Almanah 1984

PARTIDUL
A
ROMANIA
Sub semnul deplinei . fi a. intregului popor
in jurul partidului al secretarului . general
Tara .
prin noi fapte de
e ANIVERSAREA A PATRU DECENII DE LA
DE ELIBERARE
ANTIIMPERIALIST
- gloriosul jubileu al noastre
socialiste, libere independente -
e Al Xlii-LEA CONGRES
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMN
- eveniment istoric, de noi orizonturi
multilaterale a patriei, ei puternice n lume ..:..
e REALEGEREA NICOLAE
N
DE SECRETAR GENERAL Al PARTIDULUI
- a expresia limpede
a consensului
a infloririi continue a Romniei socialiste
- a sentimentelor de dragoste,
pentru eminentul om politic de stat,
a a consacrat cea mai
din istoria personalitate de nalt prestigiu
militant de al comuniste
mondiale, care, prin prodigioasa
activitate libere
intre a nscris definitiv Romnia n
lumii
2
Sub semnul celor doua mari evenimente - impli nirea a patru decenii de la de el o-
:<are Congresul al X III-lea al partidului -
noastra socialista are, mai puternica mai limpede ca orocind. d"
gind, de sub conducerea partidului , a secretarului general. Pe uni -
rate - care un mod de de -, se ascensiunea
Romniei pe traiectoria a destinului sau socialiH, de libertate in aceasta
unitate au sorgintea ferma inepuizabila capacitate creatoare a poporului nostru, ge
niul, originalitatea sa; din aceasta a valorilor supreme ale s-a nascut
simbolul viu al unei epoci in care cele mai idealuri ale poporului gasesc impli-
nire, in care certitudinea sta temelie viitgrului de prosperitate al
PARTIDUL - - ROMANIA: o identitate care inseamna istoria traita
la ora prezentului de grandioase realizari socialiste; este. aceasta, expresia, cea mai puter
nic a de neinvins a unui popor care ca, in partid, sub conducerea secreta-
rului general, NICOLAE Romniei socialiHe, garan-
mersului mereu inainte pe noi culmi de progres; aceasta identitate de
s-a nascut consolidat in confruntare cu timpul cu faptelor, conferind politicii partidu-
lui, sub conducerea clarvazatoare a secretarului sau general, girul suprem al sale deplin
confirmate de Iar, cind aceste nnduri tiparului, momentul el
prin expresia cea mai clara a acestor date fundamentale ale devenirii noastre soei;,.
liste comuniste: not ri rea ir. cor.:e n5v l pr 'vj-, <J reo eger.:a
NICOLAE n funq a de scur>tar gene a! d paru dulu 1,, Congrnul :, Xdl ica da intreag.t
a increderii poporului nostru. a tuturor oamenilor muncii , fara deosebire de
in cel i-a destinul - intiiul comunist al cel mai iu!Jot fiu al marel e
nostru om de stat, care, prin prestigiul operei sale, a afirmat, definitiv, Romnia on lu-
mii.
Cu acest de ncredere - puternic mobilizator de energi1 creatoare - int impina in-
tregul nostru popor aniversarea evenimentului glorios din August 1944, avind adinca a
.. saltului istoric" pe care 1-a in rilstimpul, relativ scurt, de patru decenii . In acest arc dl'
t imp, nascut o Romnie care u . ;fica pe d>!'plin mindria si noastre so
r;a, iis.te. in t 1 '.. pectt..-j a. acei .. ... ;trc tiln p
1
p ru;e.ctdt, i .. r ,.,.r,"' 1
1
... . .,ati<J-
nale pentru care poporul nostru a luptat pe care le-a implinit, legatura. de trainica politk.l
moral.:\, intre momentul t'roic ai lu1 Augu' t 1Q44 $1 cel, de curajoasa al lui iul1e
d.- <. r.d la conducerea partidului \ta111lu1 se afla NIC.OLAf: ..
dE'<. . intre momentul cucer irii noii is t orii 5i ce al .1firma ii ei plenare. Forta deschider11 de o,zo '
turi } t re..- (Jl uticna,"'e
1
.l'.l t f- '+:: 1 .1 - . - . , r . , . - c.o ..
continuitatea in marele impuls creator al Congresufui al IX-lea al partidului, cind, ;;r>n
mtregulul popor, o personalitate de a "'<-l " c u "' " "' " "" < .,,..
meno, cu poporul pentru popor - la rangul firesc de permanenta Hare de a "
lichidind vetuste, restituind, in timp, valori perene, dar, mai ales, instaurind noul
neobosita sa afirmare ca lege de a toate con
Hructive ale poporului inaugurind, astfel, cea ma1 fertila epoca don istoria patriei. In trecerea
celor aproape doua decenii vedem luminoasa implinire, peste timp, a sacrificiului eroismului
momentului de din August '44. A idealurilor luptei de acum patru decenii. A idealurilor
dintotdeauna ale romnilor. Caci socialismul, in Romnia, a devenit . irevocabil, sinonim cu inde
libertatea progresul social, Romnia dreptul la propria istorie deopo
triva, la istoria lumii.
Radu Pascal
SaDAng - arhiva personal
ROMNiA
Ani de .mari
victorii,
de
afirmare
"
1n
26 nwi 1984. Un momenr care in istorie:
Nicolae taie panglica inau-
a Canalului
lizare a poporului pe destinele
wle. constructor al socialismului co-
munismului in fara
constiinta lumii
' '
A
1 mplinirea a patru decenii de cnd a pornit pe
.. n drum Istoric nou - in acest an, de in-
t regul nostru popor - constltul.e, ca orice mare an o-
versare, un prilej de al din toate
sectoarele de activitate.
Ca intotdeauna. Partidul Comunist Romn - ar hi-
tectul Romniei noi, socialiste, al politicii Jl
ei larg apreciate in ntreaga lume - spre vl-
.tor. din orice o deschidere pros-
un nou punct de pornire, n funqie de cuce-
3
ROMNiA
rlrile drumului parcurs.
de actuale de perspectlvl. In aceastA vi-
ziune dinamic!, de permanenti mbinare dialectlcl a
trecutului, prezentului viitorului, a conceput Part i
dul Comunist Romn dezvoltarea economiei rom-
Implicarea el in economia mondiali . O aseme-
nea viziune a constituit, de altfel, creatoare a
partidului, care a din opera de a
economiei socialiste un proces de continui
schimbare, adaptare in conformitate
cu noile sau cu cele care tind sl se
preflgureze. _
ce a dliuzit partidul in
rea economiei se cere a fi in vedere
in cadrul oriclrei analize. Prezentul economic al
trebuie raportat, la viitorul
pe care il ta trecutul descu rajator de la
care a pornit pe care 1-a pe
care economia socialisti romneasci a fost nevoiti s-o
preia la inceputul dezvoltlril sale a fost deosebit de
grea, Romlnla Intr-o stare de napoiere
economic! lnvlngerea acestei stiri a re-
clamat nu numai mari eforturi, dar o abordare
strategici pe termen lung, jalonat! in etape cu obiec-
tive adecvate actualizate, Iar o asemenea abordare
a stabilit-o partidul. Departe de a fi fost lipsit de as-
neajunsuri, drumul parcurs este
Imens, In vedere nivelul de la care s-a pornit
perioada scurti care a trecut de la nscrie-
rea economiei pe coordonatele socialismului.
profund semnificative, cifrele, unele de-a dreptul
fantastice, care dezvoltarea Industriei, agri-
culturii, a celorlalte ramuri de activitate, ca a veni-
tului pe bazl, a nivelului de trai
gradului general de nu pot. evident, spune
tot, Intrucit prin cifre nu ar fi .misurate", la
lor dimensiuni, transform!rile sociale pe
care le-au antrenat prefacerile economlco-structurale.
Ceea ce partidul a stabilit ca de a
actualei etape - ceea ce Impune ca o
caracteristici fundamentali In perioada de cu
atit mal mult ca o de prim ordin pentru pe-
rioada in dezvoltarea socialisti multilate-
devenlrea comu'l}}ti a - este accentuarea
colltlnu!, mereu mal puternic!, a laturllor calitative
ale in toate domeniile. Expresie slntetlcl,
semnificativi a
lor cantitative Intr-o noul calitate este obiectivul
propus de partid - al trecerii R'omnlel la un nou
stadiu, superior, de dezvoltare. Baza trainic!, 'Solidl
Indispensabili a acestor adinci a aprofundirll
prefacerilor cal ltatlve o constituie, insi, marile reali-
dobindite de poporul romn, sub conducerea in-
cercatulul partid comunist, in cele patru decenii
de la de eliberare sociali na-
antllmperlalist!, in perioada
4
noii orinduiri, indeosebi , in cursul ul-
ti milor 20 de ani - anii in care se poate spune, pe
bun! dreptate, noul s-a afirmat in toate domeniil e,
in activitatea atit cit ca ex-
presie a traducerii in fapt. de
intregul nostru popor, intr-o strinsi unitate, a
politici i juste pe plan In-
tern extern, a Partidului Comunist Romn,
pe a materialismulu i dialectle Is-
toric, pe aplicarea creatoare a
lor generale la concrete ale so

Rolul determinant in elaborarea
transpunerea in a acestei politici - jalo-
natl in perioada in
documentele Istorice ale Congreselor al IX-lea,
al X-lea, al Xl-lea al Xli-lea, in cele ale Confe-
din 1967, 1971, 19n 1982 -
1-a avut il are secretarul general al partidului,
Republicii Socialiste Romlnia, tova-
Nicolae care, prin neobosita
multilaterala sa activitate, prin clarviziunea sa
realismul in gindire, prin
dragostea fierbinte de patrie popor, prin
intransigenta profunda
creatoare a adus Ji
aduce o la destinu-
lui de a
Romlnie1, la afirmarea idealurilor de pace, cola-
borare socialism in lume.
De numele, gndirea politic! activitatea pract ic!
a Nicolae este in mod
direct, promovarea, potrivit unei unltare
originale. a noului in toate domeniile, de la Investiga-
la atit pe plan Intern,
cit pe plan extern. Analiza sa pro-
fund pus ntreaga amprentl n proble-
ma-cheie a principal al dife-
ritelor etape parcurse de n dezvoltarea
problemA de care depinde
stabilirea liniei strategice a orlentlrilor tact ice ale
politicii partidului, a fundamentale n care
este necesar sl fie mobilizate canalizate eforturile
energiile creatoare ale poporului, ale tuturor oa-
menilor muncii .
Astfel , pornind de noile
create n urma generallzlrll de
socialiste n intreaga economie Congresul
al IX-lea - la care s-a ca partidul
poarte denumirea Partidul Comunist Romln 'i
la care n fruntea partidului a fost ales
Nicolae CeauJescu - a formulat pe
care fqrul suprem legislativ al
pe deplin, ca patria Republica
Romlnla o noul con-
existente.
Ca expresie a noastre intr-o
a sale economlco-soclale,
Congresul al X-lea - la care Nicolae
a fost ales secretar general al partidu-
lui - a fundamentat un nou istoric obiectiv
strategic al partidului, elabornd, n acest sens,
conceptul de societate socialisti multilateral
exemplu de gindire mate-
C ,lt.t !ul Nca!j rd. limh .. /
C:;. -. Cf:v;.;:;c; "'" q pcc;,.,.-
l ut romn. e.<prerie reprtz<ntalivti a eco-
nomiei a in;e/igen{et >t let:
mcc li
Istorici creatoare,
noastre, la te-
zaurul general al teoriei practicii so-
cialiste.
Iar Congresul al Xl-lea, moment de fnsemni-
tate epocali in istoria partidului, ntregului
nostru popor, a adoptat primul program al Par-
tidului Comunist Romln - la a cirul elaborare
tovart,ul Nicolae Ceautescu' a avut o
directi. determ'inanti - carta ideologici funda-
a partidului, programul so-
cialiste multilateral dezvoltate al patriei
spre comunism, care poporului o
a presupune profunde prefa .
ceri calitative, in economie, in Intreaga
in adincirea socialiste formarea omului
nou, in afirmarea mal a pe arena In-

Revine istoricului Congres al Xli-lea meritul
d-:. a. fi conturat, viziunt; clari, pe deplin
nou etape calitative n care pi
Romlnia, ca etapi de adncire a procesului
de fiurire a socialiste multilateral dez-
voltate, in cadrul clreia, dupl perioade de acu-
cantit at ive, urmeazi trebu ie si se in-
saltul cali tativ, prin trecerea la o cal i-
tate noul,
Documentele Congresului al Xli-lea ale Conferin-
a partidului din 1982, documentele de
partid de stat u lterloare cu precizie,
coordonatele noii promovarea a
tehnicii in toate domeniile de activitate, indeo-
sebi pe calea sporlrll cercetlirll proprii,
originale; accentul pe modernlzlrl in cadrul
lor (fapt de a majora componenta a
acestora deci, lor): expansiunea cu priori-
tate a ramurilor de tehnicltate, mal miel consu-
matoare de energie; dezvoltarea bazei proprii ener-
getice de materii prime valorificarea
a acestora, Inclusiv prin recuperarea refoloslrea
lor, In vederea energetice a
reducerii a apelului la Importuri a
unor materii prime deflcltare; unei
rate in prin dezvoltarea puter-
modernizarea acesteia; continuarea politicii de
pe intreg teritoriul a for-
de produqle, potrivit unor criterii calitativ noi
(legate de un anumit nivel al nu in expre-
sie el in expresie pe locultof); reducerea
a cheltuielilor materiale. a consumurilor
specifice a folosirii
fondurilor fixe; ridicarea nivelului tehnic al intregii
industriale; sporirea a produc-
muncii in toate sectoarele;
a economlco-flnanclare ridi-
carea economice, prin aplicarea n
a noului mecanism prin
afirmarea a autogestlunll autoconducerll

Obiectivele clare, mobilizatoare, pentru fiecare
practice adoptate de partid, din inl
sub indrumarea Nicolae
pentru transpunerea in a acestor
obiective, a cadrului organiza-
toric de a economlco-sociale au
munca de a tutu-
. ror oamenilor muncii, deosebire de
a intregului popor, care a urmat
politica a partidului, Intrucit ea co-
respunde pe deplin Intereselor fundamentale ale na-
noastre socialiste. orga-
constituie. de altfel , legitimitatea a
cont inue a rolului al partidului.
tocmai in la cote de granit, a din-
tre partid popor - ce decurge. in din fap-
tul poporul vede in partid legatarul celor mal no-
bile de ale celor mal
ale sale, Iar in obiectivele stabilite de partid propriile
de libertate, dreptate, prosperitate feri
clre - se -de fond ale marilor suc
cese in perioada de noas-
in toate domeniile.
Astfel, in economie, au Intervenit, intr-un
scurt, Innoitoare deosebite
.sub raport cantitativ mal ales, calitativ - rod al
ferme a politicii promovate de partidul
nostru. de Nicolae in
progresului multilateral in ritm al econo-
miei. prin ..alocarea unei Importante din venitul
pentru dezvoltare, ca modalitate de
a decalajelor de economic avan-
sate, de sporire a venitului Singura cale de
5
ROMNiA
- 1984
lichidare a n de
n ritmuri a venitului acumularea
ridicati!. constituie, pentru o mal
avansati, singura cale de sporire a fondului de con-
sum deci, a nl'(elulul de trai, material spiritual,
al poporului. ca urmare, n s-a inre-
gistrat o sporire a reale a oamenilor mun-
cii celei ce ar fi putut fi s-ar
fi adoptat o alti repartizare a venitului
Transformarea
cantitative
intr-o calitate
Ceea ce este, de asemenea. necesar a fi sublin iat
este faptul ci, eforturile (Inclusiv in
planul pentru din ani i care s-au
scurs, Romnia nu ar fi putut realiza. de altfel . acea
dezvoltare a bazei sale tehnlco-materlale.
acele necesare cantitative care permita
actualmente, trecerea - la fel de - la o
a accentulrli laturilor calitative. Sint con-
n care devine intre altele, adoptarea
unei alte a venitului ntre fondul
de dezvoltare Jl. fondul de consum, mal de
cea din economic avansate. Dlnamlsmu econo-
miei urmew se ca o
a obiectivului de trecere la un
nou stadiu, superior, de dezvoltare, de recuperare
rapldl a de puternic Industriali-
zate. Dar acest dinamism va fi asigurat intr-o propor-
pe baza componentei respec-
tlv ' cu o ratl de acumulare mai sau, altfel spus.
cu o mal a - lucru ce
nu era. in posibil in etapele ante-
rioare.
Prin aplicarea consecventi a politicii de Industriali-
zare - ca cale de valorificare a na-
turale, de a a
standardului de al maselor. de a inde-
- industria a cunos-
cut. in o dezvoltare, evl-
dinamica care a situat Romnia In
rindul statelor cu cele mal ridicate ritmuri de
tere economici din lume. Industria accentuat .
astfel, rolul de in economie: m-
cu construqllle, ea sporit participarea la
formarea venitului Iar, ca expresie a preface-
ri lor calitative, ponderea in totalul produqlel Indus-
t r iale a ramurilor constructoare de
a crescut
a
In ca urmare a continue a
partidului statului nostru pentru inzes-
tehnice chimice in de a
economiei s-au recolte spor it e.
profunde avind loc, in sectoarele
zootehnic legumicol. Noul avint al agr iculturii.
profundele cant itative calitative ce se cer
realizate in snt concret izate in progra-
mul-obiectiv stabilit de partid pe care
Nicolae 1-a formulat pe cit de sintetic, pe
atit de noua Impor-
tante succese au fost dobindite, de asemenea, in cele-
lalte ramur i ale economiei noastre
Un simbol
al unei epoci
1
Simbol al marilor dobindite de popor ul
nostru in ultimele decenii, de cind dest inele
part idului ale sint conduse de
Nicolae monumentalul Canal Dunire-
-Marea Neagri, epopee a so-
cialismului , cea mai construqle din Isto-
ria este o expresie a ceea ce poate
crea un popor liber Independent, deplin pe
soarta sa. o vie a bazei mater iale
tehnice a patriei noastre in perioada socie-
social iste multilateral dezvoltate. Realizare ex-
a poporului nost ru, a teh-
nice avind la baza sale gindirea
a partidului statulu i
nostru, Nicolae Canalul
-Marea pune puternic i n realismul
politicii Partidului Comunist Romn, consa-
plenar Canalul danubla-
no-pontlc, ce va dura peste veacur i, ma-
nie ale anilor de dezvoltare so-
(i ali sti . pusa 1n slujba progresului ?. po-
por ului romn, a dealurilor de pace s1 colaborare
pott:r t: creatoare alt unei nap un care
eforturile
Toate aceste succese sint cu atit mal semn lficat lve
cu cit au fost realizate intr-o in care, indeo-
sebi in ult ima ei parte, pe plan s-au ln-
tenslflcat de dezechilibru. ten-
de recesiune. sint cu atit ma1
remarcabile cu cit, in unii ani al acestei perioade,
a trecut prin grele naturale (I nunda
din 1970 1975 marele cutremur din mart ie
1977). Aceasta noastre
socialiste, strins in jurul partidului , pe
destinele sale, nu nici un
efort pe calea devenirii sale comuniste. Pe baza mobi
plenare a energiilor creatoare ale tuturor oa
menllor muncii, s-au putut
lor, aslgurindu-se mersul inainte al intreg ii noastre
Trebuie remarcat, de asemenea, aceste
nu au afectat transpunerea in a preve-
derilor programelor de sporire a oameni
lor muncii a standardului de al ca
expresie a faptului r idicarea nivelului de
trai , material spiritual , al intregului popor constl
eule suprem al politicii part idului statului nos-
tru.
Pe linia innoitoare ale acestei pe
rloade se inscrie, la loc de frunte, repart izarea echlli
a de pe intreg
teritoriul - orientare de
ferm In de partidul nost r u,
de Nicolae Elaborat organizat
intr-o acest proces vast complex
- care a demarat in cu peste un deceniu ju
prin administra
t iv-teritoriale - a nemijlo-
prin Congresului al Xl-lea ca, la
clnclnalulul 1976-1980, fiecare al
realizeze o de cel 1 O mi
llarde lei, precum prin Congresului al
Xli-lea ca obiectivul echilibrate a
de dimensiuni calitativ noi
legate de nivelul pe locuitor.
lnsemnate au fost pe tirlmul
n
proprii, a in a celor no1
cuceriri ale tehnicii contemporane, a
continue a economiei, o
de constituind-o programul-direc-
in domeniul cercetlrll adoptat de Con-
gresul al Xli-lea. programele speciale stabilite
rlor. O de la dezvoltarea.
a adus, n aceasti per1oadi,
academician doctor Inginer Elena
savant de renume mondial, care a in
drumat permanent eficient activitatea com
de cercetare dezvoltare tehno-
din nbastri.
l'urnti 10ria dt la uzinele
23 Augusl'' in 1947 ...
... a:;: ;
In a fost ncheiaU pune rea pe
baze noi a prin legarea mult mal
a acestuia cu practica cercetarea. S-a
n registrat un avint al culturii, prin dezvoltarea crea-
originale, valorificarea tezaurului popular, recon-
siderarea valorilor autentice ale Impul-
sionarea a de mad.
Adincirea
socialiste
Schlmblrl innoitoare. de o profunzime.
s-au produs, in aceastl n structura
Pentr11 prima n Istoria ponderea
ocupate in Industrie a
pe cea a ocupate in agriculturi sil-
- grlltoare a
rolului clasei muncitoare, a marilor prefacerl din
societatea romneascl pe baza moderne
din economie. n aceste o majorl
mlsurile practice
de part idul nostru comunist - trup din trupul clasei
muncitoare, al muncitoare, al lntelectuallti
muncitoare, al intregului popor muncitor - in dl-
reqla nemijlocite a a
difer it elor categorii de oameni al muncii 1n organele
de conducere centrale locale, n ca-
drului organizatoric corespun;rltor prin care clasa
muncit oare poatl spune cuvntul direct in toate
problemele politici i Interne externe a De alt-
fel , remarcabllele de poporul
romn n noii ornduiri au certificat, cu
putere, marea
ale clasei noastre muncitoare, sub con-
ducerea partidului comunist, constituind atestarea de
Istoria a rolului al clasei mun-
citoare de partid. Revine tovarlfului
- mcercat comunist, citit n
luptele ale clasei muncitoare. -
marele merit de a fi aprofundat, In mod
rolul clasei muncitoare, al partidului .n
Istoria atit a celei pe care am at f' a
celei pe care o de a fi fundamentat -
7
ROMNiA
pornind de la concrete din noas-
tri, In spiritul materialismului dialectle istoric
creator - rolului clasei muncitoare, ca
clasl conducitoare a Jntirirea conti-
nui a rolului partidului, ca politici condu-
citoare centru vital al Intregii in deve-
nlrea socialisti comunisti a patriei, de a fi lni
punerea la punct transpunerea concreti in
fapt a cadrului organizatoric in acest sens. Anali-
zind permanent dialectica suprastructurll
Nicolae a precizat
delimitat, cu profunzime partidu-
lui statului 1n raport cu dinamica de pro-
de la o etapl la alta,
lor de partid de stat. in noua etapi a dezvoltirll
rll, Nicolae a fundamentat
schlmblrll natuJII statului, odatil cu pe baza prefa-
cerllor sociale ca stat al

Constituie adncirea puternicii a mun-
a socialiste unul din procesele
innoitoare de bazl din perioada men;lonati - proces
al clrul consecvent promotor a fost este
Nicolae Pe aceastl linie se nscriu partici-
parea crescndi a tuturor oamenilor muncii, a ntre-
gului popor la dezb_aterea problemelor fundamentale
ale a principalelor documente de
partid de stat, consiliilor
oamenilor muncii, sporirea rolului adunlrilor gene-
rale in conducerea economice, constituirea
Frontului Socialiste, prezenta-
rea de citre acestea n alegeri a mal multor candi-
unor nof organisme la scari
(Congresul consiliilor populare, Congresul
agriculturii, Congresul politice culturii
socialiste, Congresul oamenilor muncii), crearea unor
organisme noi, C\1 caracter permanent, care aslgurl
participarea maselor populare, a lor
la conducerea pe plan Consiliul
al Frontului Socia-
liste, Consiliul Suprem al Dezvoltirll Economice So-
ciale (adevlrat parlament economic). Consiliul
nal al Agriculturii, Consiliul al Oamenilor
Muncii. In cadru, se cuvine a ntirl- .
rea continui a socialiste, pe baza
stricte a principiului ca nimeni si nu se poati sus-
trage rispunderll de societate stat pentru n-
cilcarea legilor normelor de sociali
ded, sl nu rilmnl nepedepsit, dar, totodati, nimeni
si nu fie sau pedepsit pe nedrept.
ln In perloadl, n spiritul hoti
rrilor Congreselor partidului, Congreselor
politice culturii socialiste, s-a aprofundat procesul .
de ridicare a nivelului polltlco-ideologlc al tuturor
de ntilrlre a socialiste de
formare a omului nou.
8
participare
la diviziunea
a muncii
Pornind de la obiectivi a partlclplrll fleci-
rei la diviziunea mondiali a muncii, ca o
generali a progresului in epoca contemporani. parti-
dul nostru a promovat statornic, de-a lungul anilor. o
politici de largi colaborare economici a Romniei so-
cialiste cu celelalte ale lumii, flrl deosebire de
mirlme. nivel de dezvoltare, situare geografici sau
sistem politlco-social, permanent pentru
sub raportul structurii a
angrenlrll n schimburile mondiale.
exterior romlnesc a crescut puternic, jucnd un rol
dlnamlzator n dezvoltarea de ansamblu a ;tril. Toto-
datl, s-a observat o accentuatl diversificare a
lor, nu numai n sensul multlpllcirll numirulul ;iri-
lor cu care Romnia economice (ajuns
acum la 150), el n sensul llrglrll a nu-
mirului cu care se ponderea princi-
pali a schimburilor (adld n sensul echllibrlrll distri-
lor geografice), ceea ce aslguril o stabilitate su-
perloaril a acestora n ansamblu, contribuind astfel la
dezvoltarea lor continui echillbratl.
O expresie elocventil a Mgrenirll tot mal active a
noastre In circuitul economic o
constituie faptul ci schimburile economice externe
s-au dezvoltat ntr-un ritm mal nalt decit venitul na-
ceea ce exprimi realizarea ntr-o
din ce n ce mal Importanti a produsului social roml-
nesc pe mondiali- organle In
cea manifestati pe plan n deceniile
postbelice, anume devansarea produqlel
de cea a mondial, o asemenea ten-
urmnd si deopotrlvi
viitoare.
in pas cu Industrializarea acceleratl a struc-
tura exporturilor s-a sensibil , mlrfurile
cu un grad ridicat de prelucrare ponderea
n totalul exporturilor, Iar, pe baza dez-
voltlrll puternice ndeosebi a ramurilor Industriale
de vrf. aceastl pondere sl sporeasci. Pe li-
nia unei nof n activitatea de co-
exterior se ponderii
nllor utilajelor n cadrul exporturilor, ridicarea ge-
a nivelului tehnic produselor
livrate, adaptarea la In-
valorificarea a materiilor prime
Importate, sporirea a cursurilor de reve-
nire la export, a aportulul valutar la fiecare
produs livrat pe Printr-o su-
a exporturilor de Importuri, judicios
dimensionate) este n vedere realizarea unei ba-
comerciale active, care asigure o balan;l de
lichidarea treptatl a datoriilor ex-
terne consolidarea rezervelor valutare ale To-
formele moderne de colaborare n
tehnici sl ocupe un loc mereu mal
Important in ansamblul de exterior,
indeosebi n sectoarele m_aterlllor prime construc-
de pentru asigurarea unor econo-
mice stabile. echitabile echilibrate.
Marile reallzirl ale economiei noile el
pe arena lnterna;lonall, adaptarea a
programelor de dezvoltare economlco-sociall la ce-
noilor etape, la schimblrilor pro-
funde Intervenite n lume, cu vigoare
/.o f{J/lrica de O\'li'<lfl<' -
Y1iuare pc un plan 11011
s11perior, a unor 1echi tra-
.li( ii de.1chi.H! de pioniem
.. aripilor romne,1tt''
liniei generale a partidului nostru. care asi-
mersul ferm nalnte al poporului romn pe calea
socialismului comunismului .
Toate acestea orinduirii noastre
socialiste, a socialismului, n care clasa muncitoare,
masele populare. poporul snt pe mij-
loacele de pe tot ceea ce se produce,
n mod viitorul.
noastre, de poporul romn. per-
spectivele luminoase ce stau in acestuia a
certitudine se n munca sa. n sa de a
urma linia partidului, pe deplin capaci-
tatea socialismului de a asigura progresul rapid
multilateral al unul popor care luat soarta in pro-
priile sale miini care, strins unit n jurul partidului
comunist, legacarul celor mal nobile ale
sale. impetuos pe drumul civiliza-
socialiste.
dr. Ilie
,.
!.
. ...-. .
.. , :-g .. ;
,..., ...

..............
; --ror.-.
.. . - ....
..., .. ,..,....._.
.. - " -

!!"'" ....

'1'0\hl:t ale Ul duill\1, arltt'l' huc 1/h'\h'c/11, Pt111ft'l1111nllul. la 101 lllft'l nil dt /IJ tll.lf. !n urnui c li tlll dl'C cn 11-
.i\Ufl' nu:crc: . \tr::.i dc,!tordatt'. 111\cllz,hn 1\/d::I, poallll \fJI"l.' /uoralarc' otn!a/t.\{Jft' nrmzwNentaM <
1
<-
r,:anui. Jlltlll'.,llloa\li JllHJrtlci
9
10
fN .
iNTiMPINAREA
MARELUI
FORUM
AL
COMUNISTILOR
ROMANI
u ~ oamenii pentru oameni,
cu poporul pentru popor
EPOCA CEAUSESCU
,
Sub semnul celor
implin.iri
ale natiunii

ma1
'
noastre socialiste
Ctltorlnd prezentul Jl viitorul Romlnlel, cu min-
drie patrlotld entuziasm sub semnul
deplinei a intregii in jurul rartldului,
al secretarului du general, Nicolae
CeauJescu, oamenii muncii din patria noastril.,
flri deosebire de slrbitoresc anul jubl.
llar a patru decenii de la victoria de elibe-
rare sociali antlfasclsti antllmperla--
listl, anul in care va avea loc al Xlii-lea Congres al
partidului. Unitate de gind. de de fapte - a
clasei muncitoare, a a a tu-
turor celor ce trilesc muncesc in patria noastri -,
unitate pe care au sperat-o, au visat-o pentru care
au luptat Jl de care a
devenit realitate deplinl in-anii noi eroici al
Romlnlel soclaliKe. '
Partidul, in frunte cu secretarul slu general. tova-
Nicolae reprezinti, nucleul In
jurul ciruia gravlteazl intreaga societate rom-
neascl, partidul, el regenerindu-se continuu
din rindul noastre socialiste. Cel mal fidel ex-
ponent al Intereselor clasei muncitoare, ale tuturor
oamenilor muncii de la oraJe sate, slujind cu ne-
clintiti cauza fericirii
noastre; Partidului Comunis( Romin 1-a revenit mi-
siunea Istorici de a organiza conduce lupta clasei
muncitoare. a tuturor demo-
cratice patriotice pentru leJirea Romlnlel din ril.z-
boi. pentru lnflptulrea de eliberare sociali
antifascistii. antllmperialistl de la 23
August 1944.
Actul Istoric din August a Inaugurat o eri noul In
Istoria patriei noastre, a
al maselor, a declanpt marile energii
Partidul a fost acela care a condus intregul
proces de transformare democratici a
de inflptulre a socialiste flu
rlre cu succes a socialismului, mobilizind masele popu-
lare la lupta pentru clldlrea unei noi pe
mlntul Romlnlel, pentru consolidarea
patriei, lntil.rlrea conlucrlrll cu toate
statele lumii, pentru. o noul, de destindere.
pace. Idealurile pentru care au luptat
s-au jertfit intregi de - ldealu
riie sociale Jl
nale -, unitatea de cuget de munci
lupti, care au dintotdeauna pc>
porulul nostru. au devenit o realitate in anii
socialismului, cu strilucire In epoca
istorici inauguratl de Congresul al IX-lea al partidu-
lui, cea mal din Istoria epoci In-
trati In intregului popor, in semn de pro-
fundi aleasl de ctitorul
noii Romlnii - EPOCA Este epoca pur-
tind sigiliul Istoric al comunistului de omenie, al
prestlglosulul om de stat, mllitantul pa-
triotul infllcirat care consacri intreaga activitate
consolidllrii Romlnlei socialiste. Impli-
nirii de mal bine ale poporului romn pe
drumul ediflciril noii ornduiri. Eroul de astlzl al na-
ctitorul noii Rominii, marele nostru om de
stat. prin profunda sa viziune politici, gindirea teore-
novatoare, s-a afirmat
drept cel mal continuator al inaintasilor din Is-
toria noastri, asigurind Rominlel de astizl anii cer
mal fertil! , de progres economic, din intreaga sa exls-

EPOCA reprezinti, in Indelungata ls
torle a rlstlmpul celor mal Impliniri re-
in ani cuno&Jte un dinamism flrl
precedent Intreaga economici se per-
feqloneazl continuu structurile social-politice ale
rii, de pace, colaborare bunl a
poporului romln se afirmi cu autoritate in
lumii, activitatea efervescenti multi-
laterall, aducnd Romilnlel un binemerltat prestigiu,
prieteni pe toate meridianele globului.
noutrl a Inaintat, In perioada ultimelor patru
clnclnale. pe un front foarte larg In dezvoltarea sa
economici, nribltind mari Istorice, mal
multe etape economlco-soclale, trecnd la un nou sta-
diu de dezvoltare, la flurlrea socialiste mul-
tilateral dezvoltate. Romlnla este, astlzl, o ln-
dustrial-agrari, cu o Industrie modernl, cu o agricul-
turi socialisti avansati. Au fost rezultate re-
marcabile In dezvoltarea de pr.oduqle. In
sociale, In
a nivelului de trai material spiritual al
poporului. A sporit considerabil economici a
rii noastre, ilustratii. de produqlel indus-
triale de 53 de ori, a agricole de aproape 3
ori. Au fost de asemenea. mari succese n
dezvoltarea culturii, In ridicarea nivelului
de trai material spiritual al poporului.' Aceste nflp-
tuirl sint rodul creatoare, al
muncii pline <te a clasei muncitoar-e,
mll elanul
11
al intregului nostru popor dedicat plenar
neabatute a politicii partidului. Rezultatele
in dezvoltarea a patriei cu
puterea faptelor, superioritatea orinduirii socialiste,
capacitatea creatoare a tuturor oamenilor muncii,
deosebire de care, sub semnul in-
patriot ice, nving orice
aslgurmd mersul ferm inainte al Romniei pe calea
socialismului comunismului.
nute in toate domeniile de activitate rea-
lismul politicii promovate de partidul nos-
tru, ale Congreselor al IX-lea, al X-lea, al
Xl-lea al Xli-lea - vie a creatoare
a generale ale socialismului
a materlal lst-dla-
lectlce Istorice la concrete din noas-
Ampla dezvoltare pe care a cunoscut-o societatea
n anii socialismului el Partidul
Comunist Romn indeplinit indeplineJte cu
cinste misiunea de a organiza conduce
lupta poporului pe calea marilor revolu-
socialiste.
Marele raport muncitoresc al ce va fi adus la
tribuna celui de-al Xlii-lea Congres, va reprezenta un
nou pregnant exemplu de dezvoltare uni-
sub conducerea Partidului Comunist Romn, in
frunte cu secretarul general, Nicolae
a intregii economlco-soclale a
Romniei socialiste. Politica partidului, cu
cele mal avansate ale maselor, a dat expresie
obiective ale dezvoltlrll noastre sociale,
ale progresului material spiritual al Se poate
afirma. de aceea, cu temei, in Istoria
indelungati a poporului romn, nu a existat nlciodatl
un partid politic care a servit cu atta Inte-
resele intregii ale bunlstlrll fericirii el, ale

activitate
pentru construirea socialismului , n toate sectoa-
rele social-economice, prin
faptelor, limpede partidul se cu
putere drept a so-
centrul vital al intregii de la care
gndirea profund asigurind pro-
funde -, ce nsufle-
toate energiile creatoare puoe In valoare ge-
niul poporului romn, deschiznd patriei noastre mi-
nunate perspective de progres
In etapa partidul nostru, puternic unit,
numiri 3 370 000 de membri, sale aqlo-
neazi in toate sectoarele, in toate economi-
ca-sociale pentru sarcinilor dezvoltiril
multilaterale a patriei , permanent ac-
tivitatea mpreuni cu poporul, in slujba poporului.
in viitor, ca acum, rolului conduci-
tor al partidului reprezinti factorul hotiritor al dez-
voltirll al ntregii
Etapa actuali pune in relief sarcinile vizind
rea a politicii de cadre a partidului, cerin-
continue a polltlco-orga-
nlzatorlce, de unei Intense
munci ideologice de formare a omului nou,
rii spiritului de in
lupta impotriva a tot ceea ce este vechi perimat,
pentru promovarea noului n toate domeniile de acti-
vitate. Realizarea Programului partidului, a documen-
telor Congresului al Xli-lea al partidului a Impus ridi-
carea la un nivel mal inalt a sale politice
organizatorice. S-au lirglt cont inuu rndurile parti-
dului cu cel mal membri al se per-
formele de conlucrare cu .masele largi ale
poporului, se participarea sa la pol i-
a se cadrul organizatoric de
part icipare la o politici a maselor largi
de a tuturor categoriilor sociale la conduce-
12
EPOCA
rea a statului. democra-
socialiste reprezinta, de fapt , expres a elocve rt a a
orinduirii noastre noi , a devotamentulu i pro-
fu nd al ntregului popor de cauza construqi el
noii ornduiri in Romnia. A <40-a aniversare a revolu-
de eliberare ant ifasc lsti an-
cel de-al Xlii -lea Congres parti-
dul nostru mai puternic mal unit ca oricind - che-
a dobndlrll de noi noi victorii in constru 1re3
celei mal drepte mal umane orinduiri sociale
Perioada care trecut de la Congresul al IX-lea a
ridicat pe o de solidari-
tate ale clasei noastre muncitoare cu
toate progresiste, democratice,
care pentru colaborare pace intre po-
poare, ele expresie in polit ica ac-
tivi de colaborare, dest indere pace a Romniei so-
cialiste. Partidul nostru cu
pentru dezvoltarea a cu part idele
comuniste pentru unei uni-
noi, pe baza principiil or
nare, de egalitate, de respect reciproc neamestec
In treburile Interne, ale autonomiei
partid in stabilirea strategiei tact icii sale
Numai aqlonind in acest spir it - se
in documentele noastre de part id - se
poate o unitate care seama de
n activitatea fiecare par-
tid, contribuind, la
partid comunist . Promovnd constant o
de amplificare adincire, pe aceste baze a
egaturilor sa le partidul nostru intre-
in prezent, de colaborare cu peste 200 de
partide comuniste socialiste so-
cial-democrate, partide de din in
curs de dezvoltare, de eliberare
alte democratice, antllmperlaliste.

Mal multe de romhl de-
dicat intrt:aga cauzei a
romne, dar il revine prezente, in-
tregului nostru popor istorica misiune ca, sub condu-
cere.a adnc a secretarului ge-
neral al partidului, Nicolae si
bazele unul viitor luminos, prin ne-
pentru ridicarea a patriei pe trep-
tele tot mai inalte ale socialismului comunismulu i.
pentru asigurarea
tuturor lumii.
Pentru a ntmpina evenimentele Istorice din acest
an - a <40-a aniversare a Augustulul eliberator al
Xlii-lea Congres al partidului - poporul romn este
ferm totul, sub Imboldul mobilizator al
solemn al intregii noastre pen-
t ru indeplinirea, in cele mal bune cu rezul-
tate exemplare, a planului de dezvoltare economl-
co-sociall in acest an, a intregului cincinal , pentru
dezvoltarea
pentru sporirea a gradului de progres ci-
al patriei noastre socialiste, pentru r idicarea
materiale spirituale a tuturor oamenilor
muncii ,
nale a Romniei , inaintarea el pe drumul
luminos al soci alismului, spre naltele culmi ale comu-
nismului.
Doina Topor
CEAUSESCU
...
' .,
.. A";lA71 , 25- IL' IE llh! 4,
o .
( .>"l t',\IRlli.C:U Lr\ AX AL
Rl \'()Il 1 11:1 (Jf EU BERA RE SOCIALA
"11 '\l !O-.: ... U\ . DE DEZVOLTARI:
IIBllt' )l ll"OEt'ENOE-.:TA
\ ROM-'SlEI.
\I "C.l R"T OE
CO,'TRI 'C"TIE
C'\5 \ RLPUBLIC'II
BCLI VAROVL
l' llTORI ,\ SOC
\ ! \Rill .. J U CfiTOM.II
\ li..\CI..,lli!NX:I
:. PhCI TR "'-IOM.\1 \RI 1:'\ l'>OITO"Rl.
C(), ,TMlllll \lf} ..;l \Il ' TAU
( !' \OH D \ 1,11 \1 ' ('LRI.
C \O \\T\ RIF
\ \dl' i t-1 l'JCIIIORilOR iJLCtRf:.'Sl iLLll
\ h1RfGl'LI IPOPOR RO\tAS.
\ I..U,HIU OHI:'\11 \ l i SI
<.' \l'lf\1. 1 / l\IW
t' \IRif" l '10 \ STRf SOC/ \l iSTE

NJC'OlAt- CI:.U"$ESCtJ
Un el'entment CII nalte .semnifica/ti in
hronicul de aur al patriei. fn eroica epo-
pee constmcttl'li din anii wcialismulut:
Nicolae Ceau,1escu
f:lena au inaugurat lucrdrik
,le constrltcfie la .. Casa Republtcii"
Rulel'ardul .. Victoria Sociali.\lnului", din
monumen-
ctitorie a epocii de g/ori<
a i.Horiei
turie. peste veacuri. a forfei crcatoore a
poporului romn
13
ROMNiA
-
Prestigiul
une1 politici
consacrate
P
c i i s i c o 1 a b o r i i s o 1 u t i o n .r i i
' ' '
marilor probleme ale

omen1r11
Tabloul raporturilor externe ale Romniei , ntr-un an plasat sub auspiciile celei de-a 40-a aniversari a
de la 23 August 19+4 ale Congresului al Xlii - lea al partidului. bogat, dinamic diversificat . Ca urmare a
unei atitudini ferme principiale, a unei plenare n mari lor cauze ale omenirii. Romnia n-
in momentul de di plomatice cu 139 de state. economice cu 150 de
state, este activa a numeroase organisme Romn ia are prieteni pe toate me-
r iqlanele. Iar prietenii privesc cu respect, cu cu sol idaritate spre noi.
Intr-o marcata de profunde soci ale de probleme. tensiuni crize nerezolvate. dar
de afi rmarea precedent a libere a popoarelor. Romnia propune l umii - prin pr i n aqiu
nea Nicolae - o politica din cele mai nobile surse ale uni-
sub raportul valorilor, cu cea - pe scurt, o poli t ica a pacii colaborar ii
Formula pare dar, i n real i tate. expri ma totul. Caci . i n Romn iei, pacea este o reali -
tate vie. ea trebuie construita, zi de zi. pri n eforturi comune. perseverente. cu part ici parea a tu-
turor statelor . Pacea nu este o pe echi librul precar al sferelor de nu este
pauza dintre doua Pacea. i n vizi unea Romn1ei , inseamna efortun concrete. r esponsa-
bile. pentru opr1 rea catastrofale! curse a narmanl or. in pnmul r i nd nucleare, inseamna rel uarea cursul ui spre des-
t i ndere colaborare i n di mi nuarea surselor de confl ict i ncordare. pina la completa lor dis-
par ipe. Ea mai -i nseamna, de asemenea. efortur i constante, or ici t de di ficile, pentru continuarea procesului securi-
in Europa. eforturi pentru politica a crizelor din di ferite regi uni , eforturi pentru li-
chidarea subdezvoltarii a celorlalte anomali i de care sufera lumea actuala.
Pacea. i n Romniei, inseamna totul , incepind cu incepucul. cu ceea ce este mal important
cu garantarea dreptului la la l ibera al tuturor popoarelor. E absurd. e derizoriu a vorbi
despre altor valori, intr-o lume cu nimici rea. cu dezastrul atomic.
de ce, pentru Romnia. nu numai pentru ea. pacea a zilelor noastre. pacea aerului, a pami ntului
a pacea Europei, a celor lalte continente a lumii intregi - cu un cuvint , pacea este o op-
vie
ale conlucrarii nu si nt decit reversul de la si ne
les al in aceasta defi nitorie. A izolarea. a promova o de dialog. de des-
chidere conlucrare - au devenit tot ati tea Imperat i ve ale epocii actuale. di fer itelor probleme,
a economlilor diferitelor state, ca profundele ale au retra
gerea, neparticiparea la Dar. dupa opinia Romniei, pe cit de pe atit de necesar
este ca aceasta part icipare se in de deplina suverani tate. de egal 1tate echi-
tate. inaugurnd o cu practicile per i mate ale poli t icii dto bloc. de dictat , cu tot ce
bunul mers al conlucrarii dintre state.
Cauti nd sur sele prest ig1ulu1 poli tiCII externe i n l umea actuala. 'lU se poate sa nu ident ificam, la t_emell a
lor, tocmai afirmarea puternica a noi lor pri nci pii ale raportur il or dintre state. de orice natura ar f1 ele. ca acpu-
nea pentru trinspunerea lor in oricare ar fi impreJurarea. Nu se poate sa nu de
aceasta, larga de dialog COlaborare cu sociali ste, cu in curs de dezvoltare nealiniate, cu
toate statele lumii , indiferent de orinduire Nu se poate nu i dent ificam, in ordine de idei,
toarele aq1unl. propuneri de democratizare a de abolire a cu
de exclusiv prin negoc1eri , a diferendelor dintre state. de realizare a no1i ordini econo-
mice i nternaponale. mai juste, mai echitabile. de trecere la generale totale. i n primul
rind a celei nucleare. Pe scurt, a pe care o numi m intrucit toate problemele, toate statele
toate zonele lumii.
Acesta ni se pare, succint exprimat, temeiul prest igiului al politicii externe i ntr-un mo-
ment plasat sub auspici i le unor evenimente de Acesta este temeiul profund al prieteniei
unui mare de popoare, de state, care astfel . prieteniei . de '""lucrare sol i da-
manifestate de Romnia.
1.
14
Nicolae se-
cretar general al Partidului Co-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia, a
primit pe Vassos Lyssarides, pre-
Partidului Socialist
din Cipru (F.D.E.K.)
Nicolae se-
munist Romn. Re-
publicii Socialiste Romnia, s-a
intilnit cu Yasser Ara-
fat, Comitetului Exe-
cutii' al pentru Eli-
berarea Palestinei
Nicolae se-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia. s-a
intilnit a avut convorbiri cu de-
de partid guvernamen-
a Uniunii Sovietice.
de A.A. Gromlko,
membru al Biroului Politic al C. C.
al P.C.U.S.,
ni l'nn fiii ului de Mini$ tri si
ministrul afacerilor externe al
Uniunii Sovietice
15
ROMNiA
INDEPENDENTA-
'
fundament al
V

natiunii
'
noastre socialiste,
al politicii sale de colaborare

.Istoria unul popor este suma sale" - re-
flecta. ntr-una din scrierile sale, Eminescu. Prin
prisma acestei cugetlrl, Istoria romlnllor se dezvilule
a fi o necurmatl lupti pentru liberta-
tea pimintulul pentru aplrarea
neamului, pentru neatirnare unitate De-a
lungul unei statornice strlvechl pe aceste
meleaguri, poporul romn a muncit luptat, firi
preget, pentru flurl o mal buni, intr-o pa-
trie liberi suverani, uniti infloritoare, aducin-
la cauza progresului in
lume. De la inceputurile sale mllenare, in
Inima sa a ars, pururea vie, flacira ldealurllor lnde-
Ideea de lndependen'i a animat neconte-
nit poporul nostru, chiar atunci cind imprejurirl
vitrege I-au silit si accepte pentru un timp domlna,la
strllni. Nicicnd romnii nu au acceptat de buni voie
asuprirea strilni, n-au considerat ci poate
exista vreun prea mare pentru a apira neatirna-
rea 'irll, libertatea sa, neamului meleagurile
stribune. Iar. daci, intr-adevlr, .suma unul
popor, adlci In marelui nostru
poet nseamni, nainte de toate, lupta pen-
tru in retrospectiva acestei de
peste doui mii de ani, de la 23 August 19+4
dezvilule unice profunde ale celei
mal sacre mpliniri dobndirea adeviratei
deplinei deschiderea lreverslblli a unei
noi ere n Istoria patriei. Numai n anii de edlflcoere a
noii orinduiri, sub conducerea Partidului Comunist
Romn, poporul romln a putut mplinite
Idealurile de dreptate sociali, de progres
economic, de plenarl afirmare a llbertl'll Indepen-
in valoare enormele
creatoare, de neclintit de a flurl, pe pimntul
striVechl, socialisti comunlstl.
poporului romn pune, astfel, in
legitura dintre
socialism. Tocmai 1n in care Parti-
dul Comunist Romin cu succes misiu-
nea Istorici de a conduce poporul pe calea soclalls
mulul, gislt materlallzare de veacuri
ale poporului romn de a fi liber stipin n sa
suveranitatea s-au dovedit factorii
16
'
al in ritmuri nalte a economiei,
al progresului accelerat n edificarea socialismului
fundamentul solid al politicii externe, de
pace, colaborare ,.Nu poate fi vorba
de nici un fel de drept cind nu dreptul fun-
damental de a fi la tine de a fi
pn pe destinele tale" - afirma Nicolae
subliniind ci
nale, cucerirea consolidarea Inde-
constituie o legltate obiectivi a dezvoltirll
sociale, un Imperativ al Istoriei
Romnia socialisti, Nicolae sl-
tueazl la loc de frunte Indepen-
a dreptului Inalienabil al PQ,P.Oarelor
de a dispune de propria de alege libere ta-
lea dezvoftirll, firi vreun amestec din afarl. Aceasti
este de dtre noastri la baza edl-
fidril unei lumi a colaborarii. in care tutu-
ror sl 11 se asigure accesul la progres. De
aceea. una din orlentirlle fundamentale ale politicii
externe a Romlnlel socialiste, elaborate promovate
cu neabltutl de Nicolae
o constituie solidaritatea militanti cu
cauza popoarelor in lupta
impotriva politicii de dictat, impotriva Impe-
rialismului. colonialismului. neocolonlallsmulul ra-
sismului. a orlciror forme de asuprire.
sprijinul acordat eforturilor recent elibe-
rate; pentru consolidarea dezvoltlrll
lor libere. pe calea progresului economic social.
Este o atitudine in depllnl cu marile pre-
facerl din lumea de azi, n care ideea
se manlfesti ca un pl!ternlc
generator de energii in rindul popoarelor de pretu-
tindeni, dorn!ce sl se dezvolte nestingherit, rea-
lizeze potrivit propriei flrl lnge-
strilne.
- arlta Nicolae - demon-
,1 suveranitatea
constituie factori primordial! al progresului
precum Jl factori primordlall
pentru colaborare Ji pace trai nici."
Dar, IJa cum demonstreazi lstorlcl a
fost deseori subliniat de secretarul general al partidu-
lui. reprezinti o realitate cu multiple
nt ic tcllt inTre prt'\ cclin-
rt lc \ t, oku . CeaU\t'\!U 't fJICITC
!llioll Trudeau. fu 1n 111<'<1
1nri. f1111Jllll !Hlnt,Tru al ( (uuuk:t
.\'rco/ae CeaU)e\C/1, \C-
crewr Kenera/ al Partidului Co-
mulll\1 Romn. 1-a III/n/1 cu !O-
ul Almro Crmhal. \t'crewr
al Par/ldulw ComuniSI
Portuglre:
aspecte care, emanind din lucrarea
a istoriei, trebuie mereu reactuallzati,
Factorul de n lupta pentru asi-
gurarea a fost
rimlne poporul. Este meritul Incontestabil al tova-
Nicolae de a fi formulat teza de
mare potrivit departe de
fi epuizat rolul Istoric, va repre-
zenta, multi vreme, o un factor mobi-
lizator n lupta pentru progres pace In lume. Evl-
acestu i" adevir are o deoseblti n
contextul n care unele curente Ideologice contempo-
rane se cu la .anacronismul" cadru-
lui Intr-o lume a cum este
cea Intre nu
nici o contradlqle; Iar in realitate -
cum atrigea statului romn - o
mal bine zis o conlucrare autentici!.,
nu poate exista decit ntre Independente.
Acest lucru este confirmat de practica In-
unde tocmai lnterdepen-
statuarea a raporturilor din-
tre state pe principiile
In drepturi, neames-
teculut n treburile Interne ale altor state, avantajulul
reciproc, nerecurgerll la la cu
Intreaga a invederat aceste
principii drept singurele capabile sl garanteze dez-
voltarea liberi ca o
colaborare rodntcil. ntre state,
pacea progresul intregii 'lumi .
Promotoare statornlci a popoarelor.
noastril. a urmil.rit ntotdeauna cu simpatie lupta
de eliberare a manlfestlnd solidar i-
tate acordlndu-le un spriJin deplin pe multiple pla-
nuri - material moral, politic diplomatle. Apar i-
flecll.rul nou stat Independent a fost salutatil. cu
de partida! statul nostru, care a stabilit cu
acestea raporturi de prietenle colabo-
rare - veritabile modele de conlucrare, de avantaj
reciproc intrajutorare in efortul comun de dezvol-
tare progres, de Instaurare a unul nou climat n ra-
porturile
Se poate afirma, cu deplin temei , cii. nu a existat
popor angajat in lupta pentru dobindi-
rea care si
nu sprijinul activ mult ilateral al
Romniei socialiste. ori de cite ori s-a procedat la
vreo incilcare a prerogativelor drepturi-
lor unui popor de a dispune liber de soarta sa,
noastri s-a situat de partea poporului respectiv, lund
atitudine impotriva actelor de a drep-
turilor sacre ale acestuia. O asemenea Izvo-
din propria Istorici, ca din convin-
gerea afirmarea a Ideilor
neatirnirll, ale suverane a repre-
o cerlnJi a Ac-
cu fermitate pentru cauza li-
tuturor popoarelor lumii,
pentru ultimelor vestigii ale asuprlrll co-
lonlale, rasismului apartheldulu l, Romnia mili-
in timp, pentru asigurarea unor
politice-economice cu un nou a unor noi
raportur i comerciale, din care total ecou-
rile gindirii practlc(lor colonlallste, de
lmpunere pr in In
de azi, n care orice a dreptului la dezvol-
tare a unul popor poate avea grave
repercusiuni asupra ansamblului
nale, cu fermitate pentru abo
llrea a politicii Imperialiste de
dictat, considernd aceasta ca o a
destinderii
In noastre, mal mult ca ori-
17
ci nd, datorltl gravei tensiuni din climatul 1nternapo
nal, a care planeazl asupra omenirii , d1n
cauza aberante! curse a se Impun un res-
pect deplin al statelor. de la
or ice gest care poate lmpleta asupra popoa-
relor care poate afecta raporturi le
Numai cind respe<:tarea dreptunlor f1ecaru1 popo va
deenl o. practici cind nu a mal tl<ista
n1ci o abatere de la aceast1 fundamentala de
in raporturile va putea fi In-
staurat, in lume, un veritabil climat de pace. bunii
intre popoare de largi colaborare. Nu-
trlnd aceastl convingere, Ro minia aqlo-
neazil, cu prlncl pialitate pentru pro-
movarea !dealurilor de libertate ale
18
Sub semnul 1rainicelor furi
de
cooperare
a a loc vi zi 10 de prie
renie n Bulgaria a
Nicolae CeaU$escu. secre1ar ge-
neral al Panidului Comunisl Ro-
mn, Republicii So-
cialisJe Romnia, cu Jo-
Elena la invi-
la{ia Todor Jivkov,
secretar general al Comite/Ului
Cenlral al Panidului Comunisl
Bulgar, prNedimele Consiliului
de Stat al Republicii Populare
Bulgaria
Nicolae Cealf$escu, se-
munist Romn, Re-
publicii Socialiste Romnia, a
primit pe Wu Xueqian.
consilier de stat, ministrul aface-
rilor externe al Republicii Popu-
lare Chineze, care a o vi-
de prietenie in fara

Convorbiri oficiale ntre
Nicolae Ceausescu
Jose Eduardo dos Santos, pre
M. P.L.A. - Partidul
Muncii, Republicii
Populare Angola. lnrelegerile n-
cheiate cu acest prilej au deschis
noi rodnice perspective conlu-
romno-ango-
leze
t uturor popoarelor lumii. .,Am vom ac-
neabitut - sublinia Nicolae
- pentru a ne aduce pe
plan la realizarea unei lumi mai
drepte mai bune, la respectarea dreptului po-
poarelor de a fi stipine pe destinele lor, de
fiurl in mod Independent. cum o do-
resc ele, firi nici un amestec din afari''. In con-
sens cu sale cele mal ale tuturor
lumii, prin sa, noastrl recon-
firmi a poporului romn. profundul
sl u pentru cauza Independen-
a plcll
Llana Enescu
Secretarul general al partidului,
r/i, Nicolae Ceausescu, a reafirmat. fi
cu pnlejul Plenarei C. C. al P. C.R .. din martit,
anul acesta, al sesiunii marii Nationale.
al celorlalte foruri ale democratiei noastre mun-
pozitia Romniei asupra complexe-
for probleme ale dezarmdrii, pronunfln-
du-se. fncd o datd, pentru oprirea cursei inarmd-
rilor, in primul rind a celor nucleare - pro-
blema a epocii noastre
ROMNiA
1 n i t i a t i ve le
'
de pace de za rm are
pentr u
destinele

omen1 r11
Vasta a Romniei de pe
drumul socialiste multilateral dez-
voltate spre comunism. se
constructiv armonios, cu participarea
novatoare a noastre la marilor
complexelor probleme ale lumii contemporane -
fundamentul solid impulsul determinant al acestei
dialectlce, reprezentndu-1
de a secretarului general
al partidului , Nicolae
Gindind realiznd o remarca-
intre progresului cele ale
unei lu 1111 a so-
ciale, pornind di la unitatea ce destinul pro-
priului popor al celorlalte popoare
Romniei este .faur it orul unei poli t ici externe con-
cepute Q o dimer.siune a construct iei so-
ci ail ste a cadrului el
d" dezvoltare, pnntr-o participare de inalta responsa
bditate la unul solid viabil edificiu al
in care se afirme dreptul tuturor popoarelor de a
t rai libere Independente, conform propriilor aspi-
ratii.
in tumultuoasa contradlctorla devenire planeta ra
a zilelor noastre, Romnia, prin gindirea
Nicolae se distinge printr-o
activitate pe un solid fund a-
ment principial. avind o cuprindere multld ,.
o activitate rrofund n numele
celui mal de bun a omenirii - pacea.
unei asemenea politici, Romnia a de-a lungul
anilor, consolideze suveranita-
tea, o de conlucrare Inter-
sprijinul aprecierea celor mal
largi cercuri ale opiniei publice, factorilor politici de
de pace progres ale lumii de
azi. Permanent de tot ceea ce se
n promovind, n mod consecvent, Ideea fie-.
care indiferent de economic
sau militar. are dreptul datoria propria
la rezolvarea marilor probleme ce con-
omenirea, Romnia se ple
nar ca un factor dinamic activ in
el, ale bucurin-
du-se de un larg ecou pe meridianele globului, de o
afirmare n lumii.
19
ROMNiA
Pacea -
problema
a epocii
nul politicii de pace, colaborare pe
plan mondial. In actualele
deosebit de grave complexe,
problema este aceea a opririi cursei
indeosebi, a nucleare, tre-
cerea la dezarmare. in primul rind la dezarmare
eliminarea rachetelor cu medie de ac-
din Europa a tuturor armelor nucleare, asi-
gurarea unei trainice in intreaga lume.
Pentru o
a
o arme

Caracterizind momentul politic al prezentului, to-
Nicolae a subliniat, cu diferite pri-
lejur i, in istoria sa de milenii omen irea
nu s-a aflat in unei atit de grave. a unei
in care sint puse in pericol
pe planeta Apelul la respon-
sabilitate de dest inele popoarelor. de exis-
grandioasa sa apel adresat in
repetate rinduri de ei,
intreaga a poporului nostru in sprljl-
in acest sens, securitatea european:! constituie un
capitol de Romnia
ei i-au dedicat ii o
un capitol in care s-a distins
printr-o serie de de pionlerat, nscrise ar-
monios in continuitatea sale vizind edi-
ficarea unei Europe unite. in care toate statele se
bucure de conlucreze libere,
Indiferent de orinduirea lor in pace
gere. Intreaga multiplele aqiuni ale
Romniei ei in cu realizarea
unui sistem trainic de securitate cooperare pe con-
tinentul nostru au, in centrul lor. obiectivul
rii unei Europe arme nucleare. o
pe respectul orinduir ii sociale din fiecare pe
conlucrarea dintre toate ce compun
. 20
DEZARMAREA-initiative
'
de
'
Romnia socialistii, pusedinttle
NICOLAE au funda-
mentat un mobilizator program dt ac-
in vtderta de:armilrii,
in primul rind a celei nuclellrt. Uiti
mele dtctnil de uternd
au fost dominat<' dt o a
suiti/ dt propuntri,
sugestii i prohltmil vita/4 a
lltl't!gii
8 Mesajele adresate. anul trecut.
de :'olicolae
Prezidiului So iet ului Su-
prem al U.R.S .S.
S . U . A .. cuprinzind propunerile
Romniei in ederea fliuririi unei lumi
flln\ arme nucleare, a pAcii colab&-
n\rii .
8 IUsunlitoarele ale to>a
Nicolae ale intre
gului popor romn, din toamna anului
J981 anului - 1982 si pe
ontreg parcursul ultimului an
tul acestui an, dind expresie oi111ei
poporului romn de pace progres.
8 Declara)ia inaltelor foruri de
partid de stat. Apelurile Marii Adu-
nliri Na)ionale, Apelul poporului
mn, purtind semnliturile a 18 mi-
lioane de cetAteni ai patriei, adresat
sesiunii speciale a O.N.U. consacrate
dezarrnlirii. Noul Apel, din mortit
/984, al Marii .Uundri a
Rtpub/idi Socialiste Romnia adruat
Soittului al V.R.S.S .. Con-
grtsului S.U.A., parlamenttlor din
rilt euroP<'ne pe ttritoriul se
amplasea:Ji rachete nucleare cu rp:Ji
medie dt parlamenulor din
celtlaltt europene din Canada.
propunuile Romniei
cu priire la problemele
prtt.entate usiunii speciale a O.N.U.:
.. Romniei. 1i aprt
citri/e Nicolae
privind dt:armilrii, asigu-
rarea destinderii colaborririi
preuntate stsiunii
GeMralt a O.N.U. din stp-
tembrit 1983.
Romnia considerrl problema
fundamenta/4 a tpocii noastl't! o rt!prt
zintil preintimpinarea rrizboiului # ai-
realizarta unui echilibru
militar nu pt calea de noi
armamtntt, ri prin tYducerea celor
txistente la un nivel cit moi
SE
PENTRU:
8 l112hetarea reducerea cheltuie-
lilor militare cu circa 10-IS la
anual. (Romnia a hot4rir
bugetului militar pind in 1985 la
nivtlul anului 1982).
8 fnfllptuirea rnlisurilor de dezar
mare in conditii de incredere
securitate asigurindu-se reali-
zarea unui echilibru militar la nl>eluri
d t mai reduse, sub un triei control
internat iona 1.
8 Renun(area la amplasarea de noi
rachete in F.uropa trecerea la retra
gerea reducerea celor e.itente.
8 Crearea in cadrul a unui
organism international inestit cu
dreptul de a controla reali
zarea intocmai a mhurilor de dezar-
mare conH!-nite.
8 Recunoscind rolul rAspunderea
deosebitA ce re in marilor puteri pose-
soare de arme nucleare, Romnia con-
siden\ , in timp, roate statele
trebuie si la parte, nemijlocit, la ne-
gocierile de dezarmare.
8 Necesitatea lichidirii politicii de
bloc. a reducerii acthitAtilor militare
ale celor doul blocuri, restringeril
ariei geografice a competitiei militare.
scoaterii de sm pericolul nuclear a
unor zone tot mal ntinse, crearea de
zone denuclearizare in diferite
ale lumii, in F.uropa, in Bal-
cani.
8 1 nceperea de tratative directe de
dezarmare intre Pactul de la
N.A.T.O.
8 Respectarea angajamentelor asu-
mate prin semnarea Tratatului de ne-
a armelor nucleare.
Towrii!ul Nicolae
secretar general al Parudului
Comu!lisl Romn.
ReptiJiim Socialiste Romnia.
impreuna cu Elena
a fdtut, la jumdwtca
lunii aprili1 a.c., o de prie- ,.
tenie in R. S. f: !ugosllJIia. la invi-
tat ia Alika >1
Markovict, la acea
Prezidiujui
ReptiJ/rcii Socialiw
Iugoslavia reJpectiv,
tele Prezidiului Conutetului Cen-
tral al Uniunii Comuni>tilor din
Iugoslavia
Nicolae se-
munist Roman. s-a intilnit cu to-
lannis Bannias, secrnarul
Comiteru!ut Central al Partidului
Comunist din Grec1a - interior.
care a efectuat. in fruntea unei
o in tara
la Comitetului Central
al Parttdului ComuniJt Roman
continentul nostru, o Europl n care toate statele el
st se dezvolte liber, la adipost de
r>ea distrugerii atomice, feriti de agresiuni. Imixtiuni
presiuni exterioare.
Este cunoscuti larg apreciati inestl-
mablll a Romlnlel, a Nicolae la
definirea, crlstallzarea transpunerea n practici a
conceptului de securitate europeanl, la continuarea
proceselor pozitive lnaugurate la .Heislnkl, la flurlrea
unei Europe eliberati de pericolul arsenalelor nu-
cleare, un Iti prl n de pace,
progres a In acest context, noastrl se
pentru oprirea amplastrll rachetelor ameri-
cane cu razi medie de n Europa, precum a
reallzlrll contramlsurllor nucleare anun,ate de Unlu
nea Sovietici, pentru reluarea sovie-
to-amertcane in vederea reallzlrll unul acord privind
eliminarea totall a acestor rachete apoi, a tuturor
armelor nucleare in Europa.
In spiritul umanlsmulul celei mal
Inalte, care fundamenteazi abordarea romlneascl a
complexe! problematic! a dezarmirll nucleare.
tlvele noastre n acest domeniu vital,
Nicolae arlta: "Armele nucleare nu
vor alege Ji nu vor face nici o deosebire de orin
duire sociali Ji nici alte deosebiri. Ele vor duce la
distrugerea omenirii, la distrugerea a lnseJi con-
Tratativele dialogul sint de aceea.
vlzute de la ca singurele in misurl s1 asi-
gure pe drumul plcil dezarmirll : in ansam-
blul lor, tiriie Europei trebuie - au dreptul obli-
- si se Implice, si participe direct la realizarea
unul acord vizind armelor nucleare; sta-
tele membre ale Tratatului de la N.A.T.O.
sl albi ntlniri menite si se constituie,
prin rezultatele lor. in concrete la realiza-
rea unei ntre Uniunea Statele
Unite; pentru incredere, securitate de-
urmare de la Stockholm reprezinti. n acest sens, un
Important palpabil prilej de continuare a contacte-
lor, de realizare a unor misurl concrete: este de ase-
menea, posibili ajungerea la un acord n cadrul nego-
cierilor pentru reducerea a trupelor ar-
mamentelor din Europa centrali. de la Viena; in mod
special, pentru realizarea unor mlsuri de dezarmare
eficace in primul rnd de dezarmare nuclearl, un
rol central revine Unite in acest cadru,
O.N.U. de la Geneva. iatl. pe scurt, un
ansamblu coerent de mlsurl vital necesare, angajnd
celor mal Importante foruri de negociere
- inainte de toate - statelor pentru reali-
zarea dezarmlrll, confrunUrll inlocuirea
acesteia cu dialogul politic, In consens cu cele mal ar-
zltoare de in pace, de conlucrare
cooperare spre binele al ntregii pla-
nete.
21
Eeniment dr nsem-
lltitate n cronica relafiilor rom-
no-pakistaneze. izita de
melenie a Nicolae
( cu
f:lena in Pakislan. la
rnvita[ia Re'publicri
Islamice Pokistan. general Mo-
hammad Lw-ul Haq
comribu{ie la
dezvoltarea a rela{i-
rlor romno-siriene: vizira de
prietenie a Nicolae
1 cu
f/ena in Republi<a
la imita{ia .lecre-
rarului general al Pamdului Baa1
Arab Socialist, Repu-
blicii Arate Siriene. Hafez
AI-Assad
Amplu program de
realist
Profund cauzei R.omn 1a
a elaborat a In mod statorn ic, in cadrul
la Unite in
forurile de negociere existente pe temele
un program de aqlune amplu realist. in vederea
vital al omenirii - pacea
securitatea consecventi, con-
de a
pentru oprirea cursei lnar-
trecerea la mlsuri concrete de de-
zarmare, in primul rind de dezarmare
pentru abolirea a politicii de pentru
conflictuale a diferendelor ex-
clusiv pe cale la masa tratativelor, au adus
Romniei un deosebit prestigiu pe plan
o Programul
romnesc de dezarmare, demersurile,
mobillzatoare ale noastre, prin glasul
de autoritate al N lcolae
pentru evitarea rbboiulul dezastrului
nuclear, pentru negocieri in favoarea incre-
derii intre state, pentru
grija profund de soarta propriului
popor, a con-
temporane. o n
popoarelor lumii apelul fierbinte la
adresat de Nicolae ,.In
aceste i_mprejuriri deosebit de grave, este nece-
22
sar, mal mult ca oricind, ca toate statele, toate
popoarele, cei ce Iubesc
eforturile si cu toati hotirrea pen
tru a opri noua a narmirilor, pentru
rarea drepturilor supreme ale oamenilor, ale po-
poarelor - la la la libertate
pacei Si ne unim si oprim politica spre
catastrofa spre distrugerea omenirii" .
Radlografla a actualului moment po-
litic, diagnostlcarea cauzelor grave a situ-
definirea
novatoare a Imediate de se
de un larg prestigios ecou pe plan Interna-
mobllizind energiile n numele
celor mal scumpe idealuri ale
de noastrl pentru prevenirea
noilor rachete n Europa. pentru realizarea
rll in prlmu 1 rind a celei nucleare, pentru reluarea
continuarea cursului destinderii in Europa n
lume, analiza a mondiale, realiste
preconizate pentru din Impas salvgar-
darea a pe
Intereselor supreme
ale romne, dreptului la la pace al tu
turor popoarelor lumii, politica a Romniei
socialiste cu unitatea de monol it a
intregului popor in' jurul demersurilor
ale Nicolae a
activitate,
nice, n beneficiul tuturor popoarelor. a gravei situa-
create in Europa in lume, opririi cursei
rllor trecerii la dezarmare, in primul rind nucleare,
pe rlaneta o
apreciere n rindu opiniei publice, al popoarelor de
pretutindeni.
Anca Voie n
t de lucru a
-lae in L ";
5o la invita!w C.C
P C U.S St Pre:itl111l111 .\c,"-
Su::wfr'l al _.R.S. 5 :.,. .
t.-. nu,,! dialc; ta
nivel inalt ronu'ino-Wl'ini<. H;
constituit intr-un momtnt de
in de=\oltarea pe mul-
tiple planuri a
dintre cele par-
ude. popoare. de.vchi-
dnd not orizonrun
prietene,1ti in interesul reci--
proc, al cauzei wcia-
fi.,mului. In cadml unct cere-
monii care a a l't/1 loc la
Kremlin, Ntcrllue
Ceuu>escu i-a (o.11 inminat, de
ciirre Kon>tannn
Cernenko. St'Cretar general ui
Comrrerului Central al Pam-
.!ului ComumH ul L'uunit s.;.
1'/eTiCI', pre>l'dtnrele Prezidi"'
lut .), ,, iiT/II11i \ rprcm ,; ,
l. R ' ord ,ii' Recch1(.:;
Tol'ardlul Nicolae Ceau>e,cu lf'-
u,rar general al Parridtil11i (o-
mumst Romn. u OI'UT conrorbiri
CII Gemrdo se-
aerar general al Parridulw Co-
nllmi.>r dtn Spanra. care. in frun-
tea unei delega{ it de pauid. a
cur o de prietente ir.
Romma. la 1n11W{ta C (' al
1'. ( R
Vizua oticial dt puerenie in
{ara 1/0<1 1/t. iu 11/llta/i<l 10-
.'licolae
a Republicii To-
gole=e. general Gnasl:nf(br
Eradema: re;ultate tmpor-
ranre. care de-chid nor per-
spectil'f pentru amplificarea
diflrc Romnra
Togo
dtn Octombrie", confcm i/,
Pn :uliul Sol'tttului Suprem
t:! [ R (" <lfl"l'C/l'f<' {/
merit<lor .11 coll/rthu/t<t aduse
la dloirareu rela!iilor rom.r-
no-sov.etiu ;i in cu
cea dt-1 65-a ant\'usare a ZI
let de rere
23
24
l '1:ua de prineme a
delega{iei de panid de \lat.
de ul .\'icolae
Ceau,,e ,cu. in Repli>lu a Popu-
lani Polmui . A (oi/ con-
aHtcl. o noud '' 1111-
f ild in cronica de: -
mltdrii raponurilor tradi{Jo
na/e de prietenie ,ri colaborare
romna-poloneze
Nicolae
secretar general al Partidului
Comunist Romn.
tele Republicii SocialiHe
Romnia. a participat . la
Moscom. la Comfd-
tuirii economice a fdnl or 1
membre ale C.A.E.R . .. La re-
centa Consftituire la nivt>l
inalt a socialiste mem-
bre ale C.!f.E.R. - la pregt1-
tirea
Romnia adus intreaga
sa - am
ridictim pe o treaptti nouti,
co/abo
rart>, Tn interesul
mai puternict> a economii/ar
noastre al
pre.rtigiului socialis
mului (n lume'' - aprec10 to-
Nicolae
Vi:ita de prietenie in-
rreprin!id in {ara la
inua{ia Nicolae
a delega{ieJ de
panid de stat a Republicii
Populare Democrate Coreene.
de Kim lr
Sen. secrerar general al Co-
mitetului Central al Parridu-
lui Muncii din Coreea, pre-
Republicii Populare
Democrate Coreene, s-a in-
scn s ca un eeniment de deo-
sebud insemntltare penlru in-
tdrirea prieteniei
rii multilaterale romno-core-
ene. in interesul ambelor {tiri
popoare. al cauzei .IOctalil-
mului. progrewlui
mondial
ROMNiA
CEAUSESCU
ROMANIA
PACE
Mari idei
confirmate de
Cu mindrie poporul romn
- in .al patruzecilea an de la victoria
de eliberare
- sentimentul robust mobiliza-
tor al implinirii sale de pace,
prin traducerea cu in a politicii de
prietenle colaborare cu toate lumii,
cu uclre de partidul statul nostru,
cu deosebire in ultimele decenii, de cind la con-
ducerea partidului a statului se
Nicolae 1-a adus Romniei
socialiste o afirmare in arena po-
noastre in problemele cardinale ale contem-
fiind intru totul de

Pornind de la convingerea fiecare indife-
rent de economic ori militar, are
dreptul in timp, datoria de aduce con-
la in interesul popoarelor, a
marilor probleme Romnia promo-
o de pace colaborare,
dina-
mobillzatoare, ale
sint determinate pe baza corecte a princi-
palelor procese care au loc pe plan mon-
dial , in urma unei analize materlalist-dla-
dectlce istorice a social-politice econo-
mice contemporane. analize ale fenome-
nelor proceselor lumii contemporane, de to-
Nicolae la Congresele Conferin-
ale partidului, la plenarele C.C. al
P.C.R., in sale teoretice, cu alte prilejuri au
fost sint, pe deplin confirmate de
Astfel, de la a P.C.R., din
decembrie 1977, secretarul general al partidului nos-
tru pentru prima cel de-al doilea
mondial, la o Intensificare' a luptei pen-
t ru o a lumii, a zonelor de Influ-
pentru de noi dominante de
diferite state de state. lupta
rntra, de pe atunci, intr-o ducind la
a contradiqiilor pe plan interna-
agravind pe plan mondial.
'
Identificarea
de
Riguroasele analize de partidu-
ui statului nostru snt, intotdeauna,
de identificarea a sensurllor in care trebuie sa
se aqloneze, a obiectivelor prioritare mijloacelor
ce trebuie alese pentru eliminarea marilor per icole
care pacea, pentru celor mai
acute probleme ale ln lu-
mina unei depline de gindire aqlune,
aprecilnd, cu de realitate,
in momentul de problema a
epocii noastre o constituie oprirea cursei
in special a nucleare, Nicolae
sublinia, la Plenara C.C. al P.C.R. din
martie 1984, .,trebuie se n direc
armei atomice, a armelor nucleare,
se seama de avertismentul foarte sever al
oamenilor de inclusiv al oamenilor de
americani sovietici, care au demonstrat
folosirea a numai o din arsenalele actu-
ale va duce la o sau -
cum au denumit-o ei - ceea ce dispa
pe planeta
Intregul curs al pe zi
ce trece, actualitatea tezelor
elaborate de secretarul general al partidului privind
necesitatea opririi trecerii la
dezarmare, ca pentru civili-
umane.
In spiritul sale principiale responsabile
de soarta omenirii, Romnia a aqlonat aqio-
cu in vederea
rll. n primul rnd a nucleare. de la
sesiunea a O.N.U. din 1970,
Nicolae lmperat}.vul al zi-
25
. CEAUSESCU -ROMANIA-PACE .
. ,
lelor noastre l constituie eli
berarea omenirii de povara de
rul unul atomic. "Trebuie, sublinia
tele Romniei la tribuna sesiuni jubiliare
a O.N.U., spunem cu NU cursei nar
NU armelor nucleare! Este, n
timpul si se de la vorbe la fapte, de la
la concrete n dezarmi
rii".
care nu o la nici un fel de alt armame'nt
- aceea ea duce la distrugerea a condi
lor pe planeta
Realitatea zilelor noastre in interna-
s-a ajuns la o agravare, precedent, a situ-
pe plan mondial. Trecerea la amplasarea de
S.U.A. a rachetelor cu medie de n unele
state vest-europene ca urmare, la
de U.R.S.S. a dus la crearea, n Europa in
ntreaga lume, a unei deosebit de grave. "Se
poate spune, recent Nicolae
ci acum cursa narmirilor a intrat
intr-o foarte Spre deo
sebire de toate tipurile de armament, chiar cele
mai sofisticate, arma are o calitate pe
1 Viziune globali
28
Pornind de la dintre fenomene,
partidul nostru, secretarul general au atras aten-
asupra strnse, de la la efect, dintre
cursa subdezvoltare lnsecurltate, toate
generate de politica de dictat asu-
prire. Sesizarea cauzale a fost de
avansarea unor propuneri concrete de
privind instaurarea
unei noi ordini economice mondiale, democratizarea
n 1965, la Congresul al
si
cuceririle ei de virf
n alte scopuri decit cele desti
natc fericirii oamenilor.
Este un factor dJi tJI tor de spe-
tot mai mult tot mai
oamt>ni de pun
intrebare: la ce vor
servi cercetJirile, descoperirile pe
care le fac'! amenin-
grave care planeazjj asupra
tre::esc oamenilor de
lor
punderi de prezentul viito-
rul omenirii. a sui zi, se
pune cu acuitate problema alege-
rii ntre politica de intensificare a
cursei de producere
de noi arme nucleare de distru-
gere in politica de dezar-
mare, de destindere pace.
. ' ' ' '
pentru pace
Din :;orii as-
a jucat un rol
tor n progresul
omenirii. chiar de la nceput,
s-a asociat cu
mesajul de pace in-
tre oameni, intre popoarele lumii.
Din p4cate, de mai ani, o
mare parte a cercetJirilor
fice a resurselor materiale ale
omenirii !lint indreptate pe
al dezvoltii rii ne-
contenite o armelor
toare. Astfel, in mod brutal ab
surd, este de la
menirea ei unele din cu-
ceririle geniului uman fiind orien-
tate, chiar inainte de a se cu
bine efectele lor
spre arsenalelor mili-
tare. Se adesea, des
coperirile din labora
toarele militare au determinat
progrese in cimpul
Istoria aduce,
dfJvezi incontestabile infi-
nit mai multe tehnologii civile
sint indreptate spre domeniul mi-
litar, decit tehnologiile de inar-
mare, care sint, apoi, aplicate
n sfera Un lung de
descoperiri ale
umane, incepind cu armele de
lllltoare focul, termilind, de
pildii, cu fisiunea au o
utilizare in
sectorul $ doar o
unilateralii - dar foarte pericu-
- aplicare in domeniul
al distrugerii.
dimpotrbvi, lista mijloacelor de
distrugere sau a de-
terminate de purtJirii
care au fost transfe
rate in domenii se dove-
deosebit de De
aceea, nimt>ni n-ar putea afirma
- ll afara faptului
justifice cursa -
stinudeazjj

Oamenii de -
nnd, din punct de vedere moral,
unei categorii ce nu se poate di-
socia de
p4cii - au datoria, azi mai mult
ca oricind, faai auzit glasul
in cabinetele care decid enorma
risip4 de fonduri
cutJI in scopul anihiliirii civiliza
umane. Ei pot explica mai
competent ca oridnd - o fac
din ce in ce mai pregnant -
armele nul'leare constituie un
grav factor de destabilizare, nu
de impiedicare a unui eventual
Ei trebuie cu-
vntul in cu
posibile ale realiziirilor lor
fice, opinia pu-
astfel ca, de-
termine ca nimeni nu folo-
Romnia 'socialistJI- ale
propuneri in problema
cunosc o elocventJI
la O.N.U., in alte mari
foruri in gene-
ral, in rfndul opiniei publice de pe
toate meridianele globului - a
atras, de-a lungul anilor, interesul
viu al unor foarte largi cercuri
pentru a manifes-
tJiri de prestigiu, a idee
centralii a fost dintre
marile probleme ale p4cii
in epoca Astfel, al
XVI-lea Congres international de
istorie a sub
naltul patronaj al aca
demician doctor ingine' Elena
Simpozionul inter-
national "Oamenii de
pacea", sub inaltul patronaj al
Republicii Socialiste
IX-lea al P.C.R. era necesitatea
dreptului Inalienabil al popoarelor de alege libere
calea de dezvoltare, de destinele
amestec din a dintre state pe
noi principii , astfel incit egalitatea. echitatea parti-
ciparea a tuturor statelor la rezolvarea pro-
blemelor comune ale omenir ii norr11e Impe-
rat ive in lichidarea. intr-un t imp
cit mai scurt, a Instaurarea unei noi
ordini economice politice mondiale, care stimu-
leze dezvoltarea a tuturor state-
lor in primul rind, dezvoltarea mal a
ri lor in constituie, in opt ica part idulu i
nostru - din zilele noastre
este - fundamentale ale
progresului in lume. contemporane
adincirea decalajelor
economice intre state - ca urmare a politicii Impe-
r ialiste, colonialiste neocolonialiste - constituie o
de lnechltate in
se cu la unei noi ordini
economice care din-
tre toate pe principii de egalitate echitate,
asigure accesul slab dezvoltate in curs de
dezvoltare la tehnologiile moderne, la cucerlrile
contemporane.
O a politicii externe rom-
o constituie diversificarea
de colaborare solidaritate cu in curs de dez-
voltare, cu care pe plan
in cadrul . Grupului celor 77" de neali-
nlere, la cu
statut de Invitat . O asemenea orientare
se inscrie pe linia luptei impotriva Imperialismului,
colonialismului neocolonialismulul.
Rol de pionierat
Lich1darea depinde, des igur, in pri-
mul rind, de efortul popor; este, insi. evi-
dent eforturile pentru asigurarea dezvol-
progresului in din punct
de vedere economic sint frinate de o inter-
care necontenit deca-
lajul dintre in curs de dezvoltare cele dezvol-
tate.
Romnia a considerat este necesar
Romnia a atras, nu o asupra
exclus iv pe cale prin
t ratative, a probleme litigioase, conflicte
conflictuale intre state. In acest cadru,
a militat pentru rezolvarea pe cale a
Najioi'T{]I Roman . Oamenii de 1tiint #
pacea'' in luna mai !982. mb wra>ri>l'i amdemicirm
dacro/ in"iner Elena Ceausescu prim vicl!prim-ministru al guvrsrnului, pre-
sedinrele Cnn,iliului NaTional ; i Tehnologie, Comi7t -
t ului Na(ional Romn .. Oamenii de Stiin( 11 pucea", a pus, incd o clatd tll r-ufi
pwemic re/iL:(. con tribut ia pe core ;tiill/<1 ;i slujitorii ei o aduc la
incleplinirea idea/urilor de progres prosperitat<'. d, cooperart lll(clc:-.
gere de pace. pe care le it>l fxirt,leJc /()(lte lumr1
Romnia . Nico lae
impus ca manifes-
de re-
profund impact politic.
Primul a pus In relief ideea c4
stiinta este rezultatul
tututor popoarelor, ca atare un
bun comun, de care trebuie s4 be-
neficieze toate al doilea
a prilejuit exprimarea unor opinii
de mare autoritate In problema
inaltei ce revine
slujitorilor ei in ap4 ro-
rea piicii, po
poarelor.
Pornind de la politica de pace
promovatil de partidul $i statul
nostru, oamenii de romni
- ca
acum, capacitatea ex-
clusiv in slujba progresului, a vie-
- au reafirmat
nic4 a prin con
in decembrie 1981, a
Comitetului National Romn
.. Oamenii de paceaw,
menit dea expresie sa
romni, intregului nostru
popor, ca, pretutindeni, s4
contribuie in exclusivitate la ferf-
cirea oamenilor. Spunea, cu acel
prilej, academician doc
tor tn};lll< r J,n.t
prim viceprim-ministru al guver
11ului , 'presedimrle Conslfwlw
Nari.no/ p<' ntm 1i (ehno-
preFdtnte Comitetului
Romn ,. Oamenii de >ti-
tntti pacea'': " Consider in
1 actuale - ci nd
la o agravare a situatiei
internationale, la sporirea perico-
lelor la adresa indepen-
dentei popoarelor. ca urmare a
cursei inarmirilor, a
inmultirii focare lor de conflicte
- toti slujitorii
indiferent de domeniul n care
activitatea, au inalta
ndatorire de a se
ma nifesta in modul cel mai activ
ca militanti fermi pentru pace
destindere r ntre
pace au existat
intotdeauna o o
conditionare o determinare re-
r ntreaga evolutie a uma-
demonstrea1li progresul
i pacea nu pot fi concepute flirli
a
.tr poate afirma po
de progres decit In
de pace" .
intensifidnd
mlucrarea pe plan
poate trebuie s4
u adevtirat o armii a astfel
tcit toate popoarele poatil
ori la patrimoniul
universale, ca pacea,
uritatea colaborarea
umfe pe planeta noastrd.
1.0.
27
. CEAUSESCU- ROMANIA- PACE
din Orientul Apropiat. de la
conflictului militar din 1967, Romnia - primul stat
socialist care a stabilit cu O.E.P., primind la
Bucurefti, din 197-4. o a
acestei - a !n Orientul Apro-
piat, nu se poate Instaura o pace
rezolvarea problemei palestiniene.
drept ului poporului palestinian la autodeterminare, la
un stat propriu Independent, ca a dreptului la exis-
al tuturor statelor din ra-
porturilor de prietenle solidaritate cu arabe,
cu O.E.P .. de cu toate statele din
Inclusiv cu Israelul - chiar pentru ince-
put, nu lumea a realismul acestei
- au permis Romniei la
rea de pentru o reglementare justa
a crizei din Orientul Mijlociu.
Ca Romnia s-a preocupat se
permanent de pe
continent. Militind pentru normalizarea raporturilor
dintre toate statele continentului, pe baza
in
drepturi, Romnia a stabilit, din 1967, di-
plomatice cu Republica Germania, conside-
rind procesul de a raporturilor din-
tre socialiste R.F.G. constituie o necesitate
pentru realizarea in Europa.
evenimentelor a pe
deplin, acestui punct de vedere. ,.Pot
spune, Nicolae nor-
malizarea dintre Romlnla Republica
Germania a contribuit att la dezvolta-
rea raporturilor reciproce, cit la normalizarea
a din Europa - deci a consti

sub semnul
devizei
mobilizatoare
"PARTICIPARE,
DEZVOLTARE,
PACE"
La Romniei. in
1985, pe plan mondial va fi mar-
cat Anul al Tinere
tului (A. / . T.), care se va desjii-
sub generoa.w .. Parti
cipare, Dezvoltare, Pace".
tirile pentru de
mare au fosi
rite fndrumate, din 1981,
de Comitetul consultativ al
O.N.U. pentru A.f. T., al
este Nicu
prim-secretar al C.C.
al U.T.C., ministru pentru pro-
blemele tineretului.
Comitetul consultativ s-a intru-
nit n cadrul a trei sesiuni - in
1981, 1982 fn aprilie 1984, la
Viena. La sesiunile din 1981 a
fo.H adoptat programul de
in vederea rii
A./. T., aprobat de Adunarea Ge-
a a
Asptct de la lucrurile rmnlunii eurO{ll'lll rit pregdrirt 'u Anului lnrerna(ional al
(AlT). Onomrd .prin Mt' .\'(/)ul uc/resn1 dt cdrre f'I'I ',I'Cdinltle J.//C(Jine
CtfiUSfSCI/ parricipan/ilor - "'''ia.i primi! cdlrluros, CII dto.stbilti Qlt:ll(i6 si ill
.,,.s -. rtuntun10 a dt:hd/111 probl1mt d1 111/UI imporrnnt4 penrru unifllo for
tinerii i'"''ofi.Ii crellfna apomtfui ti la dz voltJUI'Q ectJnomico-social4
fi /itc4rti la lupla progrrs !oc/41, t:olnho,.arl Ji pac tn lume . .. Noi
con.vldtrdtn - sublinia toKfrd}ul Nfolae Ceau$t."'ll - ,.4 artuola rtuniune,
ca, tit alt/ti, Intreaga prtllfltlre dt.vj4$urare R Anului lnttrnational al Tlnert
tldul, trebuie !il duel 1 lnten.1i/k1ma purtidpilrll tlnerelgenerttfli din Eurap4
din toute lumii IN tfol'turil f1111rtll1 ptntru .lllluriolllll'l'a muritor pro
hlo'IIW alo opocii noaJtre, !'filtrU ji1ur1r1a unri lumi mal dnptt 11111i 11111111
1
11
ptii toluhmurit'
neralii u O.N.U., program pe
care se intemeiaz4 Intreaga acti
vitate a Comitetului. La sesiunea
din 1982 s-a hottitit organizarea
unor reuniuni regionale, respectiv
pentru Afrita. Asia Pacific,
Europa, America Asia
de Vest. Acestea au avut loc in
anul 1983 s-au incheiat prin
adoptarea de planuri de
care sensi-
bilize:e opinia guver-
nele de problemele actuole
ale tinerei Dintre reu
niuni, cea
n Romnia (5-9 septembrie
tu it o la securitate pace". Realitatea
a demonstrat acestei ea fi-
ind urmatii, ulterior. de alte state socialiste din Eu-
ropa.
De asemenea, din 1970, Nicollle
a definit noul concept al pe
continent, ea ,.un sistem de
angajamente ferme din partea tuturor statelor,
precum de concrete de
la excluderea cu
in interstatale, ofere tuturor
rilor depline se la de
orice agresiune". cum se de-a lungul in-
tregului proces de edificare a europene,
Romnia, ei au adus s,ubstan-
avnd un rol de plonlerat n
nerea Ideii de militind
cu pentru obstaco-
lelor Ivite. rentru punerea in aplicare a
Actului fina de la Helsinki, pentru
permanentizarea acestui proces perfectibll.
se pentru tratarea apro-
a tuturor aspectelor n primul rind, a pro-
blemelar in care progresele au fost minime sau
aproape lnexlstente, cum este cazul
Romnia a , atras, de ori, asupra
destinderii in Europa
cu spirala a cursei in special,
a celor nucleare.
1983), a adoptat "planul de /o
apreciat ca o contri-
valorousti la huna
colaborare intre tineri orga-
de tineret din diferitele
ale continentului european. A
treia sesiune a Comitetului con
su/tativ al O.N.U. pentru A.I.T. a
apreciat pozitiv analiza intre-
prinsti, la nivel regional, a siwa-
economico-sociale a tinn etu-
lui .1i ef ortul de eluhorure a
unor programe de n con-
formitate cu problemele specifice
ale tinerei din fiecare
regiune. De asemenea, Comitetul
a recomandat Generale
t1 O.N:U. dedh-e, la se,fiuneu
sa din 1985, un adecvat de
plenare, special consa
crate politicilor programelor
destinate tineretului, care sti se
constituie in Mondialii
a Unite pentru inul
International al Tineretului.
de-a patra sesiune a Comitetului,
sti se n
1985, elaboreze liniile
generale ale unor programe vii-
toare in domeniul problematicii
tineretului.
Pe baza
consultati> . care a chemat con-
JTant statele, organismele din sis-
temul O.N.U., organizatiile de ti-
neret participe activ la
tirea A.J.T., intensifice efor-
turile in vederea promoYlrii unor
politici programe pentru tine
ret, ca parte a dez
rii economice .faciale a na-
lor, au fost create 106
comitete care cel
romn, in anul 1981, al
din 107 membri condus
Pacea, dezarmarea-
obiective fundamentale
Punerea in aplicare a N.A.T.O. de Insta-
lare, in unele vest-europene, a rachetelor ameri-
cane cu medie de aqlune ca urmare, adopta-
rea de Uniunea a mi-
li tare nu poate nu afecteze climatul politic pe con-
tinent n lume, Interesele vitale ale popoarelor.
de primul secretar a 1 C. C. al
U. T.C.
Anul al Tineretu-
lui- 1985 - coincide cu marca-
rea aniversiirii a patru decenii de
la crearea
lor Unite a douii decenii de la
adoptarea. n cadrul for
mondial, a primului document
programatic vizind rolul locul
tinerei in lumea contem
porunii - privire
la promo1>0rea n rindul tinerilor
a idealurilor respectului re
ciproc ntre popoare
(7 decembrie 196.'i) - un presti-
gios document adOj'tat de O.N.U.
la Ro1111lniei. 1 n ultimii
10 de ani, propu-
nerile concrete ale noastre,
initiativele in perspec-
tii>O Anului al Tine-
retului s-au bucurat de un larg
ecou in rindul tinerilor de diferite
convingni politice,
precum al multor factori de de
cizie guverne,
interguvernamentale, agentii spe-
cializate ale O.N.U.
Activitatea amplii, a
Romniei n promo1>0rea proble
maticii tineretului ,pe plan mon
dia/ din convingerea
a noastre, a
telui Nicolae actu
ala
mai mult ca oricind in istoria pla
netei, o forJii a pro-
gresului, o partici-
pantii la fllurirea destine/or
de pace ale "Cauza
popoarelor
- sublinia Nicolae
- cere tineretului lu-
mii ca - pe deasupra
deosebiri de
politice, filosofice, ideologice
religioase - dea mina,
conlucreze tot mai strins pentru a
bara calea Jizboiului, pentru a
opri cursa inarmlirilor".
pentru A.l.T., acti
itatea de Comitetul
co!ll ultam al O.N.U. pentru
A.! T .. apropierea anului care va
ridica la cote mai mari efortu
riie depuse pinii n prezent au
pus pun in
idealurile tinerei ge
neratii, ei de a participa
direct la procesul dezoltiirii na
precum la dezbaterea
responsabilii, aprofundarii, la
echitabilii a marilor
probleme cu care se
contemporaneitatea.
Comitetului consultativ al
O.N.U. pentru A.l.T.,
Nicu recent,
este tinerei gene
de a i se cu ade-
un statut social-politic
adecvat rolului de
socia/ii, turuwr
proceulor novatoare, eforturilor
popoarelor vizind edificarea unei
lumi a progresului cola
pe planeta
Anul al Tineretu-
lui este chemat, in tine-
rei din Romnia a or-
sale politice profe
sionale, dea o expre
sie tinerilor de pretutin-
deni de a pentru nflori-
rea a civilizatiei umane,
n de pace
colaborare ntre popoure.
Doina Topor
.....
28
Este convingerea poporului romn, a
producerea amplasarea de noi arme nucleare
pe continent n lume nu constituie nici nu poate
constitui un mijloc de consolidare a de '
a ci, vor spor i mai mu It
gradul de insecuritate, vor pericolul unul
nuclear, ale efecte nu vor ierta pe
nimeni.
Pornind de la aprecierea Nicolae '
problema a zilelor noastre o
constituie ncetarea cursei prentmpina-
rea dreptului fundamental al oa-
menilor, al popoarelor la Romnia
pentru a determina oprirea, att a "eurora-
chetelor" americane, ct a
de U.R.S.S., necesitatea nen-
trziate a negocierilor sovieto-americane de la Ge-
neva. partidul statul nostru se
pentru tratati e directe ntre membre ale Tra-
tatului de la cele ale Pactului N.A.T.O., n
vederea reducerii clima-
tului Releynd ct
mal curnd, a negocierilor dintre U.R.S.S. S.U.A.,
Romnia celor blo-
curi militare, ct alte state europene, trebuie
participe, sub o sau alta, la aceste tratative,
la realizarea unui acord, a
unor problemele de-
privesc toate popoarele europene.
in
. partidul statul nos.tru
n curs de dezvoltare nealinlate, toate sta-
tele, popoarele, partidele progresiste democratice
de pretutindeni trebuie totul pentru a opri
accentuarea pentru reluarea continuarea
po)itlcii de destindere.
In Romniei, pentru ca fie
destinderea trebuie se bazeze pe principiile depli-
nei n drepturi,
neamestecului n treburile
interne ale altor state, la la ame-
cu pe respectul dreptului po-
por de a se dezvolta liber, pe calea progresului eco-
nomic social. Orice act de a acestor prin-
30
ci pli . este de grav n pericol cauza se-
destlnderea trebuie se
manifeste n raporturile dintre toate statele, Indife-
rent de de ornduire Des-
t inderea presupune - mai mult, - exclude-
rea de presiune de att ntre maril e
puteri , ct n raporturile acestora cu alte state. La
aqiunile de a destinderii trebuie
participe toate statele lumii , n de
egalitate. cum Nicolae
destinderea se poate numai cu participarea
a tuturor statelor, indiferent de
rime de ornduire
n partidului statului nostru, destinde-
rea nu statu-quo-ului politic
social n lume, ori mpiedicarea luptei popoarelor
pentru eliberare pentru cucerirea indepen-
pentru de aseme-
nea, ea trebuie fie - ca pacea -
Pentru a fi ea trebuie
fie prin concrete de dezangajare
de dezarmare asemenea
suri, nu se poate vorbi de destindere, de pace se-
curitate, nici n Europa, nici n lume.
Exemplara activitate de
partidului statului nostru, Nicolae
In elaborarea politicii ex-
terne a Romniei socialiste are att teore-
tice, ct practice. Afirmarea n circuitul universal a
Nicolae privind pro-
blemele majore ale
prin traducerea n numeroase ale lumii a operei
sale, cu putere. a gndirii
social-politice a Romniei , imensul
prestigiu
1
Ampla deschidere a Romniei, ma i
ales Congresul al IX-lea al P.C.R., confirmarea
de a partidului statului nostru
.in problemele fundamentale ale i
au dus la afirmarea noastre in lumii ca
unul dintre cei mai activi ai
cauzei progresului popoarelor.
Aurel Zamfirescu
ROMNiA
Memoria mereu vie
a istor,:iei de
pentru
patriei
Arma ta
1\ V
romana
"
1n revolutia

d e e l'i b e r a r e s o c i a 1 s i n a t o n a 1
' ' '
an tii m peri al s 1
'

din Au gu s t . .l 944
General-locotenent dr. Ilie
de eliberare sociali ant lfas-
clsti - antllmperlallsti de intregul popor
romn la 23 August 19-4-4, sub conducerea partidului
comunist, reprezinti in Istoria un eveni-
ment de hotar. cu rezultate hotlrltoare n
ulterloarl a Romniei. din August 19-4-4 -
se arati In Hotlrfrea Plenarel Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Romln privind cea
da 40-a aniversare a de so-
ciali '' antlfasclstl fi antllmperfallsti
- . a deschis o erl noul in Istoria mult lmllenarl a
poporului nostru f ... f cu ntreaga sa
pentru zdrobirea de rlzbol hltler lste, poporul
romn afirmat, inel o dati, cu strlluclre, glorioa-
sele sale de lupti pentru scuturarea Jugului
strllne, pentru dezvoltarea liberi suve-
ranl. mpotriva asupritoare, a politicii de In-
robi re a popoarelor".
In pregltlrea victorioase
a de eliberare sociali partidul
comunist a o activitate energiei
de mare amploare pentru formarea unul larg con-
sens politic capabil sl asigure unitatea
nii In lupta pentru libertate. In acest sens, avind
drept coloanl vertebrall Frontul Unle Muncitoresc,
prin care partidul comunist realizase unitatea de ac-
a clasei muncitoare. s-a constituit, in vara anu-
iul 19-4-4. cea mal largi de politice d
mocratlce. antlfasclste, vreodati In arena pu-
blici romineascl. Aceastl al clrel flurar a
fost partidul comunist - politici cea mal pro-
fu nd Intereselor fundamentale, cau-
zei -
stabil it un program precis de aqlune
care colncldea. practic, cu platforma de luptl a
rll de de cltre
inel din anul 19-41 . In de constl
tulre a Blocului Democratle din Iunie 19-4-4
se arati el obiect ivele primordiale ale luptei poporu-
lui romn, in acea etapl Istorici, erau: incheierea ar
cu Unite .In baza ofertei flcute
de din rlzbolul hitlerist, elibera
rea de germani, aliturarea el la
nlle Unite restabilirea suveranlti
tii In scopul atingerii acestor obiective de
Interes suprem se Impunea inllturarea regl
mulul de dictaturi antonesclani inlocuirea lui . cu
un regim democratle, pe baza acordi
rll drepturilor civice tuturor
lor
O lnsemnitate de prim ordin pentru pregltlrea.
vlctorloasi a din
August 194-4 a avut-o atragerea armatei de citre
partidul comunist In frontul unle de lupti al intregu
31
Memoria mereu vie a istoriei de
lui popor pentru lnflptulrea obiectivelor momentului
latortc. Este meritul covlrfltor al partidului comunist
cit a fi apreciat, eu luciditate Jl complexa
pollt.ld fi militari a Romlnlel fi de a fi stabl
llt el .,salvarea dt la o .adevlratl catutrofl na-
uonall" era posibili prin lupta Intregului popor, a ar
matei romlne. Prin aplicarea ac11tel parti
dul comunist dtplfla normele dogmatice nlattnct In
teoria Jl practica 1 vremii, potrivit el
rora o trebuia, In mod necesar, al Inceapa
cu tflrlmarea armatei fi atatalt alt v
chiulul regim. In acest domeniu, partidul comunlat
vldta rtsuraele aalt urllfe de originalitate, Izvorite
din orientarea aa de fond privind adec-
vati 1 soclaltconomlct fi poflclce
nalt, ttfuzul apllclrll mecanlct 1 unor modele revolu
valabile In alee lmpreJurlrl fi Istorice.
Acuatl orientare originali fi profund patrlotld a
partidului comunist dt OfCirt 1 fost uprlmatl cu
limpezime In apelul adrllat, In martlt 1944, coman
dantllor de mari geleralllor, ti sol
armatei noucre. .Interesul auprem
- 11 arati In apelul P.C.R. - cere ca Romlnla flrl
nici o lndrzlere 11 rupi alianta cu Hitler fi 11 In
toarcl armelt Impotriva dutmanll comuni
ti Unice fi al Romlnlel. Numai astfel sai
vlm viitorul al poporului, al armatei ... Armata fi
ti poartl o mare raspundere. E1 trebuie
dfl lndepltneucl Imediat datoria pacrloclcl. Poporul
nu va uita pe cel ce au foat allcurl de el In ceuul d
clalv".
Atragerea armattl dt partea lupta el ho-
Clrltl, allcurl de popor, pentru eliberare soclall fi
au fost posibile ade datoriei con
atance Jl temeinice a partidului -comunlat, ele fi unul
Intreg complex de factori, dintre care citim:
1ecularl a alculrll Oftlrll allturl de Intregul
popor In lupta Impotriva atrllne, pentru
32
Arrileri; ti ,.omtinl la
Podul Baneasa aprind
o L'oloand hirlerisl
care inren{iona sd
in zona dt
nord a ( ap11nlei
li bertate, fi unitate: aoclall
a armatei, o oglindi fideli a romlne,cl, In
care, numerlcefte, predominau cluele producatoare
de bunuri materiale fi aplrltuale; atarea de spirit pro
fund anclhltlerlstl fi antldlctatorlall din rindurile mi
llcarllor, care conttlentlzau pericolul grav cart 11 r
prezenta, pentru viitorul Romlnlel. rllbolul Impo-
triva Unice: ardentl a Intregului
organism militar de a declanta lupta pentru
eliberarea dt nord-veat a amuld aamavol
nlc prin odiosul Dictat fuclat de la VIena din 30 au
1940: etc.
In Interne Jl favorabile din
vara anului 1944, blzulndull pe unanlmftatea dt
fi a Intregului popor, pe cart o lnflp
tulae In !)erloada ancerloarl, partidul comunlac a ho-
tlrlt, la 13 august 1944, al CleclanftZe de
eliberare sociali fi antlfuclttl fi antllmp
rlallstl. Dictatura antonescian& a foac fi aa
lnatltulc un nou regim de drepturi Jl llbtrtiJI demo-
cratice. fl.omlnla, In virtutea drepcurul 1mpr11crlptfbll
al fleclrul stat de a lua toate mlsurlle In vederea api
rlrll lndependenJel fi nactonalt, a !ne
put Imediat lupta Impotriva Germaniei hltltrlatt. Ata
cum sublinia Oeclaracla Partidului ComuniJ fl.omln.
dati publlcltltll fa declantarea n ciocni
rea lnevlcablll cu hltltrltte, Partidul Comunlac
din Romlnla cheama muncltorlmea. fnt
lectuafll ti pe coJI cttlsenll fa lupti flrl
crucare, cu toate armele, Impotriva dufmanulul de
moarte al poporului romln, pentru ulgurarea viito-
rului alu".
La chemarea partidului comunist, a pacrlel, armata
ca un alngur om, a lntol'i armele, flrl nici o
aau rezervi, lmpocrlva forJelor mil itare hl
tltrlatt, angaJind cu eroism fi abnegacle, allturl de
Intregul popor, lupta pentru eliberarea
nlnd In depllnl unitate cu detatametttele de
pentru patriei
romone de}i-
lind pe strti zile ClJ)i.
lui e/iberQt.
muncitori ti cu glnlle patrlodce
fi de partizani - arati aecretarul ge-
neral al P.C.It - armata a adus o Importanti
la rllturnarea dictaturii antones
elen.. precum ti la lichidarea trupelor
hitlerist.. la eliberarea Capitalei ti a altor orat
ale
Comandamentul suprem naJional, aqlonlnd la ordl
nele noului guvern lnatltult la 23 august 19-. In
compunerea clrula ae aflau fi reprezentanti al Parti
dulul Comunist Romln fi Partidului Social-Democrat,
a conceput ti condus nemijlocit mtllure de
eliberare a teritoriului de aub ocupaJia httl
rlatl. Aceate militare, declanpte de
armate Intr-o extraordinar de com-
plexa (pe o mare parte a teritoriului erau In
aulate conatderablle efective ale Wehrmachtulul,
aflate In lupti cu armata aovletlcl la aripa de aud a
frontului aovleto-german: In orat pe arterele de
mare lmportanJI. ln punctele atrategtce. In zonele de
lnterea economic ti politic ae aflau garnlzoane ger
mane: In veclnltate, In lugoalavla fi Bulgaria, precum
fi In nordul Tranallvanlel, ocupat de Ungaria hor
thyatl, erau dtalocate mari ti unltlJI militare
dutmane) au reprezentat . Intoarcerea de arme ex
cuutl de Oftlrea romlnl lntro lmpreatonantl uni
tate.
Rapiditatea fi . caracterul unitar al angaJirll armatei
romlne In - eveniment alngufar In tatorla
celui dal doilea riZbol mondial - a foat receptat, ti
mal eate Inel, de cltre unii latorlcl dtn atrllnlute, ca
un fapt .enigmatic", de domeniul tncredtbllulul. lato
rlcul vest-german Andreu Htllgruber, de exemplu,
remarca. refertndu-ae la aceat eveniment aproape flrl
precedent In latorla riZboalelor: .Eate greu de dat un
rllpuna aatlaflcltor la Intrebarea cum efe a putut con-
ducerea Romlnlel Il determine aale armate,
care au luptat timp de patru ani Impotriva Armatei
Il treacl Imediat de partea dutmanulul de pinl
Jtuncl. ca aceasta u duca la disens iuni In rind ul
corpului Jl la unor manifestari de
dtscompunere in rind ul trupei".
Unanlmltatea cu care ottlrea romlnl, demni ie
glorlouele fi Indelungatele aale de lupti pen-
tru libertatea patriei, a rlapuna In au;uat 1f.H la ch
marea partidului comunlat, a nu este nicidecum
inexplicabil&. Concludent pentru modul In care au
comandamentele fi trupele romlne la 23
auguat 19- eate modul In care a chiar In
atari, un dltlfament militar, de Urla unei
brt;l%1, lnacalat In dlapozltlvul unei mari ger
mane, Intre flltlcenl fi Gura Humorulut, Comandan
tul avea al conaemneze In raportul,
Inaintat forurilor auperloare, dupl aqtunlle de lupti,
deciziei aale de a ataca Imediat
germane de care era flancat :
.natl prin radio) era clari: de a lupta allturl de arma-
tele Unite contra Inamicului din veac ...
concluzia logici a foat el nu pot Il rlmln Inactiv
de locali, clei retragerea armatei germane de
pe teritoriul romln nu va face flrl lupti fi el,
chiar daci la Inceput nu ae va ataca aau dezarma. ul
terlor va urma una din aceate Ipoteze. A trece de
partea ;ermanllor, aub ordinele clrora eram pul In
ecel moment, aducea un prejudiciu hotlrlrll guvernu-
lui ti Marelui stat major .. . ti era fi contra aentlmen-
tulul obttetc (e.n.) ... Hotarirea: Lupta contra germa
ntlor ti ungurilor frt cooperare cw arma" aovle-
tlcl ... ".
Armata romlnl, spriJiniti de patrlo
tlce organizate In clandeatlnltatl de cltre partidul co
munlat, de glrzl populare alcltulte aponun da cttl
pe cuprinsul de Intregul popor, a Inceput
Imediat militare Impotriva
lnvertunatt au avut loc In Bucureftl fi In
33
imprejurimile nordice ale Capitalei, unde re-
au eliminat pni la 28 august,
orice militari hitlerlsti. In Interiorul
lul, trupele romne, sprijinite de civili, au
atacat lichidat hltlerlste constituite In
diverse edificii publice - la Prefectura de Ilfov, la
Superloari de Rizbol, in hoteluri etc. -. luind
prizonieri militari capturind
Importante de armament tehnici de luptl.
Aqlunile militare din Interiorul Capitalei s-au
in unor violente atacuri ale Luftwaffel
germane. In zona Blneasa-Tunari-Otopenl,
constltulseri o puternici grupare de destinati
si execute ordinul dat de Hitler in noaptea de 23/24
august 19+4: .de a dobori puciul (termen sub care hl-
au desemnat romni), a captura. pe
rege camarlla de la palat de a constitui un nou
guvern in frunte cu un general fllogerman".
lnamlce de la nord de Capltall au incercat si pl-
trundi In in de H august 19-44, dar
au fost e>prlte. In zilele gruparea Inamici
din zona Bineasa-Otopenl a fost supusi unor atacuri
concentrice ale trupelor romne, a fost lichidati.
Ultimele ale el, care ciutaserl sclparea
spre nord, au fost capturate in dupl-amlaza de 28 au-
gust la In luptele din zona Capita-
lei, au provocat Inamicului pierderi
grele in rin au capturat 6 998 de prizo-
nieri (intre care 7 generali, 536 1 282 subofi-
romne au inregistrat pierderi clfrate la
aproximativ 1-400 militari
In Valea Prahovel luptele au fon, de asemenea. de-
osebit de aprige. La Cimplna, Brql,
Bucov, la Vilenll de Munte sau Slii.nlc in
alte locuri, trupele romne, cu spriJinul activ al deta-
de au nimicit sau captu-
rat o Importanti grupare de (aproxi-
mativ 29 000 de militari). VIctoria de
In zona prahoveanl - unde
se aflau terenurile petrollfere de rafl-
nare a de o mare in ansamblul
34
Osta1i romoni pe frontul
din Ungaria.
celui de-l doilea rlzbol mondial - a avut o Impor-
cu totul O lucrare scrlsl de un grup
de generali al Wehrmachtulul sublinia referitor
la pierderea zonei petrollfere din Romnia: .Din
punct de vedere al economiei de rizbol, aceasta a
fost pentru Germania cea mal grea lovituri, se poate
spune chiar lovitura decisivi".
In alte zone ale militare declan-
de trupele romne cu sprijinul au fost
finalizate prin nimicirea sau capturarea hltle-
rlste. In Blrigan, luptele au avut o com-
plexi, noastre angajnd atit lnamlce
care in aceastl zonl, cit numeroasele co-
loane germane care se retrlgeau precipitat de pe
frontul din Moldova clutau fie peste
Dunire in Bulgaria, fie, prin tredtorile in
Transilvania. in liniile proprii. In
romne au lichidat, Intr-o primi etapl, garnlzoanele
lnamlce - la Slobozia. Blrlganu, , tehllu,
Giurgiu - apoi, au angajat numeroa-
sele coloane rhotorlzate nlmlcln-
du-le pe - la Stilpu, Pogoanele, Slobo-
zia. In acestor lupte,
trupele romne au primit un sprijin din par-
tea populare narmate, care s-au an-
gajat cu hotirire in lupta pe pe moarte cu
Au fost prizonieri: la Olte-
- circa 600; la - aproape 6 500; la Clo-
- 500; la Trestlenl, Gllsenl (jud. Il-
fov) - peste 1000.
Pe teritoriul dintre Dunlre mare, luptele desfl-
impotriva Inamicului au avut ca obiectiv atit li-
chidarea garnlzoanelor ocupante din a.co-
loanelor de trupe germane sdpate din zona frontu-
lui , cit neutrallzarea puternicei maritime din
Marea Neagri fluvlall de pe Dunire. Astfel el, la
fel ca in alte Z(!ne ale la aceste l 1 au
luat parte categorii variate de trupe - grlnlcerl, ma-
rinari, aviatori, pontonlerl etc.
- cu sprijinul al de lupti
patriotice. La Medgldla. la
pentru patriei
Trupe romne elibe-
rarea Banska
Bis1rica. din Ceho.,fomda
Hlrtova. la Negru Vodl fi In alte locuri, trupele noas
tre au obtinut victorii atrllucltt. Plnl la lunii
auguac, cfnd Intreaga zonl a Dobrogei a foac ellb
raei, romlne au luat prizonieri
peste 10 500 de militari Inamici.
Luptele Impotriva fluvlalt lnamlce nu a-au
dtsflturat doar pe segmentul dunarean care mirgl
nettt Dobrogea. Trupele romlne au atacat convoaltlt
de nave dutmant care Incercau d se acurgi In
amonte, pe fluviu, In coate porturile la OI
tenlta. Giurgiu, Corabia. Btchet etc. Totodati, monl
toarele noastre au ample aqlunl militare
pe fluv111, aoldate cu scufundarea aau capturarea a zeci
de nave lnamlce lndrcate cu trupe aau material de
ri,bol.
In Oltenia fi tstul Munteniei, noastre au 11
chldac cu rapiditate militari hlclerlsti In In
cltttirl scurte victorioase. La Hlnova Jl Iz
voart le - :ude;ul la Turnu Sevenn, pe
teritoriul Muscel Jl ArQtf, la Cra1ova, Cora
bla, Slatina, Cimpul Mare aau Slitloara, precum fi in
alte locuri, trupele noastre, cu aprl)lnul po-
pulare. au capturat aute de militari Inamici fi lmpor
tantt de material de rizbol.
O deoseblti lmportanJi pentru evolutia ulcerloari
a militare mpotriva Wehrmachtulut a
avut victoria de fortele r1mlne In zona dtfl
leului Ounlrll, la Portile de Fier. n acat spatiu, co-
mandamentul hltlerlat Intentiona d realizeze )onctlu
nea Intre doul grupirl strategice germane - una
pe teritoriul romlntsc. cealalti fn lugos
lavla fi Grecia - . lncredlntlndu-le misiunea de a
opune rezistenti pe un front amenajat pe culmile
fi Balcanilor Occidentali. Lupte grele pen-
tru eliberarea acestei zone au trupele
noastre la Gura Viii, Vlrclorova, Moldova V
che ti In alee puncte. VIctoria trupelor noastre In apa
de Fier ale Ounirll, con)ugaCl cu blru
lnp In sudul Transilvaniei Jl Crlpnel ti In
Ba.nat a determinat tftcul planului strategic hitlerist.
In sudul Transilvaniei Crltanel fi In Banat,
romln.e au avut o dubli misiune: pe de o parte, al ni
mlctiiCi ori ai captureze grupitlle hltlertste dt n
aceste regiuni fi, pe de alti parte, d Impiedice pl
crunderea unor dutmane de dincolo de fron-
tiere sau de peste linia da romlno-ungarl
lmpual prin Dictatul de la VIena. In Ind
plinirea actstor mlalunl, trupele romlne, In coop.
rare cu populare, au daflturat lupte vlcto-
. rlolll la Bra,ov, Pre)mer, Stblu, SebttAiba. VlnJul da
Joa, Alud, Alba tulit Arad, Llpova. Caranstblf, ftadna,
lugoj, "-tiP etc. Inalta mlaluna care la fost !ner
a fost executati exemplar, rl-
mlnlnd In sciplnlrea noastrl, fapt ce a avut o lnaem
nltate rtmarcablll In dtsflturaraa celui dal doilea
riZbol mondial.
Concomitent, In aceastl zoni, trupele romlne au
trecut la ofanalvi ti au eliberat, la 30 august 19+4,
primeia din pimlntul transilvan riplt de ru-
Ciftl prin odloaul Otctac da la VlanL Coma.ndantul
Corpului da Munte a raportat plin de mindria Mare
lui Stat Major actst fapt da arme: . AstiZI, 30 auguat
19+4, cind 11 Implinesc o4 ani da la dderea primelor
Orlfl din Ardealul de In sectorul BrlfOV &aU
trecut (Impuse de )JI prin lupti
ocupat primul obiectiv: panteit nor Vllcala - aud
Slncralu - l km nord Btcfallu - ll ar lt - Blcfallu".
Era Inceputul epoptll glorloaaa a ellberlrll pimlntu
lui atrlbun tranallvan rlplt prii la 30 august 1 9o40, pe
cart armata noutri, spriJiniti da Intregul f)Opor, mo-
bilizat da lnflldrata chemare comunisti .Totul ptn
tru front, totul pentru victorie", o va aerle In pe
rtoada urmatoare.
O Importanti militari au executat, In In
tervalul 23-31 august 194o4, trupele romlne aflata la
Inceputul lnsuraqlal la aripa de sud a rrontulul sovl
to-garman. La ordinele Marelui Stat Major, ela au an-
gajat, In noaptea de 2l spre 24 august, repllarea apre
aud, daichlzlndutl drum cu armata In rezistent
lor hltlerlatt. Uneia ti mari au Inceput
lupta in sectoarele cart 11 gileau Impotriva lnamlcu
lui - cum a fost cuul dttapmentulul din zona Flltl
35
ceni-Gura Humorului , al comandamentelor 103
104 munte, Regimentulul 17 infanterie, 6
art ilerie. din Divizia 1 blindati!. sau Divizia o4 ln-
fanterie - Iar altele s-au deplasat cu rapiditate in
zonele Indicate de Marele Stat Major, concentrindu-se
in vederea ofens ivei ulter ioare din Transilvania.
Luptele cu Inamicul in Intervalul
23-31 august 19+4 s-au Incheiat cu victoria deslvir-
a armatei noastre, a intregului popor. Mare-
lui Stat Major a raportat comandantului suprem al
tirii, la 31 august 19+4, ci, .in 8 zile de lupte grele in
special in zonele Slobo-
zia. in regiunea Slmlan, Gura Viii Vin-
de jos, Alba Iulia. in care superioritatea materiali
(mijloace speciale) in trupe bine comandate ln-
strulte era de partea adversarului. din Inte-
rior (diviziile de toate militare de
activi de rezervi) parte din
armatele foste in pe frontul de est au reu-
si zdrobeasci germani, si
complet teritoriul de Inamic, impledl-
cindu-1 si constituie un nou front defensiv pe Car-
... Cu in destinele neamului cu
devotament total. .. armata cu ribdare
ordinul pentru asaltul general decisiv care si duci
la eliberarea Ardealului de Nord."
In cursul acestor lupte armata romni,
in deplini unitate de cu intregul po-
por, exemplare fapte de vitejie eroism, a
eliberat centrale sudice ale cu o supra-
de circa 150 000 km
romne au nimicit In lupte
peste 5 000 de germani au captu-
rat 56 455 de prizonieri, Intre care 14 generali
1 421 de ceea ce reprezinti echivalentul a mal
mult de 6 dlvlzll ale Wehrmachtulul. Totodatl, for-
noastre au capturat o Importanti cantitate de
material de rlzbol: 222 avioane, 438 .de nave fluvlale
(alte 60 au fost scufundate), armament ve-
hicule militare, echipament etc.
In timpul acestor lupte, armata noastri a
cu 38 de dlvlzll, diferite de armatl corp de
armati, marlnel
militare centre de lnstruqle, de
jandarmi, totallzind un efectiv de 465 659 de militari .
Oln rindurile lor au clzut in lupte
pentru cauza sfinti a patriei,
peste 8 500 de militari .
Victoria romneasci din august 19+4 a avut o ln-
semnitate remarcabili in cadrul celui de-al doilea
rlzbol mondial. Ea a facilitat armatei sovietice zdrobi-
rea rapldi, in a unei gruplrl
strategice germane, a creat o firi pen-
tru dispozitivul militar german din Balcani, expunin-
du-1 unei Infringeri Iminente. Totodati,
ferm in stipinlre Meridionali Occidentali,
trupele romne au creat un vast "cap de pod" strate-
gic in sudul Transilvanl,el in Banat, cu o
de circa 50 000 km in care s-au
concentrat romne ' sovietice care vor dez-
volta, victorios, ofenslvele ulterioare impotriva
Wehrmachtulul.
Calculele efectuate in Istoriografia romlneasci
atesti faptul el, prin militare realizate
in august 1944, Romnia a griblt finalul celui de-al
doilea rlzbol mondial cu circa 200 de zile, scutlnd
omenirea de Jertfe umane materiale lncalculabile.
Un ziar striln scria, la 25 august 1944, ci Istoria va
consemna actul de la 23 August .ca unul din cele mal
hotlritoare evenimente ale intregului
36
Aceastl victorie, Inscrisi cu litere de aur in Istoria
multlmilenarl a poporului romn, a fost
nuti cooperirll strnse a armatei cu intregul
popor, spriJinului militar furnizat trupelor de girzll e
populare inarmate, mobilizate la ' lupti de partidul co-
munist. Angajarea In cu a
utilizarea unor procedee specifice pentru
mfrlngerea acestuia au conferit bitillllor impotriva
Wehrmachtulul, din august 1944, caracteristicile unul
veritabil rizbol popular, coordonat cu de
comandamentul suprem
.Ca totdeauna in trecutul nostru, in lupta Impotriva
marilor Imperii expanslonlste - acum 2 500 de ani
contra agresiunii persane, in vremea lui Dromlchaltes
impotriva celei macedonene, in epopeea eroici scrlsi
de regele-erou Decebal, in impotriva nlVi-
llrllor migratoare sau in cea a luptei an-
tlotomane sub conducerea lui Mircea cel Bitrin,
fan cel Mare, Iancu de Hunedoara sau Mihai VIteazul ,
la Plevna Rahova in .. 1877, la sau
Ottuz in 1917 -. armata la cu po-
porul, a in August 194-4. zid de netrecut
lor, a asigurat patriei unitatea.
Pe linia strilucltelor sale de lupti, armata
Romniei socialiste sti de straji astlzl, mpreuni cu
intreaga cuceri rllor anilor con-
socialiste, gata oricind si execute ordinele
patriei , si apere libertatea unitatea gliel stribune.
Bine Instruiti pregitlti politic, dotati cu arma-
ment tehnici de lupti moderni - cea mal mare
parte produsi de Industria noastri socialisti -. des-
intreaga activitate de pregitlre de lupti
politici in spiritul Directivei Comandantului Suprem,
armata noastri de este demni contlnuatoare a
dintotdeauna, ale cirel drapele au
fost acoperite de gloria in lupta impotriva
lnvadatorl. lnspirlndu-se din bogatul te-
zaur al noastre Istorice, Partidul Comu-
nist Romn a fundamentat doctrina militari
al clrel principiu clliuzltor este aplrarea Indepen-
patriei, prin efortul
general al intregului popor. Definind genul de rl-
postl care va fi dat unor militare Invadatoare,
Nicolae a aritat el "un even-
tual rizbol in viitor nu poate fi dedt un rlzbol
de apirare, la care va participa intregul popor".
Doctrina militari romlneasci actuali are ca obiectiv
fundamental apirarea
conferi armatei rdlul de pivot al intregu-
lui sistem de apirare in care este cuprinsi
intreaga a capabili de lurti. "Romi
nla socialisti - arati secretarul genera al P.C.R. -
nu urmlre,te '' nu va urmirl nlclodatl
agresive, Impotriva vreunul stat"; In orice impre-
jurlrl poporul romn "va lupta numai '' numai
pentru aplrarea 'i
sale, impotriva oricirel lncerciri de
asuprire, rentru a asigura noastre drep-
tul de fluri societatea socialisti comunisti
in mod liber".
Un principiu cardinal al politicii partidului statu-
lui nostru este cel conform clrula conducerea siste-
mului aplrlrll este exercitati de Part idul
Comunist Romn. de organele supreme ale ruterll de
stat. cum a subliniat secretarul genera al part i-
dului, "singurul conducltor al noastre ar-
mate este partidul, guvernul, comandamentul
suprem acestea pot da ordine
armatei noastre numai aceste . ordine pot fi
executate in Republica Socialisti Romlnla".
Memoria mereu vie ROMNiA
a istor,Jei de
pentru
patriei
2.3 AUGUST 1944
. .
const11nta 1 u mi i
' '
In rindul statelor care gravat pentru
totdeauna numele in marea epopee
Romnia se inscrie la loc de cinste atit prin glorioasa
de eliberare antlfasclstl
care a avut profunde
asupra celui de-al doilea mondial,
cit prin adusi de armata romni, spriji-
larg de Intregul popor, la marea victorie asupra
Germaniei nulste. Aportul Romniei la cauza noblll a
lnfringerll de rizbol hltlerlste s-a bucurat de
o largi apreciere pe plan
nal. Relevind acest fapt, Nicolae
Ceau,escu arati: "Lupta eroici a poporului ro-
mln impotriva Gennaniei hitlerista,
sa la victoria asur,ra fascismului
gislt o largi recunoa,tere n opinia publici in-

