sensuri snt practic egale, dioda este
inutil (este - cnd re-
zistentele snt infinite sau
cnd snt nule).
o posibilitate de identificare a
terminalelor este tensiunii
pe cu ajutorul voltmetrului, dioda
fiind ntr-un circuit de curent
continuu, pe rnd n ambele sensuri.
Ca de tensiune se poate folosi o
baterie de 4,5 V, iar pentru limitarea
curentului se introduce n serie cu
dioda o de 2-5 kQ (fig. 3).
Grupul R-D un divizor rezis-
tiv, suma de tensiune pe
aceste elemente fiind ntotdeau-
na cu tensiunea bateriei. Atunci
cnd dioda este n sens invers,
avnd plusul bateriei pe catod
(fig. 3 ), sa foarte
mare preia aproape ntreaga tensiune
a divizorului, voltmetrul indicnd la bor-
nele diodei cca 4,5 V. n polarizare di-
avnd plusul pe anod
(fig. 3 b), de tensiune pe dio-
va fi de cca 0,3 V pentru diodele cu
germaniu, respectiv cca 0,7 V pentru
cele cu siliciu.
Verificarea se poate face folosind
orice de tensiune (3-
24 V), cu de a alege valoarea
R pentru limitarea curen-
tului direct la miliamperi (1-
5 mA). Voltmetrul trebuie pus pe un
domeniu adecvat de tensiune
n cazul diodelor de putere medie
sau mare, identificarea terminalelor se
poate face folosind o baterie un
bec adecvat. De exemplu, legnd n
serie cu dioda o baterie de 4,5 V un
bec de 3,5-4 V/O,2 A, becul va ilumina
pentru de a
diodei (plusul bateriei pe anod, fig. 4 a)
va fi stins n (plusul
pe catod, fig. 4 b).
verificare n se va
face cu anume numai
atunci cnd sigur dioda supor-
curentul consumat de bec. De
exemplu, d iodele de putere RA 120
si RA 220 se att cu anodul la
ct cu catodul la
Putet1} aplica verificarea n sar-
In general, diodele cu gabaritul
mare snt de medie sau mare putere.
Pentru diodele cu un curent direct
maxim de 50-100 mA se va utiliza
un bec telefonic cu consum redus de
curent (6 VjO,045 A), alimentnd cu
4,5-6 V. n cazul diodelor la care nu
curentul suportat, este mai
bine se identifice terminalele prin
alte metode.
O va conduce la
iluminarea becului n ambele sensuri,
iar pentru o becul nu

Constructorii care nu dis-
dispun de un instrument de
pot un tester simplu
ANOD - .... M-' - CATOD
1
2 A C b A a
REZISTENTA
DIRECTA
REZISTENT4
INVERSA
3
4

-
+
a
TENSIUNEA INVERSA
= 4,5V
+
a
DIODA IN CONDUCTIE
5
pentru identificarea terminalelor ve-
rificarea diodelor (sau a altor jOlic-
semiconductoare). O astfel de
este n fig. 5, po-
ei verificarea jonc-
(vezi Tehnium nr. 1 31
1976). Ea se compune dintr-un ampli-
ficator de curent continuu cu
tranzistoare (T, - BC 107, BC 251,
EFT 323, Mn 39, Mn 42 etc T
z
-
ASZ 15, ASZ 16, IT 4 A, EFT 212,
EFT 214 etc.) n montaj repetor pe emi-
tor. Sarcina tranzistorului T
z
o repre-
un bec de (3,5 V/O,2 A).
Valorile nu snt critice.
Dioda se
la bornele A-C, pe rnd n ambele
sensuri. diodei pentru
care becul aceasta cores-
lOA.-
I
catalogul
t P .R.S,
1977)
Tip Tip I.P.R.S.
BF 140 D BF 258
BF 148 BF 258
BF 152 BF 183
BF 153 BF 255
BF 154 BF 198
BF 155 BF 180
BF 156 BF 258
BF 157 BF 259
BF 158 BF 173

-
+
b
TENSIUNEA DIRECTA
B4.SV
-
+

DIODA BLOCATA
3,SV
O,2A
... 8ATERiE
iiiii;" 4, 5 V
+
punde directe, avnd ano-
dul conectat n A si catodul n C.
Diodele de medie' mare putere (n
special cele cu germaniu) pot avea re-
suficient de pen-
tru a comanda aprinderea becului
n (n de af'!1-
plificarea a grupului T 1-T
2
). In
astfel de cazuri, verificarea se va relua
conectnd dioda la bornele A'-C'; cu
anodul n A' catodul n C', becul
trebuie iar pentru in-
becul fie stins.
becul pentru am-
bele ale diodei, aceasta este
becul nu arde n
nici una din dioda este ntre-

(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
Bf 159 BF 173
BF 160 BF 255
BF 161 8F 183
BF 162 BF 200
BF 163 BF 198
BF 164 BF 167
BF 165 BF 255
BF 166 BF 200
BF 167 8F167
BF 168 BF 173
BF 169 BF 115
BF 173 BF 173
BF 174 BF 258
BF 175 BF 167
BF 176 BF173
BF 177 8F 257
BF 178 BF 258
BF 179 BF 259
BF 180 BF 180
BF 181 BF 181
5
C -YD
in u U S pe slralul Is
Ing. IOSIF LINGVAV, VOS AVN,
maestru al sportului
n ultimii 10 ani gasIm despre
a semna!elor de
UUS la foarte mari. In urma
privind feno-
menele ce se abat de la modelul tra-
al in linie
a UUS, s-a tras concluzia acestea
snt puternic de starea
presiune, umiditate etc.)
straturi lor joase ale atmosferei (tropo-
Astfel a teoria inversiei,
dispersiei troposferice,
teorie care vine completeze modelul
UUS.
teorie a fost n
numeroase att privind con-
concrete meteorologice de apa-
a acestui gen de propagare ex-
tra, ct domeniul de la
care este-
Multe fenomene de propagare ex-
tra a UUS nu sint in
nu snt explicabile cu asemenea fe-
nomene petrecute n
Din analiza datelor experimentale
furnizate atit de profesio-
ct ale amatorilor s-a tras
concluzia aceste abateri de la
sint n cu fenomenele
petrecute (starea n stratu-
rile nalte ale atmosferei io-
Modelul undelor
scurte prin reflexie pe straturile io-
nosferei (de exemplu, reflexia pe stra-
tul F2 'Ia intensificarea so-
lare etc.) snt cunoscute unanim
acceptate.
Reflexia UUS pe straturile superioa-
re ale atmosferei (stratul E din io-
temporar ionizat n
timp), precum efectul ei
de a la foarte mare
(1 000-2000 km) snt laturile
cele mai studiate, experimentate
explicate privind propagarea unde-
lor radio. -
deosehlte a a-
cestui tip de propagare, n
s-a celor care se
cu studiul practice.
Avind in vedere dimensiunile pro-
blemei, a obser-
concrete privind radio
in astfel de precum carac-
terul sporadic al fenomenului, o mare
parte a
snt de amatori, iar datele
nute de ei prelucrate pe calculator.
Pe plan european, radio-
amatorilor privind propagarea UUS
prin reflexie pe stratul Es al ionosfe-
rei se fac sistematic. fiind organi-
zate conduse de I.A.R.U. Reg. L
Pentru a aduna mai multe date expe-
rimentale, s-a organizat o care
n cteva minute radioamatorii
activi n UUS despre formarea condi-
de reflexie pe stratul Es' Astfel
se mare de
radio ce se de obicei n
citeva zeci de minute la ce
ntre 1 000 2400 km.
Despre natura de for-
mare a stratului E
s
s-au emis multe
teorii, mai mult sau mai viabile.
La ora este unanim
ideea formarea stratului Es, cu un
puternic efect de reflexie a UUS, este
rezultatul in stra-
turile inalte ale atmosferei (100-140
km), sub cmpului magnetic
al
n de lo.::ul au fost
identificate:
6
- Es - ecuatorial - care se for-
deasupra ecuatorului este
cauzat de electrojetul ecuatorial.
- E - temperat - care se for-


ntre paralelele 30 60
este cauzat de vnturile ionosferice
de sens opus zonele turbionare din-
tre ele - la altitudini cuprinse intre
100 140 km (fig. 1).
- E - polar - se deasu-
pra este cauzat de electro-
jetul polar.
Mai multe studii au fost efectuate
pe stratul Es al zonelor temperate.
in ultima vreme, un accent deosebit
se pune pe studiul stratului Es ecua-
torial, care se presupune la baza
transecuatoriale (T.E.).
Cu toate intreprinse, la
ora nu se pot prevedea exact
data ora stratului puternic
ionizat E
s
' Din datele cunoscute
in prezent se pot trage conclu-
ziile:
- Procesul de este alea-
toriu, variabil atit in timp,
ct n intensitatea
- maximA utilizabiiA
(M.U.F.) este a sem-
nalelor reflectate de stratul Es' MUF-ul
este o a nivelului de ionizare.
Probabilitatea reflexiilor scade expo-
cu Astfel,
din 100 de cazuri in care se
sem,\ale de 50 MHz, numai in 10-15
cazun se reflexii la 100
MHz 3-4 cazuri de reflexii la 150 MHz.
- La zone cu E foarte intins pot
mai muli.' reflexii (fig. 2)
n special in domeniul 30-50 MHz.
Acestea stau la baza de
foarte mare in banda de 28-
30 MHz. Reflexiile duble n 144-146
MHz sint foarte rare. rn banda de 2 m,
cu o reflexie se pot
la 2200 km.
- Probabilitatea de Din
datele rezultate n urma analizei
calculator a evenimentelor
n perioada 1910-1978
HG5FN) probabilitatea
loc o dispersie de
ea fiind n
anual 3).
desigur, este cea mai
pentru radioamatori. Pen-
tru sesizarea stratului

n vederea
in UuS la foarte
mare radioamatorii
posturile cu regim permanent de func-

- semnalele emise de
radiofon (balize) de la diferite ser-
vicii sau de amatori
in domeniul 110-180 MHz;
- emisiunile de radiodifuziune n
banda de 64-74 MHz;
- emisiunile de radiodifuziune n
banda de 98-108 MHz;
- emisiunile de TV pe canalele
II-V.
cont de cele de mai sus,
n vederea a ct mai multe
frumoase (via E ), reco-
s
- sesizat stratul ESt anun-
amatorii activi n 144 MHz, pentru
a lua parte ct mai la traficul
extra.
se face fie telefonic, fie
prin de receptoare (retransla-
toare) din UUS sau pe de
intlnire a radioamatorilor activi in
UUS - 143455' kHz.
. . h =100+110Km
IONOSfERIGE i H =140 Km
rURBioNARA
.....-:-,,--STRAT
2
3
.. Tx
PROBABILITATE
1
sesizare se
torul pentru se
cu banda de 2 m.
se aude CQ, se pe
respective pentru a-l
chema scurt terminarea CQ-ului.
se aud alte QSO-uri intre
locale aflate la mare
(DX), se poate interveni scurt, indicnd
indicativul propriu. Se va evita deran-
jarea in curs.
nu nimic, se transmite
indiferent de modul de lucru.
ON sau SSB.
scurt de maximum 1 mi-
cu pauze pentru
obicei, ambele emit pe
aC4itea.$i CQ este su-
ascultarea propriei
scurt, concis, clar.
Transmiteti doar da-
.."
IIIA


