Almanach Argus 1924

ALMANACH
PETROL - CARBUNE
FOR.TA BL.1
VII PADURE
RI BILCIURI
VITE
ROMANIA
ASIGURA RI IN CIFRE
PRIZE MARITIME VASE E-
- EGIMUL
MARELE CUTREMURE
www.dacoromanica.ro
MINIMAX
VERIT ABIL
Singurul stins
incendii cu funcfiune eficacitate
Pentru fiecare aparat garantie de 10 ani

Aparate asigurate sub garantie contra
- Aparate speciale contra in-
cendiilor de petrol,
acetilen, etc.
de inferioare
Cereti ateste referinte dela
" Bucureti: Sulevardul
A. Cuza No. 48
423
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Romana
SOCIETATE ANONIMA
CAPITAL SOCIAL;
SED1UL BUCURESTI, 2
SUCURSALE
Colonel Boyle.
Alexandru
-
Strada ,Vapoarelor 2.
'No'. 41.
Galati,
Str.
AFILIATIUNI:
Banca S. A., Timisoara;
Casa de Economie S. A., Trgu
Mures; Casa de Economie
S. A., Oradia Mare.
Adresa ROMCOMIT
425
www.dacoromanica.ro
2
00000000000000
A.
1 TEMESVARER BANK und HANDELS AIMENGESELLSCHAFT
TEMESVARI BANK s KERESKEDELM1 RSZVNYTARSASAG
1906 Gegrndet im Jahre 1906
in Timisoara : Cetate. Piata 3-a-Josefin,
Berthelot 11. Fabrica, Piata Traian, in
: Lugoj: Kommerzialbank A. G, - :
Erste Karansebeser Sparkassa - Detta: Dettaer Sparkassa - Periam :
8 Perjamos-Haulikfalvaer Volksbank A. G.- Feldpachtungs u.
rungsbank A. - Volkswirtschaftliche Bank A. G. Comlosul Mare :
Banca Poporale din Comlosul-Mare. S. A.
Eingezahltes Aktienkapital Lei 20.000.000.-Rcklagen 33.250.000.
Telegrammadresse : Telefon: Direktion 455, Bank-und
Devisen abteilung 16-35, 630, 16-34, 73, 353, 16-39, 16-64.
Zum 1nteressenkreise der Bank Gehrige Unternehmungen :
Erste Temesvarer Spiritusfabrik und Rafinerie A. G.-Sieben-
brgische Spiritusfabrik A. G., Trgul-Mures.- Landwirtschaf-
tliche Industrie A. , Timisoara.-Emanuel Friedmann & Co.
A. G., Timisoara.-Emanuel Friedmann & Co. A. G., Psac.-
Friedman & Co. A. Patek A. Grosskikinda. - &
Kimmel A. G., Lwinger Essigessenzfabrik
A. G., Timisoara.- Temesvarer Kandia Brgel A.
Timisoara. - Georg Bierbrauerel und Kandia A. G.,
Zuckerwarem Chokolade-und Konservenwerke
Vereinigte Oel-u. Seifenwerke A. Timisoara.-Mendel Bier-
-
brauerei und Handels A. Turda.-A. Lamoth Dampfmhle
und Maschinenfabriks A. G., Detta.-Temeswarer Terrainbank
und Bau A. Timisoara. - Dampfmhl A. Ti-
Ziegelei A. G., Dettaer
Ziegelei A. 1Kavaraner Asphaltindustrie A.
Cavaran.-Leda" Chemische Produkten A. Timisoara.-
GEA-Krayer Grossdroguerien und Heilindustrie A. Timi-
soara.-Samuel Dobos A. G., Renner und
Lederfabriks A. G., Cluj.- Balkan Export-Import A. G.,
Timisoara.- Resitzaer Handels A. G., Resita. - City Industrie
und Handels A. G., Timisoara. - Mechanische Fasfabrik und
Holzbearbeitung A. Timisoara. - Helicon" l3anater Druc-
kerei A. Electrotechniches Unternehmen,
Timisoara.-Erste Temesvarer Leimfabrik, Timisoara. A. Herz,
Rumnische Salamifabrik, Timisoara.-R. Kissling und Shne,
Rumnische Luster-und Lampenfabrik, Timisoara. - Banater
8 Hausbau A. G., Timisoara. - Selfactor Streichgarnspinnerei
Josef Glck & Comp., Timisoara.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 3
Leon Finkelstein
BUCUREVI, Lipscani, 88. - Telefon 2419
(Intrarea prin Stradel)
IMPORTATOR DIRECT IN FINE

cele mai imporfante fabrici streine
ASORTIMENT SPECIALITATEg
IN TESTURI FINE DE IN
Mtase, i Bumbac ARTICOLE
DEPOZIT PERMANENT IN:

Marchizet (Voll Voile),
Organdis,
superioare, albe colori, uni, brodate
imprimate
TESTURI DE
Geardine, Marocain, Velours de laine
Plusuri, Biberet, Velours Chiffon i diferite
catifele pentru haine
Atlas Satinuri pentru

VANZARE NUMAI EN-GROS
386
www.dacoromanica.ro
4 ALMANACH
deplin vrsat
Lei 50.000.000 Lei 20.709-547-61
SEDIUL SOCIAL:
-BUCURETT, Strada No. 3
Sucursale: Agenfii:
PLOESTI BAZARGIC CONSTANTA
- Adresa ; -
Face operatiunile de banca
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE :
H. D. Economos, prqedinte de onoare,
Principele C. l3asarab l3rancoveanu, prqedinte,
Camille Blondel, vice-preedinte.
Barb, M. Boutry, P. Cheysson, J. N. Chris-
sovelpni, Anton Mocsoni, Principele Se-
bastian Moruzzi, R. Halfon, Al. Ottulescu,
P. Vassalopulo, Villars Ed.
Wiener, membrii.
: d'Andrimont, Locotenent-Colonel
N. Drossu, Th. Halla, N, E. Kalergi,
5tefnescu
370
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 5
E. WOLFF
BUCUREVI. - Strada Sf. Dumitru No. 3
la
Cazane cu aburi, Rezervoare de fer de
orice mrime, Constructiuni de fer,
Poduri metalice, Armturi de bronz
de font, Injectoare de ars
TRANSMISIUM MODERNE
BALAMALE, SARNIERE, BROASTE
FBRIC
Constructiuni de fer, Poduri metalice
Reservoare de fer de mrime.
BIROU
Instalatiuni de central,
Instalatiuni de ars
Instalatiuni de pompat.
Instalatiuni, Transformatiuni reparatinni de fabrici.
DEPOU de TECHNI(E.
Motoare de benzin ar-
manometre. Pompe de aburi, de trans-
misie de mn, Tevi acces orii de fevi.
Cabluri de polizoare, of el de scule, asbest

Macarale, Vinciuri, Troliuri, Vrteje.
- SEMISTABILE R. WOLF
363
www.dacoromanica.ro
6 ALMANACH
SCHIEL
FABRIC DE A. BRASOV
- B1ROURI: -
Strada Sfinfilor, 33
TIMISOARA, Strada I. C. Bratianu, 2 ::
noastre:
Mori sistematice pentru productiune,
;: dupa toate cerintele moderne
PENTRU MORI DE TOT FELUL
Instalatiuni de silozuri
de magazii sistematice
Instalatiuni pentru transportul de cereale
Turbine de pentru
cantitate de
Motoare pentru combus-

:: pan
Transmisii pentru transmitere de
Acuplaje de frictiune dublu
.
Piese de font
: Font
la 10.000 kgr. greutate
bucata, brute prelucrate
pentru marea industrie :
335
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 7
I. NACHT
SOC. IN NUME COLECTIV
Str. C. A. Rosetti, No. 7
50/26
Depozitul: Strada LABIRINT, No. 80

TELEFON 29/29
A RA B-dul Regele Ferdinand, 22

Strada Nou, No. 35
C LUJ: Strada Memorandului, No. 2
Bulevardul Carol, No. 4
VIEN A Sehellinggasse, No. 6
METALE, FIERARIE
ARTICOLE TECHNICE
EN OROS
Specialitate de articole
de
CALE FERATA
Telegrame: METALNACHT
www.dacoromanica.ro
WATSON & YOUELL WATSON&YOUELL"
Societate de Import Export AGENTIE DE VAPOARE. - Centrala GALATI
CENTRALA BUCURE$TI
Brila Constanta, Giurgiu,
Strada Cmpineanu, 13-15 (Hotel
GIURGIU, LONDRA AGENTI PENTRU LINIILE DE VAPOARE:
DEPOZIT PERMANENT DE: Furness,Withy &Co., Ltd., din Anglia Belgia
Furness Line, din Statele Unite Canada
Articole Technice Ellerman & Bucknall Steamship Co. Ltd., din
New-York.
Articole Viticole Westcott & Laurance Line, din Londra
Koninklijke Nederlandsche Stoomboot
Instalatiuni Industriale Maatschappij, din Amsterdam-Hamburg
Mori, Motoare, Masini Etc. Etc.
Coloniale Engros EXPEDITIUNI DELA:
Articole Chemicale Brlla,Constanta cu cale prin
Articole Farmaceutice - INMAGAZINRI LA:
Bumbace, Manufactur BRAILA, CONSTANTA
Musamale TRANSPORTURI AUTOCAMIOANE PROPRII
ETC. ETC. SERVICIU IN TARA
WATSON & YOUELL" Societate In nume colectiv
de pentru Societatea de Asigurare LLOYD cele importante Societti
de Asigurare din Anglia, Franta, Italia, Elvetia Germania. 322
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
BANCA BLANK Co.

SOCIETATE ANONIMA
SEDIUL IN No. 4
DA
ADRESA BLANKBANCA"
CAPITAL SOCIAL
LEI 125.000.000 DEPLIN
REZERVE LEI 177.600.000
TOTAL
LEI 302.600.000
SUCURSALE
IN STRAINATATE
BUCURESTI, Calea PARIS, Place Vendme, 20.
toriei, 42, Calea Grivitei, CONSTANTINOPOL, Ga-
Sf. Anton Calea lata, Agopian Han, Agentie
Mosilor Oborului); In Stambul.
ARAD, BRASOV, NEW-YORK, Broadway,
CLUJ, No. 31-33.
CERNAUTI, Comandita:
NTA, ALBERT BLANK & Co.
Ismail, Kilia, 6, Josefsplatz, Nr. 6
dia-Mare, i, Trgul-
OPERATIUNI DE
CONTURI-CURENTE, IMPRUMUTURI, LOM-
BARDE, S MB, SCRISORI DE
AVANSURI COMERCIAIVTILOR
IND ILOR, EMISIUNI, SAFE, E T .
www.dacoromanica.ro
INSTITUT DE ECONOMII
Palatul propriu Regina Maria, 2
FILIALE: Buzias, Ciacova, Deta, Vinga, Rem, Snnicolaul-Mare

AFILIATII : Ilia,
statutar : Lei
Fond de Lei
Capital *sat: Lei 10.000.000
Depuneri pe livrete, Starea pe 30 1923 ca. Lei 60.000.000
Adresa :
TELEFOANE: - Contabilitatea - Seclia Devizeior 18136
18J37 - 15120 depozitul de lemne 18180
Face tot felul de operatiuni din America,
de Band. turi directe cu mai multe
strintatea. din Statele Unite ale Americei
cecurile de Nord.
INTREPRINDERILE INSTITUTULUI:
,,Oloria" Deutsch Albert & s. p.a.
Moara cu Cilindre Kra- cereale spirtoase
tochwill s. p. a. Timisoara. Banatul" Pape-
. Ceres" Fabrica de scrobeal trie, Timisoara.
s. p. a. Timioara. Exploatare de in
Delta" Fabrica de produse proprie mare depozit de
chimice s. p. a. Timisoara. lemne Timisoara.
Director general:
Direction 509 - Buchhaltung - Warenabteilung
18 80 - Devisenapteilung 18 36 18 37
-
FILIALEN : Ciacov a, Periam, Recas, Snnicolaulrnare, Vinga
AFFILATIONEN: Ilia und Reita
Gloria" StrIckwaren A. Timisoara.-Dampfmilhle

Kratochwill A. G. Timioara - Ceres" Strke-Fabrik A.
- Delta" Fabrik chemiecher Produckte Comm. Oes.
- Deutsch Albert & Sohn, A. G. - Getreide,
Spirituosen-und Kolonial-Handlung - Banatul" -und
Papierhandlung, Timisoara
Importiert: Dampf und Motor-Pflge - Getreide, Hornvieh, u.
alle Arten Bankoperationen durch ;
Abteilung fr Amerika
401
www.dacoromanica.ro
11
ASTRA
SOC1ETATE
CAPITAL LEI 450.000.000
LAMPANT,
MOTORINA
de prima .
calitate ..
.
Pentru comenzi interiorul a se
ociettii Anonime pentru
Distribuirea Produselor Petroleului
BUCURESTI,- General
Pentru destinate exportului

ase adresa:
AstraRomn"Societate
Strada Paris No 10 424
000000000000000000000000 0
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
BANCA ROMANEASCA
SOC1ETATE PE
CAPITAL FOND DE LEI 379.000.000

BUCURETI. - STRADA No. 5
I
operatiuni de general
vnzri de efecte publice. Avansuri pe depozit
de efecte publice. transactiuni financiare. O
Conturi curente Emisiuni de
.
.. de Credit pentru .
Sucursale: Arad, Bazargic, I3rasov, Cetatea

Constanta, Craiova, Ismail, Ora-
dia-Mare, Satu-Mare, Sibiu, T.-Mures, Tighina, Timisoara,
Tulcea
.. .. ..
afiliate : Banca Iasilor (Iasi); Banca
Banca Creditul Prahovei Banca Durostorului (Si-
listra); Banca Petrodava (P.-Neamt); Banca
Banca Romneasca a Banatului (Lugoj);
Banca Mehedintului (T.-Severin); Banca din Dorohoi
Suceveana (Suceava); Banca Cmpulungul Moldove-
nesc (C. Lung); Banca ssesc ; Banca
Corvineana (Huneidoara); Banca Almajului (I3ozovici); Banca
Economul Banca Comercial din Valea Trnavei (Di-
ciosanmartin); Banca Creditul Dobrogean (Constanta) :::
G. N. Bagdat, Presedinte I. Stnculeanu, Membru

G. I. Stoiceseu, Vice-presedinte Corbescu
C. G. Cociasu, Adm.-Delegat St. C. Pop
M. F. Membru D. Matak Censor
Al. N. Stefnescu V.
I. C. Dimitriu
Sc. Panaitescu H. Fulga
D. D. Bragadiru Em. Dan
Director General : N. P.
Prim Director: Ion
N. Bnulescu, C.T. Teodoreseu
Directori : Ion C. Pilidi, Gr. Dumitrescu
Ing. C. Orghidan
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
,
13
'
OTINIILE
Societate
Directiunea D-tiunea Comercial
Strada 2 Strada Lonovici 3
FIER de OL la
de masini agricole la Bocsa
Turnatorie, de sobe laminoare la
de locorrotive, constructie de poduri de
la
ri domenii la
FABRICATE
Fier brut. Piese de fier forjat.
de fier Material de cale feratg.
Armament munitiuni.
Sine travers'e. Buloane nituri.
Fier bare fasonat. Pluguri masini agricole.
Atelier de constructiune pentru aparate

unelte de sondaj
de Sape, Largitoare, Geale,
Otel rotund toate dimensiunile, Diferite
feluri de arcuri, Troliuri de sondaj, Dispozitive
de etc., etc.
MINE, DOMENH
la Reita, Anina, Oravita, Boca, Nadrag etc.
Pentru comenzi informatiuni a se adresa
DIRECTIUNEA DIRECTIUNEA COMERCIALA
BUCUREm Strada Lonovici No. 3
Sau pentru materiale petrolifere la:
REPREZENTANTA
Bucureti. Calea Vidoriei No. 89.- Bucure0
430
www.dacoromanica.ro
14 ALMANACH
CETATEA" ECONOMICA-COMERCIALA S. A.
Sucursale : Rupea (Cohalm), Cluj, Odorheiu,
Adresa telegrafici: Cetatea". - Telefon No. 4/30
Capital Social vrsat in emisiune Lei 70.000.000
Reprezentanti in America : Cetatea" Foreign Echange New-
York Wall Street 70.
Consiliul de administratie :
: Dr. Alexandru Vaida-Voevod fost Prim-mi-
nistru Ministru de Externe
Popovici, fost ministru de lucrri
: publice de finante,
Voicu fost consilier, deputat,
avocat.
Membrii: C. Pop, fost ministru de justitie fost prim-
ministru ad-interim; Dr. Dobrescu, fost depu-
tat, medic; George consilier, fost
putat, avocat; fost consilier, fost deputat,
director general; Virgil Mircea, jurisconsult
al institutului; Patriciu Pintea, fost senator, paroh
ortodox ; Sasu, paroh gr. catolic; T.
Gheaja, paroh ortodox; Leuc, paroh ortodox.
Sever Dan, fost consilier, deputat;
consilier, deputat ; protopresbiter; Ilariu
Filipescu, avocat.
central directiunea general:
Director general, Subdirector, Prisconsult
loan Virgil Mircea
Succursala : PASAJUL MAJESTIC
Director, Administrator-delegat, sew.
I. Radwaner Caius Brediceanu Constantin Tonegaru
Administrator-delegat in America, George Crisan
de 416
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 15
BANCA ROMANA
Credit din
SOCIETATE
BUCUREUI. - STRADA LIPSCANI No. 2
REPREZENTANTA
Bncei de Credit din Praga, Praga
sucursale externe BELGRAD SOFIA
AFILIATE:
: Banca Portului
Constanta: Banca Constanta
Giurgiu : Banda
Banca din
I Viena: Commanditgesellschaft Berthold
. Storfer & Co. 8.
Depuneri spre fructificare

:: Compturi Curente :: Imprumuturi ::
Sconturi :: Incasri de Credit Actiuni
:: :: :: Accreditive Devize :: :: ::
CONDITIUNILE CELE MAI AVANTAJOASE
www.dacoromanica.ro
16 ALMANACH ARGUS
CHRISSOMONI
Societate
LEI 200.000.000
SEDIUL
BUCURESTI, No. 17
Sucursale tar
Braila - Si,biu
Sucursale in streintate
AFILIATE
PARIS, Chrissoveloni Co., 58 Avenue Montaigne
VIENA, Chrissoveloni Bisteghi Co. 5 Canovigasse
Face operatiuni financiare de

Band.-Cumprri de efecte
publice Corente,
Emisiuni de Cecuri i Scrisori de Cre-
dit pentru tar streintate.
I .
362
www.dacoromanica.ro
A A
. AA A
,
T
1/
: k
,
AA.
A R
A
..
L LA CA
Gaz '''
0
'
L
Bitumen B A A
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 17
VEDE
TOT TOT
Ce este Control
Ce Ptrundere
Argus? Claritate
,,ARGUS" este una din prea fru- nimic vede tot,

moasele figuri din de bogata aude tot, tot.
Mitologie Legenda spune Marele scriitor W. Miller,
era un print de Argos supranumit du-se de Argus spune:
PANOPTIS- care TOT. ce amorul devine gelos,
el vedea avea ochi. el are o de ochi ca Argus. Dar
Cnd dormea numai cinci- din o de ochi nu sunt
zeci, ceilalti cincizeci de ochi nici ca just".
mneau intotdeauna deschiqi. lar spiritualul scriitor francez, Ri-
Junona, nevasta lui Jupiter, zice poetii comici
pe Argus paza observe tot, de aceea Un
Jo, iubita sotului ei. este un Argus cu o de ochi
o de urechi".
Mercur, trimes de Jupiter, a ador- ARGUS, gigantic.
mit flautului pe Ar- intunecoase ale lndiei.
gus apol capul. lar Aripile lui, foarte lungi acoperite
a ochii lui pe coada de pete de ochi,
care de atunci a fost con- o extraordinara.
acestei zeite. ARGUS, numele lui
Din vremea aceea numele lui Argus Ulyse, imortalizat de Homer. A fost
a vorbirea un sim- singura care a recunoscut pe
bol de vedere de patrundere, erou, cnd el s'a Mors in
de supraveghere incomoda, o de 20 ani.
Conu ARGUS avea ochi o said!

Le sieur ARGUS avait cent yeux ;
Leur secours lui fut inutile; Zadarnic a ajatorul:
L'amour en voit phis avec deux Gelozia nu vede cu o mie
Que la jalousie avec Cum vede doui
Ce Almanah"?
Almanah, de la arabul al cnd are sA fie sau cnd are
cul manah, este o carte sA fie de soare ori de lunA,
pe lng zilelor, lunilor -s'a obisnuit sA se : face
srbAtorilor anului, mai cuprinde, nahuri, face prevederi.
diverse asupra persoa- de almanahuri, care are pre-
nelor, povestiri, anecdote, etc. tentia de a prevedea, de a prezice
partea sa de obicei, viitorul. Almanah de anul trecut,
se timpul ce va fie, -cnd invechit.
va ploua, cnd o sA zApadA,
2
www.dacoromanica.ro
18 ALMANACH
Ce Calendar"?
Calendar, dela latinescul calenda- Calendarul ortodox, al
rium, zilele, lunile anotim- manilor, al catolicilor, etc. Colindele
anului. El cuprinde diferite noastre care se la
alte cunostinte de mai ales Crciunului, la nou la Bobo-
maselor populare, pe care se cuprind fapte de cea mai mare
de o mare favoare. Calendar amintesc fes-
se mai modul de ornduire tivittile care se tineau la
al zilelor anului, Roma la Calendae, adic la 1 Ia-
trebuintat de diferite popoare re- nuarie.
A'*i face ca pul

Mare le nostru Cosbuc Heliade de calendare. Azi avem o
aceast popular zicatoare chipul literatur calendaristic.
: Precum se calendarele au o
face capul calindar, a-ti variatie de material se poate de
umplea capul cu de nimic, a mare. Pe partea curat calen-
te ocupa cu lucruri de nici un daristica, ele cuprind prognosticuri
a-ti firea ceeace asupra timpului, povesti,
nu e treaba ta. Romnul are un glume, sfaturi cum s faci bile,
proverb : De ce cum cureti unghiile, cum are
bunul?" De grija altora, sunt, taie moasele cum
oameni cari se nnc beau japonezii, cum se face
numai de ce fac altii, otetul, timp la
reu se supr de faptele altora, oile, de ani e
desi nimic nu-i priveste. Acestia gele cutare cum
sunt ce-si fac vesnic capul vasta, apoi invtturile Trepetnicului
dar. cu de ti se va un
Era o vreme cnd singurele safir va veni alte o o
Cunoscute de popor erau clindarele. mie de nasdravnii de dracovenii.
multi nu cunosc alte Cine toate calendare,
Cu deosebire Gromovnicul sau acela are capul - dar nu tot-
calendarul pe o de ani, deauna de lucruri folositoare pentru
dup cele 7 planete, este o carte,
care, cu Alexandria, Cine se ocup lucruri cari
lui Hristos, privesc, se pierde cu firea
vre-o cteva, biblio- toate nimicurile nefolositoare
teca din generatia face mare dintr'un lucru ridi-
In Ardeal, cele pentru col pentru altii, acela face capul
popor, scrise anume pentru popu- calendar. De aceea zice tranul,
larizarea a lucrurilor de vrea arate intereseazd un
au fost calendarele cari lucru nu vrea de
a inceput,
Buda cam pela 1818. Asaki
cu calenda-
capul -
intereseaz lucrul, cum nu-1
rele sale. In Muntenia s'apucase ani morunul.
Viitorul nostru
omenirea a perfectionat va perfectiona foloa-
sele ce trage din Ea va munca fiecruia
folosul bunei a tuturora, klar omenire sunt oameni, oameni
este omul omul de va semna celui de ieri va fi ceea ce este
astzi ceeace a fost Intotdeauna: lacorn, misel, brutal.
Henri de Rgnier
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Prima 31 zHe
lanuarie 15
Rsritul Soarelui . . . 7 ore 50 m. Rsaritul Soarelui . . , 7 ore 41
Apusul . . . ore 57 m pusul . . . 17 ore 16 m.
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE
L.
M. 2
tSf. Silvestro
Vas. T. Im.
Papa
14
15
f. Marcel Papa Felix
Marcel
M. 3 Sf. Profit Malahia 16 Sf. Mauru Mauru
J. 4 Sob. c. 70 Apost. 17 Sf. Antoniu Antonie
V. 5 Mart. Teop. (Post) 18 Lantul Petru Prisca
S. Botezul 19 Sf. Canut Ferdinand
D. 7 loan Botezatorul 20 Dum. 3 d. D. 3 d. Epif.
8 Oh. Hozev. 21 Agnesia
M. 9 Sf. Martir 22 Sf. Vincentiu'
M. 10 Sf. Orig. Ep. 23 Sf. Raimund Emerentiana
J. 11 Teodosie 24 Sf. Vavila Ep. Timotheiu
V. 12 S-ta Mart. 25 Lantul Pavel Pay.
S. 13 Martir Ermil 26 Sf. Policarp Policarp
D.
L.
14
15
t lepr.
Pavel Tiveul
27 t 4 d. Epif.
28 Sf. Car. c. Mare
D. 4 d.
C. c. Mare
M. 16 Lantul Sf. Ap. 29 Sf. de Sales Samuel
M. 17 t Sf. P. Anton M. 30 Sf-ta Adelgunda
J. 18 t Atan.
Macarie
31 Sf. Petru Nolasc
V. Fey. Sever Ep.
S. 20 Eftim c. Mare 2
D. 21 Zacheu Dum. 5 d. Epif. D. 5 d. Epif.
L. 22 f. Apost. 4 f.
M. 23 Sf. M. Climent Ep. 5 Doroteia IANUARIE
M. 24 Srbt. National 6 S-ta Agatha Agatha
J. 25 Sf. Pr. T. 7 Sf. Romuald Ricard lanuarie trage
Xenofont 8 Sf. loan P. Solomon dela Janus, mai
S. 27 t loan Hrisostom 9 S-ta Apolonia Apolonia vechiu rege al La-
D. 28 bum. 10 t 6 d. Epif. D. 6 d. Epif. tium, cruia Romanii ii
L. 29 Sf. Teof. Sf. Sever consacrau prima a a-
M. 30 Erarchi 12 Eulalia Eulalia nului.
M. 31 S-Iii doct. loan 13 S-ta de S. Benignu
Gospodria rural.- masinelor arborilor. Recoltarea conservarea butasilor

a instrumentelor agricole. Regularea comptabili- altoilor. Transportarea procurarea arborilor
ttei a inventariului. Ingrijirea de a instrumentelor de
Treeratul trifoinlui mohorului. Se bate Alegerea poamelor stricale din de
de in. Se rezerv paele cele lungi de se- fructe.
Se cerealele In magazii. Se son-
se porumbul in Se Grdina de legume. - Se rizoarele se
drumurile. gunoi. Se incep semnturile de
Arboricultura (pomi fructiferi). Curtirea verse legume, adapostindu-se in contra gerdui
milor de Adunarea omizilor. Tunderea cu un strat de acoperit cu bligar.
LITERATH OMENIREI
A trit prin secolul XVII a Chr. Era fiul Parasara
al frumoaset Satyavab frate al Santanu. Teolog, fi-
Josef poet, el puse in ordine sfinte ale
dic. Aceste in numr de patru coprind : rugciuni imnuri,
versuri ; 2) rugaciuni, ; 3) rugaciuni, destinate a fi ; 4) formule
de blesteme de expiare.
Opera de capetenie a lui Vyasa este, marea epopee
Maha-Bharata, - marele ei, 18 mai
mull de 440 mii versuri, se petrece pe platourile de sub Poetul
povesteste isprvile lui zeu indian, remarcabil prin valoarea rzboinici,
admirabila lui frumusete.
Vyasa este autorul unui sistem de filosofie, ale principii se
in Vedanta-larsana sunt caracterizate printr'un idealism exagerat.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH '
A doua 29 zile
Februarie 15 Februarie
. .. 7 ore 37 m. Rsritul Soarelui . . . 7 ore 19 m.
. . . 17 ore 23 m. Apusul . . . 17 ore 42
J. Sf. M. 14 Sf. Valentin Valentin
V. 2 15Sf. Faustin Formosu
S. 3 Sf. Simion Stlpnicul 16 luliana Juliana
D. 4 Dum. Vamesului Septuagesima Septuagesima
L. 5 S-ta Mart. Agatha 18 Sf. Simion Simon
6 Sf. P. Vucol Epis. 19 Sf. Conrad Gabin
M. 7 Sf. Partenie Episc. 0 20 Sf. Eucheriu
J. Sf. M. Teodor Strat 21 Sf Pepin Eleonora
V. M. Nichifor 22 S-ta Isabela Cazimir
S. M. Haralambie 23 Sf. Damian Reinhard
D. 11 t Dum. Fiului risip. 24 t Sexagesima Sexagesima
L. 12 Sf. Meletie 25 Sf. Tarasia Victor
M. 13 Sf. Martinian 26 Sf. Alexandru
M. 14 Sf. Auxentie 27 Sf. Honoriu Nestor
15 Sf. Ap Onisim Sf. Roman Leandru
V. Sf. M. 29 Sf. Teofil Teofil
S. 17 Morti lor Mart. Sf. Albin Albin
D, 18 t Dum. Ls. de carne 2 Quinquagesima
L. 19 Sf. Apost. Arhip 3 S-ta Cunegunda Reg. Cunegund.
M. 20 Sf. P. Leon Episc.
M. 21 Sf.
4 t Gras
5 t Miere. Cenusii
Casimir
Fridiric FEBRUARIE
22 Moast. M. d. Eug. 6 S-ta Coletta Fridolin
V. 23 Sf. M. Policarp Ep. 7 Sf. Toma d'Acquiso Felice Februarie, din
24 t C. Sf. Bot. 8 Sf. loan de D. Filmon Februarius, care era a
D. 25 t Dum. de g Quadrages4ma a anului
L. 26 Sf. P. P.) 10 40 Martiri 40 Martiri man, celebrau
M. 27 Sf. Procome 11 Sf. Rozina in sirbi-
M. 28 Sf. P. Vas. 12 Quatember Orig. M. expiatorii
29 Sf. M. Cas. Rom. t S-ta Eufrasia Ernest brualos., de unde
numele.
Gospodiria Reparatiunea masinilor paraziti omizi. Tunderea pomilor. Plantarea

instrumentelor agricole. Inceputul de .
de Se atunci
e Se lopteazi in magazii. Se scot de legume.-Se continui
bligarele, Se controleaa de cartofi grijirea rizoarelor. P repararea rizoarelor de spa
de Se porumbul din ranghel. Se cea mai mare parte din
pilule. Trausportarea pe tarlale livezi a tele potagere ca : morcovi, liptuci,
noiului. Se se tivaluesc pide, pepeni, castraveti, etc., in In
de zoare se : ptrunjel, maarea, spanacul.
Arborieuitura. - pomilor de muschi, Acoperirea aerisirea
LITERAT11
mai celebru poet indic. A Wit, se crede, in sec.

Chr. A in Ramajana, minunata faptele,
aventurile victoria erou Rama, gigantului rege
Lanka, azi Ceylon, care pe frumoasa Unii au vizut in
Rama, civilizatia ma cul-
soarelui cultul lunei, principiul activ cel al Ramajana are
In totul 48 mii versuri,-de patru ori mai mare deck
duri de o rari Mai vestite Savitrl, care e
femei (tradus in de George Damajante,
de asemeni este descris in cuvinte virtutea IX
a fost tradus in de George Cosbuc).
www.dacoromanica.ro
ANACH
A 31 zile
Martie 15 Martie
Soarelui . . . 6 ore 34 m. Rsaritul Soarelui . . . 6 ore 8
Apusul . . . orc 13 m. Apusul . . . 18 ore 25
1 S-ta Evdochia 14 S-ta Matilda Zaharia
S. 2 S-tului Teodor 15 Sf. Longin Christof
D. 3 t Dum. I a 16 t Reminiscere Reminiscere
L. 4 Sf. Gherasim 17 Sf. Patriciu Gertruda
M. 5 Sf. Martir Konon 18 Sf. Kiril Anse
M. 6 Sf-ti 42 M. din Am. 19 Sf. losif losif
J. 7 Sf. 20 Sf. loachim Hubert
8 Sf. Teofilact 0 21 Sf. Benedict Benedict
9t 40 M. dt 22 Sf. Octavian Casimir
D. 10 Dum. II a Postului 23 t Oculi Oculi
L. 11 Sf. Sof. Patr. 24 Gabriel
M. 12 Sf. Trofim 25 t BunaNestire B.-Vestire
M. 13 Ad. M. Sf. Nichifor 26 Ludger Emanoil
J. 14 Sf. Benedict 27 Jumtatea Rupert
V. 15 Sf. M. Agapie 28 Sf. Gontran Gedeon
S. 16 Sf. M. Savin 29 Sf. Eustatiu
D. 17 Dum. Ill a 30 tS-ta Valvina
L. 18 Sf. Arh. 31 Enoh
M. 19 1 Sf. Valeriu Valeriu
M. 20 M. din 2 Sf. Fr. d. Paula Teodosie
J. 21 Jumtatea Postului 3 Sf. Ricard Christian
V. 22 Sf. Vas. Preotul 4 Sf. Isidor Ambrosiu
S. 23 Sf. Martir Nicon 5 S-ta
D. 24 IV a 6 Patientia
L. 25 7 Sf. Albert consacrau a-
M. 26 obor. Sf. Ar. Gay. 8 S-ta M. Egipt. M. Egipt. zeului Marte.
M. 27 M. Mat. (s. d.) 9 Fulbert Ei celebrau
28 Joia Canonului Mare 10 Sf. Leon Mare Ezechiel ries, sarbatoare
V. 29 Sf. Marcu Ep. (s. d.) 11 Sf. Macarie Herman care
S. 30 12 Sf. luliu Papa Iuliu valul.
D. 31 t Dum. V a 13 t Dum. D.
cu arturile i nprstierea musuroaelor de furnici.

de : porumb, tri-
foi, sfecl, in, linte, colza ra- de legume. - Facerea razoarelor.
pita de tavlucitul direa lptucelor a mcrisului din rsadnite in
de de a vegetatia. aer liber. pepenilor castravetilor in
Se lopteazi in magazie. Se de Semnatul a
porumbul. Se livezile gu- diverselor specu de a sfeclelor. Semnatul
noite. Se urmeaz livezi- cartofilor a mazrei.
LITERATII OMENIREI
mai mare dintre A mar-
din Paros,-la X., Chr. 907).
Nu se sigur despre persoana li s'a negat chiat existenta. Pare a fi
de ionian. orase disputau cinstea a a-i fi dat
Smyrna, Chios, Colophon, Salamis, Rhodos, Argos, Athenae.
Orbis de patria certat, Homere, tua.
Dela Homer au altele remarcabile poeme epice de 24
turi unde se divinului Achile, nenorocirile grecilor
la asaltul Troia, moartea lui Patrocle teribila rsbunare a Achile
pentru pierderea acestui bun al Odiseia, unde se povesteste
lui Ulise, dup Troei reintoarcerea acestui print
din Itaca.
Odiseia au in toate timpurile, privite drept copod'opere ale
Aceste poeme prin merite foarte deosebite. In
conceptiei, frumusetea, simplicitatea planului, de imagini sublime. Odiseia
un viu pruntr'o seductoare naiv povestire.
www.dacoromanica.ro
22
I I
A patra 30 zile
1 Aprilie 15 Aprilie
Soarelui . . 5 ore 38 RAsritul Soarelui . . 5 ore 15 m.
Apusul . 18 ore m. Apusul . . 19 ore m.
ORTODOX CATOLIC NOTITE
L. S-ta Maria Egipt. 14 Sf. Tiburtiul Tiburtiu
M. 2 Sf. 15 Sf. Paternu Olimpiada
M.. 3 Sf. Nichita 16 Sf. T. Harisiu
J. 4 Sf. din 17 Sf. Anicet Florentin
5 Teodul Agat. 18 t Vinerea Rudolf
S. lui Lazr 0 19 Sf. Simon Hermogene
D. 7 Dum. Florillor (s. d.) 20 t Patti D. Pattilor
L. 8 Sf. Mart. Irodion (s. d.) 21 t Patti Adolar
9 Sf. Mart. Eupsichie(s.d.) 22 Lothariu
Sf. Mart. Terentie (s. d.) 23 Sf. Gheorghe Gheorghe
11 Sf. M. Joi (s. d.) 24 Sf. Adalbert Albercht
12 Sf. M. (s. d.) 25 Sf. Marcu E. Maras Ev.
S. 13 f. Mart. Artemon 26 Clet Papa Clet
13.. 14 Patti 27 t Quasimodo Quasimodo
L 15 Sfintele Patti 28 Robert Tereza
M.. 20 Sf. Norbert Sibila
M. 17 Simion Persul 30 S-ta Caterina de S.
J. Sf. loan Ucenicul
18 Maiu S-tii Fil. Jac. Filip
19 t Isvorul Tmduirei 2 Sf. Atanasie Sigismund
S. 20 Sf. Teodor Trichina
. 21 Dum.
3
4
tt MisereSf. Cruci Misere
22 P. Teodor Sich. 5 Sf. Monica Gothard
M. 23 t M. Gheorghe 6 Sf. loan P. Dietrich
M. 24 Sf. M. Elisabeta 7 Sf. Stanislav Gottfried APRILIE
5 Sf. Ap. Ev. 8 Sf. Desideriu Stanislau
V. Sf. Mart. Vasile 9 Sf. Naz. Simon Aprilie vine ver-
Sf. Simion frat. D. 10 Sf. Gordian Aperire., a deschi-
Dum. Mironositelor t Jubilate Jubilate de, pentru in
L. 29 Slii Mart. d. Kizic 12 Sf. Pancratiu imbobocesc primii
M. 30 Sf. Apostol lacov 13 Sf. Servatiu muguri
- Continuarea arAturilor rea terenurilor de pomi. Distrugerea

semndturilor de primvari. SemAnatul carto-
sfeclelor. Se prima porumbu-
lui, in Martie. Plivitul de legume.-Rzoarele calde
de toamn. Se hameiul. calde a se aerisi abondent. Plivitul.
rea telinilor. putul consumrei lptucilor, ridichilor, morco-
Arboricultura. Altoirea arborilor fructiferi Terminarea rsdirei legumelor de tim-
de a tulpinelor altoite. puriu.
(405-.495 a Influents acestui mare poet asupra artei

SOFOCLE a El a statornicit
tragediei. Fatalitatea, care atunci, toat dramaticA, a
fost pe un plan secundar aceasta interesul pieselor crescu. Sofocle a
fcut din poezia o oglinda fidel a a pasiunilor, a tendintelor
a luptelor omenesc. Subiectelor sale dat o trsturi omeneascA,
prin aceasta dad, conform artei grece, el extraordinar
de mari de puternice, le face s sufere e
adevr in zugrAvirea suflet omenesc se poate recunoaste. Se atribue
lui Sofocle 123 de piese. Dintre acestea nu au in intregime, deck
: Filoctet, rege, la Ajax, Electra,
Trachinienii. Operile lui Sofocle, remarcabile prin supletea puritatea stilului,
prin armonia sentimentelor, au o pe de general, pe
de neperitoare. fac a fi un poet neintrecut.
www.dacoromanica.ro
.ALMANACH 23
A cincea IU 31 zile
15 Maiu
. . 4 ore 53 m. Ksritul Soarelui . . 4 ore 38 m.
Apusul . . 19 ore 32 m. Apusul . . . 19 ore 47 m.
M. 1 Sf. Profet Eremia 14 Pahomie Cristian
2 Ad. M. Sf. Atan. c. M. 15 Sf. Isidor Sofia
3 Sf. M. Timotein 16 Sf. Onesim Peregrinu
S 4 S-ta M. Pefaghia Sf. Pascal Erich
D.
L.
5
6
Dum.
Sf. Profet
0
17
18
19
tSf.Cantate
Petre Celestin
Cantate
Arnold
M. 7 Crud 20 Sf. Bernardin Anastasia
. M. P5aznic. 21 Sf. Felix Papa Prudentiu
J. 9 f. Profet 22 St. Elena
V. 10 National. 23 Sf. Desideriu
S. 11 Sf. Mochie 24 Sf. Donatu Esthera
D. 12 t Dum. Samarin. 25 t Rogate Rogate
L. 13 S-ta M. Olicheria 26 Filip Edmond
M. 14 Martir Isidor 27 Sf. Hildevert Weda
M. 15 Sf. Pahomie c. M. 28 Sf. Gherman Ep. Vilhelm
J.
V.
16
17
Sf. Teod. Sfintit.
Sf. Ap. Andronic
29 t
30 Sf. Ferdinand
Domn. Inlt.
Wigant
S. 18 M. And. 31 Sf. Petronilla Petronilla
D. 19 Dum. Orbului lunle t Exaudi
L. 20 Sf. M. Talaleu 2 Sf. Potin
M. 21 Const. Elena 3 S-ta Clotilda
M. 22 Sf. Martir 4 Sf. Clotilda
J. 23 D. 5 Sf. Bonfacie Bonifaciu MAIU
V. 24 Sf. Simion dela M. 6 Sf. Claudiu Benignu
S. 25 c. Sf. 1. BotezM. 7 Sf. Robert vine
D. 26 Sillor 8 t Dom. Rusaliilor Dum. jores (strmosi), pentru
L. 27 f. M. Terapont 9 t Lunia Rusaliilor era con-
M. 28 Sf. Martir Eftihie 10 Sf. Varnava Varnava sacrat, la Romani, bi-
M. 29 S-ta Teodosia 11 t Quatember Varvara trnilor.
J. 30 Joia 12 Sf-ta Olimpia Basilide
V. 31 Sf. Martir Ermeu 13 Sf. Antoniu de P. Tobias
Gospodria - Ultimele seminituri se tarilor ce dau din Plivitul in de
fac la inceputul : rapita de pomi. Desfacerea legturilor de altoirea copu-
colza, porumbul, cnepa, fasolea, inul latie. Altoirea in copulatie a listarilor. Altoirea
Se plivitul intre coaje lemn. DDeprtarea gunoiului din ju-
porumbului, al sfeclelor. Cositul arborilor.
lui al lucernei. porumbului, asigurarea
contra grindinei a focului. suprave- Grdina de legume. - Se semnatul
ghere a cmpiilor. salate, etc. Se transplanteaz
Arboricultura. - Terminarea altoitului arbo- lele vinete, rosii, conopide, etc., din rsadnite.
rilor fructiferi. Distrugerea omizilor. sparanghelului.
LITERATII OMENIREI
la Venusia, Apulia, in anul 64 a. Chr. A studiat
literele la Roma, apoi la Athena. Primele lui in-
poetice fost apreciate de de Mecena, care ii deveni
prieten. Amabil, modest, paSnic, ambitiuni, a mai retras la Ustica,
proprietatea sa de Tibru. A murit Mecena, care a
ingropat. Horatio este, indoial, unul din cele mai frumoase genii ale anti-
chittei. Au dela el patru volume de Ode, de de Satire,
dou de Arta In Odele sale se strAlucitor, energic
ca Pindar, naiv, delicat ca Anacreon. imita, adesea,
ritmul poetilorgrecil Satirele Epistolele sale sunt modele de de
ironie Aproape versurile au devenit proverbe.
Arta pe care a imitat-o a desvoltat-o este, astzi, codul
oamenilor de bun gust.
www.dacoromanica.ro
24 ALMANACH
- -
I I
A Iun 30 zile
15 lunie
Rasritul . . 4 ore 33 m. Soarelui . . 4 ore 34 m.
Apusul . . 19 ore 59 in. Apusul . . 20 ore 3
Mortilor 14 Sf. Vitus Vitus
D. 2 Dum. Rusaliilor 15 t S-ta Treime S-ta Trelme
L.3 t S-ta Treime 16 Sf. Franc. Regis. Justina
4 Sf. Pr. Mitrofan 0 17 Sf. Avit
M. 5 Sf. Doroteiu 18 S-ta Marina Silveriu
J. 6 Sf. Visarion t Verde Gervasiu
V. 7 Sf. Mart. Teodot 20 Sf. Paulina
S. 8 Ad. M. Sf. Teod. St. 21 Sf. Lud. d. Rafael
D. 9 t Dum. tuturor 22 t Dum. 2 d.
L. 10 Timoteiu (I.P.S.A.) 23 S-ta Alice Vasilie
M. 11 Sf. Ap. Vartolomeu 24 t N. Sf. Ion N.Sf. .
M. 12 Sf. Egiptean. 25 Sf. Prosper Evloghie
J. 13 Sf. Achilina 26 Sf. de Paula
V. 14 Sf. Profet 27 Sf. Crescendu Ladislau
S. 15 Sf. Profet Amos 28 S-ta Leon
D. 16 t Dum. 2-a d.
17 Sf.
29 t Ap. Pavel Ap. Petr. Par.
L. 30 Sf. Martial Sinodul Ap.
M. 18 Sf. Leontie lulie Sf. Teobald Teobald
M. 19 Sf. Ap. fr. D. 2 Sf.
J. 20 Sf. Martir Metodie 3 Sf. Ulrich Ulrich
V. 21 Sf. Mart. Eusebie Ep. 4 Sf. Numerian Anselm
S. 22 Sf. Martir Itilian Sf. Prof. lsaia
. D. 23 3-a d. 6 t Dum. 4 d. Rusalil Dum.3d. Sf.Tr.
L. 24 Ion Sf. Vilibald
7
M. 25 -ta Mart. Fevronia Sf. Eustatiu
8 Iunie lat.
M. 26 Sf. P. David d. Tes. 3 9 Sf. Chiril (Junona) sau dela Junio-
27 Sf. Sampson 10 S-ta Felicia Rufin res ori Juventus
V. 28 Ml. M. Kir. I. 11 Sf. Filip. 7 Frati era consacrat, la
S. 29 Ap. P. Pavel 12 Sf Papa tinerilor sau Junonei,
D. 30 t Dum. d. 13 t Dum. 5 d. Dum.4.d.Sf.Tr. sotia lui Jupiter.
rural. - Arturile sunt im- Seceratul ovAzului, dup regiuni

portante. Se de Spatul Arboricultura.-Supravegherea altoaielor pomi-
rumbului. Cositul livezilor naturale artificiale: udarea la rdctn. Tunderea de
lucerna, trifoiul, de inflorire. La Curtirea pomilor de omizi.
putul lunei seceratul al treeratul. de legume. - Prsitul etc.
Mai seceratul regmni. Udarea belsug. Ultima spare a
gerea fnului. Smulgerea inulut de toamn. lui. Punere de
LITERATH OMENIREI
trit prin secolul al erei A in
CALI DASA limba sanscrit, lime, poeme storice, m!tologice
drame. norilor care este, indoial, una din cele frumnase
poezii ale face din Calidasa cel mai poet al literaturi sanscrite.
Este mai mare poet dramatic al neamului indic. I se atribue
vre-o 17 drame idilice, dar de se c ale lui :
Viorame-Urrasi. In e Dusanta a
Sacontala. Drama aceasta e una din cele mai frumoase reusite idile
ale veacurilor. fost tradus, in limbile europene toat a
mas uimit de frumusetea acestei drame, spunea nu crede existe
in lume o scriere mai plin de poezie, deck Sacontala. minunat a
fost in romneste, versuri moderne, de marele nostru George
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 25
IULIE 31 zile
lulie 15
Soarelui 4 ore 45 m. Rasritul Soarelui . . . 4 ore 58 m.
Apusul . . . 19 ore 57 m. Apusul . . 19 ore 45 m.
L. Cosma Damian 14 Bonaventura Bonaventura
M. 2 Sf. Nichifor 15 Sf. Henric Henric
M. 3 Martir lacint 16 Eustin Walter
4 Sf. Andrei Cretan. 17 Alexe Carolina
5 din Mon 18 SI. Frideric
S. Sisoe Mare 19 Vincent d. P. Ruth
D. 7 t Dum. 5 20 t Dum. 6 Rus. 5 d.Sf. Tr.
L. 8 Sf. Procopie 21 Praxedes Praxedes
M. 9 M. Pancratie Ep. 22 S-ta M. Magd. ia Magd.
M. Mar. de Nicop. 23 Albertin
S-ta Mar. Euf mia 24 S-ta Christina Christina
12 S M. Proclu 25 Sf. lacov lacov
S. 13 Sob. Gavril 26 S-ta Ana Ana
D. 14 Dum. 27 t Dum. 7 Rus. Sf. Tr.
L. 15 M. Chir Jul. 28 P.
M. 16 M. Antinoghen Ep. 29 S-ta Maria Marta
M. Sf. Martir Marina 30 Abdon Beatrice
Sf. Martir Ermil 31 Sf. de Loyola German
S-ta Die Aug. Sf. Ciprian Petru M.
Profet S-ta Portiuncula Portiuncula
D. 21 Dum 7 3 t Dum. 8 d. Rus. Dum. Tr.
L. 22 -ta Maria Magdalena Dominic Dominic
M. 23 Martir Foca 5 Sf. Cassian Caius
M. 24
25 t Ad. S-tei Ana
Christina t la Schimb. la
lullus,
7 Donatu din
26 Mart. Ermolae Sf. Ladislau lui lulius Cesar,
27 M. Pantelimon Roman Roman care s'a in luna
D. 28 t Dum. 8 t Dum. 9 Rus. Dum. Tr. aceasta,
29 Sf. Martir Sf. Herman Quintilis,
M. 30 Ap. Silvan S-ta Clara a anului.
M. Sf. Fvdochim P.S.M.) Hildebrand
GospodArla - Se spatul Arboricultura - Plivitul pepinierele de

musuroitul porumbului sfeclei. Secerisul pomi roditori. Supravegherea altoilor. las-
treeratul secarei, orzului, etc. tarilor slbatici.
Plivitul seceratul al cnepei dup
regiuni. Aratul prepararea terenului de legume. - Plivitul, spatul,
pentru semnatul Cosi- cartofilor, fasolei, etc., udatul in fiecare
tul livezilor artificiale. Spatul rapitei, zi seara. Recoltarea cepei de usturoiului.
orzului, ovazului, etc. Adunarea diverselor semi*.
LITERATII OMENIREI
S'a nscut la in 1265.Fu elevul Latini
cultiva oate oscute vremea D
pasiunea Beatrice, pe care o pierde in floarea
amintirea o in poemele sale. Dante s'a imortalizat prin
Comedia. Aceast coprinde trei : Infernal, Para-
disul. Poetul, prevzind soarta pune, in infern in purgatoriu, pe
ce ilustrat prin mai ales pe nenorocirilor sale,
paradis pe ce au bine. Poetul
in purgatoriu, iar Beatrice este cluza sa in paradis. Divina
Comedia este una din cele mai sublime cele mni bizare ale
omenesc. E prima in limbs italian,-pan atunci, in Italia se
in latineste. Dante a compus Poesii Vita nuova De Vulgar' Elocuentia,
De Monarchia lui Dante a fost Boccacm.
www.dacoromanica.ro
26 ALMANACH
I 31 zile
1 August 15 August
soarelui . . . 5 ore 18 Rsritul soarelui . . . ore 33 m.
. . . 19 ore 23 Apusul . . . 19 ore 00
t Scoat. Sf. 14 Sf. Evsevie Evsevie
2 Ad. M. S. Arh. 15 M. Dom. Ad. M. Domn.
S. 3 loanichie 16 Sf. Isac
D.
L.
4
5
9 d.
Eusignie
17 t
18 S-ta Elena
d. Dum. d.Sf.Tr.
Bertrand
M. Schimb. la 19 Sf. Donatu Sebald
M. 7 Sf. Dometie 20 Sf. Bernard Bernard
J. 8 Sf. 21 S-ta loana Anastasia
9 22 Simforian Oscar
S. Sf. M. 23 Sf. Sidoniu Zacheu
D. t Dum. 10 d. 24 t Dum. 11 d. Sf.Tr.
L. 12 M. Fotie An. 25 Lud. Regele Ludovic
M. 13 Max. Mkt. 26 Sf. Zefirin Ireneu
M. 14 Pie. Gr. Arhiep. 27 Cezar Gebbard
J. 15 Maicil Dom. 28 Sf. Augustin Augustin
V. 16 Ad. Icoanei Dom. 29 t Tier. Cap. Sf. I. B. T. C. S. I. B.
S. 17 Miron 30 S-ta Beniamin
D.
L.
18
19
Dum. 11 d. Rusalii
M. Andrei Strat.
31 tSept. 12 d.
Leo, Gil Proteu
Sf. Tr.
M. 20 Prof. Samuel 2 Sf. Regele Abesalon
M. 21 Sf. Tadeu 3 Sf. Mansuet Lea
22 Mart. Agatonic 4 S-ta Rozalia Moise
V. 23 Sf. Martir Lupu 5 Sf. Victor Nathaniel
S. 24 Sf. Martir Eftihie 6 Sf. Magnu
D. 25 Dum. 12 Rusalli 7 t Dum. Dum. d:Sf.Tr. AUGUST
L. 26 M. Adr. Nat. 8 t Nast. M. Domn. M. D.
27 Pirinte 9 Sf. Gorgoniu Bruno Numele
M. 28 Sf. Moise Arapul 10 Sf. N-lae de vine dela August,
J. 29 Sf. 1. Bot. 11 Sf. Protus Otilia rele victoriosul
V. 30 Sf. Alexandra 12 Sf. Guido Gerard rat roman.
31 Pun. M. D. 13 Sf. Maternu Christlieb
- Continuarea termina- Grid na de legume. - verzei. Pri-

rea seceratului, continuarea treeratului. Aratul mi- situl, sipatul rizoarelor. Strangerea seminteior
rapitei. Prepararea ogoarelor coapte. Recoltatul timpurii.
pe la inceputul de de salatelor, spanacului de Idem a
grau. Observarea meiului. Recoltarea a fi consumati verde.
cinepei a
LITERATI!
(1547-1616). DescendentuI unei nobile dar sirace familii
spaniole. A parte glorioasa la dela Lepante (1571).
rimase infirm alt mijloc de trai deck marele
talent care, nu fu recunoscut deck mai dupi moartea sa. Dupi o
captivitate la Mauri, se si pentru a putea trii, piese de teatru.
Treizeci de comedii un de perceptor, pe care'l aduce
Acuzat, pe nedrept, de necinste, fu aruncat in inchisoare. In
singuritatea celulei a pe Don marea neperitoarea sa in
care ridiculizeazi, odati eroul Sancho gustul de aventuri ro-
mantice de era Spania, pe vremea aceea. Tipul lui Don
Quijote a un isvor de inspiratie multe literaturi. Opera lui Cervan-
tes, care in literatura universala poate fi comparat Shackespeate, este mai
trainic monument de poezie popular. A mai rimas el Galatea, roman pas-
toral morale, care a supranumit Boccacio spaniol.
www.dacoromanica.ro
ALMA NACH 27
A noua 30 zile
Septembrie 15 Septembrie
Rsritul Soarelui . . . 5 ore 55 . Rsiritul Soarelui . . . 6 ore 10
Apusul . .. 18 ore 29 I Apusul . . . 18 ore 18 m

D. 1 t Dum. 13 d. Rusalll 14 tSf. Nicomediu
S.tel Sf. Cruel
L. 2 Sf. Mart. Marnant 15 Constanta
M 3 Sf. M. Antim Episc. 16 Sf. Corneliu loan
M 4 Sf. Martir Vavila 17 t Quatember Lambert
J. 5 Sf. Prof. Zaharia 18 Sf. Fereol
V. 6 Min. Arh. Mihail 19 Sf. Ap. Toma Ianuariu
7 Sf. Sozont 20 Sf. Eustachie Fausta
D. 8 t M. Dom. 21 t Dum. 15 d. Rus. D. 14 d. Sf. Tr.
L. 9 t Slii Ana 22 Sf. Venceslas
M. 10 S-ta M. 23 S-ta Tecla
M. 11 M. Teodora 24 Sf. Andochie Gerard
J. 12 Sf. Martir Aftonom 25 Sf. Firmin Cleofas
V. 13 Sf. M. Cornelie Sut. 26 S-ta Justina
S. 14 Sf. Cr. (post) 27 Cosma Darn. Cosma Dam.
D. 15 d. Sf. Cruce 28 Dum 16 d. D. 15 d. Sf. Tr.
L. 16 -ta M. Eufemia 29 Sf. Arch. Mihail Arh. Mihail
M. 17 Sf. Sofia 30 Sf.
M. 18 Sf. Evmenie Ep. 1 Oct. Sf. Remigiu Remigiu
J. 19 St. Mart. Trofim 2 t Ingerul Volrod
V. 20 Sf. Martir 3 Sf. Antoniu Evald
S. 21 Sf. Apostol Codrat 4 Sf. Francisc d'As. d'As. SEPTEMBRIE
D. 22 t Dum. 16 d. Rus 5 t Dum. 17 d. Rus. D. 16 d. Tr.
L. 23 Zrn. Sf. loan Botez. 6 Sf. Bruno Fides Septembrie vine dela
M. 24 S-ta Tecla 7 Sf. Sergiu Spes lat. September pentru
M. 25 Cuvioasa Eufrosina 8 Sf. Brigita Efrem era a 7-a lun a anului
J. 26 t Ad. Sf. loan 9 Dionisie Dionisie roman. Vulcan era
V. 27 Sf. Mart. Calistrat. Franc. Borgia Amalia nul acestei luni. Era
S. 28 Sf. P. Hariton 11 Sf. Burchard lui fiind
D. 29 t Dum. 17 d. Rus 0 12 t Dum. 18 Rus. D. 17 d.Sf. Tr. in vreme se
L. 30 Sf. Origorie Episcop. 13 Sf. Eduard Vogen culesul viilor.
Gospodirla rural. - recoltrei ce- in copulatie. Recoltatul fructelor. Splatul

realelor. Se treeratul orzului, pomilor. Facerea gropilor pentru plantatiunile de
secarei, ovazului, etc. Recolta porumbului a a arborilor.
sfeclei. Aratul miristilor. Continuarea aratulm de legume. - Recoltarea semintelor
sernnatului cerealelor de toamn ca de cartofi, fasole, mazre, etc.
orz, rapit, trifoi, etc. Prepararea ghelului din nou infiintat. Recoltarea sfeclelor
ce vor servi de serninte. Lopatatul cerealelor. a tuturor plantelor rdacinoase. Semnarea diver-
Arborieultura. - Deslegarea legaturilor selor zarzavaturi de
LITERATII
Marele poet al universal
SHAKESPEARE recunoscut, al Romantrce. 1564,
la Warwick. Contestat de contimporani, gemul deveni obiectul unui cult, une-
ori exagerat. A inceput prin a pentru piese apoi compuse
originale. A 35 de piese, dintre care pot fi socotite drept capod'opere:
Henric IV, Romeo Regele Lear, Macbeth, Hamlet, Othello. Shakes-
peare toate calittile omului de geniu : cu energie. cu exac-
titate sustine admirabil caracterele eroilor Tablourile lui pe
gratioase teribile. Se ridic adesea la sublim exceleaz, mai ales, prin
talentul de a provoca groaza. Totusi se gsesc piesele sale ridicole, vul-
gare triviale, chiar in buctilor celor emotionante. Rare
ori de timpului a locului. Cea mai mare parte a au
fost tiprite dup moartea sa se pare ele au suferit multe modificri.
www.dacoromanica.ro
28
zecea zile
Octombrie 15 Octombrie
Soarelui . . 6 ore 28 m. Soarelui . . . 6 ore 47 m.
Apusul . 17 ore m. Apusul . 17 ore m.
ORTODOX NOTITE
M. Sf. Apost. Anania 14 Sf. Vilhelmina
M. 2 Sf. Ciprian Justina 15 S-ta Tereza Hedviga
3 Sf. Dionisie Areopag 16 Gal
V. 4 Sf. M. Ep. 17 Sf. Florenfiu Florentiu
5 Sf. Martir Haritina 18 Sf. Luca Ev. Luca Ev.
D. Dum 18 d. Rusalli 19 t 19 Rus. D. 18 d. Tr.
L. 7 Sf. M. 20 Sf. Ptolomeu
M. 8 S-ta M. Pelaghia 21 S;ta Ursula Ursula
M. 9 Sf. Ap. lacob 22 S-ta Cordula
J. S-ta Eulampia 23 Sf. Ilarion Severin
V. 11 Sf Apostol 24 Sf. Rafael Solomon
12 M. Proh si Tarah 25 Sf. Crispin Adelaida
D. 13 t Dum. 26 t 20 Rus. D. 19 d.Sf Tr.
L. 14 t S-ta Paraschiva 27 Sf. Amandu
M. 15 Sf. M. Luchian 28 Simon Simon
M. 16 Sf. M. Longin Sutas. 29 Sf. Narcis Eng. Ihard
J. 17 Sf. Profet Osie 30 Sf. Lucaniu Lucaniu
V. 18 Ap. Ev. Luca 31 Sf. Quentin Wolfgang
S. 19 Sf. Profet Noem. Sfinfii
D. 20 20 d. Rusalli 2 t Ziva D. 20 d. Tr.
L. Ilarion eel M. 3 Sf. Hubert
M. 22 Sf. Averchie 4 Carol Carlota
M. 23 Sf. Ap. f. 5 Sf. Zaharia Erich OCTOMBRIE
24 Sf Martir Areta 6 Leonard Leonard
V. 25 Sf. Mart. 7 Sf. Ernest Erdman Octombrie vine dela lat.
26 t Sf Martir Ditnitrie 8 Sfintele October opt), pen-
D. 27 t 21 d. 9 t Dem. 22 D. 21 cO era a opta
L. 28 Sf. Martir Terentie 10 Sf. Martin omana. vreme a
M. 29 S-ta M. Anastasia Mart. Papa Cunibert t consacratO zeului
M. 30 S-ta Martir Zenovie 12 Sf. Marte.
J. 31 Sf. Stahie 13 Sf. Stanislav Leon
Continuarea terminarea rea transportarea pomilor. trunchin-

treeratului de cereale. Continuarea activitate a rilor de muschi, parasite, etc.
arturilor semnturilor de toamn. Finitul
sfeclei. Prepararea de legume. - La 1nceputul se
Loptarea cerealelor. seamn diverse zarzavaturi de Re-
Arboricultura. - Recoltarea fructelor. coltarea felinei, morcovilor, cartofilor, etc. Con-
natul in rzoare a simburilor de fructe Planta- servarea in a zarzavaturilor.
LITERATII OMENIREI
Jean-Baptiste Poquelin (1620 1673) e valet al lui
Ludovic XIV. terminarea unor studn,
functiunea tatlui dar o curnd simfindu-se de o
ternic inclinare spre arta dramatia. A autor actor, susfinind primul rol
in piesele sale, care toate aproape sunt capod'opere. In teatru a numele de
pe care l'a nemuritor. Inzestrat o
o nesecat, un ptrunzator fin spirit de observatie, ceea ce ii
sO gama ridicolului a un minunat talent de a
caracterele, devenite tot tipuri nemuritoare, este primul dintre poe-
comici, neintrecut de nimeni de egalat. A in versuri toate su-
biectele care aparfin Misantropul, Femeile Savante,
fumindu-se cu proza cele ce le socotea de o mai importanfl care
se de : George Dandin, Bolnavul etc., etc.
Versurile sale au tipul stil comic, prin naturalul, indeminarea,
energia grafia lui.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 29
lun NOEMBRIE zile
Noembrie 15 Noembrie
Rsritul . . . 7 ore 11 m. Rsritul Soarelui . . . 7 ore 28 m.
Apusul . . . 15 ore 49 m. Apusul . . . 16 ore 36 m.

I Doct. Cosm. D. 14 Sf. Venerand Levinu
S. 2 Sf. M. Achindin 15 S-ta Leopold
D. 3 t Dum. V Luca Dum. 23 d. Rus. D. d. St. Tr.
L. 4 Sf. P. loanich. M. 17 Sf. Clement Justin
M. 5 Sf. Mart. Galaction 18 S-ta Auda
M. 6 Sf. P. Pavel 19 S-ta Elisabeta Elisaveta
J. 7 S-tii 33 M. din 20 F. de Valois Amos
V. 8 t Arh. Gavril 21 t Intr. Intr. in Biser.
S. 9 Sf. Martir Onisifor 22 S-ta Cecilia Cecilia
D. 10 t Dum. 23 d. 23 t 24 d. Rus. D. 23 d. St. Tr.
L. 11 Sf. Martir 24 S-ta Flora Loth ...
M. 12 Sf. P. Milostiv. 25 S-ta Ecaterina S-ta Ecat.
M. g. de A. 26 Sf. Siriciu Papa Conrad
J. 14 Sf. Ap. Filip (L. 27 Sf. Maxim Seth
V. 15 Sf. M. Guhe (I. P. Cr.) 28 Sf. Sosthene Gunther
S. 16 Ap. 29 Sf. Saturnin Noath
D. 17 Dum. 24 t Dum. Advent. Dum. Advent.
L. 18 f. Martir Platon 1 Sf. Eligiu Gabin
M. Sf. Profet Avdie 2 S-ta Silvia Canditul
M. 20 Sf. Dec. 3 Sf. Xavier Cassian
21 t 4 S-ta Varvara Varvara
V. 22 Sf. Apostol Filimon 5 S-ta Abigail
S. 23 Sf. Amfilochie Ep. 6 Sf. Nicolae Nicolae
D. 24 t Dum. 25 7 t Dum. 11 Advent D. Advent. Dela lat. November
L. 25 t M. Ecaterina 8 t Concep. Sf. F. Cornelia (novem=nou5)era a noua
M. 26 9 Leocadia a anului roman al
M. Sf. M. Persul 10 S-ta Valeria ludita lui Romulus, care an
J. 28 Sf. M. N. Sf. Waldemar avea zece luni. Ea
9 Sf. M. Paramon 12 Sf. Epimachu pns sub protectia Dia-
Sf. Apostol Andrei 13 S-ta Lucia Lucia nei, zeila
ContMuarea terminarea Arboricultura. - Terminarea plantrei

semnatului de toamn. Facerea de ogoare, plantrei pomilor. Curtitul
fundri, Se recoltarea sfe-
clelor. Transportarea gunoiului bligarului pe de legume - Gunoirea grdinei,
perirea rzoarelor de legume cu frunze.
LITERATII OMENIREI
(1694-1778). Este scriitorul eel mai universal al timpurilor
VOLTAIRE moderne. A imbrtisat, aproape, toate genurile a
buintat, mod fericit, stilurile cele mai diferite. Ca poet a strlucit in tragedie,
epopee, in poesia filozofic, in mai ales i n poesia unde n'are
rival. A fost mai putin fericit comedie, in in od. Ca prozator a tratat,
un egal ftlosofie, istorie, roman gen epistolar. Stilul in operele
serioase, este simplu, elegant strlucitor, prin spiritulm. In istorie,
a fost phntre primii care a introdus critica in cercetarea faptelor. Ca filosof
adopt ideile Locke Condillac. Filosofia nu pentru
decat respectS in Dumnezeu adevrurile
morale. El n'a uzat de talentul ca s sape temeliile religiuni.
De aceea rnajoritatea scrierilor sale a fost condamnat la Roma chiar in
Voltaire e unul din cele mai frumoase genii ale asupra creia a exercitat,
mai de o de o dictatura literaturei filosofiei.
www.dacoromanica.ro
A 31 zHe
1 Decembrie 15 Decembrie
Soarelui . . . 7 ore 45 m. Rsritul Soarelui . . . 7 ore 53 m.
Apusul . . . 16 ore 35 m. Apusul . . . 16 ore 40 m
D. 1 Dum. 26 d. 14 t Dum. 3 Advent. Dum. 3 Advent.
L. 2 Sf. Prof. Avacum 15 Sf. Eusebie Israel
M. 3 Sf. Prof. Sofonia 16 Sf. Antonie Anania
M. 4 S-ta Varvara 17 t Quatember Florentin
J. 5 Sf. 18 Sf. Gaetan Rudolf
V. 6 Sf. 19 Sf. Timoteiu Abraham
S. 7 Mart. Filothea 20 Sf. Ammon .
D. 8 Dum. 27 d. 21 t Dum. 4 Advent. Dum. 4 Advent.
L. 9 Zmisl. Ana 22 Sf. Honoratu Isac
M. 10 Sf. M. Caticbelad. 23 S-ta Victoria Ignatiu
M. 11 Sf. Dan Stalpnicul 24 Sf. Delfinu Adam Eva
J. 12 t Sf. Pr Spiridon 25 Domn. t Nat. Domn.
V. 13 Sf. Mart. Efstratie 26 t
14 S-tii M. Tirs, Lef., Fil. 27 Sf. Evangel. loan Evang.
D. 15 Dum. Sf. 28 D. d. Natt. D. d. N. Dom.
L. 16 Sf. Profet Agheu 29 Sf.
M. 17 Sf. Prof. Daniil 30 Sf. David
M. 18 Sf. Sevastian Zoi 31 Silivestru Silivestru
J. 19 Sf. Mar. Bonifaciu Anul N. Anul Nou
V. 20 Sf. Martir Ignatie 2 Sf. Macariu Abel Seth
S. 21 Sf. 3 Genevieva Enoh Dan
D. 22 Dum. Sf. 4 Dum. In. Epifan Dum. Ep.
L. 23 M. din Kreta 5 Sf. Rigobert Simeon
M. 24 S-ta Mart. Eugenia 6 Epifania Epifania Decembrie vine dela
M. 25 Natt. D. N. 7 Sf. Luchian Baltazar lat. December
J. 26 Sob. P. C. 8 Sf. Severin Gaspar zece) a zecea ultima
V. 27 Sf. Arhid. 9 Sf. a anului roman. A
S. 28 0 mii M. din Nic. 0 10 Sf. Agaton Papa Pavel devenit a doulsprezecea
D. 29 t Dum. d. 11 Dum. D. Epifan. d. Epifan. lun, dela lui
L. 30 Sf. Mart. Anisia 12 Mart. Anisia Reinhold Numa.
M. 31 S M. Melania 13 I. I. Botezt.
Gospodrla - Continuarea 'araturilor de legume.- Aerisirea rsadnitelor de

pe timp favorabil. Transportarea gunoaelor pe lptuci, spanac, etc., in zilele cu timp frumos.
tarini amestecarea Loptatul cerealelor. Acoperirea pae frunze a rizoarelor ce sunt
Arboriculture. - altoirea arborilor semnate zarzavaturi de Sparea
fructiferi. Distrugerea cuiburilor de omizi. a rzoarelor.
L1TERATII OMENIREI
GOETHE Until din mai scriitori ai Germaniei. S'a nscut la
Frankfort, pe Mein, in 1749. S'a cunoscut drama sa
Goetz de Werther, sugerat de arnintiri din tinerete,
un succes imens, care ii atrase protectia tnrului duce de Weimar,
August. A dat la iveal, pe un mare numr de scrieri de genuri diferite.
care poezia german, cea mai mare
miratie. Tragedii, o idilic1,-cea mai perfect din poernele -Herman
Dorothea, un roman Wilhelm Meister, marcheaz etapele geniului In
drama sa Faust, filosofica care poetul
sentimentele sale, luptele sale interne meditatille sale, e considerat drept un
capod'operi fr rival. Geniu vast, Goethe, pare a nu ave alt religie, un
pantheism nesigur. Stilul e model de Goethe s'a stins
in de 83 ani. A fost inmormantat la Weimar, prietenul su Schiller
protectorul Carol-August.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
CALENDARUL EVREESC
ANUL 5684-5685 I
Sept.
4 n.
evatInceputul Lunei Luni 7
15 Hamisa User Luni 21
Adar Inceputul Lunet Miercuri 6 Fevruarie
14 Micul Purirn 19 Fevruarie
Weadar Inceputul Lund Vineri 7 Martie
13 Postul Estherei Miercuri 19 Martie
14 Purim Joi 20 Martie
16 Purirn Vineri 21
1 Nissan lnceputul Lunei Smbt 5 Aprilie
14 Ajunul Vineri 18 Aprilie
15 (Pesach) ziva I-a Smbt 19
16 ziva II-a 20
17-20 Pastile, ziva III-a - VI-a Luni Joi 24 Aprilie
21 ziva VII-a 25 Aprilie
22 ziva 26 Aprilie
Yjar. Inceputul Lund Luni 5 Maiu .
18 A 33-a zi a lui (Lag B'Omer) 22
Sivan Inceputul Lunei 3
5 Ajunul Rusaliilor Smbt 7
Rusaliile ziva I-a 8 lunie
Rusaliile, ziva II-a Luni 9 lunie
Tamuz. Inceputul Lunei Joi 3
17 Drmarea Templului Smbt 19
Av. Inceputul Lunei 1 August
Arderea Templului (Tise Be 9 August
Inceputul Lunei 31 August
29 Ajunul Anului Nou 28 Septembrie
5685
Tisri. Anul Nou Hasana), ziva Luni 29 Septembrie
Anul Nou, ziva II-a 30 Septembrie
Postul Miercuri Octombrie
10 pcatelor Kipur) Miercuri 8 Octombrie
14 Ajunul Duminic 12 Octombrie
15 sau Tabernacolele (Sucoth) z. I Luni Octombrie
16 ziva II-a 14 Octombrie
17-20 Custile, ziva III-a - 15-18 Ocfombre
21 Custile, ziva VII-a 19 Octombrie
22 (Semini Atereth) Luni 20 Octombrie
23 Srbtoarea Legii (Simhat Thora) 21 Octombrie
Inceputul Lunei 29 Oct.
Kislev ceputul Lunei . Vineri 28 Noembrie
25 Inaugurarea Tempi (Hanuca), tine 8 zile . Luni 22 Decembrie
1 Thevet Inceputul Lunei 28 Decembrie
Anul 5684, 3-lea Ciclului lunar al 28-lea Ciclului solar, este un

an embolismic de 384 zile, din care 55 Smbete, 11 Septernvrie 1923
se 28 Septemvrie 1924.
5685, al 4-lea al Ciclului lunar al Ciclului solar, este un an
comun de 355 zile, Luni 29 Septemvrie 1924 se Vineri 17 Sep-
temvrie 1925.
Evreii anii dela facerea Lumei care Moise, s'a Intmplat la
anul 3760 Actualul Calendar,
de de Rabinii Hillel II-lea
din Tiberiada In anul 260 d. Chr. I din Ierusalim, In sec. IV d. Chr., este
bazat pe luni-solar de 353, 354 355 anii comuni la cari se adaog
o de 29 zile In anii embolismici de 384, 385 sau 386 zile. Ciclul luni-solar
al evreilor coprinde 19 ani cu 6939 zile; care timp Inceputul anului lunar
revine la a anului solar.
www.dacoromanica.ro
32 ALMANACH
AN L 1924 2 zile
Are 366 zile, 52
1NCEPUTUL SEZOANELOR
Hemisferul Hemisferul Hemisferul Hemisferul
boreal austral boreal stral
Martie ore26 m. Toamna Toamna Sept. la ore 4. m. Primivara
22 la 9 ore 23 m. 23 Dec. 18 ore 45 m.
Zilele cele mai ale

Soarele Durata
Data Ziva
Apusul Crepusculului
21 3. 58' 20 5' 44 m. 16 7'
22 lunie 3. 58' 5' 44 m. 7'
Zilele cele mai seurte ale Anului

Soarele Durata
Data Ziva
Rasritul Apusul Crepusculului
23 Decemb. 54 m. 4 4' m.
ECLIPSELE
Vom avea eclipse de soare de
Eclipsele de
(and luna dreptul soarelui, ascunzAndu-I total parte)
Eclipsa dela 5 Martie. - Eclipsa partial de 30

Mrimea eclipsei faza este August. - eclipsei faza
0.582. Eclipsa va putea fi din este 0,425. Eclipsa va putea
sudul oceanutui Atlantic din
situate la polul Sud. fi de regiune a
Eclipsa dela 31 - lului Nord, precum din Wile; Ja-
faza maxima este ponia, Corea, China de Si-
de 0,192. Va putea fi din beria, nordul Rusiei, Finlanda, nordul
dul oceanulut Pacific din
situate la polul Sud. Suediei Norvegiei.
Eclipsele de LunA
(CAnd trece Soare
Eclipsa dela 20 Februarie.- Eclipsa 14 August. - .
Mrimea eclipsei 1.605, va fi este de 1.661. Va

fi din Europa Africa, partea
din Europa, Asia, Africa, oceanul de a Americei de sud, Ocea-
Oceania. Pentru nul Atlantic, Asia, oceanul Pacific,
Indian Oceania de apus. Pentru
intrarea Lunei va la ora intrarea lunei va fi la ora
17.18'3". 20,309". .
www.dacoromanica.ro
ANACH 33
'CALENDARUL PERPETUU
lanuarie a a Pentru a
oarecare de tablourile de dupA
ce
ANII
sectia
- in tabloul
care contine cifrele pi
dela inter- 00
06
01
07
Q2 03
08 09
04
10
05
11
loana andor. 12 13 14 15 16
2. - Du acest coloana exterioad a
17
tabloului pi cautA care se pe 18 19 20 21 22
sa dela intersectia coloana lumlor. 23 24 25 26 27
In (cifrele grase) sA se lunile 28 29 30 31 32 33
lanuarie pi Februarie B.
3. - Du noul astfel gsit in coloana 34 35 36 37 38 39
exterioarA a tabloului III. Pe pi la intersectia 40 41 42 43 44
coloanei zilelor se aflA ziva 45 46 47 48 49 50
51 52 53 54 55
knii seculari totdeauna bisecti In calendarul 56 57 58 59 60 61
nu Gregorian, sunt
prin 400. 62 63 64 65 66 67
Datele de 5 pi 14 Oct. 1582 nu in 68 69 70 71 72
lendarul Gregorian (reforma gregoriani). 73 74 75 76 77 78
Scurtiri: M. Miercuri.
79 81 82 83
84 85 86 87 89
90 91 92 93
96 97 98 99
0.. 7.. 14 17.. .. 25.. 3 4
Te- 1.. 8.. p. la 4 Oct.1582 2 3 4

18.. 22.. 4 5 6 2 3
3.. 3 4 5 o 2
4.. Dela 1582 15 23.. 27.. 3 4 5 6
5.. 12.. 116.. 20.. 24.. 28.. 2 3 4 5 o
2 4 5 6
LU Z
2 3 4 .5 6 7
Te- Aug. Febr April
Sept lulie 8 9 10 11 12 13 14
bloul Mai Febr bloul 15 16 17 18 19 20 21
Dec.
(B.) 22 23 24 25 26 27 28
29 30
1 2 3 4 V
2 V
3 4 5 6 0 3 V
4 5 6 0 4 V
5 V
6 V D M J
0 1 2 3 4 5 6 ' 0 S D L m M J V
E:
Ce era, de la 29 Oct. 1875 data napterei Ce era la 1809 cAnd dat lupta
M. S. Regina aria? I, la intersectia dela Wagram ? Tabloul la
secolului 18 pi a coloanei 75, 6. lului 18 pi a coloanei anulul 09, 1.
In tabloul la intersectia grase La la intersectia liniei (cifrele grase
exterioare) pi a col. cuprinzind luna Oct. 6. exterioare) pi a col. cuprinzind luna Julie, 0.
In tabloul III, la intersectia 6 (cifrele La tabloul III, la liniei (cifrele
grase exterioare) pi a coloanei zilei este grase exterioare) pi a coloanei zilei 6, este
neri, tocmai ziva ziva
3
www.dacoromanica.ro
ALMAN.ACH
religioase nationale
PENTRU SERV1CIILE PUBLICE
(Stabilite Jurnalul Consiliului de Ministri No. 461 din 17 Martie 1921)
religioase, cu suspendarea serviciului.

1/14 lanuarie
(Botezul Domnului).
7/20 loan
2/15 Februarie Domnului) la 10 zile
25 Martie /7 Aprilie (Buna-Vestire).
Trei zile de
23 Aprilie /6 Maiu Gheorghe).
12/25 Maiu Domnului) la 40 zile dup Paste.
21 Maiu /3 Elena).
22-23 Maiu /4-5 Spirit Sf
29 lunie /12 lie Apostoli Petra
20 lulie /2 August
6/19 August (Schimbarea
15/28 (Adormirea Maicei Domnului).
8/21 Septembrie DomnuluO.
14/7 Septembrie
26 Octombrie /8 Noembrie
8/21 Noembrie Arhanghel Gavril).
21 Noembrie /4 Decembrie (1ntrarea
6/19 Decembrie Nicolae).
27 Decembrie -9 lanuarie Domnului).
Din aceste sdrbtori investesc caracter oficial:
lanuarie, care se va serba prin la Mitropolia din Bucuresti;
(Botezul se va serba toat tara prin asistarea
autorittilor publice la serviciul divin Paste, -
talk - prin asistarea autorittilor civile militare seara de Vinerea Mare
spre la S-ta Mitropolie.
Pe lng suspendarea serviciului, se va oficia Te-Deum in tam, la
urmtoarele nationale:
10/23 Maiu, Proclamared Independentei (1877), care zi se va comemora
Aniversarea Unirii tutulor Romnilor (1859 1918) Proclamarea Regelui (1881).
12/25 Maiu, zilei patrie Dom-
la 40 zile dup Paste.
legale
Potrivit legii repausului ical, stabilimentele comerciale industriale
trebue fie Duminicile toat ziva.
In de Duminici, urmtoarele srbtori sunt hotrte zile de
repaus, care autorittile institutiunle publice particulare sunt
Anul Nou (1 lanuarie). Main.
Boboteaza (6 lanuarie). (Proclamarea Independentei).
24 (Unirea). Pomenirea (12 Maiu).
14 (Prociamarea Maria (15/28 August).
2 zile de (26 Octombrie).
(23 Aprilie). 2 zile de
www.dacoromanica.ro
A A
cnd se
Pe Duminici srbtorile cnd prvliile sunt

mai urmtoarele srbtori:
7 loan). 29 lunie (Sf
25 Martie 8 Septembrie Domr
Cele trei zile de Pasti. nului, Maria
12 DornnaluO. 14 Septembrie (Ziva CruciO.
21 Main 8 Noembrie
22 23 Decembrie
de CasatieOurtile de Apel Tribunalele mai tin vacante: de
cian (din ajun la Anal Nou); de de mare in
nica vacanta de var, dela lulie la 31 August judecAtorii nu
se tine vacant patru zile la zile la
Srbtori
(St.
Bulgaria - (4 Martie). Franta - (14 lulie).

Grecia - (7 Aprilie). - (21
Polonia - (3 Mai). Elvetia August).
Norvegia - (17 Mai). Ungaria (20 August).
(24 Mai). Portugalia (5 Octombrie)
Danemarea - (5 lunie). Ceho-Slovacia - Octombrie).
Italia (Prima din lunie). Austria (12 Noembrie)
Suedia - (24 lunie). Serbia (1 Decembrie).
Statele-Unite - (4 Finlanda (6 Decembrie).
IMPARTIREk
AP din total
Oceanul Pacific 180.000.000
Oceanul Atlantic 92.000.000
Oceanul Indian 76.500.000
Marea Inghetata 15.000.000
363.500.000
Asia 44.093.000 . 8,60/0

Africa 30.027.000 . , ,,
America-Nord 26.702.000 . . .
America-Sud 18.185.000 . . .
Europa 10.066.000 . . .
Antartica 9.417.000 . .
Australia 8.960.000 . . .
'146.450.000
www.dacoromanica.ro
V
AN.
'
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
MARILE NOASTRE DE COMUNICATIE
1916-1923 C. F. R.
de rzboiu. Dezastrul. Criza. Refacerea.
Studiu bazat pe date statistice, instructiuni,
ordine, circuldri, declaratiunile directorilor
generali, comunicate de
de EM. A. RIEGLER
Materialul rulant utilizarea lui

MATERIAL RULANT Trenuri TONE
Kilometri
Anul
exploatati Cltori
Mrfuri
1873 643 79 383 1376 207728928
1916 3588 932 1497 23736 77414 98429 4550118092
1922 11305 1366 1842 38381 9636694
1923 1950 2811 53663 25545 21387 13340400
(Septembrie)
Tirania cifrelor expunerea faptelor e cea mai necontestata lege.

1916 tiranie o exercita mod permanent sta-
tistica c. f. r., cel mai bine organizat serviciu din
Publicand fiecare an, cu un lux de prefios, o Dare
de cuprinzand toate datele necesare, serviciul de statistica
putea da, moment, exacta situafie, din toate punctele de vedere,
ale acestei institufii.
Intrarea August 1916, a
primul pas spre Romania-Mare, in ce privete institufia C. F. R. a
semnat inceputul dezastrului, 1918, ca anul 1923,
la cinci ani incheerea rzboiului, fi realizat normalizarea.
rzboiului nu s'a mai publicat nici o dare de

complect pe nici un an
Ruina institutiei C. F. R. a .bugetar nici global.
marcat nu numai de distrugerea turi de lucrri, cifre nesigure, date
rulant, ci de cu o pre-
dezorganizare a tuturor ser- cautie
conducdtoare executive. Vesnic caracter de sunt
De aceast dezorganizare a reminiscentele frumosului serviciu
vut sufere, firete, serviciul statistic de odinioar.
statisticd. Din 1916 pn azi, In aceste conditiuni incercarea
www.dacoromanica.ro
aci,,are cifrele astfel
documentar
toate ce Pentru cei 3588, mijlocia,
s'au obtine, disparate - lei bagaje tone
de din 27476 lei
lui, am le Turi iuteal, exclusiv regia,
cu din statis- lei
aceea din. exclusiv
acestei comparatii va gia tone 8.009.432 lei 59
obiectul concluziilor ce milioane 497,566,12; venituri
privire lei 4.137.914.12.
de activitate al actualei veniturilor lei:
vastei adrninistratiuni a cilor lioane 949,868,15.
ferate romne. La aceste
a cheltuelilor 90.637.346,49
Materialul rulant 1916 deiace un excedent to-
cum statistica pe 1914- tal de lei 20.312.521,66 coeficien-
lua, ca comparatie, de 81,692.
1873 - 643 khn. de cale, Accidentele de
383 vagoane
1376 vagoane de mar- Un capitol interesant in ce pri-
- statistica noastr ca datele statistice pe anul 1915,
chiar sifuatia din 1915-1916. numrul accidentelor. Am
astfel, pentru reteaua in ce priveste accidentele
3554 3588 pcel an:
avut 932 locomotive, 58 deraeri, 79 ciocniri acos-
.1479 vagoane de 153 va- accidente extraordinare 317,
goane de 23.736 vagoane un total de 454, dintre cari
Un total deci de 25 189 linie 265 stati-
386 vagoane. halte, de parcursul
In acest an s'au 77414
de 46339 In accidente au fost o-
98429 mrfuri materi- morte 97 persoane
ale. Un total de 222182 de trenuri Din aceste victime,
de tot felul. au fost morti 17
In kilometri de tren, aceste tre- din 36 morti 48
au im total de de cale 12 morti
533.925 transpor- 23 strine 47
total 4.550.118.092 to- morti 34
ne brute kilometrice, ceiace In defectrii vagoane-
cifra fat cu locomotivelor a frngerilor
207.728.929 tone brute pentru de linie, am avut la vagoane:
1873. la bandaje,
de la locomotive 2 ru-
Venituri cheltueli de ceeace de sigur e
prea
ce chel-
traficut de toate Efectivul vehiculelor
categoriile ultima gestiune de 'Am dat cifrele globale ale
dinaintea vom lua dea- terialului rulant pe 1914-15. E
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 39
necesar efectivul total de vechicule pentru

vehiculelor astfel avem cale larg
toarele dobandite la 31 Mar- In privinta felului locomotivelor,
tie 1915: . 932 a fost astfel
Locomotive 932, 845, zat:
vagoane de Curte lo, ministeriale , 1) Pe nonnale
C. F. R. lo, pentru 7 locomotive de
1461, penitenciare sa- III-a, 19 de categoria I pentru
nitare 13, pentru post 153, trenuri accelerate, persoane etc.
140, pentru marfuri 9304 (cu roate motoare 'hbere), 135
rezervoare 4027, desco-perite pen- de categoria II pentru aceiasi
tru mrfuri 9910, trebuintare 4 roate cuplate),
speciale pentru administratia c. 596 de categoria III-a de
f.r. de 43. Un lucru (cu roate cuplate), 9
1000
Situatia la anului 1923
strine de categoria III pentru In andl 1914-1915 parcul lo-

trenuri de rezidiuri de p'etroliu, a fost cu 44
de categoria IV trenuri locomotive parcul de vagoane
lucru (cu 8 roate cu-
1338 vagoane de
2) Pe normale secundare Sporirea aceasta a determinat
7 locomotive tendere categoria sporirea trenurilor astfel de
II cu toate trenurile 68 cate- 1914 am avut 208.975
goria III cu aceiasi kilometric de
3) Pe (lai-Ungheni: klm. de tren, pentru
4 locomotive categoria II-a cu nul 1915 avem 222.182 trenuri cu
toate trenurile. 21.533.925 de
4): Pe (Crasna- .tren sau 6.32 la sut mai
lar celor cinci ani
6 locomotive categoria III-a pen din urma, 1915, 15,68
toate trenurile. mai mult.
www.dacoromanica.ro
40 ALMANACH
Pretul mnei de lucru

Un capitol din statistic pe Iat salarul mediu lunar al u-
nul 1915 - 1916 e din atelierul Bucu-
arat costului minei anul
de lucru, care azi greveaz de 31 Martie 1915: 1905 lei
considerabil lucrrile c. f. r., 79,08; 1906 lei 82,45; lei
bugetul admi- 98,25; 1908
nistrativ, de miscare, etc.- e un 1910 lei 100,21 urma cizei);
care se manifesta 1911 lei 106,03; 192 lei 110,98; 1913
intea natural cu totul lei 123,60;- iar dela 1914 la 1915
alt lei 142,49.
rulant
In cifrele materialului rulant am rial. Astfel, am gsit pentru 1914-
materialul particular ce cir- 917 locomotive func-
cula c.f.r. Cum pentru au costat lei 59.480.902,82,
a stabili acestui material, vagoane de tot felul lei 91
nu intereseazA dect acela milioane 317.477,105, 43 pluguri
partinnd administratiunei c. f. tie lei 367,062,75. Un to-
r., vom da cifrele de mai tal la materialului
considernci acest lant de 151.165.442,62.
Cheltuelile d e exploatare
Vom prim par- Serviciul de ateliere
te a studiului statistic, ne: personal 18.135,553,34,
ne de cheltuelile exploatrii pe terial 25,042,519,25; Total 43
anul 1915, pentru lungimea 178.072,59.
locie de 3588
443 statiuni halte. Aceste Serviciul de Intretinere: Perso-
tueli au fost, cum am mai spus nal 9.322.182,12, material lei 7
de 906.373.346,49. Ele se repar- milioane 245.017,51; Total 16
tizeaz astfel: lioane 567,199,63.
Administratia centra!A: personal Serviciul de economat: Personal
lei 1.316.347,59, material lei 553.125,64, material 352.908,61; to-
mii 052,99; Total 1.435,400,58. tal 906,034,25.
Serviciul comercial: personal lei Chetueli de
1.145.400.17, material 101.857,85; Personal 601.648,50, material lei.
Total 1.247,258.02.
Serviciul de miscare: personal 3.484.982.03; total 4.086.630,53.
21.409,625,62, material 1741,060,97 Personal 61,575,85,
total 23,151,286,59. terial 3.888,45; total 65,464.30.
Intrarea actiune
aci am avut date precise. porturile de au
In ziva de 14 August 1916 devenit secundare, primnd trans-
mnia a actiune. porturile militare.
C. F. R. au puse, imediat La vreme, soarta rzboiu-
sub comandament militar. Trans- lui deveni vrjmas.Materialul ru-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 41
lant se ruineze, vagoa- ibilitate de a-i msura

nele-clas se deterioreze, loco- rea. Nimeni nu cte lo-
motivele fie scoase functiu- comotive sunt cte
Veni ocupatia armatei inamice deteriorate, cte au rmas
Oltenia Muntenia. 0 ' mare ritorul ocupat gsesc
din materialul rulant Sn Moldova, cte vagoane clase
aci. mai exist stare cte
Directiunea C.F.R., se ruinate.
mut Noembrie 1916 la Iasi, Vagoanele de cl. au
Moldova ce s'a mai fost ruinate foarte scurt
salva. tne. Nevoia deparazitrilor, a
Serviciile administratiei se cesitat transformarea
zorganizar complect, droturi in canapele de lemn,
ruina materialului rulant, gea.murile au fost distruse, usile
sibilitate de a fi reparat, cci de vagoanelor de au fost
nu fi vorba. scoase.
haosul. Trupele rusesti Moldova au
ruinat mai cumplit ce
Inceputul dezastrului din parcul vagoanelor de caltori.
Intr'o chestiime in care inter- Atelierul dela Iasi nu
vin cifrele, nu se nici glu- para locomotivele din lips de
m nici exagerare. una terial personal. locomotiv
lucrrii intreprinse se uza imposibilitatea de a
chiar ei. urni. Atunci era o
Data de 15 August 1916, alturi de suratele ei din
semneaz inceputul haosului, pen- aceiasi
tru c.f.r. ser- rmas in doi ani de rzboiu
viciile centrale ct ce lucru bizar e, tot asa, in
exploatarea, tractiunea, miscarea foarte mare numr, se mai
intretinerea, iar luna azi, att Moldova ct
brie a fost hao- Muntenia.
Dezastrul era de
Serviciile atelierelor din Bucu- efectele exploziilor munitiunilor
au fost abandonate ocupanti- din vagoanele de de
cu par- bardarea transporturilor, cari pro-
principale; s'a ivit nevoia -duceau goluri dect
a se evacua in Moldova autori-
efectuarea transporturilor E evident in cum-
militare oricum, mutarea directiu- nenorocire nimeni nu se
nei generale c.f.r. la Iasi, conditi- tea gndi la contabi-
de instalare mizericordioase, litate.
torganizarea introducndu-
in adrninistratia c.f.r. la Dezastrul din teritoriul ocupat
un serviciu militar, efectuat in Reocuparea teritoriului Munte-
nesuficient, - toate acestea niei Olteniei, 1918, a
erau de natur desfiinteze func- complectarea haosului.
tionarea celor doua servitii mo- micii in retragerea fie
del dela c.f.r.: statistica conta- fie prin Cadrilater,
bilitatea. mai toate locomotivele vagoa-
Dezastrul se po- rmase aci 1916.
www.dacoromanica.ro
42 ALMANACH
Statiile, Noembrie 1918, par. se in

mseser izolate. Telefonul te- istovite. Ardea-
4egraful ele nu functionau. venea Basarabia Bu-
doborti la ovina.
Depozitele de combustibil La c. f. r. incercrile
nici nici de refacere, cu utilizarea mai ra-
le de ap deteriorate. tional a materialului existent in
Prime le trenuri ofkiale transpor- vechiul regat, cu concursul celui
ministerele din Moldova la mai ruinat din provinciile
Bucuresti, mergeau pe dibuite. Alipite. le trenuri de
ministerului de externe a tori - neiluminate, neinclzite,
fcut ore dela al minis- geamuri, - fur puse
terului de Interne patru zile. Iti- cu itinerarii, mai sau
nerarul vorbea de ore mai ad-libitum". Se
minute. reparrile usoare de lo-
Ins, trebuia dis- comotive.
9,13
800
200 TRENURIZILNICE]
I
I
1
Cum, din totalul locomoti- serios 1921, aceia a cheltue-

velor nu rmsese functiune e la punct nici
vechiul regat, e lesne azi.
reluarea Pentru 1916 - 1920
traficului. n'avem nid un de date cari
Paralel cu aceste se figura adevrat sta-
o inventariere a materia-
rulant o foarte
a contabilittii. Primele de
Nici una, alta nu erau Abia in Noembrie 1918, doi ani
la punct in ce prive-- dela evacuarea Capita-
contabilitatea veniturilor au se indrumeze
lamente trebue mai primele trenuri spre Bucuresti. A-
www.dacoromanica.ro
43
ceste au readus Capita ,aburul, nu puteau face presiune.