intr-adevlr, prin dimensiunile sale Interne In-
ternationale, prin consecintele lnvitlmlntele el, co-
titura Istorici romlneascl din august 19+4, cu corola-
rul el - participarea armatei romne la Infringerea
Relchulul nulst - a avut un amplu risunet peste ho-
tare, atrigind intregii lumi asupra Romniei.
Ziarul sovietic .Pravda" consemna, in acele zile, cu
deplin temei, ci .In Romn.la se petrec evenimente
care nu pot sl nu atragi o deoa-
rece fapta el cadrul Romn lei". Indiferent
de provenlentl. tiri aliate, tlrl neutre chiar lna-
mlce, aprecierile strllne sint unanlme In a
multiplele ale actului Istoric romnesc asu-
pra cursului rizbolulul, toto-
dati, a poporului romn la vic-
toria asupra fascismului.
Interesul manifestat peste hotare de actul me-
morabil al poporului romn, de acum -40 de ani, s-a
datorat faptului ci el a Intervenit in imprejurlrile,
cum avea si sublinieze reprezentantul sovietic la
de pace de la Paris, cind .nu erau evi-
dente perspectivele dezvoiU.rll viitoare a evenimen-
telor" cind .soarta Germaniei hltlerlste era departe
de a fi clari". in acest context, remarca
unul ziar din India. care la 29 august 19+4, referin-
du-se la Istorici a romnilor, semnala: . El
par fi ales bine momentul. Din punctul de ve-
dere al el este sigur bine ales ar
trebui si le fie recunoscitori".
Cele semnalate erau intru totul evidente, deoarece
in ajunul actului revolutionar, din august 19+4, din
Romnia, Germania nazisti, primise lovituri pu-
ternice pierduse strategici, dispunea Inel
de un teritoriu relativ intins, de armatA Insu-
mind milioane de oameni resurse mari pentru pro-
de armament tehnici militari. se ex-
plici bucuria cu care opinia publici antl-
hltlerlstl de pretutindeni a salutat aderarea Romniei
la antlfasclstl, vizind in aceasta o accentuare
a de In favoarea Unite.
Astfel, postul de radio american pentru Europa
In noaptea de 23 spre 2-4 august: .De acum
inainte, Romnia este un nou aliat In tabira
lor Unite, ea vointa de a se alitura la
lupta ce se duce Impotriva Inamicului comun". In zo-
rii zilei de 2-4 august, postul de radio Londra co-
menta, In felul urmitor, evenimentul major din
.Romnia a trecut, acum, In rindul
lor Unite, care luptl astlzl pentru lr:npo-
trlva stlpinlrll Europei de citre germani. Fapta
Romniei constituie un act de mare curaj, acest act
va grlbl In timp a
de la Paris din Romnia a stirnit Inte-
resul francezi de evenimentele din
noastri. despre aderarea Romniei la coa-
antlhltlerlsti - scria, la 2-4 august, ziarul .Le
front national" -, .care in plini a
Parisului, il va umple de bucurie pe luptltorll
In timp ce evenln;1entele din Romnia erau salutate
cu dlduri slmpatll_f. de democratice an ti-
fasciste de pretutindeni. ele au produs o puternici
37
Memoria mereu vie
spalml fi derutl In rindurile cercurilor naziste. Auto
militare hltlerlste, comentind ac
t ul ul din noastri pentru matlna lor
de rlzbol, c:onchldeau: .23 august lnseamnl nu numai
nu atit pierderea unul aliat , cit mal ales adlugaru
unul nou adversar".
Observatori fi comentatori militari strl1nl au r
marcat, chiar de la Inceput, operative fi
militar-strategice ale trecerii ll.omlnlel de partea Na-
Unite fi ale lhtrlrll el In rlzbolul contra ll.el
1
chulul fi lui. Astfel, o primi a des
flturlrll vlc:torloast a de eliberare sociali
fi antlfasc:lstl fi antllmperlallsti din
Romlnla. declantatl In lmprejurlrlle favorabile create
de ofensiva armatei sovietice la aripa de aud a frontu
lut sovltto-german, a reprezentat-o spulberarea In
Comandamentului nazist de a stablllu fron-
tul pe teritoriul romanesc:, hltlerlttll fiind de
posibilitatea folosirii altntamentelor strategice de apl
rare pe care le oferea geografic romlnesc:.
. Ntcllerl pe plmlntul romanesc: - evoca radio Mos
cova - nau reuflt si repete evenimentele
care au avut loc In Italia de nord In vara anului 1 f.43.
El n-au 11 dezarmeze armata romlni fi al
ocupe principalele strategice".
Pe l!ng5 fa!)tul ci Germania a pierdut Importante
i st rateglct cheie, remarcabile au fost conle
act ului romAntiC In ceea ce prl
anihilarea t l nimicirea un9r Importante
umane fi tehnice ale Inamicului. Intre 23 11 31 august
19-44, armata romAni fi de lupti patrlo
tlce au de Inamicul hitlerist doul treimi din
teritoriul de atunci al tlrll, adiel Muntjnla, Oltenia.
Banatul, sudul Transilvaniei fi n numai opt
zile de aspre lnfruntlrl, efectivele germane scoase di n
lupti 11 clfreazl la peste 61 000 de oameni (prizonieri
' ' echlv_allnd cu circa 6 dlvlzll. Faftele de
arme ale poporului romAn erau urmlrlte 1 comen
tate ptste hotare 11 de zi. Ziarul comunlttilor fran
eul, .L' Humanlt'" In numarul din 28 august 1f.44, Iti
cu cititorii el . romlnll lau gonit
pe germani din Bucurettl". Alte fi organe de
presl atrllne aemnalau jllberarea Plolettlulul fi a zo
nel din Valea Prahova!. n deplrtata Chlnl un ziar Iti -
Informa cititorii el .trupele romlne desfltoarl
la Constanta. d lungul Mlrll Negre, Impotriva tru
pelor germane. Ca Intr-un film, se derulau, In publl
clatlca strllnl a acelor vremuri, nume ale
romlneftl, remarcate prin luptele purtate Impotriva
hltlerlttllor.
O alti conseclntl majorl a evenimentelor din
ll.omanla - comentati pe larg peste hotare - eate
aceea el romani, prin lichidarea tuturor
germane de pe 2/3 din suprafata de
atunci a a deschis calea transferlrll frontului , de
eltre comandamentul sovietic, cu circa 800 km spre
sudVtlt, adiel din zona plnl la
frontiera cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria fi
aplrate de trupele romlne In Podltuf Transilvaniei fi
vest de Occidentali. evenimentelor
din RomAnia. cu Incepere de la 23 auguu 1f.44 -
apreclazl, pe buni dreptate, Istoricii militari soviet ici
- .a creat, In ansamblu, politice fi militare
favorabile pentru Armatei ll.otll". Referln
du-se tot la acest as pect al
a actului de la 23 August din noastri. doi
superiori francez i. intr un articol Intitulat .. RomAn la
38
a istoriei de
aliturl de Unite", conchldeau el, prin vlcto
rla Inaintarea trupelor sovie-
tice pe teritoriul romlnesc eliberat aa transformat
Intr-un adevlrat mart strategic . Armatle tovlet lce
au putut al atrlbatl tara In mar,, cu arma pe umar,
lndreptlndu-se spre Ungaria Jl Bulgaria t i concentrln
du In centrul ti vestul Transilvaniei".
Alungarea trupelor germane de pe un de
circa 150 000 de kml, lnaumatl cu de el
tre trupele romAne a unul . cap de IIOd transcarpa
tic", Intina pe o suprafata de 50 000 'kml, au contrl
bult la prlbutlrea rrontulul din sud-estul Europei, la
deschiderea unor noi atrateglce 'f" Balcani
fi Europa centrali, la griblrea lnfrfngerl depline a
Germaniei hltlerlate. Acest fapt a fost apreciat la uni
son '' la modul auperlatlv peste hotare. In
acest context, citeva din aprecierile vremii. Aatfel,
postul oficial de radio al Angliei aubllnla. la 24 au
gust: .prin lttlrea din lupti a Romlnlel .. . , Intregul
' icllflclu nazlat din Balcani Incepe 11 se nlrule. Conse-
pentru viitorul mers al rbbolulul sint lncalc.u
labile ... Gestul ll.omlnlel va fi un exemplu de umat
pentru Bulgaria, Finlanda fi Ungaria". la rindul
postul de radio din New York exprima, la11 aept em
brie 19-44, opinia el . dezastrul german din ll.omlnla a
pecetluit aoarta armatelor ll.elcfiulul din Balcani. Prin
trecerea ll.omanlel de partea drumul de
aud-est, care duce la Budapeata, Praga fi VIena, eate
deschis.. . Este, deci, legitim ca poporul romln al
albi, In momentul de un sentiment de utlafac
clei Romlnla are o InsemnaU la gri
blrea anrtltulul. Eate o de care poporul
romAn poate al 11 felicite". Ziarul francez . Le Pari
slen Llb6r6", In numlrul din 27 august, constata: .In
Istorie, ll.omlnla va avea onoarea de a fi prima In Bal
cani care a dat semnalul pentru ... a grlbl prlbutlrea
germani, a rldlcft stindardul ellberlrll In aceutl
parte a Europei". In acelafl spirit, ziarul . oer
Bund", din 2.5 auguac, re eva: .Cotitura din ll.omlnla
constituie cea maf mare brtfl flcutlln zidul fortlr
germane: din acest moment se poate aconta pe In
frlngerea el rapldl". Asemenea aprecieri le Intilnim fi
In publjclatlca vremii din firi altuate pe alte cont!
nente. n acest sena. zlaru argentinian . La Naclon"
remarca, la 26 august 19-44, el romAni des
chlde o breJI 111 aud-estul hitleriate, prin
care nu vor Intirzia Il 11 precipita celelalte bal
canlce. Aceastl onoare fi actst risc - aubllnlazl zia
rul - I-au revenit ll.omlnlel". Sintetizind aceste apr
clari, ziarul sovietic .Pravda" scria, la 18 august 19-44:
ltflrll ll.omlnlel din Axl depltefte cadrul
ll.omlnlel. Preaa ttrllnl are dreptate si apunl el
aceauta lnaeamnl prlbutlrea Intregului sistem german
de. aplrare In Balcani".
lnaetl clpetenllle armatei germane au fost nevoite
si recunoascl gravele consecinte provocate Germaniei
fi el efe actul memorabil al poporului roman.
Intr-un raport Inaintat lut Hitler, generalii Keltel fi
Guderlan apreclau el evenimentele din RomAnia, . pe
lingi Imediate de ordin militar, au produs,
in acelatl t imp, o rlaturnare de fronturi extrem de
perlculoasl, ce va duce la pierderea teritoriului nu
numai al RomAniei, el fi al Bulgariei, Iugoslaviei fi
Greciei, punind In pericol toatl armata germani din
Balcani".
Publicist ica strllnl de asemenea. el ade
rarea llomlnlel la antlhltlerlstl a contribuit la
pentru patriei
o acce'ntuare a raportului de in favoarea aces-
teia din punct de vedere economic. Din acest mo-
ment, Germania nazisti a fost lipsiti de na-
turale ele fiind puse in slujba efortului
economic al Romniei la victoria finali Impotriva hi-
tlerismului. Consemnind acest fapt, revista sovietici
yotna 1 rabocll class" scria, la 1 septembrie 19-4-4, d
.anfingerea in Romnia va avea, de aseme-
nea, pentru Germania, mal grele repercusiuni eco-
nomice. Odati cu Romnia, au pierdut pe-
trolul grul romnesc. In economia germani de riz-
bol, acest lucru produce un gdl atit de mare, incit in-
treaga lui nu poate fi estimati acum".
Exempllflcim acest aspect cu o apreciere de
ziarul fr ancez .llberatlon", care nota d, pentru Ger-
mania, .. atrage dupli sine pier-
derea ntregii regiuni petrollfere romne. Astfel, sus-
ziarul . dlsrare o treime din dlsponlbllul el de
restu fiind fabricat de uzinele de benzlnl
sintetic!. Acest dezastru va avea repercusiuni rapide
asupra tuturor fronturilor". .
externi a evenimentelor din august 19+4,
din Romnia, s-a cu putere pe plan poli-
tic-moral , determinind o ag ravare a crizei regimuri-
lor in legate de Germania nazisti. In Bulga-
r ia, organele de conducere ale de
au subliniat, in numeroase apeluri, manifeste arti-
cole, d .trecerea Romniei de partea a dus
noastrl (Bulgaria- n.n.) la o Izolare depllnli ", el
nou creati ... , in special in Romnia, a provo-
cat tulburare panlcl in rindurile cercurilor fasciste"
el ceea ce a poporul romn .trebuie sli facem
noi". Actul de la 23 august 19-4-4 din Romnia a avut
o mare In Ungaria. .Evenimentele din
Romnia - se nota intr-un raport, din 31 august, al'
horthyste din Budapesta - au zguduit
Ungaria au produs un considerabil efect distructiv
n sufletele oamenilor .. . , deoarece in mod nenduple-
cat au pus n poporului ungar ... eventuala alter-
nativA de a urma exemplul romnesc". Tocmai spre a
se evita repetarea evenimentelor din Romi.nla, au
fost aduse la conducerea Ungariei elemente mal fidele
German lei naziste.
Actul Istoric al poporului romn de. la 23 August
19+4 a stimulat de tiin Iugoslavia,
Grecia, Albania, Cehoslovacia. Polonia, fiind apreciat
n mod elogios In respective. Ziarul Iugoslav
. Polltlka" aprecia d , prin . s-a dat
o lovituri serloasl din Balcani ale celui de al
III- lea Relch. A fost strlpuns ntregul sistem de api-
rare al armatelor fasciste a fost grlibltl infringerea
lor" . .. Eiefter ia". organ al luptei de eli berare a po-
por ului grec, sublinia, la 25 august 1944, se mnifi-
a Romniei . pentru nu numai a
militare in Balcani, dar a orlentlirll polit ice
pe care o urmeazl in sud-estul Europei". Ase-
menea aprecieri s-au in celelalte La rn-
dul lor, succesele repurtate de armata de eliberare
lugoslayl de de alba-
neze, poloneze, cehoslovace au dus, aliturl
de loviturile trupelor aliate, la !mobilizarea a nume-
roase efective mijloace ale Germaniei au limitat
Wehrmachtulul de a transfera ma-
sive din aceastl zonl spre Romnia.
de eliberare sociali din au-
gust 19-4-4 a insemnat pentru poporul romn incepu-
tul rlZboiulul antihltlerlst. In cursul celor 260 de zile
de lupti, armata romi.nl, aliturl de armata
a alungat, prin lupte grele, trupele hltlerlsto-hor-
chyste din partea de nord a Transilvaniei , dezroblnd
intregul teritoriu al patriei, a luat parte activi la eli-
berarea Ungariei , Cehoslovaciei Austriei , luptind
cu eroism pni la infringerea deflnltlvi a Germaniei
fasciste. Efortul militar deosebit al Romniei in rlz-
boiul antlhltlerlst din Indicatorii numerici ai
efect ivelor angajate in lupti, care, de la 23 august
19+4 pni la victoria au totallzat aproape
S-40 000 de oameni , sltuindu-se, sub acest
aspect, la valorile cele mal ridicate in rindu riie state-
lor care au infruntat Germania hltlerlstl.
VItej ia armatei romne in marile cu ma-
de germani, Romniei la riz-
bolul antlhltlerlst s-au bucurat de o Inalti apreciere
din partea antlhltlerlste. Numeroase ordine
de zi ale Comandamentului Suprem Sovietic comu-
nicate de rizbol au dirzenia eroismul
trupelor romne. Peste 190 000 de au
fost cu ordine medalll sovietice, multe
alte mii cu cehoslovace ungare, pentru
faptele lor de arme. O elocvent! apreciere a contri-
noastre la infringerea nazismului
exprimarea n Decretul Prezldlulul Sovletulul Suprem
al U.R.S.S. din 6 Iulie 19-45, rrln care statului
romn 1 s-a conferit Ordlnu - cea mal
de sovietici -, .pentru actul
curajos al cotlturll a politicii Romi.nlel
spre ruptura cu Germania hitlerist! cu Na-
Unite, in clipa cind inel nu se preclzase clar
infringerea Germaniei ". .
In Marea Britanie, Arthur Eden, ministrul de ex-
terne, declara la 29 septembrie 19+4. in Camera Co-
munelor, el . Romnia a dat un ajutor cau-
zei La 7 Ianuarie 19-45, radio Londra aprecia
el, . dintre care lupti impotriva German iei
hltlerlste, Romnia se azi In al patrulea rind
In ce de care la
tllla de distrugere a nazismului".
Romniei la incheierea vlctorloasl a
marii s-a bucurat. de asemenea, de apre-
cieri pozitive in rindul opiniei publice franceze. Doi
autori francezi , generalul Cochet locotenent-colo-
nelul Paquler, Intr-un articol pe care l-am mal evocat,
scriau: Timp de doul sute de zile, mal precis
de la 23 august 19-f.f pni la 12 mal 19-45, ro-
mine au luptat allturl de armata sovietici .. . Francezii
care au luptat allturl de romi.nl in timpul
19H-1918 au putut aprecieze puterea lor de re-
unitatea lor patriotismul lor indir-
jlt". In emls lunea din 13 Ianuarie 19-46, postul de ra-
dio Paris aprecia eli .Romnia a determinat, prin con-
el , o scurtare a rizbolulul cu cel
luni ". Ca o a acestor aprecieri, ziarul
de la France" manifesta convingerea el, prin con-
sa la rizbolul antlhltlerlst, Romnia . este asi-
gurat! si In ora .plcll simpatia din partea

Puncte de vedere au fost emise in
alte ca Cehoslovacia, Grecia, Turcia, Italia, Sue-
dia
Toate aceste pe care le-am evocat, precum
multe altele, cu Inter-
a de la 23 August 19+4 al poporului
romn lui la ant lhit le-
rlst. Dr. Gheorghe Unc
39
40
Memoria mereu vie
a istoriei de
pentru
patriei
Anii dupl primul rUbol mondial au cunoscut u-
censlunea. In politici din unele state europene,
a fortelor politice reaqlonare, fuclste ti de extreml
dreaptl. Astfel, rind pe rind, In Ungaria (1920), Ital ia
(1922), Bulgaria (1923), Portugalia (1916), Polonia
(1926), Iugoslavia (1929) venit la futere regimuri
dictatoriala sau fuclste. In Ianuarie 933, In centrul
Europei, In Germania. a fost Instaurat regimul nultt,
varianta cea mal mal agresivi ti mal an
tlumanl a fuclsmulul A urmat, apoi, In
staurarea unor regimuri fuclste sau totalitare In Aus-
tria (1933), Grecia (1936), Spania (1939), concomitent
cu In alte de pe continent a mltcl
rllor fuclste fi de extrema dreaptl. "Patcltmul -
arati tovarltu Nicolae CeaUfiiCU, secretar general
al Partidului Comunist ll.omln, prttedlntele ll.epubll-
cll Socialiste ll.omlnla - a putut triumfa Intr-un
mare numir de state, atit datorita unor cauze
economlco-sodale, dt fi llpsal de unitate a duel
muncitoare, a comunlftllor '' 10Ciallftllor, a ce-
lorlalte democratice antlfuclste".
Pe plan perioada care a urmat venirii
hitlerismului la putere In Germania a fost marcati de
numeroue lncllclrl flagrante ale tratatelor de pace,
de acte de agresiune slvlrtlte de Germania fi de alia-
III - Japonia fi Italia - Impotriva unor tiri ti po-
poare din Europa, Asia fi Africa. de ucenslunea. In
politici a agresive, re-
vantarde fi revizioniste, de crttterea pericolului lz-
bucnlrll unul nou rUbol mondial. Astfel, Japonia mll l-
tarlstl, care Inel din 1931 declantue un rUbol de co-
troplre In Manclurla. tla extins agresiunea Impotriva
Chinei, Iar Italia a atacat, In 1935, Etiopia. In Europa,
Germania hltlerlstl a Inceput Il duel o politici de ln-
cllcare grosolani a prevederilor tratatelor de pace,
de pregltlrl militare Intense, da revanll fi de lnstl
gare la rUbol, de revlzulrl terltorlale. In acest scop,
ea s-a retru de la deurmlrll fi din Liga
a remllltarlzat ll.henanla etc. La 25 Octom-
brie 1935, Germania fi Italia au semnat un acord care
constituirea blocului militar agresiv . axa
ll.oma-Berlln", In jurul clrela au Inceput si gravlteze
toate statele revizioniste din Europa.
Aceutl a ce punea
In pericol ordinea pollclco-terltorlall exlstentl, a
provocat o profundl Ingrijorare In ll.omlnla. Marea
Unire, pe care poporul romln o reallzue In 1918,
dupl lupte Indelungate, se afla In pericol, lndepen
suveranitatea ti Integritatea tlrll erau direct
amenintati 1e politica agresivi a fuclste fi re-
vizioniste. n mod obiectiv, politica externl a
Romlnlel . avind drept fundamental aplrarea mari-
lor cuceriri alt poporului romln, era opusi politicii
.. CEAUSESCU . . .
< . .. . . ROMNIA . . ..
.: ,_. . PACE.
de In rlZbOiulul, fascla
mulul, revlzlonlsmulul. De la tribuna parlamentului
romln, Nicolae Titulescu demasca pro
fu nd Intereselor vitale ale pv
porulul romn. a politicii agresive revizioniste ... P.evl
zionlamul - declara marele diplomat fi patriot - nu
este pentru Romlnla numai amputarea motiei u rt
moteftl. Revizuirea eate 'lmputarea la
torlce ale neamului nostru tocmai In clipa In care el
fla dulvlrtlt unitatea. Din latorlce aufe-
rlte de poporul nostru, unii care au fost de ele
1
de aoi5m >i
n
grele ale tova-
NICOLAE
a aut o
la
organizarea
allfijttSciste ?i
de la 1 Mai
1939. In acet ani de grele
un rol de
!-a avut. in 1Jt1itmile orga-
nizate conduw: de par-
tid. towud,<a El.ENA

voiesc Il deduci privilegii pentru lor. Noi nu ne
revendlclm rangurl aristocratice fn
nall: In schimb nu vom nlclodatlla egalitatea
cu ap de greu clttlgatl. celor care ne vor-
besc azi de Intoarcerea la trecut pe calea revlzulrll le
rlapundem: trecutul a fost al vostru, prezentul nu
este al nlminul. Iar viitorul nu nl-1 dlm. clei este cel
mal scump bun din cite avem".
Stimulate de succesele de fasclamul lnter
fi bogat stlpendlate de cel de al treilea
Relch, precum Jl de unele cercuri ale
burgheziei romlneJtl, gruplrlle fasclstt din Romlnla,
In special .Garda de fier", au c:unoscut, In deceniul al
IY-Iea, o puternici actlvlzare, clutlnd slfl extlndl In
In rindul maselor, Il clttlge noi si
1e gindeasd chiar la acapararea puterii In stat. Ofe'l
slva fascista din acel ani a fost espin5l, ind. de po
por1.1 l romn, care exprimat. in mod ferm. V0111)3 dt
apira na, lonala fi de libertate. de
a se opune expansiuni! fasciste fi revizioniste
ce grav Jl suveranitatea na
Integritatea terltorlall a
Clasa muncitoare din Romlnla s-a ridicat, in acele
momente grele, la urclnll sale lltorlce, d,.
venind coroana vertebrall a mltclrll antlfasclste. In
jurul el 1-au grupat sociale fi politice diverse,
mase populare neproletare, Intelectuali, func
Pe potrivnice fasc11mulul au situat fi
unii al burgheziei, care au Intuit peri
colul ce-l reprezentau pentru prl fascismul , revlzlo
nlsmul, Germania nazisti fi agenturile sale din Roml
ni a.
De la Inceput, masele populare din Romlnla nu au
41
fost favorabile fascismului Jl Germaniei hltlerlste, dar
neaderarea la fascism, dezacordul pasiv sau ostilitatea
simplii, antlfasclste Individuale, neorga-
nlzate nu erau suficiente pentru a bara agresiunea ht-
tlerlsmulul lmhctlunile sale in Romlnla sau a impie-
dica Instaurarea dictaturii fasciste in Erau nece-
sare aqlunl de masl ferme, o largi de
pe baza antifascismului, o unire a tuturor plturilor
sociale, a cercurilor Jl partidelor politice Interesate
n aplrarea dezvoltarea drepturilor
democratice, in suveranlti-
a hotarelor. Sarcina de Im-
Istorici a organlzirli unor asemenea
a reallzlrii unei largi de de-
mocratice patriotice. antifasclste ti-a asumat-o
Partidul Comunist RomAn, care lfl demonstra
astfel, o dati In plus, flerblntea dragoste de
atatamentul siu profund la ideile f
pic il.
... Prlmivara anului 1939. Prin ocuparea Cehoslova-
ciei, in martie an, Germania ajunsese In vecl-
nltatea Romlnlel. Pericolul unul atac na-
zist horthyst pirea Iminent. In acele zile grele, cind
cerea poporului romln mobili-
zarea intregii sale energii, a tuturor
pentru patriei, Partidul Comunist Romln a
dat cuvint de ordine membrilor sit
si se prezinte la militare si lupte pentru
.lntirlrea politice morale a armatei, contra
Germaniei hitlerfste a statelor revizioniste", subli-
niind ci rizbolul poporului romln pentru apirarea
a Jl na-
.este un rizbol drept". La 17 martie, P.C.R. a
adresat intregului popor chemarea de a se ridica la
lupti .pentru impotriva cotropltorllor
declarind rlsplcat: vor lupta cu
arma in minii in primele rinduri". Aceste
publicate in presa de partid legali Ilegalii, lansate
prin manifeste multiplicate in mii de exemplare
rispindlte in numeroase au avut un puter-
nic ecou in rindul maselor muncitoare, care ex-
primat hotirirea de a lupta pentru fruntar ii-
lor
Chemirl speciale a adresat P.C.R . in acele zile, na-
conlocultoare _din RomS.nla. moblllzin-
du-le la lupti allturl de poporul romln pentru apiira-
rea: patriei comune. Astfel. intr-o de
Comitetul teritorial pentru Ardeal Banat, in zece
mii de exemplare, rlspindlti printre ro-
mni de maghiari, se demasca
dintre revizionismul horthyst Italieni
germani, sublinllndu-se necesitatea luptei romS.nllor
maghiarilor impotriva lor comun . Tre-
cutul nostru comun ne este martor - se spunea in
- el din dezbinarea celor doui popoare au
profitat intotdeauna Unirea
a nvins ntotdeauna comun. Si tilem po-
teci, si pentru apropierea intre cele
doua popoare. pentru fer icirea comuna.
imoot ri va comuni"'. Revizuirea graniie-
lor Ro mniei era respinsa clar .. Libe r-
t atea. independenia dezvoltarea vii toar e
a maghiarilor din Ardeal sint strins legate de inde-
soarta poporului romn. actu-
ale. Romniei sint grav periclitate de
puterile Axei. Noi spunem deschis d libertatea, bu-
42
niistarea. dezvoltarea economici cultu-
rali a maghiarilor din Ardeal sint, de asemenea. per i-
clitate In urma de cotroplre ale Axei. Sin-
tem, de aceea. in mod categoric Impotriva revlzlonls-
mulul, in Interesul maghiarilor al Intregului popor
din Romnia. si tragem toate
acestei atitudini sintem gata de a lupta cu arma In
mini dacii va fl nevoie, disciplinat, curajos, organizat,
Impotriva de cotroplre ale Axei
lor el. Vom daci va fl nevoie, cu
noastre, frontierele actuale ale Romlnlef. Din punct
de vedere politic, vom demasca. cu toati puterea
capacitatea noastrl, pe Interni al Axei vom
combate, fie d sint maghiar i, germani sau romlnl.
Acesta era cadrul in care, la 1 Mal 1939, In Bucu-
in alte din tari (Cluj, Arad,
Oradea.
Trgu etc.), au avut loc mar) popu-
lare, care au reprezentat un culminant al va ..
lutul de lur,te populare conduse de partid, in aceastl
perloadl, mpotriva politicii de fasclzare a
pentru apirarea
Intregul aMamblu de pregitiri fi misurl orga
nl:zatorfc:e care au determinat caracterul revolu-
patriotic. antlfascist, antirlzbolnic: ti anti-
revlzlonist. atft de accentuat al Intrunirilor fi
din Capltali, de la 1 Mal 19]9, a
fost strins legat de activitatea tovarlfulul
NICOLAE sa, aliturt de
Ilie Pintilie, Constantin David condudtorl de
frunte al P.C.R., In Comisia consplratlvi de organi-
zare a zilei de 1 Mal, creati de Partidul Comunist Ro-
mn, dovedea nu numai pe care partidul,
sil de lupti o acordau meritelor sale
personale, dlscernimintulul slu politic.
dlnamlsmulul, dirzenlel
nare pe care tlnirul comunist le probase in nume-
roase lmprejurirl, dar grija pentru realizarea
obiectivelor strategice tactice pe care P.C.R. le ur-
mirea in aceasti epoci: de
a clasei muncitoare, reorganizarea Uniunii Tineretu-
lui Comunist, crearea Frontului Popular Antlfasclst,
largi de democratice patriotice, antl-
fascfste, organism menit si apere su-
veranitatea patriei, si se pericolului fascist . Ex-
pe care o aducea tinirul comunist
NICOLAE in timpul actlvl-
in cadrul Comitetului Antl-
fasclst, in aqlunlle pentru realizarea Frontului Unle
Muncitoresc in cadrul breslelor, in fruntea Comisiei
Centrale de refacere a U.T.C., era evldenti, ea
ghlt o striluclti confirmare In memorabilele aqtunl
de la 1 Mal 1939, din Capltali.
La mobilizarea la lupti a tineretului muncitor
din Bucure,tl, la sporirea dasei
muncitoare, o remarcabili, alituN de
a adus-o
ELENA (Petrescu), c:are se afla. in
acea perioadi, printre conducitorli uneia dintre
comisiile de reorganizare a Uniunii Tineretului
Comunist Intr-unul din sectoarele Capitalei.
In in ziua de 1 Mal 1939, strizlle au ince-
put si se anime inci de grupuri de oameni
indreptlndu-se spre cele trei sili in care aveau loc
manifestiirl consacrate slrbitorlrll Zilei Muncii.
n sala .Tomis", de pe Calea nr. 11, la ora
pentru patriei
A \f'eU de la /11<11 "' de-
/11 0 11\lrafit'
dtll 1 "-fai 1939 f Bucu-
11)
-
9, nu mal exista nlc( un loc liber; gridlna chiar
dimprejur erau, de asemenea. pline de oa-
meni. Deasupra multimii adunate se ridicau steaguri
pancarte cu revendlcirl cu
chemirl antlfasclste, purtate de muncitorii
social-democrati. de membri al breslelor:
.Vrem mirlrea salariilor", .8 ore de munci", .jos fas-
cismul", .Si apirlm impotriva agresorului
hitlerist", Trilasd pacea", Trilasci Independenta
a .Unire cu toate popoarele demo-
cratice" etc. vorbitori care au apirut la trl-
buni au In cuvlntirlle lor, pericolele ex-
terne ce Integritatea ho-
tarelor Romlnlel, au subliniat necesitatea intirlrll
de a clasei muncitoare. Cind, de la
trlbuni, s-a lansat ci .muncltorlmea este
baza pic li, atit de doriti azi", s-a exprimat hotirl-
rea proletarlatulul romin de face, cu orice
datoria patrlotlci, apirind cu fermitate glia stribuni,
viitorul liber al poporului romin, a Izbucnit
in aplauze puternice, Indelungi .
Dupi Incheierea reuniunii de la Tomis,
- mii de oameni al muncii - s-au indreptat, ncolo-
spre sala .Ar o", unde avea loc un Congres al
breslelor, la care participa primul ministru al gu-
vernului, Armand Cillnescu, care. a confirmat
grea in care se afla, 111 acel moment,
expusi aqlunllor revizioniSte, de de
cu ale statelor fasciste, dind, in ace-
timp, expresie hotlrlrll Intregii de
apira patria. .Cind ... se va de undeva o tncer- .
care de atingere a teritoriului nostru, ea se va Izbi de
cea mal hotiritl cea mal necllntltl ...
Aceasti politici nu este numai politica guvernului sau
politica unul grup de oameni: aceasta este politica
rll, este politica Impresionat de gestul
muncltorlmll care rlspunsese cu promptitudine la
mobilizare si contribuie, cu valoarea
unei zile de munci, la efortul de Inzestrare a armatei,
primul ministru aducea un elogiu muncltorlmll ro-
mine declarind: .Avem o muncltorlme mlnunati
de sentimentul patriotic Am
spus-o altldatl, o repet - care
ne-a precedat a avut nobila misiune de a realiza uni-
tatea noastrl a rlspuns la datoria
el de a se sacrifica pentru pistrarea el".
Atitudinea antlfasclsU patriot Ici a maselor popu-
lare, a muncltorlmll - atitudine recunoscuti de
primul ministru - demonstra elocvent marea Impor-
nationali a obiectivelor urmirlte de Partidul
Comunist Romln, care, in acel ani , milita neobosit
pentru crearea unei largi coalitii de patriotice
- Frontul Popular Antlfasclst -. capabili si se
opuni cu succes ofensivei fasciste, din Interiorul
din afara
Concomitent cu adunirlle de la . Tomis" . Aro" ,
la .Eintracht" a avut loc o manifestare cu continut
asemlnitor, la care au participat aproximativ 500 de
In jurul orei 12, la manlfes-
tirlle din cele trei sili s-au adunat m Romani,
de unde au pornit, prin Calea VIctoriei Splaiul In-
spre Parcul Daci,
demonstrantilor numira cea -4 000-S 000 de oameni,
el a crescut pe parcurs de citeva ori, devenind un
adevirat uman, Impresionant prin ce o
degaja. Cel peste 20 000 de - comu-
aqlonlnd in front
unle, precum muncitori firi de partid sau munci-
tori in bresle - au dat glas lor
spre o mal buni , lipsiti de exploatare, liberi
democratici, s-au pentru unitatea clasei
muncitoare, Impotriva a pericolului fas-
cist, impotriva Germaniei naziste a Italiei fasciste, a
revlzlonlsmulul, pentru apirarea suve-
a hotarelor
Pe intregul parcurs, miile de au scan-
dat lozinci lansate de Partidul Comunist Romn:
Trilasci democratia", Trilasci Frontul Po,rular An-
tlfasclst", .jos teroarea", . jos rlzbolul , Vrem
Romlnla liberi Independenti", .Vrem respectarea
. Nu vrem Trllascl frontul pi-
ci!", .Vrem cu .Trllasci
43
muncitori mea unlflcatl", Trllascl Integritatea terlto-
rlall a Romlnlel", .SI tinem piept agresorului" . Jos
Hitler", . Jos Munollnl", . jos Garda efe Fier", . La gnl
loclnl cu 'Hitler fi Muuollnl" etc. CaracterlzTnd atmo-
afera de pe traseul 1trlbltuc de manlfatantl. un ra
port al pollflel concludea laconic: .Calea Victoriei
avea aspectu unul cfmp de manlfatatle revolutlo
narl". La Tnchelerea demonscraslel , Tntro atmosfera
de puternic entuziasm patriotic, participantii au de-
pus o coroanl de flori la Mormfntul Eroului Necunos
cut, almbol al pretulrll pe care poporul romln o dl
dea eroilor neamului, celor ciZUJI jertfi pe altarul
luptei pentru unitate Jl libertate
ln duplamlua acelellfl zile, pe stadionul munclto
resc din cartierul Fllaret, din lnlslatlva comunlftllor fi
a muncitorilor loclallttl fi aoclal-democratl. au fost
organizate diverse actiuni cu caracter culturii ti edu
catlv-patrlotlc, au colectat ajutoare pentru Tntemnl
satll polit ici al cluei muncitoare etc. De asemenea,
1-1u lansat ti acandat chemlrl ale partidului comunist.
Activitatea deaflturat:l, fn aceat: sens, de tovarl
fUI NICOLAI a fost: urmlrltl cu
deoHblei de agentii Hrvlclulul de Slgu
care el .,Nlcolae Ceau,.scu, fost:
condamnat la J ani fnct,laoare pentru activitate
comunisti, pedupll executati, a strigat fn tim
pul aerblrll lozinca comunistii Trllascl Prontul
Popular"" ,
Amploarea manlflltlrllor de la 1 Mal 1939 ale clasei
muncitoare din Romlnla - limpede fi moblllzatoare
expresie 1 politice a proletarlatulul ro
mln, a patriotismului llu, a hotlrlrll nestrlmutate de
a se opune cu toate fortele ofensivei fuclsce, rllbolu
lui fi revlzlonlsmulul, de a aplra pacea,
fi auveranltatea nationali, Integritatea
hotarelor tlrll - a atlrnlt un puternic ecou dincolo
de hotarele prii. Numeroase ziare din Marea Brlta
nle, Uniunea Sovietici, Elvetia. Fransa. Statele Unite
ale Americii ti din alte au slnut 11 evldentleze, In
paginile lor, emnlflcatla majorl a evenimentelor din
Romlnla. Altfel, revl1ta . 11.und1chau", din Buei, con
sidera el de la 1 Mal din Bucureftl fi
din provincie" reprezentau o dovadl .a lntenslflclrll
actlvltltll partidului comunist, a capacltitll sale de a
mobiliza masele". Iar Conferinta Internationali asupra
P.roblemelor democratiei, plcll fi aplrirll persoanei
(Paris, 12-1-4 mal 1939) a adoptat o motiune cu ti
tlul: . Pentru Integritatea fi lndependen$1 Romlnlel;
amenlnprea Germanlef hltlerlste, Romlnla fn frontul
plcll", fn care releva el puternica manlftstatle antlfas
cliCi ti antlrllbolnlcl de la 1 Mal, din Romlnla, era
.o dovadl el poporul romln se rallazila an
tlfuclstl ti el voln$1 sa este de a lupta, In mod real,
Impotriva agr11orulul fi fascismului". In 1chlmb, In
Germania tiltalla evenimentele de la Bucurettl, din 1
Mal 1939, au produs o vldlti nemulsumlre, pe care
cercurile oficiale fi de prell nu au clutat si flo mas,
cheze. Altfel, mlnlnrulul de externe romln_. Grlgore
44
Gafencu, care tocmai efectua In acea perloadi o vlzltii
la Roma, contele Clano la transmis . nemultumirea
guvernului Italian fasi de guvernul romln, care a per
mls manlfestansllor libertatea exprlmirll plrerllor
fo r, fi ri si la nici o mlsurl de represiune.
cluei din Romlnla de a-ti apira
patria, hotirlrea el de a lupta Impotriva fascismului ti
a r'llbofulul, exprimate cu atlta claritate t i fermitate
de la marile de acum -45 de
ani , au aqlunlle proletarlatuful roman fi In
anii negri al dictaturii legionare fi antonesclene, eul
mlnlnd cu victoria antlfasclste t i ant ll mpe-
rlallste din august 19-4-4, In cadrul clrela clasa munci
toare a reprezentat forsa sociali fundamentali .
Evocarea evenimentelor eroice de acum -45 de ani
se In mod firesc, cu mari dE
actualitate. Degajind Istoriei de lupti re-
' ' patrlot lcl . Nicolae Ceaufllcu
su blin ia ' "Cei mai in Ji amlnteac ci
marea antlfasclatl din t939 avut:
loc la mal de doul luni da la Intrarea Ger-
maniei hlderl1te fn Caholovacla, el acaaat:l d
a fost. dupl ani, prima mare
orvanlzaei pe baza Frontului Unle,
lmpreunl, de cltre Partidul Comunlat ti Partidul
SoCial-Democrat ti alte democratica ti ,...
la a fo1t prima fi poate printre cele
mal Importante din luropa fn acu
perloadl, duJ'I Invadarea cl'e cltra flltlerltt:l a c ..
hoalovaclel. Ctnd fn multe are o oarecare
atare de .,teptare. muncltorlmaa romlnl, tub ,
conducerea comunlttllor, .. a ridicat fi a demon-
strat el nu trebuie d ne pleclm In fascl ..
mutul, el trebuia 11 rldlclm at:ugulluptal ti el,
ul'lltl, muncltorlmaa, popoarele pot bare calu
faacltmuluU daci fn t 919 popoarele' ar fi
nat: unite, hltlerlamul nu ar fi al doll
rlzbol mondiali latl de ca acum, cind ne rumln
tim ti cln1tlm ac ... tl mare revolu
trebuie - ti doresc 11 mi adreHz mun-
cltorlmll din luropa, din fnt:reaga lume,
progreallte - " tragem toate 11
nu r111m 11 H mal repete evenimentele din '39,
al fnt:lrlm unltat .. l Dispunem de necesari
pentru a opri calea 1pre rtabol, spre prlpaatla,
pentru a aiiJUra racea, tuturor
popoarelor, dreptu oamenilor libertate, la bu
nlltare fi fericirei"
Puternic mobfllzatoare, aprecierile ltcretarl.llul ge-
neral al partidului nostru exprimi. cu limpezime, po
zlsla militanti, profund fi patrlotlcl. de
mare moblllzatoare. a politicii externe a Parti
dulul Comunist Roman, a Romlnlef socfallne, In fa
reallzirll unei largi
In lupta pentru pace. ti colaborare In

dr. Ion C111tete1nu
Arme

oamen1

prezentului''

Pc PAmint trAiesc 4,7 miliarde de oameni. In arse-
nalele militare ale glob terestru stau, bine
rlnduite, lntretinute lmprospitate, munti de arma-
mente, clasice moderne. Acestea din - pro-
duse maligne ale .promitAtoarei". ere nucleare - au o
atit de mare putere de distrugere, Incit fiecAruia din
cei 4,7 miliarde de oameni li revin tone tone de Clr
ploziv. Populatia este In stocurile de arme
lllnt, acestea, In cu un indice de . natali-
tate" superior celui demografic. latA de ce se afirmA,
tot mai rAspicat, cA - este, desigur, o
realitate - complexitatea gravitatea vietii mondiale
lilnt date, Inainte de toate, de frenezia lnarmArilor, cu
deosebire nucleare, dar - pe acest fundal primej
dios - de persistenta conflictelor focarelor de In
cordarc, de adincirea discrepantelor economice Intre
Deteriorarea situatiei internationale, pinA la
punctul de a 11meninta serios pacea, este efectul direct
al exacerbate! curse a armamentelor. Pragul lnarmlri-
lor este atit de Inalt, In arsenalele lumii sint stocate
11rme atit de perfectlonate, Incit, astAzi , norii ai
distrugerii lremedi11bile amenintA, crescind, clvihzatia
umana .
Situatia nu arc precedent. Tocmai de aceea, In vi11ta
internationalA actualA se distinge, ca problemA funda
111entaUI. CII prioritate a prioritAtilor. salvgardarea Pii
ci,i, a pericolului de -Jn
numele acestui imperativ, la loc centrl in cadrul con-
ceptului romnesc de politicA daborat pro
movat cu de Nicolae
se aflA stoparea cursei lnarmlrilor trecerea la dezar
mare. In primul rind nuclearl, realizarea unui echili
bru militar, Intemeiat nu pe ci pe reducerea
armamentclor existente la niveluri cit mai scAzute.
Acest obiectiv 11 regAsim, 'desigur, In numeroase stu
dil, inclusiv In declaratii oficiale ale unor de stat,
personalitAti marcante ale vietii internationale. Pro
blema fundamentalA, In opinia RomAniei, este aceea a
vointei politice, a mobililArii tuturor factorilor, a tu
turor energiilor capabile sA impunA dezarmarea, ca un
proces ireversibil.
CAci, pentru a un veritabil proces de de
zarmare, eate nevoie de mult mai mult decit de afir
matii, declaratii de intentii, de retoricA lipsitA de aco
perirea faptelor.
A reduce treptat semnificativ tnarmlrile este
foarte greu, dar 011 imposibil. Drumul spre aceastA
tintA a sypmvietuirii Il constituie numai numai tra
tativele. n trecut - stau mArturie numeroase cvcni
mente din istoria universalA - se mai putea negocia
dupil finalul ostilitAtilor. AstAzi n-ar mai fi posibil,
rAzboiul modern trecind In neant, ncdiscriminatoriu,
totul, inclusiv pc eventualii negociatori. Tratativele -
cu atit mai mult In sfera dezarmArii nucleare- au, In
mod obligatoriu. o naturi
Negocierile pc . aceastA tematicA s-au derulat In di-
verse cadre de dar pinA astAzi rezultatele
(impropriu numite n-au acoperit nici anii de dis
48
cutii nici amplasarea actiunilor ntreprinse. In mate-
rie de tratative nu trebuie, dezarmat. Chiar
sint ndelungate - tema fiind, ea n-
de mare complexitate -, negocierile de cre-
purtate in spiritul stimei respectului
i"eciproc, mentin punti de comunicare absolut indis-
pensabile n actuale.
Romnia Nicolae
o dialogului intre facto-
rii politici pentru promovarea, mai cu
in de a acestuia. fn con-
ceptia intre metoda negocierii mentine-
rea o relatie o pace
un sistem de securitate real eficient trebuie
fie rodul contactelor permanente intense intre
factorii de ai statelor, al tratativelor de la
egal la egal.
Convorbirile soviet'o-americane de la Geneva In do-
meniul armamentelor cu raze diferentiate de actiune
sint, de mai multe luni, intrerupte. Este in si-
tuatie, epuizat potentialul negocierilor? ntrebarea do-
numeroase cancelarii. nu este nu
poate fi dedt negativ. Tratativele in continu-
are, speranta pentru viata po-
poarelor; asigurarea dreptului fundamental al oameni-
lor la pace nu poate avea
Pentru oprirea escaladei perspectiva de-
- de ce nu? - a .escaladei ne-
gocierilor" este obligatoriu se materializeze.
suficiente propuneri din partea unor de stat, pre-
mieri, oameni politici, in diverse, dar cu
obiectivul comun de oprire a cursului periculos in care
se omenirea, in special continentul nos-
tru. Este pe deplin posibil fie stopate
de amplasare a noilor rachete cu medie se
renunte la instalarea lor, se la situatia an-
se anunta te de
Uniunea Relansarea tratativelor in formula
- sau in oricare alt cadru apreciat ca favo-
rizant - se impune cu forta tii, rezistenta la
dialog nescrvind nici Estului nici Vestului- nici
unui punct cardinal -, neservind in general. Au
fost avansate, pe politic (mai
ales) european, o de sugestii, idei, considerente
in privinta revenirii la masa tratativelor. Sint, in con-
text, cunoscute, apreciate amplu comentate peste
hotare propunerile Romniei socialiste privind deblo-
carea actualei situatii, revenirea la masa de negocieri.
fn general, un evantai larg de sugestii propu-
neri care, luate in considerare, ar putea conduce mai
la cristalizarea unei solutii general-avantajoase.
Nimeni nu crede dialogul, in circumstantele actu-
ale, este o intreprindere Este dificil, extenuant,
complicat. Dar el fie unica
- - in contorsionata mon-
in dificila situatie in care se continentul eu-
ropean lumea.
Ilie Olteanu
46
"
Impotriva
eurorachetelor
"o
"
11
tn
It perlc11IHII
pr/11 trtCtrfl /1 1111
phiHrttl ll'flttllnttlt Nlcohlt
CII P"''" l11mllfl llltllt ri sp1111
M" CI l'fVllll, tiCt.Ut lmpl'f)llrlr/ de fl'ttl CIIIIIJIIIfl,
t11t11ror IUittlor, t11t11ror clttmtltt li t1tlitcl o
colltr/111111 tlctlvl lt1 tllm/lltl"tl prlmt)dlel nNCietlfl. Dt
li111r, t1 rl1p11nllerl Mt1#bltl 1111 l11 tiCIIt "'" S.U.A. li
U.R.S.S,, CII sttltt It Ctlrt deplllde lltml}loclt IOIII(Iolltl
"' tiCIIttl vlttllt pr/11 oprlrttl tllllpltlllrll rtl
Cllltt/or tlmerlCtllll #, totofltltl, lf rttll/dr/1 COIItl'tlml III
rllor sovlltlct, """'" 1 trottltlw, 111 wltl'fll
rll 111 tlcol'411rl li '"'''''"' co",p"":ltHH CtiH IIIICI
III tllbti'Yirttl colltllllntllllll It tlf#lltl/cllor llto-
llllct. Dtlr, 111 t1ctlt11i timp, proble1111 ellrol'tlc/wttlor 1111
llltt"stl 1111111111 ctlt llolll p11ttrl IIIICIIf" Hll n11
llltll lttltlli!:' ttrltorlill ciroro u ori ",.
llltllt.4 . 11 t mpltlltltt 11oilt rocllttl, el IJ.IItllllllllt#te
1tttlor ti 11 EuroPf, tiin '"'"11111 1111111. /11
Rom4nwl, 11oil1 Nclrttl, 111 t1 fl o projl1ml tit
oN/11 1trlct b/ltlttrol, pHtlntl 1111 '"'"" vlttll pe11tr11
tHte pt p/1111 continenttll 11 molldltll ..tc11stl
tOIICflltJt It llllpr/ndt, CII llmptt.lmt, tl/11 vcfrul, 1111
Hll p111f11 fllflt/lt# flt lllrtl llotlltrl, el, III Ctltfll 11nfll 1it
,bol 1111CI11r, llftHtlfl p_l11nttl 11 Vf trt1nl,/or1111 Intr-o
11rlt11l toJ11
l11tl dt CI ""' proflmll "t11ist1 li ltfltlmt
Rom4nltl IPCitlllstt, concept/ti toVIIrllllllll N/cDIIIt
CttllqeiCII, 111 vlrt11tet1 ciroro ttltltt popt1Rrlll tllrtlptlll
111 1111 """''' d"ptlll, 1., 11 obl/fflltl 11 pllrtlc/pt 111 ",.
/I'UIHI 1111or corll11rl col'flplllldtH" llf probltmtl 11/
mllllrU rtlclrtttlor, jfurlrll 111111 Europ1 tllbtrtltt le
lplctrlll IIIICittlr. Actllstfl co"spulldl pr/IICiplllor 11 11or
m1lor 111 llrtptlllullmprtiCrlptlb/1
t:tcirNI ,,., tii li 1p11nt cNllntlll rl ",.
m loclt hl oillllolltl"l prHitmtlor lnterllfl/olltlll - CII
' t lfftll 11111lt dllll "'' vor611 llt prHitlllt Ctlrl It prl
vtsc bt1 clrlr vlut.4 llfll# t:c/stt"'' lor, c11m
"'' probltml roclttttlor IIIICittl".
Primejdia ce 11pasA de at11ia ani asupra Europei.
asupra lumi a dus, In ultima vreme, IJI o pro
fundA conftlentizarc a maselor de oameni. In urma
hotArlrilor de .suprarachctizarc" nuclearl a continen
tutui european (fi nu numai a acestui spatiu acosrafic)
- opinia publicA, popoarele s-au actlvizat, unite In
idealul comun de salvare a tot ceea ce lnscamn viat .
civilizatie, demnitate umanA. Milioane milioane d,
oameni, de pc numeroase meridiane ale planetei, de
\i rste convinaeri filosofice religioase diferite, hi
fac auzit, cu visoare, alasul In acest ces al luptei
energice pentru pace.
ln impresionantul front al picii, romnii se In
rfnduri . fntresul nomu popor, strins unit In
rtidului, al secretarului sAu seneral, a dat slas,
unor ample adunAri, mitinguri, demonstratii,
picii. culminind cu cele 18 milioane de
Apelul adresat AdunArii Generale a
i sale ferme de a trli lntro lume a con
rachete arme nucleare. C\1 ace
u manifestat manifestA
noastre solidaritatea cu mi
ampla pentru pace,
rilor, care a cuprins
Intru totul aprecierile realiste
ului Nicolae
de face auzit gla
de
re
pro
e dezvol
tare, nu slAbesc In tiri ale lumii
de pozitie, ImbrAcind forme diverse: de-
monstratii, mese rotunde, declaratii ale
unor personalitAtii, .SAptAmini ale picii" - In cadrui
rAzbate vibrant dorinta de pace a popoarelor,
vointa lor fermA de a prclndmpina pericolul unui ca
taclism nuclear, In care nu vor exista nici lnvinptnrl,
nici care 11menintli &I'IIV viitorul umanitA1li.
'
.
47
,,Lungul al
puterii milita

SI.
,

,,
buzunarele li
omen1r11
(Extrase din raportul anual " Cheltuieli militare
sociale pe plan mondial 1983u
de Ruth Leger Sivard)
"Stocurile mondiale de arme nucleare - un potential
exploziv de peste 5 000 de ori mai mare decit totalitatea
munitiilor utilizate in cel de-al doilea mondial" .
"Chiar un conventional poartii in sine perico-
lul distrugerii in .
"F..chivalentul a un milion de bombe de tipul celei lan-
sate la
"Al doilea mondial poate un mic conflict
local".
"Amploarea arseitalului nuclear in prezent,
dezastrul planetei"
tehnologice contribuie la o mai mare in-
stabilitate Ele sporesc riscul unui
conflict nuclear"
Tensumea violenta sint n ascen
siune Intr-o lume periculos supral1111r
mat4 subnutrit4.
Cursa i narm4 rilor, fii rtl precedent
In istorie, a creat o nu-
clear4 care se poate transforma
foarte In realitate, afectind grav
Intreaga pe P41tlnt. R4z1Joaiele
locale sint din ce In ce mai inter1111
li mai di1tructive.
O curs4 a 11111rm4rilor, pe care nici
"Nu a existat nici un an in care fi fost mai putin de
patru iar in 1979 1980 au avut loc 18 con-
flicte. In prima a anului 1983, s-au purtat 13

o nu poate permite, duce /Q
acumularea problemelor sociale. Bu-
getele guvernamentele ale multor
minimalizea:;l nu acort/4 prioritate
problemelor cu profunde ci
solutiilor militare celor mai re
cente progrese tehnologice In dome
niul armamentelor. In lumea civili
zat4 a anului 1983, este impresio-
nant4 m4sura tn care sint nesocotite
drepturile omului uman4.
48
locale se tot mai mult"
"lntensifacarea ucide, indiferent armele
snt utilizate sau nu"
nationale se pierd, resursele de capital se
iar viitorul stii sub semnul
pentru pace au devenit o dis-
tinctii, de o
"Armele nucleare - principala prioritate a luptei pen-
tru dezarmare"
G/Dsul de revolt4 al opiniei pu
blice, Indreptat In primul rind tmpo-
triWl armelor nucleare, se face auzit
cu tot mai mult4 Nu se poate
lnc4 aprecia dt timp li Wl trebui pen
tru a modifica multor gu
verne, dar vocea opiniei publice a tie-
venit deja o contrapondere o
politicii lor oficiale, core a pierdut
contactul cu realitatea.
ln 25 de ti11erii sint consi-
derati apti lupte la o mai dect cea la
care li se dreptul de vot. Yn fiecare minut, 30
de copii mor lipsei de a imposibili-
de a li se pune la dispozitie vaccinuri ieftine; in
fiecare minut, bugetul militar pe plan mondial ab-
soarbe 1,3 milioane din totalul finantelor publice.
Yn prezent, Statele Unite anual, peste 200 mi-
liarde dolari militare impotriva unor adver-
sari dar 45 la din americani se tem
singuri din noaptea, chiar la o mai
de o de locuinta lor.
ln cele 20 de in curs de dezvoltare cu cele mai
mari datorii externe, in 1976---1980, impor-
turile de armament te cu 20 la
din i
Stocurile un
potential ori mai mare de-
cit in cel de-al doilea

puterii care
prin prisma numai
u pe o
mai in favoarea deseori politi-
cienii, aceste contraste extrem de puternice de tre-
cut pot trece, in intregime, neobservate.
Dimensiunea. structuri militare care
in prezent snt comparativ de la cel
de-al doilea mondial, complexul militaro-indus-
trial avea dimensiuni modeste.
Al doilea mondial trebuie fie considerat,
in parte, de schimbarea a
dimensiunilor puterii militare. Doi factori, creati de
au ca - incheierea conflictului
mondial - aceste cheltuieli niveluri mai ridi-
cate de cele normale, din timp de pace: unul este
complexului militaro-industrial din timpul
iar este acceptarea, de opinia
a unor sacrificii mai mari, cu care se
in cursul
RISCURI. Extinderea
a puterii militare, in ultimele decenii, a
fost, din anumite puncte de vedere, mai
decit ntr-o in care comu-
nicatiile se instantaneu, cind supravegherea
detaliilor de pe se face cu ajutorul satelitilor
Almatlllh Lumea eoUI 3
aflati la sute de kilometri in spatiu cind durata intre
lansarea rachetelor intercontinentale momentul lovi-
turii este de 30 minute, a ajuns
perimetre nelimitate.
Proiectia a puterii duce la vulnera-
pe plan mondial in ce
unui in orice regiune. poate izbucni,
acum, in curtea Oceanele, care, pentru unele
natiuni, au constituit obstacole impotriva
snt acum pentru submarine si-
lentioase, ce pot distruge un n numai cteva mi-
nute, chiar arme nucleare. Posturi de ascultare
la ca pe
cea Spatiile idealul ani-
lor '50 - pentru ob-
servarea tuturor
Tehnologia
larga
la
tea. Recenta
jurul
cea mai
pe
Peste 1,8
lume se n
Aproximativ o treime se n afara granitelor pro-
prii pentru a purta sau pentru a servi ca
forte de ocupatie. Majoritatea se pe teritorii
ca o prelungire a puterii armate nationale
pentru a fi ca a fortelor din
Cercetarea
ei
impuls competi-
militare
Punctul culminant al competitiei militare dintre ma-
rile puteri l constituie mobilizarea unor resurse n do-
meniul unor precedent n istorie. Rezul-
tatele dau un extraordinar impuls cursei
Ele au schimbat, de asemenea, aspectul
- precizia armamentului, raza de actiune,
eficienta nainte de toate, puterea lui de distrugere.
Cea mai mare parte, probabil patru cincimi, din su-
mele destinate in domeniul armamentelor,
este de superputeri.
49
Lan.rator terestru pentru rachete de
(. Cruise" ) . Intre
1983-1988. este sii fie am-
plasate a nceput. deja.
din decembrie anul trecut) n Marea
Britanie, R.F. G.. Italia, Bel-
gia Olanda, 464 de astfel de ra-
chete
. n domeniul militar: .productivitatea" a ba-
nerele tehnologice, aJungndu-se la producerea unui
a_rmament pe care nimeni nu 1-a imaginat in pe-
noada celui de-al doilea mondial. Un .Fran-
kenstein" una dintre aceste creatii,
nu este mc1 pe departe unicul .supermonstru" al
ere militare. n citeva decenii, tehnologia a re-
volutwnat total arta conventional. La ora
<?biectivele pot fi distruse de la mari distante.
Bombard1erele la altitudini de peste 10 000
metri. Rachete ce bombe de 500 kg pot fi
lansate de_ pe submanne la obiective situate pe
uscat la de 1 500 km. Atacantul este, in pre-
zent, foarte departe de victime deci, de implicatiile
morale ale actiUmlor lUI . Forta de ucidere este deper-

In timp, armele sint din ce in ce mai
capabile de distrugeri masive, adeseori nediscriminato-
rii; unele dintre ele au fost deja folosite in
de explozie a fost enorm. Substante in-
cendiare produc mingii de foc chimice.
Bombe cu fragmentatie in mii de schije de
otel,_ sfi rteci nd trupurile ti sau erei nd unde pu-
termce de presiUne pe 1ntmse suprafete,
non de substante extrem .de inflamabile. Armamentul
conventional ce poate ataca, simultan, un mare
de obiective este deja echivalent cu cea mai n-
atit in ce raza de actiune
cit forta de distrugere. '
n acest rapid al tehnologiei mili-
tare, nu a putut tine pasul cu atacul. Mobili-
tatea, viteza, raza de actiune, efectul totul
este in avantajul atacantului. Nu nici un refugiu
pentru civili. Dat fiind superarmamentul anilor '80,
chiar un conventional in sine perico-
lul distrugerii in n orice conflict de mare am-
ploare, din rindul civili-
lor va cu mult capacitatea institutii
medicale existente pentru a le putea face
Cele 50 000 focoase bombe aflate in prezent in
arsenale includ 17 400 arme nucleare ale fortelor stra-
tegice ale superputerilor. Raza lor de actiune este in-
Fiecare este
un de mari dimensiuni atitea aseme-
nea in lume).
50
Supracapacitatea
de distrugere
linia de demarcatie intre armele folosite in
boiul conventional cele disponibile pentru un con-
flict nuclear a fost de progresul rapid in
domeniul tehnologiei militare, armele atomice sint
superioare in ceea ce puterea de distru-
gere, fapt ce poate fi ilustrat in felul
- o din arsenalul actual
poate distruge un locuitorii lui in citeva mi-
nute;
- citeva mii de asemenea arme ar putea distruge
intreaga omorindu-i pe cei vii anulind orice
perspective de pentru cei ce nu s-au
ale armelor nucleare de
distrugere a vietii au fost recunoscute cu 38 de ani in
cind primele bombe atomice au transfor-
mat japoneze in incandescente.
Din 1945 acum nu s-a ajuns la nici un acord
international care folosirea acestor arme
in caz de conflict armat, dar, de atunci, s-au purtat
peste 100 de fi fost arma nu-

Este, de asemenea, cu atit mai notabil faptul sto-
cul mondial de arme nucleare - care, in 1945, nu-
trei bombe - a crescut, pentru a ajunge la
50 000, in 1983. Aceasta din avutia pu-
s-au cheltuit 900 miliarde dolari pentru
eficientei lor, a puterii de distrugere a preciziei mij-
loacelor de lansare, pentru a se putea atinge obiecti-
wle situate la distante mari, de parte a lumii.
Nimic nu poate exprima amploarea a . pro-
gresului" inregistrat, acestor vaste eforturi,
dar este suficient chiar numai indiciu -
cantitatea de exploziv a armelor nucleare stocate in
prezent de S.U.A., U.R.S.S., Anglia, Franta
China echivalentul a un milion de bombe
de tipul celei lansate la
Cum s-a ajuns in situatia ca arme ce ne din
punct de vedere moral, inutilizabile intr-un
C';! efecte inimaginabile asupra vietii umane,
p1esa de a politicii militare a marilor puteri
ale lumii?
DOCTRINA. prima demonstratie, in a
lor forte de distrugere, ratiunea co-
pentru achizitionarea armelor nu-
cleare, a fost aceea trebuie le avem pentru a pre-
veni folosirea unor asemenea arme de natiunile
ostile. Doctrina rii" a avut la con vin-
gerea nici un de stat rational nu va ordona folo-
sirea armelor nucleare impotriva unui
da seama sa ar insemna sinuciderea
inevitabila a adversarului ar pro-
voca pierderi de vieti o agonie ce va de-
capacitatea unei natiuni de a supravietui.
armelor necesare pentru descurajare nu a
fost precizat in mod clar. Nu a existat nici o
dezbatere la nivel national pe Ar putea
fi exprimat in termeni absoluti, iar acest lucru
este posibil, ar putea fi evaluat, oare, arme-
lor necesare la minimum 10 sau la 1 000?
Ote vieti, ce proportie din capacitatea a
inamicului trebuie impotriva riscului distru-
gerii? Ori, poate, .descurajarea" ar trebui
ceva relativ, in functie de amenintarea din partea
manplui? n acest caz, echivalenta va fi miza jocului,
iar .echilibrul" - scopul in domeniul armamentelor.
Echilibrul nu are limite bine definite. Nesiguranta in
ceea ce pas al adversarului alimen-
pesimiste face competitia mai

Lipsa unui consens sau chiar a unei dezbateri asu-
pra necesarului in domeniul armelor nucleare a
din .descurajare" o de determinare a
volumului adecvat de armament nuclear. Nu s-a stabi-
lit vreo pentru nu ruJ de arme necesar
rii nucleare".
tn afara acestei deficiente. au existat intotdeauna in-
doieli in ceea ce caracterul adecvat al descu-
in orice situatie Nu este avut in
vedere nici un act ce tine de - acciden-
tele, erorile electronice, folosirea a unei
Desen publicat de . Forum du Developpement", evidefl/i-
ind sensul spre care se adesea, .. ajutorur
acordat subdezvoltate
Racheta .. Cruise" n zbor
bombe atomice de riscul de
sub control a unei situatii incordate, intreruperea co-
municatiilor cu un submarin sau cu o regiune r-
nuclear ar putea incepe astfel chiar
cu riscul unei inevitabile nimiciri.
t n afara celor spuse mai sus, intervine notiunea de
.limitare a daunelor". Conceptul a constituit o
la doctrina oferind garantii in cazul in
care aceasta ar inregistra un . Limitarea daune-
lor" in faptul armelor nucleare trebuie li
se confere capacitatea de a anihila alte arme nucleare,
inainte de a moartea distrugerea. Aceasta ar
putea justifica eforturile perseverente de modernizare,
in sensul unei precizii deosebite a armelor,
de realizare a unei rachete . MX"
alte rachete chiar in depozitele lor, a unui sistem de
cu ajutorul satelitilor, ca in filmul
stelelor". Dar, cu asemenea pentru actualele
cheltuieli nici tehni-
cienii nici autorii de planuri nu vor face nici un pas
inainte in directia armelor nucleare ca
instrumente credibile de intr-un Cert este
fie este o sau nu, ea a deve-
nit principalul stimulent al in domeniul
armamentelor.
1983 de 1945:
- Racheta MX poate parcurge 8 000 mile, gratie
propne1 sale forte de propulsie. "Little Boy", bomba
la a fost de
un bombardier .B-29", care dispunea de o autonomie
de zbor de 4 000 mile.
- MX are o de deplasare de peste 15 000
mile pe in timp ce avionul .B-29", care 1-a
transportat pe .Little Boy", avea o de 360 mile
pe
- MX este de un computer
cu o aproximatie de 100 metri de
lui _.L!ttle_ Boy" a depins de capacitatea
de a tmu a echpaju!UJ bombardierului.
- MX, oficial .Garantia
zece focoase mdependente are o
n TNT) de peste 300 de ori mai mare de-
ct .Little Boy", care, la a ucis sau mutilat
200 000 de civili .
Tehnologia doctrina. Bazele politico-filozofice ale
cursei nucleare nu au fost,
de smple, cum s-ar putea deduce din succinta pre-
zentare de mai sus. folosirea, pentru prima
a nucleare n doctrina
tehnologia au mers n '$i ndoieli
doctrina, n sensul rezonabill'
a armelor nucleare, s-a situat
inaintea tehnologiei.
Avntul tehnologic a fost , realmente, foarte puter-
nic. puterii de distrugere a
51
transportoarelor la au constituit obiective
centrale, dar evenimentele au clar tehnologia
poate produce tot inventarul nuclear dorit. Progresele
n ambele aspecte ale nucleare au avut loc
schema care s-a "culmi-
lor ale cursei fiecare superpu-
tere avind un avantaj de ani ntr-un nou dome-
niu cum se vede n cronologia de mai jos).
ISTORIE. ntre 1945 anului 1982 s-au
efectuat, n total , 1 375 nucleare, din care
87 la de cele superputeri. Puterea de deto-
nare a un ma re pas nainte, cu dezvolta-
rea, n anii '50, a .superbombei" ce folosea fuziunea
n scopul sporirii energiei eliberate de bomba
sau cu fisiune. Prima a
fost de Statele Unite n anul 1952.
Puterea de explozie a bombei termonucteare a fost
de aproape 1 000 de ori mai mare decit a bombei lan-
la U.R.S.S., care se afla cu patru ani n
urma Statelor Unite n ce producerea armei
atomice, a experimentat propria
cu un an mai trziu decit Statele Unite.
. Concomitent cu rea puterii de distrugere, o ra-
dezvoltare au cunoscut-o mijloacele de
transportare la n cea mai mare parte, dar nu n
toate, a importante, Statele Unite s-au aflat
cu ani naintea U.R.S.S.
Primele mijloace de transport n care s-au realizat
importante progrese au fost bombardierele grele. t n
Statele Unite, incepind din 1948, avioanele cu autono-
mie mare de zbor au nceput avioanele
cu propulsie Primele avioane de acest tip au
depins de realimentarea n zbor pentru cursele inter-
continentale, dar, n 1955, Statele Unite au con-
struit numai bombardiere cu avind de ac-
Curind, acest obiectiv a fost
atins de U.R.S.S.
Bombardier de F-16, aflat n serviciul ae-
riene ale S.U.A.
52
Au urmat rachetele balistice intercontinentale. Am-
beleuperputeri s-au angajat n cursa pentru
narea .rachetelor, n cursul celui de-al doilea
mondial, astfel nct acestea
transporta la mtercontinentale nu-
cleare. Pentru o de timp, se
U.R.S.S. este pe locul nti, n acest domeniu, cu
succese nregistrate n 1957 - experi-
mentarea pnme1 rachete balistice intercontinentale
lansarea primului satelit.
Statele Unite au luat-o, naintea Uniunii So-
vietice n n momentul n
care deplasat asupra submarinelor, au
un avans de aproape 4 la 1 de Uniunea
n domeniul rachetelor balistice interconti-
nentale.
Submarinele cu propulsie n care tehnolo-
gia era _evident au reprezentat cel
de-al tre_tlea mtJloc de transport strategic nuclear.
S.U.A. d1spuneau, din 1960, de submarinul Po-
laris"; echivalentul sovietic a fost realizat opt ani" mai
tirziu. Reprezentnd o n dome-
niul sistemelor de transport, submarinele cu propulsie
au avantajul nu pot fi detectate pot na-
VIga la foarte mari de
in domeniul tehnologiei a
cut ca armele nucleare instrumente de dis-
trugere mult mai eficiente.
Un alt rezultat 1-a constituit
care poate fi in prezent de un bombar-
die_r, o sau un submarin. Un proiectil de arti-
lene poate transporta, acum, o
cu cea a bombei din 1945. Bombardierele
12 rachete fiecare se poate de-
pe o de 1 500 mile cu energia proprie,
aVI?d o de 13 ori mai
deat a bombe1 dm 1945. Submarinul "Trident"
rachete nucleare avind echivalentul a 5 000
bombe de la o
pentru a distruge un continent.
Supracapacitate de distrugere instabilitate. Preocu-
de armelor nucleare s-ar putea
din vedere riscul pe care l aceste cifre
pentru umanitate. Adunate bombele nucieare,
focoasele, minele etc. existente n prezent fac ca al
doilea mondial, cu cei 40--50 milioane
un mic conflict local.
controlate de care se declarn angajate
n descurajarea rnzboiului nuclear, de arme
de supradistrugere pe care o ele par
nu mai nici o cu conceptul uman des-
pre amploarea distrugerii ce trebuie Capacita-
tea de distrugere o impru-
de din partea celor mai puternici factori
de decizie din lume. Amploarea arsenalului nuclear n-
n prezent, dezastrul planetei;
ar izbucni un rnzboi nuclear, indiferent din ce
motiv, inclusiv un simplu accident, distrugerea
ar putea fi att de de incit
nostru ar deveni o de
Armele nucleare sint realmente diferite. Ele nu nu-
mai ucid, dar distrug orice de la
fel ca armele ucid prin explozie in-
cendiere, aceste efecte au o amploare
produs de o nuclearn de dtmen-
siune mijlocie poate distruge toate de pe o su-
de citeva mile; incendiului este
mai mare, anind tot ce este viu pe o de
8-10 mile. n afam de unda de de incendiu, ar-
mele nucleare produc, de asemenea, radioac-
tive, care pot distruge la mari pe o
de timp - cind nu va mai
exista nimic.
mare de arme existente in prezent face
mai mult det amplifice folosirii lor in
timp de Explodnd, intr-o in pe o
de ore sau zile, efectele lor se vor cumula,
contaminind mediul clima atmosfera
de care intreaga De aceea, nu-
a explozive a acestor arme
enorm riscul de nu numai a direct
implicate, ci a intregii omeniri.
In timp, probabilitatea ca aceste arme
fie folosite in timp de Rafinamentele tehno-
logice, de exemplu, fac mai verificarea deosebi-
rilor dintre armele cele nucleare sau
detectarea lor prin radar pentru a se da alarma in caz
de atac cu rachete. in domeniul preci-
ziei reduc de a cu baza
la sol in eventualitatea unui atac, constituind un sti-
mulent in plus de a lansa prima Durata mai
de zbor a rachetelor duce la limitarea timpului
de decizie un stimulent pentru
riposta Toate aceste tehnolo-
gice contribuie la o mai mare instabilitate nesigu-
Ele sporesc riscul unui conflict nu-
clear, mai in cazul se va de-

Violenta
cu de arme moderne n
ntreaga lume violenta Ea se re-
n valurile de mai multor
in de civili
in aceste Ea se de asemenea, n for-
mele cele mai radicale de terorism politic sistematic.
Victimele militarizate snt, n general,
mai Cu toate acestea, in
distrugeri tragedii o pe care o re-
simte, cu timpul, intreaga omenire.
DuJXi celui de-al doilea
mondial in prezent au avut loc 105 conflicte
majore (cu 1 000 de sau mai mult pe an),
te in 66 de teritorii . au durat, in
medie, trei ani Nu a existat nici un an in
care fi fost mai de patru iar n 1979
1980 au avut loc 18 conflicte. In prima a
anului 1983, s-au purtat 13
Din 1945 acum, au provocat 16 mi-
lioane mult mai in rindul civililor det n
rindul armate implicate. (Datele privitoare la
victimele n rindul civililor snt incomplete). Cel mai
mare de victime de acum s-a inregistrat in
Asia (Indochina).
mai mici au avut de suferit enorm. De exem-
plu, cele 35 000 victime ale luptei impotriva dictatoru-
lui Somoza au reprezentat 1,5 la din
luptele din Salvador, din 1979 acum, s-au soldat
cu pierderea a 45 000 o din
o (Un in S.U.A. ar insemna
2,3 milioane din cauza
este in In anii '50,
media era de pe an; in anii '60 - de Il
pe an, iar n anii '70 in anii
'80, media este de 14 pe an. Aceste conflicte
sint generate de un complex intreg de factori, printre
care religioase, etnice separa-
tiste, teritoriale, luptele armate revoltele
provocate de nedreptatea disperare.
Factorii externi de asemenea, spirala
locale se tot
mai mult . Cu o toate im-
portante din 1945 acum au avut loc in lumea a
treia. In aceste au fost implicate, ma-
rile pu(eri, iar, in ultima vreme, implicare pare
fi sporit, este, de multe ori, mas-

Rezultatul este de victime n
rindul civililor. Echipamentul mai sofisticat se depla-
mai rapid are o de distrugere mai mare.
rapid limitele civile;
distrugerea lor devine o a
lui modern. Pierderile materiale sociale, in afara
snt colosale. In Liban au fost
distruse aproape 150 intreprinderi industriale. n Iran,
Institutul de Studii Strategice
din Londra, pagubele provocate de economiei
ci vile deja 100 miliarde dolari, ceea ce ar
echivala cu totalul veniturilor guvernului, inclusiv din
petrol , pe timp de patru ani.
1 n toate aceste cazuri, ceea ce s-a realizat , cu un
att de mare, este imperceptibil.
conflictele par continue cursul,
seama de finalitatea mai sau de opini-
ile milioanelor de oameni care au de sufe-
rit.
Tot vtcume ale
produse de om sint milioanele de oameni care se refu-
din calea
religioase, politice etnice din lor. In ultimti
ani, s-au inregistrat cele mai mari valuri de refugiati
din timpurile moderne. cea mai mare o re-
femeile copiii. Estimarea privind
pe plan mondial este de 8 mi-
lioane, dar se crede organizatiile de au
prezentat o mai decit in realitate.
Neglijarea domeniului social
Ca afluenta neglija rea domeniului social
din militariza rea Relatia dintre asu-
marea a puterii politice utilizarea a
pe plan intern, dintre mare
al victimelor civile, se printre efectele deja
Bombardieru/ strategic american B-1. Primele exem-
plare vor deveni operaJionale n 1986. Costul -
300 milioane dolari fiecare
53
perceptibile ale unei curse a de sub
control. 1 n de acestea, efecte sociale cu
consecinte profunde, care nu se la prima ve-
dere, dar care au un efect tot atit de asu-
pra Intensificarea ucide,
indiferent armele snt utilizate sau nu.
Relatia dintre domeniul militar cel social are con-
secinte profunde asupra economiei mondiale. Impac-
tul militar este cel mai direct mai evident n distri-
buirea fondurilor publice. Programele militare cele
sociale n competitie pentru a obtine anumite
cote din bugetele nationale limitate. Obiectivul
rii prin dezvoltarea la maximum a puterii
militare nationale poate fi realizat numai n detrimen-
tul altor obiective, care sint, ele, esentiale pentru
1960
1981
progresul securitatea natiunilor a populatiei glo-
bului.
aceste obiective nu snt realizate- com-
ponentele umane cele mai mai slabe ale unei
nu sint ajutate, beneficiile revin unui
grup restrins nu progresul nu este
evident dreptatea este -, atunci nu
poate exista securitate. Nici cea mai
din lume nu o poate asigura.
Oteva exemple ar putea fi ilustrative pentru con-
trastele militar-sociale evidente n ce folosirea
resurselor publice.
Cheltuielile militare ajutorul pentru dezvoltare. In-
terdependenta dintre natiuni, dezvoltate sau
in curs de dezvoltare, nzestrate sau nu cu materii
prime sau tehnologie, bogate sau a devenit una
din concluziile cele mai evidente ale ultimei a
secolului al XX-lea. Dezvoltarea pe un
front latg un avantaj pentru ntreaga comu-
nitate a natiunilor. Ajutorul acordat economiilor
aflate n dificultate poate aduce un beneficiu, de multe
ori, mai mare sub de piete materii
prime necesare, un interes reciproc pentru coexistenta

Cu toate acestea, bogate inves-
o parte mult mai mare din resursele lor pentru
sporirea militare dect pentru dezvoltarea vecini-
lor lor raei .
-so
cheltuieli
militare
forte armate import arme
+1980
,
Ponderea lumii a rreia in cadrul puTerii milirare montltalr
54
Por/avionul nuclear ame-
rican .. Enrerprise". cu 90
de a1ioane la bord; dep/a-
sameni - 89 fiOO tone
- ntre 1960 1982, cheltuielile militare ale
dezvoltate au crescut cu peste 400 miliarde dolari, n
timp ce ajutorul lor economic extern a crescut cu 25
miliarde dolari . n 1982, cheltuielile lor militare au
fost de 17 ori mai mari decit ajutoarele acordate
lor n dificultate.
. Armele n raport cu alte nevoi de import. n
curs de dezvoltare snt dependente de importurile de
tehnologie produse esentiale pentru dezvoltarea
nivelului de trai. In prezent, un
tot mai mare din aceste se cu serioase
probleme legate de balanta de cu mari dificul-
in ce de a datoriilor ex-
terne. Datoria a lumii a treia - potrivit sta-
tisticilor OECD - a ajuns anul trecut (1982- n.n.)
la 626 miliarde dolari, respectiv cu 18 la mai
mult decit n 1981.
Povara datoriilor externe s-a accentuat mai mult,
ca urmare a ratelor nalte ale dobnzilor a
veniturilor din export. Un alt factor care a dus la n-
situatiei l constituie apetitul mare al mul-
tora din aceste pentru echipament militar impor-
tat. Ele au cheltuit, n ultimii ani, sume importante
pentru achizitionarea de armament vor re-
duce ele, oare, acum, aceste cheltuieli pentru a im-
porta cele necesare economiei civile? Cifrele privind
comertul cu arme nu snt mari, dar ultimele statistici
date nu snt ncurajatoare.
ntre cele 25 de care, din 1981 pma III pre-
zent , au trebuit negocieze datoriilor
externe. au cheltuit, n ultimii cinci ani, mai mult
-<o un miliard de dolari, fiecare, pentru iatportul de
arme. Toate cele 25 de au cheltuit- n perioada
- , pentru achizitionarea de arme, Il mi-
liarde dolari .
- La cele 20 de cu cea mai mare datorie ex-
din lume, importurile de arme au reprezentat, n
perioada 1976-1980, 20 la din datoriei.
La patru dintre ele valoarea armelor importate a re-
prezentat 40 la chiar mai mult din da-
toriei externe.
Investitiile. Orientarea resurselor financiare, mai cu-
rind spre domeniul militar decit spre dezvoltarea so-
nu poate fi ca o relatie ntre
capitolele respective din buget. Desigur, cifrele
enorme, ilustrind actualele cheltuieli militare in lume,
sint suficiente pentru a orice personalitate
de problemele sociale. Dar, din punctul
de vedere al ceea ce se pierde nu este, n
primul rind, o la cheltuielile curente, ci in-
vestitii n bunuri ce rea productiei.
n mod traditional, este exprimat n termenii
. echipament de investitii" de -
motoare ale economice- necesarul de in-
vestitii al include, de asemenea,
alimentat ia, educatia alte resurse sociale
esentiale pentru potentialului uman. Un re-
flux n investitii constituie o populatia n-
de subdezvoltare. Aceasta nu numai de-
o situatie n care nu se poate aduce contribu-
lia la progresul social, dar
mai un pericol pentru societate, decit un
tig.
Privite din punctul de vedere al unui analist al in-
vestitiilor, conditiile sociale existente n lume pot fi
conturate n felul
- de - incomplet De la n-
ceput, trebuie spus s-a o mare de
de a existat o utilizare a celor
disponibili presteze
Milioane de oameni sint angajati n sociale
neproductive: circa 25 milioane, oameni aflati la
prima tinerete, o ca ceilalti confrati ai
lor lanseze un atac armat, n timp ce alte milioane
- incluznd o cincime din inginerii oamenii de
cei mai talentati ai lumii - snt angajati n activi-
intense de perfectionare a armelor mortii pe
care le
Mai departe: alte milioane de oameni snt excluse
prematur din activitatea pur simplu fi-
ind neglijati de societate. De asemenea, aproximativ
15 milioane de persoane mor anual din cauza subnu-
tritiei infectiilor, fenomene ce pot fi prevenite pe
care societatea le intelege trebuie le
apoi, persoane gata presteze o
care, de fapt, au nevoie presteze
pentru asigura existenta, dar pe
care sistemul nu este, pur simplu, capabil folo-
Esentialul este o de
crescinde ce nu pot fi paralel cu
existenta a peste 600 milioane de oameni ce nu
au loc de sau a capacitate de le
este
n cele cinci cele mai ale lumii, vrsta
medie de este cu 21 de ani mai decit n
cele cinci cele mai bogate.
Alimentatia, avnd n vedere produsele de
foarte mult. Populatia din cele cinci
cele mai numai din necesa-
55
rul de proteine. In ce caloriile, aceasta con-
mai decit necesarul minim mediu al orga-
nismului, in timp ce mult mai mult
decit au nevoie. In trei din cinci per-
soane nu de Ele dispun nu-
mai de o din de pentru co-
piii lor. Un copil din opt moare inainte de a implini
virsta de un an. Trei adulti din cinci nu ci-

Intre bogati, decalajul este mai mare in
ce calitatea decit longevitatea.
Productivitatea - Risipa de cadre calificate
talente un mai mare de oameni,
ceea ce o mare pierdere pentru dezvoltarea
productivitate. Neglijarea re-
unul din cele mai deceptionante aspecte ale
situatiei. Este cunoscut faptul educatia este o inves-
cu beneficii mai mari decit orice
de investitie de capital. in lume,
cel putin 800 de milioane de adulti care nu
scrie alte milioane care
de dar care snt raportat
la cerintele unei moderne.
Neglija rea incepe, de fapt, de la cele mai
fragede virste. O treime din copiii intre 6 Il ani nu
merg la Peste 250 milioane de copii din lume
nu au primit nici cea mai educatte.
este lipsa minimului necesar de JI
care aproxtmattv JUma-
tate din Aceste neajunsuri incep
amprenta chiar inainte de . . Dintre
cei mai mici copii care de
unul din moare, dar cei care
pot marcati din punct de vedere fizt_c sau_mm-
tal. Este indoielnic, de asemenea, copn vor
deveni pe deplin productivi nu se prevede
ca ei sau cu
ale copiilor care au fost bine au be-
neficiat de igienice. Copii ai ei sint
perpetueze specia. ..
Costurile - ridicate in continuii
se pierd, resursele de capital se
iar viitorul sub semnul
Actualele se cu pierderi prea
mari: victimele nregistrate de pe urma de
exemplu, un avertisment pentru viitor, dar
pentru prezent. de pe urma
boaielor este de cel putin trei ori mai mare decit acela
al In Statele Unite, care nu au purtat
timp de zece ani, bugetul destinat veteranilor de
boi se la aproape 30 mthard" dolan pe an.
nu este in bugetul propriu-zis al
dar dublul sumei necesare
nerii personalului militar activ.
Pretul problemelor neglijate este att de mare, incit
el nu poate fi evaluat nici in pierderi umane nici in
pierderi Analfabetismul, de exemplu, ar putea
o mai in cadrul
spectrului global al dar Sta-
telor Unite ne poate da o tdee despre Se
sociale se la 6 mi-
56
liarde dolari pe an - pentru ajutor de -, la
care se 237 miliarde dolari , nereali-
zate - acest lucru insemnind ceea ce se pterde re-
la ora dublul sumei pe .care guvernul
o anual in domemul
Nevoi umane nemplinite. A exprima in cifre globale
nevoile neimplinite ale omenirii de azi ar insemna o
Dar zdrobitoare
mare de oameni afectati de ea trebuie analizate,
intr-un fel in baza unor criterii care reda in-
treaga a problemelor sociale.
In spatele cifre se o cu
timp limitat de pe planeta
Cum este la fel de tmportant
ca cit de curind va inceta ea din Mult _prea
multi oameni tn mtzene dts-
perare.
"Genocidul
- 2 OUU 000 000 de oameni au un venit sub
500 dolari anual.
Cel o din cinci i!ltr-o
- intr-o stare de mtzene - tnCtt se poate
vorbi de .genocid
In S.U.A., cea mai din punct de ve-
dere militar din lume, rata la nivel
este la ora cea mai mare din ultimii 17 ani ;
in S.U.A. 34 'milioane de oameni in
mod oficial, standardele americane.
Locuri de - 600 000 000 de oamem nu au
loc de sau sint temporar.
n lumea a treia, o din trei, in
tare de lucru, poate un loc de per-
manent.
n toate tinerii sint cei mai greu de
maj; in S.U.A. , din de culoare
srit
- Il 000 000 din nou
mor inainte de a implini virsta de un an.
explozivd a rachetei MX. in cu bomba
de la MX echivalentul a
5 000 000 tone TNT. Bomba de la era echiva-
cu 15 000 tone TNT.
Bombardierul strategic B-52. de acJiune- 13 700 km; este dotat cu ra-
chete aer-aer poate transporta bombe nucleare
Racheta MX. cu 10 focoase nucleare. Se pre-
a fi in 1986. Costul total (estimat) al celor 100 de
exemplare - cel pufin 26,4 miliarde dolari
In ceea ce natalitatea, in foarte
mor de ori mai multi nou det in
cele mai bogate.
In anul 1980, mai putin de zece la din copiii
lumii a treia au fost vaccinati impotriva a frec-
vente boli ale cinci milioane de copii muri-
de bolile respective, anterior
- sanitare - 2 000 000 000 de persoane
nu au
Majoritatea bolilor in lumea a treia sint provocate
de lipsa apei potabile a unor conditii sanitare cores-
Trei sferturi din locuitorii lumii a treia nu
au nici un fel de sanitare. Contaminarea ape-
lor subterane devine o tot mai toare
in industriali:mte, inclusiv in S.U.A.
AJimentatie - 450 000 000 de oameni de
foame
s-a extins, ca urmare a faptului su-
prafete din ce in ce mai mari de terenuri agricole se
in mina unui restrins de proprie-
tari. In America mai de 10 la din
proprietarii de peste 90 la din
suprafata a
In Statele Unite, la Conferinta primarilor marilor
foametea a fost drept cea mai
ce zonele urbane.
Educatie - 120 milioane de copii de
nu dispun de pentru a primi educatie.
existe o mare intre sexe in ince-
pi nd de la primele clase pi la cursurile universitare.
analfabetilor procesul
fiind mult mai rapid in rindul femeilor det al

ANUL 2000 Ce ne viitorur? Privind
tre acestui secol , din care au mai 17
ani, in demografie in anul
2000, pe glob vor exista 6,2 miliarde de oameni. In
cu anul 1980, va reprezenta o
a populatiei cu 1,7 miliarde oameni sau, in
procente, un spor demografic de 40 la Nu este
o oprire a populatiei
in anul 2110, la care locuitorilor plane-
tei s-ar putea stabili:m la cifra de 10,5 miliarde, cu
ca natalitatea inregistreze o reducere mo-
Cu alte cuvinte, viitorologii ar trebui gn-
in perspectiva unei de ori ju-
a de cifra
un salt mai modest spre viitor - in anul
2000 -, trebuie ne punem intrebarea cine vor fi
unde se va afla acest plus de populatie (1,7 miliarde
de oameni) cum va influenta pro-
blemele sociale mondiale de solutii. Princi-
palele caracteristici ale viitoarelor tendinte pot fi rezu-
mate cum
Lumea a treia - Peste 90 la din sporul de
populatie se va inregistra in lumii a treia -
Asia, Africa America - care, in cifre, va re-
prezenta o total al
populatiei actuale din dezvoltate.
total al populatiei va continua
In dezvoltate, schimbarea va fi , in general,
dar, n in curs de dezvoltare, peste 300 de mi-
lioane de tineri se vor grupelor de sub
15 ani, ceea ce va face existe, in continuare, pro-
bleme legate de educatie necores-

locuitorilor de peste 65 de ani va cu
150 milioane. Constituind deja o in
dezvoltate, populatia in va reprezenta, in
anul 2000, 13 la din totalul planetei.
Att pentru t pentru cele bogate, vir-
sta locuitorilor lor noi probleme sociale, afec-
tind aspecte cum ar fi asigurarea unor veni-
turi, asistenta chiar alfabeti:mrea educa-
tia.
Forta de - Cea mai mare a
populatiei va fi la categoriile de si-
tuate intre 15 64 de ani, iar cea mai mare parte a
acestora se va unei forte de
deja de o exceptional de a
Inainte de acestui secol, economia
va trebui creeze un miliard de noi locuri de
pentru a-i absorbi pe cei nou veniti pe piata fortei de

de asemenea, cererile
privind o mai mare echitate de admi-
57
nistrarea resurselor Problemele pe care
nu poate le solutioneze devin tot mai pre-
sante. Educatia, asistenta alimentatia adec-
locuri de dreptatea - cereri
minime pentru un tot mai mare de oameni.
Politica de nu le va putea satisface.