Fig. 1 - Formarea IEs reflexia
UUS
Fig. 2 - Reflexia pe stra-
tul E.
Fig. 3 - Probabilitatea
Es cu "MUF ntre 100 150 MH,z .
tele strict necesare, cum ar fi: indica-
tivele de apel; controlul tehnic; QTH
locatorul.
a fost a
dv., terminarea
turii QRZ; Sigur, fi chemat din
nou de alte
a fost a
corespondentului,
chiar chemat,
indicind unde QSY (1-10 kHz
n sus sau in jos).
n urma stratului
pentru a contribui la cercetare,
datele la adresa
autorului, -
(P .0. BOX) 3-30.
dorim succes la realizarea
urilor in banda de 2 m
pe stratul Es.
DMllDlllCIIBIAl
o de dimen-
siuni mici de realizat, care se
a fi in benzile de
amatori de 144 MHz 43) MHz. Ra-
portul de unde (SWR) este
foarte bun: 1,6: 1 la 146 MHz, 2: 1 la
449 Mliz 5: 1 la 1 300 MHz.
In figurile 1, 2 3 snt redate cote le
aspectul antenei. Materialul folosit
este sau din
ori din cu ochiurile sub 6 mm.
de o
,
,J
N.TURTUREANU1
discon din.I"':'"
tr-un disc un trunchi de con), arel

Decuparea formei se' face respec,
tind cotele din fig. 1. plasa folo1
nu este suficient de sel
poate rigidiza lipind eUl
cositor cteva sirme pe generatoarea1
trunchiului de con n jurul perime.'
trului cercului mic si cercului mare.
Tot imbinarea Pe generatoare
in citeva puncle. In ml
I I II fiti FI I
,
II
,
Ing. DAN OL TEANU
J
vas
ANGELA BREZEAN, ves - ;;;;J1lO+ICIiY
Sensibilitatea a receptoare-
lor A7A A7B le face utile pentru
in banda de 28 MHz. Dezavan-
principal al acestora il constituie
posibilitatea de numai a sem-
nalelor MA si MF. Prin introducerea
unui oscilator cu schema din 1
este n
grafie (CW) a celor
Montajul are gabarit putin-
du-se introduce in
in schema a
acesteia. Alimentarea montajului se
va face de la tensiunea a sta-
(+160 V).
cum se vede din mon-
tajul are n un oscilator
Clapp, urmat de un repetor pe emitor.
oscilatorului se poate regla
de valoarea interme-
diare (fi) cu 2 kHz: (fl=1100 kHz) ..
Tensiunea de alimentare a montajului
este cu dioda Zener D2
(1 N 3019), iar tensiunea pentru dioda
110
varicap cu D3 (T AA 550).
oscilatorului se
prin modificarea
ricap D1 cu P.
Montaju! se pe o
de cablaj imprimat cu dimensiunile
48 mm x 40 mm, pentru a se putea prin-
de deasupra transformatorului de ie-
al receptorului. Desenul cabiaju-
lui (scara 1 : 1), dinspre partea
cab este dat in fig. 2.
trul P se introduce in locul reostatului
de reglaj al tensiunii de fiiament, care
se scoate. existente la reo-
stat se vor lega intre eie, reglajul ten-
siunii de filament nemaifiind necesar
n cazul de la o sta-
de 2 V. S este
de tip basculant. Acesta se
pe panoul frontal printr-o de
12 mm, la 40 mm deasupra
axului (intre comu-
tator aparatul de existente
in Bobina L este de la un
II
Ing- GEORGE PINTILIE,
n practica
s-a stabilit obiceiul de a folosi
compresoare de care reduc
spectrul de frecvente vocale emis
sau 'in iimitele a 2,5-
3 kHz. In acest mod, vocea devine
A
I
I
300Hz 3kHz
400 Hz
2,71cHz
"".
""" 3d8
--
;;..-

l-
i- ---
V03AVE
mai iar zgomotul (Ia
se reduce ca urmare a
benzii La
emisie se banda ocu-
deoarece energia nu-
mai 'in acest spectru util.
I
3300Hz
3100
Mz
"'
1:--
2
\

V-
--
1- - - ---
V
,
"-

100 2 J 5 6 7891000 2 3 4 6 7 1 8 9 0000
1
i
36,5mmf .s32mm
f. -,:= 57'3mm =-:r- -+-----1
1 - de 4= 1 mm/30 x 4 _ Suport placi izolanti
90 mm 5 - Colier pentru fixarea cabluiui
2 - Conector 6 - Siii. 1
3 - Cablu coaxial I
t--3Hlmm
14mm
2 3
5
561mm
R11
47K0i1W
TAA
550
r - - - - - - - - - - - - '- - -
I
I
L
I
I
transformator de FI pentru receptoa-
rele cu tranzistoare la care acordul pe
455 kHz se cu o capacitate
de 1000 pF.
la care nu s-au
referiri in sint de 0,25 W, ele
n in ca-
blaj.
a afecta prea mult stabilitatea
oscilatorului, circuitul stabilizator ter-
mocompensat D3 se poate nlocui cu
o Zener.
Reglajul oscilatorului la frecventa
fi se din miezul bobinei'L
eventual din ex pentru de
mijloc a cursorului P.
Amplificatorul cu spectru de ban-
redus prezentat
etaje de amplificare cu tran-
zistoare cu siliciu de tip pnp
(Se 171-251). A fost a-
pentru a un
cu plusul la In cazul
In care avem nevoie de un montaj
cu minusul la se vor folosi
tranzistoare cu siliciu de tip npn
2xBG2S1(177)
se discul.
In centrul discului se o
de de aproximativ 1 mm
grosime, cu dimensiunile 3Ox90 mm.
De se sau
se o de cupru sau ala-
de 6 mm diametru, cu o lungime
de aproximativ 15 mm. Lungimea exac-
depinde de sistemul folosit la ra-
cordarea cablului coaxial de si
se va potrivi n fel nct cota de
14 mm, in din fig. 2,
fie
cablului coaxial amplasat in
centrul cercului mic al trunchiului de
con (baza va fi de patru
sirme n de lipite de peri-
metrul cercului mic. Tresa de ecranare
a cablului se de aceste
srme. Tija de a discului se
ntr-o de polistiren, care
se apoi pe baza a trun-
chiului de con. la tijei de sus-
tinere a discului se cositoreste con-
ductorul (miezul) cablului coaxial. Se
2
I
_____ -1
T1.T2 - 8C107.8C171
la grila 1
'----1....-----''Il10-
(-){ +;
(se 107-171). n acest caz se vor
inversa si conexiunile condensa-
toarelor. 'valoarea semnalului apli-
cat la intrare nu trebuie
100 mV. La emisie, acest
amplificator va fi intercalat 'in cir-
cuitul microfonului, iar la
'mtre detector amplificatorul de
ascultare.
folosirea unui conector de
ceea ce mult
realizarea a
conectarea cablului.
De antena
bine si de
De asemenea, trunchiul de con nu
trebuie cositorit la generatoare, im-
binarea se poate asigura cu o bu-
de sau
Folosind acest sistem, antena se plia
lucru deosebit de util in de-
efectuate de amatori in vr-
ful muntilor.
Pentru' constructorii dornici de ex-
antena se
a fi n benzile de
unde scurte, discul avnd un diametru
de aproximativ 66-75% din A/4. Trun-
chiul de con va fi corelat cu
dimensiune. n acest caz gaba-
ritul mare asigurarea unei ri-
sporite avantajele
mai sus se reduc.
1111-DIA-llICTRllllIR
Praf. NICOLAE STANESCU.
n studiul electrolizei, la chi-
mie, se diverse tipuri de vol-
tametre. Fenomenele care au loc in
se produc la cvasimicro-
snt greu observabile cu
ochiul liber. Observarea lor de
elevii din simultan cu cea
mai mare claritate, este
se recurge la fenomenului
pe un ecran. Procedeul nu este nou;
el a devenit clasic in tehnica demon-
de Dar, n prezent, cnd
toate din snt nzestrate
cu aparatul de pentru dia-
filme diapozitive DIASCOL, un pro-
dus al industriei optice romne,
dispozitivul care
efectuarea electrolizei cu
acest aparat. in acest scop am
tuit un electrolizor plat, care se poate
aparatului DIASCOL, pe care
l-am numit mini-dia-electrolizor. EI
poate fi construit dificultate, din
materiale simple, n cadrul cercurilor
tehnice.
n dispozitivul se compune
din dreptunghiulare de sti-
(45X60 mm), dintr-un geam
gros de 2-3 mm. Este bine ca margi-
nile colturile fie la un
polizor fin.' ntre ele se un tub
de cauciuc, ndoit n
de U (fig. 1). de
cauciuc este de cele
de prin stringere cu
buri (sau patru, la
cu randalinate. In felul acesta
se un (cavitate), un vas
Buzau
plat cu
ntre ei fiind de aproximativ 4 mm. In
cavitate se introduce
a vrem o proiec-
pe ecran.
Cele transparente snt n-
cadrate de alte opace din
pertinax sau poli sti ren, care
iesc structura de prin care
cele de strin-
gere. Prin mijlocul lor se o
de 24 x 36 mm (cel mult 30x
40 mm) prin care razele de lu-
de la proiector (fig. 2).
n pentru fixarea dispozitivu-
lui n aparat, cele de
stringere printr-un cadru
metalic cu gheare de
prindere. Acest cadru se poate con-
din de fier sau
de 0,4 mm, dar l gata
nat n orice sau de
perete (ingropat) in care are rol de
de a capacului
din care il putem recupera cnd aces-
tea s-au defectat. Cu mici
il scopului nostru (fig. 3).
in concluzie, dispozitivul se compu-
ne din 6 elemente suprapuse n
toarea ordine:
- cu ghea-
re de prindere;
- de polistiren (60x80 mm)
cu
- de (45x60 mm);
- de cauciuc in
de U;
- de (45 x 60 mm);
SCRIIRIA PAIIIRllIR
n cele ce me-
tode de scriere a unui panou de alumi-
niu al unui voltmetru electronic, ge-
nerator de semnal, receptor,
sau orice aparat pe care noi l putem
construi cu mijloace proprii.
aparatului va prea
mari aproape ca a ul]ui apa-
rat de In acest
sens, vom descrie metode.
1. Placa trebuie
ct mai sau
inutile. Vom monta peste pla-
panou, care de obicei este de 3-
4 mm (grosime), o de aluminiu
de cca 0,5-1 mm, care se pre-
astfel:
/Toate zgirieturile se cu aju-
torul unui tampon format dintr-o
de peste care se praf de
sau nisip foarte fin (cernut),
umezit cu ce au
toate zgrieturile, se reia cu
un amestec de (Ai
2
0 3) hi-
droxid de sodiu dizol-
vat n se exe-
numai ntr-un singur sens,
anume de-a lungul tablei; o
de robinet o
cazul care din
din se
C. TOPOR, VOS ARC
care trebuie scrise, iar aces-
tea vor fi de alese deasupra
butoanelor sau lateral; nu trebuie
se obtureze vederea atunci cnd citim
scrisul.
Scrierea se cu ajutorul
stilografului ROTRING sau CAS",'
TELL, prin intermediul
de scrii. Cerneala de scris este
de Rotring sau Castel! (nu snt per-
mise de scris deoarece tre-
buie se repete toate de
a tablei).
Scrierea se printr-o
re de a pe margi-
nea unei rigle, avnd ca
acestuia se pe zonele acope-
rite de hirtie, pentru a nu zgria tabla.
scrierea se
prin introducerea stilografului
cu prin literelor din