Suveranul ministerele. Vagoanele erau
,S'au format o serie de trenuri Locomotivele din Ardeal nu se
evacuati. puteau vechiul
In Ianuarie, pe data de 7, 1919 gat, att din cauza
nu aveam trenuri zilnice pen- mai ales din a lipsei de stocuri
tru nick o directiune. de aceste locomotive
D-1 inginer Al Perieteanu, arznd pcur transformarea
general al C. F. R. -ieputndu-se face a Intrerupe
acea vreme, de pen- circulatia abia se incepuse.
tru economia spunea La 12 Februarie M. C. G. anun-
tilor: Publicul nu cunoaste nu se poate din Ar-
departe mcar halul care deal la invers,
dusmanii ne-au retra- o autorizare eliberat de M. C.
gere ferate. S'au General.
fcut se fac sfortri u- Un inceput" de normalizare
ca restabilim, limitele La s'a vestit ca
inceput" de normalizare,
La inceputul viitoa- fiintarea unui accelerat,
vom avea zilnic un. tren Predeal.
personal pentru Constanta un Cam la serviciul
tren zilnic pentru Varciorova". comercial din trimetea
In adevr, 15
functionari la Sibiu,
1919 s'a pus primele
trenuri No. 125-126 Un eveniment deosebit a fost,
Vrciorova locul trenurilor sosirea la
mixte No. 403-404, iar Luni 14 bruarie 1919, pentru
au fost inlocuite mixtele inceputul rzboiului, a 0-
417-418 Bucuresti-Predeal per- rientului-Expres", din 3
sonalele 127-128, avnd aducnd un singur ro-
Brasov-Sibiu, Cluj. knn dela Paris. Cu acest tren
Mersul trenurilor se stabilea nu unna circule deocamdata"
pentru o persoanele oficiale.
2 Februarie 1919 s'a dat mersul La 9 Februarie 1919, se stabi-
*renurilor 6 perechi de trenuri
bruarie. de anume pe distan-
In acest mers se tele Bucuresti - Cernuti, Bucu-
Smbt 2 pleaa trenul No. 123 resti-VArciorova,
la sosind No. 402 de la deal, Bucuresti-Galati,
Constanta", c Duminec 3 plea- Pascani-Iasi. Mai
No. 127 la Predeal" 29 trenuri mixte, iar trenul
Luni Februarie trenul No. Bucuresti-Constanta nu cir-
121 la Iasi". zilnic.
Orele de ca cele de Acesta era la acea tot tra-
sosire erau Nici un tren de mrfuri.
nu pleca nu sosea la timp. Era
o imposibilitate. Trebuia se Fiara omeneasa
tepte un tren ca se E drept nu toate vagoanele
cu locomotiva lui altul . erau ruinate. Mai erau ateva,
comotivele erau defecte, sapau deosebire de cl. Ele
www.dacoromanica.ro
44 ALMANACH
fi puse pe linie din noastre. In. afar de ruina

cauz civil, celor
tmai ales, soldatii, rupeau postavul telei ocupate vreme de doi ani
canapelelor geamurile. de inamice - era pro-
Lumea intra esea pe fereastr, tot de aceste armate.
aruncnd bagajele Era, urmare, o chestiune de
cale. just cuvenit retrocedare ca
General Macri, care a materialul
succedat Inginer Perieteanu. rulant, se va ivi, de
in directoratul general al f acolo de unde avea dreptul.
rate, intrebat de mine, mi-a afir- Prilejul acesta a fost ocuphrea
mat se mai des- Budapestei la August 1919.
lumea ca dea
cele vagoane bune Primii pasi spre refacere
de S'a rechizitia pe
Era, o nemaipomernta oparte a materialului rulant, pe
anarhie. Orseni, soldati, dealta a celui industrial: strunguri,
se aruncau, se striveau in trenuri de care fabricile noastre fuse-
distrugand totul. deposedate. S'au format tre-
Nimeni aproape, nu bilet. de locomotive vagoane de
Pumnul era prima ultima cltori, spre complectarea parcu-
de In tren era rilor noastre, ele o necesita-
dar la casele de bilete te imperioasd pentru reluarea
se nimeni.
In stare de lucruri s'a Aceast rechizitie, care statul
expeditia pentru tot s'o ca o
tolirea revoltei comuniste din Un- a pro-
care ameninta efectiv dus un protest al guvernului
tiera Ardealului. Cum comisiunea interaliat
Ocuparea Budapestei din a o atitudine
in aceast chestiune,
Fostii cupanti in retragerca de destul de a fost
din Dobrogea, Muntenia Olte- vorba ca
nia, distrus mai tot ce au lsat. o comisiune
Nedistruse au doar ,constate materialul rulant
locomotive vagoane. Restul a Yechizitionat, nu ca
trecut Bulgaria Ungaria. valoare cel luat de fostii
Guvernul prin comisiu-
nea din Bulgaria, Chestiunea a provocat oarecare
expus pretentiunile la materialul nemultumire. Guvernul a
luat de armatele bulgare. comi- avut o etitudine ne-
siune a acest material nici o discutiune asupra
prin Bazargic au operatiu- actiunei sale, perfect legale,
nile de retrocedare. dreptul rzboiului.
nu Bulgaria trecuse tot Principiul acestor rechizitii find
materialul nostru rulant stare trebue relevm ele
de functionare. In Germania,, Aus- fi fi mai utile
tria Ungaria se toate militar s'ar fi
liniile locomotivele vagoanele cea In
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 45
deosebire locomo- de arbuni dela Petrosani

multe din cele o de 800
erau defecte, aduse in ve- goane lunar, 1919, Octornbrie,
chiul regat au fost pe deck vagoane, din-
moarte, de cortejul tre cari 125 vagoane se expediau
cadavrelor... in vechiul regat sub militara,
Vagoanele de de restul intre f. r.
au folosit, schimb, mai ardelene 65 vagoane industriei
particulare.
!AMeliorarea traficului de Chestiunea combustibilului
tori s'a putut obtine, tru locomotive a pe d-1 Al.
relativ, vreme. Perieteanu manifeste d-sa
La Octombrie 1919, s'au pus ingrijorarea la Noembrie zia-
trenuri accelerate rului Dacia". Locomotivele
nice in vechiul regat liniile de diferite tipuri, nu
cipale, inmultindu-se lo- teau fi utilizati pentru toate foca-
comotivelor". La aceasa rele cazanele.
sim 16 trenuri accelerate directe
pentru Ardeal Bucovina 34 Un moment critic
trenuri de persoane. La 28 Noembrie s'a o con-
Un incident caracteristic s'a pro- la care au participat
dus, la 6 Octombrie ur- R.R.R., d-1 Al. Perieteanu
imprejurari. La acea un reptrezentant al ministerului
cum in Ardeal functiona de industrie. La
Consiliul Dirigent cu caracter citit un act din care
itonom la Sibiu exista prezortul" Statul s'ar fi obligat
r., condus de d-1
f. nu locomotive din alte
Din motive a cror nu tri, din Franta, multiumin-
are ce aci rezortul" dela cu repararea celor stricate.
Sibiu asentimentul In comisiunea de
itinerarul stabilit pentru pprovizionare rspundea
brie. Din pricin trenurile guvernului c nu-i poate
accelerate pentru Sibiu Cluj satisface cererea de locomotive".
s'au oprit prima zi la Predeal. D. Al. Perieteanu a citit la acea
Directorul general c. f. d-1 oferta unei case ger-
Al. a un raport mane de a procura Romniei loo
ministerului lucrrilor pu'blice locomotive in stare de
atitudinea d-lui locomotive stricate sta-
Chestiunea ajungand plAtind diferenta de cost.
rspunsul trimes chestiune a locomoti-
publicat Vineri 17 a produs o vie uimire,
tombrie, spune statul retribuise cu peste o
o de 'renuri acce- milion franci o serie de
lerate vreme c ferate nu proecte studii executate de fel
pot transporta nici alimente pen- de fel de misiuni tehnice
populatie, nici combustibil pen- frunte cu a d-lui de Candolle,
tru iarna ce angajat refacerea f e-
Ingrijorarea cea mart. rate romne.
Bohtiel era faptul Gravitatea situatiunei atinge un
de unde de rIzboiu' acut pela Decembrie.
www.dacoromanica.ro
ALMAN;ACH
aduse in ultimul circulatiei

devin irmtilizabile, defec- Yilor accelerate
tndu-se foarte repede. Atelierele locuirea cu trenuri numite
nu face nevoilor. mixte.
intrate in reparatie,
mai mare dect al celor esite. E Transporturile de mrfuri
drept ateliere se un Prin August-Septembr:e 1919,
fel de grev pasiv pe care nu se putea vorbi de trenuri
o motiveazg bruschetea de In primul rnd,
controlului militar netinerea pbrturile de cereale erau supuse
Tectiunei generale a promisiunei, regimului imobilizgrei. In Octorn-
ce fi de a le usura ,brie, recolta nemai imobili-
provizion.area cu alimente im- ziva directiunea ge-
brcminte. a anuntat
La un moment dat, se vorbe?te erau libere urma interventiunei
38391
30000
110000
Situatia,la anului 1923
Asociatiunei generale a comer- Sporirea larifelor

de cereale". In Octombrie 1919,
chestiune deasemeni ferate cere sporirea tarifelor
auna Octombrie 1919, a fost aceia kle Sporirea de
a transporturilor de lemne. nu s'a admis dect
la minis- anume pela 7 Noembrie
terul domeniilor, d-1 Al. Perietea- 1919.
nu a fost acuzat transpOrturile Ardeal, directiuneea
din nu restituia dela Cluj, a sporit la Octorn-
centrale dela Cluj peste taxele de caltorie, bagaj
vagoane retinute vechiul rnrfuri, pentru Transilva-
regat provenind din Ardeal. nene, inclusiv Arad,
la direcOunea c. Timisoara cu la peste
f. r., se studia organizarea tre- sporul anterior de la sut dela I
rilor de export. August 1919. ;
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
pentru Ardeal ' Chestiunea refacerii poduribir

La Octombrie 1919 s'a Mai toate podurik din
chis un credit extraordinar de 12 ocupat, cu deosebire, fuse-
knilioane lei seama ministerului ser distruse rnd de armatele
lucrrilor publice pentru plata noastre cele de ocupatie. Podu-
terialului rulant, necesar peste Siret, ca
liniilor ferate din Transilvania, cele de pe valea Prahovei, erau
executrii lucrrilor liniilor refcute
gara Cluj. Chestiunea podului dela Cerna-
Pe seama minister s'a a mult vreme un obiect
deschis un credit de de discutiune.
milioane lei exploatarea Inginerul de Causse venise
ferate din Transilvania, cursul anului 1919 Bucuresti
nat partea dreapt a Tisei pe numele case americane care
lunile Octdmbrie, Noembrie oferea refac podul in mi-
cembrie 1919. nimum nou luni dela data
menzii. Socitatea ofe-
Materialul rulant din Ardeal Societatea Creditul
In Octombrie 1919, directiunea Tehnic" execute comanda
din Cluj a semnat con- ceeace era mai avantajos
tractele cu firmele Schiel din ca timp.
Brasov, Societatea pentru fabri- In America studia de vre-
vagoanelor Weitzer" din de anul trecut, tot chestiunea
Arad Societatea de ci ferate podului Cernavod, o
austro-ungare" din pentru siune alcAtuit din. ingineri
materialului de pe Cihodariu, Niculescu Beles.
liniile ardelene. Rezultatul misiunei a fost tri-
Fabrica Weitzer" s fur unes la Paris unde inginer in-
nizeze vagoane noui de spector general Zahariade con-
rectiunei Arad. toate ofertele primite
le expedia guvernului
Unificarea tarifelor de Bucure,ti.
La 22 Octombrie, peste
Pn In Noembrie erau reparate.
rul nu putea avea bilet direct
curesti-Cluj. La Predeal trebuia Traficul direct cu
s-si cumpere un nou bilet. Reluarea traficului direct cu
lungi demersuri tratative, s'au nu era dect modificarea
unificat tarifele de deo- unei conventiuni prin
numai cu Ardealul, pen- rzboiu.
tru aceasta lsat Dintre statele noui
fie transat ulterior. conventiune de guver-
dispozitiune a directiunei ser- a fost 4 Noembrie
viciului comercial din '1919 Polonia, publicat abia
prevede traficul direct de 1921.
pentru toate pentru Intre 29 Octornbrie 4 Noeni-
tiunile Brasov, Cluj, Oradea Mare, brie s'a la Bucuresti di-
Mari, Debretin, Arad. rectiunea general o conferint
Pentru Bucovina nu se uni- mno-polon, vederea
ficase tarifele la acea dat. Din partea Poloniei au par-
www.dacoromanica.ro
48 ALMANACH
ticipat la Fran- 1920-1921

Moskva, Alexandru de
Gytern In anului 1920,
tea Romaniei inginer nou se arate semne bune
Rapoteanu, pentru a
Devechi Carmaziu. tor ferate.
Conventiunea a intrat de lucruri
re la 15 Noembrie 1919 anului 1919 devenise
lungirea trenului personal No. 121 re o a
la de ducerii se impunea ca un con-
unde vagonul direct se atasa tre- mai condusi
nului No. 322 Colomeia-
Stanislau-Lemberg. aceast Intarzierile, abuzurile, furturile
aplicare a conventiunei, devenisera o
se indrumeze un tren acce- calamitate. rulant de-
lerat direct dela Bucuresti Var- fect nereparat deoparte,
sovia. de alta indolenta
personalului de linie, tren ate-
Statistica incepe s tiere, peste care sufla
In Decembrie 1919, s'a produs narhiei,au ca transporturile
fenomenul statisticei, se execute cu mari
chiar sub a cifrei cele de
ce- devie
Veniturilor cu
lei a cheltuelilor, de Nravuri noui cuprinsese per-
klotatiunile Ardealului pentru ma- sonalul, de cinstit dinaintea
terial rulant. rzboiului dela c. f. r. A unge
osia" devenise un obicei bine con-
Astfel, pentru Septembrie sacrat a desfiintare
ni s'a dat la venituri, in vechiul au doi generali,
Tegat, cifra de lei 14.047.548, generali I. Macri Mihail
in 1918 aceiasi
a fost de lei 8.108.099, Primul a cutat
ce 1917 fusese, exact, de a personalului ajutorul
400.455. Sindicatului general national",
Cifra de lei 14.047.548 pe m'lltarizarea, ca-
Septembrie 1919 se repartizeaz dela 1916,
astfel traficuri, dife- ori-
ritele provincii ale Romniei Mari: sindicat milita- .
Vechiul regat institutia
ordinea de cu controlul
7.410.113; bagaje: 468 cadrelor ofiteresti.
de mii 451; mrfuri: 6.168.434 lei. Aceste -a exa-
Basarabia gerare aplicarea n'a fcut
se bugetul neno-
682.101; bagaje: 25 Focit al ferate,
203; 814.097. considerabild, au fost determi-
Total 1.521.401 lei. cum au mai sus, de
Veniturile Transilvania oarecare stare
Bucovina nu s'au obtine ca se intronase toate serviciile.
cheltuelile. stare cu
www.dacoromanica.ro
ARGUS 49
materiale ale personalului, Oricum ar fi, anul 1921 gseste

a satisfacere era mereu ferat a;ezat serios
mereu a dus prin munca
o serie de greve caracter ge- cursul 1920.
nelinistitor. La opera aceasta au contribuit
Sustintorii militare in larg uzinele rornnesti,
ca argument greva cari au reparat locomotive
siv permanent din atelierele c. goane, alturi de ceho-
f. r., din care pricin locomotivele slovace cari ne-au refcut nume-
cu reparatiuni usoare abia roase vagoane de cltori cum
din atelier, trebuiau readuse le vedem azi.
nou, ce se pusese timp sfrsitul anului 1920 au
lungat repararea ceeace soseasc locomotivele
se locomotivele traficul se amelioreaz sim-
date spre folosinta navetelor, na- titor.
vete despre cari ne vom ocupa o statistia
capitol special. efectiv.
N0000
000 RENKm
00
Un nou director general conducerea cailor ferate transit-

In fata crizei de transporturi Noul director general a doua zi
accentuat dect un an instalare, a ingrijorat per-
d. Al. Perieteanu spre a sonalul prin sa la
nu crea noului guvern rea bagajelor manevra din gara
- czuse Decembrie trecut Nord.
liberal - a demisionat, la
1920 directoratul Reparatia locomotivelor
f d-lui general Rezolvarea chebtiunei transpor-
Ion Macri. turilor, att ce privea
directiunea din rile ct
Sibiu, a fost prin functiune de repararea locomo-
d-lui ing.Bohatiel, ca tivelor.
subdirector general insrcinat In aceast d. dr. Lupu,
4
www.dacoromanica.ro
50 ALMANACH
pe atunci ministru de interne, a Cu titlu de experimentare se dau

declarat la 23 ziaristilor la 12 Febr. 97 locomotive
cursul anului trecut nu s'au primriilor, prefecturilor,
reparat atelierele statului de- petrolifere, caselor liniilor
locomotive, in vreme ce particulare.
aproape 2000 asteapt stricate pe D. Stnulescu, subdi-
rector general, declar c
Nu se pune deci noui vechiul regat Transilva-
de In tnia, transporturile Ianuarie,
celeratele un deziderat, scznd. In Martie,
pentru decongestionarea celor repararea locomotivelor de
existente se la unele tre- Mdustria din
de marf, vagoane clase. Chitilla-Triaj 700 vagoane. La
se pentru trenurile Bu- 5 Martie sosesc 163 vagoane
cure;f-Buzu, lemne 140 alimente
etc. reale.
Pentru currnarea acestei stri de In cursul lunei se 4
lucruri se preconizeaz1 satisface- trenuri anume pentru transportut
rea cererilor unor ateliere uzine petrolului.
particulare de a li se In sfrsit, la Martie se sem-
repararea locomotivelor prea conventia cu Austria se
In timp ofer repare uzinele sale
terul de interne ofer prefecturilor locomotive. Costul reparatiu-
primriilor, etc., le dea loco- nilor e de milioane coroane pe
motive pentru transporturile ju- 'baza ca po-
detene, comunale, etc., le vor rumb, trte, eventual
repara atelierele din judet. etc.
ne va fi el
cut in nevoile generale. Se Relaliunile cu Cehoslovacia
astfel concesiuni ora:.elor Polonia
R.-Vlcea, D. Nistor, ministrul Bucovinei;
ria 4 locomotive. aprovizionarea acestei
Societatea forestier are 6 loco- provincii la 15 printeurt
motive cu care se navete schimb de vagoane Rom-
pentru aprovizionarea lemne a nia, vecinele sale: Cehoslovacia
Capitalei. Polonia.
D. Scutaru, directorul general La 2 Februarie Cehoslo-
dela Iasi, preconizeaz vacia tranzitul pentru Ro
rie acordarea de premii pentru mnia f nu i s'a restituit
buna stare de a loco- vagoanele expediate cu mrfuri,
cocks, etc. generala f. r.
pentru ea aces-
Navetele ia
tor vagoane.
zisele navete deci s
funcPoneze. Transporturile de mr- Comenzi de material rulant
se efectuiaz mai bine ca Germania ofer, cursul lunet
aprovizionarea ora5elor. ele Ianuarie, guvernului loco-
nemultumiri, sustinndu-se motive vagoane noui contul
din mai mari a devgubirilor, la complec-
crtorilor din de ctre tarea parcului de dinaintea raz-
sufer reparrile statului. boiului.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 51
La 3 Martie se c s'au locomotive ar

comandat 45 locomo- 3 milioane cursul de
tive 90 vagoane. Numai tunci.
tranzitului acestor locomotive pe Trei sute locomotive se
se la la uzinele Beardmore (Ca-
un milion lei la care se adaug la Baldwin. Locomoti-
cei 200000 lei de austriaci vele vin greu. Abia io-
pentru tranzitul pe cei 20
ce le apartine. Criza de locomotive dureaz
In tinuturile alipite. Unificarea fiindc vechiul regat nu sunt
Inc din cursul lunei dect 200 locomotive.
se chestiunea unificrei Exist temerea locomotivele
tarifelor, exploatrei instructiu- americane de tip mare, prea
nilor 4inuturile alipite. pentru terasamentul c. f. r.,
C. F. R. din cu deo- starea podurilor - nu fie
se bucurau de un regim
care-i permitea pompeze fon- Sosirea temerile.
duri dela Bucuresti fr s Podul Borcea. - S'a ho-
o contabilitate jurnalizat. definitiv ca podul peste Bor-
discutiuni, in cursul lunei cea fie lucrat la
Octombrie, d. gen. Macri Misiunea romn care trata cu
c. f. r. ardelene au trecut sub America a fost rechemat.
conducerea direct a directiunii Lucrrile la merg greu
generale ce din din cauza lipsei de de
bruarie se stabiliser tarife directe minereu. la 15 Octombrie
Transilvania Bucovina erau lucrate 200 tone laminate.
ploatarea comerciall se unificase tarifelor. - La
la I Mai. lie se sporesc toate tarifele. Pentru
In ce priveste Basarabia, cAltori, lundu-se ca tariful
credintat conducerii d-lui ing. din 1916, sporurile sunt: I,
Bosie Codreanu, acolo se fac lu- la cl. II-a, la
rri de refacere. E nevoie de . III-a la sut. Taxele pen-
traverse o de 'tru bagaje se sporesc 200 la
3 ani. e de notat acesti trei sut.
ani au trectSt.
transporturilor stabili-
Msuri de imbunttire. mentelor industriale e
Nouile directii regionale. - In la iar taxele
cursul Octombrie se unic sut la
9 directii regionale anume: Abonamentele sunt
Bucuresti, Craiova, Timisoara, Sa- suspendate biletele de
'tu-Mare, Cluj, Iasi, Chi- de plcere.
sinau i Recenslmntul materalului
Locomotivele amer;cane. - Mi- lant. - Comisiunea de reparatie a
lucrarilor publice trateaz, obligat guvernul romn proce-
Februarie, cu Statele-Unite deze la materialu-
unui numar de lui Operatiunea se face
locomotive noi, platibile Joi 8 Aprilie. Sunt catagrafiate
de tezaur, se separat locomotivele vagoane-
faceau atunci le austriare, ungare, germane cari
www.dacoromanica.ro
52 ALMANACH
au pe ele inscriptia C. F. R., Veniturile cheltuelile anului.-

stergerea celei originale. Se ca a veniturilor
Greva dela ateliere. - 0 grev tru anul bugetar, 600 mToane lei,
mare toate atelie- Aprilie Sept. ele
rele depourile la 20 Aprilie. Ea de
dureaz la 7 ce E ingrijortoare cifra
atelierele sunt militarizate la 24 cari si la miliard
Aprilie ca lucrul s se lei.
Furturile. - Pe toate se Ancheta Parlamentar. - Anul
vagoanele de mrfuri. E o a fost marcat ziva de 6 Martie
teroare. Cu deosebire in instituirea comisiunei parla-
triajul Chitila e o calamitate. Se men/tare, pentru anchetarea dez
institue pentru descdperi- ga.nizrii serviciilor c. f. r.
tori. La triajul Chitila duse abuzurile incorec-
se instaleazA jandarmeria. Furtu- titudinele unor
rile se fac de borfasi, dezertori,
complicitate cu unii c. 1921 - 1923
f. r.
Trenurile accelerate. - Veniturile
rea locomotivelor mergnd mai
bine la 20 Martie se pune cir- Incepnd cu 1921, directoratul
trenul accelerat general al d-lui gen. Mihail Jones u
cureti-Predeal. Ceva mai trziu inaugureaz o mai temeinica
se pun trenurile Bucuresti-Ti- munca titanica, pentru
misoara refacerea C. F. R.
La 15 Martie I regio- ct mai utilizare a
nal reia incrcarea mrfurilor materialului rulant reparat
suspendat din cauza sta- sirea celui nou, lucrarile de refa-
tiunilor. facere a terasamentului, introdu-
Conducta
mult munc, conducta de
- cerea primelor pentru personalul
c. f. r., o ct mai atent
petrol e resta- praveghere a acestui personal;
bilit la 29 se toate acestea au fcut ca veniturle
pomparea eliberndu-se astfel, un c. f. r., abia inregistrate un
insernnat de cisterne nece- de statistic la 1921,
sare aprovizionarii oraelor. bugetul acestei
Traficul cu Germania. - In con- A fost deci un
de c. f. r. la 25 se poate de bun.
la Praga, s'a hotrt reluarea Astfel, directiunea special a
ficului cu Germania de serviciului comercial, serviciul sta-
Cetoslovacia Ju- tisticei generale., a alc-
goslavia. un interesant tablou
Dem:slunea d-lui gen. Macri. - parativ de veniturile provizorii c.
In Decembrie d. gen. Macri de-.
din directo:a`ul f. r. din traficul local, interna-
al c. f. r. tional conducta de petrol.
Se cont a-tele Din acest tablou se poate vedea
concesiunea. navetelor la particu- ca pentru anul 1921 Aprilie- 1022
si se reiau locomotivele Martie, cifra veniturilor din lara
credintate. a fost
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 53
Traficul de lei 563.673.018 Bucovina

Traficul de bagaje 20.385.868
Traficul de mrfuri 811.868.562 (Reg. VIII cu 989
Toate traficurile lei 1.395.927.448 lei 16.159.916
Pentru anul 1922-1923: Ardealul

Traficul de lei 832.969.747 Brasov (Reg. III 1048
Traficul de bagaje 52.345.025 lei 20.562.194
Traficul de mrfuri 1.159.746.732 (Reg. IV 1866
lei 38.161.153
Toate traficurile lei 2.045.061.504 Timkoara (Reg. V 1103
Pentru anul 1923-1924 lei 21.254.320
Arad (Reg. VI 570
rile sunt stabilite nurnai pentru lei 16.934.039
nile Aprilie, Mai, lie. Liniile Somesene 387
Ele sunt repartizate astfel pen- lei 4.229.556
tru actualmente e Liniile Cendene lei . . . 2.331.060
de stat lungirne de La aceste venituri trebue
11305 pe acele procurate de
Aprilie . . lei 88.053.577 itraficul international. Aceste ve-
Mai 99.018.040 nituri, toate traficurile, au fost
lunie 100.119.942 urmdtoarele pentru anul 1923 -
lie 117.908.759 1924:
Aprilie . . bagaje lei 4.847.270 562974, Mai lu-
Mai 5.455.887 2476757, 1980909.
lunie 5.791.308 veniturile conductei de
lulie 6.635.708
petrol tot pe 1923-1924 sunt:
Aprilie . . mrfuri lei 117.200.262 Aprilie 1776619, Mai 2858785,
Mai 178.237.900 2958308, 2018255.
. . 173.502.096
lulie 165.663.942 Acestea sunt cele mai recente
complecte date asupra
sau pentru toate traficurile. C. F. R. Nu putem avea
Aprile lei 210.101.104 asupra cheltue!ilor.
Mai 282.711.827
lunie 279.413.346 Intensificarea circulatiei
lie 290.218.409 repezi, an an,
Cu titlul de amnunt mai circulatia trenurilor de
cifra veniturilor pe lie plarfuri se Intensifica-
1923 pentru toate traficurde rea se datoreste primul rnd,
partizat pe directiunile regionale. accelerarii reparatiunilor sosi-
Avem astfel: rei nouilor locomotive cu cari s'au
putut forma trermri noui.
Vechiul regat Astfel ceiace mate-
(Reg. I cu 1821 rialul rulant, pentru 1922
lei 96.333.301 ni se d cifra de 1842 vagoane de
Craiova (Reg. IV cu 899
leicu.....
(Reg. 1113
15.253.767
goane de marfuri.
serviciu, 38381
lei 41.984.672 vagoanelor defecte

te anume: 6583
Basarabia de cadtori, cari 1303 in
Chisinu (Reg. cu 1256 paratie la ateliere 51219 de
lei 13.015.267 cari 4688 ateliere.
www.dacoromanica.ro
54
La sfrsitul anului 1922 cifra Nurnrul total al locomotivelor

vagoanelor reparate sporeste functiune 1922, era
1923 avem circulatie de 1366, defecte 2748. In
2811 vagoane de 52663
de marf. Vagoane defecte sunt 1923 cifra a la 1602 Ia-
5503 de cltori, atelierele au tnuarie pentru cele la
reparatie 1734. Vagoane de 2791.
defecte sunt 36961 din care ate- In Iunie 1921 parcul de loco-
lierele au in reparatie 4797. motive s'a urcat la Io5o, la aceiasi
In cursul anului, cu deosebire 1922 aveam 1540, iar
din luna lie, activitatea atelie- 1923 au circulat locomotive.
relor centrale volante sprorind, In Octombrie 1923 locomotive
s'au mai putut repara functiune erau
vagoane de Oc- Locomotivele comandate A-
tombrie 1923. merica Cehoslovacia au venit,
7000
e 6000
5000
0000
2000 2811 2916
1923
Situatia la sfrsitul anului 1923
din comenzile facute se mai cifra sporind 1923
teapt pn la locomotive. la 500 Septembrie 1923
ultimii ani s'a procedat la 874.
scoaterea circulatie, pentru a In. ce priveste trenurile de mar-
fi complect refcute, a fostelor f Decembrie 1921 numrul
goane lungi de caltori M. A. V. era de 297 trecnd la cifra
Primejdia ruperii osiilor de in. August 1922
tiindu-se 1923, a determinat August 1923.
rectia generaU le inlocuiasc. Aceste trenuri de au
In. ultimul timp lucrarea s'a formate 1922 de 41077
ceput la vagoanele de marf, vagoane, August an de
efectuindu-se atelierele 70438 vagoane in August 1923
lante. de 125834.
Cu acest parc de material Aceste cifre o spbrire a
in 1921 au fost tonajului de cifra
.drumate zilnic 283 de trenuri de Transpuse in tone brute kilo-
www.dacoromanica.ro
55
tmetrice, casi pentru anul 1914 - corpului tehnic

1915, avem 1921 o apartinnd serviciului podurilor c.
de 4.367.000 tone 1922 f. r.
medie de 9636694 pentru S'au mai terminat poduri'e pes'e
tembrie 1923 medie de 13340400. rurile Arges, Buzu, Siret Putna
In cursul 1923 se aflau cir- Seac.
culatie 25545 trenuri de Vor fi terminate luni
21387 trenuri de marf 863 ale anului 1924 podurile peste Bu-
trenuri de lucru. Un total lunar, mare), Siret (Cosmesti),
deci, de 47795 sau 1593 pe zi ca Olt,
procurat de directiu- Cum nouile tipuri de loco-
nea general c. f. r. motive canadiene sunt enorm de
In totalul trenurilor in cir- e nevoie de
culatie zi era de 283. unor poduri de altfel
Gara de Nord astzi stare, pe alocuri de conso-
zilnic 145-155 trenuri lidarea terasamentului.
55 la trenuri de Refacerea terasamentului
In ultimul an, 1923, s'au luat
msuri severe pentru regularitatea Revenirea la iuteala din 1915 a
circulaPei trenurilor de trenurilor nu s'ar fi putut face dac
mrfuri. Coeficentul de regularitate 1921 nu s'ar fi schimbat 6000co
in e celui din 1915 traverse, in 1922, 1800000 in
in. ce priveste pe cel din ve- 1923 un milion.
regat el e ceva mai infe- S'au 1922 1923
rior cauza punctelor slabe ale un mare numr cu
traseului provocate de de tip greu.
tele lui poduri. Refacerea cii va permite
afirmatiunea d-lui Tancred Con-
Materialul rulant stantinescu - succesorul d-lui gen.
In urma repartitiei comisiunei la directiunea general a
interaliate de reparatiuni, Germa- c. f. r. - transporturi rapide de
a fost ne dea mate- tonaj mare.
rial rulant in contul respgubirilor Normalizarea liniilor in
restituirilor cuvenite. Basarabia
Avem astfel de primit cursul In vara anului 1923 s'a dat
anului locomotive de cale nor- calea
20 cale va-
goane de vagoane
tot traseul.
clas de tip modern, cifre relativ s'au
apreciabile. In Octombrie 1923, s'a dat in
linia f
Refacerea podurilor Tighina.
La anului 1924 nor-
In ceiace priveste podurile, malizarea liniilor basarabene tre-
anilor 1922 1923 cea mai buia s fie terminaa
mare parte ele au fost re- Vechiul material rulant,
fcute. ginile va fi adaptat
In 1922 s'a dat in circulatie pentru calea Dificultatea
peste Borcea, una din cele la transformarea locomoti-
mai de lucrri ale industriei velor.
www.dacoromanica.ro
56 ALMANACH
In Ardeal Bucovina Azi se poate cdltori, se poate

transporta o
o serie de Cu toate acestea tre-
se de dificultatea circula- bue fie mai mare pentru
trenurilor de calatori mrfuri institutie ceferist care
s'a aranjat normal. Itinerariile sunt trece printeun punct
respectate. au dat tre- cit asemntor celui dela
nurile in liniile inter- tul anului 1920. Se anume,
o dezagregare In personalul ce-
In cursul anului 1923 liniile ferist. Raporturile dela control la
din Ardeal au controlat nu sunt cele normale.
trecut la Stat. E interesul ca
zagregare care poate deveni
Uteva concluziuni tnejdioas, toate vagoanele noui,
institutia C. dispar.
F. R. a parcurs un drum greu In 1916 am avut 932 lo-
romotive pentru 3554 e
1916-1924. ce-a parcurs dent 1802 sunt insuficiente
acest studiu, desigur incomplect, tru 11305 klm., are
poate da seama de acest lucru. retea administrativa de stat.
(0.000000
6.000.000
922 923
la anului 1923
pentru C. F. R.
anul 1913, cnd o ocrotire cerndu-li-se
parlamentul votase reparat in reparatie
pentru f. r., cheltuite bani pentru terasamente poduri,
In Campania din Bulgaria, trecnd mult dndu-li-se prea putin.
la 1914 cnd nimeni nu s'a preo- Sistemul a continuat
cupat de C. F. R., ziva rzboiu- se azi.
ce urma s ne atrag, Pentru f. t. trebuesc,
de sosifea a 20 locomotive pentru razboaele lui Napoleon,
Pacific, C. F. R. au avut parte de bani. Numai bani. Bani pentru
www.dacoromanica.ro
ANACH GUS 57
materialul nou, comandat in active posibilitatea de a

natate, bani pentru achitarea celui lucra depute. Altfel vom
bani pentru fi nevoiti a recurge la
nalului. expedientele nenorocite sistem
In d. ing. A. Brutinel Scoda. acest lucru
Topliceanu, o autoritate In mate- nu trebuie se mai intmple".
rie E imbucurtor s se
Bucuresti-Galati in 4 ore,
Evident la calea ferat mai utilajul real putem vedea
este mult, foarte de fcut. la transporturile de
Pentru aceasta sunt nece- frecventa dect
sare sume de bani de mari, trenurilor de
putin actualmente Aceste preocupri nu vor in-
propriile noastre nu tra terneinic rulajul cefe-
pretentia unei rist dect atunci cnd va dispare
mentane transformri. de conducere, cnd fiecare
Drumul apucat, este va fi la locul lui grija
bun de va fi urmat de va fi mic pentru
ne astepta la rezul- nevoias, acarul
tate din ce ce mai
toare. Trebuesc, bani, bani C. F. R., este a doua
multi cum se procedeaz armat a Armata economic.
in special, cu industria privat, Pentru buna stare a acestei armate
care a lucrat nu se nici o precupetire.
C. F. R. nu prea vedem Ea trebue fie cornplect auto-
ce se va ace. nom, numai din
Progres s'a realizat poa- de vedere administrativ ci din
te merge departe. Este politic. Acst punct de vedere
de nevoie se din trebue socotit afara
pentru a se da indus- politicei de partid.
LA IANUARIE 1924:
Lungimea liniilor: 11300 km.
Locomotive In serviciu 1913 bucti
Locomotive defecte 2323
Vagoane bune: 2916
Vagoane 5454
Vagoane bune 50807
Vagoane defecte: 38339
Trenuri persoane zilnic: 913
Trenuri marf zilnic : 727
Vagoane Incrcate lunar : 120858
Tren-kiiometri efectuati zi 144751
Tone brute transportate lunar 14.575.000
lncasri Septembrie 1923: 313.000.000 lei
a) liniilor vechiulregat 4,9 km. la 10.000

Lungimea liniilor noastre locuitori ; 1240 km. se Basa-
este de 11300 km. din care 5320 km. rabia 4,1 km. la 10.000 locuitori
se in Ardeal 3,9 km. la 630 km. se Bucovina unde
10.000 locuitori ; 4110 se gasesc revin 700 metri la 10.000 locuitori.
www.dacoromanica.ro
58 ALMANACH
Din acesti kilometri chile ferate pro- Vagoane de

pnetatea sunt ungi de 4398
km. - repartizati el : 3309 km. serviciu . . 1842 2811 2916
Ardeal ; 575 km. Bucovina; 290 km. . . . 6583 5593 5454
in Basarabia 224 km. (5%) ve- Vagoane de
chiul regat.
de suprafata provinciilor gsim In serviciu . . 38.381 52.663 50.807
urmatoarea densitate pe 100 km. Defecte . . . 51.219 38.339
trati : 6 km. Bucovina ; 5,2 km. in
Ardeal; 3,0 km. vechiul regat 2,8 d) Traficul
km. in Basarabia. Pentru intreaga Trenuri
gsim la 100 : 3,8 km. de linie fe-
ceeace este putin comparativ De . . 294 725 913
alte unde 29,1 km. Bel- De . . 297 522 727
gia (de opt ori mai mult) 12,8 km. azi sunt circulatie 1640 tre-
Elvetia ; 12,1 km. in Germania, 12,1 pe zi.
km. Anglia ; 10,5 km. Danemarca ; S'au luna Septembrie
9,8 km. Cehoslovacia ; 9,7 km. 1923 : 120.000 vagoane lunar
Franta; 9,7 km. Ungaria; 8,1 km. mrul de tren-kilometri efectuati
Austria ; 6,2 km. Italia. In Polonia a lost de 144.751 km.
3,8 km. la 100 km' Serbia 3,2 tonelor brute transportate
; Portugalia 3,3 km. Grecia 2,5 luna Sept. 1923 a de 14.575.000.
Bulgaria 2 km la 100 Viteza comercial a trenurilor de
Lungimea ferate din este de 11,1 Km.
este de 351.850 kilometri din care Ro- d) Venituri
re vin Celelante state au Veniturile au variat
urmatoarele lungimi: lanuarie 1922 ..... 102.770.137 Lei
Germania
1923 ..... 132.664.767
57.000 Km. Septembrie 1923 . . . 313.022.472
Franta 53.560 iar la 1919 au variat astfel anual
Anglia 38.135 1919/1920 277.677.500 Lei
Rusia 35.000 1920/1921 724.294.000
Italia 19.400 1921/1922 1.395.000.000
Spania 15.350 1922/1923 2.045.000.000
Suedia 14.950 1923 (7 luni) . . . 1.999.914.698
Polonia . 14.000 S'a constructia liniilor de
Cehoslovacia 13,750 mare :
care
Ukraina 10.000 dealul Braila-Galati.
Belgia 8.850 Vatra-Dornei-Ilva mare care leap
Ungaria 8.500 Ardealul Bucovina, Basarabia
Serbia 8.000 Moldova.
Austria 6.800 care partea
Elvetia 5.300 a Ardealului Romania veche.
Danemarca 4.500 Pentru complectarea primelor nevoi
Finlanda 3.910 ale unificarei retelei de ferate
Grecia 3.800 mane s'a studierea liniilor : Chi-
Olanda 3.400 debuseul la prin
Norvegia 3.180 Ismail, Nasaud-Siglzet, etc.
Portugalia 2.980
Bulgaria 2.200
Luxemburg 530
b) Parcul materialului rulant

PUBLICITATEA
Locomotive: cea mai rentabild se
Ian. Sept.
1922
Ian.
1923 1923 face
In serviciu
Defecte .
.
.
.
.
1366
2748
1607
2791
1913
2323 ARGUS"
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 59
PRIMELE BILETE
DE BANCA DIN ROMANIA
de VICTOR N. POPP.
I I I
mondial, cu perturbrile economice ce le-a produs,

a fcut ca o mult
mare de cum o avusese devin pentru multe state
singurul de schimb.
Tara noastr posed naturale foarte mari des-
o activitate comercial industrial destul de este
lipsit, dela 1918 totul de monete
la trista de a utiliza pentru transactiile ei interne numai
bilete de banc, a aror valoare pe zi ce trece.
stare de lucruri a contribuit ca la noi biletele de
actualmente un rol de mare, cum nu mai avut niciodati
Inainte,fiind mod exclusiv ca mijloace de
Tinnd de aceast situatie exceptional ce au
astzi biletele de banc, cred c nu va fi lipsit de interes un
studiu asupra primeler ce s'au la noi de a-se
emite astfel de bilete asupra bilete emise,
de Nationale a Romniei. Nu numai numismatii,
dar financiarii vor pute astfel de studiu
informatii interesante utile.
ISTORICUL BILETELOR DE
Originea
Biletul de este prin excelenta cari le-au emis in evul mediu primele
un instrument de credit, destinat italiene sau olandeze prin cari
locul metalice. El face parte, se garantau depozitele particularilor la
prin urmare, din categoria monetelor aceste nu pot fi considerate ca
tiduciare, a valoare de circula- bilete de desi circulau in public.
tiune depinde de acoperirea ele nu reprezentau
ce o au la rarul din nu intruneau carac-
De aceea nu trebuie confundat cu terele esentiale ale biletului de
banii de propriu zisi, cu Aceste caractere Leroy-
monetele fabricate din cari au Beaulieu, urmatoarele : 1) fie trans-
circulat ca monetele misibil purtatorului o formalitate,
xnetalice, a vre-o acoperire. de andosare
Antichitatea nu a cunoscut moneta raspundere pentru detentorii anteriori ;
Acest fapt a fost demonstrat 2) se la vedere 3) fie
cu prisosinta de nostru numis- totdeauna exigibil, dar nu prescriptibil ;
mat, d. M. C. Sutzu, in studiile sale 4) nu produca
asupra monetelor antice, in special De aceea nu putem considera ca
asupra monetelor romane 1). Deci adevarate bilete de nici
timpurile antice nu puteau exista nici tele de emise 1574 de orasul
bilete de olandez Leiden, cu ocazia asediului
Dar nici recipisele" sau chitantile, pe suferit din partea Spaniolilor cari
Etude le monnais 2) Trait politique
roumaines in Rev. 1899. III, p. urm.
www.dacoromanica.ro
60 ALMANACH ARGUS
sunt cei mai vechi bani de din XIX-lea la unirea singur

Europa. regat italian, a favorizat foarte mult
Cu mult Mainte de data au emiterea de astfel de bilete, cari
circulat China apoi Japonia adeseori nu erau acoperite prea
monete de din cari unele aveau putin sau chiar deloc. lar ce s'a
la un punct caracterele biletelor format regatul unitar dreptul de emi-
de Dar aceste cu totul siune s'a numai pentru Banca
izolate de cultura europeand, inovatia Nationald a Italiei.
aceasta, ca alte de-ale Biletele de italiene se carac-
n'a fost cunoscutd Europa terizeazd prin coloritul viu mai ales
ziu de tot, n'a influentat deloc asu- prin admirabilele filigrane de
pra emiterii de de in executarea Italienii sunt
acestui coninent. trecuti.
Drept cele bilete de Austria a s emit bilete
emise in Europa trebue considerate cele de spre secolului al
emise anul 1666 in Wile XVHI-lea. Dar aici situatia financiard
nordice : Suedia, Norvegia Dane- devenind tot mai grea din cauza
marca. Ele erau tiprite foarte frumos napoleoniene, nu s'a
pe semnturi aveau peceti trat proportia intre cantitatea
imprimate in rosie. de bilete emise acoperirea
astfel s'a provocat un adevrat
zastru financiar. Cu toate aceastea sis-
Emisiunile din diferite temul biletelor de a reluat
continuat zilele noastre.
Cam In timp apar de Americanii, In special cei din Nord,
In Anglia. La statul au adoptat ei biletele de in
a permis emisiunea biletelor de secolul al XVIH-lea. Cauza au fost
mai multe dar ce anul tuelile necesitate de de elibe-
1694 s'a infiintat Banca Angliei, aceasta rare de sub stpanirea In anul
a urmrit tendinta de a monopoliza 1775 s'au imprimat primele emisiuni
dreptul de emisiune. reforma de noua a StatelorUnite;
din 1844 ea a rmas singura tot atunci au emis el de
de emisiune Anglia. unele colonii engleze din eric a.
Pe la inceputul secolului al XVIH-lea Nici noul continent nu s'a putut
41720) Franta emit bilete inflatiunea monetard, Americdnii au
de Situatia financiaard dezas- trebuit ere ei pagube enorme
troas lsat de Ludovic XIV a pe urma emisiunilor prea mari. Biletele
demnat pe bancherul scotian Law s americane au o aparte : sunt
caute o ameliorare emiterea de foarte simple de un colorit parti-
bilete de dela regen- cular.
tul Ducele de Orleans privilegiul de In regatul Prusiei n'a putut
emisiune a aruncat pe piat un numr nici el evite introducerea acestui
de bilete, cari au foarte bine pri- de schimb. In anul 1806,
mite au permis statului invazia armatelor franceze in Prusia,
o parte din datorii. Dar guvernul s'a nevoit s emit bi-
tul bncii lui Law, care angajat lete de pentru a face fat
capitalul unele prea riscate, zastrului economic financiar, pro-
a adus sine deprecierea a vocat de rdzboaiele nenorocite Na-
biletelor scoaterea din poleon I.
Cu ocazia revolutiei din 1789 ideea de De pela secolului al
a se emite bilete de a toate statele europene intre-
s'a pus pe celebrele assignate", buintau bilete de in transactiile
cari scoase cantitati prea comerciale, aceste monete se
mari, au compromis din nou acest mij- ncetteniserd peste tot
de schimb. Cu toate acestea foarte favorabild pentru
ce Napoleon I a infiintat Banca Frantei de a lost epoca
i-a dat acesteia privilegiul de a emite tiunii din 1848, s'au emis de
bilete, acestea valoarea guvernele legitime, de cele
circulatorie necesard. revolutionare, formele cele mai va-
Sub influenta Frantei republicane au date, In cantitti nelimitate nici
inceput statele italiene s emit bi- un control serios.
lete de Situatia Care secolului al XIX-lea
foarte in tot cursul secolului al inceputul celui actual unele tri,
www.dacoromanica.ro
61
ca Anglia Franta, biletele de mai multe state europene, a contribuit

o acoperire de mare, ca infatiunea fie de
incat de fapt incetasera de a mai fi de mare, este problematic
monete fiduciare. se va mai putea de a-se
mondial pe cale
sale dezastroase pentru finantele celor
PRIMELE INCERCARI IN ROMANIA

Biletul de imprumutare al comitetului revolutionar din 1853
Prime le bilete de pe care le-au ei s'au refugiat tari din
cunoscut au cele austriace. Europa, continuandu-si acolo
la sfarsitul secolului al XVIII-lea activitatea printr'o propaganda
austriaca a emis primele bi- in favoarea liberarii Principatelor de
lete, ele au circulat tarile sub protectoratul rusesc. In anul 1853,
nesti supuse atunci Austriei: marele Rusi Turci, sus-
FIG. .
principat al Transilvaniei, Banatul tinuti de Franta Anglia, era gata

Bucovina. lar relatiunile comerciale din- izbucneasca, o parte din acesti revo-
tre aceste tari Principatele lutionari au format zisu comitet
au contribuit ca o parte din locui- national revolutionar al
acestor din le cunoasca. scop era lupte pe toate pen-
In mare cantitate s'au apoi tru libertatea independenta Princi-
Transilvania Banat biletele ce le-a patelor. Pentru a acest scop,
emis 1848 guvernul revolutionar comitetul a lansat un imprumut,
guresc de sub conducerea lui Kosuth; vederea acoperirei lui a sa
acestea au cunoscute in parte bilete de zece ducati sau galbem
Principatele Romane. austriaci, aur ce avea in
revolutionare din 1848 se acel timp o mare circulatie in
datoreste prima incercare de a-se pate
emite ce revo- acestea erau semnate de D.
Muntenia a prin Bratianu, Golescu C. A. Rosetti,
interventia armatelor rusesti turcesti, toti ai revolutiei Muntenia,
www.dacoromanica.ro
62 ALMANACH ARGUS
imprumutul urma fie utilizat de descedenta a acelora pentru

pentru ajutorul cauzei generale roma- liberarea se imprumutul,
Pe bilet se spunea este legendara
mutul era national-roman" des- Rom Rem. La coltul de jos,
tinatia a lui era un asezat peste
independenta libertatea Romaniei". cisate, la drept o de tun
D. Const. Moisil, care a publicat cel de trei ghiulele de scule de
dintai un astfel de descrie in artilerie, imprumutul se
chipul (Fig. : in xederea unei actiuni militare. Laturile
,,De (18X10 cm.) bonul bonului sunt impodobite cu frumoase
acesta sus la vulturul ornamente de spirale.
cu cruce in cioc Legenda pe 12 era
tinand in un de fulgere toarea :
ar jos la mijloc, pentru a face
Dreptate
NATIONALE ROMANE
Destinatia a acestii
este independenta libertatea Romaniei.
Ducati 0
galbeni
1853
PENTRU COMITET
(ss) D. $lefan Golescu
C. A.
In partea a bonului presiunea comitetului revolutionar din
cerc se vede o Moldova, Mihail Sturdza, Domnul
tisand Romania, cu legenda : stei el reformele
ROMANIA UNA ; ce avea de le realizeze,
partea alt cerc, pe fiintarea unei de scont a
4 COMITETUL I NATIONAL I nationale
REVOLUTIONAR ROMAN. Pe Nici dintre aceste proecte nu
ginea de jos se : s'a realizat, din in urma
circulard face cunoscut basele volutiei amandoi Domnii au pierdut
condifiile tronul. Cu toate acestea ideia a persistat
Nu este sigur aceste bilete au ani la 1852, a lost
puse In circulatie, nici im- push aplicare Moldova, de
prumutarea" a reusit. Probabil a o Domnul Alex. Ghica. Cu
incercare. autorizatia acestuia s'au pus atunci
bazele Bancii Moldovei", care a prima
privilegiul de a emite bilete.
Biletele BAncii Moldovei din 1856. Reproducem dintr'un studiu al d-lui
Const. Moisil, asupra acestei
Dar revolutionarii munteni urmatoarele :3)
curgeau la emiterea de bilete pentru a Infiintata In anul 1852 cu autoriza(ia
putea realiza imprumutul national, Domnitorului Alex. Ohica, banca
vernele Munteniei Moldovei se aceasta altele,
deau ele amelioreze situatia speculei neinfranate ce se
financiara a
o
cum s'a
centrala, care
mai
cate
- pe acea 'vreme cu monetele streine.
Capitalul initial al era la
de a emite bilete. un milion de galbeni austro-olandezi
in 1847 Bibescu, Domnul care trebuia fie subscris la
Munteniei, infiintarea unei anului, ca la 2 Ianuarie 1853
banca operatiunile.
in in anul sub Intre privilegiile acordate acestei in-
1) 1 C. Domniile sub regula- 2) Mid, p. 636.
organic, p 347. 3) Cf Cronica No. 6-7 p.
www.dacoromanica.ro
ANACH 63
stitutii era acela de a emite a) Spre a priveghid a controla

moneta, In publicatiunea-reclama drepturile sale privirea ;
: Expunerea foloaselor b) Spre a se tot timpul
Bancii", avantagile acestei emisiuni despre fiinta valorilor ce se vor
pentru actionari se explicau astfel in lazile a adeveri ele
Banca poate slobozi bilete pentru o sunt in potrivire cu biletele slobozite.
potrivita cu banii ce are c) Spre a la facerea biletelor
; creditul bilete este la depozitarea modelurilor
intemeiat pe baza : a tiparelor ce au slujit aceasta.
de exemplu, o de mii de 'Art. 12. Banca ori va gasi
galbeni in numaratoare, Banca de trebuinta, sau pentru pricina de
lazile sale ipotece de o valoare mai stricare sau pentru alte rezoane, poate
mare aceea ce au scos ; ea poate reclame prin organul
dara pentru 100.000 de publice, toate biletele sale de
galbeni bilete care valorile statornicind un termen cel putin de
din sunt asigurate de catre ; un un le schimbe
osebit e aceasta biletele acestea se cheltuiala prin alte bilete ce se
pot preface pe tot minutul bani de vor deosebi de cele vechi. Biletele de
Bann. pe de o parte banca ce nu s'ar inapoi la termenul
pitalurile se prin circulatie vor fi privite ca de nici o
oe valoare nelucratoare pe alta, ac- valoare acelora ce levor
tionarul vede indoindu-se dobanzile
cari nu mai mult de ci de 16/0". Art. 13. - Acela ce imiteaza, contra
In statutele intitulate Bazele face pune circulatie prin
Moldovene" figurau bilete de banca falsiticate, este pe-
urmatoarele prescriptii privire la depsit ca de
emisiunea biletelor
Art. 5 - Banca va trebui fie Cum vedem in statute se luau toate
inzestratd cu un capital de necesare pentru ca emisiunea
un milion de galbeni Austro-Olandeji ; de bilete se face in cele
numarul biletelor slobozite de mai conditiuni. Dar aceasta nu
nu trebue peste era de ajuns pentru ca ideia
pitalul ei de fond curgerea celor de se realizeze.
doi ani a intemeierii sale, Situatia de Crimeei,
trecerea acestor doi ce a izbucnit chiar anul Banca
va dovedi carmuirei, are Moldovei trebuia opera-
circulatie bilete de peste un mi- tulle, ocuparea tarii de armatele
lion de galbeni trebile ei cer o rusesti, timp de un an (Sept.
slobozire mai de ea va 1853-Sept. 1854) nu erau de natura
avea dreptul a pune circulatie, pe favorizeze afacerile bancii, iar
trebuintele sale, pana la prejurarile tulburi ce au urmat dupa
o de capitalul ei de tratatul din Paris i la alegerea
fond, conformandu-se cu cele prescrise lui au prelungit starea de
in articolul al 6-lea urmatoriu. lancezire a operatiunilor de
1856 conducdtorii
<Art. 6. Banca va avea privilegiul Moldovei au putut emiterea
exclusiv de a slobozi bilete biletelor de mult asteptate. S'au
de la 50 galbeni proiecte s'a a se con-
de aur, sub conditie ca tot- bilete, dar anumite interese
deauna ei cel o a treia politice garantia insuficienta ce o
parte din valoarea biletelor slobozite banca, au impedicat
in aur argint, numaratoare emisiunea.
vergi, pentru hartiilor slobo- Se cunosc doua de bi-
zite, cambiile scontate sau alte sineturi lete proiectate de Banca Moldovei,
platitoare inteun termen scurt, unul cu data de Sept. 1856, celalalt
Art. Biletele sunt data.
toare a in de catre Primul a fost publicat de catre d.
Const. Moisil in Buletinul Societatii
Art. 8. Biletele de actiile Numismatice (anul XV 1920
alte ale vor fi scutite p. 46) se astfel :
de tot felul de timbru alte tacsii. Bilet de forma pe tata
Art. Carmuirea va numi doi sus la sterna Moldovei, la col-
cu leafa dela turile de sus o ghirlanda cu nu-
www.dacoromanica.ro
64 ALMANACH
rnrul 100 inscriptia 100 lei", jos dreapta pe un

biletului urmtoarea vas din care curge in
scriptie litere cirilice) stanga o lopata pe care este
frantuzeste, pe 8 (Fig. 2). scris : DONAU. el un corn de
Biletu de Una lei abondanta rasturnat, din care cad fructe
cursul Visteriei se vor plati tlori, reprezint In
rului la a lui. cerere pe Biletul acesta ful Ingerul
de Cassa cu de dreapta,
Septemvrie 1856. protejazd aceast reprezentare
Cent piastres au cours du minis- a activitat omenesti.
des finances, seront au La un medalion ro-
porteur qui presentera ce billet par la tund, inteun chenar de culoare
caisse de la banque le 1-er Sep- coprinde centru sterna Mol-
tembre 1856. dovei, cu un pavilion de
Directiunea generala a Incoronat de coroana princiard
dovei". inconjurat de arme de steaguri :
Jos se pe chenar este scris litere albe:
prescriptiile art. 13 privitoare la falsi- BANKA NATIONALA A MOLDOVEI ;
ficatori. pe laturea a biletului
se cu li-
tere cursive Inflorate
de culoare rosie
loarea lui: Trois ducats.
100
pe margi-
nea de jos este
atelierului unde s'a im-
primat : LEIP-
Yna Syt% Cent ZIG, GIESLOKE &DEV
DIENT TYPINST. Ins-
criptia aceasta este
cu linie
cu cerneald, ceeace
a
vedeste, directiunea
voih ca ea nu
figureze pe bilet.
Reversul biletului e
mai simplu. El repre-
filigran de
FIG. 2. un mare medalion oval,
marginile formate
Al doilea bilet este cu totul deosebit din patru de arcuri mici ce se
ca desemn a fost publicat de catre Intretaie ele. Interiorul acestui
d. G. Sion in revista XVII medalion este umplut paralele,
1821 p. 97), unde este descris astfel cari cat se apropie de centru devin
(Fig. : mai dese, din care spre
Biletul acesta, de forma patrunghiu- culoarea biletului este de un verde
In mrime de 10X15 cm., este mai
imprimat pe care pe Dealungul laturei de sus a biletului
este de culoare pe revers se afl tot in filigran de apa inscriptia ;
de culoare verzue. MOLDAUISCHE; pe laturea de :
Pe fata biletului se o ale- LANDESBANK; dealungul laturei
In cu principalele ocu- din dreapta a celei din de
izvoare de bogtie ale Mol- asemenea filigran de
dovei. La picioarele 100" 1).
ginite de o parte de brazi, de ceialalt aceste arata
parte de de vie, se : la dreapta, conducdtorii Bncii Moldovei intentio-
un grup alegoric ce agri- nau emit bilete de 100 lei,
cultura (seceratorul) cresterea vitelor trei ducati valorau pe vremea
(ciobanul cu oile) ; alt grup aceea exact 100 lei.
albindritul (stupul), cultura
tutunului (figura cu un ciubuc acestor bilete dc au
pescuitul (barcagiul). La mijloc zeul daruite de d. Sion Universitalii
fluvial incununat stuf, din Cluj.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 65
Poiectul lui Ion C. 1866 Deli Adunarea nu a primit

acest proiect - din care
Infaptuirea unir Moldovei cu a demisionat din guvem - dam aci
tenia prin alegerea lui Cuza-Voda textul lui ca titlu de document ca
1859 n'a putut indrepta situatiunea eco- dovada unei noui de a se emite
nomica. reformele radicale indepli- bilete
nite In cursul acestei domnii lupta ce s'a dus Adunare contra
mari provocate de ele, au agravat acestui proiect a avut mai mult motive
mai mult criza politice financiare.
Cuza-Voda a sa amelioreze
parte criza de numerar, PROIECT DE LEGE
la Paris 1864 monete PENTRU EMITEREA BILETE
LA SUMA DE
de de cinci sutimi". Dar din 12.000.000 SAU 32.400.000
cauza protestului Portii nu le-a putut
pune in circulatie Art. este autorizat a
detronarea lui, guvemul emite bilete de tezaur pana la suma
emiterea unui national de 12.000.000 franci sau 32.400.000 lei,
FIG. 3.
milioane lei subscrierile pentru 400.000 bilete de 5 franci
acest de sau 13 lei 150.000 bilete de
sosirea in tara a Domnitor Carol I. cate 20 franci sau 54 lei, 70.000 bilete
Cum situatia linanciara era foarte grava de 100 franci sau 270 lei, cari vor
de alta parte Turcia ameninta cu avea curs obligator vor fi primite la
interventie armata din cauza s'a ales toate casele publice plata de
alt Domn autorizatia ei de putere natura.
suzerana, marele barbat de stat Ion C. Art. Totalitatea acestor bilete
Bratianu, care era ministru de este prin domeniile Statului
primul guyern al lui Carol I, anume : Giurgiu Turnu,
sa la emiterea de bonuri de special afectate la acest
tezaur in valoare de 12 franci, scop pana la concurenta sumelor
garantate de anumite domenii ale Sta- circulatie.
tului.
2) Depus in din 29 Mai 1866
Cf. Victor N. Popp. Moneta lui Cuza-Vodd Oficial No. 114 117 din 1866. V
in Soc. Num. Rom. XVII (1921) p. 90. tinul Soc. Num. Rom. XVI (1921) p. 119.
5
www.dacoromanica.ro
66 ALMANACH
Art. retragerea acestor emiterii retragerii biletelor din cir-

bilete se vor vinde conform unei legi culatiune. Un regulament special va
speciale ce se va face pro- determina atributiunile ace-
Statului dela cele stui comitet.
mai mici mai putin producatoare Art. Biletele de tezaur vor purta
proportie cu productul se subscrierea Ministrului de a
va retrage din circulatie suma analo- unui membru delegat al comitetului de
a emise. privighere.
Retragerea biletelor se va efectua Art. In caz de a constitui o
cel mult timp de ani, modul nationala de scompt, circula-
: tiune,guvernul este autorizat a transmite
In cursul anului 1867 pentru operatiunea emiterii retragerii bile-
suma de 1.000.000 telor acei ca pentru banca
Idem 1868 idem 1.400.000 aceste bilete curs obligatoriu.
Idem 1869 idem 1.800.000 Art. VIL- Aceste bilete vor putea
In ceilalti trei ani servi la proprietatilor
2.600.000 7.800.000 ce Statul ar pune in pentru
Total franci . . . 12.000.000 stingerea acestor bilete, cu un avan-
tagiu de 0/0 asupra numerariului.
Art. Se institue un comitet de Art. L - Subscriptiunea
privighere compus din 7 membri din tului national de 30.000.000 conti-
cari 4 deputati din Adunarea Electiva, nuarea acestui cu alt
un membru al Curtii de Compturi 2 mod, se definitiv la 31 Maiu
membri ai Camerei de Comert din Bu- anul curent.
curesti. Art. IX.- Once sporire de emitere
Acesti membri sunt alesi de de un mai mare de bilete se
aceste corpuri din va considera ca o falsificare, autorii
Misiunea acestui comitet este de a vor sub penalitatile prevazute
exercita un control permanent asupra de Codul Penal.
BILETELE IPOTECARE DIN 1877

Condiliile emisiunii
ce au trecut greuttile primilor Ministerul de este autorizat
ani de domnie a principelui Carol ; a emite bilete ipotecare la suma
ce s'au construit de de 30 milioane lei. Aceste bilete vor
ferate ce ministrul de fi la purtator, ele vor avea cursul obli-
nante Petre Mavrogheni din guvernul gatoriu se vor primi in de toate
conservator al lui Lascar Catargiu a casele publice valoarea pari.
marea financiara din Ele se vor retrage din circulatiune
1871, situatia economica a se tr'un timp determinat, atunci
dreptase bine. Dar in primavara anu- se vor socoti zece la mai mult
lui 1877 izbucnind dintre Rusi peste valoaea
Turci, la care urma in mod natural Despre modul cum se vor emite
noi, guvernul Ion C. aseste bilete ne spun art. art. II, HI
Bratianu, spre a dispune de fondurile : Biletele ipotecare se vor emite
necesare, a in de 5, 10, 20, 50, 100, 500 lei
mitele ipotecare. se vor fabrica in aceleasi conditiuni
Proiectul de lege pentru emiterea ca biletele de sub controlul
acestor bilete s'a votat de Senat la 4 Ministerului de (art.
de Adunarea Deputatilor la Ele vor avea gravate in corpul
lunie, a promulgat la 10 Iunie semnaturile fac-simile a Ministrului de
sub numele de Lege pentru a doui din membrii consi-
de de 3Q mi- liului special, vor fi parafate prin
lioane lei cu subscrierea a unui
Articolul al acestei legi impiegat registru special,
el : care le va verifica le va inapoia
nisterului de finante spre a le pune in
1) Cf. Oficial din 12 1877. circulatiune" (art. III).
www.dacoromanica.ro
67
,,Biletele ipotecare sunt garantate au desenuri (Fig. 8-9, 10-11).

la totala retragere din circu- Singurele deosebiri biletele cu
latiune printr'o I-iul rang desenuri comune le
scrisa asupra unor imobile ce valoarea biletului
libere ale Statului In valoare putin ornamente secundare. 1)
de zeci milioane lei. Toate biletele au indicat pe fata, sub
Atat biletele ipotecare cat toate chenarul de jos, de o parte numele
actele procedurile ce va necesita desenatorilor : A. BRAMTOT et
emiterea luarea inscriptiunilor, DUVAL fec.; de numele
ca vinderea ipotecilor vor fi scutite gravorului : P. DUJARDIN
de de timbre, Inregistrare Culoarea In care sunt imprimate
altele" (art. VII). desenurile este albastra-si-
Alte dispozitiuni cu la aceste ; numai numerile curente
bilete se cuprind art. XIII. sunt cu negru.
ne spune : Nici o viitoare Biletele de 5 10 lei pe
a doua emisiune de nu va avea fata, colturile de sus, meda-
mai de retragerea anu- Roane rotunde, dintre cari cel din
larea prin ardere a tuturor biletelor de de apa capul lui
30.000.000 art. XIII: Falsifica- Traian ; pe medalionul din dreapta sunt
acestor bilete cum aceia, cari imprimate membrilor din
vor contribuit la emiterea sume comitetul de emisiune Ministru de
4. 5.
mai mare de bilete cele preva- Finance, Campineanu ; membru
zute prin legea de fata, se vor pedepsi comitetului biletelor hypothecare : D.
conform art. 12 din codul Sturdza, C. D. Athanasiu". Semnatura
penal". casierului general al tezaurului lipseste
pretutindeni.
Tipurile Deasupra medalioanelor,
cifra 5 (sau 10).
colt, se
Odata legea votata s'a luat numai Spatiul dintre cele medalioane
necesare pentru ca este ocupat de inscriptia : BILET
letele fie emise mai POTECAR CINCI LEI (sau DECE
S'au emis total tipuri de bi- LEI). Jos femeiesti, alego-
lete ipotecare anume : de 5 lei de casnice industriale,
10 lei, de 20 lei, de 50 lei, de 100 lei stau asezate spate spate, rezemate
de 500 de : toate data de de un postament decorat cu un cap
12 lunie 1877, ziva sand s'a promulgat de bou. Pe acest postament scrie : 12
legea de emisiune. JUNIU 1877, la picioarele femeilor
Ele sunt de trei : cele de 5 de o parte de alta se alte
lei 10 ei sunt de 1011,x1571 cm. ; reprezentand diferite
cele de 20 50 lei de :
patiuni agricole industriale. (Fig. 4).
cele de 100 500 lei de x21 Pe revers aceste bilete
cm.. Desenurile la tot cele doua medalioane dar spatiul
patru compozitii pentru avers pentru dintre ele este ocupat de o placa
revers, biletele de 5 10 lei ce are deasupra cifra 5 (sau 10),
au desenuri identice pe pe desupt stema Romaniei, iar la
revers (Fig. 4-5), cele de 20 50 lei textul: Falsificatorii acestor bilete cum
au ele desenuri comune (Fig. 6-7), Descrierea reproducerea o exem
pe vreme cele de 100 500 lei plarele ce posed in colecpunea mea.
www.dacoromanica.ro
68 US*
toti aceia vor fi contribuit la Pe revers biletele acestea au un

emiterea unei sume mare de bilete chenar lat, format din frunze de
cele prevedute prin legea de asezate pe o In stanga
se vor pedepsi conform art. 112 ur- dalionul rotund in filigran de ;
din codicele Jos sub dreapta doua fete mergand la lucrul
medalioane, de o parte de ceialalta ; la mijloc un postament pe
scris numele ROMANIA (Fig 5). scrie 20 (sau 50) tex-
Biletele de 20 50 lei au ele tul referitor la falsificatori, iar deasupra
senuri comune. Pe dreapta un postamentului un vas cu fructe. Pe
medalion in filigran de reprezen- marginea de sus la mijloc litera R (la
capul lui Traian irnprimat cele de 50 lei scrie intreg ROMANIA),
sus 20 (sau 50), jos un alt ceva mai jos de o parte de ceia-
medalion oval sterna a cu fructe un
pe panoplii. In partea stanga se dalion mic 20 (sau 50),
in colturile de jos ale biletu-
lui un inedalion oval
tarii. (Fig. 7).
Biletul de 100 lei are pe
fata un larg chenar de ara-
in care se deschid
sus doua medalioane mici
numrul 100 dedesubt
MANIA, iar in colturile de
jos alte medalioane mai
man, reprezentand filigran
de apa capul lui Traian (dr.)
capul Romei (st.). In spa-
tiul din se ins-
FIG. 6. : BILET HYPOTECAR
I 12 JUNIU 1877 UNA- I
LEI,
nistrului de ale
din comitet, ca
sus. Partea de jos a biletului
este de o alegorie
ce agricultura,
dustria comertul care
pe soclu are inscriptia : RO-
MANIA (Fig. 8).
Reversul este acoperit
intregime de arabescuri prin-
tre cari apare sus, de oparte
de alta, inscriptia in :
UNA SUTA LEI; jos cele
medalioane in filigran
FIG. 7. de apa pe marginea
de 100. In
o alcgoricd reprezentand unirea locul biletului se vede un medalion
Romei cu Dacia sub auspiciile foarte mare sus tarii
ratultii Traian. In se vede podul de un vultur cu aripele Nirse
lui Traian de peste in spate sustinuta de
un trofeu, pe soclu scris : ce industria agricultura,
MANIA. Spatiul din mijloc al biletului insotite jos r femeiesti
este de inscriptia : BILET diferite ocupatiuni casnice
POTECAR I 12 JUNIU 1877 I DOUE cole. In centrul medalion mare
DECI CINCI-DECI LEI) jos se imprimat textul referitor la
celeasi semnturi ca pe biletele de sificatori. (Figura 9).
mai sus (Fig. 6). Deosebirea intre Biletul de 500 lei pe
letele de cari vorbim este numai un chenar arhitectonic, marginit pe o
la cele de 50 lei, data de 12 Juniu parte de alta de cate o
1877 este pe o tinuta in cu alegorice lu-
ghiare de un vultur in zbor. agricole de industrie
www.dacoromanica.ro
LMANACH 69
Marginea de sus a chenarului are la Retragerea din circulatie

o cu inscriptia : BILET
HYPOTECAR 12 JUNIU 1877 ; mar- Se biletele ipotecare nu
ginea de jos un medalion puteau decat timp
sterna trii puse pe o
inscriptia
ROMANIA. In
tru colturi ale biletului
sunt plachete dreptun-
ghiulare
500. Spatiul liber din
biletului are
scriptia : - SUTE
LEI sub ea
turile ministrului de fi-
nante ale membrilor
comitetului de emisi-
une; sunt sem-
nturi i pe biletele
mai sus (Fi-
gura 10). FIG. 8
Reversul are de ase-
menea un chenar arhi-
tectonic, sustinut de o
parte de alta de sta-
tuiele sigurantei
bondentei ; jos la mij-
bustul alegoric al
(?), av an d
dedesubt de o parte
de alta reprezentarea
lupoaicei cu Rom
Rem. In colturile de
jos plachete cu
ml ; pe marginea
de sus la o
chet inscriptia RO-
MANIA, sub ea o FIG. 9
referitor la falificatori.
Acest text se de
mai multe ori litere
abia vizibile pe tot
biletului, nu-
mai de medalioane
In filigran de repre-
zintand capul lui Tra-
ian (dr.), celalt al Romei
(st.) (Fig. 11).
Tin amintesc cu
ocaziune, pe
de bilete o-
binuite s'au imprimat un
numar de exemplare din
tip, cari nu aveau
nici numere de nici
numere curente, acestea FIG. 10
inlocuite prin zero,
Biletele acestea erau destinate ser- nu o de e-
drept modele casieriloraltor misiune. Din momentul in care o
manuitori de bani publici pentru a de institutiune s'ar infiintat, In mod
constata autenticitatea biletelor natural ea s-i ia asupra sa
ce li se prezintau. retragerea din circulatie a acestor bi-
www.dacoromanica.ro
70 ALMANACH
lete. adevar in 1880 s'a prin conventiunea din Decem-

infiintat Banca Nationala a Romaniei, brie 1885 intre
legea dela 17 Aprilie care mo- Ministerul de Finante prin
dalitatile functionarii ei, prevedea la legea din 3 Martie 1886. Termenul de
art. XXX plata al biletelor ipotecare s'a prelungit
Banca va fi ca termen atunci pana la 30 lunie 1892. Plata urma
de 4 ani sa retraga din se treptat bunu-
culatiune Ipotea,, emise in vir- rilor, formau garantia acestor bilete
tutea legii din 12 lunie 1877, inlocuin- prin rate anuale, conform unei tabele
dresate de Ministerul de
Finante pe
de cel putin un milion
pe fiecare an.
conventiune s'a
modificat la ei prin
legea din 25 Decembrie
1888, care a autorizat pe
ministrul de a
biletele ipotecare
dupa luni, procuran-
du-i fonduri prin emisiune
j de renta amortibila 5 la
plata, care s'a
fectuat
In caz Banca Na-
FIG. 11 tionala luand in sarcina ei
biletele ipotecare a aplicat
du-le cu bilete de emise peste pe din ele o stampila
biletele fixate de articolul XII. Biletele numele ei le-a pus el circulatie
ipotecare astfel retrase se vor pana confectionat b
casele vor fi schimbate al proprii. cand biletele ipotecare au
pari prima casele retrase definitiv din circulatie s'a
Statului proportional pro- numit o comisiune care a distrus toate
domeniale, care ga- exemplarele arzandu-le cuptoarele
rantia Nationale.
dispozitiune a modifi- 1) Hamangiu, Codice, 11, p. 464.
***********************
H. F. GROPPER
* *
de fierdrie,-coloniale, vopsele
** EN OROSporcelanuri geamuri *
TECUC1 EN DETAIL *
***********************
Telephon 387
Economie, StatisticS
ludiciare, Finante,
Industrie,
www.dacoromanica.ro
15A1
usi..
nu.
go.
11
www.dacoromanica.ro
192i
r. .. 000
160.000...
2.316.500000. 000
000 000
Km 000 000
Tone)
4922.
21.360.... . 210
3218.000
16.100 000 roc. -
)
r. ...
1920 000000.
. 2 000.000
.
21.662..29 293.
:
1923)
.
-10.7-63.000
I
.
.....
3 163.613.000
..... . 1. 3 '19.000.000
. 8
192.1 000
.
; 3.691
290.000.000
:
7-
: *6
285.212.
.....
www.dacoromanica.ro
:
91.4 3551
. . -3
100.000
000
- .. 12.4
1912. 10q 55-0.000.000
. 300,000.000 1923 334,000.000
550.000.000 :
-
190
39.300 .117
.8.858.3)3
U :1 I
360:
-
.....
9
8
.
5.300.000.000
00.000
33.8
.
.-
0.
. 50 ;
o
000.000rn
i5.000.000
10.000.006
000.000 i .3
000.6
.. 000
www.dacoromanica.ro
74
Uzinele Chimice Romne

BUCUREST I
Birourile Fabrica os. Pandurilor No. 63
Telefon
FABRIC CAUCIUC
in
SE FABRICA SE VINDE : Band pentru trsu-
rilor. Ebonit bare
Articole technice de cum prelucrate in articole
: tot felul de garnituri pentru pentru electro-technica chirur-
maini, gie. Specialitate confectiunea
banda, de cauciuc cu cutiilor de acumulatori.
de panza, amortisoare cu Diverse articole pentru repa-
de pentru ratiuni de automobile
automobile autocamioane. : plastic, vulcanizate
Pentru Industria Petrolului nevulcanizate, In diferite culori
grosimi.
tuburi, garnituri in Se de articole
de cauciuc ebonita, la cerere
Pentru Industria Zahrului dupa schite date de clientela.
tot felul de garnituri pentru FABRICA DE
ini. Chemineuri sobe din
Pentru Industria val- de cea mai ;
clape vase de ; scrumiere ; etc.

Mortar refractar continand
Pentru Industria Conser- 75 de prima calitate In
velor alimentare de cau- granulgiuni diferite
ciuc pentru inchiderea ermetica mant plastic refractar ; Se carac-
a cutiilor de conserve. o retragere minima
Diverse articole pentru la ars o rezistenta mare la
viggiune, dragaje, mine, intala- topire (1780),
sanitare, etc., covoare de plasticitate spre a asigura o
tot decupate nedecupate a zidariei.
pentru magazine, hoteluri, cine- SECTIA ARTICOLE DE
matograf e, sanatorii, c n e PENTRU LABORATOARE
electrice, etc. Se executa: biurete, pipete,
: tuburi industriale, cu termometre, areo-
inser(ii, cu i spirale, metrie fel de aparate de
pentru vin, bere, aburi, aer, laborator, la cerere.
petrol, ulei, etc., Se executa: fiole, eprubete, etc.
presiune apiratiune, SECTIA PENTRU PRELU-
tuburi pentru laboratoare, dro- CRAREA PLUTEI
guer, tarmacii, tuburi speciale Se tot felul de dopuri
pentru irigatoare, etc. pentru vin, bere, coniac,
Bandage pline pentru panie, dopuri pentru butoaie,
dopuri medicinale, cilindrice
camioane, diterite dimensiuni conice, etc.
www.dacoromanica.ro
ARGUS 75
PE
LA FINELE ANULUI 1923
^
Societatile pe au luat o desvol.

tare In vremlle
La desvoltare au contribult elemente :
VALUTA, care cu a capitalurile plasate
In actiuni au crescut ; AVANTUL de noi
de Intreprinderl financlare, Industriale, comerciale
etc. Unul a contribuit, dar, pentru a
tapitalul, lar al pentru a Intreprin-
La finele anului 1923 erau 1809 societati

anonime cu un capital de 16.178.977.638 lei
La finele anului 1919, functionau inclusiv
teritorii: 929 societati cu un capital de 1 miliard 982.084.376 lei.
La finele anului 1920, inregistrm 1.154 intreprinderi pe
actiuni cu un capital de 5.168.242.889 lei.
Fat de anul 1919, numrul societtilor pe actiuni 1920 a
cu 225, sau cu 25 la pe capitalul inregistreaz o
de peste 100 la
La finele anului 1921, societtilor la 1266 adic
cu ceva mai mult de una capitalul inregistreaz 8.095.429.283
lei sau o crestere de peste 50 sut comparativ cu anul precedent.
La finele 1922 avem o crestere mai mare a numdrului
pe actiuni, pe capitalul menfine de
50 sut ca anul 1921. pentru anul 1922 inregistrm
1650 societati, cu un capital de 12.162.027.638 lei.
La finele anului 1923 nu care
pe cele cari sporit capitalul cursul anului 1923
la totalul celor existente la finele anului 1922, iar la capitalul
pe cele cari sporit capitalul cursul acestui an avem
la finele anului 1923 urmtoarea situatiune: 1809 societati existente,
cu un capital de 16.178.977.638 lei. Aceast reprezint capitalul
in actiuni al tuturor societatilor anonime din
Urmrind an cu an de rsboi, con-
statm o desvoltare considerabild a societtilor pe actiuni
Acest progres al capitalului mobiliar investit in diverse intreprin-
pe actiuni, ne consolidarea vietei noastre economice, care
se zi cu zi.
Examinand aceste societti pe felul urmrim desvoltarea
luat de fiecare categorie de societti in parte.
In acest scop am clasat societlile pe actiuni patru ca-
tegorii anume: Societti industriale, Societdti comerciale
Diverse societati.
www.dacoromanica.ro
76 ALMANACH
Institutiile de credit sunt In ce apoi capitalul,

ghia pe care se cresterea acestuia a mers ea in
industria unei raport cu aceea a numrului
creditul este bine organi- Astfel, anul 1919, bncile din
zat industria comer- inregistrau un capital
tul capitalurile de 711.264.038 lei, anul
bile se acumuleazd tor 1920, capitalul creste la suma
acestea le distribuie sub de de 1.966.663.899 lei sau cu 180
imprumuturi, comertului indu- la anul 1921 capitalul se
striei. la 2.406.400.470 lei, sau o
La noi institutiile de crestere de 30 la de
credit s'au desvoltat treptat. 1920; 1922 capitalul institutii-
din anul 1919 numrul de credit pe actiuni
care era de 486 a sporit la 542 treaz 3.384.707.780 lei, sau cu
1920, apoi la 556 la finele 90 la mai mult de anul
nului 683 la finele lui 1922 precedent. In anul 1923 numrul
724 la finele anului 1923. Cea bncilor creste cu 41, capita-
mai mare a numrului se la 3.814.987.780 lei,
stitutiunilor de credit o ceeace insemneazd o urcare
anul 1922 care trece dela mai de circa 15 la de
556 bnci la 683. anul 1922.
ndustriale
Intreprinderile industriale mari 1921 inregistrm 529 socierti
sunt, de cteva exceptiuni, dustriale, cu un capital de 5 mi-
toate pe forma liarde 106.090.849 lei. In acest
aceasta convenindu-le mai bine an nu se mentine propor-
pentru desvoltarea bor. tie a cresterei, de oarece de
Judecnd anul 1921, numrul
numrul intreprinderilor ct mai industriale n'a crescut deck
ales capitalul 82 societti, iar capitalul cu 90
dustrie, gsim societtile la
striale pe au inregistrat In anul 1922 avem 720
anii rsboi o desvoltare cu prinderi industriale, cu un capita
mai mare institutiunile de 7.549.070.670 lei.
de credit, cu toate industria Comparnd aceste cifre cu ace-
este functiune de bnci. lea ale anului 1921 avem o
La finele anului 1919 tere cu 191 societti ca
nau in toat tara 321 intreprin- sau 40 la iar capitalul a cres-
industriale pe cu un cut el cu procent de 40
capital de 1.007.108 lei; in anul la de anul 1921.
urmtor numrul La finele anului 1923
derilor la 447, avnd un trm desvoltare la aceste
capital de 2 miliarde 767.128.718 societti. Asa, numrul desi
lei. Ca numr societtile au cres- creste numai cu 77 intreprinderi
cut numai cu 126 sau 40 la se la 10.888.290.670
capitalul a crescut acelei, capitalul, ceeace reprezint o
timp, cu 170 la sut fat de crestere de 45 fat de anul 1922
anul precedent. La finele anului Aceste din urm cifre sunt, na-
www.dacoromanica.ro
ANACH US 77
numai provizorii, de oarece dent; anii 1922 1923

cum am mai sus, terea capitalului variind 40
lanturile pe anul 1.923 nu se cu- 45 la
nosc dent mult mai dela In viitor la cresteri ale
incheierea capitalului nu ne mai putem
Din compararea acestor cifre tepta, din cauza leului
industria noastr mare a din cauza lipsei de numerar,
inregistrat puternice, politica de defla
in ce tie va continua, prin
derilor : unul dela 1919 la 1920 ceasta valuta nationald.
dela 1921 la 1922, modul acesta urcarea capitalului in
in ce priveste capitalul, industrie va suferi o stagnare,
mare l'a avut 1920, ceasta nu industria
capitalul, cel mare l'a avut n'ar mai continua se
anul 1920, capitalul in ci dimpotrivd
gistreazd o crestere de 90 la aceasta ar insemna mai mult o
a capitalului, fat de anul prece- consolidare a ei, valuta ridicandu-se.
Societalile
societti au ele tate un spor de capital de circa
progrese simtitoare, totusi la unele 700 sau 170 la
acest gen de societti forma de anul precedent.
de anonime pe nu este cea In cursul anului, 1923 s'au mai
mai potrivitd, din operatiu- infiintat 37 comer-
nile pe anul 1922 un ciale, 14 societti sporit
nef iciu care, exprimat in procente, capitalul, la finele anului
se abia la 8,44 la trecut avem total 255 societti
La finele anului 1919 functio- comerciale, cu un capital de mi-
nau toat tara 100 societti liard 311.10.662 lei.
merciale cu un capital de o
milioane 81 mii
494 lei; anul 1920 avem 146 de grupele de
cu un capital de 336 descrise mai sus, mai avem o
lioane 767.680 lei. Ca numr denumit Diverse care
ciettile comerciale au scut cuprinde toate cari
46, pe capitalul repre- obiectul pe care exploateazd nu
o crestere de 155 la pot fi clasate in nici una din a-
de anul 1919. ceste grupe.
In anul 1921 inregistrm 159 In anul 1919 numrul era
societti cu un capital de 467 de 22 cu un capital de 131
lioane 961.268 lei. In acest an lioane 661.736 lei anul 1923
mrul infiintate a 33 164
fost foarte redus, pe capita- milioane 548.524 lei capital.
Jul a crescut cu 130 milioane, capitalul acestor
cu 40 la sut de anul a progresat foarte
precedent. aceasta din asemenea
La finele anului 1922 numrul societti in grupa cele
societtilor comerciale a sporit la de asigurare imobiliare se
218, cu un capital de 1
mai rar.
125.640.662 lei, ceeace reprezint
o crestere de 59 societti Dr. 1. Teodorescu.
www.dacoromanica.ro
78 ALMANACH ARGUS
Bilanturile a 683
CAPITA-
SOCIETATII Comuna
Lei B. Lei B
Judetul
- -
Banca populard, Soc. Anon.
Pitesti, Soc. Anon. - - -
Technica Argesan, soc anon.
3.000.000
2.000.000
2.000.000
-
-
12.431.604 75
7.426.523
620.800
-
Comerciald Sperantax, S. A. 1.000.000 - 1.322.700 -
Sindic. Viticol al jud.
Muscel
Banca
- - -Trivalea,
- - - -S. A.- 1.000.000
600.000 -
405.400
710.265 --
7 Comerciald C. de Arges,s. a. C. de 500.000 764.860
-
8
9
Creditului Comercial, S. A.-
Oarja.
Comertului
- -lndustriei,
- - -s. a.- Pitesti
Oarja
Pitesti
500.000
300.000
300.000
761.609 50
389.860
900.605
--
Judetul
11 Banca Centrald, Societate Anonim
Societate Anonim
Bacu 5.000.000
5.000.000
- 1.840.500
10.189.537 25
-
-
1
1
de
de Comert
Societate
Trotusului, Societate Anonimi
Industrie, S. A.
T.-Ocna
Moinesti
2.000.000
1.000.000
2.000.000
2.238.392 75
761.990
889.200
--
Botoani
Banca romn --
Botosani , soc. coop. de cred.
Botosani 3.000.000 - 1.830.004 -
1
economie - - - 400.000 -- 804.164 35
1 -
Banca Meseriasilor
Nordului - - - - -
1.000.000
530.000
2.168.168
120.200 --
Brila
20 Banca --- 10.000.000
15.000.000 -
-
8.183.675 65
2 ------
Dunrea Romneascd
Sindicatului agricol
000.000
2.619.515
4.956.364 55
5.000.000 - 11.137.470 95
23
25
Portului --
Sindicatul Proprietarilor Urbani
5.000.000
500.000
6.740.901 70
etul
- - - -- --
26 Banca D. Stambuliu & Co. 10.000.000 - 1.128.631 60
27 Mercur - 4.000.000 - 1.797.102 50
Romnia 2.500.000 337.100 -
Comertului - 2.000.000 - 2.661.103 -
30 Creditului Buzoian 1.000.000 3.514.937j -
31
3'
33
Plugarului Romn
Progresul -
- Mih. Mirgin.
Mizil
1.000.000
307.000 -
400.000
--
3.900.158 60
2.108.846 -
Caliacra
Banca Saedivenie - - - Balcic 2.000.000 1.990.807 52
35 Viitorul , societate anonimi - - Bazargic 1.000.000 - 2.348.749 70
3.
37
, societate
Banca Bazargic - - - - -
-- 500.000
4.000.000
-
-
965.600
824.700
--
www.dacoromanica.ro
ANACH 9
Institutii de credit pe 1923

Conturi Conturi
rente debi- spre rente cre-
toare fructificare ditoare onduri CIUL u
i B. i 8.1 i i B. i B.
10.472.864 8.937.344 98 1.748.499 4

2.549.600
2.051.710 - 614.792 2 20,49 1
5.315.572 33 6.518.87485 1.624.293 77 892,874 44,64 2

75.9005
1.124.360
- 213.159 15
89.614
14.320 - 89.903 79
21.019 -
207.994 3
126.000 - 3
4
501.387 1
206.953 3 --
55.572 5 37.913 2
299.468 2
75.000
85.447
-- 70.303 5
81.126 62
7,03 5
13,52 6
50.184 - 1.693 3 67.613 6 81.148 9 16,23 7
417.561
24.400
109.940
-- 2
05
233.891 0
-
159.650 1
54.991 5
- 19.256 5
10.283
25.192 1
71.286 35
33.984 95
29.367
14,26 8
11,33 9
9,79 10
15.420.750 6 9.458.950 1 1.233.563 1.480.314 65 2.600.268 5 52,01 11

11.420.527 15 12.355.536 1 5.973.123 0 1.534.493 65 1.830.000 - 36,60 12
2.079.112 45 688.571 15 131.638 75 202.699 45 486.020 24,30 13
825.305 11 530.609 - 580.336 35 - 241.419 85 24,14 14
1.334.033 51 305.203 35 181.878 3 19.925 159.613 1 7,98 15
8.433.350 40 2.002.186 - 1.698.179 1.122.841 4 1.333.978 61 44,46 16
1.110.474 21 1.204.328,6 05 54.174 3

- - 100.000 -- 25,00 17
1.103.011 31
131.332 45
1.410.814
70.022 -
1.222.687 95
- 05
190.950
85
19,09 18
0,16 19
39.270.717 32 8.501.55 5 11.980.541 01 1.279.853 60 2.021.835 82 20,21 20

113.680.041 50 - - 222.706 07
55.456.812 03 36.545.958 21 7.084.744 64
1.768.513
079 10
- 4.232.182
3.027.577
55
77
28,21 21
30,27 22
- -
11.281.052 60 6.813.127 11 7.063.059 45 1.700.000 - 1.976.303 50 39,53 23
11.514.864 1,
187.384 75
8.411.638
- -
1.142 2
4.788 75 - --
1.296.033
-
23,92 24
25
9.124.060
1.237.442 60
- -
2.431.525 95
5.814.210
1.496.506 5
-
193.164 07
- 396.249 91
865.411 -
3,96
21,63
26
27
2.074.676 80 105.000 - 70.461 2 24.403 4 85 9,34 28
4.071.541 85 903.91830 1.906.647 21 508.788 40 403.728 75 20,18 29
5.969.443 05
632.778
123.616 50
2.999.48915
- 2.592.428
11.251 2
613.992 90
432.459 25
5.094
409.136 -
225.000
25.046 2
-
40,91
22,50
30
31
32
1.420 2.285.095 19.000 - 67.499 - 64.882 10
8,16
16,22 33
2.400.288 55 993.023 29 9.687.973 215.479 710.566 15 35,52 34