In lumea anului 1983, de saracie mcor-
dare, este esential fie luate in considerare alternati-
vele la competitia indiferent ct
de greu de realizat ar putea ele in
prezent. Pretul cursei fie este evaluat
in de subdezvoltarea sau de pericolul
distrugerii totale, in prezent
dintre Comunitatea natiunilor a recu-
noscut oficial, cu mai ani in necesitatea
impunerii unor restrictii. Eforturile depuse, inclusiv
sacrificii in in
cadrul negocierilor internationale, nu au
cursa nici din
amploarea ei. Ca urmare, cursa a
universale periculoase cu care sintem
confruntati in prezent.
Situatiile de uneori, recurgerea
la solutii care, in conditii normale, nu ar fi cre-
dibile. cum o intr-o
poate da de o
politice ar putea dintr-o puterea
pentru a ceea ce, in trecut, imposibil.
Dar, ceva se va intimpla va fi cu
numai pentru opinia a cerut-o. n
multe cerere se face deja
Momentul pentru
Diferenta intre pericolul care asupra
lumii cel care era resimtit cu citiva ani in nu
in primul rind, in dimensiunile sale- cu toate
amenintarea -, ci in trezirea
publice activ, care s-au
dezvoltat foarte repede.
Totalul armelor nucleare existente n 1983, comparat cu
toate folosite n cel de-al doilea mon-
dial. Un singur din echivalen-
tul n TNT al folosite n cel de-al doilea z-
boi mondial, apreciate la 3 milioane tone TNT. Totalul
echivalentul, n tone TNT, al sta-
eului mondial actual de arme nucleare. Apreciat la
16 000 milioane tone TNT, numai arsenalul nuclear are
o putere de 5000 ori mai mare det cea a
folosite n cel de-al doilea mondial
58
factori au contribuit la dezvoltarea a
publice. Unul din ei a fost deci-
zia statelor membre ale NATO ca urmare, a
participante la Tratatul de la de a continua
amplaseze arme nucleare in Europa. Chiar in
rile Europei Occidentale, planul cu privire la
rarea noilor arme a fost o decizie pur nefiind
supus spre aprobare organelor legislative alese. mpre-
cu alte evenimente legate de intensificarea activi-
militare, amplasarea noilor rachete a
semnale de care au atras din ce in ce mai
mult opiniei publice.
_Accidentul survenit in 1979 la centrala de
la"Three-Mile lsland, S.U.A., planurile oficiale privind
construirea bombei cu neutroni , escaladarea retoricii
belicoase ntre superputeri, a
bugetelor destinate armelor nucleare, in pa-
ralel cu reduceri in bugetele programelor sociale -
toate aceste elemente au completat imaginea furiei nu-
cleare. Opinia deja de existenta
unor probleme nerezolvate privind domeniul social
mediul a deciziile majore, de
de moarte, au complet de sub controlul
Pericolul distrugerii nucleare a devenit, astfel ,
problema in jurul s-au grupat celelalte subiecte
de opinia
pentru pace, antinucleare au devenit,
acum, o de o poli-
Mai ales in Europa Ame-
rica de Nord, este deosebit de semnifi-
atit in ce cit in ce pri-
sa extrem de varietatea
problemelor pe care le
Reducerea militare. Implicarea opi-
niei publice in dezbaterea asupra rii se re-
deja in examinarea, mai la obiect , a problemei
in cadrul negocierilor oficiale in impulsionarea lor
in vederea de progrese. Date fiind
persoanelor implicate diversitatea opiniilor acestora,
o generalizare a atitudinilor exprimate ar fi , prin
lucrurilor, mult prea dar, ca o
s-ar putea afirma, probabil ,
a) o nemultumire de re-
zultatele nregistrate de negocierile oficiale.
n pofida eforturilor depuse, ani la rind, a impre-
sionantei liste de acorduri, dezarmarea
doar n domeniul armelor biologice chimice. n ceea
ce armele nucleare - principalul obiectiv al
eforturilor de negociere din 1945 incoace-, ele nu au
intrat sub un control efectiv nici folosirea lor
in nu a fost
Reducerea cadrului negocierilor la limitate
punerea accentului pe raportul numeric numai in
unele categorii de arme nu au dat rezultate. ri-
valitatea in domeniul armamentelor s-a diminuat
intr-un domeniu, ea a fost, pur simplu,
spre altele.
Tratatul pentru limitarea nucleare a
mute sub toate nucleare
ale superputerilor mai mult de din
nucleare efectuate de celelalte Drept utmare,
au fost reduse, in moo eonsideubil, peric.okle
lor radioactive. Tratatul nu a
sau cursa pentru
a armelor nucleare, care este unul din
obiectivele unei interziceri totale a nu-
cleare.
Tratatul SALT-T impunerea de
asupra sistemelor de rachete antibalistice (ABM).
Obiectivul privind descurajarea nuclear
prin . asigurarea distrugerii reciproce" este, astfel , pro-
tejat. impuse asupra lansatoarelor de arme
nucleare de prevederile SALT-1 SALT-Il
(acesta din este respectat, nu a fost ratifi-
cat) nu au incetinit acumularea acestor arme.
negocierile snt instrumente utile consti-
tuind un cadru pentru dialog schimb de vederi, ele
nu pot nlocui obiectivul stabilit. ele par
a fi menite mai ordine n
conserve propria superio-
ritate, decit cursei Din
cate, aceste tratative impresia dezarmarea
este oficial, ca .o a na-
cum se exprima lordul Hankey acum o ju-
de secol.
b) Un nou accent pe principiile fundamentale, in spe-
cial cu privire la armele nucleare.
ale amintesc din nou - cum a
procedat recent Consiliul din Australia -
tratatele existente interzic armele tac-
ticile care sau distrugere discer-
general-acceptate, ncheiate la
Haga in 1949, cer, de asemenea, n mod expres, tutu-
ror asigure securitatea civililor. Pe
baza acestor principii fundamentale a argumentelor
prin date cu privire la
unui nuclear, majoritatea membre ale
O.N.U. au subliniat, n repetate rinduri, folosirea
armelor nucleare trebuie legii
ca o impotriva omenirii a civiliza-

c) Un apel la menite din impas nego-
cierile necesitatea mai
toare a
Armele nucleare constituie principala prioritate a
opiniei publice, care se pentru me-
nite determine a etapei eforturi-
lor oficiale fragmentate a n care nego-
cierile sint blocate de ani de zile. Oame-
nii vor se realizeze progrese rapide, clare, de
la reducerea nucleare. Se de
asemenea, un sprijin crescnd pentru vizind
prevenirea izbucnirii unui nuclear, mai ales
prin la a folosi primul armele nu-
cleare.
Dar eforturile care se depun
armelor nucleare se in primul rind, de spriji-
nul opiniei publice. Adeptii o concep sub
forma bilaterale (S.U.A.-U.R.S.S.) verifi-
cabile a producerii ar-
melor nucleare. Ea este sub forma unui
moratoriu cu privire la urmat imediat de
incheierea, in termeh de aproximativ un an, a unor
acorduri oficiale. Paralel cu propunerea de .nghe-
o serie de alte care au deja
obiectul unei ample nego-
cieri. n capul listei acestora se interzicerea gene-
a experimentelor nucleare, a zborurilor de i ncer-
care ale avioanelor rachetelor care arme
nucleare, precum incetarea de arme cu
material fisionabil.
Numai dezarmarea nu este sufi-
Cei ce pentru progrese mai rapide pe
calea pentru adoptarea unor uni-
versale de au
recunoscut demult un control eficient al cursei
mondiale nu poate de la sine
securitatea Nu se va putea realiza o redu-
cere a militare nationale, simultan, nu
are loc instrumentelor Chiar nainte de
a incepe acest proces, trebuie un important efort
in climatului politic a
increderii intre
Procesul de pace impune o schimbare
de o la rezolvarea conflictelor prin
intermediul orientarea spre un sistem
care asigure alternative eficiente.
59
"
Cine va decide?
Omul sau ordinatorul?
Si ce va decide?"
'
......- ..,-' . ., \c]
. .Patru minutl'. pt>ntru o decizie"" ... .. o dlzbatere ran
ar dura o milioniml'c de e .. tel'a ce Sl' produre
pe planul f;tbriratil'i se poate produce: innitabil . pe
nul e\plozil'i"" e .. b.te oarl' .PO!ibil ra .un nebun dec::i, ..
un ratboi nudear'! Da. aceasta l'Stl'
domeniul imaginat iei" e .. Solutia l' ste
'au se distruge tot . arstnai!JI ... au Sl' . di,trugl' . omul' "
Miniordinatoarele Filmul "Wargamcs" ("Jocul de-a care a rulat n Occident
- copii micile lor aparate pe sofisticate, programate pentru a putea de-
un atomic. Dar electronici care nlocuiesc deciziile nu vor fi capabili mine ia, ei
de a se apocalipsul? Rene Dzagoyan - absolvent al celebrei "Ecole Normale", filozof
fost colaborator al "Wbarton Applied Research Center" - ne intr-o lucrare de "pa-
toare", "Sistemul Aristote" (Editions Flammarion), la ce grad se poate
vorbi despre o a electronicii" . Revista "Paris Match" i-a solicitat un interviu din care repro-
ducem mai jos. Dincolo de cartea lui Dzagoy.1n consecintele posibile ale unui progres care
tinde scape controlului uman.
Domeniul analizat este cel al informaticii in sfera Problema e, ea
poate omul delege decizia ordinatorului?
- Ordinatorul super-star este pe cale
marele Moloch, protagonistul care ingrijo-
rare in viitor? Fste, oare, el capabil ia puterea?
- Rolul informaticii in domeniul militar este pri-
mordiaL Nu ar fi existat rachete nucleare, submarine
nucleare, aviatia cum o azi, ordi-
natoare. Este un lucru evident pentru lumea.
Este imposibil, prin simpla exersa re a gindirii umane,
de a putea determina traiectoria unei rachete sau chiar
unele itinerare ale submarinelor.
T n conditiile actuale de pentru ca datele, pe
care le numim fie luate in consideratie
pentru a fi sintetizate a furniza potrivite,
intelegerea este deja Este, deci,
necesar se transfere unele puteri de decizie asupra
unor mijloace extrem de rapide sigure. aceste
mijloace sint ordinatoarele. Marea in dome-
niul informaticii este faptul ordinatorul nu mai ser-
drept mijloc de calcuL La inceput, el o in-
formatie omul, care o primea, lua decizia. Azi, tim-
pul necesar unei asemenea decizii este mult mai scurt.
Totul este, deci, programat dinainte.
60
- Care snt perioadele de timp care vor permite
se azi termenele deciziei?
- Tn situatia unui conflict nuclear in Europa, de
exemplu, in cel mai caz - din punct de vedere
militar in cel mai bun caz - din punct de vedere al
informaticii, n patru la cinci minute pot fi obti-
nute unele date. Este foarte greu se dea o
este vorba de domenii ultra secrete, dar
perioada se in acest intervaL Trebuie se re-
constituie intregul lant pentru a Mai intii, nu
se cu ochiul liber pornirea unei rachete strate-
gice. Ea este de un satelit care trimite
informatia spre un radar, care, la rindul lui , o trans-
mite unui ordinator. care intr-o oare-
care Toate se
-intr-o fractiune de r nainte ca racheta
ating;i tinta, in mai putin de patru minute, tre-
buie o decizie. riposta nu este
in acest interval, mijloacele de vor fi dis-
truse. problema este, deci, de a putea furniza o

republicii a subliniat foarte clar, in ul-
tima sa declaratie in prezent, un
om ia o asemenea decizie. Dar trebuie
se sa se reduce la ceva extrem de sim-
plu, anume a decide pe cel care va
trebui, n mod necesar, fie distrus. Pentru a func-
tiona pentru a evita un asemenea apocalips, .descu-
rajarea" cere ca eventualul agresor .certitudinea
riposta va avea loc deci , atacul l va costa
foarte scump. Or, n plus de timpul foarte scurt
de reactie, totdeauna o incertitudine n ceea ce
individului care va pe buton.
ntr-o situatie cel care de aceasta
poate renunte sau fie indisponibil fie chiar pen-
tru cteva secunde. Din din ce n ce mai
mult, ne-am gndit la sisteme de automat,
singurele care pot da de descurajare o credibi-
litate
- Cel care va avea, posibilitatea de
a intrerupe
- Pot fi totdeauna solutii. Dar ceea ce
se va ntmpla n tO ani este faptul viteza
rac.hetelor crescnd, timpul de reactie va
'orice decizie va deveni A reveni asupra
deciziei asuma riscul de a fi distrus de
propria
ne cineva trimite o la
cteva secunde ei, la inten-
tie. Nu i mai dect racheta. Dar
chiar o la maximum, el se expune efecte-
lor secundare ale unei explozii, la o radioactivitate cu
att mai de temut cu ct sensul rotatiei l
spre zona De altfel, cu ct ar-
mele rachetele din ce in ce mai pu-
tin n Ele au, practic, traiectoria a
tirului, iar rachetele de la nivelul so-
lului . Cea mai mare parte a deciziei deci, sis-
temelor informatice de detectare
Marea revolutie n in .polemolo-
gie", este aceea atunci cnd un conflict se declan-
nu mai informatii vizuale. coduri
transmise prin traduse cu ajutorul ordinato-
rului. traducere o de optiune
care va fi din ce in ce mai iluwrie.
- n caz de eroare a ordinatoarelor, cl\l"e pot fi ca-
de interventie ale celor care detin, teoretic,
puterea de decizie?
- La viteza la care trebuie fie efectuate
rile, numai ordinatoarele pot arbitra ordinatoarele.
ca exemplu, sistemul creat in prezent pentru
zborul ultimului .Spacelab" transportat de na-
veta n mod zborul este controlat
de cinci sisteme informatice, dintre care patru
snt cuplate cte al cincilea rolul de
arbitru. Atunci cnd trebuie fie o decizie,
ordinatoace fac, in mod simultan, calcule su-
pun rezultatele arbitrului care le
o al doilea cuplu de ordinatoare este ime-
diat preia schimbul
calcule etc. S-a chiar caz:
toate aceste calcule, trei snt de acord, iar una
e de arbitrul pentru
aceasta din El ar fi, atunci, imediat respins de
majoritate, care va prelua, in mod automat, pu-
terea de decizie. ntr-o asemenea dezbatere, omul de-
cizionar este complet neglijat nu mai poate inter-
veni. dezbatere ar dura cam o milio-
nime de
- Cum s-ar azi o
- Atacul este detectat de un sistem complex
de supraveghere alerta este imediat n teritoriul
vizat. Cel care in principal , de aceasta -
care este, totdeauna, insotit de faimoasa con-
tinind codurile de acces la sistemul central - este
imediat avertizat prin toate mijloacele posibile care
merg de la telefon la sistemele radio cele mai sofisti-
cate. care va permite atunci celui care
punde de aceasta- de in
statului - se recunoscut este, fie un circuit
electric, care trimite un semnal particular, fie orice
de mesaj. Aceste coduri sint, dealtfel , ade-
sea schimbate fiecare incercare un nou indica-
tor este pus la punct. are, deci, oriunde
s-ar afla n orice moment, posibilitatea de a primi
mesajul care un cod nefolosit
pentru a la aceasta.
- Cine acest indicator?
- cel putin persoana sau persoanele care
I-au pus la punct probabil el este constituit din
mai multe semnale pe care nimeni in afara
lui nu le in totalitate. valijoarei nu
poate utilizeze, in afara codurilor pe care
le va trebui fie autentificat
prin a
nu se prea bine ce Recu-
vibratiilor vocii pare foarte in
stadiul actual ai tehnologiei, cu toate care
se fac n acest domeniu, dar se poate imagina fQarte
bine,. de exemplu, un sistem capabil am-
prentele digitale.
- n tot acest timp, ce se petrece la cept?
- Datele sint discutate, pagubele previzibile snt
calculate optiunile de snt elaborate. Cele
mai multe dintre riposte au fost deja La ni-
velul cu lansarea rachetelor
fie pornind de la silozuri, fie de pe submarine sau de
pe avioane - este o Dar oamttlii
care sint la nu este vorba de o simu-
lare.
Foarte frecvent, cu ocazia de aseme-
nea, pentru a da un ct mai automat posibil,
de exemplu submarinelor primesc ordinul
de a se ndrepta spre unul sau altul dintre puncte.
in caz de care atunci va fi de
unic, ei nu vor n ultima
la o simulare sau snt. antre-
nati n
Numai in momentul in care se vor des-
chide cnd vor auzi zgomotul rachetelor, oa-
menii imbarcati n submarine vor ei au declan-
arma ... Pornind de ta un anumit moment,
totul este pentru ca pilotii de avioane, de
nu primi un fals contraordin astfel,
misiunea devine Pilotul unui Miraje
nu este, dealtfel, pe aparatul dect n
sura n care o vrea ordinatorul. cum nu poate
asume riscuri care sint incompatibile cu caracte-
risticile aparatului - se poate ntmpla ca avionul
nu asculte de comenzile care merg mpotriva ordinelor
ordinatorului. El poate deconecteze comenzile ma-
nuale armarea a rachetelor. Rachetele de
care la fel ca avioanele sint
zute deja cu de in intregime

- Se pune intrebarea - de ce mai un
comandant pe submarinele nucleare in viitor, de ce
va mai fi nevoie de un pilot pe avioane?
- n cele din te intrebi peste un timp,
nu se vor suprima echipajele care, in submarine,
ar putea nu mai dect la intretinerea apa-
ratelor. Pentru moment, singura
este cea a comunicatiilor cu submarinele. Mai curind
dect se imbarce echipaje de la bord, se va
ajunge, n mod fatal, la nlocuirea lor prin sisteme
electronice. Este, de altfel, sentimentul extrem de ne-
pe care l de pe acum, submari-
nele cu nucleare la bord.
- Se poate imagina in viitor, ordinatorul va
ajunge ia, in locul republicii, decizia fa-
tatii, sau nu?
- Personal, cred n acest lucru. Noi am intrat
intr-un joc inexorabil. n domeniul logicii nucleare, un
oarecare de decizii vor trebui fie total
61
oale nu lase locul umane. aici, .
o necesitate dar adver-
sarul in cazul in care va ataca, nu not sntem
cei care vom ci o este mai mLit de-
cit probabil el nu va ataca.
- Ordinatorul ar deveni, astfel, o condi!ie a
descurajli rii.
- Este arma absolute. Dar, pentru ca
ea fie eficace, trebuie ca omul delege puterea
de decizie -, ceea ce este, de asemenea,
Evident, este foarte trist am ajuns spunem ase-
menea lucuri. Dar aceasta este consecinta logicii in
care s-au angajat natiunile: cind ea, logica, le va
de sub control. Totul ii poate 'ub con-
trol omului, el a creat un proces care i 1
in care el este condamnat la
Aceasta fie apocalipsul. fie deposedarea fi-
a IStoriei de continutul ei uman.
- In cartea dv., .Sistemul Aristote", ali uns la
ipoteza pentru a evita consecinjele unei
douii puteri adverse vor sfi prin a recurge la
jul sistemelor lor informatice, comunid i
programele. Ceea ce ar fi singurul mijloc de a
o partidli nuli.
- Aceasta este logica a de
tere a omului de ordinator. Pornind
anume punct, singura solutie ar fi de a
doi interlocutori perfect rationali,
dinatoare: intre cele forte care
singura o constituie
menilor care puterea de decizie.
sistem al deciziei umane este cel condam
cu timpul. se reduce, de o
bui de asemenea, de ce:ala.!.lii!IMIIillr. penr
ca echilibrul fie restabilit. Pi
fiecare dintre parteneri va fi, in
de puterea sa de decizie.
Singurul mijloc de a mentine .,...,.lbt'""
va fi atunci cind cele
exact la fel. Se poate, deci, imagina
sistemele. Ei ar putea, atunci,
parte decit toate negocierile umane
din cele sisteme nu ma1
jocul este De fapt, la un
boi real, se vede sub ochii acest
fenomen. Atunci cind americanii au nceput con-
primele rachete intercontinentale, ei erau in
pozitie de Sovieticii, la rindul lor, au con-
struit rachete, dar ceva n plus pentru asi-
gura o pozitie mai departe. Aceasta
se face intr-o de care incepe
care ne
Este exact ceea ce se va ntmpla, va fi un
nuclear. Ceea ce se produce, acum, pe planul fabrica-
se poate produce, inevitabil, pe planul exploziei.
- oamenii ou au devenit complet ucenici
jitori, lor le revin deciziile vitale. Dar actualitatea
filmele ne fac ne temem din ce in ce mai mult de po-
. sibilitatea ca un nebun acapareze programele ordina-
toarelor apocalipsul.
- Este posibil se fure un ordinator, exemplul
cel mai cunoscut s-a produs, realmente, n Statele
Unite. O care poseda cheia ordinatorului
unei obtinea un cent din fiecare Ni-
dat seama, intr-o zi, cnd cineva,
mult timp de pierdut, a constatat
contul O de un singur
n scandal, banca a o
cineva manipula sistemul informa-
. Problema era, de fapt , foarte sim-
cineva din interior ii cheia de ac-
"Wargames", presupun
acestl"'fairmoase chei de acces, aceste parole miste-
.Sesamuri" electronice puteau fi descope-
de puteau fi
ctfllexemplu, pe programele NASA. Este posibil acest lu-
- .Pentagonul a lansat un concurs in Statele Unite
pentru a vedea este posibil se descopere o
cheie de acces studentii de la infor-
participat la joc. Un student a fost primul
combinatia a trebuit
nu cheie de acces inviola-
atunci a devenit un sport national, un grup
oi de 14-15 ani a acces la da-
privind Singura care
De ce nu ne atunci, exe"'l"""'""' '--
lor a fost de a le confisca mi-
ordinator central , care ar putea se afle, in
Elvetia, care ar juca rolul de arbitru. Ordinatoarele,
care au din ce in ce mai mult rolul de a atenua
ciunea in caz de conflict, se vor ocupa
atunci de pace. Dar atunci, oamenii ar fi deposedati
de destinul lor.
- Dar va trebui
se ia, oare, n considera!ie ordinatoarele snt acelea
care vor prelua toate deciziile tactice strategice?
- Ordinatorul va juca cel putin un rol de
ne la un moment dat , se va dori ca el
joace o in care el de la inceput, va
pierde. El va putea foarte bine contesta ordinul.
comparatie a cu jocul corespunde
perfect Nu trebuie se uite primele apli-
catii ale teoriei matern,.tice a jocurilor apartinind lui
Van Neuman Morgenstein au fost
problema consta, la celui de al doilea
mondial, in a determina strategia a marinei
americane de japonezi n marea Filipinelor. lo-
gica acestei teorii a jocurilor corespunde perfect celei
a ordinatoarelor. ea este perfect f n caz
de nuclear, sntem ne
spre acest tip de programare pt'in ordinatoare care vor
trebui optim.
- Ele vor trebui, de asemenea, fie capabile do-
zeze poate, evite apocalipsul.
- Da, dar cum cei doi adversari dispun de
sisteme, va fi mereu de a merge putin mai
departe decit primul pentru a putea
Escalada face , deci, de asemenea parte din lo-
62
un lucru care nu le
rea codurilor.
de exemplu NASA folo-
drept cod, numai nume de animale. Este sufi-
se ncerce toate numele. Adesea se resping
matematice care au unele cu altele.
Ordinatorul trimite un prim mesaj care poate, de
exemplu, fie o Pornind de la
acest prim mesaj, puteti ncerca sau in-
Este posibil pe drumul cel bun. Aceasta
se intimpla, deci, n doi timpi. Trebuie, mai nti,
prin decodare parola care vi s-a trimis
aflati
- Mai intii, trebuie vorbeascl santinela. Dar cum
primili primul mesaj?
- Trebuie se se pe linia tele-
a unui terminal se furnizeze ordinatorului
codul pe care l .. Furtul real vine aceea.
Ond terminalul a incheiat el un ordin
de incheiere. Tocmai in acest moment, este posibil
se scurt-circuiteze acest ordin, pentru a in ra-
port cu ordinatorul. r ncepnd cu acest moment , pira-
tu( poate face tot -ce vrea, ca cind terminalul ar
fi fost ales de ordinator.
seama de aceasta, piratul poate lucra placul sau.
care au descoperit cheile NASA au procedat
ca eroii filmului "Wargames". Ei au intrat pe liniile
telefonice prin metode necunoscute, au descoperit co-
durile le-au maqipulat. Aceasta este perfect posibil
in Franta.
Nu voi da numele, dar cunosc un caz care s-a n-
tmplat care, din fericire, nu a trezit decit amuza-
ment printre studenti. Marile organisme guvernamen-
tale, din motive de economie pentru de
formare, pun ordinatoarele lor la dispozitia institutii-
lor cu caracter educativ de nivel nalt. Ond puneti la
dispozitia cuiva un terminal care la aceste
ordinatoare, cel care l nu are acces la unele
ale memoriei, care este dar are
acces la sistem, la logica aparatului. Prin tato-
prin deductii este, atunci, posibil mai
multe chei de acces poti. dai ordi-
natorului informatii fanteziste. este vorba de
poti crea colonei, transferi, ridici n
grad; le dai salarii justificare.
- Este oare posibil ca un pirat un z-
boi nuclear?
- Aceasta nu mai este de domeniul imaginatiei ...
n afara republicii, cel putin spe-
cialistul care a codul de acces, plus "inginerul
de sistem" al armatei, care cum
ea. El unde se n memorii
una sau alta din informatii, mai multe.
el trebuie fie capabil repare logica aparatului,
s-a defecta t.
Dar o posibilitate. lumea
regulat, se la faptul in-
formatiile pornesc, de exemplu, de la Paris, pentru a
ajunge pe platoul Albionului, unde se ra-
chetele noastre. Acolo este posibil fie captate mesa-
jele se opereze, apoi, prin deductie sau prin tato-
un pirat se pe linia sau pe re-
teaua de emisiuni radio, ordinatorul nu are posibilita-
tea de interlocutorul.
Numai un om poate detecta acest furt,
ordinatorul conectat cu un interlocutor, n
timp ce persoanele care au, n mod normal, acces la el
nu l fac functioneze. repuhlicit
care este interlocutorul normal, este plecat Sit
joace golf atunci cind dialoghe7c .
serioase motive de
- de este oare posibil
ca oamenii care au acces la ordinator nu mai
incepind de la un anumit punct, lucrur.
- un exemplu concret. O ameri-
este asupra Uniunii Sovietice. Din mo-
ment ce decizie a fost tot ce urmeaz:'t
ordinatorului. Timpul de a schimba ordinul
procesul este foarte avansat, pentru a-1 putea ntre-
rupe sau modifica. ntre timpul n care racheta a fost
momentul n care ea va exploda, ordinato-
rul este, practic, autonom fizic, nu poate mai re-
asupra a ceea ce n memoria sa. Se poate
presupune un alt caz. cineva are ordina-
toare conectate unul cu altul, de exemplu unul pe
mnt altul la bordul unui submarin nuclear, este po-
sibil se procesul, chiar s-a
un ordinator, de firul care l Dar
este probabil decizia va fi deja cnd
smulgii firul.
- n unele filme, ipoteza este pornind de
la un anumit punct, ordinatoarele sint programate pen-
tru a nu se mai putea ajunge la sistemul lor pentru ca
misiunea nu fi
- Este ceea ce se n realitate, pentru a
evita ca adversarul interveni modifica tra-
seul unei rachete sau al unui avion. Cazul cel mai ti-
pic este cel al rachetei Cruise. Aceasta este o
care foarte aproape de sol, pentru a nu putea
fi de un radar. Or, ceea ce nu poate fi
de un radar, cu att mai mult nu poate
primi informatii de la Racheta Cruise poate
fie numai n relatii cu un satelit. Dar, pentru a pu-
tea controla traiectoria rachetei, care ndea-
proape terenul pe care l ea trebuie fie
extrem de Ea are deja traiectoria n memorie
atunci cnd este o cu ceea ce
vede, nu vede dect ceea ce deja. Restul nu
o De aceea, atunci cind este de-
vine, n cele din complet
- Ordinatoarele au ajuns fie extraordinari
informatori, inainte de a deveni, poate, factori de deci-
zie. n cartea dv., aveti in vedere ele pot atinge o
o putere care fie vrea
se elibereze de oamenii a nu le convine.
- Azi se deja pe ordinatoare care pot
se repare singure care snt capabile se dedubleze
pentru a avea memorie consecinte din tot
ceea ce se un sistem programat
pentru a juca care are posibilitatea de a memo-
riza toate partidele pe care le are de jucat, inclusiv pe
cele pe care le-a pierdut. El poate, atunci, desco-
pere cauzele sale creeze noi combinatii
pentru a nu mai comite erori . Snt citeva lu-
cruri pe care le va singur care pute-
rea celor care I-au programat . Va veni, deci , un mo-
ment n care creatorul inteligent al programului va fi
mereu cel care pierde, n raport cu sa, care l
Nu se unde se va opri aceasta per-
sonal, snt convins vom cere ordinatoarelor ia,
ele singure, deciziile. Aparatele pot lua deciziile pri-
vind destinul nostru, rolul lor va fi chiar de a
abstractie de
- Atunci se poate imagina un ordinator care, dez-
gustat de visind la rationalismul
absolut, nuclear n sco-
pul de a se debarasa de umanitate stnjenitoare.
- Ordinatorul hiperinteligent poate,
cea mai dintre lumi nu are nevoie
de O lume complet poate foarte bine
fie pentru el perfect
Aceste probleme de echilibru n balanta distrugeri-
lor pun omului o care este
foarte simplu de rezolvat pentru un calculator. cnd
vedem la ce nivel a ajuns tortura de a atinge un echili-
bru militar, n timp ce solutia este
sau se distruge tot arsenalul, sau se distruge omul!
Este poate ceea ce ordinatorul, ajuns la putere, va de-
cide mine.
63
Ce este
In urmi cu ani, o peliculA de
artistice, dar de o ingeniozitate tehnici extremi, a
atras mari multimi in fata cinematografelor:
boiul stelelor". Povestea s-a dovedit a avea succes
de a fost cu alte ftlme, des-
chilind o serie ce pare inepuizabili . Spectatorii,
chiar cei urmi resc cu amuzament fap-
tele narate ca ntr-un basm cu interes pedorman-
tele tehnice ale peliculei. Cli toate neajunsurile re-
lele vremurilor de acum se intr-un viitor
in Cosmos, ca cum n-ar exista evolutie
se Dar daci stele-
lor" ar deveni o realitate mult mai de noi,
oamenii de acum ai planetei?
In martie 1983, american Ronald
Reagan a tinut un discurs in care s-a ocupat pe larg
de strategia propulnd o sur-
modifiCare care insemna, de fapt, o
sporire a cursei inarmirilor. Este vorba de "un
efort tehnic" de o concentrare de cercetli ri
care sli duci, la secolului, la
obtinerea unor mijloace - fie prin tehnica laserilor,
fie prin microunde sau alte sisteme - capabile sli
armele atomice. Mai precis: arme sofiSti-
cate in stare sli alte arme, poate nu mai pu-
tin sofisticate, in zborul lor spre care ar
"supraveghea" situatia de la mare din spa-
tiul extraterestru. Impuls pentru stelelor"?
american n-a pronuntat cuvintul
"Cosmos", dar erau limpezi, pentru lumea, im-
plicatiile strategiei militare. Aceasta
explici valul de critice, nu numai din partea
opozitiei politice americane, dar din partea unor
oameni de nu numai in Statele Unite, dar

a nceput ...
Sus de tot, satelitii americani cu
au detectat rachetelor care se spre cer.
Vin cu sutele. Pe ecranele de la Space Command, n-
gropat sub muntele Cheyenne (Colorado), ofiterii, teh-
nicienii privesc cum se apropie puncte luminoase care
aduc cu ele, n mai de o de distru-
gerea pe teritoriul american.
cinci de minute pentru a actiona.
lasere. Statiile de snt activate. Infor-
mate de satelitii de ordinatoarele orien-
laserele asupra lor. Lo-.esc, cind primele
rachete ies din atmosfer.1. Razele cu viteza lu-
minit: 100 de km n teva miimt de
n fractiune de timp, racheta parcurge doar -
tiva zeci de milimetri. Razele prin cuirasele
din speciale, electronica, le distrug.
ntr-un sfert de distrug 300 de focoase. Dar fuse-
lansate vreo 9 false numai una ade-
Tunurile cu particule
Tunurile electromagnetice rafale de obuze.
64
in multe alte ale lumii. Il din lu-
mea cinci responsabili
ai Pentagonului adresau o telegrami
cerindu-i abandoneze proiectul: "Credem ci ex-
perimentarea unui sistem de
antirachete in spatiu posibilitatea unui con-
flict pe scriau dr. Cari Sagan, profesor la
Laboratorul ele Studii Planetare de la Universitatea
Cornell, dr. Richard Garwin, al compa-
niei IBM. scria Baltimore SuJP>-
a dorit sli se dezbaterilor sterile asupra bu-
getului militar, unde pierde teren, pentru a se identi-
fica cu un program susceptibil de a pune in
publiculw-. "America o
a cursei inarmlirilor care, in cele din
urmi, va anula eforturile conducitorilor politici de a
opri renarmarea - era de piirere ziarul Suddeuts-
che Zeitung ... Viziunea lui Reagan este inspliinintli-
toare nu de Ziarul parizian
.Le Matin" aprecia eli planul va in-
semna abolirea Tratatului din 1967 privind utilizarea
spatiului cosmic in scopuri .cum po(i vorbi
despre dezarmare, incepi prin a desftinta puti-
nele tratate ncheiate in acest domeniu?"
ngrijorare. Cind primul satelit construit
de om (.Sputnik") a inceput sli se in jurul
in 1957, .bip-bip"-ul ca
o a inimii, omenirea primul pas intr-o
Zborul cosmonautului sovietic furi Gaga-
rin i-a pe oameni sli cerul cu incre-
dere cu Primul pas al lui Ne il
Armstrong pe in iulie 1969, a fost urmirit pe
ecranele televizoarelor de sute de milioane ele oa-
Rachetele se apropie. deschid "trapa"
pentru a lansa focoasele lor multiple. Din
silozurilor americane, din submarinele scufundate n
rachete care la rindul lor, n
ciorchini la foarte mare bule mici cu
tije ca n interior, o mini-explozie
un laser multidirectional. Punctele lumi-
noase se sting pe ecranele de pe muntele Cheyenne.
Razele mortii aflate la sol ultimele ogive dea-
supra teritoriului american. S-a terminat. "The Day
Mter", ziua va fi o zi de pace? Cortina.
Frumos scenariu. Al dracului de frumos.
America lui Reagan se spre un asemenea
sistem militar, care pune n tehnologiile cele
mai avansate. Mesajul prezidential de la 23 martie
1983, adresat oamenilor de po-
porului american, a lansat-o pe cale. Un dis-
curs botezat .Star Wars Speech" de de-
mocrati - ceea ce are darul de a exaspera Casa
pentru care afacere este contrariul unui
film de anticipatie. stelelor" este, oare,
amorsarea unei revolutii strategice, n-
premisele strategice mondiale din mileniul al
treilea?
. . . . .
.,. ,. .'- ..,_ ""--
stelelOr;" P ... -;
meni, care puneau in descoperirile
uimitoare ce permiseseri realizarea acelei mi-
siuni. Zborul "Soiuz-Apollo", din iulie 1975, a li sat
se i ntrevactit noi oamenii de de
pretutindeni pot coopera in cercetarea Cosmosului.
"Naveta americani, vehicul reutilizabil, a
permis realizarea unor imposibile pe Pi-
mlnt. Bruce McCandless, "primul satelit uman", a
zburat, la 7 februarie 1984, in jurul navetei, llri ar-
bicunoscutul cordon ombilical, inaugurind o noui
etapi a zborurilor n doui decenii jumA-
tate s-au lansat sute de rachete - nu numai de
citre URSS Statele Unite -, cu fiecare
du-se un plus de in tehnologie n teh-
nica zborurilor. n doui decenii jumitate, n jurul
Pirintului au fost mii de mai mari
sau mai mici, cu baterii atomice sau de ele,
pentru teleghidarea navelor, descoperi-
rea unor resurse ale subsolului, meteorologie, dar
pentru... observarea spionarea altora. sint
aceia care ar putea spune cu exactitate din sate-
care HU invirtit sau se invirt in jurul Piiiintului
au avut sau au scopuri strict militare. Omul pus
in tehnologiile definitivate pentru zborurile
care, aplicate in diferite domenii, dar inde-
osebi in medicini, inseamni tot attea frontiere ale
cu indrimeali de mintea ome-
neascA. "Laboratorur construit de vest-euro-
peni va permite realizarea unor aliaje, a unor medi-
camente, a unor greu de conceput Il ri
de imponderabilitate. Dar o parte din pro-
gramul navetei daci nu cea mai importanti
parte, este secreti inllptuiti sub conducerea Pen-
tagonului. De mai ani, se despre
planetei se actualmente, pe ceea ce
s-a numit .echilibrul terorii". Concept simplu care
poate fi rezumat astfel: te exter-
min". Simplu, dar tragic de eficace: cel spre care se
vor ndrepta rachetele celuilalt va la rindul
pe buton lumea va exploda intr-o
distrugere Ceea ce s-a numit .principiul
distrugerii reciproce asigurate", n mutual
sured destruction. Prescurtat: Mad. nebun. Fru-
mos simbol.
Cele mari puteri au avut netezeasci
lucrurile. n tratatul Salt I, din 1972, asupra
armamentelor strategice se cele
se nu sau nu dezvolte
un sistem antibalistic pe mare, n aer, n .sau pe
lansatoare terestre mobile. n de porturile teres-
tre fixe, autorizate stocheze circa o de inter-
ceptoare - cu alte cuvinte nu mare lu-
cru - se poate spune fiecare se ca ostatic,
gol lipsit de n loviturilor celuilalt -
singura a distrugerii reciproce. Mad n-
semne, cu nebun?
De 40 de ani sistemul Nimeni nu
asumat riscul, acum, verifice eficacitatea.
Almen8h Lumt1e coala 4
arme care distrugi despre sateliti care
"vi neze" despre "mine" cosmice, despre
rachete lansate de pe cu scopuri militare,
despre "bruierea" satelitilor. Ideile sint transpuse pe
ajung n computere care aleg variantele
optime, dosarele volum in oase cu proiecte se in-
dreapti spre uzinele de armament. Uzinele de arma-
ment ale viitorului. A inceput sau este pe cale de a
se un al stelelor"?
Un fapt este cert, el este de
cele mai lucide, de marea majoritate a opiniei pu-
blice. ntr-o eri in care inarmirilor a
atins un nivel llri precedent, dnd periculozitatea ei
a crescut pni la acel "prag de nntoarcere", dnd
imense resurse materiale umane sint sacrificate pe
altarul inarmirilor, dnd, in domeniul vital al nego-
cierilor pentru dezarmare, nu s-au inregistrat pro-
grese notabile, introducerea - in asemenea
- a cosmic in aceasti spre absurd
nu numai absurdul, dar omenirea
pe cel mai periculos drum, al cirui capit are un sin-
gur nume: neantul.
S-a scris enorm asupra acestui subiect tulburi tor.
Reviste de specialitate au tratat tema in termeni
aproape de pentru cititorul S-au
elaborat scenarii. S-au llcut apeluri la Spa-
cosmic este al tuturor, trebuie ca
atare: un dmp de cercetare nu un dmp
de lupti. Dupi amintitul discurs al
american, stelelor" a revenit cu mai
mare vigoare in actualitate. ntre multe alte publica-
revista francezi "L'Express" i-a consacrat, la
inceputul acestui an, un amplu grupaj de articole,
din care reproducem n continuare.
Atunci, ce l pe Reagan vrea schimbe
totul, se lanseze ntr-o strategie care poate
destabiliza, care va costa foarte scump se va lovi de
tehnologice pe care unii oameni de le
socotesc de netrecut?
Din ce n ce mai recunosc
gindirea a ajuns la un impas.
.Echilibrul terorii" trece printr-o mo-
n mod spectaculos de ma-
rilor pacifiste. Guvernele nu-i mai pot neglija
pe partizanii atomice", pe cei care ade-
sea, inclusiv biserica, fatalitatea Armageddonu-
lui biblic: lupta ntre Bi-
nelui
Ideea unei n Cosmos imagi-
Cu stelelor" se zilnic, cei
care se la jocurile electronice din localuri .
Ca o pe circuitul Le Mans de 24 de ore J :1 stra-
tegiile de .Sputnik" - ale ordina-
toarelor - dintre pare mai
.logic" decit cel - .primitiv" - al mega-
tonelor. de pe acum, armele celor mui pu-
teri depind, din ce n ce mai mult, de pentru
spionaj, Acolo sus se depla-
65
Ce este stelelor"P
inexorabil, cmpurile de lupii. In momentul
cnd Occidentul se in criza
tehnologiei de virf este in aceasli directie.
,,Spionii de metar
1957. Este Anul international de la 5
octombrie, sovieticii trimit in eter Sputnik 1, o
de 58 cm. diametru care se in jurul
mntului, ftnd .bip-bip". Odiseea spatiului incepe.
De atunci, au fost lansati peste 3000 sateliti. nu-
resturile, ultimele etaje ale rachetelor de lan-
sare de tot felul, in jurul planetei .cir-
aproximativ 5000 obiecte. Numai
300 sint operationale. Circa treimi sint
militare care celor mari puteri, princi-
palii .colonizatori" ai Cosmosului, comunicatii, previ-
ziuni meteorologice, serviciile de ghidaj sau de spionaj
de care au nevoie. mi este decit un nceput la
armele cu raze, care vor lovi cu viteza luminii. La sfir-
secolului. mine.
. Spionii de metal se invirt n jurul frontierelor noas-
tre de sus. Privirile lor electronice norii, iar
noaptea materiile gazele, asculli transmi-
siile radio, chiar cele telefonice. Ele oamenii
materialele din dotarea lor, con-
flicte .secundare": Malvine, Ciad, Orientul Apropiat,
Mganistan, Golful... Snt capabile detalii
de ordinul a ctorva centimetri. Se dar nimeni nu
a nimic nici o fotografie de un
satelit militar nu a fost
Tot ce are cu acest domeniu este .clasifi-
cat" cu Nu se nimic despre .recolta" .Dig
Bird" -urilor americane, care razant deasupra
la .plafonului" satelitilor (130
km) in trecere, capsule pe care avioanele
Hercules C130 ale U.S.Air Force le in
zbor in largul insulelor Hawaii.
Nu s-ar fi nimic nici despre KH II(KH de Ia
.Key Hole", gaura cheii) care n
pentru CIA. Nici nu se este vorba de un satelit
spion. El naviga prea departe (la 600 km de
Terra), pentru a putea fotografia ceva. se credea.
n 1978, cnd un agent al CIA, William Kampi-
les, a planurile .Key Hole", cu
modul de intrebuintare ...
Sus de tot, mai sus, la 36 000 km, alte
santinele. DSP-urile americane (Defense Support .Pro-
gram) de (cod 647), menite repe-
reze orice lansare de rachete din indiferent ce parte.
Ele se rotesc odali cu fiind plasate pe or-
bite geostationare; imobile, deasupra a trei wne stra-
tegice: Atlanticul, Oceanul Indian Pacificul.
Toate datele transmise de satelitii americani sint
prelucrate Ia sol de foarte misteriosul .National Re-
connaissance Office" . Acest organism ultraconfidential
nu are o Numele lui nu trebuie nici
discutat, nici confirmat de membrii Administratiei.
Bugetul se spune, ar fi de ori mai mare de-
cit al CIA.
1 este
boiului. sprijinul Pentagonului, proiectul nu ar fi
fost realizat. Militarii au impus dimensiunile
de inmagazinare (18 m pe 4,5),
( 14 500 tone) inclinatia orbitei sale (98 grade). O
din cele 300 de zboruri la
66
programului vor fi rezervate exclusiv armatei . Nu se
ce misiuni ii vor fi ncredintate: observatii
sub control uman, satelitilor prin bratul
telescopic? Mister .
Cosmosul militar" este pe cale devoreze totul.
Pentru prima in 1982, bugetul spatial al Penta-
gonului l pe cel civil al NASA: 5824 mi-
lioane dolari, in comparatie cu 5730.

de
cu o eroareu
9 metri
t n spatele de otel groase de 1 metru, grele de
25 de tone, 1500 tehnicieni anali-
in ordinatoare toate datele venite din
cer: aici este sediul NORAD (North American Aero-
SIIICC Defease Commaad), unde, la 1 septembrie 1982.
s-a instalat Space Command. De acolo s-ar aa ordinul
de a se replica la un eventual atac cu rachete.
De acolo ntre timp, americanii scena spa-
Radarurile lor la sol sint capabile
200 de sateliti, in timp, repereze o minge
de fotbal pe o (36 000 km).
a devenit att de important, pentru securitatea
marilor puteri, incit un atac contra retelei lor de sate-
liti ar nsemna paralizia lor: 80 la din comunicati-
ile militare americane prin spatiu, inclusiv
foarte importante cu submarinele nucleare,
supravegherea oceanelor, pozitionarea avioanelor, a
vaselor, dar a tancurilor, chiar a unui simplu sol-
dat, care va putea n curind, constelatiei ame-
ricane NAVSTAR (opt sateliti), se situeze n longi-
tudine, latitudine altitudine cu o eroare de 9 metri!
.Desert One", ostati-
cilor americani din Iran, n aprilie 1980, a fost n in-
tregime via Cosmos. Un frumos fiasco, desi-
gur, dar nu satelitii au fost de ... Este cunosculi,
de asemenea, importanta informatiilor furnizate de
tre Washington Londrei, in timpul Malvi-
nelor.
Cel mai eficace lucru pentru distrugerea acestui ar-
senal, ar fi - desigur - provocarea unei explozii nu-
cleare in Radiatiile ar fi suficiente pentru dere-
glarea tuturor sistemelor electronice. Dar, in afara
faptului o asemenea agresiune este prin
tratatul din 1967 (care interzice punerea pe a
.obiect de cu distrugere ma-
ea ar avea dezavantajul ar distruge toate re-
telele: cele proprii, pe cele ale altora.
Dezvoltarea sistemelor antisateliti este unul din
punctele-cheie pentru viitorul relatiilor In
anu 197&-1979, sub Jimmy Carter, Moscova Wa-
shingtonul di'lCutaser.i in vederea stabilirii unui acord
asupra lor. Nu s-a aJuns la nici un rezultat;
sovieticii cereau oprirea programului navetei, pe care
o considerau o americanii au refuzat.
Raze laser
tunuri
chimice,
cu particule
In fata acestor satelitii snt din ce n ce
mai Sint dotati cu o mai mare autonomie de
pentru a li se permite la apropierea
Revista nDer Spieger a publicat acest sugestiv desen
pentru a evidentia tendinta pe care s-<tr inscrie cursa
in extraterestru
unei primejdii . Sint mai duri, pentru a rezista la
radiatii. Chiar la raze laser, care vor ame-
ninta in curind coloniile Sovieticii un
stoc de rachete sateliti de schimb, gata oriod le
pe cele care ar fi distruse printr-un atac
La fel americanii - in silozurile terestre,
pe submarine, unele rachete "Minuteman" sau "Pola-
ris" in ogivele lor, sateliti de inlocuire, care
pot fi pe intr-un timp record.
satelitii artificiali, armele cu raze ies, ele
din panoplia de romane Schim-
barea d,. Ronald Reagan, va
lansa America foarte puternic in activitatea
n laboratoarele de la Los Alamos Law-
rence Livermore, la Berkeley, savanJii de
vreme, la crearea de arme noi. Raze laser chi-
mice, tunuri cu particule, de rachete elec-
tromagnetice ...
n iulie 1983, pe o vreme un laser de pu-
tere mare, montat pe un nBoeing KC 13S" , a distrus
in zbor cinci rachete "Sidewinder", care cu
peste 3500 Americanii au descoperit, astfel, o
cu laser" acJiunilor tactice, capabile
definitiv pe soldatii inamici, inclusiv prin
periscoapele blindatelor, la o de 2 km!
Anul trecut, Pentagonul a anuntat unul din sate-
liJii fusese "orbit" de un laser la sol. Agitatie in
microcosmosul De fapt, acum se spune
laserul de atunci nu era, poate, det un banal foc
de Pare fi fost un .bluff' al Pentagonului
inaintea bugetului. Chestie
Peste 20 de a ni, laserul viitorului va fi pus pe or-
Acolo sus, la de distorsiunile provocate
de eterogenitatea atmosferei, razele vor da intreaga
lor putere. La orizontul anului 2000, se vor
in spatiu statii laser ivite din actualul
proiect .Ai pha" al DARPA (Defence Advance Project
Agency), sau oglinzi orbitale cu performante inalte,
care vor orienta razele emise de la sol. 1 n acest
in care omul va ceda locul ordinatorului, "Talon
Gold" (alt proiect DARPA) va asigura de tin-
tire. La sol, alte rachete vor purta, pe llancurile lor,
micile raze laser cu raze X, concepute de Edward Tel-
ler.

Statele Unite vor dispune, in 1987, de o esca-
de aparate de FIS - stationate
pe o a U.S.Air Force Seattle -
cu arme antisatelit ("Asat") cu performante
extraordinare.
Sistemele alese de cele mari puteri radi-
cal. Sovieticii de peste 10
ani o de interceptare a satelitilor in zbor, ba-
pe principiul intilnirii spatiale. Un nCosmos" ar
putea fi plasat pe o cu tinta sa, apoi te-
leghidat pentru a se intilni cu ea la o de peste
7000 mlsec. lnterceptorul poate distruge tinta fie
cu bile de metal, ca alice spatiale, fie ex-
plodind.
Sistemul american pare mai sofisticat . Ani de
au avut ca rezultat proiectul unei arme antisatelit
lansate de pe un aparat de F IS .
la o altitudine de circa 30 km, "Asat" , o
avind lungimea de S m, se va propulsa la viteza extra-
de 12 km pe epuilllrea prin
ardere a carburantului, capul rachetei, un cilindru de
circa 30 cm, se va desprinde va continua cursa
in spatiu. Ea va fi de detectoarele cu
"atrase" de pe care o sateli-
tul t de care se va lovi.
ntre momentul nd F lS va lansa racheta
final nu ar trebui se mai mult de teva mi-
nute. "Asat" ar trebui fie tinta la
o altitudine de aproape 2000 km. Desigur, aceste ra-
chete ou pot atinge sateliti situati pe o geosta-
la 36 000 km de Terra. Potrivit foarte serioa-
sei reviste .Science", guvernul american a cheltuit,
pentru acest proiect, aproape 13 miliarde franci .
Prima testare a acestei arme anrisatelit era
pentru vara Dar a intirziat din caulll
"eurorachetelor":se pare nu era mo-
mentul propice pentru o demonstratie de tehno-
logie Operatiunea pare fi primit .cale li-
la anului. Este vorba, in primul
rind, de o testare a sistemelor de lansare propulsie a
rachetei de pe FIS, i se adauge faimosul con
echipat cu detectoare cu A doua testare era
pentru vara acestui an. (Articolele din
revista au fost publicate in luna februarie -
n.n.). Atunci, racheta urma poarte cu sine "capul
de fie spre o stea, pentru a expe-
rimenta sistemele de tin tire. r n august, in cursul unei a
treia "Asat" va fi spre un fel de. alon
"instrumental target vebicle") echipat cu instru-
mente, pentru o verificare a preciziei tirului.
f n 1977, Jimmy Carter propusese ince-
perea unor negocieri pentru interzicerea armelor anti-
sateliti. Intre timp americanii au decis con-
sistemul "Asat". Negocierile au fost suspen-
date de americani in 1979. Nu au mai fost reluate, in
pofida unui apel la negocieri lansat, vara de
Uniunea
Dar nimeni nu mai poate nutri iluzii: sateliti
- ieri, subiect de "science-fiction", azi gata ope-
reze deasupra - sint avangarda armelor spa-
Jiale de miine.
Raza mo""u .. " ,, . ,.
Armele de miine sint elaborate in conditiile
secretului din laboratoarele militare. Ele cu
vechiul vis al soldatilor: .Ralll mortii". Razele laser
tunurile cu particule ar putea constitui arma
a mileniului ce vine.
67
-* Ce el te .,rlzbolul stelelor" P
Pentru laser, ora gloriei militare ar putea suna ceva
mai devreme. Einstein nu
cnd formula, n anii '30, legile fizicii ce
urmau ca rezultat laserul. La fel, nici Alfred
Kastler, cnd a'pus n principiul . pompajului
optic". Laserul a fost descoperit, oficial, de america-
nul Townes de sovieticii Bassov Prohorov,
cu Premiul Nobel n 1964.
Ce este un laser? Cuvntul .ligbt amplifi-
cation by stimulated emmission of radiationsM (amplifi-
carea luminii prin emisie de Este
posibilitatea de a produce - printr-un sistem de
pompare prin care snt excitate moleculele - o
de n care de fotonii , ac-
de o constituie o coe-
vehiculeze energie. Lumina
este fotonii se n de-
zordine, de energie.
In anii '60, laserului erau
de precizie atunci, intrarea n lumea
Apoi , medicina a din el un .bisturiu
de . 10 ani , este descoperit de militari,
care l n sistemele de ghidaj ale rachetelor.
au continuat in vederea puterii
razei laser, care se cu 300 000 km/sec - vi-
teza luminii. Toate cu un nalt nivel in-
la punct cele mai bune surse laser,
intensitatea fasciculului. Fenomenele de pro-
pagare a razei n constituie unul din princi-
palele obstacole n dezvoltarea sa ca Dar
dispare, devine cmp de
O laser poate distruge o fie
pungind-o, fie topindu-i fie distrugindu-i
sistemele electronice.
Statele Unite snt cuprinse de .febra laserului" . Din
1980, creditele de cercetare dezvoltare pentru utili-
zarea sa au fost mai mult dect dublate.
Proiectul .Miracle", al marinei, a dus la realizarea
unui laser chimic (deuterium hidrogen) cu . o putere
de 2;2. proiectului .Aipha" lu-
ei la un laser chimic (fluorin-hidrogen) de
putere mare. cele mai la obiect se la
laserele cu electroni liberi la laserele .excimers- .
Laserele cu raze X care o explozie
pentru a produce efectul laser nu mai tin de
Laboratorul Lawrence Livermore, din
California, Institutul Lebedev, din Moscova, un la-
borator francez de la Orsay la ele. Se pare di
Statele Unite au procedat deja Ia o ncercare.
arma a Vltorului CU un arici mare: car-
casa barele metalice pro-
efectul laser il
Nici o lege a fizicii nu se opune ja faptul ca laserele
nu faimoasele . raze ale Dar,
nainte ca aceste arme vor tre-
bui rezolvate enorme tehnice.
Armele cu fascicule de particule snt departe de
a fi acceleratoarele de particule
constituie unelte de explorare pentru fizicienii care o-
misterele materiei . militarii
doresc ei utilizeze, n folosul lor, aceste fulgere
de protoni, electroni ioni . Dar, actualmente, labora-
toarele militare ale Statelor Unite muncesc pentru a
determina posibilitatea ca aceste arme fie
pentru a se tehnic, snt realizabile. In acest
scop, Departamentul a construirea a
acceleratoare experimentale de electroni la Law-
rence Livermore. Cel mai recent dintre ele, . Ata" (Ad-
68
vanced Test Accelerator), a intrat n anul tre-
cut. Oamenii de de Ia Los Alamos fas-
ciculele de particule neutre. Creditele de cercetare di n
acest sector ar putea de la 10 milioane de dolari
n 1984, la 100 milioane dolari n 1989.
Comisiile
.Higb Frontier" este un .grup de presiune" , al
obiectiv este o strategie pentru Statele
Unite. Acest organism, de fundatia Heritage,
acel .tbink tankM, super-biroul de studii al conservato-
rilor, asigurat, pentru 3,5 milioane franci, concur-
sul oamenilor de al inginerilor. Rezultat: un
impresionant proiect care propune instalarea in
a 432 sateliti capabili de a atrage o ploaie de proiectile
asupra rachetelor care ar ataca America. "Anul acesta ,
. grupul de presiune" va cheltui peste 40 milioane
franci pentru a face cunoscut acest proiect.
In i990, proiectul ar fi termmat prin cheltuirea a
circa 40 miliarde dolari, snune Daniel Graham. seful
Higb l'rontier-ului. StudiUl a lost delinitivat in martie
1982, spune el. Apoi, au avut nevoie de numai un an
pentru & capta la 23
martie anul trecut, spre surpriza multor ai Penta-
gonului , Ronald Reagan a prezentat, in fata
nilor o strategie a viitorului. In acea zi, el
a propus lumii militarilor o
. sfidare".
s-a pus rapid in La 1 iunie 1983, au inceput
lucreze comisii . Una se de
strategice ale acestui nou concept de
sub conducerea lui James Fletcher, fost director la
NASA, are in vedere posibilitatea sistemului.
Raportul Fletcher, predat in octombrie 1983 lui Rea-
gan, lansarea unui vast program de cerce-
asupra armelor viitorului, pentru . a se pune in
un dispozitiv antirachete cu mai multe
. etaje". se ca primul din aceste etaje
fie gata de in anul 2000, ar trebui ca cer-
cetarea beneficieze de 27 miliarde dolari in cinci
ani . Alte mergind de la 18-26 miliarde,
a urarea anul 2000. Pentagonul finan-
deja in trei domenii: laserele chimiei .
oglinzile mari si sistemele de Potrivit rapor
tului Fletcher, alte tehnologii deosebit de toare
ar trebui fie, ele, explorate: laserul . excimer", la-
serul cu electroni liberi . Precum cele cu raze X - ul-
tima descoperire a celebrului fizician Edward Teller __:_
acestea au fost deja testate in subsolul Nevadei. In la-
boratorul Lawrence Livermore, din California, se stu-
mai ales armele cu fascicule de particule. Toate
aceste eforturi ar trebui accelerate pentru a se ajunge,
potrivit publicatiei . Aviation Week", la demonstratia
pot fi in cinci ani. Astfel ca, in pragul
anilor '90, se face alegerea armelor pentru
stelelor" .
. Grupul de presiune" aeronautic, succesul na-
vetei spatiale, are ambitii mari. stelelor"
nu-l sperie. Firmele Lockheed T.R.W. au propus
deja guvernului realizarea, in 1987, a unui prototip de
statiune cu un laser chimic capabil
o Dar . Star Wars Speech"-ul pre-
zidential din 23 martie nu a avut o primire
din partea lumii Majoritatea savantilor se

Tripla a
Kosta Tsipis, un fizician de origine azi direc-
tor al programelor de tehnologie pentru secu-
ritate de la celebrul Massachusets Insti-
tute of Technology (MIT), este, cel mai
sever cenzor al proiectelor de rare El de-
tot ce constituie originare ale aces-
tei viitoare fortificatii a In primul rind, el
pune la posibilitatea de a fabrica un
asemenea sistem - mai ales in privinta armelor cu
fascicule de particule; apoi, eficacitatea sa,
unei mari la in fine,
complexitatea dispozitivului i se pare greu de
Tsipis o astfel de strategie ar antrena,
de fapt , o a arme ofensive,
arme defensive arme de Fizicianul de
la MIT astfel, glas unui mare
de oameni de care doresc, pur simplu, o re-
ducere a arsenalelor nucleare.
Importanta Federatie a oamenilor de ameri-
cani (FAS) a constituit un grup de care se reu-
la Capitoliu, in fiecare pentru a aprecia
argumentele ostile proiectului. Hohn
Pike, de la FAS, armele au domeniul
pentru cel al posibiliului. Problema
devine, deci , esentialmente
Statele Unite vor accentua eforturile de cerce-
tare. Bugetul pe anul acesta ar putea fi
cu 800 milioane dolari in acest sector. In anturajul
o linie de partaj intre cei care vor
se lanseze imediat , utiliznd cit mai bine tehnologi-
ile existente, cei care pentru o cercetare pe
termen lung.
George Keyworth, consilierul al lui Rea-
gan, s-a pronuntat, la 14 decembrie 1983, pentru a
doua cale: 5 sau 6 ani de de laborator inaintea
decizii . Richard DeLauer, sub-secretar la mi-
ni sterul este, el , prudent: efortul de cerce-
tare pe care trebuie comunitatea
spune el , . este echivalent cu opt proiecte Manhattan"
(proiectul Manhattan s-a finalizat in 1945 , cu elabo-
rarea bombei atomice). Pentagonul nu pare entuzias-
mat de adoptarea acestei noi strategii . Militarii se tem
ca ea nu unor proiecte aflate deja in lu-
cru.
Dar, in ciuda acestor relatii, adeptii noii strategii
pe puncte. Unul din acestea este
instalarea, la 1 septembrie 1982, sub muntele Che-
yenne, din Colorado, a comandamentului spatial al
U.S. Air Force. Un centru de operatiuni spatiale ar
urma fie instalat in preajma noului cartier general. '
NASA aprobarea pentru con-
struirea unei baze spatiale locuite. (Aprobarea a fost
in mesajul despre . Starea Uniunii" din acest an,
cind a anuntat alocarea unor fonduri pen-
tru inceperea n.n.).
analizeze consecintele politice grave ale acestei noi
strategii.
"Agentul orange"
americani
in Vietnam, care au manipu-
lat ierbicidul cunoscut sub
numele de ,.agentul orange",
de probleme de
tate - un studiu medi-
cal realizat de armata aerului
Efectuat asupra a
peste o mie de aviatori ameri-
cani ce au participat la mi-
siuni de a acestui
ierbicid in timpul
din Vietnam (peste 40 de mi-
lioane de litri pen-
tru distrugerea ra-
portul
anormal de ridicat al
lor de cancer al pielii de
boli de ficat, un procent su-
perior celui normal de mal-
congenitale minore
la copiii lor, precum o ridi-
mortalitate in
primele zile de la De
la din Viet-
nam, tot mai militari
s-au plins de problemele de
ce sint atribuite
acestui ,.agent orange". Co-
mentind rezultatele anchetei,
Josep Terzano,
unei de comba-
declara: .. Se
ceea ce noi n-am incetat
din
Vietnam mai mult decit
restul pro-
bleme de tocmai
faptului au fost
ierbicidelor folosite."
Cale
Europa
intre
Asia
O cale in
lungime de 9 kilometri,
va lega Asia de Europa, tra-
versind strimtoarea Bosfor pe
sub pe o de
2 kilometri. in-
de Turcia cu asis-
se
va in paralel cu
aceea a unui sistem de cale
de pornind
din zona a lstan-
bulului (Yanikapi), va dura
aproximativ opt ani va
costa cel un miliard de
dolari. Pentru construirea
subacvatica a ferate
(cea de sub strimtoarea Bas-
for) se va recurge la tehnici
speciale, cum ar fi scufun-
unor la punct
fix apoi unirea lor sub
69
Dimensiunile

cosm1ce
ale
"pragului
mi 1 itar"
r n prezent, omenirea se n preajma a ceea ce
este, poate, cel mai ridicat prag militar atins
intrarea n era deosebite pe
plan tehnologic aspecte: pe de o parte.
constituie o precedent cu distrugerea
omenirii, iar, pe de parte, prilejul
unei ordini n mod fundamental mai si-
gure. Armele au provocat destabilizarea cursei
nucleare ar putea schimbe, cu conse-
fatale, Desigur, se mai poate
considera interzicerea armelor ar institui,
n fapt, un plafon al cursei ar opri o
competitie (destabilizatoare costisitoare) a ar-
mamentelor. interdictie ar mentine incompa-
rabilul avantaj pe care l spatiul cosmic
pentru amplasarea de platforme de control pentru
initiative comune n unui
sistem de securitate planetar.
Din nefericire, aceste prilejuri de a se pune
unei extraordinar de costisitoare curse a
de a edifica un sistem alternativ de securitate snt pe
punctul de a fi pierdute. militari
iesc, n pofida tuturor istorice,
rata securitate n progresele viitoare pe plan
tehnologic. Este de tentatia de a fi
exploatate tehnologiile noi pentru a avantaje
militare unilaterale. Cu toate acestea, istoria logica
inovatiile tehnice vor extinde intensi-
fica - nu vor opri - cursa Militarii
au beneficiat de fonduri mereu crescinde din totalul
cheltuielilor care au la finele dece-
70
ni ului '70, bugetul civil. Lund n considerare
militare incluse n programe cu scop du-
blu, de exemplu cel al navetelor militarii <k-
tin, n prezent, aproape 75 la din fondurik
alocate de Statele Unite pentru spat ia le.
mult chiar, nu se poate trage o linie de demarcatie
ntre tehnologia cea
nu cumva o astfel de deosebire este
Programele civile din anii '60 din des-
coperirile militare n anii '50. O mili-
de una numai n ceea ce n-
obiectivul nu tehnologia de
civili de de observare, de navi-
meteorologiei, de cei militari, au, de
asemenea, acest dublu caracter, deoarece ntre tehno-
logia cea nu se poate face
practic nici o deosebire. Nici o reglementare a scopu-
rilor militare nu poate fi n unui re-
gim, stabilit cu al civile.
Pentru a modul n care tehnologia
sau ar putea deforma echilibrul strategic
este o privire asupra geografiei ex-
traatmosferic. Atmosfera se ntinde n straturi
succesive numai la 100 de mile de
mntului, ceea ce cea mai mare parte a
locuiesc mai aproape de cosmic
decit de capitalele lor. Suveranitatea
nu se poate extinde, din aerian n spa-
extraatmosferic, deoarece nici un obiect nu poate
fi construit pe numai deasupra unei
n cosmic este ca un
ghem - sforile orbita le pot fi te n orice fel,
dar, ghemui este n valoarea lui se
pierde. - pe ce consecintele politice pe ter-
men lung ale geografiei devin mai evidente, n
functie de progresele ,tehnologice - apare ca proba-
concluzie: ce un stat
controlul efectiv al extraatmosferic are ca-
pacitatea preintimpine accesul n el al vehiculelor
alt stat,
i-ar oferi posibilitatea hegemonia la ni-
vel planetar. Or, att timp ct potentialul militar al
tehnologiei spatiale aspectul po-
litic al cosmic va afecta viitorul so-
independente de pe
Exploatarea n scopuri militare a trecut
prin trei faze: prima a fost de rache-
telor, cea de a doua de lansarea satelitilor de cercetare
supraveghere, iar cea de multiplica-
tori de care armelor. Prima
utilizare a extraatmosferic ca un culoar
pentru unui atac rapid de
vilit cea mai
Faptul care au arme nucleare dispun de
mijloacele de lansare n spatiu motivatia pri-
a programelor naponale Din cele
care au construit mijloace de lansare in spa-
tiu, numai Japonia nu are nucleare. Cele
intrate recent in clubul spatial snt cele care au de-
tona! cel mai recent nucleare. este, in
mare proliferarea tehnologiei rache-
telor o amenintare pentru securitatea

din apropierea orbitei terestre a fost denu-
mit "terenul de la al planetei". La fel ca un
deal pe un cimp de extraatmosferic este
nu numai un loc de din care se poate
lansa un atac prin surprindere, ci un ideal punct de
observare. Nu este, deci, faptul sateli-
tii care culeg informatii cel de-al doilea tip
important de vehicule Gama lor cuprinde sa-
de supraveghere, navigatie, de evalu-
are a daunelor prod11se de pre-
Statele Unite au profitat cel mai mult de pe
urma acestor de
t ncepnd cu primii ani ai deceniului '70, Statele
Unite s-au bazat pe Big-Bird" . Keyhole
II", care pot supraveghea fiecare de pe Terra, la
lumina zilei , timp de 24 de ore din 24 ore. Aceste ve-
hicule trimit, in un flux de ima-
gini vizuale periodic, containere cu
filme ultrasensibile, care snt captate in de
avioane specializate. de meteorologiei
(care cind unde se pot lua imagini n zonele
neacoperite de nori) de senzorii cu mi-
crounde, capabili penetreze straturile de nori, sate-
de observare i cu foarte mare exacti-
tate, imagini din cea mai mare parte a spectrului elec-
tromagnetic.
Serviciile de cu baza in au consoli-
dat stabilitatea oferind guvernelor posibilita-
tea crizele, supravegheze
cu arme nucleare comunice reciproc cu rapidi-
tate. de observare posibilele n-
ale prevederilor Tratatului de neproliferare .a
armelor nucleare, semnat in 1970, ale Tratatului de
limitare a nucleare, din 1963, sau, cum a
fost cazul construirii de nucleare n Africa de
Sud descoperite de Uniunea in 1977.
intense presiuni diplomatice, Republica Sud-A-
a demontat amplasamentul evi-
tndu-se, astfel, o aderare la clubul
nuclear.
Paradoxal, sistemele de informatii prin satelit
care au contribuit la stabilizarea cursei a
superputerilor in anii '60 au dus, in prezent, la accele-
rarea mersului spre un nou nuclear, prin spori-
rea increderii planificatorilor militari in
sistemelor de ochire ideea - -
boaiele nucleare pot fi limitate controlate.
Satelitii de cercetare pentru comunicatii, na-
vigatie, culegerea de date geo<;lezice depistarea tinte-
lor snt, acum, multiplicatori de deoarece spo-
resc de distrugere a armelor existente. Aceste
tehnologii cumulate au redus - nu cumva au
anulat complet - angajamentele de securitate din ca-
drul procesului SALT. Tipic pentru efectul as-
cuns, dar de mare valoare al acestor multiplicatori de
este utilizarea satelitilor pentru a corecta traiec-
toriile rachetelor balistice. Amploarea consecintele
acestor in precizia rachetelor au
dezbaterea cu privire la ratificarea Tratatului SALT-II
au fost aprig intr-o cu privire
la vulnerabilitate.
Deplasarea superputerilor spre postura de
cu arme nucleare a fost, de asemenea, a
dtJs la noi investitii in sistemele de sateliti de comuni-
catii . Un rol deosebit de important I-au avut recentele
sporiri masive ale cheltuielilor pentru realizarea de sis-
teme de pentru de con-
trol, comunicatii menite la spori-
rea gradului de control asupra militare cu
mare de n caz de pentru a ame-
liora in cursul unui nuclear de
amploare.
cum a fost deseori cazul cu gndirea
acronimul a devenit nlocuitorul gndirii .
Optiuni suplimentare, extinderea contactelor prin co-
precum informatiile reale vor
probabil , de ale celor ce le folo-
sesc, prin cantitatea lor complexitatea
lor. Evenimente de ar putea, n
mod inutil , cu repeziciune la crize globale,
avnd in vedere responsabilii locali ar putea trimite
mult prea multe semnale de n
i-ar influenta pe cei ce se in centrul
Un alt sistem multiplicator de care
unei prime lovituri acordurile
cu privire la controlul asupra armelor, se acum n
fazele de cercetare sau testare. Instalarea de sateliti de
supraveghere, care pot furniza instantaneu informatii,
va transforma sistemele de control al armamentelor n
sisteme de care pot lovi mobile pot es-
tima valoarea daunelor provocate de atac.
r n pofida temerilor referitoare la pericolele prezen-
tate de armele de eforturile n directia
controlului armamentelor au neglijat sistemele multi-
plicatoare de furnizate de
nu snt privite decit prin prisma avantajelor inerente,
inevitabile sau ca o Dar, din momentul
n care sistemele multiplicatoare de au nceput
creeze - aceasta descuraja rea
-, satelitii de fac mai mai ire-
dezarmarea rachetelor balistice, care este o

La unele tehnologii se poate unele pot fi
demilitarizate in mare iar altele pot fi inter-
zise. geografice, de exemplu, nu snt ime-
diat (olosibile, ci sint mai utile pentru unor
fenomene, de exemplu cutremurele. cu pri-
vire la manevrabilitatea satelitului, acuratetea camerei
de luat vederi, precum fluxul aproape instantaneu
de date pot fi cu greu sesizate a realiza acorduri
verificabile cu privire la controlul armamentelor sau
de r n locul practicii actuale, cind
fiecare din cele superputeri sateliti sepa-
rati, dar aproape identici, pentru navigatie, ar putea fi
construit, in colaborare cu membre din grupul
spatial , un sistem de mai modest ca precizie,
dar care un acces universal la
destinate celor mai civile scopuri. fn felul acesta, nici
una din nu ar putea atace astfel de sisteme de
reduce propriile
rolului strategic al satelitilor a dus la spo-
rirea, att in SUA cit in URSS, a armelor antisatelit
(ASAT). Cele superputeri au testat numeroase
tehnici n acest domeniu. Unele tehnici de distrugere a
satelitilor (tehnici care fac obiectul super-
puterilor) existau de mai multi ani, intr-un stadiu ex-
perimentat este, in-
telegerea faptului distrugerea satelitilor militari ina-
mici ar fi n caz de atac nuclear sau ca un adaos
pentru un terestru. Exploatarea tehnologiei
ASA T ar oferi o dimensiune,
costisitoare, a cursei
n de sistemele ASAT, mai armele cu
energie cum ar fi laserele cele pe
de de particule. laserele pot depista
obiectivul stabili dimensiunile, ele nu snt arme
potentiale. Prototipurile de arme laser au re-
in caz de fum, nori de praf, ploaie; ele se
pe relativ mici in straturile infe-
rioare ale atmosferei, ceea ce le face oarecum inefi-
ciente impotriva unor tinte ce cu mode-
t n se pare prima laser va fi
o ASAT
O capacitate a ASAT va duce la
izbucrtirii unui nuclear accidental
necontrolabil. Deoarece . ochii sistemul nervos"
al de lovire se n fiecare
n satelitului ar putea fi inter-
ca prevestirea unui atac prin surprindere.
Este de neconceput ca oamenii comande
controleze armele din spatiu. Un laser
ar avea nevoie de aproximativ cinci minute
pentru a distruge o n faza cea
mai cea de ridicare de la sol. Toto-
ar fi nevoie se n de se-
la un atac de un sistem de lan-
sare.
ambele sute de spatiale
de de mari dimensiuni, n cazul unei proaste
a dispozitivelor de detectare a t intei ale
unui satelit , s-ar putea ca fie alt satelit, proba-
bil chiar unul din propriul sistem. Dat fiind faptul
71
orice ar ncepe printr-un atac asupra
sistemului defensiv de ai adversarului, chiar
distrugerea din a acestora nu ar mai putea fi
de o O
a sistemului nu ar mai distruge, n acest
caz, unul din sistemele militare ale adversarului poten-
fn loc nuclear care se _stringe,
armele tind poarte umanitatea spre pragul
unei cibernetic.
n problema trebuie se o
ori cercetarea Terrei, ori
arme.
extraatmosferic nu va mai fi vidul
de Pentru ca programele
civile nu fie reorientate n ascuns, dezvol-
tarea militare, ar trebui se actioneze
conform unei ordini de zi prestabilite cu privire la se-
curitatea Controlul asupra armelor
poate perrnjte utilizarea tehnologiei in vederea
controlului armamentelof a
dintre superputeri . Cele mai importante
puncte ale unei ordini de zi cu privire la securitatea
ar fi referi-
toare la utilizarea extraatmosferic,
unei care controleze activita-
tea precum unor proiecte spa-
comune ale SUA URSS. Acest ultim punct,
considerat n prezent ca nesemnificativ sau n cel mai
bun caz simbolic pentru alte are cele mai
mari de a dezamorsa conflictul dintre su-
perputeri . cooperarea poate uni aceste so-
suprainarmate n unor obiective care
trec peste dintre ele, astfel mai
spinoasa a
ca din fie mai de rezol-
vat.
Cea mai mare a epocii noastre- explora-
rea a Cosmosului - are n un viitor sum-
bru bugetelor civile, relativ din ce n ce mai
mici, a faptului armate ale celor su-
perputeri tot mai mult tehnologia. Se
a fi tot mai a pro-
grame separate care au multe obiective co-
mune, mai ales se cont misiunile cosmice
fonduri tot mai mari. Organizarea unor mi-
siuni planetare comune ar impulsiona pro-
gramele ambelor ar contribui la
politice.
Organizarea unor misiuni comune cu echipaje
umane ar fi mai O ameri-
doritoare o cale evi-
de a reduce rapid ncordarea dintre superputeri
ar putea constata o misiune ame-
(cu echipaj uman) este o foarte
ntlnirea . Apollo-Soiuz",
din 1976, a reprezentat intilnirea a sisteme para-
lele, naveta .Saliut" sint
pe deplin complementare. Ce cale ar putea fi mai
pentru a afla mai multe despre
sovietice sau pentru a aplana suspiciunile sovieticilor
n cu naveta decit de a
organiza un zbor comun al cosmonau-
din cele Dezvoltarea in ac-
tivitatea de ca urmare, stabilirea
unei ntre oamenii de americani
sovietici n acest domeniu ar duce la imposibilitatea
secretului n domeniul armamentelor cos-
mice.
O colaborare n activitatea ar
putea beneficia n ambele de un sprijin public
sporit va impulsiona eforturile n domeniul contro-
lului armamentelor.
Un Cosmos neutru din punct de vedere militar
utilizarea tehnologiei pentru a dezamorsa
dintre superputeri nu vor pune, defi-
nitiv pe care o pentru n-
treaga omenire, tehnologia Cu ri scul de a
simplifica prea mult lucrurile, putem afirma par
rabia este
de vampiri in rindul cirezilor
de vite.
sorr, rn anul 1885. Atunci, el a
vindut marca pentru 7 co-
roane. Ulterior, timbru/
schimbat de miii multe ori poseso-
rul, ilctualul dorind
anonim.
72
Turbarea
flagel al marilor

Potrivit unui studiu al Or-
Mondiale a
(OMS), in pofida progrese-
lor medicinei, turbarea s-a
extins considerabil in lume in
ultimii 10 ani. Se
acest flagel ma-
rile urbane din
in curs de dezvoltare,
dar nu au fost nici
Europa Americ.a de Nord.
Potrivit unui
intreprins pe continent, in pe-
rioada aprilie-iunie '83 au fost
nregistrate in Eurppa 4 625
cazuri de turbare. In America
de Nord, virusul este
transmis dinspre coasta de
est de ratonii de in
timp ce in America de Sud
asupra virusului
au inregistrat, in ulti-
mu,. deceniu, progrese impor-
tante, fiind puse la punct noi
vaccinuri, considerate sigure
costisitoare. S-a tre-
cut, de altfel, chiar la vacci-
narea - pe cale - a
animalelor cum
este cazul in
Filatelie
O din
anul 1855 a fost la o lici-
la Zilrlch, pentru suma de
850 000 franci Este una
dintre cele mal mari sume
pentru un timbru. (Re-
cordul in materie, de
.. Guiness Book of Records", este
de 850 000 dolari). Calitatea tim-
brului vindut la Zilrich in
faptul el o de
tipar, fiind colorat in portocaliu
cu galben, in loc de verde, cum
sint celelalte timbre din
serie. Un elev suedez a descoperit
acest lucru intr-o de seri-

Moneda de de penny
(.,half-penny") pierdut
intr-atit valoarea, d/11 cauza Infla-
incit a fost, in cele din
din uz de de
resort britanice. De la lu-
nii mal 1983, cea mal mo-
in Marea Brlunie
mne .. penny". citeva date
biografice ale perso-
naj monetar: in 1971, cind
chlul sistem monetar britanic (20
de la o 12
penny la un a fost inlocuit
cu cel zecimal, moneda de o ju-
de penny a fost
pentru a se fixa mai corect
rile la articolele
cum declara un mem-
bru al Parlamentului, oamenii nici
nu se mai ridice astfel
de monede, se le
scape din buzunar.
mai plauzibile scenarii alternative destul de ri-
gide. Unul ar implica industrializarea pe a
prin intermediul satelitilor cu energie
al platformelor mari al resurse-
lor de pe asteroizi . Un altul ar implica alege-
rea unei alternative orientate mai mult
cercetare, care extraatmosferic pen-
tru a studia zone ale Universului ale
mntului pentru a explora coloniza corpuri
aflate la mari n timp ce primul set de op-
este probabil nerealizabil, atit din punct de ve-
dere economic ct al mediului cea de-a
doua este mai n opinia exper-
ai SUA URSS, care propus reali-
zarea unor proiecte de megainginerie.
Prima strategie de industrializare a extraat-
mosferic are o
contine germenii unei tiranii planetare. Diferenta ntre
capacitatea n programele
a fost ntotdeauna ea va
aproape complet, cu unor proiecte spa-
de amploare, cum ar fi cu energie
platformele exploatarea resurselor de pe as-
terQizi . cu energie n
scopuri militare, pot genera energie pentru a
transforma sistemele pe de raze laser emisiuni
de particule n arme viabile. Pe de parte, accelera-
torii de lunari sau asteroidali - dispozitive ase-
unor care servesc la lansarea
pe a materialelor de CO!lStructie pe care se
multe proiecte de industrializare la
mare- au un imens distructiv. O
de 1 000 tone, cu un diametru de 15 metri,
care ar lovi cu o de 12-20 krnlsec,
ar elibera o energie cu o explozie
de megatone. Spre deosebire de razele laser sau
fasciculele de particule, care se foarte rapid
n utilizarea unor astfel de dispozitive ar
face ca toate punctele de pe vulnera-
bile. Acest sistem modest de transport al materialelor
poate fi transformat ntr-o de distrugere n
printr-o ajustare a traiectoriei . Aceste
probleme par destul de pentru a nu ne in-
grijora prea tare; cu toate acestea, la o confe-
a NASA, la care s-a discutat despre devierea as-
teroizilor ale orbite se ntretaie cu ale
lui , a fost vechea a armate
de a afla cum poate fi bombardat cu astfel
de obiecte.
Controlul militar al acestor tehnologii
va fi , practic, imposibil , industrializarea
se va n contextul unei militare.
Utilizarea lor va fi, foarte chiar
va fi ntr-un regim de cooperare,
pe plan mondial. Pericolul fundamental al proiectelor
pe se pe fapte geopolitice
inevitabile. Un control eficient al extraatmos-
feric un control eficient al planetei . n
prezent , a fost exploatat ca o avanta-
el ar fi populat cu trupe sau colonizat ,
s-ar crea o la de
n schimb, un viitor dedicat ct mai multor
lucruri despre Cosmos care i-ar pe oameni
mai mult n cadrul acestuia ar reduce la minimum pe-
ricolul tiraniei planetare, inerent in lumea n-

Manipulind tehnologia specia se
cu focul unui distruc_tiv,
dar creator. aceste tehnologii nu vor fi folosite
pentru a salva ntregul ele s-ar putea sustrage,
cu efecte dezastruoase, controlului .
(Din studiul lui Deudney, la .. World-
watch Institute", SUA, apirut in revista ., Forelgn Policy")
"La
40 000
km"
Richard (;an1in un fitil'ian amnil'an.
'P"'-'iali't in prohkmc militare. t' u
oamcni dc amtril'ani. a parte din
mai multt comi,ii ,qtrt au 'tudi;tt l""ihilitlla
.unor armt anti-,atl'lit. .\nalill'lt. propu-
lll'rilt proiectl'lc aflatt in , . .,,turilt
tnormc ale noihn arinc a\lltt in H' tkrc , 'tailiul
:tctual al ll'hnologid 1-<tu ' :ornin' pt' <;ar11in
nu ni,t:i po,ihilitatca prai:til':i a ampla..:trii in
txtntatnw,ftric a unui ,i,ttm dt
impotrha rachttl'lor hali,ti,t inttrcontintntalt.
tan "i fit ah,olut impltwtrahil.
"''ti!crman .. llt:t Spi,gcl.. i-a luat. la
an. urm:i turul
- Cu o inaintea Reagan
(din martie 1983), ati redactat un documentar in
care propuneti ca SUA, URSS alte natiuni "cos-
mice" toate armele destinate
in spatiul extraterestru, deoarece o astfel de actiune
considerabil posibilitatea unui nlzboi. Cum
motiwti propunere?
- presupunem URSS sau SUA ar fi capabile
un sistem absolut sigur de m-
potriva rachetelor balistice; n acest caz, nici una din
cele nu ar putea accepta instalarea acestuia
ar considera necesar inainte ca el
complet eficient. Ond una din cele
s-a convins este o atit de per-
atunci apare posibilitatea totale a
adversarului , n care caz acesta este constrins,
la ceea ce la un moment dat,
ar putea izbucni pe - un
preventiv, mai exact.
- Cu alte cuvinte cursa n Cosmos ...
- ... ar fi o a cursei deosebit
de mare al armelor nu-
cleare nu a dus acuma, prin el la izbucni-
rea unui o de arme ofensive per-
spectiva unei eficiente perfecte ar putea duce,
cu la
- Semnatarii documentului dv., inclusiv prof. Cari
Sagan Hans Bathe, par a fi in minoritate. Con-
fonn presei , "Comisie Het-
eber" a recomandat recent realizarea unui sistem de
n mai multe trepte, stationa!
n spatiul cosmic, solicitnd, n acest scop, 18 la
27 miliarde dolari pentru cinci ani. In ace-
se fac pentru testarea armei
73
americane antisatelit "Asat". Mai poate fi mpiedi-
cad aceasd cursi a n Unhoers?
- Da. In primul rind, nu cred sntem n minori-
tate. Cari si cu mine am trimis documentul
spre semnare numai unw mic de prieteni oa-
meni de Am fi putut avea mii de
De fapt, unii dintre cei l-am trimis ne-au co-
municat punctul nostru de vedere, dar
din cau2a postului, a lor. ..
- .. jn cadrul guYernului, de guYern sau de mi-
nisterul apiririi?
este
... nu au ndrimit si semneze.
- ... Da. n al doilea rind, chiar nu s-a dat
raportul .Comisiei Fletcher", snt
aproape sigur aceasd comisie nu este po-
o eficiend sud la sud. Dar mai exisd
alt organism, "Policy Committee", condus de Fred
Hofman.
- Ce fel de comitet este acesta?
-In. iunie 1983, Reagan a format
comitete: "Defenshe Tecbnologies Study Team",
condus de fizicianul Jim Fletcher, fost director al
NASA, "Policy Committee", condus de Fred Hof-
man, de la .RDA Corporation". mea,
membrii celor comitete au fost pentru
erau tezei active.
- Promotorii unui sistem de apirare n mai
multe trepte, dispus n cosmic, ci un
procent de unu pinA la doi la sud din rachete pot
acest sistem.
- Fiecare poate calcula matematic; exisd o
eficiend n de 90 la - cu
alte cuvinte, un prim cordon de care trec numai 10 la
din rachete -, apoi trepte, prin care
ar putea trece 10 la din 10 la sud - este vorba,
deci, de 1 la sud. La patru asemenea va
o sutime din 10 la deci din 10 000
lansate, doar una poate un sistem n
patru trepte, avnd o de 90 la
Problema este noi nu dispunem nici de un
singur sistem cu o de 90 la Ond am lu-
crat, n anii '50, la sistemul de al
SUA, am depus eforturi imense n acest domeniu.
nu eram n stare distrugem dect cel mult 30 la
din bombele lansate.
- Cei din guvernul Reagan gindesc altfel. Direc-
torul de cercetare de la Pentagon, Richard
DeLauer, a declarat recent, n unei comisii a
Congresului, ci un sistem de apirare amplasat n
cosmic "este practic realizabil ar putea
avea efecte mai mari n mentinerea picii", chiar
daci "ar presupune cheltuieli imense". DeLauer a
mentionat ci rinin de rezolvat opt probleme teh-
nice, fiecare din ele necesidnd la fel de
mari ca proiectul Manhattan (construirea primei
bombe atomice). de acord?
- Dar nu de ce
lui DeLauer n sensul el posibil acest sis-
tem. El nainte de a putea avea acest
sistem de trebuie rezolvate opt probleme.
prefera cred DeLauer cu scepticism
acest sistem.
- putea explica cum va arAta cum va
un asemenea sistem n mai multe trepte?
- de exemplu, o propunere foarte
a lui Daniel Graham, general-locotenent n -
siste'mul "High Frontiel" (Fontiera din Siste-
mul preconizat de el din circa 450 de
"Space-Trucks". Fiecare din
are la bord 40-50 de mici, care stabi-
lesc singure obiectivele.
- Pe ce orbite vor evolua
- Pe orbite relativ aproape de iar cnd vor
detecta o vor lansa una sau
74
ce o vor lovi distruge din faza de ridicare.
- LucreazA cineva la realizarea acestui proiect?
- Nu, dar Daniel Graham cei ce-l
se deja tehnologia n pa-
tru sau cinci ani, am putea avea un asemenea sistem.
- Ce de "Space Trucks" ar trebui n-
conjoare, n permanenti, Pinntul pentru a opri un
atac masiv cu rachete?
- Deoarece nu se pe orbite tre-
buie fie foarte, foarte "pro-
o constituie permeabilitatea acestui sistem. Nu
ne putem baza pe n mpotriva
rachetelor intercontinentale a celor lansate de pe
submarine, deoarece vor putea fi de .minele"
cosmice dintr-o in ra-
chetele vor avea cale
- Mai exisd alte propuneri?
- Da, de exemplu, sistemul propus de Lowell
Wood, un fizician de la Livermore Laboratory,
al Lawrence. El lansarea de sa-
mari pe orbite cu lasere chi-
mice sau optice, cu oglinzi laser cu un diametru de
30 m sau mai mult, dispunind de energetice
de 100 MW sau mai mari.
- ar trebui la o
de 36 000 de km?
- Da, la 36 000 km de
tului. In prezent, cheltuielile necesare pe o
cu ajutorul navetei -
singura cale - a unor
turi militare, se la 3 000 de dolari per kg. Chel-
tuielile de transport pe o snt,
probabil, de cinci ori mai mari. Un satelit cu arme la-
ser ar ntre 100 J 000 t. Reiese, deci, nu-
mai cheltuielile pentru amplasarea unui satelit de
100 t pe o sint de aproximativ
1,5 miliarde dolari.
- De asemenea ar fi nevoie?
- Orict de ar fi, tot nu sint deoa-
rece snt foarte vulnerabili.
Cum ar cu arme la-
ser?
- voi explica. am un laser
chimic, ce emite n spectrul In acest caz,
raza laser, cu ajutorul unei oglinzi de 3 m dia-
metru, spre un obiectiv situat la 40 000 km
- aceasta este probabil de lupd intre sate-
- va ajunge la un diametru de 40 m.
Aceasta, i presupune ca oglinda laser fie per-
iar sursa de energie 100 MW.
- Aceasta reprezinti a zecea parte din puterea
unei centrale nucleare ...
- acum, am experimentat nurnat lasere cu pu-
terea de 1 MW nu ,putem construi lasere
de 100 MW. Avem oglinzi de 1 m diametru; nu
putem fabrica unele de 40 m.
-:- Si presupunem ci putem.
In ipoteza unei oglinzi de 40 m diametru a
unui satelit de 100 MW - ceea ce de domeniul
fantasticului, deoarece nimeni nu a realizat o aseme-
nea pe nemaivorbind in Cosmos,
fi capabil orientez foarte repede
de la o la alta -, atunci
putea, cu un singur asemenea satelit
distrug patru rachete.
- n America foarte multi oameni care
spun ci se poate trebuie si se faci.
- Chiar am exact ce vrem construim
am ncepe am avea nevoie. de un nou sistem
de transport in extraatmosferic. Iar pentru a
realiza acest sistem de transport, trebuie mai nti
tehnologiei
construim o industrie complet
- celor ce rare a n
se bazeazA, n prezent, mai ales, pe laserele cu
raze X, de "Livermore Laboratory", idee
de profesorul F..dward Teller. Cum ar pu-
tea fu net iona acest sistem, care energia
din explozia unor mici bombe atomice?
- Problema a tuturor sistemelor sta-
n cosmic este vulnerabilitatea lor.
Teller a spus, de multe ori, un sistem de
bazat pe este nefolositor, tocmai din cauza
acestei El spune este lansa-
rea satelitilor, dar distrugerea lor.
- De aceea. a propus un fel de "Pop-up-system",
un sistem al "dopului de pentru laserele
cu raze X?
- Da. Elementele de ale
mn pe iar, cnd se alarma, acest sistem
"Pop-up" se va baza pe rachete ...
- ... care rapid emisiuni laser pe
de raze X n
- Exact, dar aici apare o ne imagi-
lansarea unei rachete intercontinentale inamice,
al obiectiv din SUA se la 10 000 km
. tare de punctul de lansare.
"Pop-up" ar putea fi n apropierea obiectivului,
laserii de cu raze X ar trebui se afle la o
de 4 000 km pentru a astfel, deformarea
a putea detecta atinge racheta n faza
de ridicare. Toate acestea trebuie loc n numai
minute. Este nevoie de o cu o putere de
2 milioane t pentru a lansa att de repede att de sus
o greutate de numai 1 t.
- s-a construit un asemenea
sistem. Ot timp i-ar SUA pen-
tru a da ordinul de pornire? Va avea secretarul ge-
neral al cabinetului prezidential suficient timp,
spunem, pentru a-1 trezi pe la 4,30 dimi
neata, ca ia o
- Un lucru este cert: intervine un atac pnn
surprindere, atunci nu mai are timp.
- r decizia trebuie di-
nainte intr-un computer.
- probabil , un ofiter de serviciu, dar,
atacul are loc noaptea, fiind comandant
suprem. trebuie trezit incunostintat de stra-
Trebuie ia aec1Z1a n 30 de secunde. Din
proprie da seama in primele
30 de secunde de la trezire, nu ati fi capabil luati o
de o asemenea
- Cum celelalte etape ale in
trepte succesive?
- etapa de "Midcour-
se" (la drumului). Acest lucru nu a
nici experimental, deoarece trebuie detectate
corpurile care in iar, ce au
fost detectate, trebuie deosebite de capcane.
- Prin corpurile care intelegeti focoase
nucleare?
- Da, ele nu in pe o traiectorie ba-
Acestea nu sint prea mari , iar .. capcanele"
exact ca focoasele; ele sint baloane construite
din mai multe straturi de material plastic, acoperite cu
o folie de aluminiu nu pot fi deosebite
de focoase mici de aparatele radar, nici de cele
optice sau cu Numai ce in
dense ale atmosferei, capcanele dispar
mn numai bombele nucleare.
- fn acest moment, ar interveni oare cea de-a
treia retea de
- Da, .. Dar nu
mne mult timp, deoarece nucleare se de-
cu o de 5 krnlsec. de exemplu,
tinta e>te un siloz cu rachete "Minuteman" , atunci te
Este suficient ca explozia nu se
la mai de 500 de m de siloz.
- Un focos nuclear poate, oare, exploda la apro-
ximativ o de km de siloz,
a-1 face inutilizabil?
- Da. Din acest motiv, n ianuarie 1983, am pro-
pus instalarea sistemului de denumit
.. Swarmjet". Sistemul - plasat in imediata apropiere
a silozului cu rachete .. Minuteman" - prevede insta-
larea a 10 000 de rachete mici, fiecare de 1-2 kg gre-
utate, care ar fi lansate impotriva unei bombe ina-
mice. ntregul sistem este relativ ieftin cu cteva mi-
liarde de dolari, putem toate cu ra-
chete .. Minuteman" .
- Ar fi o rare pentru rachete, dar cum
mi ne cu
- este o Un
poate fi distrus chiar explozia se pro-
duce la 10 km Nu avem nici o posibilitate
eficient
- Un comitet recent in SUA, "Politica!
Action Committee" vrea din acest concept al
stelelor" una din temele campaniei elec-
torale pentru alegerile Principalii
membri ai acestui comitet sint Jerry Falwell, predi-
cator, senatorul Jesse Helms dna Claire Booth
Luce. Credeti dv., cu prietenii din cer-
cul oamenilor de aveti sanse sli
euforie a stelelor"? Aveti aliati
in Congres?
- Snt deputati n Congres despre care cred
problematica; unii ce nu o inteleg,
dar cu toate acestea sint mpotriva acestui sistem de
indiferent ce comitete vor - din
acelea care vor oamenii este
plat sau Soarele se mirte n jurul -,
majoritatea oamenilor nu se pot convinge dect
prin membrii Congresului vor da
de spirit vor face audieri vor pune n cum-
argumentele ale adversarilor unei
asemenea .. perfecte", atunci programele nu se
vor mai aplica.
- f n august anul trecut, Uniunea a
propus interzicerea armelor
antisatelit a sistemelor de sta;ionate in
Univers. Kenneth Adelman, directorul de
dezarmare controlul armamentelor din SUA, nu a
in propunere o de
acord. Criticii din SUA din
acest refuz se eforturilor Pentagonului de
a obtine o superioritate de
Uniunea sistemele "Asat" vor fi in-
stalate, atunci ar fi mai probabil
lumea ar fi mai
- Este o ntrebare foarte Adelman a
cu mine, in fata Comisiei pentru
externe a Congresului a prezentat un text di-
nainte in care sublinia SUA nu doresc
negocieze interzicerea armelor antisatelit.
- Dar de ce Adelman nu a spus aceasta in textul
ci ulterior?
- Deoarece nu corespundea punctului de vedere
oficial al guvernului SUA. din guvern au spus
SUA au nevoie de .. Asat" , indiferent sovie-
ticii l au sau nu, deoarece trebuie ne Cari
Sagan cu mine credem securitatea SUA ar fi mai
bine .. Asat" ar fi interzis.
mea, proiectul de tratat pe care Gro-
mko 1-a prezentat la ONU este o foarte impor-
de pornire a tratativelor. Proiectul sovietic pre-
interzicerea folosirii plecnd de la
baze terestre - de exemplu, a armelor laser lansate de
pe mpotriva satelitilor; interzicerea folosirii
armelor amplasate n Cosmos impotriva
- de exemplu, a tunurilor laser impotriva unor obiec-
75
tive terestre sau a avioanelor. Ar fi un tratat foarte
amplu. Cu toate acestea, vor fi permise mili-
tare n Cosmos, dar nu folosirea armelor a fortei .
- Da, nici pentru a amplasa n Cosmos
turi militare.
- Aceasta a fost propunerea sovieticilor?
- militare" - de exemplu, sateliti de
cercetare?
- Da. Am discutat cu multi sovietici ...
- Da, ar fi un exemplu. Sau sateliti de
transmisiuni militare, cercetare sateliti meteorologiei
militari, atta timp cit nu au arme la bord. In fapt ,
sateliti pot dirija chiar arme de pe n
cosmic, aceasta ar fi permis ...
- unele indicii actualul guvern SUA
va schimba opinia punctul dv. de
vedere?
- Cred n acest domeniu, guvernul SUA mai
trebuie invete multe. Dar nu
nici un indiciu Administratia Reagan punc-
tul meu de vedere.
- ... statii orbitale cu oameni la bord?
- Aceasta este o - proiectul
sovietic prevede navele cosmice reutilizabile, cu oa-
meni la bord, nu fie utilizate n scopuri militare.
- Deci, naveta spatialii nu ar putea fi
pentru cercetare?
Cred perspectiva unei curse a rilor
n Cosmos, deosebit de dar cred, n ace-
timp, mai o posibilitate de a o opri .
tem, o asemenea ocazie nu va fi ...
76
Un nou
"furt al secolului"
in Anglia!
La o de un kilome-
tru de aeroportul
londonez .. Heathrow" se
insi multe antrepozite, de
fapt hangare de
cu subsnssmble construite din
dispuse aproape
simetric de o parte de alta a
unei alei gudronate.
Perimetrul nu este inconju-
rat de grilaje. un sin-
gur punct de supraveghere, o
din in
care un paznic civil contro-
auto-
vehiculelor.
Unul din hangare, ce
,.air systems
courier", cu patru
metalice de 4x4 metri,
nu se cu nimic de
celelalte. Nici semire-
morca in spa-
verf!e al peluzei inconju-
care se in le-
cu comisariatul din
Hunslow, nu hanga-
rur nr. 8 de celelalte.
nici una dintre
zile portocalii albe nu
indicii in cu
antrepozitului
mai ales, cu sa, se
faptul acest han-
gar, jenant de auster in apa-
este folosit de .. Brink's
mat", o societate
in transportul va-
lorilor deosebite, avind ca
principal client Banca An-
gliei!
stind lucrurile, nimeni
nu va surprins aflind
26 noiembrie
1983, in hangarul cu pricina,
se afla o cantitate mare de
lingoiJri de aur, a
o asigurau doar oameni
.,inarmati" cu bastoane de
cauciuc.
La ora treizeci de
minute, ,.bravii" paznici aveau
fie imobilizati, stro-
cu
stea altfel, cu un sin-
gur de chibrit aprins ...
Sub ame-
gardienii s-au supus.
Doar unul, care a incercat o
a primit
o din partea
celor un pat
de pistol in cap. Ce s-a intim-
plat in minute a
devenit subiectul de
al zilei, transmis cu de
mai toate de
occidentale. Cele mai multe
dintre telegrame se refereau
la un nou furt al secolului,
iar citeva ionau nu-
mele inspectorului de
Frank Cater, cu
cercetarea cazului.
n primele ore, deci intre .
6,30 8,30, nu s-a ni-
mic. Abia cind unul dintre
gardieni a dez-
lege dea
alarma, la
locului, au constatat, stupe-
de data aceasta, se
cel mai mare cam-
b[iolaj din istoria Marii Brita-
nii: din hangar
6 800 bare de aur, in greutate
de 440 grame fiecare, deci, in
total, trei tone de aur, plus
cu diamante,
in valoare de 25 milioane lire
sterline (circa 38 milioane
dolari sau 300 milioane de
franci francezi).
in timp ce in-
cercau ceva
urme /,a locului sau
date de la cei
gardieni de intimplarea
prin care cores-
pondent ii de rememo-
rau, pentru ziarele lor, eveni-
mente mai
vechi.
S-a reactualizat un alt .. furt
al secolului", it in noap-
tea de spre opt august
1963, asupra trenului
Glasgow-Londra. Atunci, 15
hqi au fure 120 de
saci 2,6 milioane
de lire.
n 1976 s-a vorbit tot des-
pre un .. furt al secolului" cind
opinia a fost infor-
de la sediul londo-
nez al filialei .. Bank of Ame-
rica", s-au furat opt milioane
de lire sterline. Este
numai o parte din era
in numerar.
in fine, cel de al treilea
.. furt al secolului", comis in
aprilie 1982 la ,.Security Ex-
press", de unde - tot in
de au plecat cu
milioane de lire.
Se pare nu va fi -
avind in vedere recentul
cambriolaj de la Heathrow -
se precis care
este care nu este ,.furtul
secolului".
Sint citeva elemente co-
mune: toate aceste eveni-
mente s-au inregistrat in An-
glia, iar din ele au fost
spre rezolvare
inspector de
Fra'flck Cater. Acesta s-a
nut acum decla-
de

Oricum, nu-l o

C. Constantinescu
o
\1
consecinta
'

a unu 1

nuclear
-
catastrofa

Paralel cu la paroxistice,
a cursei nucleare, in ultima
vreme, la un reviriment profund in mentalitatea
sau, poate mai corect spus, in oameni-
lor. masele populare se tot mai
in demonstrind
lor de a impiedica un fatal al
acestei de arme atotdistru-
este simptomatic faptul ingrijorarea
cuprinde cercurile oamenilor de polito-
logilor, politice de
notorie pentru a nu mai vorbi de diferi-
tele institute a activitate este
in domeniile
boiului.
Urmare a acestei in ntreaga
lume apar numeroase studii care toate
posibile ale unui cata-
clism nuclear. Desigur, unele domenii sint cerce-
tate mai profund, concluziile trase sint mai te-
meinic ancorata in date greu de contestat. Pe alte
planuri, se cu tenacitate perseve-
pentru identificarea cit mai
nu chiar a efectelor pe care le-ar putea
avea un conflic nuclear in arse-
nalului existent ale sale de distru-
gere.
Interesante revelatoare stuaii au in le-
cu impactul unui conflict nuclear asupra
climei unor vaste regiuni sau asupra intregului
glob.
Oamenii de de din
socialiste ca occidentale sint de
aceste probleme. Cu cit studiile lor mai
multe date, cu atit concluziile la care ajung coin-
cid. Potrivit sovieticilor Alexandrov
Stencikov, de la Centrul de calcul al Academiei
de al U.R.S.S., cit a americanilor Turco,
de la centrul de NASA Sagan, de la
Universitatea Cornell, unui conflict nuclear major
i-ar urma o a climei, cu
dezastruoase. Studiile acestor se bizuie
pe tratamentul informatic al unei intregi game de
scenarii privind ,,schimburile" de proiectile nu-
cleare de la 100 la peste 10 000 megatone .
.. Faptul nu limite ale des-
tructiva ale armei nucleare - spuneau, intr-un ra-
port, Enrico Fermi 1.1. Rabi -face ca
producerii acestei
arme constituie o primejdie pentru umanitate ...
Ea este un lucru blestemat".
Rezumind concluziile la care a ajuns o confe-
climatice
biologice ale unui nuclear ce
a avut loc la Cambridge. statul -Massachusets,
intre 22-26 aprilie 1983), profesorul Can sagan,
de la Universitatea Cornell, sublinia .,necesitatea
trecerii, cit mai grabnic posibil, la reducerea arse-
nalelor nucleare sub nivelul considerat ca putind
provoca o un dezastru bio-
logic".
Este, in foarte mult
studiile recente au dovedit-o, dar pro-
blema lichidarea a armelor
nucleare, pentru c acceptarea unui stoc mai re-
stnns de asemenea arme cu o outere mai
nu de primejdiile la adresa
biologice, in general. Este, ca
spunem o lege a ca
acela dintre adversari care se simte mai slab
la intreg arsenalul de care dispune pen-
tru inferioritatea eventual, asi-
gura propria superioritate.
77
Revenind, la unui
clear, ne oprim o asupra efectelor sale
imediate de mai
Se bine documentat care snt
imediate ale folosirii unei arme termo-nucleare.
Bomba de la Hiroshima, care a ucis ntre 100 000
200 000 de oameni, avea o de 15 kilotone,
echivalentul explosiv a 15 000 tone TNT. O
de are o putere explo-
de 1 000 000 tone TNT. Or, toate da-
tele, armele strategice termo-nucleare se
acum, la 18 000. Concluzia se impune de la sine.
Lansarea unei bombe termo-nucleare are ca
efect instantaneu sferei de foc, ce se
produce cu explozia, a
neutronilor razelor gama, suflul devastator
incendii. a unui atac cu arme ter-
mo-nucleare o va constitui, toate probabili-
n primul rnd aeroporturile strategice, silo-
zurile de arme, bazele navale, submarinele, uzi-
nele de fabricare a acestor arme, centrele civile
militare de control. se spune
n sine nu vor constitui obiective ale unor
atacuri cu armele atomo-nucleare,
nate mai sus snt, n special n Europa, foarte
aproape de - sau chiar - n perimetrul
Potrivit anumitor doctrine militare, trebuie, de
asemenea, luate n considerare, ca imediate,
"industriile care Multe dintre
acestea au o de
n plus, snt, de obicei , situate n veci-
unor importante centre de transport -
feroviar sau rutier - pentru a putea fi lesne expe-
diate spre atte sectoare industriale sau spre cen-
tre militare. In categorie de "sprijinitori ai
de transport n general, ra-
de petrol , conductele de petrol sau gaze,
uzinele termo sau hidro electrice etc. Este nen-
doielnic un termo-nuclear va afecta ma-
joritatea marilor recente
i mediat al ntr-un prim atac
contraatac nuclear, la o ntre cteva sute de
mil ioane peste un mil iard de oameni. La
aceasta se de - un
al t mi liard - care ar necesita ngriji ri medicale
imediate, ceea ce este greu de presupus s-ar
putea real iza.
A nu se uita, apoi, dezastruoasele n
plan social economic, ca lipsa de electricitate,
petrol ul combustibi li, aprovizionarea cu ali-
mente, transporturi o de alte ser-
vicii normale; ngrijirilor medicale a
sanitare va atrage, nendoielnic, grave
rapide epidemii de ordin psihi c.
Explozii le produse de armele atomo-nucleare
lansate, la mai mare sau mai altit udi ne, vor
vaporiza pulveriza n zona
propulsa largi de praf fin n stra-
turile superioare ale troposferei n
Particulele snt antrenate, n special, de sfera de
foc ce urce!, ajungnd la norul ciupercii ce se
In timp, exploziile asupra ora-
sau vor provoca incendii ma-
sive, care vor genera, la rndul lor, enorme canti-
de f um negru uleios, ce se va ridi ca cel pu-
n partea a atmosferei.
survine o col oanele de fum vor
proiecta particulele n Particulele
infectate n de exploziile la alti-
tudine incendiile provocate de acestea cad pe
destul de rapid, ca urmare a gravita-
a ploilor al tor factori - , aceasta nai nte
ca radioactivitatea lor la ni veluri tolera-
bile. Astfel , a reziduuri lor radioac-
78
tive din tinde doze mai im-
portante de n cu particulele
radioactive provenind din
Explozi ile nucleare o gene-
o minge de foc ce se
prin n , procesul petrecn-
du-se doar n cazul unor explozii ntre 100
kilotone o Ori cum, temperatura
din sferele de foc aprinde o parte din nitro-
genul din aer, producnd oxizi de nitrogen, care,
la rndul lor, distrug ozonul din mijlocul
stratosferei. Dar, se ozonul absoarbe peri-
culoasele, din punct de vedere biologic,
de ultraviolete emise deSoare. Golirea, chiar par-
a straturilor de ozon, sau a "ozonosferei ", va
spori fluxul de solare ultraviolete la supra-
Astfel , n cazul unui ter-
mo-nuclear, primejdiile biologice ale ultraviolete-
lor vor spori cu cteva sute de procente, fiind
ct de sensibile snt la ultraviolete proteinele
acizii nucleici, molecule fundamentale pentru
pe
Fum ntunecat n praf ntunecat n
de reziduuri radioactive dis-
trugerea a stratului de ozon constituie
principalele patru nocive pentru me-
diul ambiant, ce apar ce un nuclear
.,s-a ncheiat". Dar ar mai putea fi ,
alte ce nu se pot
Praful n special, funinginea absorb
lumina de la soare, nfierbntnd
. atmosfera Potrivit
studiilor efectuate, aceste efecte nu se vor
gini la emisfera unde se presupune
s-ar putea produce o confruntare
n momentul de suficiente dovezi
de soare a prafului atmosferic a
funingi nei din regiunea atacate n emis-
fera va avea, ca efect, o schimbare pro-
asupra globale a de
aer. Particule fi ne vor fi transportate, n
de cteva peste Ecuator, antrennd cu
ele frigul ntunericul n emisfera
Se un declin aparent mic al temperat urii
atrage serioase. vulcanul ui
Tambora din Indonezia, n 1815, a provocat
derea temperaturii globale cu numai 1C,
luminii solare de praful aruncat
in severe care
s-au produs in anul au ca anul
1816 fie denumit, n Europa n America,
drept .,anul anotimp de O cu 1
C aproape cultivarea grului n Ca-
nada, potrivit unor studii ale academiei
de a S.U.A.
Un nuclear ar produce o mai
obscurizare ceea ce ar face ca lumina zilei
la o ntunecime nu
mai In zonele atacate direct cu armele nu-
cleare, ntuneri cul ar fi att de dens, nct nu se va
.mai putea vedea nici chiar n miezul zilei. fi-
ar putea dura de la o
la un an sau mai
din nou, ce se cu
imediate ale exploziilor nucleare
au o foarte de la vaporizarea pur
simplu a aflate n hipocentru, la
traume generate de expl oziilor, arsuri, dife-
rite boli cauzate de iradieri, psihice, pentru
a nu mai vorbi de acci dentele mortale sau extrem
de grave cauzate de scurgerile de gaze,
rea caselor blocuril or, incendii etc., etc. Se
prea bine n incendii le n mo-
deme, majoritatea deceselor survin gaze-
lor toxice nu atit focului. Aprinderea unei largi
serii de materiale folosite in ar avea,
in mod cert, devastatoare asupra
unor Aproximativ trei sferturi
din spre a da un
exemplu, in sau in apropierea lor.
in medie, dispun de rezerve alimentare
pentru o in cazul unui nuclear,
problema alimentelor, a lipsei acestora, se
va vedea mult de dezorganizarea servici-
ilor de aprovizionare, de distrugerea de
transporturi, de frig, de intuneric, de contamina-
rea hranei existente. temperaturii
va atrage, de asemenea, lipsa de
Solul va tinde la o adincime de
aproximativ 1 metru, ceea ce, printre altele, face
total ngroparea a milioane mi-
lioane de cadavre chiar in cazul, foarte indoielnic,
ar mai exista cineva s-o topirii
ce se sau a ce ar putea
este, la rindul ei, total atit
gheata cit fiind puternic contaminate
de radioactivitate pirotoxine.
Cu greu s-ar putea spune eventualii supra-
ai regiunilor supuse atacului termo-nu-
clear putea continua o
Combinarea unor doze acute de radioactivitate
cu dozele de radioactivitate ce vor conti-
nua in ritm mai lent cu dozele prove-
nind din alimente va ucide in continuare,
cu atit mai mult cu cit
devin extrem de vulnerabili la diverse boli infec-
Copiii sau in stare de foe-
tus vor suferi de arierare alte defecte
congenitale. Mai tirziu, unele piroto-
xine vor produce boli neoplastice ge-
netice.
devastatoare ale unui nu-
clear asupra umane a agriculturii nu se
vor limita la ariile in care s-au dus principalele
"lupte, ci se vor face in diverse forme,
in emisfera
Astfel, cum agricultura va fi la
(cu posibile ca Argentina, Aus-
tralia Africa de Sud, aceasta in ipoteza ar-
mele termo-nucleare au fost folosite in nord), po-
din sud vor fi lipsite de importurile de
grine din nord vor fi nevoite in
la ecosistemele naturale - fructe,
tuberculi, etc. Dar aceste resurse natu-
rale de vor suferi, ele, de pe urma
boiului deci, chiar in momentul in care umani-
tatea ar reveni :_ ceva
ar mai fi posibil - la mediul ambiant ca pri-
a acest mediu ambiant va fi pus in
de a suporta o devastare precedent
in istoria
treimi din toate speciile de plante, ani-
male microorganisme de pe
celor 25 sud nord de Ecuator. Deoa-
rece temperaturile in
anotimpurilor la !atitudinile tropicale, speciile
existente aici sint foarte vulnerabile la un declin
rapid al temperaturii. Numai intunericul ar putea
provoca un colaps in de in
care lumina este de fitoplancton,
fitoplanctonul de zooplancton, acesta de
mici care, la rindul lor, consti t uie hrana
mai mari cu care se omul. cum se
i ntr-un studiu american concluziv asupra
reducerii ozonului, de raze ul-
traviolete la
suplimentare extrem de importante asupra aco-
sistemelor acvatic terestru.
Rezumind datele concluziile la care s-a ajuns
in urma unor indelungate frigul , intune-
ricul , radioactivitatea, pirotoxinele si ultravioletele
- produse ale unui nuclear pot provoca
moartea locuitor al planetei.
in decembrie 1983, citeva luni mai tirziu, savan-
americani s-au reintilnit, la Washington, cu
lor sovietici, intre care Alexandrov
unul din Academiei de a
U.R.S.S., Velikov, invitat de senatorul Edward
Kennedy pentru un .. Forum privind efectele cli-
matice ale unui nuclear riscurile de dis-
trugere a speciei umane". La o intrebare a sena-
torului asupra unei posibile a armamen-
telor nucleare, unul dintre sovietici a cu
umor: ,,Acesta ar putea fi un prim pas spre redu-
cere, dar, dreptate, alegerea este intre
Sau acesta, sau al intregii pe
rnint!".
"Toate doctrinele scenariile pentru
a demonstra posibilitatea efectelor unui
conflict termo-nuclear sint bazaconii sinistre
nocive. intre distrugerea uneia sau a
dezastrul intregii pragul este de o te-
fragilitate. fiind magnitudinea pierderi-
lor nici o nici o
de salvgardare nu pot garanta, in mod
real adecvat, evitarea pieirii speciei umane.
intr-un de cancelarii , problema
- justificare a atomice - este
in considerare doar pentru perioada t itularului
cancelariei respective. Dar, cum aprecia sa-
vantul Cari Sagan in studiul asupra consecin-
climatice ale unei nucleare, toc-
mai acest mod de a gindi pe termen scurt la
baza actualei crize mondiale.
a unei catastrofe climatice face ca
gindirea pe termen scurt fie mai pe-

Analizele studiile riguros asupra
primejdiei nucleare nu anumite cercuri
prizoniera ale mitului armei atomice. Chiar
cu caracter semi-literar, ca cea a lui Nevil Shute,
"Pe sau a lui Jonathan Schell , "Soarta
mntului ", au fost etichetate ca alarmiste, irele-
vanta sau de calitate. Teama de un posi-
bil apocalips este ca exage-
ea ar avea drept urmare, in opinia anumitor
cercuri, de marele public, a
armei nucleare ca instrument de
rare a
Dar oamenii au inceput
realitatea. Omenirea in umbra
a arsenalelor nucleare, a ca-
pacitate de distrugere orice
Faptul luciditatea, realismul
cercuri tot mai largi de oameni de
pericolul nuclear este extrem de
important aduce un foarte sprijin cercu-
rilor politice care pen-
tru incetarea cursei nucleare, pentru
eliminarea a armei termo-nucleare din in-
zestrarea a statelor. Pentru acum,
nu este prea tirziu, cum, in repetate rinduri,
avertiza Romniei , sint necesare
eforturile unite ale popoarelor, ale oamenilor de
ale artei culturii , ale organi-
politice, ale guvernelor pentru a evita o
pentru a i nchide definitiv do-
sarul primejdiei atomo-nucleare.
George Serafln
79
80
1
Din sfera fantasticului,
in cotidian
Putine au fost marile cuceriri ale omului modern care fi
trecut -atit de repede de eficient din sfera fantasticului in
realitatea cum s-au petrecut lucrurile cu cosmo-
nautica.
n zorii erei cosmice pilotate. cind aviatia abia trecuse la
viteze supersonice, trimiterea pe orbire periterestre a unor
nave cosmice. cu echipaj uman la bord. mai era conside-
de domeniul fabulosului. deoarece nu probate in
zbor aparate cosmice protejate eficient impotriva
temperaturi ce se la trecerea respectivelor vehicule
spatiale - cu viteze de peste 28 000 de - prin
dense ale atmosferei.
mentionare revenirea cu bine pe Terra
a aparatelor cosmice cu echipajele aflate la cirma lor (in cazul
navelor de transport este readus pe numai unul din
compartimentele orbitale: capsula de cobmre - o constructie
de forma simburelui de migdale. . as-
ea. intr-un protector. care ii perfect pe
cosmonauti de puternicele radiatii termice suprasarcinile
din timpul straturilor dense ale atmosferei) -
practic. la astronauticii pilotate. Momentul
acesta. atit de - zborul legendar in Cosmos reve-
nirea . pe a celui dintii locuitor al T erre[ cosmonautul
sovietic luri Gagarin ( 12 aprilie 1961) - la loc de
Un moment important n dezvoltarea
astronauticii l-a reprezen-
rar zborul ncununat de succes al
echipajului romno-spvietic din care
a parte Dumitru Prunariu
Autograf inedit: cosmonautul romn
Dumitru Prunariu pe car-
casa capsulei de coborire, care toc-
mai l-a readus pe din
misiune in spa{iul
circumterestru
cinste n istoria cosmonauticii, fiihd marcat. n fiecare an. n
calendarul aniversativ. ca .. Ziua a aviatiei cosmo-

Retrospectiva celor aproape decenii care
ati trecut de la primele starturi cosmice ale omului, un
bilant remarcabil. Oe la zborul solitar. de numai 1 08 minute.
a! cosmonautului Gagarin. s-a ajuRs la colec-
tive prelungite pe nave, statii oruitale navete spa(iale ultra
sofisticate. Recordul absolut de a zborurdnr cosmice
pilotate l detin. la ora (aprilie 1984i 001 ,os. r.urtl!up
sovietici -- Anatoli Berezovoi Valentin Lebede>:, av lu-
crat. timp de 211 zile. pe complexul orli ;r.;J .. S;f;ut-7)'
- .. Soiuz-T".
zboruri lor spatiale ca r:; pre-
zent. au trecut bariera aproape 150 de r.os
Almanah Lumea coala 5 - 6
din 14 inclusiv Republica Romnia
llsumll:d lilllfltJI total de zbor al acestor temerari cuceritori ai
astrale. ei s-au aflat la bordul aparatelo
spatiale n pe aproape 1 O ani. Aceasta n
n decursul respectivelor zboruri, au dat ocol
mntului de peste 50.000 de oril
S-a n acest orizontul de a .. Cos-
mosului apropiat", cum mai este denumit extraatmos-
feric prin care trec orbitele de ale aparatelor cosmice
pilotate; n timp. s-au pus baze solide pe11:ru investi-
garea a .. lumilor" mai de
Terra. acum reale ca omul .. asalteze"
' .. Cosmosul
SJb raportul .. circulatiei" mijloacelor tehnice spatiale n
.. Cosmosul apropiat". statisticile acum. au
evoluat. pe orb1te extraterestre. cteva n111 de aparate cosm1ce
automate. dintre care peste 2000 snt numai artifitiaii
ai - la care se evident. vehiculele pilo-
tate sau automate de transport (nave navete spatiale. pre-
cum statii orhitale modulate). n timp. pe trasee
cosmice au fost trimise circa 100 de aparate in
terplanetare. diriJate de la sol.
Asaltul asupra
trebuie
Cosmosului
se dea numai
numele
"
numai '"
cosmonautica de programe de anver-
gura. prezentnd un interes larg pentru toate lumii.
programe apte din Cosmos o a inter-
fructuoase. de contribuie la pro-
gre:,ul general al omenirii.
de acest spirit. Republica Romnia par
activ. cu Uroiunea cu alte so
cialiste interesate, la realizarea unor programe etapizate de
valorificare a spatiului extraatmosferic.
traditiile de pionierat n domeniile a;iatiei i rachetelor,
inta tehnologia au repurtat succese de presti-
giu n conceperea. cnnstruirea experimentarea n Cosmos a
unor aparate de cercetare a unor tehnologii cu "
mare valoare
Un moment de n dezvoltarea astronauticii rom;i.
ti. al internationale a noastre n acest riu-
meniu 1-a zborul ncununat de succes al echipaJultH
81
din aparatele realizate de romni pen-
tru experimentele efectuate in timpul misiunii cosmice a
echipaju/ui romno-sovietic (mai 1981) - detectorii
.. ASTR0-1" "ASTR0-2". Ele au fost readuse pe
Terra, n vederea studierii n detaliu a nucleelor atomice
nregistrate
romnosovietic, format din Dumitru Prunariu Leonid Popov,
efectuat (in luna mai 1981) in cadrul programului .lntercos
mos", program exclusiv scopuri La incheie
rea acestei misiuni spatiale, secretarul general al Partidului
Comunist Romn, Republicii Socialiste Romnia.
Nicolae sublinia: ''Vom spori contribUJia
patriei noastre la tainelor Cosmosului, a tainelor
naturii, cu speranta ci aceasta va servi intotdeauna interese-
lor de fericire ale popoarelor, cauza in-
lor".
cu pentru amplificarea
internationale in domeniul
a Cosmosului, se constant in favoarea unei
largi a statelor la activitatea pentru ca
fiecare in primul rind statele in curs de dezvoltare, care
nu au programe spatiale, capete acces liber la tehnicile
cosmice aplicatiile lor, precum la informatiile obtinute
din Cosmos asupra propriilor teritorii.