Pentru ca capete o rezis-
fie total insensibil la
sau la atingerea cu este
nevoie de o stabilizare (fixare) a aces-
tuia. se
introducerea scrise ntr-o
sau cuptor de cu
unde
1
- de polistiren (60x100 mm)
cu
Toate elementele snt strinse cu
de 3 x 25 mm
cu randalinate.
Electrolizorulgata se
prinde prin culisare, cu cele ghea-
re, de din condensorului
optic al aparatului DIASCOL.
Ca etectrozi vom ace de
bolduri sau, mai bine, ace
de INOX). Pentru ca
aceste ace fie mentinute la
pentru ci evita
ntre ele (scurtcircuit), acestea se In-
fig ntr-o de cauciuc la
tarea de 10-20 mm. n felul aceste! am
electrozii, care se
la o de de
2-4-6 V care poate fi un alimentator
didactic sau, mai simplu, o baterie de
(4,5 V).
Cu o se introduce n electro-
lizorul plat pentru
sulfat de
cupru, de potasiu etc.), apoi se
introduc electrozii se
imaginea pe un ecran sau perete,
ntr-o (sala de
ntu .
Se imaginea rotind obiec-
tivul aparatului se clari-
tatea Apar foarte clar elec-
trozii imel:liat lor
la sursa de tensiune, se fe-
nomenele care au loc n (dega-
jarea bulelor de gaz n jurul electrozi-
@
2
3
lor, colorarea etc.). In cazul
de de potasiu (KI) in
care s-au 1-2 de fenol-
apar culoarea iodului n ju-
rul anodului culoarea n jurul
catodului, indicnd alcalinizarea solu-
se degajarea
bulelor de hidrogen la catod a ce-
lor de oxigen la anod.
Spectacolul este perfect, ca ntr-un
film animat, produce to-
din punct de vedere didactic.
precizat imaginea apare
pe ecran dar aceasta nu
n cazul unor fe-
nomene microscopice. Imaginea poate
fi se n
obiectivului, la o
(prin tatonare), o
electrolizorul se
scoate din se de con-
se la robinet ntr-un jet
de
'ti
IUllCA
trei canale de pen-
tru cele trei culori de combinatie
(albastru, galben '
Pentru nlocuirea tiristoarelor am
folosit schema reali-
cu tranzistoarele T
s
, T
6
, T7 ,
de tip ASZ 18, cu tranzistoarele
T
s
' T
9
, T 1o, de tip BC 108.
SI CUIOARI
,
LIVIU POP,A
J

Filtrele selectoare ale spectrului
de snt clasice, fiind
din articolele pu-
blicate n revista Tehnium, am
realizat, din sinteza mai multor
montaje, o de pilotare a
C4

1
ni 15V
A. B 7[ _ ........
05
147nF
>;-,
"'i::'vJ,X'"" -
',7(,/:
,-,oln1"r. ..
s
de uscat, d Ih
suport
din textolit; "(:te iulite-
M 6; garnitu3l .,de cauciu
stinghie-opritor (5) din "JefitlQ, de mes-
un (6) 25 x 4; un"'::excen-
tric (7) din textolit un
stringere (10) din lemn.
Tn de lemn a bancului se
o avind drept-
care pentru fi-
xarea penei cu ajutorul se prin-
de piesa ce a fi
Se de asemenea, zece
(9), dreptunghiulare
pentru penele de fixare opt
rotunde infundate pentru elementele
care dispozitivul de strngere
(10) opritorul (8).
Cu ajutorul celor suporturi
mobile (1) fixate pe bancului
se pnzei de
n timpul piesei,
cu un anumit unghi de nclinare.
Pe bancului de se
de asemenea, opritorul (8) -
de oprire din
textolit -, excentricul (7) (6).
Celelalte elemente care n
1200

4
,:i

li
n a
a CI
realiZate cu elemente L-C.
Bobinele 51' 5
2
snt i(jentice. Ele
snt realizate pe to/e de fier-siliciu
cu de 1,5-2 ,cm
2
, cu un
de 1 500-2000 de spire
CuEm r/> 0,15-0,2 mm.
Montajul este cu
de pilotare: {il) de la ie-
difuzorului cu de
'tflf
"
la care

fie asflrl )', ',it pinzei de
ea de-a lungul
fibrelor lemnoase. 'Suporturile de ghi-
'1 daj (1) permit piesei la unghiuri
de 90 45. la banc de tim-
se de rinde-
luire a
a scndurii, se canturi. Se pot
rindelui se pot pres,a piese
ale unse cu clei ur-
a fi incleiate, se piese in
vederea lor cu hir-
tie n vederea exe-
de sculpturi in lemn.
este vorba de o arie de
in recomande unui
asemenea banc de ca cel
prezentat n rindurile de in spa-
atelierelor de
ale cercurilor de in lemn.
5
1:
Il>

il II It
a II EI
:;:;
<N
II II
V
8-200 (alimentarea A) b) de la
amplificatorulde
cu 100-1 0000
amplificare cu tran-
zistorul TI'
Montajull-am executat pe o
de textolit cu cablaj clasic, iar ali-
mentarea este de la un
transformator de 220 V/12 V x7 A.
K2 12V
L----, __________________________________________________________
9
Il
unui
osciloscop avnd carac-
teristici principale:
Permite tensiunilor
continue, precum vizualizarea
surarea amplitudinilor timpilor sem-
nalelor periodice.
Are moduri de lucru: nor-
mal, cu baleiaj pe axa X asigurat de
baza de timp X-Y, vizua-
lizarea figurilor Lissajoux cuplarea
unor adaptoare de vizualizare a carac-
teristicilor elementelor semiconduc-
toare.
Amplificatorul pe are
Zin=1 MO/20 pF sensibilitatea re-
n gamele 0,05-0,1-0,2-0,5-
1-2-5-10-20-50-100 V/cm, iar cu-
llajuJ n curent continuu sau alterna-
tiv. Banda de la - 3 d B :
0+3 MHz.
Baza de timp poate lucra recu-
rent sau permite
toarele viteze de baleiere: 0,1 /1S-
0,3 I1s-1 /1s-3 /1s-10 /1s-3O /1s-
0,1 ms-0,3 ms-1 ms-3 ms-10 msl
cm. bazei de timp poate
fi sau de la po-
laritatea frontului de ni-
velul snt reglabile.
Amplificatorul X folosit pentru
are amplificarea
continuu de
intrare de cca 50 kU.
C3
1
HORfiA BUCNIC
.. a ecranului =40x
50 mm.
Permite cuplarea unei sonde ate-
nuator cu raport 10; 1 pe gamele 1-
2-5-10-20-50-100 V/cm.
Tensiunea pe intrarea
Y=400 V, pe intrarea X=200 V
AMPLIFICATORUL Y
Este se compune din
atenuatorul de intrare n trepte, com-
pensat n realizat n jurul
comutatorului S 7; etajul de intrare re-
petor, din T1, T2, T3, T4; eta-
jul T5, T6, T7, T8, care real o
amplificare tot de
S7, etajul final realizat cu L1, care
tensiunile mari de deflexie
necesare tubului catodic.
Atenuatorul permite divizarea ten-
siunii de intrare n rapoartele 1 : 10;
1 : 100; 1 : 1 000 1 : 10 000.
Etajul de intrare este alimentat cu
tensiuni de ,+8 -8 V, stabilizate
suplimentar. Grupul T1, T2
mare de intrare
este polarizat de R11, R12. Diodele
D2, D3 R9 pro-
etajului la eventualele supra-
tensiuni aplicate accidental la intrare.
Grupul T3, T4
cu temperatura a tensiunilor
emitor ale tranzistoarelor T1 T2
1
R53
-12V
AMPliTUDiNE