2.289.763
167.606 20
2.871.055
569.467 5
356.529
6.000 -
118.168
240.787 8
- 250.000
36.983 -
- 25,00 35
36
90 165.812 65 536.100 - 136.132 85 3, 37
www.dacoromanica.ro
80 ALMANACH ARGUS
DENUMIREA SEDIUL CAPITA- PORTOFO-

o
LIUL
SOCIETATII Comuna
i B. i
38 Banca Sindicatului Agricol Caliacra

39 --- - Bazargic 1.000 000
2.000.000
101.500
425.385 12
Banca Constanta. - - - Constanta 5.000.000 1.638.700
- - -
41 .Creditul Dobrogei. 2.500.000 2.79,4.846 30
4 Cerna-Voda.- Cerna 2 500.000
Maritima --- Constanta 7.500.000
339.959
1.578.615
Banca - Galati 5.000.000 8.772.104 15

45 Orientului - - 3.000.000 1.130.511
Prima Societate EconomicA 2.200.000 3.132.260
47 Banca Covurlui - 500.000 1.950.951 07
4 - - -- Tg. Beresti 400.000

000
892.255
420.977
5
51
de credit.- -
Negustori1or soc. cooperativ
soc. coop. de cred. -
400.000
250 000
364.500
1.606 75
Dambovita
52 Vulturul . soc. coop. de credit. - 2.340.652 4.303.588
53 Banca Dmbovita 2,000.000 7.208.044 65
de Industrie 2.000.000 1.171.217 50
55 de Credit Scont - 1.000.000
1.000 000
2.007.729
141.456
57 Comercial Industrial 500.000 1.840.499 35
Banca Calafatului Calafat 2.000.000 6.559,983 15

2.000.000 2.746.900
60 Craiovei Craiova 000.000 7.691 478
61 Creditul Doljan 1.000.000 2.134.821
Banca Rural 1.000.000
63 - 400.000 730.466 75
64 Galiciuica Galiciuica 100.000 130.910
65 Comertului- - - Craiova 60.000.000 220.658 863
66 Olteniei - - 10.000 000 40.587,552 35
67 Creditul Oltean 5.000.000 3.001.257
68 Banca Romniei 5.000.000
69 Doljului Calafat 5.000.000
70
71
72
Scont
---
Slavuta - -
Craiova
Slvuta
3.000.000
3.000.000
20.000 -
9 808,822 -
7.755.343
73.190 -
73 Nou - Bechet 100.000 167.559 10
Dorohoi
74 Banca Dorohoiului -
75 Comertului
--- - Dorohoi 5.000.000 -
1 000.000 -
3.789.171
668.321 65
1.385.500 - 4.877.779 70
77 Moldovei de sus - - - 250.000 -
www.dacoromanica.ro
ALMANACH -
Depuneri Conturi BENEFI-

toare fructificare toare Fonduri CIUL cn u
Lei Lei B Lei Lei

-
813.038165
1.889.291
390.089 55
1.381.387 65
65.094175
701.608 67 200.000 - -
95.239 26
- -
9,52 38
39
5.553.690 75 1.210.875 35 1.797.062 80 97.244 - 686.347 06 13,72

2.887.003 1.359.741 90 1.649.147 94 567.478 10 723.872 05 28,95 41
5.660.687 28
8.891.627 77
1.562.567 25
788.205 95 - --
942.078 1.353.931 36
473.337 79
647.444 88
1.855.912
25,90 42
43
3.530.562 5.059.643 333.470 10 - 1.126.076 22,52 44

1.345.243
1.068.187
11 181.990
1,598.658 45 - 500
- 49.431 99
702.562 60
191.694 53
236.102 25
6,39 45
46
178.573
166.191 31
788.690
3C
-
1.251.846 94
590.659 80
1.111.818 40
- - 000
70
181.858 85
99.854 70
57.757117
70.145 3
97.403 5
14,03 47
11,00 49
79.048 4.414 15 18.114 15 55.679 81 103.630 57 25,90

154.400 05 30 26.008 55 150.000 32,860 35 51
- 914.009 30 8.742 13 150.393 40 319.540 96 13,65 52

1.558.757 43 2.663.238 73 18.759 85 694.212 27 551.975 22 27,59 53
1.515 02 1.140.697 04 279.546 59 230.0001- 503.183 05 54
109.900 319.050 - 74.614 62 14.68130 55
778.813 37
779.733 61 -- 25
2.849.901 13
18.420 75
- 2.052 43
55.000 - 11,
56
57
3.352.085 21 895.491 25 4.560.963 60 582.033 05

2.019.477
262.572 82
1.819.742 70
77.184 34
432.741
3.426,336
318.680 00
365.089 78 491.243
-
226.923 05
2.894.538
555.623 97
-
363.468
--
101 53
8.696.113 28
578.633 10
167.499 20
1.000.000 -
186.011 74
123.983
201.852
31.833 75
20,1
61
62
29.0411- 56.810,69 - 51 13.254 56
63
64
185.059,427 22 78 58.624.105 36 16.075.774 65
11.416.949 93 7.290.941 91 20.863.054 46 3.200.213 97 900.165 28
5.424.164 3(
4.995.314 21
13.599.117
-
695.361. 55
6.172.261
. -939.172 65
528.351
35.000 -
1.352.570 92
4.925.312 53 1.145.679 10
522.425 42
820.000
77
67
69
5.103.426 20 9.137 1.095.467 28 07 870.181 7 29,00 70
-
781.407,31
242.163 49
3.061
-
70
87.008 60
- -
1.069.763 25
174.700 65
205.000 -
1.137 90
14.597 07
412.000
8.014 5
225 -
13,73 71
40,07 72
14,22 73
8.872.150
1.459.785 55
4.507.941 90
610.642 -
4.299.098 40
203.479 50.000
- 2.501.472
160.672
- 50,03 74
75
1.601.258 1(
596.391 65 -
973.171 15 1.279.368 65
468.762 -
54
28.392 70
469.895
101.553185
33,91
40,62 77
6
www.dacoromanica.ro
82 ALMANACH
SEDIUL
IREA LUL
PORTOFO-
LIUL
SOCIETT II Comuna
Lei i B.
Durostor
7 Banca Durostorului - - -- -
Deliorman- - - -
Silistra 1.500.000
1.000.000
-- 476.300
1.033.925
80 Silistra 1.000,000 - 519.450
81 Sindic. Vitic. pomicol. agric. Turtucaia 1.000.000 -
82 Banca Falciului
83
84
--- -- Husi 600.000
325.000
5.000.000
1.752.738 50
113 267
14.404.561 75
Judetul Flticeni
85 Banca Sucevei- - - - Falticeni 4.072.000 8.873.640 35
Banca Stefan cel Mare 2.000.000 2.091.699
Gorj
Banca a Gorjului - - - 1.000.000 2.257.744 50
Cercului comerc. industr.
8 --- - 500.000
3.000.000
1.437.650
9.311.923 35
90 Banca I. C. Bratianu-
91 -
Tiranilor din
- -- - 1.000.000
300.000
982.092 10
100.369 70
92
Dunarea (in lichidare) - 3.000.000
105.600
1.378.685
50.689
Banca 20.000.000 36.795.720 95
9
Uniunea
Moldovei
---- 15.000.000
15.900.000
20.000.000
10.753.040 50
16.612.631
7.683 069 90
Banca
Fortuna - - -
- Bucuresti 15.000.000
15.000.000
413.154
13.274.500 35
-
de Petrol, mine industrie 10.000.000 1.001.000 -
101 Forestiera - - -
Anglo-Roman - 10.000.000 2.228.078 -
102 10.000.000 7.766.633 75
103
104
105
Negustoreasca a Romniei
Bank of Roumania Limited
Creditul Extern -
- 10.000.000
6.500.000
30.000.000
10.700.660 20
106 Banca Sindicatului Agricol Ilfov 20.000.000 69.500.248 45

107 Carpatilor 20.000.000 11.210.673 70
108 Creditul pentru electrice 20.000.000
Banque Belge pour l'Etranger - 20.000.000 18.836.541 65
11 Creditul Social - - - - - 20.000.000
1
Banca Elvetiand 30.000.000 12.334.618
112 280.000.000 219.986.911 17
113 Marmorosch, Blank Co. 125.000 000
www.dacoromanica.ro
83
Conturi Depuneri Conturi DIVERSE BENEFI-

toare fructificare ditoare Fonduri CI
i B. i i B. i B.
8.319.590 1.162.079 15 142.500 - 14.500 490.092 32,6 7

133.369
915.879
-- 135.246 23
-
201.903
358.624
68.611 70
- 227.525
10.000
140.000 -
143.700
14,0
14,3
7
8
489.642 - - 1.930 50 18.941 7 213.001 45 21,3 81
261.693 22
40.433 30
1.094.294 30
18.735
95.418 - 174.105 15
3.926 07
192.835 45 32,1 8
18.875.163 90 8.775.159 50 372.127 718.887 65 1.427.893 60 28,5
1.839.727 4.530.490 02 454.778 706.441 - 17,3

411.601 519.453 70 22.888 132.290 85 6,61
2.174.321
80.500 -
3.413.593 22
711.982 75
32.074 04
58.242 03
250.000
000
101.000
51.613 55
- 10,1
10,7
6.103.698 25 8.355.257 605.600 364.975 - 12,1
187.406 67 299.330 1.982 54.667 33 90.823

147.430 16.878 4
293.057 644.664 611.259 100.644 174.228 7 5,8C
15.099 20.726 21 93
64.592.951 15.685.502 51.105.544 55 3.673.679 15 5.107.109 25,54 9

16.854.259 9.035.983 5.578.323 856.234 3.003.634
44.881.472 16.705.371 43.670.015 3.724.305 95 4.571.232
167.969.972 79.371.759 77 63.502.760 56 6.751.067 62 33.7
18.876.766 6.085.756 50 - 1.017.917 85 3.113.118 27 20,7 98

44.970.519 -
50.903.836 84 15.000.000 7.535.309 02 50,2
14.146.623 05 4.702.429 45 5.350.000 2.608.260
13.838.292 - 820.154
34.670.817 32 29.153.990 - 18.544.766 52
751.340 1.531.197 05
1.374.045 31
15,31
13,7 102
11.680.555 3.294.976 80 2.097.070 05 360.567 15 1.040.039 17 103
268.806.823 21 -
629.487.359 82 8.054.299 62 104
89.576.054 40 - 70.628.126 80 35 105
66.221.615 64 3.064,387 13.088.824 3.133 845 72 3.409 17,05
26.061.424 05 6.787.476 3 13.974.787 39 395 539 15 2.495.138 56 12,48 107
45.281.007 74 41.838.680 1.611.812 2.390.763 32 11,95 108
142.870.626 15 474.020.274 98 1.731.708 91 109
15.755.436 773.836 199.457 25 1.060.244 6 3 110
38.101.674 27 37.557.191 77 57.497 75 4.361.602 55 14,53 111
1.920.118.820 93 1.444 374.517 01 91.891.896 77 80 732.409 28,83 112
1.576.740.23441 54 1.208.747.587 55 165.694.343 62.299.023 47 49,84 113
www.dacoromanica.ro
84 ALMANACH
SEDIUL
DENUMIREA CAPITA- PORTOFO-
LIUL
Comuna
Lei B i
114
115
116
Banca de Credit
de Scont a
- -
-
Bucuresti 125.000.000
90.000.000
80.000.000
181.350.128 84
29.285.476 22
372.243.236 20
Genera
118 Banca

119 Banca Amza

a
--
--- 60.000.000
50.000.000
1.000.000
86.564 039 65
35.824.256
2.111.209 40
120 Creditul Intern 1.000.000 1100.476
121 Banca Tezaurului - 1.000.000 1.536.450
,Sporul Muncii 1.182.100
122
124
- Comerc.
677.300
770.121
3.008.310
-
125
126
127
Albina Carpatilor
Minelor-
-
- -
462.067 45
50.000.000
60.000.000
113.805
19.859.174 85
35.833.424
128
130
Comerciala Italiana
Universala de
- - - -
-
50.000.000
30.000.000
50.000.000
.569.005 41
5.381.770
131
132
Dacia-Traiand - ---
Sindicat. morarilor din Ro-
5.000.000 4.219.000
- 5.000.000 180.334
Dresdner Bank - - 5.000.000 1.863.966
134 Banca Transilvania ptr.
135 Creditul
136 Banca Agronomilor
- - 4.000.000
3.000.000
2.671.500
3.041.434 50
676.465 62
1.055.343 25
137 Banca Pietei -- 3.000.000 1.246.155
138 Transilvania Soc. coop. pe actiuni
139 Banca de industrie
140 Sindicatului agricol lalomita
- 138.200
50.000.000
25.000.000
288.170 99
4.53 2.552 10
64.296.422 -
141
142
Creditul
de comert
-
de credit
1.000.000
din Praga 40.000.000 39.291.684 80

143 Banca
144 Banca
- 5.000.000 3.178.161 15
a 45.000.000 33.922.931 66
145 Creditul industriilor
146 Banca Poporului
- 2.500.000
147
148
Oltenilor ---
sindicat. Intreprinzatorilor de
Oltenita
2.000.000
2.000.000
1.750.000
-
5.702.195 14
5.511.429 85
lucr. publice --
149 Banca Colentina 1.500.000 1.174.60365
Miintele de Pietate 1.200.000
150
151
152
13-inca Tabacarilor- -
Dichiu
- - --- 2.000.000
200.000 - 50
a Orientulni - -- 3.593000 -
153
154 Taraneasca - -- 4.000 000
000.000 044.256
50.000 000 - 249.997.410
---
155 cial a
156 Farmacistilor din 5.000.000 9.614.055 85
157 Chrissoveloni 150.000.000 205.778.108 79
2.000.000 58.126 -
159 C l3ancilor din Provinrie 2.000.000 - 8.400 -
Casa Francezilor - - - 1.000.000
161 Banca de devize lombard 10.000.000
162 250.000 -
163
Bragadiru
Argesului tenita 2.000.000 - 10.230.507 55
1.555.006 -
www.dacoromanica.ro
A

toare fructificare ditoare Fonduri CIUL
Lei Lei B. i i
885.239.555145 1.074.606.59922 061 91 68.000.000 - 35 008.893 28,00

545.550.784 58 105.060.925 65 280.173 60 432 767 15.588.741 7 17,32
354.467.656 33 157.745.883 53 247.187.026 41 29.603 80 17 198.217 15 21,59
786.750.760 37 67.004.782 50.911.693 16.756.939 51 27,93 117
160.476.412 10 57.013.825 39 103.101.431 9.475 85 7.500.980 - 118
1.449 93 1.065 7! 202 181 15 126.000 - 119
1.287 760 60 5 126.676 16.939 62 45 793 08 4,57
48.866 75 867.321 35 971 7( 16.994 50 225.130 25 22,51 121
822 038 70 80 114.579 29.597 60 143.455 45 12,14 122
63.742 75 2.390.855 05 87.270 15 167.477 34 35,21 123
25 180.000 - 124
41.645 2-51 54.631 85 11,82
173.271.354 02 151.111.626 4E 7.857.500 - 11.504.388 12 23,01 126
26.122 21 800.746 25 21.031.105 109 63 9.296.046 4 15,49 127
636.718.973 89 4.441.331 79 1.136.182.494 42 850.749 2 4.114.911 0 8,2
31.140.388 50 15.485.392 25 132.344 7 129
190.352.613 405.341 0,81 130
18.631.492 23 3.644.859 28 14.440.566 23 972.6- 13 5 1.080.150 34 21,60 131
18.632.867 90 3.534.053 840.000 - 2.108.726 26 42,17 132

93.389.146 56
11.053.420 15
2.167.263 95
4.113
857.742
- 152.921.965 2
6.709 947 45
631 32
888.623 25
148.161 05
579.968 80
1.101.164 50
11,60 133
27,5 134
135
1.606.409 313.148 97 995 93 290.809 4 14 26,5 136
11.870.803 25 6.488.857 80 4.491.353 75 221.000 - 704.378 85 23,4 137
205.475 9.237 6 21.012 69 15,20
55.681.191 24.967.070 05 11.191.669 90 4 030.196 34
124.438 295 34 17.202.605 90.525.697 26 9.326.063 8.278.928 49 33,12
56.336,8E 1.668.396 60 2.452.751,70 89.676 57 199.593 141
169.069.726124 55.195.550 62 132.079.278 21 7.614.411185 5.285.98211 13,21 142

595.373 3 4.471 254 45 1.292.630 03 396.970 1.201.192 24,0 43
768.902 51 129.467.336 02 8 1.003.904 2,2 44
3.046.196 65 2.822.000 16 48.328 7 145
13.599.375 85 17.017 31 809.697 85 146
7.882.778 65 2.919.7- 25 894.807 22 266.423 67 600.565 71 147
1.473.356 06 1.943.845 91 87.093 35 13.510183 0,77 148
2.065.175 02 1.158 65 76.049 629.155 1 - 14,0 149
4.071.037 7 2 507.070 35 820.718 24 177.935 51 400.962 55 33,4 ISO
449.613 55 3.279 240 2.182.000 5( 79 763 95 430.805 8 21,5 151
55 449.727 77.452 52 29.985 98 5 19,1 152
17.685.224 1.909.765 7( 21.387.525 110 059 72 0,13 153
563.800 51 22 95 122.647 4 867.100 154
440.011 31 783.381.655 57 97.076 32 20.172.829 61 11.037.035 31 22,07 155
3.935.062 05 1.056.708 1.191.277 2E 174.646 234 749 07 4,6 156
202.420.598 16 654.937 32 11.833.185 84 22.493.055 4 15,00 157
9.320.996 10 3.671.271 25 2.547.951 55 542 000 288.718 10 14,43 158
1.313.211 55 271.441 394.482 240.000 12,0 15
834.000 160
46.446 80 35.865.460 000 902.439 161
38.906 05 2.210.693 95 12.994.147 15 58.448 1 78.143 90 31,21 162
45.274 55 284.625 - 14.564 - 6,8 163
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
DENUMIREA CAPITA-
LUL LIUL
Comuna
i B. i IB.
16 .1. C. Soc. coop. de

-
165 Banca
ajutor mutual
- - - Bucuresti 100.000
56.350
82.735 -
130.012 -
167 Banca Natiunei - -- - - -
Bihorului al Transilvahiei 6.000.000
77.258.000
200.000
480.000
2.737.085 75
394.952 70
16' Cercului comercial industrial - 5.000.000
171
Creditul morilor ---
soc. coop. de econom.
2.000.000
500.000
128.250 -
160.150 -
Mehedinti
172 Banca Mehedintului T-Severin 10.000.000 5.113.738 95
Comercial - 5.000.000 - 10.380.816 75
173
174 Severin ului -
Comerciantilor
--- 4.000.000 - 7.574 60
1.000.000 - 1.355.970 50
177
Dumbravei -
.Chiceora --- 1.000.000 -
50.000 -
1.626.515 -
Muscel
178 Banca Muscelului - -- C.-Lung 3.000.000 5.610.979
--
Cercului corn. Muscel 2.000 000 924.845 25
- 2.000.000 8.649 802 -
181 1.000.000 2.799.750 -
182 Comertului 1.000.000 2.844.045 -
183 Doamnei nesti 200.000 - 291.415
Judetul Neamt
184 Banca
185 Petrodava - -- - - -Neamt
5.000.000
3.474.350
15.125.740 49
5 053.260 50
- --
Piatra-Neamt 3.000.000 593.219 75
187 de Credit - - - 2.000.000 4.270.889 -
Negustoreascd Donincsti 1.000.000 2.409.778 35
Judetul
Banca uniunei agricole cornerciale
Industriale. 7.000.000 - 207.070
5.000.000 -
190 Banca negustoreascd din
191
192
sindicatului agricol
Agrara
- 1.000.00( -
1.000.000 -
500
2.262.814
1.955.469 05
193 Oltului, lichidare - 1.000.000 - 1.134.745 25
Judetul Prahova
194 Banca Prahovei 10.000.000 65
195 Comertului 2.000.000 2.721.012 30
196
197
198
sindic. agricol
- - -- -
viticol
V. de Munte
1.000.000
1.000.000
5.000.000
3.782.794 -
2.948.950 -
26.796.638 05
199 Sinaia soc. coop. de cred. 168.160 -
200 2.500.000 3.833.892 10
www.dacoromanica.ro
87

rente debi- spre rente credi-
toare fructificare toare Fonduri CIUL u
Lei Lei B. Lei Lei B. Lei
41.749 -
- - - 50 - - -
12.856
5.390.241
78.995
- 425.229 7
14.021 88
85
19.103 12
116.735 11 1,9
316.512.706
50.000
2.582.117 30
-
23.109.225 05 376.882 081 6
- -
2
126.475
91
-
-- --
59.452 566 3.262.208 45
-
15
12,11
9,7
16
2.164.215 37
4.795.944 25 1.562.496 3.260.648
7
- -
236.126
50.000
203.839 77
66.362 60
10,1'
13, 17'
31.027.597 33 6.000.011 85 4.480.876 7 2.192.645 3 2.199.078 13 '

9.337.538 03 9.070.998 1.724.392 5 1.822.500 1.081.843 2 21 63
6.524.745 :. 31 600 1.436.440 1.000.802 7 25,0
323 321 7C 70 22.469 25 111.069 80 176.802 4
- -
1.948.612 25
-
1.015.242 5
-
66
10.300
5
-
158.902 75
1.052 -
236 180 45 23,6
17'
7.044.702 72 717.921 55 3.612.680 8 7 16

2.279.154 54 193 75 245 385 8 59.550 021
2.951.609 70 858.502 39 386.067 59 77 337.510
404.210
- -
30
-
062.177 -
1 240.390 60
102.637 30 -
65
489.577 45
70.521 30
122.095
2.191 60
- 195 405
32.651 10
17,8 18
18:
16.035 58 10.975 72 8.259 81 053.551 51 1.620.000 32,40 1&

7.600.115 50 4.135.675 75 2.413.700 75 83.968 47 28,79 &
1.444.447
6.721.260 70
900.428 85
2.893.756 30
439.121 95
13
3
650.219 -
1 367
- 500
728,097
100,635 401.350
37
707.333 45
-
23,68
35,36118'
25.189.268 37 11.956 034 - 628.879 10 2.125.375 23 30,36 181

5.235
1.189.430
21 1.287.210 35
2.981 55
1.463.548 5
578.789 90 - -
522.546 81
122.533 41
10,45
12,25 19
297.108 64 2.166
1.033.129 10
47
-
1.143.199
3.329.493 884.153 62 - 30
- -
27,52
30.122 353 80 15.349.235 20 10 550.690 75 2.566.205 22 25,

1.408.291 -
418.296 3
969.538 1.171.300
-
1.962.056 80 661.049 55
-
3.477
-
142.470
8 94,497
821 6
3
8
270.032 90
18,7
27,0
191
19'
44.644.734 75
16.565 - - -
19
94.686 6
36.525 5
3.000.000
27.100 6
2.074.216 3
5
41,4
22,4
191
191
2.912.318 45 4.447.528 75 990 916 581 804 5 625 165 - 25,
www.dacoromanica.ro
88 CH
SEDIUL PORTOFO-
LUL LIUL
una
_Lei B. i B.
Judetul
201 Banca Podgoria
202 Viitorul
-----
de cred. econ.-
Odobesti 1.000 000
200.000
2.484 413
137.534 30
203 Banca 200.000 598.520
204 Banca Viticola- - - - - - 5.000.000 4.035.166
Adjudului - -
205
206 Putnei
207 Societatea Economia
- - -- - Adjud
Focsani
500 000
15.000.000
10.000.000
500.000
18.385.583 35
19.379.824 49
208 Banca Kirmaier Comp. 5.000.000 7.031.811 50
209 Soc. de credit 5.000.000 5.029.105 40
Banca Milcov 5.000 000 9.281.299 02
Focsani 1.000.000 5.579.881 85
212 Podgorenilor Panciu 1.637 000 5.112 775
213 1.000.000 3.849.954
Judetul Roman
214 Banca de Comert
215 de Credit
Industrie -
- Roman 6.000.000
000.000
1.358.200
4.603.496 50
216
217
Unirea
Romanului- - - 2 000.000
330.000
1.949 865 75
675.719 05
Judetul
218 Banca Comerciala- - - - 700.000 4.423.644 25
219 Banca Creditul Podgorean
220 Societatea Anon. Economia
- Urechesti
3
000 864.397
2.455.114 31
221 Creditul Ramnicean 1.000.000 4.129.165 80
Judetul Romanaji
222 Banca Comercial Caracal 2.000.000 8.799.665
223 Caracal 1.000.000 4.956.704 45
224 Taranului - - - de j. 750.000 858.500
225 Vldila - - Caracal 500.000 67.603 65
226 Corabia- - - Corabia 1.050.000 2.150.040
Judetul Tecuciu
227 Banca Casa Trneasca
228 Banca Tecuciului
- - -- Tecuci 3.000.000
3.000.000
4.019.558
2.309.456 39
-
229 Creditul Tecucian
230 Banca Poporului -
Banca Sindicatului Agricol - -
- 000
2.000.000
825 091
1.507 -
231
232 Soc. Anon. rom. de econ. a funct. diurn.
233 Soc. Furnica. Soc. de Econom. -
600.000
200.000
2.282
201.999
35
-
234 Banca Prevederea --- Nicoresti
Tecuci
40.000
2.322.263 75
Teleorman
235
23
Banca Comerciald- - -
Cercului Comercial
- Alexandria
Indus. Ros.-de-Vede
1.000.000
000
3 429.842
1.646 182
23 Sindic. Agricol Teleorman - 666.000 105 75
www.dacoromanica.ro
89
Depuneri Conturi DIVERSE BENEFI-

toare fructificare toare Fonduri CIUL
i i B. i i IB. i B.
378.900 - 1.400,978 55 20.329 2 255.280 76 325.000 32 50 201

91.410 05
1.000
598.727 25
25.256 29
256.623 35
1.432.954 55
--
21.048 15
158.600
34.723 15
282
348,714 45 507.082 -
202
24,31 203
45,35 204
121.100 - 1.625.433 - 47.402 9,48 205
26.668.817 06 17.396.465 20 2 734.690 1.826.299 18,84 206
1.973.060 67 1.973.060 20 210.674 85 2.366.986 49 1.491.383 14,91 207
17.908.613 30 3.551.947 05 16.497.585 50 406.324 9 1.406.849 60 28,13 208
11,008.849 75 6.529.529 07 38.872 22 1.370.643 1 1.090.031 54 21,80 209
4.652.803 70 2.856.039 24 10 627.679 0 2.065.839 13 21.31 210
3.311.792 05 6.141.940 20 1,605.697 94.752 37 514.898 23 25,74 211
5.928 859 10 1.399.977 10 3.907.256 91 253.517 47 322.918 23 19,70 212
735.841 30 784.695 10 893.185 62 185.028 84 137.267 94 13.72 213
6.100.816 95 586.983 - 831.513 95 103.223 1,72 214

8.259.425 83 2.280.463 05 1.954.292 50 1.026.395 79 14.898 75 0,37 215
1306.478 85
1.589.211 14
1.210.845 20
1.255.914 75 -- 80
307.259 50
201.612 65
203.396
10,08 216
61.63 217
426.050
6.470 -
2.585.392
3.222.972 83
86.444 50
1.492.660 -
--
237.374 31
121.383 51
7.885
317.521
208.742 74
25
366.870 38
40,11 218
5,27
12,22 220
663.800 1.774.202 515.222 70 297.906 2 357.650 35.66 221
3.372 - - 7.934.919 45 326.911 - 555.000 - 27,75 222

3.809.468 1.139.677 711.000 - 186.000 223
214.900 121.253 2.762- 5.000 - 3,77 224
119.756 50 528 500 5,7C 225
863.438 2C 224.640 140.000 - 13,71 226
3.994.641 3.825.110 86 784.544 65 327.179 70 590.01519 19,66 227

1.123.062 4 1.105.929 56 1.081.674 717.429 20 256.708 30 8,55 228
1.756 890 1.000 46 132 106.681 85 4,27 229
958.300 285 223 50 7.316 75 198.380 75 9,91 230
130 Ill 1 942.124 15 164.715 145.953 - 132.456 40 22,08 231
264 189
369.641
20825 41
320.630
107.030 -
- -
- -
24.264 61 53.691 -
9,39 232
134,23 233
1.536.652 30 213.475 15 380.234 10 311.422 58 31,14 234
2.796.210 1.779.237 1.117.516 86 220 000 530.000 53,00 235

4.500 694.689 29 220.694 54 6 146.796 29,3b 236
149 448 188.791 135.487 5 237
www.dacoromanica.ro
ALMAIslACH
SEDIUL
DENUMIREA CAPITA-
LUL LIUL
SOCIETATII Comuna
i i
Tulcea
Banca Tulcea - - - - Tulcea
----- 500.000
400.000
1.223.805 80
942.137 10
Tutova
Banca Moldovei de jos - - - 8.000.000 23.612.199 09
--
Creditul Comercial
241
Tdranilor - - - - -
5.000.000 318.424
-
- - - - -- -
5.000.000 12.078.722
24 Concordia 3.127.000 872.762 05
3.000.000 5.537.013 65
24 Cercului Comercial Indus.
-
250.000 652.143 -
Tache Protopopescu
Barladului - - - 5.000.000
750.000
15.840.802 10
1.898.705 -
Judetul Vaslui
Casa de Credit - Vaslui 4.000.000 14.179.358
24 Sfatul Negustoresc 1.314.850 2.619.020
Judetul
250 Banca R.-Valcea
251
5.000.000
2.000.000
7.161.414 85
4.209.475 --
253
Rdmnicului
Podgoria
- Drgsani
2.000.000
1.000.000
5.736.251
3.564.775
Horezului rez
1.000.000
000
5.147.870 75
2.719.650 --
256
257
Brezoiu
Creditul
Brezoiu
R.-Vdlcea
150.000
1.000.000
850
1.490.650 -
Judetul Vlaca
25 Banca -- Giurgiu 1.000.000 1.432.319 25
Judetul Alba de Jos
Patria pt. credit,
Industrie - - - - - - - Blaj 6.000 000 10.084.140 48
2 Isvorul de credit econ. Alba lulia 1.000.0001- 6.606.732 99
261 Banca de casa de din
jud. Alba lulia Aiud 5.266.902 92
26 Casa de
263 Goronul Institut de credit
-econ.- Alba
Aiud
1.000
1.000.000
1.000.000 -
7.847.362 81
894 093
264 Kisegito
265
de pastrare
Banca industr.
- 875.0001- 2.785.636 90
Comerc. Alba 500.000 -
Casa de
Comercia* cas de
- -- Blaj
Abrud
250.000 -
100.000 -
536.520
998.602 50
110.993
Auraria de economie - 60.000 221.014 50
Cas de pistrare. - -
Mures-Uioara de pstrare
Zlatina
Uioara
- 185.934
150.000 725.781
271 Concordia econ. comerc. Alba Iulia
272 Banca Comerciald- - - -
273 Casa de pstrare
274 Viitorul Inst. de cred.
- -econom.
- Ocna Sibiului
750.000 -
100.000 -
-
525.412 50
160.582 55
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 91
Conturi Depuneri Conturi BENEFI-

rente debi- spre rente credi- DIVERSE
i i i IB.
426.830 10 797.525 95 24.218 50 144.264 70 210.000 -238

83.567 88, 336.177 65 137.249 70 210.000 90.000 - 22,50 239
8.764 851 72 15.914.700 25 4.795.216 41 501.227 43 2.279.078 65 28,49 240

4.597.172 70 3.852.162 75 1.346.516 20 258.864 90 400.015 40 - 241
3.537.861 5.067.956 471.400 354 430 17 1.093.075 14 21.86 242
599.324 85 20 3.402 15 19 000 262.500 30 8,39 243
584.245,73 524.330 921.270 42 . 26,71 244
-
760.049 20
118.110 61 17536 78
721.439 77
60.015 36 24,01 245
4.110.780 20 363.218 42 1.700.642 85 34,13 246
45 284.019 20 19.500 - 174.276 40 110.936 35 14,79 247
1.901.190 76 610.859 50 7.008.334 87 1.400.000 852.048 16

582.937 65 748.452 60 222.400 55 201.790 95 15,35 249
6.836.931 95 3.746.662 50 518 745.000 14,90 250

2.207.749 1.133.037 834.089 45 25.0798 17 452.658 43 22,63
4.282.565 50 2.723.152 1.098.629 47 604.377 - 252
748.911 40 351 397 57.957,95 62.000 301.420 50 30,14 253
952.277 49 2.191.531 452.878 08 212.279 95 21,23 254
762.603 25 30 382165 349.250 50 151.461 90 25,24 255
229.482 47 31.632 29 40 16,06 256
264.- 95 1.041.390 148.385 735 257.492 60 25,75 257
3.139.667 50 549.538 67 3.544.466 62 95 632 80 151.650 15,16 258
11.698.846 91 13.480.112 72 2.832.946 51 2.280.000 679.856 11,33 259

22.977.212 10 21.665.317 10.646.735 88 1.151.518 82 58 34,84 260
1.077.132 41 3.259.912 3.115 978 267 35 12,26 261

15.004.302 73 15.117.233 5.399.900 1.115 927 55 244.535 18 24,45 262
6.366 99 3.951.414 44 2.539.538 14 80 175 143 17,51 263
5.689.460108 9 506.591 48 500 96 48 01 22,40
4.195.687 89 55 3.983.673 73 20.000 86.974 52 17,39 265
294.041 86 1.186.493
484.052 18
233.762 - 38.143 96
26.381 20
15,26 266
26,38
327.331 91 206.926 18 35.300
1.767.989 31 1.421.128 738.943 101 45 45.876 10 76,46 268
334.282 06 582.666 12 138.540 10.894 53 19.353 05 43, 269
24 756.665 18 54 46.000 38 20,79 270
5.053.338 58 8.007.878 163.737 24 310.704 79 15,53 271
5.405.474 30 5.369.967 68 1.493 48 370.970 60 41 17,16 272
1.717.839 73 1.698.546 77 872 28.044 23.383 27 23,38 273
350.527118 544.702 47 30.558 37 33.172 - 7.704 94
www.dacoromanica.ro
92 ALMANACH
DENUMIREA CAPITA-
LUL
PORTOFO-
LIUL
Comuna
i B. i
275 Casa de
276
- - Rosia Mont. 25.000 47.842 50
49.686
Inst. credit econ. Bucium 30.000
Judetul Arad
277 Casa de pstrare - - -
278 Banca comercial Ung. din Pesta -
-- Soborsiu
Arad
150.000 -
2.500.000 -- 197.915
3.538
--
279 Casa de pstrare -- Arad 3.000.000 3 597.434 50
280
281
Inst de cred.
Banca Economica- - -- Buteni 100.000
1 000.000
- 616.868
142.683 81
Arad
282 Banca Industriall 500.000 12.079.924 70
283 Banca de credit de pstrare 250.000 - 290.000
284 Casa de pstrare -
285 Casa de pstrare generala -
-- 12.040.000
6.000.000
57.004.630 73
2.666.060180
Casa de pstrare comerciu de
valea - - ---
Industriald-
Ineu 2,000.000 7.090.159150
Banca
Casa de pstrare -----
Podgoria Aradului --
Siria
1.250.000
500.000
732.121 50
834.997
289 Banca
291
Casa de pstrare
Victoria de cred.
-- econ.
Chisineu
Arad
300.000
'300.000 - 1.693.270
1.621.345
12.000.000 - 39.966.783 03
292 Casa de pstrare a judetului Arad- 6.750.000 -
293 Casa de pstrare Arad Cia-
vadana. 3.000.000 - 17.044.254150
294 Banca de credit din Transilvania 20.000 12.047 31
295 agric. din Pancota- Pancota 1.500.000 - 4.245 84
Prima din Oeogovt. 150.000 - 1.019 50
2971 Casa econom, cercual de pstrare- Pecica 400.000 1.569.567 50
Soc. anon. Pecicana - Pecica Magh. 4.602.026 20
Bihor
299 Bihoreana Institut de credit - - Oradia Mare 5.000.000 23.449.274
300
301
Banca - --
Casa de pstrare a provinciei - - Salard.
4.000.000
300.000 -
363.245 05
302 Institut de credit economii - Tinca 600 000 2.594.295 -
303
304
305
Banca Alesdean
Casa de pastrare
Banca Criului - - ---- ---- Alesd.
Oradia Mare
000
3.500.000
000
284.100 50
4.521.912
741 695 09
306 Casa de din - Tinca 500.000 1.188.949 --
307 Banca casa de economie fuzionat Oradia Mare 15.000.000 40.960
308
309
Casa de pstrare
Banca Union - -
- -- -- Suploc
Oradia Mare
150.000
500.000
401 025 -
310 Casa de pstrare a jud. Bihor - - 3.000.000 7.054.379 66
-
311 Casa de
312 Banca - --
din Solonta Mare
Salonta
Mare
Oradia Mare
1.000.000
1.600 000 -
2.372.154 32
2.385.275 89
9.178.931 80
(313
1314 de Credit - --
de pstrare din provincia Ti-
4.050.000 - 7.871.775164
leagdului - - -- Tileagd 351.524133

316
317
Banca de Credit
de scont
- -
- Oradia Mare
100.000 -
5.000.000 -
238 063
2.074.501 13
318 Comerciald din Pesta 2.500.000 1.478.510 -
www.dacoromanica.ro
GUS 93
Conturi Depuneri Conturi DIVERSE B ENEFI-

rente debi- spre te cred
i B. i B. i i B. i B.
12.224 93 83 954 60 1.918 04 7,67 275

14.990 42 47.110 12 34.534 61 67.388 07 12.857 75 42,86 276
30.190 23 254.246 30 20.358 62.458 33 277

30.650.242 61 887 20 476.364 46 226- .653 70 9,07 278
6.320.922 15 301.588 10 604.158 53 311.056 298.073 38 9,93 279
883.058 28 1.205.025 48 10.301 95 000 16.563 23 16,56
10.250.320 41 3.500.147 24 7.528 38 336 308 81 23 10,33 281
22.408.007 55 14.117.810 34 11.222.697 43 3.789.322 55 1.044.188 95 9,93 282
2.620.072 40 31 1.880 01 40.689 48 56 19,31 283
13.485.867 03 54.001.525 96 7.220.982 73 5 860.130 05 1.710.096 14,20 284
22.960.682 13 - 28.498.589,92 1.006.404 05 608.932 10,15 285
7.653.975 73 9.400.584 61 6.330 000 348.094

2.730.983 67 3.711.733 40 82 317.024 292 09 13,78 287
1.199.159 21 1 335.805 54 175.012 12 17,39
500.910 - 1 345.165 100.013 57 65.930 40 21,97 289
129.859 - 454.659 634.364 88 141.608 933 47 8,31 290
48.061.212 01 75.524 60 560.140 28 525.382 86 85 25,53 291
19.603.153 88 33.498.199 7.296.228 38 6.656.764 65 1.037.415 69 15,37 292
526.847 55 53.690.522 52 4.202.533 1.796 96 11,091293

52.668.145 46 49.495.860 - 6.752.031 4,452.905 16 2.593.080 94 12,96 294
2.298.016 07 2.420 39 14 94 470 50 349.157 23,28 295
247.315 35 41 21 424 0,28 296
512.577 92 2.089.092 36 458 27 70.132 50 77.118 93 19,28 297
1.706.232 28 08 13 170.000 - 121.704 06 24,35 298
768.017 69 29.260.156 48 17.995 23 2.320.000 - 301.295 50 26,02 299

3.990.117 50 3 874.431 - 193.940 29 65.000 - 164.973 25 4,12 300
004.256 83 23 51.534 80 71.365 63 44.704 28 14,90 301
3.033.412 65 3.532.003 07 995.745 47 - 110.000 - 18,33 302
50 231.986 25 25 90 - 53 19,77 303
821.767 37 14.715.532 1.669.182 04 964.806 02 903.212 91 25,81 304
2.035 93 2.430.776 93 258.735 76 44 51.675 19 13,78 305
33 2.989.064 05 287.549 - 102.994 24 20,59 306
78.623.543 14 55.986.915 02 67.970.320 4.796.820 - 3.041.746 19 50,28 307
42.527 48 210.003 76 9.523 63 77.073 06 16.709 76 11,14 308
64 1.318 80 1.821.946 59 - 34.196 28 6,84 309
21.648.541 72 25.745.201 91 257.000 - 785.132 82 26,17 310
1.556.145 94 561 35 207.066 82 145.961 45 15,71 311
903.492 95 028.942(54 1.871.536 74 338.183 21 78.971 01 7,89 312
293.709 51 38.170 80 413.407 54 474.397 22 29,65 313
32.503.005 18 22.435.808,96 17.336.277 736.893 33 18,19 314
384.948 41 427.596 92 71.324 93.893 12 11,40 315

2 40 95 70 46.710 60 50 16,55 316
11 78 10.486.873 46 110.856 80 59 6,32 317
62.040 76.262.623 41 261.835 48 10
www.dacoromanica.ro
ALMA.NACH
CAPITA-
LUL LIUL
SOCIETATII
Lei
319 Banca
320 Frontiei a pentru comert
- 2.000.000 - 4.414.537
industrie Oradia Mare 2.161.250 - -
Soc. Comercial - - -
Orientall - - - - -
321 Banca Tiuca 500.000 - 967.219
5.000.000 -
322
324
- - - - --
General de Credit
Oradia Mare
Sacheikid
Mare
500.000
10.000 000
-
-
1.778.628 50
3.979.595 49
53
Bistrita-Nsud
325 Casele de
Banca
bistritene unite
- Bistrita
Lechnita
2.000.000
175.000
- 11.144.537 i
643.129 5
soc. de
3271
328
mut
Banca de Credit - - - - - -
- 1.000.000
- 1.912.339 ..
2.402.566
Bistrita 1.000.000
Agrad soc. actionara
Banca
- - - - - - -- --
500.000
250.000
- 1.006.203
2.256.409
-
Speranta Institut de Credit Eco-
nomie- - - - - - - -
331
Borgoprund 200.000 - 322.317
332 Casa de pstrare a Borgoului - - Bistrita 50.000 - 506.372 66
500.000 -
--
333 Banca Aurora 2.263.291
334 Poporal -- Zagra 26.000 - 35.209
Braov
Cetatea economici
Brasov 60.000.000 - 25.234.004 67
33 Banca Ardeleank industriall
Braoveana
- --
Institut de banca
co-
10.000.000 - 874.100 -
comerciall - 471.075 - 1.353.079 47
33
Casa general de pstrare -
Banca de credit
10 -
10.000.000 -
15.10L446 3
2518.957 45
National 5.000.000 - 1.837.530
brasovean 2.000.000 - 2.459.617 53
Reuniunea de Imprumut- - 120.000 - 1.070.755-
Banca pentru circulatia mrfurilor
Comercial -
10.000.000 -
5.000.000 -
-
954.503
-
Reuniunea de avansuri - - 50.000 - 3.831.601
Banca de Scont Transilvania Brasov 2.500.000 - 1.073.814 85
Societatea de credit - - Codlea 500.000 - 1.277:645 -
Ciuc
348 Casa de economie din - - - -
Prima casa de din -
Mier.-Ciuc 1.000.000 1.732.773 -
349
Banca ---- -
Martin -
- Gheorgheni
Martin
750 000
300.000
000
-
-
1.634.134
3.099.992
672.598 77

- - -
- - --
35 casa de 750.000 1.639.051
soc. anon. -
354 Casa de pstrare
Mier.-Ciuc 1.100.000
90.000
-
-
-
1.233.762
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 95
Conturi Depuneri Conturi cu-

toare fructificare toare Fonduri CIUL u
Lei B. Lei B. Lei Lei Lei IB.
6.287.472 55 4.504.756 74 2.365.602 30 522.239149 26,11 319
6.317.372 57 - -
826.919 75 1.391.339 42
8.715.594 31
- -, 27.193 55.202
3
9.165.698 13 803,363 70 4.762.558 -

121 000 516.679 10,33 322
9,22 323
1.061.853 68 1.995.258 59 304.129 58 47.958 42 46
138.628.619 12.320 74 125.041.763 63 - - 333.451 3,33 32
7.867.700 1 21.217 555 97 1.275 620.076 36 276.114 40 13,80 325

797.974 3 1.069.466 08 243.646 - 84.567 - 27 24,35 326
8.793.882 7 6.799.181 58 2.888.998 41 1.260.000 - 20,61
3.132.675,03 2.322.619 44 2.161.021 80 250.000 - 70.519 39 7,05
838 926142 334.176 1.192.582 27.019 47 26 264 329
2.927.877,03 4.420.304 44 286.749 150.000 - 62.152 83 24,86 330
357.824196 532.551 81 32.671 44.994 -- 20.870 10,43
6.121110
7.875.767 92
28.512 50
238.374 29
8.566.744 84
54.023
-- -- 107.000
715.000
18.343 99
- 11.607 93
153 654 56
4.656 72
28,21 332
30,73 333
18,63 33
69.856.399 06 33.479.598 43 3.089,445 57 10.807.909 90 1.457.710 78 2,43 335

25.007.851 3.137.971 60 374.305 03 1.219.783 70 12,19 336
1.178.003 52 1.668.095 371.715 94 50.195 - 61.559 05 13,07 337
152.006.335 98
19.575.396 81
68.153.054 5
690.182
15.682.562 0
2.696
116.637.529 90
2.940.539 10
6.291.510
- -
87
1.193.223
770.132
796.755
92
7,70
15,93
13.253.429 66
412.902 47
12.925.792
1.532.216 0 - -
539.322 77 000
64.000
-- 335.615 85
24.760
16,78
342
010.050,70
17.011 64
399.405
23.595.871 5
4.362.865 29
4.171.081 27
5.693 347 91
- - -- --
98.112 67 1.042.420 61
221.701 06
27.377 89
10,42 343
4,43 344
54,75 345
9.871.100 12.445.841 14 115.000 - 177.580 7,10 346
4.686.910 69 7.572.756 19 35.927 266.112 13 52 15,09 347
9.669.801 69 5.304 45 5.585.251 59 10 317.967 60 31,79 348

3.235.394 78
6.455.967 07
16.075
- 1.125
9.147.533 65 159.278 --
36 146.516 25
_ 350
48
65
2.009 154 25
1.971 59
3.646 339 7
782.957 8
79.671 50
1.317.731 90
593.276 70
148.218
225.000
32.852 81
- 40.877
145.741
106.901 24
11 351
19,43 352
9,71 353
62.473 18 464.984 4 120.996 - 43,549 21 15.875 52 17,67 354
www.dacoromanica.ro
ANACH
DENUMIREA CAPITA-
LUL LIUL
I
Comuna
i B. i
ludetul Cojocna
355 Banca
356 Economul
--
Agrard, indus-
- Chij 107.060 - 99.389 50
trie
357 Banca
- - 3000.000 -
2000.000 -
3.681.169
11208 761 50
-
nationald
358 Campina Institut de credit eco-
nomie Mocui 50.000
359 public de - Cluj 500.000 4.726.057 03
-
360 Banca ipotecar transilvnean-
3611 Prima de pe amanet-
- 2.000.000
500.000 -
362 Banca
comert
pentru industrie
000 -- 61.536.137 05
Banca
Ardeleand
-------
de econo-
68
365
mie ------
de pstrare
- Cluj 40.000.000
16.000.000 - 24 455.627 53
39.328,477 76
de cas de e-
conomie - - - - ---
de credit Huedin
000.000
1.000.000 986.184 28
04
Institut de credit - - Cluj 200.000

1.000.000
1.798.854
753 020
Banca Mobiliard -- - - - - 000 -- 6.073.264 -
370 Institutul comercial de credit - -
371 Coroana Institut de credit
3721 Reuniunea de credit a economilor
-- 1.000,000 53
811.624 39
91 - --
3741 Banca
deal
scont schimb din Ar- 10.806.355
74
-
2.150 000 5.355
375 Banca de Comert - - - - - - 100.000 78.256
376 Agrar de economie-
377

de - 3.981.504 33
378 comercial indutriald- 1.500.000 1.869669..035574

50.000
379 Grnicerul, de economie
Noiana Institut de credit
Harseni
Noul 21.000 172.627 -
200." 872.810 50
---
3811 Porumbceana de economic- de
300000 L091.7
382 Prima cas de 1.067 651
383 Olteana de economii Viste de Jos 200.000
veche 150.000
384
385
386
Sincana Institut de credit -
Reuniunea de credit
Casa de economie Furnica --
5 000.000 973.821 32
-
346757.952757
387 de
388 Banca 932.779 91
389
390
Creditul, Institut de credit
Voilaana cas de economie -
- 192.400 - 1.200859..593500
391 Ucia-Mare de economie - Ucia de sus --
392 Cartisoreana de Sheza
muncitor Reuniune
conomic - .- - - - 350.000
- 50.000 -
ercaiana Institut de credit ercaia
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 97
Conturi Depuneri Conturi DIVERSE

te ebi- spre rente credi-
Lei Lei B. i B. i
17 7.282 12 54 23.452 50 21,90 355
8.343.484 87 6.508.371 77 1 844 245 74

- - 514.257 35 17,14 356
9.765.745 39 10.342,800 86 1.118.504 - 483.596 - 24,17 357
1.353.848 30 1.251.994 83.600 - 24.979 33 49,96 358

8.220.608 6 12.356.857 87 270.785 36 157.982 59 31,59 359
20.058.621 22 5.551 01 15.227 723 54 796.189 251.090 58 12,55 360
1.050.920 - 435.599 10 26.391 - 17,37i361
1
86 363.779 38 100.261.046117 17.379.330 8.276.184 37 16-551362

21.681 58 39.640.085 5.224 526 2.872.903 18 5,74 363
634.637 102.944.593 4.581.051 3.930.752 73 9,82 364

98.988.304 40 91.474 0 062.669 41 15.852.557 4.139.973 54 25,87 365
24,176 201 27 21.897.709 11 9.511.426 06 550.000 - 827.088 28 16,54 366

1.416 4.912.302 340.193 92 14 20,25 367
6.923.440 42 5 295 335 05 2.342.798 13 171.983 72.510 42 36,25 368
5.339.184 19 2 045.797 55 3.762 868 12 134.000 - 63.179 26 6,32 369
2.406.382 17 2.161 3.714 837 16 176.535 10 293.413 62 9,78 370
1.199.938,47 1 307 306 433.757 142.376 80 141.141110 14,11 371
219.017 61 01915 125.000 - !372

728 724 96 10 50 54.185 29 49.323 82 5,96 373
10,66 374
21.050.782179 680.364101 13.128.335 07 533.291161
12.969.917 27 16.445.584 75 225 276 79 1.009.523 12 326.582 70 15,19 375
391.261 46 387.447 05 14.933 16 14,93 376
74 2 38 94 190.624 04 81.505 08 10,87 377
51 6.383.778 57 153.315 26 319.860 47 21,32 378

943.564 40 23.133 13 12.427 59 24,85 379
T7.72815-0 83 04 9.105 19 8.879 84 42,78 380
2.183.669 72 2.738.542 83 126.578 30 95.754 25 46.770 13 23,38 381
1 984.015 57 3.159.695 63 47.629 41 180.400 33.883 47 11,26 382
101.876 11 39 34.000 120.580 27.016 31 13,50 383
1.930.761 66 146.469 93.416 91 29.019 04 19,34 384
24.798.189 59 18.703.808 95 4.183.823 05 1.103.336 45 565.013 11,30 385
16.031.958 25 28 126.280 30 77.278 60 1.090.180 07 20,30 386
455.880 92 27.626 11.869 33 10,69 387
1.876 577.652 73 5.000 32.348 28 22.978 34 22.98 388
295.506 27 078 811 8.905 72 71.324 21 31.866 08 39,83 389
1 322.987 94 251 66 167.507 46 76.600 04 39,81 390
2.327 01 1.415.805 69 25.232 26 13.768 27 9.600 24,00 391
207.665 27 162.460 17.071 50 4.334 42 8.84 392
5.000 500 10.637 - 8,511393

1.345.269 05 2.713.375 05 367 25 67.802 29 63.262 16 18,07 394
www.dacoromanica.ro
ARGUS.
DENUMIREA CAPITA-
LUL
PORTOFO-
LIUL
Comuna
i i
395 Venetiana Institut de credit

nomie V-tia de Jos 20.000 -
39 Unirea Institut de credit - - - 20.000 277.777 77
397 de credit - - - 3.250.000 - 606.430 32
Judetul Hunedoara
39 Ardeleana Institut de credit
3 Hunedoara cas de pstrare
Casa de pstrare -
-- Hunedoara 135.000 -
60.000 -
2.186.766 75
367.180 68
Banca Economia - - - - -
133.494 84
Deva 500.000 - 2.116.559 64
401
40 Casa de pstrale - - -
Corvineana Institut de credit -
Boita 40.000 - 50.661
403
4
405
Casa de pstrare
Banca Economic-
- -- -- -- - Hunedoara
Baia de
Brad
250.000 -
212.500 -
150.000 -
2.571.453
232.624
152.348 50
Is Zrndeana de credit - Boita 900- 308.327 15
407 Banca
40
Decebal soc. anon
Dada Institut de credit
- - -- - -
Hunedoara
Deva
50.000 -
-
000 - 215.240
50
378,759 50
Casa de pstrare - Petroseni 1.000.000 - 4.741,639 51
411 Casa de pstrare Deva 000 - 5.220.206 58
soc. anon. - - - -
Cri,ana Institut de credit-
Institutul de economii - - - -
Hunedoara
Brad
Vulcan
500.000
250 000
- 916.748 -
3.368.490 -
1.113.218
-
415 Banca indus. comercial -
Vorschussverein anon - -
Hateg
Orstie
000
200.000 - 1.341.874
345.030 70
Judetul
Banca Economic - - - - -
418 Maramuresana Institut de credit -
Sig. Marmat. - 1.500.438
3.536.701
419 Banca Poporal -
420 Banca soc. anon.
- -- -- C.-Lung 30.000
566.300
78.392
1.082.335
421 Casa de pstrare 100.000 328 8
422 Borso 50.000 82.3
,423 Banca Marmalia soc. anon. - - Sigh.-Marrn. 500 000
de escont din Maramures- 250.000 13
Comercial- 100.000 43.046
Judetul Mureg, Turda

426 Casa de schimb Ardelean --- 250.000
427 Bandul de Cmpie
Economic -
428 Banca de scont
jur.
--
- Kzbaznu
---- de
Bandul-de- C. 100.000
3.000.000 - 801.661
2.036 103
429 Casa de 500.000 1.071.433 50
430 Banca Ungar
431
- --
de economie - - - -
2.250.000 - 1.742.055
3.000.000 3.019 208
70
51
432 Agrar > de economii - 12.000.000 53.240.021 07
433 Casa de economie anon. 000.000 496.660 65
435
Banca de credit
Casa de economic-
- - Ssesc
2.000.000
- 6.298.212 04
1.208 212
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Conturi Depuneri Conturi cu- DIVERSE

i B. i IB. i Lei B.
327.686
629.891 02
468.627
1.172 34
- -
13.760 14
14.847 05
30.257 59
25
15.678 26
17,56 395
78,39 396
18.239.839 70 15.671.294 57 2.344 414 30 696.509 15 426 670 24 13,13 397
19.568.942155 18.067.793 87 4.784 738 50 2.101.043 59 516.597 18 34,44 398

151 9g 607.064 74 145.202 82.338 67 22.513 43 399
2.826.856 10 662.177 69 67 211.179 52 57 57,07 400
1.079.327 2.367 491 314.036 01 91.092 49.000 9,20
59.783 52 65.199 56 39 29,619 47 2.761 35 65 402
232.127 04
1.626,227 98
59
3.156.520 74
3.925.336 09
336 830 69 565
083 62
453 -
- 74.944
07 58,97 403
35,27 404
7,75
17.386 50 262.732 07 8.600 - 505 58 30,26 4061
443 80
1 414,855
25.441 57 451.216 42
-
320.088 01
181.290
314 16.757
69
56
12,349
31.643 22
7.420
24,69
105,48
14,84 40
11 055.538 11 17.225.926 07 000 302.207 08 30.22 41
6.683,645 43 5.917.449 6.099 221.922 48 152.714 15 305,40 411
1.058.737 560.031 654.528 17 260 000 - 120.369 22 412
8 231 93 16 9 30.02 413
1.029 465
1.225.211 57
1.53C.678 2 - 56
22,47 414
1 676.310 7,917 69 8111
12.132,139 24 10.049.498 05 3.114.283 82 41 124.0701- 62,63 416
8.964 759
553.190
6.043.487 48
1.703.389 28
4 52
833.356 54
200 000
168.317 89
- 320172
113.179 32
15,93
12,27 418
1 255 57 1,34 419
392.614 96 202.295 17 8646 12,45 420
240.416
6.567
10,841.152
222.200 37
11.778 748
34
444 267 25 68.692 90
643
430 -
66
12.496 01
105 837
-
12,49 421
422
21,16 423
356.196
110.809
1.398.913 34
28.497 25
53.110 10
19.548 44
90.000 -
79.281 - 26.914 40 10,37 424
425
10.955.385 0 11.951 551 26 53 572 07 21,43
037 1.539.405 14 281 62.911 55 10 427

12.183.663 11,889 55 4.349 748 58 750.000 - 504.124 01 16,60 428
942.313 1.227.565 34 114.803 55 43 56 568 43 11
6.761.734 6 33 045.310 98 450.000 - 65 11,55 430
119 377.283 2 45 14,943 01 1 850.000 327.162 20 10,90 431
20.233.339 4 40.748.532 64 27 12,220 77 48 432
44,284.054 8 39.631.676 11.055.562,79 3.710.797 91 972.255,48 433
6 214.657 7 7.537.474 2.102.959 29 12,90 434

211 53 11.333.990 68 2 20 19 15,71 435
www.dacoromanica.ro
100 ALMANACH
DENUMIREA CAPITA-
LUL . LIUL
SOCIETATII
i B. i B.
436 Banca comerciald- - Regh. Ssesc 1.000.000 1.616.005 80

437 Casa de pstrare din Reghin jur. 500.000 3.592.966
438 Muresana. Instit. de credit. - - 500.000 1.616.443
Jud. Odorhei
439 Casa de din jud. Odorhei Odorhei 1.000 000 3 617.249
Cristuir
440
441 economie
442 Banca de depuneri din Te1isoara -
--- Brdut
750.000
100.000
000
2.822.749
731.076 19
75
d.
443 Casa de economie din Solnocul de
mijloc- 1.000.000 302215 79
444 Instit. de credit- - - Tsnad. 400.000 3.390.105
445 Casa de Rasna, Salaj jur. Crasna 400 000 2.253.443 20
446 Slgiana , nstit. de Credit - 300 000 973.088
Silvana., Instit. de Credit - - Silvaniei 300.000
Banca Comercial Tsnad
Industrial
- -Economicd
- - - -- Zalu
Industrial
Ceh.
250.000
200.000
000
1 642 87
1.283 124
1.286.035 48
451 Casa de Ecoromie - - - - - Ceh. Silvaniei 150.000 2.073.652
452
453
de Pstrare -
Reuniunea ,
- - Tsnad.
de Pstrare
Jibou 240.000
500.000
619.089 15
1.996.286
454 Casa de Pstrare a jud. Crasna - $im. Silvaniei 900.000 1.682 202
455 Banca din Salagni- - 500 000 1.103.206 13
456 Uniunea Caselor de Economie din
jud. Salagni - - - - - - - 600,000 1.049.964 55
Judejul Satu-Mare
457 Banca Comercial--
458 Casa de Pstrare
- - - --
---
Somcut. Mare
Baia Spire
375.000
80.000
389.558 05
7.916 69
459 Societatea
Casa de Economii --
Comerciald
Banca orasului Baia-Mare - -
Baia Mare
Careii-Mari
Baia Mare
2.000.000
500.000
250.000
205.500
286.637 50
2.519.488 50
Industriala - Careii Mari 1.562.362 20
462
463
464
de Credit -
Mgureana ,
---
Comercial -
Satu-Mare
Baia Spire
300.000
1000 000 6.091.975 50
465 Casa de pstrare a jud. Satu-Mare Satu Mare 000.000 11.236

466 Stmreana , Instit. de Credit- - 500.000 1.649.130 01
467 Banca de Scont Comert - - Mare 10.000.000 19.037.739 26
credit - -
468
469 nca
de cereale
470 Banca de schimb
-
comercial ---
2.000.000
000
5.394.381 36
6.617.750
128.975 05
Comercial - - - Somcut. Mare 375.000 389 05
472 Chiorana de credit eco-
nomie - 2.317.346
473 Casa de
474 Banca Romn
--- Chioar
Mare
100.000
3.000.000
904.234 50
2.695.845
475 Casa de pstrare, band, econom.
popular - - - - - - --
Banca de agronomic- -- Mari
2.700.000 7,483.926 90
50
www.dacoromanica.ro
ALMANACH GUS 101
Conturi Depuneri Conturi

rente debi- . spre rente credi-
i B i B. i i i B.
407.280 64 5.607.755 27 1.247.066 49 292.835 92 130.709 14 0 436

2.075.940 89 16 129.000 75.526 92 15,10 437
3.490 01 3.771 65 1.060 09 556.035 50 103.118 60 438
6.363.242 98 7.442 36
2.124.860 72
1.208 21 482.664 80 - 14,06 439
18,26 440
1.753.865 30 13 42.500 36
83 764.606 76 34.831 53 20.233 34 20,23 441
34 43 - - 31.884 46 9.778 27 48,89 442
4.980.390 49 9.025.694 41 - 1.604.871 84 509.082 50,91

3.588
53.048 -
31 5.363.346
1.680
- -
83.165 69
108.768 50 72.898 62
61.845 78
18,22 444
15,46 445
32 271.041 82 189.322 29 35.443 45 11,81 446
2.449.149 85 4.529.843 99 18.424 74 186.353 803 25,93
344.767 85 043.020 11 481.436 46 125.773 09 50,31
193.413 95 1.482 69 09 153.253 80.264 96 40,13
805.144 18 1.748 885 02 1.767127 192.726 29 35,61
2.348 07
1.383.712 99
-
127.159,21
188.157 70
102.100 50
90.362 54
44.696 37
60,57451
18,62
1.565 549 12
2.319.112 04
2.037.385
-
827.578 40
551.273 95
111.127 68' 106.262 05 11,81
1.102.940 54 1.278.739 7 515.902 91 47.604 91 371
1.024 268 23 1.650 32 39.900 - 911 4
1.547.768 98
389.929 92
86
452 391 76
-
584.773
- 43.000 -
44.064 41 - 08
-
8,44
1.906.411 91 371.607 45.000 41

- I
14.256.968 24
767.352 64
12.002 687
457.192
5 125.544 7
20.500
112.145 85
80.381 76
65.911 45
16,08 46(
26,36
2.120.825 77 4.056.155 5 408.474 93 61.212 50 30,40
6.592 354 32 10,482.656 91 2.081.266 50.000 152 132 97 15,21 46
843.575 83 361.652 21 147.467 72.394 93
12.372 730 60 19.786.94347 1.531 277 5.020.760 693.714 49 11,56 461
1.484 510 48 4 217.22481 4.701 264.788 22 853 25 4,57 46(
95.245.792 34 65.099.597 8 097.369 1.223.750 2.293.965 50 22,94 46
21.481.908 98 25.494.202 51 8.778 13 435.000 427.703 74 17,11461
33.438 859 99 59 13.641.084 65 3.500.600 1.755.948 27 17,56
145.030 65 98 -- - 22.128 77 22,12'47(
1.537.413 22 917,86 - 43.000 31.646 08 8,44 471
28,681147:
125.410 2.814.702 83 67 683
1.718.712 66 2,347.932 21 30 43.000 18.310 15,26
847.527 33 6 117.230 45 1.721 878,63 235.000 - 216.345 84
46.927.217 25 2.172.144160 955.420 94 600.210 41

3.056.291 45 5.274 1.182.113 19 256.000 - 130.616 - 6,53 471
www.dacoromanica.ro
102
SEDIUL
DENUMIREA CAPITA- PORTOFO-
LIUL
Comuna
i i
477 Banca
47 Casa de
47 Casa de
pastrare -
de
-- --
propriu - Careii Mari
Halmeir
2.000.000-
500.000 -
9.378 870139
1.433,968 15
Banca Comerciall- --- Careii Mari

Baia Mare
240.000
262.500
1.435.150 48
1.839.259
Judetul
-
-- -
481Banca de industrie comert Sibiu 2.000
48 Credit mobiliar
Sebesana., Sebes. Ssesc
1.000 000
1.000.0001-
- 8.460.115
039.04830
Instit. de cred.- - Fofeldea 150 358.905 -
Banca Unterwald - --
Mielul, Cas de
Sebes. 823.418 38
trare Poiana 25.000 6.551 16
Societatea de economie
credit - -----
Institutul de Credit fonciar
Apold.-de-S.
Sibiu 25.000
- 1.302
70 180.421
Instit. de credit 25 000.000- 57 774.731 08
Creditul tehnic transilvnean. - - 25.000.000 - 400.000 -
Casa general de economii-
Banca comercial
- -- 10.000.000 - 31.702 471 34
2.500.000 - 3.290.838 40
9 Uniunii ardelene- - - - 2.300.000
Casa de
Avrigeana.,
-
de economii
2.000.000 -
10.000
562.415
339.806 87
Avrig
Poporul , de credit - - 500 000 - 50.278 50
497 Transilvauia , Banca
industrie Sibiu 10.000.000
Solnoc-Dobca
Banca de credit 2.352.996 50
credit
- Dej 1.500 000
1.000.000 054.912150
501 Casa de economii
502 Banca poporal de
- - -- 500 000
300.000
250.000
222.558148
749.943 75
503 Concordia Instit. de credit G a 000 760.631
504 Casa de -
de credit
Panticen 37.500 800
Casa de pstrare
Casa de
- -- Reteag
Chenci
Gherla
150.000
250.000
000
682.442
402.290
329.449
50t Somesana , Instit. de Credit Dej 284.700 732.760
, Cop. 250 000 65.108
Casa de pstrare
,
- Ungur. 500 000

50.000
346.763 39
244.446
513 Casa de -- ---
Minerva , Instit. de Credit Beclean
Chiachi-Garbon
75.000
50.000
493.368 25
123.927 50
Tarnava-Mare
.514 Frtia., de credit - -
515 Casa de economie transilvnean pe
Agnita 82.000 72.105
1350.000
Casa de pstrare
-
Sighisoara 200.000 372.766 02
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 103
Conturi Depuneri Conturi BENEFI-

i i B. i B. i i
6.930.994 03 16.303.684 1.475.698 31 - 552.311 06 27,61 77

1.194.566 1 667.281 460.557 36 175.000 - 120.385 12 24,07 478
5.602.739 2 11.239.255 75 153.000 - 29.324 10 12,22 79
568.142 2 2.197.327 52 21.000 - 40.206 94 15,32 480
11 923 784 9.966.445 43 926.349 09 27

314.816 6 1.335.617 91 3.505.242 09 30.000 - 134.155 61 13,31 482
822 9.023 635 85 288.478 41 617.466 83 173.450 67 17,34
648 0 1.128.379 03 48.778 80 17.400 53 11,60
24.269 7 15.916.452 51 488.427 238.654
1 058.021 1 1.134.487 64.130 08 16.571107 66,28
547.711 45 1.806,910 73 10.931 21,86 487

31.330 949 8 854.677 07 8.300.316 94 9.642.799 74 1.125 531 70 488
249.428.790 212.102,330 43.895.707 11 15.978.372 23 7.612 63 30,45 9
45.305 028 35.271.936 63 219.050 16 1.806 96 7,23 490
68.874.744 64.620 840 99 20.869.341 03 7.254.573 08 97 12,11 91
15.857.292 4.770 885 7.298.916 62 228.581 205.593 02 8,2 92
463.956 70,500 1.859.442 40 2.898.575 431.314 15 18,75 93
16.180.307 17.733 961 1.567.597 25 1.136.060 589 271 53 29, 94
869.150 13.980 24.294 3.791 91 37,91 95
2.510.719 18 2.253.191 98.262 37.381 34 7,
1
8.379.859 15,322.733 39 205.297 33 1.264.542 34 12,
5.505.899 4.615.638 1.023.715 55 875.944 177.794 70

627.630 3.650.646 33 35.245 33 234.500 125.367 93 12,53
2.061.080 65 2.321.041 22 249.200 86.375 85 17,27
282.059 16 1.568 267 09 294.703 41 236 45 26,08
1.265.585 29 1 503 695 75 261.044 94 108.000 88.064 35,23502
3.317.631 94 807 84 121 201 83 64.206 42 64,20503
35 196 35 001 2 40.663 02 - 1504
1.837 505 55 2.175.184 6 166.985 46 60.392 30 28.199
399.889 299.205 4 840 50 600 19.324 25 7,73
337 877.550 88 44.923 84 16.697 40
1 854.756 35 118.017 12 374 032 74.029 31 26,
827 300 1 298 582 89 188.757 06 35.600 74 14,24
529.170 1 992.800 95 9.749 41 89.420 45.500 40 9,10 510
95.779 344 772 10 383 96 130.512 06 7.882 01 15,76 511
457.200 88 1.108 275 27 222 65 000 31.509 11 42,13
156.960 31 679.108 43 84 7.665 26 15,03 13
725 267 811.307 95 2.753 32 18.565 83 10.027 68 12,23 14

4.193.419 70 261.269 54 129.247 32 13.052 20 0,75
448 541 13 445 988 65 239.950 73 37.406 63' 13,61 16
www.dacoromanica.ro
104 ALMANACH
DENUMREA SEDIUL CAPITA- PORTOFO-

LUL LIUL
SOCIETATII Comuna
i 13.
Uniunea de economie Biertan -

51
518 Banca -----
, Cas de economii - -
Agnethelu
Cuicul Mare
500.000
000
314.370
1.156.205 -
520 Ajutorul., Instit. de Credit - - Seica Mare 125.000' - 974.348 59
521 Societatea de econom. Imprumut. Agnita 500.000
522 Casa de Economie - - - - - Homorod 50.000 - -
127.853
Casa de Pstrare - - - - - Cohalm 6.000 - 59910-
524 Economicd- - - -
Banca unit inoteci- Sighisoara
1.875.000
-
- -
526
de econom.
- - - ---
industr.
credit - - - Cohalm
3.000.000
2.500.000
1.500.000
3.888.171 42
- -
1.681.837 -
52
5
Casa de
Banca de pstrare
---
credit - - -
1 200.000
1.000,000 - 3.461.317 53
Banca Poporului
Economia. cas de
----- Sighisoara
Rupea Coh.
1.000.000
600.000
-
1.257.145 32
- -
- 1.603.899
53 Banca

de credit
Economia -- - - - -
--- Diciosinmartin 2.000.000
1.000.000 -
879.079
5.252 654 20
-
535
comerciald
Valea - - ----
industriald din
Inst. de Credit - - -
1.000.000
300.000
2.886.955
411.541 50
-
eCreditul comercial industrial. - 724.360 - 312.375 79
Casa de pstrare - - - - - - -
537
538 Banca
- -- -- --
industriald
Jemunt 100.000
100.000 -
-
765.030 50
1.036.654 21
-
- -- -- -- -- --
53 Economicd - Balanseri 100.000 481.075
Cooperativ Elisabetopol 1.000.000 - 1.515.147 85
Hususan 000 142.030 -
54 - - - - - Scaune
Casa de pstrare din
- - -- Tg.
Gheorghe
1.800.000
1.000.000
-
-
-- -
-
de pstrare - - Baraolt 400.000 - 487.292 50
Casa de pstrare - - - - - - -
-- -- -- -- -- --
Tg. Scuesc 1.500.000 2.959.485
546 50.000 - 124.994 43
547 Baraolt 1.001.400 2.215:354
548 Covasna 150.000 966 559 50
549 Casa de econ. din Jud. Turda 2.000.000 - 4.044.110 50

550 Doina Soc. anon. comerciald- - Cmpeni 180.000 320.675
551 Banca fuzionat Kisegit Takare
Kpeuztar - - - - -
- - - - --
- Turda 1.000 000 4.764.289 26
55
553
55
Casa de
Comercial
Casa de pstrare - - - - - -
-- L. de
Feldioara Rhb.
Trascani
100.000
150.000
100.000
476.650
281.104 60
555 Casa de economie popular- -- Trascani 100.000 - 227.439 50
Judeul
556 Banca --- Lugoj 1.000 000 - 2.215.015 50
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 105
cu- Conturi DIVERSE

toare fructificare toare duri CIUL
Lei B. Lei B. Lei Lei Lei
266 047 75 1.334.705 - - 77.634 42 4.488 12,65 517

6.353.678 98 5.887.602 90 617.194 97 151 32 88.149 17,63 518
1.914.962 33 3.694.882 54 42.035 17 22 60
1 595.643 32 2.680.145 44 - 117.893 35.468 04 28,30 520
10.255.180 66 12.513.178 30 13.608 68 264.600 101.578 17 20,31 521
742.949 95 909.858 33 28.005 49.981 07 15.934 04 31,87 522
745 986 831.325 93 - 53.890 06 17.351 85 289,18
676.424130 -
29.430 730 971 30.664.706 85
- 9.741.305 14.871 85
1.169.473 90 83
12 12,38
13,52
27
29.569.222 24.269.852 31 6.053 250 26 1.575.225 505.451 51 20,22
5.412.939 79 24.543 475.580 221.006 03 14,33
8 800.194 5.714.224
9.507.466 67 8.689.674
01
58
4.785.449 32 502 534 - 200.436 65
168.945 25
16,70
16,89 52
3.488.624 96 552.496 1
95 6.619.571 33 500.000 - 336.586 265.774 26,57
9.099.446 54 8.045.775 24 73.787 97 214.066 185.567 79, 30,93 531
8.102 31 4.232.881 59 3.869.087 6 747.715 25 332.220 42 16,61

2.602.371 34 2.535.202 51 2.735 521 9 157.926 10 15,7
6.162 73 5.368.109 76 2.864.166 6 2 160.572 - 16,05

3.126.650 05 4.256.374 32 9 173.000 53.119 17,7 53!
197.736 79 1.287.289 27 11 294 1 50 71.816 9,91 53f
785.063 23 956.169 58 480.174 7 68.895 5 16.476 9 16,4
26 1.520.374 157.347 1 34.217 79 23 23,15
51.124 65 41 119.217 5 - - 11.002 91 11, 53
14,3 54(
7.702.703 55 7.113.997 49 2.207.345 10 391 57 143.967
45 986 08 - - - - 3.903 3, 541
217.520 75 4.801.241 91 1.473.455 664.164 - 368 728

260.466
20,
26,04
7.905.670 7.666.245 74 376.927 80 361 789 17
591.039 70 692.523 44 62.108 91 62.500 59 15,62
4.050.252 67 5.218.458 98 172.228 94 447.185 81 253.787 16,92 54!
50 644.858 68 131.299 03 22.189 82 7.718 20 15,43
4.159.312 49 4.279.534 86 256.589 211 219.570 53 21,93
110.561 1.353.870 99 - 10.210 79 20.397 92 12,60 54k
3.219.386 17 6.482 325 98 225.000 270.900 80 13,54

2.044.844 09 2.941.035 31 57.284 274.000 71.308 17 39,62 55(
7.892.273 47 8.461.703 71 4.701.292 91 512.000 67 150.428 12

225.046 67 763.153 31 49.006 03 71.000 - 13.224 40
55.157 31
13,22
36,77
82 192.978 73 374.473 68 9.633 18 3
424.303 08 -- 43.740 65 9.070 97 9,07
8,94 55!
10.845 30 403.047 11 42 940 19 8.942 02
17.031.491 13 10.737.638 5.741.275 62 895.030 673.095 36 67,31
www.dacoromanica.ro
106 ALMANACH
DENUMIREA SEDIUL CAPITA- PORTOFO-

LUL LIUL
SOCIETATII Comuna
i Lei B.
557 Banca Almajului - - - - - - Bozoviceni 300.000 171.262

558 Prima de pstrare
559 .Creditul Bntan - - - - -
-- Lugoj
2.000 000
000.000
861
3.511 110
61
-
560 Banca Romneascd a Banatului - - 1.200 000 646.176 -
Banca comerciali 000.000 424 895
562 Comerciald Industriald- -
563 Prima cas de pstrare
564 Casa de - - - - -
- Sasca Montan
000
500.000
250.050
767.895 50
3.518.485 50
1.640 50
565 Banca resitan - - - - 200.000 521.502 50
566 Inst. de credit - - - Faget 000 741 482 15
567
568
569 DognAceana cas de pstrare- -
- -- -- Montan
Dognecea
105.000
250
45.000
252.829
409.821
467.520 18
--
570 Carasana de economie - -
571 Pervovana.
Prima cas de - -- - Lugoj
Pervova
2.000.000
30.000
2.866.882 84
101.6821-
572
573
574
Banca
Casa de
-- - Orsova
Oravita
000
000.000
000
715.762 50
3.970.649 -
1.163.225 43
575
576
577
Almajana
Banca de credit -
Birzava - -
- - - --
prima cas de pstrare Bozovici
Resita
200 000
1.000.000
244.710
1.416.436
1.453.568 48
578 Casa de pstrare a plasei Moldova
Mare - - - - --
Trnoveana inst. de credit - -
Moldova Mare 100.000 411.775 50
580 Casa de
581 Poporul.
- ---
de credit - -
Chirol
Lugoj
25.000
000
399.400
19.708 50
73.142 26
2.561.177 67
Timi-Torontal
582 Chisiteian institut de credit - 500 118.174 50
583
584
585
Banca economica - - -
de scont
comerciald
- -agricola
-- -- - Timisoara 600 000
000
750.000
1.983.931 40
5.012.420
768.700
586 de credit 000 527.406 15
587 comercial - Lipova 400.000 925.332 50
central de credit
comert Industrie Timisoara 5.000.000 1.842.388
589 Casa de economie -
- - - --
M. 000 1.149 985 52
590 Casa de Pardani 000 954 548 50
591 Casa de economii Sandra 400.000 28.040
592 Banca comerc. Timisoara 5.000 000 1.310.343 50
593 Casa de Percosova 15.000 442.536
594 Centrala soc. coop. Raiffeisen Temisoara 000 136.834 07
595 Prima de Peciul 000 347.596 50
596 Banca isoarei
597 Prima casa de pstrare
598 Timisana institut de credit
-- 20.000 000
000.000
000
586.909 11
21.929.956 25
15.979.642 77
Casa de economie comunala - 5 000.000 20.552.569 -
600 Banca svbeascd - - 5.000.000 16.293.911 04
601 Casa burgh eza de -- 000.000 15.416.999 70
602 Banca
603 Prima cas de
604 Casa de pstrare
de schimb
-
cercual -
Gutenbrun
Sininicol. Mare
000
100.000
000
562.523
494.582 50
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 107
Conturi Depuneri Conturi DIVERSE

i i B. i B. i i B.
1.109.765 62 897.590 6 183.040 65 17.712 53.307 30 17,7 557

11.792.913 57 357.305 7.392.080 707.621 68 333.752 23 58
2.090.187 13 3.405.038 848.682 240.940 28 328.450 16,4 1559
2.250.393 785.140 09 46.925 155.593 69 12,97 560
3.951.551 71 5.099.089 57 495.698 135.000 82.069 8, 561
2.503.572 09 4.024.681 04 506.309 388.312 36 85.841 8,
1.729 044 96 6.468.501 257.309 254.500 100.468
1.062.116 92 7 525.143 50 65.863 564
406.137 50 1.246.435 55 508.520 18 57.938 41 20.451 10,2 565
727.342 58 2.070.208 76 6.776 55 124.728 70 32.968 22 16,48 566
1.229.090 05 1.630.184 15 110.041 33 76 50.869 83 67
1.465.461 71 753.453 853.004 - 22.787 82 25.845 35 568
7.424
16.221.855 91
467.547 - -
10.699.350 04
29.857 50 16.326 36 9
42,57 570
1.385.972 72 851.560 47
82.146 30 80 16.175 3.488 11,63 71
744.447 14 541.725 -
703.625 55
71.788 95 17.566 69 50,1 72
1.926.314 20 4.156.783 113.484 70 144.098 35 14,41 73
557.889 74 5.682.170 176.762 69 310.397 37 74
26.451 27 2.130.522 67.216 13 70.580 90 36.021 65 18,01 75
8.500.293 24
47
4.422.678 85, 4.730.208 27
124.896 88
250.000 110.057 -576
12,2 577
6.583 1.031.317 811 23.541 80 30.035
336.457 40 583.506 2511 17.400 25 68.110 22 18.598 43 18,59 578
27.092 18.758 25 1.509 579
19 23.715 2.428 6,74 580
1 974.480 3.317.552 201.973 67 80.216 07 29,08 581
520 111137 4.218 30 1.281 10,25 582

7.463.046 96 6.748.086 58 3.382.920 47 223.000 126.765 21,13 583
22.427.056 80 338.517 62 4.859.392 69 1.350.000 5.040.732 03 41,63 584
571.829 82 27.670.567 96 5.004.926 65 1.380.252 44,21 585
57.541.948 45 38.620.655 38 15.396.109 77 286.825 8 19,12 586
1.623.886179 2.352.699 06 27 61.128 15,2b
4.826.786 02 2.332.401 08 1 084.556 23.439 30 39.438 43 0,79 588

2.685.309 10 5.761 627 64 8.490 55 79.351 32 24.371 88 48,54
223.293 81 1.229.455 30 42.000 17.000 47 34, 590
432.835 20 564.107 36 14.296 66 2.796 90 6,99
16.062 304 26 11.493.306 99 6.002.133 78 3.475 413.165 01 592
735 373 282 85 109.657 7.278 46 593
206.031 25 3.023 52 1.246.713 73 43.779 96 59.533 32 81 594
1.894.257 25 3.539.459 08 50.000 17.840 91 11,89
133.071.445 45 103.535.881 83 52.881.255 23 33.554.444 34 4.843.809 26 24,21 596
39.225.225 45 48.586.504 92 13.743.646 31 5.366.161 1.573.538 05 13,11 597
48.517.814 81 61.200 29 4.096.204 79 2.272.501 28 22,72 598
33.169 45 41.615.935 95 8.290.359 47 4.431.941 69 1.029.046 599
43.695.160 26 40.666.449 28 18.090.671 50 5.416.913 1.415.833 67 28,31
3.429.561 23 11 600.952 3.662.408 41 652.987 601
7.724.980 16 3.805.277 3.565.427 75 95.086 56 602
789.457 40 5.930.119 791.283 87 459.031 98 95.420 34 95,42
2.476.275 67 2.458.601 65 792.378 04 21.922103 21,92 604
www.dacoromanica.ro
108 ALMANACH
SEDIUL
DENUMIREA CAPITA-
LIUL
Comuna
Le B.
605 Prima de pdstrare - - - - Timi5. Uchala 100.000 - 500.320

606 Comlosana cas de econ. 100.000 98
607 Banca poporal - - - Guttenbrun 100.000 1.035.857 44
608 Casa de pstrare Buzia 100.000 - 178.424
609
610
Banca
Cas de pstrare
--- Ciacova
Aradul Nou
75.000 -
600.000 -
2.725503 60
2.495.797
611 Casa de pstrare Timisoara 600.000 - 1.591.890
612 Casa de pstrare -
Banca
Viriga 500.000
500.000
-- 2.726.607
180.407 03
Lovnic
614 Tomnatie 500.000 2.233.225
615 Casa de pstrare 300.000 - 791.116 50
616 Banca poporal din Periamos-Haulic
Casa de
250.000 - 1.392 989
Gottlob 250.000 3.429.518
Prima cas pstrare 250.000 - 384.206
619 Banca (Gloria.
620 Casa de pstrare din
Lipova 250.000 - 259.504 84
Cenadul ger-
man - Cenad. mare 245.000 - 2.360 935
621 Societatea de credit economii - Deta 200.000 - 660.556 54
623
Casa de pstrare Gataia 180.000 - 752.756 55
Sag. 000 1.089,702
62 Banca - Peciul Nou 75.000 1.205.611 50
625
- -- german 60.000 - 535.126 05
62
627 Prima de pstrare -
Comlotul Mare
Cocota
60.000
60.000
-- 750,620
1.288.564 26
6 Casa de pstrare - - -
62 Banca Poporal - - -
Moritzfeld 50.000 -- 145.821 11
63 Prima
Victoria
-de-schimb
- Ghilad
Sntandrei
Timisoara
50.000
50.000 --
227.124
687.193
631
632 Banca de credit
633 Casa de pstrare
-- - - - - - Otirsoara
Carani
500.000
40.000
50.000
-
--
707.531 56
407.670
Jebeliana , de credit- - - Jebel 15.000 52.536
- -
Reuniunea de
- - ajutor pro-
---
636 Banca poporal a districtului
Stamora Germ. 32.500 -
250.000 -
98.783 15
637
638 Casa de
------ Besenova N. 100.000
571.655
1.280.802 -
639 Banca --- --
Casa de pstrare Timisorean Elisa-
Ciacova
Cenad.
150.000
150.000 -
752.854 94
Institutul de credit
- - - ---
betin - - - - -economii 125.000 736.449132
641 Grabt 125.000 449
642 (Ancora , de credit econ. Gataia 108.000 150 808
643 Banca poporal
644
645
Prima cas de pstrare
Banca centrald, de schimb -
-- lohanisfeld
Timisoara
100.000
100.000
1.000.000
438.431
569.255 50
646
-
Institut de credit
- -
economii - -
Timis.
Timisoara
1.000.000
1.000.000
1.000.000
2.782.300 50
51,666.978 70
1.906.185
Banca imobiliard intreprind. de
constr.- -
Banca de arendare parcelare- -
---- 750.000
750.000 -
651 pentru Aradul Nou Aradul Nou 750 000 2.649.465 39
652 Secea Mare 50.000 50.000
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 109
Depuneri DIVERSE
i B. i B. i B. i
13.779 41 629.699 40 - --
10.200
13.0731-
67.016 6
11.826 62
19.641 13
11,82
19,64
605
506
6.322.345 11
--- - 49.232 7 27.538 15 27,53

152.864 76 1.576.300 21 7
498.034 60 342.206 65 229.499 8 13.248 31 13,24
90.371 58 3.460.645 192.662 - 50 120 - 66,83 609
6.566.862 89 10.667.283 7 - 51- 442.871 7
192.497 5
195.804 85
130.859 68
32,63
21,81
510
10.131.672 96 8.232.695 611
1.823.331 52 135.153 - 56.234 07
6.927.811 58 7.148.126 51 5.183 50 373.192 7 12 24,61 13
- - 4.103.863 - 530.2501- 400.000 - 88.335 7
5.23.563 81 1.623.347 633.042 44 171.900 - 26 615
1.339.706 95 3.117.092 176.094 05 36.301 72 14,52 516
3.536.718 06 7.388.394 535.927 40 167.9071- 42.138 71 517
1.063.030 - - 1.548 76 1.573.151 56 42.050 75 16,82 618
305.758 03 1.504.189 84 1.035.689,61 83.954 35 60,818 89 24,33
9.631.475 07 12.955.225 - - 3.412

121.0001-
306.067 91
37.003 87
30.492 16
15,42 620
591.733 62 1.706.154 15,25 21
721.243 979.217 01 330.626 75 137.569 49.690 27,61 622
4.165.135 - 2.800 147.599 6 54.302 78 623
377.761
- - 1.741.221 41
897.566
- 88.000
6.265 69
27.313 1
2
12.869 91
5.733 39
17,16 625
9,55 ,626
- - -
4.615 5.773.597 51
72 1.688.100
59.254 33 252.559
- -
18.856 -
62.501
34.000
13.345 0
- -5.405 05--
29.950 49,9 627
-
10,81 629
21.000 - 228.945 -- -- 15.540 0
-
8.824 1 -17,65 630
- --
8.375 5
. - - 8.947.723 46
19.000
-
11,73 631
- - 1.142.314 8
-
4.000 -
511
5
76.566 29
5.012 94
15,31 632
12,53 634
- --
187.177 71 621.790 9 5.304 4.283 40 3,56 633
- - 123.269 6 33.757 44,57 634
2.982 86
929.804
302.479
1 316.669 8'
- -
65.384 72
16.180 67
25
-
33.289 50 -
13,32
128.0344
1.901.049 7:
1.046.401
-1.846 80- 57
32
16.034 18
86
16,03 637
17,97 638
903.295 9 3.318.700 08 57 71.877 10.175138 7,27 639
55.263 11
2.679.323 65
878.092 194.946 25
490.565 01
49.500
88.000
-- 12.095180
31.263 95
4.025.888 0 25,01
2.5941 157.615 8.719- 10.323 85 21.228 40
15.378 23 233 914 8 89.423 98 58.424 75 7.374 76 7,37
466.77017 9.231.943 129.164 06 50.5351- 13.662 44 13,6 644
3.462.280 2 6.531.744 28 - 89.274 60 8,92 545
2.917.091 92 401.033 11 12
96.652.631 64.453.709 37 95.700.670 29 844.087 03 751.333 21
2.685.346 36 2.468 774 -756.287 87 - 103.013168 10,3C 548
- - 9.176.673 550.0001- 308.350138 41,11 549

2.372.914 10 - - 3.520.330 540.000 - 140.496 52 550
1.573 25 4.293.248 17 8.557 97 156.735 10 91.026 21 12,14
95 - - 10.360 43 595 26 5,95 552
www.dacoromanica.ro
110
SEDIUL
DENUMIREA CAPITA-
LUL
PORTOFO-
Comuna
i i B.
653 Banca de
654 Casa de
credit -
- - -.--
- - -
- Billed.
Mitchidorf
40.000 465.120
65 Prima de pstrare - - Germ. 221.110 50
lermata
657 Casa de
Banca economicA
Casa de pstrare --
- -- -- Secea
Germ.
Masloc.
- 215.094 66
267.515 50
48.538
661
Prima
Unirea
de pstrare ---
cas de schimb.
Nendorf
Timisoara
250.000
600.000
1.846.793 92
67.000 -
66
663
Banca ------
Casa de pstrare - - - -
Covaci
Deta
25.000
200.000
623 835
35
664 Nicolaul M. 240.000
665 Banca de credit ipotecar Timisoara 750.500 - 2.139.660
Hermes -
Loyd , Band soc. comerciali -
-- 1.000.000
500.000
(Bucovina)
Banca Moldovenesc ampulung 000 1.515.693
669 poporal -- 30.000 78.392
670 Banca Creditul

671 comercial - - -- 4.000 000
15.000.005
78.150
1.889,576 85
de Est 21.200600 12.316.837
673
674
regionalA -- - - -
de depozite
5.000.000
11.751.870
2.199 500
2.596.000
675 Banca Rdutilor - 1.112.500
Suceava
676 Banca Suceveana - Suceava 500.000 2.151.215
(I3asarabia)
677 Banca poporului - - - - 1.000 000
678 de credit lombard 390 000 17.500
CetateaAlb
679 Banca Cetatea-Alb. --- Cetatea-Alb 2.000.000 412.302
Judetul
680 Banca Basarabiei - -- - 13.000.000 25.329.675
Judetul Ismail
681 Banca Dunrii-de-Jos -- 3.000.000
3udeful Soroca
682 Banca Nistrul
683
-
Soroca pentru industrie, agri-
Soroca 2.000 000 519.500
- 500.000 131.800
Total general . . 3.334.767.780
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Depuneri Conturi cu- DIVERSE BENEFI-

i i i B. i B. i
Z
64.650 45 631.470 93 - - 20 70 21,66 653

264.103 30 422.400 24 - 34 4.986 42 13.30654
746.062 16 1.647.201 63 8.690 41 13.027 - 970
64.622 30
173.047 45
-
519.068 71
730.388
6.079 07
22.790 27
25.111 -
17.517 51
51 11,61 657
56
93.902 85 467.885 98 43.515 70 4.178 - 17 60658

294.148
1.478.088 02
520.028 45 - 23.951 32
24
10.207
55.548
40,83659
3.022.405 41 5.414 22,2 660
410.520 72 4.667 20 8.232 08 13.315 04 78.693 13,11 661
440 000 1.074.670 70.000 4.314 45 11.110 15'
724.518 01 3.899.697 42 1 122.202 374.000 81.657 26 40,82 663
4.703.570 56 7.063.250 - 497.332 61.755
890.754 40 972.084 02 1.579.781 000 5 18665
3.866.737 62 2.408.928 54 376.200 10.000 91.133 9,11 666
5.637,581 72 10.000 911 58 11,5
364.177 1.311 295 264.963 25 5.000 56.347 84 22, 668

1.255 19 70.225 16.884 401 1, 669
889.456 44 2.802.472 40 5.229.025 56 200.000 814 20,3 70

92.242.517 11.915 70.522.547 96 89 30,49 71
55.418.033 47.365.914 29.816.402 96 3.972 363 14 18,7 672
31.065.462 72 8.136.267 9.552.595 77 97 3,36 673
80.643.906 45 10.938.165126 53.422.299 76 2.079 86 1.129.528 31 9,61 674
711.318 10 1.019.417 85 178.283 34.045 60 17,02 375
1.693.581 50 3.646.474 55 81.606 50.174 10 147.262 41 29,45 676
617.549 75 419.733 147.099 55 1.212 70 0,12 577

543.134 214.642 7.000
477.541 21 50
55.471.728 62 10.236.740 05 38.708.293 26 1.378,718 40 6.855.450 17 80
1.458.455 13 1.014.167 54 969.450 38 72.796 13 04 1,73 681
1 465.935 15 38.290 51.423 26 - 582
2.789.234 758.002 63 868.181 50.000 247.643 7

991 8.171.547.265 44 11.234.392.363 82 1.146.595.669 75 649,881.641
www.dacoromanica.ro
112 ALMANACH
n
1nfiintate anii 1921-1923 cari nu bilanturile
in luna Decembrie 1923
DENUM1REA
Comuna Judetul Lei B.
Banca Sindic. agricol, viticol . 1921 2.000.000 -

. 1.000.000 -
Soc. Cred. Industrial 5.000.000 -
4 Banca de corn. Dobrog. Constanta Constanta 7.000.000 -
Dacia Craiova Dolj 100.000 -
6 Stenilor Dorohoi 540.000 -
Novaci Gorj 115.000 -
Mihail . 100.000 -
' din Jud
leorman Secerea . . . T.-Magurele Teleorman 2.000.000 -
10 Soc. Casa de anticipare
11 Banca Poporului Basarabean Leova
Tarnova-M. 2.000.000 -
5.000.000 --

de agric., corn.
de corn. a Basar.
Cetatea Cetatea-Alb 1.000.000
3.000.000 -
15
Poporului
Eleno Romana . . .
Botoani Botosani 192 1.000.000
50.000.000 --
16
17
Soc. de credit comercial
Banca Plugarul
. .
Raslu Dolj
5.000.000
100.000 --
'
Cadrilaterul
Poporului
Turtucaia Durostor
lalornita
1.000.000
2.000.000 --
21
21 Credit National. . .
Bucuresti 15.000.000
1.000.000 --
2
23
Motrului
Tranului
Strehaia
Cujrnir
Mehedinti
Rornanati
500.000
500.000 --
24
2
26

Steaua V. Teleorman
750.000
1.800.000
1.000.000
--
27
28
Negust6resc .
din Basarabia
5.000.000
1.000.000
-'
31 de credit national . .
Cahul
Bucuresti
Cahul 1.000.000
1.000.000 --
31
32
Viitorul
Taranilor din Prahova Ploesti
Mehedinti
Prahova
500.000
1.000.000 --
33
34 Creditul gorjan .
Botosani
Tg.-Jiu
Botosani
Gorj
175.000
1.000.000 --
Salvatorul
. .
Taranilor din Durostor Silistra
Campina Prahova 2.000.000
500.000 --
37
38

de credit Dunarean
Durostor 192 1.000.000
500.000 --
41
Caliacra
Viitorului
Plugarul .
Bazargic
Craiova
Barza
Caliacra 500.000
1.000.000
100.000 ---
Creditul
4... Zimbru
Covurlui 2.000.000
500.000 --
---
44 Bujorului Tg.-Bujor 5.000.000
45 Racaciuni 1.000.000
4 Oituzului Bacau

1.000.000
Tinerimea . Pest.-Vulcan Gorj 200.000
Cainicu Caln;cu
Dambovita
50.000
1.000.000 -
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 113
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL
Comuna Lei B.
50 B-ca de credit popular.. . Bucuresti Ilfov 192

Steaua Verdele de sus
51
52
53

Creditul Mobiliar . .
de depozite
250.000
10.000.000 -
din
Creditul micilor intreprinderi
55 B-ca Petru-Rares s. c. p. a.