/
Practic, . Cosmosul apropiat". a
Universului - atit de ostil, dar generos, atit de
plin de mistere in timp, penetrabil -
resurse care pot trebuie fie valorificate
82
prin cooperare spre a servi, in modul cel
mai direct eficient. infloririi civilizatiei pe Retine
atentia. in mod deosebit, faptul toate in vede
rea Cosmosului sint. in de pla
aceasta presupune statornicirea unei de
asemenea, la scara planetei . in cimpul vizual al
cosmice, este cuprins intreg este fi
antrenarea tuturor statelor interesate la fructificarea
respectivelor eforturi, aceasta fiind o pentru succese
tot mai mari, o garantie vor putea fi oprite tendintele sau
intentiile declarate de a deturna. intro directie inte
reselor locuitorilor planetei, intereselor nor
male din acest domeniu. in acest sens. militarizarea Cosmosu
lui apare ca o impietate, o profanare. Planeta este
in Univers, deci ea are nevoie de o strategie cu sens
unic - in directia - a tuturor activi
din spatiul extraatmosferic. Asaltul asupra Cosmosului
trebuie se dea numai numai n numele vietii, al
oamenilor, astfel nct fiecare locuitor al planetei
noastre privi spre naltul cerului. teama
de acolo. de sus. sar putea mor
tii.
J aloane pe magistrala

ar li pus Cosmosul. in totalitatea lui, in slujba omului.
el ar furniza - la figurat vorbind - munti intregi de piine!
imaginedeziderat. foarte deci
nu poate, inlocui un complet la intreba
rea pe care pun multi dintre not .. De ce trebuie se
zboare in Cosmos?"
De acolo. de sus. de pe nu numai se
vede .ca in ci in profunzime - au remarcat do
vedit cosmonautii. Fapt este de pe urma omului in
Cosmos sau obtinut rezultate practice cu o aplicabilitate
in cele mai diferite domenii ale umane. in
sint elocvente dobindite in principalele di
reqii de cercetare a Cosmosului, promovate prin programul
.lntercosmos. la a transpunere in ac
Complexul cosmic orbita/ sovietic format din trei apa-
rate distincte modulare: "Sa-
/iut-7". nava satelit .. Cosmos-1443" (stinga) nava de
transport .. Soiuz-1'
tiv tara fste vorba de fizica comunicati
ile spatiale. de meteorologia. biologia medicina
precum de studierea cu metode aerospatiale
in domeniul fizicii cosmice, s-a realizat o .. rid1
care la putere" a investigatiilor n spatiul extraterestru. Zboru-
rile echipajelor itinerante ale echipajelor de de pe sta
tiile orbitale au devenit necesare - savantu
-. ntruct o multitudine de fenomene a
observare nregistrare nu este dect cu part1
ciparea a formatiilor de cosmonauti. reunile n in-
teriorul aparatelor plasate pe S-a dovedit, astfel. ob-
servarea de pe statiile .. Saliut" a proceselor
complexe din de fixarea lor
pe este cu mult mai pentru pre
omului narmat cu
cuprinderea respectivelor fenomene n ansamblu surprinde
rea lor n momentele de manifestare.
La studierea descifrarea unor asemenea fenomene din
.. etatele" supe;ioare ale atmosferei. prezentnd de-
pentru fizica pentru a adus
apreciate echipajul romna-sovietic. care a efec
tuat, cu bune rezultate. experimentul denumit generic .. Astro"
Este vorba de detectarea atomilor incomplet ionizati de ob
spectrelor de energie ale acestora. ca de
depistarea unor eventuale forme noi de a materiei
n cosmic cercetat. cum ar fi. de nucleele cu un
mare de neutroni. despre care erau unele
neconfirmate De remarcat experimentul
propus detectarea atomilor de energie incomplet ionizati
la !atitudini la care cmpul magnetic al .. interzice"
existenta acestora. Cele aparate folosite n cadrul experi-
mentului - .. Astro-1" .. Astro-2" -. realizate de
Institutului central de din au demonstrat. n
cursul zborului, performante de nivel mondial. Primul dintre
ele a fost plasat n exteriorul statiei ( .. Saliut-6") n .. Cosnwsul
deschis", iar al doilea a n interiorul labora;orului
orbital. fiind asamblat chiar la bordul acestuia de cos-
Ambele aparate au fost readuse pe spre a
da posibilitatea examineze. n detaliu. nucle-
ele atomilor inregistrati n cursul experimentului.
T efedetect ia resurselor naturale terestre "este o direc-
intens n din timpul zbo-
Satelitul "Intercosmos-17". unul din cei peste 20 de sa-
arrificiali in cadrul programului ,;Intercos-
mos", la a realizare a participat activ
El a avut la bord
de din patru socialiste. inclusiv Romnia.
cu ajutorul Nlu date utile privind difuzia
particulelor cu energie, u celor neutre, precum
cu privire la fluxului de in
Cosmos
rurilor pilotate. de datele furnizate de aparatele auto-
mate. privitoare_ la climatului n diverse zone ale pla -
netei. de a cosmonauticii pilotate VI -
cu punerea n a de
83
substante minerale utile. investigarea perimetrelor geologice
de in vederea acesto[jl in industrie.
tdentilicarea potentialului cursurilor de in scopul ampla-
judicioase a hidroenergetice. schitarea di-
mensiunilor unor rezervatii naturale de protejeze
anumiti masivi exercitarea controlului asupra
de impurificare a atmosferei terestre. ca a apelor din lacun
de acumulare. oceane etc. in indeplinirea acestor act-
cosmonautii de folosirea unei tehnici evolu-
ate de observare inregistrare. care permite ulterior se
compare vaste zone ale suprafetei terestre ale oceanului
planetar. informatiile acumulate imaginile luate de pe or-
fiind utilizate de in cadrul programelor natio-
nale de dezvoltare ale lor.
Cu titlu de exemplu, presa de specialitate a rela-
tat in timpul mistumi lor. cosmonautii Leonid Popov V a-
Ieri Riumin au fixeze cu claritate. pe un
fragment amplu din zona liniei de a scoartei terestre
din regiunea T alaso-Fergana. in ului
uzbec DjambuL CoreiTnd date din Cosmos cu ipoteza
potrivit in asemenea zone de a scoartei. proba-
bilitatea existentei unor de materii prime minerale
este cu mult mai mare decit in alte locuri. intrucit hidrocarbu-
rile magma acolo .supape" -de decompre-
sare. au putut depista. pe rezerve de gaze,
bogate de minereuri polimetalice de fosforit. Im-
portante de hidrocarburi alte materii prime petro-
chtmice au putut fi puse in pe baza
unor indicii distinctive. cum sint prezenta .. cupolelor" de sare
in diferite zone geografice. D mare atentie au acordat echipa-
jele studierii htdrosferei. atit de pentru economia
precum fenomenelor naturale din largul
oceanelor. venind astfel in' sprijinul meteorologilor hidro-
logilor. marinarilor pescarilor. Cu ajutorul unei camere mo-
btle de luat vederi. cuplu de cosmonauti mentionat
mai sus a luat. citeva zile in imagini ilustrind una dintre
cele mai interesante regiuni din Oceanul Atlantic - zona de
contact a curentilor calzi reci. care la mare
partea a litoraJului canadian. Au devenit astfel .. vi-
zibile" fenomenele virtejurilor lor. apa
rece. in oxigen fiind intr-o verde-albastru
deschis. spre deosebire de apa in albastru-vio-
let. Observarea filmarea contactului celor doi curenti puter-
nici. transferul maselor de schimbarea directiei de
cani alte ce se produc la intilnirea . contrastelor
lichide" ii pe savanti precizeze influenta
fenomenului mentionat asupra evolutiei vremii a climatului.
Foarte utile se dovedesc imaginile luate OI! ,_,u O'''''
pentru alte domenii ale economiei. mai a11 :; r. -;,.
care inconfundabile. tllliltul f1
asemuite cu .. amprente digitale" sui-generis recoltate de la
mare de planeta Pe aceste imagini se pot
distinge clar nu numai liniile de fragmentare ale scoartei te-
restre. ci diferitele tipuri de roci sedimentare. de
substante mineralogice. Vegetatia este. la rindul ei.
diferentia!. pe . etajele" ei naturale (culturile agricole.
etc.). pe tim-
purile de ale culturilor agricole - nuante coloris-
tice specifice de exemplu. in fotografiile
cosmice ca limbi de toc. ce se la etajul superior
al vegetatiei.
Productia - notiune care. acum citeva
decenii mai era doar un prerogativ al autorilor de romane
- are corespondent in rezultatele
experimentelor tehnologice. efectuate sistematic. in mediul
84
imponderabil pe orbite circumterestre. Evident. nu se poate
vorbi. de uzine 1 fabrici pe orbitfl,. Dar
de pe acum temeiuri se afirme tehnologta
va fi una dintre principale de dezvoltare a acti-
cosmice in viitor. - tot mai mare al
experimentelor efectuate in mediu fizic imponderabil. care se
cu o .. microproductie" in al
nomenclator diferite materiale semiconductoare alte
materiale compozite. aliaje metalice unice. elemente optice.
precum preparate biologice - domenii de mare perspec-
pe care se activitatea a
cosmonauticii pilotate. de exercite influente pozitive
asupra progresului unor ramuri de virf ale industriei .terestre".
Rezultatele nregistrate in sint apreciate drept
remarcabile. Cu ajutorul instalatiilor care au functionat la bor-
dul statiei orbitale .S aliut-6" (cuptoarele electrice . Spalv"
.. Cristal", al altor aproape 70 de agregate instalatii experi-
mentale) s-au efectuat experimente multiple. obt-
nindu-se. intre altele. peste 20 de materiale noi. cu
superioare. imposibil de asigurat in conditiile gravitatiei te-
restre. in total. la bordul respectivei statii orbitale s-au efec-
tuat - in cei cinci ani de evolutie in spatiu - 1.600 de ex-
perimente. din care mai bine de 200 tehnologice. Printre
acestea s-a aflat experimentul denumit .. Capilar". elaborat
de Institutului central de reali-
zat de echipaJul itinerant romna-sovietic Prunariu-Popov. in-
cununat de succes. experimentul propus obtinerea de mo-
nocristale CII profil predeterminat. folosind in acest scop -
pentru prima in zborurile cosmice pilotate - efectul de
capilaritate. Importanta experimentului in aceea a
demonstrat posibilitatea in absenta gravitatiei teres-
tre. a unor monocnstale cu diferite forme. destinate bateriilor
solare altor
La ora tehnologia in zborurile
pilotate se pe trei directii principale. Prima dintre
acestea include operatii tehnologice tehnice
privind intretinerea a sistemelor din dotarea vehicule-
lor spatiale. ca de reparatii prof1lactice - ceea ce presu-
pune inlocuirea unor instalatii. sau de agregate. mon-
tarea altora noi. aduse pe in vederea in zbor
Cea de-a doua respectiv. a treia directie de evolutie a
tehnologiei spatiale in ca. pe seama
eficiente a mijloacelor tehnice. instalate la bordul vehiculelor
spatiale. se treptat. tot mat multe componente ale
productie cosmice - materiale cu inedite. aliate
preparate de calitate puritate. a producere in
conditiile terestre este fie imposibil de obtinut, fie extrem de
sau din punct de vedere economic
Trenuri
navete
orbitale-

Dezvoltindu-se. ca alte domenii, de la simplu la complex.
tehnica navigatia au evoluat intr-o nnpre-
afiTndu-se in expansiune.
starturile navefor cu un singur loc. au urmat repetate
zboruri ale vehiculelor orbita le cu ci te trei locuri. pre-
cum evolutii ale primelor statii orbitale cu echipaje la bord
Concomitent. s-a trecut la cuplarea in zbor. pe .orbite de mon-
taj". a unora dintre aceste aparate. formindu-se cu ele tande-
mu.ri spatiale. pilotate de echipaje complexe.
Intreaga lume de vara anului 1975. cind, in
cadrul programului .. Soiuz" - . Apollo". s-a realizat. pe
jonctiunea navei sovietice .. Soiuz-19" respectiv. navei ame-
ricane . Apollo". prilejuind o intilnire in spatiu a unu
cuplu de cosmonauti sovietici cu un .. tria" cosmic american.
intilnire de opinia care a in
ea un inceput de colaborare pentru valorificarea a
spatiului extraatm9sferic. de .. membre ale
clubului cosmic"_ In prealabil. atit URSS. cit SUA au lansat
pe orbite circumterestre un de statii cu unul sau an-
in Cosmos: o evi-
dent mult mai det cele americane de tipul
.. Columbia" .. Challenger", care au evoluat pirii acum.
lor, un asemenea de
are toate reali/ale
grenaje de cuplare, apte acostarea navelor de tran
sport - pilotate sau automate.
a perseverat pe calea per
navelor cosmice pilotate de tip . Soiuz" a navelor
automate de transport .Progres . precum a statiilor
fice orbitale .Saliut". Prima statie - din generatia intii -
a fost in spatiu in aprilie 1971 . n anii au
evoluat alte patru asemenea statii. pentru ca, spre
anului 1977, aparitia pe statia
. Saliut-6". care a evoluat in 1982 pe care a lucrat
cosmonautul nostru Dumitru Prunariu. Aceasta a fost prima
statie dintr-o generatie de aparate spatiale, pre-
cu agregate de cuplare (situate la
statiei), care au permis de . trenuri spatiale modu-
late". formate din statia nave pilotate sau auto-
mate. inclusiv nave-satelit . Din luna aprilie 1982. locul aces-
tui laborator de pe a fost luat de o statie tiinti
- . Saliut-7" -, o care -
- o in dezvoltarea . arhi
lecturi i spatiale", in sensul mai largi de
constructie pe orbite de montaj a unor complexe cosmice mo-
dulate din compartimente (nave de tran-
sport, containere orbitale. nave-satelit cu profil complex) . Se
statia nucleul unor viitoare
edificii ' orbita le multifunctionale.
mai bine de doi ani de evo-
lutie in spatiu. statia .. Saliut-7". i se ' revede de altfel
o longevitate a facilitat atingerea a cel
Putin recorduri spectaculoase: intr-o de ex-
ploatare in regim pilotat. statia a tin p de 211 zile un
echipaj de exprimentat - compus din cosmonautii Ana-
tolr Berezovoi Valentin Lebedev; o asemenea nu a
mai fost atunci (1982) in analele cosmonauticii;
a urmat. apoi, cuplarea a celei dintii nave - saie-
lit de mare tonaj . Cosmos 1443" - la unul din nodurile de
1onqiune respectiv. a navei . Soiuz T-9". lie cosmo
nautii Vladimir Liahov Aleksandr Aleksandrov. la ca
ceea ce a insemnat. practic. formarea celui mai vast corn
plex orbita! - cu o lungime de 35 de metri o
de 4 7 tone. opinia pe baza nave lor - sa
telit de tipul sus-mentionat, se pot crea complexe spat ial e
avind module specializate (cu profil de cercetare
sau de productie). intrucit asemenea .remorchere" cosmice de
mare gabarit (aproape 20 de tone) dispun de compartimen
tul de revenire deci. pot transporta - atit la ducere. cit
la intoarcerea de pe - utile. asig_urind ast
fel o a eficientei economice. In cea de
a treia de exploatare a statiei, care a debutat in februa-
rie 1984. cind la cirma complexului s-a instalat un alt echipaJ
de format din cosmonautii Kizim. Soloviv Atikov. au
fost puse in alte performante ale modernului . In-
stitut experimental de pe
in ceea ce astronautica aceasta
- incheierea programului . Soiuz-Apollo" - a o
in lansarea de vehicule spatiale cu echipaj uman. pen
tru a reveni, apoi, spectaculos in competitie. introducind in
navigatia un sistem inedit de transport - navetele
spatiale - . mai intii cele denumite .Columbia". iar. ulterior.
navete le . Challenger". Z barurile .Columbiei" au reprezentat o
in ca o ra-
naveta a functionat in spatiu ca un laborator de lucru.
unde fiecare din cei cinci membri ai echipajului au
bine delimitate. spre a reveni pe Terra. aterizind asemenea
unui avion de mari proportii. actionat de turboreactoare. Gra-
tie sistemului special de protejare impotriva temperaturilor ex-
cesive ce se produc in momentul atmosferei dense.
navetele spatiale revin la sol a suferi prea mult de pe
urma acestei treceri prin zona de refacerea
. scutului termic" ultrasofisticat. naveta poate fi pen-
tru noi curse cosmice. De altfel. prima dintre ele - . Colum-
bia" - a parcurs de ori traseul
mint, iar .. surata" ei - . Challenger" - incheiat, (in
prima parte a lunii aprilie 1984) cel de-al cincilea zbor. ridi
cind la 11 misiunilor ndeplinite de echipajele ameri-
cane cu navetele spatiale. Periplul cosmic al celor cinci astro
nauti care au evoluat in aprilie pe . Challenger" - Robert
Crippen. Francis Scobee. George Nelson. Terry Hart James
Van Hoften- s-a definit ca o in exploatarea spa
tiului extraatmosferic, in sensul ei nu numai au
plaseze pe de la bordul cosmonavei. un satelit art1
ficial reutilizabil (satelitul . Ldef" - in greutate de 9.707 kg ).
dar au recuperat, reparat replasat pe un alt satelit
85
lor aflate in spatiul extraterestru, chemate se consacre ex-
clusiv telurilor Cosmosului .

- . Solar Max". destinat studiefll solare. aflat in
Cosmos de patru ani care se delectase primele zece
luni de funqionare. Experimentele tiintifice numeroase, efec-
tuate de echipajul mentionat. au ntregit bilantul misiunilor
spat1ale americane anterioare. Din includerea in pro-
gramul zborului a unor experrmente cu destinatie !tes-
tarea i n Cosmos a unor de aliaje. lacuri. vopsele
etc. pentru bombardierele rachetele americane) a umbri! ac
IIVItatea expeditiei . Or, este evident asemenea experi -
mente de ordin militar nu au ce in programele misiun1-
Pr ivind retrospectiV evolutia cosmonauticii pilotate
examinnd nivelul actual al tehnicii metodelor de naviga-
{le folosite, se poate spune atit statiile orbitale
sov1etice cu navele modul, care pot fi la ele.
cit navetele spatiale americane sint mijloace astronau-
tice de cel mai inalt nivel. capabile echipaje
complexe, inclusiv cosmonauti din alte in ideea
rii unei internationale largi, profitabile pentru toate
natiunile planetei noastre. O asemenea activitate ar contribui
substantial la extinderea limitelor ar multiplica re-
zultatele ce se obtin in domeniul a Cos-
mosului.
Mihai Corut
86
Flash!
,}n anul 1982, in un
automobil din patru a fost fu-
rat sau spart. Pentru un_a sau
alta dintre aceste infractiuni,
nu le-au.fost necesare
decit secunde".
Trebuie
asemenea Iepre-
recorduri in
materie. infracto-
rii au ei lor
care se BMW, Merce-
des, Jaguar, Golf G TI sau Ci-
troen CX. Dar cind astfel de
nu se la inde-
.. la
tipuri inferioare.
Nu, o
specie de infractori .,de
care folosesc metode
rafinate in
nilor.
De exemplu, Guy, poreclit
.. Gagne-Pain"
a fost prins, recent. de
in timp ce incerca
asigure .. Jaguarul " en-
glezesc pentru o suma consi-

Tapajul de escroc in
nu 1-a salvat
de la Abia la se-
diul comisariatului s-a
a cerut o cafea
care i-a pe
le la
lui Gagne-Pain
i-a uluit pe oamenii legii, mai
ales in care se refe-
reau la metodele folosite
realizate.
Cum a procedat infracto-
rul?
Mai intii un
.. Jaguar" de la cimitirul de
o cu de-
rizoria de 1 500 de
franci.
Apoi, plimbindu-se cu ra-
bla lui pe Parisului, a
.. achit" o de
tip, cu numere
de inmatriculare
in unei reprezen-
tante comerciale bine cunos-
cute . .,E clar - zis Guy -,
trage din trabuc la
cine e tratative de afa-
ceri".
Nu i-au trebuit decit
secunde pentru a se instala
in superbul automobil. A de-
marat rapid, nume-
rele de inmatriculare elve-
mai ales, marca ma-
ii vor crea cale
printre de
A parcat .. Jaguarul" furat in
garajul sale,
ce i-a schimbat rapid
de inmatriculare cu cele
ale rablei abia a
telefonat de asigu-
rare. .. urgent un
agent la... Doresc asi-
gur noua mea
Agentul de a venit
la adresa a
incheiat contractul de asigu-
rare pentru o de patru-
zeci de ori mai mare decit
de Guy pentru
rabla lui.
De cum agentul a
escrocului, acesta
s-a repezit la garaj, a montat
la loc numerele reale ale .. Ja-
guarului" furat, apoi 1-a dus
la locul de unde il furase.
Bucuros figura i-a
perfect, Guy se gindea la ce
bar suc-
cesul. Din petrecerea
pe care o proiectase n-a mai
avut loc, deoarece
I-au arestat.
Mai avea nevoie de cel
mult zile pentru a pu-
tea telefona de asi-
gurare: mea a fost
domnilor., doresc
incasez asigurarea".
ZOOTEHNIE. Vizita
lui francez Francois Miuerrand.
din acest an, in Statele Unite, a
avut un program complex dens:
convorbiri politice, intrevederi
discufii cu oamenii de afaceri
de vizite la centre de cer-
cetare. Agricultura n-a lipsit. La
o de Knoxvil/e, mi-
nistrul agriculturii, John Block.
i-a oferit ... un pur-
cel.
deza-mo
\1
rsar11
"bombe

un e 1
cu e x p 1 o z i e i n t i r .z i a t "
Anul 198-4 a debutat sub semnul unei
pe alocuri a productive in economia
cea mal indelungati
manifestare din perioada
Doar pe alocuri, nu pe ansamblul econo-
miei mondiale. La anului, se
se relansarea dovedindu-se Ine-
nici pe departe Pulsul activi-
economice a redevenit ceva mal alert, de
fapt, intr-un restrins de (indeosebi In-
dustrial dezvoltate) in cadrul acestora, cu ln-
sensibil in timp ce in majo-
ritatea in curs de dezvoltare (care for-
de altfel, grosul statelor lumii) nu se poate
vorbi practic de o relansare, in misur:a in
care dinamica lor economice cu
totul Iar aceste
fie confruntate cu grave economlco-fl-
nanciare, din care, in multe cazuri, nici mkar nu
s-a inceput se
Potrivit Mondiale,
pe ansamblul in curs de dezvol-
tare va doar 3 la in 198-4, de
1 la in 1983 2 la in 1982.
a acestor ritmuri de econo-
este, de fapt, reducerea in respective a
nivelului produsului brut pe locuitor in 1982 cu
atit mal mult in 1983 numai o sporire cu totul
in 198-4. in unele econo-
este de-a dreptul in statele afri-
cane, al produs brut se sub 1 dolar
pe om zilnic, acesta nu a incetat de 10 ani
incoace, Iar, in ce nivelul pe
locuitor, deteriorarea de decenii .
Un raport al Mondiale .in
majoritatea in curs de dezvoltare
venitului pe locuitor a stopat, utile au
fost aminate lupta impotriva a, fost n-
Iar potrivit unul studiu al UNCTAD,
.procesul de dezvoltare in lumea a treia a incetat
practic, cel in unele estlmindu-se
venitul pe locuitor, in medie pe ansamblul
in curs de dezvoltare, va fi, la anului
1984, Inferior celui inregistrat la inceputul dece-
niului.
occidentale industrializate in sus-
tezei redemaraiul lor economic ar fi
de-ajuns pentru ca intreQul angrenaj economic-
mondial fle repus in .economiile va-
goane" ale in curs de dezvoltare avind a
beneficia, in curind, printr-un simplu .efect de
antrenare", de pe urma unul asemenea redemaraj
al .economiilor locomotive" occidentale; ar fi
doar o chestiune de timp, in curs de dez-
voltare urmind a Intra, cu un anum1t defazaj,
dar aproape .automat", pe calea
ce se nu sint
de confirme pro-
bind, ceea ce in curs de dezvol-
tare de mult:
intr-o lume nu va putea fi vorba
de o relansare
nu se vor lua efective ca aceasta
toate cu alte cuvinte in
curs de dezvoltare, care au fost cel mal profund
lovlte de nu vor fi sprijinite reia pro-
gramele lor de dezvoltece astfel,
prin lor in .un factor de
a unei expansiuni in economia Teza,
asupra occidentale Industrializate
au Insistat in ultimii ani, a constituit, in fond,
paravanul menit dislmuleze obstruqla de
adoptarea unor vizind sprijinirea, cel
intr-un tirziu, a in curs de dezvoltare,
ce, ani de-a rindul, occidentale dezvol-
tate le-au aruncat in spate o mare parte din po-
vara crizei, prin bariere
lnechltjlbile, in accesul la tehnologii
dobinzi exceslve.
Strategia occidentale industrializate de a
din pe seama in curs de dezvol-
tare a impins aceste din in grave dificul-
economlco-flnanclare. O reluare a ac-
economice se in occi-
dentale dezvoltate, dar econoinlco-fl-
nanclare ale in curs de dezvoltare intorc
- in in care respective nu sint sprl-
jlnlte aceste - efecte
negative asupra occiden-
tale dezvoltate. indeosebi restringerea Importuri-
lor, la in curs de dezvoltare se acum
obligate blocarea exporturl-
lor dezvoltate (care se in pro-
de aproape 30 la spre primele
deci, reluarea economice in
chiar cele din
in devize ale in curs de dezvol-
tare au fost afectate profund, in ultimii ani, nu
numai de in contextul reducerii cere-
rii recesiunii, a la materiile
prime, predomlnante in exporturile lor, dar in
modul cel mal direct, de multiplele bariere pe
care produsele lor Industriale au continuat le
la export pe occidentale. Ten-
din ultimul timp de .sporire a la
87
88
materiile prime, in cererii
de revenirea din unele
mari consumatoare importatoare), ar fi de na-
in curs de dez-
voltare; dar nu poate fi nu
numai pentru practic nici una din aceste
nu este doar exportatoare, nu importatoare,
a unor asemenea produse, dar pentru multe
din respective sint preponderent importa-
toare de materii prime, urmind a trebui chel-
mai mult decit in ultimii ani pentru procu-
rarea lor. Ceea ce va reprezenta o in plus
in contextul lor economice de

. La anului 1983, potrivit aprecierilor
Mondiale, indatorarea a in
curs de dezvoltare (sint luate in considerare circa
130 de se ridica la 810 miliarde dolari, in
de 1982 (766 miliarde
dolari) . Sporirea este pe seama
pr<!ctlce a dobinzilor in cursul anului trecut : pen-
tru dobinzile nominale nu se mai la
cote le record din 1981, ele nu au fost, re-
duse in astfel incit dobin-
zile reale in raport cu rata
sint in unele cazuri, chiar mai ridicate ele-
cit n urm2 cu 2-3 ani. Deci, n termeni reali,
creditele la care in curs de dezvoltare sint
nevoite in continuare nu sint cu nimic
mai scumpe decit in anii in plus,
imprumuturile ce le sint acordate se dovede.sc
mereu mai restrnse in volum. acestui
fapt - un raport al Mondiale -
sumele pe care in curs de dezvoltare au fost
obligate le verse in contul datoriilor lor au de-
venit, de anul trecut, mai mari c:!ecit sumele pe
care le-au primit sub de noi imprumuturi.
aceasta, in ciuda drasticelor programe de a.oste-
ritate adoptate in majoritatea in curs de
dezvoltare a de la care nu-.
meroase din ele au fost nevoite apeleze. Rapor-
tul Mondiale 30 de in curs
de dezvoltare - mal multe dect in ultimii 25 de
ani - au amnat, numai de la mijlocul anului 1982
la anului 1983, n valoare de
peste 100 miliarde dolari ( cuantum ce s-a ridicat
la numai 2 miliarde dolari, in medie anual, in pe-
rioada 1974-1981 a
gravele constringeri economico-flnan-
ciare in care contextul economic os-
til a adus in curs de dezvoltare). In tran_sfe-
rurile . financiare legate de credite, n curs
de dezvoltare au un aport net de 16 mi-
liarde dolari in 1981; acest aport net a in
1982 la numai 7 miliarde dolari, pentru ca in
1983, potrivit Mondiale, aportul
o de fonduri ;te 1 mi-
liarde dolari. In modul cel mai direct, riie n
curs de dezvoltare au ajuns eze
dezvoltate nu onvers, cum ar ii necesar pentru a
se sprijini jlrimelor din actualele grave
econornico-financiare tocmai prin
aceasta, relansarea a economiei mo'1-
aoale in ansamblu.
la inceputul acestui an, Alden Clausen, pre-
Mondiale, avertiza: .Relansarea
din dezvoltate nu va fi ea in
redea in curs de dezvoltare ritmurile de
nregistrate in trecut. Un
efort concertat in numeroase dome-
nii va fi necesar pe o de mai an i
pentru relansarea economice in in
curs de dezvoltare. Un ar avea
negative pentru intreaga lume" . In
lor care le in curs de dezvoltare
s-au obligate severe
ale programelor lor economice-sociale restrin-
geri ale importurilor lor. In multe din res-
pect ive efectele constringerilor economice, acu-
mulate pe perioada indelungate! crize, abia acum
sint puternic in standardul de al
lor. raportul Mondiale aver-
asemenea se vor accentua
aqiuni nu
vor fi ntreprinse, in paralel, desigur, cu
interne de ameliorare a gestiunii economice. Res-
pectiv, in. primul rind, dez-
voltate nu vor fi deschise in produselor in-
dustriale de export ale in curs de dezvol-
tare. .Expansiunea exporturilor in-
dustrializate este - raportul
Mondiale - pentru relansarea
economice in
curs de dezvoltare. Pentru ca aceste din
realizeze ritmurile de de
5-6 la din anii '60-70, ele vor trebui
realizeze o expansiune a exporturilor de 6-7 la
in medie anual, ceea ce, cont de previ-
zibila relativ a lor din
exporturile de produse de va trebui in-
semne o sporire de circa 12 la n rpedie anual
a exporturilor de bunuri industriale". In al doilea
rind, este nevoie, in viziunea Mondiale, de
o a problemelor puse de da-
torii externe ale in curs de dezvoltare, mal
ales in contextul in care se prevede .o relnfla-
mare a in contul serviciului datoriei ex-
terne in anii 1985-1987, de rambur-
sarea sumelor ce au fost imprumutate in anii re-
de la Fondul Monetar pre-
curr. in condifiile in care proble-
melor indatorarii se vor putea prelungi
un decer. o:o" ... Este -
Bnci o Mondiale - parti-
culare. renringind mas.iv creditarea, au retras
rilor in curs de dezvoltare sprijinul de care aces-
tea au nevoie tocmai acum, intr-un moment in
care atit relansarea economiei mondiale, cit
procesul de economice in in curs de
dezvoltare sint angajate pe un drum bun. Autori-
din industrializate au tot Interesul de
a ajuta in curs de dE\Zvoltare
problemele lor, aceste pro-
bleme se industrializate insele
vor inregistra noi importante pierderi pe plan
comercial, iar sistemul financiar
se dest<'-bilizeze" . Datele furnizate de ra-
portul Mondiale sint pe deplin semnifica-
tive: de la mijlocul anului 1982 la mijlocul
anului trecut, n curs de dezvoltare au im-
portat cu 43 miliarde dolari mai din
l;ezvoltate decit n cele 4 trimestre precedente,
ntreprinderile care au pierdut aceste
trebuind comprime cheltuielile, ceea ce
a contribuit la frinarea economice;
importurile in cur:; de dezvoltare fi
nivelul, n
dezvoltate ar fi fost d.e 3 la nu de 2,2 la
in 1983.
ln spiritul unei autentice.
durabile de ansamblu a economiei mondiale se
inscriu avute in vedere de Romnia in
cadrul programului concret de elaborat
de Nicolae pentru
rea crizei economice mondiale, pentru asigurarea
unei globale stabile echilibrate, prin
reducerea a actualelor grave asimetrii
economice. Acest program - care este cel al in-
noii ordini economice ac-
tualizat in lumina nou asu-
pra a insistat in forurile inter-
- prevede: eliminarea barierelor pro-
comerciale;
tratamentului comercial prefe-
in favoarea in curs de dezvoltare;
asigurarea unor raporturi intre
materiilor prime produselor indus-
triale; convenirea unor program<'
de sprijlnire a in curs de dezvoltare in dome-
niile agriculturii, industriei, pregat1r11 cadrelor de
specialitate, transporturilor etc.; asigurarea unul
transfer de tehnologii moderne, in avan-
tajoase, aceste sporirea cu
circa 60 miliarde dolari in 3-4 ani, a
fondurilor alocate pentru sprijinirea res-
pective; reducerea stabilizarea dobinzilor la ni-
veluri rezonabile (nu mai mult de 5 la in ca-
zul creditelor acordate in curs de dezvol-
tare) asigurarea accesului acestor in condi-
la creditele solu-
problemei datoriei externe a res-
pective, prin anularea datoriilor cel mai
dezvoltate, prin reducerea. aminarea ram-
pe ter'11en lung a datorii-
lor celorlalte in curs de dezvoltare; trecerea
la reducerea cheltuielilor militare. al
ror nivel constituie unul din principalii factori de
agravare a economice mondiale.
Deschiderea pentru produsele
in curs de dezvoltare, asigurarea accesului lor la
tehnologiile moderne, sprijinirea acestor pe
plan economic, comercial, financiar, promovarea
unor raporturi juste intre materiilor
prime produselor industriale cu prioritate in
perioada a proble- -
mei datoriilor externe ale respective prin
reducerea. aminarea
pe termen lung a acestor datorii, prin continua-
rea in avantajoase de creditare
la dobinzi rezonabile constituie, toate,
indispensabile ale unei notabile dura-
bile a economiei mondiale pentru ar permite
in curs de dezvoltare, cel mai grav afectate
in ultimii ani, mai rapid gravele
lor economice-financiare, reia pro-
gramele lor de dezvoltare
tari ai produselor industrializate ca
atare, factori de a unei expansiuni a
economiei mondiale in ansamblu. De in
in in curs de dezvoltare au nevoie
toate celelalte ale lumii, inclusiv - indeo-
sebi - industrializate pentru asigurarea
lor economice in continuare. Sprijini-
rea in curs de dezvoltare se Impune, in
fond, tocmai in vederea ca lu-
mea a treia constituie imensa pentru pro-
dusele intregii lumi pe care ar putea s-o repre-
zinte, prin el resurse materiale umane.
ar avea acces deplin la dezvoltare.
dr. Ilie
chineze
n R.P. 15
a
1 000 000 de locuitori 230 de
urbane trecute in catego-
ria mijlocii" - a
intre 100 000
un milion de locuitori. Cel ma1
mare al Chinei este Shanghai,
cu 11 856 800 locuitori.
de un dezastru ecologic,
o serie de iar ideea
este din ce in ce mai
de Pentru a face mai
larg la
Palazzo Grassi din a fost
pe tema .. La-
guna - modificarea unui sistem
ecologic". Pe baza liniilor direc-
toare prezentate in ve-
ar urma fie edificat
noul parc menit sal-
veze regiunea de la o ca-
a se,nterveni,
in zona industria) .
al Braziliei, unde cei ce co-
mit abateri repetate de la legea
amenzi.
sint, mearga
la de copii special de-
semnate. Tn ce scop? Pentru a-i n-
pe copii circule corect pe
piste speciale, la volanul unor au-
tomobile cu pedale.

n satul Kayu Agung, din sudul
Sumatrei (Indonezia), o familie
descoperit o pe-
de ani
in care se nu-
mea Emiyati, a supravie-
in mod miraculos atta
amar de vreme. Ea n-a putut, din
comunice nimic din
aventura la o atit
de Nu nu ride,
doar privirile ii sint agere mi-
rate. mai nici
Pentru ea, acum incepe o
descopere lumea
din care a fost
Salvarea lagunei
Soarta cetatea dogilor,
se afle la ordinea zi-
lei . Un .. parc" de circa 60 000 ha
de care ro-
lul de .. cordon sanitar" in jurul
- aceasta ar fi unica mo-
dalitate de a salva lagunar

T ributul pe care-I aducem .. zeu-
lui - automobil", pretutindeni in
lume, il socotim in milioane de
accidente, unele dintre ele fatale.
n numeroase pe rigo-
rile legii se alte mij-
loace pentru a determina pe cei ce
se pe patru fie mai
cu lor a altora.
Cea mai a fost
la Sao Paolo, marele
89
90
Fete
,
ale
din
LIBAN
Rizbolul civil din Uban, ata cum eate denumit el In mod obftnult In coloanele pr ... l Internationale, Intra,
la 13 aprilie 1984, In al zecelea an al deafi,urirll ule. Pe parcuraul timpului, drama libanezi costaae viata a circa
o auti de mii de peraoane, la o populatie toteli de trei milioane de locuitori. Alte trei auta de mii de peraoane fu-
-ri rinlte, dintre care multe nandlcilpete pentru Intreaga exlltenti. Doui treimi din populalle Iti achlmbeaeri
fortat domiciliul, alungata de furia confruntirllor armate ti a bombardamentelor. O buni parte din capitala tirit,
ca ti o aerle de alte localltitl au fost tranaformate In ruine. Activitatea a-a diminuat contlnuu,atunglnd
la proc1111te extrem de Marele aeroport International ti portul maritim Belrut, unul din cele mal Impor-
tante din bazinul Medlteranel risirltene, au fost, Indelungate perioade de timp, acoaae din func11une. Peste 60 la
suti din totalitatea ulartatllor libanezi I-au pierdut locurile de munci. Usta urmirllor tragedie poate fi lunglti ,
Aici. pe una din plajele din sudul capitalei libaneze. i-ilu .. cei pe colegii lor de
pe mare la miezul de 9 aprilie 1973. ani mai tirziu. in iunie 1982. zona din imagine suferea puter-
nice bombardamente aeriene navale israeliene
1
mai departe, cu multe alte nenorociri cunoscute de in ultimul deceniu, tablou a 6eea ce n-
pentru o de reduse, chiar -'' in cazul folosirii doar a armelor clasice.
Lunga confruntare ce a indollat libanez geneza intr-o de cauze de ordin in-
tern. Marile sociale existente, indeosebi la Belrut, reprezentau un contrast uluitor, puternic vizibil, intre
ultraluxoasele cartiere moderne a ghetourllor mizeriei din periferii, Intre exorbl-
a avule lucie in care se zeci sute de mii de al soartei. Se perpetu-
de asemenea, vechi Intre religioase, accentuate_ de sistemul confesional aflat la baza
statului libanez dobindirea sale din 1943. In arena se lnfruntau diverse
Intr-o de la extrema la extrema insumind peste 40 de partide
la care se o a intre arablsm occldenlalism, rezultind de alei subdlvlzarea
in fllo-palestinlenl antl-palestlnlenl, in cind, pe teritoriul Libanului, circa 400.000 de in-
pe aceste meleaguri, Incepind din 1948, exodul ce a urmat primului araba-Israelian.
Atitudinea politice comunitare de palestinieni alianta a acestora din cu stinga li-
majoritatea a pus ele, amprenta asupra evenimentelor
din perioada civil, chiar acesta a avut ca protagonlste, principale permanente, politice
comunitare llbaneze. .
Dar, a escamota evidente din sinul libaneze, in nici un caz, tre-
buie spus, factorul determinant, al ntretJnerll conflictului, ce avea mica
1-a constituit continua Insistenta Imixtiune Ea a avut diverse de la
acte de diversiune, d_!t la civil aprovizionarea sa cu arme, la directe teres-
tre, aeriene navale. In ani, Libanul a cunoscut o puzderie de atentate, cu cele mal sofisticate mij-
loace, care au sute mii de victime. Au fost oameni politici, chiar un de ales, trei
ambasadori au in aer cu multe etaje, au explodat bombe In cinematografe diverse
localuri publice sau in s-a inregistrat o de automobile dlnamitate, fiecare pro-
vocind pierderi de dar n-au fost nu s-a aproape in nici unul din
cazuri fie fizic. Concluzia care se desprinde este atentatele derulate pe nu erau
de amatori, el ale unor bine care, in majoritatea lor, probabil, unor servi-
eli specializate in acest scop. Dar secretele, oricit ar fi ele de secrete, au de multe ori lim:te, existind desigur
cazuri cind, mal devreme sau mal tirziu, devin publice, chiar relatarea faptelor nu corespunde, la
cu cele ntmplate in realitate.
Despre ale din Liban s-a scris se va mal scrie mult; au mii
mii de articole, au fost zeci zeci de in care descrierea faptelor reale orice Desi -
gur, foarte multe fapte din au ascunse vor trece ani ce ele vor fi depistate aduse la lu-
pentru a convingerea, deja de o serie de autori , civil " llbanez a fost, in
un al serviciilor secrete, care s-au folosit de plonl, sau pentru
face jocul, miza fiind complexul general al Orientului Mijlociu cu complicatele, extrem de contorslonatele sale
probleme. Pornind de la cele ce s-au relatat acum in presa din alte despre ne-
ale dramei llbaneze, despre rolul avut de din in largul el context, am ales citeva
reconstltulndu-le prezenlindu-le succint in rindurile ce
O misteri
din
lumii tn mod deosebit, din cuprinsul
Imperiului britanic, pe o de opt-zece
luni, cu scopul declarat de limba Pro-
fetului modul de al Orientului.
Istoria lui "Middle East Center for Arabic St u-
dies", instalat n----W.cali.tatea
Chemlane, la kilometri de Beirut, in-
cepe in anii celui de al doilea mondial la ...
Ierusalim. Institutul respectiv fusese organizat, in
Sfnt, din sub tutela lui War
Oftice (ministerul de britanic), cu misiunea
de a englezi in
limba ,.pentru a putea face mai bine,
nazismului in regiune"; dar activitatea sa
avea co_ntinue incheierea
mondiale. In 1947, cind a izbucnit criza palesti-
Ierusalimul devenind un loc nesigur din
cauza multiplelor atentate ale din
lrgun Stern ale adversarilor lor
arabi, institutul s-a mutat pe meleaguri mai- primi-
toare, atunci, intr-o regiune
Cu zidurile sale din etalind, vizi-
bil , elemente ale vechii arhitecturi autohtone -
coloane ogive -,impozanta de la
o sau gre-
cum se ntlnesc n diverse zone
din Libanului. De sus, de la
mea celor aproape o mie de metri ai colinei unde
fusese se la orizont, cu ochiul
liber, intreaga a Beirutului modern,
marcat printr-o de blocuri albe,
aliniate pe fundalul albastru al Mediteranei
tene. aceasta de coroa-
nele rotunde ale unor pilcuri de pini maritimi ,
ar fi fost ne firma
la intrare, un inocent institut de studiu al
limbii arabe. E nu pentru
ci pentru oameni maturi aici de prin toate
' 'hemlane ... O din mun{ii Liban uliu
Kim Philby. superspionul secolului, a
trecut, el, pe la Chemlane
91
din a cedrilor matusalemici, la sud-est
de Beirut. Cu acest prilej, avea se opereze o
schi mbare de tutori prin trecerea din subzistenta
lui War Oftice in aceea a lui Foreign Oftice (mi-
afacerilor externe) .
In primii ani de pe teritoriul liba-
nez, a institutului de la Chem-
Iane va oarecum mai cu
nu -ni-
cifra de 50-60 de persoane, izolate n
spatele ziduri ale de pe
Dar, cu trecerea timpului, numele acestei
pentru limbii arabe" avea
ncetul cu ncetul, din -anonimat, fiind pomenit,
tot mai des, n coloanele presei din Beirut, n le-
cu diverse scandaluri privind mai
nevinovate, ce evident, de culisele
unor servicii secrete. Un ziarist libanez, care reu-
din curiozitate
in incinta de la Chemlane, va surprinde un
fapt oarecum bizar: pe un tablou
regulamentul de a se afla afi-
o ce zilele de plecare avali-
zelor diplomatice engleze, de la Beirut spre am-
basadele Sale din Cairo, Riad, Bagdad,
Londra ... :rei Aviv. De la consta-
tare nu mai era dect un pas la tot felul de
ale ce-i drept nu lipsite de o

Printre cei ce au urmat cursurile Institutului de
la Chemlane, cteva nume din
istoria a serviciilor secrete.
cum au fost George Blake, eroul unui proces
de spionaj de mare sau Kim Philby,
considerat ca unul din cei mai mari
ai secolului, ambii fiind la
ca un joc dublu.
Harold Alan Russel Philby, zis Kim,
unei familii britanice care adusese n trecut mari
servicii Coroanei. Harry Saint-John
Bridger Philby, fusese, la timpul un personaj
extrem de cunoscut n Orientul Mijlociu, faima sa
nefiind cu nimic mai prejos de aceea a celebrului
colonel Lawrence; ambii aveau contribuie, prin
activitatea lor, la a
politice a acestei regiuni. Maiorul Harry Philby,
intrat n serviciul lui India Oftice, din 1908,
n partea a peninsulei Arabica,
miznd pe dinastia de la Riad. Colonelul
Lawrence, care era membru al lui Bureau Arab de
la Cairo, talentele sale de agent
secret in partea a regiunii, n special in Si-
ria Hedjaz, protejata sa fiind familia
de la Mecca. unor diferite ale
92
Tancuri ale armatei /iba-
ne=e la o inainte
de conflictu-
lui intern. In noaptea dt
9-10 aprilie 1973, ele
aveau prea tir-
ziu la punctele atacate de
comandoul diversionist i;-
rae/ian
lui Secret lntelligence Service, fiecare cu tactica
ei, dsH obiectiv strategic la Est
de Suez, n clipa imperiului otoman,
Philby Lawrence la un moment d!!t.
rivali, cu In
timp ce colonelul Lawrence participa direct la
"revolta din a beduinilor din Hedjaz, orga-
niznd de diversiune n spa-
tele frontului otoman, pe care le-a descris cu ta-
lent n cartea -sa "Cei stlpi ai
maiorul Harry Philby la curtea emirului
din Nedjd, Abdel Aziz, viitorul rege al Arabiei
Saudite, de a istorie va fi strins o
parte a agentului britanic. n-
cheierea primului mondial
imperiului otoman, maiorul Philby a primit misiu-
nea de reprezentant special al Marii
Britanii pe emirul Abdallah al noului stat al
Transiordaniei, ce tocmai fusese creat. mai
tirziu a trecut prin lrak, ce o
destul de bine, din timpul nefericitei campanii
britanice n Mesopotamia anului 1916. Apoi, cnd
Abdel Aziz a nceput cucerirea Arabiei, ajungnd
cu armata sa la Mecca, l pe Philby
de acesta, pe care va o
de timp. Trecnd la islamism, sub numele de
eul Abdallah, el se va dovedi un musulman mo-
del, care ndeplinea toate de credin-
cios fervent, de ne-
veste (una dintre ele, se zice; chiar rege-
lui), n afara celei pe care o n Anglia (mama
lui Kim) . Fostul Harry Philby va deveni mna
a suveranului saudit, participnd regulat
la toate consiliile de primind din par-
tea acestuia diferite misiuni delicate ca, de
tratativelt. de pace cu imamul Yemenului n urma
din 1934. Ulterior, cu regele se
vor musulman, ntors la Londra,
va candida, la un moment dat, chiar pentru un
loc n Camera Comunelor. cel de al doilea
mondial, cu monarhia
Harry Philby_ a mai ntreprins o serie de
n Orient, stingndu-se din la vrsta de 75 de
ani, n l960, la Beirut. Pe mormntul dintr-un
cimitir al capitalei libaneze, fiul Kim Philby,
i-a ridicat o avnd pe ea
doar o ,,Aici cel mai
mare explorator al Arabiei".
Cnd dat
la un scurt popas ntre Londra Mecca, Kim
Philby se afla la Beirut de timp. Sosise aici
n preajma furtunosului an 1958, cnd eferves-
centa arab, de victoria
egiptene, luase pentru
vilirea ei, un corp american, format
din aproape zece mii de marini , va de-
barca n Liban sub celei de a 6-a flote a
lui U.S. Navy, n vreme ce batalioanele de
britanici, aterizate pe aeroportul din Amman,
organizau de n preajma capita-
lei iordaniene. Trimiterea la Beirut, n acel mo-
ment, a ziaristului Kim Philby, n calitate de co-
respondent permanent al britanice
"Observer" "Economist" , nu constituia, desigur,
un fapt ci era tocmai de eveni-
mentele n
Kim Philby avusese o la fel de aventu-
stranie ca a faimosul agent
secret care aproape o de
veac, pe meleagurile Orientului Mijlociu. In tim-
pul civil din Spania, l pe Kim
acreditat n calitate de corespondent britanic pe
cartierul general franchist, de unde trimitea
reportaje, din prima linie, pentru cunoscutul coti-
dian londonez "Times" , la un moment dat
pnd, ca prin minune, dintr-un bombardament de
artilerie republican, n cursul pierdut
doi colegi de ai intors n Anglia,
cu fai ma de simpatizant al politicii de dreapta,
Kim Philby deschise marilor coti-
diane londoneza este trimis n calitate de co-
respondent special ta Berlin, unde rela-
foarte bune n cercurile naziste.
Apoi, nceperea trupele
britanice din n
mome_ntul nfrngerii , ntr-o de sal-
vare. In continuare, cariera sa se va n
cadrul lui Secret lntelligence Service, pe schema
repede n grad, ajungnd de
prin eficienta sa
activitate. In 1945, l temporar, la Istanbul,
pentru ca, peste timp, preia conducerea
de a S.I.S. privind Uniunea So-,
snt foarte de activita-
tea sa ta vreme, va primi o dis-
In continuare, Philby, sec-
sovietice din S.I.S., se va reintoarce, pentru o
n Turcia, avnd de prim-secre-
tar al ambasadei britanice. In 1949, ajunge ta
Washington, tot ca prim-secretar de
avnd misiunea de-agenrde al S.t.S. pe
noua de a Statelor
Unite, care tocmai se crease - Central lntelli-
.gence Agency (C.I.A.). Cariera sa se apropia de
apogeu. Se vorbea despre el ca despre un proba-
bil candidat la postul de al serviciului secret
englez.
a doi englezi, ambii
n post la Washington, Guy Francis de Moncy
Burgess, unei familii nobile, Donald
Maclean," fiul partiduluLiiberal ministru
ntr-unul din guvernele britanice, prieteni cu el
din timpul cind trei erau ta
Cambridge, avea pe Kim Philby ntr-o
mai cu ce se is-
case presupunerea i-ar fi avertizat, personal,
pe de care planau asupra lor,
astfel Conducerea lui
Secret tntelligence Service mai
departe, ncrederea n Kim va continua
apere chiar ce acesta va fi nevoit
cadrele lui Foreign Oftice, ve-
chea profesiune de ziarist. Se tot n
slujba lui Secret lntelligence Service. Mai nti n
Cipru, apoi n Liban, unde va fi ntlnit destul de
des pe la institutul din Chemtane.
La Beirut, Kim Philby locuia ntr-un apartament
elegant de pe strada Kantari, din centrul modern
al capitalei libaneze, cu cea de a treia
Imagine din Beirutul de vest, un bombardament
aerian
a sa, Eleonor. Se aici , pe cnd
aceasta era cu un ziarist american,
Sam Brewer, corespondentul lui .. New York lj-
mes", de care pen,tru a-1 lua pe Kim. In
seara de 23 ianuarie 1963, Philby
la familia prietenului lor, Balfour-Paul,
prim secretar al ambasadei britanice din Liban.
Kim a rugat-o pe Eleonor. plece nainte, ur-
mnd ca el mai trziu, avi nd unele treburi
de rezolvat. Familia diplomatului britanic invi-
tata tor masa, Kim continua n-
trzie. La miezul Eleonor s-a ntors
dar nu 1-a acolo. N-a nici a
doua zi nici n zilele Intre timp, i
prin cteva rndun de ta
Kim, acesta motiva plecarea n-
trzierea, explicnd a primit o profesio-
va lipsi o ceva mai
Dar Kim Philby n-a mai ta Beirut.
Misterul sale va fi elucidat abia peste
luni, n iulie 1963, cnd n ziarul "lzvestia"
o englez H.A.R.
Philby, care, n trecut, a ocupat o impor-
n serviciul secret englez, s-a adresat oficia-
sovietice, cernd azil politic
Sovietul Suprem al U.R.S.S. a aprobat
cererea lui H.A.R. Philby". mai trziu, Kim
Philby avea o sovie-
ce, cu ani n fusese recompensat
cu una din cete mai valoroase britanice
pentru activitatea sa n Secret lntelligence Ser-
vice.
Memori ile sale, publicate .ulterior, n mai multe
aveau ridice, n parte;. de pe ex-
a acestui personaj misterios, furniznd
pe care serviciul personalului di n
S.I.S. , nu le cunoscuse atunci. Kim
Philby nutrise convingeri de stnga din anii
n 1934, n de 20 de ani ,
participase ta luptele de pe baricadele cartierelor
din Viena, unde se afla n zilele re-
presiunilor ordonate de cancelarul
Dollfus. Mai departe, profesia de
agent secret , servise n Spania,
pe cartierul general al lui Franco, sau la
Berlin, pe ministerul de externe nazist. conti-
activitatea n anii celui de al
doilea mondial apoi, n momentul
cnd, de suspiciunile tot mai asidue ale
contra-spionajului britanic american, fusese
nevoit scena, moment consemnat
prin spectaculoasa sa de ta Beirut.
93
prin de curs de la Qhemlane, a
lui Blake, Philby altor spioni , ale istorii
s-au bucurat de publicitate, la vremea
aceea, a ca activitatea lui "Middle East Cen-
ter for Arabic Studies" ridice tot mai multe
semne de intrebare in coloanele presei libaneze.
Kamal Joumblatt, liderul, pe atunci, al Partidului
Socialist Progresist al druze, care
era, prin anii '60, ministru de interne in guver-
nul libanez, a deschis o eempanie im-
potriva Institutului de la Ctlemlane, cerind inchi-
derea sa, sub securitatea in
regiunea Orientului Mijlociu prin spionii care-i
El cerea deschiderea unei anchete se-
rioase, "documente de
mare in sprijinul sale.
Joumblatt nu era singurul ce incrimina acest in-
stitut pentru de spionaj . Liderul
partidului laburist britanic, Harold Wilson, avi nd
opinii, cerea guvernului de la Londra
preci zeze rolul institutului. Dar respec-
tive aveau se de la
Bei rut, ca in capitala interese supe-
rioare cerind ca ele
Ulterior, presa observase ,,studen-
de la Chemlane nu proveneau numai din Im-
periul britanic; n cercurile politice de la Beirut -
ce devenise, intre timp, un viespar
al spionajului unor oficia-
semnalind unui de citeva mii
de de toate - se vorbea
despre institutul "lingvistic" amintit ca despre un
centru special de a pen-
tru intregul N.A.T.O. Desigur, in povestea
era ceva dar cum "unde nu-i foc nu
iese fum" , porneau, neindoios, de la
anumite
Prin 1977, repor-terul unei reviste politice liba-
neze, vizitnd Institutul de la Chemlane discu-
tnd cu noul director despre istoriile mai
veclli referitoare la pe care o conducea,
acesta, o avea
iritat: ., Dar este vorba de lucruri trecute. La ce
bun mai vorQim din nou de ele. in orice caz,
eu am fost numifttifector al Institutului de foarte
timp deci , nu sint foarte competent pen-
tru a la aceste chestiuni. Ceea ce
pot afirma eu este MECAS (Middle East Cen-
ter for Arabic Studies), cum l numim noi ,
pentru ca diplomatii englezi, n.
Orientul Mijlociu, limba n scopul
de a se integra mai bine noului mediu". Amintin-
apoi, el era un fost student al institu-
tului , noul director, cuprins de melancolie,
risea: .. Noi ne aici , din
timp in timp, deoarece Institutul este, ntr-o pri-
nostru de peste treizeci de ani, un
fel de club privat, unde revenim, unii pentru reci-
clare, unii pentru memoria,
pentru a mai ceva n unii pentru
a se in .. . Sintem de altfel, cu to-
ai Institutului, att de
din patru de lume, incit MECAS
face gndesc la un mini-O.N.U."
Desigur, ar fi oarecum deplasat des-
pre un anumit rol direct pe care acest institut
lingvistic I-ar fi putut avea n eveni-
mentelor ultimului deceniu, din Liban. Dar "ono-
rabilii aici din "patru
de lume", dintre ei uitind mai
plece din Liban, absolvire, probabil ar fi
avut ceva mai multe de povestit dect a spus di-
rectorul MECAS-ului n sa cu reporterul
revistei libaneze...
94
:?- -r,.._
.. .
.... ...
turi
,."_ !._:::.' ....
Andrew Wichlaw, blond, cu mustata
scurt, sport, intr-un sweter bleumarin cu
nasturi metalici , pantaloni gri-pal purtnd la
un fular de i nnodat in ju-
rul gtului , avea a unui englez in
Sosise, in acea zi de 6 aprilie 1973, cu
cursa Alitalia de la Roma, de unde avusese
comande, din timp, telefonic, o la
" Sands of Lebanon", hotel cotat cu patru stele
situat pe plaja dinspre Ouzai, la marginea
a capitalei libaneze: La inceput de aprilie, sezonul
turistic la Beirut abia se pentru deschi-
dere, cu toate mercurul termometrelor sta-
de vreo in jurul a treizeci
de grade Celsius, iar apa se dovedea tocmai
de Domnul Andrew Wichlaw, un
pas!onat al pescuitului subacvatic, cum ex-
el de servici , alesese spe-
cial a anului , mai aglome-
pentru a putea se dedice, netulburat,
sportului preferat. hotelului "Sands of
Lebanon" i oferea optime. Dincolo de
stincile din apropierea apa extrem
de limpede, permitea o vizibilitate la
metri adincime, iar deasupra fundului nisi-
pos se profilau cirduri de faunei
marine, att de a Mediteranei
Turistul englez, extrem de de primele
sale se pe loc, ca-
mera pentru ct socotise el va
in Liban. Ferestrele
camerei sale dire-ct spre peisajul
tor al Mediteranei, plaja era la doi trebuia
coboare doar citeva . trepte de unde. se afla hote-
lul , confortul interior al acestuia nu cu nimic
de dorit, tuturor de
Exista un singur inconvenient : era
situat cam departe de centrul De aceea,
domnul Wichlaw se la un birou de i nchi-
riat intorcindu-se la volanul unui elegant
Buick, ce mai intii se oprise la un magazin
specializat din cartierul Hamra, pentru cum-
cele necesare pescuitului subacvatic,
bindu-se prima explorare sub
chiar in cursul acelei
trei zile, subacvatic de pe
malul Tamisei nu inceta guste dei iciile sportu-
lui preferat , citeva capturi de fru-
a se prea mult din raza
hotelului.
Cum erau calde luna
pe cer ca un candelabru lumina puternic,
in adincurile domnul Wichlaw
ncerce norocul la ore mai trzii. Astfel, in
seara de 9 aprilie, avea la
imediat sub luciul on-
dulat al de unde nu va mai reveni
n camera sa de la "Sands of Lebanon" . A doua
zi, personalul hotelului avea constate
cu in valuri a clientului britanic, se vo-
latilizase Buickul inchiriat de el.
Cam la din noapte, cinci
ei, definitiv, din hotelurile lor.
Doi dintre Dieter Aldnoder, un german
s.osit cu cteva zile mai inainte din Frankfurt,
Gilbert Rimbert, erau, ca
domnul Wichlaw, ai hotel "Sands
of Lebanon" . George Eldret,posesor al unui
port britanic, Charles Boussart, un alt belgian,
la hotelul "Coral Beach" , situat tot in
cartiere ntregi au fost transformate n ruine
apropierea falezei sudice a capitalei libaneze.
Domnul Massey, un al treilea tunst britanic al
din grupul ce!.Qr la ho-
telul ,,Atlantic", nu prea eparte de celelalte hote-
luri ca o cu ei
se limuzinele pe care le in-
chiriasa fiecare pe numele de la o de
turism in acest domeniu. Citeva ore
mai tirziu, o a libaneze avea
descopere cu mirare, pe faleza Ramlet ei-Bayda,
un de limuzine cu portierele deschise,
a se cineva in jur. Doar in port-bagajul
al uneia dintre ele se distingeau mari
pete de singe.
Drama incepuse se deruleze la miezul
Cele autoturisme, circulind cu
se unul altul, cu farurile stinse,
intr-un loc mai izolat, pe de la marginea
ce zona a Beirutului. De
aici , cobora spre o intindere de nisip nengri-
destul de "plaja milogi-
lor", unde intrarea era spre deosebire de
plajele amenajata cu cabine, mici res-
taurante, frecventate P.B de abonament sau
bilet individual. In apropiere, zidurile
de ale unui hotel in
sub un palmier, singuratic, stind jos, pe
pentru a nu atrage un grup de
vreo de indivizi in haine pes-
blugi colorate, uniforme ale jan-
darmeriei libaneze, salopete .,leopard", de camu-
flaj, ale fedainilor palestinieni. La volanele limu-
zinelor ce sus pe se aflau cei
cu ceva
mai inainte de la hotelurile .,Sands <>f Lebanon",
.,Coral Beach" ,,Atlantic", buni
ai meandrelor cartierelor din Beirut pe care le
cu luni de zl1e,
mult inainte de aventura la care luau parte in
noapte. ei, ca gru-
pului adunat . sub palmierul singuratic, vorbeau
perfect limba intreaga fiind pla-
in cele mai mici
nunte de serviciile secrete israeliene de care
. in prealabil
din Tel Aviv cu false de pen-
tru a ajunge la Beirut, pe rute ocolite, prin Roma,
Londra, Frankfurt Bruxelles, misiunea lor fiind
aceea de a furniza mijloacele de deplasare, in ca-
pitala pentru comandoul ce avea de-
barca in noaptea de 9 aprilie, transportat la
in pneumatice, de la bordul unei vedete mi-
litare in larg. .
La un semnal, membrii comandoului au urcat
pe instalindu-se in automobilele conduse
de Wichlaw, Aldnoder, Rimbert, Boussart, Eldret
Massey alias ... cine cum i-o mai fi chemind
in realitate, divizindu-se pornind in direc-
primul grup - spre centrul al doilea
- spre de la Sabra, i n
linie la mai de doi kilometri de
mul
Primele trei Buick-uri, rulind pe litora-
IUI\li inspre cartierul
Rauche apoi , ce o parte a bu-
levardului Charles de Gaulle, pe strada
Verdun, oprindu-se la vreo sute de
metri de o a jandarmeriei li-
baneze: Strada era la acea
fiind destul de La intrarea de a unui
bloc cu etaje, doi fedai ni palestinieni,
comod in fotolii de de
tinind la pe genunchi, pi stoale-
de aici, i n fi ecare
de aproape doi ani. grupul de tineri
coborind din cele trei automobile, se
probabil: hippies care se duc la de-
coratorul de teatru din blocul vecin" , unde urcau
adeseori , la ore tirzii , fete cu lung
in blugi. Dar unii di ntre ei purtau, in acea
trench-coat- uri albe, era destul de
cald iar sub ele se conturau, disimulate,
obiecte tari. .. Ultima constatare a fedainilor
fusese, pentru inainte de a putea
ridica armele ce le pe genunchi, .,hippies"
ii inofensiv!, folosindu-se de pistoale cu
Trecnd pe corpurile fedainilor ciu-
de la etajul 6,
unde locuia Abu Yussef, departamentului
politic al pentru Eliberarea Palesti-
nei. fn moment, alt grup se oprea la etajele
doi trei dintr-un imobil vecin,- acolo unde
aveau apartamentele Kamal Adwane, responsa-
bilul palestimene din teritoriile ocu-
pate, Kamal Nasser, ziarist scriitor de va-
loare, de cuvnt al O.E.P., membru in
Comitetul Executiv al hippies
au explodeze apartamentelor celor
trei palestinieni, sincronizind exploziile exact
la unu cinci minute. n
interior, ei ii vor ucide cu singe rece, prin -rafale
de arme automate. lui Abu Yussef a fost lo-
ea, de citeva iar unul din copiii
martor la intreaga va fi abia a doua zi
pe cu mintea
'Kamal Adwane, inainte de a
de mai avu timp ridice
ce-l avea el, o
in doi dintre atacanti.
95
Bechir Gemaye/, comandant al
ilor unificate ale cre$t ine de
dreapta. a pierit n cursul unui atentat mpo-
triva sediului central al partidului Kataeb
(falangele libaneze), la trei
ce fusese ales. al republicii. Moar-
tea sa a constituit pretextul Reirutu-
Timp de aproape tret luni. palelfinieni ,1i mili{it!e for{l'IOI
progre1ilfe libane::e au cu dirzerlie Beimrul de 1'1'.\/. Spre ,fir,t-
tul lui aur:u11 1982. palellinieni 1--au ren-a.\ din cupirala lil>a-
in urma unui acord reali::ur pe canale diplomaricc
lui de vest de armata
Zgomotul avu darul alar-
meze pe vecinii din apropiate blocurile
vecine. O femeie in aparta-
mentului ei , i i auzi pe ce se
geau, strigindu-se necu-
Un alt vecin, tot uoanez; care
citeva crimpeie de cu
., Erau israelieni!" vecini , ce ei
cind zgomotele se
din umeri a nedumerire. Israelieni - n plin cen-
t rul Beirutului , cum ar fi putut cineva nchi-
puie ceva?
Un jeep al .,beretelor (brigada a 16--a a
de securitate - F.S.I.,
principala unitate de a ordinii a Beiru-
tului din acel t imp) , care efectua o patrulare de
fu prin radio de un de servi-
ciu, de la cazarma din apropiere: ce se
pe la palestinieni ". Cu
M-16 .,beretele se in
spre imobilele unde locuiau liderii palesti-
nieni. Ajungnd la fata locului, n ambus-
cada comandoului israelian, care tocmai se re-
doi libanezi pe loc. Ce-
rind prin radio alte jeepuri ale F.S.I.
in fiind primite, ele, cu rafale de
arme automate. La ora unu de mi-
nute, un de libanez striga disperat in
cerind i se de
o ,,Am .. Nu cine trage!"
La cartierul general al F.S.I., confuzia era to-
De peste tot se primeau telefoane semnalind
focuri de in cartierul Dora, un
garaj fusese aruncat in aer: trei muncitori sirieni
si un libanez care dormeau acolo
96
de explozie. in Sabra se au-
zeau explozii. La ora unu trei -
zeci de minute, un de aflat i n strada
Verdun, comunica prin radio comandamentului :
.Aici totul s-a terminat. Criminal ii au fugit cu trei
automobile ci vile. Unde trimit
Cu zece minute mai nainte, sediul unei organi-
palestiniene din Sabra era atacat de un grup
armat in uniforme de jandarmi li banezi
salopete .,leopard". apropi-
indu-se de de la intrarea imobilului cu pa-
tru etaje, simultan fqcul din revolvere
dotate cu amortizor de zgomot. Inainte de a muri ,
unul dintre palestinienii de o
in aer, dind astfel alarma. Cum la acea
se mai aflau in mai fedaini nar-
cu foc intens asediatori-
lor care, aruncind grenade fumigene,
pe primul etaj. Unul din fedainii
relata ulterior: .,Am telefonat la ora unu
la O.E.P, pentru a informa sintem
de israelieni. li recunoscusem imediat. Am
cerut fie prevenit primul ministru libanez". Re-
comandoul israelian avea arunce
n aer o parte a imobilului. Palestinienii nregis-
trau pierderea a cinci fedaini. Israelienii transpor-
tau cadavrele a doi membri ai comandoului.
La ora unu cincizeci de minute, primul minis-
tru libanez, Saeb Salam, la
telefon pe generalul Ghanem, comandantul al
armatei, de atacul israelian mpotriva
palestinienilor. Generalul i-a promis va pune
a(mata n stare de Primul tanc libanez
ajungea ln strada Verdun abia la ora zece
minute. In acel moment, ntregul efectiv al co-
mandoului israelian, cu cei ..
purtnd cu ei proprii, erau
la bordul vedetei ce-i n larg.
Cind blindatele armatei libaneze apari-
in zona unde debarcase la miezul co-
mandoul, nava se afla de mult in largul
indreptindu-se, cu viteza, spre Haifa,
sub a unei patrula de "Phan-
tom"-uri.
de fructe, ce putea fi intilnit,
ziua noaptea tirziu, pe faleza cu
ruciorul de fructe manual de
cut suc din portocale, foarte mirat de n-
militarilor care il la vreo
zeci de metri de plaja unde debarcase comandoul
israelian. A el o Unde? Pe mare ... A
auzit el rafale de Da, a auzit. ce-i
cu asta? La Beirut se aude ceva,
aproape in fiecare noapte. pentru atta lucru
trebuia se deplaseze pe o co-
de tancuri?
se ncheiase. La
ora patru un general israelian,
de cuvnt al militare, o confe-
de relatnd din
somn, ntregul film al de comando de la
Beirut. Dar, n capitala zarva era departe
de a se fi potolit. Ea avusese darul o
cutie a Pandorei , cu repercusiuni
grave, ce au jucat un rol important n
rea a evenimentelor, inclusiv n declan-
conflictului intern libanez.
Premierul Saeb Salam acuzase, a doua zi, co-
mandamentul armatei de ntrziere a
ce se impuneau, cernd demisia gene-
ralului Ghanem. n spus, acesta fusese
rechemat n cadrele active ale armatei nu cu prea
mult timp n ce, aflat n retragere, n-
deplinise, ani , de. consili.er
probleme militare al dm
Beirut. (Armata libaneza era ech1pata cu un1forme
celor ale armatei americane, nzes-
trarea sa fiind_ n mare parte, tot
15 septembrie 1982. Blindatele israeliene din
toate n Beiruru/ de vest
de Statele Unite). republicii din acel
timp, Suleiman Frangieh, a refuzat cererea pre-
mierului, ceea ce a provocat o de gu-
vern< Saeb Salam el demi-
sia. Intre palestinieni statul libanez s-a creat o
i ncordare antrennd puternice diver-
ntre politice comunitare ale
Aceasta stare de tensiune a condus, trei
mni mai tirziu, la un ntre armata li-
armate palestiniene de la Beirut,
taberele palestiniene fiind bombardata cu artileria

diplomatice ale statelor arabe, ale
Ligii Arabe, negocierile dintre pentru
Eliberarea Palestinei statul libanez au
la aplaneze conflictul armat, care
durase mai multe zile, cu pierderi umane de am-
bele Dar atmosfera de nencredere n
urma comandoului israelian persista,
mai cu actele de diversi une puse la
cale de vecinii de la frontiera continuau
se
Cea mai de acest fel
avea f ie spre anului
tor, tot la Beirut. Scenariul ei fusese
identic cu cel al din aprilie 1973. La
fel, patru cu false -
britanic, irlandez, vest-german, mexican - veni-
la Beirut, nchiriind, la
rndul lor, autoturisme de la o societate special i-
n continuare actele de diversiune nu
au fost realizate printr-un atac direct, ci se utili-
mijloace sofisticate, de ultimul stri-
al tehnicii. Automobilele nchiriate predate
apor unor complici tran-
sformate n de rachete, cu declan-
Rachetele erau instalate pe aco-
autoturismelor, disimulate n cte o
de carton. Ele aduse noaptea,
fiind parcate printre diversele vehicule din
preajma unor sedii palestiniene, chiar n mijlocul
Beirutului : sediul central al O.E.P., Centrul de
studii palestiniene Centrul pentru teri-
toriile ocupate. La 10 decembrie 1974.
rachete cu sistem de
amplasate pe cele patru atJioturisme
nchiriate de care avusesera
tent ::> riul libanez cu o zi namte, vor
lovi , precis, imobilele n a din
feri_cire, pierderi umane, n de
patru persoane
Impactul psihologic fusese, cu mult mai
puternic, nveninnd din nou dintre pales-
tinieni statul libanez, dintre libanezii -
obiectiv ce, de altfel, tocmai se de servi-
ciile secrete organizatoare ale unor asemenea
acte de diversiune ...
Povestea
Strada Hamra era, n timpuri normale,
un fel de a Beirutului modern, cea mai ele-
mai a capi-
talei libaneze, principalul loc de al tu-
turor vizitatorilor De o parte de alta, pe
o de vreo doi kilometri ct n lun-
gime, se aliniau hoteluri de lux, restaurante de tip
european, cafe-trotuaruri cu aspect parizian
nume supermagazine unde Qaseai
de import din toate lumu, prava-
lii ce expuneau cele mai noi ale urfor
97
case de cu cinematografe
elegante, se toate cu aer
prezentind ultimele filme premiate la Cannes, se-
dii ale filialelor unor mari
imense cu jocuri mecanice, etalind
cu o zi inainte in capitalele de pe
Sena sau Tamisa, magazine de bijuterii obiecte '
de intr-un cuvint,o explozie a une;
agitata comerciale de care
nu inceta o nici in zi, nici in
miez de noapte. Aici, pe Hamra, intil-
nire politicienii, oamenii de afaceri, de
arme narcotice, liber spionii, tot
felul de personaje misterioase, pierzindu-se
in imensa a Se vorbeau toate lim-
bile se vedeau cele mai diverse costu-
sau orientale, oameni de dife-
rite rase.
in a doua a anului 1981, cind incepe
povestea lui Abu Rish, Hamra mult, cei
peste ani de conflict intern nu-i provo-
distrugeri directe, fiind in afara peri-
metrului propriu-zis al armate, reu-
fardul cunos-
cute cindva, uneon, la zero ani-
matia de indeosebi
intunericului, cind pe jos, prin
insemna o ce se putea
termina, destul de des, foarte Din loc in loc,
in unor publice sau a hotelurilor
transformate in diverse comandamente ale
rilor armate, se vedeau mici din saci de
nisip, in spatele mitralierele cu
banda de stirnind. Hamra
nea mai departe un simbol al Beirutului trecut
viitor, de nostalgia vremurilor li-
intr-o revenire la o
bombe. In momentul respectiv, opti-
mismul unei reveniri la normal tot mai
mult loc. Din iulie, un acord tacit, aranjat pe in-
tortocheatele ale culiselor diplomatice,
inceteze focul intre palestinieni israelieni in
sudul Libanului; se raidurile aeriene
ale acestora din politice interne in-
tatoneze unei reconcilieri;
de trecere dintre cele ale Beirutu-
lui, vegheate de militarii sirieni din ..
de descurajare", aproape permanent.
Strada Hamra se incadra ea, timid, in acest cli-
mat ceva mai optimist, in cursul zilei,
devenind din ce in ce mai jVie.
Cam pe atunci Abu Rish per-
in zona Hamra, pe cine de
unde. Se stabilise spre un al incro-
din cartoane aruncate, un
. post improvizat, pe un loc viran situat in unui
vechi hotel, unde era cazat un comandament din
.. de descurajare". m-
netunse, ce-i atirnau pe
umeri, cu pene panglici colorate, modelul
pieilor purta de git o de
ce scotea clinchete la fiecare
Abll Rish, cum ii spuneau in cartier,
considerindu-1 drept un nebun inofensiv, din
pomenile vecinilor, inclusiv ale de
de la hotelul de vis-a-vis, care ii
parte din propriile oarecum sub
lor. De altfel, in Orient nebunii sint pri-
cu oarecare nimeni
permite joc de ei, le cel mai
tnic se din plin de mila
Abu Rish. avea treizeci-treizeci cinci de ani.
in ciuda sale jalnice, se to-
uneori, la o privire mai ceva aparte in
comportarea sa; se exprima. incoerent, in crim-
98
paie din patru limbi, printre care germana,
cum .. Goethe Institut" (casa de
de ambasada R.F.G. la Beirut) se afla prin apro-
piere, acestuia se se
din cind in cind, cu el, pe la
cerindu-le, prin fraze trunchiate prin semne,
dea vreo carte sau vreo veche, din
cele ce se aruncau la gunoi. Cind primea ceva de
citit, bucuros din de la git,
bucurindu-se ca un copil la primirea unei
Se apoi, pe jos, in fata de
carton, ore intregi de la cap la
de la la cap, revista sau cartea
din timp in timp, privirea tul-
bure spre comandamentul militar de peste drum.
oare hrana de la
. de sau ce altceva putea
prin mintea sa in zona a
Beirutului de vest, incepuse fie cunoscut de
mai lumea nimeni nu
afle identitatea, de unde venise pe unde um-
blase, se ar fi fost un om cu
exercitind o profesiune inainte ca
cine ce nenorocire fi lovit, intunecindu-i
mintea.
Prin iunie 1982, cind a inceput asediul is(aelian
al Beirutului de vest cu ingrozitoarele bombarda-
mente aeriene, navale terestre, ce au transfor-
mat in ruine cartiere intregi, zona
Hamra a fost ea pe alocuri, fiind nre-
gistrate destule victime. Timp de trei luni, oame-
nii au mai mult prin subsoluri ,
refugiindu-se in locuri conside-
rate ceva mai ferite, sau au pierit sub
rile unor imobila. Spre lui august, a inter-
venit acordul de retragere a pales-
tinieni din Beirutul de vest, incetind bombarda-
mentale oamenii incepind pe la ca-
sele lor.
Trupele israeliene se aflau la marginea
dar adversarii lor Belrutul de
vest se avea oarecari
se refntroneze. La 23 august, fusese ales un nou
al Libanului, in persoana lui Bechir
Gemayel, comandant al unificate
ale dreptei care ne-
utre in timpul asediului Beirutului de vest, le-
lor mai vechi cu israelienii, ce le aprovi-
in trecut, cu arme, de mult
constituie un secret. Bechir promisese, la alege-
rea sa, fie al tutu-
ror libanezilor, astfel pentru o
reconciliere
definitiv armate interne favori-
zeze normalizarea refacerea Libanului. El
urma preia oficial de al
republicii la 22 septembrie .
Intre timp, la Beirut sosise plecase o
din 3 400 de militari
- marini americani, francezi
bersaglieri italieni - ,
ordinea formeze- o in
.trupelor israeliene la retragerea din
Beirutul de vest a palestinieni a
militarilor sirieni din .. de descura-
jare", urmind ca, in continuare, armata
preia controlul asupra acestei a
lui.
La 14 septembrie, ales Bechir
Gemayel pierea in cursul unui atentat ce arun-
case in aer sediul central al partidului Kataeb
(falangele libaneze). A doua zi, sub pretextul asi-
locuitorilor Beirutului de vest
pericolului ,.eventualelor dezordini" ce
ar fi putut fi provocate de moartea a
--- .. + -;. ,r: . ""'":.>.. . - l'"".!f ..,. ...
- ' Il ' - ' .lil, ..... .. "'' "' ,JII:
Palesrinieni libanezi,
aresra{i de israelieni, le-
gaTi la ochi de mini,
sinr spre locurile
de inrerogare. Aresrarea
mulrora dinrre ria s-<1

israe-
lieni, in prea/a-
hi/ in Beirurul de vesr
republicii n-
cheiase evacuarea), trupele israeliene vor
trunde n parte a prac-
tic, retragerea palestinienilor, nici o

Povestind intrarea armatei israeliene n Beirutul
de vest, un .martor ocular relata prin mijlocul
naintau cu coloanele de
tancuri, n timp ce, de-a lungul trotuarelor, infan-
cu degetul pe armelor automate,
se scurgeau n indian. Din loc n loc, alaiurile
acestea ale zeului Marte, ce treceau nestingherite
prin lipsit de se opreau ,din
a cte unuia din blindate, un de
cu un n
cu voce megafon portativ:
Mohammad.. . aparta,mentul doisprezece, etajul
patru, din imobilul tu ...
n acest timp, turelele tancurilor se nvrteau
n indicate. Era
arestat, liste stabilite de mult timp,
oricine ar fi fost de cea mai
cu palestiniene, chiar avea ce-
Cu minile legate la spate, "sus-
n camioane, plecau spre sud,
n zona la centrele de triere ale servi-
ciilor specializate israeliene.
Abu Risn, care in iunie, cam pe la n-
.;eputul asediului israelian, el reapari-
tocmai n de septembrie att
de Vecini i din cartier ne-
bunul cu fusese ucis n timpul bombar-
damentelor, urma printre mormanele
de sub care au pierit locuitori ai
capitalei libaneze. Dar, spre marea lor
Abu Rish era viu cu totul altfel
dect se Nu mai purta pene
panglici legate n nici colierul de
de gt. nu le-ar fi vorbit, n cea mai
amintindu-le de zilele cnd
pe la lor, cu greu I-ar mai fi cunoscut
n hainele de noi n care era m-
Pe cap purta un chipiu de la cen-
i atrna toc;:ul unui revolver, iar pe
vestonului, insemnele gradului de al ar-
matei. .. israeliene. Cu o n de
el n prealabil - pe atunci cnd strnind
mila, prin cartierele vestice ale Beirutului , dis-
truse ulterior de colegii di n de la ar-
tilerie - "nebunul cu n realitate
al serviciilor secrete israeliene, ghida acum ope-
de arestare a libanezi pa-
lestinieni din rndur ile civile
itoare.
cum relata "France Presse" la
timpul respectiv, ntr-o pri-
de la n Liban, locuitorii Beirutu-
lui de vest au putut constata, n acele zile, ui-
mitoarea poveste a "nebunului cu un
subiect de roman de t ip James Bond, n-
trecnd de fapt orice era departe de a
constitui o ntmplare E nu-
meroasa de spioni israelieni ce inundase,
de vreme, toate sectoarele publice din
capitala nu purta, n toate cazurile, clo-
de gt nici nu pe piei le tre-
cnd drept mint ali, ino-
fensivi. Astfel , un oarecare Walid Jamal ali as ...
devenise unul din cei mai ai
unuia dintre partidele libaneze aliate cu
luptase cu arma n mpotriva
trupelor israel iene asediatoare. Un alt "alias"
ajunsese la comanda unui grup de
de altfel , chiar de el fusese prezent pe barica-
dele din periferiile sudice ale capitalei libaneze
n ultimul moment al din iunie -au-
gust. Ambii "i namici ai Israelului vor
n zilele Beirutului , n vechile
lor uniforme de ai Zahalului .(armata israe-

de la Beirut ai marilor
de transmiteau, n acele zile,
o serie de despre israelieni
n rndurile diverselor organizatii libaneze
palestiniene, ca aespre persoane deasupra
dar care s-au dea
jos masca, la sosirea trupelor is-
raeliene, n realitate cine
de cnd n capitala
cum orice poveste are morala ei, n cazul de
ea s-ar putea astfel , mai cu
pentru locurile unde se o
tulbure: de nebunii cu dar mai
ales de colegii lor .. !
Ionescu
99
VIetii celei mal vechi populatii australlene - abo-
rlgenll, confruntati, dramatic, cu unul mod de
Impus de "europeni", dar
propria Identitate, dreptul la valorilor ldealurllor lor
traditionale - revista "Afrlque-Asle" le un amplu reportaj,
din care extrasele
Ce despre aborlgenl?
In propria
Identitate, egalitate
AUSTRAL/E"/
,,Aborigenii? - Ni-
cole, locuitoare a Red-
fern. Nu vreau cunosc, dar
Gazul lor mi pare disperat mo-
dul lor de este dincolo de
mea. Consider nu
am nici un motiv de a vrea
cunosc sau interesez de
ei ". Nicole este
de origine Nimic
uimitor, deci, ea nu vrea
pe abori geni ,
printre ei.
ei pe aceste meleaguri este dato-
hazardului , atitudinea ei
de aborigeni nu are, n
schimb,nimic
Majoritatea australienilor albi
nu au,n general , nimic de-a face
cu vechi locuitori ai " Nor-
dului profund" al Australiei. To-
aborigenii snt, aici, de
peste 40.000 de ani. 99 18.---SU@
din istoria continentului'......
este In de
circa 300.000, la sosirea
nului Cook n Terra Australis,
acum 200 de ani, aborigenii , ra-
pid nu mai reprezentau
dect o de 60.000 de
la nceputul anilor 1930.
In decurs de un secol, o mare
parte din cele 500 de limbi
dialecte ale lor era definitiv pier-
Aceasta este
a
care se altor
mituri de acest gen.
Primii coloni, criminali con-
n acest vast pe-
nitenciar de Anglia, care
dorea debaraseze nchiso-
rile suprapopulate - nu cunos-
n de origine, dect
nedreptatea violenta. Este
ceea ce ei au transmis ce-
lor care i-au primit n Australia;
bolilor aduse - tubercu-
100
1:1 aborigenii. snt locuitori ai Australiei de peste 40.000 dl' ani
sifilis -, necunoscute
atunci , li s-au ..
rea de oameni", ca un
sport, sau de
capcane cu n pe-
rioadele de foamete. Obiectivul era
nu mai nici un singur
aborigen n Tasmania
considerau de
pe ansamblul continentului era
S-a decis, deci, li
se moartea mai peni-

Dar, contrar a ceea ce credea
ocupantul alb, mare a fost rezis-
aborigenilor. Ei au supra-
n cmpurile de concen-
trare. Aceasta a obligat
abandoneze politica de
pentru a
o adopta pe cea de asimilare, in
special cu privire la aborigenii de
Dar, o n
plus, rezultatul nu a fost cel
teptat. Aborigenii s-au dovedit
imposibil de exterminat, imposi-
bil de izolat, imposibil de asimi-
lat. n final, guvernul a fost con-
strns, n 1967, le
atunci, ei
nu erau nici n re-
drept
"minori", nu aveau nici drept de
vot. n urma referendumului din
1967, a
fost pentru a permite
guvernului federal adopte legi
asupra aborigenilor, n
asupra tuturor sta-
telor pe
aborigeni "celorlalte rase" d!n
compunerea In
1981, la primul la
care au fost n ei
erau 160.000.
Recunoscuti. n oficial,
aborigenii nu snt, n
n realitate. Un aborigen
vede frecvent intrarea
n hoteluri, restaurante, anumite
baruri. Australianul .. european"
- cum i place se
- este gata n
drepturile tuturor cetor-
lalte etnice imigrate, pre-
cum greci, italieni, vietnamezi, li-
Demon.Hra{ie pentru aborigene acceptarea a<,.,",,.
pnmi locuitori ai cominemului drept cu drepturi egale cu cl'ilal(i
banezi, dar nu pe cele ale po-
porului autentic al acestei
"intr-o cafenea se vor-
ntr-o cafenea
se italie-
lumea poate
aici propria -
spune Larry, un militant abori-
gen - . n afara de noi. CeilMt
au, de asemenea, lor,
n propriile limbi. Dar, pentru
noi, limba nu mai
n mod practic". Larry nu vrea
fie acuzat de rasism, la rndul
El este
care, n majori-
tate, constrngerilor eco-
nomice, ales Australia
drept patrie", nu se simt
pe de-a-ntregul n largui---I.Q!.
Chiar avnd
ei nu snt drept
australieni". "Dar, cel
ei snt ca
umane apoi , au o o
pe care pot spri-
jini - Larry. In vreme
ce noi nu avem nici chiar statu-
tul lor. Noi am devenit n
propria
Cum se faptul 90 la
dintre aborigeni n
pragul Cum se
faptul ei de boli care
au total n alte comuni-
ale Fiecare aborigen
arl! un orb in familia sa, fiecare
familie din mediul rural
un lepros, rata infan-
tile este de trei ori mai
dect n celelalte spe-
de este cu 20 de ani
mai un aborigen din cinci
moare naintea vrstei de 40 de
ani. Bolile mentale, maladiile res-
piratorii, gastrointestinale, car-
diovasculare, bolile datorate mal-
ca tot felul de
snt mult mai frecvente la abori-
geni apar la. o mult mai
precoce.
este o
care-i pe abori-
geni. In statul New South Wales,
77 la din abori-
este lucru. Rata
este, in general, de
ori mai mare decit pentru
restul australienilor. Atitudinile
rasiste, ca ideile preconcepute
snt de n cu
lipsa de instruire calificare
"Singurii aborigeni
care au de lucru n parte
a snt, practic, cei care snt
de ce se
de problemele lor -
Lyann Munro, administrator al
serviciului judiciar aborigen la
Redfern. Este de neconceput, de
exemplu, vezi un negru n
spatele unei tejghele.
diferitelor etnice pot lu-
cra la birouri, dar
nu noi". Ei snt, deci,
la manuale, nici aces-
tea nu snt ntotdeauna de

Se discriminarea ra-
este Legal da, dar
ea n maniera cea mai
n n
fapte. Nomazi din nea-
cordnd dect valoare pro-
materiale, aborigenii
snt, de multe ori, incapabili
se ritmurilor unor ocupa-
din punctul lor de ve-
dere nu le nici
utilitatea. in lipsa studiilor nece-
sare. deseori sub salariul
minim, ei se ape-
leze prea des la asistenta so-
Una din ma-
nifeste ale acestei este
in
vreme ce aborigenii constituie
doar 1 la din to-
a Australiei, ei 30
la din din Tnchisori.
Dar, acolo, rasismul intervine,
in numeroase cazuri, pen-
tru vini, aborigenii sint
la pedepse mai grele
decit australieni de
albi adesea, foarte
conservatori.
de propria lor cul-
de identitate, abori-
geni refugiul n alcool.
din ce in ce mai
sint cei care se pen-
tru revendica drepturile
lua n propriile mini desti-
nul. exte-
rioare" constituie una din dove-
L;te acestei De la incepu-
tul anilor '70, grupuri de familii
au inceput abandoneze zonele
rezervate din epoca
mergnd se
pe fostele lor unde
un stil de
din culti-
varea
exprimndu-se prin alte
forme de specifice. in acest
fel, ei salva o cul-
pe cale de defini-
dea ti-
nerei pentru ca
aceasta identita-
tea ncrederea n ea
istoria, limba,
ritualurile sacre de din
triburi n
libertatea de a alege
ceea ce vrea, asimileze din ci-
oamenilor albi res-
ceea ce ca as-
pecte negative.
Azi, peste 4000 de aborigeni
au al_es in asemenea
In ciuda controversei iscate
de problema aceasta a
tilor - exprimate mai ales de
albi - privind riscul
ar putea reprezinta o
de un fel
de apartheid n sens invers, un
fapt este sigur: aborigenii
in exterioare" re-
un mai bun echilibru sufle-
tesc, o identitate o ncredere,
pe care nu pot le procure in-
sau programele create
de albi, n vederea amelio-
. lor. "Oricare ar fi vi-
itorul acestor - de-
avocatul Tony Simpson -,
ele snt, cel un refugiu
unde oameni pot reflecta,
unde pot reveni din
dureros al ntlnirii cu
Ei vor avea, apoi,
timpul ce cale vor
plecnd de la o
oarecum Avocatul se
el ca un .. aliat
101
profesional" al aborigenilor, n
cadrul unui "program de supra-
Pe baza lui,
create
controlate de abori-
gene pentru rezolva proble-
mele pe termen scurt, n special
n domenii presante, ale
n unei
politice pe termen lung,
cum ar fi unor drepturi
asupra Serviciul judi-
ciar din Redfern, n 1971
de aborigeni, este
primul de acest fel. Exemplul a
fost urmat, n an, prin
crearea unui serviciu medical n
localitatea Lipsa de
sau de medici aborigeni
a determinat
caute cooperarea unor
profesionali" printre neaborigeni,
cum ar fi profesorul Fred Hol-
lows, celebru oculist, devenit o
vie a Australiei negre.
nu doctorii snt cei care
serviciile medi-
cale. "Noi sntem persoanele cel
mai importante ntr-un
asemenea centru - unul
din doctori. Comunitatea
este cea care se de
tot". centrele snt locul de
ajutor medical pentru aborigeni,
care, aceste structuri n-ar
exista, ar prefera la ei
dect suporte tratamen-
tul umilitor la care snt
deseori n spitale, ele
de asemenea, ca locuri de
ntlnire schimburi sociale,
pentru de
solidaritate ntre aborigenii dis-
n mediul urban.
Subiectul care
cel mai mare interes cele mai
vii polemici cel al
tului . aborigenilor
de chiar al celor
care raporturi
cu trib_\)1 lor cu este
mare. In cu le-
gendele nu numai
mntul este cel considerat S!frU,
dar arborii, stncile
de el. Fiecare obiect, fiecare lu-
cru este adesea subiect de isto-
rii, servind frecvent de loc de re-
fugiu spiritului vreunui
venerat. Este, deci, pen-
tru aborigeni recupereze lo-
curile sacre proprie-
tatea asupra care le
Numai dispu-
nnd de drepturi inalienabile asu-
pra pe care ei se gn-
desc implanteze bazele unei
economice
nu mai din programele
de ale guver11ului, vor
putea identita-
tea demnitatea ca australieni
cu drepturi depline.
Azi, ei au acces la 9,71 la
din Australiei,
102
.. in propria

/
746.152 km de
(aproape o din
Desigur, este
un mare progres, n
cu acum 10
ani. majoritatea acestor
snt abando-
nate de. cultivatorii albi nu au
dect valoare
Este, mai ales, cazul teritoriului
din Nord, sub administrarea gu-
vernului federal, unde aborigenii
au avut drept la 28 la din
departamentului
(389.731 km2). Pe de parte,
astfel snt,
n genere, locuite de aborigenii
n trib nu privesc pe cei
din centrele urbane sau semiur-
bane care n-au, practic, acces la
nici un fel de proprietate asupra

neabori-
gene este att de mare aici, n
statul N.S.W. , pentru
drepturile asupra nu
poate avea det o sim-
- ministruL afa-
f:erilor aborigene, Pat O'Shane.
1 n acest stat, de altfel, guver-
nul cu o pentru a lua
cu alta. O lege
tea dreptul aborigenilor de a re-
clama titlul de proprietate asupra
.care le
care, azi, snt pla-
sate sub coroanei. O
lege a legalizat, de curnd,
revocarea a 100 km2 de
de Serviciul
judiciar aborigen din Redfern a
depus o plngere mpotriva gu-
vernului statului N.S.W., acuzn-
du-1 n contradic-
cu legea privind dis-
eri mina rea Victoria
pitjantjatjara, care a
un titlu de proprietate
asupra a 100.000 km2 n statul
Australiei de Sud, nu poate fi
nici un vis n
statele cu pre-
cum Queensland sau Tasmania.
Guvernul din acest din stat
a cunoscut nu
nici un aborigen, "pur
snge", pe. teritoriul to-
talul posedate de
aborigeni n Tasmania este de ...
1 km2.
Revenirea, anul trecut, a labu-
la puterea a sus-
citat unele Crearea
unei legi federale pentru recu-
drepturilor asupra
mntului, care guverneze le-
statelor australiene, fi-
printre proiectele guver-
nului premierului Robert Hawke.
Deja atitudinea Canberrei asupra
problemei aborigene
o mai
pe aborigeni pen-
tru ei n loc dorim
ceea ce ar fi bun sau
pentru ei. "Dorim ne limi-
la punerea n lu-
cru a unor structuri pentru reali-
zarea deciziilor lor" - a declarat
un responsabil al departamentu-
lui. ' pentru problemele aborigene.
In un consiliu
aborigen, cuprinznd 36 de re-
din rndul pro-
priei din
1977, avnd drept centra-
lizarea deciziilor a
lor aborigenilor negocieze
n numele acestora cu guvernul
federal. Canberra de-
monstreze, astfel, bunele sale in-
reamintind, . nive-
lul sumelor consacrate
melor de pentru
aborigeni: un miliard de dolari,
n timpul ultimilor ani,
n medie, 2.200 de dolari
pentru fiecare aborigen. O
care ar putea
multor australieni albi, dar care
nu are, de fapt, o prea mare
este ca
o pentru
acestui popor de 200
de ani ncoace.
de ndeplinit:
aborigene accepta-
rea acestor primi locuitori ai teri-
tol'iului ca australieni
egali n drepturi cu Ceea
ce nu depinde, n
de de dolari ci
de schimbarea co-
albe dominante.
Pirateria frauda sint, tot atit de vechi ca
marina cum o dovedesc numeroase ale
Pirateria, indeosebi, are o istorie
scrierile despre Sindbad Marinarul, de demonstrind elocvent
acest lucru. nu a in
maritim, ea ia frinat dezvoltarea. ntro lume in
care mari de iau calea apei, frauda pi-
rateria perturbeze transporturile maritime. Fenomenul
este cu att mai alarmant, cu cit el nu a incetat se agraveze in ul-
timii ani. Daunele provocate de frauda piraterie sint es-
timate la un miliard de dolari anual.
Un studiu elaborat recent de
Unite pentru
Dezvoltare (UNCTAD)
practicile mo-
derni. mal ales oractlclle fraudu-
loase la care recurg escroci!
lor n cadrul unor apa-
rent normale. Raportul a servit ca
punct de plecare n cadrul
lor unul grup lnterguvernamental
ntrunit sub auspiciile UNCTAD,
pentru examinarea de
combatere a tuturor aspectelor
fraudei maritime, Inclusiv a plrate-
rlel. Reuniunea a fost la
cererea n curs de dezvol-
tare, afectate n mod deosebit de
fenomenul piraterie! moderne.
Aceasta, deoarece o parte relativ
a lor - att
a exporturilor, ct a Importurilor
- se prin Intermediul
transporturilor pe mare.
cum o studiul, regis-
trul actelor frauduloase care afec-
transporturile maritime este
deosebit. de larg. in principal, ele
constau din: falslflcarea contracte-
lor . a celorlalte documente de
transport (cel mal frecvent a cono-
samentului - factura
escrocheriile legate de un contract
de navloslre (de nchiriere a unul
vas pentru transportul
frauda Implicnd de asigu-
rare, furtul pirateria
proprl ..
Scenarii ale fraudelor
prin documente
documentele ce pot fi utili
zate cu succes de escroci snt de o
mare diversitate, cel mal Important
este conosamentul, ce pare un In-
strument ideal pentru realizarea
obiectivelor Ilicite. El nu
doar de pentru bunurile li .
vrate de navlosltor, el ca
a unul contract de tran-
sport al mal ales, ca titlu
de proprietate asupra produselor
respective.
O frecvent este
cea a de a
conosamentulul, rezultatul fiind .li-
vrarea" unor lnexlstente.
Nava poate exista n realitate, dar
p(!ate fl cu totul Docu-
mentele suplimentare ce n
mod conosamentul n orice
ca factura
de vnzare. de asigu-
rare sau certificatele de origine
control, pot fi ele falsificate. Cele
mal multe asel)'lenea acte nu snt
dect simple formulare, pe
hrtie contrafacerea lor
nefiind o Este, de altfel,
ele se pot procura cu
pe
Documentele falsificate - ntre
care conosamentul, a pro-
asupra -: snt pla-
sate unul Inocent, care
apoi 1 ntre n posesia bu-
nurilor, n portul de
De-abia n momentul n care nava
nu sau marfa
descopera
escrocheria; e prea tirziu.
e de mult
O la scenariul de mal
sus n livrarea de vn-
a unor produse ntr-o canti
tate o calitate celor
specificate n contract. dife-
de cantitate calitate este
att de nct ea nu poate
navlosltorulul, atunci
se recurge la falslflcarea conosa-
mentulul, pentru a se ascunde acest
fapt . Dar, de deosebirea n
ceea ce cantitatea calita
tea nu este Aceasta se n-
frecvent n cazul
transportate n contelnere, cnd
un conosa-
ment valid, de o de
asigurare, la rndul ei,
Certificatul de control este,
falsificat de escroc. Cnd nava so-
la
n locul
un substitut valoare.
Asemenea escrocherii snt posi
bile ntruct actualul sistem comer-
cial are la efectuarea
prin transferul de documente.
l este aproape Im-
posibil Inspecteze personal marfa
1n portul de (care se
n general, la mare
Iar pretinde ca plata
fie la ncheierea contrac-
tului, nu la soslre!l bunurilor n
portul de In baza aflrma-
navlosltorulul marfa se la
bordul navei,
103
o achite n schimbul documente-
lor de transport. in cel mai bun
caz, el poate insista ca
fie de o indepen-
dar, cum am fal-
sificarea certificatului de control nu
constituie o
pentru escroci.
de acest fel se reali-
de prin intermediul
financiare.
rul deschide o linie de credit la o
din propria sa care soli-
unei alte din
torului, efectueze pata la pre-
zentarea documentelor de tran-
sport . Potrivit ac-
tuale, din se re-
la controlul documentelor,
a se asigura marfa
n realitate a fost la
bordul nav<'i
O de escrocherie re-
n falsificarea documentelor de
transport de
Uneori, navele ajung n portul de
naintea conosamentului.
in asemenea navlositoru 1
de obicei, marfa. Dar
snt cazuri n care, din diverse
motive (ntre ele perisabilitatea re-
a produselor), navlositorul
poate livra marfa n -schimbul unei
scrisori de ce
asigurat primirea .
torul vinde conosamentul unei
persoane. Cnd aceasta reven-.
bunurile, navlositorul se
ntr-o de neinvidiat
de obicei , destina-
tarul a El
este obligat, n acest caz, aco-
pere pierderea de al doilea

O a acestui tip de
n trimiterea de cum-
nceperea negocierii
a unei scrisori de cre-
dit, contrafacute, direct
lui. Banca nu recu-
cum este firesc, linia de
credit, tot ce-l mai de fa-
cut este ncerce
recupereze marfa. Cnd trece
la frecvent
aceasta a
Au existat cazuri - este
rat, mai rare - de complicitate a
cu vic-
tima fiind Cele
ale trimit o
scrisoare de credit, aparent
de o din de desti-
din
104
de ongme. Formularul scriso-
rii de credit este, n aceste cazuri,
autentic, el fiind
sprijinului unuia din
emitente cu acces la aseme-
nea documente. cu scrisoa-
rea de credit snt furnizate
detalii ale sistemului de contabili-
zare al emitente -
pentru acceptarea, de
tre a documentului.
Snt contrafacute, apoi, celelalte
acte de transport - conosamentul,
factura certificatul de con-
trol etc. - n scrisoa-
rea de credit. controlul docu-
mentelor, banca din de origine
a plata doar
n momentul n care cere
.emitente" a scrisorii de credit
rambursarea sumei, frauda este
O a succesului
a constat, n ultima pe-
n limitarea valorii tranzac-
la mal de un milion de
dolari, deoarece, la sume mai mari,
banca ar fi solicitat con-
firmarea contului respectiv de
banca Evident, n urma
unor asemenea escrocherii, institu-
financiare au devenit mai cir-
cumspecte, procednd la verificarea
liniei de credit la sume mai mici.
Fraude legate
de un contract
de navlosire
Escrocheriile de acest fel snt co-
mise fie de navlositor contra arma-
torului, prin eludarea nchi-
rierii, fie de armator contra navlo-
sitorului sau a proprietarului
prin perceperea a
unei suplimentare exorbi-
tante.
in primul caz, un navlositor n-
un vas pe un anumit ter-
men, obligndu-$e achite navlul
la intervale regulate. El con-
foarte avantajoase pentru ar-
mator. Navlositorul
apoi vasul unei persoane.
Cnd marfa este el emite
conosamentul, navlul
plata proprieta-
rujui cargouiui. De dispare.
In fraudele comise de armator
contra navlositorului sau proprieta-
rului, cel mal frecvent scenariu este
un vas navlosit este
adus ntr-un port dinainte stabilit
pentru a .fi supus, chipurile, unor
In acel moment intervine
un creditor care vasul pen-
tru neplata unor datorii de
armator. Prin
cargou 1 este vndut. Nou 1
proprietar nu n acest
caz, contractul de navlosire,
reclamnd un navlu mai mare. Ulte-
rior, se armatorul, cre-
ditorul noul proprietar au lucrat
n
Fraude comise prin
devierea vasului
de la ruta
in escrocheriile de acest
fel constau n furtul Ele snt
comise de armator, care dispozi-
navei, cnd acesta se
n marea se ndrepte
spre o unde produ-
sele snt vndute. Apoi, fie nava
este n mod
fie ea .dispare". pentru a rea-
pare sub alt nume alt pavilion na-
Acest tip de escrocherie sur-
vine cel mal des n regiunile n
care, din cauza tulbu-
altor factori, zone
portuare lipsite de o supraveghere
un control stricte, fiind posibile,
deci, ilegale.
unor zone portuare cu liber
n unele ea aseme-
nea fraude.
Nu toate fraudele .de deviere"
snt premeditate. O parte se pro-
duc n cazul unor pro-
bleme ulterioare ncheierii contrac-
tului de navlosire - neplata nchi-
rierii sau durata a perioa-
de n rada porturilor.
In anii '70, aglomerarea unor por-
turi din vestul Africii a constituit
cauza a numeroase devieri fraudu-
loase de cargouri.
Fraude implicnd
de asigurare
Escroche,riile de acest tip snt
foarte diverse. Multe dintre ele im-
o prezentare sau nedivul-
gare a unui fapt material - n mod
privind val.oarea obiectului
asigurat sau chiar lui.
poate surveni att n
asigurarea navei, ct a
rii. Ea este prin scufundarea
a vasului, acesta
este asigurat cu o ce i
valoarea sau este asigu-
o (caz n care
armatorul ambele
de asigurare, att a vasului, ct a
Pentru a evita plata poli-
banca trebuie
sabordarea vasului, ceea ce consti-
tuie o foarte
nu O pe
n fic-
a navei, care, cum am
mai sus, poate ulterior
re
Fraude diverse
Escrocheriile cele mal frecvente.
cuprinse n categorie de
studiu UNCTAD, snt furturile ce
survin n porturi. Ele au drept
cauze ambalarea depozitarea nea-
decvate, ntrzierile n manipularea
controlul superficial. Se
nu snt adoptate
pentru curmarea lor, aceste
fraude pot avea impor-
tante pentru economiile n
curs de dezvoltare (n cazul portu-
rilor calificate ca nesigure,
de asigurare snt mal mari , n timp
ce poate genera
nendepliniri ale planurilor de pro-
duqie sau pierderea de
desfacere).
Pirateria
Termenul piraterlei este utilizat
n 'mod pentru a desemna
un registru larg de acte violente pe
mare, care nu se toate,
.oferite de dreptul inter-
In artlcolul101 al Conven-
Unite asupra drep-
tului din 1982, care reite-
articolul 15 al de
la Geneva asupra libere, din
1958, .. pirateria din oricare
din acte:
a) orice act ilegal de sau
ori orice act de jefuire,
comis n scopuri particulare de
echipajul sau pasagerii unei nave
particulare ndreptat: 1. n marea
contra altei nave, ori contra
persoanelor sau aflate
la bordul unei asemenea nave; 2.
contra unei nave, a persoanelor sau
ntr-o n
afara jurisdiqiel stat;
b) orice act de participare volun-
la o
c) orice act de Incitare sau facili-
tare a unui act cuprins
n . subparagrafele a) b)".
In ultima s-a \i nregistrat
un crescnd .:le furturi ja-
furi de chiar
omucideri, comise de bande de
trei-patru la 30 de oameni, ce
la bordul unor ambarca-
diverse, de la simple canoe
sau cu motor la de
mare sau chiar nave mai
mari. Ele s-au produs n zone por-
tuare, n, ape teritoriale (unde na-
vele intrarea ntr-un port
sau parcurgerea unei strmtori) ori
n marea Aqiunile de acest
tip, nregistrate contra navelor co-
merciale, unor
bande cu sediul pe uscat.
Actele de piraterie comise se
produc n zone unde o con-
centrare mare de trafic maritim
n timp, de asigurare
a legii ordinii insuficiente, fiind
facilitate de economice
sociale locale favorabile. Este o rea-
litate pirateria pune, n zilele
noastre, grave probleme transpor-
tur ilor maritime de
despre atacarea unei nave n largul
anumitor zone de snt tot
mai frecvente.

Raportul UNCTAD contine o
a diverselor reforme
preconizate pentru actuala 'struc
a transporturilor maritime in
ternationale. Printre
avansate modificarea re-
bancare aplicabile
tilor ce se la prezentarea
scrisorilor de credit, stabilirea unor
noi metode de transfer al tith.ilui de
proprietate asupra
transportate, nregistrarea la un or-
ganism unic a conosamentelor, emi-
terea unor conosamente imposibil
de n mai
bune conditii a navelor,
determinarea mai a respon
armatorilor navlositori-
lor. Se propune, de asemenea, reali
zarea unei mai bune ntre
state pentru combaterea actelor de
piraterie, prerogativelor au
n materie de jurisdictie
de cei ce emit acte
de piraterie.
Nici frauda nici pirate-
ria nu constituie probleme noi pen-
tru traficul maritim international.
vreme ele nu au un ni-
vel "acceptabil", cercu-
rile maritime comerciale nu au
simtit nevoia unor schim-
+1
in pericol
Peste 60 000 de sint
anual in Africa, se arata
intr-un raport al
Uniunii pentru
rarea naturii resurselor natu-
rale. pachiderme snt
omorite, de pentru
Numai in cursul anului t1ecut, din
Africa s-au transportat spre unele
din din Asia America La-
peste 800 de tone de
pentru pre-
venirea totale a elefan-
africani, este necesar se
organizeze o
impotriva braconajului, se insti-
tuie cote mici , de
se efectueze un control drastic
asvpra exportu.lul de
300 000 de ani de ele-
fantul african este, o spe-
cie pe cale de Un ultim
al faunei acestui con-
tinent faptul aici, mai
doar circa un mi-
lion de exemplare. nu se vor
lua severe. de protejare a
acestor mamifere - splen-
doare punct de refe-
structurale. Ultima a
adus, studiul UNC-
TAD, o a
actelor de pirate
rie, ceea ce face ca anumite re
forme obligatorii pentru
contracararea fenomenului.
Cele mai frecvente victime ale
acestor acte snt n curs de
dezvoltare, din cauza experientei
lor mai reduse n ceea ce
transporturile maritime comertul.
Dar ceea ce face ca ele
victime ale diverselor acte de escro-
cherie ale pirateriei este exis-
tenta, n actualul mod de organizare
reglementare a transporturilor
maritime comertului, a unor la-
cune portite de de care
pot profita escrocii, iar aceasta este
o ce toate
- toate fiind, n principiu, victime
de ce, conchide stu-
diul UNCT AD, adoptarea unor
suri pr1\ctice de restructurare a ca-
drului n care se tran-
sporturile maritime internationale
comertul constituie o a
ntregii internationale
care trebuie intr
ziere.
Constantin
in peisajul continentului ne-
gru - ele vor ajunge la un
insuficient a se asigura
perpetuarea. In patru africane
- Gambia, Guineea-Bissau, Le-
sotho Swaziland - , au
complet.
jubileu
1984 a fost proclamat in
.,An al automobilului". Aqiunea nu
s-a de data aceasta, in scop
publicitar sau pentru a corija
proasta a ci
pentru a marca in
in cu 100 de ani, a primei
cu motor care avea de-
"era automobilului". ju-
bileul este marcat de o serie de
automobilistice, intre
care parada vechilor vedete pe pa-
tru "raliu/ veteranilor" pe
un traseu de 3 000 km.
Promptitudine
Colaboratorii din Paris ai ziaru-
lui american .. Washington Post"
au fost de cererea adre-
de redaqia de peste ocean:
un articol despre sociologul fran-
cez Raymond Aron scris de Jean
Paul Sartre, .. . mort in 1980. -
acum, corespon-
de la Paris: Putem tran-
smite numai un material despre
actualul guvern francez - comen-
tator de Gaulle. O.K.?
105
106
Ouro Preto, aurului din statul
Minas Gerais. In perioada epocii co-
loniale, metalului galben
au din o
a arhitecturii baroce
Febra cauciucului, a aurulut. a ca
fele1. Dea lungul timpul, Brazilia,
pamnt bogat, al
scos la rind pe rnd, una
sau alta din resursele sale, redesco
perindu-le, adesea, pe cele vechi,
gasind mereu altele noi. Zone n-
tregi snt neexplorate, ascun-
znd, dincolo de zidul de
al vegetatiei junglei, comori exis-
tente, sau doar sau chiar
doar visate. Peste tot
tari", acolo unde sperantele abia n-
cep, unde exploatarea pe
nu este sau prea
putin Prospectarea se do-
o des-
pre care se va vorbi imediat. Vor
atunct reporterii. vor
face de Michel Trichet
Francois Casteran, de la agentia
"France Presse", care vor publica
mai multe reportaje despre
rii de aur din Amazonia, din care
reproducem mai jos larga extrase.
Tone de sint dislocate in
tarea pretiosului filon aurifer
Una din regiunile Amazoniei, pnn
recolta sa de cauciuc, acum auru-
lui". Este o vale spre care oamenii nu ince-
teaza n flux continuu, de luna, ve-
nind din Brazilia, dar din Antile sau din alte
zone ale Caraibilor. Itaituba este noua capitala a auru-
lui.
Valea fluviului Tapajos, fluviu lung de 1950 de km,
se aflc'i n sud-vestul statului Para, la nord
la vest de Amazon!is la sud de Mato Grosso. Flu-
viul se n Amazon, la Santarem, fiind, n mare
parte, navigabil cu multe de care as-
cund un inestimabil potential hidroelectric.
- bogat n diverse minerale, ca n latex
alte esente - se ntinde de la ltaituba pina
la Tapajosul superior, unde, se spune, se afla cea mai
mare concentra tie aurifera din lume. Itaituba este cen-
trul aurului din regiune. Pe singura co-
a acestui cu 20 000 de locuitori,
mari ,,Aici se aur". Prezenta metalu-
lui galben este farmacia se
"Cupa de aur", singurul cinematograf - ,,Cinema do
ouro" mai departe. Itaituba, care
n port o veche din epoca misionarilor
care se aventurau n teritoriul amazonian al indigeni-
lor, nu dect prin pentru aur.
metalul pretios strns din sutele de "garimpos" (mine),
dispersate pe mii de kilometri de n
sudul de magazinele care
pretiosul metal galben, comfll1ul cel mai infloritor este
cel specializat n materiale de prospectare: pompe, lo-
cazmale, prelate etc., dar de apara-
pentru subacvatice, pro-
prietarii celor feluri de comert fiind, n general,

Aurul se doar n tranzit la ltaituba,
nainte de a se transforma n averi la Rio de Janeiro,
Sao Paulo sau Belem. nu trage nici un
folos, locuintele magazinele modeste, con-
struite n cu din
Chiar cel mai bogat om din regiune, Jose Cqodido
de Araujo, supranumit ,;z.e Arara", nu face excep-
tie. intotdeauna n pantaloni scurti, cu o cin-
la bru, rar unde in-
mat mult de 60 la din aurul gc'isit in regiunea
Tapajos. Pentru fiecare kilogram pe care il ia, apoi
l vinde statului, o Snt luni
cnd vinde 500 kg de aur. Proprietar peste noua
mine, unde 3000 de oameni, ,;z.e Arara", nu-
mit pentru o de papagal la
are o societate .de avioane-taxi, cu trei aparate, o pro-
prietate de 25000 de hectare, cu 3000 de capete de
vite, a mai vorbi de tot felul de afaceri pe_ care le
nvrte in
,;z.e Arara", 52 de ani, numit "regele aurului din
T apajos", s-a "pierdut" n .acum
20 de ani. Cu calm, n ani de a strins 18
kg de aur. Azi, este unui n care m-
"Yacht Club"-ul unde Vl!l se dis-
treze proprietarii de "ganmpos , comerctantn bogat.
pistelor de aterizare, care percep taxe pen-
tru fiecare a aparatelor de zbor. Obsedat de
nu suporta nici o concurenta nu ezita su-
praliciteze la pret, pentru a zdrobt alte oferte.
Imense
"Se aur".
De la intrarea lor in micul aeroport de la ltaituba, la ,
800 de km sud-vest de Belem, n Amazonia,
snt invitati cu de aur,
cu timp de luni, n
juiJgla, pe fluviul Tapajos.
In aewport, unde se o lume de
aventurieri pilotii de pe avioanele-taxi
fac n planurile de zbor, nainte de a pleca spre
una din pierdute n Un pilot bron
zat, c.u ochelarii ridicati pe capului, cu
blond pantalonii n cizme, ca un adevarat ac-
tor de la Hollywood, se de zbor. In apara-
tul o familie de "garimpeiros" de aur)
ntre saci de orez, cutii cu de
bere. Pilotul este abia poate face ce-
rerii. Pe pista de decolare se la rnd, sezonul
ploilor, cnd apele se face extrem de compli-
munca "garimpeiro".
La ltaituba snt circa 80 de avioane. In sezonul us-
cat, sint peste 160, cu o medie de 130 de deco-
intre 6 dimineata 5
Aeroportul din Rio nregistreaza, n medie, 240 de so-
siri n 24 de ore. Turnul de control din ltai-
tuba intr-un ritm infernal.
Pe noua de aterizare, ce un
avion de pasageri pur simplu cteva zeci de
aparate "Cessna", n timpur unei. mi-
cul aparat la care se deasupra ape-
lor pline de "vitoria regia", gigant al Amazo-
niei. Apoi pilotul ia legatura prin radio cu cei de la ex-
de aur. "Trebuie mereu le po-
zitia, pentru a evita accidentele din cauza vremii
proaste mai ales ca le putem spune cnd sintem
in dificultate le locul unde am Se
intimplc'i des acest lucru: aparatele sint slabe, se
se moare Pilotul o
pe malul rului. Este pista de la Mundico Coelho, care
detine recordul accidentelor. Cele mai multe - pentru
pilotii riscul aterizeze, pista este
Rezultatul: aripi coliziuni n
lant, elice date peste cap. Blondul, i se zice
"francezul", pentru l Denis, este foarte
bun al locurilor. "Este dintre cei mai
buni", se spune pe seama lui, cunoscndu-i-se pasiu-
nea pentru zbor pentru Amazonia, "singurul loc
unde aventura este posibilc'i", spune el.
o de zbor, cu ajutorul ceasului busolei,
pilotul dea seama daca a ajuns deja la
locul de destinatie. Trecuse de alte "garimpqs", ca
,,Piranha", ,,Perdidos". Pare dezorientat. In spa-
tele carlingii, femeia ncepe se Cinci
minute mai trziu, avionul deasupra rului Cre-
pori, cu convoaiele sale de plute cu prelate albastre:
snt "balsas", echipate cu pompe puter-
nice, care dragheaza pe fundul apei, tot pentru a
scoate aur. ,,Motoarele snt aduse, cu cu
avionul", spune pilotul. Este o investitie importanta,
dar Aproape fiecare pilot are cteva aseme-
nea "balsas", pe care le unui interme-
diar: o activitate care venituri deja impor-
tante.
Inainte de a cobori la Creporizinho, aparatul "Ces-
sna" survoleaza cteva piste de-a lungul fluviului Cre-
pori, unde arborii au fost ca nu mpiedice
aterizarea. ,,Pista este spune Denis, care,
un viraj brusc, coboari'l spre o de pamnt ce pare
extrem de Pasagerii snt aruncati ntr-o parte
intr-alta, dar avionul se apoi repede. Pentru
pilot este un joc de copii, cnd aterizeaza ade-
sea pe piste n curba sau situate ntre dealuri.
Avionul este imediat, n timp ce o femeie,
"agent de voiaj" local, operatiunile de mbar-
care a pasagerilor. ce ia cteva
scrisori le la din Itaituba, Denis repune
motorul n facnd semn se ntoarce peste
doua-trei ore. Pentru pilot, este zi Cind
operatiunile snt mai delicate, se la un indian,
107
Coronha, copilotul cel mai experimentat al acestor
"aviatori nebuni" din Itaituba. Coronha este singurul
care toate pistele din regiune care iti arata
drumul pe orice vreme. sa.l invete pe pilot cum
sa atace pista este imbatabil in materie de precizie.
Dintre sute de "garimpos"
Circa douazeci de baraci de lemn, intre care o. ba
canie trei baruri - acesta este Creporizinho, unul
din cele citeva sute de "garimpos", puncte de exploa
tare a aurului, pierdute in jungla amazoniana dintre
fluviile Tapajos Jamanxim, la mai mult de 300 de ki
lometri de Belem.
La intrarea in sat - dovada ca aurul nu a
chiar pentru "garimpeiros", pasiunea de capatii a
oricarui brazilian - 11 tricouri albastre, puse la uscat
11 albi. Echipa joaca in fiecare du
minica mpotriva altor echipe ad hoc, care acorda,
cu orgoliu, numele de ,,Flamengo" sau de "Vasco",
marile echipe de fotbal din Rio de Janeiro.
Miguel, 18 ani, drept ghid pe potecile ntu
necoase, care duc spre "baixao", acele mici exploatari
de aur sapate de numai patru sau cinci oameni. Snt
circa 1000-l500 de asemenea cautatori numai la Cre
porizinho. fiecare, cu cite 30 de kilograme
n spate - uneltele de lucru -, "os garimpeiros" pleaca
spre carierele de aur, unde nu vor ajunge dect dupa
trei zile de mers. Plini de rani, datorate
de "murisoca" "mutuca" (tintari
care sug sngele), muncesc pina la epuizare, pentru a
scoate cteva grame de aur din tone de pamint rasco
lit.
De fiecare data, cnd o zona este considerata pro
dupa cteva de pamint, ncepe ex
ploatarea: taiati arborii giganti se sapa pina la
doi metri nainte de a se ajunge la straturile
aurifere. Se sapa timp de o saptamina, apoi,
mipa pamintul se
Inainte de a ajunge la "baixao", avertizat: aici,
nu snt Un om din doi o arma
la Dar lui Miguel, care sa se
faca pilot nu sa caute aur, nu nici o teama.
"Garimpeiros" fac o pentru a oferi o "cafe-
zinho" (o cafea mica) vizitatorului.
oameni care vin, n cea mai mare parte, din
regiunile secetoase ale nordestului, n cteva
grame de aur dupa mai multe de lucru,
merg, cel mai adesea, cheltuie agoniseala la Cre
porizinho, risipind banii pe nimicuri pe alcoolul din
trestie de Fiecare are talonul sau de
de aur. Unii independent, contra salariu.
Primesc atunci, n medie, de zece ori mai mult dect
un hamal din Belem.
munca de "garimpo" este nsa cea care
se face pe rul Crepori, cu ajutorul acelor "balsas",
plute echipate cu pompe puternice. Cei 2 000 de "ga
rimpeiros" de la Mundico Coelho, nu departe de Cre
porizinho, ajung astfel sa n anumite zile, pina
la 30 de kilograme de aur din fluviu. Riscurile snt,
nsa, mari. Fara nici un fel de sau
de sisteme de securitate, plonjorii nsarcinati sa
pe fundul apei enorme furtunuri, la sau
metri adncime. lasa adesea, aici, propria Me
diq este de doi morti pe luna.
In timpul zilei, Creporizinho este aproape gol: ci
teva femei citiva copii. O de doi ani se min
108
cu ceea ce a primit la aniversarea sa: un dinte
de aur. Femeile barbatii sa se pen
tru a le cere aur pentru cercei Adesea
petrec ziua cu o de bere n care costa de
trei ori mai mult ca la Belem. Singura este
sosirea avioanelor care aduc provizii. Afla atunci care
este cursul aurului la ltaituba, pentru a putea negocia
cu bacanul din Creporizinho, care cumpara metalul
galben de la cei ce pot plati unui bilet
dus ntors n "Toata lumea exploateaza pe toata
lumea fiecare ceva", zice un pilot care,
dupa ce bea o cafea, se urca in avioneta sa.
De sus, nimic nu lasa de presupus ca circa 2 000
de oameni lucreaza in mijlocul padurii dese. Singurele
semne ale omului sint petele albe ale piste
lor de aterizare, iar, pe fluviul Crepori, petele albastre
ale carierelor subacvatice. Pilotul ca sapaturile
cu echipa lui iau adus saptamina trecuta 500
de grame de aur. lui de pilot de aviontaxi
de cautator de aur i vor permite cumpere un
hidroavion se specializeze in transportul fluvial
pe Tapajos. ,,Exista mult aur in acest fluviu, dar ex
ploatarea sa nu a inceput inca", asigura el. A zburat,
azi, timp de opt ore a facut 2 400 de kilometri. Se
intoarce, deci, la ltaituba, ca verifice motorul
trenul de aterizare.
,
La Jatoba,
nimeni nu aur
Cuiaba, n Mato Grosso, mii de oameni sapa,
pamintul cern in cautarea licarului unei pe
pite sau a unui minuscul graunte de aur. Asta se n
timpla la Jatoba, circa 30 de km mai la sud de Cu
iaba. Cu o saptamina nainte, un important post de
televiziune n intreaga Brazilie, ca un
de taxi descoperise aici, din intimplare, o pepita