10
(care s-ar manitesta pe ecran printr-o
deplasare n timp a nivelului de zero
al spotuiui), R14 balansul eta-
jului de intrare n sensul
tensiunilor din emitoarele tranzistoa-
relor T2 T4, cnd intrarea Y este cu-
galvanic la Etajul
are amplificarea de raportul
dintre R23 (sau R24) din-
tre emitoarele tranzistoarelor T5 si
T6 comutam prin intermediul lui S7.
Prin comutarea R5, R6,
R7, R8, amplificarea etajului
n rapoartele 1; 1 : 2; 1 : 5; 1 : 10, asi-
gurnd 1-2-5 pentru
treptele de amplificare pe
Grupurile C7-R99, C8-R100 con-
densatoarele C9, C10 com-
pensarea n a etajului. R20
echilibrul acestui etaj di-
avnd o
asupra de-
plasarea spotului pe Etajul
final este cu amplificarea re-
prin intermediul lui R85 com-
pensarea n de C 14.
AMPLIFICATORUl X
Este realizat din atenuatorul de in-
trare (R34), T9 etajul
final realizat cu tubllt L2. Cuplajul cu
,intrarea este capacitiv. Diodele D5
D6 tranzistorul T91a supra-
tensiuni. Tuburile L2 constituie un etaj
atacat nesimetric. Pentru iIII
acestui etaj, n
circuitul de catod a fost o
de curent constant (T17). n
felul acesta, din
catozi spre este mare ampli-
pe cele ramuri ale etajului
devin aproximativ egale.
mediu al X este astfel con-
stant spotul nu se la
marginile ecranului. Echilibrul etajului
este controlat de R70, cu ajutorul
se deplasarea pe
a spotului.
DE TIMP
Este din etaje:
repetorul de intrare (T10); circuitul cu
prag (N 1, N2); bistabilul de
(B); generatorul de tensiune liniar-
(T11, T15); circuitul de limi-
tare a amplitudinii (N3); circuitul de
inhibare a (T14); repetorul
de (T12, T13); circuitul de aprin-
dere a spotului (T16). Baza de timp
poate n regim recurent sau
(S5). poate fi
(semnal de luat
din colectorul lui T9) sau (S3).
se face sau de
semnalul de vizualizat, preluat
din amplificatorul Y prin C 27, sau de
tensiunea de 50 Hz,
folos la filamentele tuburilor finale
(S2).
Generarea tensiunii liniar-variabile
se face prin condensatoa-
relor C 20 sau C 21 la cu rentul constant
furnizat de sursa cu tranzis-
torul T15. condensatoa-
relor se face prin tranzistor,ul T11.
comutatorului
S4 ca n fig. 1 S5 pe SINe.
In repaus starea bazei de timp este
Q=O, Q=1, T11 saturat,
tensiunea pe C20 (sau C21) de 0,2 V,
tensiunea la - 1 V (emitorul lui
T13), R=1, J=1, T16 saturat.
Semnalul de selectat de
y f " ) , J
\' '", J" PIESELE COMPONENTE ,""
l i '"
R - 1 MO R 34 - 100 kO/log.
R 2 0,1 MO R 35 - 10 kO
R 3 - 10 kO R 36 - 470 kO
R 4 - 1,1 kO R 37 - 5,6 kO
R 5 - 150- O R 38 -1 kO
R 6 - 330 O R 39 :- 1 ,2kO
R 7 - 680 O R 40 - 1 kO
R 8 - 1,8 kO R 41 - 2,7 kO
R 9 - 1 CO k0/1 W R 42 - 5 kO lin
R 10 18 kO R 43 - 1,5 kO
R 11 1 kO R 44 18 kO
R 12 - 10 MO R 45 - 220 O
R 13 - 18 kO R 46 - 430 O
R 14 - 1 kO R 47 1 ,8 k.Q
R 15 - 18 kQ. R 48 - 4,3 kO
R 16, R 17 - 22 kO R 49 - 18 kO
R 18, R 19 - 1 kO R 50 - 43 kO
R 20 - 5 kQ lin. R 51 - 4,7 kO
R 21, R 22-6,8 kO R 52 - 10 kO
R 23, R 24-6,8 kO R 53 - 2,2 kO
R 25, R 26 - 2,2 kO R 54 - 1 kO
R 27 - 820 O R55, R 56 - 1,8 kO
R281200 R57-5,6kO
R 29 - 820 O R 58 - 1 kO
R 30, R 31 - 6,2 k0/2W
R 32, R 33 - 510 O R 59 - 2 kO
R 60 - 12 kO
R 61 - 1 kO
R62-1oo0
R 64 - 180 O
R R 66 - 10 kO/2 W
R 67 - 220 O R 85 - 3 kO
R 68, R 69 - 3 kO R 86 - 1 kO
R 70 - 10 kO lin R 87 - 5100/1 W
R 71, R 72-470 kO R 88 - 2,7 kO
R 73 - 10 kO R 89 - 1 kO
R 74 - 100 kO R 90 - 2,2 kO
R 75 - 100 kO lin R 91 - 270 O
R 76 - 1 MO R 92 - 130 O
R 77 - 33 kO R 93 - 2 kO
R 78 - 47 kO R 94 - 5100/1 W
R 79 - 100 kO lin R 95 - 1,2 kO
R 80 - 47 kn R 96 - 1 kn
R 81 - 270 kO R 97 - 470 O
R 82 - 430 W R 98 - 100 kQ
Ra3-S0 R99-680
R 84 - 22 kO R 100 - 47 O
C1-
C2-
JlF/500 V
pF
C3-100 pF
C4- 3/20 pF
C5 1 nF
C6-10 nF
C7 -270 pF
C8-120 pF
C9-68 pF
C10- 33 pF
C 11 - 270 pF/500 V
C12, C13-47 nF
C14- 200 pF
C15-150 nF/200 V
C16-100 pF/200 V
C 17 - 150 nF/200 V
C18- 3,3 nF/200 V
C19- 470 pF
C20- 82 pF,
C21-100 nF
C22-100 pF
C23-220 pF
C 24 - 0,1 000 V
C25-12 pF
C26- 25 nF
C27 -150 nF
C28-10 nF
C29, C30-i0 V
C 31, C 32 - 10 V
C33-10 nF
C34, C35 50 V
C36 -1 000 V
C37 -1 000 V
C38-100 V
C 39 -:::- 1 000 V
500 V
C41- 680 pF
Ti, T2, T3, T 4, T5, T6, T15, T21- BC 177
T7, T8-BF 214
T9, Ti0, T11, Ti2, Ti3, T14, Ti6, T17,
T19-BC 107
T18- BD 136
T20- BD 135
D1, D4, D18, D19- Pl8 V Z
D2, D3, 05, D6, D7, 08, 09, D10,
D11, D12, D13-1 N 914
D14, D15, 016, 017 -1 N 4007
R-1 PM 1
N 1, N 2, N 3, N 4 - 1 xC DB 400 E
8-1 xCDB472 E
l1, L2- ECC 85
L3-7 L 0551
suma dintre acest semnal
o tensiune prin
va determina nivelul de de-
a bazei). Diodele 07 08
intrarea N1. ten-
siunea astfel la intrarea
N1 n jurul pragului de intrare
al acestei (\)1,8 V), la Ni
vor impulsuri. Primul front ne-
gativ va determina setarea bistabilului
Q. Iesirea Q va trece n starea O si
tranzistoarele T11 si T16 se vor bloca.
Blocarea lui T16
unui impuls pozitiv de tensiune n
punctul G aprinderea spotului. Cu-
rentul debitat de T15 (dependent de
din emitorul lui,
de S8 pentru diferitele viteze de baleie-
re) va unul dintre condensa-
toarele C20, C21, tensiunea pe acestea
variind liniar. imediat ce tensiunea la
ncepe T14 se sa-
intrarea J a bistabilu-
lui la zero. Cnd tensiunea de iesire
atinge un anumit nivel (reglabil 'din
R54), poarta N3 starea
analog N1- drept
cQmparator) bistabilul
(Q=1). Baleierea s-a terminat. Urmea-
condensatorului prin
T11, care este saturat de bistabil.
Pe durata o declan-
este de T14, satu-
rat, care la zero intrarea J a
bistabilului cnd tensiunea de la
bazei atinge nivelul de repaus.
In felul acesta, spotul va porni mereu
din punct, pe ecran imaginea
fiind Din acest moment, la
primul front negativ care apare pe in-
trarea de ceas a bistabilului are loc o
declansare.
Cu ajutorul comutatorului S4 se
poate nseria pe intrarea de ceas in-
versorul N2, bazei
du-se pe frontul al sem-
nalului.
n regim recurent (S5 n
AUTO), o declansare este asi-
la atingerea tensiunii de repaus
la cnd T14 se
poarta N4 la zero intrarea S
a bistabilului, setndu-1.
Tensiunea de la iesirea bazei de
timp este etajului final prin
intermediul comutatorului S6, care se-
modurile de lucru NORMAL
si X-Y.
, Reglajul fin al pantei tensiunii liniar-
variabile se face din R52. D12 D13
intrarea N3, iar D11
la para-
zite de la iesirea bazei,
frontul poste'rior al tensiunii n dinte de

TUBUl CATODIC SURSELE
Tensiunea pentru,ac-
celerare se prin redresare mo-
se pe catodul
tubului L3 (-650 V). Pe anozii de ac-
celerare se o tensiune ajusta-
EMiTOR
TtO
cu ajutorul R83,
aducndu-se a1 la
mediu al X Y (reglajul astig-
matismului). R75 luminozita-
tea spotului, iar focalizarea; ele
snt accesibile pe panoul frontal al
aparatului. R74
tentialul filamentului
al catodului, evitndu-se
catod-'filament.
o tensiune de
pentru a
reducerii
Tot din
accelerare
850 V) este mai
de catalog 000
Pe grila tensiunea
de a
se impulsurile de aprindere' a
spotului (amplitudine 40 V)
din baza de timp.
Stabilizatoarele tensiunile
+24 V -12 auto-
protejate la scurtcircuit.
CONSTRUCTIE REGLAJ
Transformatorul de retea are sec-
S=11 cm
2
Se folosesc tole
E14. se astfel:
11-12: 110 V/300 mA - 430 de spire/
0,35 mm;
12-13: 110 V/500 mA - 430 de
0,45 mm;
14--15: 260 V/10 mA - 1120 de spire/
0,1 mm;
15-16: 240 V/75 mA - 1 030 de spirel
0,2 mm;
16-17:"240 V/75 mA 1030 de spire/
0,2 mm;
18-19: 6,3 V/O,6 A - 27 de spirel
0,55 mm;
110-111: 6,3 V/1 A - 27 de spire/
0,6 mm;
112-113: 28 V/O,5 A - 120 de spiref
0,45 mm;
113-114: 28 V/0,5 A - 120 de spirel
0,45 mm.
n figurile 4, 5, 6 7 snt mo-
dul de dispunere a pieselor desenul
cablajului imprimat Placa pentru am-
plificatorul Y baza de timp este cu
dublu-strat. in fig, 8 este dis-
punerea suhansamblurilor.
transformatorului de de tu-
bul catodic a fost pentru mini-
mizarea efectului perturbator al cm-
pului magnetic. Atit transformatorul,
ct si tubul catodic trebuie bine ecra-
nate (de cu din per-
malloy). Pentru reglai este
necesar un generator de impulsuri cu
front mai bun de 30 fiS. Cu un oscilo-
scop de cel 10 MHz se poate ve-
rifica efectuarea a reglajelor
(CONTINUARE IN PAG. 21)
EMiTOR
113 tSV - - - - - - - - -
3
11
AIBARCATII
, CU Vili
La modelul de prezentat
n numerele anterioare ale revistei n
variantele cu rame, cu zbaturi cu
motor, prin materialul de
o posibilitate
anume cu vele.
Ambarcatia cu vele este astfel con-
inct fi cu
de asemenea, manevrarea
velelor va fi mult mai
reduse a acestora (4,3 m
2
).
Pe cu rame se fac ur-