30.000.000
400.000
200.000
-
57 Orheiului
. . .
Orhei
,
Orhei

1.000.000
1.000.000 -
58 sind. agricol
din Jud. Vaslui
59 B-ca Poporului
viticol
Vaslui Vaslui 2.000.000
1.500.000
-
60 Casa
Comert industrie
S. A. p
. . Satu mare Satu-Mare 10.000.000 --
61
62
B-ca pentru circulatia

Brasov
Focsani
Brasov
Putna
10.000.000
500.000 -
63 Tighina
Comertul Moldovean
Tighina
Iasi Iasi
1.000.000
2.000.000 --
65

Mercur
de scont sch. Ardeal
Cernavoda Constanta
Cojocna

1.400.000
5.000.000 --
67
68
Corbii mari
industriala Ghimpati
1.000.000
1.000.000 --
69
70
Sfatul Negustoresc .
Sfatul Negustoresc . Tulcea Tulcea
1.000.000
10.000.000 --
71
72
Sfatul Negustoresc .
Noua
Briceni
Noua
Hotin 250.000
500.000 --
73
74
Sindicatului Agricol .
Fundul Negrei S. A.
Piatra-N.
Negresti
Neamtu
Vaslui
3.000.000
700.000 --
75
76 ;
Poporului din Dorohoi Dorohoi
Credit. Agricol Craiova
Dorohoi
Dolj
4.000.000
1.500.000 -
77
78
S. A. din Jud.
B-ca Progresul S. A. R. . Galati Covurlui

50.000
5.000.000
--
Total . ,1.780.000
ST de
ARD"
din S. A.
- -
Standard
Telefon: 7159 402
www.dacoromanica.ro
114
Bilanturile a 720 de
SEDIUL CAPITAL
Instalatiuni
Comuna Lei Lei B.
Vechiul Regat.
Fabrica de buturi gazoase Pitesti 50.000 2.010
2 Tipografia Poporului
3 Societatea anonim de electricitate
-- 100.000
600.000 -
46.453 75
913.747 72
4 Fabr. Aquila s. coop. de gazos. 18.000 513
5 Testoria soc. anonim 1.500.000 - 1.519.488 79
6 Traian , soc. p. industria lemn. 5.000.000 3.328.974 80

7 Atlas , soc. anon. - 3.000.000 - 2.410.158 55
8 S. R. D s. a. de pe 45.000.000 - 1.114.639
9 Romnia , s. a. de constr. 6.000.000 5.895.525
10 T. F. M. , Transp. fluv. maritime 5.000.000 - 1.551.436 70
11 Intreprinderi Industriale , soc. anon. 1.500.000 7.732.477 45
12 Danubiul sant.Trii p. const. nav. 12.855.000 - 5.780.959 25
13 4Maritima , s. a. rom de navigatiune 5.000.000
14 Dunrea , 15.000.000 15.660
15 Societatea 3.000.000 7.425.731 50
16 , s. a. p. constr. navale 5.000.000 3.024.057 65
17 Dacia , de soc. anon. 11.000.000 10.544.171 10
ludetul
18 Calea ferat Buzu-Nehoiasi 6.000.000 13.090.443 20
Judetul Caliacra
19 Caliacra , soc. industr. pe Balcic 3.000.000 5.222.479 35
20 Saglasie , soc anon. Bazargic 300.000 80.000
21 Societatea anonim industriald Balcic 5.000.000 7.350.367 03
Judetul Constanta
22 Soc. de transport , soc. anon. Constanta 1.738.500 - 3.850.907 46
23 Industria agricol dobrogeand , s. a. 5.000.000 2.987.218 4(1
24 Romneascd , soc. anon. 4.000.000 977.866 20
25 Moara Dobrogeand 4.000.000 3.947.448 05
26 Minerala , soc. anon. 1.000.000 1.183.831 45
27 Constanta , de ed. arte grafice 300.000 261.313
Covurlui
28 Compania apelor din a. r. 1.001.750 1.374.034 76
29 Fabr. unite Konzelman Maesner a. 2.000.000 3.739.430 15
30 Moara Steaua , soc. anon. 20.000.000 33.710.801 63
31 Soc. Anglo-Romn de nay. pe Dunre 10.000.000 76.278 65
32 Watson , soc. anon. rom. 6.000.000 1.285.052
33 Societatea p. industrie 10.000.000 6.297.072 25
34 Soc. de expl. tramvaelor din Galati 300.000 41.212 61
35 anon de expl. 15.070.581 87 4.729.380 97
www.dacoromanica.ro
115
industriale, pe anul 1923
Materii prime
Mrfuri DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
materiale
Lei B. Lei B. Lei B Lei IB, Lei B.
40.120 86.000 62.355 18 58.381 27

60.590 50 2.670 - 12.816 95 16.288 86 16.2 2
106.784 18 1.367.532 75 18.844 61 249.231 40 86.283 14.3 3
28.111 55 57.000 44.250 45.863 50 254.8 4
4.274.526 06 2.373.440 48 5.696.093134 400.278 45 500.071173 33.3
3.981.324 10 254.936 05 1.922.353 25 408.787 45 548.717 90 10.97 6

4.324.018 10 730.803 20 5.185.041 40 344.452 70 7
6.211.571 57 20.503.740 53 16.553.569 32 9.534.222 80 13.827.944 41 30,73 8

5.221.000 2.189.786 3.690.915 148.538 3.063.473 9
4.681.317 65 766.776 60 192.783 45
8.931.663 90 4.678.816 95 17.927.220 15 1.459.917 70 203.661 20 13,58 11
3.950.575 25 4.099.932 95 16.264 75 6.081 10 12
302.500 55.5701 3.658.461 76 9.236.670 13
194.828 50 14.494.972 95 5.550.499 10 4.455.100 65 3.541.099 30 23,61 14
3.321.032 10 16.487 75 - 30.128 85 538.540 50 19,41 15
1.525.935 20 1.275.622 25 2.130.673 75 47.194 90 165.646150 3,31 16
3.936.199 75 10.570.760 90 13.403.633 20 95.374 95 1.145.549 30 10,41 17
2.433.702 87 10.503.791 793.171 68 18
1.039.484 5 1.570.860 20 5.041.952 75 353.058 60 19

9.065 23.460 157.772 52,59 20
4.915.947 4.047.706 29 12.716.523 20 2.253.034 76 21
1.168.527 40 422.790 90 2.830.713 15 249.332 91 22

1.346.871 20 4.251.554 65 3.077.305 80 586.034 60 249.826 5,00 23
4.952.290 90 3.243.019 67 4.434.100 69 342.924 10 956.657 38 23,92 24
10.610.183 50 434.348 25 10.648.757 90 227.616 50 585.814 70 14,64 25
14.500 - 58.716 05 426.554 60 10.301'20 92.465 05 9,24 26
101.767 25 119.372 80 15.553 20 18.087 85 127.089 45 42,36 27
1.560.693 48 3.246.339 74 1.457.469 28

9.189.836 40 5.677.877 40 15.530.928 55 680.735 35 151.418 30 7,57 29
9.542.812 35 31.240.349 81 53.746.029 30 2.740.821 69 1.851.716 99 9,26 30
148.644 80 90 6.455.248 85 31
31.406.597 36.087.344 95 714.035'120 32
16.510.942 30 21.620.607 25 30.944.558 70 800.000 2.604.924 30 26,04 33
817.584 48 2.404.132 85 35.892 34
4.000.857 77 2.065.260 45 1.696.930 25 35
www.dacoromanica.ro
116 ALMANACH ARGUS
Teren
SOCIETATII
Comuna Lei B. Lei B.
Fleming , fabr. rom. de uleiuri veg. 11.048.489 30

3 , fabr. unite de uleiuri veg., cue 3.000.000 3.012.686 95
Fabrica
s. a. p.
soc. anon. rom.
prod. animale
2.000.000 -
1.000.000
6.651.900 35
95.000 -
41
latii s. coop. de prod. consum
Fabrica rom. de paste 1.950.0001 -
340.456 63
5.000.000 -
lj
42 Ramuri , Institut de arte grafice Craiova 5.000.000 6.608.469 07
43 Industriile ceramice f. P. Andreescu 5.000.000 4.277.109 85
44 Moara Olteneascd , soc. anon. 2.570.467 35
45 Romnesc , soc. anon. 3.000.000 3.532.242 26
Industria Cimentului , soc. anon. 200.000 71.000
47 Concordia , soc. anon. 3.500.000 7.753.447
48 Mercurz, soc. anon. 2.000.000 2.052.078 01
49 Oltenia , de postav soc. an. 12.000.000 5.017.386 51
50 , soc. anon. 1.000.000 1.207.049 75
51 Industriala , soc. anon. 250.000 331.595 80
52
53
, soc. anon.
, soc. anon.
10.000.000
2.500.000
8.632.425 10
3.350 -
JudejuI
Fabrifag mobile Fdlticeni 1.700.000 847.884 20
55 Forestiera Baia , soc. anon. 12.000.000 22.106.782 05
56 Codrul , soc. anon. -

Jiul , fabr. r. de testuri, fringhii, etc.
Tg. 5.000.000
1.500.000
2.010.001
1.688.477 20
-
58 Munca , de ape gazoase 21.900 24.214 80
59 Fabrica de ape gazoase , s. coop. p. a. 18.000 4.500

Iagi
61
Industriile chimico-farmaceutice s. a.
Casinca fabr. uri,
Iasi 3.000.000
3.000.000
70.000
1.246.950 86
-
62 , soc. anon. - - - 1.000.000 186.889 70
63 Labor. L'atome , dr. N. Racovitza s.a 1.000.000 601.055 83
64 Dacia , soc de constructii 3.000.000 2.922.688 89
65 Olea , f. de uleiuri untdelemnuri 2.500.000 - 2.518.811 35
Carmen-Sylva , s. a. p.
Industriile romne , soc. anon.
250.000 - 161.988 10
1.105.661 30
68 Viata Romneascd , soc. anon.
Soc. a. de locuinte eftinesi constructii
- 20.000.000 7.810.281 69
6.465.477 90
7 Froim Fischer & Co. soc. a. 8.000.000 9.504.554 50
Soc. a. a textile 1.500.000 274.447 35
Soc. Anon. - - - 750.000 537.679 10
7
'Moldova
soc. anon. pt. iudustrie -
soc. anon. - - -
2.000.000 - 1.730.870 50
320.000 374.314 04
Moara soc. anon. - - - 180.000 406.583 65
www.dacoromanica.ro
LMANACH ARGUS 117
Materii prime DIVERSE

Marfuri DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
materiale FONDURI
Lei B. Lei Lei B. Lei B. Lei B.
6.145.223 1.453.805 12.679.494 327.497I4C 514.721 36

749.469 866.176 509.995 85 185.313 65 1.031.412 60 34,31137
2.803.069 20 4.679.361 75, 7.601.672 05 483.523 85 1.127.261 95 56,36 38
921.463 50
1.095.241 45
499.389 50
237.093 85
3.223.976 82
- -
34.208 50
1.358.693 79
30
159.926 51
4.470.021 15
369.872 75
92.029 52
1.676.936 31'
36,99 39
24,54 40
86,00 41
3.763.142 35
64
164.679 25
1.678.697 95
749.631 88
3.759.547 60
1.380.538 50
807.584 62
1.844.885 35
1.291.241 55
53.867 97
435.000 -
437.290 11
912.802
314.893 40
- 8,75 42
18,26 43
7,68 44
5.287.692 30 2.199.432 83 2.108.420 19 876.598 04 643.165 38 21,44 45
48.561 85 165.945 21 17.605 85 11.255 70 33,08 46
3.473.981 50 1.968.298 62 8.263.520 99 593.990 60 47
1.641.606 05 1.423.888 69 266.048 12 304.085 58 349.569 48
2.952.453 88 5.621.923 71 1.545.401 60 49
2.647.836 15 653.146,40 4.298.576 50 3.152 65 15179371-1-9 15,19 50
80 24.869 - 33.484 95 13,39 51
2.309.736 85 3.876.910 98 2.854.809 64 76.684 99 987.753 95 9,88 52
983.893 10 613.537 10 52.530 65 542.203 35 21,69 53
1.559.563 60 477.812 525.003 60 59.753 10 661.618 10 38,92 54

6.591.395 30 1.403.474 35 19.205.224 45 317.011 15 2,64 55
5.895.186 924.142 18 3.736.563 50 386.605 53 7,73 56

950.441 69 73.822 07
3.780 -
993.400 -
69.180 - 50.000 - 75.650 - 5,04 57
58
32.804 - 124.496 85 9.669 50 53,72 59
4.350.017 05 2.780.436 30 4.163.280 55 186.158 10 1.073.496 15 35,78 60

3.810.618 50 1.604.063 05 2.709.939 224.300 1.020.152 81 34,00 61
753.894
1.763.058 271
78.887 30
4.975.854 75
1.586.701 26
1.312.532 78
19.976.855 05
2.044.339 474.930 -
79.884 15
627.971
514.091 74
62,80 62
51,41 63
64
1.224.252 30 486.486 40 952.085 20' 438.764 55 650.837 65 26,03 65
871.264 95 963.626 04 134.860 46 50 36,03 66
3.054.855 1.981.345 - 302.318 94 625.995 63 20,87 67
26.247.911 15.514.122 13 17.423.874 6 2.425.878 26 34.158 0,17 68
943.272 20 7.226.366 6.491.954 7 1.524.351 10 1.471.762 49,06 69
6.222.000 80
1.857.404 60
9.742.637 65
1.407.839 60
4.305.886 80
768.534 40
9.321.773 5
4.452.596 2
8.859.283 7
674.100
937.676,10
- 1.124.704
571.432:16
422.552
70
38,10 71
56,34 72
773.027 85 866.935 95 1.238.210 73
3.011.066 25 1.493.455 57 1.501.244 395.007194 22,51 74
284.544 54 151.761 334.527 82 185,01 75
www.dacoromanica.ro
118 ARG US
Teren
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL C1adiri
SOCIETATII lnstalatiuni
Comuna Lei B. Lei B.
77
-- -
soc. anon, rom. pt industr.
comert. agricol
Strungul soc. anom pt. constr.
1.000.000,- 1.062.59335
reparatiuni de masini
Papetria Romneascd soc. anon.
- 1.500.000/- 1.344.525195
78 1.000.000 - 926.220 75
79 Dacia Soc. anon. Forestier
Moara Pcurari
- 9.157.366190
80 anon. 6.000.0001- 2.116.103 50
Judetul Ilfov
81
82
Foresta
lemnului -
Titeiul soc. anon. rom. de petrol
- -
soc. anon pentru
3.000.0001-
25.000.000 -
4.955.489 07
17.315.783195
-----
83 Motorul soc. anon. rom. technic
petrolifer- 331.595150
84
85
Luceafdrul
soc. anon. -
Breaza
- -
Institut de arte grafice
soc. anon. petroliferd- - 2.000.000 -
- 2.190.605127
800.000 -
86 Soc. Rom. de Intrep. soc. anon. - 1.000.000 - 57.000 75
87 Loydul Maritim
de navigatie -
soc. anon.
88 Barimar soc. anon.- - - - - -
20.000.0001-
1.000.000 - 2.680.884 25
89 Chemix soc. anon. pt. fabricarea
produs. chimice
90 Planeta soc. anon. -
- -- - 4.000.0001-
2.000.000 -
3.080.911 15
2.319.597 75
91 Soc. anon. rom. de financiare - 10.000.000 - 753.459 75
92
93
de constructie
Cmpurile petrol
- ---
Allur soc. anon. pt. fabr. mater.
soc. anon.
3.000.000 - 2.697.769 01
22.000.000 - 21.000.000 -
94 Vulcan fabr de masini vagoane 20.000.000 18.914.876 01
95 Suter soc. pt. intreprind.
constructiuni- - - - - -- 3.100.000 - 2.780.294 50
Soc. ziarul Dacia lichid. Inst.
de arte grafice - 2.000.000 -
97 fabr de veget., lacuri 4.000.000 - 1.815.001
98 Gruia-Dudesti Soc. de 1.200.0001- 1.127.809 18
99 Energia soc. anon. pentru
electro-technice 6.000.0001- 2.398.587134
Industria produs. soc. anon. 4.623.5001- 1.491.355 75
101 Curierul Judiciar soc. anon. 2.000.000 - 984.591 80
102 Postavul soc anon. pt.
103
104
Moara Olmazu soc. anon.
post.
- 15.000.000 -
12.000.000 -
15.815.381 51
10.932.136 30
105
106
Soc. comun. pt constr. de
Soc.
Industria
de combustibil
romneasc
ieft.
- 25.000.000 -
7.000.000
10.000.000
75.038.838 93
3.590.404 60
1.623.471 -
107 Cometa soc. anon. pt. industria
108 Venus
petrolului ---
soc. anon. pt, rafin petrol.
35.000.000
2.500.0001-
46.145.677 55
3.362.278 93
109
110
Otet Vultur soc. anon. -
Petrifaldu fabric de hrtie - -
- 400.0001- 55
24.000.000,- 24.000.000 -
111 Industria lemnului din Brasov 5.000.000.- 4.725.641
112 Cronometru soc. anon. rom - - 1.000.000 - 515.000 -
113 Refacerea socciet. anon. 75.000.000 - 27.247.816 90
114 Petrolul Bucuresti soc. anon. - 12.000.0001- 19.313.616 74
www.dacoromanica.ro
ALM AXACH GUS>
Materii prime
DEBITORI CREDITORI DIVERSE
materiale FONDURI
Lei Lei Lei Lei Lei
2.122.004 2.656.176,70 4.864.448 90 40.000 130.414 70 13,04 76

2.043.735175 1.459.295 90 120.000 419.600 50 27,97 77
2.083.435 90 3.083.013 55 7.595.896 05 78
4.847.767 53 13.169.918 51 1.181.83- 17 39,39 79
21.216.964 65 9.738.919 05 25.832.537 10 409.843 85 2.018.244 05 33,64 80
31.064.534 - 285.005.686 348.938.664 76 654.790 - 749.388 22 24,9 81

815.431 6.431.950 50 135.767 54 82
674.174 85 241.272 90 8.706 90 79.264 91 7,9 83
5.313.503 59 3.676.374 46 1.700.079 70 1.058.790 15 545.273 02 27,26 84

840.000 - 85
938.481 50 7.756.881 64 10.698.939 65 9.1- 52 0,91 86
450.674 15 8.715.100 - 12.445.457 14 87
81.863 20 614.160 40 343.109 5.5- 44 36.024 65 3,60 88
2.407.140 - 2.162.603 92 3.686.050 72 89
1.070.044 80 2.181.452 90
13.620.549 3.428.005102 9.773.395 1.209.162 73 3.001.7- 30,01 91
549.186167 3.084.863186 669.002 127.490 301 2.059.884 87, 648:8656 9923

394.627 80 7.029.970 60 5.357.93225 1.066.666 15
43.709.931 55 33.148.540 73 68.026.299 5.690.665,99 28,45 94
5.556.749 90 1.941.182 200.000 898.378175 28,98 95
564.652 74 1.675.431 13.561 96
10.785.563 65 2.082.380 33 10.299.205 144.391 25 999.402 99 97
348.716 45 373.365 -' 390.000,- 98
5.163.107 72 1.531.359 75 440.259 36 137.563 51 424.093 88 7,07 99

1.856.879 80 2.507.333 68 660.676 91.621 49 1.353.569 67 29,28 100
351.986 35 849.505 - 65.833 35 34.954 149.952 11 7,50 101
9.621.391 85 2.070.290 30 10.604.390 1.918.935 26 12,79 102
8.151.509 20 945.492 30 2.161.580 3.094.265 3.192.921 05 26,61 103
386.442 70 11.630.022 75 16.240.835 89 2.324.594 42 3.367.254 05 13,4 104
30 6.032.685 95 1.991.015 86 97.546 66 105
2.278.130 11 12.919.031 - 916.963 1.630.011 51 16.3 106
22.797.851 34 11.581.124 20 37.638.623 55 6.800.415 16 19,43 107

2.144.245 50 438.066 35 1.589.471 35 382.729 1.573.669 51 62,95 08
7.502 398.471 90 506.036 71.625 45 17,91 09
14.856.813 26 20.599.547 98 25.847.653 57 6.498.905 4.402.826 27 18,35
688.928 1.315.691 55 982.153 31 1.221.269 54 24,43 11
1655.104 339.558 45 1.697.011 80 112
Q1.948.007 10 42.627.331 75 8.130.687 78 170.767 05 5.469.381 09 113
2.066.533 16 12.547.326 78 3.030.929 13 16,92 114
www.dacoromanica.ro
120 ALMANACH ARGUS
Teren
SO Instalatiuni
Comuna Lei Lei
115 .Creditul Minier soc. anon. pentru

desvolt. indtr. miniere- - - - Bucuresti 165.000.000 44.523.602 03
116 Viteza comp de transp. camionaj. 3.000.000 562.303 05
117 Sondrum soc. petrolifera 650.000 7.101.856 27
Calea soc. anon. pt. expl. de 4.000.000 4.837.353
119 Mare soc. anon. industr. 2.699.000 1.606.695 35
120 soc. anon. fabr. de conserve
produse alimentare - 3.000.000 2.950.902 60
Mircea Voda soc. anon.-
121
122 Campulungul soc. anon. rom. -
2.000.000
2.215.000 5.013.290
27
-
123
124
de
Reprezentanta
--
Socec & Co. soc. anon. pt. expl.
soc anon.
- 1.762.000
10.000.000
5.039.568 30
6.760.396 97
125 Speranta soc. anon. petroliferd 6.000.000 291.200 -
126 Soc. anon. anglo-rom. pt. industr. 10.000.000 6.111.806 05
127 Soc. de petrol soc. anon. - 1.250.000 5.000 -
Cristalul soc. anon. pt. fabr.
128
129
de oglinzi--
Moara Progresul anon.- -
--- 5.000.000
5.000.000
5.262.955 85
2.628.173 25
130
de - -
Bistricioara soc. anon. pt. exploat.
- 5.000.000 1.612.225118
131
132
Urbana soc. anon. pt. intreprind.
industr.
Govora
cornerc.-
de petrol- -
-- 5.000.000
9.250.000
-- 2.904.989155
6.550.209189
133 Uzinele chimice soc. anon. 25.000.000 47.128.982 84
134 Concordia soc. anon. pt.
petrolului 140.000.000 58.081.617125
135 Carmen anon. pt. transp. in-
-
136
tern maritim etc.
Adevrul soc. anon. - - -- 1.000.000
7.500.000 - 13.987.130
137 Sartia soc.
transporturi internationale-
Imprimeriile Independenta socie-
pen tru
500.000 - 115.715 14
138
139
tate
Poporul soc.
- - tipografie
- - 500.000 - 233.547 45
in lichidare- -- - - 50.0001-
140 eSocietatea de electricitate
Simens Schuckert - - - 1.000.000 - 138.762 25
Industria
- - -din-Bucovina
Nationald
- - -soc.-
soc. anonim
10.000.000 - 7.218.090
142
143
-societate
- - -anon.- - - 25.000.000 - -
pentru expl. a petrolului 1.000.000 18.529 90
144
& Fischer - - -
anon. rom fost Max
Societatea anon. rom. pentru
- 5.000.000 9.164.555 55
145
146
forestier
Asfaltul
------
soc. anon. rom.
2.000.000
275.000
6.409.477 60
972.103 36
148
Rsina
- anon.-- --
an. rom.
-societ. 3.000.000
4.000.000
4.586.958 -
7.822.686 40
149 Auxiliara soc. anon. pentru trafic
de ferate- - - - -- 5.000.000
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 12
Materii prime ..t.

ri DEBITORI CREDITO RI BENEFICIU
materiale
Lei B. Lei Lei Lei B. Lei Z
41.289.069 133.748.032 78 48.563.945 75 9.560.547 06 161.638 35 0,10 115

28.668 80 3.191.166 21 1.678.372 26
7.430.010 75 1.315.614 50 15.738.583 40
83.838 25
- - -
264.822
-
8,83 116
117
2.366.501 92 2.233.953 84 2.912.023 30
1.486.329 55 625.028 45 1.030.591 90
902.386 03
31.050 - 897.578 03
16.494 40
22,44 118
0,61 119
3.397.363 05 2.421.901 95 5.959.693 05 345.897 40 347.629 50

1.141.982 793.602 47 1.256.059 69 377.326 91 26.371 54 1,32 121
2.894.684 95 5.681.725 65 1.714.232175 6.325.123 21 220.000 - 9,93 122
20.414.380 -14.841.952 47 25.191.683 29 15.946.716 67 2.484.029 93 140,97 123

358.162 40 3.528.046 66 7.106.589 13
- 74.731 85
35.409.794 41 8.590.788 52 1.626.810 --
838.838 11
19.577.226
8,39 124
326,29 125
-
16.510.942 30 7.347.865 60 30.944.558 70
190.753 05 556.767107
200.000
191.388 48
2.604.924
- - 26,05 126
- 127
899.940 77
2.404.116 59
904.974 93
4.744.959 63
1.828.882 10
4.694.368 071 42.000 - 65 -
657.525
1.102.450
13,15 128
22,05 129
5.794.439 73 165.000,-, 2.614.684 32 - - 49.977 91 130
-- - 2.069.537120
664.297
- -
1.396.756 13 -- ---
76.450
-
750.000
--
15,00 131
132
8.283.788 57 918.174 4 26.907.727 96 133
158.867.607,75 207.387.675 41 224.098.802 63 4.079.294 89 126.080.086 61 90,06 134

-
1.313.460 25
9.318.787 5
8.367.831 9
8.010.155 42
17.184.077 071
- -
204.554 92
478.444
1.748.944
47.84 135
23,32 136
5.770.581 11 20 12.074 07 164.570,8 32,91 137
20.000 771.129 507.955 50 91.082 20 12,30 138
- - 590.000 - - 540.0001 - 139
3.844.048 40 2.478.93811 5.643.839 275.179128 -

10.327.653 50 18.029 1 5.515.277 608.671 50 1.599.861 15,99 141
7.379.111 09 4.348.337 11.146.105 1.930.900 71 7,72 142
- - 968.341 91 - -
19.291.188 65 2.352.640 22.945.230 2.092.257 1.550.985 3 31,02
-
772.767 40
19.417.346163 17.632.724 69
2.316.555 9 3.790.656 78
6.074.301
47.563
-
52.014 43
- - 145
18,91 146
1.141.574 73 191.532 .1 2.131.787 73 784.548 26,15 147

1.454.075 30 2.450.844 7.751.135 70.480 75 148
- - 1.558.616 70 2.546.326 90 4.098.060 1.482.467 29,65 149
www.dacoromanica.ro
122 ALMANACH
SEDIUL Teren
o CAPITAL Cldiri
Instalatiuni
SOCIETATII Comuna
i i B.
150 Tesdtoria frngherie

Drghiceanu - - - - - 6.000.0001- 4.453.726 80
151 Aurora soc. anon. - - 3.000.000 - 2.604.963 90
152 Industria Zahrului a finei soc.
153 Lupta
--
soc anonirn
6.000.0001-
2.000.000 -
5.716.842 15
570.777 25
154 soc. anon. 5.700.000 -
155 Petrolul soc. anon.- - - - 20.000.000 - 21.066.169 48
156 Rahova societate anon. pentru
lemnului- - - - -
157 Soc. Intreprind. Emil Costinescu -
-- 8.000.000 - 4.095.028 35
12.000.000 - 6.466.333 79
158 Societ. Romno-Belgiand de petrol - 25.000.000 - 15.004.277 13
159 .Eminescu , institut de arte grafice 8.000.000 18.464.702 88
160 Talpa , s a. pentru tbcriei 8.000.000 678 01
161 Societatea anonirn dela Colentina 5.000.000 7.536.661 62
162 Fabr. de impletituri lichid 1.000 000 - 517.209 85
163 Dmbovita , soc. anon. 25.000.000 29.601.796 21
164 , s. a. p. petrolului 1.000.000 - 8.370.585 23
165 Tiparul Romnesc , soc. anon. 7.013.000 9.727.095 50
166 Edilitatea , soc. anonim de constr. 9.000.000 - 5.180.969 05
167 S. I. A. , soc. inginerilor asociati 1.000.000 - 13.464.432 80
168 Proprietatea , soc. an. 19.182.500 24.099.729
169 , s. a p. 20.000.000 19.903.376 65
170 Sphinx , Fabr. de uleiuri 2.000.000 300.002 -
171 S. R. D. C. , rom. de cinema 4.000.000 - 360.568 35
17 Petrolea , s. an. p. petrolului 2.500.000 8.497.000 -
173 Graphotyp soc. an. 1.000.000 4.016.263 70
174 Intreprinderife
Moreni-Ghirdoveni
Bneasa , fabr.
technice, s. a.
a.p. ind.petr.
rafineria de spirt
20.000.000
7.500.000
- --
10.340.845 05
1.861.860 -
Gallia , s. a. rom-francez de petrol 12.500.000 - 11.088.366 85
178 Electrica , soc. anon. romn 40.000.000 66.105.915 56
179Soc. general de gaz electricitate 35.000.000 86.797.536 92
180 Uzinele metalurgice Ploesti , s. an. 10.000.000 - 12.750.057 06
181Societatea an. rom. p. oxigenului 400.000 1.314.343 33
182 Victoria , soc. de constructii 10.917 106 15
183 Petrol Block , soc. anon. rom. 140.000.000 29.394.624 14
184 Cldirea , soc. anon. 40.000.000 47.701.353 81
185 Vega , soc. anon. p. rafin. petrolului 5.000.000 13.116.412 72
186 Fabrica de bere Luther soc. anon. 3.500.000 15.208.523 08
187 Malitza , soc. anon. rom. 6.000.000 - 7.879.469 78
188 Societatea pentru industria textil 100.000.000 - 33.646.003 22
189 Chitila-Bucuresti , s. p. fabr. 26.000.000 - 30.345.404 04
190 Fabrica Stela , soc. anon. 8.000.000 - 8.456.344 60
191 sotelul Natural , soc. anon: 2.000.000 - 2.400.680 20
192 Aurora , s. a. pentru petrolului 2.000.000 - 9.211.123173
193 Soc. Cunard Line , soc. anon. 3.000.000 - 1.814.693 -
194 , s. a. p. corn. 6.000.000 - 7.302.665 05
Constructiunea , s. a. p. construct. 2.000.000 - 545.095 85
Boteni , s. anon. p. expl. lignitului 5.000.000 - 2.782.260 88
Moara Romneasa , soc. an. 20.000.000 - 14.695.720 36
198 Creditul Carbonifer . soc. anon. 55.000.000 - 74.471.827 65
199 S. a. p. expl. de pd. f. P. C. Goetz & Co. 32.000.000 - 85.030.606 03
200 Petroliferd , soc. anon. 10.000.000 - 9.513.501 58
Prahova , soc. anon. petrolifer. 35.000.000 - 25.808.972 75
www.dacoromanica.ro
NACH GUS 123

DEBITORI CREDITORI
Fonduri CIUL
i B. e B. i i B. Lei B
3.194.174 - 2.055.572
2.123.846 15
2.767.843 81
1.212.621 -
1.398.068105
471.742 05
758.883 89
353.000
150
151
3.636.823 10 2.446.527 4.939.807 55 1.155.579 25 152

128.204 260.360 268.082 55 36.420 1,82 153
150.000 4.253.103 60 154
101.169,93 247.274 58 9.396.883 82 35.435 155
4.548.181 09 3.906.866 01 64.192 65 928.704 68 11,61 156

10.446.243 68 5.174.512 5.743.670 30 1.335.079 4.003.465 66 33,36 157
1.792.081 1.611.020 2.415.414 33 5.068.820 65 4.262.189 10 17,05 158
7.501.458 32 13.020.381 28.459.211 85 1.399.253 08 1.694.786 34 21,18 159
17.386.166 7.808.295 05 16.392.979 33 4.731.939 2.386.396 79 29,83 160
6.491.707 02 7.563.459 36 9.339.139 10
250.000 1.776.642 50 7.148.360 45
3.224.762 53 6.171.233 20 14.135.979 49
3.120.855
3.018157 85
4.239.949
-- 163
84,80 161
124.293 187.229 30 9.078.151 - - 164

255.510 45 7.381.837 45 - 165
1.779.275 13.447.263 61 12.154.321 19 370.848 73 2.295.574 25,51 166
27.200.609 43 33.220.040 85 8.614 35 12 19,63 167
1.155.509 58 9.749.438 41 255.067 97 31.831 58 0,17 168
12.630.748 14 9.742.027 74 9.694.578 09 223.802 95 3.154.885 85 15,77 169
2.106.379 100.927 80 20
3.387.868
500.000 -
3.084.585 25 1.240.488 79
7.799.250 -
1.388.602 10 3.913.015 80 28.800
405.253
530.000
-
53,00 173
171
6.384.341 02 19.201.205 13 29.038.795 583.253 96 3.226.685 16,13 174

4.310.201 25
20.851 40 201.278 60
1.500.000 672.061 25
- 1175
16,80,176
2.109.895 35 594.935 90 233.700 871.562 20 6,97 177
10.930.969 29 39.049.941 33 15.752.507 36 3.289.525 89 8,22 178
22.210.405 39 29.006.506 27 102.498.814 3.610.897 - 179
20.098.014 68 5.200.365 30.247.337 41 360.000 70.157 93 0,70 180
5.611.859 41 1.393.907 111 7.742.464 722.321 - 181
4.598.555 24 790.354 75 1.211.552 11' 34,03 182
152.065.231 53, 36.669.888 80.135.256 81 46.771.001 07 56.082.308 13 40,06 183
4.825.554 14.631.676 7.093.431 83 2.268.868 66 5.419.823 71 13,55 184
2.089.824 59 22.753.289 43 35.812.702 50 10.126.067 44 6.082.725 15 121,65 185
2.719.721 96 30.338.756 21 31.947.625 14 6.240.686 05 1.601.003 22 45,74 186
1.058.846 08 1.646.078 88 7.262.518 59 - 187
146.793.166 40 99.434.312 94 165.222.283,03 16.925.000 27.079.773 15 27,08 188
13.350.237 7.711.042 80 433.103 07 17.479.148 53 67,20 189
30.056.537 42 11.469.331 40 38.529.109 78 2.879.170 95 1.260.989 59 15,76 190
569.214 55 42.856 1.729.427 95 - 191
- 192
-
1.234.900
258.158 02 7.705.412 93
1.526.965 80 868.352
507.486 73 2.850.742,77
25.666
565.402 80
371.345 76
18,85 193
6;19 194
580.076 80 1.165.047 56 99.950 343.670 70 17,18 195
17.931 90 2.415.382 47 226.488 55 196
714.888 44 14.909.780 50 7.776.925 30 1.142.275 49 5.841.670 61 29,21 197
7.473.458 10 14.097.321 71 33.717.716 62 5.434.930 3.554.969 19 6,46 198
- -
155.635.418 12 193.937.761 93 374,666.659 64
608.621
1.264.965 90 7.213.551 10
1.594.690 65
3.371.632 85 25.476.066 70
5.233.963 3.876.727 23
79,61 199
- 200
11,08
www.dacoromanica.ro
24 ALMANACH US
SEDIUL Teren
DENUMIREA CAPITAL Cldiri
Comuna
i B. i
Soc. p. de bumbac Bucuresti 15.000.000 17.608.202 34

203 Uzinele de fier dom. din Resita 125.000.000 - 213.826.151 58
204 Alcor , s. a. p. petrolului 8.000.000 -' 5.667.227 42
205 eFabrica de tricotaje , soc. anon. 9.000.000 4.761.010 50
206 Drgneasa , soc anon. 1.200.000 1.001.460 -
207 Soc. petrolifera internat. romn 000 17.339.093 53
208 Clucereasa , s. a. pt. indus. spirt. - 3.000.000 4.627.171 01
209 D-r A. Urbeanu , s. a. pentru fabr.
produselor chimice - 2.000.000 2.814,731 75
210 Soc. p. materiale de constr. 6.000.000 8.405.378 15
211 Fabrica de Grivita - - 2.500.000 2.677.091 07
212 Fabr. rom. de locomotive vagoane 10.000.000 11.256.160 32
213 Turcoaia-Granit , s. a. p. expl. de
cariere - 3.500.000 - 2.677.065 25
214 Industria forestier , soc. anon. 5.000.000 - ' 3.870.166 50
215 Columbia , s. franco-rom. de petrol 138.000.000 - 124.283.952 31
116 de Electricitate 2.250.000 - , 94.322 50
217 Carbon.>, soc. anon.
Arif soc. an. p. expl. de
-- 10.000.000 6,725.852 77
218 , 30.000.000 19.816.574 50
219 , s. a. p.
petrolului - 361.869.592 70
220 Astra soc. anon.
, 225 -1346.287.555 69
221 Ripiceni , s. a. rom. rafin. de zahr 60.000.000 06
222 Aquila Franco-Roman., soc. an. 66.000.000 129.631537 87
223 , Prima soc. national de
navig. 20.000.000 - 313.993 75
224 Miniera soc. anon 17.517.000 - 594.865 82
225 Creditul Technic , soc. anon. 35.000.000 - 847.801 97
226 Balta Alba , soc. anon. 5.000.000 - 5.727.823 10
227 Chateau Saint Paul , soc. anon. 1.000.000 - 2.362.380 75
Leul , s. a. p. de prod. chimice 600.000 - 2.953.173 -
Geonafta , s. a. p. petrolului 12.000.000 - 12.869.344 15
230 Appolo , s. a. de 4.000.000 - 3.155.173 20
231 Noel , s. a. p. tractiune
232 Cultura Neamului
233 Drajna , soc. an. p. expl. de
-
10.000.000 - 7.203.176 60
15.000.000 - 17.048.983 41
73.429 60
234 Industria lemnului , soc. anon. 1.000.000 - 988.870 93
235 Romaneasc , soc. an. 15.000.000 13.331.502 21
236 $antierele romne dela Dunre 20.000.000 - 16.729.528 64
237 Societatea de tipografie
editur, Reforma 500.000 - 453.866 20
238 Reconstructia , s. a. participatie
cu statul
239 Oja , soc. anon.
- 30.508.000 - 21.130.082 04
3.000.000 - 1.051.934 30
240 Staicovici, Economu & Co. soc. an.
p. aliment. 6.000.000 - 5.372.101 36
241 Cimentul Titan , s. Franco-Romn 40.000.000 - 16.950.998 27
242 Asfaltul Catina , s. a. p. asfalt 1.000.000
243 Teleromana , soc. anon. rom. - 8.000.000 4.578.914 24
244 Minele de arbuni Verendin , s. a. 3.458.524 02
245 Catina , soc. an. pt. petrolului 5.000 2.000.000
246 Naphta , soc. an. de petrol 10.000.000 - 3.838.429 72
247 Gib , Grupul de industrii, soc. an 30.000.0001- 19.895.889 57
248 Fabr. de fost P. Budich , s. a. 3.119.329 42
N Pedvisocar , fabr. de s. a. 4.000.000,- 4.973.772 89
www.dacoromanica.ro
CH 125
Materii prime
Mrfuri DEBITORI CREDITORI DIVERSE BENEFI-
materiaie Fonduri CIUL
i i i i B. i B.
22.013.15015 7.221.282 01 23.930.985 01 3.052.4501- 214.349 1

125.923.809 389.430.787 33 502.306.917 77 89.325.254 70 38.076.335 4 203
2.000.986 1 477.468 2.408.968 50 204
4.620.612 7 15.152.052 50 057 10 2.676.356 75 4.097.964 8 45,53 205
319.893 121.353 50 1206
38.980.877 01 222.058.804 65 128.840.678 11.122.350 13 7,72 17
6.830.105 15 2.564.980 27 10.685.511 35 287.968 87 150.000 - 5,00
7.042.029 95
4.493.365
843.047
- -
1.539.546 60 10.390.571 04
1.356.163 05
1.041.949 85 1.905.117 92
339.333 75
1.128.920
28.825165
593.444 51
1.783.263 -
353.105
29,67
29,72 10
14,12 211
5.119.409 3.535.460 78 10.127.461 18 12
3.033.587 20 4.662.168 47 62.927104 881.654 95 25,19 13

2.880.088 163.049 - 2.699.060 40 67.927 1,36 14
89.839.990 36.430.269 80 94.829.393 59 4.294.622 22.765.268 16,50 15
1.921.507 3.683.736 43 3.764.444 91 16
2.223.529 92 2.306.336 58 3.517.555 46 78.057 39.290 2 0,3 217
24.534.041 3.986.869 95 13.169.346 2.633.413 3.037.284 71 218
348.069.833 19.494.928 31 360.564.482 99.017.915 41 92.057.815 89 18,41 219
312.274.739 66 191.684.603 53 128.397.171 26.884.659 34 443.451.443 7 197, 220
18.801.231 50 7.016.881 77 32.863.888 14 2.700.000 -' 14.302.963 221
69.188.605 15.522.486 12 157.866.086 2.487.960 32 5.967.788 9,0 222
440.730 80 3.300.862 75 3.475.870 11.423.397 5.570.292 27,85 223
480.375 06 2.761.482 85 1.782.089 37 1.226.645 991 1.006.541 75 5,751224
628.323
193.500
94.815.611 10
25.600
530.229 92 1.198.853 10
- 92.744.136 79
1.262.944
3.478.843
5.872.099 9
89.983
16,7 25
26
27
832.302 549.278 15 3.750.859 28
2.354.427 3.418.684 651 305.935 29
11.727.358 5.397.659 10 15.086.314 95 531.524 914.284 - 22,86 230
26.069.172 74 13.423.770 77 25.485.589 149.719 02 132.676 1,32 231
228.479 40 60.600 - 225.495 65 23.748 1232
7.007.538 50 999.500 12 5.589.466 86 2.926.127 3.702.426 89 24,68 233
932.960 05 3.240.713 16 07 95.315 33,93
683.739 2.578.100 59 1.802.462 32.333 0,89 235
32.677.924 24.383.567 43 41.076.501126 4.899.838 9.230.660 46,11 236
84.083 189.944 234.316 05 7.059 31 1.41 237
4.683.413133 14.394.230 60 1.591.143 49 5,22
3.864.197 66 1.253.666 71 4.062.429 15' - 239
10.356.202 25 9.920.768 16.522.217 10 2.143.845 16 1.737.332 28,96 240
10.881.238 13.410.560 104.838.042 12 397.386 4.032.607 10,08 241
420.000 242
3.063.375 6.980.287 80 7.532.992 25 '243
110.157 1.293.951 02 12.228 10 244
2.191.767 - 2.100.000
1.689.587 86
10.553.781 34 7.733.640
454.813
16.471 122 97
203.495 80
433.267 68
838.241 93
5.252.071 66
8,38
245
17,51 247
3.427.752149 1.386.774 53 612.500 - 116.596 97 3,891248
6.502.20303 604.365 7.094.897132 659.383 53 590.758 56
www.dacoromanica.ro
126 ARGUS
DENUMIREA CAPITAL
Instalatiuni
i i
250 Coroana , soc. an. pt. petrol. Bucuresti 2.000.000 - 1.414.689135

251 Anglo.Roman , soc. anon pentrn
iud - 1.250.000 - 420.482 80
252 Zimmer & Co. , soc. an. pt.
uleiurilor veg - 3.145.561 -
253 Genera la Petro soc anon.
254 Radioromana , soc. anon. -
255 Adria , soc. anon.
-- 60.000.000 - 48.396.290 10
12.000.000 - 2.635.664
3.000.000 - 4.301.490 04
256 Frigul soc. anon. pt.
,
artific.- - -
Strehaia , soc.
- -- 1.000.000 -
25.683.789 25
433.100 -
258 Atelierele Nationale , soc. anon. - 4.000.000 - 54
259 Rsritul , Instit. de arte grafice - 1.000.000 - 953.747 92
260 Soc. anon. rom. de constr.
F. Schneidts et - - , fost
1.000.0001- 161.560 -
261 Societatea rom. de
262 Standard , soc.
263 Societatea pt.
cornert
de petrol
corn.
5.000.000 -
500.000 - --
100.414 55
petrolului 391.565 40
264 Prima fabr. rom. cojitul orez. 750.000 - 1.397.452 30
265 Metalurgia Sig. Hornstein & Co.
266
soc. anon. - - -- -
Viata , soc. an. de prod. consum
,
500.000 - I 990.126 15
411.875 - 1.770.880 42
267 Cldirea Poporului , s a. lichid 6.000.000 - 1.500 -
268 Romana , soc. an. pt. petrol. 1.500.000 - 2.059.577
269 Morenii , soc. an. pt. petrol. - 2.000.000 - 3.077.085 80
270 Troiana , soc. anon. rom. de na-
271 Prejnar , soc. an. pt.

-lnei
-- 18.223 -
30.000.000 - 21.201.276 70
272 Industria Ardealului , soc. anon.- 57.224 22
273 Uzinele Metalurgice Excelsior , s. a. 2.000.000,- 1.470.484 85
274 Societatea Comunal a Tram vaelor ,
275
soc. anon. -
Petroliferd
- soc.
- -anon.
,
100.000.000 13.524.144 31
25.000.000- 22.997.513 29
anon. -
276
277
278
Mica , soc. anon.
Cartea soc. anon. ,
- 21.000.000'- 13.673.993 65
26.000.000
23.300
038.346
832 93
279 Letea , Prima pt. fabr. hrtiei 20.000 000 56
280 Industria Motoarelor , soc. anon. 3.392.663 30
281 Helman , soc. an. rom pt. transp.
282 Tarcu soc. an. pt.
, 700.000 - 564.798 56
283 Carpatina Petrolifera , soc. anon. 10.000.000 2.905.146 70
284 Petrolul Romnesc , soc anon. 37.000.000 - 28.732.977 29
285 R D. P. , Industria rom. de petrol 139.528.324 21
286 Industriaforestier Transilvania
287
soc. anon. - -
Putna soc. anon. forestier -
,
--- 1.400.CCO
17.673.671 07
3.419.397 72
288 Negru de soc. anon. - -
, 2.000.060 1.396.689 60
289 Pallas , soc. anon. pt. petrol. 15.000.000 10.718.828 80
290 Fabrica de Vergul , soc. an. 200.000
291 nternati onal a , s. a. de transp. tern . 1.000.000 3-
soc. an. pt.
292 Steaua
293
petrolului
,
- --
Plugul Romnesc , soc. anon.
310.000.000
5.000.000
35.395.000 -
2.000.000
294 Lignitul , soc. anon. miniera 12.000.000 16.274.053 73
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 127
Materii prime DIVERSE BENEFI-

DEBITORI CREDITORI
materiale Fonduri CI
i B. i B. B. i B.
353.399,05 713.359 - 250
525.9991125 613.709 37 4.021 63 119.071 75 9,53 251
22.853.605 29.627.283 40 1.592.010 40 31,84 252

12.591.624165 4.714.234 21.684.609 70 1.990.784 80 3.32 253
462.506190 4.600.661 1.795.364 35 1.055.210 05 37.237 95 0.311254
3.258.954!85 1 2.427.375 27 6.518.760 123.915 93 13,33255
2.506.980 02 24.098.644 93 -- 1251
555.072 60
104.057 30
331.170 -
509.980 55
159.040
350.688 89
39.751 61 10.000 - 230.000 -
- 257
95 3.212.054 08 2.187.730 08 737.257 25 770.006 85 77,001260

208.060 35 19.097.199 84 19.357.708 56
85.508 08
126.828 13 169,731 42
-3,39 261
262
478.202 30 14.233 26 30.409 44 263

39 588.342 59 987.121 46 1.980.379 79 264,00 264
1.596.696 80 5.598.347 80 7.124.780 85 294.666 301 444.000 - 88,80 265

224.808 55 1.261.081 27 2.066.485 798.479 66 164.750 - 40,00 266
42.500 - 4.388.504 172.135 75

880.349 -
1.153.636 -
267
1269
244.074 40 3.253.359 3.788.192 - 1.000.000 270

1.947.771 6.786.745 551 4.534.386 1
2.478.229 8.150.285 272

386.139 504.642 40 300.685 15,03 273
21.718.715 48 39.621.850 22.103.693 86 5.041.535 56 5,05 2741

11.359.372 95 10.487.668 11.056.601 85 7.351.038 6.996.492 27,99,275
10.512.100 2.071.917 - 3.913.765 00 5.708.865 90 276
2.858.653 5.206.069 9.140.551 96 4.481.573 20.368.461 171 78,34
47.747.282 38 21.697.475 58.490.410 70 11.442.1481671 6.207.832 24 26,64
20.906.991 17.204.360 94' 41 12.218.402 13 5.017.814 33 25,09 279
4.013.997 3.003.884 50 2.797.379 50 1.408.770 70 28,18
457.286 53 5.849.590 26 6.388.088 95
441.415 - 37.485 64 788.239 132.214 18,89 282
468.532
12.258.185
11.395.125 - 5.317.987 35
1.046.166 95 8.670.733 90
65.860.064 57 67.215.843 68 18.997.842 83 22.109.439
- 284
285
10.800.062 08 5.112.831 85 20.504.862 02 1.558.467 84 857.384 7,14 286

2.603.162 79
152.460 89
8.765.801 08 13.363.659 06
64.286 17 247.081 45
45.411
-
3,24 287
288
3.922.411 34
- 3.440.609 94 7.647.012 94
209.418
9.819.793 40 6.005.719
141.500
534.316
1.894.316 86
9.268
708.995
12,63 289
4,63 290
70,90 291
272.507.181 28 309.829.520
450.000 - 1.376.050 60
155.388.328
4.505.597 90 2.664.728 72 11.470.997 91

41.963.296 34 180.753.140
28.564
4.778.856 97 3.862.809
-
58,31 292
293
32,19 294
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
DENUMIREA SEDIUL
CAPITAL
Instalatiuni
Comuna
i i B.
295 Ciocolata Zamfirescu , soc. anon.- 6.000.00 11.309.313 62

296 Silvica , soc. anon.
297 Sospiro , soc. an. de petrol
- -- 10.000.000
350.000.000
8.697.723 71
233.973.181 36
298 Redeventa , soc. an. pt. expl. prod
subsolului ------- 71.000.000 40.800.001
piduri
300 Phenix soc. anon.
- - - --- --
Dealul Lung , soc. an. pt. exploat.
3.000.000
5.000.000
21.206.017 35
15.418.877 75
1 Lampa , soc. an. pt.
302
com. --
Diana , soc. anon. rom.
2.500.000
1.000.000
35.733 55
2
303 Societ. de Sticlrie soc. an. 500.000 1.972.096 50
304 Electrolux , soc. anon. 2.500.000 2.255.310 55
305 Constructia , soc. anon. 20.000.000 40.897.516 40
306 Petrolmina., soc. rom, de mine 53.500.000 12.710.076 02
Moroeni , soc. anon. forestieri - 10.000.000 20.735.142 36
308 Subsolul , soc. anon. 10.000.000
Msura , societ. anon. pt. fabricarea
msurilor -
Societatea de bazalt
- - -dela- 3.000.000 715.034 58
Cotroceni --
Forestiera Union , soc. anon. - -
- 2.500.000
8.000.000 77
Helios , fabr. de petrol, soc. anon. 1.500.000 1.884.835
313 Forestieri , soc. anon. 12.667.000 10.605.760 74
Viata , fabr. de paste fdinoase, s. a. 2.500.000 2.865.232 45
331154 Argus , societ. anon.
Industriile miniere din Banat
-- 125.000
2.353.089 15
317 Prima de din Arad 4.500.000 4.763.750 40
Capsa , soc. an. pt. fabr. ciocolatei 6.000.000 4.882.651 40
Soc. de Ciment Cantacuzino 20.000.000 60.390.668 30
320 Delta , soc. anon. pt. fabr.
de 5.289.676 81 1.250.638 45
321 Subsolul , soc. anon. 12.000.000 16.934.061 25
322 Rudolf Schmitt & Co., de
pile unelte 2.000.000 3.438.371 80
323 Rapid Block , soc. de constr. 10.000.000 - 3.674.653 20
324 Primul Conduct Bustenari-Plopeni ,
soc. anon.
Fabrica de
-
fost T. Sapatino
- 550.000 - 975.477 45
12.000.000 - 27.444.328 50
326 Uzinele Metalurgice Lemaitre - 32.500.000 - 25.985.644 89
327 , soc. anon. cult. 10.000.000 - 4.681.227 11
Distileriile Vieux Celestins soc. an. 1.000.000 - 227.482 70
329 Industria soc. anon. 5.000.000 - 3.870.116
soc. anon. pt. expl. de 10.000.000 -
331 Fab. de bere Bragadiru , soc. anon. 20.000.000 - 34.180.000 -
332 Fab. de spirt Bragadiru soc anon. 6.000.000 3.963.793 85
Fab. de Ogle soc. anon. -
333
334 Moara Decebal
Industria
anon.
soc. anon.- -
-- 900.000
20.000.000
1.493.995 00
15.910.772 75
1.535.485 15
Petroliferi , soc. anon. rom. 10.000.000 - 6.155.717 25
33 Helvetia , soc. an. pentru industria
Motoculture industri
- -
din
1.000.000 - 576.296 25
Dobrogea, -
Soc. anon. rom. pt. conducte de
-- 2.000.000 -
2.000.000 513.639 50
www.dacoromanica.ro
129
Materii prime
Mrfuri DEBITORI CREDITORI
materiale Fonduri CIUL
Lei Lei Lei Lei

9.219.268
4.530.760 - 4.638.885
8.798.563
29.283.368 37 14.668.519
13.351.412 71
9.531.892 50
64.220.089 65
132.217 10
981.835
1.226.114
1.641.326 63
20.44 295
16,41 296
1297
40.149.928 54 27.147.948 16 11.618.905 95 18.086.279 43.693.352 68

579.897 05 497.459 91 18.996.353127
34.078.786 37 19.321.574 48 53.491.001 72
-
6.636.0001- 7.067.704148 141,31 300
868.316
244.357
243.823
993.881 94 - -
202.617
45.801-
10.571135 15.246/66
499.819 76
0,611301
49,98 302
890.124
-
1.620.841
708.811
405.123
12
24
2.801.591 67
1.798.625 39
38.028 35
4.302 62 -
160.131 80
-
32,04 303
304
3.147.194
767.382 60 27.439.289 37
19.689.078
672.412 75 -- --
534.850 25 3.100.073 90
359.035 04
15,50 305
0,67 306
-
18.952.790 75 8.025.219
10.382.576
78 38.299.018 01
- - 268.849 08
105.095 80
2,69 307
1,05 308
4.007.261 2.124.035 2.998.240 27.138 85 1.051.580 35,05 309

-
35.932.168
3.513.114 48 497.457 39
84.173.701 21 155.489.952 75
1.506.667 55
7.194.705
746.544 60
1.519.894 91
29,86 310
311
2.058.945 340.807 2.252.888 31 37.557 480.686 95 32,04 312
-
1.517.242 09 -
23.375.105 80' 21.351.859 00 40.866.291 27
1.898.493 50
2.499.015 45
1.901 30
2.178.004
210.398 93
17,19
8,42
313
314
502.000
1.119.512 75 403.099 10
9.470.748 08 4.243.816 40 - -
- - 375.554,-
95
- - - 55 79,40 315
316
118.246 06
542.201
6.000
-
975.243 697.977 75 - -- -- --
214.512 72 4,77 317
318
8.874.913 46.104.703
- 319
328.079
651
3.341.435
3.820.690
94.507 8
- -
13.820.462 01
137.818 66.738 66
1.561.400 29
1,26 320
13,01 321
661.338 671
68.673
217.743
8.188.772 76 - -
2.387.630 87
6.902.387 52 - -- -- 322
323
- 216.770 73 739.914 13 453.303 95 - - - 324

34.062.958
17.061.836
60 10.437.403 60
38 10.182.573 11
56.645.189 80
23.130.007 82 - -
2.493
- 0,12 325
326
9.565.012
1.580.855 60 - --
25 3.726.024 46 5.774.965 30
2.953.403 04 -- --
866.085 75 60.806
21.653 0
0,6C 327
328
-
2.880.088 163.049
8.653.514 28
28.649.412 80 3.708.807 85
2.699.060 40
33.788.648 18
38.120.428 311
304.884 68
3.016.163 91
67.927 60
178.693
329
330
331
7.131.512 4.843.378 15 8.235.950 53 3.068.754 73 1.217.802 22 20,3C 332
861.437 380.333 1.119.347 279.823 20 288.426 85 333
-
611.722
639.083 40
1.061.891
13.409.645
7.262.639
-- --
68.522 30
-
1.164.469
129.635
-
11,64 334
335
2.344.773 - 1.103.875 95 2.868.333 90 71.642 50 141.715 65 14,17 337
82.222 48
4.925 92
157.500
3.449.870
54.993 52
1.900.475
-
181.203 73
- - -
7.614 76
338
339
www.dacoromanica.ro
130 ALMANACH
SEDIUL Teren
DENUMIREA CAPITAL Cldiri
Instalatiuni
SOCIETATII Comuna
i B. Le
340 Floridas soc. anon.- - - -- Bucuresti 1.000.000 379.502 62
341 Uzinele Metal. Neptun soc. anon. 5.000.000 7.497.306 81
Mine le de
soc. anon. ------ Baia
lag , camionaj cu automob. -
3.000.000
140.000
3.528.315167
, anon. - - 2.000.000 8.556.687 70

345 Crucea., soc. anon.- - - - - 1.125.000 110.941,50
346 Sanitas , soc. anon. -- - - - 930.000
347 Sfredelu-Porcuria-Concordia , soc.
anonim 1.000.000 169.888110
Techirghiolul soc. anon. - 5.000.000 10.302.261 09
Danibiul , soc. anon. - - - - 550.000 95.200 29
350 Forajul soc. anon. - - - - - 75.000.000 46.906.152175
351 Centralasoc. anon. pentru indus-
tria prod. medico-farmaceutice - 5.000.000 935.732 90
352 Forestiera Argesului , soc. anon. 2.500.000 1.475.618 15
353 Ciclop soc. anon. 200.000 63.702 20
Societatea general de constr. lu-
crri publice 20.000.000 1.006.826 25
Omnium electric . soc. an. 20.000.000 48.917 95
, prima fabr. de 1_500.000 3.990.235 79
357 Citran , soc anon. - - - - 2.000.000 237.887 74
Texo fabricele unite de tricotage. 4.000.000 3.217.478 45
359 Tudor , soc. anon. fabricarea
acumulatori electrici - - - - 4.500.000 2.732.837 11
360 Carboniferd , soc. anon. 14.000.000 9.188.379 91
361 Marasulffer , soc. anon. 10.158.500 6.515.001 50
36 , fabr. de 150.000 912.404 40
36 Uzinele de mod. ernaiat Westeu 6.000.000 24.137.321 44
Triumph , soc. an. fab. de conserve. 2.000.000 4.560.613 -
365 Societatea pt furnituri militare
366 Danubiana , fab.
- 24.000.000 4.800.923 08
rafin. de zahdr. 35.000.000
367 Soc. minelor de aur din 2.000.000 1.765.789 59
368 Mecano , soc. anon- - - - 5.000.000 5.944.931 45
369 Cronos , soc anon. petru
nului
Alumina , soc. anon.
- -- -- 5.000.000 -- 6.428.205 97
370
371 Carpatina , soc. 'anon, rom. -
10.000.000
00.000.000 - 10.951.358 75
101.674.510 22
372 Berindei , soc. anon. pentru
tria ciocolatei
Progresul Sibiu , soc. anon.
6.000.000 -- 3.530.737 65
204.763 25
374 Tipografia Gutemberg soc. anon. 10.000.000 - 9.839.051
375 Spic , soc. anon. rom.
376 ferro-chimica , soc. anon.
- 10.000.000 - 12.072.503
1.000.000 - 700.315 30
Deva , soc. anon. rom. 1.000.000,- 1.623.726 28
378 Societ. g-ral de rafinerii de zahar
27.000.0001- 5.798.193 02
Echipamentul , soc. anon. 10.000.000 - 17.883.476 83
380 Casele populare , soc. an. de constr. 5.000.000 - 27.664 45
381 Societatea de tractiune automobild 10.000.000 - 7.158.770 82
382
384'
Industria alimentrii soc. an.
,
Technica Romneasc , soc. an. -

Uniunea din Bucuresti
3.000.000 -
2.000.000 -
- 386.725 25
467.249
Dacia , soc. an. p. petrolului 850.000 - 800.000
Taninul s. franco-rom. de 1.500.000 3.969.819 65
4386
www.dacoromanica.ro
131

materiale CIUL
i B. i i i B. i B.
3.731.034 30 1.074.65011 3.114.179127 67.586191 269.863 29 26,981340

5.165.730 32 4.098.080,0 6.295.394 31 2.007.916 35 40,16 341
11.832.58713)
550.140 -
8.346.554140 19.918.425/21
6.957 -
1.814.214 95 8.942.019 15
176.415 78 889.725 89
562.378 05
29,66 342
401,70 343
344
1.268.020 974.156 80 875.556 80 11.015 106.018 01 9,42 345
67.512 30 201.058 30 733.589 09 73.503 168.042 50 18,07 346
577.500 - 6.562.660 - 348

497.590 52 1.680 81 12.162 35 5,26 349
33.713.717 50 6.862.541 55 20.503.796120 5.190.615 25 350
5.791.710 48 442.650 37 708.231168 976.544 97 859.355 17,11 351

1.733.582 90 1.697.595 83 1.880.002 77 42.592 95 487.627 50 352
1.787 21.420 40 890,- 5.125 05 16.934 40 53
46.205.453 31.971.869 02 163.134.843150 174.072,77 2.076.988 03

10.804 50 159.656.406 42 100.000 - 0,50 355
12.183.790 96 5.204.207 11 21.679.367 56 277.532 8 356
2.032.447 57 1.293.123 94 357
7.444.617 02 6.970.188 31 560.464 0 1.015.441 75 25,31 358
1.890.580 67 6.010.793 85 5.368.465/43 63.771 61 872.683 84 359

2.181.653 48 3.164.460 29 2.613.161 74 158.725 9 1.794.414 12,82
2.547.422 60 969.204 25 12.737 - 361
601.328 55 155.129 20 2.592.526 15 32.676 21,71 362
6.303.883 33
2.832.796
1.969.366 28
- 3.635.129 61 28.360.042 24
3.922.467 60 9.270.383 84
46.647.375 30 2.467.211
4.5.697
45.986
35.971
0,76 363
2,30 364
0,15 365
40.224.761 49
50.308.489 60
- 23.196.193 36 160.535.186
579.275 93 75.914 70
20.244.208 14 79.054.608 76 620.000 - 1.828.173 70
- 367
366
368
- 10.678.550 62 9.939.746
897.667 78 1.294.919 35 4.500.801 32
774.776 20 683.066 13,66
- 370
18.393.003 12 142.051.081 38 118.220.063 66 11.374.789 25.117.052 25,11 371
10.854.998 50 8.643.204 16.395.618 55 96.565 - 731.302 12,19 372
83.084 71.019 05 896.333 40 15.367 0.77 373
301.831 75 569.165 50 3.675.656 789.546 90 - 374
6.225.169 45 4.675.686 73 8.912.322 09 1.137.642 1.935.099 27 19,35 375
4.070.599 05 534.476 10 5.131.132 28 170.106 1 17,01 376
511.036 1.519.567 81 366.643 04 162.027 4 16,20 377
9.305.178168 11.343.059 49.233.574 38 8.300.000 - 4.805.421 17,80 378
34.609.965 64 14.040.629 88 48.888.088 52 250.000 - - 379
6.286.013 7 10.000 - 2.346.098 46,92 380
1.359.690 46 4.294.724 7 8.916.392 91 290.000 - 675.551 6,75 381
446.129 85 3.195.348 4 250.902 65 838.262 27,94 382
388.422 55 586.213 - 12.851 75 121.465 12,14 383
2.623.127 6 30 244.400 8.541 45 0,43 384
200.000 262.312 25 385
48.922 45
www.dacoromanica.ro
132 ALMANACH
SEDIUL Teren
CAPITAL
u Instalatiuni
Comuna
Z i
387 Soc. general a din

Romnia - - - -- - - - -
388 Creditul forestier., soc. anon. -
Bucuresti
3.500.000--
732.0011- 517.433 75
6.587.102 50
Fabrica de spit otet natural, s. a.
Societatea Franco-Romn -
anon.- - -
2.000.000
650.000 -
160.000 -
1.794.558 10
--
926.113 85
391 Italo-Romns,
392 Ndejdea , soc. de editur-
Ceahlul , soc. an. forestier --
100.000 -- 29,397
64.860
393
394 Mgura , soc. anon. ---- 1.000.000
3.000.000 -- 6.096.324 90
4.440.890 70
395
396
Pdurea Muscelului , soc. anon. -
Unirea , soc. an. de petrol -- 5.000.000
50.000.000 - 6.914.153 53
127.252.286,60
Judetul Muscel
397
398
soc. an. -
Fabricile Vlimreanu & Co. soc. a.
1.000.000
3.000.000 -
- 1.013.001 -
5.867.956 60
400
Toplita soc. anon.
, soc. coop. rninier -
500.000 -
1.626.000 - 352.977 50
1.851.905 90
Neamt
401 Doamna , soc. an. p. tricotaje
de lemnrie fost L. Bach
- 3.000.000 -
- 861.983 85
2.092.053 85
Eichler , societ. anon. - - - - 5,000.000 - 3.279.499 80
404 Moara Doamna soc. anon.
405 Societatea anon. fost &
- 800.000
500.000
2.548,277 06
736.994 45
3udetul
406 Unirea , soc. anon. -
Olteanca , soc. anon.
-- - --
--
Slatirra - 1.763.642 25
407
408 Moara , soc. anon. - - -
5.000.000 -
500.000 - 4.313333 50
7.230.573 04
Prahova
Apostoloche , soc. an. petrolif. -
Dorobantul , fabr. soc. an.
2.500.000 -
- 200.000 -
12.854.896 64
411
412
Soc. anon. rom. de electricitate
Saric , soc. an. p. hid.
-- 1.076.600 -
1.000.000 -
2212.161 99
331.304 11
413 Nafta , soc. an. p. expl. petrolului 10.000.000 - 9.679.083 52
414 Neptun , soc. an. p. fabr. ghetei- 260.000 285.416125
415 francaise des petroles
Bordeni 1.850.000 928.906117
Orion soc. de petrol 40.990.000 - 73.092280 32
Fabrica de hrtie Busteni soc. anon. Busteni 33,000.000 - 15.115.452 68
418 Noua fabr. de postav Azuga soc. an.
Fabrica de bere Azuga
Petrol-Foraj soc. an. anon. rom.
-
Azuga
Ploesti
12.500.000
10.000.000
--
20.000.000- 10.702.248 04
6.970.305 32
5.043.871 56
421 Duplex soc. an. pentru ex. petrol. 5.000.000 - 1.050.669 10
422 Craiova soc. petrolifer - 2.000.000 - 100.000 -
423 Fabr. de ciment Portland soc. an. Azuga 5.000.000 - 5.985.676 45
424 soc. - Ploesti 2.000.000
1.498.000 -
33.328 25
425 Soc. an. Azuga fost Walles & co. Azuga 457.414 52
Cosmos soc. anon. pentru corn. de
producte chirn ice -- 1.000.000 -
www.dacoromanica.ro
ANAC 133
Materii prime BENEFI-

i DEBITORI CREDITOR1
Lei Lei Lei B. Lei B.
243.386 178.085155246.946 15 -- -- 127.445180

866.525
90.426 30
-
135.19605
4.237.646 10
223.380(20
365.360 - - - -- .-
1.890.620
774.659 71
27.300 -
4.286.396 35 5.252.488 05
-
52.735 94 1.854.751 39
22.643 - - - -- --
670.448 55
1.943 75
480.956 25 73,99 39(
- 391
-
11.357.989 65 4.632.86554 20.096.299 9
543.766
4.525.463
100.4041- 971.577
397.859 36 6.292.275 47
- -- --
90.000 -
597.321 18
110.360 92
70.619 25
11,03
-
2,35
24.638.241 15.897.575127 119.187.318 99 3.074 59 175.811 24 0,35
973.701 - 406.496 40 1.342.680 40 - - 90.217 37 9,03

93.716 15
72.173 10,
221.207 90
2.090.881 37
267.467 10
1.398.469 80
4.858.865 64
210.735 70
2.558.641 20
-- --
175.415 54 1.121.817 50
118.964 65
94.125 25
37,09
23,79 39
5,79
4.595.981 54 3.272.857 3.284.970 89 432.318 10 163.791 95 32,75 401

2.954.227 53 1.106.125 2.503.220 399.615 349.941 26 11,66
11.004.816 10 17.492.710 08 25.273.083 30 115.564 67 1.212.023 06 24,24
776.624 35 10.348.213 20 16.732.332 05 786.369 51 349.578 - 43,70
4.906.207 55 250.782 50 4.492.152 876.046 95 118.828 40 23,77 401
2.046.823 15
17.318.018
1.783.941 4
- -
2.934.661 93 9.806.008 38
15.299.444 171
8.778.579 86 16.842.125 42
124.701 25
662.798 8
1.239.316
749.368 12
1.769.679
238.401
49,96
35,39
47,68
- - 37.536 7 328.029 07
25.150.055 20 18.341.667 7 16.546.455
- -
6.007.500 -
-494
73.552 78
1.391.791 2.428.210 71 5.402.695 33 782.285 - - -
6.172.104 71
24,691411
- :-
265.644 268.494 96.673 15
14.342.386 0 14.688.191 43
59.959 08
--
6.348 35
-- -- -
145.341 14
14,53141::
7.280 -
287.393 61
I
133.496
1 81.280 71
-- - - 411
-
30.379.454 9 20.037.081 21.862.828 57.731.325 - 22.334.143 2
14.602.194 - 39.139.260 81 28.148.909 31 10.789.746 18 4.132.314 9
24.388.549 51 21.071.349 27.966.698 63 5.775.828 71 3.279.286 7 16,40
5.543.395 90 8.416.092 11 5.627.030 6 3.392.789 31 1.979.357 9 15,83 41
- -- -
3.680-026 7 5.216.340 1 2.391.613 521.907 2.856.997
2.701.449 71
99.999 - 1.789.195
475.007 45 4.094.103 2.171.142
-
169.159 2
1.767.834
-
609.000
1.810.012 36,20 423
1.707.136 25
390.723 - 750.555
2
-
56.697
21.222 6
7 1.142.089
464.928
57,10 424
384.6151- 982.860 1.477.076I 32.390 199.191
www.dacoromanica.ro
134 ALMANACH
SEDIUL Teren
CAPITAL Cldiri
Instalatiuni
Comuna
Lei B. Lei
427 Soc. an, rom. pt. fabr. de hrtie 450.000 - 528.235 65
Progresul soc. anon. rom. - -
4' soc. cooperativ -
531.000 -
200.000 -
475.992
424.567 -
Putna
I Moara C. Tatovici - - Focsani 7.500.000 - 8.536.849 55
431 Putnein Inst. de arte grafice 500.000 - 353.544 10
Roman
43 Moara societate Roman 4.500.000 - 5.115.700 25
43 societate anonim - Galben 12.000.000 - 11.880.322 95
Albina societate anonim Caracal 1.000.000 - --

1.340.000
435 Soc. anon. Ungaro-Romna
Pepiniera cooperativi
Corabia
Caracal
4.775.000 -
117.350 - - -
6.268.941
Oltul cop. pe T.-Mgurele 70.000 - 24.328 27

Moara soc. anon.- Brnceni 12.000.000 - 19.366.531 85
Tulcea
43 Unirea soc. anon. fabr. de buturi
gazoase - - - - - - Tulcea 250.000 - 240.991 70
Unirea soc. anon. pt. fabricarea

de ape gazoase -- R.-Vlcea 200.050I 143.952
Alba de jos
441 Soc. anon. pt. ezploat. depe
valea
Fabrica de
-
construct.
Alba lulia 2.000.000 - 873.258 03
Aiud 125.000 - 153.771 09
Uzinele Solvay din Transilv. s. a. Moara 10.000.000 - 14.344.953
Tipografia fabr. prod. de . Aiud 50.000 - 224.087 74
44 Pepinere de pomi vite altoite
Ambro Fischer & Co.
Fabrica de piele soc. anon.
.
.
.
.
.
. Alba lulia
3.000.000
200.000 - 1.679.573 22
59.005 43
Judejul Arad
Fabrica de impletituri s. a. Arad 8.455.036 37
anon. pt. expl. pdurilor din
44jSoc.
jurul Aradului
Arad soc. anon. de electricitate
1.000.000 - 778.978
5.913.028 99
-
Calea electr. Arad Podgoria
Astra Prima fabr. de vag.
Soc. anon. pt. porcilor . 1.600.000
- 5.271.689 58
56501.881 07
828.988 23
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 135

DEBITORI CREDITOR!
Lei Lei B. Lei B. Lei IB.
2.113.714 14 1.074.442 77 2.457.385 23 140.312 31,18 427
- -
457.380'- 531.324 62
89.749 75 - -
301.497 13 394.132 39
88.789
382.767 85
206.887 - 72.08 28
103.44 429
887.309 75
94.487 75
3.013.766 80
144.461 80
4.236.594 50
59.900 - 35.977 -5
1.459.154 50
83.815 85
19.46
16.76
0
1
2.693.508 30
6.369.441 95
4.409.887
3.166.448 05
8.098.102
3.266.223 - -'
79.503 724.369 10
374.382 89
--
736.953 586.734 25 1.693.669 -- -- 141.518 14,15
30.900
2.463 50 -
1.205.360
- - 19.480
8.945
0,41
7,62 6
328.313
898.963 4
54.577 40
14.114 - 204.634 60
9.109.088 1 - -
131.063 03 130.865 91
33.090 73
186,91 37
254.959 25 580 - 15.115 8 58.957 78 217.753 05 87,1
19.270 - 107.394 95 - 22.208 95 45.651 45 22,8 440
--
1.812.686
135.012
109.734 43 1.468.471 41
29.409 03 289.744 - - - 53.323 66
119.493
57.813
5,9
24.710.629
442.346 3
40.893.232 18 44.900.361 95
88 912.644 17
2.358.003 97
66.080 80
5.033.723
32.462 - 64,9
- -- 642.277 6
12.576 58
513.025 28
60.713
181.250
469.662
94.419
15,6
47,21
13.517.331 81 7.349.270 12.310.009 0 3.823.254 73 3.344.925 39 33,45 447

1.194.801
2.920.410 97 4.474.759
2.001.146
8.444.767 71
155.000
1.350.000
-- 471.924
393.408 26
47,19
4.615.147 62 2.529 53 12.113.756 5 458.283 91 2
132.416.805 281.086.550135310.365.582 60 9.320.856 19.723.105
1.474331 75 2.646.595 965.000 21,90
www.dacoromanica.ro
136 ALMANACH
DENUMIREA SEDIUL Teren

CAPITAL
Instalatiuni
Comuna
i B. i
45 Moara Gizella soc. anon. . . . Pecica 1.500.000 - 2.335.367 13

ferate unite Arad Cenad . .
45 Soc. an. p.
Ferestreul
agric. din jud. Arad
soc. anon. . .
Chisineu
Arad
17.105.700
1.000.000
800.000 -
- 20.707.962 25
490.235
411.161 56
457 Transilvania fabr. de ghete . 749.700 - 536.026 52
458 Fabrica de cognac soc. anon. . Siria 3.000.000 - 1.146.539 11
459 de ulei soc. anon. . Arad 3.500.000 - 3.125.800 33
460 .Industr. text. soc. anon. 8.800.000 -
461 Dezna soc. anon. forestierd . . Dezna 180.000- 370.131 15
46 Mairovitz de s. a. Arad 600.04 - 385.858 20
46 Zwack fabr. de liqueur soc. anon. Siria 30.000 517.062 86
464 Fabr. cu abur de Ogle . 300.000i- 600.465189
Fratii Neuman moara fabr. de
465 spirt soc. anon. Arad 10.000.0001- 8.000.000-
lndustria de din Arad s. a. .
467 Soc. anon. forestierd din 2.250.000 -
100.000 - 476.423 06
17.568.347 11
Bihor
468 Fabr. de ghete Hungaria s. a. Oradia Mare 1.250.000- 1.196.909 49
469 Adolf Moscovitz soc. anon.
470 Fabrica de bere soc. anon. . . .
1.250.000 -
750.000 -
3.576.015 46
216.000 -
471 Soc. anon. pt. expl. de
473 Star soc. anon. de constructie .
Topa de
. .
Emanuel Vidor mare mag. de libr. Oradia Mare
176.000 -
100.000 -
2.000.000 -
1.165.193 46
1.383.356
-
94
474 Delta soc. anon. de constructii . 1.200.000 - 4.946.672 63
Fabr. de mobile parchete s. a. . 3.000.000 - 5.284.961 72
476 Moara Uzinele electrice fuzionate 300.000,- 517.019 02
Soc. anon. pt. exploat. de
Sudrigin-Pietroasa
478 Stabilim. industr. Moscovits s. a.
479 Fabr. de art. din hrtie s. a.
. Oradia Mare
250.000 -
-
3.000.0001- 32.244.271 06
6.559.877 15
Sohodul de soc. anon. 600.000 - 8.011.892

481 Moara soc. anon. . . . Secueni 250.000 - 444.264 40
Industria de soc. anon. . Oradia Mare 2.500.000 - 5.363.142 36
Fabr. de Ogle soc. an. Marchita 500.000 - 505.014 10
484 Fratii fabr. s. a. . Oradia Mare 1.200.000 750.000
485 ,Toldi technic soc. anon. Salonta Mare 500.000 - 1.272.694 44
486 Fabr. de spirt drojd. Daniel Berger Oradi a Mare 250.0001- 251.680 02
487 Tip. Ladislau sos. anon. . . 21.000 - 3.229 90
Moara Economilor soc. anon. . . Salonta Mare 140.000 - 117.259 74
Falk sotul. Fabr. m. c
de Oradia Mare 3.000.000 4.136.196 78
Bistrita-Nsud
490 Societatea actionarii de
Struniorul soc. an pentru
Bistrita 250.000 - 794.786 55
491
tarea lemnului - - --- - 1.615.599 38
492 Esoga Prima soc. an. pentru
rif. de fructe
493 Bistrita societate
- - - -- 1.900.000-
1.550.000 -
778.430 40
3.355.934 39
494 Societatea an. p-tru expl. lemnului 3.000.000 - 8.120.434 90
495 Minerva tipogr. soc. anon. 75.0001- 24.858 68
www.dacoromanica.ro
CH GUS 137
Materii prime
Mrfuri DEBITORI CREDITORI DIVERSE
i B. i B. i i B. i B.
995.445 6 5.530.912 95 80.000 - -153

7.631.560 8.111.587 0 21.146.032 91 9.628.075 42 2.547.914 75 14,89 454
3.436.822 970.420 41 3.782.302 84 101.051 35 42.891 14 4,29 455
4.272.394 3.526.275 47 4.996.825 56 493.440 43 486.884 60.86 456
713.371 60 1.119.125 53 1.644.379 11 157.830 43 157
989.179
4.088.504
3.302.765 31 2.523.484 80
4.000.091 6 7.068.897
51.764.756 79 32.309.156 7 30.466.548 -
40.000 -
-
5.991.549 88
615.430 51
2.643.177 41
458
17.59 459
336.057 5 260.255 1 674.796 50 146.160 56 81.2C
1.098.023 3
1.654.884
239.237
-- 1.392.562 8
- -
907.807 9
2.169.982
2.967.399 03
521.355
4.500
28.249 31
- 30.299
2.502
52.994
5,05
463
23.514.306 0 12.056.713 28.562.905 47 1.191.918 1 2.082.929 20,83 465

1.026.569 0 1.904.896 3.155.011 44 108.323 39 93.952 5 9,99 466
20.561.380 40.385.656 2 68.320.012 5.109.360 21 1.212.308 45 53.88 467
10.648.257
488.325
1.315.233 25
1.450.232 38 8.402.398 8
204.123 2.046.378 63
2.106.496 56 2.098.005
3.273.397 45
1.051.425
262.500
680.786 15
234.620 67
-
54.46
469
31,21 470
18.394 716.841 32 875.656 21 889.575 6.069 65 3,47 471
453.106 7 29.748 19 389.641 21 7.200 16,44 472
700.000 1.181.904 83 1.553.749 24 127.500 44.800 2,24 473
5.015.729 196.623 8.838.484 38 10.000 147.621 8 474
6.079.508 2.703.891 11.419.412 560.000 260.697 73 8,69 475
90.086 2 324.673 46 404.471 202.500 85.542 28,51
18.502.268 9 - - 42.210.665 40.000 1.439.823

-
8.881.304 27 19.027.277
250.000 - 97 29.825.653 600.000 760.565
---
12,68
479
1.842.965 8
78.099
1.632.979
7.771.164 60 5.616.175
- - 92 11.275,401
91
547.783 51
14.385.853
20.822
2.563.202 7 390.323 40
480
481
15,61 482
303.085 02 130.889 40 601.489 40 5.373 27 1,07
3.900.412 16 1.655.089 41 4.245.071 89
- -
625.355 20
20.002 69
14.086
37.815
39.514
87 3.764 50
144.501
33.301 --
1.397.550
31.000
4.229 90
249.535 40
17.560 55
2.117 51
49,91
7,02 486
10,08
45.073 60 28.551 15 20.700 120.000 134.416 91 96,01
-
4.120.300 1.567.476 19 6.070.649 377.000 395.230 73 13,17
179.175 - 49.127 4 738.427 1516 1 26.783 82 10,71 490
2.584.175 80 107.707 83 2.773.423 - 91.980 80

1.362.935 69 169.077 1 831.947 5 30.395 21 7.170 87 0,37
689.562 66 307.667 80 3.622.448 302.138 84 204.108 84 13,11 493
30.009.345 59 19.098.172 99 51.125.967 2.285.040 77 1.379.824 45,99
63.233 44 6.628 10 2.797 5.160 10 14.942 14 19,92 495
www.dacoromanica.ro
138 ALMANACH

Instalatiuni
Comuna Lei
Lei
Bragov
Valea soc. anon pentru
exploatarea lemnului - - - - Braov 10.000.000 - 23.565.889 09
Societatea anon. forestiera din Szek-
patak ,, 500.000 - 21.729.530 28
Prima fabr de bomboane
498
silvania - - - ----
Societatea anon. ardeleana pt.
Tran-
,, 80.000 - 2.831.140 16
forestiera -- ----
Fabrica de produse ceramice din
5.000.000 - 17.595.644 96
Cristian
Pop Fabr. de postav -
Cristian 240.000
350.000
-- 189.021 01
1.109.877 28
Photogen soc. anon. Rafinerie de
petrol- - - -soc.- an.
Cetatea de granit
- -pentru
-- Braov 4.000.000 - 5.777.325 62
503
expl. de cariere- - - -- 30.000.000 - 8.499.900 -
Prima fabr. Transilv. pentru mobile
din lemn. anon. - - - - Codlea 65.000 - 128.017 37
Societatea anon. pentru mine de
buni electrica- - - -
Fratii Schiel Fabr. de maini socie-
Presner 5.000.000 - 3.412.237 37
tate Braov 6.500.000 - 2.470.308 50
507 Prima societate de electrIcitate pe
actiuni Cdlea 54.000 - 142.883 40
508 Amphora soc. an. chimico-farma-
Fabrica de
- - -Zrneti- soc
- -an.-- Brwv 5.000.000
9.000.000
-- 219.400-
9.057.090 70
Ciuc
511 Prima fabr. de mobile

-
510 Fabrica mterialelor de constructie
societate anon.
intreprin-
Gheorgheni 500.000 - 1.000.000 -
comunale soc. anon.
512 Societatea anon. de expl silvice
Miercurea Cicu
-
Gheorgheni
750.000
600.000 - 6.541.830 75
1.437.084 96
Cojocna
513 Valea soc an. pentru indus-
tria forestiera
Agricultura Ardeleana soc. an.
--- Cluj
,,
1.000.000 -
3.000.000 -
176.226 50
513.660 28
515'
societate
de fer fabr. de
- - fabr.- ,, 2.000.000 - 1.230.672 82
Maximilian Wertheimer
de spirtoase - - - - -
din coarne
- ,, 500.000 - 288.576 -
51 Fabrica de
oase soc. anon. - - - -- ,, 50.000 1.401.056 33
51 Prima soc anon. din Alesd
pentru ardere de var - - - -
Turda
,, 2.000.000 -- 800.940 35
519 Societatea pe actitini Calcit Univek
520 ora5ului Cluj -- 500.000
4.000.000
193.533 15
- 11.624.902 93
Rosza Drogheria mare
soc. anon. - - - -
Ardealul , Institut de arte graf
3.000.000
1.167.005
-- -
1.108.761 25
1.519.700
www.dacoromanica.ro
ALMANACH

DEBITORI CREDITORI BENEFICIUL
materiale FONDURI
Lei Lei Lei Lei Lei Z
14.413.313 9.197.670 23.533.661 9 4.676.078 27 153.116 1,5 496
11.978.060 4 15.384.516 7 43.355.841 3. 2.165.846 78 123.520 24,71 97
1.012.564 684.951 48 4.157.660 8. 192.500 - 139.018 498
26.852.516 13.661.568 50.264.473 3' 2.826.117 5 1.584.91671 /499
180.870 10 198.477 175.242 72.607 13 105.296 27 43,8

1.697.063 36 1.788.824 7 3.492.562 448.153 144.812 7 41,37
3.675.905 1 5.586.033 9.982.016185 275.153 637.695 /502
6.362.405 29.515.241 15.775.311,75 - 121.741 19 0,41
869.304 19.357 81 959.708 15 65.454 45.757 75 I 504
571.098 2 4.750 - 1.075.986 03 - - - - 505

3.613.902 0 17.423.837 27 17.775.363 65 298.190 932.726 14,35
34.561 34.381 05 81.000,- 111.383 21.776 40 40,33

3.442.946 6
3.083.174 0
2.942.992 75
5.429.623 4
1.283.350 84
5.502.330 68
32.910
160.000 - 357.769 93
1.317.197 13
I
'
30.000 752.155 - - - 510
833.542
8.984.054 8.
59.988
2.970.049 v
6.769.155
12.589.746 11
57.584
506.826
- - -
119.429 35
511
512
7.840.948 -
41
1.168.801
9.701.799191
8.166.868 59
11.629.979 25
- --
130.000
146.499 26
38.974 83
14,6 513
514
2.034.751 2.552.689 0. 3.739.452 56 212.328 10,6 515
279.405 - - 80.198 10 30.618
1.950.386 1.457.666 2.804.407 62 3.982 5.327 07 10,65 517

1.376.586 0 752.170 29 16,19 518
786.352
28.600
4.120.417 I -
344.973 -
5.261.814146
30.000
5.000
67
323.826 11
21
519
7.092.737
1.760.481 75
3.356.29412 6.866.519 77
1.755.381185
500
126.991 26
- 285.474 81
149.984 49 12,85 522
www.dacoromanica.ro
140 ALMANACH
SEDIUL Teren
CAPITAL
Instalatiuni
Comuna
Z Lei Lei B.
523 soc anon.- - - Cluj 1.000.000 - 1.023.439156

524
525
cietate
de din Ardeal
soc. anon. de mine - -
5.000.000
5.000.000
-- 5.834.253 15
4.894.119 56
526 Unirea soc. an. pentru industria de
Intreprinderite forestiere
1.000.000 - 3.308.083 -
cietate
Iris soc, an. pt
----
ceramic-
65.000.000 - 59.833.097 53
12.000.000 - 17.111.090 04
529 Fratii Renner fabr. de pielrie
530 Societ. an. pentru min. fores-
- 40.000.000 - 10.645.226 14
tier din Lpusului- - - 10.000.000 - 24.708.686 97
531 Pyrit soc. anon. rom. de mine . 15.000.000 - 6.056.327 07
532 Industria , soc. anon . . 15.000.000 - 23.968.762 11
Domeniul Gdemester sode-
tate an. forest. Mesterbaza 12.000.000 - 8.106.216 61
534,Prima fabr. de potcoave soc. . 1.000.000 - 5.794.774 71
535 Societ. ardelean pe actiuni de trans-
port cti 100.000 - 1.800 -
Tipografie soc. anon. . 10.000 - 974.585 81
537 Lebeda prima
-
.....
nia pt. prelucrare de
Zea , societ. anon. chimico-farma-
539 Societatea anon. forestiera din
ltele
.
500.000
2.500.000
1.380.700
-
1.034.735 44
1.947.250 -
1.294.674 46
Minerva , Inst. de literatura tipo-
Prima soc. de industrie chi-
750.000 - 912.650 -
500.000 15.450 -
54 Eleonora . soc. anon. . . 500.000 -- 2.231.690 50
Fabrica de
---
54 artistica socie-
tate . 400.000 261.600 -
Sylva , soc. anon 500.000 2.742.569 51
Hala de carne, mezeluri . 27.500 67.900 -
54 Corvin soc. an. pentru corn.
industrie chirnic 3.000.000 - 701.974
soc. an. pentru exploa-
tarea lemnului 400_000 - 1.026.288-
Bradul soc. an. pentru exploata-
rea lemnului 1.200.000 - 4.435.986 -
--
549 Lopkiados institut de arte gratice
soc. anonime
Fehevize indus. de soc.anon.
1.000.000
600.000
552.537
4.688.988
-
Judetul
551 Prima societate romn de
bile 20.000.000 - 25.582.740
55 Friedrich
societate anon
fabr. de spirt
700.000 - 2.107.305
www.dacoromanica.ro
Mrfuri DEBITORI CREDITOR!
i IB e . i i i B.
624.319 3 152.518 50 82.298 66 8,23 523
721.934150
6.132.691 9
26.506 8
4.246.402174
1.165.578 29 - - -
195.500 652.621 94
- - 13,05 524
525
1.734.154140 1.712.175 2 5.518.132118 - - - 526
58.256.463
1.350.414
- 455.567 5 52.652.016
2.225 -I 2.209.004 - --
11 6.996.793 02
19.827
527
44.242.319 67.849.474 52.682.786 95 24.500.000 10.290.180 89 25,73,529
1.391.133 80
8349.706 42
27.141.268167
4.575.016 61 3.850.247
5.711.387 2 20.550.274 2
-- -
705.600
302.816
5.854.238 38
740.999
3.148.582 83
- - 7,401530
531
20,99 532
16.943.621159 14.653.259
4.485.079 915.741 7.101.96518 - - -
771.175 10 1.557.726
- - 12,98 533
1534
879 75.724 558 27.894 27,89

119.531 31.483 1.261.045
. 13.516
1.659.357 619.586 2.809.320 2 - 43.727 43 8,751537
779.089 815.509 41 - 20.482 5 - - - 538

7.746294 40 7.595.440 15.555.445 564.996 29 271.563 82 19,671539
1.245.694 58 1.106.628 3 2.435.465 1 16.990 98.278 15 13,10 540

193.551
4.180.808163 - - 196.254 0 56.276
6.140.893 29
-
161.821 30
- - -
133.730 86
541
26,75 542
2.173.911
28.567
-- - 1.318.652 87
1.755.873,5
1.978.290 81
49
80.577 75
7.932
39.000
3.642 69
51.532 25
- - - 1545
103.997 50
12,88 543
20,80 544
657.825 - 4.733.667 1.111.588 85 498.542 - - - 546
42.403 31 2.964.491 57 3.3-15.293 69 46.657 69 - - - 547

9.210.247 18 3.194.949 72 10.767.648 60 1.142.009 82.170 76 6,85 548
356.505 95 1.256.675 76 1.132.421 68 35.000 31.312 12 3,131549
10.319.992 67 812.703 21 8.463.353 7 250.500 6 142.091 28
694.848 17 1.907.083 86 11.231.268 05 - - - - - 551
4.254.217 54 - - 5.788.547 58 202.781 86 139.920 87 19,99 552
www.dacoromanica.ro
142 ALMANACH
SEDIUL Teren
CAPITAL
Instalatiuni
SOCIETATII
i B. i B.
Fabr. de mobile de lemne

din Valea
554 Societate anon. pentru expl.
Petroseni 500.000 - 1.068.994 85
nului din Valea . . . Lonea-Petr. 1.750.000 5.002.947 61
555 Tipografia societ. anon. . . . Orstie 25.000 7.500
556 Fabrica de pielrie tabacarie
cietate 2.500.000 - 1.105.786 13
557 Banita fabr. de Ogle
soc. . 2.000.000
cultural . Instit. de arte gra-
559 Petrosani , soc. an. pentru
500.000 - 272.960 16
tarea minelor de de crbuni . . 280.000.000 - 267.424.670 62
560 Transilvania , soc. an. Fabrica de
conserve Deva 150.000 - 536.073 33
561 Ratezatul soc. anon. pentru indus-
tria lemnului Hateg 500.000 - 989236 70
562 Uzina electric . soc anon. Petroseni 645.933 73
Judetul
563 Fabrica de art. de lemn
soc. anonima 'S.-Marmatiei 600.000 811.732 08
564 Prima fabr din pentru
mobile, soc. anon. 226.037 13
Judetut Mureg-Turda
56 Fabrica de mobile mat de lemn . 500.000 756.831 94
Industria lemnultii soc. anon. . . Reg.-Ssesc 2.525.000 2.479.040 60
Societatea anon. pentru
nului 1.500.000 - 1.216.609 32
Forestiera Union , soc. anon. . . 2.350.000 - 14.088.171 80
ardelean de spirt soc. an. . 1.000.000 950.000,-
Fabrica de carrnizi din
reseni soc . 600.000 - 420.000 -
571 Societatea anon. pt. forestier Regh. Sasesc 266.750 - 342.180 67
57 Fabr. de crmizi cu aburi - 50.000 - 699.622 97
Rafineria de petrol soc anon. -
57
574 Norbert Schnauer, fabr. de
57 Fabrica de Zahar, soc. anon
- Regh. Ssesc
2.000.000 -
4.000.000
750.000
L160.500 -
3.056.110 40
837.669 76
57 Industria lemnului de marfuri 2.500.000 3.618.013 23
Reti , fabr. de mobile -
57
Szekely
5 7 Fabrica de piele din
Ardeleana , soc. anon.
- -- tvlureseni
125.000
5.000.000
2.000.000
243.206 80
10.440.756 35
2.173.100 -
fabr. de armaturi
581
Transilvania ,
---
Cosmos , Instit. de arte grafice -
4.500.000
250.000
5.198.481 38
300.000 -
Fortuna , fabr. de unsori
chimice -
Societ. anon. pt.
--
lemne
prod.
pe
200.000
500.000
100.000 -
370.543 95
584 Rastosnea , soc. anon. pt.
585 Societatea anon. pt. corn. de lemne
- 1.500.000 15.588.837 86
Regh. Ssesc 8.000.000 20.888.750 25
www.dacoromanica.ro
GUS 143

MArfuri DEBITORI CREDITORI
i B. i B. i i B.
1.805.453 27 1.831.522 9 4.381.516 28 17.661 70 3.53 553
7.125.780 6.276.536 15.974.570 5 291.287 497.372 28,42 554

188.227 58 64.398 8 195.545 7 25.485 82 22.100 88,40 555
1.899.532 50 2.439.511 70 1.970.830 7 49.104 - 556

1.963.355 07 568.976 148.251 3 258.860 -
733.425 70 '409.040 2 10.504 - 102.086 - 558
19.660.821 21 265.332.152 4 199.579.035 17 8.243.306 95 67.398.851 79 24,07 559

243.870 92 170.027 4 654.972 31 121.786 80 18.859 76 12,51 560
688.614 20 2.687.983 2.597.867 30.000 - 69.136 39 13,83561

258.737 57 310.029 1.097.583 51 60.000 - 25.987 54 25,98 562
325.876 77.450 23 86 - 563

587245 52 - 344.764 98 24.945 15 28.040 35 564
2.594.433 2.487.013 92 5.448.362 16 105.861 21 53.605 07 10,72 565

3.246.244 976.709 3.857.531 39 219.970 35 8,70 566
4.850.350 45 718.870 3.938.560 302.972 208.560 11 13,90 567
15.526.074 44
1.321.025 -
5.412.474 27.512.504 52
2.718.223 17 4.470.589 42
4.836.257 20 536.749
-
35,10 568
--
- - -
590.000 - 212.516 23 574.277 61 16.000 570
70.000 51.910 74 233.660 64
647.552 80 369.124 25 173.588 35 27.915 56 55,801572
3.862.441 49 1.719.720 48 4.409.353 34 306.746 439.585 22 21,981573
3.699.160 73 1.946.171 31 4.754.544 42 71.813 81 96.416 86 24,10 574
3.349.018 77 1.633.503 4.431.298 05 366.832 87 373.358 02 49,78 575
6.592.009 71 18.005.301 20.932.784 23 232.516 05 292.111 11,68 576
2.637.023 761.801 4 3.469.237 34 49.038 99 31.653 68 25,32577
8.891.710 27 1.918.932 5 15.388.643 02 82.059 25 585.809 10 11.72578
4.937.516 9 10.831.875 14.515.187 20 1.330.000 07 79
2.815.883 1.722.609 4.419.776 685.998 6 384.642 43 8,55 80

480.215 64.097 01 724.653 - 581
84.565 9 164.629 62 210.014 75 2.705 8 - 582
735.970 17 1.592.611 04 2.195.771 120.000 - 583
13.874.870 2 20.441.009 46.472.885 1.328.958 55 689.510 60 45,97 584
96.821.434 73 56.772.151 70 158.016.171 98 3.456.812 40 2.082.931 26,05 585
www.dacoromanica.ro
144 ALMANACH
Teren
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL Clddiri
SOCIETTII Instalatiuni
Comuna Lei B. Lei
Deta-Bistra , soc. anon. pt. exploat.