Incep, deci, sapaturile. Cine Poate se va des
coperi o noua Serra Palada, muntele de aur pe care
25 000 de "garimpeiros" lau transformat, intrun sin
gur an, ntro imensa groapa, pentru a extrage 11
tone de aur. Se n statul Para, n mijlocul padurii
tropicale a masivului Carajas.
La Jatoba, lucreaza deja 2 000 de "garimpeiros": n
cu bustul gol, palarii pe cap pungi la
centura, unde se toata averea lor - hirtiile de
identitate, fotografiile de familie pepitele, pe care le
arata in mijlocul palmelor lor batatorite. Vin mereu al
tii, cu cite o valijoara in mina, din toate colturile
din Mato Grosso chiar din Rondonia Para, dupa
o calatorie de cteva cu autocarul. La inceput
un loc de dormit. In grupuri de patru sau cinci,
agata o folie mare de plastic intre citiva pomi. Citeva
cufere constituie mobilierul. Iar pentru dormit, intind
hamace. Genivaldo, de vreo 40 de ani, cu ochi foarte
limpezi pe o inchisa, arsa de soare, cu o cicatrice
pe piept, nu este satisfacut. Este un "garimpeiro" de
profesie. A venit cu avionul de la Porto Velho, indata
ce a auzit la televizor despre aurul de la Jatoba Dru
mul la costat destul de mult. Dar in prima zi a
15 grame de aur. "Cu asta imi platesc drumul de in
toarcere. Mai miine ceva. Mina asta nu da, to
tu aur destul. Nu merita deplasarea". bombane
impotriva de la televizor. ,,Nu sa vorbit ni
ciodata atita de aur ca acum, cind a crescut
l'cntru apa este uneori ele la
mare
spune el, ma_i crezi totul se special". Ednin
are_ de am m?i. putin l_l'!Simist. In picioare,
cuha 1_n mstpul, fascinat, n mijlocul
pa_lmet, tre1 mmu'scuh de aur. Este pentru
pnf!la le la Cuiaba. Pentru
el, mvestitia a fost muncitor necalificat nu
are nimic de pierdut. Marco Tulio Soares este un
"garimpeiro" novice. Vine din Mato Grosso de nord
unde a sosit cu luni In din Rio Grande
Sul, cu familia, ca atitia altii. Aici n-
norocul, lucrnd de oameni ct se poate
de simpli.
J:?oi inspectori la Casa de economii au
l_a fata locului pentru a vedea productia jus-
mstalarea u!'lui post de a aurului. La
pnma ce1 2000 de nu scot mai mult
de_ un kdogram de aur pe zi. Este prea Aur
dar metal din aluviuni. Trebuie
prea m_ult m_a1 ales, apa la Jatoba, pentru
un spalat efictent al Se de
aceea, de unei fintini arteziene sau a ca-
nal de a aduce apa din rul care
curge la do1 kilometn . mai departe. Pentru moment
este . . de camioanele deci
terenului trebuie i se dea
10 la din valoarea aurului extras.
La Cmaba, cu 220 000 de locuitori nimeni nu
crede prea mult n mirajul Bucair
geolog, naturalist proprietar al unui bogat
muzeu! m care smt expuse dtamante brute piese ar-
h_eologtce, ,,Aur a existat aici ntotdeauna
de aceea Morerra Cabral a fondat cu 275 de
Acl<'ll'a. galben este xcox cu din ni,i-
pul de pe fundul riului
ani n Dar trebuie nu este Tre-
buie, bineinteles, ai noroc". o de 20
de grame, pe care a n casei, cu
ani n ,,Inainte ca
fie asfaltate, cei din Cuiaba mergeau, ploaie,
caute aur, cum altii merg ciuperci".
Ploaia solul o a
Bucair, o n cu
ocazia unor de canalizare. Nu e de mirare
febra aurului i-a cuprins pe multi. a Ja-
toba, in Mato Grosso, Serra Pelada, Cumaru, In estul
statului Para. Zeci de mii de oameni, naintnd n
indian, cu saci grei de aurifer pe au
pat groapa de la Serra Pelada, un fel de antipi-
.de rudimentare de lemn ...
La noptii, pilotii de aur se in-
in baruri, n jurul unui pahar de "cachaca"
(alcool din trestie de Ametiti de multi
fac socoteli de viitor, despre garajul "de miine",
unde se va afla, In mod sigur, un Rolls Royce sau un
Jaguar. Trziu, miezul noptii, apar femeile, pline
de bijuterii, dar aparitia lor nu vreun entu-
ziasm special. Ceea ce este sclipirea perma-
a mult metal.
lume de aventurieri are regulile sale precise: poti face
o din motive de sau cu mintea nceto
de "cachaca", dar nimeni nu aur. El
aici, la ndemna oricui, n cantitate mai mare sau mai
. Depinde de ...
Traducere prelucrare
de Anca Voican
109
Norton 1
si leii de mare
'
lumea ct de ingrozitor a fost dezastrul
din 1906, dar lumea de
nu s-ar mai putea intimpla, nu din in-
trucit fiecare in el o mult prea ome-
ci din acea convingere omul e,
la mai puternic decit natura. E. ca cum
un ci ntec de s-ar auzi in fiecare zi , de mai bine
de deceni i. Astfel, bucuria, increde-
rea, la chiar au
din San Francisco cel mai frumos al Ame-
ricii. Are un rol major, dar peisajul nu e totu l. Urei o
care se pierde efectiv in cer, din-
colo nu mai e nimic, decit abrupt al Oceanu-
lui , descoper i drumul e mai
departe, dincolo de o culme de
Fata Morgana ar fi Aglomerarea
aceea de coline in trepte pe care co-
intr-o e numai decorul pe care
oameni i I-au transfor mat in spectacol, cu
sita un spectacol se poate i ncheia la un mo-
ment dat , dar cu poate la
Iar din aceasta toate cte s-au
trebuiau fie exuberante, cele mai
dintre cele mai , in orice
Fiecare vrea fie nu numai ci fru-
Fiecare parc vrea fie cit mai ademenitor.
Fiecare cartier vrea ofere un chip pe care vizitato-
rul nu-l mai uite. Pe cea mai din
lume, Lombard Street, intr-un unghi de vreo 60 de
grade, urei de ai lua muntele iar
de tine, in curbele in ac de automobi-
lele. Faimosul tramvai cu cablu (redat in gi-
fiie pe cteva pante ca intr-un parc de
care taie chiar vatmanul
impasibil vede de manevrele lui , ca cum ar con-
duce o pe care o impinge cu o
Centrul financiar e o de zgrie nori
fiecare culoare, unul
alunecind spre inalt, ca o foarte La
Fisherman's Warf se pe tarabe fructele
ca in alte dar e ca cum cei mai mari crabi
din lume, cele mai mari languste, cei mai mari
putea fi dect aici. Golden Gate, podu 1 de
aur, nici nu are culoarea aurului, e cel
mai adesea numai cite o prin ca
110
S-a ris copios cind Norton 1 a propus un pod peste golf
el ...
o dar nimeni nu alei
Ghirardelli Square e un grup de din
secolul trecut, in in toate culo-
rile, indiferente la altor buildingurl care n-au
puterea le apese, dar nimeni nu pare se gn-
la unui nou cutremur. Chinatown,
in miros de santal, pare tot tim-
pul, precum poarta de intrare imitnd o
mal continui! Pni vremea pare si vrea si fie altfel.
Plouase citeva zile in inainte si ajung acolo, mi in-
flora gindul ci voi tremura de frig, imi aminteam ce
spusese Jack London ci a petrecut cea mal fri-
intr-o ... la San Franclsco. A
insi, soarele, imi ardea pielea nu

pentru a
briza permanenti e mult prea
Aproape nici un alt american nu se lasi atit de
greu descris: vestle, american cu un Iz eu-
ropean; plin de contraste; foarte bogat, cel mal
din sint la polul opus curat,
dar de smog; sofisticat uneori ; cu un dram
de nebunle, in alti parte; chiar cu umor.
Probabil, o a goanei nebune aur; in
veacul trecut, cind, un dram de umor, se supor-
tau mal anevoie infringerile.
San Franclsco e singurul american care a avut
un
Joshua Norton a fost un speculant de gri ne,
rase la un moment dat tot orezul Californlel, ca si
dicteze dar vase cu orez de prin alte
au si in port, faliment ul a fost In-
stantaneu. Lumea 1-a uitat, pni intr-o zi in care a In-
trat in ziarului .Bulletin" cu o in
care se declara Norton 1, al Statelor Unite.
Redactorii au avut destul umor procla-
cu care au inceput cel 23 de ani al . domniei "
sale. se de ris. Dar 1-a acceptat ca pe
un personaj Important . Periodic, 1 se publicau procla-
socotite de-a dreptul nebune. A cerut ca edi-
111 arunce in golf, si zona Embarca-
dero, sute de acrl oamenii au zim-
bit , dar mal tirziu au ftcut exact asta. A cerut se
un pod care si lege San Franclsco de
Oakland, peste golf; zile intregi, s-a cutremu-
rat de ris, dar azi podul existi are multe mile). A
cerut alt pod. Golden Gate; alte valuri de ris, dar
Golden Gate existi. A cerut ilumlnatul cu
gaz, pentru ca. .. femeile decente si noap-
tea in A cerut ca ziua de si fie o
toare pentru copil un brad si fie in
Unlon Square; de atunci, in fiecare an e ridicat acolo.
Avea locuri rezerv,te la participa la sesiunile
legislaturll statului, a incercat si medieze in
civil, a fost convins ci franco-prusac din 1870
s-a incheiat telegrame! sale etc., etc. Cind a
murit, 1 s-au ftcut mari funeralii . Un nebun! Cine mai
poate spune cu Mal existi ceva
in spiritul sanfranclscanilor care accepti vlzlonarul.
Cliff House se afli chiar pe Paclflculul, in ca-
vestle al Cutremurul din 1906 a
mat construqla, apoi a ars, dar a fost
tot acolo. nebunle, sau altceva mal
mult1 Drumul din centrul la falezi este
Istovitor cum nu-mi inchipuiam. Plaja e ingusti, in
acel moment se neprlmltoare, un vint puternic
spulbera nisipul care orbea. Valuri mari se
fioroase, unele peste altele, Din automobilele
care pe autostrada panamerlcani ni-
meni hu se si Cliff House e zidit
pe o se mal vid falllle din 1906, pe care.
se smocuri de flori liliachll. E un fel de bar-res-
taurant, o cu de lemn, cu podele din
lemn, un cowboy de lemn vopsit violent
amuzi lumea. Nu pentru Cliff House venisem, chiar
am Intrat si-mi Inima cu o cafea lrlan-
dezi (cafea, whiskey Venisem pentru apusul
care se si intirzie, pentru leii de mare.
La citeva sute de picioare de promontoriu,
din ocean grupuri de stinci negre, inalte,
toare. in jurul lor, o colonie de lei de mare, un fel de
foci cu le auzeam ca un fel de
nu vedeam nici unul. Legenda am aflat-o mal tirziu.
Aproape oriunde pe teritoriul Imens al Americii au
locuit cindva Indieni, la fel la San F.
pitul peninsulei. mal amlntes
despre indienll castanlon decit lege
de Invazia unul trib ostil, sp
lui a oferit gemenelor indian
fiecare din cele trei petale indeplinea o
manul s-a apropiat, gemenele au rupt prima
au dorit o cum nu mal nimeni pni
atunci, dar bircile au inaintat. Au mal rupt o
au dorit o furtuni dar conti-
nuau si se apropie inot. Cu ultima gemenele
i-au transformat in animale.
Tramvaiul cu cablu - nu numai a
Incercam si-1 vid, strngndu-mi haina in jurul gitu-
lui, de vintul rece. In centru ardea soarele
alei si fie Valuri
n-am cum de a fost numit oceanul acesta Paci-
fic. Respiri, insi, o care mi aerul e n-
de culoarea cerului se schlrribi de
la o clipi la alta. Brusc, soarele un disc por-
tocaliu Incandescent care se din
care, de deas'upra orlzontului il n-
ghite in citeva minute, o lu-
mini deasupra acelei neguri , ca o explozie
in clipa totul pare si fi fost o ilu-
zie, doar urme de nori, ca un fum. Atunci, hill
de mare au strigat cel mal tare l-am
du-se pe stincile negre, cinci, zece, nu l-am mal nu-
o Invazie lmplorind si mirajul petalei
de Iris.
Stellan
111
DESTINDERE. Citeva clipe inaintea inceperii pentru re-
concilierea in Liban. care Hl in martie. la Lausanne. parti-
s-au destins cu o Doi membri ai de
.\ecuritate o pe manechina Laureen.
cu minile Scena a fost pentru o de
din Statele Unite.
Simfonie pentru
pian
Englezul Richard Reason a ui-
mit lumea prin
titlul _ uneia dintre sale:
pentru
muzicieni/or anga-
jamente, cu titlu atit
de trebuia
de 40 de
les Cei care au la
au intrecut, cu mult
cerut de de in-
Eroarea, se pare, apar- /
compozitorului, care ar
fi trebuit convoace pentru ace-
a/te grupuri dis-
tincte de inclusiv cer
ruri.
plutitor?
Utopia de ,devine reali-
tate in zi/e/e noastre. Specialistul
japonez K. Terai a propus constru-
irea in largul oceanului, la 200
mile de Toklo, a unui
cu o de milioane
locuitori. Conform proiectului,
ar urma fie amplasat pe
patru .. avind, fiecare, o su-
de cite 5 km Pe
puntea vor fi amplasate
112
magazinele, parcurile
un aeroport. Pe cea de a doua
se va afla sistemul de transpor-
turi, respectiv o de metrouri
cu garnituri ce vor circula in re-
gim automat. Pe cea de a treia
punte _va fi amenajat centrul in-
dustrial al Pe puntea in-
vor fi instalate sistemele
de canal/zare,
alte servicii de
Cele patru vor fi construite
pe 1 O 000 stilpi de plutitor/,
goi pe cu re-
zervoare de controlate cu
ajutorul computerelor, asigurin-
du-se, astfel, stabilitate intregii

In cadrul comune, pescui-
tu/ in fiecare an, destule
probleme membrilor
economice in cu reparti-
zarea cotelor, zonelor de pescuit
etc. Intervin,
care mai
fruntea responsabile
cu pescuitul in CEE. Recent, pes-
carul irlandez Don Hayes a deve-
nit celebru peste noapte, deoarece
a ,.prins" un cal, dar nu de mare,
ci de curse, in largul portului Hel-
vij, la aproape 7 km de Ca-
lul - ,.Reuter" -
fusese luat de puternici
a stat in aproape patru ore
cind Hayes 1-a prins 1-a le-
gat de sa,
du-1 la mal. Chiar era intr-o
pescuitului, potrivit
normelor CEE, Hayes era ndrep-
,.arunce
un cal.
Fraude electronice
15 miliarde de vest-ger-
mane pe an, acesta este - potrivit
,.Associated Press" - tota-
lul escrocheriilor cu ajuto-
rul ordinatoarelor in R.F. Germa-
nia. complexe"
se servesc de creiere/e electronice
pentru buzunarele cu
sume considerabile. Astfel, este
citat cazul unui de
din care cal-
cula dobinzile ,.neglijind"
pfenningii - pe care ii
trecea in contul personal. Timp de
doi ani, e/ a subtilizat, in acest
mod, aproape o de mi-
lion de
PROTEST. De mai bine de doi
ani, femei britanice
in bazei de la Greenham
Common, unde au fost aduse ra-
chete nucleare americane. Condi-
meteo nefavorabile
rile nu le-au impiedicat con-
tinue acolo impie-
dice a exer-
militare. Dar protestul lor
a fost dus la Downing Street
10. premierului Margaret That-
cher, de Katherine Ham-
mei/, pe a scris:
.. 58 la (dintre noi) nu doresc
(rachete) Pershing"

CITADELA''
'' 1
Ne despart aproape patru decenii de la incheierea celui de-al doilea mondial. declan-
de fascismul german, care a costat omenirea aproape 55 milioane de
imense distrugeri m.t!teriale. Se spune peste trecut, se cu timpul, patina Popoa-
rele care au ororile nu pot nu trebuie uite, acele grele prin care
au fost obligate pe dreptate, afirma un filozof american: "un popor care
trecutul este condamnat Memoria popoarelor nu este doar un cumul de amintiri, c
a evenimentelor. Ea in timp, o punte spre viitor, le sa
mai bine prezentul 'ilitaru!.
dus de Uniunea lmpotrivll Germaniei fasciste a reprezentat o ho-
a celei de-a doua mondiale. Pe frontul de Est s-au inregistrat cele mai rnari
pierderi ale hitlerist - cea 10 milioane oameni {80%) . 62 000 de avioane (62%), ce:>
56 000 tancuri !;11 autotunuri (75%}, 180 000 tunuri de mine (74%). Pe acest front s-au
cele mai mari ale Una dintre ele a fost de la Kursk.
nfrngerile suferite Moscova la
Stalingrad, comandamentul hitlerist pierduse ini-
n mi-
litare. Mitul Wehrmachtului hitlerist
a fost spulberat, asupra Germaniei
plana a pierderii In-
cercind, cu orice schimbe cursul eveni-
mentelor pierderile suferite, hitle-
au efectuat, n prima a anului 1943,
o mobilizare n timp,
considerabil ceea ce le-a per-
mis, la nceperea campaniei din vara anu!ui
1943, pe frontul din Est, de
5 325 000 militari, 54 330 tunuri
de mine, 5 850 tancuri autotunuri, cea 3 000 a-
vioane. Pentru a prentmpina blocu-
lui fascist a redobndi co-
mandamentul german a decis n
vara anului 1943, o mare sub
denumirea "Citadela" in sectorul pinte-
nului -de _la Kursk, format prin
n dispozitivul german a trupelor sovietice, n
urma ofensivei din acelui an.
Spre deosebire de luptele din primele luni ale
de la Kursk avea se
n noi, favorabile trupelor sovietice.
In prima a inamicul ocupase zo-
nele dezvoltate din punct de vedere economic ale
teritoriului sovietic, unde se aflau concentrate
uzine metalurgice ce asigurau mai mult de
tate din .de alte ntreprin-
deri ale industriei grele.
Desigur, pierderea acestor regiuni nu putea
nu se repercuteze asupra volumului in-
dustriale, de care deplndea asigurarea trupelor cu
armament munitii. In primele luni ale
li!manah Lumea coala 7 - 8
IL;i, acest lucru s-a foarte Mult. 'in cursul
de Moscova, cind Armata
a trecut la inamicul era de 1,5 ori
superior n ceea ce efectivele tehnica
de lucru se poate spune n
cu de la Stalingrad.
In perioada iulie-noiembrie 1941, au fost evacu-
ate departe, in spatele frontului, peste 1 500 de
ntreprinderi. a de
precedent n istorie, repunerea
lor n n termene extrem de scurte
deosebit de grele, poate fi ca
una din cele mai de militare
din timpul celui de-al doilea mondial. in
anul 1943 a sporit, n mod considerabil, aprovi-
zionarea frontului cu de A fost asi-
fabricarea avioanelor de de mare
a avioanelor de asalt bombardament, n
multe superioare celor ale inamicului.
Noile tancuri se distingeau printr-un blindaj
foarte rezistent, aveau o dotare de foc mobili-
tate superioare. de a mobiliza
rapid resursele materiale pentru nevoile de
rare, a eroismului abnegatiei oamenilor sovie-
tici, Uniunea a
anul 1943, o superioritate n confrunta-
rea cu Acest lucru a con-
stituit, de altfel, baza cotiturii ce s-a produs pe
plan militar.
Dar n ce constau planurile comandamentului
hitlerist pentru vara lui 1943? ndelungate
dezbateri, Hitler au ajuns la conclu-
zia cel mai indicat ar fi se noua
campanie de n cu ncercarea de a
zdrobi cea mai grupare a trupelor so-
vietice - Fronturile Central cel de Voronej, cu
113
Trupe sovietice in atac
rezervele lor strategice din sectorul pintenului de
la Kursk, care spre vest, pe o
de 200 km. ComaRdamentul hitlerist
gruparea trupelor sovietice din secto-
rul Kursk, cu un efectiv de peste un milion de oa-
meni, dezvolte ofensiva pe nord-est,
cu scopul de a adnc :,, zonele centrale
ale Rusiei. in continuare, se ca o parte
din. angajate la Kursk fie transferate pe
Leningradului, n vederea
"Parkplatz 1" "Parkplatz 11", care
vizau cucerirea Leningradului, zdrobirea
nord-vestice a Armatei Sovietice nimicirea flo-
tei baltice. "Citadela" era
n detaliu. Se tot posibilul pentru a satura la
maximum de cu tancuri grel_e au-
totunuri. Pe Kursk au fost concentrate 50
de divizii ale inamicului (inclusiv 16 divizii de tan-
curi motorizate), 2 de tancuri, 3 bata-
lioane speciale de tancuri 8 divizioane de auto-
tunuri, care parte din Ar tele a 9-a a
2-a ale grupului de armate "Cen ", sub co-
manda H. Kluge, Arm a 4-a
grupul operativ "Kempf" din grupul de armate
"Sud", sub comanda E. Manstein
- n total un efectiv de circa 900 000 militari,
10 000 tunuri de mine, 2 700 tan-
curi autotunuri 2 000 avioane. Coman-
damentul german miza mult pe surpriza folosirii
tancurilor grele "Tiger" .. Panther", a autotunu-
rilor "Ferdinand", a avioanelor de "Foc-
ke-Wulf-190 A" a celor de asalt "Heinkel-129".
in s-au nfruntat nu numai
armate, ci strategii, de gindire
militara. Pentru campania din vara Rnt.ilu 1943,
Armata dispunea de tot ce era necesar
pentru a trece la in sectorul pintenului
de la Kursk. Dar, n urma
de serviciul de sovietic, din care rezulta
o mare de
Cartierul General al Marelui Stat Major a
n din 12 aprilie, trecerea n mod delibe-
rat la Se avea n vedere ca, n prima
parte a se
din timp, fie in Juptele. de
puternicele de tancuri ale inami-
cului, iar, apoi, se la la
zdrobirea hitlerista pe un front de
1 OOO' km la dezvoltarea ofensivei generale pe
strategice sud-vest vest: Se prevedea,
de asemenea, trecerea trupelor sovietice la ac-
ofensiva n cazul cnd trupele liitleriste nu
ar mai fi ntreprins curnd o sau ar fi
amnat-o pentru un timp mai ndelungat. Latura
114
a pintenului de la Kursk era de
trupele Frontului central, sub comanda generalu-
lui de iar latura - de
trupele Frontului de Voronej, sub comanda ge-
neralului de Vatutin. In spatele lor, era
o ..-
Frontul de sub comanda general-colonelu-
lui Konev. fronturilor erau coordonate
de Cartierului General,
Jukov Vasilievski.
in perioada (aprilie-iunie}, n
sectorul pintenului de fa Kursk a fost executat un
volum enorm de genistice. Au fost create
8 aliniamente de pe o adncime de
300 km. Numai n sectorul Frontului central au
fost cu trupelor ale
circa 5 000 km de de
O a fost unei
puternice antitanc. Pe probabile
de atac ale inamicului au fost plantate cte 1 500
de mine antitanc 1 700 .mine antiinfanterie pe
fiecare kilometru La nceputul lunii iulie,
n sectoarele Frontului Central ale celui de Vo-
ronej, erau concentrate efective nsumnd
1 3ooooo de oameni, 20 000 tunuri .
toare de mine, circa 3 600 tancuri autotunuri,
pe_ste 2 800 avioane .
. In ajunul de la Kursk, lovituri puternice
au fost _date inamicului de de par-
tizani. In cadrul
pe un Imens teritoriu (1 000 km pe li-
nia frontului 750 km n adncime),
tele de partizani au distrus principalele de co-
ale
Pe baza datelor de serviciul de infor-
sovietic, Cartierul General al Marelui Stat
Major a fronturilor
. ofensiva trupelor hitlerista va ncepe in ziua de 5
iulie, la orele 3,00. Cu 40 minute nainte de porni-
rea atacului, trupele hitlerista au fost supuse unui
putetrric tir de artilerie bombardament de avia-
nregistrnd grele pierderi fiind lipsite de
avantajul elementului
.. Tigru" n
in zilei de 5 iulie, pe latura
trupele hitlerista au trecut la atac, concentrn-
lovitura pe Olhovatka din
sectorul armatei a 13-a sovietice. In ciuda folosirii
ntregii de a
n efective mijloace de pe sectoare n-
guste (n primul cea 500 tan-
curi), inamicul nu a succesul
sconta! schimbat loviturii spre Po-
nri, dar nici aici nu a
rea au n dispozitivul
trupelor sovietice doar pe o adncime de
lo=12 km, iar ncepnd din 10 iulie capacitatea
lor practic Pierznd aproape
treimi din tancuri, Armata a 9-a a
fost la
latura lovitura trupelor germane, n
ziua de 5 iulie, a fost de armatele sovie-
tice de a 6-a a 7-a. Avnd superioritate n
efective
pe Oboiani Koroci;
cu unor grele pierderi , doar
35 km. Atunci, trupele germane schimbat
lovitura. pe Proho-
rovka. trupele sovietice, cu din
rezerva i-au dat, aici, inamicului o pu-

A fost doar o pentru a
ofensiva n sectorul pinten ului .
de la Kursk. Pierznd, n acest 42 000 de
inamicul a fost nevoit
la
in ziua de 12 iulie, n sectorul Proho-
rovka, s-a cea mai mare de tan-
curi din istoria Aruncnd n c-
teva corpuri. de tancuri, au ncercat
n acest sector, aripa a frontu-
lui . Au fost, de o con-
de tancuri sovietice. Pe cmpul de
s-au ntlnit, ntr-o ciocnire pe pe
moarte, cea 1 500 de tancuri autotunuri ,
precum puternice ale
a decis soarta ntregii de la Kursk.
peste 350 pe
cmpul de cea 10 000 de In
... spulberate
rarea de la Kursk s-a produs, n acea zi ,
cotitura trec la iar, pe 16
iulie, ncep retragerea. Comandamentul sovietic a
a sosit momentul pentru
contraofensivei. Printr-o coordonare a ac-
fronturilor, trupele sovietice lovituri
zdrobitoare; n pofida rezervelor strategice tran-
sferate din alte sectoare ale frontului, inamicul nu
mai. putea opune o Practic,
planul "Citadela" In ziua de 5 august, au
fost eliberate Orei Belgorod, iar, pe 23
august, Harkov. Pe Belgorod-Har-
kov, trupele sovietice au inaintat 140 km, ocupnd
favorabile pentru inceperea unei ofensive
generale in vederea Ucrainei , la Ni-
pr!:J.
In cele 50 de zile, ct a durat in sectorul
pintenului de la Kursk, numit pe drept cuvnt "ar-
cul de foc", au fost nimicite aproape 30 de divizii
ale inamicului, inclusiv 7 divizii de tancuri. Pier-
derile generale ale trupelor germane in oameni
s-au ridicat la peste 500 000 sau dis-
in aer a trecut, definitiv, de
partea sovietice. de la Kursk a dus
nu numai la schimbarea pe diferitele
fronturi (pierderile Germaniei, in campania din
/ vara toamna anului 1943, s-au dovedit a fi ire-
cuperabile: 118 divizii - 1 400 000 de oameni,
3 200 tancuri , 10 000 avioane, 26 000 tunuri) , dar
a pus Germania in unei catastrofe iminente.
Comandamentul german a fost nevoit
la strategia la pe i n-
tregul front de Est.
Victoria Armatei Sovietice n de la Kursk
a marcat o nu numai in
dus de Uniunea dar in ntreaga des-
a celui de-al doilea mondial.
Franca urgent, de pe frontul de
Est, "Diviziei albastre", Mannerheim
respinge propunerea lui Hitler de a ocupa
de comandant suprem al trupelor finlandeze
germane din Finlanda. Horthy ntreprinde ncer-
febrile de a intra i n contact cu Anglia. Se
produc in neutre. Cercurile
din Turcia se conving de lipsa de
a progermane
posibilitatea unui dialog cu Londra. Elvetia i nter-
115
Aici s-a luptat
pe pe
moarte
Ofensiva din lunile- ce au urmat a dus
la ruperea ntregului front german, de la Marea
la Marea
victoriei repurtate de trupele so-
vietice n de la Kursk s-a bucurat de o
apreciere n antihitleriste, fi-
ind un eveniment de o
n celui de-al doilea
boi mondial. In scrisoarea sa, din 6 august 1943,
lui Stalin, Roosevelt subli-
nia "n decurs de o de lupte titanice, for-
armate sovietice, . dnd de o
spirit de sacrificu au oprit
nu numai ofensiva care se de-
mult, dar au trecut cu succes la
cu profunde".
zice tranzitul transporturilor militare germane pe
teritoriul Portuglia se decide transfere
Angliei bazele .sale militare din Azore. Blocul hi-
tlerist ncepuse se destrama. intregul Reich
era cuprins de o stare de spirit n
noiembrie 1943, generalul Jodl era nevoit re-
peste ntreaga Germanie, ,,se
terne spectrul
E n cursul de la Kursk, se
produs'Bse debarcarea n Sicilia. Dar
victoriei de la Kursk este cu att mai
cu ct, n ciuda promisiunilor la
nceputul anului, de a deschide cel de-al doilea
front n 1943, i lui Stalin, n
mai 1943, naintea de la Kursk, snt
n de a amna debarcarea n Europa
pentru anul 1944.
Petre Mocenco
La Marseillaise
Un manuscris autograf al textu-
lui Marseil/aise-i, lui
joseph Rouget de Lisle, a fost scos
la Adresat unui prieten -
se pare n perioada -
manuscrisul este conform versiu-
nii care foarte pu-
de cea acum.
manuscrisului se o -
de fiul autorului in
100 de exemplare - scrisoarea
a lui Rouget de Lis le, adre-
prietenului. E. Breton, ce-
lebru istoric de
"La Marseil/aise" - cuvintele
muzica - a fost in aprilie
1792 de Rouget de Lisle,
aflat in la Strasbourg,
era Armatei Rhinului.
In capitala a ajuns un an
mai tirziu, la 30 iulie, de
un contingent de voluntari din
Marsilia. In 1795, Marseillaise a
fost ca imn oficial al re-
publicii. incepind cu pe-
rioada imperiului, aceasta a rede-
venit imnul francez, la 14
februarie 1879.
116
CABINET. Cel mai se.cret birou din Marea Britanie, n timpul celui
de-al doilea mondial- cabinetul de a/lui Winston Chur-
chill - a fost publicului, 40 de ani, la nceputul lunii
aprilie a.c. se la 7 metri sub ntr-o pe
King Charles Street, St. James Park, la aproximativ 100 de
metri de Downing Street 10 primului ministru). ln n-
- n care totul a cum a Churchill, n 1945 -.
premierul cei opt membri ai cabinetului cu comandan-
militari, s-au ntlnit de peste 100 de ori, ntre 1940 1944. Cabine-
tul dispunea de o cu Casa de la Wa-
shington, Churchill conferind de ori cu ameri-
can Roosevelt. Au fost pe acelor vremuri; de
asemenea, mapele creioanele acelor vremuri se pe birouri.
turi de acest cabinet de cteva pentru secretare
precum dormitoare. durau uneori zile ntregi.
Tot acest birou se pe care erau nsemnate
zilnic pe fronturi. Doi din membrii cabinetului de atunci,
n - fostul ginere al lui Churchill, Lord Duncan-Sandys
Lord Geoffrey Lloyd - au participat la ceremoniile deschiderii, din
aprilie, n primului ministru de d-na Margaret That-
cher
O.N.U.,

de
aproape
Spre
converg reprezentantii celor
4 510 milioane de oameni care popu-
Terra ca discute
in probleme ale bu-
sociale. Aici func-
tionarii pentru a da curs
deciziilor luate.
Fatada i de este simbo-
lul - cunoscut in lumea - al
Natiunilor Unite. Structura mate-
a Sediului este reflectarea du-
blei ce se aici.
n Generale, cu li-
nn JOase subtil arcuite, n cea
- a conferintelor - repre-
zentantii in timp ce i n
Secretariat, pe care-I un
turn cu 39 etaje de birouri, persona-
lul pennanent serviciul reu-
niunilor, date ra-
poarte. Aceste .mase arhitectonice
contrastante dau elementelor funda-
mentale ale urbanismului modern -
soarele, spatiul , vegetatia - un ma-
ximum de penet rabilitate.
Sediul ONU a fost conceput pen-
tru a servi patru grupuri principale:
delegatiile care 159
state membre trimit, in fiecare an,
la New York, pentru Adunarea Gene-
peste 2 900 de persoane; Secre-
tariatul, care in jur de 5 095
de functionari dintr-un total de
16 000, diseminati n lumea; vi-
zitatorii .- 1 523 in medie pe zi -
presa, grup format din cei 300 zia-
acreditati permanent, al
efectiv se cu ocazia reuniu-
nilor importante.
Amplasamentul
oferte sugestii venind din
partea a numeroase Adunarea
a sesiune s-a
tinut la Londra, a decis, la 14 febru-
arie 1946, sediul per-
manent al ONU n imprejurimile
New York-ului. La H) decembrie
1945, Congresul american luase n
unanimitate decizia de a invita Orga-
nizatia instaleze sediul n State-
le Unite. In ultimele luni ale anului
1946,, un comitet special a fost
cinat cu exami narea de
amplasare; se aveau i n vedere
Philadelphia, Boston San Fran-
.cisco, dar diverse zone in nordul
New York-ului. Manhattan-ul n-a re-
tinut serios atentia
populat iei. la 14 decembrie
1946, Adunarea a acceptat,
cu o mare majoritate, oferta de 8,5
milioane de dolari in ulti mul
moment de John D. Rockefeller Jr.
pentru achizitionarea actualului am-
, plasament. New York i-a spo
rit suprafata prin donatii suplimen-
tare de teren.
Locul ales, se
un grup de adaptate
Organizatiei mondiale.
Aceasta a decis incredinteze con-
struirea sediului unor arhitecti
originari din mai multe
care lucreze in colaborare. n
calftate de director al planului a fost
numit Wallace K. Harrison (SUA).
EI era asistat de un consiliu de st udiu
compus din 10 arhitecti consultanti
desemnati de lor: N.D. Basov
(URSS), Gaston Brunfaut (Belgia),
Ernest Cormier (Canada), Charles E.
Le Corbusier (Franta), Liang
Su-Cheng (China), Sveii Markelius
(Suedia), Oscar Niemeyer (Brazilia),
Howard Robertson (Marea Britanie),
G.A. Soilleux (Australia), Julio Villa-
majo (Uruguay). .
Locul ales de Organizatia Natiuni-
lor Unite se ntr-un cartier
de abatoare, industrii
cheiuri, unde acostau
rile transporti nd vagoane de marfii.
Spatiul de care se dispunea era rela-
tiv . modest; se impunea, astfel, o con-
pe pentru a
posti toate birourile.
Realizarea planului initial revenea
la aproximativ 85 de milioane de do-
lari. La cererea Secretarului general,
arhitectii au devizul la 65 mi-
lioane, de la 45 Ia 39 nu-
de etaje ale Secretariatului,
reducnd suprafata de confe-
rinte utiliznd o constructie care se
acolo pentru instalarea biblio-
tecii. Acest ultim plan a fost aprobat
de Adunarea la 20 noiem-
brie 1947: Pentru finantarea cqn-
structiei, guvernul american a impru-
mutat Organizatiei Unite
117
6S milioane de dolari
n 1982, ONU a rambursat ultima
a mprumutului, 1 mi-
lion de dolari.
de au fost n-
n ianuarie 1949, unui
grup de 4 mari ntreprinderi new-yor-
keze specializate. La 21 august 1950,
primii ai Secretariatului
se instalau n birourile lor. Biblioteca
Dag Hammarskji:ild, n
1961, a fost primul mare adaos la
complex,
De-a lungul anilor, interiorul
rilor a fost transformat pentru a
primi numeroasele state devenite, n-
tre timp, membre ale
Adunarea a aprobat, n
1976, o serie de amenajAri impor-
tante, pentru a extinde locurile dispo-
nibile n sala Generale n
celelalte mari de
.a costat aproape 1S mi-
lioane de dolari.
special de la Programul
Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
activitatea, la ora
n ale UNDC (United
Nations Development Corporation).
Edific:ii/e
SECRETARIATU-
LUI, de aproape 170 metri,
este, n exterior, un conglomerat de
aluminiu, Sub cele
39 de etaje se trei subsoluri,
care se cu cele din
Ele postesc un
imens grup de refrigerare pentru cli-
matizarea imobilului, ateliere de re-
grup de pompieri, platforme
de inclircare, birouri de securitate,
serviciul de curier diplomatic, antre-
pozite, un garaj cu trei niveluri, un
service.
Birourile sn(, n general, mici
concepute Cele 4 000 de eli-
matizoare instalate sub ferestre cre-
o Cu
ajutorul unui termostat care permite
reglarea temperaturii ntr-o de
7, din cele peste ISO
pot ofere "clima" cu care
snt Transportul documen-
telor al se face
printr-un sistem electric integrat de
ascensoare pentru materiale
ton.
GENE-
RALE este o cu
laturi concave. Are IlS metri
lungime 49 metri La nord,
se deschide spre o esplanadli amena-
care constituie principala cale
de acces a publicului la complex. Pa-
nourile de translucidli ncas-
trate n au fost special con-
cepute pentru a da o fil-
de La est la vest,
zidurile snt acoperite cu travertin
englezesc. Pe latura de -sud, holul de-
spre esplanada Secreta-
riatului.
Edificiul Secretariatului se dovedi
insuficient de mare cu
rea personalului; lucru care a necesi-
ta! nchirierea unor birouri n imobi-
lele vecine. n
Amamblul de edificii ale UNU, in New York
118
Fapte cifre
Amplasamentul sediului, car.e se gisette
In teritoriu lnternallonal, este proprietatea Or-
ganlzallel Nallunllor Unite. Conform unul
acord special Incheiat cu guvernul american,
Organlzalla se de anumite privilegii fi
in linii generale, 1 se apllci, totufl,
legile or8fulul fi statului New York fi ale Sta-
telor Unite.
In fiecare an la Sediu se lin aproximativ
3 500 de reuniuni.
Marea maJoritate a libiJtelor Indicatoare
sint redactate In llmbHe de lucru ale Organlza-
llel: engleza fi franceza.
Cele 5000 m8flnl de scfls utilizate sint
adaptate limbilor oficiale ale Organlzallel:

manent ta
rar.
Sediul
25 000 000 de
ca111 In peste
In partea de nord-vest a
un vitraliu de Chagall care
mAsoarA 4,50 m pe 3,65 m. Simboli-
z nd lupta omului pentru pace, el a
fost creat n memoria secretarului
general Dag Hammarskjiild, care a
pierit, cu 15 persoane, n
1961, intr-o Per-
pendiculare pe acest vitraliu, patru
plAci de bronz n amintire pe
observatorii militari membrii Se-
cretariatului morti in serviciul Orga-
nizatiei, n cursul unor misiuni de ob-
mediere conciliere.
Sala n albastru, verde auriu a
Generale - 50 m lungime,
35 m lAtime, 23 m - ocupA
etajele unu, doi trei. Reprezentantii
statelor membre iau loc la mese m-
n piele, cu fata spre
tribuna oratorilor. Sala a
fost n 1979, pentru a
primi la 182 de delegatii, dispu-
mnd fiecare de cte 6 locuri. In spate
gnt locuri pentru 476 de
pentru reprezentantii institutelor spe-
cializate functionari superiori. Pe
latud, 187 locuri destinate su-
pleantilor, observatorilor altor per-
soane oficiale. BalconuJ un rind'
de 53 locuri pentru organele de infor-
mare 280 IIJl.!uri, pe 5 rinduri, pen-
tru public. De o parte de alta a
tribunei este spatiul rezervat celor 24
functionari care serviciul reu-
niunilor. Cele 2 103 locuri dispun de
aparate de receptie, permitind urmA-
rirea dezbaterilor fie In limba orato-
rului, fie traduse ntr-una din cele 6
limbi oficiale - araba, chineza, en-
gleza, franceza, rusa spaniola. Re-
zultatele voturilor apar pe panourile
mari din spatele tribunei. Acestea fac
parte dintr-un sistem electronic care
posibilitatea reprezentant
voteze de la locul apiisnd pe
un buton.
Sedinta a Ge-
nerale n salA a avut loc la
14 octombrie 1952, cu ocazia deschi-
derii celei de-a sesiuni ordi-
nare.
Cele subsoluri ale
adiipostesc o mare de
patru de dimensiuni mai modeste,
studiouri de radio televiziune, o
salA de regie, care constituie nucleul
sistemului de comunicatii al Sediului.
Publicul are acces la
ONU, la un stand filatelic, la un ma-
gazin de suveniruri, bufet alte ser-
vicii.

care edificiul Gene-
rale cu cel al Secretariatului, se in-
tinde pe 122 metri cu fata la fluviu.
La ultimul etaj (al treilea), se
un restaurant al delegatiilor, un res-
taurant al personalului, o
de mese particulare.
Etajele unu doi adiipostesc cele
trei- ale consiliilor. Sala Consi-
liului de Securitate a fost
de norvegianul Arnstein Arneberg,
Sala Consiliului de Securitate
mobilierul, finantat de Norvegia. O
opera lui Per
Krohg (Norvegia), care
promisiunea de pace liberta'te indi-
cea mai mare parte
a peretelui dinspre est. Sala dispune
de 232 locuri pentru public 118
pentru Sala Consiliului de Tu-
a fost prin grija Dane-
marcei, fiind de un danez,
Finn Juhl. 1 n 1978, numArul locurilor
destinate delegatiilor a fost mArit;
sala poate primi 164 vizitatori 30
este de asemenea la
dispozitia marilor comisii ale
rii 'Generale, care snt formate din
statele membre ale Organiza-
tiei. Sala Consiliului Economic
Social a fost de suedezul
Sven Markelius; Suedia a finantat
procurarea mobilierului. In 1974, ea
a fost pentru a face
numArului de membri ai
Consiliului - de la 27 initial la 54.
Galeriile 336 locuri pentru pu-
blic 40 pentru
Fiecare dintre aceste are apro-
ximativ 41 m n lungime, 22 m n
7,5 m in La subso-
lul acestora se trei spa-
tioase de conferinte, rezeryate mari-
lor comisii ale Generale,
6 mai mici unde publicul nu are
acces.
BIBLIOTECA. In partea de
sud-vest a amplasamentului se
Biblioteca Dag Hammarskjiild, dedi-
memoriei Secretarului general
defunct. Arhitectura se armo-
cu cea a structurilor vecine.
Are 6 nivele, dintre care trei n soo-
sol, un pentru
oficiale, lung de 67 metri
lat de 26 m. Cele trei etaje supe-
rioare adlpostesc colectiile ONU,
documentele special iza te
ale Natiunilor, de
Sala de Woo-
drow Wilson se ntinde pe etaje.
La subsol se o de de
195 locuri.
cuprind numeroase
de arbori, flori, n
mare parte donatii particulare sau de
grup. Peste 150 japonezi, 45
pomi fructiferi pitici, 1000 tufe de
trandafiri dintre cele mai renumite
soiuri, trandafiri sicomori,
azalee. Aleile asfaltate snt
de glicine trandafiri so-
lul este acoeerit cu gazon englezesc.

Respectnd caracterul
al materialele folosite
pentru construirea Sediului au fost
procurate din numeroase Tra-
vertinul din Marea Britanie, mar-
mura din Italia, mobilierul de birouri
din Franta, scaunele din
Cehoslovacia Grecia, covoarele
snt scotiene,
mesele din Elvetia, diverse esente de
lemn pentru decoratiuni interioare
din Belgia, Canada, Cuba, Guate-
mala, Norvegia, Filipine Zair.
Singura de
de Adunarea este pictura
"Tita ni", purtnd
artistului american Lumen Martin
Winter. Comemorind Adunarea Mon-
a Tineretului, care a avut loc la
Sediu, n 1970, ea este la eta-
jul doi in pasajul care
conferintelor de cea a Ge-
nerale; a fost unui
excedent de contributii voluntare
sate cu acea ocazie.
Printre donatiile Sediului
Organizatiei se numarA cea a
Romniei: tapiseria a lui Ion
Nicodim, omului", 'n
Salonul delegatilor, din
conferintelor.
M.S.
119
O
stranie
Santa Catalina este o n
Pacificul de Nord, la 50 km
de coastele ale Califor-
niei. Pintenii ialiile relie-
fului muntos golfuri
n care iahturi cu
;>nze vin ancoreze la poalele fa-
lezelor. Capitala, la
de sud al insulei, citeva mi i
de locuitori. Golful are reputa-
de a fi locul ideal pentru pract i-
carea sportului cu vele sau a scu-
subacvatice.
Posesorii de iahturi
un golf mai izolat, din extremitatea
ale unui medic legi1l
de la llollywood
120
ntr-o cetate a a banului, a .gloriei
rii, a vidului, a star-urilor de o zi a invidiilor per
petue, ntr-un nebun, ce numele de Hollywood,
fiecare moarte mai ales e vorba de moartea
unei vedete, devine obiect de zvonuri intrigi, de aluzii su-
de mister fantasme. Presa de scandal i-a pe
oameni se de \! onestitatea
Cel mai adesea, trec am
unor star-uri fie puse sub semnul atta
vreme ct pagini din dosarele acumulate n timpul anchetelor
au fost sustrase sau au pur simplu . .
Este., cazul Marilyn Monroe, la 4 august
1962, ce ntre 40 50 capsule de .,Nembutal",
un somnifer puternic. Sinucidere sau asasinat? .
Este ca>:ul Natalie Wood, n noaptea de
28 spre 29 noiembrie 1981, n apele Pacificului, n apropiere de
insula Santa Catalina. Sinucidere sau accident?
Controversele
recent, a o carte ce a strnit
,. The Coroner" (.,Medicul legist"). Autorul ei, Or. Thomas Noguchi,
director, ani de-a rndul, al Serviciului medico-legal din Los
Angeres, extravagantelor ipoteze. Nu
e oare el prima
atta vreme ct a procedat la autopsia celor
corpuri? Noguchi pentru concluzia .,sinucidere", n
primul caz, .,accident" - n cel de-al doilea. ...
de nord a insulei: lsthmus Bay. Sin-
gurul local de pe
este . Doug's Harbor Reef", un
bar-restaurant frecventat de pose-
sorii vaselor de agrement ancorate
in . golf.
In seara de 28 noiembrie 1981,
Natalie Wood ei, Robert
Wagner, au luat masa la . Doug's
Harbor Reef", n compania actoru-
lui Chrlstopher Walken. Invitatul
lor pentru lungul week-end al
Thanksgiving, n
Statele Unite n ultima joi din
noiembrie. aceea. s-au ntors
noaptea la bordu 1 iahtu-
lui lui Wagner, . Splendour". A
doua zi , la prima a
corpul ei a fost plutind n voia
valurilor', la de o la
sud de vas.
n noaptea dramei, o era
la mal de geaman-
cu iahtul Wagner.
Printr-un ciudat concurs de mpre-
j - ri , acestei ambarca-
nu era altul dect Paul Miller,
colaboratorul med i'co-le-
gale a districtului Los Angeles,
expert n accidentele pe mare. Era
Academiei d,,
cu cu pnze din Ma-
rina del Rey. bine apele
care insula
Santa Catalina.
n seara tragediei,
Miller luase masa n restau-
rant cu Wagner cu Chris-
topher Walken. Se ntorsese la va-
sul cu aproximativ de
inaintea lor. Cind actorii au ur-
cat pe lahtul .. Splendour", el se afla
pe puntea vasului i-a
trecind. Mai tirziu, in cursul
tot el a fost primul care a
la chemarea de ajutor de
Robert Wagner.
"Cu trei ani in in 1978,
Miller - dr . Noguchl -
invitase, cu ocazia unei anchete,
la bordul goeletei sale. an-
incepuse in cursul
week-end - cel al Than-
ksgiving - in golf in care
Natalie Wood avea
Cnd fusesem n insula Cata-
lina, luasem masa la Doug's Har-
bar Reef. in seara aceea, rentor-
pe iahtul lui Miller, re-
marcasem un lucru care avea se
Important: la bordul a
numeroase vase ancorate n golf,
posturile de radio o mu-
la care se
zarva petreceri lor".
Acest vacarm s-a repetat
trei ani, numai persoane,
Marllyn Wayne un prieten al el,
care se aflau pe un vas vecin cu
Splendour", au auzit dis-
perate ale Natalie Wood,
care cerea ajutor". Mlller se afla n
cabina goeletei sale. Nu a auzit ni-
mic, tot din cauza zgomotulul.
Wagner Walken, care se aflau la
bordul iahtului .Splendour". au
afirmat amintesc fi auzit
vreun
"l-am cerut lui Mlller - rela-
medicul legist - o
Cind mi-a parvenit
raportul am putut confrunta
sale de expert cu pro-
pr iile mele despre apele
periculoase care
de vnturi. S-a o mare
publicitate n jurul
noastre, dar unele aspecte din ulti-
mele clipe ale nu au fost ni -

A avut o
in 1955, trei tineri actori au
intr-un film care, n decurs
de o noapte, avea ridice la ran-
gul de mari stele de cinema. Acest
film avea t itlul la Fureur de vi-
vre, iar actorii se numeau James
Dean, Sai Mlneo Natalie Wood.
trei- actori vor muri mai de-
vreme dect este normal. James
Dean a murit la volanul automobi-
lulu i mergind participe la o
in an n care fil-
mul a pe ecrane. (
nu a fost distribuit decit
moartea sa). in 1976, Sai Mineo a
fost injunghiat in apropierea casei
sale de la Hollywood. n 1981.
Natal ie Wood a murit
ntr-un accident misterios".
29 noiembrie, orele 7 30: un
elicopter trimis n de servici-
ile se spre Cata-
lina pentru a lua parte la
cnd un membru al echipajului re-
un punct pe valu rl.
- el pllotului.
Aparatul ajunge la nivelul apei.
Curentul produs de elice face valur i
n jurul elicopterului. Pilotul o
vede pe Natal le Wood.
Trupul se afla n mijlocul unui
mic golf Izolat, numit Blue Cavern
Polnt. Barca este desco-
pe uscat, mai departe, spre
sud.- Pe tabloul de bord al vasului,
cheia se n . off'. schlm-
de viteze la punctul mort,
iar vslele snt .
Era clar nu avusese de gnd
o plimbare pe mare. se
pare desprlnsese care
prindea barca de iaht . De ce
oare, acest lucru, nu inten-
la barca? Acesta este unul
din misterele care asupra
i sale tragice.
------0._ duminica aceea, la
Hollywood-ul vuia de zvo-
nuri. Nu era ciudat cei doi
la bord nu au remar-
cat ea iahtul? Nu le-a
spus ea, oare, nimic? De ce s-a dus
pe in spatele vasului? De ce a
coborit scara a
pneumatice? Ce ea?
Unde se ducea? de ce?
Dr. Noguchi Jn toate
cazurile de moarte prima
a medicului legist este
aceea <je a presupune este o
In ce cred
trebuie
- are - scopuri mai largi. De
aceea, doream o
de un expert, pentru a
stabili faptele din jurul actri-
Natalie Wood. Cnd am aflat
Miller se afla la lsthmus Bay in
noaptea dramei, am fost convins
raportul lui va duce la concluziile
dorite.
l-am dat cteva de ru-
necesare in orice me-

1. examineze pupa lahtului
Splendour caute orice ano-
malie sau de care ar
fi putut 2.
examineze barca pentru
a descoperi eventuale urme de
3. examineze vege-
in partea de jos a
pentru a orice semn de per-
turbare (incercase ea, oare. urce
din nou la bord?) 4. caute n
barca cu motor eventuale zgrieturi
cu unghiile (ncercase ea,
oare, se urce n Dar i-am
precizat clar lu 1 Miller aceste in-
nu constituiau decit un
punct de plecare. Contam pe expe-
pe lui pentru
completarea anchetei.
de luni 1 decembrie
1981 a fost deosebit de Bi-
rourile medlco-legale au
fost 1 uate cu asalt de
care cerea asupra
misterioase a Natalie
Wood. La prnz. am comunicat co-
laboratorilor primele concluzii.
anume, moartea prin nec fusese
alcoolul jucase un
rol determinant n moartea actri-
Atunci mi s-a

- Doctore, ceea ce-l
pe nu este att
Natalle Wood sau nu, ci de
ce iahtul pe timp de
noapte.
Am dnd din cap. la
ntrebare am pe a
mea: de ce, oare, nu se urcase pe
cind, cit se pare. se afla
la mal de un metru de ea?
Aceste puncte constituiau un
Indiciu
se de vas. In acest mo-
ment, mi s-a comunicat unul din-
tre pomenise de o
intre Wagner Walken, in cabina
a iahtulul. Teoretic, era
posibil ca, cednd unul sentiment
de repulsie, Natalie Wood se fi
decis plece cu barca, pur sim-
plu pentru a se de ei .
O s-a
peste au fost
de acestei ipoteze.
Ea la celor care
pretindeau un scandal la bordul
iahtului fusese cauza celebrei
stele de cinema.
Protestele provocate de mpreju-
Natalie Wood
aveau ia
se transforme in condamnarea
mele. in am fost
tratat drept medic legist cabotin.
Frank Sinatra a scris Consiliului de
al districtului o scri-
soare in care spunea medicii le-
sint pentru inde-
plini sarcinile, nu pentru a provoca
scandaluri. Sindicatul actorilor a
trimis, el , o stigmatl-
znd de mine a
principiului
Cind Paul Miller mi-a transmis
raportul m-am nu
spun nimic presei . El
nunte pe care mijloacele de infor-
mare le-ar fi calificat Imediat drept
morbide deplasate. Raportul nu
modifica cu nimic concluziile mele
de medic legist, potrivit
121
moartea se datora un ul nec acci-
dental. Pentru a evita mal ali-
mentez Indignarea, am inchis ra-
portul l-am clasat - impotriva
mele - a-1
Pentru prima as-
ridic care a acoperit fap-
t ele, reconstituirea ulti-
melor momente ale
Natalie Wood. Povest ea care ur-
este, in timp,
de eroism.
Recitind acest raport re-
lsthmus Bay, negru,
tor in noapte ploaia rece biciuind
puntea vaselor de valurile
ziua in care Miller
mi-a adus acest raport. Eram amin-
doi in apartamentul meu din Ma-
rina del Rey, in acestui ocean
ale valuri se la 50
km spre vest de coastele lnsu lei
Santa G:atal in a.
Cu o Mlller s-a aple-
cat spre mine:
- Te-al Tom, mi-a &pus
el. Natalie Wood nu a murit
cum credeai tu. Ea nu era o per-
oarecare.
MI-a o c;u lsthmus
Bay, Indicind punctul de al
vas, Inclusiv al iahtulul
Splendour. Apoi, a tras o
care pleca din vest, traversa
rile muntoase ale Insulei ajungea
la vasele ancorate in golf.
- Elementul care trebuie
nut este virtejul format de vint -
a precizat el. Fenomenul la care fa-
cea el aluzie il cunoscusem cu trei
ani in cind fusesem n
Vintul cuprinde Insula Santa Cata-
lina din vest. Traversind se
formnd un vrtej
care ajunge in golful unde este le-
gat lahtul Wagner.
- Cind Natalie a desprins frn-
ghia, a continuat Mlller, barca ar fi
trebuit fie spre mare, in
continentului. Ea nu putea
descrie, un unghi drept
se spre coasta Insulei
Santa Catalina, cu vintul
o
pe mare se exact ca un
balon implns de vint.
Era frig, in noaptea aceea, cind
Natalie Wood, simplu cu
o de noapte, de lini
o de puf, a pe puntea
lahtulul 4 Splendour a coborit
scara de care era barca. Indi-
ciile par a dovedi in mo mentul
in care a survenit accidentul, ea nu
ciuta frnghi a. el, de fapt ,
se urce ,in
Dar reconstit uirea de
Mlller la o a treia po-
sibilitate care, potrivit
mele, confirma versiunea faptelor
prezentate de Wagner. Din cauza
acestui virtej, des-
- Indiferent din ce motiv -
a fost spre mare s-a de-
122
de vas. E posibil ca, in loc
fi vrut urce in Natalie
Wood fi incercat o
fi pierdut echilibrul in acel
moment.
Oricare I-ar fi fost ea a
apa a acoperit-o.
Dar, atunci cind capul 1-a
la ea nu s-a
cit se pare, in pericol. Trebuie se
fi aflat mal de un me-
tru de Iaht. 1 n de aceasta, le-
zi unea din Interiorul
drept faptu l
se de marginea
ind aceasta il va permite se
la timpul necesar
recapete suflul.
Numai aceea, ea a -
dar prea tirziu - un fenomen
era pe cale se pro-
Barca se rapid de
iaht . Zece metri, de
metri, treizeci de metri. .. Ea nu
nuse seama de vintului. In mai
de un minut, barca era att
de departe de Splendour, incit
Natalie nu se mal putea intoarce
inot .
Atunci a inceput strige
ajutor, dar de pe Iaht nu a auzit-o
nimeni. Urletul megafoanelor aco-
perea strlgltele disperate pe care
le scotea din mijlocul valurilor ne-
gre agitate. Marllyn Wayne
prietenul el au fost singurii care au
auzit ceva. Dar, pr ivind inspre
mare, nu au distins nimic in noap-
tea Mal mult, ei au
crezut aud, pe un vas vecin, pe
cineva spunind vine in ajutor.
In ni ci o n-
teama a inceput
pe Natalle Wood. Nimeni
nu auzea apelu riie sale. Nici o lu-
pe mare. Nici un vas nu venea
n ajutorul
ea nu se cu
n pericol. Se putea urca oricind,
putea porni motorul reveni, in
citeva minute, la reconfor-
a lahtulul Splendour.
incercind se urce in barca ce
reprezenta pentru ea salvarea. ac-
a avut de infnlntat incercarea
cea mal Nu se
urce in Marginea de cauciuc
era, pe de o parte, alu-
Iar, pe de alta, prea
Chiar in normale,
I-ar fi fost greu sal t e corpul,
()l!fl_tru a ateriza la fu ndul De
maTmtJke ori trebui e fi incercat .
cu putere se din apa mi-
r ll, dar greut atea vestel o impie-
dica. In cele din
barca o ducea spre larg. a
il era, cu in per icol.
Risca se nece in in-
sau de hlpotermle
temperaturll corpului).
Ce putea
in acea noapte rece de noiem-
br ie, in mijlocul valu-rilor,
Natalie Wood a luptat impotriva
Nu a cedat . a
o ai:it
pr in cit
pri n curajul de care a dat
a fost foarte aproape de miracol.
de el pe care
vntul o alunga spre larg, cu trupul
deja amoqlt de frig, ea a nceput
apa cu picioarele o des-
pice cu mina a
Barca. a incetat spre
larg. Incet, foarte incet, ea a luat-o
spre coastele Insulei spre salvare.
Un curent potrivit, de un nod
(1 ,852 kmf h), trecea prin acest loc,
deplasndu-se spre sud. de
marginea Natal ie Wood o
mpingea spre mal. Dar plutirea
spre sud o de lsthmus
Bay d-. lahturile lui, ale lu-
mini n De
fapt. golful se afla acum in spatele
el. Dar se apropia de 400
metri, 350 metri.. . va rezista,
avea
Frigul amoqeala puneau
nire pe tot trupul el. Vest;a o
gea la fund. Greutatea era din ce in
ce mal mare pentru el
zute. luptind impotriva acestor
elemente, distingea aGUm scobitura
Blue Cavern Point. Nu
erau vase in acest loc, dar era un
impotriva
vintul. Mat avea, acolo.
Trebuia continue noate. In
pofida curajului t-
femeie a pierdut lupta impo-
triva la mal de 200
metri de mal".
la 4 noiembrie 1982, dr. Noguchi
era chemat in biroul procurorului
din los Angeles pentru a fi Intero-
gat asupra unei
crime. Nimic extraordinar. Doar
eventualul asasinat se produsese cu
20 de ani mal devreme! Afacerea
Marilyn Monroe n-a fost n-
oficial.
.la vremea aceea
Noguchi - nu mai eram directorul
Serviciului medlco-legal din los An-
geles. procu rorul dorea
eu il autop-
sla. Timp de de ani, am
fost supus atitor din par-
tea attor reporteri, incit memoria
nici nu il mai dintre el
erau senatorul Robert
F. Kennedy. despre care se presu-
punea avusese cu Marllyn
Monroe, pusese fie asas inati
printr-o cu droguri. De ce,
ani, sensibilitatea amer l-
canilor mai la auzul
numelui ei? sa? Vulne-
rabilitatea sa? Talentul Sau
poate misterul ciudatelor sale rela-
cu Kennedy fra-
tele Robert?"
Pe Robert Kennedy 1-a ntlnit
pentru prima la Madison Squ-
are Garden, la 19 mal 1962. S-au
rentlnit la Los Angeles. 1-a telefo-
nat apoi, sub un nume fals, la Was-
hington. 1-a povestit prietenului
W.J. Weatherly, de la ziarul
. Manchester Guardlan", s-ar pu-
tea cu un om politic din
Washington. Nu i-a pomenit nu-
mele. Alt prieten, Robert Slatzer, e
convins a auzit-o spunnd Ro-
bert Kennedy 1-a promis se
cu ea. Comentariu 1 lui
Weatherly: .E posibil ca R. Ken-
nedy fi acceptat
pentru ea, cariera Pentru
o de
chlzitori, aceasta a fost cauza
lui Marilyn.
Iar, dintre cel mai perse-
verent era Robert Slatzer, care pre-
tindea la un moment dat, la n-
ceputul anilor '50, a fost el
1-a prieten la
in cartea sa, strania
moarte a lui Marllyn Monroe", pu-
n 197-4, Slatzer
atunci cnd Robert Kennedy re-
tras .. promisiunile" de
Marilyn Monroe 1-a cu un
jurnal Intim, jurnal ce a
moartea sa. Scopul
el ar fi fost acela de a o reduce la
pentru a nu distruge cariera
a lui Robert Kennedy.
In 1962, Marilyn Monroe avea o
stare att de nct pslhla-
trul el, dr. Ralph Greenson, a Insis-
tat angajeze o Eunice
K. Murray. attea de-
profesionale, ncepea
Fusese de
directorul de la . 20th Century-Fox"
pentru reluarea filmului n-
trerupt. fie vedeta
unei comedii muzicale pe Broad-
way, ca a unul . show"-glgant la
Las Vegas. proiecte de vii-
tor ...
de ce, la 4 august 1962, Eu-
nice Murray nu s-a mirat cnd Ma-
rilyn s-a trezit mal devreme ca de
obicei, bine Du-
a primit vizita dr. Gre-
enson, cu care s-a timp
de ore. Acesta va declara, mal
trziu, era
In cursul zilei, nici un indiciu nu 1-a
permis lui Eunice o de-
presiune la
orele 7,30 seara, Marilyn rdea la
telefon cu Joe junior, fiul primului
ei Joe DIMagglo. 30
de minute mal trziu, va porni pe
drumul ntoarcere. Faptul e
confirmat de o a lui Pe-
ter La'JYf6rd, cumnatul lui Robert
Kenney, care, la orele 8, i-a telefo-
J1arilrn Monroe n-a {o.ll
elucida/
nat cu care urma se n-
Potrivit lui Lawford, vo-
cea lui Marilyn era greu in-
1-a n-are chef
mal spui
adio lui Pat lui Lawford)
spun adio.
Al fost ntotdeauna un om
... " a nchis.
Cel care a revelat aces-
tei ultime convorbiri telefonice
este reporte"rul Eart Wilson, prie-
ten cu Marilyn. Wilson
lui Lawford 1-a -trecut n clipa
aceea prin minte atunci cnd ci-
neva spune . adio", a
1-a sunat
pe managerul care 1-a amintit:
cumnatul Sta-
telor Unite. Nu
acolo". Se pare, managerul
1-a telefonat, la rndul lui Mii-
ton Rudin, agentul lui Marilyn
Monroe. Acesta a sunat la ea, pe la
orele 9,30. Trecuse o
tate de la telefonul lui Lawford. Ru-
din totul e n ordine.
Eunice Murray vede n ca-
firul de telefon sub
Nici o - l ea pe
Rudln se duce se culce. Pe la
miezul se
vede, n continuare, n ca-
mera lui Marilyn Monroe.
Intre, vede e
l pe dr. Greenson,
care sparge o pentru a In-
tra n O pe Marilyn
Monroe pe pat. Cu n-
tins, mna pe telefon. O imagine ce
va face nconjurul lumii.
Sergentul Jack Clemmons, de ser-
viciu n noaptea aceea la postu 1 de
din Los Angeles, un
apel telefonle al dr. Greenson anun-
moartea Marilyn Mon-
roe, la orele -4,25 Clem-
mons, care se la lo-
cului, ncepe
de ce decesul a fost att de
trziu, cnd corpul a fost descoperit
la miezul Ce s-a petrecut in
acest In se va in-
treba nu cumva cineva n-a fo-
losit aceste ceasuri pentru a
urmele unei crime ...
La Institutul medico-legal era de
serviciu, n duminica aceea, dr. No-
guchi. El va face autopsia,
de responsabilitatea ce-i revenea.
Cu a mai n-
ti, cu lupa, pe tot corpul, urmele
unei eventuale de injec-
n cazul n care i s-ar fi
administrat droguri. Nici o
. Examenul sistemului diges-
tiv a stat la originea controverse!
ulterioare - medicul le-
gist. Potrivit partizanilor actului
criminal, acest examen era dovada
Marllyn a fost
aceasta deoarece n-am nici o
de pilule, nici in sto-
mac, nici n Intestine. fla-
coanele goale demonstrau Ma-
rilyn Monroe i ntre -40
50 de capsule de Nembutal. pre-
cum un mare de pilule de
hidrat de chloral. ,tezei
asasinatului conchldeau drogu-
rile Injectate".
Raportul laboratorului de toxlco-
logle a fost, Incomplet, fapt ce
a alimentat . Cnd l-am
citit - dr. Noguchl -
o sonerie de s-a
brusc n mintea mea. Tehnicienii la-
boratorului numai sn-
gele ficatul. analizei fi.
catului sngelui 1 se
fului laboratorulul, Raymon J. Aber-
nathy, suficient de edificatoare
de aceea, n-a mal considerat nece- .
sar mai departe. Anallz:l--
sngelul dovedea dozele mortale
cu mult Cind, c-
teva zile mal trziu, rezultatele au
fost date ziarele au re-
marcat Imediat omlslunea. Am vrut
repar eroare, dar era
prea trziu. Laboratorul conslderase
afacerea deci, nu mal
trase nimic".
In decembrie 1982, raportul pro-
curorului din Los Angeles, ale
concluzii au fost date
.Un asasinat ar fi presu-
pus un complot criminal de anver-
ce ar fi trebuit Implice
toate persoanele prezente la locul
decesului la 4 august 1962. Ancheta
studiul documentelor nu
nici un Indiciu credibil n
cu Ipoteza unul asemenea asasinat".
in paralel, a un alt raport, al
dr. Boyd G. Stephens, medic legist
la San Franclsco, ce ajungea la
concluzia autopsla n
1962 avea o valoare
123
.chiar aplicarea pro-
cedeelor celor mal avansate, cores-
punznd celor 20 de ani de progres
n materie, nu ar schimba cu nimic,
n 1982, concluziile stabilite n
1962. de dr. Noguchl, n- urma au-
topsie!".
Controversele, ln-
medicul legist are ndoieli.
chiar 20 de ani, an-
cheta n-a unor
n suspensie. Nu s-a
aliat, de de ce, n seara aceea
de 4 august, la orele 19,30, Marilyn
se amuza la telefon cu Joe DIMag-
gio jr .. pentru ca. de
mai t rziu, fie pe moarte . !Jn alt
fapt - scrie dr. No-
guchl: zvonurile de nu
au total.
din dosarul Monroe, transmis
de F.B.I. , lipseau pagini ntregi. Po-
t r ivit anchetei procurorului, din
1982, dosaru l fusese cenzurat .
Mi-era imposibil n-am ndoiel i.
Cum e posi bil ca un dosar al F.B.I.
privi nd o de ci nema fie
cenzurat? De ce, de ani de
la moartea el, F.B.I. cenzurase
acest dosar, nu nu mai atunci c nd
1-a dat el procuroru-
lui, pentru o Ce
deci, dosar ul Monroe1
Dar aceasta nu era singura mea
de preocupare. Cel care asls-
tase, n 1962, la autopsie, John Mi-
ner. constitulse, el, o
pentru anchetatorii procurorului.
Miner nu numai asistase la au-
topsie, el dr. Greenson. psihiatru!
l acordase favoarea, n ex-
clusivitate, de a asculta cuvintele
de Marilyn Monroe n
timpul de terapie. Pot r i-
vit raportului procuraturii, Miner
se angajase s! nu releve
pe care le
auzise. Dar le auzise, ntrevede-
rile cu dr. Greenson l
Marilyn Monroe nu se slnucisese.
Raportul din 1982 La n-
cheierea convorbirii cu Greenson,
Miner are serioase n-
doieli asupra concluzlilor confir-
mnd teza sinuciderii,.. A considerat
necesar despre rezer-
vele sale (ntr-o pe ad-
junctul principal al procurorului,
precum alte persoane. Aceast a se
petrecea n 1962. de ani
mai tirziu, Miner n
1962, Marilyn Monroe
nu se slnucisese. Date fiind rezulta-
tele testelor, o
a unei asemenea canti-
de somnlfere era de domeniul
absurdului. Deci, cum
Miner n 1962. singura
a lui Marilyn Monroe era
asasinatul.
preocupa. de asemenea. faptul
se n continuare, secretul
n cu notele anchetele
reaHZate de comisia sinucidere
(fo'rmati Imediat moartea ac-
.:..,
124
acestea nu co-
municate anchetatorilor procuratu-
r ii. Recent, am avut o ntrevedere
cu dr . Robert Lit man, un psihiat ru ,
membr u al acestei comisii. Acesta e
de nu ex nici o n-
s-a si nucis. Diferite
persoane di n anturajul el declara-
pe de parte, avea o
st are extrem de se
VIITOR? Casele de filme occi-
demale au turna/, in ullimii ani,
mai mulle pelicule despre catas-
lro(e na/Urale sau nucleare. N-au
lipsi/ nici ideile uc:or luple spa-
[iale sau invazii exlraterestre pe
Precum "Battlefield
Earth" (Cimpul de
o versiune a romanului
al lui L. Ron
Hubbard. Poves1ea se pelrece in
anul ... 3000, cind va fi
fosl invada1 de cu
care se lupte C/ iva
Dar nu ne-am pu-
tea imagina un viitor cu totul di-
feri/? un an 3000 in care
armele mentalitatea cursei
fi cu lo-
tul, iar pe fi jos/ in-
o pace
prosperitate pentru to[i?
comportase eludat n zilele ce I-au
precedat moartea.
- cules Indicii
se acrediteze eventualitatea unui
asasinat? - l-am ntrebat.
Litman a ridicat din umeri :
- era prin Interior.
A trebuit se un geam
pentru a Intra n camera ei . Iar Eu-
nice Murray se afla n camera sa, la
doi de cea a lui Marilyn Mon-
roe.
Ce s-a petrecut cu n ca-
mera lui Marilyn. Monroe n acea
de 4 august 1962? Concluzia
a procuraturi i stabilea. eva-
ziv, dar pertinent: Sinucidere pro-
pe
mea n afacere.
Sinucidere foarte
Dar cred, de asemenea, atta
vreme ct dosarul complet al F.B.I.
nu va fi dat cont rover-
sele vor continua n jurul lui
Marilyn Monroe. Celelalte
vor nimeni
nu va putea spune ce
anume, n seara aceea. i din
Maril yn Monroe, frumoasa talen-
tata ce rdea vorbea ve-
la telefon, un star n agonie ...
un mit nemuritor".
Ref/ectoare
cosmice
Ziarul .. Pravda" relata in
viitorii zece ani, ar putea fi
create prototipuri de reflec-
toare cosmice care dirijeze
spre razele Soarelui,
pentru a ilumina vaste intin-
deri ale planetei in timpul
La Institutul de
din Moscova, de exemplu, se
la proiectarea unui
satelit-reflector cu masa de
200 kg cu
de 110 mp. El ar fi destinat,
in primul rind, solu-
tehnice preconizate
pentru unui re-
flector cu practice.
Intensitatea luminii ce va fi
de un ..receptor" te-
restru cu diametru/ de apro-
ximativ 10 km va fi de
ori mai mare decit cea pe
care o pe
noaptea de
Folosirea luminii solare
pentru .. prelungirea" zilei ar fi
deosebit de Cheltu-
ielile pentru iluminare din
Cosmos a cinci s-ar
putea recupera in 4-5 ani,
prin economisirea
de energie
in prezent, pentru iluminarea
respective.
..
o

===TOMBOUCTOU
;:
:::J
..
-
c
Q)
Q.
Q)
'i:
o
E
: a soarelui, culorii, ritmu-
11111: tu; africane, Mall
pare marcheze una din /imi-
o
tele naturale ce despart Africa
de cea
Mali este savana cu boa-
0
babi, dar cu intinderi de
nisip, care
O
de la o la alta; este
ars de hartmatan, dar udat de
O
mari fluvii ale Africii occi-
dentale care curg in sens optfs -
domolul Senegal
O
mai sprintenul Niger, cind ocru
tulbure, in perioada ploilor,
O
cind verde limpede, in sezonul
secetos.
in
O
n-a fost atit de bine con-
ca la Tombouctou, le-
o
gendarul al saha-
rian, situat pe cel mai mare cot
O
vestit al Nigerului malian. O vi-
in fostul punct de intersec-
0
a culturilor is-
avea
aflu cite ceva din istoria acestui
O
vechi
Aeroportul - o
O
cu o mare deschidere
in plafon, sen-
O
ca a fost in mod
special pentru ca
nu scape posibilitatea de a
O
admira, dintr-un loc ferit de ra-
zele frumosul cer saha-
0
rian. are forma unui
t iunghi, ale laturi inchid,
O
in teriorul lor, case
dar s Rde, cea mai mare parte
dintre ele neavind decit parter.
O
:roate sint aproape uniform con-
. struite din in-
o
tre palme s' la soare.
Odata 1ntrat in te .fra-
0
serenitatea solicitudinea
care pare
O
pretutindeni. Nici o
nici un stop, nici un
agent de in
O
urbe cu 14 000 de locuitori. Cu
greu crede Tombouctou
Q a fost cindva marele .. antrepozit"
o
"
1 n

trecutului
din tmma saharian,
punct de a caravane-
lor ce veneau din nord spre
nord-vest est, denumit suges-
tiv de un cronicar al vremii .,lo-
cul de intilnire al celor care
in al celor ve-
pe spatele
Piroga reprezenta sudul
Tombouctoului, fertilitatea
in toate. fi-
de a intregii Africi
de nord, sugera, inainte de toate,
Sahara, sterilitatea, dar
mine de sare
nordului sudului Africii le
trebuiau, iri circuitul schimburi-
lor lor, un antrepozit pentru pro-
dusele lor. Acesta a fost, pe vre-
muri, rolul Tombouc-
tou. El servea ca de
unire intre lumea
cea Spre Tombouctou
plecau caravane de pretutindeni
din nordul Africii, de la Mara-
kech Fes, de la Tripoli Tu-
nis. coastei
mediteraneene a Africii,
de tot felul:
turi, arme, oglinzi, perle,
ceai, curmale, parfumuri,
tutun, covoare, cordoane, caf-
tane etc. La plecare, numai ju-
din caravanei
erau
prelua sarcina la mijlocul dru-
mului.
Despre lume comer-
despre rolul Tom-
bouctou - celebru prin
mai ales universitatea
de la Sankore, cea mai mare din
Africa - in dezvolta-
rea din vorbesc -
mai ales, vor vorbi prin identi-
ficarea apoi, studierea lor
- miile de manus-
crise din bibliotecile ca
urmare a de restaurare
cercetare sub egida
UNESCO, in colaborare cu Insti-
tutul de Umane din Mali.
Primele asupra seco-
lelor de aur ale din
Tombouctou, in anii
1963-1964, au dus la descoperi-
rea a trei biblioteci, cu un total
de peste 5 000 de manuscrise,
dintre care unele cu o valoare is-
Studierea lor a
pus in una din cele mai
figuri ale
arabe din Africa: Abo Bakr al
Kunti. Savant, ce-a intre anii
1763-1826, a peste 100 de
opere, redactate in cea mai ele-
scriere Bi-
bliotecile de alt-
fel, numeroase privind is-
toria vechii a Sudanului
occidental . - Mauritania, Senegal
Mali -, unor
regi ai vremii.
asupra inest i-
mabilelor opere de de la
Tombouctou sint abia la inceput.
Centrul de documentare .. Ahmed
Baba" propus, ca prime
obiective, identificarea, colecta-
rea, conservarea descifrarea
miilor de manuscrise in limba
privind istoria Africii. Ge-
nurile documentelor sint foarte
variate: opere istorice, cronici
sau .. tarikhs", anale liste ge-
nealogice de suverani, biografii
de oameni politici,
sau de geografie
sau povestiri de cores-
ale suveranilor, scrieri
de sau reli-
continind cu pri-
vire la istoria ideilor
lor, opere literare ce pot consti-
tui istorice, obiecte de
veche. Cercetarea lor poate
aduce numeroase interesante
elemente despre lumea de odi-
a zonelor saheliene sa-
hariene ale Africii de Vest.
Aurel Zamfirescu
O=============================
125
:: .:: in lumea

stiintei

Mesajul galaxiilor
Cari Sagan
Au fost lansate mai multe nave stele:
.. Pioneer 11" .. Pioneer 12", .. Voyager 1", "Voyager
2" ... avem n vedere imensitatea in-
terstelare. aceste nave nu snt dect ele-
mentare, primitive. Dar, n viitor, ele vor fi mai ra-
pide le vom fixa obiective interstelare. Mai de-
vreme sau mal trziu, ele vor avea la bord echipaje
umane. Calea Lactee este cu
Cari Sagan la Observatorul Lowell (Arizona)
126
din planete, cu milioane de ani cel mai vechi
decit 1.
A existat oare, o care, ve-
nind dinspre o , fi aterizat
ncet pe sub privirile libelulelor
toare, ale reptilelor indiferente, ale primatelor zgo-
motoase sau ale oamenilor Oricine a reflectat
la problema unei inteligente n Uni-
vers pus o intrebare. Dar,
oare un asemenea eveniment s-a produs aievea? Cali-
tatea culese un punct crucial. Ele
trebuie examinate riguros sceptic, a. ne mul-
cu ceea ce poate la prima vedere, plauzi-
bil sau cu povestirile martori oculari , in-
capabili o se
atitudine nici unul dintre cazurile n
care este vorba despre vizita unor nu
este realmente n ciuda tuturor
lor despre OZN sau despre antici. am
dori fie altfel. Sntem in mod irezistibil,
descoperim cel mai slab indiciu care con-
ceperea unei nu este
...
Pilda lui Champollion
n 1801, fizicianul Joseph Fourier efectua o inspec-
- pe vremea cnd ndeplinea de prefect n
regiunea lsere - n din provincie. Cu
ocazie, a remarcat un elev de 11 ani, deosebit
de dotat pentru limbile orientale. Fourier 1-a invitat
la el pentru a-i o de obiecte eg ip-
tene pe care le adunase n timpul lui Bona-
parte. Hieroglifele I-au fascinat pe "Ce semnifi-
au ele?" a ntrebat el. a fost: "Nimeni
nu nimic despre Copilul se numea
Jean-Francois Champollion. de misterul unei
limbi pe care nimeni nu putea o Champol-
lion a devenit un eminent lingvist pasionat pentru
scrierea La acea vreme, era inva-
de vestigii ale vechiului Egipt. Champoi-
Jion a devorat povestirea despre lui Bona-
.Parte, de ce aceasta a fost Matur, el
a fost primul care a descifrat hieroglifele. Dar abia n
1828, la 27 de ani ntlnirea cu Fourier, a putut
Champollion viziteze Egiptul, visurilor sale,
urce pe cursul Nilului, plecnd din Cairo.
Pretutindeni, pe pe coloanele de la Kar-
nak Denderah, Champollion a putut citi, aproape
fara efort. Hieroglifele considerate,
pn la el, ca fiind un coa pictural, bogat n metafore
obscure n care se distingeau mai ales globuri oculare
linii scarabei, bondarl. Dom-
nea o mare confuzie. au mers
acolo nct au presupus egiptenii erau coloni
din China. contrariul. Au fost
publicate enorme volume cu traduceri inexacte. Un
a aruncat o privire asupra pietrei "Ro-
sette", a nu fusese a
tradus-o pe loc. El pretindea .. astfel erorile
care apar inevitabil o reflectare
sa, cele mai bune rezultate se
atunci cnd nu prea mult. cum n pre-
zent, n unei extraterestre,
amatorilor au speriat descurajat
tori.
Champollion a retuzat interpretarea conform cre1a
hieroglifele ar fi metafore picturale. Cu ajutorul unui
fizician englez, Thomas Young, el a folosit
Piatra .. Rosette" fusese n
1799 de un soldat francez care lucra la fortifica-
unui situat n delta Nilului - Rachid -. pe
care europenii, cunoscnd mai limba I-au
transformat n .. Rosette". Pe acest fragment de a
unul vechi templu, se poate observa un mesaj repetat
cu trei caractere diferite: sus, cu hlerogllfe; la mijloc,
cu caracter .demotlc" (un fel de scriere
jos, cu caractere Champolllon citea
curent greaca veche. Din a aflat era
vorba de comemorarea lui Ptolemeu al
V-lea Eplfanul, n anul 196 i.e.n.
Numele lui Ptolerryeu este de mal multe
ori n limba In textul hieroglific, el s.e
aproape n un grup de simbo-
luri inconjurat de un de Champol-
lion a conchis ceea ce se afla in Interiorul
lul trebuia fie numele lui Ptolemeu. in acest caz,
scrierea nu mal putea fi sau Sim-
bolurile trebuiau aproape n intre-
gime, unor litere sau unor silabe. Champoll lon nu-
cuvintele apoi, hieroglifele. Primele
erau mult mal numeroase, ceea ce il
Ideea hieroglifele reprezentau, in principal, litere
silabe. Dar care? Din ntmplare, a avut ocazia
examineze un obelisc, la Philae, pe care se aflau
echlvalentele hlerogllfelor formirid numele Cleopatrel
(Kieapatra).
Ptolemeu ncepe cu litera P; primul simbol din -
carte este un A cincea din numele Cleo-
patrei este tot un P; ori, n cu numele Cle-
opatrel se poate observa in a
cincea. A patra din numele lui Ptolemeu este
un L. A doua din numele Cleopatrel este un L.
In scrierea este de un leu.
Vulturul este simbolul literei A apare de ori
n numele Cleopatrel. cum se vede, hieroglifele
se constituie, in marea lor majoritate, intr-un simplu
cod bazat pe substltulre. Dar nu toate li-
tere sau silabe. Unele snt realmente picturale.
tul cu Ptolemeu are semnifica-
.Cel ce va de-a pururi, de zeul
Ptah". La Cleopatrel, un semicerc
un ou o pentru
.fiica lui lsls". Acest amestec de litere de plete-
grame f:a tulburat mult pe
Privind retrospectiv, lucrurile par chiar
Dar a trebuit secole pentru a Mal
erau multe de mal ales n ce des-
cifrarea hlerogliflce mal vechi. In ce pri-
aceste la care ne-am referit - cheile
misterului ..,-, s-ar putea spune faraonll au
sarcina eglptologilor, deoarece numele Ptolemeu
Cleopatra snt nconjurate de un cerc. Champolllon a
traversat marea a templului din Karnak
unde a citit, dificultate, care
atit de mult
oare, acolo sus, cineva
'- . care ne-ar putea vorbi?"
sintem n unul mesaj al unei civi-
de nu numai n
timp. dar n
am primi un mesaj radio din partea unei civi-
extraterestre, am putea oare O
n eluda sale Inte-
rioare, a sale, a sale, ne-ar fi
n ntregime ceva ce poate fi comparat
cu o .Rosette" lnterstelarii1 Sntem de
acest lucru. Toate tehnice, orict de dife-
r ite ar fi ele, trebuie un limbaj comun:
matematica. Legile naturii sint pretutindeni

Cel mal mare observator radio radar semlorlentabil
de pe este cel de la Arecibo. in Inima Insulei
Porto Rlco, acest observator se ntinde pe o
de 305 metri. sa
se intr-o vale in de
Observatorul undele radio din adncurile
le n antenele care se dea-
supra reflectorului - acesta fiind conectat electronic
la postul de control, unde este analizat semnalul.
Atunci cind telescopul drept radar,
antenele transmit semnalul reflectorului, care le tri-
mite n Observatorul de la Areclbo 0\ fost uti-
lizat pentru receptarea semnalelor Inteligente prove-
nind de la o - numai o
pentru a emite un mesaj .M 13", o
globularll de stele, pentru a demonstra
capacitatea de a angaja un autentic dialog ln-
terstelar.
In citeva observatorul de la Arecibo ar
putea emite, n unul alt observator similar,
situat pe o dintr-un sistem planetar apropfat,
Integral al Britanice". Un-
dele radio se cu viteza luminii, de
zece ori mal repede decit orice mesaj transmis celei
mal rapide dintre navele terestre. Radiote-
lescoapele emit pe o de sem-
nale atit de intense, nct pot fi detectate la
imense. Observatorul de la Arecibo ar putea comu-
nica cu radlotelescoape situate pe o planetii aflati la
o de 15 mu de ani luminii, la dru-
mului centrul Lactee. Numai am
unde trimitem mesajul. oare, acolo sus,
cineva care ne-ar putea vorbi? Printre atitea miliarde
de stele ale Lactee, este oare posibil ca numai
sistemul nostru solar o
numeroase obstacole care pot mpiedica evo-
unei tehnice: planetele sint poate mai
rare dect credem noi, nu apare chiar att de
Este posibil ca formelor superioare de
fie Incerte sau ca formele complexe de
se dezvolte - dar ca
te'hnlce un joc al
aceasta este probabil. Astfel,
speciei umane n-a fost dect prin dis-
dlnozaurilor, prin in
epoca Sau, oare, se nasc Inexora-
bil, pe rnd, pe planete din Calea Lactee,
dar sint lnstablle, Iar cele care sint apte si supravie-
propriilor tehnologii, cele care su-
combe in ifl poluare in atomic,
snt foarte
Ne la primele stadii ale noas-
tre, prin radio, a altor O fotografie
a unui cmp stelar dens sute de mii de stele.
Conform noastre optimiste, pe una dintre
ele se afli o Dar pe care? Ciitre
care stea ar trebui si radlotelescoapele1
Dintre milioanele de posibili nu am exami-
nat prin unde radio dect citeva mii. Vom ntreprinde
in curind, o cercetare riguroasii sistematica.
Preliminariile sint in curs .simultaa, in Statele Unite
in U.R.S.S.
.,Zeul Corb''
Adesea, de-a lungul istoriei, popoarele nu s-au in-
tilnit sub semnul Contactele . transcultu-
rale" au avut totdeauna o dlmenslu .. e
ceea ce nu se poate, nicidecum, compara cu un con-
tact radio. Este, Interesant de examinat unul
sau exemple din trecut, pentru a evalua ceea ce
se poate spera. Ludovic al XVI-lea a trimis n Oceanul
Pacific o ale obiective erau
geografice, economice politice,
de contele La Perouse, reputat explorator care lup-
tase de americani n timpul de Inde-
In Iulie 1786, aproape un an de la ple-
care, La Perouse a atins coastele intr-un
127
Piatra .. in dreapta - Champollinn
punct numit Lituya Bay. El Jn tim-
pul in am fost tot timpul ncon-
de plrogi pline de ne propu-
neau fierul pe piei de lutru alte
animale, ca diverse piese ale costumelor lor;
sint cu traficul erau la fel
de abili ca cei din Europa".
lndlgenii americani s-au din ce in ce mai duri
in afaceri. Spre marea a lui La Perouse,
au inceput fure. La Perouse a respectat ordinele
regelui: s-a comportat de lndigeni.
ce a asigurat aprovizionarea celor nave, a
sit Lituya Bay pentru a nu mal reveni acolo.
a naufragiat in Paclflcul de Sud, in 1788. La
Perouse a pierit cu membrii echipaju-
lu i
Exact un secol mai tirziu, Cowee, indlenllor
Tlinglts, a povestit antropologulul canadian G.T. Em-
mons cum s-au intilnit pentru prima
cu omul alb. Indieni! Tlinglts nu aveau nici un
document scris, Cowee nu auzis.e de La
Perouse. ce Cowee: .Intr-o zi, la
tul un grup mai mare de Indieni Tlingits
se la Yakuta, spre nord, pentru a
Flerul era mai dar Imposibil de ob-
Intrind in L]tuya Bay, patru plrogi au fost n-
de valuri. In timp ce ridi-
cau corturile plingeau pe care il pier-
obiecte mari, ciudate,
in Nimeni nu ce sint. cu
mari, negre, avind Imense aripi albe. Conform
indiene, lumea fusese de o pa-
mare care lua adesea forma unul corb, o
care eliberase soarele, luna toate stelele din cutiile
in care nchise. Oricine ar fi privit Corbul, se
preschimba in de indien ii
au fugit se in Dar, ni-
meni nu venea el, cel mal au din
128
au ru lat fru nze de pent ru
fabr ica un fel de t el escoape, sperind ast fel nu fi e
Li se repl iau ari pile
o mult it udirJe de mici personaje negre din
inter iorul lor. In acest moment , un
pe orb, l pe indieni i l
lui fiind deja pe putea merge, pentru bi-
nele comun, zeul Corb
copiii in pietre. A urcat in s-a indreptat
,tre Corb, in care s-a urcat . A auzit voci bizare. Avind
vederea abia distingea formele negre care se
in lu i. Erau poate corbi mai mici. S-a rein-
tors bine printre al lui. A fost imediat incon-
jurat de foarte de a-1 vedea in
ce s-a gindit dat seama nu
vizitase zeul Corb, ci o de oa-
meni. Formele negre nu erau corbi, el oameni de o
specie 1-a convins pe indieni la
aceia schimbe lor pe articole
ciudate, mal ales fier" .
lndienli Tlingits au astfel , in lor
o povestire cit se poate de a intilni-
r ii lor cu o intr-o zi, am intra
in contact cu o mai
decit a intilnirea ar fi tot atit de Sau
ar schema mal a unei
mai dezvoltate care distruge complet o societate mal
din punct de vedere tehnic?

La inceputul secolului al XVI -lea, in centrul Mexl-
culul inflorea o Aztecll aveau o
un sistem de arhive o
un calendar astronomic superior celui
care exista in Europa ..
Contemplind obiectele aztece aduse de pri-
mele naye cu Mexlculul, Albrecht
DOrer scria, in 1520: .Nu am
acum ceva care fi incintat atit de mult . Am
zut un soare in intregime din aur, avind diametru! de
un (este vorba de calendarul astronomic aztec) ;
de asemenea, o in intregime din argint, avind
diametru pline cu tot felul de
arme, armuri alte obiecte lucrate minu-
nat, mal frumoase decit in Intelectual ii au
fost in aztece care, cum
spunea unul dintre el , cu cele egiptene. Her-
nn Cortes descrie capitala aztecilor ca fiind una din
cele mai frumoase din lume . Moravurile
sint in general foarte cu cele din Spa-
nia; cum se aproape ordine ace-
ansamblu, permanent frapat de uimitoarea ci-
a unei barbare, de toate ce-
lelalte civilizate". Doi ani mai tirziu, el distru-
gea n intregime ca restul
pe care o descrisese atit de bine ...
Perspicacitatea aztecilor n caracterului
spaniolilor nu i-a ajutat se apere. In 1517, o mare
pe cerul Mexicului. Moctezuma (im-
aztec), obsedat de legenda intoarcerii zeului
Quetzalcoatl sub forma unui om cu piele venind
din Marea i-a trimis la moarte Imediat pe
astrologii nu cometa nu
nici o explice. Era sigur dezastrul era
iminent. Moctezuma deveni sumbru distant . Aju-
de aztecilor de propria sa superio-
ritate o de patru sute de oameni
- europeni - a repurtat o victorie zdrobi-
toare a distrus n intregime mare
de un milion de oameni. Aztecii nu
cai : nu existau in Lumea Nu
arma de foc nu dispuneau nici de arme din
fier. dintre ei spa-
nioli nu era prea mare - numai de citeva secole.
a conflictelor intre diver-
sele culturi pe care a planeta s-ar re-
peta la se pare ar fi trebuit fim
deja - ce am fi primit, n trecere, o
de pentru operele lui Shakespeare,
Bach sau Vermeer. Dar aceasta nu s-a intimplat. Este
posibil ca extraterestre fie
binevoitoare, ca in cazul lui La Perouse, mai mult de-
cit in cazul lui Cortes. Sau, in ciuda a tot ce s-a J'b-
vcstit despre OZN-uri despre din anti-
chitate, nu a fost
La
acum
sute de ani
un milion de ani ...
admitem cea mai se
la sute de ani ceea ce
nu I-ar trebui decit sute de ani pentru a ajunge
la noi cu o de aceea a luminii.
chiar parcurgnd cu o sutime sau o miime din viteza
luminii interstelare, altor
apropiate ar fi putut ne viziteze. De ce
nu au
Mai multe sint posibile. pornim de
la o asemenea
rea lui Aristarh a lui Copernic - .. Noi, oamenii,
sntem primii"; trebuie, desigur, ca o fie
prima, pentru a intra in istoria galaxiei. Sau poate
avem dreptate cind presupunem alte nu
au prea bine evite autodistrugerea? Sau
poate, n o
zborurile interstelare? o posibilitate:
asemenea au venit deja, dar se ascund, conform
unei .. Lex Galactica", unei etici ce interzice
in afacerile unei alte Se mai poate imagina
acestea ne - curipase, dar pasiune
-, cum noi o
o mal cu
tot ceea ce deja. o foarte avan-
in domeniul interstelare s-ar fi gasit.
acum mult timp, la o de sute de ani lu-
nu ar fi avut nici un motiv special
Terra ceva special, atta vreme cit nu ar fi
vizitat-o. Nici un produs al tehnologiei umane nu a
avut timp, chiar deplasindu-se cu viteza luminii, pre-
cum emisiunile noastre radio, bariera
O descifrarea ei
celor aoua sute de ani Din punct de vedere al
acestei toate sistemele stelare apropiate ar
incita la explorare la colonizare.
O care ar fi atins un anumit nivel tehnic
. s-ar fi interesat progresiv - ce va fi parcurs tor
sistemul planetar ar fi efectuat zboruri inter-
srelare mai lungi - de stelele mai apropiate. Anu-
mite nu ar fi avut planete care justificP.
singurii lor vecini fiind lumi
gazoase sau asteroizi minusculi. Altele ar fi, poate, n-
conjurate de planete deja locuite, a
ar fi sau cu un c1imat ce nu permite In
multe cazuri, colonizator!! ar trebui modifice lu-
mea pentru a o face mai mai .. am
spune noi. Adaptarea unei planete la nevoile sale cere
timp. este posibil o lume
ce va fi Dar utilizarea resurselor plane-
tare, construirea a. noi nave inter-
stelare, ar cere, de asemenea, timp. In misiu-
nea unei a doua de exP.Ioratori de coloni-
zator! se va indrepta spre stelele unde nimeni nu va
fi ajuns O ar putea, astfel.
avanseze incet, din lume n lume. ca o
toare.
Este posibil . ca, mai trziu. cind colonii le de la nive-
lul trei sau patru ar dezvolta noi lumi, o in-
de asemenea-in expansiul).e, fie desco-
e foarte verosimil, ca un dialog la
fie deja stabilit, prin radio sau prin orice alt mij-
loc, cu societate colonizatoare. Se pot
concepe care nu au nici obiec-
tive planetare, care se iar lor de ex-
pansiune se fie, in conflict;
sau. in explorarea unei anu-
mite regiuni a galaxiei. Pot dureze chiar mii de ani
aceste aventuri coloniale, vecine
departe sau se
William Ne.wman cu mine am calculat o
asemenea la o de sute
de ani s-ar fi lansat acum un milion de ani in
explorarea coloniznd pe drum lumile care
i-ar fi abia acum navele sale ar intra
in sistemul nostru solar. Un milion de ani
o de timp. cea mai
de noi de mult timp, ea nu a putut
la noi. O cu o de sute
de ani sute de mii de sori,
poate un comparabil de lumi care se
la o colonizare. Va trebui, desigur, se ca
aceste sute de mii de alte lumi fie colonizare
pentru ca, din ntmplare, se descopere siste-
mul nostru solar o
129
A
:: .:: In lumea

stiintei

"Ingineria

viitorul plantelor
n vara a anului 1&46, aproape
peste noapte, intreaga de cartofi a lrlandei a
fost Foametea in urma acestei ca-
tastrofe a cauzat moartea unul de 2,5 milioane
de oameni emlgrarea a altor 2 milioane,
care s-au indreptat fie America, fie Marea
Britanie. Acesta este cel mal dramatic exemplu de
foamete prin pierderea genetice a
unei plante alimentare. Baza a culturilor de
cartofi din Irlanda fusese la un nivel care
oferea la Dar aceasta
nu a fost nici prima, nici ultima de acest
fel, Iar oamenii de se tem ea ar putea nu
cea mal care ar putea
duce la o ntrerupere a mondiale
de ntr-un ritm Ame-
nu numai exce-
slve de un restrins de soiuri de plante nutri-
tive, el distrugerii pe a vegeta-
deci a unei surse Importante de noi
soiuri de plante agricole, sau de noi pen-
tru soiu riie existente.
se n prezent de
care, conform oamenilor de 1 se cuvine
de vreme. Spre exemplu, n 1981, Departamen-
tul de Stat al Statelor Unite a cerut Ameri-
can Assoclatlon for the Advancement of Sclence al-
o de care studieze, ntre
altele, .Ingineriei genetice" n acest do-
meniu complex tot mal amplu de activitate
amintite au nscris la loc de
frunte problema plasmei germlnatlve.
.Acum zece mi i de ani", spune Jean Mayer, dletetl-
de renume rector al Tufts, .po-
globului era de aproximativ 5 milioane, con-
form Ipotezelor emise de paleontropologl . oa-
meni erau Jar oferea
circa 25 de kilometri pe cap de locuitor. Ei
dispuneau de aproximativ 5000 de soiuri de plante
comestlbile . cnd este de
peste 4 miliarde, densitatea medie fiind de 25 de oa-
meni pe kilometru in circuitul In-
mal de 1 50 de plante nutri-
tive".
Conform datelor emise de U.S. Department of
Agrlculture, mondiale se
pe numai circa 15 specii de plante ali-
mentare: cinci plante cerealiere (orezul, griu!, po-
130
rumbul, sorgul orzul), trei plante cu co-
mestlbile (cartoful, manlocul cartoful dulce), trei
legumlnoase (fasolea, soia arahlda),
plante de (trestia de sfe-
cla de doi arbori fructifer! (bananlerul co-
cotlerul) . de un de specii att de
restrns", in continuare Jean Mayer,
.face ca omenirea fie extrem de la
ntreruperi dezastruoase ale cu
prin catastrofe naturale sau cauzate de om".
vulnerabilitate decurge din echilibrul
foarte fragil existent ntre plantele nutritive
patogen! Insectele care le Adap-
tndu-se la unor noi Jnsectlclde, sau solu rl
de plante cu o mal mare la boli, Insectele
patogenl . (mucegalurile, virusu-
rile etc.) mereu, prin mecanismul
naturale,
Cnd un agent patogen cu o
o atunci rezistenti la
agentul patogen respectiv, pericolul unei con-
rapide a tuturor plantelor care au
Din fericire, in lume
regiuni, mal cu n subdezvoltate, unde
uniformitatea a plantelor agricole este limi-
la un singur ogor, sat sau district. In restul lumii
pericolul unor catastrofe de celei
petrecute n Irlanda la mijlocul secolului trecut.
Asemenea exemple ou sint greu de n dece-
niul al al secolului trecut, o lnvazl.e de filo-
a distrus viile din Intreaga In Statele
Ufilte, rugina-grului a redus drastic recolta din 1958,
Iar, n 1970, o epidemie de a frunzei de po-
rumb a produs pagube evaluate ntre 500 de milioane
cteva miliarde de dolari.
Baza este rezultatul Inevitabil al
efortului de n timp scurt, a unor soiuri de
agricole capabile uniform recolte
bogate.
Un studiu efectuat n 1980 de o mare companie
de agricole s-a soldat cu con-
cluzla 38 la din a culturilor de
gru, 43 la din cea a culturilor de porumb 42
la sutl din cea a culturilor de soia foloseau n total
numai de plante. Aproape trei
din totalul americane de -cartofi se baza pe
numai patru Iar in ntreaga erau culti-
vate doar soiuri de
Conservarea plasmei germlnatlve a ct
mal mare de -Specii de plante agricole
printre altele, posibilitatea unul revlrlment ra-
pid n urma epldemlilor. In Iarna care a urmat eplde-
mlel de din 1970, companiile americane pro-
de au recurs rapid la cultivarea
unor soiuri de porumb despre care se aveau o
mare la au pro-
n Insulele Hawal n Florlda, de se-
de care, In anul majoritatea zo-
nelor ar fi trebuit la culturile de
porumb. Imensa diversitate a materialului genetic
prezent n plantele agricole in soiurile n-
rudite cu ele constituie sursa unor mari avantaje eco-
nomice. Ea permite sporirea mbu-
nutritive la
patogen! adaptabilitatea la diferite
de sol De asemenea, diversitatea
este de o mare pentru
rea culturilor de plante nutritive; agrlcultorll trebuie
de un rezervor de genetic acope-
rind o ct mal mare diversitate de plante.
perpetuarea primare ale plan-
telor agricole este cea mal asigurare impotriva
distrugerii sistemului mondial al de ali-
mente.
n realitate specillor de
plante scade ntr-un ritm tot mai rapid prin
prin cultivarea aproape a unei plante anu-
mite, prin eroziunea solului, poluare.
n anul 2000, globului va cu
aproape 50 la cifrndu-se la aproximativ 6 mi-
liarde. Conform prognozei emise de Uniunea Interna-
pentru Conservarea Naturii a Resurselor
Naturale, actualul ritm de degradare a solului va
persista, o treime din a globu-
lui va pierde fertilitatea la secolului,
Iar a zonelor de neexploatate
va fi
nu demult, geneticienii puteau recurge la aju-
torul oferit de diversitatea n cultu-
rile indigene din u.nele regiuni,
situate cu n lumea a treia. In aceste re-
giuni, ei puteau colecta plasma
pentru crearea unor noi soiuri de plante agricole. As-
fermierii mexicani ntr-o tot
mai mare porumbul hibrid provenit din vestul mijlo-
ciu al Statel'or Unite, tibetanii orz suedez,
Iar pe ogoarele din Turcia un soi de gru creat
de agronomii mexicani. Toate aceste culturi vin n
detrimentul locale ale plantelor agricole
respective.
Un botanist de la Universitatea
30 la 70 la din speciile de plante existente
vor n 100 de ani. Conform
opiniei unui apreciat entomolog sociobiolog de la
Universitatea Harvard, Edward O. Wilson, omul dis-
truge speciile de plante ntr-un ritm care ame-
echilibrul ecologic al planetei.
folositoare
Dar trebuie oare ne tacem griji n
rei specii de plante? .In majoritatea a ca-
zurilor", spune Thomas E. Lovejoy, de la World Wil-
dlife Fund, .este imposibil de vorbit despre benefici-
ile imediate pe care le-ar putea aduce o spe-
cie. Dar incapacitatea de a prezice care specii
s-ar putea dovedi a fi folositoare omului ne
tuturor".
O nu trebuie fie pentru a fi
folositoare. Cel mai adesea pe cale
omul a descoperit sau
a unor specii de plante. In ultimii 25 de ani, asemenea
expenmente au vizat un de specii mai mare
dect cel al tuturor plantelor folosite n tot restul Is-
toriei umane n alte scopuri dect nevoii
de Numai n Statele Unite a fost experimentat
unui de peste 30.000 de specii, iar
n lume alte circa 350.000 de plante superioare
care nu au fost supuse Multe dintre
acestea din nu snt ndeajuns cunoscute; multe
- nu chiar majoritatea lor - au o raspindire
foarte
La Universitatea Tufts, un institut de studii asupra
n prezent caracteristicile unui
palmier din bazinul amazonian, denumit babassu;
uleiul produs de acest arbc;>re este similar cu uleiul de
iar proteic este cu 40 la
mai mare dect cel al unei legume amplu
soia, capabil concureze cu proteinele animale de
cea mai calitate. La Universitatea California din
Berkeley, Melvin Calvin a extras din seva a
unei plante care n regiuni aride, Euphorbia
lathyrus, o ce poate nlocui motorina.
de
Sistemul actual de conser..'Lare a plasmei germina-
tive se pe un complex, adesea confuz, de re-
ntre
Pe plan principalul for coordonator
este Comisia pentru Resurse Genetice
Vegetale, al secretariat se n cadrul unei in-
specializate a O.N.U.,
Unite pentru (F.A.O.). cu
sediul la Roma. Pe acest for, alte trei or-
Grupul Consultativ pentru Agri-
cole 1 al sediu central se la
Washington, n cadrul Mondiale, Programul
Ecologic al O.N.U., cu sediul la Nairobi, Uniunea
pentru Conservarea Naturii a Resur-
selor Naturale, cu sediul n
Specificul biologic al plantelor permite aplicarea
unui restrns de metode de conservare a plas-
mei germinative, n fu.nqie de modul de reproducere
a diferitelor specii. In cazul unui mare de
plante nutritive, conservarea constituie o
Cea mai
de este National Seed Storage
Laboratory din localitatea Fort Collins (statul Colo-
rada).
Louis N. Bass, directorul acestei
laboratoru 1 ci rea 250 000 de mostre refrige-
rate de dintre care circa treimi au fost
catalogate acum. Fiecare circa
5000 de un soi diferit (din
punct de vedere genetic) de cu nu-
tritiv sau industrial. coleqie de circa
1,25 miliarde de include toate plantele agri-
cole importante: porumb, gru, bumbac, soia, sorg,
mei, toate legumele principalele
plante ornamentale. aici provin
din ntreaga lume. Prin intermediul Na-
Unite pentru al
Comisiei pentru Resurse Genetice Ve-
getale, laboratorul cu centre similare din
alte
Majoritatea snt la temperaturi
ntre -15 -20C. este conservarea
unor mostre cu un germinativ d.e peste 80
la Mostrele de snt controlate n acest
sens la fiecare cinci ani. Atunci cnd ger-
mlnatlv scade sub 70 la laboratorul
planta ntr-un mediu adecvat de
sol pentru a noi. Prin excluderea umi-
unor temperaturi pe-
rioada de conservare a fost chiar n
cazul unor de plante agricole.
.n prezent ", spune Bass, conserva-
rea n azot lichid, la o de
-196C. Presupunem va prelungi
considerabil perioada n care conservate
germinativ. Studiile efectuate
acum multor plante agricole,
precum ceapa, salata verde, sorgul
sau fasolea, foarte bine acest mod de conser-
vare. Vreme de trei ani, asemenea
trat intact germinativ".
numeroase plante agricole perene,
precum arborii fructiferi , inclusiv soiuri ale
au devenit att de complexe prin inter-
nct nu pot fi transmise ntocmai prin
Northwest Germ Plasm Reposi-
tory din localitatea Corvallis (statul Oregon) a fost
n 1981 n scopul plantelor cu re-
producere Acest centru va asigura perpe-
tuarea unor soiuri de zmeura . alun, ha-
mei alte plante cu un important rol nutritiv. Alte
11 centre simil are vor fi n anii
Pe metodele de conservare.
o posibilitate n special n cazul
plantelor capabile de reproducere Noua
a experlmentare se ntr-un
stadiu incipient, n cultivarea vege-
tale n nutritive. este
131
deja de cultivatorii de orhidee. Ea permite
intreruperea procesului natural de a orga-
nismului vegetal conservarea sau a unor
fragmente ale acestora.
de lltis
in peisajului genetic", prin nfiin-
unor
Aceste ar ocroti nu numai
d.e ansamblu, dar genotlpurile plantelor agri-
cole. In lume regiuni bogate in soiuri
de porumb (Mexic) S'\,U cartof (Peru Bolivia), sau
griu orz (Anatolia). In aceste ar fi
cultivarea unor specii care nu fac parte din flora lo-
ar fi in schimb, chiar prin
soiurilor primitive .
peisajului genetic
n ciuda tuturor acestor progrese un nu-
mereu mai mare de ecologi sint de
de - fie este
vorba de cloni sau culturi de - nu
vor fi capabile ofere o asigurare
privind de alimente ... Consider
de un rol de o im-
pentru munca de cercetare
soiurilor de plante agricole",
Hugh lltis, .,dar nu vor fi capabile
diversitatea a plantelor de-a lungul
rilor 2000 de ani". In primul rind, lltis
unii dintre colegii aceste centre sint vulnera-
bile la accidente. De asemenea. spre deosebire de
lor care in mediul natural, plantele
conservate evalueze.
.,Ocrotirea specificului genetic al regio-
nale trebuie cu prioritate in .cadrul
agricole ecologice", spune lltis . .,Doar
prin ocrotirea a intregului tezaur de resurse
biologice al planetei vom putea asigura perpetuarea
genotipurilor fenotipurilor de care depinde viito-
rul
Un alt fel de debut
e Trei sacri ai ecranu-
lui revin sub lumi-
nile rampei. Cunoscutul actor
american Dustin Hoffman a reve-
nit la teatru o de 15
ani. El pe Broadway
rolul principal din piesa "Moartea
unui comis voiajor", de Arthur
Miller. Shirley MacLaine
un recital personal la New York.
Ea, pe dialogul
in cu publicul, dan-
seaza. Gma Lollobrigida, care s-a
dedicat in ultimii ani artei fato-
grafice, imortalizind pe
oameni de stat
proeminente ale politice
publice, a debutat pe o
interpretind unul din ro-
lurile principale ale piesei .. T atua-
jul in de trandafir", de Ten-
nessee Wllliams. De observat
cei trei mari actori ai ecranu-
lui roluri din piese de
mare
e Tot mal mult, vedetele de
cinema recurg la extra-
profesionale, mai rentabile decit
veniturile din rolurile pe
ecran. Revista .. Qu-
ick" Elisabeth Taylor a
prezentat mantouri de (con-
tract de milioane dolari), Or-
son Welles vinuri (in me-
die, un milion venit), iar Farrah
Fawcett face pentru pro-
duse cosmetice (pentru modesta
de... 6 milioane dolari).
132
.. Ocrotirea genetice a naturii trebuie
prin legi", expertul american.
Concluzia sa este atit oamenilor de cit
politicienilor din intreaga lume le revine un rol
rtor in acest sens .
discordiei?
Continentul de
continentul cel m;V
acum - Antarctica,
oare se transforme intr-un
nou al discordiei,
lumii in tabere

cum se din 1959
Antarctica face obiectul unui
tratat semnat de 16 care
prevede statutul de conti-
nent demilitarizat, delimi-
de explo-
rare
pentru ocrotirea me-
diului specific. pe
durata tratatului sint suspen-
date orice la suvera-
nitate asupra teritoriului an-
tarctic venind din partea
unora din membre.
Unul din punctele tratatului,
primit cu de
membri, este posibilita-
tea pe care o de
a negocia problemele aflate
sub incidenta lui chiar atunci
cind sint in dezacord sau in
conflict asupra altor ches-
tiuni. Un exemplu de
in acest spirit este continua-
rea asupra Antar-
cticii intre Marea Britanie
Argentina chiar pe durata
conflictului lor armat din
Ma/vine.
Dar pe ce data ex-
tratatului asupra Antar-
cticii se apropie (1989), neli-
se in rindul
altor mempri ai
mondiale. In septembrie anul
trecut, de exemplu, la cere-
revista "Mosaic"" )
rea unui grup de 101 nea-
liniate, Adunarea
ONU a solicitat Secretarului
general al mon-
diale prezinte, in cadrul
sesiunii din 1984, un raport
asupra intregii problematici a
Antarcticii, pentru a
temerilor "lumii a treia" o
de bogate pu-
tea (fie chiar intr-un
viitor mai
neexplo-
in
defavoarea celor care
doar o prea parte din
multitudinea de resurse ale
lumii.