1. Se intrerupe chila intre coastele
3 5 se face o decupare n placajul
fundului de 745x15 mm, n corespon-
se pe dedesubt,
chila 23, conform fig. 2 a 2 b.
n interiorul se
elementele casetei 22 a derivorului,
tot fig 2 a 2 b,
la care se supli-
mentare 21, 28, 29 30.
Toate acestea se prin
cu
2. nainte de montarea suportului
de catargul 7, se prevede 8
n scopul sarcinii pe toate
lonjeroanele.
Conform desenului, sub punte, la
coastele O, 1, 5 6 se vor monta
turi din cornier, pentru a se evita even-
tuala smulge're a
rilor produse de velelor.
Asamblarea se va face ca n fig. 3,
detaliul F; vor consolida,
cu cornierele 1, urechile 15
Z. CRANTEA, Cragalina
16. vor fi identici cu
cei de la barca cu rame.
3. Se de
guvernare fig. 4 se asamblea-
pe oglinda pupa, pro-
cedeu ca la barca cu motor de Mo-
bra.
4. Se catargul5
fig. 5, de din pin, n straturi
lipite, sau din brad, dar noduri.
Se 10, 11
balamaua 6.
5. Ceva mai mult de lucru vom avea
la velelor.
Se material rezistent im-
permeabil ca dacron, nailon sau chiar
de Aceasta din nu
este chiar atit de pentru
se la ploaie ar putea
negativ manevrarea stabi-
litatea. Materialul se ca n
fig. 5, un adaos de jur-
imprejur de 50 mm (vezi
O-O). in se trag citeva cu-
cu pentru a
velelor. Pe margine, n
tiv se pune din
bumbac sau nailon) de r/J 8 mm,
sndu-le mai lungi la cu 4-5 mm,
ce vor servi la manevrare.
6. Se catargul pe suport n
greementul,
catargul prin
sarturi 17, petrecem
manevrele prin urechile 15, ca in fig. 1,
care putem impinge barca pe
SECTIUNE SUB PUN;rE
31 32
16
/
/
21
30 28 8 5
22
. VEDERE DIN
22 I 2,3,4
Fig. 2 Ci - PLAN DE

'29
28
5
b.
Fig. 2 b - PLAN GENERAL DE
a) TRANSVERSAlE
b)
2,
19. M 6 40 STAS 922-66
20. Grower MN 6 40 ST AS 7666-66
Greement catarg
derivorului
Denumirea Buc. Material O 21. adaos transversal 1 brad 25 x25x350
22. 1 gros. 10
23. 1 brad 100 x 120x 1550
24. cap lux M 14'>< 130 2 STAS 920-66
25. M 14 3 STAS 922-66
26. Grower A 14 1 ST AS 7666-66
27. derivor 1 Ol37 gros. 5
28. adaos long. 2 brad 25 x25x800
29. gusen 2 brad gros. 10
30. 2 brad 100x 10x500
1. 10 cornier l 40 x 30 x 3 l=70
2. bolt cu cap (> 14 x 40 1 STAS 5754-73
3. A 14 1 ST AS 3515-66
4. (> 2,5 1 ST AS 1991-73
5. catarg 1 brad 60 x60x4000
6. balama 1 Ol37 gros. 10 gros. 5
7. suport catarg 1 brad 60 x60x250
8. 1 brad 70x20x 1000
9. vela mare (randa) 1 dacron, nailon 3,5 m
2
de guvernare
31. 1 Ol37
i
gros. 5
32. suport 1 brad gros. 10
33. cap lux M 14x50 1 STAS 920-66
34. 1 brad 20x25x310
35. 1 OLT 35 (:J 25x5
36. 1 10x2
10. 2 rot., (> 35, gros. 3
11, ureche 1 OLT 35 (> 45x3
rot., Ol 37 (>8
12. vela (focul) 1 dacron, nailon 1,5 m
2
13. pentru lemn 6 x 50 8 ST AS 1452-66
14. sart 3 cablu flexibil ST AS 1353-66/(> 3
15. ochet 5 Ol37 gros. 4
rot., O l 37 (>8
16. tachet 6 Ol 37 gros. 4
----------------1------------1----_____
rot Ol37 (>8 ;; 8
17. 2 Am
rot.
18. cap necat M 6 x 20 40
DETALIUL lE
DETAlIUL F
CHILA FALSA, poz. 23

!.Fooordare
Fig. 3 - DETALII
10
lUNEA D-D
2,3A
6
13
7
(>15x4
(>8
Ll,.rMOx3 J
'1
Coasta
i
cuie;; 2,5 x 40
cuie;; 2,5 x 40
cuie (> 3,5 x 60
OERIVORUL, po:z. 27
pOl:. 17
INSTALATIA DE GUVERNARE
C-C
i
J
9
Fig. 4 - DIETAlU
Gros 5 31
DETAUUL A
bumbac, nailon 40 m
cupru 0,10 kg
0,25 kg
otel 0,25 kg
trebuie cu nitrolac
cu ajutorul unui pulverizator.
2. O de scriere a panouri-
lor (mai este
primeia, atit prin
a ct prin felul
ei de prezentare. Se metoda
de eloxare sau de anodizare (fig. 1)
sau Personal
am experimentat-o pe ultima.
Se ia un \las de sau polieti-
se n acesta un elec-
trolit din 20% acid sulfuric concentrat,
care se peste cu
pentru a nu ne pe miini sau pe
haine, cnd se cantitatea
de electrolit Se perma-
nent ct timp se face amestecul. Aten-
Acidul sulfuric se cu
apa cu degajare mare de
Trebuie se adauge acid
se agite electrolitul continuu cu o
de sau cu o SPA-
din de plumb.
Anodizarea se folosind o
de curent continuu de la un
redresor sau acumulator. Curentul va
fi de 2 A/dm
2

de anodizare 20-
30 de minute, n care timp temperatura
electrolitului tinde se ridice. Este
bine ca temperatura electrolitului
se altfel se
ca viteza de formare a oxidu-
lui de aluminiu pe fie mai
dect viteza de dizolvare a acestuia n
electrolit.
Tabla de aluminiu astfel
este s-o atingem cu m-
na; ea are un aspect lucios
la o infinitate de pori ca-
pilare microscopice, care trec prin oxid
la metalului.
capilaritate n structura oxidului de
aluminiu face ca culoarea
sau a Mai mult
astfel este
foarte iar din punct de vedere
electric AlO este si un izolant foarte
bun. .
Pe putem scrie n ace-
mod ca la prima
ca scrisul se mai cu
ceva.
Pentru fixare

realizare a unui turometru "1,.."'.,,,... ... ;,,
destirlat auioturismelor cu
motoare n patru timpi cu n
prima se o
elemente iar in varianta a
folosind
un integrat monostabil.
Principial, turometrul electronic se
generarea unui de
egal cu sCntei lor
generate n bobina de
pulsuri avnd o
acest mod, la arbore-
lui motor, fitUm.:ttrl impul-
suri generate impliCit, deei valoarea
medie a tensiunii Instm-
mentul indicator va
de integrator,
mecanice.
Un calcul simplu ne n cazul
unui motor n patru timpi, cu patru
cilindri, la o a arborelui motor
vor corespunde scintei date de
bobina de Astfel, la o
a arborelui motor de 6000
rot/min va corespunde un de
200 de scintei. Acest lucru este util
de la calibrarea turometrului
care se face de la un generator de
semnal standard la 200 Hz pentru de-
a acului indicator,
la 200 Hz, timpul dintre im-
pulsuri este de 5 ms. seama
de procesele tranzitorii care au loc
n momentul scinteii n
bobina de de posibilele
ale platinelor am ales o va-
loare de 3,5 ms pentru impulsurile
cu se even-
tualele ce pot
rea imediat de
Schema cu elemente .este
n figura 1.
Tranzistoarele Ti T2
un circuit monostabil, iar capacitatea
C1 capacitatea de tempo-
I
1. Conducta de se va
cu aiutorul a chei fixe.
2. Energia pe care o al-
ternatorul depinde n mare de
modul cum este cureaua Dis-
tantarea alternatorului se face cu un
levi'er, care se surubul.
14
l'Inli,...",yo:::o unei succesiuni
impulsul de
K, nu mai
deoarece T1 este
3,5 ms
revine n
T1 T2 saturat, deoa-
rece condensatorul C1,
du-se prin R6 T1 saturat, nu ma
o tensiune de blo-
care pe baza lui T2 suficient de mare.
Pentru calibrare se un
generator standard conectat n locul
lui K (deci ntre R1 se fixea-
o de 200 Hz. Cu ajutorul
P1 se aduce
instrumentului la de
apoi se P1 cu Se
trece apoi la diverse gene-
ratorul de semnal, notndu-se valorile
pe cadranul instrumentului. Scala este
din acest punct de vedere
scrierea scalei instrumentului este o

Pentru asigurarea unei ct
mai bune a n de
de
tensiunii de s-au folosit
diverse artificii astfel eventualele
se compenseze
Dioda D2 n ",...."i+i:if,.w,oI
T1 cu
ratura ale a
T2 n starea Cnd
saturat T2 blocat.
vederea
metru lui n de cu ten-
siunea de alimentare s-a o
stabilizare a tensiunii numai pentru
Ti. Astfel, la o a tensiunii de
alimentare instrument
va tinde
relativ mari a diodei
timp cal::>ac:itatea se
va mai
tensiunii ce se R6 ia ca-
pacitate.
la tensiunii de
alimentare curentul I
iar acest mod,
se
cazul n care am face o stabilizare
a tensiunii de alimentare, s-ar fi
cu factorul de stabilizare,
lui Astfel, factorul pre-
dominant ar fi la
de alimentare unghiul 'f de
1
3. e
de parbriz se vor ve-
rifica periodic. Buna
lor un
spor de n
efectuate
n de
2 s-a uti lizat
princIpIu de cu
deosebirea s-a apelat la un
integrat COB 4121, produs de LP.R.S.-

n vederea unui factor de
stabilitate ridicat s-au utilizat aici
unele mici artificii celor
de la schema
Astfel, tensiunea de alimentare a
integratului a fost cu o
Zener, spre deosebire de re-
de temporizare R, care a fost
printr-un divizor rezistlv
nestabilizat. Divizorul rezistiv treb
componente
mai mici ca valoare, el avnd rolul de
a asigura o tensiune de cca +5 V.
n cu temperatura,
avnd de-a face cu un circuit integrat
cu o mult mai
fiind construit pe o
prin procedeu de depune-
re -, problema este mult
4. Ordinea strngerii la nu este Cnd eXISIa;_
numai trei ordinea nu are
5. ntre electrozii bujiilor trebuie fie mereu - 0,6
5
In de aceasta, prin modul de
depunere a de temporizare
R s-a eliminat de
cea :2
cu o cu o
cu temperatura mult mai
Din considerente este de pre-
ferat pentru C un condensator cu stiro-
flex in locul condensatoarelor electro-
litice sau Reglarea este iden-
cu reglarea de la schema prece-