--- 800.000 7.272.758 02
Odorheiu
587 Prima de piele, soc. anon. Odorhei 1.000.000- 785.598 90
Valorizare de fructe fierbria centr.
soc. anon. - 100.000- 73.500 -
589 Tipografia soc. anon. - -
590 Ghiata , fabr.
591 Rafineria
de
intrepozitul liber al fabr.
125.000 -
200.0001-
191.939 35
245.000 -
de spirt 600.0001- 517.229 30
3udetul Slaj
592 Societatea anon. pt. valorizarea poa-
melor - - - Crasna 250.000 -
Judetul Satu-Mare
593 Kupolo , fabr. de
-
Prima fabr. de
turndtorie
- -s a. Mare 1.270.000-
450.000 -
1.513.615
914.300
--
Fabrica de soc. anon. Careii-Mari 15.000 -
Industria mdrfurilor de piele, soc. an. Satu-Mare 500.000 - 326.603 44
597 Moara cu aburi , soc. anon. - - 250.000 - 456.355 43
598 Presa , tipografie 1.000.000 - 788.451 69
599 Societ. de corn. - Careii-Mari 200.000 - 116.000 -
Prima cu aburi - - 250.000 - 472.650 72
601 Tipografia Klcsey-Nyomda , s. a. 10.000 - 4.149 50
Fabrica de Kapolna 100.000 - 134.942 27
Vulcan , fabr. de tigle 30,000 - 426.657 -
6 Moara Mosiei din Careii-Mari - - 30.000 - 610.593 17
605 Unio., fabr. de vagoane soc. anon.
Dac , de lux, soc. anon.
Satu-Mare
1.000.000-
1.000.000 - 5.237.019 19
1.227.064 53
Judelul Sibiu
607 Dacia-Traiand , Inst. de arte grafice
608 Schiele , fabr. de masini, soc.
Sibiu 1.000.000-
4.000.000 -
1.075.400
5.989.209 42
-
.Tramvaiul Electric , anon. 397.500 - 429.086 21
Vesta , soc. an. pt. lernnului - 830.000 - 4.616.462 85
611 Prima fabr. rom. de piele, soc. an. 2.200.000 - 4.150.716 31
612 Prima de ghete, soc. anon. 9.000.000 - 10.470.525 33
61 Amylon , soc. an. pt. carrofilor 10.000.000 - 13.565.733 77
61 Fabricele de masini Adreas Rieger,
anon.
615 Soc. pe actii a
-- --
ferate particu-
12.000.000 - 8.668.144171
lare Sibiu-Sighisoara 2.821.800 -

Uzina Electricd din - -
617 Editura gerin.-transilvdneand , s. a.
450.000 -
34.500 -
3.121.02253
8.407.458 88
Tara , soc. anon. pt. electr.
- 951.912 - 8.600 -
www.dacoromanica.ro
BASARABIA ECONOMICA
REPARTIT1A A
PRODUCTIE1 $1 A ALTOR PLANTE.
6f
A TERENULU1
TEREN
BASARABIA
PADUR I
BUCOVINA
www.dacoromanica.ro
ALMANACH S 145
Materii prime
materiale FONDURI
B. B. B.
19.265.851 27.839.261 75 51.982.764 -

1.229.336 627.865 09 78,41 586
1.668.329 23 148.530 32 1.388.427 -

94.100 151.268 95 15,12587
-- - 10.610 33 735 - - - - -
43.430 80
2.500 - 123.323 85
2,457 - 10.000
83.148 0 -
78.550
- -
41.081 56 32,86 589
69.910 - 637.894 537.107 5 - 117.384 81 19,56 591
259.061 - 35.615 - 194.910 4.500 - -- - 592
-
447.560 648.346 44 1.352.814 11 -- - 18.259 66 1,43 593
594
- -
443.633 81
2.155.832 05
- - -
167.603 12
1.566.149 44
56.340
3.552.028 43 --
86
1.468 65
41.351
9,79 595
8,27 596
1.040.000 -
--
1.378.706 315.055 62 861.423 3 235.602 94,24
462.887
157.900 74
2.961.909 20
542.674 10
890.287 23
721.452
162.615
3.982.203
-
12.000 -
356.695
38.066 58
823 75
82.258
3,80 5
0,41 5
31.500 29.663 80 41.246 50 15.500 21 5.824 84 58,241601
240.976
119.399 - -
60.758 299.550 95 17.500 - 19.021 19,02
--
599.387 63 2.151 50 4.834 74 16,12
24.347 70
4.775.894 80
569.948 7
10.549
284.949 82
506.448 06
9.012.831 67
1.109.726 91
-- --
49.506 98 69.494 54
- -
67.034 21
_6,70 605
6049
231.295 1 525.768 38 829.481 41 - - - - 14.985 7

-1,50 607
--- --- - -
10.677.259 9.213.877 51 22.275.784 39 280.995 20
270.990 - 395.236 07 178.800 97 190.130 09 9,66 609
1.279.048 90 491.456 40 5.690.335 96 - 610
3.958.786 34 484,695 6.383.655 88 18.643 64 0,85
13.049.948 48 4.321.073 89 19.788.722 89 5.966 16 612
745.009190 4.756.034 18 7.977.000 62 142.593 60 1.254.074 63 613
122.623 81
--
15.222.037193 18.423.045 7 29.212.763 31 2.144.684 48 17,8 614
440.581 03 29.471 61 1,80 15
--
516.280 61
2.164.452 59 3.005.501 7 10.185.918 43
221.238 11 29.582 58
2.911.251 85
159.502 67
435.274 49
7.608 - 616
22,05 17
121.059 61 - - 618
10
www.dacoromanica.ro
146 ALMANACH ARGUS
SEDIUL Teren
CAPITAL Cldiri
Instalatiuni
Comuna
Z . Lei
Judetul
619 Societ.
neding
de electricitate din
Dej 300.000 -- 1.801.126 66
Intreprindere pt. de porci
Ajan loachirn, fabr. de piele soc.
3.000.000
1.000.000 - 2.086.052 94
986.988 40
Fabrica de
cldiri
material pt.
Mercur , fabr. de spirt, soc.
50.000
1.000.000
-- -
500.000
4.459.914 50
Labor , fabric de incltminte,
cietate 500.000 - -
640.000
625 Societ. anon. pentru agricult.
626 Moara Dejana
Dej 500.000
350.000
-- - -
856.992
Judetul Tarnava-Mare
627 Prima de sticle, soc. anon
Fabrica de piele, soc. anon. . . . Agnita
10.000.000 -- 8.524.782 98
6
Fabrica de cramizi, soc. anon.. .
Olimpus , de articole de
- 119.784 31
1289.053 -
1.000.000 - 84.508 82
631 Textila , soc. an. pt. fabr. de bro-
boade - 263.304 10
3udetul
63 Tipografia Elisabeta , soc. anon. DiciosAn Martin 150.000 - 472.613 68
6
634
Cartea Romneasc
navei soc. anon.
,
Valea
Constructia Tarnvean , soc. an.
400.000
100.000
-- 370.456 85
795.521 89
635 Industria
cietate anonim
,
125.000 - 692.214 72
636
637
Nitrogen , soc. an. pt.
chimice
Societ. anon. pt. de carne . .
20.000.000
500.000
-- 36.509.904 83
776.367 51
Judetul Trei Scaune

638 Tipografia Jikai , soc. anon. .
Zabola , soc. anon.
Sf. Gheorghe 10.000 - 13.057 10
639
forestier
640 Tipografia din
industria
Sacuesc, s.
. Zabola
Tg.-Sacuilor
25.000.000
12.500
-- 26.921.347 6
5.678 -
Judetul Turda
641 Prima societate transilvneand pt.
conduct. gaz metan . . . . Turda - 72
642 Socict. pe actiuni pt. mine de piatr
transport
643 Fabric de sticl, soc. anon. . .
350.000 -- 710.003 41
---
14.000.000 20.353.312 81
Fabricele Unite de ghips, soc. an. . 292500 318.824 31
Mendel , fabric de bere, soc. an. 750.000 2.461.606 73
Fabrica de ciment, soc. anon. . . 6.000.000 4.427.910 68
ndustria de lut, soc. anon.. . . 210.000 205.738,59
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 147

i i Lei IB i B. i B. .
1.108.669 8 2.278.278 34 31 115.966 56 38,66 619

6.553.150 5.892.494 24 30.117 37 123.447 31 4,11 620
1.210.343 601.608 80 1.786.627151 30.412 42 113.141 50 11,31 621
47.640
1.839.677 21
431.550 1
1.784.575 4
416.351
6.710.378 13
- 4.750
162.500 - 4.740 5
107269 9
9,48 622
10.79 623
673.982 14.816 828.112 - 9.243 3 1,85 624
468.003 5
2.716.265-6 2.087.344
424.054 92
- 65,000
540.000
75.033149
180.790
15,01 625
51,65 626
8.964.020 5.664.198 4.949.500 1.764.096 20 17,64 627

277.875 41 2.246.919 2.014.296 29 168.710 5 174.794 13 39,02628
58.300 371.385 85 10.143 20.988,08 2,09
41 112.500 88.075188 8,80 30

1.704.8281- 450.747 49 2.239.813 70 48.052155 3
531.713 301.536 623.793 9 13.500 31.095 17 20.73 632

690.060 209.772 691.809 7 45.435 95 11,36 633
570.062 154.610 605.466 1 7.962 4 20.789 20.78 634
66.110 80 216.856 7 8.100 12.621 10,10 35
27.956.907 29.068.216 69.329.157 5.166.287 7 1.101.843 5,51 36

215.287 85 61 637
51.374 40.653 1 15.595 16.194 - 638

19.260.944 50 7.981.241 70 19.599.315 10.841.832 1582.509 56 18.33 639
30.434 68 17.076 6.333 19.518 99 40
787.622 07 2.322.680 94 4.420.180 - - - - - 641
858.646 678.893 52 1.970.287 197.469 98 68.691 30 19.63 642

18.325.416 850.900 43 9.518.127 8
42.808 60
1.226.352 73 2.787.229 92 4.355.589 1
- - 114.590
439.100
-- 459.53351
32.833 89
364.162 39
3.28
11,22
48,55
643
644
645
8.657.108 17.507.987 04 19.891.179 7 3.275.686 2.896.301 48,27 646
174,815 35 209.680,- 237.639 56 66.725 95 31.77
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Teren
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL Cldiri
SO Instalatiuni
Comuna Lei Lei
Judetul Carag-Severin
Fulgur , soc. anon. electrid . . Lugoj 786.019 02 664.811 92
649 Societatea pt. indus. distil
lemnului Resita 50.000.000 15.835.110 24
650 Patria de otet . . .
Societatea anon. forestierd . .
65 Tomesti , soc. anon. forestierd .
Orsova
Lugoj
500.000
1.500.000
5.000.000
- 485.231 75
2.088.694 31
3.395.925 60
6 , fabr. de butoaie, soc. an. 2.000.000 2.599.350,27
6 Industria de Mendres
lova 4.000.000 11.446.840184
Societ. pe actiuni pt. 1.000.000 173.555 02
Electra , soc. anon. Oravita Montan 500.000 1.121.438 67
Judetul Severin
Moara artificial , soc. anon.
lugojand, soc. anon.
- Lugoj 600.000-- 315.817 40
65 Fabrica
Baurnel, Steiner
de calapoade s. a.
comp. soc. anon.
265.000
600.000-- 3.473.720 22
2.928.283 29
661 Industria soc. anon. . . .
66 Fabrica de gaz, soc. anon. . . .
1.200.000
875.000 -- 139.820 51
4,47.186 17
663 , de mobile tdmplrie

225.000
500.000 - 75
322.483 80
Judetul Ttmig-Torontal
664 fabr. de malt. soc. anon. S. Nicolau Mare 125.500 -- 538.394 77
66
6
Terezia ,
Prima fab.
Hercules , fabr. de
aburi, an. Becioh.
salam, s. a. Timisoara
s. a.
600.000
490.000 -- 1.010.665 07
349.923 25
Societ. pe actiuni pentru electricitate Ciacova
100.000
50.000 -- 954.061 40
122.226 59
66
67
Fabrica de
Igiena , a. pentru
, soc. anon .
chimica
Deta
Timisoara
100.000
500.000 -- 742.643 98
397.000 -
Filt , de de lux soc. an.
Arbor , s. pe actiuni p. expl. lemnului
, soc. anon.
1.100.000
600.000 -- 236.263 92
1.687.306 21
673
674
Moara . .
Industria Gudronului , soc. anon. Timisoara
Uzina de electricitate , soc. anon. Peciul Nou
Lovrin 540.000
50.000 -- 350.898 11
2.259.754 05
675
Moara aburi , soc. anon. . .
677 Elisabeta , fabr. de
Iccea Mare
50.000
30.000 -- 106.515 74
117.956 45
678 Fabrica de
Prima
,
s. a.
soc. anon. .
, soc. anon. Sclaf
30.000
30.000
20.950
-- 27.929 84
30.662 76
680 Fabrica
681 Standard , prima
p. constr. de butoaie
prelucrarea Iemnului . . .
de ciorapi
isoara 2.000.000
15.000.000
-- 2.837.668 90
11.628.009 97
a. p. corn. de lemne 1.000.000 - 1.490.513 04
683 Moara Union
Prima
soc. comerciald a.
de vapori, s. a.
Turul , fabr. de ghete, soc. anon.
1.000.000 -
50.000 -- 880.000 -
144.256 76
686 Industria , soc. anon. . .
Gea Krayer , mari drogherii unite
Temisoara 30.000.000
12.000.000 - 2.589.188
24.817.430 17
687
farmaceuticd .
688 Fabricele unite de ulei spun, s. a.
. . . 4.500.000
6.000.000
-- 1.401.451195
3.669.693
689 Kandia , fabric de bomboane, cio-
soc. anon. 7.000.000 - 8.367.111
www.dacoromanica.ro
149

materiale FONDURI
Lei Lei B. Lei B. Lei Lei B.
188.06260 667.881 41 -
37.330.439170 8.185.362 26 4.219.920 46 7.554.729 15.11 649
369.611 90 162.052 95 505.145 50 52.000 - - 650
1.473.615 94 1.386.267 1.844.505 62 1.269.140 262.890 73 17.53 651
593.348 50 3.749.472 2.460.221 23 168.133 15 547.255 22 10.94 652
2.620.743 3.850.379 9 70.000 - 101.488 19 5,07 653
12.076.287123 5.953.772 1 23.472.05910 910.848 41 569.406 77 14,23 654
619.548 75 189.835 541.410 81 - 655
251.245 41 75.946 921.828 37 8.805 01 1,76 656
2.604.421 50 844.471 2.359.542 709.247 76 191.217 37 31,77 657

342.889 50 2.364.792 73 4.844.625 530.772 21 307.369 87 115,99 658
2.475.659 27 3.340.127 20 6.813.486 534.270 95 322.027 35 53,67 659
2.299.131 4.985.534 7.106.939 5 549.928 62 119.526 85 9,96 660
3.922.902 88 602.276 3.370.847 0 677.473 57 188.959 21,60 661
1.040.837 -
389.641 40 405.868
251.582 75
633.619 2
897.275 95
102.967 02
74.572 - 88.187 371
102.193 97
39,19 662
663
-
- --
1.209.032 50 174.043 97 1.760.528 13 80.107 49
845.276 270.763 54 489.201 8 1.021.893 63 169.714 19 28,28 665
39.484 40 450.778 1 51.022 30 10,41 666
.489.534 142.394 12 1.501.993 4 43.100 28.253 66 28,25 66'7
- -
26.182 30 11.104 84 71.519 14.188 19 26.691 43 668
344.885 - 91.540 55 1.034.769 40.000 21.445 49 21,44669
143.886 50 335.203 66 399.549 37.184 88 7.44 670
28 988.385 71 800.835 40.729 31.898 35 2,90 -
1.010.280 - 60.943 07 1.618.643 350.000 - 15.766 2,63 672

557.671 75 1.431.185 1.675.534 629.877 31 175.590 61 32,52 673
504.281 - 1.190.857 26 4.023.037 20.298 37 40,60 674
1.700 4.156 - 12.500 - 2.852 10 5,70
8.000 --
3.008 97
1.635 16 --
77.050 - 33.162 09
25.529 50
27.551 -
2.243
87.681
7.48 676
292,27 677
11.200
59.807 - 98
470.267 4 72.998 80
159.501 531,67 678
- 679
1.567.190 82 867.605 33 3.769.153 25
9.553.447
151.548
937.957 18
11.979.493 15 14.614.179 76
1.013.719 42 1.646.973 39
386.571 69 1.022.812 13
40
150.000 -
- 1.539.220 11
47.057
30.609
10,26 681
4,70 682
3,06 683
56.977 10 52.500 - 55.029 69 43.202 09 86,40 684
53.254.654 08 50.329.823 81 66.170.787 9.907.015 - 4.424.124 25 14,75 685
28.093.217199 14.676.249 15 43.086.720 15.011.065 2.458.318 35 20,49 686
5.834.199 38 5.333.684 94 7.059.985 200.000 - 911.503 58 20,26687
5.868.399,- 4.881.417 7.925.355 212.903 492.760 541 8,21
6.727.885130 10.951.311 17.427.442 1 1.179.444 21 674.734 9,64
www.dacoromanica.ro
150
SEDIUL Teren
CAPITAL
Instalatiuni
II Comuna
B., B.
Prima fabria de spirt raf. soc. a. Timisoara 4.000.000

Fabrica de bere timisorean . . 4.000.000 - 9.989.829 61
, soc. anon. forestier . . 3.000.000 - 2.435.478 71
Moara cu Bega., soc. an. . 1.600.000 890.940 90
Helicon , soc. bntean pe actiuni
pentru tipografie 2.000.000 2.440.492 76
Industria
Samuel
, soc. anon. .
societ. anon. . .
Ciocolata Zamfirescu , soc. an. .
. -Elisabetiu
Timisoara
1.200.000
1.000.000
1.000.000
-- 1.991.964 38
215.056 01
1023.909 16
de asfalt de var Cavaran .
Soc. an. bntean p. constr. de case
700 Rusca , soc. an. p. expl. pdurilor
600.000
5.000.000
800.000
-- 882.156 76
18.056.742 67
1.337.342 02
---
701 de petrol Orsova-Tileagd , s. a. 10.000.000 9.715.017 25
Prima moar cilindric, soc. anon. Peciul Nou 100.000 220.000 -
70 Emilia , moara fabrica de olei . 1.500.000 1.432.969 -
704 Fabrica de lanturi, soc. anon. . .
Fabrica de plrii de soc. anon.
Timisoara 600.000
2.169.000 -- 480.344 99
382.726 40
Fabrica de plrii de pai, soc. anon.
Moara Mare Temisorean, soc. anon.
911.000
2.000.000 - 1187.696 68
1.354.211 43
Judetul (Bucovina)
709
Bucovina , s. a. pentru lemnului
Bucovinek inst. de Arte
Cernuti 10.000.000
400.000
--
3.275.294 34
- --
6.0001)00 - 5.364.739
710
711
71
Prima
lucica
de bere spirtului
de zahr . .
Fabrica de drojdie presat spirt
Jucica Veche 25.000.000 - 27.895.330 -
3.000.000 - 4.899.258 69
71
Carepciu
Prima s. a. a morilor din Bucovina
Putna , fabric de ciment Portland
.
600.000 - 1.492.707 45
71
71
& Roman
Industria de spirt liqueruri a agric
720.000 - 83
din Bucovina
Globus , s. a. de transp. intrepozite
500.000
2.500.000 - 57
2.323.273 67
717 Cosminul , soc. an. p. exploatarea
industria . . . 1.500.000 - 225.587 -
Judetul Basarabia
Luceafrul , soc. anon. de editur
trii , societ. anon. . . .
Chisinu
900.000
-- 27.182
325.845 95
-
Judetul
720 .Zarojani , s. a p. agricole . 33.000.000 - 73.014.320 70
Total general . . . 7549070670 I .612930815 86
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 151
Materii prime
DIVERSE BENEFICIUL
FONDURI
materiale
Lei B. Lei Lei B. Lei B. Lei B.
52 13.993.06110 11.772.059 11.474,67816 3.007.662 21 75,19

6.417.740 - 5.986.876 7 6.041.218 14.085.827 1.521.687 4 38,04 691
5.220.713 8 2.588.576 57 17.805.333 183.583 406.956 13,56 692
2.174.890 2 3.808.930 1.712.734 53 543.122
1.290.210 1.284.80515 2.604.848 7 229.523 27 351.729 17,591694

3.498.609 2.075.359 3 5.798.311 5 595.0881661 265.215 22,10 695
1.509.348 5 1.508.189 2 2.102.254 39 157.860 40 696
2.425.042 4.599.344 21 7.851.919 7 200.203 7 112.038 11,20 697
912.542 177.321 51 1.184.882 210.805 99.321 56 698
72.000 - 13.470.258
1.176.391 1.755.177 3 175.000 - 173.243 21,66
17.055.459 14 20.249.956 37.490.941 80 446.011 701
58.515 - 41.223 149.293 37.215 37,21 702
764.853 11 558.856 1.373.790 67 - 703
799.769 1.456.535 49 1.044.484 3 7232- 89 213.273 7 35,55 704
4.116.218 1.136.494 38 3.265.318 6 411.483 18 24.612 1,13 705
1.745.134 4 264.549 1.027.222 3 2.438.098 22 357.820 01 39,2 706
9.825.131 6 7.969.515 7 2.153.879 784.690 39,2 707
29.425.136 36.615.783 4 41.100.858 2.667.107 13 13.512.447 135,12 708

1.278.445 05 1.459.117 1.228.983 40 1.082.754 23 43.209 70 10,80709
6.539.782 4.830.892 9.420.666 21 525.618 33 1.419.931 95 23,671710
8.719.498 10.085.916 22.373.851 3.621.302 05 14,4 711
372.156 78 1.352.276 01 4.119.550 55.770 959.430
3.425.776 3.332.076 3 782.000 386.288 1 713
1.113.629 44 1.364.534 1.074.005 46.145 96 201.387 1
311.859 4 715
6.165.309 7 6.713.074 0 54.992 38 44.901 8 1,80 716
13.996.146 7.322.534 8 1.094.110 39 2.878.139 4 191,88 717
474.012
1.198.929
249.374
400.326 1
160.288
494.345 30
73.643 80
235.556 - 18.902
123.905 5
718
13,77 719
13.822.656 16 3.567.231 43.630.730 15 3.564.917 - 82.911 0,25 720

5508472782 6553110143 9994965934 1101283534 1819186772 69
www.dacoromanica.ro
152
Infiintate in anii 1921-1923 care nu bilantul la Decembrie 1923
DENUMIREA CAPITAL
Comuna Judetul Lei B
1 Soc. Mest. 1921

fabr de ulei. 3.000.000 --
Galati - - -
industria
Viitorul fabr. de
- Craiova
Iasi
Covurlui
Dolj
Iasi
2.000.000 -
100.000
1.000.000 -
-
Antrepozite silozuri- 1.500.000
Crema Schmol, Bucuresti Ilfov 500.000 -
Sonda petroliferd - 1.500.000 -
Editura
Lemnul
Traversa
- noui-
- 50.000.000
100.000.000 -
pentru Comertul

alimentara a --
Soc. M-cultura Bihor-Satu-m.
4.500.0001-
18.000.000 -
1 Cokskolt 1.000.000 -
1 Far 5.000.000 -
Pepenierele Bernard - Tecuci Tecuci 1.000.000 -
Tipografia Unirea - T-Mgurele Teleorman 300.000 -
Forta Tulcea Tulcea 96.000 -
Orheiu Orhei Orhei , 1.000.000 -
20 Merinos 1922 5.000.000 -
21 , 168.000 -
22 Doaga Botosani Botosani 1.750.000 -
24
Herculis -
Cromo 1.000.000 -
25 Moara Victoria - - - Cernavoda Constanta 8.000.000 -
26 Reconstr Dobrogeana - Constanta 5.000.000 -
27 Ochiuri Dambovita 200.000 -
28 Craiova Dolj 1.000.000 -
29 Viata 500.000 -
Energia 100.000 -
31 200.0001-
3 Leventina fabr. de salam
mezeluri 200.000 -
Soc. Dorohoiul - - - - Dorohoi Dorohoi 2.500.000 -
constr. 1.000.000 -
3
3
-
de intreprinderi
--
Trans. Blok. Iasi - -
Iasi 600.000 -
1.000.000 -
3 , , foto-chimica- 1.000.000 -
de navig. pe Dambovita Bucuresti Ilfov 500.000 -
3 Rudolf & Co.- 2.000.000 -
Fabr. 6.000.000 -
41 Bauxita. , 3.000.000 -
4 Unirea petrolif. 500.000 -
43 Indumin 5.000.000 -
-
4

Carpati
Aurif era
Cartea
- - -- -- , 1.230.000
20.000.000 -
1.000.000
47 Romana de intreprinderi 1.000.000 -
48 10.000.000 -
Agra 4.000.000 -
5 1.000.000 -
www.dacoromanica.ro
SOCIETTII Comuna Judetul Lei B.
51 Soc. Granitul Bucuresti Ilfov 1922 2.500.000 --

52
53 Petrolul
Sulfo-Bioxid - - - -
--
de electr. 2.000.000
12.000.000 --
54
55

Meotic
12.000.000
5.000.000 --
56
57
; Intr. Rom. de motocultura
Generala de transporturi
1.000.000
1.000.000 --
58
59
60
Suchard
Renasterea
Prima de butoae
- 20.000.000
15.000.090
1.000.000 --
61
62 Leda
artistica Romana - 500.000
9.000.000 --
63
64
Sondajul
S. I. L. p. lemnului
45.000.000
10.000.000 --
65
66 - -- -- -- -- 4.000.000
500.000 --
67
68
;
intrepozite
tr.
4.000.000
1.000.000 --
69
70 wMaceazul p.
c. petrol.
metal.
3.200.000
15.000.000 -
Vezuviul
petrolului
hemica izolatoare
corn.
2.000.000 -
72 Soc.
Soc.
Rom.-Cehoslovaca- - -
expl. agr.
1.000.000
8.000.000
--
74 wCeramicaRomana fabr.
de produse ceramice- -- 2.000.000 --
---
Continental-Petrol 1.000.000
Coroana Romana - - Busteni

76 Uzinele mec. 1.500.000
77 Prahova 1.000.000
78
79
Comunala
p.
- Predeal
corn.
Ploesti 10.000.000
100.000 --
81
Moara
Viticultorul - - - - Cetatea Cetatea Alba
2.000.000
500.000 --
82
83 Fabrica de --
p. expl. bailor de namol
S. A. - - -
Chisinau 125.000
3.500.000 --
84
85 p. tip. edit. etc.
Braila Braila 1923 300.900
15.000.000 -
S. Singher fabr. de tes.
de lana 5.000.000 --
Soc. Ac Bunar Balcic
Progresul-Balciculuifabr.
caramida - - - -
Caliacra 500.000
700.000 -
Soc. industria Cernavoda Constanta 2.000.000 --
90 Achimidis fabr. de
metalice Galati Covurlui
2.200.000
2.000.000 -
91
92
fabr. de
Bir. tech. al ing. asociati
Craiova Dolj
Iasi 100.000 --
indigene
---
Francisco-Cinzano et co. Bucuresti Ilfov
1.500.000
6.000.000 --
95
96
97

Baia de
Foraky Rom. sond. petr.
Rom. de tes. imprirn.
5.000.000
5.000.000
10.000.000
--
de transp. internationale
wSchenter & Co. - - - 4,000.000 -
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Comuna Judetul Lei B.
99 Soc. Forex lucrari de sondaje

I pentru petrol - - - - Bucuresti 1923 30.000.000
100 Soc. fabrica de
101 Soc. Fabrica p.

--- Ste-
2.000.000
luminat tras metale - 20.000.000 -
102 Soc. S.L.E.T. p. lum. electric
al trenurilor diferite inst.
de distr. luminei electrice 1.200.000 -
103 Soc. Kryszezatek S. A. R. p.
industria zaharului- - - 50.000.000I
104 Soc. Fontana p. industrie
comertul petrolului - - 5.000.0001-
105 Soc. Continentala 1.000.000,-
106 Fabre-linie tr. de
pasageri 1.500.000 -
107 Soc. Serv. de camionaj C.F.R.
transporturi 2.000.000 -
108 Minimax S. A. R. - - 1.000.000 -
109 Uzinele masini agr.
industriale - - - - 2.000.000 -
110 Soc. Ferrovial, S.A.R. intr. 1.000.000 -
111 Holland America-Line tr. 1.000.000 -
112 *ulzer Freres din Buc. 3.000.000 -
113 Tip. Unite- - 23.000.000 -
Fabrica Emlac - - -
114
115
Steaua Electrica- - -
- 1.000.000 -
116
117 Produse alimentdre- - 3.000.000--
118
119
Forestiera Banatului -
Uzinele met.
1.000.000
2.000.000 -
120
121
122
corn. Teleajenulz
Constructia
p. intreprinderi constr.
-- 10.000.000 -
--
4.000.000 -
12.000.000
123
124
Parcul Principesa Elena
fabr. de
500.000
15.000.000 -
125 Coroana fabr. de
bomboane etc.- - - - 3.000.000 -
126 Soc.
127 ---- 1.000.000 -
5.000.000 -
128 Regal Olandez
Transporturi - - - - 1.000.000 -
129
lucrari publice - - - -
intr. de
30.000.000 -
130 Soc.
agricole
Expl. for.
3.000.000 -
131 Soc.
de aparate
pr. Rom.
lame de ras, 1.000.000 -
132 Soc. fabr. de raf.
de uleiuri vegetale - - 24.000.000 -
133 Soc.
134
135
soc, pe petrol-
.Energia p. mec. Piatra-N.
DumbravaA S. A. pentru
Neamtu
. 1.000.000
6.000.000
6.000.000
--
etc.
136 So c. Ceramica fabr. 700.000 -
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 155
DENUMIREA SEDIUL. CAPITAL
Comuna Judetul LEI B.
13
13
Soc. P u n g a fabricarea
pungi de hdrtie
Ceramic Focsani
Focsani Putna 1923 -
bric. cdrmizi 1.000.000
13 Tipografia Prahova 300.000
14 Metal-Petrol S. A. 200.000 -
141 Fabrica de lumandri
de albine . Roman Roman 250.000 -
142
143
Cristalina,
ape gazoase . . .
Industria Romaneascd
de
1.000.000
400.000
--
144
1
Victoria fabr. de
pansamente,
Dacia fabr. de
Oradea-Mare Bihor 1.050.000 -
146

cosmetice
a intreprin-
1.200.000 -
comer-
147
ciale S. Lipison
Cantarul S. A. R. .
.

3.000.000
1.000.000
--
148 Anon. p. prelucrarea

de piele . .
Vesta p. valorizarea
Tg. Mures-Turd. 1.000.000 -
150 Union
a lemnelor
de
Sibiu Sibiu 1.000.000 -
151
goane
pentru indus.
Satu-mare 6.000.000 -
de
3.000.000 -

Gleata S. A. Indus.
Tarn.-mare 15.000.000 -
clddrilor
galvanizate, sobe de
154 Fabrica de
Piatra Neamtu 500.00 -
155 Fuller &
Hanterus
S. A.
Brasov Brasov 3.500.000 -
156
de transporturi . .
Oficiul de trans-
3.000.000 -
porturi internationale
Turbator & S. A
2.000.000
1.000.000
--

Furnizorul S. A. .
Mina Petroliferd
2.000.000
1.000.000
--
160 Grozesti S. A. Indus

lemnului
M. Stefnescu
5.000.000 -
conserve alimentare
Fabrica de spirt
10.000.000 -
n
rivate Nicolina .
Singher fabr. sis-
Iasi 3.000.000 -
164
......
S. A. R. P. M. S. A.
de
. 5.000.000 -
Rom. pentru indus.
Sarpin Drgsani 10.000.000 -
Total . . . --
www.dacoromanica.ro
156
Bilanturile a 218 Societti
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL BIL
SOCIETATII
Comuna Lei Lei B.
Judetul
S. A. de prod. cons. Pitesti 2.000.000 1
2 Buzesti 143.500
3 Societatea Lacul Srat 1.000.000 1.425.771 62

Societ. Comercial S. C. R.
Import Export . 3.000.000 8.700
5 societate anonirn . . 500.000 -

Judetul Caliacra
dzbnda societate . 1.000.000 124.192
7 societate . 300.000 13.600
8 soc. anon. pentru
tul produselor petrolifere . . 2.000.000 1.200.000
Judetul Constanta
Grnarul Romnesc soc. Constanta 3.000.000 30.042 60
10 Tomis > soc. cooperativ de consum Constanta-port 200.000 53,852 20
Covurlui
11 O. Ausschnitt & S. A. R. comertul
fierului import export. 4.400.000 - 43.672 15
Dolj
Comertul Romnesc soc. Craiova 500.000 15.459 55
13 Sindicatul Sf. Nicolae soc. anonim4 150.000 28.990 25
: soc. anonim . . Calafat 50.000
15 Drgsani soc. . Craiova 3.000.000 692.352 60
Cotnarul Viticol Rom. soc. anonim 1.250.000 289.293 65
17 Uniunea Pescarilor soc. . 1.000.000 1.389.959 5
Sindicatului micilor . 100.00 6.385 14
Judetul
1 Magazinele M. C. Dnric soc. anon. Tg.-Jiu 600.000
Soc. cooperativ de consum Mercur Clrasi 155.100 19.203 15

21 soc. cooperativ pe actiuni Pietroi 134.700 12.289 90
Judetul
22 Coop. Podgorenilor din Mold. S. A. Iasi 400.000 7.539 10
23 Moldova-mare s. a. r. de automob. 1.000.000 35.000
www.dacoromanica.ro
15T
C omerciale pe 1923
DIVERSI DIVERSE BENEFI-
Materiale Debitori Fonduri Creditori CIUL
Lei Lei B. Lei Lei B. Lei Z
- -
584.683 45 946.527 80
31.930 - - - -- -- - -- -
81.370 2 170.000 8,50
2
- - 207.520 71 -
51.551 110.931 736.603 8 73,6.
832.159 1.927.082 67 - -
100.000 2.569.693 72
- - - - 15 3.919 61 :
1.243.475 80
314.781 - 1.976.197 6
115.271 6
- 47.510
888.994 15
76.176 50
146.021 70
61.304 20,4
6
7
250.097 50 855.190 82 138.248 808.400 45 8
- - 30
3.257.476 7
105.238 - 14.126
50.391
- I
376.384 95
231.783 65
279.795 75
34.734 3 17,3 10
9
10.078.492 - 15219.506 28 700.000 23.787.399 13 1.124.233 7 22,5
77.838 75
- -
-471.134
659.364
-
90
3.095 7
.
582.473 20
828.840 -- - - -13.694 80
142.625 65
2,73 12
95,0 13
1.937.981 50
44.409
827.235 554.741
4.830
407.365 - 313.008 50 10,4
14
15
- -
829.280 50
364.757 95
994.912 45
4.505 75
89.602 85
8.952
- -
70
896.671 05
367.881 76
786 25
163.422 05
13.698 2'
0,6
16,3
13,6
16
17
18
1.447.214 24 356.158 90 16.900 - 9 81.011 - 13,5 19
212.222 70
131.052 44 - --
18.892 16.761 63
8.175 67
31.450
45.783
-- 31.740
19.174 13 14,2
20
21
1.067.543 30
328.550 45
63.443 85
466.452 63 - -
54.618 95 692.101 15
50
92.307 85
152.620
23,07 22
15,2 23
www.dacoromanica.ro
158 ALMANAH
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL IMOBIL

SOCIETATII
Z Comuna Lei IB. Lei
3udetul Ilfov
2 <Metalica s. a. de masini
--
materiale de constructii Bucure0 10.000.000 79
25 Sinaia soc. 4.000.000 5.363.723 51
26
27
28
Au bon
Agrara
> soc. anon.
Mercur soc. coop. pe actiuni
soc.
.

5.000.000
1.200.000
5.000.000
--- 5.287.879
1.707.181
- -
29 Govora-Calimnesti soc. anon. pt.
expl. Govora 20.000.000 18.615.410 55
30 soc. 9.999.500 - 5.548.216 56
31 Centrala cooperativelor sindicatelor
micilor din . 204.200 - --
32 Arta soc. cooperativa . . 394.375 420.000
33 Comindus > s. a. pt. comert 1.000.000 - 20.321 50
250.000 - 1.835.000 -
500.000 -
34 Coloseum soc.
35 soc. 192.720 85
Agence Gnrale de librairie et de
publications de Paris - 200.000 - 597.550 -
3 Comptoir de comert Industrie . 5.000.000 4.665.845 70
Soc. marilor hoteluri din 8.000.000 7.160.857 40
3 cUniversala soc. anon. . . 6.000.000 240.001 -
40 Uniunea comerciala soc. anon. 18.000.000 - 13.101.687 41
41 Soc. marilor stab. din Constanta . 3.000.000 - 11.787.486 14
4 Busteni s. 1.500-000 2.183 346 20
43 Magazinele generale antrepozitele
Obor soc. anon. . . .
Faraudo, s. a. pentru exploatarea
2.000.000 - 2.641.641
comertul de Horticultur . . 2.000.000 2.288.557 35
45 Rampa cercului comercial Marcu
Pascal soc. 12.000.000 3_392.626 55
46 Casa 225.318 25
47 Soc. gener. pt. comert. de covoare,
stofe de
48 Turtucaia s. a. de comert

Oltenita
2.000.000
5.000.000
- 100.000 -
151.441 80
4 Soc. Fichet s. a. . 2.500.000 1.355.761 36
51 Soc. de comision Ceho-Roman 10.000.000 3.611.400 75
51 Renaissance .a
52 Cauciuc Pirelli> s. a. r. . .
.>

2.000.000 -
-
400.000
4.481.542 17
-
53 Socexprest s. a. pt. infiintare
de restaurante, hotel.
alte intreprinderi similare . 500.000 446.661 25
Sporul soc. coop. pe act. de aprov
a membrilor
55 Olso s.
456.700
300.000 -
106.534 --
5. s. a. r. . . 3.000.000 - 2
5 Soc. marilor din Sinaia
Soc. restaurant. moderne s. a. r.
. 2.000.000 - 340.186 15
500.000' - 112.313 35
5' Controlul Comertului s. a. r. 300.000 - 32.983 25
Sica s. a. pt. comert 2.000.000 43.409 25
61 Dentara s. a. r. . 2.000.000 - 85
6 Uranos s. 3.000.000 1
63 Pivnitele Rhein co. Azuga s. a. 6.000.0001- 2.647.144 2C
d'Orient soc. pentru im-
port export 500.0001- 49.543
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 159
DIVERSI DIVERSE DIVERSI BENEFI-

Debitori Fonduri Creditori CIUL
Lei Lei . Lei B. Z
11.982.158 71 260.174 63 7 1.618.014 77 24

- - 13.515 83 2.161.684 361.607 64 9, 25
26.006.817 35 4.212.394 362.840 13 27.305.165 803.418 16,0 26
10.282.000 - 2.673.110 3.373.524 45 8.948.291 11 111,35 27
13.132.430 24 1.750.25815' 37.344 - 15.300.630 21 1.435.772 4 28,71 28
--
4.062.922 60
5.977.399101
764.326,75
2.595.102 43
2.611
1.198.766 7
1.455.198 80 . - - -
2.031.398 3 10,15 29
30
- 297.858 3
- - -- 323.044 5 41.697 35 20,43 31
498.818 10
-
430.554 57
97.631
523.583 25
- -
--
87.525
- 375.935
107.492 47 -- -- --
75.979 5 32
33
671.534 35 2.209.081 - - 746.148 81

2.647.111 22 10.384 28 2,0: 35
34
6.490.839 6
-- - 4.430.245
5.118.986 7.
140.622
156.999 7
14.271.953
5.444.430
240.000
180.203 35
- - 36
37
-
13.650.906 2
214.808'85
7.217.608
642.017 3
1.250.000 - 1.790.234 0
14.577.937 896.521 -
2.885.336 81
14,9'
38
39
53.866.589 0
- -
-
60.810.615 71
90.588 65
87.330 -
615.500 95
91.939 72
453.134 85
93.219.282 7
10.880.714
601.284 65
- --
2.555.536 70
24.811
14,1'
- 41
1,65 42
40
265.261 2 6.763.267 15 1.389.444 6.194.853 932.989 91 43

67.425 6 702 225.896 15 685.739 0 176.413 : 8,82 44
5.548.653 9 7.721.367 752.621 3.546.122 1.818.948 45
1.487.685 566.065 2 1.214.164 71.793 60 7,17 46
7.680.078 05 1.428.382
16.624.672
- - 7.320.619 :
117.769 65 12.491.239
453.822 53
1.018.745 02
22,6' 47
20,91 48
346.343 6:
14.187.468 2
3.172.783,1
12.991.733
6.908.821 0.
1.400.000 -
513.850 23 7.230.570 31
- - 9.187.855
20.132 21 12.748.390 27
- -
72.603 49
255.872 63
2,90 49
50
51
27.193.399 01 11.536.198 41 34.781 15 43.578.350 85.721 17,16 52
162.794 308.433 55 54.609 s 10,92 53
790.559
- - - -
11.712.446 09
8.400 2: 855.347 07
182.814 25 11.607.696 37 - -
25.725 90 5,
-
54
- -
10.864.144 45 3.476.535 11
49.577 85
- 9.569.710 05
47.986 80
327.446 17
-
10,91
55
56
51,50 57
- - - - 5.523 23
149.329 05 143.246 85
1.030.000
64.656 05 12,53
1.441.692 25
209.385 08
837.957 - - 18.730
463.000
-
33.992 20
- 11,33
-
42
4.780.414 0
12.189.085 6
460.079
6.294.443
2.485.668
-
194.001
1.621.794
641.805
9.865.209 503.270 -
209.748 22
1.204.296 85
10, 61
16,77 62
20,07 63
370.025155 605.179 55 - - 539.745 90 79.671193 15,93 64
www.dacoromanica.ro
160
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL IMOBIL

SOCIETATII
Z Comuna Lei Lei .
65 Cronometrul s. a. Bucuresti 3.000.000 -- - --

200.000
66
67
S. A. Exportul
Soc. gener. de autom. s.

1.000.000
1.000.000 - 1.945.829 49
68 Soc. gener. de Carol
3.000.000 -- - -
69 Progresul Agricol s.
7 Creditul gener. de comert
71 Compania Comerc. de petrol s. a.
.

20.000.000
30.000.000
1.000.000
-- -
8.214.204 14
6.266.442
3.132.629 85
72 Waston & Youel s. a. r. de export
import 6.000.000 -- 6.246.544 70
73 Ferrostaall s. a.
International investment comp. s.

1.000.000
5.000.000 -- --
242.282 55
9.848.893
75 Ploesti-Tatarani s.
76 Movila Techirghiol s.
.
.
2.000.000
15.000.000 - 890.043
17.192.678 61
7 S. A. R. de automobile
et comp. unite
Leonida
15.000.000 -- 10.852.131 20
78
79
Podgoria s. a. . .
Soc. anon. gener. de comert
.

15.000.000
10.000.000 -- - --
7.284.622 80
100.000
80
81
Restaurantul Europa s. a. . .
Reclama s. a. de publicit. afis.
200.000
300.000 -- - 1
82
83
Restaurantul Romnesc s. a. . .
Cons. funct..soc. coop. pe act.. .
500.000
400.000 - 498.282 35
136.889 60
Merces s. a. pt. reprez. de comis
85 Soc. Anon. Rom. de comert .

500.000
1.000.000
-- 43.381
1
--
86 Ion
de coloniale
s. a. r. pentru comert
1.500.000 -- 235.027 -
87 A. pentru distrib. prod. petrol.
88 Soc. Rom. de hid. Comert .
Actiunea Econ. a Romniei S. A. .

1.000.000
5.000.000
5.000.000
-- 13.027.975 80
100.414 55
4.237.817 77
91
Brasovul s. a. r. de intrepr. comerc.
industriale
Hofherr-Schrantz Clayton Shuttle-
1.200.000 - 1.412.293 68
worth s.
Romno-Palestinean . a
6.636.740 31
3.000.000 -- 1.945.439 40
30.000
9
95
P. D. R. Distil. Rom. s. a.
Europa orient. s. a. pt. imp. exp.
Grand Mag. de Paris Negocia s.

6.000.000
5.000.000
750.000
-- 2.839.693 30
1
565 353 50
-
96 Elise s. a. pent. expl. de localuri
de consum 2.000.000 -- 1.010.126 -
9
98
Continentala s.
Saramas s. a. r. de manuf.
500.000
5.000.000 - 15.400
200.000 -
S. A. pt. comert. de masini
trep. technice fost 2.700.000 -- 327.366 04
00
01
Sarda s. a. r. de apiroviziouare
Roma soc. coop. de consum . .
2.000.000
140.025 -- 207.832 10
- -
2.759 20
--
02 Utila s. a. de comert . . . . 1.000.000
03 Ageco soc. gener. de agent 15.000.000 4.284.254 70
V. Misir & Co. Soc. anon. . . 50.000.000 10.534 25
05
06
Societatea
rene pentru comert
a trilor
S. A.
Cooperativa Victoria Unirei S. A.
4.200.000
5.000.000
-- 399.409 85
7.598 216 35
07 <Mesageriile Europene S. A. R. pe
actiuni
08 Avntul Comercial S..

-
2.000.000
2.000.000
-- 120.665 45
1.409.586 45
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 161
VERSI DIVERSE EFI-

Lei B. Lei Lei Lei B. Lei

- -
5.799.532 35
08
5.551 599 91
1.590.631 0'
1.164.530 6
-- ---
51.600 7.668.359 65
1.677.112
3.186.842 1
- --- 25,-
750.000
125.000
- 65
66
67
- - 2.998.096 8:
- --
172.377 9 313.622 50
- - -
948.648 91 31,62 68
- -
16.516.347 96 9.509.752 2 33.252.818 6 69
--
107.604.994 199.602.329 106.684 102.292.70353 9.154.279 97 30,31 70
1.099.078 7 4.324.229 0: 291.858 25 29,1: 71
21.721.265 95 6.509.787 - -
--
35.708.089 6 122.898 09 72
6.450
- --
4.647.239 40 2.490.745 6
40.282.036 0
763.800 -
100.000
274.616
- -
6.466.746 0:
43.263.928 61
- -
310.907 77
- - -
1.013.883 76
31,09 73
20,2 74
75
772.946 15 2.266.951 2 976.078 - 4.134.029 85 66 4,31 76
38.602.300 26 11.598 447 6 809.699 3

4.578.472 -
13.723.750 - 3.628.197 23 24,1: 77
17.131 20
3.979.920 60
11.945.596
335.631 9 45;409 21
18.120.252 62
2.408.493 41 - - -
1.819.987 19 12,13 78
79
- -
311.012 50 40.664 -
3
51.730 7
11.840 3
- - --
100.944 68.421 45
- - -
121.103 61
34,21 80
40,33 81
125.442 80
239.121 20 -- - -
39.033
365.347 35
- - 107.956
82
26,9: 83
27.657 15 2.943.822
12.413.939 10.308.501
1 49.067 25 3.183.605
10.000 - 33.652.493 23
- - -
300.534 30,0
84
85
2.176.283 50 1.172.850 7!
3.712.774 65 346.661.066
-
3.899.718
- 1.465.232 0
352.364.89497
569.603 91
88.096 7
86
87
208.060 35 19.077,199 124.828 13 19.359.708 169.731 88
823.494 20 6.931.609 114.081 5.155.688 64.959 9 1,30 89
717.511 10 388.816 83.319 4' 1.105.367 109.886 27 9,15 90

623.786 18 41 1.871.320 4 1.890.884 27 962.955 4' 14,66 91
5.704.515 65 4.081.861 31
2.999.529 20 2.791.038 55
129.000
- -- 7.988.718 9 668.526 22,28 92
3.221.419 05 3,85 93
3.301 35 10.520.541 20
1.537.796 10 354.449 45 -
200.000
-
- 10.206.432
1.524.766 6
60.539
195.125 41
1,21 94
26,- 95
--
1.346.778 -
3.543.328 50
658.404 5
365.013 81
6.274.089 11
554.361 -
686 6
679.989 81
598.914 25
92.000 -
5.439.020 21
173.870 30
13.427 15
- -
8,6
-
96
97
98
1.902.672 2.159.638 7
- 50- 2.830.700 -- 99
2.816.004 25 1.005.029 61
92.161 45
262 75
32.381 70
751.815 4
1.000 -
- -
3.094.975
21.036 25
2.888.558 60 143.698
- - -
14,3 102
100
101
13.483.075 5 25.452.941 138.092 62 31.266.883 19 1.340.583 36 8,93 103

381.657 9' 11.120.833 2 1.822.473 61 11.522.261 45 10.631.314 21,26
2.376 473 1
26.647.144 71
6.244 328 11
1.797.110 - - - 4.999.820 30
170.152 40 27.122.327 80
653.266 25 15,55
1.230.238 09 24,6
--
24.732 0
1.604.921
405.346 51
- - 2.231.648 75
25.000 - 252.122 30
- -
225.924 95
-
11,29
www.dacoromanica.ro 11
162 ALMANACil
DENUMIREA SEDIUL CAPITAL IL
Comuna Lei B. Lei
Osram, S. A. , Bucuresti
Syndex Sindicat pt. export S. A. 6.407.887190
111 Maison Gaby S. . 400.000-
11 Institutul Balniar Sinaia, S. 2.000.0001- 28.768.635,91
11 Olando-Romn, S. A. . . 500.000 69.122 35
11 Manufactura S. A. Craiova, sediul
central Bucuresti . 77.839165
campagnie-Belge-de Ne-
goce S. . 102.1331,42
11 Societatea Franco-Romn de mate-
Hale de drum de fier . . . 2.399.959/50
117 Tecnica Comercial S. 2.500.000- 42.564115
Birolana, soc. 10.000.000- 51.078'50
Marconi, soc. 6.000.0001- 2.620.4891-
Soarele, soc. 500.0001- 12.465
121 Drogheria , soc. . 112.501194
C. I. M. soc. comerciald, Indus-
minier 1.000.0001- 541.430 70
1 Cereala soc. anon.
Garajul Modern >, soc. anon.
125 Sarpic, soc.
. 10.000.0001-
500.000
4.000.0001-
- - --
2.155 228
Societatea pt. exportul cerealelor
12 Petersen soc. anon. .
--
Axa, soc. anon. 500.0001- 75
Bodega Helvetia , soc. anon.. 2.500.0001- 2.141.143 20
131 Oficiul Econ. al Romniei soc. 5.000.000,- 1.369.98020
131 Ilfov, soc. anon. de comertsi
Pax soc.
1.000.000'-
67.785
1 --
1 Societatea pentru comert
industrie 250.000,- 11.708 50
1 International Harvester Corporation
Sabor, soc. anon. de comert
250.000 - 34.875 -
13 200.0001- 23.932 95
13. Tretorn, soc. 1.000.000 - 1 -
Mehedinti
137 Depozitele Generale soc. anon. . .
138 Societatea micilor
13 Comertul soc. anon.
soc. anon.
T.-Severin 500.000,-
1.000.000 -
24.066
198.091
150.001
--
Putna
Podgoria soc. anon. . . 500.000 - 50
141 Intreprinderile comerciale unite fost
E. M. Zoler. soc. anon Focsani 4.000.000 - 772.204 00
Gheorghiu soc. anon.
chidare ...... li-
. Odobesti 1.000.000 - - -
Societatea cooperativ Dealul Odo-
lichidare . 217.800 - 20.655 20
Judetul Romanati
--
.
Sindicatul comerciantilor din
jud. Romanati soc. anon.. . . CaracAl 500.000 80.884 20
Farmacia soc. anon. . Corabia 400.000 52.400 70
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 163
DIVERSI DIVERSE DIVERSI

Ma teriaIe Debitori Fonduri Creditori CIUL
ei Le Lei Lei Lei B.
8.747.964 49 2.438.425 47
178.568.488 83
-- 10.781.284,06
1.644.023,75
32.573 6,51 109
24.000 -
110
-
861.957 55
305.757
428.183 90
319.299 25
172.338,92
250.000 -
60.215 91
986.067 05
26.533.556161
43019
- -
108.700
104.824 50
27,1 111
- 112
113
7.407.574 50 40 98.203 1 19.277.444,35 25.489 45 114
21.643.811184 61.252.635 53 - 99.065.0081 - 115
- - - -
2.228.919 91
796.083 75 13.161.618 93
8.775
-- --
4.140.0001-
52.618
4.041.697 :
-
786.366
- --,' 116
117
118
50 266.698 25 388.033 -
--- 119
801.329 55
- 2.155135 - -
4.002 35 507.228 11
94.437 15
-
120
121
-- --
- -
4.779.143 65 5.007.781 75 203.035 40 20,31 122
3.746.000 6,194.445 16 2.640.773 476.667 63 123
661.184 81
375.170 90
607.252 17
6.807 43
--
58.491 65
-
407.212 3
59.757 55
- -
- -
--
-
124
125
- - 9.484.341160
- 39.848.798
-
116.146 7'
126
127
2.804.564 52
495.476 50 152.020 90
11.742.449 09 11.456.309 04
-
37.5001-
96.770
2.947.494 :
260.048 25
22.296.314 25
122.218 75
420.713 6
23,2 128
4,:: 129
8,41 130
36.000, -1.430.753 04 60.000 - 1.252.051191 89.383 85 8,9 131
15 768.080 - 3.800 - 2.900.929171 25 42,3 132
686.493145 596.966 67
-- - -- 133
7.745.746 09
2.001.69481
44.961.973 42
4.045.919 92
289.426 32
2.378.976 86
2.155.640
27.478 33 46.725.678
-
260.429 6
- - 134
135
26.04 136
1.288,070 15
117.894 05
2.495.736 05
671.113 05
35.473 11
1.177.574
31.250
51.567
75
1.041.512
53.300
2.225.132 45
-- 150.966 05
49.472 51
286.432 9
24,73 138
137
230.655 30 645.292 55 36.024 10 797.244 81 82.502 81
6.422.197 95 3.077.046 65 - - 6.817.582 35 861.627 35 141
867.860 40 20 35 370.290 05 - 142
3.760 95 232.987 90 100.855 65 461.444 5 867.574 398,33 143
97.017
298.378
262.725 90
- - 45
-
215.393 25
73.817 14 -
127.646 :
-
25,52 144
145
www.dacoromanica.ro
164 ALMANACH
SEDIUL
DENUMIREA CAPITAL L
SOCIETATII Comuna
i i
146 Dunarea, soc. de comert

industrie Corabia 2.000.000 3.287.177 27
Teleorman
14 soc. anon.. . T.-Magurele 500.000 112.781 60
Judetul
Solidaritatea, soc. anon. de pro-
ductie comert Drgsani 172.750
149 soc. anon. comercial
de vinuri 100.000 3.786.076 65
TRANSILVANIA
Alba-de-Jos
151
Asociatia Vierilor din Aiud, soc. pe
actiuni
Pivniteria soc. anon. .
Aiud 1.000.000
1.000.000
-- 34.840 26
14.000
15 Insotire general eco-
nom., corn., soc. pe actiuni 150.000 38.252 10
Judetul Arad
153 Avntul, soc. anon. corn.
15 Aradana, soc. corn. . . .
Arad -- 8.000
155 Mercur, soc. corn. agricol . .
15 Societate comerciala pe actiuni din
7.500.000
200.000 - 1.153.842 80
Ardealului 3.000.000 61.200

Judetul Bihor
5 Orient , Intreprind. de corn. Oradia-Mare 300.000 - 371.709 60
Magazin cu art.
soc. pe
manufact. mode
Martin
Comercia, soc. anon. pt. comert.
200.000
3.000.000
-- 6.000
518.193
-
--
161
film , societ. anon. . . .
Spitzer fiul, soc. anon.
1.500.000
3.000.000
- 33.300
814.073 79
16 Ludwik Czitter soc. an. 500.000 15.200 -
163
16
Antrepozitul din
Kurlander
s. a.
anon
1.000.000
600.000 -- 1.178.223 33
425.000 -
165 Omnia-Cinema, soc. pe actiuni . . Bistrita 100.000 42.458 85
Judetul
1
16 Societatea de
blicitate
Magazinele generale
......
Societatea comerc. anon. pe actiuni
agentie de
Antrepozitele
pentru Ardeal, soc. anon.. .
Brasov 2.000.000
79.950
2.500.000
44.091 40
19.327 50
3.362.873 03
www.dacoromanica.ro
.4ALMANACH ARGUS 165

Materia1e Debitori Fonduri Creditori CIUL
i B. i B Lei
85 - - 1.546.994 30 - - -
348.117 15 178.200 30 125.110 95 205.587 10 136.348 70 27,22 147
183.925 75 32.851 10 376.177 - 36.941 21,37 148
9.806.179 40 1.496.529 67 - - 12.447.803 80 21.188 80 21,18 149
2.658.873
3.004.781 50
- 132.287 36
249.117 50
112.504 49
433.813 97
477.974
1.488.875 53
10.418 51
142.554 28
1,04 150
14,25 151
276.561 80 94.794 79 28.540 81 226.236 19 15.000 - 10,- 152
21.640
3.670.298 75
- 898.293 40
4.254.291 11
48.649 81
147.930 27
561.370 10
2.525.426
56.505 93
697.522 68
18,83 153
9,30 154
282.557 1.103.827 10 15.000 - 1.137.629 33 41.513'93 20,75 155
1.317.830 - 5.128.057 53 57.500 - 4.560.179 68 - - - 156
129.639 - 164.096 17 - - 452.146 19 14.646 85 4,88 157

4.397.781 97 378.805 79
4.345.251 47 13.427.010 14
-
-
2.061 73
-
12.110 -
4.558.228
14.986.732
29.420 75
28.349 62
-
14,71
-
,95 159
424.875 194.126 24
4.488.220 59 5.072.003 85 - -- 385.733 10
7.417.844 63 9.150 16 -,30
160
161
-
3.395.452
1.017.823
-
4.550.503
15.350.164 85
844.004 40
307.335 45
217.500 -
14.775.854 49
1.810.728 46
43.522 08
-
194.055 46
-
8,70 162
-
19,40 163
164
- 87 22.000 - 9.099 57 20.939 41 20,93 165
2.151.716 - - 662.779 71 - - - 166
61.116 36 17.928 24.678 96 12.587 02 15,74 167
431720 - 329.600 - 2.615.683 30 301.750 92 12,07 168
www.dacoromanica.ro
166 ALMANACH
DENUMIREA SEDIUL
CAPITAL L
SOCIETATII Comuna
i i .
Cojocna
16' Kalmar, soc. comerc. pe actiuni Cluj 250.000 - 10.160 -
Baynar Szanto, soc. corn. pe ac-
tiuni 4.500.000 - 8.228.227 21
171 Societ. anon. pentru desfacerea pro-
duselor industriale . 2.000.000 - 50.000
Albina, Intrepozite societate
6.000.000 - 7.263.550 12
17 Magazinele de candelambre pentru
Ardeal, soc.
Ingrsetoria soc. pe actii
500.000
750.000 -
- 11.464
751.333 30
-
175 Haim & Comp., soc. anon. pentru
articole technice . . 500.050 - 229.843 92
Heimlich Lustig, soc. anon. co-
mercial accesorii de ghete . 100.000 - 50.000 -
Transilvania intreprindere
cial generak 250.000 - 4.000
Judetul
Cooperativa de consum valorizare
a plugarilor din Sarata, soc. an. Sarata 38.600 - 9.810 76
Hunedoara
17' Asociatia Ardeleana Deva 500.000 - 1.145.831 70
Progresul, soc. de comert . Lupeni 300.000 - 25.280 75
181 Urania, Cinernatograf . . . . Deva 50.000 - 4.257 78
18 Crisul, soc. anon. rom. pentru
dustrie comert Tebea 100.000 - -
183 soc. comercial pe actiuni Sigh.Marmat. 36.000 - 1.000 -
Societ. anon. pt. corn. transport 250.000 33.463 80
Technica, soc. 1.000.000 14.957
18
Sovata soc.
Coloniaie, soc.
pe actiuni
.

2.500.000
500.000
- 5.081.805 55
140.018 17
Orient, s. a. de import export 600.000 - 15.077-
38.000 -
Intrepozitele de produse agricole
mrfuri din Ludesul de Mures, s. 72.000
4.000 -

Soc. anon. comercial . . . 500.000
191 Iuliu Szalmast, soc. anon. . . 250.000 - 22.950 -
19 Pivnitele Vinurilor din Podgoria Ar-
delean, soc. anon. 100.000 -
Salagiu
19 Francovici, soc. anon.. . 100.000 -
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 167
DIVERSE BENEFI-
Lei B i i i B. i
796.950 07 240.647 23 55.000 564.526 - 12.289 8 169
11.270.624 7 5.925.949 56 3.363.000 29.705.593 85 170

10.246.470 69 185.000 4.886.560 51 254.370 8 12,71 171
8.235.742 106.092 9;453.907 25 6.188 6 - ,10 172

2.267.349 6 50.580 1.786.429 44 88.878 6 17,77 173
133.068 485.674 23 351.397 68.791 0 9,17 174
1.415.850 771.888 08 14.007 1.831.635 45 105.603 5 21,1 175
1.810.257 6 310.798 40 2.094.406 98 19.352 51 19,35 176
24.000 152.165 24.515 6 9, 177
15.012 8 2.989 24.828 3.175 7 8,2 178
4.861.116 0 5.440.919 82 670.000 - 11.638.450 59 118.519 23,70 179

-
532.095 2
- 120.122 87
32.936 86
30.357 8
1.871 -
339.519
- 16.451
5.506 92
180
11,06 181
40.000 - 315.140 25 4.317 61 259.029 3.173 20 3,1 182
307.648 - 12.865 22.670 7 295.633 0 7.180 7 19,9 183
- - 14.700 90 2.500
- 257.515 05 1.943 18 184
1.419.818 01
- - --
1.172.252 01 17.000
279.515 31
1.431.241 5
2.048.101 9
99.351 11
195.367 27
9.93 185
7,81 186
3.276.040
56.260 25
4.452.005 54
2.786.893 03
190.000
20.000 -- 6.149.643
2.328.887
117.346 51
29.750 65
23,47 187
188
-
659.220
-- 270.299 -
708.164 58
19.000
17.500 -
3
889.193 2
19.559 69
74.373 53
27,1 89
14,8
785.261 6 84.682 71 5.000 - 620.506 73 27.534 23 11,01
514.881 88 81.610 35 549.600 - - - - 192
328.106 91 257.531 23 28.905 464.262 9 14.618 33 14,61 193
www.dacoromanica.ro
168 ALMANACH
SEDIUL
DENUMIREA CAPITAL L
SOCIETATII
Z i B. i
Satu-Mare
Mercur,, soc. corn. pe actiuni . .
Urania., Cinematograf
Baia-Mare 1.000.000 - 150.000 -
19
de filme, soc. anon
e Trumento, soc. anon. comercial CareiiMari
1.100.000
1.000.000
-- 303.589 ii
- -
Judetul Sibiu
197
:
centrala coop. agricole pt.
cumprare .
intrepr. de red. anunt.
. . . Sibiu

306.000
28.000
-- 22,850
54.000
--
19 Vinicultura, soc. anon. pe actiuni 1.000.000 - 96
200 de
Ssesc
srat in Sebesul
Sebes. 60.000 - 153,917 04
Judetul
201 Cooperativa de consurn . Cata 38.350 3.166
202 Bile Sighisoara 65.000 155.504 63
203 Furnica D. s.-Martin 200.000 -

Scaune
204 din Covasna s. . Covasna 20.000 -
Jud. Kara-Severin
Prima anon. comerc.
Flecch 1.800.000 60.800
Reuniunea de consum cooperativ S-dorf-anina 79.841 55
Balkan s. a. de import
export de balcaiii Timisoara
S. A. pt. cornert 500.000 68.187 18
Soc. pe act. pt. circul. marfurilor 500.000
Cooperativa pt. ajutoare Lovrin 4.380 1.000
Soc. de Consurn . 183.700 17.437 36
Banatul, s. a. pf. de vinuri
spirtoase eta 300.000
Schartz soc. pe actiuni . Timisoara 500.000
114 soc. pe actiuni 500.000 110.589 47
115 Eugen imp. de pielrii soc. 1.000.000 26.042 50
pe actiuni
Bucovina (Judetul
Soc. Anon. Corn. . Cernuti 3.000.000 187.349 72
soc. internat. de comert s. a. 4.000.000 51.161 50
Basarabia
18 Uniunea cooperativelor israelite din
Basarabia 7.860.949 - 1.555.138 70
Total general . . . 1.125.640.662 801328.567.055 03
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 169

Debitori Fonduri Creditori CIUL
Lei Lei B. Lei Lei Lei
798.189122 937.205 87 - 958.979 93 41.376 64 4,13 194
5.285.664 30 - -
34.501 16
-- -- 130.944140
1.191.064 35
160.551 96
94.599 95
16,05 195
8,59 196
893.744-
- I-
1.529.633 40
165.182 08
338,676 19
581.121 15
63.827 69
- -- 554.871 22
464.335 46
1.500.959
-
41.609 16
138.604 70
13,59 197
198
13,86 199
- - - 948 31 116.690 - - 200
- -
44.148 22 . 1.500 -
21 - --
4.000 14.626
108.783 46 - -
5.983 78
-
15,60 201
202
5.424 40 1.948.254 67 - - 1.888.026 48 - - - 203
62 6.186 18 2.325 - 5.867 73 29,- 204
2.121.784 02
977.067,54
1.635.051
108.630 18
233.000
79.841
- 1.674.521 37
954.077 32
407.349 77
46.828 77
22,60 205
58,70 206
- --
13.384.793 06 19.377.252 11
369.646 66
1.200.000 -- - -
29.716.121 10 681.547 17
60.552 13
37,80 207
3.053.303
- - 3.269.944 55
428.361152
320.000
65.757 21
- 5.701.812 39
545.760 97
187.137 51
2.505 20
12,10 208
37,40,209
57,20 210
106.315 31 6.188 25 2.498 41 8.810 23 4,80 211
559.505 55 249.450 90 - - - - 212
2.537.867 49
863.802 05
4.272.016 34
- -
1.204.708 46
1.430.125 68
285.565 13
- --
7.500
2.783.758
5.18t2.771'68
140.036 43
77.950 10
122.723
28,- 213
15,59 214
12,27 215
2.602.079 38
6.131.574 70
1.070.908 62
6.174.627 40
-
40.000
-- 1.147.193 38
7.960.010 13
14 2,95 216
9,57 217
1.988.921 6.945.697 75 87.405 8 2.132.455 70 - - - 218

937.789.167 09 1.458.651.880 64 45.504.811 6 1.759.742.189 94.082 999 08
www.dacoromanica.ro
170 LMANACH
care nu incheiat.Bilantul la Decembrie
Comuna Lei B.
1 Intrepozitele s. . . 1921 500.000 --

2 Soc. Rex
3
4
Parfurneria
Antrepozite
. . Craiova
Covurldi
Dolj
500.000
250.000 -
5
Iai Iai

1.500.000
1.000.000 -
6 A. R. pentru industria
vinurilor indigene . .
.
1922 500.000 -
7
8
Colentina indus-
trializarea cerealelor. . Bucureti
publicitate . .
1921 1.500.000
1.000.000
--
9 Mott & ampanie. 5.000.000
10 Cina crearea de res-
taurante 2.000.000
11 Licuriciula reclame etc. . 500.000
12 Axa Import-Export, a-
gentura, comision . . 500.000 -
13 Saradex
cereale
comert de
5.000.000 -
14
15
Marfa din Roman . . Roman
R.-Valcea
Roman 300.000
100.000 -
16 Oficiul Technic
al Basarabiei .
corn.
. . Chiinau 500.000 -
17 S. A. pentru comert de ce-
reale derivate 1922 5.000.000 -
18 S. A.
19 Soc. trans. corn.
.
Bucureti
500.000
-
20
21
cornert. de rna-
terii prime
Continexport comert
2.000.000 -
export cereale . 50.000.000
22 corn. cu carne 5.000.000
23 Asociatia podgorenilor 55.000
24 Creditul alimentar . .
25 constr., expl.
de
--
I
Sardeva, societ. anon.

de voiaj . . 1.000.000
Centrala 3.000.000
28 import,
Ohaba Mehedinti 50.000 -
29
30
I
Unirea industriala
comerciala . . .
Vinul comert de vin
T.-Severin
Focani
100.000
10.000.000
--
31
I
Sindicatul
oraul
din
Romanati 42.000 -
32 Gloria Comerciala Preajba de
padure 55.000 -
33
34
de Industrie
Simar
Cornert
de im-
. Comana Vlaca 203.500 -
export . . . Covurlui 1923 1.000.000
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 171

SOCIETATII Comuna Judetul i B.
35 Soc. Britano de
import export . . Galati Covurlui 1923 1.000.000
36 Breaza explo area
isvoarelor de pur-
200.000
Comester Import
export de . . Copou 2.000.000
38 Argo Import export
de marfuri 500.000
39 Uniunea financiara
comerciala . . . . 1.000.000
40 Sapeg exploat. pro-
cedeelor . . 1.000.000
41 Siderurgica omert
de marfuri . . 3.000.000
42 Metaloglobus comert
de metale fabricate
diverse 1.000.000
ul Exploatare
de restaurante, bo-
degi, etc.
44 Megostra export de
masini Ostrava des-
facere . . . . 1.500.000
45 Reprezentantza . . . 500.000
46 Sulfur de pro-
duse chimice . . . . 1.000.000
de noapte . . . 500.000
48 Treuga de ori
ce de . . 1.000.000
de agentura, comision
import fost Otto &
Alfred Herzog . . . 1.500.000
50 Sinteroc
mert cu produsele
gricole 1.000.000
51 Burco cumparare,
lucrare de
1.000.000
52 Prevederea
pentru eftinirea tra-
iului 3.000.000
.53 . Redeventa petrolifera
Roman& 500.000
54 Ferocomerciala
mert de metale
etc 3.000.000
55 import export. 1.000.000
56 de
une Import, export
cereale 70.000.000
57 Taxico cumparare
de automobile . 3.000.000
www.dacoromanica.ro
172 ALMANACH
DENUMIRE A SEDIUL CAPITAL
Comuna Judetul Lei

58 Soc. Rogesa S. A. pentru
5
comertul extern . . Bucuresti
Compania general de
1923 20.000.000 -
import
rile C. A. I. . . 1.000.000 --
61
6

Sovata soc. balnearA.
Royal Chambery s. a. Piatra
Blanesti
Turda
Neamtu
800.000
2.500.000
3.000.000
--
6

Cooperativa functiona-
plaiului Teleajen. V. de
San Giorgio expl. de
Prahova 50.000 -
I.
restaur. bodegi etc. .
C. Kimmel. . . .
Giurgiu
Timisoara T.-Torontal
1.500.000
3.000.000 -
Tretorn-Basarabia, soc.
pe actiuni . Chisindu Chisinau 1.000.000 -
6
68
filme etc.
comert de
Simplexa exploatare
Bucuresti Ilfov 1.000.000 -
in
a de invent.
69
al
venit
Beciul
J.
D. Leonida . 200.000 -
mert de vinuri etc. . 500.000
70
71
Twenty Six S. A. de
comert
Cinematograful mstruc-
3.000.000 -
tiv Viata
prescurtat Civis . 3.500.000
7 Statiunea
chembad cu firmaA-
chembad Posod-Saba Cetatea 360.000 -
Total . . . 240.715.550
BANCA COMERCIALA DIN PESTA

SUCURSALA ORADEA-MARE
Face tot de Operaiuni

in Str5intate In cele mai Avantajoase
Depuneri spre Fructificare Curent Livrete
Escompteazi Comerciale. Safe deposit
405
www.dacoromanica.ro
SOClETATEA ROMN
DE
ITRANSPORTURI INTERNATIONALE
Schenker Co.
CENTRALA: BUCURETI
SUCURSALE: Brasov, Cluj, Constanta,
Oradea-Mare, Satu-Mare, Timisoara.
CORESPONDENTE
SCHENKER & CO. BERLIN : Aachen, SCHENKER & Co. TRIENT : Trient.
Arnstadt, Aue, I. Erzg., Barmen, SCHENKER Co. WIEN : Bruck, AIL,
Bielefeld, Bremen, Bremerhaven, Breslau, Innsbruck, Kufstein, Villach, Wien,
Chemnitz, Coblenz Dresden, BAYERISCHES TRANPORTCOMPTOIR
Duisburg, Elberfeld, Eydtkuhnen, Feuerbach, SCHENKER & Co. IN: Arzberg, Eisenstein,
Flensburg, Fraustadt, Freiburg, Gr- Frth, Furth im Walde, Hof, Lichtenfels,
litz, Gotha, Grnberg, I. Hagen, Halle. Lindau, Marktredwitz, Mnchen, Nrnberg,
Hannover, Hausach, Menau Kaiserslau- Oberkotzau, Passau, Regensburg, Sim-
tern, Kln , Konigsberg, Leipzig, Ludwigshafen , bach, Sonneberg, Weiden, Wiesau, Zwiesel-
Lbeck, Magdeburg, Memel, Mittelwalde, KER & Co. Hanseatisches Transport-
Probstzella, Prostken, Reichenbach, Rem- kontor : Hamburg :
scheid, Schwarzenberg, Siegen, Solingen, Stet- SCHENKER & Co. Sdwestdeusches Trans-
tin, Unterboihingen, Velbert, Warnemnde, portkontor : Frankfurt A. M., Karlsruhe,
Ziegenhals. Zittau, Zwickau. Mannheim, Stuttgart.
SCHENKER & Cc. BUCHS IN: Bregenz, SCHENKER & Co., Schwartzwlder Trans-
Buchs,Feldkirch,Romanshorn,St.Margarethen. portkontor : Freiburg I. Br Offenburg,
SCHENKER & Co. BUDAPEST IN: Villingen.
Biharkeresztes, Budapest, Mako, SCHENKER & Co'S Filial : Esbjerg,
gykanizsa, Szob. Kopenhagen.
SCHENKER & Cc. DANZIG IN: Danzig. SCHENLER LIMITED : Antwerpen,
SCHENKER Cc. FIUME IN: Fiume. Konstantinopel, Liverpool, London, Man-
SCHENKER & Cc. KATTOWITZ : cheqter.
ttowitz. ERSTE TRANSPORT A. G.,
SCHENKER Co. KOWNO Kowno. SCHENKER & Co. IN: Belgrad, Brod, A.
SCHENKER & Co. PRAGA IN: Aussig, S., Cakovec, Jesenice, Koprivnica, Marburg,
Bratislava, (Pressburg), Brnn, Halbstadt, Novisad, Oroslamos, Osijek, Postumia,
Kiralihaza, Kniggrtz, Oder- Saloniki, Sisak. Subotica, Zagreb,
berg, Olmtz, Pilsen, Prag, Zilina. bolja.
SCHENKER Co. REVAL : Reval. SCHENKER & Co., Svenskt A. F.
SCHENKER Co. RIGA IN : Riga. ternat, Transp. : Goteborg, Malmo, Stok-
SCHENKER & Co. ROTTERDAM : holm.
Amsterdam, Rotterdam. A. F. INTERNAT. ANSP., SCHEN-
SCHENKER Co. TETSCIIEN IN: KER Co., IN: Bialystok, Drohobycz
denbach, Bhmisch-Leipa, Eger, Krakau, Lernberg, Lodz, Oswiecim,
Haida, Reichenberg Steinschnau, Teplitz- Rowno, Sniatyn, Warschau.
Schnau, Tetschen, Warnsdorf.
: C. A. Gaeng, Bern ; Continental Shipping

Corporation, 11, Water Street, New-York
George Paris; Faubourg St. Dais 132
CAPITAL SOCIAL 4.000.000 LEI DEPLIN
361
www.dacoromanica.ro
174,
Bilanturile a 29 de
DIVER*I
CAPITAL debitori
imprumuturi
Z Comuna Lei Lei B.
Judetul lla
Prevederea s. a. r. de asigurare . . 10.000.000 - 22.652.060 99
2 Armonia s. a. cultural . . . Buzu 1.500.000 1.230.309 02
Judetul Ilfov
Victoria soc. de asigurare
Ancora s. a. de asig.
Bucuresti
.
630.500
5.000.000
-- 335.131 90
5.710.378 78
Steaua Romn soc. rom. de asig
, Dacia-Romania s. gener. de
5.000.000
24.000.000 --- 1.663.221 93
120.915.435 52
Agricola s. a. de asig. generale
Nationala soc. gener. de asig. .
10.000.000
10.000.000 - 24.363.837 85
60.105.757
Teatrul Popular soc. anon. .
Casa Popor. soc. coop. pe actiuni
11 Orient-Radio s. a. r. de

3.000.000
200.000
1.000.000
- -
983.955
1.146,145
2.229.491 64
Fonda Lojei Noua 100.000 1.200
Scena s. a. r. pt. intrep. teatrale
Imobiliaras. a.

500.000
5.000.000 --- 120.940 80
2.479.902 50
Soc. Franco-Rom. de studii intrep.
Smn s. a. select.
Generala s. r. de asig. gener.
.

5.000.000
10.000.000
15.000.000
-- 742.560 29
5.032.921 15
Urania ) s. a. de asig. reasig . . 6.000.000 - 11.609.376 17

Fr.-Rom. s. a. de asig. gener. . .
Societatea Educatia Tinerimei . .
21 Soc. coop. pe act. Cultur.