La spitalul de copii din Pit-
tsburgh (SUA) a avut loc re-
cent o
primul transplant
multiplu ficat), prac-
ticat asupra unei in vir-
de 6 ani Ope-
a durat 16 ore, timp in
care s-a procedat intii la
transplantul de (nece-
sar pentru a se putea efectua,
apoi, transplantul de ficat).
Inima era deja intr-o
stare in urma a
pe cord datorate unei
a arterelor corona-
riene; la rindul lor, aceste
impuse de
nivelul crescut al colestero-
/ului in singe - provocat de o
foarte a sin-
de remediere este
transplantul de ficat.
Drogul: "lovitura
de
Comisarul Ulber, bri-
stupefiante din cadrul
Berlinului occidental,
dr. Francis Curtet, medic la
Boulogne-sur-Seine, in
nu se cunosc. Pare-se
nici n-au auzi t unul de al-
tul.
amindoi s-au
consacrat rezerve, cu o
responsabilitate de
unui scop
comun: lupta impotriva dro-
gului, a .. albe". O
grea, de
in care succesele
nu sint numeroase nici
spectaculoase.
Anul trecut, din Ber-
linul occidental avea in evi-
zece mii de toxicomani,
care consumau zilnic zece ki-
lograme de Pentru
aceasta reprezenta
o de afaceri
un milion cinci sute de mii de
pe zi. in numai fir-
mele Telefunken, Siemens
sau BMW mai atingeau ase-
menea cote. Un record destul
de trist pentru un cu 1,8
milioane de locuitori.
.. Heroina se vinde pe
in parcuri, la in metrou,
peste tot - comi-
sarul Ulber intr-o discutie cu
redactorul revistei Le Pomt ...
in Berlinul occidental, acest
drog este de trei ori mai ieftm
decit la Milano, Paris sau
Londra. mult mai pur.
inchide azi
baruri in care s-au descoperit
traficanti consumatori de
miine alte zece

In acum 10 ani
existau cam 30 000 consuma-
tori de droguri. cifra
80 000. in 99 la
din cazuri este vorba
despre tineri,
chiar copii.
.. Drogul este tot atit de
grav ca cancerul, dr.
Francis Curtet. ' acci-
dentele de cele
mai multe decese se nregis-
in rindul toxicomani-
lor".
La Paris in alte
franceze, au cobo-
rit heroinei, de la 1 000
la 800 franci grarriul,
in acest fel
de 16-17 ani in rindul consu-
matorilor. Se deja, ce
este in stare un toxi-
coman pentru procura
.. de drog ...
desigur. ex-
comisarul Ulber. lncer-
cu prioritate
de trafi-
Una dintre acestea, im-
in Orientul Mijlociu,
se intindea pe traseul Grecia,
Italia, Austria. Am crezut
am anihilat-o la un moment
dat, au reacti-
vat-o".
Aceasta de ce apar
in Berlinul occidental cam o
mie de noi toxicomani pe an,
fiind vizate in mod cu
totul deosebit. heroinei
este de 150 gramul. Cit
centrele de dezinto-
xicare, acestea sint insufi-
ciente: circa 500, cind nici
1 000 n-ar fi deajuns.
Ar fi, desigur, se
toxicomaniile se
satisfac numai cu
alte droguri cla-
sice. In
amatorii de .. fericite"
recurg la amfetamine, sub-
halucinogene desco-
perite de germani
fotosite, se pare, pentru
prima pe in
doparea
lor care au participat la cam-
pania din mai 1940 impotriva
Pe atunci, aceste am-
fetamine erau cunoscute sub
denumirile de Ma-
xiton Corydran.
Cum se pro-
blema consumului traficu-
lui de droguri in alte
.. Associated Press
scrie in anul 1982, in An-
glia, peste 20 000 persoane
s-au vinovate de
carea referitoare la
stupefiante. Printre noii toxi-
comani tineri
care n-au atins virsta de
20 de ani. intre-
prinse de - peste
21 000 - s-au soldat cu con-
fiscarea a 200 kg
arestarpa a trafi-
In august 1983,
de la aeroportul londonez
Heathrow au captu-
reze 7 kg un
kilogram canabis, valorind pe
drogurilor cam 15 mi-
lioane de dolari.
O cantitate mult mai mare
de a fi
drogul cel mai dur - aproape
1 500 kg -, a fost
in anuL 1982 de serviciile
vamale pakistaneze. Numai la
lunii decembrie, in
urma unei de anver-
intr-un camion aflat in
tranzit s-au 396 kg he-
la peste 200
milioane de dolari.
in Brazilia, in anul 1982,
cantitatea de captu-
de - circa
362 kg - a fost de trei ori mai
mare decit in 1981, iar, in an-
samblu - inclusiv cele 730
tone marihuana -, drogurile
au atins valoarea de 1, 8 mi-
liarde dofari, ceea ce n-
dublu de buge-
tul ministerului
culturii din
La 2 martie 1983, pe aero-
portul argentinian Ezeiza-Bu-
enos Aires a arestat
un traficant, care avea asupra
lui kilograme
la circa 5 mi-
lioane dolari.
Dar cea mai
pare fi fost cea
de bir-
mane in .,triunghiul de aur",
la 8 aprilie 1983. Coresp9n-
de in loca-
litatea Mongpan, din apropie-
rea frontierei cu Thailanda, la
timp incheierea
.. loviturii de
traficantilor
de droguri, au de
dimensiunile capturii: 105 kg
droguri diverse, din care
10 kg 549 galoni de
opiu lichid (un galon are 4,5
litri), 70 galoni de
pentru
transformarea morfinei in he-
diverse chimicale o
gantitate de arme.
In timpul schimbului de fo-
curi, 36 au fost
citeva zeci Un
de laboratoare clandes-
tine au fost distruse.
impotriva ..
albe", de pe urma con-
turile bancare ale traficantilor
cresc zi de zi in fa-
buloase, pe un front
larg cu tot mai fer-
mitate.
C. Constantinescu
133
134
17

III
CI'
-
G
E

Q.
Un om cu pirul alb riafolette cu tact, firi grabi, pagini
dupl pagini, Atit de concentrat pere, Incit el putea spune ci
cftetlt o carte peslonentl de Istorie seu lnflrnplirl din Mirlle
SUdUlui. Oln cinci In cind, omul cu pirul alb este lnvllult de fu-
mul alburiu al plpel ce plree Aprlntli ere, Insi, flecire
vie lplrltulul mJtlloa de lnvestlgefle el omului legii In
unei crime cu multe necunoscute, lntlmpleti Intr-un "benlleu"
perizhm. Este Melgret, eroul atitor eplloede despre crime ti
criminali ecrJse de George Slmenon. Este polfllstul Integru,
reflexiv cere, de flecere dati, reutette si dezlege ghemui ln-
curcet orlcirul cu, cit de greu ar fi el,crnt de cel firi de
lege. Era, In .-atntee de llterturi un Melgret In chip
de cirul munci, de zi cu zi, nu avea nimic
nal, era o rutlni, deseori pllctlslto8re. In contact cu deUcvenfa
fi cu autorii el plree llnltlt, Impasibil, uman. Ere vorbe de de-
llcventa "normali", cu 20-30 enlln urmi. Acum Insi actiunile
criminale lmbreci forme complexe, punind In corpului po-
=
nesc cazuri mult mal multe fi mult mal greu de . rezolvat.
ret, cel c1n literaturi, fost newoH si se schimbe, si de-
vini uHre-eflclent, In In care o spargere nu se mal
tace cu o simpli cheie, cind bande de agresor! In plini
stredi, cu un arsenal de arme greu de Imaginat altidetl. Ata
' selntlmpli In Frenp, In lhdla, Anglia, R.F. Germania, In S.U.A.,
cere cunoec: o recrudescenti a crtmlnellfltll, de le actiunile ln-
dMdUale plni le cele ale grupurlor bine organizate, profite-
rind, In conseclf11i, terorismul In cllfp de grav fenomen anllso-
clal.
Chicago
n plin Paris
Goana
dintr-o devine,
pentru o categorie
de n Occiden-
tul .. tuturor un
mod de o profesiune de
o filozofie, un crez. Sin
gurul lor mod de a exista este
imaginat numai n huzur,
inregimentati n bande,
cu stupe-
fiante,
la "hold-up"-uri de mi-.
lioane etc. Ei lovesc n orice:
demnitate,
Sub rafalele pistoalelor auto-
mate snt secerate
inclusiv ale oamenilor legii. Sta-
tisticile snt edifica-
toare n a dimensiona fenomenul
mpotriva bra-
l!_!gii a to-
tal. In marele Paris, 1n 1983 s-au
petrecut 350 000 de delicte
de 217 000 n 1982; curba infrac-
n 1984, tinde la cote
mai nalte, ca urmare a
juvenila sub impulsul
drogului. n res-
tul a crescut
cu 20 la n de pe
malurile Senei ea a 30 la
in 1983, n capitala
17 n serviciu comandat
cad n cu di-
iar 1481 de jan-
darmi snt in gama delic-
pe francez,
ntre altele, furtul prin
pentru persoane
sechestrate, dar mai
"subtile", cum ar fi acapararea
a tripourilor, afacerile cu
cecuri false, particip,area n co-
legal, cu bani
din diverse jafuri, asasi-
. nate comise de oamenii din "mi-
I ieu" fsfera lumii interlope -
n.r.) . n lume, scopul
totdeauna, mijloacele.
Singurul care este ba-
nul. unui om este
ea o
de venituri sau un obstacol
n calea - cum este,
de cea a De
foarte multe ori, autorul sau au-
torii crimei dispar. s-a ntm-
plat ntr-o noapte din decembrie
a anului 1983, cnd doi
snt n func-
ca cele 20 de
antigang dea de urma crimi-
nalilor.
Un serviciu
"24 din 24"
Seara, Parisul adoarme
cu Sena. Localurile de divertis-
ment snt insule ntr-o mare
pe pe-
roanele metroului din
Paris. agre-
siunea din diferite mo-
tive fac, n medie.
3461 de victime n 24
de ore
Monumentele au conturu.ri
difuze sub lumina reflectoarelor
nvinse de noapte. Dispar,
atunci, misterul Senei cntat
de Prevert, liniile de puritate
ale catedralei Made-
leine, coiful masivei Sacre-Co-
eur. Se frizele Lu-
vrului, devin umbre siluetele pa-
latelor istorice de pe Sena, este
de noapte turnul
Eiffel. intr-un singur loc lumina
nu se stinge la Quai
des Orfevres Nr. 36. Este sediul
unde brigada
"24 ore din 24" este
prin ei,
zeci de Maigret, vegheze la li-
Parisului. In noaptea me-
tropolei se aud
cad victime, gonesc
cu Un minut
poate nsemna sau moartea
unui om, a jafu-
lui, furtului. In 1983, numai in
metroul parizian n 24 de ore (de
seara noaptea) n me-
die 3 461 persoane au fost vic-
time ale agresiunii din diverse
motive. Tot noaptea in
zone de promiscuitate,
cei ce vind sau droguri.
1983 a fost anul tuturor recordu-
rilor: a crescut celor
care folosesc drogurile (10 000
persoane recenzate); a crescut
cu 70 la heroinei, au
murit 190 de persoane din
de "overdose" ]'lu-
mai ntr-o a Parisu-
lui, la Cholon, ntr-o
noapte, antidrog de la
Quai des Orfevres au 600
de persoane consumatoare de
halucinogene.
Pentru oamenii de la Quai des
Orfevres fiecare misiune poate fi
ultima. Decorul de acum trei
decenii al sediului pari-
ziene a
inclusiv mobilierul dispunerea
birourilor, cadru care a fost re-
produs fidel n cteva filme-
consacrate din
capitala Ceva, s-a
schimbat n activitatea oamenilor
apere legea: Maigret, cel
de azi, are n mult mai
infractori, o n
proliferare, mpotriva tre-
buie mijloace
de combatere noi.
"Prea Maigret
pentru
prea multi Mesrine"
Acest titlu a ntr-unul
din numerele din 1984 ale ziaru-
lui parizian "Le Matin", consacrat
fenomenului
nal la Paris luptei
pe care trebuie s-o
mpotriva criminalilor
la apeluri
un mobil criminal real. Prefectul
Parisului, Guy Fougier,
turisit de
tarea valului de de
sarcinile numeroase pe care tre-
buie le rezolve cei 13 500 de
de sutele de mii de
delicte anual. O res-
ponsabilitate pentru corpul poli-
care ziua noaptea este
chemat asigure pari-
zienilor. Ei nu au nimic din aura
al lui Maigret cel
din Activitatea lor, ziua
noaptea, cum
spunea Simenon, cum
este ea, nu cum am vrea fie".
un apel disperat, din
periferii, n cu o
o din "centru"
telefonic la sediul crimi-
nale,
celui mai drag, mai iubit, mai sti-
mat, mai ocrotit fiu al familiei.
de serviciu deschide cu
o aici putem
ni-l pe actorul Lino
Ventura) registrul pentru con-
semnarea posibilei. victime.
Nume, prenume, loc etc.
sau altul se
de obicei, n unui caz
grav, obligat consemneze, la
o trzie din noapte, moarfea
unui coleg de de
un asasin care a dis-
de la locul faptei. Tot ceea
ce de serviciu,
cu durere in suflet, este cel ce
a fost de curnd colegul
de meserie a n Place
Clichy, de o de
135
in genul de a
al celebrului bandit Jac- -
ques Mesrine. intimplarea avea
loc in ultimile zile ale anului
1983 nici asasinul
de pntecele
alambicat al arondismentelor Pa-
risului , n-a mai fost Moar-
tea devenise co-
miterea ei un fapt banal. Din ba-
nalitate iese, figura de bri-
gand a lui Jacques Mesrine, as-
imortalizat pe intr-o
de succes.
Racket -
o "industrie"
a banditismului
Cuvintul "racket" a emigrat din
America ajungind sa desemneze,
la fel ca in de origine, ace-
lucru: perceputa proprie-
tarilor de magazine, baruri , res-
taurante etc. pentru a nu fi mo-
pentru ca loca-
lurile lor de nu fie
transformate in mormane de mo-
loz sau in locuri prjolite de foc.
Cine nu bandelor de
gangsteri pierde. La inceput se
sparg vitrinele. Este un semnal
"blind" pentru cel ce are curajul
nu se lase extorca!, care
.. artileria grea":
sau, pur simplu, atac
direct ca pe vremea lui Al Ca-
pone. se pe malu-
rile Senei, pe Coasta de Azur,
ca, de altfel, in alte mari
zone din Occident cu
de stabilimente maga-
136
zine de tot felul. Semnalul de
impotriva acestei forme
de banditism a fost dat demult
de presa iar
mijloacele
cele mai bune de a-1 elimina.
dintre cei in acest
fel din
Vorbin,d despre "boala racket-u-
lui", despre "noua industrie a cri-
mei", "France Soir" scria :
"Aproape nimeni nu
o pe caldarimul Parisu-
lui
Cei rrei .. eroi" ai a/il-
cerii (rauduloa.l'e de {,,
ca::.in.oul Palai.1 de la
Me di1 e rran ee. di n
Ni.1a
plngere impotriva aces-
tor in schimb se
supun cu
Ultimile statistici (ianuarie 1984)
relevau sub rac-
ket-ului, in intreaga din
nesupunere de cererea de .. a
da bani ca tavanul
in cap", 222 500 de proprietari
de localuri au avut de suferit.
.. Bombe in res-
taurante pariziene de renume, in
decembrie 1983; un luxos
snack-bar din Nisa, un restau-
rant cunoscut din Cannes o
din Juan-les-Pines au
ars, in ianuarie 1984; cea mai
mare braserie una dintre cele
mai mari din
Aix-en-Provence au fost dinami-
tate; un club un mare restau-
rant din Marsilia au inregistrat
mari pagube in incendii; la Nisa,
o drogherie este de di-
in Antibes, o
a demolat un magazin
de bijuterii; la Cannes, mari
firme de renume -
"Marcou" o a
de magazine "Sud" - au fost
distruse" .. . ( .. Le Fi-
garo"). In acestui val de vio-
creat de racket, dintre
se apere
ei singuri, a apela la
Fie oameni de
(unii chiar au de
corp" ), fie trec la mijloace de
ca pe vremea cuceririi
vestului in America . ..i n
spatele tejghelei se
- scria un reporter parizian des-
criind diverse aspecte ale contra-
ofensivei de rac-
ket. de ei , ex-
tins ei fiind.
in in care
armata de gangsteri per-
manent, de sporirea
elementelor declasate, al .. mi-
lieu"-lui in care unii ce
au dus o
Lumea se
la periferia poate din
vina acestei in care ac-
a celor in rolul lui
Maigret, nu poate elimina cau-
zele rnai adinci ale racketului .
Romanul negru al
cazinourilor din Nisa
Printre diversele culori ale je-
t oanelor pe cimpul
verde al meselor de joc, banii au
i n ochii ruletei
culoarea a aurului. Milioa-
nele atrag o speci-
din care nu lipsesc nici es-
crocii notorii , nici cei ce sub
masca le-
gea sub diverse forme. Un epi-
sod ce lume a
inceput in cu ani , in
celebra localitate fran-
Nisa, perimetru concentrat
al unor cazinouri cu Un
proces de a in
de falsa identitate a
unor personaje, un fenomen ce
acapararea.
prin mijloace fraudulqase, a con-
ducerii cazinourilor. In scenariul
derulat la Tribunalul din Nisa,
din cele trei personaje inculpate
pentru escrocherie se
numai unul, fostul avo-
cat Jean Maurice Agnelet. A
de la Agnes le Roux
votul ei , dat i n calitate de
nitoare a celui mai vechi local de
jocuri - .. Palais de la Mediterra-
nee", cu renumele legat de cele-
ce au trecut prin ru-
letei P.ierzind milioane sau ...
intr-o zi a anului 1977,
cind avea 29 de ani , Agnes le
Roux a cedat in actiona-
ril or cazinoului, aflat in stare de li-
chidare a votul ei , cu:
mulind 10 cu care il
beneficiar unic pe Jean Domini-
que Fratoni , aflat i n de afa-
ceri cu Agnelet, pe atunci
al robei Combinatia
a celor doi avea,
la fie
Epilogul tristei "i n
trei": J.M. Agnelet este chemat in
J.D. Fratoni fuge
undeva, i n afara fru-
moasa Agnes le Roux dispare
Unii spun pentru tot-
deauna. Acest proces, din
manipularea voturi-
lor pentru controlul cazinourilor,
ar putea unic, dar la
alte stabilimente de acest gen, la
[fco al .. racke(" -ului: un local de pe Coasra de A::ur disrru.v compler d, o

Chamonix Savoia
este posibil se inregistreze
.. nereguli" - spun surse ale poli-
judiciare locale.
surse sint de in-
dicii ale interesului crescind pen-
tru cazinouri din partea Mafiei
italiene. Ziarul .. La Stampa" re-
sindicatul crimei ,
in in alte
printre acestea deve-
nind un loc unde .,banii murdari"
ai crimei (din asasinate,
spargeri , drog etc.) se
devenind .. Un loc ideal
pentru o astfel de de
reciclare a banilor este cazi-
noul jocurilor de noroc. De
aceea, magistratura ita-
de colegii lor fran-
cezi , in cadrul unei
a lnterpolului , pentru a
determina localurile -de
joc sint utilizate de
Mafia in vederea ..
milioanelor in Italia. Ro-
manul negru al cazinourilor are
multe necunoscute. Nu se
trage cu pistolul, nu si nt cadavre
crime la tot pasul. in-
O
din care se scot, in mod il icit,
sute de milioane, care servesc la
proliferarea altor afaceri veroase,
alte mase de infrac-
tori criminali , puni nd noi noi
probleme de rezolvat celor ce se
azi, in rolul lui Maigret. Mo-
bilul martorul permanent al
afaceri criminale, i legale
este mereu banul. El sin-
gur nu se poate constitui in mar-
tor, spunea un magistrat francez.
fntr-un coli de Parte, la St Denls .., Le Cttolon, drogurlle se
vind ca Inghetata (Insi cu dlecnlle ti cu IUblllltatea proprie
unul comert llfclt ti petlculos); o bend este cleYaltzati In con-
ditiile eludate ale unul ,.ambutetar' pe o stracli de reguli llnlf-
eloi pietoni cad .-....1 pe macadam eub focul declanf81
dintr-o matlni netdenUflcati; unul cln zece locuitori Iti conti-
nui afacerile claei accepti si fle "proletat "; una din 100 familii
pariziene tetefoneezi - la comlaerlat ca urmare a unei Infrac-
tiuni; una la mie din famiiHie pariziene .... victima unei qre-
liunl, din diYerse motive. Avalanta de cereri adresate atgunm-
tet publice din Paria moblllzeazi Intreaga malli a Jandannlor,
Insi in raport cu escalada lnft'IICiiunlior. Malgret, cel de
azi, trebuie si fie prezent la datorie, mal alea acolo unde
mintul arde", cum eate daftnlti, In jargonul locuf unei
infractJamJ. Cfteodati Maigret 111011re. Rlmtne Insi neinvins cel
din literaturi, unde totdeauna trlumfi eplrllul
Aurel Dumitrescu
137
rediwivus
Avionul bimotor ce se ndrepta
spre aeroportul .Cesar Augusto Sandlno", al capitalei
nicaraguane, Managua, nu a reaqlonat la repetatele
apeluri radio ale controlorilor de zbor din turnul de
control. Pilotul Augustin Romano avea la bord
bombe. In total 500 de livre. Ele erau destinate lo-
avioanele militare ale regimului sandlnlst din
Nlcaragua. Dar nu s-a ajuns acolo, misiunea lui
Augustin Romano termlnndu-se tragic. Artllerla an-
a a lovit avionul .Cessna". Pilo-
tul a murit sub resturile aparatului dobort
Avionul .Cessna", cu care Romano moar-
tea n luna septembrie a anului trecut, se mal
la nceputul anului 1983. n proprietatea firmei
.lnvestalr Leasing Corporatlon" din localitatea
Mclean (statul american VIrginia), al drel fusese,
n perioada 1966-1975, director al .lntermountaln
Avlatlon lnc.". Iar din
CIA (Central lntelligence Agency). Directorul comer-
cial al .lnvestair" avea vechi state de serviciu la CIA:
el mal lucrase la .Air America", o flrmli. avla-
tld a CIA, ce a o lntensli. activitate, n spe-
cial n perioada din Vietnam.
Avionul fusese vndut oficial, de
americani - n perioada aqlunil mpotriva
aeroportului din Managua - unui om de afaceri din
Panama. cine era, de fapt, noul proprietar consti-
tuia un mister chiar pentru guvernul din Panama.
un comerciant de aco_lo auzise ceva despre
misteriosul Trebuia transporte
marti in Costa Rica". el .
Costa Rica insa drept pentru acele
antisandlniste nlcaraguane care snt
organizate de CIA. Peste 1 O 000 de .cont ras" (contra-
nlcaraguanl) se afli n prezent, cel
Indirect, sub ordinele directorului CIA, William Ca-
sey (70 de ani). Peste <400 de CIA, la pen-
sie, au fost temporar n ultimele luni, de-
oarece centrala de spionaj duce de
n asemenea aqlunl militare.
Astfel ncepea revista "Der Spie-
gel" un amplu reportaj, la nceputul acestui
an.
138
De la retragerea trupelor americane din VIetnam,
CIA nu a fost mal ca - e de
Precum sud-vletna-
mezli n prezent grupli.rile .contras" lati-
no-americane snt considerate drept mijloace potri-
vite pentru stoparea unei pretinse .ofenslve n
regiune. Ca atunci, acum n frontul cel mal avan-
sat se CIA.
.Comandourile teroriste ale CIA", cum le nu- -
sandlnist Daniel Ortega Saavedra,
au distrus, n portul Corinto, cinci tancuri petroliere
prin aceasta, o parte a rezervelor petroliere
nicaraguane. De asemenea, rebelll de CIA,
n Honduras, au aruncat n aer o conductli.
petrollerli. n Puerto Sandlno, situat la circa 50
kilometri la vest de Managua.
Aceste atacuri au produs n rndul partene-
rilor de afaceri al guvernului de stnga nicaraguan.
Concernul american .Exxon" a slstat livrli.rile de pe-
trol, ca urmare a lansate de grupli.rile an-
tlsandlnlste d vor sabota tancurile petroliere ale
.Exxon", n cazul cnd vor ncerca aprovlzioneze
N icaragua. Se pregli.tesc, de asemenea, noi atacuri
asupra unor centre Industriale nicaraguane.
tii CIA lntrulesc colaboratorii latlno-americanl n
tehnica sabotajulul n tactica luptei de
,;The Company" (compania), cum este
CIA n jargonul ani de re-
semnare, .un mare avint" - scrie .The New York
Times". Serviciile secrete, care au fost dlscreditate n
SUA, deoarece plli.nuiserli. atentate impotriva lui Fidel
Castro Patrlce Lumumba, partlclpaserli. la puciul
criminal impotriva chillan Allende, se
laudli. din nou d au .un moral excelent" (cel
adjunct al CIA, john McMahon) . Se
poate spune d serviciile noastre secrete reve-
nit", se la rindul senatorul conservator
Barry Goldwater, al Comitetului pentru
serviciile secrete al Senatului SUA. Au trecut anii
nencrederii publice, al autocriticll demlterli n
a cu vechi state de servicii ai diverselor
seqil ale CIA.
este cea care a determi-
nat schimbare. .:_ .Der Spiegel" -
SUA tale sprijinul din par-
tea statului reduce guvernului
federal, in schimb, serviciile de spionaj americane,
cum ar fi .National Securlty Agency", .Bureau of ln-
telligence and Research", din cadrul ministerului de
externe, de spionaj ale armatei, ae-
riene, precum CIA, primesc acum sprijin pentru a
se dezvolta intr-o mai mari! ca
anii '50 ai rece". Casey dispune de mai
putere decit a avut un director al
CIA. Este membru al guvernului, consilier al pre-
pentru problemele serviciilor de spionaj
coordonator al tuturor serviciilor secrete ale SUA,
care aproximativ 200 000 de
are un buget de zece miliarde dolari. Casey are
in fiecare cel intrevederi cu
In plus, el poate vorbi telefonic, in
orice moment, cu Casa din partea sa, nu se
poate un sfat moderat.
CIA dat avizul intr-o serie de se-
crete ce au avut loc inainte de Invazia in Grenada,
optind pentru o -
nu au prea bine o asemenea cu pri-
lejul lor, trupele SUA nu au fost Informate
exact cu privire la armamentul
Inamicului. armate nu au prilejul de a
critica, pentru acest Iuru, "Compania" lui Casey. FI-
directprul este la CIA printre cele mal slmpatl-
zate persoane. CIA - care dispune de 16 000 de
de un buget de 1,5 miliarde
dolari - a nu in ultimul r1nd lnflue-
lui Casey, in anul financiar 1983, cu circa 25 }a
mal multe fonduri decit in anul precedent. In
prezent, sint in curs de realizare proiectele de extin-
dere a Cartierului General al aflat la 10
kilometri de Washington, la Langley (Virginia).
.. Compania" se
De din de CIA in pro-
blemele sovietice sint provizoriu intr-un
complex de situat la circa 12 km de
De asemenea, CIA mal dispune de numeroase filiale la
Arlington (Virginia) chiar in capitala SUA: Centrala
de spionaj are nevoie de mal Imperios ca nicio-
in ultimele luni, au fost mii de
Cartierul general al C.l.A.
noi colaboratori. Pentru cel ce rutina
muncii de birou de la la cinci", CIA promite .sa-
personale profesionale in su-
plimentul .Cariere 19&4", al ,.New York
Times", centrala de spionaj cu anun-
de genul: vrei o posibilitate de a face ceva
pentru patria ta, atunci la CIA".
La centrele de indrumare ale universi-
sint permanent, recrutari ai CIA.
in decursul ultimului an, aproximativ 250 000 de
americani au la chemarea CIA. 10 000 au
fost in vederea unor pentru anga-
jare. 1 500 au fost trecerea testului
obligatoriu cu detectorul de minciuni. bune de
a intra in serviciile .Companiei" au in com-
putere, in absol-
de de superior, indeosebi
in de politice, limbi
filologie.
CIA nu numai pentru SUA in
intreaga lume, dar, in prezent, sint in mal
multe in .. covert actlons" secrete) a la
Nicaragua, caracterizate cindva de fostul se-
cretar de stat american, Henry Klssinger, drept
suri situate .in zona dintre
procedura Astfel CIA:
- cu ar'!le alte materiale pe re-
belii din Afganistan;
- lranlene ce impotriva
regimului de la Teheran; un post de radio de
americani impotriva conducerii
de la Teheran;
- impotriva Vietnamului.
Oriunde Izbucnesc ,.Compania" este
intotdeauna In cursul atentatului asupra
ambasadei SUA de la Be irut au fost cel
CIA, printre care pentru
O':ientul Mijlociu, Robert Ames.
In plus, CIA politicieni din (de
in Insula Maurltlus din Oceanul Pacific) cu aju-
139
toare in dolari mai mult, chiar Instruirea
unor personale, de exemplu in unele state din
Africa. Pretutindeni, CIA activitatea, co-
laboratorii fiind aproape in toate
Mal recent, CIA au primit oficial permisiu-
nea de a spiona in SUA; de in o serie de ca-
zuri pot deschide chiar '1 mal cere
o decizie in acest sens.
activi al CIA este, in prezent, pa-
de De asemenea, publicarea unor lu-
cu privire la activitatea unor va tre-
bui - potrivit unei a tribunalului -
unei cenzuri drastice. De exemplu, dintr-un capitol al
unei a fostului al CIA din perioada Adminis-
Carter, Stansfield Jurner, referitoare la activi-
tatea serviciilor secrete, cenzorul CIA a eliminat circa
1 O la din text. Seymour Hersh, care in 197-4, in
perioada din Vietnam, a activlta-
de spionaj a CIA in Interiorul SUA. re-
redobindit vechea libertate", Iar revista
. Newsweek" Intitula un reportaj: The CIA re-
born" (CIA
Timp de ani afacerile au mers prost. CIA este
.la afirma William Colby (director al organi-
intre anii 1973 1975). preciza motivul : . de-
oarece a fost greu Acest serviciu secret a
o in perioada Vietnamului,
ce SUA circa 20 000 de atentate
impotriva unor vietnamezi despre care se pretindea
sint sau al
Incepind din 1961, serviciile de spionaj ale SUA.
mai ales CIA. au fost Implicate in mal multe mii de
.,aqlunl secrete". CIA a manipulat in multe state par-
tidele sindicatele. Chiar o serie de politicieni
vest-germani au avut, in perioada anilor '50, contacte
strnse cu serviciul secret american, deoarece
"Nu
cei de la CIA .vor transmite totul despre noi
ocolurile blocajele birocatice, acolo unde trebuie la
Washington". au asigurat CIA Influ-
asupra presei partidelor . Compania" a finan-
publicarea a peste o mie de a angajat, in ve-
derea unor atentate, chiar criminali din lumea inter-
a livrat arme, avioane exploziv!. CIA
- faptul este acum de notorietate - au
in biroul adversarilor ai republicanilor
la putere, situat in complexul lmobillar .Water-
gate" din Washington, prin aceasta, au participat
- vrea - la SUA, Ri-
chard Nlxon.
Prin asemenea aqiuni , CIA pierdut temporar
prestigiul in in Sub
afacerii Watergate al Vietnamului, America a ajuns
acolo incit se intreba are, de fapt.
nevoie de un serviciu secret" - spunea Colby. Avind
in vedere Jimmy Car-
ter a redus serviciului de spionaj , in spe-
cial, .aqiunlle secrete". Cind Ronald Reagan a venit
la putere, seqia .Covert Actions" mal dispunea doar
de circa 200
Lui Casey . Compania" - in pragul falimentu-
lui - 1 s-a a fi . ca un dar de la Dumnezeu",
cum criticul CIA, Hersh. Acest conserva-
tor din New York a lucrat pentru ante-
constituirii CIA - OSS (Office of Strategic Ser-
vlces - Oficiul serviciilor strategice), apoi. ca om de
afaceri, a ajuns milionar in 1980, a condus, cu suc-
ces, campania a lui R. Reagan.
Faptul W. Casey a continuat la
bursa din New York . chiar numirea sa ca di-
rector al CIA, i-a indignat pe comentatori al si-
din SUA, care afirmau cu Ironie: .CIA n-
de fapt, Casey lnvesting Again" (Casey Inves-
din nou). Abia ce s-a ajuns la proteste
C.I.A. la telefon" ...
cu prieteni
au fost de un apel din par-
tea C/A, care incepe cu formula: .nu
nu .e ignori.
in urma de a primi
suplimentare, i-a parvenit o
scrisoare prin care i se. stabilea o in-
tilnire intr-o din Washington
Marine/ de
Frederic L. Wa/1, in de 36 de
ani, specialist in arta lem-
nului, se
mereu obiecte de mobilier pe
care i le comandau in mod stereotip
se se dedice in
intregime pasiunii de-o scul-
ptura in lemn. De curind, terminase
lucrul la o de
din lemn de stejar mahon, o scul-
o ce masca un
bar.
ntr-o zi, in ce amena-
jase drept atelier, in Herndon, statul
Virginia, a sunat telefonul: .,Nu
a auzit spunindu-i o voce
de femeie, .,CIA la telefon. Am vrea
ne un serviciu".
Dl. Wa/1 a crezut 1 se va cere
execute un scaun sau o de
pentru biroul directorului
Centrale de Ca
asistent la institutul de arte plastice
.,Corcoran" din Washington, s-a gindit
ar fi un bun prilej pentru do-
vedi Persoana de la
140
al firului i-a explicat,
nu despre ceva este vorba. 1 se
oferea lucreze numai pentru CIA.
.,Mai apoi,
a incheiat ea. a procedat, iar
i-a propus angajeze pen-
tru proiectarea realizarea de ser-
tare secrete de diferite
in mobilier care fie instalate in lo-
curi potrivite cu ocazia unor
in ce urma le efectueze
sub o identitate
Frederick L. Wa/1 in-
timplarea in cele mai miel detalii. Se
petrecuse cu trei ani in pe vre-
mea cind Reagan ince-
puse dea un nou impuls
lor CIA a refuzat comen-
teze relatarea d-lui Wa/1, dar un re-
prezentat al acesteia a oalificat-o
drept ..
.,Primul lucru pe care l-am
ce am primit acel telefon, a fost
discut cu intrucit nu-mi fu-
sese vreo in acest
sens". Frederick Wa/1 n-ar fi acordat
prea ofertei,. dar
,.Am fost introdus intr-o de
de dimensiuni reduse, unde
doi Le-am
fotografiile unor obiecte de mobilier
din secolul la XVIII-lea restaurare de
mine, sint in
formuleze o Au
apreciat ultima mea a
le-am de aseme-
nea."
.,Se vede capabil de lu-
cruri de calitate" - i s-a adresat unul
din interlocutori . putea
altele de calitate

Frederick Wa/1 a admis po-
sibilitate, dar a dorit motivul
unei asemenea ..Pentru
va trebui obiecte care
locului persoanei
ii sint destinate" - i s-a
.,Unui fermier de care ar co-
manda zicem o va tre-
bui 1 se furnizeze ceva adecvat tre-
lui, ceva unei
f:\'0: .. Treaba merge bine. Persoona in
din pe care i !-am
din lranul antlamerican al lui j(homelny nu mal par-
vin informafii de In India, care are o no-
torie suspiciune de diplomafii SUA de ameste-
cul american, a izbucnit de curind un scandal in care
CIA era profund prin Intermediul func-
ambasadei SUA de la Delhi, .Compania" mi-
tuise mai pentru a obfine cu
.privire la de armament modern din alte
India . Sintem remarcabili cind este vorba de
la fafa locului", lnman,
in previziunile asupra unor viitoare,
.sintem mai Mal ales activitatea de
spionaj in URSS .ne dureri de cap", fosta
oficialitate a CIA, intr-o convorbire cu revista .Der
Spiegel". Oricum, americanii pot
deasupra acelor zone in care serviciile lor secrete
nuiesc interesante . Majoritatea lucrurilor pe
care le asupra domeniului militar sovietic,
mai ales in ce armele atomice, le-am aflat
prin intermediul Fred Kaplan, ex-
pert in problemele militare autor al The
Wizards of Armageddon" . limite -
astfel, doar rareori, numai progreselor in
tehnologia computerelor, pot .fi descifrate
ile codificate ale sovieticilor. In plus, pot fi
in eroare - de prin subterane
obiective false .
energice in Senat, Casey incredinfat afacerile unui
admInistrator.
CIA in cadrul unor
dinfe. Dar este capabil in ore o
carte de -458 de pagini, cum este romanul de aqlune
The Spike". Fostul adjunct, amiralul Robert ln-
man, il caracteriza pe Casey drept .dinamul uman"
.forfa propulsoare" a CIA. lnman - care, in prezent,
in economia - are o
apreciere pentru CIA, afirmind: ne gindim la
conflictele diri centrul Europei, sintem intr-o
El SUA vor fi implicate
in lupta pentru materii prime sau in conflicte - in
statele subdezvoltate, .am fi mult mai pufln
tifi". in Liban, de serviciul secret nu este mai
informat decit marlni staflonafi acolo, iar
Ca urmare a din lran, SUA au pierdut
importante posturi de ascultare a unor
zone ale planetei. Americanii doreau Instaleze, in
Norvegia. un complex care le dar o in-
dlscrefie a ziarului .New York Times" a impiedicat
realizarea acestui proiect. CIA depune o acti-
vitate de ascultare a undelor radio ale URSS . . Specia-
CIA sint, in mare obligafi o
de cuvinte incru-
valorlficind din rapoartele
persoane de acestuia. in
plus, biblioteca ar putea dispune de o
in care fie di-
ferite documente."
Ascultindu-i pe cei doi o
idee se infiripase deja in mintea lui
Wall:
"V-am oferit chiar fotografiile unor
de mobilier, care dumnea-
va trebui copii
identice" - au mai recrutorii.
"Erau amabili - amin-
sculptorul - manifestau un en-
tuziasm molipsitor. De fiecare
cind o vii-
toare - cum ar fi un scaun
cu un picior gol pe -, se
opreau singuri din la un
moment dat, ca afirme: Dar, bi-
noi nu sintem o
de tip James Bond. Au subliniat asta
de mal multe ori in cursul
Apoi dl. Wall a fost curios
unde va lucra cum va primi comen-
zile. vom supune mai intii. unei
probe" - i s-a precizat. concepe,
de un corp de mobilier in care
fi montat unul din dispoziti-
vele noastre electronice." De aseme-
nea, sculptorului i s-a mai comunicat
i se va pune la un ate-
lier-magazin cu toate nece-
sare, situat la circa de mile
de sediul CIA din Langley,
Virginia. Ar avea posibilitatea n-
alte
precum arta a
ceramicii sau a 1 s-a mai
specificat priceperea sa in recu-
speciilor de arbori in
identificarea material lemnos
ii va fi foarte folositoare.
Cei doi interlocutori I-au prevenit,
uneori, va avea foarte mult
de lucru, pentru a nu scaden-
(ele fixate pentru .,onorarea comenzi-
lor" va trebui, din cind in cind,
pe teren" unde se va in-
tilni cu CIA pentru a le
"trucurile" ori pentru a morita el n-
"mobila-spion".
un dialog de 75 de minute,
recrutorii s-au retras, iti locul lor
rind femeia care-I condusese
cu - 1-a in-
format ea.
aceea, dl. Wall a fost poftit
intr-o in care se aflau
trei tipi: unul se postase in sa, iar
in laterale ale camerei.
Sculptorul dat seama oricum
s-ar nu ar putea in
raza sa pe trei
Rugat Frederick
Wall s-a interesat de caracterul se-
cret al de
acestui fapt asupra lui.
"Da, este o i-a
confirmat unul dintre ei. .,Nu
nevoie de o identitate na-
tura serviciilor va fi
Vi se va da un post care
va servi drept paravan, cum ar fi
acela de creator de modele in cadrul
Ministerului
Cele auzite i-au cam interesul
d-lui Wall.
)mi place vorbesc despre munca
mea" - a el
.,Nu pricep mint prea bine". Ti-
pii s-au privit intre ei o
fac probleme la inceput din cauza
asta. Dar nu-i o nu-i
Fred?" - a exclamat unul. Cel cu nu-
mele de Fred a convenit aprobator.
"Nu va fi nevoie - a conti-
nuat primul. de exemplu,
un imprumut de la trebuie
locul de vom in-
dica un special de telefon unde
oricine va suna va confirmarea
O confirmare cit se poate de ...

Dl. Wall se intreba, in sinea
lui, cum o le prietenilor
vestea sale ca designer la
CIA. Nici nu I-ar crede.
in schimb, recrutorii erau
Nu i-au ascuns faptul acti-
vitatea aceasta pretinde numeroase sa-
crificii. L-av mai informat
--+
141
serviciilor de ascultare, cercetarea echipamentului
militar capturat cu diferite prilejuri.
de CIA snt comparate cu cele
ale unor servicii similare din aliate, cum ar fi
de serviciul de federal vest-german,
care are, la ambasada de la Washington, o serie de
n camere asigurate mpotriva
Ambasadele SUA snt cartiere generale ale unor-
n (la Bonn snt circa 75).
10UCAIIDO
GRUT IliE Wll1l
111EOA
In pofida intense a serviciilor de informa-
multe lipsuri. La aceste provo-
cate de n procurarea se
o deseori, serviciile secrete
rapoarte unilaterale, care con-
convingerile sau aprecierile acestora. De
CIA nu n cursul cu Car-
ter, o pin ia pe car.e o avea
dintele SUA despre Helmut Schmidt. In primele
ce devenise director al CIA, Casey a ce-
rut prezinte din RFG. Cnd
i-au prezentat analize n care
pentru pace partidul "verzilor" (ecologist) erau
ntr-o Casey le-a dat
lui "European Office" pentru a le "corecta". Cu cteva
luni n unul din cei mai bine
CIA n problemele germane s-a pensionat nainte de
vreme, deoarece nu mai dorea elaboreze analize
unilaterale n domeniul Unul din colegii bine
- cel care a pronosticat lui Hei-
mut Schmidt - a fost mutat n deoarece
prea pentru de
stnga din RFG. In Berlinul occidental,
CIA este un specialist n problemele Americii Latine.
1 Oppt lwlllw 1
1==1
Tl>e ClA ..... cballenging """""
oponinp llle follo\\111!' fi<IJ>;
-

,<;t;utmg

n:ttroncnt and le... benefi1i ore
pentru recrutarea de agenti: .. Poti faci lu-
cruri mari prin C. I.A. ".
contact cu centrala CIA pentru a se informa do-
cumentele snt false, CIA au fost , la nceput,
ce au lansat chiar spe-
absurde.
Chiar cazul falsului jurnal al lui Adolf Hitler a
prins "Compania"_ pe picior Atunci cnd,
publicarea p.retinselor carnete ale FUhrerulul, o serie
de membri ai Congresului SUA au luat
un comitet al Senatului SUA recent unilate-
ralitatea cu privire la Salvador, care
doar "teroarea stngi 1", dar nu aminteau
nimic despre de extrema
Analizele realiste nu-l prea pe Ca-
sey. Directorul CIA stea n biroul de la
etajul al Cartierului general al CIA
ca aceea a avionului "Cessna" asupra ae-
roportului din Managua.
Adaptare "Der Spieget''
de Romeo
"inrolat", va trebui urmeze un curs
de instruire, va uneori in alte
va putea chiar o trimi-
tere, timp de trei ani, in
eventual in japonia.
"Mai este o in cazul de-
in misiune peste hotare" -
le-a dl. Wa/1. mea
mai mult decit mine, astfel in-
cit depindem de veniturile ei." "Se
poate aranja acest lucru" - 1-a.u asi-
gurat cu interlocutorii.
.. Nu va fi prea greu un
post de in loc unde
fi trimis "To-
- a insistat dl W al/ - mea
este avocat la Serviciul de
percepere a impozitelor." .. Se
- au "gazdele".
Atunci, modelierul a cerut alte
privind caracterul ,. clandes-
tin" al muncii pe care urma s-o
1 s-a .. clan-
destin/tate" numai pentru
lui. "In acest fel,
nu vor descoperi cine - au
motivat interlocutorii. Apoi, din nou a
fost singur, femeia care-i
declarase e "apreciat" s-a reintors
i-a repetat In plus,
i-a comunicat va primi un salariu
"indeajuns de pe care, ul-
terior, 1-a mai "umflat" Trebui;;
142
completeze o cerere, fie supus
la citeva teste mai fie Invitat la
unele
Frederick Wa/1 a discutat o
oferta cu carea mal
cerut o intrevedere, pentru mai
avea unele de te-
lefon la care trebuia apeleze ii fu-
sese inminat intr-un mod foarte neo-
era notat pe cu
clei a plicului in care urma ina-
poieze cererea de angajare comple-
plicul lipit, s-ar
fi cind plicul ar fi fost din nou
deschis. dl. W ali n-a im-
evident era
proba celor care o
Oricum, plicul se
iar sculptorul, in momentul in
care s-a gindit sune, _se afla in ma-
gazinul de al proprietar
era. incit a fost nevoit caute
CIA in cartea de telefon: in-
trebind de femeia cu care dialogase
i s-a nu are
nici un angajat cu acest nume ...
Ajuns a format de
pe plic. A cerut o discu-
e posibil, cu unul din cei doi
tipi cu care a stat de mai intii.
La mai de o unul dintre
1-a la telefon. Dl. W ali
1-a intrebat: ..In ce
riie in ce proiectez
cutare scaun, cum procedez, le ex-
plic unde in ce fel in-
staleze?" "Nu, il
instala", i-a replicat prompt
lalt. "Eu?", a perplex Frede-
rick Wa/1. "Pe propriul meu risc?"
"0, dar nu e nimic riscant. C/A
permite oamenii decit in
de Poate
doar o la cinci ani o
intr-o
Dl W ali s-a rit astfel nu
dea curs propunerii C/A de a lucra ca
proiectant de in po-
fida salariului tentant a
lor de a in De-a-
tunci, a continuat sculpteze in
lemn. Nu a mai avut nici un contact
cu C/A, dar, intim-
plare, a cea mai
fierbinte pe care i-o adresase Agen-
...
"Cind am sunat-o pe persoana cu
care avusesem prima convorbire pen-
tru a-i comunica refuzul meu, s-a
tat zicindu-mi:
pe altcineva care ar fi interesat
de la noi, OK?" ".
"International Herald Tribune")
Traducere adaptare
de Luigl Toma
__ H .. ITCHCOCK
totdeauna
. V
su rpr1 nzator
Se despre renumitul
regizor Alfred Hltchcock se file
totul. La un recent festival al fil-
mului de suspans, la
Londra, creatiile au-
tor de pellcule ce flori
de s-au bucurat de oblf-
nultul succes. "Un spectacol
unici", exclama publicatia "Time
Out", ce clnematografele
londoneze cinci co-
oll Hltchcock - thrlller cla-
sice; aceeatl
"lnlmltabllul ccHitch este din nou
printre noi". Filmele respective
au fost relansate In cursul toam-
nei trecute, ce Patrlcla, fi-
Ica lui A. Hltchcock, fusese de
acord - deloc dezinteresat, bi-
neinteles - , tezau-
rul mottenlt pentru a relansa pe
plata a cinematografului
pellcule originale ca "Fereastra
dinspre curte'!, "Necazuri cu
Harry" fi "Omul care ttla prea
multe". pusese la
negatlvele acestor filme
ale sale devenite clasice. SI cal-
culele marelui maestru al . sus-
pansulul au fost lncununate de
succes. in oratul natal -
Hltchcock s-a in cartierul
londonez East End, In 1899- au
In fata caselor clnemato-
grafelor lungi cozi, o demonstra-
tie a faptului fi comedia
"Cocktall pentru un ca-
davru" , povestirea
"Din Imperiul mortilor" stirnesc
Interesul noilor generatii de ci-
nefili.
Un film Hitchcosk
uitat intr-un muzeu
din programul .opere-
lor pierdute" cum afirma zia-
rul . The Times") lipsea o a
ce nu primise un
nume definitiv. Scenele sale de
n alb-negru
par a fi filmate pe infer-
nului - crematorli , cadavre despu-
iate ce la
orizont, burghezi in costum
de ce stau la
marginea gropilor comune. Mai in-
grozitor este faptul nu a fost ne-
voie ca Hitchcock Imagineze tot
ceea ce se putea vedea pe ecran.
Materialul a fost filmat n Ger-
mania de operatori englezi, ameri-
cani sovietici , n perioada .cnd
trupele aliate eliberau de
amintire de la Auschwitz,
ai
Vizitatori germani la intrarea ...
... la din
Maldanek, Bergen-Belsen, Buchen-
wald Dachau. Din acest material
documentar, care totaliza, n mai
1945, deja 12 000 de metri de peli-
renumitul regizor a realizat
cel mal cumplit document cinema-
tografle de Istorie
Dar, la fel de straniu ca in stranllle
filme ale lui Hltchcock, pelicula nu
a fost n ntre-
gime publicului . Decenii ntregi,
lucrare a lui Hltchcock a
cut n .. Imperial War Museum" din
Londra, unde snt strnse docu-
mente obiecte ce constituie
turii ale dezastrelor provocate de
marea de la mijlocul
acestui secol. accesibil ori
cui, documentarul nu a fost prezen-
tat nimeni nu a avut
curiozitatea vizioneze. Neclari-
este soarta celei de-a
role a peliculei , care cuprindea ima-
gini ale crematorlilor
de ochelari ale victimelor ce mer-
geau la camerele de gazare, ce
a fost la anu-
lui 1945, pentru turnarea altor
filme nu a mal fost apoi ina-
Restul filmului, ce
circa o amprenta incon-
a lui Hitchcock, fiind reali-.
zat principiile caracteristice ar-
tei sale - cu lungi
travelinguri, decupaje contradecu-
paje, ce treptat '" scene
cumplite. cum declarau n
acea autorii comentariului
(ce nu a fost, la definitiv
elaborat) - Collin Wills, redactor
la . News
Chronicle", Richard Crossman,
ulter ior ministru in . cabinetul pre-
mierului laburist Harold Wilson -
scenele nu trebuiau fie .. supran-
cu cuvinte, ci trebuiau
ofere spectatorilor . timp de reflec-
pentru ca cele - O lec-
ngrozitoare - fi mai
bine
O coborire
in infernul nazist
Filmul lui Hitchcock ncepe cu o
ce a avut loc la Berlin, in
1940, l pe Hitler, flancat
de din anturajul jubi-
lind in unei
143
Brusc, pe ecran apar, mai nti
dramatism, un convoi de camioane
britanice ce prin unei
livezi, pentru a Intra. apoi, in
rul Bergen-Belsen. In spatele gardu-
lui de pot fi
copii ce privesc trupele britanice
Apoi camerele de luat vederi pre-
imagini ale de lemn,
i n care, la inceputul anului 1945,
peste 50 000 de oameni au murit ca
urmare a fizice, a lipsei de
sau a tifosului. In interiorul ba-
pot fi cadavrele celor
unele pe putre-
zite, in unele camere fiind stivuite
la tavan .. .
Un fragment -ele 15 minute din
acest film a avut asupra milioanelor
de telespectatori britanici ai .. Chan-
nel 4" un efect mai impresionant
decit dramaticul film american .. The
Day After" (Ziua de
unui nu-
clear. ..Coborirea in infern se pe-
trece in filmul lui Hltchcock spira-
lat, fiecare fiind ur-
de alta la fel de
afirma _regizorul britanic Dai Vau-
ghan. o proceslune de
oameni ce mai intr-o mi-
salvare trece prin ce-
lor pe moarte sau deja.
merg unul altul
potlcnindu-se, o procesiune de ade-
schelete.
Spre deosebire de alte filme cu
privire la
care spectatorilor .. un
sentiment de de oroare"
(Vaughan), filmul lui Hltchcock
la minie. Mai ales scena in
care din Bergen-Belsen
sint aduse sub de militarii
britanici asiste la ngroparea in
a celor ce au fost
in acest Privirea camerei
de filmare incet spre un
grup de copii care sorb cu greutate
din nou o
nu este ab-
din filmul marelui cineast. O
un grup de oameni
ce fac baie in Improvizate in
Imediata apropiere a cuptoarelor
apa par redea
su lor ing rozitoru lui
supliciu demnitatea. Femeile rein-
un
tor minute in in cadru
- un gest

Odiseea unui documentar
stnjenitor
Ideea acestui documen-
tar. care in intreaga
lor crimele fasciste, a
unui prieten al lui Hit-
chcock - Sidney Lewis Bernsteln.
film a Ministerului bri-
tanic al El a vizitat
144
Bergen-Belsen Imediat elibera
rea acestuia a profund im-
presionat de ce acolo, de di-
mensiunile holocaustului ale aces-
tei de nimicit oameni, pro-
punind imediat se reali-
zeze .. un film special pentru ger-
mani". Bernstein
in ochilor germanilor .. o
care imortalizeze, pen-
tru prezente cele vii-
toare, o parte din crimele
n numele lor . De asemenea, el
proiecta realizarea unei a doua peli-
cule, n versiune care fie
in ntreaga lume. Motivul
pentru care nu s-a ajuns la realiza-
rea lui Bernstein a fost
ntr-un articol publicat n
.. The Times", de Istoricul Carollne
Moorehead. Chiar nainte ca Hit-
chcock n anul 1945,
vizioneze materialul filmat, lui
Bernstein de la Ministerul informa-
au nceput rezerve.
Ei partea din film deja
este .. prea chiar
mai mult chiar, se
temeau va da unui .. efect
bumerang". Se publicul
spectator ar putea pune sub semnul
autenticitatea sa, deoa-
rece .. filmul nu este pe deplin con-
Bernstein nu s-a in-
timidat a accelerat de
filmare, a trimis o de
operatori n Germania 1-a rugat
pe Hitchcock ajute. Acesta a ac-
ceptat imediat, n anii
lui activase cu mare succes la Hol-
lywood. Problema i s-a atit
de marelui cineast incit
s-a apucat Imediat de lucru, refu-
AUTOMOBIL. Premierul Mar-
garei Tharcher la volanul unui
prororip de auromobil compureri-
:ar. consrruir de firma .. Ford". O
a viirorului. Evenimentul
avea loc cu prilejul deschiderii. la
Londra, a unei expozirii inrirul<ne
.. Drive Fonrard- Toll'ard.1 1hc
Year 2000"
znd orice onorariu. La lui
iunie 1945, el a nceput prelucrarea
materialului la filmul intitulat pro-
.. Concentration Camp Film".
In momentul respectiv, documenta-
riscul britanic Stewart McAIIister
sortase materialul pe mai multe
tematice, astfel incit Hit-
chcock a putut ncepe imediat
definitiveze ultimele faze de pro-
Cnd filmului nu-i mai tre-
buia decit stabilirea comentariului
definitiv a survenit o schimbare n
atitudinea - de care de-
pindea difuzarea filmului - n sen-
sul prezentarea crimelor naziste
nu ar fi Au fost incrimi-
nate cele citeva fraze ce ur-
mau constituie nucleul comenta-
riului definitiv, ca de aceasta:
.. Atta vreme cit germanii vor
schimba care a dus la in-
josirea a attor oa-
meni, pentru ei nu va exista un vii-
tor" . Revista .. Der
Spiegel", care am preluat
.. interesele
politice din ajunul rece>>
au n aprecierile nvin-
occidentali n docu-
mentului ce respecta isto-
ric"' .
La lui iunie 1945, Hit-
chcock s-a reintors la Hollywood
pentru a continua o c3.-
cu
sale care provocau fiori
spectatorilor dornici de suspans.
Cel mai cumplit film de al
a fost, depozitat treptat
dat Avea un mare defect -
era nu
R.N.

in ramura
devine din ce in ce mai
mai ales in
Europa occidentalii are o perma-
de in con-
in care fiecare buget fami-
lial este erodat de efec-
tele crizei Tocmai da-
in
un proprietar de hotel din Paris a
introdus o n au-
cu ei
ciini. Proprietarul hotelului a
dovedit are umor, ueoarece
printr-un aviz
care comportamentul pa-
trupedelor: cinii lustruiesc
pantofii cu draperi i le, nu se
pe de nu
nu Iau prosoapele
ca suvenlr, snt gentili cu
o;;.nenli de serviciu. mal ales,
- nu scrie n aviz - aduc cu
ei cu venituri frumoase.
Sevilla:
nchis.
plecat la
putea crede la Sevilla, mai
mult ca oriunde pe spanior,
asta din noap-
tea cind trenul luat din
gara Atocha purta spre
sud, in Andaluzia.
putea crede Doi im-
romani s-au aici. De
numele primului este venirea
legiunilor Romei la nord de Du-
De cel de al doilea - retra-
gerea lor. Traian Adrian au
plecat din ltalica, de
predecesorul lor pe Tibru, Filip
ArabuL . Facem ce facem ne in-
toarcem la constatarea lumea-i
n Siria, acum ani, ci-
neva imi vorbea cu despre
Apolodor, despre lui bi-
necunoscut recunoscut. O punte
pornea. atunci, din mintea mea, im-
de mersul nisipului incins
de lui,
primul pod ridicat acolo de
sus-numitul Apolodoc. De ce
face acum drumul invers, dinspre
ltalica spre Sarmisegetuza mai
incolo, la Damasc... Ne in
lume de atitea ori
in stare de
ne indemne la a
mal uita din focul care ne din
cine ce chibrit abil de-
parte de ochii
Merg, la ora in lungul
chelului pustiu. atit fi
a vedea din Sevilla, puteam
declar cu toate
n-am sub ochi, de aici, albul de spe-
riat al caselor, verdele chinuitor al
parcurilor n-ajung la mine, in nici
un fel, umerilor,
tura trupurilor tinere din care s-a
chipul de veselie neastim-
al Sevillei.
Almanah Lumea coala 9 10
Se1il/a -
timpului pre-
zent
Sint invidios _pe Turnui de Aur.
Nu doar 'pentru anii in
800 la nu pentru privitul
lucirile-i la-
colo, ca atunci, dis-

intre palme zarurile
evenimentelor, gata oricind le
Cit aur se va fi
inchis cu in intunecimile
lui ochi il vor fi scrijelit din
smulgndu-!
pe care doar el le va cu
rat. Turnul de Aur 1-a pe Co-
lumb apele Guadalquivirului
purtindu-i gindurile spre o lndie
America, o din-
colo de care putea nu se afle
altceva decit Turn u 1 de
Aur 1-a pe Magellan ducin-
du-se pentru a nu mai reveni nicio-
Cine crede astea sint lu-
.- cruri de ziua nu are decit
se uite la Turnul de Aur ca la nimic
altceva decit minaretul unei mos-
chei de ceva mai robust
mai decis pentru a sparge cu frun-
tea decenii secole.
- Dv. domnule?
Atit mi-a trebuit.
- - Sintem la Alcazar, senor, la
Alcazar!
singur, luasem decizia de
a trece de zidurile care ar putea
145
masca blocuri de 2-3 etaje, inve-
lite in dunga verde a vrejurilor de
unde - pungi de ume-
zite de - florile sau
mov. Sevilla a avut parte de
tuturor vnturilor. .Hercule m-a
Cezar cu ziduri m-a incon-
jurat{ Cu' nalte turnuri am
Rege e sfint m-a ... " Versuri
vizibile cindva pe poarta Jerez. Or-
goliu nepotolit de aspre furtuni ale
Fenlclenl. greci, cartaginezi,
romani, mauri ... au
trecut, am cu greu la
ideea a fi in lutul
drumului, urme. In noiembrie 1-428.
regele Ferdlnand III deschidea por-
pentru
Tras de din scurt,
invitat cu amabilitate - dar in-
in retragere! -. asal-
tat de detalii, condus cu ochii de
ajungi desfaci Alcaza-
rul in tronsoane, felii, cotloane,
alunecl in lung in lat, demon-
tez! ca pe un ceas
1
de
egal al sufletului, doar astfel
accesibil, prin prin scoa-
tere la soare.
Este, in toate acestea, un joc al
un amestec eludat de
Impulsuri, de gesturi predispozi-
de a in Istoriei
spre nori, cu convingerea ajun-
gerii in unde, acum,
sintem in stare vedem, ne
cruclm, privim credem,
pupilele snopul
de raze reflectate de peretele sigur
pe el pe efectele ce le
- Alcazarul, senor!

Norocul meu. Un bilet de intrare
o lume de care fi acum
mal
O cimp traforat
cu te la de-
getele cite au trudit pentru a in-
cropl desenul de
rostogolit peste de
146
Broderie mun-
cii in borangic. Sus, cabinete,
abia atinse de infloresc cor
Patio de las Doncellas - gale-
rii cu arce polilobate, structuri de
-
cumva capul de compas al intregu-
lui, locul de unde pornesc prin de-
locuite,
dominate de plafoane la
glasul, cu mer-
gind spre Sint acolo
peri cu ecouri din zilele lui Carol
Quintul, sint apartamentele Mariei
de Padllla, dormltoarele lui Filip 11
lsabela Catolica, apartamentele
locuite de Carol V.
Oricum,
Spaniei, fratele meu! Ca cum
toate cite sint prin palatul
la ora de traforaj n-ar fi fost
de ajuns, allnierl
exacte de arbori, fintini pavl-
lioane in de vegeta-
care nu se mal
galerii. trebuie fie
din Aranjuez pe care nu le-am
zut, cam parcul Maria Lu-
lsa, cu alei cu nume de navigator!
in Lumea dincolo de
ea, cu Spaniei, cu lmensul he-
miclclu monumental dar urit, nela-
locul lui intr-un loc unde arborii au
se de cu atta
respect.
Nu-mi acum decit Iau
la rind de muzeu, cite sint,
feresc ochii de electricitatea
goblinurilor, multe mari, mal
ales despre aventurile lui Carol Qu-
intul in Africa - un cal bind
in timp ce umbra il
peste undele -.
uit la de evantale
machete de caravele mirosind a
aur de steme Impe-
riale, de fotolii cu insemne
la ceramlca in stare
prin mal multe in
timp - galben, albastru, verde -.
sub chip de flori, animale sau
aici, ca peste tot, emblematic.
cor rida
Santa Cruz. !;)in nou in
cu acest nume. alei un pe-
tic de altfel decit l-am
chiar altfel decit ni s-ar povesti.
In spate Alcazarul, el
nile sale dospite de ziduri. Santa
Cruz a convocat case mo-
deste, pltite in fier forjat, In-
terioare vinate de portocal!, ghi-
vece de flori la soare, pal-
mieri ziduri,
fintini
Seara vin cinte virsta visu-
rile Acum trec
de drum,
implinind ritualuri doar de el

Mi-a fost de ajuns citesc ce
spunea Gautler pentru a crede
tot timpul pe drumul catedralei.
Observatorul fin, metlculosul, per-
slflantu 1 de la nord de Pl rl-
nel N6tre-Dame s-ar putea
in voie prin centrul catedra-
lei, atit este de in
el.
apropii cu lntirzii
cit pot prin Casei Lon ja, intre
stau arhivele Indii-
lor, acele documente unice ce
de venirea pe lume a colonii lor spa-
niole ajungerea incoace a
lor lor. Unii vor ne aminte
doar de tezaurele puse in
calea galioanelor. vorbesc doar
de praful de
cred volumul pri-
vind Europei venind dinspre
noi necompetl-
tlv la intilnirea cu celelalte.
de conchistadorii soseau. in
San Salvador inaintea ar-
cului prafului de s-ar
fi ajuns in Mexic acum ani
avind la oblinc arr:na cu neutron 11
nu s-ar fi ajuns Pre-
fer. vreau spun, periscopul dis-
pus examineze drumul caravane-
lor conduse de Cristobal Colon,
ce le pe celelalte bine
e le ni le amintim
celor ce se fac a nu le
in partea ce de avantajele pen-
tru omenirea de ambele
capete ale traseului.
Trag cu ochiul de-a lungul case-
lor, pentru a opri in
pline de portocal! la virsta fructului
copt.
Trotuarele se in
tea lor, cu cai avind pe cap
sombrero caraghioase, bune
altfel contra ce va
cu Ora
n-a sosit
Giralda este acolo. Trup de bale-
in zbor, de soare
in privirii
de dragul ei. Fetele andaluze pot fi
geloase pe stalagmita la
vedere, se de
ochi, mersul
gindurile, rostind chemarea intoar-
cerii. A fost
in toate limbile
tului. intreb cum s-ar fi vorbit
despre Giralda in descope-
ririi ei pe tipsia unei monu-
mentale, cel mult in seama
porumbeilor celor le
dea de mincare, acolo in
seama ochilor
dea Ce-
zarului ce este al lui. Geber, mate-
maticianul, a dorit pariu cu
noi, aruncind pe
imperecheri, unde arhitectura al-
gebra fac lui
ne trimite la alura rachetelor
nind spre cer. in-
tors soare. li privesc geome-
tria succesiunea de fe-
restre, coloane a reuri, colo ritul
alunecos, roz-alburiu pe care mi se
pare microscopice
de sudoare.
un mon,ument care
posteritatea eram
nebuni". Sint mai preocupat
de autenticitatea consiliu-
lui de canonici, pu-
sau deloc cuiva de a
epata cu orice n-am
cad in de a considera bla-
spre Con-
saltului inainte nu,
cel mijloacele,
ele in termenii norma-
lului.
uindul de inceput al canonicilor a
izbindit. Pe locul acesta a fost Ma-
rea moschee a Sevillei. Catedrala
din vremea lui Alexandru
cel Bun. Ce nu loc sub
de cer? Ca-
pele adunate una intr-alta, delimi-
scrupuloase, pentru a face loc,
in toracele lor la vedere, sta-
tui compunind de
Un loc de
Spaniei
jur-imprejur un bru de firide, la
candelelor. Stilpi
primesc pe greutatea
lor. de renume au pus mina
pentru a altare, basore-
liefuri, semicolonete, cripte regale,
ornamente polifonice, ferestrele in-
cadrind vitralii de mare vi-
Dimensiunea n-ar in-
semna totul, spunea cineva. dar aici
nu doar dimensiuni se
intind deasupra sint
de exactitate con-
de rafinament admirabil,
de in plasa unei priceperi
greu de exprimat catalogat.
Mormintul lui Columb
loc in catedralei. Patru regi
pe umeri catafalcu 1 din pia-
gest probabil dimen-
siunea M-ar ntrista
merge. in cazul
de nu temeritatea des-
de drumuri, ci ar viza
pur simplu, a vali-
zelor cu care s-a soldat.
ceva la care canonicii con-
structor! nu s-au gindit.
de dinc:olo de averile
n firidele ei, tezaurul
artistic pentru care am putea, la
urma urmei, batem pe
spunindu-le: dreptatea este cu voi!
Snt podoabele .. . Cine ar fi crezut1
Obiecte de aur argint,
n fir de metal, rare, potire, o
purtnd pe ea nu mai
de 12 000 de pietre
snt tablourile. De n-ar fi muzeul la
care voi ajunge, Sevilla s-ar putea
considera de datoria
de ai ai altora.
semnate de Goya Luis de
Morales, Zurbaran Valdes Leal,
Jordaens Pacheco. Dar la
Sevilla, Murillo, atit cit n-am
Catedrala s-a
ne de el, nu oricum, nu
nu pe orice dimen-
siune de expresie Th.
Gautier, iptr-un acces de umor ne-
aru, crede _aloria dar plaga
Sevillei este Murillo", excedat
probabil de accentul cu care local-
n leii i I-au scos la vedere.

de prinz. Decem-
brie. Soarele Andaluziei s-a
in doritor nu scape din
ochi globul terestru mai ales, Se-
villa. Giralda. n lipsa vintului care
s-o la n un
snop de raze. trec in tra-
pul cailor, ntocmai ca prin Disney-
land. Cine ar avea nevoie de ele de
nu s-ar face fotografii? a ie-
n localnicii veneticii
se se se
intr-un efort de a se crede fiecare
pe dar a
de Cerul a mprumu-
tat - ce faci! - albastru! din
pinze de Murillo. Oameni
au se uite unii la al-
Nu pe nu agresiv, se pri-
vesc pur simplu. Fete se
preling printre grupurile de
tari n sigur
indiferente la oftaturile ce le curg
pe urme. Sint pe Calle de las Sier-
pes. Lipscani! locului. Nimic nu
pare a bintui sufletul
Sevillei in afara poftei de a se
bronza. la soarele lor care este nu-
mai al lor, de vorbi cu priete-
nie, la o cafea sau la de ce ar
lipsi tocmai aici?
de pe margine nu snt nici
nici teatre, nici arhive
se cafenelele de
asemenea, locurile de
ele. La 52, in cazinoul de
azi, s-a aflat inchisoarea de ieri a lui
Cervantes. Acolo 1-a construit pe
Don Quijote.
mal citesc pe o
dincolo de care .lip-
nchis. ple-
cat la
Neagu Udrolu
147
Enigmele
Lnsulei
lui
Legenda dupA o
grea Hotu Matua
a poposit n Insula unde
avea sii primul rege, a bote-
zat-o "Te Pito note Henua" - .Bu-
ricul Plimntului".
A fost nceputul, acum mai bine de
1 500 ani, al unei culturi misterioase,
care, n zilele noastre, nu se
det
Primii au debarcat aici
venind din Polinezia. Ei au o
Se pot ntr-un singur . ahu" 12
statuete aliniate, aproape intotdeauna
intoarse spre interiorul insulei . Pu-
kao" uneori,
Il tone
148
culturli uuicii n felul ei, caracteri-
zatli printr-o obsesie a prelucrlirii
pietrei sub forme. variate, executatli
cu unelte rudimentare. ,
Cercetlirile arheologice au dovedit
eli mndul de viatli al vechilor locui-
tori ai Iusulei prezenta ase-
cu obiceiurile celorlalte po-
poare polineziene. Au fost, de-
pistate mlirturii ale existentei unei
populatii mai vechi, anterioarli celei
de culturli Originea po-
acestei insule rlinne insii ob-
scurli, pretinda-se la diverse interpre-
tliri.
Situatli la 3 200 km de coastele
chiliene, Insula este unul din
r
unctele cele mai izolate ale planetei.
n 1888, insula a fost statului
Chile. Autoritlitile acestei tliri orga-
nizeazf in prezent un program arheo-
logic cu un dublu obiectiv; primul,
pur de a elucida o perioadli
de 1 500 ani, care
constituie unul din fenomenele cele
mai mi'sterioase de pe planeta noas-
trli: dezvoltarea acestei culturi intr-o
izolare extremli. se de
consolidarea restaurarea vestigiilor
arheologice, care riscli sli piarli, datli
fiind starea lor avansatli de deterio-
rare.
Lucrlirile arheologice de cercetare
restaurare au loc, n special, la
marile sanctuare sub cerul liber ahu
-uri. Acestea au cunoscut, rind pe
rind, distrugeri, reconstructii trans
formliri.
Ahu-urile, situate majoritatea n
apropierea coastei, erau locuri de ve-
nerare a de rituri fune-
rare. Unele din ele snt orientate n
functie de pozijia soarelui la echinoc-
solstijii. Insula numlirli in jur de
300 astfel de monumente asociate
unui simbolism religios. Pe ele !.nt
Sculpturile gigantice de pe Insula
sint dintr-un singur
bloc de Se pot obserm porozi-
tatea pietrei degradarea
in timp, de vinturi ploi
corpurile moai-lor, sculpturile
n piatrli vulcanicii ce-i reprezentau
pe Locuitorii insu-
lei credeau la terminarea lor,
aceste statui erau nzestrate cu o pu-
tere mana, care-i apAra
ajuta.
Existli peste 800 de statui in in-
Unele mlisoarli zece metri
dntliresc 20-30 tone. Cilindre ciu-
date de tuf erau plasate, in echi-
libru, pe capetele lor grele. Multe
statui se glisesc n continuare in ca-
riera unde au fost sculptate - crate-
rul Rano-Raraku.
Rano-Raraku dli impresia unui
tier care a fost brutal intrerupt.
Aceastli intrerupere a intervenit, pro-
babil, intr-un moment n care Insula
atinsese gradul ei de culturli
cel mai dezvoltat; apoi, datoritli unui
grav conflict intern, ignorat, a
nceput declinul. Din acel moment,
probabil secolul al XVII-lea, s-a in-
staurat o fazli de instabilitate de
rlizboaie tribale continue, datorate, se
pare, unei nmultiri excesive a
populatiei, situatie care a condus-o la
exterminarea la practica
. generalizatli a canibalismului.
Acest trecut de persecutii, orori
distrugere a rlimas _grava! n memo-
ria oralli a insulei. In timpul acestor
lupte, moai-i au fost, dintr-un
motiv necunoscut, 11sa\i
pradli actiunii - care
se continuli astli zi - a mli rii, ploi-
lor Aceste statui
problemele cele mai mari de conser-
vare, piatra din care
!.nt construite este un material poros
prin care apa pAtrunde mliciin-
du-le.
Rarele picturi rupestre !.nt ele
atacate de umiditate, care afecteazli
aderenta a culorilor pe piatrli.
Zidurile de dovedesc o mare
in constructie; ele sint
orientate in functie de .ma-
relui pe bolta
n alte cazuri, ele sint amenintate
prin disparitia a structurilor
care le servesc drept suport. Aceste
picturi sint asociate, n general, cul-
tului omului-pasi re, care consta
ntr-o luptj datj ntre rizboinici
pentru a primul ou al ma-
nua-tarei - o pasAre migratoare ase-
care vine n
fiecare vari din insulele vecine.
nvingitorul era considerat omul-pa-
sAre, iar grupul sAu putea exercita
puterea n timpul acelui an. Acest
cult, legat de divinitatea
Make-Make, zeul care sfintea,
o datj pe an, ritualul fecundidtii
al napoierii la a cunoscut
apogeul n perioada de distrugere a
sanctuarelor, dnd puterea centrali a
regelui a cedat locul celei a
supremi.
Insula este un imens mu-
zeu n aer liber: monumente, statui
petroglife, de simbol
forti de Conservarea acestor
vestigii depinde n cea mai mare
suri de sensibilitatea omului contem-
poran fali de ele, de sprijinul pe care
li-1 va da.
Mirela
Acest drog
numit ...
- pronuntati pentru elimina-
rea a
- n nici un caz. Din totalitatea
substantelor vitale pe care le-a elabo-
rat natura care se gAsesc n trestia
de sau n sfeclA, n urma
rafiniirii rimne una singuri:
alb. Dar el se un produs
mort, a cirui antre-
neazA numeroase tulburAri.
- Puteti cita cteva din aceste
afectiuni principale?
- Desigur. Inainte de toate,
rul paralizeazA imunitatea naturali
favorizeazA bacteriilor no-
cive. El provoacA pligile dentare,
care sint la originea cariilor per-
echilibrul florei intestinale din
tubul digestiv.
- Aceasta duce la infectii'
- Da. Ele apar n diferite pirti
ale corpului cu o rezistenti mai
mici, dnd la rinite, anghineJ
olite, sinusite, cistite o de
alte infectii de diverse feluri.
- Nu semnalul dv. de
il va pe oameni?
- Nu. nainte de toate, incercAm
si nu informatii dezastruoase,
care ar consta n a prezenta dramele
provocate de carne, ri, ca-
fea etc., firi a explica Jllodul in care
te poti de aceste droguri. In
cartea noastrA invita si te hri-
toate aceste lucruri sint pre-
zentate cu umor se pare ci sint
mult mai bine ntelese de persoanele
interesate. Oamenii rid atunci dnd
rid nteleg.
- Explicati modul de a evita
abuzurile respectind o draco-

- Nu, explicAm ntr-o manierA
modul de a renunta la
aceste unii toare. Oame-
nii inteleg ceea ce se ntmplA n or-
ganismul lor. Te bine mo-
dificind modul de a te brini, firi a
recurge i la diete draconice, care,
adesea, fac mai mult riu dedt riul
pe care dorim si-1 nliturim.
- pronuntati n favoarea
unor diete
- tot felul de diete
firi a constringe o persoanii
si o formulA specifici. Fie-
care poate alege regimul care i
place. Nu este suficient si le spui oa-
menilor: suprimati ruJ! Trebuie
si le spui cu ce si-1
- Se sfaturile dv. la nde-
mna tuturor?
- Desigur. Oamenii se simt riu
din cauza modului lor de a
alimentatiei au nevoie de
cafea, un pahar de co-
niac sau o fripturi bunii pentru a
compensa faptul ci se simt riu. Este
un cerc vicios. Repet, rolul nostru
este preventiv. Aritjm oamenilor
modul n care pot rimne
pot evita maladiile grave.
- revenim la
exemple c.are demonstreze nocivi-
tatea acestui aliment?
- Exemplele sint numeroase. Nu-
mai simpla suprimare a ra-
finat permite, adesea, vindecarea in-
fectiilor recidivante sau cronice. Stu-
diile au demonstrat diminuarea in-
stantanee a globulelor
albe de a distruge bacteriile ( fagoci-
n momentul n care s-a mncat
rafinat, diminuare
este cu cantitatea inge-
rad.
- Cum explicati acest fenomen?
- Spre deosebire de zaharurile
naturale, rafinat este absor-
bit foarte repede de intestinul
provoacA o hiperglicemie
Aceasta determinii o stare de exci-
tare apoi antreneazA
o hipoglicemie. A doua reactie este
de o depresiune mentalA, de
obosealA
- Faimosul cerc vicios.
- Da, noi stimulatori pro-
la rindul lor, o hipoglice-
mie. Asemenea alternante deregleazA
metabolismul epuizeazA sistemul
nervos, ceea ce provoacA obosealA,
iritabilitate, agresivitate o slibire
generali. Pe de aJtj parte, organis-
mul mobilizeazA pentru neutrali-
zarea alb de cal-
ciu n detrimentul sistemului osos
al care devin din ce n ce
mai fragile.
- Trebuie si considerAm
alb drept un drog care o
toxicomanie?
- Da, n mod categoric. In spi-
tale au fost studii foarte inte-
resante. S-a constatat ci atunci d nd
cantitatea de s-a diminuat
s-a nlocuit cu miere, mpreuni cu
2-3 modificAri alimentare
oamenii trec mult mai prin sd-
rile alternante de excidri depre-
siunj, iar consumul de calmante scade
la Efectul de ge-
nerator de anxietate este amplu dove-
dit.
- diabetul...
- alb constituie o verita-
bili toxicomanie trebuie clasat, re-
pet, printre drogurile dure. Acest za-
un rol important n
rea cazurilor de diabet n tiriie occi-
dentale.
- Preconizati. deci , consumarea
brun in locul
alb?
- Nu. Acest zahir prezintA
aproape pericole ca cel
alb. Adeseori se constad ci
brun nu este altceva dedt un
alb colorat!
- ciocolata?
- In afarA de rafinat,
ciocolata mai contine cacao alte
substante stimulatorii. Nevoia de cio-
colad corespunde, adesea, unei nevoi
de cupru, care poate fi
prin consumarea caiselor uscate sau
a altor alimente care contin acest
element ...
- Puteti defini principalele pro-
duse nenocive care si
derivatele sale
toare?
- O importantj lisd a acestor
produse figureazA n cartea noastrA
"A invita si te In ceea ce
rafinat, pot cita nlo-
cuitori ca mierea, dar zabiirul de
(xylitol), de orez, de
de artar, precum zabirul de trestie
nerafinat. .
- Ce credeti despre utu riie in-
dulcite, mai ales despre cele pe
de cola?
- Este vorba de o
gravi, crucialA. ci un litruade
cola 22 de de
substante excitante echivalente cu 3
de cafea? Nu cunosc pe nimeni
care ar permite copilului si u si bea,
deodatj, trei de cafea si mi-
lince 22 de de Insi nu-
pirinti oferi copiilor
miaza un litru de cola. Repet: este
vorba de veritabile droguri, care cre-
eazli, n mod prematur, un dezechili-
bru permanent.
de epuizare.
(Extrase din Interviul acordat de
dr. Chrlstian Schaller U"Uminalu-
lul ..L'Echo")
149
l
"IMPERI L &ETTY":
dolari
di1pute
drame
La inceputul anului 1984, numele Getty, purtat de miliardarul american care, la moartea sa, in
1976, era considerat "cel mai bogat dintre bogatii lumlr', a revenit in primele pagini ale ziarelor occiden-
tale. Tentacularul "Imperiu Getty'' intra intr-o a sale, in mod constant, pe de
o parte, de exorbltante profituri, pe de alta, de violente dispute de familie puternice drame. Revenirea in
actualitate a "Imperiului Getty" a fost de de a firmei "Getty Oir', de
una din "cele surorr, compania "Texaco". Prin aceasta in principal stoparea declinu-
lui indelungat inregistrat de "Texaco".ln timp, remarca britanic "The Economlsr, n-
ghltirea lui "Getty Olr' de "Texaco" face ca un restrins de membri al familiei Getty, deja bo-
peste mai bogali. Marii beneficiari ai afacerii sint Gordon Getty, cel mai ntre-
dintre fiii fondatorului clanului, fratele Paul Getty 11, personaj abulic dezaxat, retras la o
din Anglia-, trei fete ale unui alt frate de-al lor, George Getty. Se benefi-
ciari vor avea de uri venit anual de peste 330 de milioane de dolari, o ce de
patru ori venitul anual pe care-I furnizau acum divldendele lui "Getty Olr' Un al patrulea frate, Ro-
nald, are mal pLJIIne motive lui "Texaco". Frate vitreg al celor de mai sus, Ronald a
fost vitregit de Getty, printr-o care-i un venit anual de numai
3 000 de dolari. De ani de zile se acest al familiei, prin tribunale, mai mult
din fabuloasa avere de Dar nici " bogatir' clanului nu se au bine intre ei. Gordon Paul li se
traduc, la rindul lor, in fat,a pentru rotunji personale din averea Mai nou, Paul
11 ca tribunalul sa desemneze Banca Americii drept in conducerea companiei,
pentru a proteja interesele unuia din fiii numit Tara Gabriel Galaxy Gramaphone Getty. Tara fiind
unul din cei 16 ai J. Paul Getty principalul beneficiar al acestuia, ce "a
doua Getty va certurile de familie promit se perpetueze, la fel de animat
ca acum, in sinul clanului Getty.
Pe lista oamenilor celor mal bogati din Statele Unite, anual de revista de afaceri ;,Forbes", in
dreptul- locului 1 pe anul 1983, scria: "Gordon Peter Getty, 49 de ani, 2,2 miliarde dolari, petro-
Ani in in fruntea liste, la moartea sa, in 1976, se afla lui Gordon,
John Paul Getty, considerat, la vremea aceea, drept "cel mal bogat dintre bogatll lumlr'. Articulat in
jurul lui "Getty OII Company'', care controlul asupra a numeroase de explorare,
prelucrare distribuire a din ale Africii, Americii Latine, Asiei E:uropei occidentale, "Im-
periul Getty'' avea multe alte "Interese minore"- cum se exprima revista "Paris Match"- prin Interme-
diul unor ca "Uranium Propertles'', ,,Mission Corporation", "Skelly Pipe Line Co", "Skelly Leasing
Co", "Vancouver Plywood Co", "Pekotomlas Co". Despre excentricul fondator al dinastiei neincoronate
Getty s-a scris mult, in timpul moartea sa. Ca
1
de aiHel, despre intregul "Imperiu Getty'',
despre familia Getty, in general. "Povestea a familiei Getty- britanic
.. sunday Times Magazine>- cu un scenariu de televiziune in care se afacerile de
150
1
moravuri, banii, stupefiantele, puterea, crima, tragedia intrigile de familie". Este cert- conchid bio-
grafii lui J. Paul Getty - averea nu i-a adus O pe care a
dus-o acest om care din restaurant nd se termina programul orchestre!, pentru a nu i
. se suplimentar, cu ... nota de S-a - a rapid- de cinci ori. Fe-
meile erau lui- s-a spus- spre in jurul se agita "o de
femei, care se reciproc".
J. Paul Getty a avut cinci fii. Cel mai Timmy, era un copil care petrecut ani
in spital, unde a murit, orb epuizat, la virsta de 12 ani, in vreme ce era prea ocupat pentru a-1
vedea. Numai fiul cel mare, George, manifesta "talent' pentru principalul "business" al - petrolul.
Pe umerii lui avea de gind lase "Imperiul". Dar, in 1973, George a murit, ce luase o su-
de barbiturice alcool, in acum misterioase. Curind aceea, cel mai
mare dintre numelui Paul III, a fost in Italia. a fost
doar ce i-au o ureche au trimis-o intr-un colet unui ziar din
Roma. Trei ani mai tfrziu, cu teva inainte de a muri de cancer, inconjurat de numeroasele
sale amice, a semnat un ultim testament, prin care propriei sale familii dreptul de a de-
tine controlul asupra sale averi. O mare parte din avere avea fie de un din
Malibu- California, atit de bine inzestrat cu opere de int ajunsese la un moment dat,
stabilitatea artistice occidentale. _
Drama "casei Getty" avea continue moartea fondatorului ei. Paul III, puternic marcat de
pire, a suferit un serios, agravat de consumul de alcool, care 1-a orb paralizat la virsta de 24
de ani. Ziaristul britanic Russell Miller a incercat investigheze, pentru prima mai in profunzime,
famllei Getty, pentru a-i povesti destinul. in cele ce o serie de din
acestei familii, cum i s-au ele ziaristului britanic.
Un i-a spus lui J. Paul Getty
va muri pe meleaguri Foarte supersti-
el a trimis o scrisoare
unui de prieteni apre-
cia foarte mult - scria el - face un
serviciu. cum snt orginar din Califor-
nia. intorc la casa mea di n
Santa Monica, atunci cnd imi voi inceta
voi retrage din afaceri. mi se va
i ntimpla ceva, un nu voi mai putea vor-
besc sau scriu, ruga fiu dus la
mea din California in cel mai scurt timp,
nu doresc zilele intr-o
La 6 iunie 1976, miezul J. Paul
Getty a murit , la 83 de ani , o care a
durat mai multe luni. Decesul s-a produs la Sut-
ton Place, Guildford, Anglia, la 6 000
de mile de locul in care ar fi dorit se
afle i n acel mom.ent. De ce nu s-a dus pen-
tru a muri , un lucru inexplicabil. Prieteni
de-ai au remarcat izolarea tot mai
a in ultimele luni de
n el a semnat pe patul de
moarte un testament, prin care a luat
averea sa din miinile familiei pentru a o plasa in
miinile unor manageri Scrisoarea
prin care cerea fie dus in California, pentru a
muri acolo, nu i-a surprins pe prietenii cci el
vorbea adesea despre lui de a S!3 intoarce
in America. simt tot mai bolnav de de la
an la an, i-a spus Robinei Lund, care
era consilierul lui juridic. Cind
te intorci printre lucrurile cunoscute ale
tale". Iar, la 25 decembrie 1952, el
nota in jurnal: "Acesta e ultimul pe care-I
fac departe de Snt ntorc n
Statele Unite in anul care vine" . Nici chiar la Sut-
ton Place nu se o insem-
nare din jurnal, 29 iunie 1960: "De acum
inainte, adresa mea va fi Sutton Place -, dar
1964- J. Paul Gelly, .. cel mai bogat om din lume", n
sale de la Su11on Place - Anglia
pentru cit timp? Sper pun afacerilor, cel
tirziu in cursul anului viitor. Vreau revin la Ma-
libu". Desigur, este posibil ca el fi schimbat
ce s-a cnd devenise
prea obosit prea pentru a face unei
Este posibil fi fost se

Spre Getty a devenit obsedat de
securitatea sa Ori de cite ori
Sutton Place, Cadillacul era urmat de o ma-
in care se afla_u doi cii-
nele alsacian. In timp!JI toate
erau nchise la orele 22. Dormitorul
avea incuietori, iar, patul lui, era insta-
lat un sistem de foarte complicat, conec-
tat direct cu Un. paznic, secondat de un
ciine, noaptea in
Doamnele din "harem" - cum se exprimau cei
de la Sutton Place, pentru a numi anturajul temi-
,.IMPERIUL GETTY: dolari, dispute, drame

151
Gordon Ceu y - ""'' /e/1/loru/
J. Paul Geuy III, cel mai mare
dintre nu/iar-
dar. Puternic marcat de
sa n Italia, a suferit un se-
rios, agravat de consumul de al-
cool, care !-a orb parali-
zat la vrsta de 24 de ani
nin al compus din amicele sale de de-
mult, sau de - nu pierdeau prilejul
pentru a-i n ziare, articole despre
crimei n Statele Unite, n ideea de a-1
face ca nu cumva le se n-
n America. Un vizitator din New York a
uimit cnd, nainte de a se ntlni cu Getty,
una din doamnele din anturajul a insistat
despre ct de a de-
venit America.
Tensiunile geloziile au crescut la Sutton
Place pe ce devenea tot mai lipsit
de puteri, iar femeile din anturajul
de faptul n-o mai mult.
Intr-o din noiembrie 1975, baroana Ma-
rianne von Alvensleben (una din pretendentele
cele mai serioase, la un moment dat, la rvnitul
statut de .. a Getty") Joan Zetka
(despre care se spune a contribuit la redacta-
rea autobiografiei lui Getty) aproape s-au luat de
pentru prioritatea de a-1 pe n
dormitor. La timp ce mplinise 83 de
ani, acestuia a nceput se deterio-
reze rapid. Ultima sa a fost la Londra, n
ziua de 22 ianuarie, pentru o afacere de prospec-
petroliere n Marea Nordului. aceea,
Getty s-a izolat de lumea din sau a fost izo-
lat de ea de cei din jurul
versiuni n cu cele ce s-au ntmplat la
Sutton Place, n ultimele luni de ale
lui. Prietenif amantele care au fost
pe spre au
spus de fapt, a fost vorba de un complot
de anturajul de Cteva din "priete-
nele" aflate n preajma lui, care decideau asupra
accesului la aveau declare n reali-
tate, Getty era acela care nu mai vroia se pe-
rinde lume la La lui februarie
1976, telefonul particular, secret, Guildford 66739,
a fost deconectat. Fapt care nu putea trece neob-
servat. Pentru n timpul sale active,
Getty rezolva multe din problemele lui de afa-
ceri prin telefon, din diverse .hoteluri mai apoi,
de la Sutton Ptace. Telefonul particular era un in-
strument de lucru foarte important pentru el, un
canal de de nelipsit cu imperiul de
afaceri cu prietenii. Era o la care, spu-
neau amicii el n-ar fi putut mai ales
din momentul n care se
152
1
testamente lor
La 11 martie 1976, Getty a semnat cel de-al
21-lea testament (ultimul), prin care scotea
imensa lui avere de sub controlul familiei o pu-
nea n mna unor manageri. Faptul a fost consi-
derat drept o schimbare la
pentru sa, Getty a crezut n princi-
piul de familie. chiar n momentele
cele mai dificile ale cu fiii nici unul
din testamentele succesive de el nu
nea vreo prevedere prin care se de sub
controlul vreunuia din
controlul asupra averii familiei.
Numeroasele sale testamente succesive snt
mai interesante n ce capriciile sentimen-
tale ale lui Getty. Miliardarul se folosea de aceste
testamente pentru a-i manevra pe cei
din jurul includerea sau, dim-
cu excluderea din testa-
ment.
Pentru prima cnd exprimat "ultima
ntr-un document din 1958, Getty
o mare parte din avere muzeului pe care-I
fondase la Malibu, iar, cum cei patru fii ai
erau administratorii muzeului, familia urma de-
controlul efectiv asupra Conform
exprimate de lui
(multe din haine vechi uzate, pentru re-
pugna cumpere altele noi), bunurile sale
personale lui "Getty Oii" urmau fie
ntre cei patru fii. O de 50 000 de
dolari era pentru ridicarea unui mausoleu
de la Malibu, unde fie depus el ur-
Printre "beneficiarii minori" ai docu"
mentului erau o serie de prietene de demult
1
de-ale lui Getty numai una din fostele sale so-
Acest capitol a in linii gerJerale, ne-
schimbat de la un testament la altul. In schimb,
s-au inregistrat mari in ce par-
tea diverselor sale amice de mai re-
Testamentul, semnat in iunie 1960, mar-
intrarea n a doamnei Penelope Kit-
son, cu 2 500 de .,Getty Oii". Al cincilea
testament, din martie 1963, il excludea pe Gordon
Getty din paterne, probabil din cauza afa-
cerilor dezastruoase pe care le acesta
(partea de era de numai 500
de. dolari).
In al testament, din septembrie 1965,
diversele amice ale pros-
pere. Doamnei Kitson i se atribuie 5 000 de ac-
Robinei Lund - tot 5 000 doamnei Mary
Tessier - 2 000. Ele in miliardaru-
lui in februarie 1969, cind, prin al 1Q-Iea tes-
tament, atribuite doamnei Kitson domni-
Lund se la 1 000 de O
mai tirziu, doamfla Kitson are o re-
venire, cu 7 500 de in timp ce partea
Lund
Cel mai important al testament,
semnat in noiembrie 1967, prin care Getty in
modul cel mai clar, administrarea s.ale
familiei. De aceea, ultimul testament, al 21-lea,
semnat cu citeva inainte de moarte, a
obiectul unor aprige dispute:
La ce fiului Paul
11 - Talitha Poli - a murit ce luase o su-
de la Roma, in iulie 1971, Paul 11
a ca fratele Gordon, in ta-
Un alt testament, datat 22 iulie 1971, ii
.,500 de dolari nimic altceva". n 1973, domni-
Kitson s-a Getty a amenin-
nu-i mai nimic. In al 15-lea testa-
ment, ei scade, numai de la
7 500 la 5 000 de .. moartea lui Ge-
orge, in 1973, doar un Getty mai in consi-
liul de. al muzeului - Ronald. Dar,
curind, Gordon se cu in cel
de-al 19-lea testament, locul Ro-
nald.
Multe lucruri au neexplicate in
cu al 21-lea testament. De ce, de Getty
averea spre administrare nu propriilor des-
ci unor manageri, despre care
avusese o Sau, de ce
practic, fiii in 1976, cind
sale cu ei nu erau mai proaste ca Apoi,
se Getty consemna, meticulos, in jurnal,
faptul de a fi un nou testament. Or, in mar-
tie 1976, cind nu mai avea putere scrie lizibil
dicta zilnice unei secretare, nu se
face nici o privind semnarea vreunui
testament. Obiectul disputei il constituie, de fapt,
starea a lui Getty din ultimele
de unii,
mintale i-ar fi intacte in preziua mor-
iar starea i s-a deteriorat serios din fe-
bruarie. n aprilie s-a diagnosticat cancerul. Pe
apropierii o procesiune
de medici a inceput se perinde la
Sutton Place. care fusese o
firP incerca amine cu orice chip
sfir Un acupuncturist de origine a ve-
nrt de la Paris, un prieten, despre care Getty cre-
dea .. are miini magice" - din Florida, o mase-
uza ea
La 30 mai, a sosit, de la San Francisco, Gordon
cu sa, An ne. Nici . Ronald, nici Paul 11 nu
inainte de moartea lui. Era clar
nu va mai mult. Anne 1-a intrebat
fie dus in California. La inceput
el a apoi a spus vrea se mai gn-
La 2 iunie 1976, muribundul a dictat ulti-
mele sale ginduri in jurnalul personal: .. Dormit
bine noaptea. Doamna Shaw (maseuza) a venit
pentru tratament. U. (Lady Ursula) aici pentru
ore. Pen (doamna Kitson), aici". Patru zile
mf!i tirziu, Getty murea.
Suferinta 1

Sint zile cind Paul III poate vag cu-
lorile formele. Se cu disperare
articuleze citeva vorbe uneori, chiar
inteligibil cite un cuvint. De citva
timp, infirmierele au ajute se pe
picioare, membrele sale paralizata se
ingrozitor. In orice caz, se el a
mai multe progrese decit oricine altcineva in situ-
lui. Chiar mai multe progrese decit s-ar fi
crezut este posibil. nu va mai
reveni pe deplin, dar unii
intr-o zi, va fi, poate, in stare se
deplaseze singur, sprijinindu-se in cirje, sau chiar
Se spune este, in orice
caz, de partea lui: la ultima aniversare a zilei de
in tort erau infipte 26 de Cineva
a incercat atunci dea o de vin
dintr-un pahar, dar el n-a s-o ia. iro-
nie a soartei, sa - din
cu doi ani -, care 1-a orb
gic, s-a datorat, in mare alcoolului. In
casa mamei sale, din cocheta suburbie Bren-
twood, a Los Angelesului, se de
el cite 12 ore pe zi, timp de zile pe
O se el in
ajutindu-1 se
du,-1 curat. De ori pe zi, e transportat intr-o
cu unde i se fac me-
nite aline situ!ltia in care se cu corpul
lui lipsit de nervi. In restul timpului, cind nu i se
fac tratamente, intr-un sub
soarele Californiei, intr-o pijama de bumbac, as-
cultind rock sau casete pentru
pe care sint nregistrate romane.
Aceasta este pe care o duce, azi, J . Paul
Gety III, invidiatul la un mo-
ment dat) descendent al omului despre care s-a
spus ar fi cel mai bogat dintre lumii.
La fiecare citeva fratele mai mic,
Mark, 22 de ani, diplomat in politice al
"IMPERIUL GETTY": dolart, dispute, drame
153
din California, vine viziteze
cu el ore n distrndu-1, citindu-i sau numai
nndu-1 de Sora lui, Aileen, 23 de ani, tele-
zilnic, cnd nu poate viziteze, de la
salonul ei de din Santa Barbara, iar cea-
Ariadna, 20 de ani, la Bennin-
gton College din Vermont, petrece toate zilele
libere la Brentwood. Martine, de care s-a
l adesea, din San
Francisco, unde la o iar cei doi
copii, Anna, 10 ani (dintr-o a
Paul Baltazar, 7 ani, regulat.
"Paul poate ce-i spun copiii - de-
Martine. E greu de spus ce se va ntmpla
mai departe cu el. Tot ce pytem face e spe-
La Brentwood se n
mama sa, Gail Harris Getty, care n-a vorbit nicio-
n public, despre ce i s-a ntmplat fiului ei,
prefernd consacre energia
ngrijirii lui. Dar ea a a
lui n Italia acum, una mai

Cnd J. Paul Getty III a ado.rmit pe covor,
n timp ce se afla n la prieteni din Los
Angeles, la 5 aprilie 1981 , nimeni nu
vreo Nu er.a ceva ca Paul
prea multe droguri, sau bea prea mult,
sau le pe n timp; con-
suma, de cte un sfert de de whisky
pe zi. ore mai trziu Emmanuella Stuzzhi ,
prietena sa a ncercat
dar el n-a "Hai , Paul , -
i-a spus ea cu palma pe obraz.
Un care era de 1-a mai serios.
Dar Paul n-a deschis ochii. " Nu doarme -a spus
cineva. E n J.P. Getty .lll , pierduse
a fost luat cu
dus la Cedars-Sinai Medical Centre. Cteva ore
mai trziu, un doctor a le
lui Paul acesta a suferit un puternic. In ce
i-au fost afectate creierului, ni-
meni nu putea spune .pe loc, dar era probabil
va mai reveni Paul a n
timp de patru Cnd, n
revenit, s-a constatat orbise, era complet
paralizat pierduse graiul. Toate ii
era de el. Avea,
atunci , 24 de ani. Cnd, n Statele Unite, se ntm-
o asemenea nenorocire, mai mult dect de cu-
raj e nevoie de altceva. anume, de bani. Pen-
tru un Getty s-ar putea imagina aceasta nu era
o dar Paul era lipsit de mijloace,
fusese de din se
cu Martine, la vrsta de 17 ani. E drept
mama sa nu era dar, n orice caz, nu
avea financiare necesare pentru a
care stea n
bolnav, sau tratamentul care mai putea ndrep-
vreo De aceea, Gail a cerut
ajutor fostului ei lui Paul, J. Paul Getty
11. Acesta primea din partea familiei o anu-.
de 20 de milioane de dolari. Abia trecut de
vrsta de 50 de ani, el duce, la Londra, o re-
rareori casa din Cheyne Walk,
Chelsea. Singurul lucru care-I interesa era colec-
154
sa de rare, despre care se spune e
una din cele mai apreciate particulare de
acest gen din lume. Povestindu-i-se despre neno-
rocirea fiului Paul 11 a prompt
El a informat-o pe Gail nu e n
contribuie cu nimic la acoperirea sumei de
25 000 de dolari pe reprezentnd ngrijirile
lui Paul III. a mai spus el, n viitor va face totul
pentru a respinge orice ncercare, inclusiv cele
care ar fi prin intermediul de a-1
face Faptul a provocat surprindere
in cercurile familiei prietenilor. "Pare de necre-
zut - declara Ed Stadum, un avocat american
care avea se ocupe de acest caz - un om
care dispune de atitea resurse n-a nici
car un -moment pentru a refuza tot ceea
ce este posibil din punct de vedere medical pen-
tru fiul La rindul William
Newson remarca faptul "probabil , in subcon-
, Paul 11 i-a fiufui ceea ce
i-a lui".
De J. Paul Getty 1 s-a bucurat
la primului nepot in anul 1957. "Un
voios, cu o care face ceea
ce ii spune bunicul - nota, atunci, in jurna-
lul In acea vreme, certurile care
aveau submineze armonia familiei nu
Cel mai mare dintre fiii lui Getty se supu-
sese intrase in afacerile de
familie. J. Paul Getty 11 se ocupa de filiala "Getty
Oii Italiana" din Roma, pe care o vizita
adesea. ,,Am aflat mai multe despre Paul Gail
in ultimii ani - scria Getty in autobiografie
sa. Au trei copii. Paul n-o lu-
mea ca om de afaceri , dar, seama de
toate elementele, el o un lucru bun la ser-
viciul lui din Roma. n plus, el cu Gail par
o Numai mariajul lui
Paul Getty 11 s-a in vreme; iar el
s-a dovedit incapabil ca om de afaceri. Getty
trnul declara colab'oratorilor "Getty Oii Ita-
liana" pare fie mai curind de ... secre-
tarul fiului Necazul era Paul Getty 11 iubea
mai mult muzica literatura, nu
afacerile cu petrol. Naiv, nesociabil impresiona-
bil, el se profite de venitul particular
pe care-I primea din partea trustului Getty, nea-
vin-d nici o de a munci. Roma era
pentru el decadent din "La Dolce Vita",
care 1-a acaparat total. La anilor 60,
Paul 11 lung,
slujba familia, a devenit hippie,
du-se in cattane psihedelice. "Paparazzi"-i (gaze-
tarii de scandal) in jurul fui. n ziare au
inceput articole fotografii ale celui ce
era numit ;,fiul celui mai bogat om din lume". Fo-
tografii colorate, in companii dintre cele mai "co-
lorate". Faptul acesta i-a provocat o
furie dezgust. In 1967,
Paul 11 a de Gail s-a cu Ta-
litha. Poli, o pictoru-
lui Augustus Johan. Prietenii de familie spun
problemele au inceput pentru
Paul III, cu Pentru Paul
11, fiul care l adora, a incetat atunci dintr-o-
mai existe. n timp de Gail copiii lo-
cuiau in Italia, Paul 11 s-a angajat intr-un mod de
tipic pentru hi ppies; un castel
maur la Marrakesh, a inceput consume dro-
guri, a intrat in compania membrilor
Rolling Stones a m_ai multe in
orient cu frumoasa Talitha. In 1970, a revenit la
Londra, dar n-a nici cel mai mic interes
pentru restabilirea cu Paul III, fiul
mai mare, care dej a promitea un ado-
lescent cu probleme. Stilul .,Dolce Vita" al lui
Paul 11 avea un tragic
abrupt la 11 iulie 1971, cind Talitha a luat o
de in apartamentul lor din Via
Delia Ara Coeli. ei a declarat a
el, in pat, cind s-a
trezit, prinz; ea avea in
la clinica Villa del Rosario. Avea 30 de ani .
chiar nu s-a nici o aluzie la faptul
Paul 11 ar fi fost, intr-un fel, de
moartea sale, la scurt timp nenoro-
cire, el a in Roma pentru Londra,
ceea ce a dat la tot felul de sol -
date cu inceperea unor de poli-
Un care s-a ocupat de im-
. Talithei , declara: .. Cred este
in interesul oricui ar fi implicat in acest caz
o intorcindu-se de
voie in Italia pentru a da ajutorul pe care- I
poate". Dar Paul 11 nu s-a mai intors
Roma n-a mai fpst de atunci alt-
undeva in Italia. In Anglia, n-a o primire
la Sutton Place,
de la Surrey. a dezaprobat profund
de droguri a fi ului falimentul pro-
vocat de masive de vechi pentru
pe care incepuse Cind cre-
ditorii au mi;ii pot recupera banii de
la Paul 11, n-au ezitat notele de in
modul. cel mai firesc, pe
atunci in de 79 de ani, s-a infuriat a spus
nu mai fiul, iar
personalul de la Sutton Place a fost instruit
nu-i lui Paul 11 mai calce pe acolo.
Misterioasa 1

intre timp, Paul Getty III prin
Roma, de consumind stupefiante.
accidentind motociclete, fotografiin-
du-se pentru reviste pornografice angajind
aventuri cu femei mult mai in ca el. Nu im-
plinise 16 ani. de la .,Getty Oii Ita-
liana" cred era pe deplin la curent cu
escapadele lui Paul III, intrucit nu s-a
de faptul .,mica sa cu
era in ziarele italiene ca .. The Golden
Hippie" (Hippie-ul de aur). in 1973, intr-o noapte
de iulie, Paul II I, o
cu un dansator intr-un club de noapte din Piazza
Farnese, dispare. zile mai tirziu, mama sa
un bilet prin care fiul ei a fost
pit va fi omorit nu se pentru el
o in valoare de milioane de
lire sterline. La Sutton Piace, J. Paul Getty a pri-
mit vestea cu scepticism. Plimbindu-se prin
cu un colaborator, el s-a oprit a
spus: .,Nu crezi au fost cei
care au pus la cale toate astea pentru a scoate
bani de la mine?" Interlocutorul a bii-
guit ceva despre ct de neloiali ar putea fi mem-
brii unei familii care ar recurge la asemenea tac-
tici. .,Ai dreptate" - a spus Prietenii lui
Gail resping cu aceste suspiciuni ale lui
Getty. ,,Ar fi grotesc imaginezi Gail sau
Paul III au fost cumva in
nuirea unei asemenea oribile crime." Cind miliar-
darul a cunoscut nu va nici un
penny ca el a fost blamat. Era
vorba de cel mai bogat om din lume, care
ceva din casa lui de bani pentru
salva propriul nepot. Avusese totdeauna faima de
zgircit; acum devenea un zgircit lipsit de
Pentru publicul larg, motivat refuzul
spunind ar acest
fapt i-ar face imediat pe ai vul-
nerabili la
Fletcher Chase, un fost agent al F.B.I. folosit de
.. Getty Oii", s-a deplasat la Roma pentru a in-
tocmi un raport pentru asupra
nepotului. Raportul a cpnfirmat, in
suspiciunile acestuia. Inainte de a
Paul III a fost auzit glumind despre po-
sibilitatea .,propriei pentru a stoarce bani
de la bunicul Avea datorii foarte mari, pe
care le pentru de stupefiante;
s-a suma de 20 000 de dolari. Un
al Getty a declarat, sub 1-a
pe Paul III intr-o suburbie a Romei
pire a rapid atunci cind 1-a
observat. Chase a mai aflat un film care rula in
acel t imp la Roma, intitulat, cu
mea", unde se o inscenare de a
fost de Paul de trei ori. Au trecut
mai multe despre nu s-a aflat
nici o veste. Oamenii lui Getty in con-
tacte telefonice sporadice cu autori i
cerut devenea tot mai valoarea
escalada rapid; la un moment dat.
cererea urcase la peste 10 milioane lire sterline.
La 10 noiembrie, un colet expediat in
cu 10 zile din Napoli, a la birourile
ziarului .. 11 Messaggero" din Roma. In pachet se
afla urechea a lui Paul. Un bilet trimis de
autorul citeva zile mai tirziu,
peste citeva zile nu se
rea, i se va un picior. Pachetul
expediat ziarului .,11 Messaggero" a schimbat
brusc cursul negocierilor. Indiferent de circum-
ale era clar lucrurile lu-
o cu totul o lunga
reuniune cu consilierii la Sutton Place, Getty
a acceptat integral
"IMPERIUL GETTY": dolari, dispute, drame
155
,,IMPERIUL GETTY": dolari, dispute, drame t
Suma a fost in moo discret la o
in bani de Fletcher
Chase, care a plecat imediat cu ei la o intilnire
cu autorii
La 15 decembrie 1973 - ziua in care J . Paul
Getty implinea .81 de ani - , Paul III a fost
de ploaie sub unei sta-
de de Lagonegro, la 100 de mile
sud de Napoli. Cu urechii drepte muti-
late, era intr-o stare de
.. Credem a obiectul unei
- spune Norris Bramlett, fostul contabil prie-
ten apropiat al Getty. La inceput exista
o de fapt, n-ar fi vorba de
o Indiferent cine ar fi fost impli-
cat probabil pe parcurs, a fost
sau a vndut unor
Este mai mult ca sigur arn tratat cu cate-
gorii diferite de oameni. Cind urechea a
fost a devenit clar el se deja in mii-
nile unor duri de aceea a fost
pentru a se ajunge cit de curind posibil la
o despre
n-au fost cu toate s-a
vorbit, la un moment dat, despre suma de trei mi-
lioane de dolari. De fapt, se pare
a fost de numai 850 000 de dolari ,
aceasta n mare faptului auto-
rii nu mai sperau ar putea vreun
ban de la
Una din puse de acesta pentru plata
a fost ca nici Paul III, nici
surorile sale se nainte de a im-
plini vrsta de 22 de ani. Dar Paul III s-a
curnd acea, la vrsta de 17 ani, cu Martine
Zacher, o n de 24 de ani, care
avea un copil de 18 luni dintr-o
Oricare ar fi fost reale ale
nu incape nici o
1-a traumatizat profund pe Paul, care, de atunci , a
inceput zilnic doze masive de tran-
chilizante. in vara anului 1976, cind a
murit de cancer la Sutton Place, ultimul tes-
tament cuprinde o referitoare
la cel mai mare dintre o care
stipula nici Paul , nici
nu vor controlul asupra averii sale.
Paul Martine s-au stabilit in California, in de-
cembrie 1977, chirurgii deJa .,Stanford University
Medical Centre" i-au urechea fo-
losind cartilagii scoase din jurul coastelor. El a
i nceput consume masiv droguri,
de lucru la studiourile de fi lm de la Hol-
lywood. Prieteni de-ai spun Paul nu mai
avea de a se vindeca
psihologic pe care 1-a avut. ce a
pe Martine, care avea asupra lui un efect stabili-
zator, s-a angajat pe drumul c:are avea lase
pe o canapea, la Los Angeles, n
no.aptea de 5 aprilie 1981...
In sa de la Cheyne Walk,
care in secolul XIX lui Dante Gabriel
Rosetti, J. Paul Getty 11 petrecea timpul min-
cind ziua caramele cu
du-se tot timpul de Peste toate ferestrele
156
erau trase in obloanele printre pu-
vizitatori, se un doctor. in
schimb, era cu iar
florile preferate ale Talithei erau mereu plantate,
pentru ca ele in tot timpul anului.
Un majordom. in alb albastru in
ntmpinarea oricui venea in cu cuvintele:
.,Domnul Getty nu musafiri". in de
acest servitor de o Paul 11 sin-
gur. l prietena sa, fostul manechin
Victoria Brooke, a rajahului din Sa-
rawak. Vecinii spun rarele sale pe
aveau loc in timpul pentru numai citeva
ore. Doamna Nuala Ali Ansin, care locuia in apro-
piere, povestea Paul 11 a rugat-o
de la telefonul ei, pentru al lui era
deranjat. .,Purta bluejeans-i era
foarte - spune ea.
Paul 11 a comentat o in public re-
fuzul de a ingrijirilor medicale pentru
fiul intr-o scrisoare ziarului .. Ti-
mas", el spunea: .,Nimeni dintre cei care cred
nu sint afectat de tragedia fiului meu sau do-
resc ca de el se ocupe asistenta nu
N-am la
ile de copiii mei, cum le eu, con-
form legii paterna, cum le
eu". Fratele mai mic cele surori ale
lui Paul, prietenii vechi chiar avocatii au in-
cercat pe Paul 11 schimbe po-
Dar totul a fost in zadar. Cind a devenit clar
el neinduplecat, Gail s-a orientat spre
un tribunal din Los Angeles, pentru a-1 pe
fostul ei contribuie la plata tratamentului
fiului lor. Paul 11 i-a pus pe
ceva pentru ca el nu in
A spus e incapabil din cauza
circulatorii" el fiind
britanic, nu poate fi judecat de un tribunal ameri-
can . .. Prin aceasta - spunea Ed Stadum, avoca-
tul lui Paul III al mamei sale, in tribunalului
- unul din cei mai oameni din lume in-
cerca un proces impotriva fiului
orb paralizat refuza ajute, invocind, pen-
tru aceasta, motive de lipsite de
La 30 noiembrie 1981 ,
Bruce Gernaer, de la tribunalul din Los Angeles,
a respins argumentele lui Paul 11,
gnd: .,Domnului Getty ar trebui fie de
el El mai mult pentru acest
proces decit pentru indeplinirea sale
morale". in acest timp, cheltuielile pentru ingriji-
rea a lui Paul III. erau suportate de un-
chiul Gordon Getty. In februarie, tribunalul
din Los Angeles 1-a declarat pe Paul 11
tor pentru plata ingrijirii fiului .. .A fost cel mai
mare exemplu de refuz al ndeplinirii ndatoririlor
paterna - a spus Stadum. Oare cum poate un
om atit de bogat spatele fiului
Membrii familiei Getty, care se n Califor-
nia, snt pentru atitudinea
asupra lor particulare; nici unul dintre ei nu
vrea discute despre ce i s-a intimplat lui Paul
III sau despre in cu
Dar avocatul William Newson, prieten din
al lui Gail coleg de cu Paul 11,
spune: a fost absolut
Nu pot ce a fost in mintea lui Paul 11. Nu-mi
pot explica atitudinea lui decit printr-un fel de
degradare pe care a suferit-o de-a
lungul anilor. Poate se sumele
cheltuita pentru ingrijirea fiului sint prea
mari. Dar ele sint derizorii de venitul
mult mai mici decit 1 la In biblioteca lui
Paul 11 sint care mai mult decit ar
trebui pentru ingrijirea fiului timp de ani de
zile. Fratele surorile sale au fost profund deza-
de lor. Ei fratele lor nu e un
mger, dar nu pot de lor se
"Nemesis"
La fiecare 28 de milioane
de ani un al Soare-
lui in "norul" de co-
rnete ce sistemul
nostru solar le pulveri-
in toate - au
afirmat recent o serie de oa-
meni de americani. n
publicate in "New
York Times", profesorii Wal-
. ter Alvarez, Richard Muller
Mare Davis, de la Universita-
tea Berkeley (California),
acest "frate" al Soa-
relui, pe care /-au botezat
"Nemesis", ar fi la originea
qinozaurilor, acum
65 milioane de ani. Viitoarea
trecere a lui "Nemesis" prin
norul cometelor ar urma -
cred ei - loc peste 14
milioB!Je de ani. Aceste mi-
lioane de cornete - smulse de
"Nemesis" din norul Oort, ce
lent in jurul siste-
mului nostru solar - vor
masca Soarele, fapt ce va
face ca intre
intr-o
- cei trei
"Nemesis", a a
fost de mai ani
de astronomi, ar avea o
de ordinul unei zecimi
din cea a Soarelui. Acest fra-
al Soarelui - ex-
oamenii de ame-
ricani - descrie o asi-
in jurul marelui astru,
astfel."
Paul III nu va putea
numele Getty este asociat cu o avere din
care lui nu-i revine nimic. El n-are nici o
tire, nici un fel de nici o idee despre
ce in Este complet la voia n-
cind vezi ce s-a intimplat cu
familia Getty, ar fi greu nu te la faptul
banii ca un blestem asupra ei.
M. Vlad
l ..,tMPERIUL GETTY": dispute, drame
dar nu se va apropia de
acesta mai mUlt de 20 000
(o unitate
circa
150 milioane kilometri).
doi Michael Rampino
R. Stothers, de la NASA,
dispersarea co-
metelor se produce ori de
cite ori Soarele
Calea Lactee.
Dir'ijabil

La Cardington, in sudul
Angliei, este in curs de fini-
sare, in vederea in ex-
ploatare, cel mai mare dirija-
bil britanic cu heliu, numit
.. Sentinel". Pentru cei care
s-ar putea intreba de ce o in-
toarcere la dirijabil in
a avioanelor supersonice,
citeva din caracteristicile
lui "Sentinel" - tot atitea ar-
gumente in favoarea sa: are o
de zbor neintrerupt de
40 de ore la viteza de 40 no-
duri (cea. 80 km), o
de 65 noduri
(cea. 130 km) pe
de vizibilitate
la 360", nu este zgo-
motos, este echipat cu cele
mai recente sisteme de navi-
poate transporta
24 pasageri, precum greu-
la 2.966 kg. Se apre-
"Sentinel" va face o
in
diverse domenii cum ar fi
paza coaste/ar, zo-
nelor de pescuit,
de salvare pe mare, suprave-
ghere control asupra plat-
formelor petroliere maritime,
ipoteza de a-1 fo-
losi in caz de nu este
el poate indeplini
sarcina de depistare a mine-
lor de impotriva sub-
marine/ar.
Longevitate
Caeraere este cel
mai virstnlc locuitor din Zim-
babwe: de curind, el a implinit
virsta de 138' ani. S-a in
anul 1845, principala lui inde-
letnicire a fost cea de agricultor.
in pofida virstei sale naintate, Ca-
eraere are o minte ... foarte
Astfel, el poate povesti la
de acum 100 de ani,
nume de misionari, de
cu care a avut de-a face
in decursul anilor. el
s-a intilnit cu
Llvingstone, cunoscutul explorator.
Printre se!retele sale,
el include munca absti-
de la orice fel de al-
coolice.
Indonezia
... este cel mai mare arhipelag
din lume, format din cinci Insule
mari aproximativ 30 de miniar-
hipelagurl, totalizind 13 677 in-
sule. dintre ele
sint nelocuite. Numele este
compus din cuvinte... gre-
indos, ceea ce es-
tul indian, nesos, insule.
Deci, Indonezia insulele
estului indian.
157
Lacul Geneva
pe moarte
considerat o mi-
nune cu ape azurii, paradis al
/ebedelor rindune-
/elor, .. .
rilor, lacul Geneva (cunoscut
sub numele de lacul Le-
man) se stinge incet, sufocat
de poluante.
Uniunea
pentru Conservarea Naturii
Resurselor Naturale (IUCN)
nu se in-
treprind urgente, in
principal de limi-
trofe cea
mai intindere de
dulce din Europa de vest va
in cel mult trei ani,
complet de forme de

Conform
IUCN, lacul Geneva se su-
(un proces natural numit
eutroficare, supra-proli-
ferarea saliniza-
rea apei, al de
oxigen este din ce in ce mai
intr-un ritm mult mai
accentuat,
in apele sale, in cursul ulti-
melor trei decenii, a unor
excesiva de
chimice provenind de la di-
versele industrii, din agricul-
din reziduurile mena-
jere.
n de pe care
o asupra miilor de
- schiori ac-
vatici, canotori - l'tJcu/ este
principala de pata-
pentru mai bine de
500 000 de ceea ce
face ca moartea sa
cu atit mai
grave.
O
pentru diabetici
n curind, una din descope-
ririle laboratorului de al
americane John
Hopkins ar putea oferi o
de dia-
beticilor. Dispozitivul inven-
tat, numit sistem implantabil
158
programabil de aplicare a
este de fapt o
prin ordi-
nator, prin semnale
radio, care va distribui insu-
in organismul diabetici-
lor modelul unui pan-
creas normal. Pompa, cu o
de de 10 ani,
poate fi ori de
cite ori este nevoie, va pu-
tea fi pentru adminis-
trarea alte medica-
mente.
O n aceasta la un gimnaziu din Lor-
rah (RFG), a demonstrat cit de departe se poate merge cu dragostea
pentru ... Mona. Fascinantul portret al lui da Vinei a fost chiar "nchis"
de un artist contemporan. ntr-o cutie de sardele. Este una din multele
pe prezentate la amintita

La lunii iunie a
anului curent, 13 femei (3
avocate, 7 absolvente ale fa-
de sociologie, o ingi-
o a institutu-
lui de o
vor ab-
solvi, de 107 cole-
cursuri le Acade-
miei Egiptene de de-
venind primele
difJ. istoria acestei
In ciuda sociale
conservatoare a
a familiilor lor, viitoa-
rele doresc
demonstreze, prin nivelul lor
de nu sint infe-
rioare sub nici un
aspect (nici al
rii fizice) nu degeaba au
fost dintr-un to-
tal de 500 candidate.
nu s-au
cu totul fe-
urmind pres-
teze numai munci de birou,
de cu publicul sau
lucreze in de reedu-
care a femeilor delincvente,
se pare in domeniul po-
lucrprile se vor mai
schimba. In primul rind, Aca-
demia regulile
inflexibile in fel incit ele-
velor li se purta-
rea bijuterii/ar un machi aj
pas inainte,
mai semnificativ decit aces-
tea, va fi .. .
de locuri al " clasei de femei "
pentru viitoarea serie de stu-
diu.
Sambodrom
Carnavalul de la Rio de Ja-
neiro, '84, a
nu polemici. Intr-o
in care se nu-
cu trei cifre, in care foa-
metea a cuprins o treime din
statele constitutive datoria
a atins 100 miliarde
dolari, construirea, la
tiva statului Rio, la un de
20 milioane dolari, a unui gi-
gantic .. sambodrom" (stadion
de sambe), al proiect
este semnat de celebrul arhi -
tect Oscar Niemeyer, a fost
viu de presa brazi-
In plus, anul acesta,
spectacolelor au
atins cifre exorbitante: astfel,
o a ajuns coste
la 22 000 dolari,
salariul minim pe ... 48 de ani
al unui .. carioca" (locuitor al
Rio de Janeiro), iar
tarifele biletelor de intrare au
cu.. . 5 000 la
de anul trecut.
lUMEA DE IERI
Chibritul
suedez
- un cu circa
70 000 de locuitori, care va
tori anul acesta 700 de ani de la in-
temelere - s-a facut cunoscut la
mijlocul veacului trecut n lu-
mea printr-o de lemn
avnd la un o care
lua foc prin frecare - chibritul su-
edez!
n se mai

mai mult cu un staul, a primei fa-
brici de chibrituri din lume. Ea
acum, un muzeu original
n care este povestea
de lemn, cu toate
sale luminoase ntunecate. Fi-
nu lipsesc
Inventatorul chibritului suedez
este considerat profesorul de chi-
mie Gustaf Erik Pasch, din
Stockholm, care a n
1830, nlocuitorul pentru chibritul
cu fosfor, care era toxic se aprln-
dea cnd nu te punnd pro-
bleme pompierilor. in 18+4,
Pasch a avut ideea de a se-
para Ingredientele utilizate la fabri-
carea ce se aprinde", folo-
sind, pentru
sulf-antimoniu clo-
rat de potasiu, Iar, pentru
de frecare, fosfor sulf-anti-
moniu. A .chibrit
de mare - se aprinde
doar prin frecarea pe cutie", care
mal este, acum, pe eti-
cheta cutiilor n Suedia.
Opt ani mal trziu, In-
dustriei chlbrlturilor suedeze", Jo-
han Edvard
cu fratele
la patentul lui
Pasch, n asemenea nct de-
vine producerea chibritului
la 1 n 1855, la ex-
de la Paris, chibri-
tul suedez (comic! el fusese plasat
ntre exponatele cosmetice) a pro-
vocat o mare in 186-4, Ale-
xander Lagerman (tot din
plng) prima au-
de fabricat chibrituri care
producea 4 000 de cutii cu chibri-
turi pe Drumul monopolului
chibritului suedez era deschis. Fa-
br icile au nceput ca ciu-
percile ploaie la
in ntreaga Suedle, cutie,
cu .Safety matches -
Made In Sweden a re-
LUMEA DE AZI
z1ste vreme pe
n primul rnd dato-
chibriturilor. A
chiar un concern al chibritului
suedez, care s-a si-
nuciderea lui lvan Krueger. supra-
numit .regele chibriturilor";
cu el a ncetat chibri-
tului suedez.
in prezent. la
nul chibritului suedez", nu se mai
produce nici un singur chi-
brit. A doar muzeul in care
pot fi admlrate toate genurile
de chibrituri de cutii de
chibrituri fabricate n cele mai in-
ale- lumii. Printre
exponate se cel mai
mare chibrit din lume - lung de
metri gros de doi metri.
Gloria chibritului suedez a apus,
dar amintirea lui mal pHpie inci!. in
memorie, .lemnul care se aprinde"
continund parte din
de zi cu zi!
Yakul

Caucazul
Despre yak se afirmi!. ci!. are cor-
pul unei vaci, capul unul bizon,
coada unul cal. unei capre
batice unui
rudi!. seml-sll bati a bivo-
lului este, n timp, o
uimitoare. de cu
necesare pe platou-
rile nalte. Astfel. pentru are
buze papile cornoase pe
este capabil Iarba
foarte la fel ca oala capra.
Iar faptul are un mare de
globule i o oxl-
genare a singelui, chiar in cazul ae-
rului rareflat de la mare altitudine.
La aceasta l faptul are
Inima mal dezvoltate de-
ct la alte specii de animale. in ace-
timp, cornoase
de pe constituie un fel de
potcoave naturale.
Yakul ntregul an in aer li-
ber. netemindu-se nici de
nici de De secole, el
locuitorilor de la munte o carne cu
mare valoare un lapte
gras De asemenea. pielea sa
este foarte
LUMEA DE MINE
acum, acest mamifer
. doar in zonele muntoase
nalte din centrul Asiei, ndeosebi
n Tibet. Dar. Alexander
Mocialovski, de la o de cerce-
de din
nordul Caucazului, a avut id.oea de
a-1 aduce n cu alte
clim<\terlce. nu mo-
tiv. .Mii de hectare de polene al-
pi ne cu au nefo-
losite de secole. Clima este
timpul foarte Nici o
specie de animal pe care am adus-o
alei nu a declara el
revistei sovietice .Sputnik".
Mocialovski s-a lovit de o serie de
probleme, pentru Pamlrul nu
este Tibetul. in Caucaz,
ile snt de trei ori mal mari dect n
Asia iar flora este d
Cum vor factori
asupra yakului. se ntreba
torul sovietic. Au sceptici!
care nu credeau in Ideea lui Mocia-
lovski. Dar, acesta a un aliat
de prestigiu n persoana
telui colhozulul .. Sovietskala Ros-
sia", S. Abdusallmov, care. n
toamna lui 1971, a trecut la ac-
20 de yacl. Ani-
malele au o odlsee
in Ca ucaz, fiind
transportate, mai intii, cu trenul,
apoi cu vaporul pe Marea
n fine, cu camionul la poa-
lele Caucazului. De acolo. ele au
ajuns pe propriile picioare la
altitudinea de 2 500 de metri dea-
supra nivelului n zona Buty.
Iarna anului 1971-1972 a fost rece
n A urmat o pri-
o
yacll s-au bine mal
mult chiar, s-au cu 13
Colhozul a mal
100 de animale tinere. A urmat
un test crucial. Iarna 1972-1973 a
fost deosebit de grea, aco-
perind satele Izolind zona Buty
de restul lumii. condu-
cerea colhozului a nchiriat un eli-
copter a plecat spre stna Buty.
Acolo a putut afla. cu satlsfaqle,
yacil nu numai au
dar au ajuns in postura de salva-
tori. n zona Buty se aflau
cteva turme de oi, Iar ciobanii nu
mal puteau ajunge la stogurile de
fin. In el au avut
ideea salvatoare de a trimite yacii
spre. stog uri. Animalele au jucat ro-
lul de plugurl de deschizind
o prtle pe unde oile au putut fi
aprovlzlonate cu fin. De ori
pe an, yacii snt
pentru
Experimentul a avut succes. in pre-
zent, n zonele nalte ale Caucazulul
1753 de yaci.
159
lUMEA DE IERI
fciinele ntrece
lBarryvoxul
de in Alpii
aproximativ 140 de schiori sint sur-
de sub
Iarna de 26
dintre persoanele surprinse de ava-
nu au mai putut fi salvate,
cu extin-
derea pasiunii pentru schi, struc-
tura celor s-a schimbat
in cu numai
ani, 80 la dintre ei nu
erau schiori, ci persoane aflate pe
munte in diferite alte scopuri, in
prezent victimele sint aproape in
exclusivitate amatori ai
cu viteza pe intinderile ima-
culate, ce fac acestor locuri
nu numai dar
amatori din cele mai
ale Jumii, cum ar fi japonia
SUA.
de ce Serviciul de salvare pe
timp de din are din
plin de lucru. Cei 60 de au
de rezolvat numeroase cazuri, bu-
curindu-se de ajutorul al nu
mai de 400 de ciini speciali-
in depistarea persoanelor sur-
prinse de mare
al patrupedelor se prin fap-
tul in pofida numeroaselor solu -
propuse, ei au cel mai
mijloc de salvare a celor n-
sub Ciinii sint pri-
mii ce ajung la locului, trebu-
ind prin
in mal de o de
la accident. Potrivit de
acum, s-a constatat este ne-
o extrem de
deoarece un om nu poate rezista
sub mai mult de ore
uneori, nici atit.
Potrivit unor experimente efec-
tuate de la cursurile
de salvare pe timp de
de la TrObsee (cantonul Obwalden)
tehnica nu poate concura
cu. nasul cu miros extrem de fin al
unuia dintre patrupezli
-:- aproape in exclusivitate ciini
Ciinele poate adulmeca
, omului la o adincime
de cinci metri la o
de 100 de metri.
Aparatul co11iparabil cel mai
eficace omu-
lui doar cind este plasat in Imediata
apropiere a victimei ngropate in
se pe depistarea
bioxldului de carbon expirat de
omul aflat sub Mal
alte mijloace electronice de de-
160

LUMEA DE AZI
pistare, cum ar fi, de centura
.. Barryvox" . pe care schiorul
pune cind ia startul, dar aceasta are
dezavantaje majore: este
fiind"
schiori nu pun sau,
pun, de
semnale pe baza poate fi
sit de echipa de salvare, in caz de

O mal mare se
de la un sistem bazat pe o
care poate fi ca in
cazul radarului, cu un aparat de de-
pistare. ar putea fi
in sau inglo-
in materialul cizmei. la in-
trrea in pe a
acestui sistem, serviciile de salvare
din Alpii se
bazeze pe ciinelui
nesc.