n realizarea schemei se va
in primul rind un instrument robust la
Din motive va
apela ia un instrument de
mare (40 JlA; 100 pA), care va avea
o Persona! am folo-
st un instrument de 1 mA fabricat
la
Cablajul imprimat, fiind foarte mic,
se poate monta in sp!tele instrumen-
tu lui, prins de acesta. Intregul ansam-
blu se prinde, prin intermediul unor
cu de
cauciuc, pe bordul autoturismului.
Utiiitatea instrumentului este de ne-
contestat, spre exemplu, la
Dacia-1300 cuplul maxim se
la 3 000 rotIm in. In momentul rulajului
putem controla acestei tu-
K
2
R3
4700.
14 13 12
6 (a b c). automobilu-
lui depinde de starea bateriei de acu-
mulatoare. Se capacul bateriei
cu (eventual la fel bor-
nele de conectare care este re-
comandabil ca pe borne se
un strat de (pentru comba-
terea
cteva de care auto-
trebuie seama na-
inte de plecarea n excursii.
ratii ct mai mult posibil, unde consu-
mul uzura motorului snt minime.
De asemenea putem regla corect ra-
lantiul la 750-800 rot/min. Cu timpul,
vom distingem valoarea tu-
ratiei, ureche, cu exac-
titate, ne mai folosim
citirea instrumentului. In ace-
timp avem verificarea
turometrul intrerupe-
re.
Pentru diverse vom avea
f [Hz] ture/min
200 6000
166 5000
133 4000
100 3000
66 2000
33 1000
23 700
11 10
MIALIZARIA
l' 1 1
I 1 1- IST I TII
Acest gen de indicatoare - spre
deosebire de cele de avertizare, care
atrag auto asu-
pra apropierii unui pericol, cu scopul
de a-' determina ia nece-
sare - o obli-
gatorie, la cir-
despre
interzicerile pe care trebuie le res-
pecte.
Extrem de des intlnit este indicato-
rul Accesul interzis tuturor vehicu-
lelor. De avind fondul
simbolul (un dreptunghi) de
culoare dispus transversal, el se
pe partea (uneori,
pentru a marca mai bine interzicerea.
chiar pe ambele la inceputul ar-
terelor rutiere unde se instituie
In mod obligatoriu, la
tul al sau drumului res-
pectiv trebuie se indica-
torul Sens unic de
avind fondul albastru simbolul (o
cu virful in sus) de culoare

Cu ajutorul panou lui de interzicere
mai sus se astfel cir-
in sens unic.
auto acest mijloc de semna-
lizare cu indicatorul Circulatia inter-
in ambele sensuri, avind, de
asemenea, marginea
simbolul in ntregime alb.
Este intilnindu-Ie, par-
la trafic au
ei neputind pe nici una dintre
arterele unde se instalate.
Spre deosebire de indicatorul rotund
cu simbolul alb, a denumire
artera la se
instalat este in to-
talitate pentru n
cazul indicatorului Accesul interzis
tuturor vehiculelor este per-
numai intr-un singur sens
(din cel opus indicatorului).
Acest panou este larg utilizat pe
de o cu
(scuar central), unde se reali-
II
in autoturisme a
lor radio in bune impune in-
stalarea unei antene
De cele mai multe ori, asemenea an-
tene sint de tip baston se
pe caroseria autoturismului. In
ce o antena
radio cu
foarte Aceasta !n f,?-
losirea electnce de mcal-
posterior, cu miCI
de
. ,.
de asemenea mtr-un singur
sens. n astfel de cazuri, pe un singur
suport se indicatoare:
pe partea Accesul interzis tu-
turor vehiculelor, iar pe partea dreap-
panoul Ocolire obligatorie.
cu autovehiculele pe
arterele rutiere unde se instalat
indicatorul Accesul interzis tuturor
vehiculelor riscuri serioase, o
coliziune fiind n ori-
ce moment, n plus, cont din
sens contrar se uneori pe
chiar pe trei benzi.
Indicatorul n
ambele sensuri se pe ar-
terele destinate din anumite conside-
rente numai pietonilor, ori
pe sectoarele de nchise tem-
porar pentru exec utarea u nor
panou il intilnim iarna pe
drumurile unde intrarea au-
tovehiculelor ar impiedica activitatea
utilajelor destinate arterelor
respective, ori pur simplu acestea
ar risca blocate de
la trafic pot intilni, une-
ori sub indicatoarele rutiere Circula-
tia' in" ambele sensuri,
(de dreptunghiu-
cu fond alb litere negre) pe
care se care anume cate-
gorii de autovehicule snt exceptate
de la interzicerea De exem-
plu: mijloacele de transport n comun,
cele desti nate etc. A-
ceste indicatoare se pot instala pe
arterele care numai n zilele de dumi-
ori de snt folosite pen-'
tru plimbare.
Pentru ca la trafic
fie din timp asupra interzi-
ceri lor j'nstituite prin cele feluri
de indicatoare, pe arterele de intersec-
tare vor intilni panouri prin care vira-
jul (Ia dreapta sau la stinga) spre ar-
terele respective este interzis. .
Colonel VICTOR BECA
AUTO
radio. Pentru aceasta snt necesare un
condensator C
l
cu valoarea 4,7 nFI
50 V, boblne Li L2 realizate pe
miez de cu diametrul de 6-7
lungimea de 25-30 mm
ro de spire din CuEm if> 0,1 mm, o ba-
de auto 4 m cablu
coaxial de Sobi nele
l silz au rolul de a opri semnalul
ra
1
dio din gamele UL, UM, US UUS.
Schema de montaj a antenei se face
ca in
15
,..
CAIUT DIN llMI
,
PEITRU MICII VITIJI
copiii, dar mai ales
la virsta jocurilor de-a indienii,
doresc un fie el chiar din lemn,
numai fi iar
acesta se mai nimic nu-i
mai poate opri se n
Pentru acestui snt
necesare scnduri de brad cu grosi-
mea de 24 mm cu noduri ct mai pu-
pentru a evita acestora
uscare.
scndurile au o grosime
atit de mare pentru a permite rindelui-
rea.
Pentru laterale ale
se vor alege scndurile la lungimea
(fig. 1), se vor pune una
alta pe o se vor in-
cleia fixate la uscare
cu ajutorul menghinelor de
uscare, scndurile se rinde-
luiesc, iar pe se
tiparul laterale/or (fig. 1).
va fi
narea contravinturilor (fig. 2), in care
se va practica cte un (n partea
de 5 mm
15 mm adincime. In acest
se vor introduce care au rolul de
a rigidiza contravnturile.
Pentru mascarea tuturor
de mbinare se va proceda in felul ur-
se dau numai la
grosimii scndurii, acestea
avind diametru! capului iar
pentru la diametrul
fixarea
se gaura cu un dop din lemn
la nivelul scndurilor
(detalii n fig. C-9 A).
Ordinea este
se laterale de contravin-
turi (fig. 2), se muchia de
jos a lateralelor a contravinturilor,
apoi se fi (fig. 3) n care s-au
dat conform figurii 3 C.
Pe se (fig. 6
7) ca n :fig. D. {fig. 5) se. mon-
cu din inte-
rior spre exterior.
nainte de a trece la alte
se sub (n dreptul
lor care vor primi cepurile de
a capului calului), calupurile de lemn
(fig. 4), acestea avind rol de a re-
zistenta la
n fi'nal vom trece la confectionarea
capului calului. Pe o cu' dimen-
siunile: 340 mm 460 mm
n prealabil, ca cea
pentru lateralelor, vom de-
sena un model conform celui din foto-
grafie. decupare finisare, baza,
care va avea 280 mm lungime, se va
prinde de prin cepuri date la
70 mm de bazei respectiv,
ia 180 mm de primul. n partea de sus
se va da gaura pentru mner (lemn de
fag) - fig, 11.
Toate piesele de asamblare se vor
desena decupa din hrtie la dimen-
siunile date n care se
vor aplica pe lemn.
Finisarea se face prin
sau cu lac incolor,
Se vor rindelui late-
ralelor astfel nct fiecare din ele
calce pe ei.
16
5
i
25
t-.
T
o
l
3
I
- -,--
o
r+-
o

i-
,o
o
O
1
o
o
ro
ri 1
o
CX)
1

I
() @
o
al
-1 .... '_0-
.
i N
f--150 ---1\
+-22--+
1
o
o
N
LO
c;:)

+---+
1 ...;.;, laterale
2 - contravnturi
3 -
4 - calup de lemn pentru
din
5- scara
6 - speteaza cu prindere prin
cepuri de cu de
reazemul spetezei
7 - reazemul spetezei
8 - ce pul pentru fixarea capului ca.
lului. Se va din lemn de
fag sau stejar
9 - cepurile pentru astupat

10 - pentru rigidizarea contra.
vnturilor fi>
11 - mner (lemn de fag).
1:101


1
,1
-$- I
o
l--- 50 ---'-1 -tl01-
I-
l
6 J::: 7
7
+--133 ---i -t
90
81 110
'*
----111 t-

-11ZH 15t-
101..-1 _____ -'
7i

650
nI
1-$
200
! -bol-
$
I
,
I
$
1
1060 ____ _
t-
80
-+


rti;-
IT
o
o
J
-t +- '
24
filTRU
PEITIU
ACVARIU
Pentru acestui filtru a-
vnd de este
nevoie de ciment nisip de riu,
un borcan sau un vas (cu capac) din
o de burete
poros (sintetic) tuburi din
unul cu diametrul de
5 mm lungimea de 6 cm, iar
lalt cu di'ametrul de 8-10 mm si lun-
gimea de 15 cm. .
n peretele tubului mai lung se ope-
la de 7 cm de
superior, un orificiu, folosind o
de metal in foc. in orificiu se
introduce tubul mai scurt, care
locul se cu o