5.000.000
500.000
250.000
-- -- --
9.385.993 87
Sanatoriul Sf. Elisabeta . . . 1.000.000 - 1.761.871 05

Soc. coop. Cuvntul Evangheliei 40.0000 - 374.910 71
Casa 10.000.000 - 55.610.956 37
Judetul Arad
25 Agronomul Inst. de asigurare s. . Arad 4,000.000 - 4.860.462 44
. Bihor
26 lvria a. de asigurare . . . Oradea-Mare 4.000.000 - 1.427.616 71
Judetul Cojocna
27 Prima soc. ardelean de asig. gen.
Fonciera s. a. de asig. gener.
. Cluj
.
10.000.000 -- 9.294.054 21
5.132.227
. . 5.000.000
29 Helvetia s. a. de asigurare . . . 828.024 91 782.715 76
Total . . .
www.dacoromanica.ro
175
pe
DIVERSI PRIME
creditori CUVENITE
Fonduri imprumuturi anului CIUL
i i IB. i B. i B. i B. Z
2.000.000 - 19.779.865 50 8.330.328 08 - - 2.256.351 10 22.56 1
2.295.273 33 - - 1.480.825 23 - 55.870 48 3.72 2
-- --- 238.278 78 - - -- --
329,516 29 -- 3
19.689 75
114.100 -
438,215
-
1.676.953 12
444.015 79 1.572.010 77 604.723 12.-
4
5
15.459.500 - 28.585.764 39
5.617.428 87 2.644.853 05
5.819.112 81.140.513 75
15.379.401 43
8.057.657 53
-
33.56 6
7
--
-
10.534.115 59 8.119.135 95
681.130175
-
I-
208.122 55
-
-
2.188.211140
2.015.50040
- --
-
22.416.572,134 54.799.949 45
-- 2.871.108 25
168.180 90
-
28.71
--
84.09
8
9
10
11
- - - 21.828 70
3.083.852
-- --- --- -- 12
13
- -
6.413.097 58
1.029.034 07
266.280 28
164.293 83
42.290
4.811.122 44
1.869.945 80
856.779 70- - 665.583 911
-
6.65
14
15
16
13.323.445 73 8.737,651 56 85.971.744
100.240 315 84 4.180.223 17
7.500.000 6.427.812 66 2.552.910 29 135.344 50 1.926.537 16 18
- -
923.884 85
-
4.855.410 19
-- - -- - -
5.910.900 01 1.271.537 93 370.497 66
-7.40 19
20I
94,448 90
1.445.600 11 - 2.192.545 05 - - 31.656 19
268.957 59
12.66 21
26.89 22
2.269.664 80
16.226.501 44
88.603 63 3.851.055 98
4.052.860 94 27.678.253 71 - 117.317 33
1.639.672 64
298.20 23
16.39 24
432.985 32 1.660.748 87 116.791 87 74.480 13 117.498 23 2.93 25
- 1.383.430 33 148.980 25 606.094 32 54.510187 1.36
91.280 -
54 2.130.013 87
54.186 11
- - --- ---
939.856 30 9.307.006 37 10.130.480 94
65.801 40
1.302.609
50588
49.323 -
13.02
1.01
5.95
2E
89.462.542 98.907.422 209.893.083 07 242.628.029 84
www.dacoromanica.ro
176 ALMANACH
Societli Diverse
1921-1923 care nu bilantul la Deeembrie

SOCIETATII Comuna i B.
Soc. de asig. Bucuresti Bfov 1921 20.000.000

2 Teatrul mic . . . . . 1.000.000
3 Astra Montana . . . . Timisoara Torontal 3.000.000
4 Asigurari Lloyd . . . Bucuresti 1922 5.000.000
5 pentru
rasei cailor. . 20.000:000
Anon. p.
de trap, Trob" . . . 8.000.000
Comp. Europ. de asig.
marfurilor sibagajelor 2.000.000
Senatorul Olteniei . . Craiova 1923 3.000.000
Active casa
cornptabililor . . . . Bucuresti 1.000.009
Ateneul popular 1.000,000
11 4.000.000
Liceul de fete Elena
Doamna" S. A.. . . Husi 1.000.000
Total
DE EST S.
Capital deplin Lei 21.200.000
Reserve Lei 6.000.000
Sediul Central: CERNAUT1

SucursaleAgentii: Cmpulung, Suceava,
Gurahumorului, Sirete, Storojineti, Cotmani,
Vatra-Dornei (Banca Comandita
Schieber & Co.)
Face toate operatiunile de banc, avansuri asupra
mrfuri, avnd intreposite proprii, de Credit,
radii, emite cecuri asupra tar
Comert de devise, Scont, Schimb, etc.
spre fructificare pe carnete fix
conditiunile cele mai
388
www.dacoromanica.ro
177
00000000000000000
Industrie
Morarii
Atelierele Mecanice
aprovizioneaza-cu Nateriale TECHNICE
MECANICE
ELECTRICE
Cure le de Transmisiune SANITARE
Tevi accesorii de fer
Pietre de Moar franceze
Asbesturi Klingherit
Garnituri impregnate
Ampermetrii,
Robinete i Ventile
Pompe de mn Electromoto are
de Dinamo

Pompe de aburi
Pompe Centrifugale Becuri
de Mtas Closete, Lavabouri
Cabluri, Lit, Tuburi de
Tuburi Bergmann Tevi de Plumb
de Tmplrie
Motoare .Diesel
Motoare de Benzin
Strunguri, Raboteze
de Frezat
LA
Jacques PAUCKER
TECHNIC BUCUREFTI
MAGAZ1NELE Strada 27
DEPOZ1TE: Strada Sf.tii Apostoli 74
TIMIWARA, Strada C. 6 .
Strada Puschin
SOFIA, Soc. Standard. Exarch losef 33
0000 000 12
www.dacoromanica.ro
178 ALMANACH,
.000000000000000000000000
1NDUSTRIA SA.RMEI
SOCIETATE -CLUJ
29, CALEA VICTORIEI, 29
Adresa telegrafica FERRUM. - Telefon
o CONTO-CURENT
o
8
Fier Laminat
Tras si Cue de
de Mobila
ProdArcuri
ucliune
.
Singur Incredintat Desfacerea Produselor
S. A.
.
CLUJ- Calea Vctoriel, 29
Telefon 4/44 3/47
407
www.dacoromanica.ro
KLMANAC1T US 179
VOCABULAR ECONOMIC
Importanta, frecventa actualitatea chestiunilor de

ordin economic, care conditioneaza toate
nifestatiunile din domeniul politic intern international,
au ca discutarea studiul acestor chestiuni
o desvoltare tot mai mare in publicistica
in avem o propriu
zis economica, dintre care ziarul ,,Argus tine, conte-
stare,
Pentru aceste consideratiuni un vocabular al terme-
economici ni se pare a corespunde unei mari ime-
diate utilitati.
Intocmirea vocabular s'a prin ngri-

jirea d-lui N. profesor universitar
Absenteism, exploatarea statutare drept la o parte
lui printr'un intermedar, sau din capital caz de lichidarea
denumit, proprietarul locuind
folosind numai veniturile
priettii sale. Legea combate pretutin- Ad-valorem, indicnd
deni absenteismul. dalitatea perceperii taxelor vamale
raport valoarea mrfurilor, spre
Accept, formula de recunoastere sebire de modalitatea acestor taxe pe
aprobare pentru o unui greutate, ori numr.
de creditor. In genere, este
simpla a acelui Aifidavit, garantie din par-
vizat accepte, fdr vre-o mentiune tea posesorilor unei valori de hrtie, ac-
sau deosebit. tiune ori titlu de Stat, detin pe
acestea nu le transmit alte
Acreditiv, scrisoare de garantie un interval oarecare de timp; unele
la o mentionat, prin tri, este declaratia sub jurmnt
care purttorul sau titularul ei poate cut la autoritti de streinul detindtor
obtine, la o firm comercial, al unor titluri de Stat pentru care vrea
creditul corespunztor pentru incheerea fie scutit de impozittle ce se
unei Acreditivul presupune, din acelor titluri origin.
partea liberatocului, un disponibil sau
un credit corespunztor pe firma Agio, diferenta din.tre pretul aurului
unde este adresat obisnuit, se de altei monete sau efect
bnci oamenilor cial de o valoare dar
Acsiz, un impozit asupra consumu- o diferent peste raportul legal
lui mai ales asupra traficului inte- cele valori comparate.
rior, suprimat la noi din cauza dificul- Agiotaj, speculatiune asupra diferen-
ttilor pe care le constituiau acele vmi telor de curs, fenomen foarte frecvent
interioare instituite pentru perceperea rsboi, desi ternienul nu mai este
acsizelor. de intrebuintat.
Actionar, posesorol unei prti din- Amonte, vezi aval .
tr'o societate pe actiuni. El are drept
la beneficiul corespunzdtor stabilit de Amorti(sment)zare, stingerea trep-
adunarea drept de yot tat. a .unei rente ori a unei datorii, de
generale potrivit dispozitiilor obicei prin anuale la
www.dacoromanica.ro
180
rile de Stat, judet, sau alte de, mai jos de, - prin opozitie
stitutii publice, care sub numele de amonte amonte, care
anuitate se cuprinde plata capitalului directia contrarie curgerii
a la completa ape, mai sus de.
Anticrezi, predarea folosintei unui Avans, plat acont
imobil de debitor creditorului pra unei ori garan-
tat, de prin actiuni la o
Anuitate, plata dintr'un band.
mortisment.
cheltuiall
partea de fiecare mem- fie pentru vas, fie pentru marf ori pentru
bru in sens mai res- ambele precum
partea de capital sub alt perdere vasului ori
numerar, de un imobil sau timpul executarii contractului de
aduse societate soco- -navlu.
tite pe valoarea corespunzatoare mo-
Baisse, de preturi la
transformata actiuni sau fonduri publice sau actiuni. In
de societate. V. escomptarea unei se
Arbitraj, operatiune ce se face la baisse, de unde speculatiunea respec-
timp mai multe piete deose- la baisse.
bite, de cum- Bancnot, biletul de band,
de actiuni pentru este cursul de band, expresia de
mai de ace- pe temeiul garantiei
leasi actiuni cursul mai ridicat, metalice.
de unde beneficiul; aceiasi ope-
obisnuit Statele-
ratiune de cumprare, pe Unite ca unitate de la productia
piete deosebite, se face in materie de desfacerea petrolului rafinat, egal
schimb, comertul zis de devize, cum-
parndu-le de unde sunt mai eftine ca volum 42 gallon-e.
acolo unde aceleasi devize Barusso, expresie tranzactiile de
sunt mai scumpe. Arbitrajul de devize cereale pentru a desemna provenienta
se justifica nu numai prin urmrirea din Basarabia sau din sudul Ru-
beneficiului din de curs, dar siei (regiunea Odessa-Azov).
deseori el se impune din cauza im-
de a face operatiuni directe situatia generala a activului
de schimb piete care n'au pasivului unui comerciant sau a ori-
relatiuni curente de sau care se intreprinderi comerciale, ea per-
izolate, de pild, prin faptul strii sau pe actiuni.
de rzboi.
Bilet de ordin, cambie.
Armator, comerciant care se
tot soiul de operatiuni privitoare la Bimetalism, sistem monetar dublu
constructia, cumpararea, vanzarea, care argintul au putere
rierea, echiparea aprovizionarea vase- beratorie egal servesc de cir-
de comert sau numai cu o parte din culatiunii fiduciare. mai mari
operatiuni, tot ce ale intrinseci a argintului
navigatia extern. raport aurul la agio,
sistemul nu mai are azi aderenti.
Asignte, hrtie-monet emis in
Franta, la 1789, pe garantia bunurilor Blocus, blocad, incercuirea unui
nationale, depreciate emisia oras, port sau pozitie fortificat spre
siv apoi, un faliment a-i a-i
al creditului public, pereche astfel rezistenta. In acest sens,
suprimate la 1797 vestitul blocus continental proclamat de
rea detentorilor. Napoleon I contra Angliei la
semna incercarea de a o
Aval, garantie de un tertiu pe prin interzicerea relatiilor
un efect de comert sensul se merciale ea spre a o sili la
totalul valorei cazul cnd n'ar lare prin comerciala. In
achitat de semnatar. In materie de na- timpurile moderne, blocusul este mai
vigatie, aval directia de curgere putin un sistem de armat mai
a unei ape, de unde expresia de aval ales un procedeu de presiune economici
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 181
Impotriva unui Stat, prin Cal fundul corbiei, msura

pactul Societtii natiunilor, ca de aeestui fund, pe malul mrii
sanctiune violrilor de obli- pentru constructia reparatia covlbiilor.
gatiuni internationale. In scris de a
dern blocada ca s fie Cambie, obligatiune
tat din punct de vedere international, plti sau a face s se la sca-
trebue s fie efectiv, asigurat ei o sum preci-
prin suficiente forte navale de Ea se mai bilet la
cuire. cnd cuprinde obligatia de a plti,
polita sau trat include obli-
Boicot, izolarea cuiva prin actiunea gatia de a face se
concertat a celorlalti cetteni,
perea de relatiuni cu cineva. Camufla, a falifica, a deghiza,
vntul are origina numele presie din argot-ul parizian
administratorul unei ferme intrebuintat pentru deghizrile ori
landeze ruinat prin actiunea de izolare dinea politica,
a ligei irlandeze. mic, spre deosebire de mascarea
deghizarea individual.
Bon, (de tezaur), bilet sau chitant Cartel, fabricanti
de primire din partea Statului pentru cumprarea
znd mentiunea sumei ce s'a primit angajarea lucrtorilor sau vnzarea
schimb. E un rapid simplu de comun a produselor prin formarea
al Statului ca al oricrui par- pozitelor de vnzare, - fiecare parte
ticular contra chitant pltibil la ve- pstrnduli independenta admini-
dere.
stratia proprie.
Bona fides, creding Cassa, pentru operatiunfle
operatiune comercialk adia actiunea nite contra plat imediat, expresia
de cineva necunoaterea respunde lui per comptant, spre deo-
a cazului,.- in opo- sebire de operatiunile la termen, adica.
zitie cu mala fides, reaua credint plata mai trziu.
care presnpune intentie rea dela inceput.
Bonificatie, rabat sau asu- Cif, (cost, insurance, freight), expresie
pra unui pret convenit anterior. care Insemneaz s'a
pretul, asigurarea mrfurilor
Borderou, tablou cuprinznd in la predarea in locul de destinatie
mnunt articolele dintr'un compt, restul taxelor de cheiaj, etc.,
punerea pe capitole a totalului pe destinatar.
sume sau unui compt de
City, corespunde denumirii prescur-
Broker, agent de schimb bursele tate ce se lumea financiar de
engleze. pretutindeni cartierului aparte ca
mei bancare din Londra.
Budget, un compt de prevederi asu-
pra veniturilor cheltuelilor Statului, Clearing house, locul unde se efe-
judetului, comunei sau insti- ca sisternul lichiddrii de comp-
Intreprinderi, ori chiar a unui sim- turi diferite bnci numai printr'o
plu particular. simpl notare de registre, fr
efective de cel mult numai
Burs, locul ori unde se plata diferentelor. Sistemul s'a
fac public qperatiunile de vnzare-cum- la 1775 din initiativa agentilor de
prare asupra actiunilor, fondurilor Intruniti, laolalt, carcium, spre
devizelor monetelor streine a lichida compturile diferite,
siderate ca marf chiar asupra conomia transporturilor de numerar.
mrfurilor propriu zise. Prin efectul
diviziunii munci a specializrii, avem Comision, plata comisionarului,
azi burse de efecte fonduri publice terpusului, mijlocitorului operatie
sau burse de mrfuri produse. de vnzare-cumprare. speciali-
tatea operatiunilor comisionul ia denu-
Cabotaj, navigatia comercial in miri variate: curtaj, provizion.
propierea trmului in special cea
dintre porturile unei aceleiai Comptant, pe bani gata, se spune
navigatia intern. despre operatiunile de titluri %cute la
www.dacoromanica.ro
182
burg cu plata imediat, spre deosebire piat de desfacere pentru

de operapunile pe termen. diferite categorii de produse.
Compt-curent, deschis Deflalie, operatie contrarie inflatiei.
permanentA, sub rubrica apart; unei
firme individuale sau colective, chiar Delcredere, plata deosebit de
unei persoane, la o dinainte mision ce se cuvine comisionarului cnd
sau momentan ilimitati care garanteazI, pentru mrlurile vndute pe
posturile ca pasive, sunt credit, cA plata se va face la termen de
mentinute la zi -un adevdrat bilant.
Conosament sau polit de Demonetizare,retransformarea
actul care se depunerea metalice prin topire material
unor mrfuri spre a fi transportate pe retragerea cursului legal al
ap corespunde scrisoarei de monete.
pentru transporturile pe uscat. Deport, pretul pltit de la
Cracking, un metod relativ nou pen- termen pentru tidurile ce-i sunt necesare
distilarea uleiurilor minerale a operatia
derivate din petrol, spre a obtine
usoare care in supunerea la Devaluare, partial
temperaturi a uleiurilor spre a tal mod natural, jocul feno-
descompunerea obtinerea de menelor economic; ori prin dispozitia
produse ware. legiuitorului a valorii bun. Expresia
este mai curent acum dupA
in termeni de monedA.
corespunde acelor operatiuni pe actiuni
sau devize care se efectuiau la noi Devise, rnijloace de asupra
cafenea din streinttiimoneda respectiva sau in
garantia desbaterii pretului oricare alta.
public sau amestecul Disagio, fenomen contrariu agio-ului.
Prin opozitie, parchetul cores- V. agio.
punde %cute prin mijlocirea
agentilor oficiali. Doc, bazin inconjurat de cheiuri
Cupon, de descrcarea mrfurilor din vapoare,
anexat actiunilor sau efectelor publice bazin special pentru constructia de vase,
care, la termenul indicat pe fiecare, magazii de depozit pentru
se taie se - spre deosebire comertul maritim.
de cupoanele mai putin nobile ale Do ut des, dau ca sA-mi dai,
letelor de teatru sau de curse, ori de de reciprocitate fundamentali
cupoanele de pe care, anumite afacere.
zile, le cautA femeile ma-
gazine pentru rabatul de pret. Dublu prefuind cM
mentiune de duplicat pe anumite chi-
Curtaj, tcomision. tante de primire.
Curtier, mijlocitor de Dumping, de vnzare cu
mert, dar acceptia aproape mai redus la export consu-
universal de mijlocitor ope- matorilor interni a produselor industriei
ratiunile ce se fac la deose- nationale. Germania a excelat, anii
bire de misit ori samsar toate cazu- dinaintea rsboiului, aplicarea siste-
rile de mijlocire. mului de dumping pentru cucerirea pie-
Daraua sau tara, greutatea materialu- or e.
lui ce la ambalajul unor marfuri Duplicat, copia identicA, a oriarui
prin creia se obtine greu- act, scrisori, chitant, etc.
netto, a mrfurilor,
bire de cea care cuprinde totul. Drawbach, restituirea la export a
taxelor vamale luate pentru materia
public, importata din care s'au
telor unui Stat; sens mai restrns se sele ce se exporteaza.
numai datoriile consolidate prin
titluri cert figurnd in Ecart, diferenta intre douA cursuri
buget. ale aceleasi hrtii sau titlu zile deo-
www.dacoromanica.ro
183
sebite, diferent totdeauna Fideicomis, donatie testamentar

in minus constituind o sau pe numele unei persoane In mod
un cstig la operatia de cumprare a secret sau expres, restitue
hrtiei titlului. donatia. Cnd fideicomisul as-
cunde o substituire este anulabil.
Edge bill, legea american de dup
rzboi pentru finantarea comertului de Filodorm, pretul pltit ca un fel
export al Statelor-Unite spre a-1 pune de spre a dobndi folosinta
credite lungi contract de Inchiriere sub regimul ex-
ciantilor clienti din ceptional sau pentru a putea
proprietarul un nou contract.
publice, Coquelin in
Dictionnaire de l'Economie politique, Fisc, dela latinescul liscus,
sunt nu mimai din de care se
contractate de Stat sub forma rentelor adunau cuvenite Statului la Ro-
sau a bonurilor de tezaur, dar mani. nu se
nere valori ce se negociazd la distinctie cassa cea
exclusiv prin intermediul agen- personal domnitor sau
tilor de schimb. veranului respectiv,
semna tezaurul acestuia;
Embargo, msur de fiscul este sinonlm tezaurul public.
vaselor de a dintr'un port ce-i
apartine de Statul suveran res- Fob, (free board), expresie
pectiv, vaselor streine glez care insemneaz: predat la bord
celor nationale. Se poate pro- inclusiv toate cheltuelile.
duce vremuri de pace din motive
de sigurant public sau vederea Fuziune, contopirea dintre sau
garantdrii unui secret de Stat, dar mai multe firme sociale spre a creia din
genere de embargo se pro- ele una nouk deosebit de fiecare din
duce In preajma unor conflicte armate, cele vechi.
este prevestitoarea acestora ori chiar
coincide izbucnirea unui rzboi Gaj, contract prin care creditorul pri-
se de vaselor meste, garanita creantei sale, un bun
mice aflate porturile respective. mobil sau un oarecare.
In teorie, embargo-ul a lost con-
damnat chiar In State le au expresie intrebuintat
inceput s nu-1 mai aplice, In deosebi vlosirile de cereale pentru porumb
de uzul declaratiei prealabile de care provine din
completat prin regulile respec- regiunea Galati-Focsani sau din apro-
datorit propriettii private a pierea celor judete.
micului a impus norma termenului de
In cuprinsul la Gallon, unitate de
isbucnirea ostilittilor, vasele de pentru lichide, cu 4 litri 54.
inamice sunt libere spre Gir,
Emfiteoz, inchiriere pe termen lung Gold-point, cota de schimb,
conferind de moneta in jurul
tractele obisnuite, un drept de ipotec constante a aurului. De ce
asupra bunului care se ceda diferenta schimbului cheltuiala
cum poate fi urmrit. transportului asigurrit metalului pre-
plata se face nu prin asupra
Emisiune, punere circulatie de ci prin trimitere direct' de
de bonuri publice sau de hrtie aur.
monet care, la rndul ei, poate fi ace-
perit descoperit. Greenbacks, hrtia emi-
siune de Stat nord-americank
Escal, de oprire pentru repausul
aprovizionarea vapoarelor decursul Hansa, hanseaticv este
cltoriei bor. dintre orasele germane
Hamburg, veacul al XII, cu scop
unitate de baz tip pentru de usurare promovare a
etc., stabilit maritim, la care ulterior au aderat
legal. alte orase ajungnd astfel Hansa la o
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
adevrat suprematie asupra mrilor Nor- Drepturile creditorului decurgnd

dului veacurile urmatoare la din ipotec pe acelea decur-
1.630 cnd liga se desface numai trei din once act sub semntur pri-
orase, Hamburg, Brema (drepturi chirografare).
tinu pentru scurt vreme a
tui Hansa. De atunci le-a celor Legea lui Gresham, moneda cea
trei porturi denumirea de orase han- rea face dispar moneda bunk lege
seatice*. verificat special prin aplicatiile sis-
temului monetar bimetalist.
Hausse, miscarea de a pre-
turilor. V. baisse*. Lockout, inchiderea concomitentd
concertatd a tuturor fabricelor sau
Homestead, institutie de atelierelor de specialitate de
care, sub forma de homes- patroni ca un la greva
Stare le Unite, sau de ale
facultateade a ocupa folosi un teren rilor. In practica, lockout-ul se produce
gricol intelenit de suprafata mai ales cazurile de greve succe-
5 ani de folosint, de a sive din partea lucrtorilor cari,
deveni proprietar al acelui teren, suspendarea a muncei in unele
sub forma de exemption fabrici sustinerea con-
Anglia, bunul tributiuni speciale, silesc pe rand
nabil de o valoare limitatd, mentionat tron la acordarea sporurilor de salar
prin actul de constituire a cerute. Drept la
dului. prima homes- tronii prin lockout general,
tinde la punerea'n valoare a chiderea atelierelor, spre a opri
neculfivate, are terea salariilor sau a provoca
menirea de a constitui bunuri Ca greva, lockout-ul este una
inalienabile insezizabile pentru asi- din fornele admise de cioc-
gurarea familiilor. In Franta homes- nirile dintre capital.
englez are forma bunurilor de
familie scop caracter. Ins- acordat in
titutia, ins, este criticei gene- schimbul prezentrii in garantie de
rale pentru ea constitue o mobiliare, bijuterii, metale
dela regula a circulatiunii oase, titluri, etc. Origina denumirii vine
nurilor timp caracterul ei din pentru operatia acea-
valorificarea bunurilor res- sta financiar a aprut prima in
pective prin lipsa de credit. Evul mediu, in republicile italiene.
Income tax, impozitul pe venit (proprietate de) sta-
Anglia. rea de inalienabilitate a bunurilor apar-
tinnd comunittilor religioase sau altor
Indosare, transmiterea propriettii fondatiuni pioase ori de binefacere
nei cambii prin formula pe al venit numai poate fi cheltuit
sul ei de actualul proprietar. potrivit scopului
Index numbers, Mercuriale, cotele de in
de economisti spre a stabili valoarea la special de cereale, pentru toate opera-
un moment dat, precum variatiunile tiunile de vnzare cumprare efectuate
timp, pentru anumite mrfuri in ra- care, inregistrare, sunt
port cu valoarea a imediat date publicittii ca list de
rului. Sistemul introdus de revista The suri.
Economist* prima a veacu- partea de participatie
lui trecut se de o free- merar (vrsminte) la societtile In nume
intrebuintare la stabilirea sau in comandit deo-
rilor. sebit de aportul natur..
Inflatie, emisiune de hrtie monet Navlu, plata transportului pe
superioar acoperirii sale metalice, aco- vasului. Se prin acordul
perire absolut necesar sistem prtilor se dovede$te contractul de
monetar care circulatia vasului ori polita de
duciar corespunde unor realitti aflate arcare.
in depozitul bncii emitente.
Nominativ, se spune ci este
Ipotec, drept real asupra unui imo- titlu, actiune, obligatiune, in genere
bil conferit pentru garantarea unei da- valoare de purtnd pe ele nu-
www.dacoromanica.ro
ANACH GUS 185
proprietarului al cAror dividend Cambie

sau interes nu se la pre-
zentarea titlului, spre de valo- Port franc, portul in care vin
rile zise la purttor. In perioada post- mrfurile din streinatate
belic, nominativitatii titlurilor nici o nu sunt supuse
pare general pentru siguranta mai mare operatiunii de deck numai la
ce fiscului, unele esirea din acest port spre a intra in
clusiv din interes pentru tar. Singurul port-franc al
nationalizarea sau controlarea este Sulina.
derilor streine.
Provizion, <Comision
Nostrificare, actiunea initiativei par-
ticulare coordonat sfortrile Statu- (la), de burs
lui pentru a interesele marilor care nu trebuie poarte o mentiune
ntreprinderi mostenite de unele nominal despre proprietar a
pe urma schimbrilor teritoriale din posesiune presupune proprietatea
Europa, interesele economiei si- purttorului ei. Dividendul sau interesul
gurantei nationale. In mod exagerat, ajuns la se plteste imediat
avem vedere existenta minori- celui care titlul.
etnice din unii au
trebuintat la noi de nostrificare Remizier, ajutor pe curtierii
termenul de nattonalizare ce pare sau oficiali, mai
mai explicit lesne les. In operatiunile de band.
alegere, drept ori privile- acordat
giu de a se decide fel oarecare, torului la plata imediat a mrfurilor
preferint operatie (de imprumut, calculat numai asupra aces-
de la o emisie de actiuni) tora, spre scontul de po-
presupus favoarea celui care are lite unde calculul de se face
optiunea. La Londra 'n bursele ger- asupra tirnpului anticipat de achitare.
mane optiunea are forma primelor
duble (stellage), ceeace insemneaz, Scrisoare de cono-
tru pltitor, dreptul de a face optiune sament .
la cumpararea, la ori la rezi-
lierea unui contract privitor la titluri Silozuri, magazii speciale, posturi
actiuni. pentru depozitarea cerealelor vederea
Plus-valut, valoarea suplimentard exportului, utilate tot ce trebuie pen-
a bunurilor produse prin colaborarea tru ca operatiunile de descrcarea din
capitalului a muncei, dar rezultand vagoane in vapoare s se
prin plata inferioard productiei muncei interventia a hama-
teoria lui K. Marx. Realitatea lilor,ci pe mecanic. Asemenea
ne valoarea silozuri sunt la Constants. V. Doc.
nurilor este variabild cum ne
punem din punctul de vedere al zilele convenite sau fixate prin
utilittii sau al pretului, ca valoare de uzuri pentru descrcarea
schimb, indiferent de sub-evaluarea ori vaselor executarea contractului de
exploatarea muncitorului. In navlu. Pentru neindeplinirea conditiilor
o rezultand se pltesc zilnic daune de
din schimbarea plus-va- supra-stlii contra - dup
cu un caracter prin excelentd cazuri, de
cial independent de influenta ime-
diat a celor doui factori productivi, Termen (pe), operatiuni care se fac
capitalul munca. : o linie nu pe bani gata, ci la o
sau deschiderea unui canal care ulterioar, termen, de obicei la mijlocul
valoarea unor terenuri ori perfectio- sau la lunei se face lichi-
narea mijloacelor de comunicatie care darea. V. comptant.
sporesc valoarea unor imobile. Pentru
toate aceste motive s'au gsit teore- Transfert, operatiunea de cedare a
ticiani cari sustin necesitatea unui titlu nominativ In conditiunile
drepttirea unor impozite permanente nerale ale legei sau conform
de plus foarte greu de stabilit staiutare. Transfertul se poate face
pentru greu de prin indosare partea
aprecierea dantului.
www.dacoromanica.ro
186 ALMANACH
Transit, trecerea unor dintr'o Viriment, operatiune de scripte

strein spre alta ca sufere pentru efectuarea de trecerea
vre-o schimbare ori transformare din creditul unei a sumei da-
prinsul teritoriului de transit. torate in creditul alteia sau tinerea
sume la dispozitia persoanei din
Trat, gcambie.
Warant, de in
Trust, contopirea mai multor pozitele oficial; silozuri sau docuri din
prinderi industriale de speciali- porturi, a mrfurilor depuse special
tate pentru a face una nou mai mar; a cerealelor destinate exportului. Reci-
ori de o intreprin- pisele warante, sunt transmisibile prin
dere foarte spre a se desfiinta simplu gir.
concurenta piata de desfacere-
Cu singura deosebire a pierderii indivi. portiune dinteun port
dualittii intreprinderilor trustificate sau un bucurandu-se de privilegiul
cartel), cartelurile trusturile de a importa mrfuri ori materii prime,
tind spre monopolizarea pietei taxe vamale, pentru nevoile locale
tarea consumatorului. Trustul de origin ori pentru un oficiu de mare transit in-
american, a luat zilele noastre forme ternational. Asemeni zone libere sunt
uriae ca d. p. trustul petrolului ori al pe cale de realizare la Ga-
otelului, pe cartelul caracteristic lati, Constanta cu
industriei germane a jucat un mare rol nevoile de transit international de
politica de dumping a Germaniei piratie maritim pentru Statele vecine
dinainte de rzboi. aliate, Polonia Gehoslovacia.
Prima de S.
Viilor 32
Cea mai mare mai intreprindere din Romania-Mare
Butoae de Bere pentru Butoae
Spirt Licheruri, etc. etc., presate Izidraulic si forte
la
Stabilitate a lemnului.- Nu e nevoie de a mai
strnge cercuri. Absolut dens. Cea mai mare durabilitate.
Lucrare de precisie
SECTIA pentru: Vase moderne din
Putine pentru Fermentatie,
Rezervoare, etc., de
- Sistem propriu, bine -
323
ziar cotidian
www.dacoromanica.ro
ALMA_NACH GUS 187
. Pentru :
Pentru Austria, Pentru
toate
Taxele interiorul
Romaniei
cia, Italia,
Jugoslavia, celelalte
In vigoare dela 15 Mai 1923 Lei B. Lei B.
1. 0 scrisoare la 20 grame . 4 50
de fiecare 20 grame sau fractiune In plus
50 3
2. 0 carte 50 3
3. 0 carte pltit . . . 6
4. de fel, de 50 gr
25
5. didactice literare, Cataloage
imprimate de librdrie, pu-
blicatiuni periodice, apar Romnia se
depun la de editori, autori, admi-
nistratii sau depozitari de ziare, de 50
grame sau fractiune Cate 05 1
Toate celelalte publicatiuni se con-
form aliniatului 4 precedent.
6. Imprimate pentru orbi, de
500 grame 25 50
7. de la 150 grame . . 6
200 6
250 2 6
de fiecare 50 grame sau fractiune plus,
Cate 50 1
8. Probele de la 1000 grame . 1 2
de 50 grame sau fractiune plus,
cate 1
Taxa de recomandare peste taxele 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7 8, caz 2 6
Taxa obiectele reco-
mandate :
a) cerut momentul depunerei obiectului . 3 6
b) cenit ulterior depunerei obiectului . . 3 12
Taxa unei foi de 3 12
Taxa unei de identitate 12
Supra-taxa pentru obiecteie adresate Poste-
restant 2 2
Taxa de asistentd sociald ce se
la scrisorile simple, recomandate de va-
loare postale destinate alt localitate
cea care sunt depuse 10
Taxa de pentru obiectele ne-
francate complect 4
Supra-taxa recomandate, recuvremente
mandate mesagerii prezentate la
legale 2
Toate birourile postale debitoare de timbre sunt obligati ca s

publicului actualele postale, externe, de 2 lei, francate complect anume
pe ele taxa Incrustat un timbru franco-mobil de 1 leu (daca
sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia, Polonia Un-
sau de 2 lei, destinate pentru celelalte
www.dacoromanica.ro
188 ALMANACH
DRESDNER BANK N
BUCURESTI. - CENTRALA BERLIN
I
: 1100
Decebal No. 2o 317
www.dacoromanica.ro
CEREALE
230 .....
....
P A
. .
www.dacoromanica.ro
190
-,,
GENEHALA
ALMANACH
SOCIETATE DE ASIGURARI GENERALE

Capital Social deplin vrsat Lei 15.000.000
Fonduri de garantii la finele anului 1922 Lei 127.319.321.98 8

Sediul : BUCURESTI, Piata UNIVERSITTEI O
Telefon 5/12, 3/23
Reprezentante Bucure0i:
Str. Smrdan No. 4, te1efon 5/13
Str. Smrdan No. 31
toate din vechiul
provinciile alipite
Pentru Ardeal Biroul Str. Nicolae No. 3
Asigurdri contra daunelor de:

INCEND1U, GRIND1NA TRANSPORT
(Fluvial, Maritim Terestru)
Asigurrile de Transport sunt tratate mod special de ctre
BIROUL CENTRAL TRANSPORT" din Brila, Str. Impratul
Traian No. 8, Palatul GENERALEI" de SUCURSALA
BIROULUI CENTRAL", Bucuresti, Paris No. 12
de
cele
Asigurri bonificare de asupra tuturor primelor
pltite. Asigurri de caz de moarte mixte scutirea de
plata primelor caz de invaliditate. Asigurari de Rente etc,
Accidente
Asigurri individuale cu fr restituirea Asi-
de.rspundere fat de terti.
Asigurri contra strickiunilor accidentale ale automobi-
O autocamioanelor, cu includerea furtului, incendiului
a exploziei
Asigurri contra furtului la mobilier, casse de bani,
Asigurri contra jefuirii casierilor, incasatorilor
Asigurri contra spargerii geamurilor, etc.
Prospecte cerere
8 No. 374.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH GUS 191
INDUSTRIA TAREI
Dup ultimele anchete de ministerul de industrie

(oficiul de studii) rezult industria are:
Numrul fabricilor 4.830
Forte motrice 500.000 H.P.
Lucratori 165.000
Valoarea productiei (inclusiv rezidiurile
fineriilor) 34.000.000.000
a Tabricat industria Romniei 1923 ?

L Industria (550 fabrici *). Valoarea produselor metalurgice a
industriald cuprinde trecut de 5.000.000.000 lei.
brici de acumulatori, elemente galva- Industria (720
nice, ambalaje metalice, becuri elec- Aceasta cuprinde
trice, bijuterii, caele, articole brici cari produc : ambalaje, butoae,
de aramd, cantare bascule, calapoade, cue de lemn, bastoane,
case de fier, constructii cherestea, dopuri de plutd, mobile de
talice cazangerii, suruburi, cue, lemn incovoiat, piane, rechizite
turi, Impletituri de produse de scolare, rotrie, caretrie, tampldrie
plumb, lanturi, masini complecte, diverse.
unelte agricole
masini unelte de mobile de fier In 1923 productia principalelor fabri-
motoare cu explozie, cate a lost urmAtoarea:
unelte scule, unelte tuburi de Cher estea 000 m3
sondaj, nasturi de metal, Lemne de constructie . 520.000 m3
articole de cutite, Traverse 1 buc.
nete, pile, raspile, alice, aparate orto- Mobile curbate . . . . 285.000
pedice; ateliere mecanice, Unelte de lernn . . . . 500.000
vale, uzine siderurgice. Mobile (No. garniturilor) 6.000
In 1923 oroductia principalelor fabri- Mangal 50.000 tone
cate a Valoarea productiei industriei
51 000 tone a de 7.000.000.000 lei.
lingouri 81 000 Industria (420 fabrici).
Produse laminate . . . . 45.000 cuprinde de: acid
nituri, buloane 27.500 sulfuric acid carbonic, acid
bascule . . . . 3.850 tartric derivate, amidon,
Lanturi 1.000 scrobeald, cerneald, chibrituri,
Tevi de plumb 560 zive, artificii,
Piese turnate . . 18.800
. de ghete, culori, lacuri, vopsele, fir-
Constructiuni de cazange- eter, parfumuri, esente, drguri,
rie, poduri, piese 82.000 articole farmaceutice,
Case de fier 500 glicerind, negru de oxigen ace-
Motoare benzia . . . 400 unsori, carton asfaltat, bitumuri,
Masini unelte agricole 51.900 carbid, ;
Ambalaje metalice . . . . 7.500 tone distilerii de lemn, rafindrii
Vase emailate . 450 de petrol, spltorii vopsitorii chimice.
Fabrici care au minimum 5 sau 20 . In principalelor
lutrtori. cate a lost
www.dacoromanica.ro
192 ALMANACH GUS
Sulfat de cupru . . . 1.650 tone Franghii, 1.470 tone

Soda calcinata . . . 18.000 Closuri de . . . 950.000 buc.
cristalizata . . . 4.500 10.000 tone
Hipoclorit de calciu . 6.390 Toval 4.500
Soda . 8.900 IncAltminte (fabrici) . 1.700.000 per.
Sapun 000 Curele de transmisie . 915 tone
1 900
Clei 1.704 produselor este de lei
6.000 4.000.000.000 1923.
Carbid 2.000
VI. Industri a ceramicd, di-
de au produs In verse (800 fabrici), cuprinde fabrici :
1923 : ciment din
317.000 tone ciment, mozaic, ghips, modelage ce-
Lampant 214.700 ramice, oale, sobe, geamuri,
Uleiuri 133.600 oglinzi, var hidraulic gras,
Rezidiuri 677.500 produse tipografice, confectiuni de
tie celulozA, cauciuc, eternit,
Valoarea produselor industriei chi- instrumente muzicale, coarne, piep-
mice a fost 1923 de 700.000.060 lei etc).
a produselor rafinate rezidiuri
de 5.000.000.000. Principalele produse 1923 au
IV. Industria alimentard (1650 fabrici) 24.000 tone
cuprinde fabrict care produc : Ciment 19.000
ere, bomboane, ciocolata, presate . . 250.000.000 buc.
zeturi, cognac, con- refractare 7.925 tone
serve, mezeluri, otet, paste fAinoase, Var 65.000
spirt, uleiuri vegetale, bis- Gips 33.500
cuiti etc. 12.750
Productia principalelor produse Geamuri 530.000 m. p.
1923 a Portelan 200 tone
75.000 tone Valoareaproduselor din
bomboane 6.450 , a 1923 de 1.800.000.000 lei.
Conserve (legume, carne
peste) 000 buc. Recapitulare:
Amidon 2.680 tone
Bere 884.000 fabricilor :
Paste . 3.000 tone Undustria metalurgicA 550 fabrici
Spirt 000 Industria lemnului . . 720
Uleiuri vegetale . . . . 72.500 tone Industria . . . 420
IV. Industria . . 1.650
Valoarea produselor alimentare a lost V. . 690
1923 (inclusiv care au VI. diverse 800
cinat 910.000 tone) de 9.000.000.000 lei. 4.830
V. Industria con-
fabricilor din
fectiuni (690 fabrici). de care au un minimum de 5 HP sau 20
industrie cuprinde fabrici de postav, lucrAtori este de 4830.
dimie, torturi de panzeturi
de bumbac, in Valoarea 1923:
franghii, curele de ca-
manila, de saci, Industria metalurgica . 5.000.000.000 lei
fuior, tricotaje, lemnului . . 7.000.000.000
pansamente, casinci, nasturi, chimicA . . 5.700.000.000
tiuni diverse (dantele, broder, pan- alimentard . 9.000.000.000
glici, sireturi, ceaprazerie, covoare, textilA piele 4.000.000.000
brae, umbrele, artificiale Ind. ceram. diverse 1.800.000.000
etc), produse din piele. 33.500.000.000 lei
Productia principalelor fabrici In 1923 la care produsele uzi-
a : nelor electrice ale fabricilor de mate-
Postav, dimie . . 4.500.000 riale electrice o valoare
pe 1923 de circa 34.000.000.000 lei
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 193
CUTREMURELE DE
Ce interes se de aceste cutremure, prwni a unor dezastre

pmntul, de secok o
forf interioara, care ridia sa
sa nzass ? Humboldt
Regiunile cutremurilor de pamant.
Cutremurul din Japonia

Cutremurul din Septembrie 1923 a pricinuit Japoniei, In
minute mai pagube materiale de ei
contra care a 2 ani de
Cutremurul din Japonia, prin dezas- stricaciuni trei parti din victimele,
trul ce a cauzat, a luat unui mult Incercatei Yokohame.E1 este auto-
adevArat cataclism. Au fost mai rul Ingrozitoarei drame din Honjo,.unde
de o suta de morti, peste 150 mii 33 de mii de oameni au lost arsi de vii.
de rgniti aproape 50 disparuti.
Pe langa aceste victime omenesti, pe Reconstruirea
langa marea multime de animale, care
au pierit, orase au trans- Dupa cinci luni de munc pre-
formate ruine. Violenta cutremurului get, orase nipone,- Tokio,
s'a mai intens la Yokohama de cu mai mult de 2 locuitori,
Tokio, mai napraznic, la Yokohama, cu aproape 500 pe
apus de Yokohama, spre Idzu. Ce a 'cutremur a
crutat cutremurul de a distrus minnt, mormane de
incendiul, acest vechiu familiar al morti de ruine, -
or de lemn japoneze. Acesta e .In locul celor 350 mii de cldiri, cu
de 90 la din pagubele mate- distruse arse-, au
riale de numr de morti din la Tokio, o pdure de barace albe,
Tokio. Lui se datoresc 70 la din mai putin Inghesuite erau casele
13
www.dacoromanica.ro
194 ALMANACH
antice, ce camp de nimicit. nu se descurajeaza,

perci, ploaie. Un Tokio nou se are fnpotriva-i Natura, dusman pu-
desteapta la viata. Sunt picioare 114 temic din timpurile preistorice,
mii barace alte 20 constructie. terorizeaza neincetat crutare.
Capitala a o viata Acest cataclism geologic ne face
Harnicul popor japonez, asemenea ne atentia spre scoarta
unui furnicar, se mantului, pe care ni se pare e
voind faca tot mai dar a stabilitate e
bine, tot mai durabil, ceeace ieri a de
Cum tremur de pmnt

Cutremurul printr'o agitare, stabil. Sguduirile sunt de
aproape a nomene diverse : ale scoartei,
Nimic nu pare ca se Totusi s'ar de caverne, disparitii de
zice este cuprins de fiori, aparitii de isvoare calde nomo-
de un'tremur profund, continuu, care loase, de isvoare, brusce
va deveni, cutremur. Din acest de inaltimi, etc.
moment, el e, incetare, vibrator. S'a observat animalele mai ales
Adesea vibrarea se opreste timp, caii, anunta ve-
apoi, usorul tremur reincepe, nirea cutremurului, ale
o chiar mai neobisnuite.
din nou, pamantul redevine
Ce se petrece momentul catastrofei ?
Guy de Maupassant, descrie impre- coprins, sau ca cand, pasnice cre-
pe care le-a avut in timpul cutre- dincioase, chemau cu desperare pe cei
muru'ui de care a sguduit Nisa ce dormeau, ca sa-i previe de pericol.
Servitorul meu scobora alergand
1882. etaj, ce se petrecea
In prima clipa de am crezut crezandu-ma sub tavanul camerei
se casa. Dar cum trosniturile de
duirile patului meu se mai tari, puternice. Convulsiunile cand
cum zidurile trosneau, cum toate toata lumea ajunse, in ves-
bilele se isbeau un sgomot tibul in Erau ore,
setor, In picioare ziva mijea dulce, nici o
eram aproape sa ajung la cand adiere, atat de limpede de calma !
o oscilare ma la Aceasta absoluta a ceru ui,
rete. Reluandu-mi echilibrul, ajunsei, timpul acestei sdruncinari Ingrozitoare
pe scara unde auzii sinistrul era de impresionanta, atat de
bizarul sunet al clopote'or care sunau teptata incat ma ma mai
singure ca cand o nebunie le-ar fi mult chiar decat catastrofa
Cauza cu tremurelor
Dela Aristot curioasa lui teorie, pi, rand pe rand, de mai multi deci-
dela nostri antici metri, coaja pamanteasca de centrul
vali cari vedeau cutremure semnele pamantului. El invoca epoca
ideile au evoluat mult. echinoxurilor, - a marilor
se ca cutremurele de xuri, - cutremurele sunt, cu deosebire,
nu vin de sus, ci din jos, toate numeroase. Eruptia muntelui din
ca sunt oameni de care cred Martinica, 1902, ce a
ca atractia ar putea sa urmat s'au produs zi in-care soa-
o actiune asupra deslantuirei rele luna, asezate in linie dreapta
cutremurelor. Profesorul Alphonse Ber- cu pamantul, adaogau atractiunea
get aminteste ca intreaga scoarta asupra elementelor pamantului. Acea-
sufera in fiecere zi, f uxuri sta este parerea celebrului geo-fisi-
care nu trebuesc trecute cu vederea. cian ungur von Koveslighety, dupa care
Cu toate ca aproape imperceptibile sim- factorii externi, - printre cari trebue
turilor noastre, ele departeaza apro- presiunea barometrica varia-
www.dacoromanica.ro
ANACH GUS 195
a atmosferei asupra sunt toate,

ar fi cauzele determinante, care pro- anumit de regiuni privilegiate,
scoartei, se poate zice asa, de
variatiilor elasticitatei sale. altele aceasta oricare fi epoca
Alti geologi eminenti, printre cari se considerata. Astfel se
una din principalele autoritati vechea afirmare a lui Pliniu : se va
sismologice, d. Montessus de Ballore, tremura acolo unde s'a mai cutremurath .
considera cutrt murele ca find feno- Considerand repartitia
mene pur geologice. a cutremurelor de
Astfel din pragul acestui mister zultatul este acelasi, fie se considerd
vedem deosebindu-se. intensitatea fie frecventa care de
putin stabilim merg Pentru
puncte de sprijin, a soliditate comparatie sunt elemente
toti sunt de acord o recunoasca. destulatoare, observatoarele sismolo-
pe focarele mul- gice inregistrand, una peste alta cu
tiplelor cutremure de delicatele aparate, vre-o treizeci de
de mai multe sute de mii, - des- mii de cutremure, aproape 90 pe zi
pre care istoria cronicele in medie, - dintre care al miilea, nu-
se imediat aceste focare mai, produce efecte distrugatoare.
Unde se produ c cutremurde ?
Or, ce ne harta au de sute
? Ea de mii de km. Ele sunt asezate, mai
cutremurelor de sunt mult sau mai putin bine, mai mult
pe de o parte, pe bine, la nivel unele de altele
care continentul american ca podeaua unei vechi ale
pe intinderea coastei pacifice, incetul se
pe de parte, pe transversala scufunda. Punctele unde celulele par-
a acesteia, care, prin nordul basinului chetului despartite mai
mediteranian regiunea transcaspiana mult sunt tocmai acelea, unde se con-
va atinge insulele Sonde. cele mai mari denivelari,
Regiunile cutremurelor de tocmai locurile de predilectie ale
sunt dar coaste muntoase tremurelor de atunci, cand
globului, sau mai exact, punctele unde din unei cauze pe care o vom
aceste coaste, denivelare repede spune imediat, una din celule este
se vor uni cu oceanice. sau scufundata, in raport
atunci se sau putin vecina ei, se produce o lovitura,
cepe se ceeace se petrece. care este de
Geologii ne scoarta de ce efectele distrugatoare ale
e formata din compartimente cutremurelor pot fi delimitate, cu foarte
rocoase, aproape ca unei mari mare pe teren. Ele vor fi,
sau celulele unui mozaic. de sigur, dezastruoase punctele unde
ceast subtire carapace plu- blocul, dat laoparte, va fi desfacut, cu
teste deasupra massei topite din violenta, de celulele vecine, adica pe
globului, ca posghita aceste rectiline care despart
de care se formeaza deasu- bucatile terestre una de
pra unei de lapte. Celulele alta.
Conformatia geo logic a Japoniei

Pe una die aceste sta coordonate festonnd litoralul asiatic.
ponia. Patru mii de insule, asezate in daca le-am putea uni in
trei ghirlande formnd arcuri concave prin imaginatie am descoperi scobo-
Asia dominand, spre largul soc le-am
spre partea Pacificului, fun- desbraca, pentru a zice el, de toate
duri repezi, ce brusc, masele de apa care le
la 5, 6, 7 mii de bazele pana vecinatatea
chiar dincolo de 8 mii metri, - le-am vedea inaltandu-se in
8,515 in. majestuoase lanturi continue, compara-
Mai mult de patru mii km. de roci bile celor mai frumoase mun-
unele simp'e jaloane, altele oase ale globului.
mari se
www.dacoromanica.ro
196 AL1 ANACH GUS
Cauzele scufundrilor
Care sunt cauzele care pot provoca tului, e nu o scufundare, dar o ridicare
scufundarea uneia sau alteia din a solului.
lulele parchetului terestru ? La prima a
In primul rand, se poate invoca ra- diferentiale care se produc diver-
cirea progresiv a globului. Acesta, sele compartimente lemnriei te-
cum se contine in interior restre, trebue fenomenele
o mass a temperatura stratortase asupra studiu
trebue fie foarte ridicatd, recent, d. Montessus de a atras
dupa lavele vulcanice isvoarele ter- atentia. S'a observat, de mult,
male. Aceast mass pierzand in anumite cariere, se extrag anu-
putin putin, sa, prin ra- mite blocuri de roci, acestea nu mai
dierea prin spatiurile interstelare, se pot fi puse in cavitatea pe care
prin aceasta se con- o ocupau care pare ca a devenit
Se produce, astfel, un gol prea pentru a le contine. Unele
scoarta aceasta gsin- blocuri se desfac cu sgomot, cum e
du-se, colo, in echilibru nestabil, cazul americane din Monson.
lemnria va spart in Asemenea, in minelor se
locurile unde sunt mai slab serva adesea detunaturi, rupturi,
impreunate. doituri neasteptate ca o massa
Aceeasi poate, in anurnite ca- rocoas, puternic comprimatd, s'ar des-
zuri, produce un diferit. Fisicianii tinde Aceste fermomene ne
au descoperit, sub prefac s chiar statiunile
ca acelea care domnesc in terestre cele mai stabile in aparent,
teriorul pmantului, unele silicate ro- al echilibru pare mai solid,
coase mresc, deodat volurnul, exista forte latente de tensiune, de
rdcindu-se trec din starea de fuziune presiune, a crestere, din cauze
la starea Se cu aceste de vreme acurnulate, se pot
silicate, contrariul celor mai multe din nifesta, printr'o ciocnire, prin-
substante ca apa, se dilata soli- explozie, care trebuie neaprat s
dificandu-se. In acesta, care e dupa sine, cutremure de
exceptional,
Pe acestea mai sunt

canii. S'a crezut,
canii cutremurele de
vreme
vul-
sunt
sunt
- cum e cazul
de cutremure, dar
acestea au un caracter particular ex-
dependent. ceptional undele sunt simtite
cercetare ar putea face s zona foarte localizatd. Al-
se aceasta, pentru repartitia pii adesea sguduiti de cutremure, nu
geografica a unora este ana- totusi nici un vu can. dar,
cercetare mai exist cutremure provocate de
ca aceast legatura este inexis- vulcani, cea mai mare parte, marea
tenta. Din observrile fcute Japonia, majoritate a celor ce se observa, sunt
unde vulcanii cutremurele de datorite dislocdrei terestre.
sunt tot de dese s'a constatat Aproape toti sunt de acord
nu exista nici un raport real asupra punct. Aproape toti, -
frecventa localizarea unora a al- dar nu toti.
tora. De sigur explosiunile vulcanice
Contractia progresivd a o suprafatd de 510

intern al pmantului, pare a fi km. patrati, o surpare gene-
moyens al generalittei cutremurelor de de un milimetru, desi cu totul
Aceasta contractie nu este nici sensibild prin ea ar fi de ajuns
sensibild, n:ci nu poate fi msurat cu a contrabalansa iesirea a 510 km. cubi
mica scara, care o de de cantitate comparabild cu tot
sau chiar intreaga istorie a ce a putut fi aruncat de vulcani, din
nirei. Albert de Lapparent a indicat, timpurile istorice azi. De aceea
in aceast privint, urmtorul calcul, suntem in drept s conchidem
simplu de altfel : sunt feno-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 197
mene pur locale, care nu produc pe mai putine case decat daca l'ar ridica
p aneta efecte apreciabile. cu aceasi cantitate dar numai in cinci
In momentul se produce un secunde. Ceeace lucreaza, aci, e
tremur de pamant, fenomenul se tra- peziciunea miscarei adica repeziciunea
duce prin sguduiri, oscilatiuni, schimbarilor vitezei sale. Efectele cele
alternative ale solului, a ampli- mai violente sunt acelea care cores-
tudine durata sunt variabile pund vibratiunilor celor mai repezi.
fluenteaza separat asupra intensitatei experienta simpla va arata aceasta,
efectelor mecanice distrugatoare pro- foarte :
duse. Este evident ca o miscare ce va Daca se ridica o la

ridica 10 cen- apoi brusc in fiecare data la
timetri va mai multe case de aceasi inaltime, obiecte'e puse pe dansa
cat o miscare ce o va cinci vor fi a doua oara aruncate cu
centimetri. este iarasi evident ca o violenta decat au aruncate
miscare care ar ridica solul cu zece la prima data.
centimetri, in zece secunde, va
Aparate sismografice
Sguduirile cutremurelor de de puternica umbrele luminoase
sunt studiate inregistrate, in obser- ale sismografului Galitzin, au trecut
vatorii speciale, de aparate foarte per- marginele lentilelor care servesc a le
fectionate numite sismografi. Aceste proecta, sau marginele sensi-
aparate se compun dintr'o pendula a bile care trebue le primeasca.
greutate, terminata printr'un Ingrozitorul cutremur din Septem-
ascutit, este suspendata deasupra unei brie a complect inregistrat de
suprafete plane nisip foarte servatoriile sismologice de pretutin-
fin. pendu ului in contact deni.
nisipul, sgarie pe suprafata lui, cand Prima faza preliminara de unde
un tremur al se gitudinale a descoperita de apa-
miste, o a direc- ratele sismografice la 3 21' 43". Cele
marcheaza orientarea sguduirei. dintai unde lungi au venit la
Alta data se intrebuintau pendulele Prima ciocnire, descoperita la 46' 9",
mari inerte ale caror amplitudine de 740 microni, a
erau inregistrate mecanic cu de mare, n'a mai putut fi
ajutorul unui sprijinit pe o hartie inregistrata de pendula Galitzin ci s'a
Astazi se utilizeaza, de pre- recurs la pendulul orizontal Wiechert,
pendulele inventate de geofi- de 1000 kgr.
sicianul rus printul Galitzin. Ele sunt Cutremurul a de violent ca
usoare, dar inregistrarea galvano- s'au inregistrat unde superficiale care
pe e de o au revenit, pentru a doua oara, dupa
mare preciziune.Totusi pendulele grele ce au trecut prin partea a sta-
sunt trebuincioase, mai ales tiunei, adica dupa ce au ocolul
azuri de puternice oscilatiuni cum a complect al pamantului. S'a calculat
lost cutremurul din Japonia din Sep- undele acestea au parcurs drumul
tembrie 1923. de 40 mii in 1, 3', cu viteza
Amplitudinea vibratiilor a de 26 mii kin. pe
O
O
ib
O
www.dacoromanica.ro
198 ALMANACH
EDILITATEA
Societate Anonim pentru Studii Constructii
Capital Social 9.000.000 lei
Sediul in Bucuresti, Str. Brezoianu, 44. - Telefon 27,38
:: Depozitul principal: Prelungirea Dorobantilor, 163 i 62 ::
Fabrica proprie de Tuburi de Ciment, alte ciment

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE:
Presedinte: Petre Antonescu, Arhitect
Vice-Presedinte: Const. D. Inginer
Administrator-Delegat: Dionisie Germani, Inginer
P. Leibovici, Inginer.
G. Georgescu, la Banca Al. Maxim,
a Ronzdniei. G. SApunaru,
D.
A. loachimescu, Inginer. I. Radu, Inginer.
Director General; Henri Theodoru, Inginer
1. Proecte, execuiii de edilitare de

: abatoare, hale, frigorif ere,
etc, pentru sau particulari.
2. Proecte constructii in beton armat.
3. Constructii de cartiere noi de locuit.
4. Constructii de uzine electrice, hidro-electrice, de
5. Constructii instalatii de fabrici, ateliere, etc.
EXECUTATE: Uzina Electrica Floresti,
Casa Muncii Bucuresti : Pavilioanele de locuit pentru func-
tionarii C. F. R. Craiova, Atelierele de reparat vagoane pentru an-
tierele dela Galati, localului Sucursalei
Galati ; Constructia localului Str. Brezoianu
Bucuresti ; atelierelor Soc. Cartea Sos. Bo-
naparte, Bucuresti, Refacerea complectarea Uzinelor Lematre,
Bucuresti ; Rezervor de de 1200 mc. la Govora, Alimentarea cu
prin puturi a Bragadiru, Bucuresti ; Prop. Soc.
Str. Paris No. 3, Bucuresti ; Parcul Edilitatea, Pre-
lung. Dorobantilor, 163, Bucuresti ; etc., etc.
IN CONSTRUCTIE: Canalizarea Craiova
Canalizarea orasului Ploesti, Alimentarea a orasului Bucuresti,
Pavilioane cu locuinti pentru functionarii C. F. R. in
P.-Olt, Pavarea cartierului Grivita, Steaua Bucuresti ;
direa Soc. Petrosani apartamente pentru lunctionari Str. Dum-
brava Rosie, Bucuresti ; Soc. Victoria (Pa-
sagiul Imobiliara) Bucuresti, Postul de egalizare Floresti (Prahova),
Sondagele de explorare ale regiunii aquifere Titu, pentru alimen-
tarea cu a Capitalei, Rezervor de beton armat la Uzina de
Constructia aeroportului Bucuresti etc., etc.
357
www.dacoromanica.ro
ALMANACH GUS 199
1923-1924
de GEORGES HORIA
Cuprinsa intre doua jurnatati de an mult cu nivelul artistic al spec-

diferite, stagiunea unui teatru nu tacolelor realizate pe Capi-
poate fi inglobat sub titulatura Anul talei in cursul stagiunei 1922-1923,
Teatral, de fireasca pu- era inferior, prin compozitia
blicatiune menita sa inregistreze pe ansamblurilor prin punerea sce-
capitole, evenimentele scurse in rasna, celui din stagiunile precedente.
timpul celor 12 luni ale an. Rezerva publicului din cauza crizei
pentru ce, in paginile de financiare a fost astfel prin
cititorul va intoarca pri- decdderea artistica a spectacolelor
virile observatiunile asupra ulti- cari erau prezentate.
milor 6 luni din anul 1923 Din acel moment problema pentru
sa le spre primele luni ale teatrele se punea mo-
anului in care fiintm. dul o reabilitare a presti-
artistic al spectacolelor, mai
Cu explicatiune, sa mar- ales realizarea unor spectacole
turisim stagiunea elemente speciale de atractie pentru
intr'o atmosferd In public.
tr'adevar, stagiunea 1922-1923 Prinse aproape brusc in
sise in deruta. Cu exceptia Teatru- directiunile teatrelor n'au putut
lui National, al bilant ma- imediat mijlocul mai bun pentru
terial se incheiase satisfacator, cele- a face fat situatiei.
teatre permanente ale Bucu- iala, derut de a vedea
restiului inchideau portile o odat sfrsitul stagiunei.
satisfactie speciald... aceea de a fi a fost un prilej bine-venit
la stagiunei. pentru a se de indicati
Este lesne de ca aceast mijloacele de remediere.
deruta a vietei teatrale formatiuni teatrale au
avea o cauza: lipsa de sit-o (pur simplu in subventii acor-
zenta a publicului. date de Stat. Alte le au recurs la un
Care sunt ins motivele care au sistem de opservatiune a elementelor
determinat abtinere caracte- cari au atras atentia a
a publicului fat de teatre, Printre acestea: cinemato-
o de timp, care, graful.
teatrele au jucat in majoritatea vre- Evident la prima vedere, ci-
cu Cassa" nematograful luat ca busola,
Notam pe mai de seama: criza consacrarea unei foarte mediocre
financiard. Sub influenta conditiunilor artistice.
economice, publicul bucurestean ne- Pentru cine vrea sa uite
voit opereze la dife- ca teatrul, desi e de toate
ritele capitole ale rubricei cheltueli" artistic, nu poate fi
a pus sub o strict rezerv capito- tusi desprtit de intreprinderea
teatru". cu mai care se bazeaza, con-
www.dacoromanica.ro
200 ALMANACH
trolarea gustului public fie iar interpretarea amagita de

cinematograf este necesard, va titulatura technica a piesei, cadea
telege de ce unii directori de teatru sub un nivel care atingea
au recurs la acest mijloc. trivialul.
Rezultatul a fost urmatorul: Cu toate acestea nopti
blicul dovedea inclinare fie perrtru de a obtinut un succes enorm,
spectacolele istorice in care dovada eloquent publicul din
de aparat se imbinau cu o moment ce se amuza, erta totul...
varietate de motive de Mai inferioara, desi merita o alta
antare a ochiului, fie pentru atentiune, a f ost realizarea
Drama stil bersteinian nu mai Figaro de Beaumarchais.
mergea acestui public, care facuse rnotivele aratate mai sus, publicul
totusi odinioara o primire att a aeceptat-o totusi.
calduroasa. Neaparat ca atari
Cci publicul, apasat mai mult reprezentarea piese din reperto-
ca ori de grija zilei de ibsenian, nu putea fi aSteptata
nu se mai simtea dispus sa iluzii. Hedda a fost
diteze asupra micilor mizerii pe Piesa a azut net, nu pentru ca
care dramele bulevardiere parisiene ea trecea e puterea de intelegere a
le etalau pe ci cauta uitarea publicului nostru, care a dovedit ade-
prin mijloace superficiale de sea de receptiune deslegare
antare: fast pentru comedii a celor dificile probleme psi-
bufe chiar, pentru spirit. hologice, dar pentru conditiunile
Cei ce au acest lucru l'au a problemei pus prin
facut. Ceilalti, cum am amintit mai Hedda nu erau cele cari tre-
sus, au recurs la sistemul simplu al... buiau in acel moment.
subventiilor. Spre sfrsitul stagiunei, Teatrul
Cu aceste consideratiuni vom trece National monteaza piese originate.
la o analiza mai amanuntita a Doamna e o evocare tra-
tacolelor date in stagitmea 1923- gica din trecutul nostru istoric,
1924. cuta cu o deosebita putere de
gestie de d-1 N. pastise
La Teatrul National ragealeasca, dar nu lipsita de
Din prima jumtate, a stagiunel fost in trei acte
1923-1924, nu sunt de a d-lui Liviu Rebreanu.
tru onorabilitatea" noas-
tre teatrale spectacolele date La Teatrul Regina Maria
Teatrul National. doilea teatru permament bu-
Cel mai de seama, desi realizat din curestean Regina Maria,
Teatrul
motive de ordin extra-teatral - 30 face deosebite pentru a
de ani dela casatoria suveranilor nos- vinge dificultatile deLcare aminteam
tri - este Visul Unei de la inceputul acestui Incer-
de Shakespeare. nu sunt incorohate de suc-
Splendida fantezie a marelui ces deat foarte rare ori.
era suficenta ea ca aci in ordinea cronologica
reziste tuturor atentatelor de inter- piesele reprezentate: d
pretare montare. e c tar Edmond Rostand,
montarea desi crianta deci sus- care a prilejuit decoruri fas-
ceptibild de a inanta ochiul specta- tuoase constatarea piesa -
torului nu era putin inscris in repertoriu din stagiu-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 201
1915-1916 - prea carea teatrala romaneasca se anunta

spre reprezentare. sub aspecte noui.
Urmeaz apol o plimbare prin Teatrul National prin pro-
pertoriile tuturor natiunilor opriri pe care i-1 impune
in drama de Fran- d-lui o noua dar
vois de Curel, aproape legitimare: incurajarea literatu-
pentru cari n'au avut sentimentul rei originale care sa
Rlsaciei-Lorena, dorita recucerita la o stagiune
abia o de veac; apoi de piese originale perfectionarea
Labirintul de Poliakow, dramatizarea repertoriului permanent. repre-
unuia din multiplele aspecte ale zentarea capo-d'operilor literaturei
de ciudatei vieti rusesti in streine, in special a comediilor din
Masca excelenta marele repertoriu.
italiana, de Chiarelli. Stagiunea incepe cu Vlaicu-Voda,
rninunata drama istorica a d-lui
La Teatrul Mic Davila.
Cel de al treilea teatru bucu- Cea premiera o constiture
restean: Teatral a menire Vicleniilor lui Scapin,
era s fie un Palais tr'un stil care trece biruitor peste
restean, el un succes traditie" inaugureaza activitatea
din cu Cocotelor tinerelor elemente de talent ale pri-
de Gerbidon. Departe de noastre scene.
a fi ceia ce titlul sugereaza, In aceasta atmosfera se monteaza
a moravurilor indraznet fata de traditie:
tuale, cucereste simpatia publicului Baron al celuilalt
celui mai burghez chiar. danezul Holberg.
Dar activitatea Teatrului Mic le aceste premiere rasar lu-
in stagiunea 1922-1923 la Pa- din prima parte a stagiu-
ris, unde trupa alcatuit din d-nele nei Teatrului National, in care sunt
Elvira Popescu, Nutzi Stanescu montate o febrilitate bine inten-
Ion Iancovescu Mihalescu tionata, dar din pacate o
G. reprezinta in rie de piese originate anume:
Patima de Mihail Sorbul. de d-ra Zoe Ver-
Printr'un succes de curiozitate, biceanu. cadere franc subliniata
spectacolul trupei atrage de de public.
totusi atentia pariziene, ceea- Un erou, de d-1 N. Kiritescu.
ce mai va favoriza introducerea aceasta premiata de Rsocia-
teatrului scenele pari- tin Crilicilor recolteaza
ziene. un succes de durata, gratie
humorului cu are autorul a sa
Popular, balansat intre trateze fanfaronada
diferite, fiinteaza far vine patru tablouri
a-si atinge scopul pentru care fusese din razboiul pentru intregirea
Nimic demn de notat din acti- neamului, intitulate ,,Cronica Dra-
vitatea lui. semnate de d-1 G. Tata-
rescu, subsecretar de Stat la Interne.
Stagiunea 1923-1924 piesa extrasa din romanul
Cu toamna anului.1923, care aduce nume d-lui Lovinescu,
'descbiderea stagiunel 1923-1924 de d-na Papadat Bengescu, o neo-
www.dacoromanica.ro
202 GUS
bosita dar nenorocoasa slujitoare a asimileze nouile principii ale artei

literaturei dramatice. punerei in scena le grefeze
Intre aceste piese au fost strecura- pe o personalitate artistica de o
te ca: lever-de-rideau" Un din foarte evidenta valoare.
banalitate suprema semnata Ceeace a realizat d-sa in
de excelentul critic parizian Edmond in Carnavalul de Molnar (ambele
Se Simunul, viziune abracada- la Teatrul Regina Maria) in
branta a norvegianului Strindberg.. de Goldoni mai ales in
lock pe scena Teatrului National,
Regina Maria pen- transform dintr'odata aspectul vie-
tru deschiderea stagiunei patru teatrele romnesti.
nume importante puse in slujba unei d-lui Soare Z. Soare o inobileaza.
piese grandiloquente. E vorba de Sinteticd in Hamlet, detai-
de Schiller, interpretat lata in de o amploare
de un ansamblu in care figurau d-nele grandioasa arta d-lui
Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Fi- Soare Z. Soare perspeqtive
lotti Tony Bulandra G. noui miscarei teatrale
reia sa i se dea prin regia
Montarea corecta, ansamblul, inteleasa, un imbold deo-
sprijinit pe patru artisti remarcabili, sebit.
bine strunit, ridica nivelul repre-
zentatiei la o deosebita a carui menire am
asigura astfel piesei un succes real. precizat'o in paginele precedente
doua premiera a acestui teatru cearca o ultima deviere deschide
de Cromme- stagiunea cu splendida a lui
link slujeste ca debut in drama d-lui
V. Maximilian. Apreciatul interpret Dar publicul se pentru a
al roluri de opereta, trece cu face enorm succes reprezen-
succes incercarea, relevnd ca:itatile tarei comediilor de
pe cari i le banuiam de mu:t, de Jves Mirandes, Un de Etienne
celent comedian. Adriana ori ce prep, de
Urmeaza Maria del Carmen drama Louis Verneuil , Regina BucPireselor
populara a spaniolului Feliu J. Tristan Bernard Dansatorul
dina, spectacol care n'are nici un Doamnei de Bousquet.
fel de merit.
in inscenarea Insemnarile noastre se, la
d-lui Soare Z. Soare. incheerea primei a lunei
Martie 19211. Le implinim amintind
* * triumfalele spectacole date de
Fie-ne ingaduita o mica rea tragediand Brsescu,
ranteza. intoarsa o lunga in
D-1 Soare Z. Soare este primul merica, pentru a sluji din nou scena
dintre, regisorii nostri, care cultivat romneasca.
la occidentului, a sa-si GEORGES HORIA
mai eficace
se face
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 203
INDUSTRIA CIMENTULUI
Fabricile de ciment din (unspre- in Ardeal Bucovina. In Basarabia

zece numar) ne procura un ciment nu e nici o de ciment. Produc-
Portland de cea mai calitate. tia fabricei Turda care gaz
Astfel cimentul romanesc o metan reprezinta
la tractiune de 12 kgr.
7 zile 18 kgr. 28 de zile *). Capacitatea de productie a fabricilor
Industria cimentului e o industrie din tara este
dependenta de de 1. Turda . . . . 8.250 vagoane an
razboi pe langa acoperea consumul
intern care 1914 ajunsese la 14.000 2. . . 6.000
vagoane anual exportandu-se ciment 3. Cernavoda 5.500
(in special de fabrica in Orient. 4. Titan 2.250
In Egipt cimentul Traian" era foarte 5. Fieni 3.750
cautat.
In timpul razboiului fabricile de 6. Comarnic 2.000
ment au avut de suferit toate mari 7. Azuga . 2.000
pagube de oarece toate se 8. Gura 1.750
gaseau in zona Astfel fabrica 9. Putna 1.250
este complect de
bardament, cuptoarele rotative (50 m. 10. Brasov . . 600
lungime) ale fabricei Cernavoda sunt 11. . 500
duse in Bulgaria a. m. d. Total . . . 33.850 vagoane/ an
In 1917 nu se produce aproape
Dupa iau Consumul este de 30.000
ul cu activitatea productia goane, ceeace poate fi acoperit
creste. rezulta de mai sus de fabricile din tara.
In anul 1923 fabrici au In 1922 fabricile au produs 20.000
vagoane ; importul a de 443
produs 19.000 vagoone goane in mare parte din Polonia din
1. Fabrica Turda . . 8.250 vagoane cauza deprecierei valutei poloneze.
2. Fabrica . . 2.310 Consumul de dupa razboi este mai
3. Fabrica Cernavoda 2.002 dus statul consumand mai putin pentru
4. Fabrica Fieni . 1.472
.
poduri, diguri, tuneluri etc. iar con-
structiile mai reduse. Acest con-
5. Fabrica Titan . . . 1.085 sum de este de in mediu
6. Fabrica Azuga . . 977 20.000 vag/an din cel normal.
7. Fabrica Comarnic . 723 de cimentul artificial se mai
8. Fabr. Kugler, Brasov 680 produce in Transilvania Trass care
este un ciment natural. In 1913 pro-
9. Fabrica Putna . . 615 ductia care se
10. Fabrica Gura . 544 ploatarea carierelor de trass din Tran-
11. Fabrica Gurahont . 350 silvania a produs 310 vagoane. Aceste
Total . . . 19.008 vagoane cariere de ciment natural sunt foarte
rare. Carierele germane din Renania
Din aceasta productie 1/2 s'a produs aproape epuizate ; se
in vechiul Regat jumatate insula Santorino unde s'au
de diguire.
7
zile
28 industria cimentului se
gseste desvoltare o
Normele germane . . . 12 16 tectie vamala bine chibzuita va da
Caete de sarcini franceze 8 12 posibilitate de export in Orient
Directia C. F. R. 12 16
Ministerul Publice . 10 14 George
www.dacoromanica.ro
204 ALMANACH
B-ANCA
Pentru Mrturilor
SOCIETATE ANONIMA
Warenverkehrsbank G.
- KRONSTADT
TELEGRAME CZELLBANK" - TELEFON No. 610/727
Depuneri pe livrete de economii i in

cont curent.
Asemnri i Cecuri ct
in strinatate.
de
Cumparri de producte Consemnatie.
Reprezentanta Casei Reithoffers
Viena.
Spar und kontokorrent einlagen. Auszah-

lungen, berweisungen und Schecks auf
In und auslndische Pltze.
Komissinosweiser Einkauf von Landes-

produkten Generalvertretung Gummi-
werke Reithoffers Wien.
419
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 205
Simboluri erotice poesia popular

de G.
Dintre multele simboluri ale iubirii sexuale in creatiunile

poporului nostru, cele mai sunt cucul.
Mai putin apoi nucul urm
buruiana
Mrul simbolizeaza credinta

bire, ceea ce credeai in
iu-
e cunoscut ca simbol erotic elile devine poezie.
din cele mai vechi timpuri. Chiar in In povesti, fata imparatului totdauna
biblie iubirea e are pe placul ei vr'un
prin Eva el apoi print, la fereastra un in
pe Adam : printii trc pe sub fereastra
Dintr'un se naste cearta luno, in capul cui ea mrul, acela are
Venus Minerva, al fie ei sot.
zeitii In toate literaturile eu- S'arupse steaua din cer
ropene de astazi e simbolul
ca era mer
alitatii. In literatura cant pe
forte des e vorba Laie eta
de iubire. Toti cunoastem vorba :
e mosul de tot ar Si'ntocmai cum in doinele noastre
i in colectia lui Alexandri fata o pe
avem frumosul exemplu de simboli- in tari se va face
zare :
lumineze unde va cina, se va
Aolica, ce vazni
Colo'n deal la
face etc. tot Macedonia.
mare, me
Cere din Sifterlu a
"a-mi va-mi te
fata de n'are dinti a mea
mrul, mosul :
n ai minte fata mea, Nuca

vrea
Copilu-i copilaros
Nuca a lost simbol al sexuale
la Greci la Romani,
LI arunca marul jos, etc. mai la toate popoarele din Europa.
Merele sunt lucrul cel mai scump pe Nucul era arbore dedicat Afroditei. La
care un iubitei. de obi- noi, frunzele de nuc au cea mare
cei cand departe, faga- intrebuintare de
duesc fetelor, pe scum-
peturi, mere. Si-n poezia e
simbol al iubirei.
Linde te tu badica ?
Anticipativ amintesc cu-
- Peste draga Anica.
sunt elemente
Dar Anicai ce-i aduci ?
- papuci
craca de mere dulci
in simbolismul erotic al Romanului,
nu e o intalnirea
versuri nici nu e o a rimei
Se lucrul acesta n'are daca se zice :
un rost : un o nimica in
de prin tari Dar ce puiul
www.dacoromanica.ro
206 ALMANACH ARGUS
Cci in cantecul : floare, e lucru de

Colo jos intre
les, in poezia
Este un
a noastr are ca
extensiune, asupra tutulor senti-
cucii de s'omoar mente, cucul e ei. Se mai
de pe :
adaoga tinuit a cucului a
dat Romanului prilej sa-1 simbol
Pe margine de Oltet altor sentimente. Astfel cucul a
un nuculet : la naterea a zeci de pro-
Nuca mare, frunza verbe de zickori. El are o multime
S'au strns toll din de legende in care se vor-
de se bete de el, ocupa putin a cincea
parte din cantecele noastre de iubire.
In aceste ar putut foarte Ca s mai pe deplin
bine poporul s de : cinele cari au facut din simbol ero-
fag, plop, ulm, porn. Ar putut zice : tic, e nevoie mai
pe margine de Oltet un a ajuns el simbol al lucruri mai
etc. Dar n'a zis, nucul exprima o lesne de observat.
anumit idee. poporul into- Cucul e singuratica de felul
cuete vre-odat nucul, e uor de ei. Taranul a toate
cu ce. Cu marul ! cdltoare au obicei piece
Colo intre mari, el Sin-
E un frnnza cucii au alt obicei : ei pleaca unul
unul cum se crede, noap-
Sus in mrului tea, nimeni nu nici
puiul Cucului... nici nici cand
cum se Astfel, din capul lo-
E natural : marul nucul sunt cului, cucul e, pentru Oran, o pasare
bolul lucru. misterioas care pe tdinuite.
sa se bage de totdauna De aci s'a nscut :a
mkul sau nucul, unde cucii, prin adic bir cu
are frunza Aceast idee nu e fugitii pierzandu-ti prin
umpluturd a versului, ci are streine.
rostul temeinic al ei. In Ardeal Bucovina se zice :
La Macedo-Romani nucul e a in ce
cu de iubire te s faci un lucru cu
colectia lui V. Petrescu tinta, absurd. E o ghicitoare : Cine n'are
Feat ce ai buza ? Cucul. cine trece prin
Disi de hievra ai h'vrit, nu se baga 'n
Disi lingoare ai zicut? cucul e tipul contrabandistu-
- Nu, 'mi sub un limoniu lui se potrivete lucrul pe
$i-mi limonie roaga toti cari iubesc pe ascuns
Mastea galbena vre-o nevasta :
Cele-l'alte simboluri erotice - cucu 'n munte sus,
gheranul, clocoticii - au un Ne-am iubit bade, p'ascuns
rol mai nensemnat. Cine ne-a vzut ne-a spus,
parte de
de staulul oi.
Cucul e ins per excellentiam simbol
erotic. Codrul cucul sunt cele mai Dragostea tinuit are un capitol
puternice elemente ale poeziei semnat in erotica doinele
noastre, dar din punct de vedere cari o canta sunt cele mai ptimae,
tensiv, cucul e Dragostea de mare
Codrul simbolizeazd libertatea ura Ca o floare din crare
contra ciocoilor, iat tot sufletul Ro- Dar de dragosti nevestesti
descris trei versuri : Te usuci te
Cucule creasta moldoveneascd se zice :

Ce mi-e drag lumea asta,
codrul nevasta. Dragostile nevestesti
te bag pe
Nimic din e mai te scot unde pot,
des deck cucul, alta pasere, nici Pe sub pod.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 207
Nevestele cari iubesc pe ascuns Cucii intre ei, de aceea

incep doinele de obicei versul : Cu- fiecare pentru sine, singuratic,
cule s nu m spui, apoi : niciodat doi nu se
probabil aceast dum-
La isvor la nie de frate merge de departe,
Prins-a dorul cucul-barbat nu sufer nici chiar
Sase
duc acasi,
nu-1 lag.
culc in
pe
numrul de
el - dupa ce
explicat de ce ei nu au cuib,
-
e de
nu
Sase ridcini pot face cas impreun. cucii
sau el :
e o zicatoare cu inteles ca:
tresc ca Zicatoarea spus ins
Dintr'un dor numai la singular - ca
Face-ai foc s'aprinzi o : a tri bine, ne-
din maruntele de nimeni, sa porti grija
Face-ai altora, cucul nesuparat
Si te'ned 'n ele. de alti cuci ca pe partea lui
de codru.
Dragostea tinuit - sau Cucul, cuib pui de cari
cului -e cantata in versurile : s poarte grije, e vecinic singur
boale le-am bolit strain lume. lar strinului merge
Dat-am slujbe ru. Aceste idei au nscut
Dar de boala ce-o bolesc a cue, aplicata omului care a
Nu e chip si singur. E singur cue, are mila
cucului, a ti de cue
Ironic e in care se spune fr nici un ajutor). doin :
fata sunt, un pui de
Ce ne facem noi N'am duc.
cum se'nalta
Tot de neveste E un fapt vrednic de in seam&
se hotrsc cear slat tocmai
ca tocmai cucul a dat Romanului pri-
dela cuc. lejul s exprime metaforic pe abstractul
nimic niciodatd. Daca o de
cue concretizeazA nimicul, e
concretizat prin o fi cucul sau cdt
Alt obicei al cucului e, c el nu-i o cucul. Aceste au
cuib niciodatd asta, e cel origma in credinta nemuririi cucului :
mai vdit exemplu al lipsei de serio- el, anume, va cea din fiint
zitate, e tipul omului iar vie care va la lumei, iar
care tine de mult s perpetuare a lui se datorete
fie stttor inteun cu ai faptului ca toate pasrile sunt datoare
casa lui, nu putea s se imperecheze cu cucul s scoat
gasi mai bun simbol cucul pentru pui de cuci din oule Tranul
lucrul de care se teme el mai mult : sete pui de cuci in cuiburi de mierl
de rtcirea pe drumuri de negrijea mai ales, de graur, de sturz, de po-
de soarta copiilor. De aceea mai in de granguri pornind de
toate blestemele poeziei noastre se aci, a generalizat cazul. Credinta
versurile cari, indoial, contin porului e toti cucii au o singur
- legendara a cucilor,
cel mai infiortor blestem pentru Ro-
: din -
ei toti sunt barbati
toate pasrile vzduhului, de parte fe-
casa
odihna
meiasc, le sunt sotii. el a trebuit
s devie pentru Romani tipul brba-
s rtceti venic, singur lipsit tului Don-Juan al codrilpr simbol al
de ai adulteriului.
Despre unul care crede c a E natural, ca in
aevea e se zice puterea a cucului : cum ar
:a un de lar cand putea el placa tuturor
pe Oran s mai atepte c mei, n'ar avea un deosebit dar
va gsi ceeace caut (mai ales, d. de a se face plcut ? El reprezint deci,
ex. dreptate, in procese) iti rspunde pentru puterea iubirei
: ce ! poate de cuc. nu te poti impotrivi, el iubirea.
www.dacoromanica.ro
208 ARGUS
Astfel e simbol al iubiri sexuale. adica Vinerea la spoveda-

Cucul da pe cari nie, fata are sa dea seama daca a
caracterizeaza : pit'o de san. Cate colectii de
cunosc, nici una n'are de
Vai de mine n'am iubiie care sa-mi fi placut de mult
Dar am vre-o cincii ca asta din '1000 de din Ardeal :
Se gsesc printre tarani Cucule de pe
se tin nurnai de dragoste schimbtoare, Mult mi lui Dunmezeu
au maxima : De-i muri si mor eu,
lelea De-i al meu !
N'astepta zici ea.
Nu ci-i e rusine,
Alt motiv al doinei de iubire : vrajba
Dac'o pare bine.
iubiti, are ea de-a face
cul. Dei e greu de stabilit, de ce e
Dragi mi-e lelea amestecat cucul vrajba tinerilor,
mi noaptea'n paie tui, cred el, reprezentand pe
Dimineata prin e cea mai potrivit aluzie la nepsarea
seara dupi claie. care poate gsi iubit :
De obicei acest soi de Poruncit-a mea
sunt cei mai productivi poeti ai satelor Pe de turturea
se tin numai de voie Sa mi duc iarsi la ea,
: $i'napoi i-am poruncit
Pe de cue.
Alelei, mergand pe drum
m'ajung Ca la ea nu ma mai due.
Cu beau, cit iubesc
cand e vorba de necredinta, de
nestatornicie, de frumos se
Cea mai parte a poeziei fata care iubete pe
noastre, pentru care avem sa-i nu e om ru, ci numai slab de inger :
multumim cucului, e poezia iubirei din- De-ar fi
tre poezia care cucul Mi prinde argitel
e simbolul sentimentelor caste : coase i-asi toarce
Cinti cucu'n face
Vine Badea si-i dau gura, purta cum imi place.
Dar gura nu i-oi da
Pinn'oi topi cinepa.
Dar nu e de fcut nimic el,
Cucul e pasare rea,
in care avem ici, sboara colea,
boluri erotice, :
Nu-i pasa de jalea mea.
pana la cununie nu vrea s-1 sarute!
:
pui de in vii,
Alt motiv al doinelor de iubire : des-
Badeo, pentru ochii
prtirea, e el lsat pe cucu-
M'au urit lui. Dar despre el vorbi mai
ziu. In urma, ultirnul erotic :
ce e in doina, in care moartea dintre iubiti, nu mai are
se roaga de sa-i aduca pe nevoie de-a face cucul, pentru
iubita la : acest motiv ese din devine
n
bocet.
Numii apa baut
gura sa i-o sarut.
pe care am auzit-o pe Ca cu
nava in Ardeal, dar n'am daruri neobipuite, cucul s'a impus,
publicat, spune : ca pasare dar
profetic. Corbul, cotofana, cucuvaia,
I a f, ntina i tini au darul de a prevesti
Subtirica lucruri rele - multe altele prevestesc
doui de in brate. numai schimbrile vremei - cucul pre-
Vine badea, prinde-un vestete bune rele.
bade, te , dintre credintele noastre
C'o veni Vinerea-mare ritoare la cucului, sunt de ori-
de pui a fi indo-germana astzi la
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS
toate neamurile Europei : vei cucul pe

avea bani, ori nu vei avea, in cursul mai am o siptimini
anului, dupa cum ti s'a ai sinitate !
ori n'ai bani auzi de m'au pus la

cucul al din Cluj la
doilea, cine aude cucul $i-mi
va de E cantecul recrutilor din Ardeal.
ani va Dintr'acest cerc de idei Pasare galbena'n cioc", in Muntenia
sunt : i-a cucul se :
(a dat norocul peste
cucul e vreme, Si las casi, si las masi
sau de ce e vrerne). Si las nevasti frumoasi.
Cu mult mai e cre- Cucul e pasarea iubirei sexuale :
: norocul ori nenorocul da
peste i-a cucul cucul doinile
din ori din dos. Mi-a cucul Si-1 asculti fetele
zice omul cui rnerg trebile Fetele, nevestele,
bine. la spatele Ro-
cucul Mai foc copilele.
e semn de jelire, mai ales de
despartire, plecare de Credinta Maria sa cucul are cele mai fru-
asta e dintre cele erotice : moase literatura
Intr'unele e blestemat, e
fi pui de glorificat. e
mi-ai ma unele S'auzi la camp pe
Mi-ai mie de cale, vre-un indrgostit, ori vre-o ne-
mandrei de lungi jale. ori pe soldatii insurati, in
cu ce canta
Toate elegiile cari se des- care incepe :
a doi iubiti sunt adresate
cului, ca blestem. La toate cucul de Cucule pana suri
De aceia, limbs din
scape de efectul cucului din
Ca simbol al furiei iubire, cucul
dos, se repede dupa
are un vers stereotip, un
: sileste de
efectul proietiei lui e ;
In Ardeal :
:
nu poate sa-1 pue pe fuga

el e cucul
pierdut. In aude cucul mierlita
a rau, se intoarce, spre tin ont pe
cuc, :
In Moldova :
Lu taca,
Unde-aud cucul
se sue sus pe craca Ma fac la
tot de seaci. mai nici sunt.
mai pe-o
o turturea : in Muntenia : tablou
canta de pornire. care simturile :
de
Cunoscuta de toti e doina Apa'n vale ciuruind

pe la
Nit nici stint.
mi-at noroc.
V.
Dar trebue de bgat bine de ,
nici nu se imputa Precum am spus, cucul e simbol al
a pe de ori adulteriului, credinta ca el impe-
de prieteni. El desparte nurnai pe doui cu feluritele ale
iubiti, elogiile adresate cucului au vazduhului. Simbolizarea lui
caracter absolut erotic ori unde vei f el e veche. Latinii numeau pe
o care e pomenit cucul sotul necredincios. Englejii numesc
dinainte e vorba de o cuckold, iar Francezii cocu pe sotia ne-
doina credincioasa. Latinii numeau
urgisitul" cuc e o simbolizare. cuculi (ou de cue) o care
14
www.dacoromanica.ro
210
se atribuia unuia care nici nu visa mierliti,

o
splendida ilustratie a credintei de
sensualitatea cucului o avem noi de
balada cu fond indo-german Cucul Mi-ai rupt
: cucul Mierla' are un singur :
cu pe turturica,
ea, simbol al credintii in iubire, De-ar fi lumea asta rai
necontenit de el. iubesti pe cine vrai.
Forma diminutiva cuculd
(sau cucuiete) e anumit Mierla cucul sunt tot
pentru e pretu- Turturica reprezinta credinta in iubire.
tindeni cunoscuta de vorba Ea nu e curat erotic de
cucuiete pentru baetandrii ajuni ea se vorbete bocete.
la sunt necontenit
preocupati de porniri sexuale. De aceea VI
e : Aci mai un lucru. In
bete cucuiete, poesia avem ale
Ce ti-e capul tot la fete. le ca epitete :
turturica, randunica, porumbita,
Cetitorii colectiilor de poesii popo- mierla cucul. Cu unul dintr'aceste
au adeseori, se desmiarda Dar cele
erotice cari se vorbete de patru sunt mai rari. li
de turturica. Mierla, se crede, e se zice mai ales haiducilor balade ;
pasarile-femei ce e cucul Turturica se zice fetelor,
ea se nevestelor, copilelor bocete.
mai multe soiuri de rumbita, dei foarte rar, e nume des-
bate joc de mierloi. Mai ales se iubete in cntecele de doind
cu cucul. Mierla e cu numele de desmierdare sunt
nu e e deci simbolul adulteriului. cuc.
Prima
A STRA" de Vagoane S. A. din Arad
Lei 75.000.000
Central : Bucuresti, Str. Lascar Catargiu No. 11
Adresa : VAGONASTRA. Telefon 4598 41 76
SECTIA VAGOANE
Constructiuni de vagoane de persoane, Vagoane de marf,
Vagoane frigorif ere, Cisterne, Vagoane de C. F. ingust,
Vagonete industriale, forestiere, de mine, Trenuri moto-electrice
i material rulant, Constructiuni de poduri, etc.
SECTIA MOTOARE
Autocamioane, Autobuse, Motoare de
Motoare industriale, Strunguri, Prese, Maini-unelte etc.
moderne. - Executie - 4.000
31g
www.dacoromanica.ro
ANACH GUS> 211
Industria
Prima de s'a infiintat Dela 1920 deci in urma maririlor de
in Romania acum 43 ani la Letea cu capital a investitiunilor productia se
de 1.500.000 lei. Dupa mareste apropiindu-se de capacitatea
an se fabrica dela Busteni de productie care anul 1923 era
cu un modest capital de 100.000 lei.
Ambele fabrici au avut mult de luptat . 900 vag.
cu neajunsurile derivate din conventia Letea . 800
in 1875 de Austria Roma- C.-Lung . . 440
nia prin care prima asigurase Petrifalau 360
buseu industrial la noi in tara, bucu- . 120
randu-se chiar de scutiri de P.-Neamt
.
. 400
La 1888 conventia iau Scaeni . . 180
fabricele Scaeni
dustria tara incepe se 3200 vag.
afirme in 1900 un ca- Productia din 1923 de 2400 vagoane
pital de lei 5.000.000 (fata de lei 2 reprezinta o valoare de 480.000.000 lei
lioane 1890); o motrice de 2850 (socotind un pret mediu de 20 lei).
H. P. de 715 H. P.) o Desi ea este de 3 ori mai
de 450 vagoane (fata de 60 vag.). mare ca in 1919 totusi nu reprezinta
1900 se introduc perfectionari din capacitatea de produc-
la fabricare se fabrica din tie este destul de departe de con-
Cosmesti (1900) din P.-Neamt in sumul dupa cum voi arata mai jos.
1908 o de
capitalul de Totusi trebue mentionez marele
mondial la 16.700.000 lei forta motrice avantaj adus economiei nationale prin
la 12.722 H. P. productia la 2000 efortul admirabil de refacere pro-
vag., ceeace acoperea consumul in- gres ce au aratat fabricile de In
tern. ultimii ani.
In timpul rasboiului fabricele re- b) Consumul
duc mult activitatea distrugeri
- Fabrica Cheia Braila s'au distrus de fabricile produceau
complect nu s'au mai din care se consuma in
Dupa gaseste tara. Astfel productia in a de
Transilvania fabrica de hartie dela 1835 vagoane consumul de 2019
la o de goane s'a importat 239 vagoane
o mare de celuloza in depozit 35 vagoane.
cu o capacitate de 2000 vag. S'a importat special
pe an. (bruna din pae, mucavale) din
In primul an dupa incheerea care s'a adus 114 vagoane velina
industria nu lucreaza 25/e semivelina din care s'a adus 100
produrtia goane.
Care este consumul de azi al Wei?
a) Productia Consumul de azi al tarei tinand
Productia fabricelor de a de tarei de consumul mai
:
ridicat din Ardeal precuin de mari-
rea a consumului de
1905 392 vag. din toata lumea se poate evalua la
1910 941 3500 vagoane pe an. Din acest consum
1913 1835 fabricile pot azi in cazul
1914 1820 lucreaza in 90%. Productia din
1915 1985 acest an a acoperit mai mult de din
1919 726 consum.
1920 917 Consumul de cap de locuitor din
1921 1325 Romania este de 3 kgr. ceeace este
1922 1890 foarte redus fata de din Oc-
1923 2400 cident.
www.dacoromanica.ro
212 ALMANACH
In America de Nord care consuma acest rol poate fi extins

din productia mondiala, con- rile din Balcani.
sumul e de 30 ori mai mare. In Bulgaria nu sunt
Consumul principalele sorturi la brici de Grecia tot asa,
noi in tara a urmatorul: (1922) in Turcia sunt vre-o trei masini de
de carpe . 520 tone produs
ministeriala . . 70
Dar in de exportul Ro-
velina 2330 este destinata gratie
semivelina . . . 400 lemnoase, sa exporte multa celuloz.
de scris 3620 Celuloza este o forma mai superioara
tIpar . . . . 3510 de valorilicare a lemnului
suluri . . . 2750 cheresteaua.
de impachetat . 3180 Canada exporta celuloza In valoare
Mucava 450 de aproape 30 miliarde lei, cam
de paie 50 este valoarea produc(iei industriei mari,
la noi in tara in ultimul an.
16880 tone Acest centru industrial de valorifi-
Consumul de scris al celei care a lemnului s'ar putea asezat
de plana reprezinta deci fiecare pe langa unde gsim
mai mult o cincime din total. mari unde gazul metan (care
care a fost importul acum nu se utilizeaza foarte
din :
redus) poate of eri combustibil bun. De
asemenea s'ar putea poate succes
Productie Import Total utiliza stuful din Delta
du-se timp avantajul de a se
1919 726 vag. 710 vag. 1436 vag. gasi langa o artera de navigatie, care
1920 917 1222 2139 ar exportul.
1921 1325 2312 3637
1922 1890 1198 3088 Pret protectie
1923 2400 ev. 900 3300
Preturile la inceputul anului 1924 au
Consumul sus (3500 vag). ajuns la paritatea
este considerat ca un consum sub de indicele de scumpete al
normal - redus prin faptul ca se la unele categorii de
suma hartie mai cu economie decat In August 1923 preturile care erau
de mai ca cele de azi se urca-
Consumul trebue socotit la sera de preturile din 1913 variabil
minimum 4500 vag. pe an - (de 2 ori dupa sorturi (de 15-42 ori).
era de Protectia vamal reprezenta ad-va-
Consumul tarei va creste de sigur lorem August 1923.
in fiecare an, va Ministeriald
avea nevoe sa importe mereu la
sau s se n oi fabrici de Velina 14
Sunt apoi anumite specialitati de Semivelin 20
de mai care servesc la conf De scris 16
tie care se aduc azi din De tipar 14
Dar in de rolul pe Din pae 14
care industria romana de Mucava
poate avea la aprovizionarea azi cand s'a
unde e nevoe de noi fabrici (nouile mai scumpit s'a redus mai
ne-au adus o singura :
Petrifalau, trebue s evidentiem Ing. GEORGE
C1TIT
Economie, Judiciore,
lndustrie,
www.dacoromanica.ro
ANACH 213
PETROLUL NOSTRU I
a acestui la economi
a Romniei, nu mai de o ajirmatie. lumea
politic a pdrolului, prin desbaterile
se fac zilnic Parlament, intruniri sau
parte, motivele variate
portante nationale nationale. In special,. noua Constitutie, care a
nationalizarea a discutii alimentate din
cercurile petrohfere chestiunea aparantele adevrate
obsesiunt.
Se dar, ream, in chip mai concentrat, un al
noastre de petrol, precum fundamentale ale
cadrul mondiale a pretios produs
Orbunele Petrolul factorii ominanti civilizatia