Parfumieril de ar-
ticole cosmetice francez , au avut
ideea de a face, recent. un studiu
de prospectare a cautind
identifice cit timp
nalii lor igl enei corporafe. ce pro-
duse in ce
care le sint etc. Presa
a reluat o serie din conclu-
ziile studiului, sintetizate in for-
mula, cel mal des in arti-
cole, .. francezii nu dovedesc o
pasiune prea mare pentru toaleta
lor". nu pentr u le-ar lipsi
echipamentul sanitar. Cva_sitotalita-
tea familiilor dispun in de o
de baie, cu sau
Dar, din datele-culese se pare nu
aceasta este camera cea mai frec-
francezii petrecind, in me-
die, doar 15 minute pe zi in scopuri
de in baie ... Rezultatul -
afirma ziarul L'Humanlte - este
nu face o
lUMEA DE MINE
prea in palmaresul eu-
ropene consumatoare de
uri de per-
pe an, 640 de grame de
pe cind un Italian
700 de grame, iar un vest-german
900. Un englez un kilo-
gram un
sondaj efectuat cu cinci ani in
ajungea la concluzia 16 la
din francezi nu au utilizat, in
lor,
este in ce pri-
igiena Doar un
francez din trei propria sa
de nu o ren-
decit o la doi ani. De
unde un consum destul de
modest de de - 250
grame anual de
mai de din cantita-
'tea per in S.U.A.
Nici utilizarea deodorantelor nu
s-a la prea Po-
trivit datelor franceze de
parfumerie, ele sint folosite doar in
40 la din familii doar de 20
la din uti-
lizarea este in
pentru femeile in de
15-20 de ani de
ori pe Studiul
oamenilor de afaceri francezi
lor, de se vind
mai bine in R.F.G., Anglia
Italia, unde deprinderi pen-
tru superioare celor de la
noi ". Cum se oare
ingrijorare a de
Desigur sfaturile lor de a se face
toaleta de mal multe ori zilnic de a
se consuma cit mal multe cosmetice
articole de nu sint deloc
dezinteresate. Cifrele de afaceri o
dovedesc - in 1983, ei au vindut
produse in valoare de 20.4 miliarde
franci, dintre care 12,8 miliarde in
ceea ce o
tere cu 14.5 la a cifrei lor de
afacer i.
Romeo
Conjerin(d de mi
generis, in Ja1oarel/
ocrotirii mediului am-
biant. S-a
la clubul.. . presei din
Viena. la nceputul lui
mai.
Xian
nainte de epoca marilor descoperiri geografice, cind era
se de pe un continent pe altul mai mult pe uscat. Pentru drumurile erau lungi, se
traversau zone muntoase cu serpentine periculoase, pustii, chiar ntinse. O ase-
menea cale de citeva mii de kilometri lega Europa de Asia. Caravane din sute de
conduse de transportau negustori de la Mediterane,
cimpii ntinse, traversnd fluvii involburate pustiul Gobi pentru a
ajunge in centrul Chinei, la Changan, acum Xian sau Sian, capitala a imperiului chinez. Ele
de fapt, lungul vestitul .,Drum al pe care s-au incruciJat, mai bine de un
mileniu, caravane ce din China ceai hirtie in Persia Europa, de unde adueeau ci
trice, cirezi de cai europeni alte in drumul lor spre China caravanele transportau biblii
europene, iar, din India, luau budiste, ceea ce a ca ,.Drumul joace un rol im-
portant nu numai in plan comercial, ci j in introducerea budismului in China in
schimburile culturale dintre Orient Occident. Au celebre pe acest drum intre-
prinse, in secolul 8 e.n., de Xuan Zhuang, pentru a aduce din India scripturile budiste,
tn secolul tl e.n., de Marco Polo, care a vizitat China ca trimis al Romei la intoarcere, a poves-
tit Europei despre faimoasele bogatele teritorii chineze. China de Marco Polo era
pentru europen un .,miracol". o lume cu o o dezvoltate
complet diferite de europene. De aceea, nu este de mirare Europa nu i-a dat crezare lui
Marco Polo cind acesta a povestit despre de el in imperiul chinez, la Changan,
in. China dinastiei Yuan.- sub care a fost de mongoli. Marco Polo a fost, probabil, impre
sionat mai mult de 'i puterea imperiului oriental chinez, si fi bi.nuit ca
.,Drumului din Changan din imprejurimile acestei vestite antice
ascunde, in mormintele Chinei, ale unei culturi de milenii,
egal in lume. Descoperite recent de arheologi, obiectele de veche sint expuse acum privirilor
vizitatorilor mpreuni cu . relicvele acestui vorbesc despre Chinei antice.
Epoca .,Drumulw s-a dus de mult. Omenirea a salturi navigind pe valurile
tot mai inalte ale progresului Cu toate acestea, Xian-ul, oriental al vechiului
., Drum al atrage, anual, sute de mii de eu.ropen.i milioane de asiatici, care vin aici
capodoperele artistice ale lumii antice.
n drum spre ...
"Drumul
Muzeul figurilor de chiar pe locul unde
au Josr descoperite cele 6000 de srarui
nici imperiali ai chineze
Pe vechiul .Drum al mal
doar temerarll sau cel ce vor demonstreze
acesta a existat in realitate. Acel ce doresc
in China folosesc rutele aeriene rapide conforta-
blle. mai fie pustiul Gobi.
Cei mal mal intii, la
Beijing, noua a Chinei, de unde pot lua, apoi,
trenul de Xlan, pentru a o noapte o zi n
vagoane de dormit. _
Pentru semnatarul acestor a fost mai
mult un somn de veghe, intrerupt din cind in cind de
zgomotul, mereu al in rosto-
161

M
Cabrioleta caii ae
bronz - creafie din
rimpul dinastiei Qin
- recent aduse la lu-
ce au stat
peste 2000 de ani n

golire pe linii le ferate. Cind s-a luminat de eram
departe de Beijing, inaintind rapid spre zona
a Chinei. Prin ferestrele vagonului se succed rapid
imaginile unui peisaj de cu multe
terenuri foarte accldentate, cu dealuri tera-
de teren, mari multe, dar toate
amenajate cultivate. O foarte
dar, se pare, Satele sint foarte dese, cu case
din lut. Cred nu am
de ca in att de multe
ziduri. Prlvlndu-le intrebam China nu este
cumva zidurilor. totul este mprejmuit de
ziduri de .pentru securitate",
cum ne spun prietenii chinezi. Este o mentalitate, de
vreme ce a fost de-a lungu 1 veacu-
rilor, de .marele zid chinezesc", o
ca ntindere ultimele teorii, chiar
Ziduri iar ziduri , de toate dimensiunile, nconju-
rnd case, intreprinder i, terenuri agricole,
chiar ntregi. Al doilea element caracteristic
peisajului, seslzabll oricui, sint impreslonantele
de din pe
care trecem, unele cu peste un milion de locuitor i,
ceea ce nu mai surprinde in n care
peste un miliard de oameni .
eue deosebit de in combustibil
fosll ce baza a provln-
clllor Chlhll, Shansl Shensl din nord-estul Chinei.
Cu toate mergem spre Interiorul Chinei ne
de Paclflculul, pe ce soarele
se cu
care trebuie ne ferestrele des-
chise consumnd apreciablle de
n vagonul restaurant, privind cu Interes curiozi-
tate la tot ceea ce se poate vedea, in goana trenului,
gindlndu-ne la lungi obositoare de pe
antlcul .Drum al dar la ceea ce
descoperim n zona a Chinei. de
farmecul Ineditul lOcurilor pe care le
aveam cu ne intr-o
pe care trebuie s-o ducem la in eluda dis-
caniculare. Eram
batem marea fasci-
n raport cu europene.
Poate pentru originile chlnezllor snt necu-
noscute n ntregime.
emanati de chinez asupra euro-
penilor este n orice parte a aceste) mar i
as iatice, dar ea nu este atit de ca
la Xlan, capitala veche a Chinei Imper iale. Descoper i-
r iie arheologice, de monumentele tezaurele
de expuse peste tot,
uimesc prin dimensiuni, grandoare, artis-
prin reprezentarea a modurllor de
de de gndire poli-
162
ale acelor epoci
de glorie din perioada de formare consolidare a
imperiului chinez. O in Xian o in-
cursiune o explorare a chineze de de-
mult, pe structurile a evoluat s-a format o
ca nivel de dar si-
ca de manifestare
Xian -
al chineze
Am ajuns la Xlan cnd razele purpur il
ale soarelui in lumina a apusuri-
lor de Xian-ul celor aproape trei
milioane de locuitori momente de
care erau Inundate de autovehi-
cule de mii de ce circulau n cohorte, cu
mare precizie uimitoare. o foarte
plimbare n jurul celui mai mare hotel al ora-
Renmln (Edificiul Poporului) - n care abia
am descins, gazdele ne facem cu
acestei provincii - Shensi.
am fost itnpresionat nu atit de cele 40 de feluri, ser-
vite la masa sau de cele 5
caracterist ice meselor chineze din regiune
(Mao Tai, vin de struguri, vin de orez, bere suc),
cit de varietatea a preparatelor culinare.
Am cunoscut restaurante chineze de renume, n Japo-
nia, Singapore, Hong Kong n alte zone asiatice,
dar n nici unul nu am ntlnit atta rafinament ca la
Xlan. faci din de o extrem de
din
transparente ca smaragdele din de rechin o
mncare gustoasi, aliturl de de cuc, pre-
parate ntr-un fel chinezii il spun .ntoarcerea
PhOenlx la cuib" este un secret culinar ce n-a
din provincia Shensl, asemenea delicate bucate
putindu-se prepara de mari doar
alei . O de-o cu anecdote
vorbe de duh din partea locului, cu ale gaz-
delor despre comorile de din Xlan, o de
aproape trei ore, care am avut nu
mncasem nimic, dar nu mai aveam de mncare.
Este, de fapt, marele secret al chineze, bo-
de mil enii pent ru a ali-
menta eficient organismul uman.
Dar, ceea ce ne-a Xlan-ul in arta
mal nimic pe ceea ce ne-a oferit el ca
al culturii chineze. Pentru
Xlan- ul, n ant ichitate 1 se spunea Changan sau
Siklng, este, An Yang, din t impul dinast ie!
Sheng. capitala Chinei antice de unde a fost condusi
cu unele intreruperi, timp de 1087 de ani, sub
Se o statuie Figurile de cum au fost ele descoperite
11 dinastii, ntre care Chou, Qin, Han, Sui Tang. n-
tinzndu-se n intervalul dintre secolul 11 .e. n.
la nceputul secolului 10 e. n. Pe vremea cnd, n Occi-
dent. Roma se lupta cu Cartagina devenea
lumii, doar de . puternicele state traci ce.
Xian-ul devenea capitala lumii orientale, pe vetrele
unde arheologii au descoperit unele dintre cele mai
vechi Se spune chiar aici s-ar afla
originea primelor culturi ale continentului, cum
snt ele n Muzeul Banpo. de fapt
unei primitive de acum 6000 de ani , des-
n 1953. intreaga cum a
la lumina zilei , a fost un
muzeu. Urmnd ruta de ghizii acestui
organizat pe 50.000 m. p . vatra tri-
bului Banpo, n care se disting aria unde aveau lo-
un fel de colibe primitive, centrul de fabri-
care a ceramicii locul mormintelor
era
patriarhale primit ive de pe Fluviul Galben. Privim
desenele de pe vasele de dezgropate alei
sociale la originea ar-
tei celor din tribul Banpo. care se ocupau cu pescui-
tu!, dar ceramica la temperaturi de
la 800C.
Nu este, deci, ghidul,
Xian-ul, situat n zona a Chinei cont inentale.
ntre fluviile a devenit capitala Chinei,
n epoca cea mai de formare a marelui
imperiu, s-a consolidat ca centrul politico-adminis-
trativ militar care avea lase amprenta pe n-
treaga a Chinei, n zi lele
noastre.
Un soldat calul
statui de
n armata di-
nastiei Qin
163
Mormintele
ziua de pornim spre mor-
mintele chinezi. cmpia Kuan-
chung. cu coline dulci, gndlndu-ne la ceea ce ne spu-
n subsolul Xlan-ulul provinciei
Shensl se 72 de morminte Imperiale, n care snt
ascunse comori lnestlmabile ale cul-
turii chlnezilor din antice.
Cuvntul mormnt este mal mult dect modest pentru
a exprima grandoarea Imens ocupat de lo-
curile de veci ale al acelor vre-
muri .. Poate nici cuvntul mausoleu nu este potri-
vit, ne gndim, de la cel al primului
rat al Chinei , Quln Shi Huan, fondatorul dinastie!
Qln, despre a din Palatul
subteran documentele .este de
eunuc! de toate rangurile, precum de
animale bijuterii" n ea .mercurul
curge n fluvii Este o descr iere lnstlgatoare,
dar pentru arheolog!, care nu au
ajuns la mormintul propriu-zis al acestui si-
tuat la 5 km. est de Un Tang, de Xlan,
la piciorul Muntelui LI in apropiere de fluviul Wei.
Documentele vechi nu spun nimic despre mprejuri-
mile acestui mormint ca o de de
47 metri a avut 108, dar s-a din cauza
ploilor). n-ar fi dat din intimplare, in
timp ce un in 1974, peste statuile de cera-
nu s-ar fi poate ce se ascunde in
preajma mormntului. Ce-au descoperit arheologil
aici a intreaga lume. Prin dimensiuni,
de redare de organizare, com-
plexul de statul de a fost apreciat ca una
dintre cele mal mari descoperiri arheologice din
lume. Numai apreciere
nu este cu nimic, Pentru la
de 1,5 km. de mormint au fost dezvelite 3
gropi lungi, in care s-au 8000 de statul de cera-
realizate ngropate in anul'206 i.e.n.,
reprezentnd o Fiecare
statuie de militar are 1,8 metri cele ale cal-
lor au 2 m lungime 1,5 Mal care de
n tot de Gropile 2
3 au fost astupate pentru ca statuile se
mal bine. Groapa 1. in care s-au 6000 de statul,
a fost n muzeu. Peste o de
16.000 mp s-a construit o de beton,
Este principala a Muzeului de figuri de
ale cailor de la mormintul
lui Qln Shi Huang.
n aproape ni se taie
in lungi de statui ale militari-
lor cailor lor de ar urma se
n din in Nici o nu
cu 6000 de militari
ale grade nu au putut fi stabilite cu preci-
zie. Ceea ce se deja cu certitudine este in
secolul III i.e.n. chinezii un foarte nalt
grad de organizare dispuneau de
tehnica rafinamentul deosebite care le-au permis
creeze statuile uluitoare din Cind au fost
descoperite, statuile in arme. Acestea au
fost adunate expuse, acum, ntr-o a
muzeului, unde se o (n
shu) C\J 5 piese de bronz (cea mai a
tlmpuJui acela), din zilele
noastre. cu de bronz cu cap de plumb
care adnc nu mal puteau fi
scoase. Carele de snt trase de 4 cal cu cozile
innodate pentru a nu-l impiedica pe conductorul gru-
pei la atac. Toate statuile de snt goale
164
Clopotul cel mare din incinta muzeului provinciei
Shensi
tru mal culorile n care au fost
vopsite pentru a le da o ct mai
de realitate. Cnd au fost ngropate - spune ghidul
- miinile militarilor erau mobile din dar in
peste 2000 de ani acestea s-au sudat de trup au de-
venit rigide. Cu toate acestea, statuile in
gropi paralele, pe de peste 230 metri fiecare,
stau n in care au gata in
Este un spectacol uluitor te afli cu
spiritul aproape viu al acelei armate moarte care a
realizat unitatea Imperiului chinez prin
foarte evoluate pentru acele
tlmpur.i.
Poate nici o descriere, pe hrtie, n-ar
Impresiile pe care le aceste .mii de
statui prlvlndu-le. mal intii expresiile
ale organiza-
rea lor ceea ce pe atunci chi-
nezii aveau o mare putere Interesant cro-
nicile alte documente vechi, vorbind despre mor-
mintul Qln Shi Huang (primul
care a unificat China sub dinastia Qln,
unor statul de dar nu spun cte
locul unde au fost ngropate.
Descoperirea acestor statul a pus la ex-
cel mal valoros autentic material pentru
studiul istoriei, economiei, politicii, artei militare,
culturii, tehnicii artistice ale dinas-
tie! Qin. in aceste gropi
luciul caracteristic aliajulul de
bronz cositor, dovedind metalurgla atinsese un
nivel nalt de dezvoltare. Faptul la moartea
ratului au fost ngropate figurine de nu fi-
vii, se deja la obiceiul
barbar, practicat atunci, de a se ngropa de vii
cu mort, ceea ce se
ajunsese la stadiul n care se punea. din necesitate,
accent pe a Imperiului, pentru care
era nevoie de oameni lnstru nu de sclavi.
numai privind statuile de pe acei
puternici, viteji ct
de mare ar fi fost pierderea prin omorrea
lor pentru singurul motiv murise Cu
toate acestea, de nebunia
a acelei lumi antice erau deoselilte. Docu-
mentele mausoleul. Qln Shi Huan
a fost construit de 700.000 de muncitori, intre care
citeva mii de artizani au fost ngro-
de vii ce au terminat lucrarea. pentru a nu
se divulga secrete de acces n mausoleu.
ln Xian-ul zilelor noastre:
de monumente"
De la Muzeul statuilor de mergem la Mu-
zeul provinciei Shensl. despre care ni se spusese
este o .mare a artei" chineze antice. intr-un
templu cu arhitecturi de cele
ondulate, sprijinite pe stilpi
de lemn in roju. Pe frontispiciul aceuul tem-
pru, denumit Daqln, sint caligraflate doui ideograme
insemnind de monumente". ci
aceste semne au fost scrise de generalul Lin Tze
Chou, cel ce a condus lupta armatelor chineze mpo-
triva englezilor care au adus oplu n China. Se cu-
in prima a secolului trecut Marea
Britanie, care domina oceanele lumll,a
presiuni mari asupra Chinei, cerndu-1 mal multe pri-
vilegii comerciale, deoarece o considera o
pentru Imperiul britanic. Aceste imperii, cel
britanic, dispunind de o mare cel
chinez, aflat n plin feudallsm, s-au ciocnit de pe
lnegale. Mai mult, lor politice ju-
ridice erau complet diferite, chinezii se ghidau
conceptul de grup". n timp ce bri-
tanicii lnslstau asupra individului. De
aceea, cnd britanicii au Insistat pe drepturile res-
individului, viznd ndeosebi respecta-
rea de chinezi a
britanici din Canton, chinezii pur simplu nu
geau nici conceptul, nici ce vor in realitate britanicii.
In cele din conflictul a la din
cauza oplulul, supus de a fi Introdus in
China. Cu toate era Interzis, negustorii ln-
troduceau clandestin din ce n ce mal mari
care erau distribuite in China de autohtoni
pentru sume atit de mari, nct numai cu ele se putea
acoperi plata Importurilor de ceai chinezesc, devenit
la n Marea Britanie. din Beijing au
trlmrs comisari speciali incilcarea legii va-
male chineze Introducerea opiulul in Cu toate
era un act rezonabil din partea Chinei, britanicii
au considerat n 1839, au inceput
militare, care au durat trei ani s-au in-
cheiat cu infrin;erea chlnezilor. Opiul a fost, se
doar pretextul. n realitate, lupta s-a dat intre
culturi complet diferite, fiecare
si pe propria el cale, pe care
celeilalte. Pentru de
care o a unei civil
profunde n cultura
a ntcegll Asli.
o in care sint expuse, de
mal bine de 1000 de ani. peste o mie de blocuri de
paralelipipedice, unele inalte de doi
metri late de 1 metru, cu ideograme gravate pe
ambele Snt considerate a fi cele mal vechi
clasice chineze, unele avind .228 pagini de pia-
pe care se circa 650.000 ldeograme. Majorita-
tea ideile canoanele vestltulul filozof antic
Confucius (551--479 .e.n.), care au devenit ideologia
a feudale chineze in de
peste 2000 de ani, despre care Mao Tzedong spunea.
referindu-se la valorificarea ideilor .Ar
trebui Istoria de la Confucius la Sun
Yat-sen (1866-1925 e.n. - n.n.) ne
Confucius,
in .Perioada Prlmiveril a Toamnei", cnd dinastia
Chou se afla in declin rapid, a lansat idei concepte
speclfke inceputurilor orinduirii feudale, care au In-
ideologia, cultura chiar sistemul de stat.
Asemenea idei se in .canoanele filiale
Shital", gravate pe cea mai mare parte a blocurilor de
vertical unele altele. Dar. o parte
se la istoria Chinei cele mal vechi
poezii ale Chinei antice. o platri pe
reia este relatati nestorianismului
tin in China, venind din Roma. Instalati la Intrarea in
templu, in stinga. pe aceasti au fost gravate, in
anul 718, in limbile
date despre activitatea trimisului bisericii
romane la Changan. Acesta este singurul document
despre rispindirea in China, in care se
cum Li Shi-hm, din dinastia Tang.
a trimis pe premierul lui si intimpine oaspetele
tin. Piatra a fost in secolul 17, stirnind In-
teres in intreaga lume. Anglia Danemarca au trimis
emisari in China aduci in Europa.
sub pretext s-a pornind din
Europa. au oferit un de 3000 livre de ar-
gint, dar chineze au refuzat si dea piatra.
Ele au acceptat, n schimb, si o copie ea.
existind acum n lume 7 copil. in acest original mu-
zeu se afli pietre pe care sint consemnate even 1-
mente de din lupta poporului chinez pentru li-
bertate dreptate cum este cea despre
coala a lui Li Zhicheng impotriva feudali-
lor asupritori.
Cele mal mari pietre paraleliplpedice sint
vertical, pe sculptate tot n
din ci aceste animale
puterea de a suporta mari;
chinezi al timpului credeau scrierile lor sint nu nu-
mal Importante el grele, trebuind deci fie
zate pe ceva care le poati suporta reziste in
timp.
Templul de monumente" nu este numai
un muzeu al clasicilor canoanelor chineze antice
feudale, el cea mal mare a diferitelor
de caligrafie, reprezentate de caligrafi celebri. Pe
aceste pietre se ideograme caligraflate de ma-
ca Wang Xlzi, Yen Zhenqing. Qu Yangshun
Lin Gongquan, fiecare impresionind prin stilul perso-
nal, ce a servit mii de ani ca modele caligraflce pen-
tru lor.
de monumente" se sub pro-
a guvernului. Ea a marelui
cutremur din timpul dinastiei Ming (1368-16+4).
distrugerilor de monumente din timpul
culturale", riminind in continuare ca
Importanti de studiere a Istoriei, literaturii
165
chineze, de
1; al zilelor noastre.
snt celelalte temple ale
Shensi, n care se expuse
seu biecte vechi de mare valoare
cum snt calul de bronz aurit din timpul dinastie! Han
de vest (206 .e.n. - 23 e.n.), vase de bronz de mare
rafinament, create n anii dinastie! Zhou de vest (se-
colul 11-770 .e.n.), vestitul instrument muzical Qln
Gong Bo, datnd din .Perioada Toam-
nei" (770--476 .e.n.) n care s-a a creat
Confuclus, statuia de a hipopotamulul, din anul
636 e.n., n timpul celei mai prospere dinastii n do-
meniul cultural, statuile de ale celor 6 cai
cu care a mers la Li Sin Min, al doilea
al dinastie!. Tang. Doi din cai au fost de
americani de n muzeu
fiind expuse copiile. -4 snt originali, dar
pentru n 1918, un alt
american a venit fure, dar a fost prins n proce-
sul lor s-au spart.
din muzeu sub privirile atente ale lui
Lao Tz, fondatorul taolsmului, de impresiile
profunde de lume de demult ,
pentru noi, dar cu o mare de
tn toate domeniile artei,
culturale ale omului.
La
vechiului "Drum al
Marco Polo a dat Changan denumiri
sub care a fost cunoscut n Europa secolului XIII -
Kenjanfu Quengianfu - descriindu-1 ca pe un cen-
tru comercial infloritor. Changan-ul a denu-
mirea de Xian (pace n 19-43. Este situat pe
un acoperit cu loes, la poalele muntelui
Tsinling Shan, nu de departe de malul sudic al flu-
viului Hei Ho. Aici stabilit capitala primii
chinezi pentru are o
de fertilitatea solului din mprejurimi, de topografia
terenului, de invazil, de
de nod de Kansai Turkistan spre
est, Seciuan spre sud, Ordos spre nord, pro-
vincia Shansi cmpia Fluviului Galben spre nord-est
est. fiind capitala Chinei sub mai multe di"nastii im-
periale, Xian-ul de dispune de mai multe mo-
numente de veche
ntre care cele mai importante snt Turnul Clopotu-
lui, construit n centrul din
lemn, n timpul dinastie! Ming, Muzeul mo-
numentelor", Pagoda Marelui Cocor Pagoda Micului
Cocor.
Dintre acestea se Pagoda Marelui Cocor,
n afara ntre anii 701-70-4, din
la propunerea budlst Xuan
Zhuang. Legenda spune acest aflat n drum
spre India, ntr-o pentru a aduce
budiste, a ajuns la o unde erau
indieni, de cteva zile, pentru erau
numai carne nu o aveau. cu
chinez a ajuns la un stol de coco-
r!. In timp ce indieni i povesteau
zesc de cteva zile, unul din cocori s-a lovit de pa-
a la s-a oferit astfel pentru
masa Chinezul a fost att de impresionat
de ntmplare, n care a sacrificiul coco-
rului pentru a salva indieni, la ntoarce-
rea n China
1
a propus construirea acestei pagode cu 7
niveluri, n care s-au scrierile ,
aduse de Xuan Zhuang din India.
166
artizana/ la Xian
Drumul de la n centrul se
ntinde pe 7 kilometri trecnd peste un de
rare o de intrare n de
Xian-ul este, singurul mare din
ntreaga unde s-a Intact zidul, lung de
20 km. lat de la 18 m, care l Auto-
locale au luat de a acestui
zid, paralel cu de a
Se de din partea exte-
a zidului, la care aproape ntreaga
fiecare ntreprindere din
de cte un tronson de zid
lucrnd n timpul liber la plantarea de copaci ame-
najarea unui parc de-a lungul de
Xian-ul a fost unul din n primul plan
cincinal de dezvoltare a Chinei po-
pulare, cnd au fost construite aici o unitate metalur-
un combinat textil, uzine chimice, o de
ciment, o De atunci ,
zestrea a a crescut nencetat.
lui s-a dublat, sporind
lor de de
tot aici a avut loc vestitul .incident Zi an".
despre care am aflat vizitnd .. Baia
tului", de Xlan, ntre anii 7 755
e.n., unde era de a chinezi
ai dinastie! Tang. Este ca .baia celor 9 dra-
gon!", celor 9 statui de dragon! (mai snt c-
teva deoarece un al dinastie! Tang s-a speriat
ntr-o noapte de capetele dragonilor-statuie re-
flectate n apele lacului a ordonat distrugerea lor).
Complexul de ridicate n jurul
lui" a devenit un fel de loc de
termale, apel ce iese din In
una din vilele de aici s-a produs .incidentul Xian" din
decembrie 1936.
Se n timpul dintre Japonia
China o era
la Xian, nu att pentru a se opune japonezilor, ct
pentru a se mpotrivi armate comuniste cu
baza la Yenan, n nordul provinciei Shensi. S-a ntm-
plat ca n sudul Chinei loc o rebeliune
mpotriva lui Cia,_n Kai shi, armatei
te-gomindanlste. In url)'la acestei rebeliunl, el a plecat
la Xian. ca turist, dar cu de a cerceta starea
de spirit a armatei gomindaniste, despre care aflase
se japonezilor. Generalii Cian Sin
Lean lan Ku Chen i-au cerut lui Clan Kal shi fie
de acord cu nceperea luptei mpotriva japonezilor. El
a refuzat, motivnd mal nti, trebuie
problema luptei armate cu militare de sub co-
manda P.C. Chinez. Cei doi generali I-au arestat au
invitat pe Ciu En lai, ca reprezentant al P.C. Chinez,
la tratative n vederea constituirii frontului comun
antijaponez. Clan Kai shi a fugit ntr-o noapte din vila
n care fusese arestat, n apropierea
ratului ". A avut loc o grea,n care militarii din
garda lui au fost El a fost prins
ticlpe la front ul milit ar antijaponez.
acestea vorbesc documentele
expuse n camera muzeu, n
sub arest Clan Kai shi din care a n..,
Petrol n
.. Metoda de
depozitare a petrolului in in-
teriorul muntelui - scrie zia-
rul suedez .. Dagens Nyheter"
- poate fi
printr-o restructurare a spa-
de depozi tare din inte-
riorul muntelui . .,Arta" depo-
petrolului in fo-
losirea cu pricepere a dife-
de intre
petrol. de de-
pozitare din interiorul munte-
lui se sub nivelul pinzei
freatice, astfel incit petrolul
este invelit de muntele .,ud".
Apa din pinza frea-
in
in de depozitare, prin
din Dar pe-
traiul, aare este mai de-
cit apa, nu poate se infil-
treze prin se
in exterior. Acest fe-
nomen nu se poate petrece
nici chiar la baza de
depozitare, pentru apa,
care este mai grea,
cu o mai mare.
De aceea, petrolul in
interiorul de depozi-
tare pe un strat de
Astfel, apa care se pre-
linge in interior un
.,pat de la baza
de depozitare. Din cind in
cind, apa este
din munte, pentru ca supra-
ei se la ace-
nivel.
citeva sute de ase-
menea depozite in Suedi a,
prin di nami tarea
granitului. Ele au forma unor
galerii de sute de metri l un-
gime o capacitate de multe
milioane de metri cubi, fiind
folosi te pentru depozi tarea
deze. Este un episod din Istoria a Chi-
nei . edificator pentru politice militare
prin care a trecut mare n prima
tate a secolului. Episod petrecut tot alei, n Xian, la
de al vestitului .Drum al
de produse petroliere in sco-
puri militare.
In ultimii ani, s-a
mare de contact in-
tre petrol poate deveni
un de a bactfl-
riilor asupra petrolului. In
acest de un metru, pe-
traiul este distrus de bacterii.
intr-un singur tunel, care are
o lungime de aproximativ
700 metri o de
25 metri, se pierd 1 700 metri
cubi de petrol.
in unele depozite, petro/ul
a fost atit de mult afectat, in-
cit a trebuit din nou rafinat.
Benzina de avioane este un
produs extrem de sensibil
nu poate fi in spa-
nei zolate din interiorul
muntelui.
/var Sagerfors a propus o
de
depozitare ar avea forma unei
piinii, atunci de
contact dintre stratul de
de la petrol _s-ar re-
duce considerabil. In plus,
de depozitare se auto-
in acest mod, prin de-
punerea . la a
organic asfaltului, care
de-a lungul
Analizindu-se sistemul pro-
pus, s-a ajuns la concluzia
ideea uriqi de depozi-
tare sub de pilnie este
din punct de vedere
tehnic. Depozitul este dispus
sub forma unor verti-
cale care se la
care sint in
jurul unui central aseme-
nea unor felii de tort. .
de depozitare la
cu central prin
care petrolul, apa
pot fi pompate la
cu ajutorul unui sistem de
Fiecare de depo-
zitare are o capacitate de o
milion de met ri
cubi. Un sistem cu opt ase-
menea de depozitare
poate asigura stocarea a pa-
tru milioane de metri cubi.
Florea

Lunga impecabila .. ca-
la volan a Lillianei Slo-
man 1-a impresionat pe ma-
gistratul David Bowerman din
Ar undel (Marea Britanie).
care a felicitat -o, dar i-a re-
tras permisul de conducere
pentru .. . merge prea incet.
70 de ani de condus
Lillian Sloman (91 de
ani) a fost pe
motiv nu are
pentru
auto; ea fusese
de in timp
ce conducea cu 24
pe o pe care viteza mi-
era de 100
., Credeam prudenta la vo-
lan e mai decit vi-
teza!" - a exclamat venerabila
in momentul in care
predat permisul de
conducere .. .
Lentile
implantabile
Un nou tip de lentile im-
plantabile a fost pus la punct
de oftalmologul american dr.
Thomas Mazzoco,
UPI. Lentilele, care
au la milimetri
sint din
silicon, fiind flexibile, ceea ce
permite implantarea lor
printr-o incizie de numai trei
milimetri.
Noile lentile sint foarte efi-
ciente, 1n special in cazul su-
ferinzi/ar de prin
implantarea lor fiind elimi-
de deschj-
dere a globului ocular. In
plus, se implanta-
rea printr-o astfel de incizie
a noi lor l entile
permi te pacientului
practic, activitatea
pe deplin ve-
derea in numai citeva zile.
167
- au trecut peste zece ani de la a lui Salva dor
Allende, in cursul loviturii de stat militare de la 11 septembrie 1973,
acestei in prezent polemici. in almana-
hurile "Lumea" din anii o serie de s-au referit la epi-
soadele anterioare momentului loviturii de stat din Chile.
de extrase din reportajul semnat, in revista "Paris Match",
de Philippe Chesnay, care a strins o serie de de la fata locu-
lui, in cu ziua de 11 septembrie 1973. Philippe Chesnay re-
constituie, moment cu moment, evenimentele din acea zi mpreju-
lui Salvador Allende, cum i-au fost relatate de mar-
tori oculari, intre care medicul personal al fostului chilian.
S-a scurs un deceniu de cind moartea lui Sal-
vador Allende a pus de stinga
din Chile. cel m!li mult se despre
populare contra politicii lui Augusta
Pinochet. Moartea lui Allende
acum unele controverse. A fost asasinat de mili-
tari? S-a sinucis? Un francez care
in Chile, Philippe Chesnay, a ntreprins o
pentru a descoperi
La 11 septembrie 1973, Salvador
Allende, nconjurat de colaboratori apro-
la sa din Tomas Moro. Este
o proprietate mare, pe
Santiago de o Allende se
i nstalase acolo n cu trei ani. Interiorul
ca un muzeu: tablouri de Picasso, Miro, fo-
tografii cu de la Ho Mi n, Che Gue-
vara, o scrisoare de la Sianuk.
Hortensia de Allende, sa, fiica sa !sabei
s-au _ntors, n zi, dintr-o n Me-
xic. In salon; atmosfera este n
nu se grevele i nciden-
tele snt mereu mai numeroase, de
necesitate snt de la Santiago
o din care poate
n orice scnteia care ar aprinde
boiul civil.
se simte obosit. seama
este de greva camionagii-
lor, care de peste 40 de zile,
mai ales, de refuzul de a re-
lua negocierile pe o mai dect sim-
pla contestare a programului de
Dar, ce l cel mai mult pe statului
168
este tot ce de vreme edific1ul
politic de el i autoritatea. Mer-
gnd pnij n miezul lucrurilor, are sentimentul
treptat, este de la conducerea eveni-
mentelor. Este i!SCu!tat, desigur, dar- directivele
pe care le i se par tratate cu o inac-
iar uneori ordinele sale nu snt execu-
tate. Ca, de exemplu, afacerea cu aparatele Bo-
eing ale companiei "Lan Chile", care se
parcate la militari, ordinul personal
era ca acestea se afle pe un aeroport civil.
Se pune masa.
amintesc despre Consiliul al de-
. care se va reuni n seara zilei
n cursul se
pe generalul Aylwin ncercnd
cea mai cale de a puterii. Apoi,
spre unei lovi-
turi de stat militare, pe care o cred inevita-
demisia generalului Prats, numit n gu-
vern de Allende cu o n dar care nu va
n dect trei El va fi in-
locuit de generalul Pinochet, n calitatea sa de
comandant al armatei.
se retrage un moment pentru a
primi un apel telefonic de la palatul "La Moneda" .
Se reintoarce flota este
pentru manevre. lumea se imediat
la lucru. spune n locul lor:
- Cel putem fi siguri lovitura de
stat trebuie loc peste cteva ore ea nu va
fi de totalitatea armate.
Din nou, . se pe reuniunea
democratiei pe mijloacele de a de-
ADI
/iJs/ul pe 1erasa locuintei Il/le
bloca pentru . a permite aplicarea progra-
mului Populare.
Femeile se culce. o pri-
cu pe lsabel, cea mai dintre
cele fete ale sale.
Este trziu cnd palatul "La f)lloneda"
din nou. Este semnalat un transport de trupe,
blocat la intrarea n tunelul Chacabuco, pe dru-
mul spre Portillo, la circa 60 km de Unul
din colaboratorii ziaristul Olivares,
ngrijorat, se confirmarea in-
formi.J.tiei. problema:
- In fiecare noapte, de luni de zile, lu-
mea vede peste tot militari un puci care se
n ziua
se Este vorba de
camioane cu trupe, care provin dintr-o uni-
tate din Los Andes spre Santiago.
La televiziunea platourile de filmare
snt puse n Peste 20 de minute, va fi
prezentat ultimul buletin de cel de la
ora zero 30 de minute. Vor fi reluate zilei
imaginile sosind la timp, de mane-
vre ale flotei pentru seara zilei respective, la Val-
paraiso. Este vorba de un nou episod din mane-
vrele "Unitas", care, n cadrul tratat\)lui interame-
rican de se cu regularitate n
Pacific, cu marina din diferite
liate, la care mai multe nave ameri-
cane. '
Un trimis al partidului comunist, ziarist la "El
Siglo", se cere se cu
, prioritate asupra militare de pe
ruta Los Andes, spre Santiago. El vehe-
ment, despre o de stat
despre necesitatea de a informa po-
porul n cu pericolul care l
Minutele trec. Neavnd acces la televiziune, cei de--
la rotativele cotidianului comunist "El Siglo" vor
lucra noaptea, iar ziarul va cnd "La Mo-
neda" era deja pe prima stnd
scris: lumea la posturi" .

fn ntunericul care a n toate
din Tom as Moro, cu biroului
lui, telefonul. Miriam, secretara, de
la palat.
- Militarii ne-au informat camioane au
venit cu pentru garnizoana din Santiago,
pentru ziua de mine. Trupele snt consemnate
la ora 6.
Allende de cele spuse de ministrul
Letelier, la prnz: "Pinochet se teme ca
ziua nu fie de incidente, tribuna-
lele din Valparaiso ridicau imunitatea parlamen-
a secretarului general al partidului socialist".
Incidente? chiar
sa i amintise la de cteva avea
loc cte un incident din n la Santiago. Al-
lende se retrage n apartamentul Lumina se
.stinge. Este ora 2 30 de minute.
Pe la ora 5 carabinierul Eugenia Se-
pulveda iese pe terasa modestei sale de
pe culmile din Valparaiso, la 190 km de Santiago.
Nu este de serviciu. Are, pur simplu, insomnie.
locului, uimit. Vede n urma a
nave ale marinei. se ntorc n
port. Sepulveda nchipuie cele vase se
rentorc din pricina vreunei avarii, care nu le-a
permis continue manevrele "Unitas". Se la
mersul lent al vaselor, care se apropie de port.
cteva minute, ochii i se cu lu-
mina : poate restul flotei care, n
ajun, plecase pentru manevre. Se ce n-
aceste manevre are marinei.
Instinctul i spune se mbrace cu toate
este foarte devreme, o ia pe care co-
brusc de pe ca degetele unei mini
ce se vertiginos n port, prin-
tre casele de lemn n culori vii. Ajungnd la comi-
sariat, prima pe care o vede este un ofi-
pe care nu-l un carabinier n orice
caz, nconjurat de gradati, ale chipuri
nu-i sint familiare.
Eugenia se. discret despre ceea ce
se numai din cteva cuvinte.
snt sub
controlul marinei. este ocupat de
Este aproape ora 6 30 de minute.
Aproape n moment, aghiotantul lui Pi-
nochet l este-chemat la telefon de la
"Ora H" va fi peste o
trebuie fie Generalul ia aparatul
cu o voce Centralista de la
Tomas Moro cere scuze este att de mati-
l pe comandantul nu e
nici o va fi chemat mai trziu, nchide.
Allende este Pinochet se la el
abia s-a trezit. 1 ofiterii
169
de pe submarinul .,Simpson" de .pe
.,Amiral Latorre" au luat conducerea revoltei. Mai
multe camioane cu marinari s-ar n-
dreapta, se pare, spre Santiago, unde ar putea
ajunge ntr-o
Fiecare se atunci la .,tancazo", tenta-
tiva de puci contra palatului .,La Moneda",
la cale de al doilea regiment de blindate,
care a cu luni in Totul pare
arate de data aceasta, este vorba de o
care la de departe corpul cel mai
turbulent mai contestatar impotriva
regimului. Cunoscndu-se rolul determinant pe
care il avusese cu prilejul de puci, pre-
i se propune ia cu genera-
lul Prats. este sec:
- Prats? Prefer nu vorbim despre el.
El ordin fie chemat directorul general al
Joignant, pentru a-i cere determine in-
cetarea emisiunilor de radio ale dreptei, .,Agricul-
tura" .,Mineria", ca difuzarea ziarului conser-
vator, .,Mercurio".
ordin ca cele vehicule
blindate din imediat la
palatul .,La Moneda" vor pleca
peste 10 minute. Este ora 7, 15.
La Pingchet din sa
din Laura de Neves. nu mai
merge la Penalolen, pentru a trece trupele in re-
cum spusese in ajun, ci la unul
din fiii lui. adresa, vor ajunge in
citeva minute.
Pinochet citeva clipe cu se
reintoarce la adresa cartierului gene-
ral pe care 1-a ales: Centrul de al
armatei , la 400 de metri de palatul prezi-
merge pe bulevardul Providencia,
spre centrul Este aproximativ 7,30.
Este ora la care cortegiul format din trei
camionete cu arme, n care se Sal-
vador Allende cei din antur&jul lui,
pentru a ajunge la .. La Moneda".
itinerare principale, pentru a
ajunge, din partea de sus a Santiago, in
centru, unde se palatul Centrul
de al armatei Mini::;terul
rii - trei puncte cheie in zi de 11 sep-
tembrie. Numai intimplarea a ca cei doi
ai dramei, la din
lor apropiate una de alta, nu se ntl-
pe unul din drumurile paralele la dis-
de numai 200 metri unul de
.,La Moneda", palatul este o
dire greoaie, centrul
istoric al capitalei , intre inalte sumbre,
cu cu ferestre balcoane, sedii
ale ministerelor legate intre ele, la lli-
velul teraselor, de o de fire telefonice. In
palatului - sub care,
intr-un fel de parcare un escadron
de carabinieri de lp partea -
ca o prelungire a bulevardului Provi-
dencia, coloana a
Cartierul este inima a ca-
pitalei, acolo unde spaniolii au instalat in primul
rind, ca n toate cucerite,
catedrala nconjurate de
ale nume trezesc azi numeroase
amintiri. "Agustinas", "Teatinas", .,Compania" cu-
prind, in unghi drept, imobilele negre masive.
170
Ultimele clipe ale lui
Cind cortegiul ajunge la palat, carab.inierii sint 1
deja in de .,GAP", mili-
de ginerele lui Allende, Luis
Fernandez de Ona, este, ea,
gata de
Allende se retrage in biroul de la etajul in-
tii, cu colaboratori Tre-
buie afle ce se cine este implicat in
Marina, cel o parte din
Dar
Sint generali prin telefon, care
nu nimic trebuie se
informeze. Dar carabinierii din ,,arma a patra"?
cei 25.000 de jandarmi
pe tot teritoriul Cu o privire pe
fereastra biroului da seama de loialitatea
lor ... Sint acolo, cu vehiculele lor blin-
date, gata un asalt. Mai mult,
lor, generalul Sepulveda Gallindo, este, el, in
anticamera gata dea ordine .. .
pare
dintele se ia cu coman-
ai celor trei armate. Faptul nu
pund la telefon este Este ora 8. 11
pe Rolando Calderon, al
partidului socialist: emisiunile radio de
dreapta de Mecurio."
Se aude primul mesaj radiodifuzat. De la un te-
lefon din biroul Allende are acces i mediat la
microfonul postului .,radio Corporacion". Progra-
mul este intrerupt:
- ... confir-
mate marina a izolat Valpa-
raiso ... adresez muncitorilor.
la locurile voastre de calmul
.. . Poporul muncitorii trebuie fie
activ asculte pe care
le va da Republicii.
Este ora cafelei de iar chilienii sint
aproape de
un sentiment confuz. De mai multe
esfe de neguvernat,
economia in cu o care atinge 2 la
pe zi, o care nu are decit valoarea
unei hirtii o de greve, in
care totul se in termeni de conflict unde
a unui civil.
In centru, in Santiago, sute de persoane stau
pe sau se spre palat. co-
lonelul Valenzuela, subsecretar la Ministerul de
chilieni se
- Vin de la minister, unde nu am putut intra.
Se in miinile armatei, Valenzuela.
La acea ministrul Orlando Lete-
lier, este arestat n momentul cind vine la birou.
ndoiala face loc armata pare pe

Allende din nou la radio.
ale regimului, secretari de
stat, dar de partid,
sosesc la palatul "La Moneda".
Un program de radio intrerupere

Apoi, la ora 8 30 de minute se transmite pri-
mul comunicat al juntei militare de a
armate carabinierilor: Re-
publicii trebuie dea imediat demisia".
snt date pe jocul este clar.
statul major al carabinierilor pare res-
pecte legalitatea: lor, Sepulveda Gallindo, se
in anticamera biroului
Salvador Allende
Sahador Allende ,,ici-
fim dinrre colaborato-
rii
Allende de la fereastra sa, pe cei
fideli incurajeze.
Palatul este acum survolat, la altitudine,
de avioane de care fac un vacarm asur-
zitor orice
Ministrul Edgardo Henri-
quez, la minister de
la "La Moneda". Este imediat acostat de o mul-
de
- Nu se ce se in provincie ... Da,
am fost in cu Nu, nu se
nici nici "La
Moneda". .
Cerul este curat, aerul Este ora 9
citeva minute. " Radio Magallanes", postul parti-
dului comunist, un nou mesaj al
dintelui:
- Voi cu principiile scumpe
ale mele ... Este posibil fim dar vi-
itorul va muncitorilor ...
Posturile de radio ale intrerup difuza-
rea de cer din nou, fixind pen-
tru ora 11 termenyl ultimatumului, ca
tele se predea. Incepe se despre
bombardarea luarea cu asalt a palatului prezi-
se
transmite mereu alte mesaje popu-
de la locurile de
Nu pe
Este starea de asediu. Este impus ca- .
muflajul la ora 3 Allende
in biroul pe generalul Sepulveda il
despre loialitatea trupelor sale.
- Nu ce se voi informa.
Doi dintre generalii Ur-
rutia Alvarez, vin la el.
- Sintem informati postul de al
carabinierilor a fost luat. naltul comandament
este izolat. Generalul Mendoza este inaccesibil.
Allende scurt:
- Poate s-a sculat mai devreme ca dumnea-

Cei trei de la infanteria,
cer o care este ime-
diat. Se poate la urma urmei , ce vor coman-
ai armatei? Sint in salon.
dintele cu mare greutate
teze pe membrii personale, care cer
asiste la intrevedere. i scoate chiar el din
pere inchide ei. ntrevederea va fi
de Jorge Grez co-
mandantul de Roberto Sanchez ii demon-
lui Allende inutilitatea unei
Cele patru corpuri militare solidar. Un
avion este pus la a fa-
miliei sale pentru a fi in orice la sud de
Panama, cu Argentinei.
lui Allende este ferm:
- Nu predau sub nici un motiv. Dar sint
gata, sint reunite o serie de
cu
o pe care o el :
- Cu vOi la
iar:: ultimul va fi pentru
Intrevederea se imediat. li trimite pe
cei trei la treburile lor punind mina pe
singurul al postului "Radio Magallanes"
care mai un ultim mesaj de
adio pentru poporul
Este ora 7, 40 cind generalului Pinochet
in parcarea de la Centrul de
al armatei , de pe strada Amunategui , ce a
avansat cu 300 metri in palatului "La Mo-
neda". Generalul Bonilla, ingrijorat de privirea
comandantului se
De ce in Pinochet
persoanele prezente le asupra celor
ce vor avea loc. Un - un
aghiotant care se asocieze la
Este singurul. Va fi pus imediat sub arest intr-o
a
171
De o toate sint gata de sau
au intervenit deja. Mai ales in provincie.
ile planului "Hercules", plan de stat,
sint puse in aplicare. Dar invers decit
proiectele. ln primul rind, cele care se la
ordinul de a bom-
barda antenele posturilor de radio "Magallanes",
credincioase Populare. de-
vreme, toate sint concentrate pe o
de 300 metri in jurul palatului care
cuprinde principalele ministere, parlamentut, se-
diile mai multor ziare mari. Ca de obi-
cei, in birouri in magazine sosesc
care acum merg imediat in privind la dis-
pozitivul de al carabinierilor, fizat in jurul
palatului.
cele mai incredibile zvonuri. des-
pre o de stat se Pe
la ora 8 30 de minute, cind este difuzat primul
comunicat al juntei, nu mai nici o
Se crede ultimatumul a fost fixat pentru ora
11.
La Cartierul general al militarilor, sosesc
cu regularitate. De la Valparaiso, in primul rind,
unde a fost ocupat din primele ore ale
din alte din provincie, unde admi-
civile au fost sau s-au predat
militarilor. Nici o nu pare
se organizeze. Peste tot au loc acte de
ale franc-tirorilor, care, de pe acoperi-
trag in oricine
La Santiago, primele sporadice iz-
. bucnesc in centru, colina Santa Lucia, la
500 de metri de "La Moneda"; ceva mai jos, de
asemenea, spre Italiei. se
din nou pe din jurul palatului
Militarii sint la palat, unde totul este legat
de deciziile lui Allende.
La 10,30, se deja despre sinuciderea
este imediat de
amiralul Carvajal, care se afla chiar atunci in
contact cu palatul care, de la Ministerul
rii, foarte aproape, va asigura in
dintre biroul militari.
vizita celor trei contactele
Se pare Allende ar accepta se n-
cu membrii juntei, la palatul "La Mo-
neda", pentru a discuta. sec. Pino-
chet nu vrea trateze sub nici un motiv:
- cu generalul de carabi-
nieri Sepulveda, la Ministerul Eu garan-
tez pentru integritatea sa pentru cea a fa-
miliei sale.
din nou la palatul "La Moneda", de
Carvajal, propunerea
Armata ordinul de a lua in
palatului. Carvajal va trebui pe ge-
neralul Yonave, pentru ca acesta evacueze pe
carabinieri din in vederea unui
bombardament aerian al palatului. La 10,50, tru-
pele vor trebui se din cu
blocuri de imobile mai incolo. lntre timp, edificiul
va fi atacat de tancuri, cu mitraliere,
de grenade mortiere.
Cind Allende, de la fereastra biroului ii
vede pe carabinierii din
gindu-se, a ultima Al
patrulea corp de al statului se De
data aceasta, .toyitura de stat coordo-
nat, nu numai cele trei arme, dar jandarmeria.
172
UIti mele clipe ale lui
Directorul general, generalul Sepulveda
Gallindo, rupt de restul statului major, nu
nimic despre comportarea oamenilor Comu-
nicatul militarilor se adjunctul
generalul Mendoza, a luat comanda este
ascultat.
Pentru prima in istoria unui "pronuncia-
miento" chilian, nici o pozi-
dar unanimitate in sine sigu-

Alfredo Joignant "La Moneda" cere
cu Directorul general
al este un al Populare,
singurul civil dispunind de o circa
soo de oameni capabili joace un rol important
in drama care se Mai mult, Alfredo
Joignant este militant intr-un partid muncitoresc.
El este cel care a dat ordin nceteze emisiunea
posturilor de radio de dreapta a impiedicat di-
fuzarea ziarului ,.Mercurio".
ia receptorul intii stupefiat, apoi
indignat furios, ceea ce ii spune Joig-
nant, care il a predat mil itarilor co-
manda generale a Acum,
dintelui i se pare sigur nimic nu mai poate
evita dezastrul.
mai o
De fapt, de citeva luni, de
la inceputul cu o mie de zile in
in unei contra
Populare, au fost distribuite arme in uzine, in
"Poblaciones", cartierele populare, militantilor
Populare, din care se
Salvador Allende
Palatul preziden{ial
.. La Moneda" in tim-
pul asaltului militar
+--

palat
devastate de luptele
din timpul loviturii de
stat
printr-un curaj disperat, o in-

Cu mai de opt zile inainte, zeci de mii de
de femei, ai de schim-
bare, pe sub fereastra
pentru a-i aduce sprijinul. In de 11 sep-
tembrie, pe de o parte se de a ve-
dea ridicndu-se aceste imense, iar, pe de
alta, teama o asemenea ar putea de-
veni i nceputul unui civil.
T n zilei de 11 septembrie pe la ora 1 1,
se unii ai Populare
s-au reunit intr-o di n Cordon Vicuna
Mackena, un cartier popular, o delibe-
rare de mai de o au dea ordin
trupelor nu rezi.ste inutil , se conformeze di-
rectivelor se la casele lor.
Acum tancurile plasate in palatului
vechea provocind deja pagube impor-
tante. De pe nvecinate, franctirorii trag
in militarii care cu arme automate.
Scadenta ultimatumului se apropie. lsabel Al-
lende este in biroul ei
acolo. ordin ca toate femeile
fie evacuate. Militarii cu care se ia la Mi-
nisterul un jeep le
ia. O incetare a focului de 3 minute va permite je-
epului pe strada Morande,
dir:e. pentru evacuarea lor.
Intre Ministerul palatul
Este ora 10,40. Ulti-
matumul peste 20 minute. In Consti-
se ordinul de evacuare a trupelor
a materialelor din imobilele nvecinate, pentru a
permite bombardarea palatului.
Carvajal in timp, cartierul ge-
neral din Amunategui, pentru a comunica cererea
de a se intilni cu membrii juntei,
pot fi reunite unei intrevederi".
sec al lui Pinochet este:
- vrea se predea, la Ministerul

- Am vorbit personal cu el. l-am cerut pre-
dea mandatul celor trei Mi-a
puns iritat, Carvajal.
Pinochet ordin fie ,. La Mo-
neda", evacuarea imprejurimilor asi-
gurarea in interior, nu mai nici
nici carabinieri.
va trebui, i n timp;
antena postului de radio .. Magallanes" care conti-
Scadenta ultimatumului a trecut.
Este ora 1 1 citeva minute.
Carvajal il din nou pe Pinochet, pentru
a-i spune un comandant, Badiola, este in
cu ,.La Moneda" . Un emisar trebuie
la Ministerul pentru a studia
de predare a mandatului pre-
Pinochet
- _Predarea este El (AIIende)
va fi arestat. Garantez respectarea lui, inte-
gritatea plecarea lui spre o
Carvajal din nou, pentru a semnala
Jose Toha, fostul ministru al a cerut un
pentru a-1 convinge pe se
predea. De fapt, chiar la ora 11, Jose Toha,
173
de ministrul afacerilor externe, Clodomiro
Almeyda, de Carlos Briones de secretarul ge-
neral al guvernului, Fernando Flores, cunoscind
militarilor, va incerca pe
Allende accepte juntei.
va refuza de fiecare
Un tranzistor mereu primul decret al
j untei: stare de asediu. Deci, intre altele, interdic-
de a purta arme. 'Este aminarea ulti-
matumului la prinz. Este ora 11,30. Cerul
mne nnorat. nu s-a risipit com-
plet.
Pinochet intensificarea focului asupra
palatului De la 500 kilometri spre
sud, din Concepcion, au decolat deja avioanele
Hawker-Hunter, care se spre
De data aceasta, Daniel Vergara, subsecretar la
Interne, Oswaldo Puccio, secretar parti,ular al
cu fiul fac noi pro-
puneri , pun noi pe de o parte .. iar, pe de ,
alta, nduplece pe Za-
darnic. intransigenta lui Pinochet este abso-

- Predare
Un elicopter la pentru
a-i duce pe familia lui la aeroportul
Cerillos. Va sta la ora 16. aceea, oferta
nu mai este aparatul se reintoarce la

1 se lui Puccio posibilitatea nso-
pe in exil.
Fernando Flores merge la Ministerul
Focul este intrerupt citeva minute, pentru a-i per-
mite .,La Moneda".
ai Populare vin la
minister, unde sint imediat De la postul
de al armatei este informat statul major
al juntei elicopterele ia cu asalt
domiciliul de pe str. Tomas Moro au
fost silite cale sub tirul membri-
lor .. GAP".
mesajul de la comandamentul
militar : aparatele Hawker sint la minute de

De la ferestrele cu geamuri sparte ale palatului
., La Moneda", prin fumul exploziiror, prin norul de
praf provocat de proiectilelor pe zidurile
imobilelor de beton, pot fi militari carabi-
nieri care se retrag pe nvecinate. Elicop-
terele care zburau pe deasupra apro-
piate se Se face O to-
deasupra Santiago. O
care va dura citeva minute
n palatul asediat de tancuri , tensiunea devine

La ora 8, venise la palat doctorul Patricio Gui-
jon-Kieln, medicul chemat de colegi
printr-o de contacte stabilite de echipa me-
pentru cazuri de necesitate. Doctorul Gui-
jon nu are radio in nu ce se ntm-
Este informat in citeva cuvinte se duce
imediat cu in partea a pala-
tului , in aripa de nord-est.
la palat, cu echipa
cu ziaristul Carlos Jorquera. La primul etaj,
este doctorul Arturo Jiron. Pe la
ora 10, Allende, cu casca pe cap mitraliera
de-a pieptului , la postul de
Se foarte calm carabinierilor:
- Cine vrea plece, poate s-o Dar
lase armele aici.
174
UIti mele clipe ale lui
Ceva mai tirziu, cind focurile de din
devin mai precise, medicii decid
in subsol. Sint tot acolo, cind, la prinz, primele
rachete pe peretele vechii fac
tremure ca la un cutremur, intr-un zgo-
mot de apocalips.
Sosite la 11,55 pe locul bombardamentului ,
avioanele vor efectua un zbor de -
primul aparat, mai jos, al doilea, la - .
inainte de a se plasa la un kilometru i n-
tre ele, pentru un atac frontal.
La ora 12,6, primele dire de fum ale incendiului
incep din
La 12,15, comandantul ulti ma
a 17-a. De pe din jur,
franctirorii intorc zadarnic armele contra apa-
ratelor inaccesibile:
De la primele explozi i, sint medicii la
etajul intii. La subsol , unde sint in spatele
unui aparat de fotocopiat , sint in primejdie prea
mare. In plus, mai sint care cer fie n-

Este aproape semiintuneric. O
abia se ferestrele cu "geamuri sparte,
prin fumul grenadelor lacrimogene praful opac.
Pe culoarul paralel cu str. Morande care vine in
unghi drept cu galeria cu busturi , aproximativ 25
de persoane stau in mijlocul unei dezordini to-
tale.
La parter este un grav Doctorul Gui-
jon-Kiein cu colegi , cu
de o de gaze. Intr-o sufragerie
zace ziaristul Augusto Olivares, cu timplele
rite cu un pistol Nu se poate face nimic
pentru a-1 ajuta. Moare peste citeva clipe.
Doctorul Guijon din nou la etajul intii.
Bombardamentul a i ncetat de citeva clipe, dar ca-
nonada tancurilor tirul armelor automate conti -
intens, inexorabil. Este clar timpul trece in
favoarea mil itarilor ei se pe obo-
seala grupului in palat, incer-
cuire. Deplasarea e In oamenii
se nghesuie unii
De aproape o pare .
Toate tentativele de negociere au de
aceea nici un ajutor nu mai pare posibil .
Cineva i n mijlocul zgomotului, in-
cendi ul s-a extins la partea din unde se
cu De pe culoar, nu se decit
siluete decupate in doctorul Guijon nain-
in fundul aproape de galeria cu
busturi. Aude limpede vocea
- ne este un masacru .. .
., La Payita" prima, iar eu ultimul. ..
Myriam Contreras, ., La Payita", singura femeie
cu ei, trece prima, iar, in timp ce
un lung, Guijon scoate halatul de
medic pentru ca, de o vergea, di n
el un steag alb. Halatul trece din in
grupul incepe se indrepte spre Pri ntre ei
sint cei medici , Enrique Huerta, intendentul
palatului, Eduardo "Coco" Parades, fostul di-
rector general al care ies printre pri -
mii.
Ajuns la intrarea galeriei , doctorul Guijon
seama uitat masca de gaze se intoarce
s-o caute.
naintnd cu greu prin intuneric, prin praf
vede o cea care spre
Salonul instinctiv, o pri-
Salvador Allende --------------
vi n=> n acea il vede pe
care era pe o canapea de catifea
pe unei mitraliere. Vede, dar in
zgomotul general nu aude nimic.
Guijon dintr-o
seama nu mai este nimic de
asaltul n interior, incendiul
mereu. trecerea aparatelor Haw-
ker-Hunter, confuzia este Se pare
dispozitivul militar din jurul palatului ., La Mo-
neda" este
Singur in salon, cu trupul inert al
doctorul Guijon seama a pierdut
de citeva momente cu care tre-
buie fi deja din palat. Se ce
plece la intimplare, prin interiorul palatu-
lui, in care mai multe sint
incerce singur, sub focul militarilor sau
al franctirorilor?
seama, edificiul va fi ocupat in
curind pe loc. Se apropie
de canapea, mitraliera care a spriji-
de genunchii lui Allende, dar temindu-se
va fi cu o in o pune mai
incolo.
citeva minute, in trei
sau patru militari, de lor, generalul
Javier Palacios, cu mina 11
cine este al cui e trupul a spri-
in piept a pare aproape de
neidentificat. Trebuie insiste, pentru a fi cre-
zut, este
hainele sint cele pe care le purta in
aceea Allende . i-a cu ochii
lui murind, totul nu a durat decit o
de el a pus arma
mai incolo de ce a acest gest.
Este rugat o din nou exact acolo unde
fusese, apoi Palacios in corpului i nert
un paravan.
Cortina. a O ploaie in aburi
scena unei drame pe care o treptat
rea. uniformele vin cele ale
pompierilor, ale carabinierilor, ale
care vor trebui ordine i n devas -
tata, saptam"im n
Am scris aceasta povestire intr-un stil voi t
apropiat de reportajul dramatic. Dar ea se ba-
pe solide mai ales, pe cea a
doctorului Guijon-Kiein, martorul nr. 1 - sin-
gurul - al Salvador Allende.
Doctorul Guijon-Kiein parte, timp de un
an, din echipa a in cali -
tate de chirurg; se declara pe simpatizant al
Populare. Arestat la palat, fusese intero-
gat la Ministerul apoi incarcerat la
cu diverse personali -
ale regimului. Va fi apoi departat pe insula
Dawson, in sudul va sta acolo trei luni ,
inainte de relua activitatea de medic la San-
tiago, in libertate
sa va rezista in inte-
rogatoriu la care I-au c8nstrins chilieni
care au incercat se
in ianuarie 1974.
Am vrut intilnesc cu acest martor provi-
m-am cu el i ndelung in mai
multe rinduri. Apoi, intr-o l-am invitat
cineze la mine, cu prie-
teni. La terminarea mesei, ce am vorbit des-
we multe lucruri care nu aveau cu lovi-
tura de stat, el ' a acceptat despre
acea de 11 septembrie 1973. A povestit
caute mai
se justifice, faptele gesturile, sim-
plu, in lumina evenimentelor. A recunoscut, de
exemplu s-a intors pentru
masca de gaze, demers socotit nu
a ca ci pentru a i-o oferi , ca
amintire despre o zi fiului cel mare.
Este azi medic in la San-
tiago; parte din regi-
mul de libertate nu i-a fost ridicat

dus in carburlmt de
explozia kerosenului.
Acest aditiv, denumit .. Avgu-
ard", ar avea rolul
volatilizarea
carburantu/ui, intirziind, in
acest fel, aprinderea acestuia
oferind pasageri/ar un in-
terval mai mare pentru eva-
cuare, in caz de
la
adinci
in statul american Illinois,
potrivit
din Chicago, 18 condu-
auto, care au implinit
virsta de 100 de ani, s-au pre-
zentat pentru prelungi
permise/a de conducere. La
Chicago, au sursele,
mai multe sute de per-
soane in de 90 de ani
care per-
misul de conducere.
La baza
Edwards, la nord de Los An-
ge/es, va fi efectuat, in cursul
acestei veri, un experiment
deosebit de interesant: este
vorba de delibe-
a unui avion de tipul
.. Boeing-720" in vederea tes-
unui aditiv chimic intro-
Experimentul este patronat
de compania de
produse chimice .. ICI " de
Autoritatea pentru
in baza unui acord
semnat in 1978 intre guver-
nele Marii Bri tanii SUA.
Experimentul va implica folo-
sirea unui avion din uz.
175
176

.. New Yorker Amencan
Craft Museum 2" a deschis o
de or-
ganizatori drept .,prima mare
de a unui
muzeu american". Vizitatorii
au putut admira acest .. Ro-
bot-Show" -
cum afirma directorul
muzeului, Paul Smith -, ..
znd
umane, o
despre propria
Este o
de exponate, incepind de la
automate ingenioase, ,preate
de europenitrn se-
colul XIX, la ul-
tramoderni, mai specta-
dar mult mai
care pot executa
complexe 'de asam-
blare. Nu lipsesc nici
pentru amuzamen-
tul vizitatorilor. De
.. Tot" este o cu linii
ceva mai sobre, a celebrului
.. R2D2", unul dintre .. actorii"
care au faima filmului
.. stelelor" care, la
de la New York, se
ca-
fea .. se cu vizi-
tatorii. .. RB5X",
un fel de servitor bun la
toate, poate aspira praful
deteriorizeze de pu-
mobila, semnalizeze
incendii izbucnite,
de din cauza unei
etc. faptului
cum organizatorul
acestui ,.Robot-Show", Ro- .
bert Malone, _ .. pot fi
cel mai bine prin in-
termediul creatorului lor", la
au fost
gata
circa 160 de inven-
tatori ai acestor .. androizi".
n-ar fi inutile. De
in cazul lui Walter Ein-
sel, unde se impune, cu strin-
o in
cu ce el prin robotul
.. Man Who Comes Apart"
(Omul care se
care, butonul de
pornire,
ochii artificiali ii ies din cap,
ii cade in piept, haina i
se deschide apare o
fie oare o
robotul, gin-
dit acum indeosebi pen-
tru utilitatea sa
este capabil con-
stituie un obiect de
AuTomaT pus in cu abur (secolul / 9) , roboTul .. omul care .1e .. Tol'" - robonil-mlcT

La 9 martie 1984, Luna s-a aflat
la cea mai mare de
mnt din ultimii 100 de ani, res-
pectiv la 404 350 km, ceea ce re-
1 600 km mai mult decit
la care de re-
in jurul T errei. Ca/cu/ele
astronomllor americani de
la .Universitatea statului Minnesota,
care au precizat fenomenul,
care se va repeta in anul 2 100, se
printr-o neo-
la care se la data
Soarele, [una princi-
palele planete ale sistemului nos-
tru solar.

La o din SUA, consa-
unor manuscrise de excep-
o cu adrese, care i-a
lui Marilyn Monroe, a
toate recordurile de
4 250 dolari . Un text
scris de mina lui Einstein n-a fost
adjudecat decit cu suma de 1 000
dolari. fi fost mai cunos-
cut marele fizician sau faima ce-
lebrei stele a ecranului american,
prematur fi
ori poate mai
agenda ei de adrese?
"(J)
......

o
Almanah Lumea coala 11 - 12
la Erechteion sint
ca gata. Vor fi definitiv inche
iate spre lui 1984 sau la
inceputul lui 1985. Urmeaza
acum, Parthenonul". Din conver-
cu doamna F. Mallouchou
- Tufano, arheolog, secretara
Comitetului grec pentru restau-
rarea monumente/ar de pe Acra-
paie, indeosebi,
precizare, ca o apreciere
asupra de
ani, pe celebra
Dar, de ce au fost necesare
aceste ample de restau-
rare, care au trezit un interes
un ecou in intreaga lume?
"Comitetul nostru - ne
doamna Tufano - a fost
in anul 1975, ca organ al Minis-
terului culturii atunci
cind s-a constatat poluarea,
traficul din imprejurimi, instabili-
tatea roci/ar erodarea lor, sub
impactul valurilor anuale de tu-
ca o serie de factori
constituiau un pericol
mortal pentru monumentele de
pe Acropole. Echipa de
ingineri, istorici pro-
fesori universitari a studiat fe-
nomenul, ajungind la concluzia
unei curajoase pentru
salvarea celebre/ar temple. De
atunci, sub supravegherea Comi-
tetului nostru, s-a deschis un
prim in jurul Erechteio-
nului, cu o pentru
restaurarea Propileelor.
cum spuneam, sint aproape
gata au cuprins, indeosebi,
dislocarea cariatide/ar in cele-
brul portic, transportarea lor la
muzeul din apropiere inlocui-
rea cu c6pii din ciment. S-a ac-
de asemenea, la unele
ale templului, degradate
in urma unei ante-
rioare. Acum, timp de aproape
zece ani, vor urma la
Parthenon, mult mai complexe
mai delicate. Dar,
ne abia inaintea
primei faze a proiectului; vor fi
necesare eforturi
cind totul
contur, cum ne dorim".
Ca Erechteionul, Partheno-
nu/ a suferit o
la inceputul secolului, cind, pen-
tru sudarea blocurilor de la co-
loane, au fost utilizate
de fier. Din acest metal
- se se provo-
cind numeroase .
..in cadrul proiectelor de res-
taurare a Parthenonu/ui,
interlocutoarea ne pro-
punem, ca la Erechteion, de-
montarea la care s-a lucrat
deja, extragerea fierului inlo-
cuirea lui cu titaniu, un metal
inoxidabil, completarea blocuri-
lor de distruse, pentru
de in re-
montarea pieselor. De altfel,
la Erechteion, noua in-
s-a limitat la parrea res-
deja. Cele din
antichitate nu au fost atinse. To-
tul a fost intreprins in conformi-
tate cu Carta de la
din 1964, asupra
tuirii unor asemenea proiecte".
cu doamna F. Mallou-
chou - Tufano se pe
177
0
strada Polignotou, nr. 10, de la
::: poalele Acropo/ei, la sediul or-
> ganismului pe care l conduce.
O de numai
:::::J etaje, de schele
!: de de mortar, ca pen-
e tru a evoca proiecte
e elaborate in interior. Privesc,
C. prin lumina a
spre celebrele monumente. Sint
acolo, de aproape 2500 de ani,
infruntind intemperiile trece-
rea vremii, acum, de
razele unui soare puternic, de
octombrie mediteranean. Cind a
r!at semnalul construirii lor, Peri-
cle a spus: .,Acest va su-
0
virste
ale istoriei ". pro-
0
lui s-a adeverit. Dar nu
unele semne de intrebare. de-a
lungul ultimelor decenu, nu
O un calvar destul de compli-
cat, de-a lungul "virste,
O
ale istoriei".
Monumentele de pe Acropo/e
O
au fost concepute ca un templu
in cinstea Atena, proter -
toarea de la
O
poalele colinei. Pericle s-a g.ndit
la ele ca la o incordare
0
a antice
ca la un simbol permanent al
O
de a vechilor greci.
De aceea, a convocat, pentru
realizarea proiectului, pe
O
dintre cei mai
ai timpului: pe Jctinos, Ca//icra-
0
tes Mnesicle, sub conducerea
genialului Fidias. Marele sculp-
0
tor a avut, tocmai lor, o
Acuzat ar fi
sustras din materialele alocate
O
pentru statuia Atena Part-
henos (o
O
de 12 m. cu
de aur cu de fii-
o
care orna sanctuarul), a tre-
buit se mai intii, unei
anchete umifitoare, care i-a do-
o
vadit Dar, in zadar.
impotriva lui nu au
O incetat nici aceea, fiind
acuzat de sacrilegiu de
O
de respect de intrucit,
reprezentind pe scutul Atenei
grecilor cu amazoan91e,
O
a imprumutat unui personaj pro-
priile in timp ce Pericle
O
era sub acelea ale unui
soldat inarmat cu lance. Marele
O
sculptor a fost aruncat in inchi-
soare, unde, spusele lui
Plutarch, ar fi murit.
O
cu
atita statuia
O
distrus creatorul, o
minind dureze el, in
O
epoca cind s-a pier-
dut, ea, ..
Prima a noilor monu-
0
menta (intrucit altele vechi au
fost distruse in secol, in
O
timpul a fost
in anul 447 i.e.n. ani
178
Eri'Cilleionul. cu celebrul ponic al caria1idelor: in 1impul de re;wu-
rare
mai tirziu, Parthenonul visat de
Pericle era gata, sta-
tuia protectoare a
1 s-au de-a lungul a
peste 30 de ani, Propilee/e sau
coloanele din partea
a treptelor care duc spre sanc-
tuar, minusculul templu al Athe-
nei Nike (Victoria) Erechteio-
nul, cu celebrul portic al cariati-
de/ar. Prin anul 406 i.e.n., tem-
plele erau definitivate, in forma
lor uimind prin precizia
liniilor, prin
armonia ingeniozitatea
lor arhitectonice alese.
Uimind stirnind diferite am-
in ziua de
Timp de aproape 2 000 de ani
de la construirea lor, monumen-
tele de pe Acropole au re-
lativ ferite, multe statui au
fost luate de romani de bizan-
tini. Apoi? Apoi, a inceput calva-
rul. Ch;.r dislocarea unor
opere l!"e incepuse anterior,
primele daune serioase se pro-
duc ac1:1m. sub
cu intreaga
templele sint afectate al-
tor scopuri, iar Propilee[e devin
un veritabil arsenal. In anul
1645, un fulger aprinde prafu( de
provocind co-
loanelor centrale. Citeva decenii
mai tirziu, in anul 1687, in timpul
asediului Atenei, dogele
Francesco Morosini turcii
au transferat arsenalul in Parthe-
non. Ca urmare, o ghiulea de
tun, de pe una din colinele
templul
in plin; este dislocat,
iar o parte a istoricelor co-
loane se de o parte
de '!/ta a sanctuarului. Este un
moment de grea cumpana pen-
tru capodoperele "secolului de
aur: al lui Pericle. Un moment
de memorie ...
La inceputul secolului al
XIX-/ea, sintem deja in epoca
Lordul britanic Elgin,
numit ambasador la Constanti-
nopol, acorde mare
monumente/ar de pe
Acropo/e; ca atare, in
Anglia 12 statui de pe frontoane,
56 de de pe friza, 19 me-
tope, o o io-
pe care British Museum le
pentru suma de
35 000 de lire. Acum, piesele sint
expuse in capitala sub
numele de "Eigin Marbles", nu
contenesc - mai ales de cind in
fruntea Ministerului elen al cul-
turii se actrita Ma-
lina Mercouri - constituie
obiectul unor cereri oficiale de
restituire, in pofida au-
britanice. Evocind
(care tra-
duce, in fond, o /uptil pentru
redobindirea patri-
moniului cultural
doamna F. Mallouchou - Tufano
"Doresc, desigur, ca
statuile Ele sint
integranta ale monumente-
lor de pe Acropo/e. Ca specia-
list, ceea ce vrea subliniez
este noastre consti-
tuie baza pentru recuperarea fri-
zelor a celorlalte obiecte.
yom va
ultimul argument al britanici/ar
impotriva lor. Va fi o
Grecia poate
proteja monumentele". intr-a-
manifestind serioase re-
zerve de cererile
de la British Mu-
seum, sprijinite de au
invocat, in special, scul-
pturi/ar in cadrul
ului, dar de
adecvate pentru lor pe
Acropole. Acum l,u-
. intervenite, argumentele
lor vor mai avea pon-
dere? indiferent de aceasta,
cum va opinia
se pare,
din momentul in care Melina
Mercouri a cu mult
aplomb, chiar la Londra, necesi-
tatea unui adecvat la re-
Atenei?
Restaurare reintregire sint,
cele mari preocu-
legate de marile monumente
de pe Acropole, in cel de-al
25-/ea secol de la construirea
lor. de proiectele
pe care le duce la indeplinire,
doamna F. Mallouchou - Tufano
atunci cind
odiseea lor prin timp, de-
omului de a pro-
fesionistului care are de
proiectele cele mai utile,
ile cele mai bune mai inge-
nioase. Nu am intrebat-o, dar
din diverse surse, un
mare proprietar de petrol din Te-
xas s-a oferit cumpere intre-
gul ansamblu, pentru suma de
20 milioane dolari, trans-
porte la Houston, cu pia-
Un altul a propus trans-
fere in Nevada, tot pen-
tru o sa 1
transforme in ... parc de distrac( 1i.
cite alte nu au fost
propuse!
Dar, oricum ar fi, pericolele
celebre/ar monu-
mente, ca urmare a complexului
de factori erau reale
grave. De aceea, S.O.S.-ul lansat
pentru protejarea lor a fost bine-
venit. Poate vizitatorii din ur-
zece ani vor fi de
lor
de restaurare. Poate
cei de la deceniului Vii-
tor de anul 2 000 nu vor
mai putea admira, la locul lor,
chipurile suave ale
cariatide, acum la
muzeul de pe Acropole. Provizo-
riu, doamna Tufano, ele
vor sta acolo, dar, apoi, in func-
de a ce-
factori distructivi, vor fi
redate Erechteionu/ui, sub lu-
Cind? Cum? E
dinsa, cu pasiu-
nea in ceea ce intreprinde.
in acest caz izolat, dar
in viitorul monu-
mente/ar acum 2500-de
ani, ca simbol peren al unei cul-
turi al unei
1.
Valea lndusulul este uneia dintre mal
ale lumii. Vedele - texte sacre Indiene, care tnalnte f1 scnse au
circulat oral, cele mal vechi spre mijlocul al n-lea
i.e.n. - il descriu pe cel dintii locuitori al subcontmentulul
kistanez ca pe barbari de lege, vorbind o os-
in fortificate.
ncepute in 1920 pe Valea arheologice au dat
la la Harappa Mohendjo-Daro, vestigllle unei cu un
inalt nivel al artei cu un sistem bine de
scriere la apogeu intre 2 500 1 500
i.e.n., in epoca bronzului.
lndusu/w acoperea o mai mare dect a Mesopotamiei
luate Mohendjo-Daro a fost construit pe o co-
de
O

Situat pe malul drept al lndu-
sului, la 400 km de Karachi, Mo-
hendjo-Daro este mai mult decit
o de Este
unei rafinate a
un mister. Arhi-
tectura sa este un exemplu de
ordine regularitate. Serviciile
administrative erau repartizate in
zona de sus a constru-
pe o domi-
nind oeisaju/; zona
ocupa de jos. n jur se
grupau sate mici atelierele
ugarilor.
lungi inguste, cu ex-
arterei principale, se intre-
taie in unghi drept,
vnturilor, pentru a asigura aeri-
sirea tuturor caselor. Blocurile
astfel delimitate, dreptunghiulara
179
..
o
:::
>
:::1
..
-
c
G)
a.
G)
'C
o
E
G)

O
Mohendjo-Daro la apogeul
------------------------
O sau amintesc de struc-
0
tura unei table de Sectorul
de sud struc-
tura sa de labirint, cu
O
ziduri inalte de la 2 metri.
Casele aveau cel cite
O
etaje in general, meto-
dele de erau foarte
Intr-o regiune de
O
cmpie unde piatra de construc-
lipsea, oamenii fabricau
mizi din rurilor, pe care
\_J apoi le ardeau in cuptoare.
o
mizile, de standard, erau
mbinate fixate cu mortar.
erau pavate cu macadam
O
din fragmente de
ars; lemnul era rezer-
0
vat grinzilor sau implantat in
treptele fermelor pentru a le face
mai alunecoase.
O
lndusului o
mare infrastructuri/ar
O
publice. de
care aproviziona cu
O
sistemul subteran de drenaj al
apelor folosite sint pe cit de in-
genioase, pe atit de complexe.
O
Apa din conducte se scurgea in
situate in interiorul
0
rei case, apoi in de eva-
cuare de pe
O
.. Termele" sint o im-
cu numeroase
.. Baia cea mare", care se
0
este din
ghips 12
O
metri pe 7. Se pare ea servea
drept loc de adunare, dar,
O
p(!ntru ritualuri reti-
groase.
.,Hambarul", o cu
O
coloane ranforturi de lemn,
juca un rol important in calitatea
O
sa de tezaur public siloz .
.,Sala celor de co-
0
Ioane", de unde se teme-
. liile edificiului, era un fel de tri-
bunal,
O
de aceste pu-
blice situate in partea de sus a
O
casele o struc-
care-i pe
O

uneori, din rinduri de
mizi, plate, in-
180
terioare, mai multe (ves-
tibuluri, de primire, culoare,
de baie) - toate ca-
sele dispun de amena-
sint de dimensiuni iden-
tice, ceea ce
unei mai curind egali-
in care nu se marca dife-
dintre din-
tre
in Mohend-
jo-Daro o societate ju-
decind urbanismul ei, care
o organizare
de a so-
problemelor
umane. Vestigiile descoperite,
grupate in mare parte la muzeul
din Mohendjo-Daro, era
vorba de o societate
mente care practica,
animalelor.
lndienii lucrau ceramica - sim-
sau - cu motive geo-
metrice sau animale, fi-
guri umane stilizate. Arta figura-
este cel mai bine in
sigiliile de steatit descoperite, cu
de animale crea-
turi mitologice. ' Unele dintre
acestea chei pentru desci-
frarea unor religioase
ale
Arta era tot atit de
Mici statuete de
bronz dansatoare cu
negroide ondu-
corpul modelat cu
rafinament.
O serie de produse
ale ceramicii indiene (vase, sta-
tuete, obiecte de cult) au
fost date la pe teritoriile
vechii Persii ale Mesopotamiei.
in timp, unor
obiecte fabricate din materiale
necunoscute in Valea lndusului
provenind din vecine duc
la ideea Mohendjo-Daro a
fost un mare centru comercial,
cu o economie
in ciuda acestor descoperiri,
originea din Valea ln-
dusului o Se
presupune locuitorii ..
unor rase
Bustul unui nobil sau al unui re-
ge-preot; relieful (de forma unei
frunze de trifoi). de pe
atributul
Popula/iile Jndusului aveau un
sistem dezvoltat de scriere pictogra-
nedescifrar
diferite, dar sa miste-
in jurul anului 1200 i.e.n. ,
ii pe Se avan-
tot felul de ipoteze: o
schimbare de mari inun-
masacrul de
tre invadatorii arieni, ca vre-
una din fie
de probe de In-
de pe de
bronz,. nedescifrate fri-
progresul ar-
heologice.
Cetatea de la Mo-
hendjo-Oaro acum
o
definitiv secretele. Apa, vintul,
minerale ii
treptat structurile.
In numele atitor ani" de eforturi
depuse de arheologi pentru a
aduce la aceste vestigii,
in numele
de istorie, salvarea
mine un imperativ istoric artis-
tic, o a comuni-
in acest sens
se eforturile intre-
prinse de UNESCO.
Detaliu al unei gravuri
pe metal
in martie 1983, lista patrimo-
niului cultural natural al ome-
nirii, sub auspiciile
UNESCO, s-a cu
un nume: Olinda - situat in
nord-estul Braziliei, intr-un de-
cor natural somptuos. Dintre
toate construite inainte
de 1550, in perioada
ereditare, 0/inda singur
planul urbanistic original,
din secolul al XVI-lea.
situat la 5 km de istmul
Recifelor, Olinda nu a fost nicio-
un port. A reprezentat cen-
trul culturii trestiei de
in secolul al XVII-lea, la
care din Antile /-a inlo-
cuit pe cel din nord-estul Brazi-
liei, fiind mai ieftin. a
avut de suferit de pe urma inva-
ziei olandezilor, care I-au incen-
diat in 1631, distrugind, astfel, o
parte din patrimpniul istoric.
recucerirea lui, in 1650, el
a fost reconstruit planul
se faptul
multe edificii din secolul
al XVII-lea.
Olinda are o medie-
mai ales in partea
de sus a care se intinde
pe colinele de la marginea
Ansamblul cuprinde vreo 500 de
case pe o de
circa 10 km
2
, construite aproape
toate in Arhi-
tectura este intr-o /uxu-
Olinda
care umple
din spa-tele
Edificii/a
un ansamblu unitar
avind ca fundal spectaculos ma-
rea.
Acest parc tropical impodobit
cu monumente in stilul
de cu ornamente ba-
roce ulterior, o
mare a
ploilor, subso/ul calca-
ros al coline/or a devenit insta-
bil. S-au format subte-
rane de care au ge-
nerat de
nivel ale terenului.
ce impermeabili-
intregii a
a fost
este peisajului
Olindei, un alt proiect prinde
acum contur: construirea unor
piloni de beton in sol prin
fisuri. vor forma o
de grinzi care va
consolida un
pe piloni, ca la-
custra, dar pe ferm. O
ca nume-
.roase altele, pentru a proteja
monumentele locurile care,
prin $'f valoarea lor
patrimoniului
intregii omeniri.
Mirela
Vedere a Bernardo V. de Melc 13 de Mayo. care e.ll'ala-
deazli colina
181
povestire cum, din ntmplare, am parte, n cursul
unei perioade fertile n evenimente din legendara a Servi-
ciului francez de - n prima a Gilbert-Guil-
laume.
"Biroul 2", "Serviciile Speciale" ... Formule utilizate adesea de romanele de
Gilbert-Guillaume pune lucrurile la punct. E vorba - ne el
- de Serviciile de Militare franceze de Contraspionaj. Autorul a
lucrat sub ordinele celor mai ai franceze. Speciali-
zat n manipularea de infiltrare dubli), Guillaume l face pe
cititor descopere, pas cu pas, acest misterios servici. "Toate faptele din
carte snt autentice, atestate de o documentare, din care cteva fotoco-
pii pe - ne autorul. Personajele citate au exis-
tat sau Nici un detaliu n-a fost Cronologia evenimentelor a
fost ca locurile geografice ale O Cu
acordul unora din c:ei la care refer, le-am identitate.
Pentru anonimatul era mai mult dect necesar. Intre -
activi ce s-ar putea teme de represalii,
disponibili". Numele reale snt, de aceea, redate cu caractere normale,
cele false sau pseudonimele - cu cursive. "Anumite -
Gilbert-Guillaume - vor dovedi realitatea adesea
este, uneori, incredibil incredibilul
In ce ne ne-am permis aducem unele
din motive de unele capitole noastre snt culese cu al
dine) la volumul lui Paul Paillole, direct al lui Gu-
illaume, la Paris, n editura Robert Laffont, intitulat "Servicii spe
dale", din care revista "Lumea" a publicat unele extrase, n numerele 12-25
din 1976.
Gilbert-Guillaume: ,. Mes missions face
Contre-espionnage, 1938-1945, Ed. Pion
FABRICA
DE
SPIONI
Nicky Rebrock
I'Abwehr",
H explicasem, avea, ca ntotdeauna, o
Pierde sau i este ace-
In timp ce, cu un rapid calcul mental, eva-
luam suma pe care o mi-a cu
o pe
- .. De onde
Eram incapabil s-o spun.- De altfel,
amintesc, nici nu i-am spus. dato-
mie importantei sale mize, va scoate din
un beneficiu considerabil. ..
Calul meu a trecut linia de sosire cu lungimi
avans. Nu mizasem mult, jocul nu e o de
bani, ci de suflet. sau nu In ce
ceea ce, mal ales, nu aveam era tocmai sufle-
tul. In banii Interesau.
Vecinul meu, Rebrock, care acest lucru,
M-a luat, apoi, de m-a condus spre auto-
mobilul ne-a deschis portiera Re-
brock m-a invitat urc.
- prietene, el, rulnd "r"-ul cu
un accent greu de definit, oaspe-
tele meu.
Era un elegant mod de a-mi pentru fle-
rul meu. Am acceptat, neavnd altceva de si
182
considerind era de datoria mea accept. M-a
in ce mi-a dat intilnire la "Fou-
quet's", pe Champs-Eiysees. La vremea aceea -,
un local extrem de select. perioada de
au devalorizat tq_tul.
Eram in lui 1939. 11 intilnisem pe Re-
brock la Longchamp, unde veneam regulat
satisfac pasiunea pentru cursele de cai. Una din
pasiunile mele. Profesia de misit, faptul eram
cel ibatar imi permiteau aceste de a-mi
umple vremea.
l remarcasem de la inceput pe acest individ
corpolent, flasc agil , cu
cu privirea limpede, Era el un
al mi-a in pre-
Intimplarea unui sau pierderi cq_-
mune, nu- mi mai am!ntesc exact, ne-a apropiat. li
admi ram li invidiam inepuizabilele re-
surse fi nanciare de care costu-
mele sale din cu croiala ire-
elegante ... Jovial , cumsecade,
j uca mult , sC!)1ind complexe din buzunare
teancuri de balli , ca cind se
acolo, spontan.
La ora aflam la o de
prietenul meu, de trei sau patru per-
soane, de-ai lui , m-a prezentat
drept autorul lui din ziua aceea.
- Spune-mi Nicky, mi-a zis el la salutat
de personalul restaurantului , ce cu-
bine. sale meritau, de altfel , o
asemenea sol icitudine. M-a dus apoi la "Tour
d' Argent", pe care-I ...
aici , nababul meu e obiectul personalu-
l ui. Una din cele mai bune mese i i fusese rezer-
Contemplu cu Notre-Dame, intr-o
stare de spirit ca aceea a l ui Quasimodo, in ti mp
ce, i n j urul nostru, Destul de

In momentul i n care paharele i ncep se go-
din ce i n ce mai lent, chd e
cafeaua sau este havana, meu
incepe sufletul.
.,in afaceri". Ceea ce
vrea insemne totul. De origine nu-mi
spune este posesorul unui francez.
De fapt, aceasta nu e treaba lui Henri Bachelet.
acesta este numele sub care _m-am prezen-
tat lui Rebrock: Henri Bachelet. .. In ce pri-
locuiesc intr-o pe
Rue de Berne nr. 19, in Paris, aproape de gara
Saint Lazare.. Misit... Sint relativ liber. ..
Nimic mai banal. O ase-
cu aceea a milioane de francezi din
mijlocie ... astfel,
lor sale, dindu-i o imagine asupra a ceea
ce eram eu.
Rebrock, afabil, prevenitor, se de
mele, de relief... Vorbim des-
pre familiile noastre. In ce lucrurile
sint simple, n-am familie ... Despre familii desi-
gur, despre cai , pasiunea lui
Rebrock se de minune. Incepem ast-
fel ne mai bine. E poate miezul
cind de la "Tour d'Argent". Aerul
imi face bine.
- La " Monseigneur", Nicky
de taxi, ce trei sau patru cabarete.
Mergem la .. Monseigneur". Pentru mine - o
Si ntem ne
.
Rebrock e cel care semnal ul Cine
a decis Detaliu! e im-
Am fac pe noul
meu prieten resursele mele de
moment nu-mi permiteau accept o la
"Monseigneur". Nicky, cu o
de la Grand
Hotel , aproape de la o cheie, imi mie
o cheie. Cu cit hotelul e mai select, cu atit mai
probleme ... Puterea banului .. . N-o vezi
o pereche cu hainele lustruite de
purtat, pe culoarele de la Ritz ...
- Ai dormit bine?
ridic receptorul. Adormisem. La telefon
e Rebrock. trezesc de-a binelea. E aproape
ora 12 Nicolas, prenumele al diminutiv e
Nicky, i mi intilnire la bar. Cer, pudoare,
cele necesare pentru Nimeni nu se
Chesti une de bani.
Ne intilnim la bar. Reqrock
ironic. O i ronie l i la fel. O ase-
menea noapte ii pe
La un moment dat, imi in franceza lui

- Henri ... Am o simpatie pentru dum-
neata.
Mi-a dovedit-o.
- eu, domnule Rebrock.

- Nu, Nicky. Nu eu prietenul
si nt prietenul lui.
- de munca ta1 -
Tre.buie .
- Imi n-am in buzunar de
aur, fac economii .. . n-ar fi micile noast re obi-
ceiuri ...
- Cit - brutal.
E un procedeu fo losit la francezi. des-
apoi i spun cifra. d in cap.
- E ... intel igent , soli d, mai
mult ...

- Henri, lucrezi cu mine!
N-am ti mp fiu surprins. bate pe .. . Am
auzit de doi sau tre i oameni a s-a
schimbat t ot di n ntimlare. Intimplarea unei
curse de cai sau a unui drink.. . De ce nu e u1
- slujba mi spune Nicky, in
cursul vei reflecta. Plec pentru citeva zile.
aici, incepind cu ora ...
Da1 U
De acord. Imi stringe mina. O st ringere de I
la de umeri n
w
Portarul mi face o la 3:
ID
ct
Treizeci cinci de ani nu mai este virsta primei ti- A
ntreb despre natura a ""
lor acestui mecena. U
Trafic! .. . Devize! .. . Aur1 1-
Luni, .. cteva contracte ratate. Intilnirea cu Z
facturile croitorului meu .. . gindesc la oferta lui 0
Rebrock. Trebuie in orice afaceri U
dubioase? Afaceri ilegale? .. .
Vineri, am o de cauci uc. Sint obligat -
merg la mecani c. )mi banii din cont ul ban- Z
car, J
putea incerca... treaba nu-mi place,
voi desprinde, ce-mi voi fi pus la punct m
'1:::
Sint acum vi ndut. ..:::
Cite l uni ? ... Nu mai ... Citeva luni s-au scur s
din acea noapte.
183
desprind? ... de spus. Imposibil de
O: Banii nu se

W Rebrock, cel care acest nume, agent de
!:11 recrutare al serviciilor germane, a descoperit un
::> colaborator
11 M-am gndit vreun moment mi pa-
c( tria? Uneori, o nu simt
la largul meu. Dar unde ncepe unde se
pe cine? N-am Codul pe-
a: nal sub .
Am, n schimb, o datoriile au
Z pot eu .o la "Tour d'Argent".
D
u
_ Henri, mi spune ntr-o patronul meu,
2 un om inteligent abil. Te-am ca de re-
::::J bine pentru asta ... vei recruta
singur echipa.
Nicky nu se mai Acum, snt de
parte a baricadei. Nici nu se n adncul
sufletului meu, pot avea Are dreptate.
Am o pasiune: puterea. Am urcat ra-
pid ... serviciile de secu-
ritate a teritoriului numesc asta spionaj. Snt capabil
simulez, ntlnesc adversarii n materie
manipulez ... Sint un agent al Abwehr-ului'. cine
este lucrez pentru el, spre marea lui
Acum, sub ordinele directe ale unui comandant din
Abwehr, primesc misiunea de a crea, la rndul meu, o
... M-am achitat bine de misiune. L-am
pe Nicky. El e la Geneva. confluce o de falsifi-
catori de permise de conducere, acte de
tot felul. .. Nicky - mi amintesc de mizele sale la
curse - prietenul meu.
Sntem n pragul cataclismului. Zile de tenebre au
Invadat Europa. Politica a ei este
Nicky, fi
Germania pentru Europa.
De la Geneva, revine n cu o im-
... Polonia este la noi ,
ncepe. Misiunea ... Mal intii, trebuie nchi-
riez o ntre Bordeaux La Rochelle, aproape de
Ocean. Ea va servi la instalarea unui post n
cu submarinele germane ce ntre
Portugalia Canalul Minecii. .. La Chtelaillon, cteva
mai trziu, domnul serios pe care-I repre-
zint cu o nu mai se-
Chiria e scump este
Revin la Paris, pentru a doua parte a misiunii. in
saci de nisip se in jurul monumente-
lor. Place de la Concorde e
toare. Nici un avion nu va viola cerul de la Sacre-Co-
eur .. . Linia Maginot e Fle-
doarme calm, la umbra celor 108 divizii ale
sale a celor cinci milioane de oameni ..
1
Serviciu de militare german, condus in 1939 de
amiralul Canaris, care preluase conducerea la 1 ianuarie 1935.
urmindu-i de vas Patzig. Dintr-un simplu organism de
(destinat ca atare, cel oficial), serviciul de informa-
german urma ca alte organisme de stat, un 1n
strument activ al noii politici hitleriste. Instalat intr-un
post-cheie, intre o pe cale de a se reface, dar careia 11
vechile un regim politic nou, ii apre
eficacitatea ii obiectivele, Canaris demonstreaza .
;n citeva luni, capacitatea sa de organizare, transformind Ah
wehr-ul intr-un instrument dinamic. Are la toate miJ
loacele ,.noua ordine" pe flecire german sprijine ac-
tivitatea. Canaris se cu serviciile sale la Berlin. in Tir -
pitzufer, intr-o cu cinci etaje.
184
Afacehle ... interlocutori.
care nu se de unde am bani. .. Dis-
pun de sume nelimitate. Te amuza la Paris ... Te
distrezi ...
Pentru un- post de de a
Abwehr-ului, pe care primisem misiunea
instalez, am o idee Vom monta un ca-
baret-dancing: .Badinage", pe Rue Balzac nr. 1. Ci-
de .Badinage"? femeile din
mea din de ... Banii cur-
geau la Paris. Profitorii de nu erau,
spioni. Cu att mai bine. De ce .Badi-
nage" va face plinul. ..
De la Berlin, 9-5-1940.
Decizia Fahrer-ului, comandant suprem:
Ziua A: 10 mai
Ora Z: 0 535
Cuvintele ,. Dantzig" sau ,.Augsburg" vor fi
date diverselor la 9 mai, inainte de orele 21 ,30.
Este textul ordinului pornit de la marele cartier
general al lui Hitler. Cataclismul se
Olanda este . . de ajutor e zadar-
nic. nu apare pe cerul
Olandei.
lnvincibilul canal Albert este ca un la
frontiera cu Belgia. Trupele aeropurtate germane au
ateriz;1t n spatele lui. Hitler, fostul caporal , a conce-
put atacul aerian de la fortul Eben Emack. Intr-un
sfert de armatele snt distruse ...
La l'aris, Reynaud generalissimul Gamelin care,
in ajun, se sfirtecau cu vorbe, mesaje de
incurajare. Trupele franceze n Belgia, n zori,
pentru manevra .Ayle", cea de care se te-
meau cel mai mult. La de la Sedan, Huntzi-
ger a plasat, cu binecuvntare G.Q.G.2, divizii
eterocl ite, prost narmate, prost antrenate, de serie
.B", a stare de spirit nu. e deloc mai dect
a de la .Badinage". In schimb, n spatele li-
niei Maginot, de patru germani
mai mult sau mai este cea mai
mare parte a tancurilor puterii noastre blindate ...
Olanda, Belgia au capitulat. Panzerele germane se
pe Somme .. . Parisul va fi invadat, cucerit,
luat . n care onoarea e sal-
de cteva regimente ... Despre cei care fug spre
Pirinei, despre cei care mor la locului sau au fost
crezndu-se snt despre se
va vorbi Eroii vor fi cu miile
de ce au ridicat pentru a se
preda. Pe scurt ... primari fugind,
generali ajungnd la Paris diviziile lor, turme de
gt" . Atitudinea va fi ui-
snt De ce fac eu pro-
bleme ... toate astea, nu sint vinovat de ele.
Nemaipomenit, de necrezut, este chiar momentul
ales de patronul meu, comandantul german, de
post al Abwehr-ului , n pentru a-mi
inspecta
Rebrock mi viitoarea sa sosire. Va
avea un grec. Altfel spus, vine
fructele victoriei sale.
La Sedan, Oberleutnant Von Courb1ere a trecut n
Meuse, n fruntea primei compan ii a regimentu-
lui .Grossdeutschland" .
eu fi putut fi d'l partea ... Totul e o
chestiune de oportunitate ... Pentru ultima tre-
mur .. . Ce fad totul predau
pe comandantul german, ce autori-
franceze, attea cte au mai precum
, Pe Nicky ntreaga ... La ce ar servi?
2
G.Q.G. - Marele Cartier General.
las timpul. .. , victoria
este eu si11t sigur de impunitate ... 11
voi primi pe comandant ... 11 la .. Ba-
dinage", colaboratorilor mei. Patronul va fi
In fond, el trebuie
n-a aruncat banii.
Banii n-au fost de altfel, meseria
mi-am bine; acest lucru nu-l pot ascunde, sint
un bun spion.

Folosind metoda .. Nicky" sau o multitudine de alte
metode, Abwehr-ul intinde mina asupra
precedind Panzerele sale. Lenta surda de
subminare, de-a lungul atitor ani, n-a fost Oa-
meni ca Bache/et, francezi auxiliare
Abwehr-ul are destui ... Sint pe
Dar. ca un spion perfect ... E unei
cariere. Dar nu aceea pe care lui Nicky Rebrock
a in mine.
Sint pe ... Adesea ... Dar nu chiar in-
totdeauna. Proba sint eu .. .
in aici, in rindurile S.R.l C.E. oa-
meni capabili pe un al Abwehr-ului
... Vom curind putem face .mat".
, S.R. - Serviciu de lnformalli.
, C.E. - Contraspionaj.
Paris. Pe Avenue de Tourvil/e, la nr. 2 bis, n
Domului Invalizilor, se afla direcfia serviciilor secrete
miluare. In prim plan, intrarea n adiipostul betonat

Vom jti curind, cacr contraspionajul
franceze sint in
Pentru mei din C. E. francez eram .,Gilbert",
pseudonimul pe care mi I-au ales. N-aveam de foc
ochi de jeratic, nu eram nici nici un domn cu
nici ci cucerisem increderea
agentului dublu german a ...
montind, singur, o .
Eram vie a acestor .servicii
speciale" ale acestor .. francezi. Nu aju-
tat de creiere electrof!ice de multiple .. gadget"-uri ,
ci de o in modestul discretul
local de pe .. Avenue de Tourville, nr. 2 bis".
Avenue de Tourville,
nr. 2 bis
La .. 2 bis", departe de Biroul 2, de statul Major al
Armatei neavind cu el decit cont!lcte prin inter-
mediari, de la S.R. C.E. puteau
rivaliza cu eroii romanelor de spionaj . 0 mare dife-
nu se vorbea despre ei. In asta consta
primul lor succes.
La .post", in sau la frontiere, .. de
infiltrare" sau de erau zilnic la da-
torie, ca umili Doar uneori, dis-
in necunoscute, dar sigur tragice,
a unuia dintre noi prin moartea sa, noas-
tre parfumul de ce ar fi putut .