Se face un orificiu, de asemenea,
n de fund a vasului. in el
se introduce inferior al tubu-
lui lung se naintea execu-
de mbinare, tuburile vor
trebui ndoite ca in figura 1. Pentru
aceasta, ele vor fi n fier-
binte, care se va executa ndoi-
rea. n capacul borcanului se
8-10 orificii cu diametrul de 4-5 mm,
necesare pentru aerului.
Se trece in continuare la obtinerea
stncii. Se un amestec de
ciment nisip in 1 : 2, se
bine se incet
atta se o
de ciment consisten-
de cea a smintinii.
Se face din o n care
se pune piesa se
mortarul de ciment. Este de dorit ca
in existe mici grote ce
vor servi drept pentru
mici. Ele vor fi la executarea
formei din
4-5 zile de la turnarea ci-
mentului se distruge forma din
Se n acest fel stnca, ce va fi
cu pentru ori-
particule de
Se taie apoi din buretele sintetic o
cu grosimea de
CAPAc
cef mult 20 mm diametrul cores-
borcanului din
Ea se pune n borcan se
inchide apoi capacul (fig. 3). Se
inferior al tubului scurt cu
sursa de aer filtrul este gata (fig. 3).
A mai doar se acest
filtru pe de fund a acvariu-
lui, se aranjeze un
strat mic de nisip algele.
Mecanismul de functionare a 'filtru-
lui este foarte simplu. Prin transmite-
rea aerului in acvariu, bulele de aer
ridicndu-se la pe tubullung,
cu ele apa, crend un cu-
rent slab de aer prin filtru. Apa mur-
ce trece prin burete se cu-
se cu oxigenul din
aer atunci cind trece prin tubul cel
lung.
Se va avea ca, din cind n cnd,
buretele fie cu
Nu se va folosi sau oricare
detergent.
I TII
Vopsirea unui grilaj de fier este
bine se concomitent din am-
bele din din spate. T n
felul acesta se o vopsire uni-
scurgeri de vopsea.
Piesele din mbi-
nare se ncleiere, se
pot presa, n vederea
Mult mai usor se
unui lemn rotu'nd, pe lungimea lui,
se un ca cel din
desen. EI este confectionat dintr-un
tub metalic la mijloc cu o
ale dimensiuni trebuie
asigure o alunecare a pnzei
de de-a lungul lemnului.
SIPORT PEITRI flORI
Suportul pe care-I se con-
din PAL sau din placaj
dublu. Se ia o astfel de cu di-
mensiunile de 1000x700x190 mm
(fig. 1). cu un creion piesa de
figura), care are in-
corporate piciorul, tija pentru montat
,suporturile minerul. la baza picio-
rului, lung de 550 mm lat de 250 mm,
se un (sJlalt) lat de 19 mm
adinc de 75 mm. n tija suportului
de 200 mm de 675 mm)
se rnduri de cu
un diametru de 6 mm, intre
ele fiind de 50 mm. Cele rinduri
snt la 25 mm unul de altul
(fig. 3). Primul orificiu va fj la
de 115 mm respectiv, 90 mm
de baza suportull!i, rndurile fiind
1
o
o
avem nevoie de o
ea din labora-
torul nostru, o putem executa rapid
dintr-un segment de cornier metalic.
exterior marginile piesei ob-
se rotunjesc cu o Se ope-
cu burghiul un orificiu, se file-
astfel nCt prin el
trece respectiv. Astfel s-a

astfel decalate mtre ele. in prelungirea
tijei se .un mner cu o
de 150 mm o de
250 mm. Se o decupare, la
mijloc, n de 50x100 mm.
Din se
suportul propriu-zis (fig. 1), lungimea
acestuia fiind de 300 mm. EI va avea
forma unei palete cu raza de 75 mm
tija de 150x 75 mm.
este al doilea picior (fig.
1). EI are dimensiunile de 550 x 125 mm,
iar la mijloc se un de
75x19 mm. Cele picioare se m-
ntre ele n cruce. Pentru o stabi-
litate mai ele se (se pot
fixa in cuie).
Pentru asamhlarea montarea su-
portului pentru flori se fig. 2.
Suporturile se de piesa de
prin intermediul din
lemn cu un diametru de 6 mm (fig. 2).
tuturor pieselor, cit mar-
ginile lor se cu ajutorul unei
pile fine sau cu hirtie
ntregul suport poate fi cu lac
incolor sau vopsit.
EZERMESTER)
Suspendarea pe perete a unor
tablouri etc. este, de foarte
multe ori, o n ori-
ficiilepracticate se introduc, de obicei
dibluri de lemn sau de
n care apoi se introduce surubul res-
pectiv. Se poate renunta la dibluri
o lucrare la fei de
se folosesc prin filetui
se trece o moale. Capetele
el, care libere, se introduc apoi
in moale cu care au fost um-
din
..
FDIDII Ilcl
I
C. V A.BIL-ESeU
Fotoamatorul cu consta-
ntr-o zi dispune de foarte
multe adunate de-a
timpului depoztate sub
film sau rolfilm. unui negativ
anume constitui, deseori, o pro-
necesar deruleze si
ruleze mai multe filme, ceea ce p'oate
duce la deteriorarea lor.
de a mate-
rialului negativ original n al-
unei fototeci. Desigur, pe ace-
principii organizatorice se pot
alte fotograme, diapozitive
n special.
Nu acum, lucru care a fost
n alte articole, ce tre-
buie indeplinite de materialele foto-
grafice developate destinate
rii ndelungate. in principiu, reamintim
aceste materiale trebuie foarte bine
fixate
Negativele pentru
trare vor trebui mentinute nerulate.
Formatele 6x9 cm, 6x6 cm, 6x4,5 cm,
5,6 x 7,2 cm 4 x 4 cm se pot
individual sau n de 3-4 imagini.
Formatele mici, de 24 x 36 mm, 24x
24 mm, 28 x 28 mm sau cele miniatu-
rale pe filme de 16 mm se
sub forma unor de 6-10 imagini
sau, n mod izolat, individual. Pentru
formatele intermediare, de 4 x 6,5 cm,
4x4 cm, 4x3 cm se va alege, de ase-
menea, una din cele forme de

Individual sau materialul
fotosensibil se cel mai bine
din
sau special (suifuri-
pentru a nu fi de ume-
Figurile 1 2 un astfel
destinat individuale
"formate pe film lat. Dimensiu-
minime ale unui astfel de plic
75x110 mm.
fig. 3 este redat un plic pentru o
de Dimensiunile minime
pentru filmul de 35 mm pentru filme
mai inguste) sint 50x200 mm, iar pen-
tru filmul lat 75x250 mm.
Pentru filmul lat, de fapt, se reco-
ca plicul 1 fie lipit (sau
constituie un buzunar) de o
de carton 2
cit mai elastic (fig. 4).
Depozitarea plicurilor se face in cutii
din lemn sau carton gros, de
care
unu de 250-500 de plicuri.
Pentru plicului
se introduc de carton des-
din 50 in 50 sau din 100 in 100
de
Numerotarea inregistrarea
lor se vor face pe baza a criterii.
Plicurile, eventual negativele, se
in ordinea lor
de dorit este se dateze (de exem-
plu, 454/16.02.77. sau 520/martie '77).
fntr-un caiet se face o inre-
gistrare in ordine specificin-
du-se locul subiectul. De exemplu,
520/martie'77 - excursie Sinaia, 521/
-fotografii zi etc.
Este bine ca in cazul de film
se specifice fotograme-
lor din plic. De exemplu, 523/6 poz./24X
36/apriliEr77 - portrete Doina Popescu.
Cel de-al doilea criteriu n
clasificarea natura subiectului.
Negativele se separat pe
grupe de clasificare cu de or-
dine dat. in acest fel se pot oricind
18
extrage din caseta cu
gative caJe
profil, mai n
de bucata cu
nu negativele siiit de
matu!ui.
Clasificarea se
sau mai
citeva grupe subgrupe, Ini-
o propunere de clasificare:
Grupe principale
10 - peisaje (1--rnunte, 2-mare,
etc.)
20 - 2-de-
talii, 3-muzee etc.)
30 - (1-lemn, 2-
metal, 4-beton etc.)
40 - industrie (1-trans-
port, 2-chimie, 3-ind. etc.)
50 - 2-tapiserie,
3-teatru, etc.)
60 - reproduceri (ca mai sus)
70 - portrete (1-femei,
3-copii etc.)
80 - fotografie subacvatica
90 - reportaj (1-scene de
2-spectacole, 3-n ... etc.)
100 - sport (1-fotbal, 2-handbal,
3-volei etc.)
110 - familie societate (1-scene
mama copilul, familia)
120 - fotografie de (1-hai-
ne, 2-cosmetice, 3-medicamente
etc.)
130 - fotografie de (1-rochii,
2-pantaioni, 3-pardesie eic.)
140 - ... etc.
Clasificarea se face in
de alte criterii, n general teh-
nice.
10 - lumina
Z,A'L,l
- blitz, -
halogen, - nitraphot)
20 - anotimp 2-va-
ra, 3-toamna, 4-iama)
30 - element static
40 - element dinamic.
Oricare subiect poate fi pe unul din
materiale: A - alb-negru,
C - color, DA - diapozitiv alb-negru,
DC - diapozitiv color; P - pozitiv
(copii negativ care au servit unor
speciale).
Desigur, cele snt orientative,
fiecare fotoamator simplificind sau
complicind schema
cum ar de
pe un plic:
82.8/2 poz. 6x6/dec.'77. Ionescu Ma-
ria 71/14/A.
Ceea ce portret feminin!
nitraphot/film alb-
negru negativ.
Pe marginea plicului - mai bine pe
marginea suportului de carton - se
grupele principale, perforin-
du-se caseta (fig. 7).
In acest fel, privind caseta cu olicuri
de sus, se pot identifica rapid
plicurile in de grupele prin-
cipale.
O a fototecii in
lipirea pe plic a unui pozitiv
prin copierea negativului. Astfel se
manevrarea a fotograme-
lor.
Cutiile cu filme se intr-un
loc uscat, avind temperatura mai
de 18-20C, vapori de produse
chimice (cosmeticale,
etc.).
negativelor color se va
face in optime de
a prin n fri-
gider la temperaturi de 2-4e. In
acest caz, cutia cu filme va fi
scoaterea din frigider din
timp pentru preluarea temperaturii me-
diului.
Eforturile depuse printr-o arh
snt compensate de de
trare perfecta ordine care
a
lor