Mult vreme starea, puterea ventuale concurente, Standard Oil s'a
progresul popoarelor au determi- preocupat mai putin de acapararea
nate prin minelor de cdrbuni. voarelor noui de petrol cat de
Intreaga desvoltare industriald a vea- ralizarea producdtorilor din alte
cului al accentuatd prin apli- Numai descoperirea motorului Die-
catiile inventiei lui Stevenson, sel, cu ardere interioard, a schimbat
terie de transporturi comunicatiuni, complect situatia, a rsturnat
s'a datorit isvorului formidabil de ener- nele de pe tronul lui inlocuindu-I pdn
gie ce este cdrbunele. Anglia, petrol a dat nastere zisei poli-
toarea vestite de a tice mondiale a petrolului.
mers fruntea popoarelor puternice In special aplicatiile motorului Die-
ale lumei, secondat de aproape, in sel navigatia apoi, in
ultimele decenii, de Germania, de aviatie concomitent desvoltarea
semeni stpana unor mine bogate in tomobilismului, au provocat aproape
Atmosfera a fu- revolutionarea technicei transporturilor
mului de ca comunicatiilor pentru a prin-
formidabile ale furnalelor industr'o chiar a technicei
triale alimentate acest combustibil, rdzboiului.
coincid in perioada contimporand
desvoltarea unei civilizatii proprii la Petrolul baza suprematiei maritime
toate popoarele pe care natura le
zestrase cu bogtii carbonifere. Dintre toate efectele nouilor intre-
In acest cadru formidabil de domi- ale petrolului cel mai formi-
natie a cdrbunelui, aparitia petrolului la dabil a lost acela produs in domeniul
inceput aproape n'a luat'n navigatiei maritime.
Cel mai vechi trust petrolifer din putere superioard, 70A
lume, Standard Oil Co., constituit abia mai mult cdrbunele, rapiditate
pela 1870, n'a avut alt scop initial usurint de aprovizionare prin simplu
asigure beneficii unui capital robinet, deci manipulare
foarte lacom. Cadrul strict intern co- conomie de personal, mai vor-
al instrumentului creiat de John bim de economie de spatiu in rezer-
D. Rockefeller, nu i-a acestuia vele de combustibil sau de redusa
actiunea, din halare de furn, elemente
prinsul Statelor-Unite, numai care ne rapida detronare a
ce asigurat dominatia pietii ame- bunelui de petrol.
ricane. Incercarile de aiurea de a creia Pe urma acestor transformri tech-
o industrie extractiv oferind nica navigatiei, datorite
perspectivele suprtoare ale unei e- combustibilului lichid, bazele su-
www.dacoromanica.ro
214 ALMANACH
prematiei maritime lume erau schim- trug intreaga industrie de petrol s-

bate. un adevrat harakiri pentru
Anglia, prima putere de pe conomia ei national. Trebuia ca
glob, detinatoarea uriaselor mine de mica teritoriul nostru, s nu
a tara care s'a preocupat mijlocul de a se aproviziona
imediat de petrol. Din acel moment lichid necesar mai
structura, directivele metodele ales rsboiului su de sub-marine.
trustului american Standard Oil s'au Pentru aceasta, Anglia ne-a trimes un
transformat. specialist, in persoana col. Sir John
In armonia lumei anglo-saxone a Norton Griffith, sub conducerea cruia
prut un motiv nou puternic de s'a procedat la rapida nimicire a unei
: stpanirea isvoarelor de pe- industrii care ceruse aproape dou
trol ca o garantie pentru cenii de munc sacrificii materiale.
taietatea mondial a metropolei De altminteri, insemntatea
tanice fat de fostele colonii eliberate toare a petrolului in marele rsboi a
prin rsvrtirea dela veacului admirabil exprimat de lordul
al XVIH-lea. Curzon la banchetul dela 21 Noembrie
'n nebun dup petrol n'au 1918, dat de oficialitatea englez la
pornit numai popoarele anglo-saxone. Londra pentru srbatorirea armistitiului
Germania s'a de acum un general, a declarat textual urm-
de veac asigure, cel putin toarele : inteadevr, viitorimea va
Europa, in vecintatea imediat, putea spune aliatii au condusi
apoi tot mai departe pe linia Berlin- la biruint pe valuri de petrol".
Constantinopole-Bagdad, isvoarele de Vom mentiona aceste valuri de
rezerv necesare in lupta de supre- petrol n'au putut fi furnizate aliatilor
matie mondial pe care s'o de Statele Unite c,
dea cu imperiul britanic. torul petrolului american, nu se
s'ar fi mondial.
din 1914 a sporit Marea ofensiv a frontului occidental
importanta petrolului. interaliat sub conducerea, in
a maresalului Foch n'a
Evenimentele rsboiului mondial n'au in momentul se
s sporeasca, proporti- acumulasera suficiente rezerve de
uni care au depsit prevederi bustibil lichid in Franta, liniilor
terioare, mili- de btaie, aceasta dup struintele
a petrolului. neinduplecat repetate la Washington
Transporturile automobile, artileria ale premierului d. Clernenceau.
grea mecania avioanele, flota de rs-
boi special sub-marinele, cu alte Petrolul in momentul gene-
cuvinte aparat formidabil al rale dupA.
defensivei ofensivei moderne s'au
gait deodat in direct dependentO de, Toate aceste elemente, care i-au spo-
petrol derivatele lui. rit in msur nebnuit importanta
Fiecare dintre beligeranti, chiar s un factor de ga-
acei mai 'nainte nu toat rantie independent pentru
atentia problemei, au inteles acum, sub Statele zkminte petrolifere, ne
presiunea inexorabild a intereselor pentru ce, la conferinta
prrii nationale, petrolul nu este aceea, toate adunrile
numai un combustibil foarte pretios, nationale, sau aproviziona-
dar c el constitue un instrument belic rea petrolifer a constituit o preocu-
de prim petrol derivate, pare de prim ordin.
un Stat, in vremuri de rsboi, este de Probleme de un evident caracter
mai 'nainte condamnat infrangerii pen- politic, ca aceea a mandatelor interna-
tru c nu-si poate pune miscare tionale pentru administrarea fostelor
aparatul technic militar, de colonii germane, rezolvat in lunctie
fectionat, combustibilul lichid. de existenta zcdmintelor petrolifere
de aceast insem- din teritoriile respective.
a puturilor de petrol pentru Mai in 1920, conventia anglo-
viata siguranta unui se va francez dela San-Remo, la
telege imediat pentru ce a colaborarea celor State in
silit de aliatii occidentali, prin terie de petrol, pretutindeni pe supra-
cordul la 25 1916, fata globului unde s'ar mai fi putut
in preajma Munteniei, s dis- obtine concesiuni de a evi-
www.dacoromanica.ro
CH 215
dentiat covdrsitoarea insemnatate

a problemei petrolului.
la inceput -0
de Stat constanta - Con-
De altfel, emotiunea amestecat cu tingente variate actiuni bine
indignare, pe conventie
interaliata a provocat-o opinia chibzuite
prin caracterul ei Daca Statele-Unite,
vist fata de o tara totul lipsita de trolifera din lume, problema aceasta
petrol, cum este Italia, regasit un n'are mai de 50 ani cadrul
ecou sporit in cercurile nord-americane. liticei trusturilor, la noi petrolul n'a luat
Institutul american de petrol a protes- formele unei probleme de Stat
tat, Camerei de cornert inter- in ultimii 20 ani.
nationale, impotriva politicei de privi- Exact vorbind, isvoarele de
leg petrolifere a Anglo-Francezilor ca la noi sunt mult mai vechi ca
o politica direct contrarie pacii trebuintarea acesteia aproape exclusiv
mondiale a pledat acolo pentru for- la ungerea osiilor, dar abia la 1877, cu
mula portei deschise", dupa cum Sta- prilejul razboiului pentru independent,
tele-Unite au protestat impotriva man- am construit prima conducta de petrol,
datului colonial britanic in Mesopotamia. Glodeni dupa
Mai mult chiar, Nord-Americanii au rzboi, conducta aceasta a
recurs la de represalii, prin le- desfiintata importanta
gea din an (1920) prin care se noastre petrolifere nesocotita.
cere capitalistilor doritori sa f A trebuit vin criza financiara a
investitiuni petrolul american con- Statului, care era agravat printr'o
ditia reciprocittii de tratament in Sta- financiara Europa, pentru
tul respectiv. ca zcmintelor noastre petro-
lifere s atraga din nou atentia cercu-
Drept rspuns, Sir John Cadman, rilor conducatoare.
semnatarul englez al conventiei gene- Abia atunci s'a inteles importanta
rale dela San-Remo, alturi de Lloyd unei industrii petrolifere s
George, s'a declarat partizanul cola- compenseze riscurile economiei natio-
borrii capitalurilor anglo-americane in nale avizat exclusiv la productia
petrolul mondial, timpul confe- gricol.
rintei pentru dezarmare Washing- Dar prima idee a conducatorilor, sub
ton s'a chiar un acord petro- presiunea necesittilor financiare strin-
lifer anglo-american pentru colaborarea gente, ar fi lost dezastruoasd daca se
lui Anglo-Persian Oil cu Standard Oil ea tindea pur simplu la
in compania Turkish Petroleum ce a vinderea avutiei petrolif ere a Statului
rezultat lichidarea partei germane catre Atunci s'au produs cele
acceptarea participatiunii franceze doua vestite erte din partea lui Stan-
conditiunile dela San-Remo. dard Oil a lui Diskonto Gesellschaft
pentru concesionarea terenurilor Sta-
Nu-i cazul sa in ce m- tului, dar ele nefiind socotite destul de
sur se potrivesc ori se exclud cele avantagioase au fost respinse.
acorduri petrolif ere anglo-francez Imprejurarea, a provocat un
San-Rem o) anglo-ame rican mare bine : a creiat trii reputatia bo-
Washington), dar le-am mentionat nu- Otiei petrolif ere.
mai pentru a evidentia importanta Criza din 1901 a dat prilej la repe-
trolului in politica mondial. tarea tentativelor de acaparare ale lui
Astzi aproape toate Statele care Standard Oil numai struinta trus-
un rol politica lumei, Franta, tului american ne-a trezit atentia
Italia, s mai vorbim de ne-a vigilenti.
Statele-Unite, Anglia, Germania sau Ru- Americanilor le-au urmat germanii
sia-urmaresc o a petrolulu i cari au isbutit de data aceasta s f
de sine raport cu aceasta investitiuni in petrolul nostru dea
parte actiunea primul impuls unei industrii nationale
de mare viitor.
Capitalistii technicianii germani
De aceea, putem conchide c traim ne-au primii indrumatori edu-
in vremea nebuniei petrolului catori materie de petrol, trebue sa
rosul acestui combustibil este pe cale recunoastem, dupa cum putem
s atmosfera vietii internatio- cu ca noi am de
nale. importanta petrolului pentru tara.
www.dacoromanica.ro
216
Infiintarea de maestrii eflorescent excesiv materie de

dela in 1904, pentru giferare reglementare petroliferd, une-
tiunea personalului inferior necesar ori contrazicere directiv bine
de petrol, doui ani mai precizatd.
ziu, creatiunea Institutului Geologic cu Constatarea aceasta a fi mai
o pentru pregAtirea bine o m vedea
logilor petrolisti, rapida seria concesiunilor
gere ce s'a manifestat la noi pentru ghizate din terenurile cunoscute ale sta-
problema petrolului. In aceiasi direc- tului, sub forma econtractelor de
a unei politici de Stat, mentiondm raj, societati particulare,
conductei petrolif ere ceasta in flagrant contrazicere cu
coi-Constanta, pe temeiul legei speciale normele garantiile ce se stabileau,
din 1912, complectat timpul in favoarea avutului public, prin
boiului prin conducta dela 1906 1909.
pentru nevoile ocupantilor. In cresterea constant impundtoare
La aceste de a acestui capitol din
ordin mai mult technic, din partea Sta- nationala, din ultimii 20 ani, gsim,
tului, trebue s pentru a fi el, de directive precise
privitoare la con- conforme interesului obstesc, multe
cesionarea terenurilor sale petrolif ere jocuri, combinatiuni speculatiuni de
din 1906 1909 Lahovary interes particular.
Djuvara).
Una ca cealalt sunt predominate noastr cre-
de ideea pstrrii sporirii avutiei productiunii
trolifere a Statului, precum de aceste expuneri asupra
piedecarea speculatiuni sau portantei mondiale nationale a
risipe pe seama acestui de trolului, se naste firesc intrebarea : dar
important avut public. la se de petrol a
Prima lege da consiliului de ministri ?.
imputemicirea s acorde concesiuni din vorba de un bun ascuns in
proprietatea Statului proportia de adancurile despre care
100 ha. terenuri cunoscute ca petro- tiinta incepe abia acum s la
Mere pentru 1000 ha. terenuri necu- concluzia poate disprea, prin
noscute, dar presupuse ca atare. In straturilor miniere respective,
chipul acesta, initiativa particulard con- este evident foarte greu s se
lucra cu statul la punerea valoare a rosti o aproximativ care s ne
terenurilor petrolif ere sigure ace- dea o idee apropiatd de realitate.
timp ea stabilea care din proprie- Multi specialisti au evaluat, pe
ttile Statului mai contin subsol neta la 100 miliarde lei
pretiosul combustibil. loarea terenurilor runoscute ca
A doua lege, mai la curent cu lifere ale Statului, socoteala
zultatele pozitive la care ajunsese din proprietatea particulard.
tunci technica petrolifer, a redus su- Pentru a preciza, trebue s adaugam
prafetele concesionabile la maximum Statul detinea, chiar
10 ha. a prevazut, in conformitate nalizarea constitutionald a sub-solului,
cu legea comptabilittii, licitatie numai prin efectul reformei agrare,
pentru acordarea de asemenea peste 70 din terenurile petrolifere
concesiuni din terenurile Statului. probabile ale tarii
Osebit de acestea, avem din Dar la se suprafata
1904 1913 pentru reglementarea a terenurilor de petrol ?
cesiondrii terenurilor particulare asi- La vre-o 200.000 hectare,
gurarea continuittii de exploatare, fr proximativ.
stingherirea eventualelor contestatiuni Cifre relative date deduse pe
ce se puteau ivi cu privire proprie- buite, cine putea spune
tatea suprafetei. suprafata, socotit ca teren petrolifer,
Daca am intreaga va putea fi productiva zi, dupa
tare de stat, in materia petrolului, cum, cine ar asigura
special ceea ce s'a produs cu ocazia tatea ca noui terenuri, in regiuni ce
din cauza rdzboiului mai ales nici nu sunt astzi considerate ca pro-
dupa seria decretelor legi, pentru babil petrolifere, s ulterior
a ajunge la nationalizarea sub-solului perite ?.
din noua Constitutie, am constata o Din suprafata pre-
www.dacoromanica.ro
ANACH 217
petrolif abia 1 ere, ba chiar ne-a dat inapoi cu

2.000 ha., se in exploatare pro- proape un deceniu.
ductiune. In dezorganizarea lipsurile dela
ale cand nu se ce
Dupa aceste date foarte aproxima- trebueste cornpletat mai repede.
tive, cum am spus, vom nota altele petrolifera a avut
sigure in privinta productiunii noastre suporte lovitura marei greve mun-
petrolifere a desvoltarii sale con- citoresti din 1919. in complexul de
stante. nid o nici un ajutor
In momentul marei crize financiare de : chiar acordul pentru des-
dela 1899, productie de petrol pagubiri, pe temeiul distrugerilor
a atinsese un total de 200.000 luntare din 1916, a ramas azi
tone anual, din care abia a zecea litera
parte se exporta, lui Nu contesta-
ca lampant interior era dintre guvernul guver-
printr'o prohibitiva nele aliate, cu privire la modalitatile
triva concurentei petrolului rusesc. pentru plata despagubirilor petrolifere
Din acel moment, atentia asu- sau la compensatia acestora in comp-
pra petrolului atrasa, cresterea tul datoriilor Statului roman catre aliati,-
productiei se resimte pentru a face, dar mentionam efectul distrugerilor
apoi, adevarate salturi perioada ime- voluntare s'a prelungit dincolo de cele
diat urmatoarea cand capitalurile mai pesimiste prevederi.
technicienii germani organizeaza Daca adaugam, la aceste dificultati,
dustria de petrol. politica interventionismului de Stat cu
Astfel dela 200.000 tone 1899, pro- maximalizarea sau rechizitionarea
ductia creste in anii urmatori la 226, duselor petrolifere interzicerea
233, 286 384 mii tone pentru a portului, completate apoi prin
ajunge 1904 la 496.677. rarile firesti oarecum ale spiritului de
In rastimp de un deceniu, cele conservatiune nationala materie de
doua crize agricole financiare, petrolifere, decurgand din for-
adica pana 1911, productia de petrol mula politicei prin noi abia
facuse un salt la 1.625.119 tone. vom isbuti un tablou
De atunci a continuat a creste con- lid, foarte aproxirnativ, despre dificul-
stant, s'a oprit sub presiunea conflic- tatile imense cu care industria respec-
telor balcanice, a ingrijitor cu tiva a avut are inca de luptat in
ocazia rasboiului nostru din 1916, prin perioada post-belica.
distrugerilor din ajunul retragerji
in Moldova, a din greu Cu toate acestea, din toamna
mersul ascendent. lui 1919 mai ales din 1920, increde-
rea nesdruncinata In viitorul petrolului
Urmatorul tablou statistic ne va vorbi nostru a opiniei
mai mult decat despre aceste publice pentru problema acestei boga-
peripetii ale petrolului romanesc : mondiala, s'au
nifestat in chip admirabil.
Anil total in tone partea spiritului de
1912 875 speculatiune post-belica grabei
1913 545 nerale de trebue sa
1914 171 cu satisfactie sprijinul larg
1915 330 ce l'au gasit massele de subscriitori
1916 000 anonimi intreprinderile afacerile
1917 230 de petrol organizate societati pe
1918 611 actiuni.
1919 561 S'ar putea spune abia acum, dupa
1920 1 092 140 multimea s'a manifestat la noi,
1921 163 180 materie de exploatatiuni explorar
1922 585 petrolifere chip in care s'a
1923 000 produs, la in Statele-Unite,
carea pentru punerea in valoare a pri-
Sfortrile din perioada post-belid melor terenuri descoperite.
Actiunea petrolifera cu partea
Precum se vede din datele de mai de hazard, de speculatiune sau de
sus, distrugerilor din 1916 ne-a tig usor ce presupune, a in
oprit industriei petroli- ca 'n Statele-Unite rolul co-
www.dacoromanica.ro
218 ALMANACH
al initiativei jertfei particu- D-1 ing. Ficinescu, intemeiat pe o

larilor pentru realizarea opere a Asociatiei industrimilor de
de interes obtesc. petrol, a ajuns la cocluzia unor foragii
initiativa, Statul roman totale de peste 120 mii metri in cursul
n'ar fi desigur, pana in ultimului an, ceeace mult
valoarea bogatii- cea mai mare cunoscuta dinainte
sale petrolifere. de 95 mii 1915, ceeace
comparatie 18.400 metri forati
anului 1923 1920 reprezinta un progres impu-
In cadrul acestor di- Primejdia a
rective se cuvine ultimului voarelor vechi, aflate de mult
an, 1923, de cinste cuvenit. ploatare, tinde, astf el, fie
cu criza financiara prin foragiile noui, iar con-
ce bantue, cu toata instabilitatea va- a productiunii petrolifere incepe
lutara nesiguranta anul 1923 o certitudine ciuda tuturor
a insemnat, pentru industria dificultatilor materiale, valutare, finan-
de petrol, un aport total de peste 2 ciare sau ofIciale.
jum. miliarde lei prin constituirea de
societati sporirea capitalurilor
la cele vechi. Micarea de concentrare Rafael Nieto, fost ministru de
a capitalurilor initiativelor particulare Mexico, spunea isvoarele
in directia noastre de petrol, aceasta din
petrolifere a atins maximul in 1923. sub-solul mexican, ar constitui
Cu acest an dia cea mai serioasa pentru siguranta
pentru industria extractiva sau de trans- existenta sale. era perfect
formare a petrolului, cum pentru indreptatit s'o daca ne gandim
comertul lui al derivatelor, s'a ridi- majoritatea turburarilor politice asa-
cat la un total de sinatelor care constant viata
aproximativ lei. republicei mexicane sunt datorite com-
Daca aceste cifre ne pot da o idee petitiunilor rivalitatilor internationale
despre increderea nesdruncinata pentru stapanirea petrolului din acea
in viitorul industriei noastre de petrol,
cu toate dificultatile impuse Pentru petrolul, care ar pu-
prin politica interventionismului de Stat, tea fi o primejdie, speram ca va
activitatea foragiilor din ultimul an ne deveni unul din mijloacele principale
siguranta viitorului. pentru refacerea consolidarea
nici un an din cei mai tului ca pentru asigurarea
buni, chiar dinainte de nu s'a rolului politic comunitatea
cu staruinta pentru ternationala.
a deschide isvoare noui de petrol. N. Da5covici
BIHOREAN A
Institut de Credit S. A.
CENTRALA : Oradea-Nare. FILIALE : Tinca, Salonta-Mare, Marghita,
Capital Lei 5.000.000. - Lei 3.000.000. -
Depuneri Lei 28.000.000
Primete bani spre fructificarea pe langa un procent foarte favorabil.-
Acorda imprumuturi hipotecare.-Esconteaza cambii. (Polite).-Acorda
imprumuturi de cont curent cu acop. hipot. sau de alta
Finanteaza comerciale industriale. - Intreprinde alta
-
operatie de - Acorda garantii de credit pentru dare
de div. ca cereale, lemne etc.
www.dacoromanica.ro
,
'
. : ::::
IANUL
www.dacoromanica.ro
220 ALMANACH
SOC1ETATE MIN1ER
BUCURESTI
Strada Roman No. 24. Telefon 24/92
Capital social: Lei 50.000.000, deplin vrsat 45.500.000. -
Rezerve : Lei 2,351.439.45
Exploatarea Minelor de Ruda 12 Apos-

din Brad Exploatarea Mine i de
Tebea.
Exploatarea (arierelor de din
((mpulung). de constructie, deco-
monumente, brut&
Carierele de piatr de var din
Mateiasi
Vinde var gras de Mateiasi
Exploatkile de din Voineasa
Instalatiune proprie pentru afinat
prelutrat aur argint
vinde metale pretioase.
Executa once stub, expertize analize
de minereuri laboratoriile sale.
Face miniere
www.dacoromanica.ro
ANACH 221
MASURI DINAMICE
Dvna. Forta care aplicat unei mase tru a ridica cu grad centigrad un
de un gram imprim o acceleratie cm.'
unitate C. G. S. (centimetru- Gauss (camp magnetic) mag-
gram-secunda). netic care are la 1 cm. dela unita-
este egal 981 dyne. tea masei magnetice.
981.000
dyne. METALE
Atmosferd. Presiune exercitat pe o Punct de
suprafata de 1 de o de
mercur de 76 centimetri. Mercur 39
(unitate de travaliu) Travaliul Staniu 228
efectuat de o fort de o a Plumb 335
punct de aplicatie se Zinc 410
un centimetru. Argint
Kilogrametrn. Fort suficientd pentru Cupru 1100
a ridica in o secund Kgr. la m. Aur 1045
Fier 1500
(j,) Fort cu erg= 1715
10.000.000 erg.
Watt (w.) Puterea unei masini efec-
o secund travaliul unui joule. Fier .. . 63 Kgr. pe
Poncelet. Travaliu de 100.000 kilo- Cupru 41
grametri pe secundd. Platina 35
: 100.000 ; ;100 Argintul 29
ati. Aurul 27
Travaliu de 75 Kilogra- Zincul 15,7
metri pe Staniu 3 ,
Travaliu de o a unui Plumb 4
cal vapor.
Horse-Power H. P. r75,9 Kilogra-
metri pe secund.
Ohm. (rezistent) Rezistenta electricd Platina 21 5
a unei coloane de mercur de 1 Aurul 4
m. sectiune de 1 Mercurul 6
Megohm (M. O.) Un milion de ohmi. Plumbul 11.35
Mw milionirne de ohm. Argintul 10.40
108 C. G. S.-1 Cuprul 8.78
amper care trece prin un conducdtor Fierul 7.78
avand o rezistent de ohm. Staniu 7.28
Amper. (intensitate) Curent electric Zincul 6.86
compunand gr. 009324 o Aluminium 5
cund (10 .1) C. Gr. S.
Kilo-amper. Productia dc aur (anual)
C. G. S. Africa Sud 261 000 Kgr.
Coulomb. Curentul unui amper in o Statele Unite 000
secund. Australia 64 000
Curentul unui amper Rusia 000
o Mexico 000
Farad. (capacitate) Capacitatea Canada 24 000
condensator cu volt con- Indiile engleze 000
un coulomb. Japonia Coreea 5.400
Henrv (coeficient de inductie) Coe- China 5 500
cientul de inductie a 2 circuite. Indiile olandeze 5 100
pen- Brazilia 100
www.dacoromanica.ro
222 ALMANACH
Franta colonii 200 Kgr. Japonia (1913) 145.000 Kgr.

1 500 Spania 132.000
Peru 700 Bolivia Chile 125.000
Cehoslovacia . . . . . 600 Australia 109.000
Cehoslovacia 50.000
Productia to/aid 1493-1914 Turcia (1912) 47.000
1493-1700 . . . 1.667.000 Kgr. aur Africa de Sud 28.000
1700-1800 . . . 1.900 .000 Grecia (1912) 25.000
1800-1900 . . . 11.610.000 Franta (1913) 16.000
Italia 16.000
1900-1914 . . . 8.578.000 3.000 .
Total . 23.755.000 Kgr. aur
Productia de (anual) oductia
St. Unite 254.000 Kgr. 1493-1700 60.060.000 Kgr.
Mexico 000 1700-1800 58.030.000
1800-1900
Canada
Peru ...
Germania (1912) . . . .
849.000
260.000
155.000
1900-1914
Total . . .
159.240.000
80.282.000
356.612.000 Kgr.
STEAUA ANA"
Socletate pentru Industria Petroleului
BUCURESTI, Carol I, No. 5
Capital social: Lei 100.000.000 pe deplin vrsat
RAFINERIA CMPINA
de lucru ca. 650.000 tone pe an
Fabrica de Acid Sulfuric-Cmpina
Instalatiune de Rezervoare si de Export
Reprezentanta pentru Orient :
Constanta-Giurgiu-Budapesta-Regensburg
de Lzi & Bidoane - Constanta
Steaua Agentia Constantinopole
STEAUA Ltd.
6 Angel Court, Throgmorton Street, London E. C. 2
Steaua Franaise, Socit Anonyme
280 Boulevard St.-Germain, Paris (VII-e) 328
ARGUSe
economic
Industrie,
etc.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 223
MASURI Si GREUTATI
ANGLIA, STATELE-UNITE TUR CIA
COLONII ENGLEZE : Cantar (chintal) . 56 kgr. 450
......
Pennyweight (24 grains)
0,0648 grame
1,5550
Oka
Rottolo .
Drachma . . .
Lungime Arsina
1
3
283
564 grame
75 centim.
Ounce (20 dwts) . . . 31,1030
Pound (12 ounce) . . 373,0000 Pouce (1/ arsina) 3,16
Livre (12 ounce) . 373,0000 Pic (pt. . 68
Roup (1/ pic) . . 8,5
avoir poid Capacitate Lichidele se dupa greu-
Drachm 1,7710 grame tate.
Ounce (16 drahm) 28,3490 1 kiloz (p. cereale) 35 litri 27.
Pound sau livra
(16 ounce) . . 453,0000 RUSIA
Quarter (28 lbs) . 12.700 Greutti
sau Livra (32 lot) 409 gr. 512
(112 lbs) 50.802 - Lot (3 zolotnik) 12 796
Ton (20 chintale) 1.016.000 - (96 . . . 4 266
Lungime Dolia 044
1 inch (pouce) yard 0,025 metri de vapoare:
(foot)=12 inch 4.800 1.965 kgr.
yard . 0,348 Berkovits (400 163 805
Yard imperial (3 feet) . 0,914 pud (40 liv.)= 16 380
(2 yards) . . 1,828 Lungime
Pole sau (5 yards Verste (500 sajene) . . . 1066 m. 78
5,029 ,, Sajend 2 134
Furlong (220 yards) 201,164 ,, 0 711
Mile (1760 yards) . 1609,315 Versok sajena) 044
Capacitate (Lichide)
Tona (252 galoni) . . . 114 litri 9 Deciatina (4.400 sajene ) . . 109 25
Quarter (64 ) . . . 290,7
Baril (36 galoni) . . . 163 (Lichide)
(grane) (40 vedros) 491 1. 497
Bushel (8 galoni) . . . 36 ,, 299
Sack (24 ). . . vedro) 1 537
Quarter (64 ) . . . 290,7 Kruska (" vedro) . 1 230
(lichide) vedro) . 0 123
Gallon . . . . 4,543 litri (Grane)
Statele-Unite 3,785 ) Tcetvert (8 tcetverik) . . 209 902
Quart gall ) 1,236 Osmina (4 tchet ) 950
Pinte 0 568 26 237
Gill . . . .0,142 tchet.) . 3 280
Europa (10,066.000 km.2) America (-13.887.000 km.)

Arabil . . . 27 Arabil
stepe, pasuni . . ,
tufisuri 30
stepe Neproductiv, stepe, munti 18
. . (8,1 in
Asia (44.093.000 km.)
tufisuri 28 (18,1 )
(paduri) stepe, . 45
Neproductiv Paduri, tufisuri 17
stepe, munti 21 (25,8 in Neproductiv, stepe, munti 20
www.dacoromanica.ro
224 ALMANACH
Societate de pe
R.
Bucure0i, Str. General Berthelot No. 11
Telefon 31 99 49 20
Strada Danubiului No. 17

Telefon 31 2
in toate Porturile
S. R.
Societatea dispune de un parc de tone;
lepuri, tankuri, de un numr important de
elevatoare, remorchere vase de pasageri.
Se angajeaz cu de transporturi in-
clusiv petrol derivate pe Dunre la Re-
gensburg i pe Mare pn la Constantinopole.
Societatea face curse regulate de pasageri i
de mare pe Dunre,
Reni, Isaccea, Tulcea, Ismail, Kilia i Vlcov,
cu urmtorul itinerar.
Galati plecarea toate zilele de Du-
la orele 8, sosire la la orele 7
dimineata.
Vlcov plecare toate zilele de Luni)
orele 13 i sosire la Galati la ora 4 dimineata.
www.dacoromanica.ro
GUS 225
INDUSTRIA DOBROGEANA
de Ing. N. NSTURA, Reg. III Industriale
Industria alimentar
Din Industria total dobrogeana, Morritul
care azi o f ort
trice de 15.297 H. P. un 1. Moara Dobrogean din str.
de 4001 luertori, industria alirnen- Decebal No. 18, Constanta, un
de 7250 H. capital de 4.000.000 lei, cuprinde 2
tar absoarbe o
P. 1209 lucratori, de pu-
Sectia morei sistematice, actiona-
vedea, fixat locul de
celelalte feluri de de o fort motrice de 120 H. P.
Numrul lucrtorilor 50, pentru pro-
industrii.
ductie de 45 tone 24 ore.
Pentru Dobrogea, industria ali- 2. - Moara Constanta" R.
mentar cuprinde urmtoarele Frangopol din Magazia de
muri: morritul, uleiurile vegetale, reale, Constanta, un mo-
apele gazoase, fabricele de tor de 50 H. P. pentru productie de
rahat bomboane, pastele 15 tone 24 ore.
se, fabricele de bere, de mezeluri 3. - Moara Bulalidis et N.
de conserve. Mandas str. Oborului, Constanta,
datele statistice fiintat 1922, e
cele culese personal la fata locului de un motor 60 H. P., are 10
industria alimentar azi 240 crtori olproductie de 15 tone
fabrici, din cari 197 mori 24 ore.
matice trnesti, eu o capacitate 4. - Moara Carol Kaiser,
de 1817 tone, 31 Medjidia Constanta
fabrici de ulei cu o putere de pro- o motrice 100 H. P., 10
ductie zilnic 15 tone, 4 fabrici de tori o productie zilnic 15 tone.
3 fabrici de halv, o productie 15 tone.
rahat bomboane, de 5. - Moara Victoria" Soc.
paste finoase, de bere, un zapital 8.000.000 (fost
de mezeluri 2 de conserve. G. Georgescu) In Cerna-Vod
In acest de instalatii nu judetul Constanta, are 50 H. P. ca
actionate direct de ap motrice, 6 lucntori i o pro-
sau vnt, nici presele de ulei de ductie 15 tone 24 ore.
sau umplutoarele manuale de 6. - Moara Industria
gazoas ci m'am mrginit numai neasc" societate din Cerna-
la instalatiunile actionate de o Infiintat
motrice de putin 5 H. P. (mo- 1923, un capital 2.000.000
tor) sau cel putin 20 luertori. o fort motrice 24 H. P., 10
Aceste nurnai niste date lucrtori o productie de 15 tone
nerale, interesant este vedem, zilnic.
cari sunt fabricele mai principale 7. - Moara August Clet, comuna
din ramur. Cobadin, Constanta, o
15
www.dacoromanica.ro
226 ALMANACH
motrice 65 H. P., 5 lucrtori o P., 10 lucrtori o productie

productie de 20 tone. 20 tone
8. - Moara Stoef Nedelcu 17. - Soc. Anonim Industrial
Dracopol) orasul Balcic, cu capital social 1.000.000
Tulcea, este de o lei, pentru forta motrice 2
motrice 45 H. P., un numr de motoare Diesel de 210 H. P. fie-
Iucatori productie care, Intrebuinteaz 50 lucrtori.
30 tone mcinis. pentru o productie de 50 tone
9. - Moara Traian" din Tul- 24 ore.
cea, este actionat de o semista- Instalatia posed o de
de 150 H. P., are 6 paste finoase.
o productie 20 tone. 18. - Societatea pe actiuni
10. - Moara ,Toma Stoenev", liacra" Balcic, un capital social
Tulcea, avnd un motor de 50 H. 1.000.000 lei, o forta motrice 100
P. o productie de 10 H. P., n numr de 25 lucrtori
tone. o productie 30 tone.
11. - Moara D. Radacovici" Ba- 19. - Moara Banca Dobrogeana
badag Tulcea, Balcic, o forta
de 150 H. P., un numr de trice 40 H. P. 5 lucrtori pen-
10 lucrtort o eapacitate de pro- tru o prcductie zilnic 10 tone.
ductie 10 tone. 20. - Moara Cirakrnan" pro-
In partea de sus a Dobrogei prietar Cuimdjoglu cu un
drilaterul) industria morritului este motor Diesel 120 H. P., 4 valturi,
mai accentriat, dat productia 12 lucrtori o productie 25 tone
abondent de gru din acea zilnic.
ne este reprezentat prin urm- 21. - Moara Fratii A. Isidor
toarele instalatii: Sideri Silistra, 1922,
13. - Moara Dobrogea", pro- fort motrice una stabil 100 H.
prietar Gh. Bescof, Bazargic, P. ce actioneaz, 5 valturi 3
un motor Diesel de 80 H. P. perechi pietre, 15 lucrtori
o cu vapori de rezerv 80 o productie 30 tone zilnic.
H. P., cu 20 luertori pen- 22. - Moara Corina" Prunaru
tru o productie de 25 tone 24 & M. Constantinescu, Str. Dobrici
ore. 10 Silistra, are un motor Diesel
14. - Moara Radi Bescof 90 H. P., actionnd 4 pietre, 2 val-
zargic, 1922 fort turi, 16 lucrtori pen-
motrice 130 H. P. (Diesel motor), tru o productie zilnic 30 tone.
7 valturi, 20 23. - Moara Ciair" Kiurd Ali
pentru o productie de 40 Mehmed, biroul Str. Turtucaiei 74
tone 24 ore. Silistra, 1923, cu un
15. - Societatea pe actiuni Nd- motor Diesel 150 H. P., pentru o
dejdea" Bazargic, cu un capital so- productie de 30 tone 24 ore.
cial 500.000 lei, posed un motor 24. - Soc. Turtucaia", sediul
Diesel de 130 H. P., o masin Oltenia, moara
vapori rezerv 160 H. P., 20 orasul Turtucaia, are o
tori, pentru a produce zilnic 25 motrice 150 H. P., 8 lucrtori
tone o productie 20 tone zilnic.
16. - Moara Cuciuc Ba- 25. - Moara T. Mednicarof Corn.
zargic, cu o motrice 60 H. Caroli, Caliacra 60 H. P.,
www.dacoromanica.ro
ALM ANACH GUS 227
2 o productie zilnic crtori 500 kgr. ulei productie

20 tone.
In orasul Balcic se multe 10. - Fabrica de ulei Hagi Su-
actionate prin forta leiman Bazargic, are o
de de putin important. trice de 6 H. P., 5 lucrtori
o capacitate de productie de
Fabrici de uleiuri vegetale 120 kgr. ulei.
1. - Industria Agricol Dobro- 11. - Fabrica de ulei Smaschy
gean din Medea Constanta, are un & Averbuch Bazargic, 10 H.
capital social de ,5.000.000 lei, cu P., 6 lucrtori, produce zilnic 800
masini actionate de 20 P., kgr. ulei.
numr de 32 lucrtori o pro- 12. - Fabrica L. Dobref & D.
ductie anual (lucrnd 6-7 luni) Ghergief Bazargic Str. Basarabiei 1,
120.000 kgr. ulei. o fort motrice 8 H. P., 6
Fabrica posed o rafinerie pentru o productie 300
o capacitate de 2.500 kgr. ulei la o kgr. ulei.
putnd rafina 24 ore o 13. - Fabrica de ulei Industria
cantitate de 4 doze. Romneasc" Cerna-Vod
2. - Fabrica de ulei Seefried Constanta, 12 H. P., 3 lucrtori
& Constanta, o fort motrice o productie zilnic 1300 kgr.
de 22 H. P., 10 o ulei.
productie 1.500 kgr. 24 ore. 14. - D. Moraru & I. Stnescu,
3. - Fabrica C. R. Frangopol Com. Cerna-Vodd Constanta,
Constanta, Magazia de cereale, 40 6 H. P. o productie 200
H. P., curs de instalare. kgr. ulei.
4. Fabrica de ulei Alexe 15. - D. C. Radacovici, Corn.
zonof din Tulcea, actionata de un Babadag Tulcea,
motor 45 H. P., Intrebuinteaz 8 motrice dela produce zilnic
lucrtori produce zilnic 500 kgr. 600 kgr. ulei.
ulei. 16. - ter & Cociu
Dimitriu, Caliacra,
5. - Fabrica de ulei M. 6 H. P., 4 lucrtori o
Tulcea, o fort motrice 12 H. ductie 500 kgr. ulei.
P., 7 o productie
600 kgr..ulei. 17. - tefan Nistor, Com.
6. - Fabrica de ulei Avram Tulcea, 16 H. P.,
Sezonof, Tulcea, o fort motrice 2 lucrtori, 400 kgr. ulei
15 H. P., 4 lucrtori o capa- 18. - Gh. Petcof, Com. Sahinlar
citate de productie 500 kgr. ulei. Caliacra, 8 H. P., 2
tori, 100 kgr. ulei
7. - Soc. Unirea" Tulcea, 19. - Petre Vazbanof, Com. Curt-
vnd pe celelalte sectii (moar Bunar, Caliacra, 5 H. P.,
cherestea), o de ulei lucrtor, 50 kgr. ulei zilnic.
actionat de motor Diesel 20. - A. D. Sizcof, Corn.
de 120 P., avnd 6 lucrtori Bunar, judetul Caliacra, 5 H. P.,
o productie 400 kgr. ulei. 3 lucrtori, 50 kgr. ulei zilnic.
8. - Sectia de ulei dela moara 21. Tudorof, Bei-
Traian" Tulcea, o productie bunar, Caliacra, 8 H. P.,
500 kgr. ulei. 3 lucrtori, 100 kgr. ulei zilnic.
9. - Ichim Serghei, Tulcea, Str. 22. - Cristian Daniel, Corn. Sog-
Mahmudia 78, 15 H. P., 4 lu- dali, judetul Caliacra, 10 H.
www.dacoromanica.ro
228 ALMANACH ARGUS
2 lucrtori, 300 kgr. zilnic. P., 10 lucrtori o productie

23. - Bohr, nic de 2.000 sifoane limonad.
baglar, Caliacra, H. P., 4. - Societatea actiuni SA-
2 lucrtori, kgr. ulei GLASIE" din Bazargic un ca-
24. - Dimitrie Simicof, pital social 1.000.000 lei, Infiintat
zaurt-Mic Jenidgea. judetul 1896, o fabric de ape
12 H. P., 1 lucrtor, 100 kgr. gazoase o fort motrice 6 H.
ulei zilnic. P., 18 lucrtori, o productie
25. - Dobre Ruscef, Corn. Ekis- de 2.500 sifoane limonad.
cea judetul Caliacra, motrice Fabrici de halva
dela (26 H. P.), 1 lucrtor,
100 kgr. ulei zilnic. bomboane
26. - Dobre Gocef, Cia- 1. - Fabrica Mercur"
murli judetul Caliacra, 10 H. P., tatia, Str.
2 300 kgr. ulei zilnic. Mare No. 72 Constanta, posed ca
27. - Stefan Gocef, Cia- motrice un motor de benzin
Caliacra, 8 H. P., 8 H. P., 25 lucrtori, pentru o
2 200 kgr. ulei zilnic. productie anual de 12 vagoane ra-
28. - Atanase Corn. Cia- hat, 8 vagoane halva, 12 vagoane
murli, Caliacra, 6 H. P., 3 vagoane bomboane
2 lucrtori, 200 kgr. ulei 3 vagoane dulceturi.
29. - Atanase Colef, Cia- 2. - Fabrica BeIa-Gusta", A.
judetul Caliacra, 6 H. P., D. Nicolau, Str. Atelierelor No. 32
2 lucrtori, 100 kgr. ulei zilnic. Constanta, cu o motrice 9
Mai putem aminti fabricele de H. P., 20 o productie
Petre Comarof" Gh. D. anual 10 vagoane halva, 15
$opov" din Silistra. goane rahat, 6 vagoane bomboane
3 vagoane
Fabrici de gazoas 3. - Fabrica Regina Maria",
1. - Soc. Minerala" Constanta, P. Hagiopol, Bulevardul Regina Ma-
un capital social de 1.000.000 ria 72 Constanta, o
lei, posed o instalatie de ga- trice 14 H. P., anul
zoas actionat de o fort motrice 1923, produce bomboane, rahat, hal-
de 10 H. P., 5 avnd va, dulceturi siropuri etc.
o productie de 3.000 litri
sifoane 500 sticle limonad. Fabrici de paste
A mai instalat acum Societate Anonim Bal-
o de ghiat artificial judetul Caliacra, deja
o productie de 6.000 kgr. pe zi. la Industria morritului, are o acetic
- Fabrica de ape gazoase, a pastelor finoase, de
.,Delfinul" Crmidriilor Con- ceiasi motrice dela
proprietar M. Flo- o productie de 2 tone
o motrice 10 H. paste diferite.
P., 8 lucrtori cu o productie
de 1.500 sifoane 24 ore. Fabrici de bere
Societatea Uni- Avem Dobrogea o singur
rea" Tulcea, un capital social bric de bere: Fratii Gruber Con-
250.000 lei, posed o instalatie de stanta, care a fost
ap cu un motor de 6 H. din anul 1882.
www.dacoromanica.ro
229
Posed o motrice de 15 H. gru, secar porumb, ce macin

P., un de 17 lucrtori populatiei.
produce o cantitate de 250
mii litri bere.
1. - Moara Bercu Hrsova, 25
Fabrici de mezeluri H. P., 6 lucrtori o productie
Singura de de 10 tone zilnic.
este Industria Alimentard 2. - Moara Frmache, Cerna Vo-
Dobrogea" Fr. Reichardt, 45 H. P., 4 10 tone
chioi Constanta, o fort motrice
12 H. P. 10 lucrtori. 3. - Moara C. & N. Epaminonda,
Produce tot felul de mezeluri Corn. Murfatlar, 12 H. P., 6
proaspete uscate 10 tone zilnic.
afumate, cantitate de 5.000 kgr. 4. - Moara Heghe &
nat Stoilof, Corn. Armintli, 35 H.
P., 12 lucrtori, 10 tone
Fabrici de conserve zilnic.
5. - Moara Petrache Ionescu,
1. - Fabrica de conserve Ja- Topalu, 2 pietre, 12 H. P.,
maiker" W. Jarnaiker & G. 4 lucrtori, 4 tone zilnic.
gescu, Str. Industriel 2 Constanta, 6. - Moara I. M. Moisoiu, Corn.
are un numar de 10-20 lucrtori Dulgheru, 2 pietre, 12 H. P., 3
produce zilnic 500-1.000 kgr. lucrtori, 1 ton zilnic.
conserve de peste. Actualmente nu 7. Moara Gh. Cornea,
functioneaz. Biulbiul, 2 pietre, 30 H. P., 3 lu-
2. - Soc. Delta Dunarii" Tulcea, cratori, 8 zilnic.
cu un capital de 10.000.000 lei. 8. - Moara Colonel C. N.
are curs de instalare trei fabrici rnitrescu (fost Ressner),
la robanti, 3 pietre, 1 valt, 50 H.
descriere P., 10 tone zilnic.
Industrie Alimentar Dobrogean. 9. - Moara Anghel Popescu,
Ideia exportrei produselor noas- Corn. Murfatlar, 6 pietre, 12 H.
tre agricole nu brute, ci industria- P., 2 lucrtori. 15 tone
lizate, ne face s credem vii- zilnic.
torul rezerv o mare desvoltare 10. - Moara I. Popeea, Corn.
rnorritului pastelor fi- 2 pietre, 16 H. P., 2 lu-
noase, ceia ce des- 10 tone zilnic.
voltarea fabricelor de conserve, 11. - Moara Dobre D. Stoeff,
zice ne lipseste doar ini- 2 pietre, 20 H. P..
tiativa. 5 lucrtori, 10 tone
12. - Moara tefan M. Radu,
le trnesti din Carvan, 2 pietre, 50 H. P.,
Dobrogea 2 lucrtori, 12 tone zilnic.
13. - Moara Radu Corn.
Pentru complectarea capitolului Dobrornir, 2 pietre. 50 H. P., 2
Industria Alimentar lucratori, 12 tone zilnic.
voiu descrie, cele ce 14. - Moara August Frank.
toate din Dobrogea, Satul lita, Corn. Esechici, 4 pie-
repartizate pe cari satisfac tre, 40 H. P., 4 lucrtori, 10 tone
nevoile locale prin cantittile de zilnic.
www.dacoromanica.ro
230 ALMANACH
15. - Moara Nic. Durnitru, Satul Panas Corn. Canara, 2 pietre,

Lipnita, 2 pietre, 6 H. P., 2 lu- 40 H. P., 2 lucrtori, 2 tone
crAtori, 8 tone zilnic. zilnic.
16. Moara Cornelia A. li- 30. - Moara Petre Nenghes,
chroniade (arendasi I. Butrescu 2 pietre, 80 H.
Carol Jiga), Corn. Parachioi, 1 pia- R, 3 Iucrtori, 7 tone zilnic.
18 H. P., 3 lucrtori, 6 tone 31. - Moara Friederic Deg, Satul
zilnic. Viile Noi, 1 piatr, 15 H. P., 1
17. - Moara Rdulescu, Corn. luertor, 2 tone zilnic.
Parachioi, 2 pietre, 16 H. P., 4 32. - Moara Gotlip Gunei, Corn.
lucrtori, 5, 6 tone zilnic. Arnurcea-Hasarncea, 2 pietre, 18 H.
18. - Moara Hagi P 3 lucrtori, 6 tone zilnic.
Ostrov, 3 pietre, 25 H. P., 33. - Moara Menseit Arzorni,
4 lucrtori, 20 tone zilnic. Satul Agigea Corn. Asidoliu, 2 pie-
19. - Moara Zaharia Bdi la, tre, 20 H. P., 1 luertor, 3 tone
Chiorcisme, 2 pietre, 45 H. zilnic.
P., 2 lucrtori, 3 tone zilnic. 34. - Moara Stefnescu,
20. - Moara Avram Anastasiu, Corn. Osman Fac, Satul Abdulah,
2 pietre, 45 H. P., 2 pietre, 38 H. P., 3 lucratori,
2 luertori, 10 tone zilnic. 10 tone zilnic.
21. - Moara Sarnoil Sezonof, 35. - Moara Bobescu,
Cogealac, 3 pietre, valt, tul Musurat Teghirghiol, 1 piatrr,
16 H. 6 lucrtori, 10 tone 1 valt, 8 H. P., 2 lucrtori, 10
zilnic. tone zilnic.
22. - Moara Cristea Blat, Conn. 36. - Moara Alex. Butic,
Tari Verde, 2 pietre, 1 valt, 14 Topraisar, 2 pietre, 45 H. P., 2
H. P., 5 lucrtori, 8 tone lucrtori, 4 tone zilnic.
zilnic. 37. - Moara Mostenitorii Adolf
23. - Moara Petre Unter-Sih, Reichard, Corn. Caraorner, 3 pietre,
Corn. Tari Verde, 3 pietre, 1 70 H. P., 5 lucrtori, 10 tone
16 H. 3 lucrtori, 10 tone zilnic.
zilnic. 38. Moara Andrei A. Siefried,
24. - Moara Dobre Voineanu, Corn. Chirogi, 2 pietre, 30 H. P.,
Pantelirnon, 1 piatr, 12 H. 4 lucrtori, 9 tone zilnic.
P., 2 lucrtori, 5 tone 39. - Moara Steth,
zilnic. Chirogi, piatr, 12 H. P., 6 lu-
25. - Moara I. G. Vasiliu, Corn. 4 tone zilnic.
Potur, 4 pietre, 65 H. P., 8 40. - Moara Stancu Ticu,
crtori, 20 tone Chirogi, 1 8 H. P., 2
26. - Moara Ion Andrei, Corn. 5 tone
3, zilnic.
Gorgalac, 1 piatr, 12 H. P., 3 41. - Moara Const. Arapu, Coin
lucrtori, 5 tone zilnic. Gheringec, 2 pietre, 2 valturi, 16
27. - Moara Anton, Corn. H. P., 4 lucrtori, 10 tone
Anadalchioi, 6 H. P., 2 zilnic.
2 tone zilnic. 42. - Moara Marin S. Sorescu,
28. - Moara Mircea Zamfirescu, Corn. Ghiuvenlia, 2 pietre, 65 H.
Marnaia Corn. Canara, 3 1 lucrtor, 10 tone
pietre, 12 P. cu zilnic.
3 lucrtori, 8 tone zilnic. 43. - Moara Dumitrescu
29. - Moara Inginer D. Zosirna, N. & Stanciu), Corn.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 231
Mangalia, 3 pietre, 60 H. P., 8 58. - Dobrogean M.

15 tone zilnic. A. T. din Medgidia Constanta,
44. - Moara V. Fritz, Corn. Man- are curs de instalare o rnoar
galia, 2 pietre, 45 H. P., 3 lu- cu motrice 40 H. P., 2
crtori, 6 tone zilnic. rechi petre, pentru 10 tone
45. - Moara Ecaterina Libelt, cinis.
Sarighiol, 2 2
16 H. 4 lucrtori, 5 REZUMAT CONSTANTA
1649 H. P.
46. - Moara Gh. Ghepart, 197 lucrtori.
Sarighiol, piatrk valt, 10 H. 504 tone
3 lucrtori, 2 tone 58 mori.
47. - Moara Henrich Stambler,
Cherim-Cuiusu, 4 pietre, 40 H. P., Judetul Durostor
5 tone zilnic. 1. - Moara Petre Gheorghiu &
48. - Moara Butu, Com. N. Drandorof, Com. Antunova, 2
Basarghian, 2 pietre, 12 H. P., 2 pietre, 18 H. P., 5 lucrtori, 4
lucrtori, 5 tone zilnic. tone zilnic.
49. - Moara I. Mitulescu, Corn. 2. - Moara Dionisie
Belie, 2 pietre, 40 H. 2 lu- Iita, 2 pietre, 12
cratori, 3 tone zilnic. H. P., 5 2 tone
50. - Moara Vasile N. Radu,
Corn. Cuzgun, piatr, 20 H. P., 3. - Moara Ghit Corn.
2 luertori, 8 tone zilnic. 2 pietre, 16 H. P., 8
51. - Moara Succesiunea Gh. lucrtori, 10 tone zilnic.
Stoinescu, Satul Cavelar, 3 pietre, 4. - Moara Hasan Saraci,
24 H. P., 3 lucrAtori, 15 tone Denizler, 2 1 50
zilnic. H. P., 8 lucrtori, 15 tone
52. - Moara Anastase Mihail, zilnic.
Cocargea corn. Enigea, 2 pie- 5. - Moara Gh. Todorof, Corn.
tre, 10 H. P., 20 tone Satu Vechi, 2 pietre. 25 H. P.,
10 tone zilnic.
53. - Moara Eduard Ressner, 6. - Moara D. Niculescu Dutu,
corn. Cobadin, 2 pietre, 1 8 Satu-Vechi, 2 pietre, 16 H.
lucrtori.20 tone zilnic. P., 10 one
54. - Moara D. (fost 7. - Moara Gh. Rusef, Corn.
chir Osman, corn. 90 H. P., 2 pietre, 16 H. P., 6
8 lucrtori, 20 tone tone zilnic.
55. - Moara Locot. Chiriacescu 8. - Moara Tudorache Atanase,
are curs de instalare o moar Corn. 3 pietre, 60 H. P.,
corn. Miman, 2 pietre, 12 H. P., 5 lucrtori, 15 tone
5 lucratori, 20 tone zilnic. 9. - Moara Petre R.
56. - Moara Sachety et S. Corn. Garvanu, 3 pietre, 60 H. P.,
zopol, corn. Boascec, 2 pietre, 16 5 lucrtori, 15 tone
H. P., 4 Iucrtori, 10 tone 10. - Moara Pena Str. Lascof,
zilnic. Corn. Ttrasca, piatr, 10 H.
57. - Moara I. P. Nicolau, Med- 5 6 tone
gidia, jud. Constanta, 35 H. P., - Moara Asan Amza, Corn.
3 perechi pietre, 2 lucrtori, pro- Asvatchioi, 2 valt, 12 H.
ductia 10 tone P., 2 lucraori, 5 tone zilnic.
www.dacoromanica.ro
232 ALMANACH
12. - Moara Dionisie Dumitru, P., 2 lacrtori, 4 tone

Corn. Ahmatlar, 2 pietre, 12 H. P.,
6 4 tone zilnic. 27. - Moara Marin
13. - Moara Ferat, Corn. muna Caraorman, 2 pietre, 12 H.
Vischioi, 2 pietre, 12 H. P., 5 lu- P., 3 lucrtori, 4 tone
crtori, 6 tone zilnic.
14. - Moara D. 28. - Moara Ivan
Corn. Spanciov, 3 valturi, 10 H. P., Caraorrnaai, 8 H. P., 2 lu-
3 lucrtori, 5 tone zilnic. 3 tone zilnic.
15. - Moara Halil I. Chiosa, 29. - Moara Gh. Babagianof,
Corn. Caralar, 3 pietre, 12 H. P., muna Caraorman, 5 pietre, H.,
5 lucrtori, 10 tone zilnic. P., 13 lucrtori, 20 tone
16. - Moara Strasemir
Corn. Cara-Iamurlar, 4 pietre, 12 30. - Moara Fratii corn.
P!, 5 lucrtori, 10 tone Aidimir, 3 pietre, 45 H.
zilnic. 3 3 tone
17. - Moara Ibrairn H.
Corn. Checilen-Mahle. 2 pietre, 10 Moara Ganciu Nicolof,
P., 3 lucrtori, 1 ton muna Balabanlar, 2 pietre, valt,
zilnic. 12 H. 3 lucrtori, 3 tone rn-
18. - Moara Stoian Ivanof, Corn. zilnic.
Tarasen, piatr, 10 H. P., 3 32. - Moara H. Ibraim,
crtori, ton zilnic. Balabanlar, 2 1 valt,
19. - Moara Bechir Osman, Corn. 12 H. P. 3 lucrtori, 3 tone
Uzu.lchioi, 2 pietre, 16 H. P., 5 zilnic.
lucrtori, 4 tone zilnic. 33. - Moara Ramadan Embie,
20. - Moara Amet Ali Caraghios, muna Balabanlar, 2 I valt,
Corn. Kan Asiclar, 2 pietrei, 12 H. P., 3 lucrtori, 3 tone m-
6 H. P., 1 lucrtor, ton zilnic.
zilnic. 34. - Moara Hristu,
21. - Moara Nicola Davidov, muna 3 pietre, 50 H.
Corn. Dokcelar, 6 pietre, 100 H. H. P., 12 lucrtori, 10 tone
P., 8 lucrtori, 15 tone zilnic.
zilnic. 35. - Moara Ignat Ene, corn.
22. - Moara L Idriz, satul Popina, 1 piatr, 10 H. P., 2
Enirnahle, corn. Dokcelar, 2 pietre 3 tone zilnic.
45 H. P, 4 lucrtori, 10 tone 36. - Moara Nedelciu Rusef,
zilnic. muna Srebrna, 2 12 H. P.,
23. - Moara Strasmir Lascu, 3 lucrtori, 10 tone zilnic.
muna Alfatlar, 2 pietre, 12 H. P., 37. - Moara Gheorghi,
3 lucrtori, 2 tone zilnic. Aschioi, piatr, 4 H. P., 2 lu-
24. - Moara Soc. Motorul", crtori, 0,5 tone zilnic.
muna Babuc, 1 10 H. P., 338. - Moara Costea Lupu,
4 lucrtori, 2 tone zilnic. muna Turtucaia, 1 piatr, 15 H. P.,
25. - Moara Tudor Ceausef, 3 lucrtori, 6 tone zilnic.
Babuc, 3 pietre, 24 H. P., 4 lu- 39. - Moara Mernet Amis,
crtori, 6 tone zilnic. muna Silistra, 3 H. P..
26. - Moara Anghel Stoef, 5 lucrtori, 0,5 tone zilnic.
muna Caraorman, piatr, 30 H. 40. - Moara P. V. Cornarof, co-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 233
muna Silistra, 16 H. P., muna Giore-Gargalc, 2 pietre, 10

5 0,5 tone zilnic. H. P., 3 lucrtori, 1
41. - Moara Sirim Mardirosian, zilnic.
corn. SiHstra, 1 piatrk 4 IL P., 8. - Moara Fratii
3 luertori, 0,2 tone zilnic. Duranlar Gargalc, 1 12 H.
42. - Moara V. 2 1 zilnic.
Cainargeaua 1 9. - Moara Tudor Smocof,
8 H. P., 2 lucatori, 2 tone muna Giore 1 piatrk 12
zilnic. H. P., 2 lucrtori, 1
43. - Moara Ivan 10. - Moara R. Marinof,
Cainargeaua-mare, piatr, 12 H. Tibeilar, 2 pietre, 42 oli, 1 lu-
P., 8 1ucrtori, 3 tone 10 tone zilnic.
11. - Moara A. Colacef,
44. - Moara Enciu Ivanof, corn. Avdula, 3 pietre, 30 H. P.,
muna Caraorman, 1 8 H. 10 tone zilnic.
2 3 tone 12. - Moara Mitin Marinof, corn.
45. - Moara Fratii Zaharidof, 1 12 H. P., 1
muna Curtbunar, 12 H. P., 6 lucrtor, 3 tone zilnic.
crtori, 5 tone zilnic. 13. - Moara Fratii Chiriacof,
46. - Moara Preot V. Ivanof, muna Bairam, 3 pietre, 40 H. P.,
corn. Opancea, 2 pietre, 12 H. P., lucrtori, 10 tone zilnic.
6 lucrtori, 4 tone 14. - Moara N.
REZUMAT DUROSTOR comuna Bairam, 3 pietre, 12 H. P.,
2 lucrtori, 4 tone zilnic.
926 H. P. 15. - Moara T. Bechir, comuna
201 lucratori. Sahinlar, 2 pietre, 12 H. P., 4 to-
273 tone zilnic. ne zilnic.
46 mori. 16. - Moara Petcoff,
muna Curt Bunar, 3 pietre, 12 H.
Caliacra P., 1 lucrtor, 10 tone
1. - Moara Varban Micoff,
muna Durancular, 12 H. P., 7 lu- 17. - Moara Hristu Zahandof,
crtori, 10 tone zilnic. muna Curt-Bunar, 3 pietre, 100 H.
2. - Moara Agi Tinim, corn- 3 20 tone
rancular, satul Kalaidgidere 3 pie- nie.
tre, 60 H. P., 6 lucrtori, 13 tone 18. - Moara Petre Pacoff,
zilnic. muna 3 pietre, 30 H.
3. - Moara Chiriacof, P., 2 lucrtori, 10 tone
muna Durancular, 8 H. P.,
3 1 zilnic. 19. - Moara Ispas Popoff,
4. - Moara Dumitrof et Ak.-Bunar, 3 pietre, 35 H.
Co., comuna Sabla, 28 H. P., 3 3 lucrtori, 10 tone
lucrtori, 7 tone zilnic.
5. - Moara Teohari, N. Santo- 20. - Moara Kiurd A.
nios, comuna Obscur-Suiciuc, 1 pia- corn. Bei-Bunar, 3 pietre, 40 H. P.,
r, 8 H. 1 zilnic. 6 lucrtori, 15 tone zilnic.
6. - Moara Pavel Ivanof, corn. 21. - Moara Ivan Tascoff,
Cargalk, piatrk 12 H. P., 3 muna Gelengik, 3 pietre, 2
lucrtori, 2 tone zilnic. 12 H. P., 5 lucrtori, 14 tone
7. - Moara Fratii G. Stoicef, co- zilnic.
www.dacoromanica.ro
234 ALMANACH
22. - Oscar Fischer, muna Ekiscea, 2 26

muna Gelengik, 3 2 H. P., 3 3 tone
14 H. P., 4 lucrtori, 10 tone m- zilnic.
zilnic. 37.. - Moara Nedelciu Saciu,
23. - Moara Fratii Gheorgheff, muna Aptaat-Hardbii, 3 pietre, 3
comuna Gelengik, 3 pietre, 2 valturi, 30 H. P., 10 lucrtori, 10
14 H. P., 4 lucrtori, 12 tone tone zilnic.
cinis zilnic. 38. - Moara Eremia Sfetescu,
24. - Moara Marin Voinea, corn. Strenio-Ciamurli, 2 pietre, 12
muna Gelengik, 3 pietre, 2 H. P., 10 lucrtori, 6 tone
H. P., 4 lucrtori, 12 tone zilnic.
zilnic. 39. - Moara Leonida Cariofilis,
25. - Moara P. Petroff, comu- comuna 2 4 H. P.,
na Pcelarovo, 3 pietre, 12 H. P., 3 lucrtori, 2 tone zilnic.
7 lucrtori, 12 tone zilnic. 40. - Moara Petre Gavriloff,
26. - Moara Dinu Hristu, muna 10 H. P.,
muna Pcelarovo, piatr, 10 H. P., 2 lucrtori, 3 tone zilnic.
4 lucrtori, 10 tone zilnic. 41. - Moara Gh. Ianschef, corn.
27. - Moara Hristu Minceff, 2 pietre, 12 H. P., 3 lu-
muna Pcelarovo, 2 pietre, 18 H. P., crtori, 4 tone zilnic.
9 lucrtori, 14 tone zilnic. 42. - Moara N:cula Gospodinof
28. - Moara Asan P. Hristof, comuna Clina-MicA, 2
schi, comuna Aiorman, 3 pietre, 12 pietre, 16 H. P., 6 lucrtori, 6
P., 5 lucratori, 8 tone tone zilnic.
zilinic. 43. - Moara Sideri Tomof,
29. - Moara D. Angheloff, muna Spasova, 2 pietre, 36 H. P..
muna Armutli, 3 pietre, 12 H. P., 6 lucratori, 3 tone zilnic.
5 lucrtori, 10 tone zilnic. 44. - Moara Holerici,
30. - Moara Daniel Gron, corn. muna Pr. Boris, 3 pietre, 14 H.
Bogdali-Karali, 2 pietre, 16 H. P., P., 6 2 tone zi'-
2 lucrtori, 6 tone zilnic. nic.
31. - Moara Alex. Frank, comu- 45. - Moara Soc. Comercial P.
na Musubei, 2 pietre, 24 H. P., Buxeanof et Co., comuna K.
4 lucrtori, 7 tone zilnic. lar, 2 pietre, 10 H. P., 3 lucrtori,
32. - Moara Fratii Mednicarof, 4 tone zilnic.
comuna Esetli, 2 pietre, 12 H. P., 46. Moara Veli Hagi Emin,
2 lucrtori, tone zilnic. comuna Diuvan, Iuvai, 2 pie're, 25
33. - Moara .Enciu Petroff, H. P., 4 lucratori, 3 tone
muna Saragea, 2 pietre, 16
H. P., 4 lucrtori, 7 tone REZUMAT CALIACRA
zilnic.
34. - Moara Despina Drumeff, 864 H. P.
comuna Bazaurt-MToc-Jenidgea, 2 173 lucrtori.
pietre, 1 valt, 12 H. P., 3 329 tone zilnic.
tori, 10 tone zilnic. 46 mori.
35. - Moara Panait Stb.ncoff,
muna Suiutciuc-Ezibei, 1 Judetul Tulcea
20 H. P., 3 2 tone 1. - Moara Nistor,
zilnic. muna Caskncea, 16 H. P., 9
36. - Moara Dobre, cc- cratori, 10 tone zilnic.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 235
2) Moara Fratii Strass comuna 17. - Moara V. P. Anion,

Turcoia, 12 H. P., 3 lucrAtori, 15 muna Nalbant, 1 1 2H. P.,
tone zilnic. 3 lucrtori, 4 tone
3. - Moara A. Avramide, Tulcea, 18. - Moara
2 pietre, 16 H. 4 lucrtori, 10 tul Hagilar, Congaz, pietre,
tone zilnic. 12 H. P., 2 lucrtori, m-
4. - Moara Unirea" Tulcea, 120 zilnic.
H. P., 2 pietre, 7 tone 19. - Moara Sanua,
zilnic. comuna Parche, 1 piatrk 8 H. P.,
5. - Moara Alex. Sezonof, Tul- 4 lucrtori, 2 tone zilnic.
cea, str. Liberttei 64, 2 pietre, 20. - Moara Haim Ferdinand,
45 H. P., 4 10 tone muna Niculitel, 2 pietre, 12 H. P.,
zilnic.
5 lucrAtori, 3 tone zilnic.
6. - Moara Scortea, comu- 21. - Moara Gheorghe Nicola,
na Topolog, 3 pietre. 35 H. P., 3 comuna Ortachioi, 2 pietre, 24 H.
Jucratori, 6 tone P., 3 lucrtori, 1 ton
7. - Moara Maria
muna Mcin, 3 pietre, 62 H. P., 4 22. - Moara Mnstirea Cocos,
lucrAtori. 12 H. P., 4 lucrtori, 2 tone m-
8. - Moara Panait zilnic.
muna Mahmudia, piatr, 22 H. P., Odat descrise toaie
6 lucrAtori, 2 tone zilnic. de mori s vedem
9. - Moara Mostenitorii Odisei ce se deosebesc de siste-
Morfi, comuna Isaccea, 2 pietre, 12 matice. Prin mori
H. P., 4 lucrAtori, 10 tone acele mori, caracterizate
zilnic. prezenta pielrelor de moar,
- Moara Bespalof et Neus- secara, orzul sau
tad, corn. Sulina, 1 piatr, 20 H. a produce de
P., 20 tone zilnic. calitti diferite. sistematice au
11. - Moara N. Roman, comuna compuse instalatile din valturi,
Cerna, 1 12 H. P. 4 lu- care se progresiv cerea-
5 tone lele, producnd diferite calitti de
12. - Moara Anghel Boro,
muna Greci, 3 120 H. P., regimul din 1922 1923
12 tone al sistematice
13. - Moara Murgu, ceau 2 de pro-
muna Mcin, 2 pietre, 12 H. P., portia: 25 la 50
4 lucrtori, 10 tone zilnic. la sut neagr, 23 la
14. - Moara Victor Mazuchi, trte, pe cnd
muna Vdcareni, 2 pietre, 36 H. P., ceia ce priveste Mina de pro-
tone zilnic.
15. - Moara E Simionovici, -
duce totdeauna o
integral
muna Cataloi, 2 pietre, 10 H. P., REZUMAT TULCEA
4 lucratori, tone zilnic.
642 H. P.
16. Moara Iosca D. Podgorenco
comuna 2 pietre, 12 H. 73 lucrtori.
P., 3 lucrtori, 3 tone 146 tone zilnic.
22 mori.
www.dacoromanica.ro
236 ALMANACH
Industria din Dobrogea

Oda% introducerea capital social de 100.000.000 lei, are
agricole mai ales cu o bidoane,
rea industriei alimentare a rafi- ce dispune o fort motrice de
de Industria 110 H. P. o statiune de pom-
lurgic Dobrogeand a Ancep'ut a lua pare o de 40 H. P. Are
o desvoltare de pronuntai. angajati 150 lucrtori pentru a pro-
tirnpul din orasele duce zilnic maximum 4000 bidoane.
Galati, absorbind cea mai mare 4. - Societatea Romno-Ameri-
parte exportul Constanta
noastre, au fcut ca celelalte orase- prezent numai o statiune de
porturi din Dobrogea fie tot mai pare o motrice 35 H. P.
putin vizitate de strine la care 8
cele romnesti, astfel nu 5. - Societatea Concordia",
putut navale, sau Constanta o de
desvolta atelierele mecanice existen- care este curs de cons-
te. Viitorul va umple tructie instalare.
gol, atunci cnd porturile Dobro- 6. - Compania de Petrol
gei vor complecta S. A. str. Gh. Cantacuzino 26, Bucu-
activitatea, care trebuie s'o aibe. resti, capital 3.000.000 are
Astzi, aruncnd o privire gene- ect la Constanta o statiune de ex-
asupra Industriei Metalurgice port.
Dobrogene, o gsim 5 7. - Fabrica de ambalaje
ramuri urmtoarele stabilimente lice Tomis", Israel Solomon et Co.
industriale: din str. Productelor No. 53, a
Ambalaje etalice 1906. un capital
social 120.000 lei. Astzi
1. - Societatea Aquila-Franco-Ro- o fort motrice de 14 H. P.,
sediul legal 83 lucrtori produce zilnic 3000
str. Alex. Lahovary No. 11 un bidoane. Mai ca produse ale
capital social de 66.00.000 lei, galvanizate, cutii etc.
Constanta, o de datele culese personal fa-
doane, actionat de o fort motrice de ambalaje metalice dobro-
total 80 H. P. o siatiune de
gene, au produs cursul anului
pompare o fort de 50 H. P. 1922 un de 2.318.654
astzi cu un de bidoane. Fabrica Aquila-Fr.
150 lucrtori pentru o manu a lucrat 1922,
de 3000 bidoane zilnic. facere.
2. - Societatea Astra-Romnd
sediul legal Bucuresti str. Paris Ateliere mecanice de repa-
No. 10, are capital social de ratii, de piese de masini
225.000.000 lei. Infiintat anul
1911 Constanta o de
doane de forta motrice 70 1. - Societatea de
H. P., o statiune de pompare port, un capital de 1,250.000 lei a
actionata de 86 H. P.. Produce azi fost anul 1920,
4500 zilnic. Intrebuintnd str. Grivitei 42 Constanta ate-
un numr de 160 lucrtori. lierele mecanice de pparatii de au-
3. - Societatea tomobile masini industriale, o
sediul legal Bucuresti un de
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 237
rute tmplrie mecanick tori diverse reparatiuni de automo-

bric de mobile, tapiserie vopsi- bile mecanice.
7. - Atelierul mecanic tur-
Pentru sectiunile ntorie Agop Kirchorian, Cartierul
o motrice de 64 H. P., Industrial a
un numr de 80-100 lucrtori. capital de 150.000, azi o
Atelierele mecanice turnlorii fort motrice de 10 H. P., lu-
produc reparatiuni diferite de creaz, cu un numr de 6 lucr-
piese turnate tori diverse reparatiuni, strungrie
Restul sectiunilor le voi descrie turnAtorie
celelalte industrii corespunzdoare. 8. - Atelierul mecanic tur-
2. - Atelierul Reihman ntorie Turhan Bey Saly Bazargic
Robert et. Co., Gogonea, a fost infiintat 1912, un ca-
Mare, 96 Constanta, a fost pital de 100.000 lei o for-
fiintat anul 1919, motrice de 5 H. P., lucrtori 8.
un capital de 240.000 lei. Execut diverse reparatiuni t arn
o motri- anual o 'cantitato 2 vagoane fon-
ce de 25 H. P., 20 lucrtori, ta.
verse mecanice 9. - Atelierul mecanic tur-
ntorie H. G. Nergarian
3. - Atelierul mecanic tur- judetul Caliacra, a fost infiintat
ntorie D. Davidsohn Constanta, 1916 un capital 200.000 lei,
un capital 1.000.000 lei, o fort lucreaz o fort motrice de 10 H.
trice 8 H. P. 17 lucrtori, P. 10 lucrtori la diverse repa-
duce diverse reparatiuni mecanice ratiuni de masini agricole.
o anual de 5 vagoane 10. - Atelierul mecanic A.
bucse, plite, picioare de sobe, vidian Str. Marcu Aureliu 7
piese de rezervk zargic, o fort
4. - Atelierul mecanic L. Blank trice de 8 H. P.,
str. No. 6 Constanta, Pe lng aceste instalatiuni mai
o fort motrice de 8 H. P. 12 putem enumra urmtoarele
lucrtori, diverse reparatiuni ateliere: Gloria" C. Popescu din
de masini agricole. Strada Atelierelor 24 Constanta
5. - Societatea Cooperaiiv vnd. 3 H. P. 2 lucrtori, Gogu
nergia" strada Cerealelor 18 Cons- Durak Str. Atelierelor 24
tanta, s'a Infiintat 1921, un 4 H. P. lucrtori, Ernest
capital social de 85.000 lei Filip Olteniei Consianta cu 3
sed motrice de 12 H. P. H. P. 3 lucrtori, Matache
34 lucrtori, executnd diferite dulescu Constanta 8 lucrtori,
paratiuni mecanice. Fratii Hacidorian Constanta, 4
tea are proect de constructie alte H. P. 10 lucrtori.
ateliere, dorind a da o mai mare Vasile Boracef & S. Nicolof Ba-
extindere Intreprinderilor, ce le zargic 3 H. P. 3 lucrtori.
sed. Yervant & Ch. Barontdjian
6. - Atelierul mecanic strun- 3 H. P. 2 lucrtori.
grie Hristu Stefanov Principesa Mehmet Amis Str. Turiucaia 192
Elisabeta 7, Bazargic a fost Silistra 4 lucrtori.
tat 1919 un capital de 50.000 Petrache Dermengi cu -1
lei azi o motrice H. P. 10 lucrtori.
de 8 H. P., lucrnd 4 Hacic Avedisian Str. Turtucaia 124
www.dacoromanica.ro
238 ALMANACH
Silistra 4 H. P. 3 lucratori. nituri piulite. Fabrica

Hampartun Agoptan Sir. Turtu- refacere a functioneze
Silistra cu 4 H. P. 2 lu- din luna Septembrie 1922.
crtori, etc. Din cele expuse vedem
Industria Dobrogea-
Constructiuni metalice cuprinde 28 stabiHmente, gru-
cazangerii pate modul urmtor:
1. - Fabrica de constructii 5 fabrice de metalice.
fier cazangerie E. Wolf Soseaua (Societatea Romno-American
Mangaliei Constanta, sediul prin- Compania Comercial nu poseda
cipal Bueuresti Str. Sf. Dumi-
3, a anul 1912. 21 Ateliere mecanice de repara-
Capitalul social este 1.500.000 lei, de piese de masini turnatorie,
instalatia de o din cari 10 ateliere mari 2 ate-
motrice de 190 H. P. la care Here
un de de constructii
102 lucrtori. Construe,* sarpante cazangerie si
poduri, cazane rezer- de suruburi, buloane
voare cantitaie la 8.000
tone (material zilnic. Utilizeaza o motrice
In refacere a a de 464 H. P. intrebuinteaz un
dela 1922. numr de 788 lucrtori.
tarif industria
uruburi, buloane nituri Metalurgica general se bucura
1. - Japy, Viellard, de o bun proteci,ie, i se
zog & Co. din Cerna-Voda, posibilitatea unei extinderi
Constanta, au lost 1910. de mari, Statul
Capitalul social nume multa atentie, ca ce se import
este de 400.000 lei. Di- strin acest gen ca nu lo-
verse ateliere sunt actionale de o in industria indigena.
motrice de 274 H. P. lu-
un numr de 120 REZUMAT METALURGICA
tori, producnd o 1139 H. P.
de 250 vagoane buloane, suruburi, 1038 lucratori.
Industria Dobrogeana
industrie, care a motrice de 16 H. P., la
o mare desvoltare mai ales care 25 lucratori.
din cauza importului Productia totalk care
dificil a produselor chimice din galben, oxid de fer,
inatate, cuprinde Dobrogea 7 ra- cinat, culori felu-
muri cu urmatoarele rite, este de 2 lone zilnic.
2. - Fabrica TOMIS" din Con-
Culori de lacuri stanta ca la fabrica de
vopsele metalice o sectie pentru
1. - Societatea Mircea Vod" lacuri vopsele.
cu sediul Bucuresti, calea
toriei capital de 2.000.000 Farmaceutice,
lei, Defcea esente
Constanta o de culori de - Laboratorul de produse chi-
pmnt ocruri, de o mice de toalet LULU" Lambru
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 239
Berdelys Str. Carol No. 82 Con- . . . 15.585.500 kgr.

este curs de insialare. rafinindu-se cantitatea de 29.365.900
kgr.
artificial
1. Souietatea MINERALA" din Fabrici de
Constanta un capital de 1.000.000 1. - Soc. Jadustriile Unite Dobro-
lei, pe fabrica de gene din Constanta Str.
gazoase o sectie de fabricat Cerealelor 45 o de
artificial de pun, la care 10 lucrtori,
6.000 kgr. zilnic. producnd zilnic 6.000 kgr.
2. - Soc. pe actiuni Industria
Clei Romneascd" din Cerna-Vodd
1. - Industria Dobro- Constanta, 1923 un
gean N. Menahim & Carol Beiner capital de 2.000.000 lei, pe
Str. Carol 17 Constanta, ca- uleiu, o de
pital de 1.000.000 lei, are de o
Anadalchioi o de forta motrice de 25 H. P.,
o fort motrice de 48 H. P., un de 6 lucrdtori la o
care lucreaza 50 lucratori pro- productie de 3.500 kgr.
duce lunar 15 tone uscat. pun 400 kgr. lumndri.
3. - Fabrica de spun PRO-
Produse chimice GRESUL" Velicio Pancef Calea Tur-
1. - Fabrica FURNICA" I. tucaiei Silistra, un 50.000
siliu, Str. Obor No. 5 Constanta, lei, lucreaza 3 lucrtori, produ-
capital 200.000 lei, cnd 3.000 kgr. de rufe zilnic.
20 lucrtori, producnd dex- 4. - Fabrica de Frango
unsori, etc. cantitate de 15 Frangopol Constanta, 3
vagoane anual. Mai carton lucrtori la o prcductie 3.000
asfaltat can- kgr.
5. - Fabrica de Al.
Constanta este curs de instalare.
Rafinerii de De remarcat este c Dobro-
1. - Societatea Franco-Romana, gea gsim materie abon-
COLOMBIA", 1902, dent pentru desvoltarea industriei
un capital social 130.000.000 lei, chimice. Astfel pentru fabricele de
Cerna-Vodd, judetul Con- de ocruri avem dea-
stanta, o rafindrie de petrol con- astf el de f
de o fort motrice 820 H. bricele de acid sulfuric
P., un numr de 180 lu- se aprovizioneazd pirit din
crtori. brogea; iar pentru fabricele de
Productia fabricei anul 1922 pun nu mai insistdm, deoarece
a fost urmtoarea: proape fiecare familie la
. . . 6.560.000 kgr. de rufe,
petrol destilat . 4.262.400 kgr. tnd pentru saponificare grsimile
ulei mineral brut 2.339.200 kgr. cenua.
Industria Iemnului in Dobrogea

Padurile Romnia centele urmatoare:
din suprafata cari fag alte specii, 2500
repartizate esente ne pro- inoase stejar. In Dobro-
www.dacoromanica.ro
240 ALMANACH ARGUS
gea la nordul o fabric de mobile, de

sudul ei. trsuri, crute tmplrie
Cum produc pri- nic. Fort motrice total care ac-
m o cantitate destul de abun- tioneaz instalatia este 64 H. P.,
industria lemnului a o (cuprinde atelierul mecanic),
desvoltare mare e creaz 80-100 lucrtori pro-
curs de desvoltare in Dobrogea. duce lunar: 50 crute, 20 trsuri,
Aci, gsim pn prezent 4 20 vagoane 30 vagoane
de cherestea, o de tmplrie ca ui, ferestre
mobil, caretdrie tamplrie etc.
3 fabrici de ambalaje de 2. - Soc. Reconstructia
lemn, (anexe la fabricele de Dobrogean" Constanta, cu un capi-
balaej metalice). tal social 10.000.000 lei, s'a
fiintat anul 1922 posed o
Cherestea de mobile, tmplrie par-
1. - Fabrica de cherestea A. chete. Dispune de o motrice
Avramide Str. Isaccea Tulcea, cu 120 H. P., un numr de 70 lu-
un capital de 2.000.000 lei, o fort
motrice de 60 H. P., un numr 3. - Tmplria Stan-
de 30 lucrtori, pentru o produc- ciu Bujoiu Constanta, Str. Olteniei
anual 12.000 m3 cherestea. No. 3, 1919, o
2. - Societatea UNIREA" Tul- fort motrice 30 H. P. 11
cea Str. Isaccea, 101, s'a crtori, produce lucrri de binale,
1910 un capital social mobilier, avnd o sectie de
lectiv) 300.000 lei, o fort motrice suri metrice.
120 H. P., (care servete la 4. - Atelierul de tmplrie I. N.
moara ulei), 22 lucrtori o Constanta, cu fort motrice
productie anual de 3.000 m3. 16 H. P. 2 lucrtori.
3. - Societatea Anonim Tur- 5. - Atelier de tmplrie meca-
tucaia" cu sediul nic Voicu C. Opric Medjidia ju-
Ilfov un capital de 5.000.000 lei, detul Constanta, 1921,
posed oraul Turtucaia o fabric cu o motrice 16 H. P.,
de cherestea o fort motrice de lucrtori 7, produce trsuri,
150 H. P., motorul actioneaz diferite mobil.
fabrica de fin cu 6. - Atelierul de tmplrie
6 lucrtori pentru o productie 300 Aurora" Gh. Mrkineanu
vagoane cherestea anual. Bd. Independentei 19 Constanta, a
4. - Fabrica de cherestea S. fost 1911, posednd o
Isaccea, Tulcea, a fort motrice de 46 H. P.
ceput s functioneze 1922, tarul atelierului mainele
o motrice 16 H. P., 8 la tmplri.
tori, pentru o productie 1.000 Mai putem aminti fabricele: Soc.
m3 lemn fasonat. Este asizi Industrial Comercial Bazargic,
facere, de incendiu. pentru mobile de lux Gh. Car-
Mobile, caretrie nutzo Constanta, cari nu mai
tioneaz astzi.
1. - Soc. de Transporturi Con- Ambalaje de lemn
stanta cu un capital social 1.250.000 1. - Societatea
lei, pe un atelier me- Romn posed Constanta, ca
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 241
la fabrica de ambalaje ambalaje metalice din Constanta, un

lice, o tmplrie atelier de tmplrie mecanic,
de aceiasi fort. motrice 80 H. P., procur forta motrice dela Centrala
se ambalaje metalice), pro- fabricei, dispune de 110 H.
ducnd 1.500 lzi zilnic. P. fabricnd o cantitate de 2.000
2. Societatea zilnic.
de asemenea Constanta pe Produsele acestor trei fabrici de
lng fabrica de ambalaje metalice, ambalaje de care sunt lzile,
o mecanic pentru con- la bidoanelor
fectionarea a 1.000 lzi zilnic, benzin, ce se export
motrice dela forta intate.
de 70 H. P., (a se vedea' ambalaje Deaceia cantittile de lzi fabri-
metalice). cate variaz dup produsele petro-
3. - Societatea Steaua Rornn lifere, de care dispune fiecare din
are instalat, pe fabrica de Societtile mentionate.
Industria textil in Dobrogea
Industria din 1921, cu un capital 1.000.000
sufere astzi din cauza nu lei. actionat de o fort motrice
se poate aproviziona cu materialul de 35 H. P., are angajati 40 lucr-
prim. chiar cnd acest material tori, pentru a produce ln
prim vom avea, precum de
ce posedm astzi, tot nu vom putea calitti diferite.
satisface nevoile interne pe deplin. 3. - Fabrica batut postav
In Dobrogea industria o pu- Gh. Svulescu corn. Casmcea ju-
astfel Postavurile detul Tulcea, un capital 50.000
torturile de care lei, o fort motrice 18 H. P.
ca material prim destul de 10 luertori.
abundent Dobrogea, Pnzeturile Bate la pin postavuri de la lo-
de bumbac, cari cuitori, vopseste lustrueste.
buinteaz materialul prim din stri- 4. - Fabrica de scrmnat
ntate, Frnghiile ce Kirilof Str. Principele Fer-
cnepa cea din dinand Bazargic, o fort motrice
tate, precum atelierele de confec- 8 H. P., 4 lucrtori, drceste
tionat basmale, casinci articole nual 10.000 kgr. pentru popu-
de latie.
5. - Fabrica de postav Mihail
Postavuri, dimie, torturi Z. Leier S. A. Constanta, are o
de ln fort motrice de 20 H. P. lu-
1. Fabrica de dimie 40 lucrtori.
I. Pandrea, corn. Topolog judetul 6. - Fabrica de drcit ln Si-
Tulcea, cu un capital 1.000.000 lei, meon Ivanov Str. Matei Basarab 4
o fort motrice 12 H. P. 5 lu- Bazargic este actionat de o fort
crtori, produce toars, p sLy motrice de 10 H. P.
la piu, ln dimie
etc. Pnzeturi de
2. Fabrica de postav tors bumbac, in
ln A. Str. Regele Carol 1. - Soc. Industriile Unite
No. 63 Bazargic, a fost brogene Constanta Str. Cerealelor 35
16
www.dacoromanica.ro
242 ALMANACH
37, capital de 10.000.000 lucrtori, producnd

lei, o motrice 50 H. P. frnghii, sfoar pescAreasc
70 lucrtori, produce etc.
cearsafuri, arpe, 3. - Atelierul de frnghie
presuri de cnep prelate, pen- articole de Efim P.
tru saltele, perdele, fete de dimirov din Tulcea, 25
mese, etc.. lucrtori la diferite de frn-
cantitate 1.000 m. pentru vntorii-pes-
Frnghii, sfoar, etc. din Dunrei.
1. - Industriile Unite-Dobrogene, Basmale, casinci
Constanta o fabric de
ghie, producnd odgoane, cpestre, confectiuni de
de ham, articole de 1. - Atelierul RAPID" din Con-
pescrii, etc. stanta, Infiintat 1922, lu-
2. - Fabrid de frnghie OD- 35-40 lucrtoare, pen-
GONUL", Banca Maritim Constanta, tru a produce basmale ru-
a fost Infiintat 1921, are 22 diferit.
Industria pielrlei
Industria pielriei Dobrogea se lei, o fort motrice 135 H. P.
impune azi 2 mari fabrici de 120 lucrtori, produce zilnic ca 1500
ce posed care din 2.000 kgr.
de vedere technic corespund 3. - Fabr:ca de Demo-
teIor moderne, la care mai Caloyeros & Co., Mur-
alte 2 fabrici mai fatlar-Constanta, 1922,
Dificulttile, ce ge- posed o fort motrice 60 H. P.
neral aceast industrie, surd lipsa 14 pentru a produce
fabricelor de extracte tanante la noi 5.000 kgr. lunar.
exportul intens al vitelor, 4. - M.
care se face producnd astfel o med, Bazargic. are 10 lucrtori
minuare a materialului prim. produce 200 kgr. talp zilnic.
1. - TAbcria Romneasc, a ne o idee de pro-
cietate Anonim Constanta, un ductia fabricelor de tbcrie din
capital social 4.000.000 lei, lucreaz Dobrogea e destul s amint:m c
o fort motrice 220 H. P. anul 1922, primele fabrici, au
60 lucrAtori, pentru o productie produs 580.000 kgr. talp piele,
de 1.000 kgr. productie mai redus
2. - Societatea Anonim Talpa" ca anul 1921, din cauza lipsei
Tulcea, capital social 8000000 materialului prim.
Industria cerami c in Dobrogea

Materiahil prim, ca: argila, piatr Fabricele de
granitul, caolinul nisipul, de ciment, de carierele
pe gsim abondent sticlrie, existente astzi Dobro-
Dobrogea, a fcut ca Ceramica s
capete aci, prezent o fru- gea, pot s ne arte calea, ce tre-
moas desvoltare, produse din bue s'o urmAm ceia ce trebue
cele mai variate posibile. facem
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 243
Ciment
1. - de 1. - Societatea de
Fr. Puschil. din Cerna-Vod, ment din Europa Cerna-
tul cu capital social iudetul Constanta, a fost
800.000 lei, o fort motrice 46 H. fiintat 1900, un capital so-
P. 32 lucrtori, produce anual cial 5.000.000 franci belgieni, o
500.000 350.000 Ogle. motrice totald 1190 H. P.,
2. - Fabrica de Dutu R. 200 o capacitate de
Papuc, Hrsova jud.-Constanta, ductie 20 vagoane ciment.
a fost rsboiului, A produs anul 1922 o cantitate
astzi lucreaza manual. de 31.631 tone ciment.
3. - Soc. TURTUCAIA" din
Turtucaia Durostor, Ca rie re
pe fabrica de cheres- 1. - Societatea Turiucaia
o fabrica de igl, nit" corn. Turtucaia judetul Tulcea,
intrebuintnd fort motrice dela a fost 1913 un ca-
(150 H. P.) 30 lucrtori, pital 3.500.000 lei, o
pentru a produce zilnic ca 15.000 motrice 102 H. P., 350
tori, pentru o productie de
4. - Fabrica OVIDIU", A. de 45.000 tone pavele, piatr
madian, Constanta (biroul Str. Carol etc. Carierele Sociefatii se
2 bis.) a fost tind pe o suprafat 120
boiului, astzi lucreaza manual. ha, Turcoia, Piatra
a o reface. Baba Rada, No.
5. - Soc. GLINA" Bazargic. No. Imbulzita,
a fost timpul soya.
se azi mna.
6. - Fabrica de V.
Andronescu Constanta, pro-
ect de constructie.
- Societatea Cristalul
brogei" din Constanta, Te-
7. - Fabrica Industriile Cera- chirghiol,-Constanta, o
mice" Medjidia Constanta
de care functioneaz din
Kimbaun & Mendel, care a 1923, cu o motrice 60 H.
fost rsboiului,
P., 80 lucrtori, producnd
este curs de refacere. un vagon sticlArie
8. - Fabrica Apo lo" de
refractare, tuburi, fe- Cret var hidraulic
din Medjidia Con-
stanta, este curs de consiructie 1. - Fabrica de cretA T. Mani-
instalare. catide et Co. Corn. Murfailar
Mai arninti fabricele C. Pre- Constanta, are o fort motrice de
descu din Anadalchioi Con- 10 H. P. 30 lucrAtori.
stanta, L I. Ciurea Cogealc 2. - Soc. CICLPO" Canara
judetul Constanta, N. Aldea Man- detul Constanta, care producea var
galia, N. R. Popescu Anadalchioi socluri nu mai functioneazA
judetul I. Donciu Tur- tzi.
tucaia, care au fost tim- DupA vedem, cele
pul rsboiului, nu manual puse sus, singurele ramuri, cari
nici nu intentioneazA pre- au rAmas urmA desvoltarea
zent a se reface. sunt: faiantele portelanurile. ce
www.dacoromanica.ro
244 ALMANACH <ARGUS
le importm din destul de bun cantitate sufi-

toate Dobrogea caolinul
Artele Grafice
ramur a industriei esie 3. - Tipografia Albania" orasul
reprezentat Dobrogea prin 2 Constanta.
cartonagelor tipo- - Tipografia Dobrogea
grafiile.
din Constanta.
Cartonagele 5. - Tipografia Crun
1. - Fabrica de cartonage con- din orasul Tulcea.
de Alba Julia", str. 6. - Tipografia Luca" din
Labirint, Constanta, cea.
1923, este curs de instalare.
7. - Tipografia Panaitescu din
Tipografi ile Tulcea.
1. - Tipografia VICTORIA" G. 8. - Tipografia Hristu Radilof
din orasul Bazargic.
Georgescu, str. General Lahovari 11
Constanta, infiintat 1920, 9. Tipografia Varban Radilof
motrice 15 H. P., 20 din Bazargic.
crtori. 10. Tipografia Zandali, Bazar-
2. - Tipografia Constanta", gic.
cietate anonim sediul Cons- 11. Tipografia Ivan
tanta. Bazargic.
Uzinele de ap si electrice din Dobrogea
Uzinele de ap care, dinamuri generatoare
curent .
1. - Uzina de apa din Axipo- 2 eletcromotoare de H. P. fie-
(Hinog) Cerna-Voda, iud. Cons- care
3 motoare Diezel a 2 pompe pentru tras
din Dunre.
150 H. P. fiecare dinamurile
neratoare de curent. 6 preafiltre, 9 filtre.
3 electromotoare a 80 H. P., 2 pompe pentru dus ap filtrata
3 pompe pentru din Dunre. la castelul de de se dis-
4 filtre a 1700 m. tribue oras. Are 18 lucrtori
4 Decantoare a 3000 produce ziln:c 1550 m3 ap
rezervor de apa filtrata 3000 12 ore.
m3 pentru Constanta. 3. Uzina de a Ministerului
rezervor de ap 200 de Domenii, comuna Sulina,
m3 Cerna-Vod. Tulcea, 1897
de ozonificare 3 urmatoare:
terii ,compresor de aer. motor electric 20 H. P.,
3 electromotoare a 50 H. P. fie- 1 centrifugal pentru ap
care 3 pompe, pentru pompat brut.
la Constanta Cerna-Vodd. instalatie de ozonificare o
2. - Uzina de ap comunal din terie, curentul de 1000 V irifazat e
Tulcea, 1913, luat direct Uzina eleciric din
2 motoare a 100 H. P., fie- Sulina.
www.dacoromanica.ro
ARGUS 245
8 bazine Decantoare. din Constanta.