Eram o real1tate, servrc11ie germane nu puteau
pretinde ca sint Un mare de
ale Abwehr-ului activa pe teritoriul francez,
multe necunoscute de noi. Citeva le-am descoperit,
in altele am noastre in ca-
zul Rebrock, creem, noi o cu
toate piesele. Era suprema ce mi l-am
apropiat delicat, fiu angajat de Nick Re-
brock, eu, Victor Guillaume, de la serviciul din
.2 bis" , transformat in reprezentantul comercial ., Ba-
chelet".
Rebrock, el manipulat de un german
din Abwehr lucrind ca .agent dublu" la noi, fusese
monteze o in
a-i planurile noastre, de
francez a decis i-1 in cale pe cel
care reprezenta, in ce-i erau nece- ld
sare 1 u i Rebrock. ::a
in cele . mai bune ale romanului ::>
m-am integrat personajului, astfel incit in lui Re- ID
brock, in maiorului de la Abwehr, gin- c(
deam ca un spion ... A _.
te perfect in pielea de spion, cu ""'
spirit, la nu era cel mai mic suc- II
ces al rezultatului noastre.
la epoca aceea, nu era t,
chiar un .. dril " feroce pe care-I vor mai tir- O
ziu francez[ cei din blocul occidental.
Totul era in contact cu predecesor ii CJ
sau poate din Bagajul nostru. -
era format de un obicei, de o a doua in Z
noi. N-am urmat stagii a la James Bond ... Aceste ::J
au lumina zilei mai tirziu, cind -
mai ales, aqiunea au devenit veritabile arme strate- !!!
gice. Nu eram de ... Nu condu-
cem locc;>motive nici ucidem un om cu miinile t:.
goale... In orice caz, n-am practicat
185
sport. S.R. o meserie de senior, o Eram
ntotdeauna
It acest nou mai ales,
I
toarele metode ale nazismului Gestapo-ului urmau
timpul luptelor feroce, totale ... , a lipsei
W de a lnexplicabilului crimei.
3: vom fi ne minile.
m
ct

Victor Guillaume va veni in Avenue de Tour-
<( viile, nr. 2 bis, o de zece ani in
It Africa, mai exact in Maroc, la "Chasseurs d'Afri-
que" din Africa), doi ani la "Regi-
2 mentul 1 Dragoni", a era la
Q Portes de Pontoise. Aici, .o
0 a fost trebuia altceva. O
... " Plecarea sa de la regimentul de dragoni
-
2
s-a petrecut zgomot. la Paris, in
cu un plic in care se afla scrisoarea de reco-
J mandare. O deschide, conform primi-
ii te: In plic se mai afla un al doilea, strict
- secret, Impenetrabil. Cteva rnduri scrise anun-
prezint, n pe Avenue de
Tourville, nr. 2 bis, a doua zi, la orele 9
il va primi colonelul Louis Rivet, S.R., ace-
care, cu trei ani in il ntmpinase pe
Paul Paillole, ce va deveni direct al lui Guil-
laume. Louis Rivet este .un personaj de vreo cinci-
zeci de ani, cu cu aspect monahal" .
5
o in timpul Rivet ii
aspectele noii sale munci, .o de
de de decizii uneori sordide, un de-
hut dificil", Guillaume este lui Gar-
. nier, pentru a lucra la arhive, unde ia direct con-
tact cu "documente autentice, scrisori manus-
crise, procese-verbale etc". n fiecare zi, ia prin-
zul cu colegul prietetlul Maurice Parisot.
.Contactele mele s-au cu de
care i direct pe de
contact cu serviciile Am descoperit n
spatele anonime de la 2 bis, faimosul
rece al Un W
6
,
Guillaume, devine pentru mine o ent itate, o o
n serviciul acelei malefice:
de situat de partea
controlat de un alt de la S. R. francez. Nu s'"t
direct amestecat ... Voi fi intr-o zi?"
Abia exprimate aceste ndoieli intr-o
zi, in Paillole
7
) :
. Mare, at leti c, cu Ceea ce te
sint ochii ochi mari, care te
De o are o autoritate impresio-
Vocea-1 este gestul precis.
Sint subjugat de .simt mic".
Un scurt dialog, Paillole il . Incepind .de
azi, afectat serviciului meu, cel de contraspio-
naj. Astfel ncepe debutul meu n sub
ordinele Paillole, specialist em1nent , care
va deveni marele patron al contraspionajului la
Eliberare. In mai 1938, era adjunctul comandantului
Schlesser, unul din cei mai tineri super iori ai
armatei franceze".
s La 1 ianuarie 1935, Rivet i se pare lui Pa fllole "de o simpli-
tate obrazul, fin distins, este in ciuda
unei chelii
' W W 2 - de Infiltrare _ .
' ln memoriile sale, Paillole sene, el, despre aceasta mtrlnrre
cu Guillaume: "Izbutesc transfer la nof, din Arhivelor,
un exclent colaborator: Guillaume. El va seconda in contac-
tele cu de infiltrore din Paris va ajuta in valorifica-
rea lor"
186
Colonelul Paul
Paillole
in continuare, Guillaume .S-au
scurs cteva IJ'li de la d11butul meu n Paillole.
Snt acum familiarizat cu posturilor noastre
de B.R.E.M., C.F.L., S.C.M., B.E.N.E.
8
nu
mai au secrete pentru mine. cum S.R. are ca sar-
reconstituie ordinul de al armatei ina-
mice, contrasplonajul are misiunea ad-
versarul. n mea, se Ab-
wehr. de Infiltrare,
cu litera W, o serie de posturi snt identificate: Wies-
baden, Stuttgart, lindau, Munster etc. de le-
snt sub diverse adrese de
contact, cutii repertoriate".
intr-o zi de noiembrie a anului 1938,
Paillole ii propune lucreze in afara
birourilor, pe teren . trebuie acum o identitate
ca pentru orice de Ce al
despre . Gilbert?" - il Paillole. Astfel in-
cepe cariera lui Gilbert-Guillaume, specialist in
manipularea de infiltrare. Citeva capi-
tole ale "cazuri" de dubli,
intre care unele au repezentat un (precum
Mireille Sebas, ce s-a dovedit lucra pentru
germani in 1944, la zece ani inchi-
soare), altele - un succes. Dar revenim la fi-
liel'a Rebrock, ce constituie filonul principal al
lui Guillaume.
Henry Bachelet
Genova - toamna l ui 1939
din Europa evrei 1n
marea lor majoritate, snt n marele port
italian. mai mult sau mai clandest in in
Italia, cu d lsperare ct mai cu rind
posibil peninsula. Companiile de ce servesc
liniile din America de Nord de Sud snt solicitate,
dar oamenii au nevoie de vize, greu de
Pr intre ei, personaje cu importante in
lor, beneficiind de pe au-
locale sau consu Iare. Ca ntotdeauna in ase-
menea nu lipsesc personaje ndoielnice,
B.R.E.M.: Biroul Regional de Studi i Militare
C.F.L.: Centrul de Francez
S.C.M.: Serviciul de militare
B.E.N.E.: Biroul d studii din Nord-Est
Colonelul Louis Riler.
$e[ul Serviciilor Sp<'-
ciale .franceze inrn
1936-1944
de toate felurile pentru a exploata
i numai persoanele ce pre-
evidente semne exterioare de Unii ,
prea naivi, se vor trezi ntr-un sau de-
italiene, ce au aconturi

Paralel cu escroci, n
cu din sindicatul docherilor, l
pe ultimele economii pentru
un loc problematic la bordul unui cargo grec, pana-
mez sau spaniol. Cnd au portul,
chinul abia ncepe. .
Toate aceste escrocherii snt facilitate de faptul
VICt imele se n marea lor majoritate, ntr-o situa-
nu pot depune plngeri oficiale.
Paris -
De ori pe zi, un mic automobil al Serviciului
de scrisorile din cutiile noastre
tale din diverse cartiere ale capitalei de la perife-
rie. Beneficiem de complicitatea (concursul, ar fi ter-
menul cel mai nimerit) anumitor portari ai marilor
imobile. jandarmi, sau subofi-
la pensie, au fost discret.
lor i fac extrem de Le numele
prenumele locatari. Scrisorile sosite la'
aceste adrese snt puse deoparte nmnate curieru-
lui nostru. La turneului acestui factor
mai special, scrisorile snt depuse la Servici, unde un
funqlonar, care o a de
a lor, la distribuirea
acestora.
Desigur. e cazul n care cutia ar
fi obiectul unei anchete a adversarilor Po rtarii
au inst ruqiuni precise privind comportarea lor:
prelungeasca eventuala ntrevedere, timp.
previna. e posibil, la nevoie,
intr-o pe Individul suspect arest eze.
in z1ua aceea. pri ntre scrisori, una lui Gi/-
bert. Este de la unul din . onorabilii corespon-
.... al pseudoni m este Sydney.
' Honorable correspondants (H.C.) - Intr-unul din capitolele
anterioare, autorul ce sint aceste "stranii animale: .. H.C.
exista, caci e in natura lucrurilor. Un mare de indivizi au
mania misterului, .spion/ta. manie se
cu oarecare seriozitate, individul poate fl folosit. Contraspionajul
curnd la Paris numele hotelului la
care va locui.
Cteva zile mai trziu
Am luat contact cu Sydney. Vine de la Genova. Aus-
tral ian de origine cu o
este -Proprietarul unui mic hotel cu vreo cincispre-
zece camere, situat ntr-un cart ier c in preajma portu-
lui. Mi 1-a prezentat un prieten, domnul Moressani,
. Mario" pentru intimi. Acesta din italian
cut n Egipt, este cu o locu-
de ani n L-a cunoscut pe Sydney
n cursul numeroaselor sale n Ital ia. Ant icar.
amator de tablou r l, mparte activitatea profesio-
ntre Paris Ital ia.
Sydney ne-a adus acum cteva servici i s-a
tat de un dezinteres absolut. Hot elul este
pentru n misi une care nu snt
completeze de
In jur de 35 de ani, mic, slab, cu
rar. 1 se doar ochii Are aspect me-
diteranean umor br itanic .. . Probabil origi-
nii sale: italiana englez ... Cum a
e un mister pe
care n-am ncercat descifrez, Sydney dovedindu-se
cooperativ n acest domeniu .. . un tur de
orizont asupra Sydney n
subiect:
Primise n hotelul un refugiat polonez, de
confesiune ca fi el, care ncerca
Italia ncercase n
port o care ct mai de-
parte de La un moment dat, este acos-
tat, n unui comisariat de de un. indi-
vid care-i propune, n schimbul unei. sume de
bani, orice are nevoie. In cele din
polonezul nu
individului adresa hotelului. Informat de priete
nul Sydney decide pentru a
verifica autenticitatea propunerii. zile mai
trziu, Sydney se va ntlni cu falsificatorul, care
este de doi .,gardes du corps" . Falsificato-
rul este .. un individ de vreo patruzeci de ani" . .,se
n precum n pe care o
destul de prost, se n-
Pentru a-1 testa, Sydney i cere doar un sim
plu permis de pentru prie-
tenul li un aconto fotografii. Trec
cteva zile. Sydney polonezul pierd orice spe-
Escrocher ie - conchid ei. Dar,
ntr-o zi, falsificatorul per
misul este gata. Cei trei dau ntlnite. Schim
bul ba ni-document se face Falsifi
catorul, bine dispus, i un pa
ha r ntr-o braserie din apropiere. h a doua
zi pe Sydney la prilej cu care falsificatorul
identitatea. Pretinde este leton,
evre>.J. Trec cteva cei doi se mprie
tenesc. Rebrock Constantin, despre el este
vorba, i lui Sydney vrea
n Aust ralia, ce-i convine cel mai mult.
Sydney i spune are prieteni la Me l-
bourne se tot posibilul pentru a-1
ajuta. Atunci Rebrock i de fapt, este
apatrid, n Germania din polonezi
il atunci intr-o stare de ii cere, din cind
in cind. un servki, a divulgare n-ar compromite mare lucru.
Adesea, H.C. va fi copt in acest fel pentru alte aqiuni ... E aju
lat in afaceri, de favoruri"... -+
187
..... nume este Lahnorff-Nico/as. Se
antinazist n Europa nu
lE se mai poate de aceea
I Australie. Lahnorff activitatea
Lli acum in profitul ce ncercau fie
:::., reglementeze n Italia, fie
:> peninsula.
m . Pentru primii; un Italian ii facilita anu-
<( mite administrative i furniza imprimate
albe pentru falsificare sau reproducere. Si-
<( giliile erau fabricate de un specialist ungur. Un diplo-
a: mat subaltern dintr-o din America
1- i rezervase citeva perimate care,
z aranjate, iluzia sint autentice, dar nu
prezentau totale, rezervindu-le tltularilor un
O viitor limitat. .. Vizele erau reproduse model,
U Lahnorff dispunind de un atelier de fal-
- sificatori abili Intre un falsi-
Z ficator de bani care de Interpol".
:J Dar ntr-o zi, un nou client
- face un E un
Y! german in de vreo patruzeci de ani. Nu
111::: pare interesat de nici nu impresia
ar vrea emigreze. ce de la Lah-
norff solicitat, revine docu-
mentele s-au dovedit perfect valabile n-au
atras i
propune lui Lahnorff lucreze n exclusivitate
pentru el. 11 va nu va avea dect
de . . Lahnorff i promite reflecteze asu-
pra propunerii. il pe de trafic
de stupefiante, de aur sau devize, acesta
rea interesat de pentru neutre
europene, ca Belgia, Olanda sau nu
SUA sau America ca
. Lahnorff i ntmplarea lui Sydney. La
sfatul lui Sydney pentru a-1 obliga pe
veritabila activitate, Lahnorff i
spune se teme de n cazul n care
ar fi vorba de trafic de droguri sau aur de
aceea, nu lucreze pentru el.
este i spune n-are de ce
se teme. viitoare, cnd se va ntoarce
din Belgia (cu falsificat de Lahnorff) l
va convinge. Sydney, de care Lahnorff de-
pinde plecarea sa n Australia, afa
cerea miroase a spionaj, i fafsificatorului
deoarece nu s-a ivit inci posibi
litatea n Australia, i-ar putea mai
calitatea de refugiat politic n unde
va putea aprobarea pt:ntru Australia.
Dar, n acest caz, ii cere la curent, pas
cu pas, in cu activitatea sa asculte
de sfaturile sale.
Sydney nu s-a La intoarcerea din
se acordul
pe care i convlnsese de eficacitatea oflci-
nel de la Genova, cu de aur. Era
vorba de Abwehr. Emisarul, Ba/zer, il
cere toate documentele vizele pentru
Belgia, Olanda, Luxemburg Spania, cu vize
de tranzit prin La rindul el va inchide
ochii va permite lui Lahnorff in plus, fa-
cilitind fuga spre
tate. il nu nimic. Nu va fi deranjat de
Italiene, serviciile sale fiind in di-
cu Ovra (serviciile speciale Italiene).

povestire ar fi fost opera
sau a unul scriitor de romane tot n-ar fi
188
avut o atit de ... cel mal Incredibil
era faptul Abwehrul angaja un falsificator amator,
pe deasupra evreu, pentru a realiza acte false pen-
tru utilitatea .. e
autenticitatea evenimentelor este
Oricum ar fi, pe omul nostru - angajat ofi-
cial al Serviciului de al marelui Relch ger-
man ca furnizor de documente falsificate de tot felul
- pe cale de a fi controlat de noi.
Sydney raportului o des-
pre starea a lui Lahnorff, precum
acestuia in cu trecutul O destul
de consultarea diverselor arhive
centrale ne-au permis facem 9arecare asu-
pra falsiflcatorului. Era,
apatrid, la Darmstadt din polonezi. Co-
merciant, era prezentat ca traficant notoriu avu-
sese citeva cu Dar nu fusese nicio-
amestecat in afaceri de spionaj, sentimentele
sale erau antlnazlste.
Acest personaj trebuie, deci, manevrat cu pru-
Nu fi fost teleghidat. In contextul
Germaniei naziste, confesiunea sa calitatea
sa de refugiat politic in erau elemente favora-
bile unei loiale, in lipsa unul patriotism
gr!!u de conceput pentru un apatrid.
11 pe Sydney inainte de plecarea sa in Italia.
Un plan de lucru este pus la punct . Sydney
va fi in cu agentul nostru .comercial" de la
c:onsulatul din Genova. Acesta din va servi ca
intermediar pentru transmiterea documentelor in
cele sensuri. Vor fi transmise repre-
zentantului nostru, care va trebui necesarul
pentru ca Lahnorff o pentru
Dorim facem cit mai curind cu acest
individ pentru a-1 putea El va primi directive
precise pentru exploatarea acestei afaceri ce ne
mari perspective.
Ajuns la Genova, Sydney va de la Lahnorff,
care deja pentru Balzer, toate documen-
tele, ce vor fi, apoi, trimise, n fotocopii, la cen-
trala de la Paris, prin canalul Consulatului fran
cez. Zece zile mai tirziu, Sydney sosirea lui
Lahnorff. Nu Gllbert va fi cel care-I va primi, ci co-
legul Pet/t, care, bun psiholog, la pus pe Lah-
norff
toate evenimentele ii snt bine cu-
noscute. Falsificatorul a declarat nimeni, n
afara lui Sydney, nu era la curent cu propunerile
lui Ba/zer nici cu aces
tuia la Abwehr. Un plan este pus la punct.
Lahnorff va face totul pentru a increderea lu i
Ba/zer pentru Cind ocazia se va
prezenta, ii va spune are Interese intr-o afacere
- de sale profesionale
comerciale anterioare, care-I sol
in
Interlocutorul nostru n-a manifestat un entuziasm
delirant la propunere. A apoi
Ba/zer 1-a propuneri in acest sens, dar el ,
Nicky, s-a nu Se temea ca lui
Ba/zer, in sub identitatea
de el, nu fie astfel, complicitatea lui de-
cu toate ce decurgeau de aici.
Petit a luat de aceste tardive 1-a
sat ar fi fost provocate de propunerile
noastre. 1-a amintit cu fermitate incepind din clipa
n care intra in contact cu Serviciul, nu trebuia ne
mal nimic, nu nici cel mai mic deta-
liu, altfel ar fi fost ar fi urmat suporte ri-
gorile legii .
Universul
Se cu fiecare an, tot mai
multe dovezi care par confirme
in alte regiuni ale Universului,
componentele chimice ale
Astronomii au identificat
mai multe dintre fun-
damentale din care este
materia vie in norii de praf lnter-
stelari. Recent, s-au chiar
specimene -de organice
mai complexe. de la
laboratorul pentru cercetarea evo-
chimice al
Maryland au studiat, timp de f 4
ani,- un meteorit pe care I-au "di-
secat" cu De-
sigur, nu este vorba despre un
meteorlt banal. E.l a in f 969
in Australia. Majoritatea meteori-
sint metalic/ sau de
dar acest meteorlt este un
mit chondrit carbon/fer. E.l con-
mai de carbon,
care, de obicei, sint de or-
ganismele vii.
au fost de-a dreptul
cu an i in
cind au identificat in mete-
oritul din Australia aminoacizi -
din care sint con-
struite proteinele. Recent, un doc-
tor de la Universitatea Maryland a
a Izolat in meteorlt
toate cele cinci baze
din care sint genele -
ereditare. Cele
cinci baze (adenina, guanlna, clto-
zlma, timlna uracilul) provin,
din cosmic. Pe
cind intilnirea cu alte
lumi?
Impresionat, la un asemenea regim
de primirea la inceput,
plouat, Nicky a protestat, spunind el e 'de bu-
Credea sincer ne este mal folositor ca
fabricant de acte false, decit ca agent .. . N-a vorbit
despre propunerea lui Balzer la inceput, deoarece
aceasta fusese doar Nu 1-a acordat lmpor-
decit in momentul in care sugestiile noastre
I-au amintit de cuvintele clientului
Lucrurile nu trebuiau precipitate. Nlcky urma
ca Ba/zer propunerea
ar fi joace jocul, incepind prin a fi reticent,
prin a emite temeri asupra sale argu-
ment suprem, o mare de bani, in ra-
port cu riscurile asumate.
Intilnirea s-a terminat intr-o
Nicky ne executa cu fidelitate ordinele, putea fi
sigur va primi calitatea de refugiat politic in
misiunea sa ...
primul agent din sa, B.R.E.P. a decis
in cale acest viitor colaborator.
Nu era util ca Nlcky recrutul
nea Serviciului; vom vedea, astfel, adeziunea sa
este absolut De asemenea. orice eroare din
partea sa de Balzer devenea absolut
securitate.
Astfel am devenit Henrl Bachelet. Avind a .n" -a
identitate, locatar al unei confortabile garsoniere, cu
o profesiune ce-mi libertatea, eram prezent
mereu in locurile pe care le frecventa Rebrock. El n-
de acest noroc, cheltuia cu
la curse de cal, jocuri de noroc, in restaurante de
lux ...
puse la punct mele de
Nlcky. eu trebuia o mentalitate
trebuia conving. trebuia devin un

astfel .- la Longchamp. Nlcolas Rebrock 1-a ntlnit
pe Henri Bachelet, misit, locuind pe Rue de Berne, nr .
19, aproape de gara Salnt-Lazare uneori,
la curse.
... La vreme aceea, Sydney ne-a comuni-
cat previziunile noastre se cu mult
peste Balzer reinnolse oferta, se dovedea
foarte generos, Nicky, urmind lnstruqlunile noas-
tre, prin a accepta.

Planul s-a realizat. Nlcky a increderea to
a reprezentantului Abwehr-ulul. inzes-
cu actele false eliberate de falsificator, trec fron-
tierele probleme. El sint obiectul unei suprave-
gherl facilitate de Consulatul la Genova. Iden-
tificarea lor nu pune nici o fotoco-
piilor trimise. Cind un agent se prea Im-
prudent sau temerar, este arestat, dar a fi
la autenticitatea actelor sale.
curind profesorul, lui Re-
brock, perfect lui Balzer, s-a 0:
trezit dispune de un buget Important o I
pentru fiecare agent recrutat ... prin In- W
termediul... Avenue de Tourvllle, 2 bls. intre :::.
Moressanl, prietenul meu Marlo, un secretar ::>
administrativ al Serviciului, care devine comis-voiajor, m
la unul din .onorabilii va (
putea in justifice furnituri spre regiu-
nile in care e obligat ...
in care, ca mine, vor fi .per-
soane onorabile", cunoscute de portarul lor, avind in
o activitate primind scrisori ... , in sfr-
tot ceea ce se despre o
(
IX
t-
z
o
u
in acest inceput de 1940. s-au
turistice nu mal sint posibile. E
nevoie de o acoperire sau comer-

Ba/zer ar dori creeze o in Parlsu 1
1 se pare ex-
tinse ale lui Nicky in cercurile de afaceri. 11
recruteze personal ...
.. .in misiunii l_ul Lahnorff al nostru,
alias Nicolas Rebrock, alias Nicky, din nevoia de a
in timp. creez trei sau patru
le stabilesc, cu .pedlgree" -ul. Cores-
pund fizic unor persoane pe care le cunosc, fapt
ce-mi va descrierea lor, in cazul in care ar fi
nevoie.

-
l
:J
lll
in curtul unei la Paris, Nlckl mi-a inminat
un chestionar al lui Balzer. Nu nici o cerere
nu se cunosc Bache- .._.
let.
Efectuez o livrare. Am o cutie la Ge-
neva o sint dovada
mele. Ele imi un loc definitiv in
mintea lui Ba/zer o in Italia a lui Re-
brock, primesc misiunea mea ... o
pe ... creez un la Paris
care trecerea din Ba/zer.
m Pentru Nicky Ba/zer, nu numele
meu ... Sint un ahtiat bani ... Sint
un
tt
... .
2 In ce Nlcky trebuia, la
O singur demersurile. Urma le lase pe mina
lui Bache/et doar atunci cind afacerea era pe punctul
U de a se incheia, sa interzicindu-i
orice Prin intermediul lui Perit, Bachelet
2 dinainte cum increderea pe care i-o in-
J spira lui Ba/zer.
:; unele scrupule, cu abilitate manifestate, il mai
!! chinuie pe Nicky. Bache/et il .. . Germa-
nia va nvinge, totul e fii de partea
C. Henry Bache/et a bine, rapoartele lui Nicky
dau depline lui Ba/zer.

UN ESEC
PENTRU
ABWEHR
Cu conditia
de a
in timp ce puneam la punct .Badinage",
N icky o mlsiu ne. pentru citeva
zile. Perit imi necesare. Rebrock
n Spania asigure cu un reprezentant al
Abwehr-ului la Barcelona, care se bucura de complici-
tatea a unul al armatei spaniole.
Afacerea Rebrock ia considerabile. Petic
cu mine sintem de acest lucru. Nicky a pri-
mit n Italia o mare de bani, pe care o
la Paris prin ... valiza Perit ii nm-
unui plic, intrebindu-1, cu naivitate,
vrea franci sau dolari. .. Oh, nu! Letonul cu-
bine bursa i va
permite realizeze ui)_Sensibil beneficiu ... lu-
crurile buni se
in ce localul pentru .,Bad_inage", Henry
Bache/et, alias Gi/bert,, l va n timp ce
Nicky, care omul ideal pentru ducerea la
bun a afacerii, se va afla n Spania. Era
vorba de Rolland Faurey, al unui general din
garnizoana Parisului, care, n afara orelor de ser-
vici, permisese gireze o afacere
fie patronul a stabilimente pariziene,
ntre care cabaretul .,Madrigal", Ancheta
de Perit Bachelet va Rolland Faurey este
o de ncredere. Personalitatea sa
- scrie Guillaume - nu corespondea deloc_imaginii
preconcepute n cu patronul unui local de
noapte. Dintr-o familie de burghezi Faurey
190
Ba raj allli-tanc pe linia Maginor. in 1939
avea studii superioare, era inteligent cultivat". In-
deplinea toate - onorabilitate, discre-
patriotism, precum profesionale -
pentru a duce la .,Badinage". in
plus, lucreze pentru Biroul 2. Pri-
un loc bine plasat
pentru noul local. Fonduri importante snt nece-
sare pentru nchiriere, decorarea lumini,
mobile, personal, publicitate etc.
mai ales pentru necesare
pentru a deschide, n timp de un local de
noapte.

Nicky a viza pentru Spania. Revine la Paris,
patru zile mai tirziu, cu un vraf de excep-

Petit petrecut ziua cu el pentru redacta-
rea raportului ce ne toate pe
care le n cu implantarea Abwehr-u-
lui n Spania. A fost primit de marele patron (al
nume il aveam, precum o serie de ps.eudonime
semnalmentele).
A fost obiectul unor deosebite fapt ce con-
increderea de care se pe patronu l
de la Geneva. 1 s-au adresele a
cu cii n una la Pau, la Bor-
deaux. 1-a fost o pentru traversarea Pi-
rineilor . A aflat . cu totul intimplator, o trecere de
materiale scrisori se efectua ntre de pescuit
franceze din Callioures o de pescuit.
dintr-un mic port din apropierea frontierei. In
avea o comunicare lui
Ba/zer.
spaniol care cu reprezentantul
Abwehr-ulul e,ste Chamorro, care e primit
intr-o de servici, la periferia Barcelonei.
Un puternic post de emisie este instalat, de luni,
intr-o 'a consulatului Reich-ului.
A mai adus din sa .tras los montes"o un
mic camuflat intr-un fier de Binein- -
de modul de ...
E felicitat pentru succesul misiunii sale in Spania. in
caz de pentru a evita prea frec-
vente in care i-ar putea suspecte lui
Ba/zer, Sydney va ti acela care va face tndispensabilele

La rindul Bache/et ii lui Nicky Ideea
sa cu localul de noapte. fapt ce-l incinta pe leton.
a-i releva contactele cu Faurev, Bache/et il asi-
afacerea poate demara rap1d. E de ajuns pen-
tru ca Nicky informeze pe Petit de raportul pe
care-I pentru Ba/zer. Bachelet
fondurile necesare ii citeva de ordin
politic militar, capturate de . sa" . i va
spune lui Ba/zer Bachelet este cel ce se efec-
tiv de cabaret, precum de vila de pe nu
uite noi fonduri, necesare pentru cabaret -
il Petit.
Nlcky deci, la Genova, Iar noi avem
despre el prin Sydney, via consulat. B11/zer il
in pe remarcabilul sau colaborator, de care nu
se mal poate dlspensa. Omologul din Barcelona.
i-a adus cele mal mari elogii il cere continue
cu diverse misiuni. Mal mult, reprezen-
tantul Abwehr-ului in Spania i-l pe
Nicky lui B11/zer ...
Faurey a fost mutat la Statul Major al Armatei -
Biroul S. Poate se consacre acum protectulul nos-
tru. Ne vedem des, ne apreciem am devenit mai
mult decit simpli colaboratori provlzorli. A descope-
rit o nu foarte mare, dar admirabil de
bine n plin centru, la metri de
Chainps-Eiysee: rue Balzac nr. 1.
De-abia. acum incep grijile. Miel griji de patron de
.blstrot". Cele mal mari de securitate.
n-are de Incendiu nici posibilitatea de a
crea una. prietenului meu Glanvitti, de la
de generale a Prefecturii de
o dar se Impun de protec-
costisitoare contra Incendiului. Germania
incheiat contractul de inchiriere, Faurey
autoritatea, gustul, pe de-
corator!, electricieni, zugravi. ncet, incet,
cu o extremitate
mal un aspect elegant, Pe-
tit cu mine cu Interes
Intervenim ori de cite ori se vreo
Un mic birou situat la etajul 1 ne ser-
ca discret loc de intilnire.
Bachelet, prii) curier codificat, il pe
Nicky, pentru Ba/zer, de avansarea Intr-o
scrisoare, acesta din ca eu
ocup de inchirierea vilei de pe coasta
ce pun lucrurile la punct cu prietenul meu
Petit, il las continue diversele sale contacte. in
buzunar cu actele mele pe numele Bachelet, plec la
Bordeaux. ( ... )
o .. tras /os montes" - de peste (in
A doua zi, imi continui ce vizitez
numeroase vile la Fouras, Angoulins fac o Incur-
siune in insula Re. revin la Chtelaillon, unde remar-
casem .o o a
de un reprezentant al de
inchiriere, acesta imi adresa din La
Rochelle. Telefonez, stabilesc intilnirea. E o
- ;n unul armator. Discut, de pre-
pentru nchirierea pe trei luni tratez. Las posi-
bilitatea unei innoiri a nchirieri!, cu un preaviz de o

de un etaj, cu camere, are un
hambar ce ar putea fi foarte util. Ea se la pa-
tru kilometri de mare e de un parc nconju-
rat cu un zid de arbori, ceea ce
orice vtltbthtate spre Interior. Are un garaj. Se la
liziera paduricii departe de orice
Revin la Paris, de rezultatele
mele. Redactez raportul oficial, pentru !erviciul meu,
tnformez pe Ba/zer despre tnchiriere, a-
cindu-i o
Bachelet nu mai e un mit. n cteva luni, am devenit
un personaj bine plasat. secun-
coproprletar al unui cabaret parizian. Serviciul
de orice, cu o ...
Chriticos
De la 10 mai, armatele germane se asu-
pra Olandei, Belgiei Trei zile au fost sufi-
ciente pentru a ne pierde toate Iluziile.
Cum cu .afacerea-cabaret?" Toate
au fost Personalul recrutat, o an-
Faurey l-a localului nostru de noapte un
acceptat Imediat de .Badlnage."
Ctnd acesta este de Abwehr, locul
va servi splonilor Reich-ulul, din Larousse -
.verbul badiner: a glumi cu voie a nu lua lucru-
rile in serios" - nu e deloc de picanterie.
Totu! este, deci, gata prin curier codificat, Ba-
chelet ti pe Nicky. Incredibilul se pro-
duce. La curierulul, Nicky ne
marele patron, lui Ba/zer, un maior din Abwehr,
vrea asiste la deschiderea cabaretulul cere ca
inaugurarea fie cu citeva zile. l previn
Imediat pe superiorii mei, !are se Incredul!. Nu II
multe exemple ca un de post in-
specteze o n teritoriu Inamic mai ales, pe I
timp de W
citeva zile mai trziu, primim confirmarea. 3:
Prin curlerul special al consulatului, ne foto- m
copia grec pe care utilizeze ."
maiorul De nu ne mai perml-
te!:" ne ndoim, nu mal avem timp de pierdut.
11 ntlnesc pe Faurey. Din punct de vedere adminls- c(
tratlv, are toate necesare. Cum e deja 0:
proprietarul a cabarete, partea nu pune ..
probleme, putnd se la ore dife- Z
rlte. O va fi, singura, contactati. Orches- O
tra au avut loc. Anlmatoarele U
nu lipsesc. in datei de deschidere, condi-
de pe care le de la Genova, fa- -
cem publicitate ntr-un cotidian de .me- Z
nu"-uri .Badl!!age" snt risipite pe mesele cabaretelor :J
lui Faurey. Pentru a avea un buget ridicat, am ngro- UJ
considerabil mei . n cazul n _
care patronul .meu" rn-ar verifica, stabilesc o
a acestora, cu pe care
o ascund cu n garsoniera de pe rue de Berne.
Snt n posesia unul contract de nchiriere a vilei de ........
191
-+ la Chtelaillon - fapt real. l voi prezenta pe Mores-
sani drept adjunctul netrebuind, evident.
pe Abwehr-ului. Faurey va fi
I prezentat ca director artistic, .. nefiind amestecat in
afacere".
W Chiar data sosirii in a falsului
grec, nu nici o de Increderea
m sa par'e nu trebuie nici o
<( printr-o pe care ar putea-o detecta.
intr-o spre orele 9,30, Petit mi telefo-
pentru a-mi spune a sosit un curier de
fi la Genova plecarea, in patruzeci opt de
ore, a .. marelui patron" . de Nicky.
.. tese dau o pe la .. Badinage", cind telefonul
Z din nou, recunosc imediat vocea accentul
inimitabil al falsificatorului. A sosit in cursul
U cu .. marele au poposit la Grand-Hotel. Imi
intilnire la .. Badinage", la orele 11,30. Nu mi-a zis ni-
.,domnul Bachelet", ceea ce face cred
ps!!udo-grecul se el.
:! Inainte de a pleca, las pe o scrisoare de afa-
CD ceri o alta de familie, pe care mi le-am trimis eu
- insumi la numele pe adresa lui Bache/et, ultima ehi-
de chjrie un ziar cu banda de abonament li-
pe el. 11 rugasem pe Moressani
tura cu mine. La ora 10. imi Ne in-
tilnire la ora 11, in sectorul Champs-Eiysee, inaintea
primei noastre intilniri cu Chriticos (este numele
omului nostru).
Mi-ar . fi convenit intilnesc pe Nicky singur,
inaintea intilnirii comune de la 11,30, dar, din con,
:-orbirea am lucrul nu e posibiL
11 las pe Petit la curent pe patron ii
cei cu Cum posibi-
litatea iau prnzul cu .. genovezul", voi trece pe la
birou, voi fi voi liber, incepind cu
orele 15. Insist nu existe nici o
Moressani e panicat la ideea intilnirii cu Chri-
ticos, dar mea cea a lui Nicky il
Moressani este numele dar n-are pro-
bleme de identitate: profesiunea sa de anticar este
iar il de mo-
bil. nu de interes. in detaliu, circum-
sale, activitatea, etc.
Nu e decit o -sotul fusese demult pus la
punct. Din cafeneaua in care .ne i telefonez lui
Faurey, care se tirziu. Imi inaugurarea
.. Badinage"-ului pentru a doua zi seara. li propun
ne. ntlnim
11 voi vedea singur pe Chriticos, rugindu-1 pe
Moressani stea la mea intr-o cafenea din
apropiere, .,George V". va fi nevoie, il voi
chema.
Care e starea mea de spirit in momentul in care
duc la intilnire? Mai nti, o mare satisfac-
cu vanitate. Sint
aflu n centrul acestei afaceri sint unul din
principalii actori. nu. pot mpiedica evoc, cu
o pe care n-o pot disimula, aventurile imagi-
nare ale eroilor romanelor .. . James Bond nu
era superman-u 1 cu lovituri decisive, pe care-I
azi. de altfel, nu facem
de Panzere, este
Nu-mi fac nici o iluzie despre
mele, care, din nu poate exercita nici o influ-
asupra n curs. a fi un act gra-
tuit , nu e decit un episod n lupta serviciilor speciale,
cu un punct marcat de contraspionajul francez.
surprind invidiindu-i pe camarazii mei care se
de o de n timp ce Bache-
let, se spre Chriticos.
Dar, fiecare la locul lui trebuie datoria: A
192
mea, pentru moment. este aceea de a-1 primi cu dem-
nitate pe domnul Chriticos, subiect grec, in realitate
de post al Abwehr-ului.
Urc scara care duce la etaj tii 1 de la .. Badinage". In
birou, se deja Nicky patronul .. nostru" .
Nicky, ceremonios, face
Chriticos imi intinde mina, pe care o string viguros. E
un de vreo patruzeci de a'rii, de talie mijlocie,
destul de corpolent. Are blond grizonat, o
ochelari cu de aur. Remarc
minile sale foarte fine ingrijite. E cu un
costum deschis, bine croit. i e in cu-
ier. E de fetru, pana nu e verde!
Chriticos se intr-o cu
un accent, abia perceptibil. Vocea i e, mai de-
ncet, cuvin-
tele pe cel mai potrivit pentru ex-
prima gindurile. Am i-am o
impresie.
Nicky ne-a singuri citeva minute revine cu
o pe care se o de porto pahare.
Ciocnim pentru succesul intilnirii noastre.
nimic nu se petrece ca in romane. fiu
supus unui examen delicat unui Interogatoriu pre-
cis, pentru care cu
A trecut peste o de de cind ne
n tonul 'amical , in
care observatorul cel mai avertizat n-ar descpperi ni-
mic suspect. Mi-a povestit despre Italia, despre
ei artistice, de sa de bucuria de a se
afla la Paris. Petrecuse aici doi ani, ca student, pe
.vremea lui Maurice Mistinguett, a lui Paul Poiret
Charleston .. .
Am trecut, io cele din la lucruri serioase.
Nicky. din ne observa cu o curiozitate
Cum se deja trziu, i-am propus lui
Chriticos ca, la mine, unde vom
vorbi in
In orei prinzului, o la .. Badinage"
se impune. Coborim, .. promotorul este
evident Miine va fi o zi mare. li spun ad-
junctul meu, Moressani, se la sa, intr-o
cafenea mai trziu, pentru
a avea cit mai contacte. Sint, evident, incintat
de Astfel, nu voi mai fi obligat
caut figu pentru mea
la .. Marignan". Chriticos e un .. gourmet"
care Aflu e vienez. Se
francofil, indispus de acest care n-ar
fi trebuit loc. Marea Britanie are o mare
va suferi de nepri-
ei va locul un loc impor-
tant in noua Nu se de victoria ger-
manilor. Spre mea, nu face nici o aluzie la
mobilurile care in favoarea
Marelui Reich german ... Pentru a-mi masca. .. cupidi-
tatea a din mintea lui Chriticos tabloul sum-
bru al persoanei mele, descris de Nicky, m-am gindit
declar de dreapta, anticomunist admirator al
ordi nil naziste.
Am pretextat o intilnire pentru a avea
ore libertate. Va veni in rue de Berne la
orele 17, o plimbare prin Cartierul Latin.

Iau un taxi. Apoi altul. Sint sigur nu sint filat .
Imi asum poate un risc, dar trebuie duc. Din
ultima cobor in la .. 2 bis".
mei patroni nu sint aici , dar il pe Petit,
povestesc in detaliu mea, pentru ca el
Avioane vulcani
NASA
civile americane po-
sibilitatea de a crea in
un sistem de prevenire a
avioanelor comerciale in caz
de vu/canice. Sistemul
s-ar baza pe elemente:
o de computere pentru
a-i rapid pe
lansarea pe a unor in-
strumente capabile detec-
teze instantaneu in
orice parte a globului .
Proiectul s-a ca ur-
mare a incidente, petre-
cute in 1982. Primul s-a pro-
dus cind satelitul american
.. Nimbus ", care
stratul de ozon de deasupra
Terrei, a detectat, accidental,
vulcanului Chich6n,
din Mexic. Al doilea incident
a avut loc in Java: un .. Bo-
eing 747" zbura la o altitu-
dine de 10 000 metri deasu-
pra insulei indoneziene, cind
vulcanu/ Galunggung .a erupt
cu o asemenea incit
avionul s-a trezit intr-un nor
vulcanic. Cele patru motoare
s-au stins, aparatul a coborit
brusc la 3 300 metri, pilotul
in cele din urm@,
motoarele. Feno-
menul s-a repetat, in
loc, o mai tirziu, cu un
alt avion.
pei ", la Roma,
care reface istoria
de la sosirea lor pe
continent, in cu un mi-
lion de ani, acum o
de mii de ani.
obiecte preistorice
provenind din .. Mu-
zeului Omului " din Paris,
ilustrind
in Europa. Publicul poate ad-
mira, pentru prima res-
turile lui .,homo erectus",
descoperi te in .. Grota
lui", la Menton, la frontiera
precum
cranii umane provenind
din Latium (Italia), cu o
de 220 000 de ani. Este ex-
de asemenea, o ca-
de ale
resturi au fost descoperite in
regiunea Nisei in care au
fost urme de vreascuri
arse, fapt ce dovedea
omul fo-
cul de acum peste o
de mii . de ani.
Baraj
Mii de cranii de bizoni rino-
ceri, de elefant, frag-
mente de oase, unelte de silex:
sint materialele din care e
compus un baraj construi t
acum aproape 250 000 de ani
in regiunea /sernia (sudul Ita-
liei) care a fost transportat
la Roma, pentru a fi prezentat
pentru prima publicului.
E vorba de " piesa" cea mai im-
din cadrul expozi-
.. Primii locuitori ai Euro-
fad raportul. El se va ntlni cu Nicky va la
curent.
Aceste constrngeri admin istrative, aces-
tor rapoarte obositoare snt, indispensabile
pentru ca de Instantaneu.
la citirea unul dosar, fie la curent
un eventual Trebuie cont inua, n
bune .. manipularea" a.gentului respectiv.
Acest detaliu romancierilor de specialitate.
., Eroii" snt mereu n fie fac explodeze
automobile, dejucnd cu capcanele ntinse de ad-
versari, fie mnuiesc .. gadget"-url rar folosite n
realitate. faimoasa
cu documente secrete sau selful al cifru lnviola-
bil este for1at cu o facilitate derizorie. Desigur, coltul
pistolul snt nelipsite n la
judo-ul stiletul completnd
arsenalul spionului perfect. E necesar , ca ci-
t itorul aqlunea ncepe la Paris, Ge-
neva sau Londra, trebuie continue la Hong-Kong.
sau Bangkok - a Extremului
Orient. Prinderea o pe
lui Empire State Building din Manhattan,
poate ncheia un frumos capitol. .. am omis s-o evoc
pe frumoasa cu ochi verzi ,
provocatoare, care pune tot felul de capcane
care la de servici , cu ochi
de aur r ictus de lup ...
Nu neg unele aqiuni adesea. aspecte ie-
din comun, dar , n majoritatea cazurilor, creieru l
mai des n aqiune dect spor-
ti ve, abilitatea la tir constituie o
asigurare de o ce nu tre-
buie dar nimic mai mult . Desigur,
au fost bine n acest sens, dar vor fi
mai trziu. Spionajul , ca lumea. va
sale. n 1.940, n afara ctorva afaceri. ntre
care, de unu l de german
la Luxemburg, rezultatele contraspionajului francez
au fost pr in aqiuni de n care esen-
l constituie abilitatea.

Gilbert .. 2 bis" Bachelet ajunge n rue
de Berne, nr. 19. N-am nici o dificultate n a-mi
schimba personajul de la o la alta. MI-e suficient
aflu n altor parteneri , ntr-un cadru dife-
rit . La .. 2 bis", se Gi/bert, al contraspionaju-
lul, la ., Badinage" n rue de Berne, 19. se Bache- IX
iet. Dar securitatea cere ca Gi/bert Numai I
contacte telefonice vor fi posibile cu Petit, la noi
ordine. W
La orele 16,15, Petit S-a ntlnit cu
Moressani amnd<?i, au vorbit la telefon cu Nicky. m
Totul e n ordine. Increderea Faurey pre- .A
febril inaugurarea .. Badinage"-ulul. Publ icita- ""
tea a fost bine orchestra pre- (
anlmatoarele alese. Partea va fi
de o Nu va lipsi nici pompierul de servici! 0:
les cteva minute pentru a-mi garnisi frigiderul cu J-
variate. 2
E ora 17, cnd musafirul meu. pri- Q
mul : U
- Bonjour, Mons ieur Bacheiet.
- Bonjour Monsieur? ... Chriticos. remar- Z
cnd cu care am marcllt pauza, la enun- ""
numelui de mprumut. 11 ntreb: :
- (Il
- Doar cteva cuvinte. -
- vi se vor pune in

193
....... - Am asta. mei au
Mama e eu am fost crescut n Austria.
0: unde mi-am studiile.
I
w

- chestiunile financiare? l n-
treb.
- Nu, nu, doar nu cumva
nevoie de bani.
- N-am. Dar afacerea cu cabaretul nu dema-
m
c(
repede, ne va trebui un fond de rulment recu-
c( perabil, avem marf cheltuieli cu personalul.
a: Faptul nu-l acest subiect :.
1- - Am primi ceea ce trebij.ie prin
2 Nicky, ce voi ntoarce.
Dintr-un tub de de scot lista
O mei, contabilitatea. culese, cteva note
U etc. E amuzat ncntat de mele.
_ o privire, dar asupra vilei de pe coasta atlan-
2
:J Din ambalajul unei noi scot contractul de
- nchiriere, din Chtelaillon, un plan de-
UJ senat al parcului vilei o Michelin a regiunii .
- Le atent
- Bun, vreo idee n ce utilizarea
acestei vile?
i privirea. ca cnd e de
am ideile mele n dar
mi
- Nu cred e ca loc de pentru
un grec. .. Presupun n provincie, o
un loc de ca la Paris. Sau poate
o cu Spania?
- Cte din toate astea, dar mai e ceva Im-
portant. Nicky are prieteni n Spania: prieteni
comuni.
Trebuia ignor lui Nlcky. mi amintesc la
timp, prudent, atent.
- ... zilele viitoare, cineva va veni cu Va
trebui lui Nlcky cheile. vila?
- Nu. dea pen-
tru nchiriere, dar n-am considerat necesar vor-
besc despre rezultatele mele.
- foarte bine. Imi plac oamenii
Dar acum, pentru el
va fi cel care se va ocupa de locatari.
nu va fi prea n-b pe per-
soana care a nchiriat?
- Nu cred. E o n care n
La Rochelle. Nu are primit chiria trlmes-
n-are de ce fie Ar fi bine ca vii-
torii locatari nchirierea a fost pe nu-
mele de Bachelet. la el. Nu vreau
fiu Indiscret, dar snt va fi sufi-
cient un jandarm din care ... Nu ui-
sntem n
- dreptate, dreptate. in aceste con-
cer pe Nicky o
cu vilei. prin mpre-
jurimi, face provizii , Iar el vor ct mal
posibil.
- Da, e bine. cum vara se apropie, voi putea
petrece acolo -48 de ore, la fiecare de

Pare ncntat, se se spre
se
- Foarte idee, domnule Bachelet, mal
un pahar din bere.
Apoi, aplecndu-se spre mine, cobornd vocea, Chri-
tlcos
-Vom Instala un post de emisie puternic, ce va fi ,
n nu numai cu Hamburgul, el cu submari-
nele noastre ce n Atlantic, ntre Portuglia
Marea Britanie.
194
de acestei pen-
tru a juca jocul, mi manifest spaima din cauza riscuri-
lor la care expune patronul "meu".
- Nu va fi acest post detectat de Serviciile tehni-
ce aliate? La cea mai titularul contractu-
lui de nchiriere va fi interogat compromis, n timp
ce vor fi avut timp ...
Chriticos e zguduit de meu logic. E
obligat toate bateriile pentru a li-
'
- Nu Emisiunile snt extrem de
scurte, unul procedeu nou. Pot asigur
mal multe asemenea posturi perfect
de cteva luni , nu numai n ... n-au fost re-
perate. Acest post va intra aici nu clandestin, ci cu
material electric exportat de o pentru
o societate al proprietar e unu 1 de-al
Toate astea au fost puse la punct n timpul
lui Nicky n Spania. dar el, desigur, nu cu-
Materialul va sosi n piese det a-
postul va fi montat la locului de teh-
niclen 11 i.
nu-i mal cer alte preci-
am primit destule. Ar fi periculos insist.
Revine la promenada sa
nu vreau nsr la Folles-Bergeres ... Cum
refuz? Telefonez 1 . de bilete
locuri.
ore de cnd sntem
garsoniera. Ne la o pe terasa uneia din
numeroasele cafenele din cartierul Salnt-Lazare. Imi
Imaginez ce ar face un tip oarecare, de pe
ce se spre 1 s-ar spune
tocmai a trecut prin . a doi consumatori, dintre
care unul este un de post al Abwehr-ului, Iar
lalt un al contrasplonajului francez, amndoi
ciocnind paharul.. . prieteniei!
la "La Relne Pedauque" ne petrecem
seara, cum programasem, la Folies-Bergeres. La
aflu Chriticos va lipsi a doua zi din Paris
la orele 18, ceea ce-mi aproape o zi de liber-
tate.
Inainte de a culca, telefonez de servici
de la "2 bis". Mesaj scurt: "Totul decurge bine. Gil-
bert va Il mine la orele 8 la punctul de
contact". Acolo l pot ntlni pe Petlt, n sigu-
Adorm cu greu, reconstituind mental toate pe-
acelei Caut
n-o nu simt prea
tit.
O
M-am trezit devreme, pentru a fi punctual la "con-
tactul" de la ora opt. Imi completez raportul
ieri un proiect de pentru pos-
tul nostru din Toulouse. am lui
Chritlcos postul de emisle va fi trimis n piese deta-
de o Cum postul nostru din Tou-
louse are de Infiltrare n serviciile Abwenr-u-
lul, ldentlflcarea casei exportatoare ne va permite
firma documentelor
vamale. Iar cum Chrlticos pretinde alte postur i
n n expedlere exista
poate mal multe aparate n piese Ce
pentru contrasp1onajul francez!
MI-am terminat treaba cnd sosesc, mai nti , Petit,
apoi Paillole de Villeneuve
11

11
Comandantul de Vil/eneuve - B.R.E.M., Biroul regional de
studii militare din Metz, transferat in septembrie 1939 la Paris,
unde devine B.R.E.P.
cu interes povestirea mea se de perspecti-
vele ei concrete. Pasquali - Paillole,
mi ar fi trebuit fac tot ce e necesar
pentru ca Chriticos fie filat n cursul sale
de azi. nu m-a informat de sa dect n
momentul noastre, deci miezul nop-
Supravegherea Teritoriului ar fi putut fi
la timp pentru'\ organiza o
o m-am la asta, dar m-am temut cea
mai a inspectorilor ce I-ar fi
i-ar fi trezit Pe de parte, Chriticos mi-a
manifestat atta ncredere prin sale asu-
pra vilei Chtelaillon, nct puteam spera va
vorbi despre sa.
Proiectul meu de pentru Toulouse
aprobarea
In ce serata de la . Badinage", nimeni nu
vrea o asemenea inaugurare. Ce ocazie pen-
tru a face n cel mai perfect anonimat, n
mijlocul spectatorilor, cu promotorul financiar al
acestui cabaret!
Reuniunea singur cu cama-
radul meu Petit. Acesta s-a ntlnit ieri cu prietenii
Faurey, Moressani Nicky .
... reped la . contactul" meu. To-
tul e gata. Pasquali a rezervat o de 5-6 per-
soane la . Badinage" ... Petit nu va asista la se-
lu i i este rezervat un alt rol.
... E trecut de orele 23 cnd un taxi ne depune,
Chriticos, Nicky cu mine, n cabaretului . nos-
tru", al nume, . Badinage", se cu litere
de foc.
Faurey e un bun organizat?' Un portar cu galoane
deschide portiera taxiulul. 11 remarc, la intrare, pe
Moressani , care ne conduce la masa lo-
curi au neocupate. e Or-
chestra, pe o din dreapta un
slow. Cteva perechi pe pista Lu-
mina e propice Masa e n fun-
dul n dreapta. De-a lungul zidului, o
Ne pe ea, pentru a
soectacolul. 1-1 prezint pe Marlo lui Chriticos, care se
amabil.
Dansul terminat lumina ceva mai vie,
la stnga o la care
.crema" Biroului 5, S.R. C.E., un armonios
cockteil. e Nu snt surprins
pe Pasqua/i-Paillole de Vi llene-
uve; locotenent-colonelului Schlesser a
comandantului Navarre n timp,
mi Voi fi la rolului meu1 Snt
calm, lucid de fapt, nam nici un merit. Eu snt pi-
sica, Chriticos e din cte pisica n-a
fost de
Chrit icos ntre Nicky mine. Mar io, n dreapta
mea. prima de Chriticos
imper ios animatoarelor. Cteva cl ipe. trei
fete frumoase se ntre noi. curge
roaie.
Din cnd n cnd, arunc cte o privire spre
grupul . 2 bis". Contrastul este sesizabi l... Oficiali i, ju-
cnd un rol de observatori, o demnitate
...
Chriticos Nicky nu Animatoarele, Igno-
r nd noi avem interese n fac mese-
ria, golind cu antren cupele cu Nicky
Mario, sobr i, snt
Chriticos bea cupele pe care chelnerul are
le umple. supraveghez o golesc pe-a
mea sub ori de cte ori am ocazia.
E ora unu noaptea. Chriticos pare fi ajuns la li-
mita Orchestra un pot-pourri de
antrenance melodii populare. Chriticos trece bra-
sub ale noastre, obligndu-ne facem la fel. la-
pe - Mario e singur - balan-
sndu-ne de la dreapta la stnga, ntr-o de
pendul, n ritmul orchestre!. marea parte
a consumatorilor, fac la fel. Descoperim
talentul Involuntar de animator al lui Chriticos. Fau-
rey, expert, va lua ... nu-l poate
ca client.
O masa lorzilor. au
impasibil! la acest spectacol insolit, dar snt singur ii
care-i ntreaga savoare!
Nu sntem la surprizelor. Chriticos se
cu greutate cu un mers ezitant, pista
de dans. Presupun se spre Dar
nu. Merge direct spre la o pe
pian n timpul pauzei de unul din ncepe
cnte.
Un vals de Johann Strauss, lieduri de Schubert.
minunat aplauzele nu contenesc inter-
pretarea . Simfonie! neterminate". Chriticos mi zm-
complice, n timp ce se n auditoriu-
lui, n marilor virtuoz! ai lui Pleyel! Schimb o
privire cu Pasqua/i, de o
nclinare a capului.
gndesc n acest ultimele noastre
tancuri ard . undeva aiurea", acolo unde nu mai
fron_t, ultimele noastre avioane la sol .
unul altul. Des i-
gur, Chriticos la fel. deja ca Pan-
zer-ele pe sub Arcul de triumf. Ca bun ger-
man, le cu vioara sa. Dar el este austr iac.
Acest . impromptu" cu . valsul trist" al lu i
Sibelius, n tuturor.
Chriticos - magia. muzicii! - pare fi
echilibrul revine la cu un mers .rnai sigur. Ri -
l?aharul n cinstea muzicianului. 11 E
fericit . fruntea cupe. Imi de-
a zece ani de e, acesta, . son
... d'lngres!"
Incepe se trziu. Pasquali au

O de un ultim toast , Chriti-
cos e obosit.
s-a terminat, lampioan.ele s-au stins.
E ora patru. Chriticos se simte 11 depun, cu ta-
xiul , n hotelului, l la camerei
sale retrag. Am brusc impresia nu va mur i
de moarte regret ... Mi-a devenit simpat ic/

Evenimentele se Germanii au trecut r ul
Somme. Guvernul se la Tours. La 11 iunie,
convoaiele Serviciulu i nostru Parisul, sub
ploaia de pr.ovenind de la depozitele de carbu-
incendiate, ce ard la centura periferiilor nne-
gresc ntreg semnate de generalul He-
ring Par isul e declarat deschis. Incre-
dibil , tocmai acest i pe parizien i pe
drumurile
Am de acord cu nostru, comandantul de
Vil leneuve, ca Petit cu mine nu facem parte din
primul convoi. Avem multe de rezolvat la Paris
sntem de ctorva
n misiune. Afacerea "Chriticos", orict ar fi de
nu constituie dect o parte a
noastre ...
Petit enorme pentru a o
.cu care ne n Par is apoi, la
Tours. In ultima un ordin de misiune,
nedatat .
195
a:
I
III
;:
m
ca:
ca:
a:
....
2
o
u
-
2
::J
-
aJ
-

--j
-+ in constituie
o In acest timp, nu-l pot abandona pe
Chritlcos, care incintat sosirea primilor
I .. in oboselil mele, li-
W
- Totul se va termina curind.
Nu cum.
m Petlt il pe Nlcky. care-I cu bucu-
"" rie, avr;Jd atunci impresia a fost aban-
"' donat. li ntlnire spre o hrtie
( in acest vacarm indescriptibil al
a:
lor nu va putea ajunge prea departe.
L. Ceea ce Petit nu-i spune e de unde va scoate o aseme-
r- nea hrtie.
2 ndreptindu-ne spre .2 bls", care are aspectul unor
O birouri unde abia s-a o spargere, Petit cu
U mine ne cum ne vom descurca. in imbul-
zeala asta pot merg la birou. Nici
2
- o sau un de servici, ca in
alte localuri ministeriale care nu-l pe
:J domni din Abwehr! ce am controlat
m toate birourile. unde n-a mal nici o hrtie
- de Interes, ne intr-o de la
parter. in antiaerian din curte, ultimele ar-
hive ce n-au mai putut fi evacuate au fost arse. intr-o
de fier, tip am inghesuit docu-
mentele noastre curente, adresele codifi-
cate ale tot ce ne este necesar
pentru continuarea
Brusc. mi amintesc pusesem deoparte, in mo-
mentul trlerll, ordine de misiune cu .en-tete" al mi-
nistrului de un model perimat, precum o
de cauciuc cu efigla. republicil. Le 1
le incintat lui Petit. Instalez la
de scris bat ordine de misiune
pentru Indicnd ca loc de Bordeaux,
ceea ce este ... realist. Pun ce de
cea de pe propriile noastre ordine de misiune, dar
cine va observa/ ... ca sub
pentru ministrul de scriu ezitare, cu o
complexe, Gilbert. La ca la
Nu e un fals, n-am Imitat
nu sntem oare, Petlt cu mine, ultimii reprezen-
de la .2 bis"1 Colonelul Rlvet, patronul nostru,
mi va Ierta de Iese...
mal trziu, cind ne vom ntlni cu
titularii ordinelor de misiune .,GIIbert" ne vor fi
povestit odlseele lor, pe care le voi confrunta cu pro-
priile noastre nu-mi voi putea reprima un
surs dezabuzat.

ncepnd cu orele 18, ne facem, fiecare, turul de
factor Nlcky nu-l mal pe Faurey de
cind sint coproprletarl la .Badlnage". Vor pleca m-
cu lui Faurey; prima -
Tours; adresa.- post-restant. O strngere de
mal departe .. .
Moressanl, prietenul meu Marlo, la Paris. E
Italian. anticar nu se simte
E trziu cind ne turneul.
snt in posesia unul or-
din de misiune. Ne cu regret
ne-am indeplinit datoria de puii
au acum aripi.
Chriticos acum, singurul nostru obiectiv.
. Badlnage" Bachelet reprezentau o
parte din programul Petit, care nu la fai-
moasa petrecere, incercase se Informeze despre
falsul grec. Era un vinat important ... Nici gind
ne scape.
196
Chr/tices.. . aflas Chriticos, era de post al Ab-
wehr-uhl'l sale, omologii lui Nicky
Bachelet continuau activitatea ... , o activitate de
data aceasta de noi.
Panica in Paris era la apogeu. Dintr-un moment
intr-altul , Chriticos put ea sau primi
Petlt cu mine eram singuri, de alt aju-
tor. Pasqua/1 ne cale Am decis ares-
pe german.
La S.T. (Supravegherea Teritoriului). mai
un embrion de servici. Petlt luat misiunea la le-
cu el.
Interogatoriul a fost condus de Petit. Prudent, pen-
tru a nu de Bachelet de
Nlcky.
La 12 Iunie, guvernul e la Tours. Centrala de la .2
bis" - la Montrlchard la La Ferte-Salnt-Aubin. Petit
cu mine ne petrecem ultima zi in Nu
totul va mal dura vreme. In in-
fringerea noi o victorie,
aceasta, ne judecata.
Chritlcos este, el, transferat la Tours. Bagajele ne
sint gata. de metal - in portbagajul

E o zi
Ne spre Orleans.
Spectacolul exodului a fost descris de
ori. de penelurl mal calificate decit al meu. Nu voi In-
sista. in ar fi de prost
gust din buzunar o hrtie pentru a in-
o prioritate oarecare: rezultatul
nut ar fi. Invers celui sperat.
de citeva ori o pe secun-
dare, dar n-am fost singur ii care ne-am gindit la asta,
Iar ca rezultat intirzlem mal mult. la Orleans.
care abia a suportat un bombardament aerian, facem
peste ore. Traversarea acestui e Intermina-
se face noapte ajungem pe
seaua spre Tours. pe cimp dormim intr-un .
stabiliment religios. ,
A doua zi, ajungem la Tours multe
de Itinerar. Tours, sediu al guvernului provizoriu -
foarte provizoriu, trebuie se mute
la Bordeaux - e umplut la refuz. Ministerele,
abia Instalate, noua mutare. sta-
tele majore castelele din jurul totul
e un du-te-vino neincetat. Ne intilnim cu un subofi-
care ne e la
Tauxlgny, sat situat la kilometri de Tours. Ne
ducem acolo, unde ntlnim citeva
drept birou La fie-
care ultimele nou-
Churchill ar fi la Tours, unde cu guver-
nul francez. Noi ordinele colonelului Rlvet
pentru a ne indrepta _spre sud.

acum, la Trebuie ne ngrijim de situa-
lui Chriticos care, in principiu, ar trebui fie n-
carcerat la inchisoarea din .T ours. Am aflat
mente ale Abwehr-ulul le pe cele ale Wehr-
macht-ulul se pun pe lucru ce sint ocu-
pate in special inchisorile le
cum, in general, din
de mijloace speciale de transport. nu 1-a putut tran-
sfera pe prizonieri, Inamici au pu-
tut fi de lor.
Ne la pal atu 1 de aflat in
mutare. Avem un magistrat i
expunem problema anume transferarea lui
Chriticos la Bordeaux. A trebuit ne calita-

La 17 februarie 1984, la Londra,
s-a prima condamnare
in cazul celui mai mare furt din
istoria Marii Britanii. Anthony
81ack, 31 de ani, fost paznic al
de "8rlnks-Mat", a
fost condamnat la ani inchi-
soare pentru faptul a furnizat,
unei bande de
care au permis furtul a 2 870 kg
aur, 20 kg 1 000 carate
de diamante 250 000 dolari in
cecuri de Furtul a avut
loc in 1983, in zorii zilei de 26
noiembrie, ,din valorile evaluate
la 40 milioane dolari, acum
nu a putut fi recuperat nimic.
a tribunalului bri-
tanic este de presa en-
prin faptul 81ack
vina imediat ares-
tare a colaboreze
cu La "furtul secolului" au
participat numai trei persoane.
tea ordinele de misiune spe-
ciale de ident itate. Din fericire, e un funqlonar Inte-
ligent, afacere nu e de com-
:ul, ne pune in cu o autori-
tate care ne Chriticos se in
inchisoarea Dar n-au nici nici va-
gon special pentrl!_ a evacua colonla In-
in zadar. In disperare de propunem
transferarea lui Chrlticos intr-o garda
fiind de jandarmi. indelu_!lg
depunem eforturi imense pentru a scrupulele
juridice. In ne este recompen-
Sintem in posesia unul mandat de elibera-
re-transfer, in regula. Dar nu e totul. Trebuie
o o a jan-
darmeriei.
Ne petrecem ziua in demersuri pentru
a face rost de acest mijloc de transport. chiar
suspeql. Nici un succes. E noapte cind ne i ntoarcem
la Tauxigny. repede. De data aceasta, se
oficial: mine 14 iunie, guvernul
Tours se va Instala la Bordeaux. Cartierul
general - la Vlchy, Serviciul - la La Courtlne.
la orele 22 in jurul radioului directoarei
care ne bem o cafea, cu ini-
mile strnse, discursul Paul Reynaud. O
ce ne ultimele ilu-
zii, le mal aveam ... Calmul demnitatea lui Pe-
tit, patriot loren, a familie pe
ascund o minie Petlt m-a precedat in
cariera de agent de Infiltrare, in care s-a distins cu

discursul lui Reynaud, ordine
de la n imen 1. Petit postu 1 receptor de
.agent dublu german", sau mal bine zis antena, de un
stilp de telefon cu firele convin-
gere. De ce acest gest1 Reflex de agent . Acest con-
tact nu ne mai putea fi util. Curiozitate, de a
unde victoria intindea pute-
rea? Poate in adincul sufletului nostru, aveam,
a o realiza, un alt sentiment. Erau '1-colo, la
acestei antene, departe aproape, prieteni
mani, noi dam inapoi, disper-
Acest contact era pentru noi ultima
privire a ultimului soldat de veghe, obligat aban-
doneze turnul de la apropierea hoarde! lnamlce:
ultima privire, ca pentru a-i
intr-o zi ...
Dar ne aud e11 Petit imediat
tura. Tehnicienii Abwehr-ulul sint la Ni-i
pe in intr-o ascul-
tare, pe cerul de Iunie vocile fldelilor lor. Din
punct de vedere profesional, de ce sprijin ar-
mata Nu e al din care nu
plece o o
Ba/zer, cel nu va fi dintre acestea.
Petit e felicitat, incurajat, ordine. Ultimele
cuvinte, . Heil Hitler", nu nici o Ironie. Fiecare
pentru sine propriile ginduri. Petit, cu
reduce pentru totdeauna la antena
sa.
Locuim in Subiectul de
inaln.te de a adormi - trebuie, trebuie dor-
mim - este Chrlticos. Ajungem la concluzie:
nu trebuie pe prizonierul nostru in
minile
Cum nu sintem ne cu seqia
singura e cu noi, in propria
Pentru a nu exista de ul-
ar fi de dorit unul jandarm
de noi. unul in cadrul Serviciului: Herbelln.
Trebuie
ne oprim alei gindurile; sintem de-
cu sau jandarmi, ne omul.
Noapte pe mine.
ReintUniri
La 14 Iunie, orele 9, prezint, de jandar-
mul Heber/In, la inchisoarea din Tours. li prezint di-
rectorului adjunct mandatul de eliberare t ransfer .
Acest funqlonar nu ne pune roate. N-are
ordin de la sa, dar personalul e redus
mai ales, e fericit de un important
personaj. -
deci, in birourile destul de in
care supraveghetor! in in civil
de scrisul lor. sosirea lui Chrltlcos. Fu-
mez. jandarmul a pe culoar. Am in minte ima-
. glnea serii noastre de la .Badinage", unde am benche-
tuit cu .patronul . meu" ... Am o stare greu de definit.
N-am intilnire, numai evenimentele
mi-au 1 mpus acest tete-a-tete .. .
Monologul meu Interior e intrerupt de sosirea lui
Chritlcos, de un supraveghetor. E
elegant, doar cravate! i compromite
Un funqionar se de el P.entru diversele forma-
amprente digitale etc. nu m-a observat,
stau de cu un care-mi

brusc, in timp degetele de
cerneala Intr-o a
Surpriza sa este schimbat culoarea,
disperarea 1 se in privire, minile i ...
din cap de sus in jos, intristat, re-
semnat, invins! li privirea, lnfatuare,
Ironie, incercind reconfortez cit de
cit.
Semnez intr-un registru mare. Heber/in
pune prlzonlerulul nostru care, docil, se
197
condus. in spatele lor, un supraveghetor, cu valiza n

e n Petit e n ea, o
ncercare pentru Chriticos, care-I pe
cel care 1-a interogat la Paris. jandarmul se la
volan . Fostul meu patron" e instalat n spate, ntre
mine Petit. Valiza .e. n portbagaj . .
cu greutate pe
ce duce spre sud. acum, treizeci de
ani de la aud cuvinte
de nefericitul nostru companion:
- Bachelet!... Bachelet!... Bachelet!... Din ce n ce
mai slab ... E zdrobit , crede ochilor. l-am scos
ce am din ofer o
li spun: .
- Mi-am asumat iau cu noi. Imi
cuv ntu l de onoare nu ncerca
-
- Da.
- Vi-I datJ . De altfel, e pe victoria
armat elor noast re e De ce asuma un risc
inutil/
Asta e o
- Pot pun cteva
- Oricum, nu snt obligat
pund. '
- Lahnorff?
- Agent francez
- Moressani?
Agent francez.

francezi.
. Badinage"1
Cabaret franco-german, oferit cu amabilitate de
Abwehr.
- Bine jucat. Ca zic eu eram unei re-
franceze.
- E prea mult spus! zicem financiar. Asta e
de necontestat.
- vila de la Chtelaillon1
- Inchirierea e dar ndoiesc
petrece acolo viitoarea
Acest dialog scurt, rapid, na avut un aer dramatic,
agresiv. Chriticos revenit stupoarea
de mea la nchisoare descoperirea
capcanei n care intrase. Spectacolul derutant al exo-
dului de pe i ncrederea. Nu e, mai
umilit. n ciuda se arate
un corect.
ncet, ntr-o
un vacarm de nedescris. Convoaiele Serviciului nostru
se spre La Courtine, n Creuse. Am
o autonomie pent ru ca pasagerul nostru
nu identifka pe ni meni nici nu afl e unde
ne refugiem. Trebui e t ot ce e mai O
evadare e oricnd n cazul unui bombarda-
ment. - Bordeaux, unde t rebui e
depunem pe pri zonier lanchisoarea de la fort ul
H.
La 15 16 iunie, Vienne, Haute-Vienne
Charente. Am am luat-o pe dru-
muri secundare. Aprovizionarea cu ne pune
probleme, dar mai avem cteva bidoane de
La Tours, am avut din arma-
t el, sardele pine de Cu resursele locale, ne

17 iunie. n zori, ne ntlnim, pe la orele 1 O.
cu un de la centrala la volanul unei
camionete. Ne pune la curent cu ultimele
fusesem complet plecarea din Tours.
cu stupoare cea mai mare parte a arhivelor
Serviciului a fost de n gara de la La
Char ite-sur-Loire. Colegul nostru se duce la Lanqo"
198
snt la Toulouse Bazas. l semnaleze
precum de a ajunge la
Bordeaux n cursul zilei. Nu la Bordeaux
o a Serviciului. Ne face cadou o
de . Saint-Emilion" , pentru masa de prnz.
Spre orele 12,30, n timp ce un mic sat ,
o de oameni n unei
cafenele pline. Opr im ce se Ma-
Petain, noul al guvernului, se
r ii, auzim la radio. O voce din care la
noi ajung doar frnturi. N-am auzit nceputul discur-
sului. O de moarte deasupra
mii. Auzim: ... cu inima spun, azi, tre-
. buie lupta ... M-am adresat azi-noapte ad-
versarului. .. Mijloacele de a pune ...
lor n dest inul .. " snt grave,
nimeni nu Femeile
pl ng, ochii. Se grupuri, se
discursul. Remarc o mare demnitate n
comportarea acestei n care se re-
Sent imentul dominant nu e pe' care
ar just ifi ca-o pers pecti va la
care au fost
S-a Ne privim, Petit cu mine, a pro-
. un cuvnt. Nu n clipa aceasta, nu se
la lucru ca mine. gndesc la drama
lui la provincia sa, Lorena, miza acestei ri-
franco-germane, de victorii
nfrngeri din 1870 ncoace! li cunosc delica-
sentimentelor, .patriotismul nu rup
mai dect toate
de prietenie.
Ne drumul. Chriticos n cu
jandarmul Heber/in. A din atitudinea oameni-
lor, e vorba de o veste pentru noi deci ,
de una pentru el. .. Confirmarea pe care i-o
lui Heber/in, care ne ntrebase guvernul francez
a cerut nu la (_hriticos nici o
de bucurie .
exteriorizarea sentimentelor care, n
prezente, ar fi deplasate.
Mai nti timid, apoi mai sigur pe sine, Chriticos n-
cepe o de atitudinea

Domnule Bachelet, e
Nu, nu
- Dar ..
- ... cere unui totul va de-
pinde de germane .. .
- Dar ce se petrece pe
sele! Armata nu mai englezii v-au
abandonat.
- avem un imperiu, o una din cele
mai moder ne din lume. Putem, vom fi
lu pta n Africa de Nord n colonii. ..
- Marea Brit anie, care e va n-
cheia o pace de compromis pe spinarea
- Sigur n-o va face at t a t imp ct va fi de
Churchi ll. ..
- FOhrer ul nost ru are proiecte grandioase pentru
o mare Pet ain e respectat de ger-
mani. de va avea lo-
cu l n acest ansamblu.
tot faptul toate
astell snt spuse de un
- Nu cred e gata adere la un regim
nazist care i ...
- Toate astea snt opera propagandei anglo-sa-
xone. Cancelarul Hitler reconcilierea Germa-
niei cu ...
- Da, ca de provinciile ei din
est probabil, de colonii ...
- Alsacienii lorenii snt, indiscutabil , ger-
mani. ..
aici , Petit a de Dar ul-
1-a scos din mutismul
mnios, pe adeptul marii Europe. n ger-
pe care, din n-o .. .
Dar e suficient pentru a constata
dialogul nu mai e academic ...
Pentru a stopa acest tete-a-tete ce de-
genereze, adresez lui Chriticos:
- Calm, domnule Chriticos. Am impresia
deja pe
o strategiei ma-
r ile visur i. Pierdut printre nori, uitat de propria
ce nu-mi pare prea

- De ce? Eram adversari , vom deveni prieteni. In
de Germania va cere restituirea
t ut uror prizonierilor de germani. ..
- un acela nu prizonier
de
Cum?
Evident. german?

!"l Abwehr?
- Mi-ar vem gteu s-o neg.
- venit n sub identi-
tat e pentru o misiune de spionaj?
- dar asta e deja de domeniul trecutu
lui.
- Deloc, aici dove-
e o chestiune de actualitate. Presupun Co-
dul penal german nu e mai riguros dect cel
francez. de spionaj n timp de
tari fu l?
- Dar ncetarea ur-
jud iciare pentru
t oare.
- Deloc. Cr ima, este o nu un delict,
a fost naintea cererii de este pa-
de legile franceze ...
Atitudinea de acum a lui Chriticos
s-a schlmbat . i-a deveni t optimismul i-a

- Ce de g nd cu mine?
- dau pe mna din mea. n-
ajunge n Ast a s-ar
fi ntmplat, n-am fi fost
mai devreme capitala oprirea la Tours
ar fi fost mai
O de plumb s-a acest dial og
pasionat .
n la Bordeaux, unde un im-
portant servici de ordine, datorat n a
guvernului, bulevardele pe care se
oficiale hotel urile
Pentru pri ma de la plecarea ordinul de
misiune - cel - ne est e de folos .
Trebuie ne ct mai curnd de incomo-
dul nostru personaj. La fo rtul H, prezint hirtiile de
la nchisoarea din To urs, ordinul de t ransfe r .
narul se de d urat a - nu pare fie la
curent cu de pe - , dar t otul
se Chrit icos, co ndus, cu la mini,
de jandar m, e pen it enciare .
Inai nt e de a cobor d in pr izonierul nostru
ne-a ntins m na. Nu i-am refuzat-o. mese-
ria, cum noi o facem pe-a ghinion
I-ar fi putut avea Petit n cursul per iculoase! sale ca-
r iere, chiar eu nsumi , invazia n-ar fi ntrerupt
rolul meu de contact al Abwehr-ulul.
de la inchisoare, Gilbert Petit se intil-
nesc cu un camarad, care-i pune la curent cu ul-
timele evenimente. lor este la Pes-
sac. il superiorii misiunea lor
s-a incheiat. Petain afla, cu mem-
brii guvernului, la sediul prefect1,1rii. zvo-
nuri contradictorii: guvernul ar fi divizat, unii ar
vrea continue lupta in Africa de Nord, un
membru al guvernului englez ar fi la Bordeaux,
etc ... Cei doi la Pessac, situat la ki-
lometri de unde il ntlnesc pe comandantul
de Parcy, ii evenimentele ulti-
melor patru zile. se ia urgente
pentrb aducerea lui Chriticos in mili-
tare. Parcy le n-are nici o putere
in acest sens. Le la bun
intreaga afacere, cum cred ei e mai
.
A doua zi, la prima ncepem demersur ile.
legem curnd nu mai nici o autoritate
nimeni nu vrea asume vreo responsabilitate.
e de peste tot.
Comisarul guvernului e absent, birourile n-au fost
amenajate. nu e
nu are un dosar constituit etc. Pe scurt, trebuie
sau regulamentele.
fetit pare resemnat.
In ce am oricare
ar fi obstacolele. Fac o pe un
organism militar penitenciare.
Cu greu, abuznd de credulitatea interlocut o-
rului, un ordin de transfer al lui Chriticos de la
Bordeaux la Bayonne, e vorba
de o pentru Maroc. S nt n posesia unu i
document ce-rr i va permite scot din nchisoare
pe prizonier. 11 voi sustrage astfel sale de
armata cu nu pierd t impul.
Chriticos prea multe lucrur i, dar ni-
mic nu e n sale.
A doua zi este 18 iuni e, care va deve ni o me-
O vom afla mai trziu. Trebuie
sesc nimeni, ai ci n anturajul nostru, n-a auzit
ap!!lul ge ner alului de Gal!lle.
In lo calul une i ne punem pe In
tarea a sau
totale a - nu nimic n acest sens - tre-
buie securitatea
sau albe ne stau la pen-
tru a-i evacua spre Africa de No rd. El iberarea vizelor
e
In cazul n care impuse de adversar snt
inacceptabile, g uvernul ar putea pleca spre Africa de
Nord pentru a continua lupta cu ajutorul Mari i Br ita-
nii sprij inul flotei franceze. Se de o re-
pliere la Perpignan. Dar confuzia e se
presiuni, se clanuri. Parlamentar ii ce o do-
. resc snt ofi cial plece n Maroc. Un va-
por, .Massilia", le-a fost pus la de amiralul
Darlan. Laval autoritatea pentru ca, o rice
s-ar ntmpla, guvernul n
a afirmat vrea soarta tuturor francezi -
lo r .
i n ce ne sntem umili In
sau aiurea, patriotismul nostru va avea, ori-
cum, ocazia de a se man ifesta.
capt u r ar ea arhivelor noast re la Chari-
te-sur-Loi re , am primit o rdin dist rugem l ot ceea
ce nu est e absolut ind ispensabil nu nici
un nume propri u, nici chiar provizoriu.
avem bucuria de a-i pe Faurey
Nicky. De-abia acum Nicky cine este Ba-
chelet. Spre deosebire de Chriticos, el n-are mot ive de
...
199
.. resentimente, ci, o ncredere mai mare
II n serviciile franceze ...
% ... Le propun fie plece n Africa de Nord, fie
n sub o identitate Se decid rapid.
::> plece. Faurey are un n
;::.o N-are nici un motiv schimbe identitatea, deoa-
m rece va ajunge tot n teritoriu francez. E suficient
o de
In schimb, Nicky este compromis. Chriticos e
C( eliberat de are motive suficiente o
a:
ct mai mare ntre el Abwehr.
fals e de neutilizat. Intr-un minut, l botez: din
.... Nico/as /..ahnorff devine imediat Noemi Lauher, alsacian,
2 n apropiere de Strasbourg. Accentul va
O surprinde mai Cinci minute, falsificatorul are
U un autentic, cu de
_ rigoare.
z Aqionez repede, presat de un
cargo e gata plece din Bayonne, asta e poate ul-
2 tima pentru cei doi complici. Alegerea numelui
ID nu e dar n-a'!!em timp.
- Le dau o scrisoare de recomandare pentru un ca-
marad din Casablanca de la postul local. Ne
cu dar sper curnd, deoarece o
parte din familia mea de ani n Maroc.
Restul zilei l petrecem verificnd, cu
valizei metalice. Nu dect nume
adrese codificate. Avem cteva de
identitate de precum cteva ofi-
ciale aduse de la Paris.
cu un ultim autodafe
tie, n fluturi negri vestigiile unei activi-
ce a devenit deja trecut ...

Problema unu: Chriticos.
numeroase demersuri infructuoase pe
militare judiciare, inutilitatea
eforturilor noastre de a-1. aduce pe Chnucos in fa1a
Ne ramine, credem, posibilitatea de a-1
transfera la nchisoarea din Bayonne, cu speran1a
a unei spre Maroc. Dar chiar
in acest caz, e aproape sigur Chriticos va fi obiectul
unei cereri de din partea

O cerere de e in curs: e
de responsabilitate la toate
nele. Fiecare trimite mingea n terenul celuilalt ...
Trei ministere ar trebui cuvntul : cel de
cel al cel al Marinel comerciale.
In aceste Gi/bert face o ten
la, mai nti, cu un de
la nchisoarea din Bordeaux, de la care
promisiunea va accepta transferul lui Chriticos
la Bayonne.
La inceputul raportez coman-
dantul de Parcy, despre demersurile din cursul. dimi-
propun planul pe care l-am conceput. Imi
acordul entuziasm cer con-
cursul celor care-mi snt indispensabili.
j, contactez pe Simeon pe locotenentul
Richep111. Au aflat cte ceva despre .Badinage". Le ex-
plic ce de la ei. ce
patronu 1 e de acord,
Ne petrecem o mare parte a amiezii plimbn-
du-ne cu prin cmpia .
La orele 14, oprim in fortului H. li las pe cei
doi camarazi pe jandarm pre-
zint singur. #
administrative, de identitate, o'rdin
200
de misiune, l ntiJnesc pe funciionarul cu care luasem
contact n ajun. Intre timp, raportase despre vizita
mea fiind nu mai are obiec-

... Chriticos apare, cu la miini, ntre doi su-
praveghetor!. Jandarmul l la unde
ia loc n spate. mi Evident,
n-are ca la Tours. ntre mine Ri-
chepin. Simeon n jandarmul
care e la volan. li scot Pri-
spre camarazi! mei, desigur, fac

plin de Inainte de a-1
l pe a misiune s-a ncheiat.
Simeon trece la volan.
Chriticos e decontractat . Telefonul fir" a func-
e probabil la curent cu vor
ncepe negocierile de Imi cere o
- Deci, domnule Bache/et, s-a
-Nu
- Mi-e foame, n-am mncat aproape nimjc de
zile...
- greva foamei/
- Nu, dar gamelele voastre snt detestabile,iar pii
nea nu se poate minca! Unde mergem?
- La inchtsoarea din Bayonne.
- De ce/
- Pentru a ct mai mult de compa-
care vor 'bcupa probabil Bor
deaux-ul.
Chriticos e surprins. Pentru el, s-a
nu sau nu vrea eliberarea sa e
n
Nu dar n cteva luoi, n din Eu-
ropa de nazism, moartea va fi, n fiecare
min, mai dect pinea. Moartea nu va mai
conta, va deveni o cinci ani, i va fi
uzat pe cei vii, care vor pentru tot-
deauna.
Noi, cei din Servicii, n-am acele zile in
care, de la 10 mai ncoace, cteva de arier-
au sub soarele de peste o de mii
de de tancuri, de Stukas-u-
rile n picaj, n picioare de infanterie. N-am
cunoscut oroarea n-am sngele. Lupta noas-
a fost prin cu de pe-
ricole incerte, deloc sesizabile, un fel de joc pericu-
los, in care nu e la fel cu aceea a sufletului
smuls din trup de cataclismelor. de urle-
tele obuzelor, de mitralierelor. N-am
frica n sau furia ce te
ucizi.
rece ce ne conduce n
zi. Sntem precum medicii n unui caz,
precum chirurgul obligat taie un picior pentru a
salva bolnavul. Bolnavul nostru, Serviciul, tot ce-a mai
din el: viitorul nostru

Evit privesc pe Chriticos. i spun n continuare
.,Chriticos", atunci cnd i voi spune pe
numele cel cnd il voi numi, aceasta va
fi sinonim cu sa la moarte.
Ne oare, n care
ne decidem/
Privirea lui Simeon o pe a mea. Putem
conducem pe german la Biarritz, pre-
dam Mine va fi liber ... Vom fi noi, desi-
gur... de o
Dar ce va face Chriticos? ... Se va arunca asupra do-
cumentelor abandonate in acest moment
de Abwehr. Va va Chiar nu e animat
de Gaulle lanwa::ti . de la l.ondra. celehrul
apel: .. Ulrimul cu\'ilf a .fiJ.Il spu.1? Speranra rrelwie 1ti
cli.1parti:' n/i'ingerea evre de/inirilti:' Nu... li'a11(a
11u e .1i11gurti. Orice 1-ar inrimpla. re::.il/<'11/<'1
nu rrebuie sti .H' .11i11gti ,1i 1111 se l 'a lfillgt "
de datoria il va obliga caute,

"Chiar nu e animat de ... Caut in mine in-
. sumi... Nu, nu e vorba de
- Pe Bayonne, spun.cu o voce ce nu mi-o
recunosc, vom face un ocol. .. Imi amintesc anul
trecut, am mincat la un han. e deschis,
reface ...
!'Ju-mi spusese e foame!
Imi prin gea-
mul
Richepin ii o pe care o
acest gest, reia pe care noi o
Devine preocupat nu
Nu facem nimic pentru a-1
e de de pietoni cu
saci, femei pe copii ... Ar-
mata i impinge din nord, in curgerea inva-
ziei ei, ca apa. ca lava ... Armata va fi, poate
miine, in Pirinei.
- Nu, nu s-a
Am vorbit cu voce tare! Nu mai Chriticos
cu curiozitate, lung ...
Ce-i mea!
o de mers, Re-
perasem itinerarul in ajun, circulasem
amiaza ... O pe un drum ce trece prin ...
n locul ne oprim ... E un mic, o po-
se in Deschidem portierele.
- hanul e deschis! - le spun
camarazilor mei.
Totul s-a terminat . Nu ne vom nu vom
De ce comedie! Cred voiam fiu
singur cu Chriticos ... Eu eram responsabilul, eu tre-
buia la Richepin Simeon au dis-
in singur cu Chriticos. Sint gata.
A coborit indecis in
Minutele sint interminabile. Pete de trec prin-
tre frunze se pe Doi porumbei bat.
din, aripi cind ne dispar printre copact. CI-
teva ciripesc se Zgomotul con-
voaielor de pe ajunge, in la noi.
Mi-e sete.
siluetele celor doi, care revin, eu
n-am spus nimic. clipa. trebuie vorbesc ...
rajul, uneori, ai mai mult pentru cela-
lalt .
Scriu aceste rinduri la exact treizeci de ani de la
acel moment. .. Executarea de post al Ab-
wehr-ului era sau nu Un caz de
indiferent de decizia ... Printre
razii mei poate, unii care au sufletul ma1
chinuit... treizeci de ani, timpul
aduce umbra, dar nu uitarea
n timp ce Richepin Simeon se apropie, ezit
intr-un ultim calcul. Chriticos fusese, la Paris la
Tours, obiectul multor interogatorii
determinate de lipsa la Tours a mijloace-
lor de transport speciale, il ne descopere
in parte, ce era fictiv in
Retrospectiv, ca specialist, ar fi putut reconstitUI
scenariul, descoperind de ce unii dintre
in misiune in cu falsele de la
Genova In de Faurey
12
, Mores-
sani, Sydney, Nicky de mine insumi, a luat
in garsoniera mea de pe rue de Berne, cu
de care in real!tate
ar fi fost susceptibil! joace un rol m cazul m care
m-ar fi obligat i-i prezint. Libertatea, poate a
de francezi era in joc.
incetau luptele ... C?riticos
tra in ochii calitatea de pnzon1er de razbol1
Ce-ar face acest din Abwehr in locul meu! 11
privesc drept in ochi... dau
seama, rostesc verdictul :
- Comandant MUIIer, fost judecat pentru spio-
naj, recunoscut vinovat condamnat la moarte .
Gata ... simt eliberat de o mare greutate, m
timp ce inima-mi bate dureros in piept .
Tresare, ochii i se un gest de
Am pistolul in Nu .un gest. teatral, nu
o de specialist.. . M1na era m buzunar,
am scos-o instinctiv, asta era momentul.
Richepin Simeon sint aici, aproape. Chriticos e pa-
lid, livid, miinile ii
- Imposibil, el, a-i veni 1[
s-a solicitat.. .

;
asemenea caz, asemenea argumente. ;:
- nu permit reunim acest tribu- m
. nal, asta.
- E un asasinat!
mi aceste cuvinte in obraz, ca o
Nu voi atins.
Ne la punctul de neintoarcere.
- Nu! al Abwehr-ului1 1-
- Evident nu.
- Venit in inspecteze o de spionaj! Q
- Recunosc. U
- Sub identitate in vreme de Orice
tribunal v-ar condamna la moarte ... a Z
fost tot timpul de a deferi .. . Am fost im-
:J
- am fi vrut cum ]
Simeon, nu ne-am f1 asumat nscu 1 de a va -
transporta, in propria de la Tours la
Bordeaux ...
Il Faurey va fi departat mai tirziu
201
- t'lu legile
- In alte fi amintit invadarea
r ilor neutre bombardarea
II a ca Amsterdam, de ...
I mitraliate, civilii scuze ...
W - Sint lucruri ce nu privesc.
MOIIer s-a dat un pas inapoi peste
Timpul t rece. decid.
m - Domnule.- nu mai adresez lui Chriticos, fals
c( grec, ci comandantului MOIIer din Abwehr.
." N;rchrichtendienst ist Herrendienst
13
, de
"' suri ce ne
II Am lovit bine. Orgoliul e mal presus de orice.
1- Cu demnitate, imi cere portofelul ceea ce
Z i-a fost confiscat. Cu o scrie o pe
0 carnet. Imi cere trimit sale,
U r iie mi-o vor permite, ceasul de ochelarii
- da, ochelarii un medalion religios, pe care mi
- le spun a murit in timpul mlslu-
Z nil in ce fel.
J Am acum in memorie de o
- margini ... Sint trebuie sf'
!!!
< cu in adincul sute de
metr1 de mers incet, in Insist ca MOIIer
lase leg ochii. ferm.
:- Un moment, spune.
buzele 1 se pentru citeva
cl ipe. Nu timp.
- Mai vreo comandant MOIIer1 il in-
treb, cu vocea
Simeon stringe pumnii pare strige
dumnezeule!"
- Da ... spune el, string mina ...
in
Se cu spatele de un copac. Sintem foarte
aproape de el, eu pe cu jandarmulul, Sj;A
meon Rlchepin ochlnd cu pistoalele. ____.- --
Trebuie fi auzit comanda mea, abia am mur-
murat-o.
Repede, smulgem de pe hainele sale etichete tot
ce ar permite identlficar.ea sa. Un mormint prea pu-
adinc, repede. lnvelim corpul cu o de
cort, punem peste el
N-a mal nici o doar Iarba
Ne in pentru patru ani de
boi secret, de crime, de ... in
Inimilor noastre, intotdeauna,
pentru noi, oamenii o Hiroshima ...
Prezentare, traducere adaptare
Rodlca Dumltrescu
11
Nachrichtendienst ist Herrendienst - ,.Serviciul de informa-
e un servici pentru senior/" - amira-
lului Canar/s, serviciilor germane de a fost adop-
de S.R. francez. E.a figura pe culoarele imobilului de pe
!ovenue de Tournevllfe, 2 bis.

Sperietori
de
un pasager curios va
privi prin hublou/ avionului,
la decolare sau la aterizare,
pe aeroportul din Leeds, el
va observa cu surprindere fi-
gura unui om care
de-a lungul pistei, dind agitat
din miini.
pasager va
ajunge pe aeroportul din
Bradford, privind prin hublou,
el va putea vedea un om exe-
cutind ca
cel din Leeds.
in
pasager va adresa personalu-
lui unuia dintre cele ae-
roporturi intrebarea nu
cumva un nebun a din
de
pista de aterizare, i se
va este vorba de
oameni special pen-
tru a speria care pot
constitui un peri col real la
decol ar ea sau ater i zarea
avioanelor. Probabil admi-
celor aero-
porturi engleze, din
altora, oa-
menii sistemelor electronice
de speri at ciorile ...
202
CONCERT. Faimosul tenor Lu-
ciano Pavarorri a f ost
in martie a.c .. la New York, cu
medalia ,. Cabrini Medical Center
Humanitarian". Celor prezenti li
s-<I oferit un
Pavarotti cintind impreunii cu o
care i i
perfect.
O pe litoralul Nordului, a O din
lunga cale a la inceputul sur-
de un obiectiv ,. sensibif' al aparatului de fotoJ?ra{iat .. .
Ororile
sec te 1 o r
afaceri
-
.. Restaurant Bhagwan". In spatele elucubrafii/or spirituale,
afaceci foarte materiale
cu
credulitatea

s 1 teama
'
de viitor
templului meu snt
deschise. Asta se doar o
la o mie de ani. De aceea
chem: Omul care
chemare,
in pe naivi, n special pe ti-
neri, nu este altul dect Rajneesh
Chandra Mohan, unul dintre cei
mai controversati de
sec te din ultimii ani . 1 n cu
aproape un deceniu el "a descope-
rit" peste noapte are o chemare
mai Astfel, fostul profesor de
filozofie - care nu se remarcase
atunci n profesia sa
destinat unei inevitabile des-
tul de familiarizat cu tehnicile de
n de un verbalism
destul de - pus n
cui straiele peste
noapte, s-a proclamat "iluminat";
apoi, " Bhagwan" "Divi-
nul").
1 Prospectarea
L pietei
Mai tntlt, Rajneesh a o
pe piata a misticilor
"guru" de cele mai
Tineri adepfi la Poona, n cursul ritualuri/ar de ndobitocire
diver>e in cur>ul
lor cu grupurile de "hippy" 11-
nen ma t mul1 "au 111.11 pu11n Qeza-
ce >O>eau, anual, n \ a-
lun, din S.U.A. Europa occiden-
ca n India, el dat
sea ma lipsei de
de realizare n
societatea-n care ar fi dorit
le fie de redo-
bndi "fiinta cea de a
ncepe "un nou mod de auten-
tic". "Divinul" n-a stat mult pe
ginduri. El s-a anunte
are misiunea unui
rai pe pentru nemultumiti
pentru cei n de
mngiere ajutor, pentru cei
de o ale valon
'upreme le erau pentru cei
ce doreau revelarea di-
pentru marginalizatii impe-
riului capitalului. Proiectul pro-
mitea mari beneficii.
In stilul unui manager versat,
"iluminatul" s-a pus pe n
curind, cu dolarii tinerilor care a
cu donatiile sim-
n eroare, reu-
n Coregaon
Park, n Poona universitar din
apropiere de Bombay), un cartier
general pe care-I "A,-
hram". Treptat, ntreprinderea ia
amploare, es te o
de cu o capacitate
de 2 000 de persoane, desti-
nate cu
studiou de radio serviciu de in or-
matii, ateliere de de cele
mai diverse genuri. Nu a intrztat
o Rajneesh".
Cel ce se autointitulase ..
preot" doar prin ncrederea
a misiunea sa de
"mijlocitor al transmiterii naltelor
energii spirituale" putea fie ncu-
de att de doritul succes fi-
nanciar. De aceea , marele
adus cu abilitate adeptii ntr-o
stare de docilitate In fata
tinerilor - ce purtau haine portoca-
lii un medalion cu imaginea sa,
prins de un colier din de
lemn de trandafir - , Bhagwan pre-
dica , n fiecare tot felul
de bazaconii pe care le prezenta
drept esenta Nu avea
nici o din
auditoriu nu putea
"naltul mesaj" rostit n
sau n hindi. " Divinul"
era transmis auditoriului
doar prin gindirii". Faptul
versatul escroc amesteca, printrL
ineptiile sale metafizice, o serie dL'
idei de mprumut care veneau n n-
tmpinarea dorintei de compasiune
203
de orienta re a celor ce-l ascultau,
nu a decit efi-
cienta afacerii sale ...
ntre
exploatare
&....o:---
principala sa consta
in mentinerea intr-o activi-
tate a adeptlor de la "Ashram",
care la un moment dat,
la cifra de 4 000 de persoane.
de la ora 6 ncepea "ma-
sajul sufletelor" . timpu-
lui "sannyasins" -ilor (cum se nu-
mesc adeptii era deosebit de ri-
meditatia de dimi-
urmau lecturi incantatii re-
ligioase, apoi initierea noilor disci-
poli in "dinamica", un fel
de de isterie ce
pleca de la indicatia gurului Bhag-
wan "nimic nu este mai bun pen-
tru caracter decit o de furie di-
mineata". sumar,
urlau, tremurau se rostogoleau pe
jos. Era, o isterie
in cinci faze, - patru dintre ele dis-
cipolii practicindu-le cu ochii
sau legati la ochi cu mici ro-
pe care guru le punea- in vinzare
la tarabele din Ashram. Delirul co-
lectiv era continuat cu in
aer, insotite de urletele "ha"
"hau" . O de gong ii anunta
trebuie timp
de 15 minute, in pozitia in care se
fiecare . n un semnal
muzical era inceputul fazei in care
participantii rid, se im-
Dar, ritualul era conti-
nuat zilnic, prin multe ore de
discursurile
veala nu aduc profituri. Rajneesh
mna "oile sale", din templul ce
l-a ridicat lucreze din greu,
de dimineata seara, ca tm-
plari , servitori, zidari,
brutari in diferite alte meserii ,
articole de artizana!, co-
voare, podoabe, instrumente muzi-
cale, etc.
cum se vede, reteta "ilumi-
natului" nu era prea
transformarea tinerilor adepti n
roboti, ce nu aveau
menire decit actioneze din zorii
zilei in noapte pentru spori-
rea lui. Teza de a
lui slujea perfect aces-
tui scop: la ratiune, ea nu
iti decit probleme!". Evi-
dent, problemele cele mai mari pe
care le punea "Divinului" Rajneesh
constau tocmai in ratiunea
- pentru elucubratiile sale
nu puteau fi acceptate dect de oa-
meni lipsiti de gindire
Pentru a-i aduce pe"" adepti ntr-o
asemenea stare, Bhagwan Shree Raj-
neesh folosea metode sofisticate, de
la dans cintec n grup, la re-
petarea in a unor formule.
care nu insemnau nimic, exercitii
204 .
de epuizare El pretindea, n
fata tinerilor occidentali veniti
o iluzorie mntuire, va
de de nevroze. Jn rea-
litate - publicatia "Wochen-
post" -, el ii inainte de
toate, de bani". cele mai multe
foduri proveneau din vinzarea de
cravate-Bhagwan, fotografii-Bhag-
wan, tot felul
de suvenire-Bhagwan, care erau
confectionate de tinerii sannyasins
prin desigur, o pen-
tru care nu primeau nici o in
atelierele de la Ashram. de pe
atunci, de tranzactiile comerciale
financiare, ce luau o tot mai mare
amploare, se ocupa o
ce ea, o "solutie" la fel de
ca cea a prietenului din
Shree Rajneesh, devenind
unui american bogat nu toc-
mai pe nume Silverman.
Exploatarea
n
temerilor
vietii
Ashramul de la Po-
ona devenise, n nchipuirea multor
tineri occidentali, un loc sinonim cu
paradisul: de existenta ce
li se oferea in societatea de consum,
de lipsa perspective intr-o
societate in veneau aici in
speranta de a se lecui de
angoase alienare, cu iluzia intens
de publicitatea pe care
"managerii" sectei o - a
unei al!e vieti a propriei
ce se ascundea din-
colo de formulele frumoase despre
"viata "iubirea
Revista "Der Spiegel" scria n acest
sens: "Privind in mod realist ,
economic , " Fundatia Rajneesh"
este, de fapt , o organizatie pentru
valorificarea trudei neremunerate,
o in fata reia
chiar un proprietar de sclavi
scoate plin de respect
n descrierea reviste, cum
se o de
"iluminare o de
degradare a fiintei umane, de ex-
ploatare a celor n
tare de idealuri iluzorii: "Pe o ve-
stau in 16 adepti de am-
bele sexe. Tac se privesc hipnoti-
zati n ochi . Apoi, poruncesc
unul altuia: Spune-mi cine
Nici un Spune-mi cine
Se aude un gong,
participantii se ajungind
n fata altui partener: Spune-mi
cine ... Ridicolul ritual incepe in
zorii zilei 18 ore, la
totala epuizare .. ." .
tocmai cind afacerea
mai bine ca
de teatru! n momentul
cnd indiene deschise-
o ce viza cercetarea
mai a veniturilor noului
.. sfint" de la Poona, acesta a
de cel mai lucru,
chiar pentru "divinitatea" sa, era
ia ct mai repede. Evi-
dent, nu a uitat ia cu sine
,;bruma" de avere - circa 12 tone
de bagaje care abia i-au
ntr-un avion special. J n urma sa,
paradisul a fost nchis ca o
pentru demolare",
"Stern". . .. -- -
Noi "piete
de desfacere"
unde putea
Bhagwan un nou teren fertil, pentru
activitatea sa dect in .. tara
tuturor Noul sediu
de la Muddy Creek (S.U.A.) este
bine plasat. California a fost dintot-
deauna un teren prielnic pentru pro-
liferarea sectelor. Aici avut se-
diul popoarelor" , secta
lui Jim Jones, care a dobndit o si-
notorietate prin sinuciderea
din septembrie 1978, n
Guyana. Tot n California, a
Charles Mason, care, cu
citiva din sectantii i-a ucis ,
intr-un mod bestial, pe actrita Sha-
ron Tate pe oaspetii ei ... Locuito-
rii din Antelope, terorizati de ideea
unei atit de putin
toare, au cerut ca localitatea fie
sub protectia Consiliului dis-
trictual. Dar Bhagwan pus n
mecanismul mistico-fi-
nanciar, locuitorii din Antelope
au trebuit se refugieze, in curind,
in alte locuri mai putin ispititoare
pentru sectanti ... Adeptii au
construit , pentru "divinul Rajne-
esh" , ntr-o destul de o
de Cinci
vile luxoase pe care le imparte cu
citiva din colaboratorii apro-
piati. O unde face
dimineata cteva de inot .
Este, de fapt, singura activitate,
face un punct de
onoare n a nu lucra nimic.
ntreaga energie pentru du-
cnd, la volanul unuia
dintre cele 12 automobile
Rolls-Royce pe care le
bate regiunii , insotit de o
care i
pe inoportuni. n restul timpului ,
.Divinul" se n timp ce
adeptii ajung la epuizare
Pe An te-
Iope putea fi recent, o t-
plngnd. Dorea se
n California, dar nu cum. Nu
avea bani, nimeni nu era dispus
dea ajutor. Dorise intre in sec ta
lui Bhagwan, dar nu fusese
deoarece nu nimic in
plus, avea un copil prea mic ca
munci . guri de in
plus, n comunitate unde
.Excursie - Bhagwan", intr-unul din numeroasele sale
Rol/s-Royce-uri
.. Marele maestru" al in acfiune
chia r copiii muncesc citeva ore pe
zi la sau la munci agri-
cole!. .. Dar, a renuntat oare . ilumi-
natul" la practicile sale nocive de la
Poona? Nici Ba, ma( mult
chiar, a noi elemente, mai
absurde, la repertoriul initial. O t -
ca re a se din
ghearele sectei , !ha van der Schulen-
berg, relata revistei . Life", n cu-
vinte zguduitoare, ritualul ngrozitor
la care este supus adeptul : "Un
martiriu, n cursul par-
ticipantii snt fiind
la nivelul de al co-
al infantilismului; o tera-
pie .. a la
personale; un
proces sistematic de dislocare so-
... Discipolii, lip-
de mijloace, se n situa-
de a recurge la orice cale pentru
a face rost de bani. Pentru
aceasta adesea, a intra in
traficantilor de droguri.
Pentru multe femei prosti-
Iar, ce discipolii
lui Bhagwan tot ceea ce de-
vin un fel de invalizi permanenti,
epave, le este im-
posibil mai n-
Unii dintre ei ajung,
ri la n azi lele de alienati
mintali" . In mod curent, n
pe colinele de la Muddy
Creek, locuiesc citeva sute de mii de
Dar, n vara anului trecut,
de exemplu, pentru a-1 aniversa pe
Bhagwan, au venit de pretutindeni
mai multe mii.
1 n diferite circa
200 000 de ai lui Bhagwan,
dintre care 3 000 numai in
Pentru a sta citeva zile .divi- .
nul" Shree, fiecare a in
de biletul de avion, suma de 350
de dolari. nu I-au putut
vedea. De cind a
- ,. ultima a efortului"
- , Bhagwan nu mai iese din somp-
tuoasa sa decit pentru plim-
in Rolls Royce.
n ultima misticul , avid
de grase - confruntat cu
o pe piata vin-
de iluzii din S.U.A.
a mint im, aici , numai de
re verend Moon) - noi debu-
in Europei occi-
denta le. o debarcare
in Franta, de unde oame-
nii au trebuit rapid,
in ultimele luni sannyasinsii fac
afaceri i nfloritoare in R.F.G., unde,
tot mai mult masca mis-
ei se a fi veri-
tabili , avizi de tig, care de
orice, chiar de moda sectelor,
pentru a face bani, ct mai
bani. Secta . Divinului" a inceput
activitatea -
restaurante, discoteci , face come11
cu vinuri sau cu bijuterii, vinde apa-
rate electronice, firme de
constructii etc. Opinia este
tot mai Cine poate asista
cind centrele de desfa-
cere a lui Rajneesh ,.in-
prin noi metode, ademe-
pe tineri in imperiul unei de-
pendente totale" - se ntreba ziarul
. Hannoversche Allgemeine Zei-
lung" .. Nimic nu pare scape fer-
vorii mercantile a sectantilor care
tara in lung in lat , in
tare de profituri cit mai grase. De
la 9 noiembrie, anul trecut,
s-a deschis discoteca .. Zorba" la
Bieleferd; la 10 noiembrie - un lo-
cal la Kiel, la 9 decem-
brie - la Wiesbaden, la inceputul
lui ianuarie- la Augsburg Hano-
vra. La anului 1984, vor
exista 35 de discoteci numai in
R.F.G. 50 in ntreaga oc-
al proprietar este
Bhagwan. Coloanele de ce
din
plin, zi noapte.
Sub presiunea opiniei publice, au-
au inceput fie mai
circumspecte in acordarea autoriza-
pentru afacerile acestor sec-
tanti . La Wiesbaden, de s-a
respins cererea de a deschide o dis-
de sannyasins, rele vin-
du-se ,. tinerii adultii tineri sint
amenintati de pericolul ca, vizitind
discotecile lui Bhagwan, in atmo-
sfera de acolo, fie la infl u-
ent a Bhag-
wa n i n cele din distrugerii
lor ca in-
divizi".
n orice caz, acti vitatea de afaceri
a sectei . divinului" Shree face
la cu preg-

secte din Occident : expl oatarea cre-
tineretului, temerilor
sale, tra nsformarea nefe-
ricirii lui cotidiene i n grase,
prin manipula rea spera ntei , prin ex-
pl oatarea a iluziei mistice.
. Periculoase, agresive, antiumaniste,
rasiste" - cu aceste cuvinte carac-
teriza expertul in problemele secte-
lor, Friedrich Haack, no-
cive ale lui Bhagwan.
Cazul . iluminatului" de la Poona
- in ultimul timp, de la Anle-
Iope- este tipic, in el putind fi re-
principalele aspecte ale activi-
celor circa 1 000 de secte din
Europa aproximativ
2 000 din S.U.A. n goana
profit cu orice pret .
acestea in mod grosolan,
demnitatea omului, transformin-
in sclavi ce
nu au menire decit
obolul la
lui sectei , care, intre timp, duce o
de miliardar, dispunind de
iahturi, castele, mari intreprinderi
comerciale. Oamenii de cre-
din. intreaga lume au luat ati-
tudine, denuntind aceste forme de
njosire a omului prin exploatare
aservire, de nesocotire a legi-
lor scrise nescrise ale umanismu-
lui. nu se
besc ia Poate pentru
intr-<> lume a crizei
sociale, cum este, in prezent, Occi-
dentul , aceste . multina-
tionale" ale obscurantismului aduc
beneficii mari ii mentin
pe nemultumiti intr-o
sta re de marginalizare ...
Romeo
205
LUMEA DE IERI
Bombe ...

se zguduie. La circa
1 000 de metri adncime, o
cu temperatura de cteva milioane
de grade Celsius . stnca.
Roca o
n de cu un diame-
tru de circa -45 de metri. Pe po-
deaua curg ruri de
sare formnd
toace de materie clocotitoare". Ast-
fel descrie revista
.Der Spiegel" o explozie
Deosebit la ex-
plozie este faptul scopul ei este
sovietici ameri-
cani de mal vreme la
proiecte de utilizare a bombelor
atomice n scopuri n vede-
rea unor de de-
a combustibililor, la fora-
rea petrollfere, la stinge-
rea Incendiilor din adncuri chiar
la identificarea de noi in te
prin pe aparate speciale
a undelor de provocate de ex-
plozii nucleare controlate. Se pare
n unele domenii exploziile ato-
mice au devenit deja o tehnologie
.. Din
. schimbul de date n acest domeniu,
mai ales ntre principalele puteri
nucleare, a un deziderat. Un
acord privind folosirea n scopuri
a exploziilor atomice, n-
cheiat, n 1976, ntre U.R.S.S.
t rplozie n Ne vada
206

LUMEA DE AZI LUMEA DE MINE
S.U.A., n care era schim-
bul de n cu ex-
ploziile nucleare n scopuri civile de
cercetare Inginerie, nu a fost,
n prezent, ratificat de Senatul
S.U.A.
Ideea folosirii a
atomu lui n scopuri utile
a de vreme. De
n 1965, S.U.A. din
acea vreme, Lyndon B. Johnson, a
cerut american 1 abor-
deze serios problema construirii
unul al doilea canal Panama cu aju-
torul exploziilor nucleare" . Totul a
la stadiul de
n perioada 1967-1973, cinci
bombe atomice au fost detonate n
subteran n statele americane New
Mextco Colorado pentru elibera-
rea unc;>r de gaze natu-
rale estimate la mai multe miliarde
de metri cubi. De asemenea. geolo-
gul Milo Nordyke, de la Livermore
Laboratory, .printr-un
de explozii de-a lungul
lor s-ar putea afla cu preci-
zie n regiune
sau nu petroli-
fere". 1973,
privind folosirea explozi-
ilor nucleare n scopuri au
fost sistate, aducndu-se diferite ar-
gumente, ntre care posibilitatea
apelor subterane cu
argumente pro
contra n Cerce-
ar putea descoperi ct
mai bune pentru folosirea energiei
nucleare n scopuri Dar ele
au fost OP.rite n S.U.A. de peste un
deceniu. In schimb, se de
zor la unor mijloace ct
mai devastatoare n scopul
lui.
Arta-
o
peric.u/oa.,
Evident, arta, mal ales arta cu
mesaj a constituit, nu
de ori, o profesiune relativ
Au existat
de tot felul din dife-
rite motive, inclusiv faptu-
lui epoca, au ncer-
cat noi de exprimare, au
avut novatoare. Dar,
oamenii de ndeosebi picto-
rii, se expun unor riscuri datorate
profesiunii lor: de ex-
prima ideile folosind materiale cum
ar fi culorile, vopselele, cleturile,
sprayurile, sau dtzolvan-
Toate aceste produse chimice
n cele mai multe cazuri,
care, n cazul folosirii lor
vreme aduc serioase
prejudicii Un difuzat
de Art Institute din Chicago averti-
.Creatlng Art ls Not Ali Smi-
les" (Crearea artei nu doar
n zmbet). Mona Lisa din celebrul
tablou de Leonardo da Vinei as-
cu-nde zmbetul sub o de
gaze. O
pictorilor, profe-
sorilor elevilor din de
asupra riscurilor pe care le com-
de ame-
ricani de altfel,
la un acord
cu de materiale nece-
sare picturii altor domenii de
pe baza
LUMEA DE IERI
Creatia nu este numai zim-
bet
Cel de-al
treilea
ochi
melatonlnul, hormonul
misterioasei glande pineale, .orolo-
giul intern" al omului pubertatea
sa? Are oare acest hormon o ac-
asupra
psihice? pe care
le-au pus, de mal vreme, cer-
din diferite ale lumii.
experimentele nu au ntrziat,
primele victime fiind micile
de extirpare a mi-
nuscule! glande pineale, ele
pierdut timpului . Agltate, au
zi noapte n colivie,
cnd epuizarea a dus la nceta-
rea lor din In schimb, la hr-
ciogi experiment a determi-
nat poftei lor de v
Astfel de efecte se se
pare, lipsei melatoninulul, horma-
nul care se n In-
fime n organlsmele vii care, po-
trivit american RI-
chard Wurtmann de la Massachu-
setts Institute of Technology, are
. efecte asupra
omului. Astfel,
n mare mersul
. orologiulul Intern" al tuturor ma-
miferelor, ritmul de 24 de ore,
t emperatura corpului, capacitatea
de activitatea glandelor.

LUMEA DE AZI LUMEA DE MINE
orice ce elemente
o Indi-
de avertizare. S-a constatat

n atelierele de
n alte domenii ale artis-
tice care au componente
toare 1 este u Astfel,
multe vopsele diferite com-
de crom; despre care se
snt .cancerlgene". De
asemenea, culor ile pe de co-
balt cardiace, iar
cele pe de cadmiu
de O serie de sorti-
mente de hrtie carton as- _
best ce Iar n tl-
pograflile de se folosesc multe
ce ale
ficatului rinichilor. In curnd,
nu vor fi ne-
nlocultoare, s-ar putea
ca dea fru
liber cu o
de gaze pe pentru a
nu se sacrifica, la propriu, pe alta-
r.ul artei!
acestui hor
mon n sngele mal multor copil,
Wurtmann a descoperit melato-
nlnul
- n cantitate mal
mare la dect la ti-
nerii maturi. Au existat, din
antichitate, teorii despre
nu mal mare ca o
se la baza creieru-
lui. Marele medic Galen afirma
ea este .poarta de Intrare a gndu-
lui", Iar filozoful Descartes consi-
dera este .sediul sufletului".
au
de nu
som-
nului. Persoanele cu un procent
mai mare de melatonln n snge au
nevoie de mal mult somn. Persoa-
nele mal n a concen-
este mal
au nevoie de mal ore de
somn. De asemenea. au
ajuns la concluzia o
ntre melatonln
tea La- depreslvl
cu mintale
de melatonln snt deosebit de re-
duse. in viitor, de me-
latonln va deveni, probabil, un nou
Indicator relevant pentru starea
omului. Terapia cu medica-
mente pe baza acestui hormon s-ar
putea dovedi chiar pentru
cazuri
se la nceput . Vi ito-
rul va demonstra se va putea
sau nu cu efecte pozit ive
asupra sufletului ", pentru a
determina acest al .treilea ocho .. al
organismului, care este epiflza,
star-ea de normalitate a unor
organisme bolnave.
Ultimul
asalt
La 1 februarie 1984, cnd japone-
zul Naomi Uemura a
de la poalele muntelui
McKinley din Alaska a nceput
plin de spre vrful
acestui cel mai nalt munte din
Amer ica de Nord (6 193 m), ca de
obicei el nu avea nici un
Bazndu-se pe proprii , el re-
anterior cele mai
formidabile din Europa oc-
America de Sud, Africa
Asia - Mont Blanc, Aconcagua,Kili-
manjaro Everest.
Ca n ascenslunile sale ante-
rioare, singuratlcul Uemura
o n Istoria ex-
geografice - cu ajutorul
unei de cini el a traver-
sat Antarctlca. Iar ntr-o ambarca-
. a
ntreg cursul de 6 400 ki-
lometri al Amazonulul. de cte
ori nu Uemura moartea cu
ochii?! In timpul sale soli-
tare la Polul Nord, din 1978, se in-
tlnlse pe cu un tJrs po-
lar. exploratoru 1 japonez a re-
curs la un truc vechi de cind lumea
pentru a-1 pe animalul ce
pornise vijelios la atac - s-a ntins
pe a pe mortul.
trucul a animal arc-
tic, dornic de
o explorare
cu botul labele, din fericire

la 12 februarie anul
acesta, n ziua cind mplinise 43 de
ani, vajnicul explorator
prin radio baz!l de plecare a reu-
n vrful renumitului
Mount McKinley. Era pentru prima
cind se o escaladare pe
timp de a
munte. Din aceasta a fost
ultima din partea lui Uemura.
La 16 februarie, un avion al servi-
ciului montan de salvare l depls-
tase din nou pe alplnlstul japonez
n timpul coborrii per lculosului
vrf. Dar nu mult aceea s-a
o de care
a ijcut ca temperatura coboare
vertiginos sub 25 de grade Celsius.
Uemura nu se ren-
torsese la Universitatea Meijl
din Toklo a luat de a tri-
mite o de cinci n
207
lUMEA DE IERI
Alaska. Dar trei de
zadarnice, echipa
de salvare intrerupt
ce a o serie
de obiecte de din
echipamentul lui Uemura, printre
care sacul de dormit, de
care orice este impo-
Legendarul al
al fiu al unui
japonez a uluitorul
curaj cu
sa in me-
moria ca o meta-
a umane: lnfinitele
ale omului in nenu-
stihii ale naturii!
Presa

n pierdere de
credibilitate
La un deceniu de la epoca de glo-
rie de .afacerea Water-
gate", cind presa era de-
a patra putere n stat,
in prezent, s-a schimbat
208

.
lUMEA DE AZI

radical, acuzatorul din cu un
deceniu devenind acuzat .
Opinia din S.U.A. pare -
nu motiv -
mai mult increderea in exactitatea
de din
mai ales, in metodele de lucru ale
mijloacelor mass media. cri-
tici nvinuiesc presa din S.U.A. de
cinism, insen,sibilitate,
ieftin etc. In 1976 se
considera a este
atunci cind la o de opinie
circa 30 la din americani afir-
mau au .mare incredere" in
rile de n prezent, potrivit
unei anchete a .Na-
tional Opinion Research Centre",
celor care mai cred cit de
cit in ceea ce presa S.U.A.
a ajuns la 13,7 la este intr-un
regres permanent.
rul cititorilor de ziare al tele-
spectatorilor ce tot mai
deschis deziluzia de activitatea
iar industria cinemato-
de la Hollywood a descope-
rit o afacere fii me
despre procese ale zia-
fotografi lor de
Jody Powell, fostul de
cuvint al Jimmy Car-
ter, va publica, in curind, o carte
semnificativ
a criticind modul in care
presa a relatat despre activitatea
Casei Albe in perioada fostului pre-
lUMEA DE MINE
Carter. nu este de mi-
rare s-a ajuns la o asemenea situ-
n ultimii doi ani, credibilita-
tea presei a fost puternic
de episoade nefericite, amintim
doar de cazul Janetei
Washington Post", a- invent.at
o poveste despre un copil
negru care se fiqlune
care a fost nici mai
mult nici mai decit cu pre-
miul Pulitzer, cea mai
dlstinqie in presa din
S.U.A.
Dar nici televiziunea nu a
cu mai Renumitul Wal-
ter Cronkite, de la postul CBS, unul
din sacri ai televiziunii
americane, a fost nevoit inter-
personal, criticind o serie de
noi programe calificate de el drept
.iresponsabile", deoarece favori-
materialele cu
sau n dauna unei
serioase a
abordate. Responsabilitatea presei
-din S.U.A. este cu atit mal mare cu
cit in circa
1 700 de cotidiane, citite zilnic de
aproximativ 110 milioane de per-
soane, americanu 1 petrece, in
medie, patru ore pe vi-
zionind buletinele de de la te-
leviziune. Dar intre r-esponsabilitate
profit, societatea
alege intotdeauna valoarea sa fun-
- banul.
Coordonatorul Ilie O lteanu
Prezentarea Radu O obre. M irced
O ub. Sorin T
Coperta: S ergru Georgescu
PPdactarea caJetulw de vacan{il a fost inche1ata fa 15 lUme a- c
Ttparuf eKecutM fa Com/Jmatu./ Pof:gnftc Casa Sdnte11
O JECO!
Cuprinde o de jocuri educativ-colective: jocuri logice, co-
carte-joc, jocuri poligrafiate alte a des-
facere este de Centrocoop.
Se pot din cooperativelor de
desfacere a din toate comunele iar din Capi-
de la magazinele din Calea nr. 135, str. 13 Decembrie nr. 26
str. Brezoianu nr. 29.
La cerere se pot expedia la domiciliu prin prin co-
"Cartea prin str. Vulturi nr. 31, sectpr 3, cod.
74123. Plata se face ramburs, la primirea coletului. In prealabil se cere
lista jocurilor.
Sugestii asupra jocurilor lansate a de noi jocuri sau comenzi
se primesc la sediul Recoop, str. Sf. 21, sector 2, cod
70306. Telefon 13.81.75 13.62.60. Telex: 10393.
cu produsele executate de ntreprinderile cu
din cadrul Ministerului Industriei - produse din ce n-
semnul
WOOLMARK
Woolmark este un semn de pentru produsele
executate din (la prima prelucrare) care au trecut cu
succes un foarte sever control de calitate, cu ma de 17 "probe".
Woolmark, o carte de cu care se vor recomanda-
pe cit pe cea - produsele executate de n-
treprinderile de din LIBERTATEA din Si-
biu, CARPATEX din ntreprinderile de din Oradea,
Craiova, Sibiu, Odorheiul Secuiesc, FLACARA din Cluj-Napoca,
MONDIALA din Satu Mare, precum Intreprinderea de tri-
cotaje din .
lor, de o ce are n vedere ntotdeauna cele
mai noi ale modei, snt destinate femeilor, copiilor
(stofe, rochii, fuste, blezere, taioare, costume, veste, sacouri, pantaloni,
pardesie, paltoane).
Ori de cte ori ntlni cu semnul WOOLMARK,
este ;pre purtare numai produselor de cea mai calitate.
WOOLMARK - o a

Almanah 1984

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah 1984

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTIDUL

S-ar putea să vă placă și