I TIZOR
SONOR
Avertizorul sonor pe care l pro-
punem poate fi utilizat n locurile unde
este interzis accesul persoanelor obli-
gate printr-o Ca aplica-
poate fi recomandati:! mon-
tarea avertizorului la automobi-
lului, capota motor capota port-
bagajului.
Pentru a modul de
nare se va analiza schema de
nare a unui releu de R prin
unui condensator C. Co-
mutatorul n 1 permite
carea condensatorului C ntr-un timp
(fig. 1), de valoarea
a capacitive. Punnd co-
mutatorul pe 2, condensatorul
se pe bobina releului pe care
l atras un timp, de
valoarea condensatorului
a inductive. Tensiunea va
rapid, elibernd releul.
Din schema de principiu (fig. 2) se
poate constata pe toate sint
montate contacte normal nchise (Cnd
snt nchise, contactul este n-
chis) care permit condensatorului de
1 000 ,uF se ncarce se ali-
dispozitivul prin
torul P 1) cu tensiunea de 12 V
de la acumulatorul masinii sau de la
o se n-
trerupe se va deschide
condensatorul de 1 000 ,uF va da
un impuls cu amplitudinea de cca 10 V,
suficient pentru a se atrage releul de
80 n, care prin contactele r; r;' se
fiind direct alimentat de
la Contactul normal nchis al
releu lui RI se ntrerupe, con-
densatorului de 100 ,uF montat n baza
tranzistorului BC 107 se ncarce
ntr-un timp de 4-8 s. in de
valoarea de 300 kO. la o
tensiune de cca 2 V, la bor-
nele condensatorului de 100 ,uF, se
aduc n stare de cele
tranzistoare SC 107 (montaj Darling-
ton), care permit atragerea releului R
2
de tip RF 0045031 (4,5 v/o,re A). Releul
se prin contactul r;'.
CCtnt;fl\c1:eie normal deschise r';' OOf-
nchise ale releu lui Rj R
2
snt
cu un condensator de 1000 ,uF
baza tranzistorului MP 39. la
9v
1
Rl
r1
Ing. SERGIU FLORScA
atragerea releului RI se face contactul
r;", condensatorul de 1000 JlF
cu o tensiune de 12 V care negati-
baza tranzistorului MP 39.
4-8 s, cnd se atrage rei eul R
2
se
ntrerupe condensatorului
de 1 000 ,uF care ncepe a se
pe de 1 Ml n timp de cca
20-30 s. Primul tranzistor MP 39 ince-
pe blocnd al doilea tran-
zistor MP 39 aducnd n stare de
conductie tranzistorul AC 180 K. n
este alimentat releul
de 40 fi (R
3
) care, celor
tranzistoare Be 107 MP 25, montate
ntr-un circuit astabil cu tranzistoare
complementare, este cu in-
Deci rei eul R3 va fi atras
cu (timp de 2 s,
pauza 6 s) att timp (20-30 s) ct tran-
zistorul AC 180 K (fig. 3) este n stare
de blocarea tranzis-
torului AC 180 K, rei eul R3 nu va mai
fi atras. Cele relee de timp au fost
alimentate dintr-o de tensiune
cu tranzistoarele
MP 39 P 217, tensiunea de alimen-
tare fiind de la sursa
a montajului. Elementul de l
constituie o Zener Pl6V2Z
sau DZ 306.
Contactele normal deschise rt r
3
releul R
4
cu con-
tacte capabile suporte curentul
de actionare al claxonului. Avertizorul
a fost cu posibilitatea func-
continue a semnalului acustic
la ntreruperea de
tre auto din
torul P
2
Comutarea se face de pe
continuu pe intermitent cu
torul Kt;- K;. P
1
va fi
montat ntr-un loc cunoscut numai de
auto. Conform modului
de operatiile se vor des-
n timp astfel:
1. Avnd una sau toate usile des-
chise, auto
prin P
1
avertizoruL
2. Se inchid averti-
zorul sub tensiune (consumul este
cca 20 mA n gol cea 300 Il
claxon)..
3. auto
ce din nou cu ceea ce l
dis,pozitivul
ncepe ciclul func-
claxonul nu va suna dect
R
>20pF
1SV
1.5
2
4-8 s, timp suficient pentru con-
auto de a
torul Pl'
3: o
n sau ridice una
dintre capote,1a 4-8 s deschide-
rea claxonul va intra n
semnaliznd cu cea 3) s
cu pauze de 6 s. Dispozitivul de averti-
zare se a se monta ntr-o
protejat de umiditate,
praf, a permite un acces
comod unei persoane. Dat fiind
specificul de lucru al montajului, re-
leele se vor monta n
pe placa cu circuit imprimat. De ase-
duciisa.
menea, placa cu circuit imprimat se
n pe un burete gros de
8-10 mm.
Avertizorul sonor ntre 9-
14 V, deci n unui acumu-
lator Releul Rl tre-
buie de la 9 V prin
carea condensatorului de 1 000 ,uF pe
'!>a. In de tipul re-
leului utilizat la primul circuit de ntr-
ziere se va calcula rezistenta din emi-
torul tranzistorului Be 107. De ase-
menea, se poate nlocui claxonul cu
generator de 1 kHz, urmat de un am-
plificator de 10-20 W ce
un difuzor.
inchisa. "-...... .I-...J.,.--'----________ ..... ___ ....... ....;... ....... __
R{
R2
sec.
AC IaD/(
R3
1- - - - - - - -- - - - - - - - - -
19
[1
f ',)
t
IIZII
"IPIIT"
Televizorul portabil SPORT, realizare de
prestigiu a industriei electrotehnice
o vizionare a unei game
complexe de emisiuni interesante: filme, con-
certe, piese de teatru, spectacole de
transmisiuni sportive, cicluri pentru
limbilor reportaje, anchete, interviuri,
emisiuni de
Televizorul portabil SPORT, complet tran-
zistorizat, se poate adapta la tensiunile de
220 V sau 12 V de la acumulatorul turismului

Magazi-
nele raioanele de spe-
cialitate ale comertului
de stat spre
un util pro-
dus: televizorul SPORT ..
20
Realizat cu un montaj robust, cuprinznd
piese cu un grad ridicat de fiabilitate, televi-
zorul portabil SPORT poate n con-
cediu, n excursii pentru a oferi
posibilitatea tuturor emisiunilor care

"Televizorul portabil
SPORT se poate procura
foarte avantajos la maga-
zinele de stat
la de 2 870 de lei
cu plata n 24 de rate
lunare, prima consti-
tuind avansul n
de 120 de lei.
'J!
ATELIER
DSCllDSCDP
verificarea existentei tensiu-
nilor de alimentare a aprinderii spo-
'" tutu.i se Y la +300 V si
bazei de tim'p
In regim AUTO pe toate
c9mutatorului S8. baleierea nu
se face de la stnga la dreapta, se in-
X ntre ele. Ajustnd
R54, se lungimea liniei trasate
pe ecran la 6 cm. Se functio-
narea n regim conform dia-
gramei de timp prezentate, aplicnd
impulsuri la intrarea X. Cu R70 n
n care linia se ntinde
57 57
S1
54
S5
S6
pe lungimea ecranului, se trece
S7 n X- Y se
R36 n fel nCt spotul
n mijlocul ecranului.
Se Y la anozii
L 1 cu S7 n 0,05 Vjcm se
la intrarea Y impulsuri dreptun-
ghiulare cu de 500 kHz
amplitudinea 0,1 V. Cu S8 n
1 fls/cm se pe ecran sem-
nalul se baza de
timp, ajustnd R52. Cu aceasta, regla-
jul bazei de timp este terminat S 5
va n AUTO.
Pentru reglajul balansului offse-
tului amplificatorului n lse in-
trai Eoa Y la (Si - C.C. S7 --
0,5 V/cm) se aduce linia la mijlocul
ecranului cu ajutorul lui R20. Se re-
R14 n fel nct linia nu
se deplaseze prin comutarea lui S 7.
Cu S7 pe 0,05 V/cm se trece Si n
C.A. se readuce linia n
mijlocul ecranului, ajustnd polariza-
rea lui T1 cu ajutorul lui R11.
Se trece la calibrarea amplificatoru-
lui Y. Se la intrare o tensiune
de +1 V avnd S7 n po-
1 Vjcm, se o deplasare
n sus a liniei de 1 cm, ajustnd R85.
Se apoi calibrarea pe cele-
lalte ale lui S7.
compensarea n
a etajelor amplificatorului Y.
Se va ncepe cu prima de ten-
siuni, punl'cI S7 n 0,05 Vfcm
aplicnd la intrare impulsuri rectan-
gulare cu de 500 kHz am-
plitudinea de 0,1 V. Se valorile
cele mai potrivite pentru C14 C7,
n fel nct impulsurile vizualizate
fronturi ct mai bune si nu
prezinte Condensatorul
C14 constante de timp
de ordinul a 1 fls, iar C7 de ordinul a
200 ns. Modificnd am-
plitudinea impulsuri lor de intrare, se
stabilesc valorile potrivite
pentru C8, C9 C 10 pe gamele 0,1
0,2-0,5 Vjcm. Reglajul amplificatoru-
lui Y este terminat. Compensarea ate-
nuatorului de intrare se face pe gama
de 1 Vjcm, ajustnd trimerul C2 pe
gama de 10 Vjcm din trimerul C4.
Constantele de timp snt mai mari
semnalele de intrare vor avea frecventa
n jur de 10 kHz amplitudinea co-
gamei de tensiune.
AMPL F. Y + BAlA DE
TiMP
TUB.
GATODIC
ECRAt-MT
8
@ I
AMPLiF. FINALE 1
1 -,,"--
O O i 1/ I
I
( C34) SURSE
I I -:RAFO '----/ +24,- 12
I ! I
1 1-- ' I 'TENSIUNi
-10 MARi
21
7
AMPllflCATIR
II AITIIA
Un amplificator de pentru
banda a III-a de televiziune (canalele
5-12) are schema

Intrarea se pot cupla la
cabluri cu de ro il sau
300 il. Astfel, ntre punctele AB im-
este de 300 il, iar ntre A
de ro il.
Bobinele LI L6 au 2 x5 spire CuEm
0,3 pe un miez de 0,25; bobinele
Lz, L4 au cte 5 spire din Cu 1 mm
diametrul spirei fiind
de 4 mm.
Bobina L3 are 9 spire, iar Ls are 7
spire, ambele cu dia-
metre de bobinaj ca Lz.
Tranzistoarele snt de tip GF 145 sau
AF 139.
JUGEND UND TECHNIK-R.D.G.
IZpF
II CA
l5 'L60PF
'61
8
I ICATI
Verificarea
se face prin detectarea pu
Un aparat foarte practic, al indi-
cator este o LED, se poate con-
strui cu tranzistoare BC 108.
Semnalul este cules de o
(un fir de 1 m) redresat de
diode punctiforme (de exemplu,
EFD 108). Componenta este
la intrarea unui amplificator
de curent continuu.
toarei deschide tranzistorul T
z
bi-
nenteles, dioda LED.
n 'locul diodei LED se poate monta
un bec de 6 V/30 mA.
Sensibilitatea montajulUi se reglea-
din de 100 kil.
RADIO REF-FRANTA
"'---0+4,5 +6V
CIIPITII
Cu tranzistoare
se poate realiza un montaj ce debi-
un sunet ce un
Primul oscilator cu tranzistorul TI
este de tip multivibrator, genernd un
semnal de aproximativ 700 Hz. Cu acest
semnal se etajul
care este tot un oscilator.
n se un transforma-
tor pentru etaje simple sau
n contratimp.
22
,
de lucru, respectiv trilul
specific al ului, se
din de 1 kn. Tranzis-
toarele sint de tip 2 N 2646.
POPULAR ELECTRONICS-
S.U.A.
SIIIRII CU 3 TIIURI
Montajul este construit ca un gene-
rator cu tranzistor Va-
loarea generate este
de RC din montaj.
se pot 3 diferite care
cu 3 locuri n care snt
amplasate butoanele.
F

Tranzistorul este un HEP 310 s
chivalent.
Se un difuzor cu i
mare - peste 100 il .
MOTORqLA
SEMICONDUCTOR-S .
RIAMPllflCATIR
Montajul de nal-
fidelitate lucrnd n banda de 16 Hz-
100 kHz. Nivelul semnalului la iesire
este de 1 V. De remarcat alimenta-
rea se face dintr-o de
27
kn
tensiune cu 25 V. de amplj;,
ficare n banda nu N;\
0,5 dB. .
RADIO-U.R.S.S.
1-
!e
".
J/
......... -.

1<.2 .
L
CORESPONDENT
I
:
. "
23