4 filtre. are o fort motrice 60 H. P.,
motor electric 20 H. P. o dinam, 4 lucrtori, producnd
pentru turnului, 30 kv. ore.
ap filtrat, de o capacitate 250 4. - Soc. Anon.
ghiol, sediul Bucureti, calea
14 lucrtori, pentru Victoriei (Pasagiul Imobiliara)
o productie 1000 apa fiintat 1920 un capital so-
cial 15.000.000 lei,
muna Movila-Techirghiol Cons-
Uzinele electrice tanta, o electric o
1. - Uzina a porturi- motrice 108 H. P., continua,
Constanta, anul 1908 personal 17, o energie
un capital de 1.200.000 debitata, de 50.000 kv.-ore.
forta motrice 1600 H. P., 5. - Uzina din Bazargic,
Diezel, 28 lucrtori o energie pentru iluminatul oraului, posed o
anual de 1.400.000 kv.- motrice 60 H. P., un dinam
ore. 10 A x 110 V., curent alternativ.
2. Uzina Inginer 6. - Uzina electric
Sulina, 1909, Constanta, are instalat un Diesel 300
2 cazane pentru 2 maini, H. P., Diesel 120 H. P..
vapori de o fort motrice 500 2 400x500 160x500.
H. P. 2 dinamuri, lucrnd In curs de montare 1 Diesel 400
13 luertori, producnd o energie H. P. un dinam 2
de 90.000 kv ore curent con- Diesele de 180 H. P.
tinuu, 86.000 kv. ore curent Uzina comunala a oiaului Tulcea
ternativ. este distrusa, fra a fi pe
3. Uzina de-a se reface.
0000000000000000000000000
VITRINE,
- pentru BINALE etc. etc -
DE CONSTRUCTIUNI DE
HAUG
Strada OrAscu No. 41 - Telefon
1890 - Brevete Proprii
-
FERESTRE DE FER
000000000000000000000000
CITIT
ZIARUL ARGUS" ORGAN ECONOMIC
Finante, Comert, Industrie, Agricultur Statistie, judiciare
www.dacoromanica.ro
246 ALMANACH
FABRICA DE VAGOANE.-SOCIETATE X
BUCURESTI. - Str. - Gara - Tel. 15/54
Fabrid de vagoane: Bucuregii-Nol-Gara Chitila. Tel.
BIROUL CALEA RUDULUI No. 81. - Tel. 50/2
CAPITAL SOCIAL LEI 20.000.000
CAZANE DE ABURI
TibscIA
Economisoare, curtitoare de
REZERVOARE LA 1000 VAGOANE
lnstalatiuni complecte pentru rafinerii de petrol

Extractiuni rafinerli de ulei vegetal, fabrici de ulei, etc.
Aparate pentra fabrici zahar, bere spirt
Constructiuni de fier, poduri metalice

TROLIURI, GEAMLCURI, TRANSMISIUNI
INTERMEDIARE, BURLANE DE
Transmisiuni de forta
ACUPLARI BREVET SENN"
TURNATOR1E DE BRONZ
Reparatiuni de locomotive vagoane
www.dacoromanica.ro
GUS' 247
Tariful Telegrafic Telefonic

INTERN
vigoare dela 1924
In serviciul intern de telegraf percep

dela lanuarie 1924 taxe :
P T A. apar cel putin pe
sunt depuse la de admi-
Art. - Pentru o scrisoare nistratiile sau publicatiunilor,
adresat fie loco, fie lo- de editori, sau de depozitari, de fiecare
calitate din greutatea 50 grame sau fractiune de 50 grame
inclusiv 20 grame, lei lei 0.05
Pentru 20 gr. sau fractiune Pachetele cu astfel de ziare publi-
de 20 grame plus, cate lei 0.50 periodice se admit la ma-
Scrisorile nefrancate se la ximum 5 kilograme greutate.
destinatie cu dublul taxelor de Iran- Toate celelalte ziare publicatiuni
care ; cele insuficient francate, cu periodice se ca imprimate con-
cu dublul insuficientei, cu minimum form art. 5 de mai sus.
de lei 1.- Art. 7. - Pentru de
Scrisorile nefrancate adresate la greutatea de 150 gr. lei 1.-
tarilor grade inferioare timp de Pentru fiecare 50 gr. sau fractiune
se remit acestora scutite de taxe ; de 50 gr. plus cate - - lei 0.50
in timp de pace, scrisorile nefrancate de se admit la
adresate militarilor grade inferioare maximum 2 kilograme greutate de fie-
cazarmati jandarmilor rurali, se care trimitere.
la destinatie sarcina acestora, cu Art. 8. - Pentru probele de mrfuri,
taxele de francare simple. la greutatea de 100 gr. lei 1.-
Art. 2. - Pentru postale Pentru fiecare 50 grame sau fractiune
de 50 grame plus - lei 0.50
simple lei 0.50
Art. 3. - Pentru postale cu Probele de mrfuri se admit la
plait pentru fiecare parte a maximum 550 gr. greutate.
cate lei 0.50 Art. 9. - Pentru de sub
Art. 4. postale deschise art. 2, 3, 4, 5, 6, 7 8 francarea cel
din industria cand sunt putin parte la prezentare este obli-
plect francate, se ca cele gatorie, contrariu obiectele respective
emise de Stat ; introduse in plicuri se restitue prezentatorilor ; cand
deschise, ori peste dimensiunile acestia sunt necunoscuti sau plecati,
reglementare, se ca scrisori. cad rebut ; sunt insuficient
Art. 5. - Pentru imprimate, de fie- francate la prezentare, sunt
care 50 grame sau fractiune de 50 la destinatiune cu dublul insuficientei,
grame cate lei 0.25 cu un de - lei 1.-
Imprimatele se admit la 2 Art. 10. - Imprimatele, de
lograme greutate ; cele pentru uzul probele de rnrfuri se pot
orbilor la 3 kgr. pentru acestea expedia grupate, aplicandu-li-se in
se percepe de fiecare 500 grame sau acest caz taxele trimiterei celei mai
fractiune de 500 grame lei 0.25 urcate limita greuttii
Pentru didactice literare, celei mai reduse.
taloage imprimate de
la 2 kgr. greutate, de Servicial cu
50 grame sau fractiune de 50 adeverire de
grame cate lei 0.05 de
Art. 6 - Pentru ziare, putand Art. - Trimiterile de sub art. 1,
de suplimentul precum 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 10 se pot depune
pentru publicatiunile periodice, cari inregistra ca recomandate, perce-
www.dacoromanica.ro
248 CARGUS
pentru fiecare parte, Serviciul mandatelor.

pe langa taxele de francare un drept Art. 18. - cartonului mandat
fix de lei 2.- in care se cuprinde plata la
Art. 12. - Trimiterile recomandate ciliu lei 1.-
specificate de art. 11 precedent se pot Art. - Taxa pe valoare a man-
depune cu aviz de primire, perce- datelor postale se fixeaza astfel :
pandu-se, pe taxele respective a) Pentru mandatele pana la 100 lei,
de francare recomandare pentru fie- de fiecare 25 lei sau frac(iune de 25
care parte un drept fix lei lei 0.50
de lei 3.- b) Pentrtimandatele mai mari de 100
Art. 13. - o foaie de reclama- lei, inclusiv 1.000 lei, de taxa de
se va percepe o de lei 3.- 2 lei, pentru prima de
Art. 14. - Trimiterile recomandate lei, se percepe de fiecare 100 de lei
pot fi cu ramburs pana la sau fractiune de 100 lei plus,
10.000 lei, percepandu-se pe langa lei 1.-
xele respective de francare recoman- Pentru mandatele mai mari de
dare, urmatoarele taxe : 1000 lei, inclusiv 10.000 lei, de
Pentru rambursuri la valoarea taxa de 11 lei, pentru prima
de 500 lei inclusiv - - - lei 0.50 mie de lei, se percepe de fiecare 1000
Pentru rambursuri la valoarea lei sau frac(iune de 1000 lei plus,
de 1000 lei inclusiv - - - lei 1.- lei 5.-
Pentru rambursuri 1000 lei in Art. - Pentru mandatele expe-
sus lei 3.- diate prin telegraf, pe langa taxele
Acest drept se percepe prin timbre postale prevazute de art. 18 19 pre-
postale, cari se aplica pe obiectul res- cedente, se mai percepe :
pectiv, pe langa timbrele ce reprezinta a) Suprataxa prevazuta de art. 60
taxa de recomandare. din acest tarif, adica - - - lei 1.-
Sumele din rambursuri se b) taxa telegrafica fixa de lei 10.-
convertesc mandate postale, dedu- Mandatele telegrafice indicatiuni
candu-se mai taxele prevazute eventuale sau complectate cu cores-
pentru mandatele postale. particulara nu sunt admise.
Servicial la cdsute Art. 21. Taxa de sub art. 18 se
percepe la prezentare prin timbre
Art 15. Abonamentele la crustate sau aplicate pe cartonul de
se fixeaza : mandat postal sau pe telegrama-man-
a) Pentru o simpla : taxele de sub art. 19, se percep
lunar lei 50.- numerar prin registrul de prezen-
b) Pentru o tarea mandatelor, taxele telegrafice
lunar lei 100.- de sub art. 20 a b, se percep
tot numerar prin registrul de pre-
Serviciul corespondentelor adresate zentarea telegramelor.
poste- restante. Pentru un aviz de primire postal
Art. 16. - Corespondenta pentru o de reclamatiune se percep
recomandata, mandatele, taxe ca pentru obiectele
sageriile comandate, prevazute art. 12 13
corespondenta tele- din acest tarif.
grafica poste-restante, se Mandatele postale
pune la pentru fiecare obiect Art. 22.
parte, la un drept fix de lei 2.- legrafice nu sunt valabile decat
cursul lunei de emisiune a
la ziare care urmeaza celei de emisiune ; peste
publicatiuni periodice. acest termen, mandatele trebuesc
fie vizate pentru o de
Art. 17. - Pentru abonamentele la labilitate de catre Controlul Directiunel
ziare publicatiuni periodice ce apar Generale a Postelor, Telegrafelor
cuprinsul Romaniei, facute prin Telefoanelor.
termediul postale, pe langa Ses de incasarea valordor.
abonamentelor fixate de Admi- efecte de
nistra(iile respective taxele de fran-
care prevazute de art. 6 se mai percepe Art. 23. - Plicurilevalori
de fiecare ziar in parte, fie ca abona- casat la maximum de 10.000 lei
mentul este trimestrial, semestrial sau de fiecare se supun pe langa
anual, un drept - - lei
3.- xele de francare recomandare pre-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 249
vazute sub art.

fiecare trimitere
la un drept fix de
parte de lei 2.
Atat taxele ordinare de francare
- tate
25, 26
valoare specificate la art. 24,
eventual 27 28 de mai sus,
se mai percepe dreptul fix prevazut
recomandare dreptul fix de 2 lei, la art. 12 de mai sus, pentru
se prin timbre aplicate pe de reclamatiune se percepe taxa de
plicurile trimiterilor respective. la art. 13 de mai sus.
Art. 30. - Pentru predarea la
Serviciul mesageriilor. miciliu a pachetelor localitatile unde
In serviciul mesagerilor, taxele se a reorganizat serviciul de
dupa greutatea valoarea transport pachetelor la domiciliu, se
miterilor astfel : percepe la destinatie un drept de factaj
de fiecare obiect aparte pentru fie-
1. Taxele pe greutate. care 5 kilograme greutate cate lei 3.-
Art 31. - Pentru fiecare pachet,
Art. 24. Pentru pachete, gropuri grop, casseta sau scrisoare de valoare,
casete de fiecare killogram sau frac- care nu s'a ridicat de'a oficiu, in ter-
tiune de kilogram : a) lei 3.- men de 3 zile libere, dela data
obiectele sunt destinate in ace- mirei avizului, se percepe pentru fiecare
localitate, in din zi ce trece peste termenul de mai sus,
prinsul judet, sau locali- un drept fix de pe zi
tatile din limitrofe ; b) de lei 1.-
lei 5.- Taxele prevazute la art. 30 31
obiectele sunt destinate precedente nu se anuleaza, in caz
toate celelalte localitati situate ju- obiectele de mesagerii se inapoiaza la
dete nelimitrofe. origina, sau se reexpediaza in alte lo-
25. - Pentru scrisori de va- calitati.
loare aceleasi taxe ca pentru scrisorile 32. Obiectele de mesagerii,
recomandate (art. reexpediate alta localitate sau
2. Taxele pe valoare poiate la origina, se incarca prin facturi
cu taxele pe greutate valoare
Art. 26. - Pentru pachete, gropuri, la care se adauga eventual taxele
casete scrisori de valoare pana la de volum sau fragil, de factaj
10.000 lei valoare, de fiecare mie gazinaj.
lei sau fractiune de mie lei Art. 33. - Pentru obiectele mesa-
lar pentru excedent de fiecare mie genii de toate felurile retrase
de lei sau fractiune de mie lei 1.- de expediere, nu se restitue taxele
Art. 26 bis. Pentru colete continand percepute.
didactice literare editate in Ro-
mania, precum rechizite Serviciul de
taxa pe greutate prevazuta la art. 24 Art. 34. - Pentru indeplinirea for-
cea pe valoarea la art. 26 malitatilor vamale aducerea la
se reduce miciliu lei 10.-
Art. 27. - Pentru pachetele volu- Art. 35. Pentru formarea
minoase sau fragile taxele pe greutate declaratiuni de import sau export :
vor fi sporite cu 50%. a) Daca declaratia cuprinde la
28. - Pentru obiectele de 3 colete sau pachete inclusiv, un drept
sagerii incarcate cu ramburs la fix de lei 3.-
maximum de 10.000 lei se vor percepe b) Daca declaratia cuprinde de la 4
pe langa taxele de francare, pe greutate pana la 25 colete sau pachete inclusiv,
valoare, urmatoarele taxe : un drept fix de - - - - lei 6.-
Pentru rambursuri pana la valoarea c) Daca declaratia cuprinde peste 25
de 500 lei inclusiv - - - lei 0.50 colete sau pachete, peste taxa de sub
Pentru rambursuri pana la valoarea litera b, de mai sus, de fiecare 25 co-
de 1000 lei inclusiv - -- lei 1.- lete ori pachete sau fractiune de 25
Pentru rambursuri dela 1000 lei in colete sau pachete ce prisosesc peste
sus lei 3.- primele 25 colete - - lei 3.-
Taxele prevazute la art. 24, 25, 26, Art. 36. Pentru manipulatie de
27 28 precedente se percep numai fiecare colet sau pachet un drept fix
numerar obligatoriu la prezentare. de lei 3.-
Art. 29. - Pentru obiectele de 37. - Pentru coletele pache-
sagerii expediate aviz de primire, tele cari nu se vor ridica termen
langa taxele de francare pe greu- zile de 3 libere dela predarea avizului,
www.dacoromanica.ro
250
un drept magazinaj pentru gentului special, cari vor

care zi de - lei 1.- mod egal cu functionarii la exe-
Art. 38. - Pentru contestatii, pe cutarea serviciului.
taxele art. 34, 35 36 pre- 2. Pentru comenzile prezentate la
cedente, de fiecare operatiune un drept oficiile rurale autorizate taxele de
fix de lei 5.- mision aliniatele a. b. de
Art. 39. - Pentru coletele sau mai sus, revin intregime
chetele importate cu drept de export, ciului rural respectiv.
de fiecare operatiune, pe langa taxele Art. 46 - Pentru achitarea
dela art. 34, 35 36 un drept fix mandatelor dupa cererea par-
de lei 5.- ticularilor, prin conturi curente la
postale, se va un comision
Art. 40. - Pentru formalitatile de
export dreptul de import un drept postal de 1.50% la valoarea manda-
fix de lei 5.- telor din care:
Se va acorda functionarilor mani-
Art. 41. - Pentru operatiunile efec-
tuate de destinatarii sau procu- pulanti o de 0,25% cand o-
ristii se va percepe un drept fix unul singur, sau 0,50%
de fiecare colet sau pachet de lei 5.- doi sau mai multi
restul comisionului se va ve-
Art. 42. - Spese pentru reambala- nit la Stat pdn aplicare de timbre
rea coletelor sau pachetelor franco pe borderou de plata de
ca: panza, plum-
1,25% sau 10/0.
etc., de fiecare colet sau
chet lei 3.- TELEGRAFUL
cu fir
Art. 43. - Pentru obiectele reco- Art. 47. - Pentru telegramele ordi-
mandate simple sau ramburs pentru nare, oricare fi modul de transmi-
mandate postale sau telegrafice, recu- de fiecare . . . lei 0.50
vremente de mesagerii des- Telegrarnele presa (Z) prezen-
tinate pentru interiorul sunt tate de corespondentii formal autori-
prezentate Duminicile zati ai ziarelor, publicatiunilor
legale, pe taxele postale respec- dice, sau agentiile de publicitate
tive, se percepe un drept fix pentru serviciul intern, beneficiaza de o
fiecare - - - - lei 2.- ducere de din taxa ordinioara pe
Art. 44. Restituirea obiectelor Aceast reducere nu se
documentelor corespondentele eventuale pentru indicatiuni
rebut, se in schimbul unui drept adeverire de pri-
fix de lei 5.- ciale, ca
mire, etc.
Postal. Art. 48. Pentru telegramele
gente (D) intreitul taxei ordinare pe
Art. 45. - Pentru obiectele coman- cuvant.
date sau distribuite serviciul de Art. 49. - Pentru telegramele
Comision postal, se va percepe o tax (RP) taxa pe
de comision aplicata la plus taxa pe
Daca valoarea este pana a telegrame echivalenta cu
la 500 lei lei cuvintelor cerute ca
valoarea este raspunsul se cere a fi urgent
la 1000 lei pentru plusul dela 501 (RPD) din va fi
la 1000 lei lei
c) Dela 1001 lei sus, oricare ar fi Art. 50. - Pentru telegramele
pentru plus se va per- tionate (TC), osebit de taxa
cepe lei pe din
Venitul provenit din comision taxa.
tal se va dupa cum Art. 51. - Pentru telegramele cu
Pentru comenzile prezentate la de telegrafica (PC)
oficiile de Stat agentlile speciale, osebit de taxa pe cuvant, un
taxele se impart in doua : drept fix lei 5.-
Se va face venit la Stat apli- Art. 52. - Pentru telegramele cu
carea de timbre postale franco pe de (PCP) ose-
torul foaei . . . . bit de taxa pe un
va apartine dirigintelui sau a- fix . lei 2.-
www.dacoromanica.ro
ANACH GUS 251
Ari. 53. - Pentru telegramele Cuantumul depozitului se va cal-

tiple (TM) osebit de taxa pe cula media taxelor telegramelor
de fiecare copie ce nu trece prezentate pe 2 luni ; lichidarea
de 100 cuvinte, un drept fix de lei 5.- sumelor cei interesati se va face
telegrama este mai mare de lunar.
100 cuvinte dreptul fix precedent se Pentru contabilitatea acestor depo-
percepe pentru fiecare 100 sau frac- zite se va percepe anual de fiecare
tiune de 100 cuvinte ce prisoseste 10.000 lei sau fractiune cate . lei 100.-
peste prima suta de cuvinte. fir
Art. 54. - Pentru telegramele Servicial tdegratiei
mai multe destinatiuni se percepe de 63. - Taxa pe cuvant ca la
ori taxa ordinara pe legramele ordinare (art. 47) de cu-
eventual cele accesorii, destina- vant lei 0.50
tiuni are telegrama. Art. 64. - Taxa coast, de cu-
Art. 55. - Pentru telegrarnele a se vant lei 0.50
(FS) se percep taxele numai Art. 65. - Taxa de bord, de cu-
pentru prima destinatiune ; pentru vant lei 0.50
destinatiunile este Art. 66. - Pentru comunicatele de
zul, taxele de reexpediere se percep presa primite prin telegrafia fir
dela destinatar dupa indicatiunile date din cate 10 bani de
care reexpedierea. pentru fiecare Administratie de ziar
Art. 56. - Telegramele expres la aceste comunicate ; pen-
platit (XP) de taxa pe tru cursul bursei leu de cuvant pen-
cuvant eventual taxele accesorii, de banca sau institute
sunt supuse obligatoriu la plata financiara
deverirei primire pre-
vazuta de art. 51 precedent fara a se TELEFONUL
mai scrie indicatiunea (PC). Srviciul reielelor ban
Pentru astfel de telegrame se Art. 67. - Pentru un post principal
opreste la oficiul de un depo- in raza orasului 1pentru totdea-
zit sulicient pentru plata expresului una lei 2000.-
a mandatului postal cu care se trimete Art. 68. -Pentru un post
oficiului de destinatie suma care a raza orasului, in
expresul. circuit individual cu centrala la
Art. 57. - Pentru telegramele par- departare in cuprinsul judetului.
ticulare prezentate intre orele 22-8, stabilirea circuitului la
osebit taxele ordinare eventual bariera orasului, inclusiv instalarea pos-
cele accesorii o suprataxa de . lei 3.- tului, pentru totdeauna lei 2000
supra nu se b) Pentru construirea dintre
legramelor post, taxele vor fi devizul
Art. 58. - La telegramele particulare ministratiunii postelor, telegramelor
prezentate Duminicele telefoanelor, osebit,
legale, oricare ar fi caracterul pe tinere, de kilometru, sau f
langa taxele ordinare eventual cele tune de km. anual,- - lei 200.-
accesorii, rezultand din indicatiunile Asemenea posturi principale,
eventuale, se va mai percepe plus de raza orasului, in retelele baterie
un drept fix de - - - - lei 3.- centrala, nu se vor admite
59.- Pentru abonamente la cazuri speciale.
drese corivenite, anual . . lei 200.- Art. 69.- Instalarea posturilor
60. - In de taxa plimentare de interior, sau exterior
pe se mai percepe la fiecare raza sau de
telegrama prezentata de public o su- raza in cu publica
pra de lei 1.- prin intermediul postului principal, se
Art. - Pentru fiecare ce va face devizul Administratiunei
se cere depe telegramele particulare,
un drept de lei 5.- Art. 70 71 se
Art. 62. - Pentru inlesnirea 72. - Pentru directa
comerciale, industriale, ori financiare, (intercomunicatiune exterioara)
etc., se admit telegrame acreditate in posturi principale din reteaua
schimbul depozit depus bana, posibilitatea de a comunica
interesati la Casa oliciului tele- reteaua, instalatia se va face dupa
grafic local. deviz.
www.dacoromanica.ro
252 GUS
Asemenea legaturi nu se vor sebite locuind imobil sau in

mite de exceptional. imobile deosebite din cuprinsul
Art. 73. - Pentru intercomunicatiuni convin se serveasca
de interior, prize de curent sau comun de acelasi post telefonic,
nerii suplimentare, instalarea se face taxa de instalare se numai de
de Administratia postelor dupa deviz. abonatul principal, pe taxa de abo-
Art. 74. - Se nament se de fiecare abonat,
dupa categoria din care face parte,
Abonamente pentru cu cate lei
Art. 75.- Sunt considerate ca retele 1000 retelele de categoria I-a, cu
urbane, cele din toate capitalele de cate 750 lei, in cele de categoria II-a,
judete, cum din alte mai cu cate 500 lei in cele de cate-
importante, unde sunt mai mult de 50 goria III-a.
posturi principale, in privinta abo- In cazul abonatul secundar
namentului se impart trei categorii : chiar daca locueste in cuprinsul ace-
a) In categoria I-a intra retelele cu un al doilea
mai mult de 3000 posturi principale ; aparat derivatie la postul principal,
In categoria II-a cele cu 501- fiecare in intregime toate taxele
3000 posturi principale ; prevazute pentru posturile principale.
In categoria III-a cele ce au pana Directiunea Generala asum
la 500 postun principale. nici o obligatie fata de abonatul
Art 76. - Abonamentele telefonice cundar, in cazul cand abonatul prin-
pentru posturile principale din retelele cipal s'ar muta in parte ar cere
de I-a categorie, inclusiv locatiunea i se mute postul telefonic la
pentru aparat, linie in cen- noul sau a se muta, nu
trala, se astfel : mai conveni abonatului
a) Pentru posturile instalate la domi- secundar folosinta aparatului
ciliul unde abonatul nu-si exercita Art. 82.- Pentru posturile suplimen-
siunea sau anual lei 25oo.- tare de exterior din taxa de
h) Pentru posturile instalate la biroul abonament a postului principal de care
sau domiciliul unde abonatul exer- depinde.
cita profesiunea sau comertul, la auto- Art. 83. - Pentru posturile suplimen-
de Stat, judet sau comuna tare de interior se percepe cate din
spitale, institutiuni stabilimente de taxa de abonament al postului principal
binelacere, stabilimente care comunica, de fiecare post
dustriale (fabrici), anual de fiecare plimentar, nu trece
post cate lei de 10.
Pentru posturile instalate la In cazul cand posturilor
institutiuni de credit sau plimentare este mai mare de 10, se
case de schimb), hoteluri localuri percepe pentru fiecare post ce trece
consumatie in detail (restaurante, de acest pana la 50 10
carciumi, bacanii, bo- la suta, de la 51 sus 5 la
degi anual fiecare
post cate - - - - lei Art. 84.- Pentru posturile telefonice
Art. 77 78 se suprima. exterioare urbane se percep
Art. 79.- Cand centrala unuia din taxele de abonament clasa
posturile telefonice prevazute la literile care parte abonatul categoria
c dela art. 76, va avea mai retelei urbane respective.
de 20 posturi suplimentare de interior, Art. 85.- Pentru intercomunicatiunile
se vor lua pentru intinderea exterioare se percepe un abonament
de noi circuite de fiecare 20 posturi special anual de intretinere de lei
suplimentare sau fractiune. 2000,
Art. 80. - Abonamentele telefonice Art. 86. - Pentru o de curent
pentru posturile principale din retelele anual - - - lei loo.-
din a II-a categorie, inclusiv locatiunea Art. 87. -Pentru o sonerie supli-
pentru aparat, linie cen- abonament anual lei
vor fi anual respectiv de lei 2000, 88. - Pensionarii P. T. T.
S000, functionarii P. T. T. activi vor plati
pentru cele din retelele din a HI-a 50Ve din taxele de abonament.
categorie respectiv de lei Taxele de instalatie mutare, in caz
Art. - persoane deo-
eventual, se vor in
Art. 89. - Pentru ca un abonat
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 253
primi expedia telegramele prin percepandu-se o taxa de 100 lei pentru

telefon la dela domiciliu, va deplasarea personalului technic
oficiului telegrafic local un depozit de cinat cu verificarea; cate 100 lei de
300-500 fiecare post supus cate
Un depozit identic va ofi- 200 lei pentru verificarea unei centrale.
ciului telefonic local pentru convorbirile
interurbane dela in localitatile Cesiuni
unde serviciul telegrafic este separat altor persoane.
de cel telefonic.
Pentru manipularea contabilitatea Art. 97. - Pentru trecerea folosintei
acestor depozite se va percepe anual instalatiilor telefonice la alte persoane
un drept fix de fiecare depozit prin cesiuni rude (soti, frati
de lei 100.- prin fuziuni sau de
Taxa telefonarei unei telegrame la firme comerciale, industriale etc., ori
sau dela domiciliul unui abonat va prin schimbare de domiciliu, precum
de lei 3.- cand fostul locatar renunta la insta-
latie nou doreste a o mentine,
Prin on nu se pot preschimba
telegramele limba un drept fix de -- - lei 500.-
Pentru telefoanele instalate de auto-
de posturi la domiciliul functionarilor
Art. 90 - Mutarea unui post prin- cand acestia din diferite mo-
cipal dintr'o alta din tive functiunea cer mentinerea
orisuplimentar de interior stalatiunilor, autoritatea respectiva
dintio alta din imobil, la instalatie in favoarea func-
sau dintr'un imobil altul tionarului, se percepe un drept fix
postul principal - - - lei 600.- de lei 200.-
Art. 91. - Mutarea unui post avizdor telefonice.
tr'un imobil
Art. 92. - Se
-
cipal sau suplimentar de exterior din-
lei 1500.- Art. 98. - Avizele se vor taxa ca
telegrame cuvintelor.
Art. 93. - Mutarea centralelor tele- Art. 99. - Pentru o convorbire din
fonice dintr'o in alta din cabinele publice cu posturile din aceiasi
imobil, se face devizul Admi- retea urbana de becare 3 minute sau
nistratiunii postelor. fractiune de 3 minute - - lei 2.-
94. Pentru mutarea unei cen- Art. 100. - Pentru o convorbire din
trale, sau mai multe circuite cabinele dela posturile
principale suplimentare, dintr'un abonatilor cu posturile din reteaua
imobil in altul, de fiecare circuit prin- terurbana a judetului respectiv, de fie-
cipal sau supliment ar de exterior, care 3 minute sau fractiune de 3
lei 1500.- minute lei 5.-
de posturi. - Idem cu posturile tele-
fonice din judetele vecine - lei 8.-
95. - Lucrarile pentru diversele Art. 102. -Idem posturile din
posturi telefonice judetele nelimitrofe - - - lei 10.-
rute de abonati se fac dupa deviz. 103. - Convorbirile urgente se
Art. 96. - din diferite
dublul taxelor de mai sus.
instalarea posturilor suplimentare
de interior, prizelor de curent sau Art. 104. - Convorbirile telefonice
neriilor suplimentare, cum particulare efectuate orele 21-8
unor asemenea instalatiuni dintr'o case vor incrca o suprataxa de 5 lei
mera alta in sau in peste taxele prevazute la art. 99, 100,
imobile deosebite din cuprinsul ace- 101 102.
de art. 69, - Convorbrile particulare
73 90, nu se vor putea efectua efectuate Duminicile srbatorile
Directiunea Generala, aceasta, urma gale se vor taxa ca urgente.
cererii celor interesati, va aproba ca 106. - Pentru ziare, agentiile de
ele sa se execute de un biurou technic publicitate sau corespondentii autorizati
autorizat de Directiunea Generala. ziare se intre 13-15
In acest caz, comunicatia centrala 18-24 o reducere de asupra
Statului nu se va da urma unei taxelor prevazute la 100, 101
verificari instalatiei de catre 102 nu li se dispozitiunile
sonalul technic al Directiunii Generale, de sub art. 104 105 precedente.
www.dacoromanica.ro
254 ALMANACH
lnscrieri multiple lista Art.115.- verificarei unui post

telefonic simplu - - - - lei
Art. 107. - Pentru unui Art. 116. -
abonat In lista la mai multe centrale lei loo.-
litere, pentru fiecare Inscriere supli- Art. 117. unui
abonament anual de lei 50.- kilometru de circuit - - lei
Aceiai se va percepe pentru
modificare facuta in lista dupa
cererea abonatilor, cum pentru cazul
abonati se unul in locul Art. - De post princi-
altuia. pal lei
se va cere a Art. 119. - Pentru cu
membru al familiei titularului posturi din reteaua din capitala
lefonului, aceasta se va contra judetului respectiv, de post
unui abonament anual de 25 la principal, osebit de taxa prevazuta la
taxa ce ar fi urmat sa art. 118 precedent, se mai percepe
acea ar avea post abonamentul prevdzut pentru reteaua
parat. respectiva dupa categorie
dupa clasa din care face parte abonatul.
refelelor interurbane. - Pentru un post supli-
Instalafiuni. mentar interior anual - - lei loo.-
- Pentru un post supli-
Art. 108. - studiul pentru mentar exterior anual - lei 2oo.-
Iiintarea instalatiuni telefonice Art.122 - Pentru o intercomunicatie
necesita cheltueli, cei interesati odata
cu prezentarea de Instalatiune
anual - - - - lei
A t. 123. - Pentru o sonerie supli-
vor lasa oficiului respectiv, un depozit
aprecierea dirigintelui, pentru
anual - - - - lei 5o.-
- Pentru o de curent,
acoperirea cheltuelilor la cari ar da anual lei
acest studiu.
'Art. 109. - pentru instalarea
unui post telefonic principal, In lega-
tura cu un oficiu sau Art. 125. - Pentru intretinere, de
cu post telefonic comunal, cat care kilometru sau fractiune de kilo-
pentru instalari de posturi suplimentare metru de linie, anual - - lei loo.-
de interior exterior, taxele se percep
devizul Administratiunii
telegrafelor telefoanelor. Al. - Lucrarile de
Att. - Intercomunicatiuni exte- de posturi in retelele
rioare intre instalatiile abo- terurbane se fac dupa deviz.
nati retelele interurbane, se admit
In aceleasi conditiuni ca in retelele Cesiuni.
se dupa deviz.
Art. - Pentru un in Art. 127. - Pentru tiecerea folosintei
schimbatorul oficiului, pentru tot- unei instalatiuni de pro-
deauna lei
prietate un drept fix de lei 2oo.-
Art. 112. - Osebit de taxele speci- Convorbiri.
la art. 109-111 precedente, se
mai percep urmatoarele taxe, cand este Art. 128. - Pentru convorbiri se
: percep taxele prevazute la retelele ur-
a) Locatia in cablu sau bane (art. 98-106).
de fiecare hectometru sau frac-
tiune de hectometru anual lei 3o.- Serviciul judefene.
b) Locatia pentru circuitele aeriene
intinse pe Statului de
hectometru sau fractiune de hectometru, Al. 129. - Retelele telefonice jude-
anual lei 2o.- tene exista numai in teritoriul vechiului
- Se
Art. 114. Cand o instalatie interurbana Pentru instalatiunile, tran-
s'a executat de proprietarul instala- sformarile de telefonice
latiunei cu aparatele materialele sale, detene, se de Adminis-
pentru a racordata la reteaua publica tratia P. T. T., costul se Inca-
va plati urmtoarele taxe fixe : dup intocmai dupa cum
www.dacoromanica.ro
ALMANAC:H
se prevede pentru sunt supuse la nici o de

terurbane. uament.
Din reteaua fac parte toate Instalatiuni private
posturile telefonice instalate la prima-
comunelor rurale, administratiile Art. 133. - Cnd o linie
de jandarmeria rurala ori diverse privata iese din cuprinsul proprietatii
institutiuni stabilimente judetene, respective se impune la o de
legate prin circuite telefonice fie direct torizatie, pentru totdeauna, de
cu centrala prefecturei, fie prin inter- fiecare post lei 100.-
mediul altor centrale sau subcentrale de fiecare kilometru sau fractiune
judetene, cum posturile telefonice de kilometru de linie - - lei 25.-
instalate in capitala judetului, la Art. 134. - Pentru retelele telefonice
prefectului, directorului prefec- private din provinchle alipite, cari
turei, sau altor functionari de condu- au avut autorizatiuni dela adminis-
cere ai prefecturei, toate acestea statelor r a au apartinut
instalate materialele personalul de unire cu Regatul roman, nu
prefecturilor de judet. se va pretinde nici o de autori-
zatie pentru instalatiunile deja existente,
ci numai pentru adaosele de instalatiuni
ce se vor face pe viitor.
Art. 130. - Posturile telefonice ju- Art.135.- Intreprinderile particulare,
detene astfel cum au definite la cari au deja instalatiuni telefonice sunt
art. precedent, sunt scutite de obligate a Directiunii Generale,
taxe de abonament. urmare Serviciul Technic o de plan
convorbire oficiala, efectuata doua toate necesare ale acestor
posturi telefonice din cuprinsul instalatiuni.
judet, este de taxe, pentru Ele nu le vor putea desfiinta,
efectuarea ei s'au intrebuintat numai difica sau autorizatiunea
circuitele judetene ; de ce rectiunei Generale, caz contrariu
pentru efectuarea unei atari convorbiri vor fi pasibile de sanctiunile prevazute
s'a intrebuintat total sau parte, de art. 9 aliniatul 3 din regulament.
un circuit al Statului, sau a necesitat Art. 136. - Toate centralele instala-
interventia unei centrale a Statului, tiunilor telefonice de interes privat din
convorbirea se va inregistra de primul localitatile unde are retelele
oficiu care a etectuarea ei, lefonice urbane sau interurbane vor fi
situatia formular 325, creditandu-se taxa obligatoriu legate prin circuite tele-
in contul departamentnlui de care fonice cu centralele Statului din loca-
pinde autoritatea care a provocat con- litatile respective. - In acest caz men-
vorbirea ; pentru incasarea sumelor tionatele centrale de interes privat se
cuvenite Statului din atari convorbiri, numesc centrale principale.
se vor la finele lunei conturi pe Art. 137. - Centralele principale ale
Ministere, intrebuintandu-se formularul instalatiunilor de interes privat
325, cum se procedeaza cu recta comunicatie cu centralele Statului
formularul 39 pentru Incasarea taxelor sunt clasificate ca posturi principale
telegramelor oficiale. urbane sau interurbane, dupa cum
A 131. - Fiecare centrala de pre- centralele cu sunt legate
va racordata cu centrala parte din retelele urbane sau cele
ciului de judet, putin interurbane.
circuite. Dintre acestea unul este Art. 138. - Toate celelalte
considerat de serviciu, servind pentru telefonice ale unei telefonice de
oliciului cu posturile telefo- interes privat, racordate la centrala
nice comunale, restul circuitelor retele de privat, ce
dintre oficiu centrala prefecturei sunt munica prin circuit direct cen-
considerate ca posturi urbane princi- a Statului, vor fi clasificate ca
pale supuse la taxa abonamentului suplimentare de interior
integral categoriei care exterior, urbane sau interurbane, dupa
se clasificata reteaua urbana caz indiferent daca
respectiva. centrala principala se face direct sau
Art. 132. - Circuitele cari prin intermediul uneia sau mai multor
de judet posturile subcentrale de interes privat.
telefonice comunale sunt considerate 139. - o
ca circuite de serviciu ca atari nu pala urbana de interes privat, este
www.dacoromanica.ro
256 ALMANACH
legata prin circuit telefonic cu o este sarcina proprietarilor

interurbana de interes acestor instalatiuni.
privat a aceleiasi interprinderi, pe Art. - Pentru convorbirile efec-
acest circuit se gasesc instalate tuate dela posturile telefonice din
alte posturi telefonice intermediare ale retelele de privat posturile
Intreprinderei, aceste posturi interme- telefonice din retelele urbane sau
diare vor fi considerate, din punctul de terurbane la care cele n'au con-
vedere al aplicarei taxelor de abona- tractate abonamente,
ment, ca posturi suplimentare de ex- respective vor depune centralelor Sta-
terior. tului depozitele prevazute de art. 89
Art. 140. - Retelele onice de din tarif.
interes privat, sent considerate ca o Art 142. - Pe retelele de interes
extensiune a retelelor urbane sau privat nu se vor permite convorbiri
terurbane ale Statului ca atare, pos- telefonice deck personalului intreprin-
telefonice din aceste vor derilor respective.
fi supuse dela I Aprilie Art. 142. - Intercomunicatiuni tele-
1922 la taxele de abonament retelele telefonice de
zute pnntru retelele urbane sau inter- teres privat a sau mai multor
urbane, tinandu-se cont de clasificarea nu sunt admise,
de art. 138 139 pre- sunt prin intermediul unui
cedente ; intretinerea instalatiunilor oficiu de Stat,
ESTI"
Societate pentru Industrii
BUCURESTI
Capital autorizat Lei 25.000.000-Capital emis Lei 20.000.000
Sediul biroul Central Adresa Telegrafic
CLUJ
Fabrici Valea
CHIMICA--BUCURE$TI"
Telefon 6/70
Furnizeaz in de calitatea cea mai
Acid sulfuric 60 B, B, pentru grasimi,
acid sulfuric 96-98%, acid sul- chimice pentru
furic 22 B pentru acumulatori (superfosiate, de oase,
chimice amestecate,
electrici, sulfat de cupru, sulfat chimice pentru vita
de sulfat de sodiu (Glauber- de vie), de negru ani-
salz), acid clorhidric, seleniu, dei mal (spodium), etc.
Pentru comenzi informatiuni a se adresa :
BUCURESTI.- Strada Cmpineanu 4
ARGUS" ziar cotidian

Apare in 6, 8, 10, 12, 16, 20, 24 i 32 pagini
www.dacoromanica.ro
ARGUS 257
Halional a
Lei
Reserve Lei
BANCANAT
D-nul M. Oromulu, Guvernator

T. Cdpitanovici, Vice-Guvernator
I. G. Bibicescu, Guvernator onorific
. I. Bdicoianu, Director
Oscar Kiriacescu,
Stroescu,
Saligny, Presed. Cons. de Cenzori
N. Ballanescu, Cenzor
C. Cioranu,
G. Georgescu,
Leon Sculy Logothety, Cenzor
Gr. A. Cenzor
Al. Zeuceanu,
D. Gheorghiu, Secretar General Finante,
provizoriu Comisar al Guvernului
Sucursale : CRAIOVA,
Arad, Blti, Brlad, Bazargic, Botosani, Brasov,

Cetatea Clrasi, Lung, Caracal,
Chisinu, Cluj, Constanta, Dorohoi, Ismail,
Filticeni, Lugoj, Oradia Mare,
Piatra Neamt, Ploesti, R.-Srat, R.-Valcea,
Roman, Satu Mare, SHistra, Sighet-Marmatiei,
Sighisoara, Simleul Silvaniei, Slatina,
Tg.-Mures, Tecuci, Timisoara, Tulcea,
Turnu Mgurele, Turnu Severin,
17
www.dacoromanica.ro
258 ALMANACH
PENTRU COMERTUL
Co.
- Strada Lipscanii-Nol,
CLUJ - Str. 3 CERNAUTI - Str. Miron Costin,
TELEFON No. 482 - Adresa Telegraf : FERROKONTINENT
din Uzinele WITKOWITZ" din

Uzinele Statului Etc.
TUBURI PENTRU SOME

Fr sudur dup procedeul Mannesmann; sudate
patent cu gaz de
TEVI DE CONDUCTE
sudur pentru presiune
Fr sudur sudate
Tevi Firbatoare, Fittinguri, Cazane, Rezer-

voare de fier, Fier bare,
galvanizat, Instrumente
aparate de sondaj
Depozit permanent TI
Strad a No. 20, dosul
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 259
CREDITUL MINIER
Societate pentru desvoltarea
ee Industriel Miniere
550.000.000
BUCURE5TI I. C. Brtianu, 75
41 36
BUCURE5TI Str. Marconi No.. 3
Telefon 1319
Directiunea a petrolului
B-dul Independentei, 23
Intreprinde:
e Studii, expertize, calcule de rentabilitate proecte de
e explorri pentru dovedirea punerea in valoare a
de petrol, gaze naturale, crbuni,
minereuri, carlere, ape
e Exploateaz6:
propriu in participatie obiecte miniere,
e petrolifere, rafinerii de petrol
(Aurora", etc.
credite:
Intreprinderilor miniere existente in formatie
i
miniere, redevente produse
ee petrolifere propril, etc.
Produce:
Benzin de aviatie, benzin automobile
motoare, petrol lampant, motorin, pcur pentru
tc.
e www.dacoromanica.ro
radical REPEZICIUNE
incendii, de solide
lichide f. inflamabile (BENZINA, ULEIURI,
de CARBON, etc.) Aparate portative
de stropit aparate pe carucior.
stationare automate.pentru
fabrici de explosibile, sonde,
de petro etc.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 261
EXPRESIUNI TERMENI
INTREBUINTATI IN NEGOTUL MARITIM
PRECUM IN PRACTICA NAVIGATIUNE1
CU TRIMETERI LA ART1COLUL DIN RESPECTIVA
CARE LE FACE DEFINITIA
de
CONST. C. TONEGARU
de Mare, Comand. de Vas, Avocatul S. M. R. din Minist.
abreviatiunilor
Codul Civil C. Civ.; Cod. Comercial C. ; Regulamentul Porturilor
Malurilor P. M. R.; Reg. de Navigatie Politie pe de
Jos de C. E. D. la 11 Nov. 1911 Reg. C. E. D.; Legea Organizarei Mari-
nei Comerciale Leg. O. M. C.; ReguL Uzinelor Portului Reg. ; Le-
gea a L. Statutul St. D.
Articolele mentinute sub de mai jos se adnotate
prudentele respective in Codul
Abordalul sau ciocnirea vaselor, dupa plecarea por-
a avut din caz fortuit tul de incarcare nu se pot trece
forta majora, bancurile a descarca o par-
pierderile provocate din te din aliba spesele
sunt drept de de vor cadea sarcina
gubire. Art. 672 C. Corn.,. .prti care a aliba-
de despagubirea rea usurarea vasului . (Art. 93
gubelor rezultand din abordaj Rg. U. .
se intenteaza autorita- de limb sunt

judecatoresti a locului unde partite de regulamentul de navi-
s'a intArnplat sau gatie pe de Jos (Reg.
intea aceleia a primului port C. E. D. clase: opera-
unde vasul a ajuns, Art. 677 C. tiunile locale. de un vas
. de mare pentru a putea trece
este distanta coprinsa gura Sulinei sau un banc pe
chila puntea superioara Dunare apoi a
mai curba puntei fa acelea facute a se
la traversei care un caric dela un port al Duna-
superioare ale de Jos pentru a-1 preda
plului nui vas de mare in sau
Afacerea se considera rada Sulinei.
dupa simpla aprobare a Amonte. In amonte, expresie
ofertei. aprobare se da navigatie pe
prin sta-bene. Art. nare , mai sus de
Reg. M. . adica mai la deal .
Alibarea sau limbarea vasului se de fier cu
face cnd. unna ua sau mai ghiare; ser-
pelor, nu se pot trece bancurile. de fun-
Daca unna apelor apei.
www.dacoromanica.ro
262 ALMANACH
Antea. Vergea care sustine para- surplusul ce s'ar afla

mele fixe..Antena bompresului, in vas sau magazie, tot cu
a telegrafiei fir, etc. leranta de la 5 la
Any,Direct. In baza acestei clauze a primi o cantitate mare de
conosament navlositorul are Cumprtorul nu va fi obligat
facultatea de a acea stipulat
porul astfel ca la semnarea co- de la ar consimti
nosamentului portul de toat cantitatma ce ar
sau la trecerea vapo- cea fixat toleranta 5
rului la Gibraltar indice por- sut va fi socotit pretul
tul din Anglia sau de pe conti- preddrei. Art. 4 Reg. U.
nent, unde vaporul va fi desti- B).
nat descarce, la Catargele cu toate ver-
reducerea de 9 pence din gile piesele sustinere.
contractul de Arbore sau catarg. de
va des- fier sau asezat vertical
vre-un port din sau oblic planul longi-
nalul Bristol. a fi tudinal al vasului; serveste la
plteasc suphmentul de 9 sustinerea vergilor pe
pence se va descrca la vapoare pentru sustinerea
tr'un port de pe continent. Nu- gabiei, a felina-
mai la Hamburg relor de pozitie, a antenelor te-
se un supliment legrafiei fir pentru ridi-
6 pence de carea semnalelor.
Celelalte din Arimaj sau stivaj. Aranjamentul
The 1890 Danube Charter-Par- mrfurilor magaziile vasului
ty nemodificate, sau pe punte. Arimajul
cisiunea navlositorului trebue de atributiile cdpitanului se face
sau inaintea sosirei sau de echipagiu sau de lucr-
vaporului la Gibraltar. din port.
Aproximativ. Cantitatea Asigurarea este un contract prin
t cu addogirea acestei clause care asigurtorul se ca,
vnzdtorul are in schimbul unei prime, s des-
dreptul de a preda aceast pgubeascd pe asigurat de pier-
titate o la 5 derile sau daunele ce acesta ar
la sut in minus vasul din oarecare
sau magazia sub predare nu fortuite ori de fort
ar contine cantitate plti o de
stipulat. lipsa ar rata sau oarecari ce
intrece toleranta de la ar avea viata uneia sau
suma fixat devine integral exi- mai multe persoane.
vnztorul nu Asigurarile maritime sunt
poate pune o iden- bilite prin dispozitiile prevzute
la dispozitia cumprtorului cartea II Cod. Corn. Titlul
va fi obligat a-i bonifica VI.
treaga pretul Astar. (EtaminA).
ultimei zile a din care se
are dreptul vilioanele.
dar tirnp obligatia de Aval. Plata carnbiei poate fi
a preda intreaga cantitate stipu- prin aval. e scris
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 263
pe cambie semnat de catre tru higrometru servesc la

care El se exprim prevederea pe mare.
prin cuvintele pentru aval sau Bastingaj. Peretele din interiorul
altele deasemenea. Art. 296 C. vasului.
. Biga Bum. de
In aval expresiune in sau fier cu o extrernitate
navigatie pe insemneazd la baza catargului sau de trom-
mai jos de. S. ex. In Serveste pentru ridicat
Orsova mai jos de furile.
cursul amonte Depozitul de carbuni al
mai sus, mai la deal. vasului. (Bunker).
Baba. de sau fier, Bombres. Verga sau ori-
scurta cu extremita- zontal, asezat prova vase-
zea superioar mai pronuntat, Bordo sau tutti bordo se
fixata pe punte de grinzele toate cheltuelile de transport
sului sau pe dieu pen- privesc pe vnzItor,
tru legarea paramelor la acos- iar prin denumirea de bordo
tri. din docuri bordo tutti), se
Babord. Partea a vasului, telege Art. 73 Reg.
aflndu-ne pe bord privim U. B.).
vasul spre Bord. Puntea vasului. La un vas
Bac. Vas sau mai multe vase mici, se deosebesc borchiri:
cu pod pe ele; serveste la tre- bord tribord. La bord
cerea un la sens figurat se tot va-
altul, pe fluviu. sul s. ex. mergem bord=
Balansine. le care sustin la vapor.
vergele pe catarg. Brant sinonim cu humac.
cu forme fine, care ser-
cu prova pen- vesc a fixa directia
tra a valurile
Balisaj. Aranjamentul giamandu- Bridge. nchis deasupra
rilor pe sau a pe la partea a
uscat; servesc ca puncte de sului. La vasele tip vechi,
per pentru a indica intrdrile parte se numeste alivee.
porturi sau in pericu- Brik. Vas mic cu catarge
loase. cu pAnze trei flo-
Barbeta. Saula fringhia cu care curi, un trinchetin o
barca sau de Capacele sau plansele
tangon, la sau la mal. cu care se hambarele.
pentru Bulon. Piron cu un ochi de
serviciu n porturi feri- fixat in punte de care se prinde
te de valuri. pastica sau macaralele.
de salvare. Special constru- Busola Cadranul rozei
depozite de aer sau plute vnturilor fixat 2, 4 sau 6
spre a fi insubmergibild. ace magnetice, al cror aran-
Instrument pentru jament nord magnetic
surarea presiunei atmosferice, respunde cu nordul
inventat in 1b43 de Toricelli. pe cadran care oscileazd sub
barometrului influenta acelor magnetelor
rate cu acelea date termome- vasul pozitia.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Cabestan. Instrument de fier sau furtun. la dru-

lemn serveste la tragerea ce timonierului spre
sau parme. a-1 la
Cabotaj. Transportul efectuat pe Cappa e gratificatia care
ap porturile aceleiasi na- de
tiuni. Mrfurile indigene sau salariul su mrfurilor
digenate prin plata de import transportate. In englezeste
nu sunt supuse nici drepturilor money; la francezi le chapeau
de intrare. nici celor de esire, du capitaine; la noi capp
cnd vor fi expediate pe ap gratificatie; la turci
dela un port al Romniei la
Carcabasul. Manevra curent
Caic. Mic vas cu care se flocul.
pinze doua flo- Caren sau Vie. Partea din
curi, particular navigatia pe corpul vasului care st apa.
Bosfor Arhipelag. Caric. vasului.
Compartimentele Cavila. Cui de fier sau lemn de
din fundul vasului in care se care se leag parrnele.
strnge apa. Caviliert Brul de pe catarg sau
Calitatea mrfei mai copastie.
acea cumprat, cump- Cazic. de prevzut
rtorul nu poate refuza marfa cu vrful de fier. Serve5te in
dac este de acela5 tip, nici de in locurile unde
vnzatorul n'are drept la vre-o cestea lipsesc.
cnd pred o se numeste persoana care
mai buna.
Cabina de pe vas unde insrcinarea ca
se alimentele bordului. mod oarecare transporte
Camera arbitralt Neintelegerile a se transporta un
isvorte din operatiuni biect oarecare. C.
site in sau afar din bur- Civ.
acestea din nu- Obligatiunile expeditor
mai cnd au fost incheiate de transpor-
prin intervenirea efectiva a turi pe 5i sau
nui mijlocitor oficial, se tron. sunt regulate prin dispo-
de o camera de arbitri prevzute
stituit pe fiecare a de Comert.
intruct prtile nu vor fi con- Extremitatea a
venit in scris catargului.
Cantitatea este acea prevazuta in care servete fie
registrele actele bursei o- direct, fie prin ajutorul unui
bligatorie pentru ambele 'motor a da voit vasu-
Vezi aproximativ circa). lui.
Canoniert Vas mic de rsboi. Crmaci se nume$te In general
Cap. Esitur de Mare. omul care manevreaz
A dubla capul: a face incon- Sinonim timonier. In navi-
jurul capului, doua plute pe Bistrita se
relevente consecutiv la travers. nume$te care
A tine la cap: a merge la captul de
tra a valurilor pe nainte. iar care manevreaz
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 265
la capatul de dinapoi se contra dispozitiunilor legei

milor, fie scop de a nu se
Circa : cineva plti drepturile cuvenite
aceast vas sau lui, sau de a se o
magazie o cantitate mai mica hibitiune, fie numai a
acea continut in inltura indeplinirea unor for-
sau in acea magazie, are malitti, constitue un fapt de
dreptul de a primi cantitatea cantraband.. Nici o deosebire
cumprat cu toleranta de 5 nu se face aplicarea penali-
la sut mai sau mai prevzute in legea
milor o
Este de asemenea o tolernta vr5ita 5i una numai
5 la in favoarea Aplicarea pedepselor corect-i-
citorului care poate pe onale prevzute de legea
pretul original al navlosirei, se va face asupra perso-
la mai 5 la nalului ambarcat de ctre Tri-
mai mult, dac adincimea ape- Maritim. (Art. 201 L.
si capacitatea o per- V.
mit Art. 4 Reg. U. Contractul de transport are
Cif format din initialele cuvintelor expeditor sau acela care
engleze Cost, Insurance, Freight insrcinarea pentru
ceeace portul unui lucru intreprin-
rile la predare sub zatorul care se oblig a-1 face
s'au asi- in numele propriu, in
gurarea Celelalte ta- coteala altuia. ori
xe de cheiaj, import, din ace5tia 5i ce se
etc., pe desti- a-1 face.
natar. Danube Charter din
Codul de semnale, cu adogirea clauzei
semnele irdternationale srbtorilor. va servi de
prin care vasele ele, indi- la contractri de navlosiri
ferent de nationalitate, vor- ritime pentru vapoarele
bi dela se .(uzual orany".
. lege. Staliile vaporului sosit por-
maritim fluvial coprinde a-si primi caricul
toate regulamentele canu vor incepe a curge decAt a
re se refer la comert navi- doua zi dup ce vaporul fi
gatiune. fcut la capit5nia portului
Conosamentul sau polita de numai daca
care se face patru originale. va fi gata va avea toate ham-
Art. 556 C. Com.' libere spre a-5i primi
Armatorul poate 'Art. 121 Reg. V.
la cererea sa polite Contrastalii sunt zilele trecute pes-
incrcare pe cantitti parte termenul stipulat de
tiale sau total incArcate. Spe- sire precum 5i sumele ce se
timbru cad sarcina torese drept daune pentru
tinerea vasului peste termen.
Contributiune. particulare
port incercat sau la vase se 5i se pltesc
www.dacoromanica.ro
266 ANACH ARGUS
ctre proprietarul lucrului vigatie timp se

care a paguba sau a stare de plutire.
dat ocaziune la o cheltuial. Bastimentele militare au
sunt datorirea de a urmri
nat truge derelictele, ce
jurnAtate a sunt semnalate.
Art. 654 C. Corn.) Despach-Money. Prima acordat
Valoarea lucrurilor aruncate cpitanului pentru ct
este formarea masei vasul a economisit din zilele
ce urmeaz contribue. de
Copie. posesor al unei cam- Dolii se nurnesc punctele sau
poate scoat copii pentru curile alese ca prielnice
trebuintele sale. Copiile scoase pentru descrcarea mrfurilor de
trebue fie conforme cu pe plute pe traiectul
ginalul toate cari ca de
rurile insemnrile ce se pentru plute.
sesc in el, cu adogirea aceasta Suprastructura dinapoi a
eo sau o alta de aseme- vasului asezat pe pupa.
nea. DunArea zis Fluvial
dela Ulm pe tot parcur-
Cosova. Vnt periodic care sul la Brila.
de la N. E. Banat Oltenia Maritim de la Brila
fcnd valuri mari coprinde
Curtaj este actiunea mijlocitorului la Mare, cte trele
oficial pentru navlo- gurile cu ramificatiile bor.
asigurri de vase, etc. 7 St.
Curtaj se mai numeste Edec e a tmge
misionul revine curtieru- sele de pe mal cu
lui drept pentru oameni, locomotive sau
ventiunea sa. Art. 66 Reg. U. alte de tractiune. Lr-
B.). de edec
se numeste care afara porturilor este
manevreazd pluta de butuci sau la minimum douzeci picioare
de lemne debitate 'cherestea) la engleze 6 m. msurat
captul de dinapoi cel care cepnd de la normal al
manevreaz1 plutei se fluviului. Drumul edec trebue
numeste navigatia ie liber de ori ce obstacole.
de pe Bistrita. (Art. 61-65 Reg. C. E. D.)
Maritime sunt infractiu- sau
nele la legea organizrei tele dinteun aduse la
comerciale ce se pedepsesc de valuri. Se face mare distinc-
inchisoarea corectional dela tiune din punct de vedere ju-
ridic intre epave, derelicte
zile la 5 ani vasele abandonate.
de la 26 la lei. 'Art. Ematic. Vasele angajate spre a
19 Leg. O. M. servi ca depozit timpul ernei
Derelicte se acele vase se cu un fix pen-
accident, prsite tru tot timpul ernaticului. Ter-.
de erhipajele in plin mare, din ziva
constituesc un pentru na vasului la
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 267
Martie stil vechi al fiecarui Sistemul de a rama prin

Dunrea nu va fi miscarea helicoidal a ramei.
de gheturi naVlositorul va avea Grue. de fier pre-
dreptul la zile libere de cu palancuri pentru ridi-
Etiaj e pivelul mediu al apelor carea sau brcilor
mai mici observate in de salvare, etc.
cursul unui de ani in fie care este drumUl crot pe mar-
port sau localitate de pe ginea fluviului necesar la trage-
rea vaselor la edec.
Directiunea S. H. din Ministe- de halagiu pentru afar din
redacteaza porturi se la minimum
harta situatiei ape- dou zeci picioare engleze,
pe portiunea Bazias-Sulina. cotite de la normal al
Fob, cuvnt format din fluviului. Trsurile
cuvintelor engleze free on board se pot folosi de aceast cale.
cea ce insemneaz: predat la Art. 62 Reg. C. E. D.)
bord inclusiv toate spesele, Prima ce se acord
momentul predrei. pitanului peste salariu; un
Fun-Terms. Clauza in charter- de gratificatie care de multe ori
party care c vapo- se prevede conosament.
a fost navlosit cu conditiu- Vezi Cappa .
nea ca proprietarul vasului sau Imediat predarea se

armatorul plteasc rrirnirea va avea in maxi-
2 silingi 6 trei Termenul de pri-
de ton pentru cheltuelile oca- mire a curge a doua
zionate cu incrcarea zi dup incheierea afacerei.
o parte din comisionul de Art. 49 Reg. U. B.)
5 sut despre care Imprumutul maritim este un con-
contractul de la art. 21. tract de de
Parma cea mai rezisten- tre cdpitanul unui vas virtu-
pentru tea puterilor ce-i legea
iprin care el d garantie vasul,
Gata de este vasul navlul, totalitatea sau o parte
se gseste la rndul din mrfurile cu con-
ti sau al doilea. ditiunea ca imprumutat
se numesc ce se o imprumuttorul
fac din nuele de alun, date in garantie
ulm sau pentru ar peri; iar ele vor ajun-
lemnelor de ge bine port, imprumut-
ele in pe Bistrita. torul primeasc im-
Giamandur. Corp flotant ce se cu conevnit
prinde de fundul prti. C. Corn.)
core, spre a servi ca puncte de convenit se
reper indicatoare de bancuri
sau locuri periculoase. Unele ser de marfuri sunt de
vesc ca puncte de sprijin de feluri: cele reale
care se leag statului cele reale apar-
Giamandurile indicatoare pot apartinnd particularilor sub
fi luminoase unele prevzute controlul
cu aparate pentru semnale Jurisdictiunea Capitanii
nice, sau sirena. de port pe Lng amenzile ce
www.dacoromanica.ro
268 ALMANACH ARGUS
sunt a aplica pentru con- Validarea atrage ocnfisca-

la regularnentul por- rea definitiv a vasului captu-
turilor rat. L. O. J. P.
calitate de arbitri numiti de Camerae arbitrate
lege, sunt asemenea in drept ivite din operatiile
pentru maritime a se pro fcute prin relativ la
nunta definitiv asupra reclama- losiri. pricinuite de pe
tiunitor ce nu trec de lei unna transporturilor pe
privitor la despgubiri. (Art. bordaje, etc. Art. 3 L. B. C.)
169 Reg. Port M. R. Sectiunile comerciale ale tri-
Capitanul de vas este bunalelor ordinare ac-
ternicit prin lege s judece tiunile derivate din faptele re-
msurile cuvenite fat de feritoare la nautic.
echipaj pentru (Art. 3 al C.
gurarea bunei rndueli Jumalul de bord este un registru
vasului. la numerotat, parafat sigilat de
bord pedepsele prevzute de cpitnia de port in care
lege la abaterile disciplinare. se zilnic operatiunile ce se
Art. 78 Leg. O. M. C. fac pe vas.
Inspectoratul navigatiunei C. Kila abreviat K. B. este
E. D., portului Su- kgr. sau
lina C. E. D., judeca contraven- tona sau 35 banite. Kila de
la regulamentul de navi- lati are 20 banite; kila de Prut
gatie politie pe Dunrea de are 24 vagon are
cu apel la C. E. D., ter- 20 kite de Braila. vezi
men de trei de Caren.
ficare fr recurs. Art. Navlosirile anuale de
Reg. C. E. se fac general lundu-se ca
Tribunatul Maritim din unitate de K. B.
judec delictele maritime pre- Preturile la de
cum actiunile civile In daune. de se calculeaz pe K. B.
79 Leg. O. M. C. Lrgimea. Maxima largime la rnij-
Tribunalul de Prize Maritime,. locul vasului in dreptut liniei
sediul in judeca asu- de plutire.
valabilittei operatiilor de Linia regulamentar. Este
de vase fcute trasata pe corput la mij-
in timpul rzboiului, invalidind la nivelul puntei de 305 mm.
validnd captura. Art. 41 lungime 25 grosime.
Leg. O. J. P. Linia de incrcare
Curtea Superioara de Prize, Sub linia puntei regulamentar
cu Bucuresti, este trasat un disc de mm.
apeturile fcute fie de proprie- diametru 25 mm. grosime,
tarul vasului sau partea inte- traversat de o linie orizontala
fie de reprezen- de mm. lungime a crei
tantul ernului. Invalidarea a- margine superioar trece prin
trage restituirea vasului cu sau corespunde de in-
fara drept la daune. Renun- vara apa este
tarea din partea comisarului re- insemnat cu litera S
gal la jurisdictiunea a- maximum de imersiune permis
trage restituirea a va- srat in Mediterana
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 269
tre Aprilie Sept. s. n., Marfa conform probei trebuind

sau celelalte ale lunei fie conform la
perioada corespunzatoare. se
Linia de vanztorului de r
Marginea e la cu obligatiune de boni-
cu W arat limita diferenta ar
ximului de imersiune permis fi mai mare, va
cnd va- avea facultatea a
sul fa cu drept de daune. In ambele
tntre r Oct. Martie cazuri la tipi la
s. n., inclusiv sau in alte conform caz
lunei perioada corespunde
ztoare. mera arbitrala va fixa quantu-
de dulce. diferentelor a daunelor
Marginea e pretinse. (Art. Reg. U. B.)
FW de Marca de Freeboard).
cnd vasul dulce Este semnul distinctiv de pe
pe timp de Toate vasele flancurile vasului care
mari cu aburi trebue limita de imersiune diferite
discul liniile de volpsite anotimpuri se calcu-
cu alb la rnijloc pe va- anumite reguli
sului. de Biroul Ve
Loch. Instrument ce servete ritas clasifica vasele deter-
tru msurarea vitezei vasului. marca de Mer-
Lloyd. Numele proprietarului u- schaut Schiping Act. 1894. Vezi
nei cafenele care se adunau de Incarcare.
la secolului XVIII Matiseala. Actiunea de a coase
curtierii din lele, de a no-
Londra, care in anul 1727 s'au duri.
constituit societate de Matmoney e indemnizarea ce se
asigurari de vase. de
Cpitanul cnd se afl in pitanului de vas la fie-
calitatea unde domiciliaza pentru rogojinile
prietarii, armatorii sau necesare de mrfuri.
nu poate speciala Martingala. Bara de fier
autorizare, s cumpere de sgeat sub
ecte pentru vas, nici pres.
rieze sau se Merlin. care ser-
comptul vasului sau poverei. veste la matiseli.
(Art. C. Corn.) este cu
Mandatarul este de cm. Trei mile formeaz
stricAciunile lucrurilor ce-i sunt o lghe 5555
spre pstrare, afar
de cele provenite din caz Mola banda. la bord.
tuit, fort din vitiul sau Se traduce: Mola, drumul;
chiar natura (Art. 379 C. banda, de tot.
Mure. Manevrele fixate
Marangoz. Mesterul spe- de colturile inferioare ale vele-
cialist constructii de vase mari.
de se pe cantitatea
www.dacoromanica.ro
270 ALMANACH
predata la locul de destinatiune selor de este exprimat

este pltibila numerar de in decimetri.
primitorul mrfei. Art. Bar de lemn pre-
96 R. U. vazuta la un cu un varf
poate avea de obiect: de putin ca
a vasul sau o parte a o la un
lui pentru unul sau mai multe mner ca la coase. Serveste a
cldtorii. sau pentru un timp domoli mersul cnd vasul se
determinat; b Transportul u- curentul fluviului.
nor lucruri determinate Acel care se indeletniceste
mr, greutate sau volum. cu conducerea plutelor de
Net-Terms. Prin aceste tuci sau ghile pe Bistrita, Tisa,
vinte scrise pe contractul de Mures,
se clauza pluta5ilor de pe Bistrila e
proprietarul vasului s'a de farmec emotii.
sa execute transportul Pod. plute de ghile sau bu-
respective fr s tuci pe Bistrita, legate ele,
cele prevzute la formeaza,un pod ce se conduce
punctul 2. de oameni. Trei sau patru
este a suta doudzecea parte duri reunite legate ele
dintr'o Nodul teoretic 15 formeaza un
m. 432 mm. dreptul satului Calieni
de echipaj, prefac podurile saluri.
saluri la un
marinarilor.
formeaza zisele pAlimare.
Patenta de sAnAtate este actul 6 8 saluri constitue un
liberat de oficiul sanitar al por- bac de plute ce se cu Ian-
tului originar de plecare, turi de maluri, cnd ajung pe
care se specifica situatia sanita-
ra a echipajului pasagerilor Predat din vagon, magazie
aflati la bord. a proviziunilor sau docuri se toate
a apei de baut. cu mentiunea spesele de primire cad sar-
sunt sau nu la cina cumpdratorului. Cnd
bord, sanitara a zarea s'a fcut predat in vagon,
a portului pe care acel vas magazie sau docuri, pri-
in termen de mai vesc pe vnzator. Vezi termen
putin 48 ore. Trecut acest ter- de predare .
men, viza de plecare a patentei este fixat pe baza
devine nula. Pretul
unei de
Patenta este cnd uri streine, att
pe patenta de sdnatate se torul vnzatorul au
ca in portul de tul la bonificatiuni reciproce pen
care sunt boale contagioase. tru corpurile straine continute
Bastimentele cu mult sau mai
la sosirea ca din contra pretul
port. de capitanul portului, s'a fixat pe baza unui maxim
de medic. de corpuri straine,
Picior englez. Unitate de masura rul nu datoreaza ni i o
la pescajul de mare, e- cind marfa predata ar con-
gal cu o m. 3048. Pescajul va- tine o cantitate mai mica de
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 271
corpuri, nici nu este a imediat, la locul de descrcare.

o primi ea o In caz contrar va
tate mai mare de corpuri de- .vnzAtorului taxa curs
acea stipulat. Analiza se de vagon zi de
va constata prin cntrire ziere. Sacii schimbati vor fi
nu numrarea boabelor. noui.
Boabele de se vor 56 R. U. B.)
considera ca boabe defectoase bal. Trei sau patru poduri le-
cele stricate (putrede) ca gate ele formeazA un
corpuri strine. navigatia pe Bistrita.
cerealelor al semin- e format din dou de ghile
se fixa pe hec- sau butuci. (Art. 83 Reg. C.
tolitru ct pe de kilo- E. D.)
grame. Sbaturi. palete asezate
de bord se ambele borduri la vasele tip
de vechi de fluviu.
echipaje de pe vase,
ct materialele trebuincioase Sechestru. Vasul gata de plecare
serviciului vaselor. (Art. 261 L. poate fi pus sub sechestru
nici urmrit. Vasul se consi-
Clpitanii sau patronii de gata de plecare cnd cpi-
de vapoare sau alte vase tanul are asupra sa de
navigatiune necesare pentru c-
plutitoare, cari vor ancora
raza unui port romnese, stint
declare la in Sextant. Instrument for-
curs de 24 ore, proviziile mat din oglinzi plane,
de bord. plan, un cerc
Rame. cu cari se gradat (a din cir-
barca. conferint) pentrumsurarea
Dalta de fier ghiurilor.
iat la un cu care se Principiul sextantului: CAnd o
rt corpul de de se
verg pe oglinzi unghiul
numrtoarea se face din format de razei de
catargului. A doua ori reflectat este egal
tor, a treia gabier, a trin- dublul oglinzilor plane.
sau vela mare. Soto-ipalanc. Predat soto-
Ochiul de metal prin toate cheltuelile
trec saulele de legauri, de incrcat, transport des-
particular tende. stint suportate de expe-
Roza Directiunea ditor momentul cnd
tor, a tiieia gabier, a ptatra marfa este scoas din vapor
telor cardinale trasate cer- se sub palmac.
cul de talc, sustinut de acele (vezi Cif. Primit soto-palanc
magnetice. Vezi fob
Sabord. Deschiztur S. O. S. Sernnalul de ajutor ce
sau corpul vasului unde se de vaplorul primejdie
es gurile de foc in tra- prin telegrafia fir; dela ini-
gerei. tialele cuvintelor engleze save
Sacii cari contin marfa vndut our souls: sufletele noas-
trebuesc tre.
www.dacoromanica.ro
272 ALMANACH ARGUS
Deschiztura in punte pre- dela 20 la ul-

vzut giamuri pentru tima zi a acelei luni.
nat aerisit, careul sau cabi- La o condi-
nele. de predare termen de
Sta-Bene. A da 15 o lun etc., termenul
a aproba de aici cepe a curge a zi
decurge obligatiunea din partea cheierea afacerei
de a primi, tana zi fixat pentru predare
din partea vA,nztorului de a la orele 12 din zi.
da. Este incheierea unui con- In cursul acestui termen
tract Reg. U. are dreptul de a preda
B.) curnprtorul. este obligat a
DacI la incheierea primi.
nu s'au de La termen de pre-
pentru des- dare, cnd termenul de predare
crcare, se urratoa- se d. ex.
rele termene: gust, sau 15 August,
22 zile pentru pn la sau sfrsitul lunei,
hect.; este a pune marfa la
25 zile pentru vasele la dispozitia
10.500 hect.; putin trei zile libere de
28 zile pentru vasele la expirarea termenului. nu
14.500 hect.; pune la dispozitie o mar-
zile pentru la de pre-
17.5000 hect.; dare deck zilele de lucru
35 zile pentru vasele peste numai la orele 12 a.
17.500 hect. m., stalle termenul de
Zilele de stalii se socotesc pe primire vor incepe a curge a
cantitatea angajat, nici de doua zi dac marfa a fost
cum pe capacitatea vasului. mis conform contractului. (Art.
(Art. 79 Reg. U. B.) 46 Reg. U:
Partida de mrfuri asezate,
mrfurile vndute
fie cheu, fie in magazia
termen de predare livrer)
se de
lui. snkoas, uscat,
Stop. la a anului curent din re-
te. Stai. colta general a constatatA
Cuiur de la Brila; pe
in copastia brcei, de care se aceste conditiuni se mai
sprijin lopata) cind se slbatic.
rameaz. Termen spentru prinire, timpulpe
de livrer) care este obligat,
timpul sau data obli- de stipulatii contrarii,
gatorie pentru predare primi- acorda pentru
re primirea mrfurilor cumprate:
Prin cuvintele unei 15 (cincisprezece) zile pentru
luni se socoteste termenul dela mrfurile vndute din magazie
o al luni; prin . io (zece) pentru
jumtatea lunei se dute din docuri: 8 (opt) zile
21 ale acelei luni inclusiv; prin pentru acelea din vase
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 273
la 3.500 hectolitri, prezentatA, ar 5 la

(zece) zile vn- ro R. U. B.)
dute din vase de peste io.000 brut este total
(Art. 48 R. B.) al spatiilor sub covert al
Aceste termene normale se spatiilor de pe covert
vor contract sau bor- exprimat tone registru, care
derou prin denumirea de ton este cu picioare
Dac din se cubice engleze sau 2,832 c.
primirea fi m. c.=o,353 tone registru.
toate acestea se reduc Tonajul net sau de registru, dupa
tate. )primire care se percep la vase,
se c acea primi- este egal cu brut
va avea maximum 3 putin reducerile respective.
aile.(Art. 49 Reg. B.) prin simplu gir sunt
Termenul de primire contractele cu ter-
a curge a doua zi men, conditiunea a se comu-
cheierea afacerei. In tot primului vanztor.
pul decurgerei staliile, chi- Tribord. Partea dreapt a vasului,
ria magaziei, sau a stm fata prova.
din docuri, spesele de Prima mare a catar-
nerea mrfei, asigurarea, etc., gului din
cad toate sarcina vanzto- Trinchentin. ce se
rului expirarea furtun de
aceste spese riscuri cad baz un ochiu la piciorul catar-
sarcina cumprtorului. (Art. gului pe punte altul pe teug.
so Reg. U. B.) Turnichet. Tamburul de fier
In caz de grev, termenul care coteste lantul ancorei cnd
primire se de se vireaz la cabestan.
toate spesele ocazionate Bordo se toate
vor fi imprtite pe cheltuelile de vam
jumtate intre dnsul cum- pe prin
(Art. R. U. B.) cuvinte. ranversate
TeugA. Supra structura dinainte a
anume Bordo Tutti sau Bordo
din docuri se fr va-
vasului pe prova. m. 73 R. U. B.)
Thalweg. Adncimea cea mai pro- prinse sub vergi,
nuntat a pe unde se de care se sprijira cu picioarele
scurg apele. Drumul navigabil gabierii cnd desfsoar sau
sau strng velele.
Tip. La cu mentiunea Prin acest contrac-
are o tolerant tuL de navlosire dela Londra din
sut bonificatie; stabileste urmAtoarele can-
diferenta este mai mare, K-o 1015 gru, porumb,
curnprtorul are dreptul la mazre, fasole, mei; K-o
nificatia ntregei diferente. secar; K-o 983 in,
va avea facul- K-o 951 smnt de
a refuza primirea mr- melin; K-o 929 orz; K-o
fei, cu drept de daune, numai de K-o 725
cazul diferenta ovz.
Intre proba marfa Dac borderoul de navlosire
18
www.dacoromanica.ro
2'4 ARGUS
mentioneaz cantitatea de vasele la care se

arcare, fr a felul suplimente de vergi
se eantita- pnze.
tea este fixat. baza de fondat de
de sau cele- societatea armatorilor din
specii de se vers, pentru clasificarea vaselor.
calcula proportiile In a ilecunoscut oficial
rate regularnentul de Board of Tarde pentru a
(Art. 122 Reg. U. B. termina, anumite reguli,
Urechie. Instalatie rai, marca de la vase.
in copastire prin care diul la Paris.
Vinci. Aparat de sau
termen expresiv asupra propulsor mecanic, serveste la
se la ridicarea greuttilor,
rea termen de predare li- surarea parmei ridicatoare,
vrer) o cantitate de zece mii un tambur.
kgr. brutto de 2
la suta. Vira. Trage!
La de Volta. la bord. Opreste,
nibile din vagon de pe linie, prin att.
denumirea de vagon se Warrantul. Pentru din
cantitate intrepozite, poate libera
vagon. Art. 5 Reg. U. proprietarului sau
B.) puternicitului pirocur
Prin se special, temeiul unei cereri
lege marfa a fost purtnd certificarea
f., spre expediere. fului magaziei vamale
La vnzarea din vagoane rile se intrepozite, o
au dreptul de a cere recipisa, dintr'un registru
rirea cantitti de matc, coprinzAnd numele, pro-
dat. fesiunea domiciliul
Vasele sunt bimuri mobile. Fac rului mrfei,
parte din vas: rul coletelor,
instrumentele, natura greutatea
munitiunile, loarea asigurat.
general toate lucrurile destinate La fiecare recipis este anexat
permanent, chiar un buletin de gaj warrant,
ar fi oarecare sepa- care coprinde mentiuni
rate de vas. (Art. C. recipisa.
se Recipisa ca warrantul pot
a vizitat marfa, fi eliberate ordinul unei a
de cali- treia persoane, cererea
tatea se a trepozitarului. (Art. 49 Reg. I.
care se Este V.)
lucru cu tale-quale. (Art. Yacht. Vas sau vapon
B.) pentru navigatiunea de
Verfafori, la sport.
www.dacoromanica.ro
_ALMANACH 275
REGULI PENTRU
BASTIMENTELOR
Tonajul brut sau capacitatea tr'un numr de egale con-

a vaselor coprinde msurarea form cu prescriptiile tablei
-exact a tutulor spatiurilor toare:
exceptie) cari se sub
-puntea superioar precum acele la
in toate constructiile I. a
manente, acoperite pe punte de tonaj msoar cel mult
punte. 15 metri 4
sub acopermntele Clasa H. a cror
-de Mr alte cu punte de tonaj este cuprins
vasului de acele nece- tre 15 36 6o 6 prti egale.
sare solidittei cari nu constituesc Clasa III. Bastimentele a
spatiuri limitate expuse punte de tonaj este 36
la intemperii la 6o 55 8 egale.
nu coprinse tonagiul Clasa IV. Bastimentele a aror
punte de .tonaj este 55
Spatiurile putnd servi 69 m. io
pasagerilor nu se deduc din Clasa V. Bastimentele a cror
brut. punte de tonaj mai mult
De la brut se trece la de 69 12 egale.
net sau de inregistrare In
anume reguli specificate mai care din punctele de divizimie ale
jos. lungitnei se msoar adncimea
Puntea sau coverta de tonagiu intre puntea de podeala
acea a crei se de fundul Dac la pun-
soar este puntea superioar tea cea mai a
tru bastimentele cari au mai tre couple nu
de trei punti a doua trece peste 4. se imparte
de jos pentru toate cele- fiecare cot de 5
lalte. egale, la fiecare
este sis- din punctele de diviziune ale
temul metric. cestor si la extremittile
Regula I. Toate vasele goale, perioare inferioare se msoar
masini, se modul orizontal se nume-
roteaz aceste
Lungimi. Se msoar lungimea de sus.
ivasului in linie pe puntea Se inmulteste a
de tonagiu 4 a 2 se face suma aces-
a bordagiului interior de e- la care se
tambou partea dinuntru a a in fine
-dagiului interior de etrav. se prin o tireime
se din intervalul coprins dou
www.dacoromanica.ro
276 ANACH ARGUS-
produsul va fi supra- re precum la a

fata transversald. suma celor
Dac adncimea la sectiunea cea extreme se
mare (matre couple) de 4 ori dela mijloc
m. se fiecare cot cu 1/3 din interiorul
7 de (4, se tre
la cele cinci medie a de
te de diviziune extremit-
inferioare se Se aceasa supra-
numeroteaz cum s'a mai prin inltimea medie
de sus. produsul cu 2,83 se
Se a 4 4-a a tine tonajul care trebue
6-a 4 a a 5-a 2, se dogat la acela al bastimentului.
face suma produselor la care se Nu supuse la aceast
adaog I-a a ogire:
se totalul cu 1/3 Spatiurile nchise destinate pen-
din intervalul coprins tru locuinta echipajului dac con-
va fi nu trece peste din
tonajul interior cazul
Calculul tonajului. Din aceste trece se ,adaog numai aceia ce
transversale se deduce trece peste 1/20 parti.
tonajul de inregistrare Addpusturile destinate pasage-
rilor de pe punte.
Se numeroteazd suprafetele Bastimente de
dela prova urm vasul are mai
care ar fi clasa mult de dou tonajul spa-
vasul, se suprafetele tiului coprins puntea de
cele cu 2 naj se procedeu
ultima). asemenea cel descris mai sus.
La suma acestor procluse se Regula Bastimentele cari
ultima un la bord tre-
totalul prin din buesc rndsurate pentru oricare alt
intervalul are motiv de acela al
se va avea volumul spa- trrei sau acele cari trebuind
sub puntea de fi pentru inregistrare nu
naj. pot fi regula sunt
Acest volurn cu 2,83 rate regula cum se
este tonajul Inregistrare, cu explic mai jos.
corectArile urmtoare: Se lungimea pe
alte sgatiuri Mai'mare
bastimentul are perma- gime, se vasul la sec-
nent superioar spa- tiunea cea (matre couple)
destinate marcu pe sub caren.
f sau tonajul fie- du-se de fiecare bord
din se obtine superioare se
astfel:
Se lungimea medie La jumtatea acestor lungimi
2, se se jumtatea lrgimei
la la sului se face patratul sumei.
tremittile superioare inferioa- Se patratul cu lun-
www.dacoromanica.ro
277
gimea se din total inclusiv toate accesoriile sale, ca

vasele de lemn instalatiuni. cabine, inventar, etc.)
cele de fier rezultatul se
va fi considerat ca tonaj de Deplasamentul unui vas
gistrare, cu corectrile urmtoare: cu
Pupa atte xim de Q tone greuta-
se tea brut a vasului care e
s'a zis la regula I. cu suma greuttilor tone
Regula Pentru bastimentele a vasului gol a tonajuIui maxim
u aburi se face o din util se cu . . . . G.
obtinut prin regulele pre- Aceste trei cantitti:
-cedente.
Pentru vasele cu roate la cari se tone (de cte
spatiul ocupat de este kgr).
4ntre 20 la din c' Elementele de calculat ex-
total, deductiunea va fi de 27 dintr'o primate metri, sunt
Pentru vasele cu helice rele:
cari chestiune este Lungimea vasului (msurat
tre 13 20 la tonajul tre axul crmei . . L.
tal, deductiunea va fi de 32 din- maxim a vasului
tr'o surata la mijlocul lungimei . . 1.
Pentru altfel de vas Pescajul maxim al vasului (corn-
ductiunea se va. aprecia plect
nu este nici o contes- Adncimea vasului
tatie; cazul contrar ea se va punte, la jurntatea
Vutea tonajul spatiului o- vasului
cupat de acest Aceste patru elemente:
scop mrit pentru L, p, h,
sele cu roate cu 3 cele se metri.
Acest dealtmin- d) Formulele sunt urmdtoarele:
trelea se va masura s'a
la regula I coprin- Pentru
de compartimente separate se vor LXixp) . . .
separat fiecare . . . j
ceiasi precum tunelul care:
borelui pentru vasele cu C= coeficient de constructie
Regula Pentru a determina tru toate dundrene-o,15
tonajul vaselor nepuntate, partea coeficient de finete sau block
a plat-bordului va fi coeficient care dela 0,87
linia care va servi la la 0,90 cum e tip gre-
adncimea se va cesc sau austriac.
dela o linie transversal iar: G g Q ne tonele (de
o alta a Iplat-bordului de
la fiecare diviziune a lungimei. util al slepului.
Regule empirice pentru 2. remorchere
terminarea aproximativ Se aplica formulele (i)
a deplasamentului unui (2), rezultatele nu mai sunt
vas pe Dunre tot att de bune ca
a) Deplasamentul gol puri, limitele care
greutatea proprie a vasului riazd coeficientii f c sunt mai
www.dacoromanica.ro
278
mari felul constructiei mai date de urmatoarele formule:

a remorcherelor. acest Greut.
caz rezultatele depind mare la kgr.
de experienta aprecierea Greut.
expertului, aceste limite HP. la 230 kgr
f-dela la 0,75 HP. puterea cai indi-
la 0,15 cati a
dupa .formelor, grosimea De oarece pentru remorchere
foarte variabila nu formulele aproximative empirice
de la un vas la altul dar nu dau rezultate tot de bune
chiar de la o parte a la ca pentru se
o parte a vas. e vorba de remorchere
Pentru remorchere la greutatea narene a aplica de pen-
proprie a vasului trebuete tru stabilirea tonajului de
adogat greutatea a util maxim formula
a propulsorului elice rica a a tonajului.
sau palete . Aceste sunt de registru al vaselor.
Banca de
din
BUCURE$T1. - STRADA BURSEI, No. 2
Capital statutar Lei 100.000.0007-Prima emisiune Lei 30.000.000
Consiliul de adminIstratie:
: C. Mironescu, fost ministro
Vice-Pre$edinte : Armin Berna,
Charles Arbenz, F. Blumer, Czell, Dr.
: Rudolf Sebastian Moruzzi, F. Staeger-Danescu
Face operafluni de banc.

Acord, credite in cont curent ; sconteaz efecte de
Primeste depuneri spre ; libereazA de economie
Execut ordine de
Serviciu de informatiuni la relatiuni cnmerciale
mno-elvetiene.
Adresa : Swissdepot.
Telefon 7/55
Cea mai eficace reclam se face ziarul

A S"
www.dacoromanica.ro
ANACH 279
REGULELE YORK-ANVERS
Clauza din contractul de transport. Modalittile de
comune
de CONST. TONEGARU
maritim de Avocatul
Directiunei Serviciului Maritim
contraitul de in contradictiune regulele

au latitudinea de a de drept comun neacceptate de
modalitatilor de contributiune la a- catre reprezentanri de
comune, de asigurare Lloyd.
speciala, avariile se reguleaza Association Reform and
dupa legea portului de Codification of Law
La noi conform lucrarile congresul
art. 655 C. Corn. Haga din 1875, de la Berna din 1876
Pentru ca nu s'a gasit destul de din din 1887, in care
practic de a se in fiecare liberandu-se asupra avariilor
conosament, toate mune s'a mai adaogat (in acest
toare la conventia speciala a tim congres din Anvers) inca o
lamentarei contributii la gula, regulele de
mune, s'a determinat, in urma unor aid York Anvers au
congrese internationale, un regula- fost introduse in practica
ment-tip denumit, regulele de York- lui maritim.
adoptat mai in toate trans- S'a mai apoi un congres in
porturile maritime, sub simpla men- 1890 la Liverpol, unde dupa o
tiune avaria comuna se va regula de 13 ani, verificandu-se
regulele de York-Anvers. cradle din trecut, s'au formulat 18
Pentru incarcatorii cari nu adera articole sau ,
aceasta determinarea Adoptarea oficiala a acestor
contributiei la avariile comune se reguli s'a proclamat in congresul
dupa legea respectiva a nut tot de International law
portului de tion Genova in 1892.
La congresul international
Istoricul regulelor York- la in 1903, s'a cautat a se
Anvers adauga inca o regula, un al 19-lea
La congresul international ce s'a referitor la culpa
la Glascow in 1860, din Dar pentru a nu se
soc. Na(ional Pro- sau stingheri nimic vechiul
motion Social Science, pentru text al regulclor York-Anvers,
prima oara propunandu-se elibera- troduse cunoscute in practica ca
rea regulament internaional optsprezece articole, s'a
pentru in comune, mis propunerea, nu s'a facut
s'a numit o comisiune care a redac- adaogirea, astfel ca acest articol
tat un cod complect, din care, in obiectul unei reguli spe-
matorul congrcs, la 1863 la cial2 distinct separate, sub de-
York, votat 11 reguli, numire3: de Anvers din 1903.
intrucht afara In 1012 s'a mai la Paris
www.dacoromanica.ro
280 ALMANACH
o conferint asupra avariilor comune, Bruxelles s'a asupra unifi-

tot din initiativa crei dreptului maritim din
Association, fr s se de vedere international in special
vre-o modificare regule!or existente. regulelor denumite de la Haga.
Apoi in anii urmtori la Londra
Textul regulelor York-Anvers
Regula Aruncarea - Dac un vas va fi in-
2ndircate pe pzuzte.-Nici o aruncare tentionat pe uscat in astfel de
de mrfuri incrcate pe punte nu cumstante c, nu s'ar fi
va fi admis in avaria comuna. turs la asemenea procedeu, ar fi
Se ca parte din fost inevitabil pierdut, sau fi
punte (covert) C2 constructiune spre a se lovi de coast&
care face corp cu (cor- a se pune pe pierderea
pul) vasului. sau dauna de aceast
Dauna de arutzcare a vasului,
sacrififiu pentru comund. - tului sau separat unuia
Se va considera comun dau- acestea, va fi la a-
na varia comun.
fie a ambelor sau separat in toate celelalte
sau altuia, urma unui sacrificiu in care un vas va fi pus
pentru salvarea pre- .pe uscat pentru salvarea comun,
cum de apa ptruns prin bu- pierderile daunele ce decurge
caportii deschisi (desfcuti) sau vor fi admise la avaria comun.
alt deschizturd in VI. Forfarea velelor. Ava-
a arunca pentru ria pierderea o for-
varea comun. tare a velelor executat pentru a
Regala Stingerea incendialui scoate de pe uscat vasul sau pen-
la bord.-Dauna de va- ,esua mai in scopul sal-
-la ambele vrei comune, produce daune sau
de sau separat altminteri 'pierderi la vele sau catarge, aseme-
intelegandu-se dauna, de a pune daune sau vor fi
uscat sau a afunda un vas atacat mise la contributiune.
de foc, in scop de a stinge un vasul nu este pus pe
incendiu la bord, va fi la nscat, o sau pierdere cau-
contributiune; tot de odat o zat vasului,
tompensare nu va fi sau din de o
prti din vas, din fortare de vele, nu va fi lichidat
vrsat sau coletele avaria
care erau atacate de VII. Dauna masinilor pen-
foc. scoaterea de pe a
Regula IV. alberaturei.- - Dauna masinilor sau
Pierderea sau dauna rezultand din cldrilor, in
vergilor sau garniturilor a de pe uscat un vas pus
targelor czute sau a altor obiecte pe uscat in positiune periculoas
rupte dinainte, din cauza acci- va fi admis in avarie
dentelor de mare, nu vor fi admise la nu va proba acea anumit
avaria comun. a fost se va
Regula V. Punerea pe uscat voi- scop de a readuce la
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 281
plutire vasul pentru co- Cheltuelile de descarcare a in-

vasului 7n vreun port
Regula VIII. dau- sau locul de
zele pentru a readuce stare de port oare care de refugiu, vor
an vas pus pe uscal. - admise in avaria comun, in
pentru scoaterea unui vas pus pe descarcarea va fi
crbunele pen- pentru salvarea sau pentru
tru provizie proviziile sau ori repararea daunelor vasului, derivate
care din acestea vor fi des- dintr'un comun sau din-
cheltuelile extraordinare de tr'un eveniment de mare intamplat
de in timpul
alimbare (slepuri sau nile sunt pentru asigura-
de reincarcare se vor rea
face) daunele pierderile ce Ori cheltuiala de des-
rezulta, vor fi in avaria va fi admisibil in avaria
comun: cheltuisla de reincrcare, de
Regula IX. slivaj, impreun cu acelea de
bord roviziuni consumate ca
tele de bord
- obiec-
proviziile de bord,
gazinajul al
ua fi la fel admise la contributiune.
Ins va fi declarat
hevoie consumate ca combustibil nenavigabil sau s nu poat continua
pentru salvarea comun inteun mo- voiajul primitiv, o cheltuial de
de pericol, vor fi admise in inmagazinaj ocazionata dup data
svarie comun, numai in cazul in care declaratiunei de inavigabilitate
provizie de ruperea nu va fi
se fcuse. mis in avaria comun.
Ins, cantitatea de crbuni care, un vas avariat se gseste
in urma aprecierei, s'ar fi consumat port sau
-calculata in baza pretului. curent al repara mod de a continua
zilei portul de plecare al expedi- cu intreg
va fi in debitul armatorului dac pentru economia cheltuelilor va
in creditul avariei comune. in schimb remorcat intr'un alt port
Regula X. por- spre a fi acolo reparat, sau
de refugiu.-a) Cnd un vas port de destinatie, incrc-
in vreun port sau re- sau parte din
sau se va in portul va fi transbordat pe un alt vas in
sau de inercare din cauza oricare alt mod se expediaza, in ase-
accident sau sacrificiu, sau cheltuelile extraordi-
din cauza circumstante pentru astfel de remorcaj,
-ordinare procedandu-se astfel ind:s- transbordul sau expedierea
pentru salvarea un lui la destinatie la
asemenea refugiu, cheltuielile de cheltuelilor economi-
in acest port sau va fi site) vor fi repartizate de
in avaria va fi fiecare din acei interesati la
totul sau cu o parte expeditie (in acel transport) in pro-
-din respec- portia extraordinare e-
tive de esire din port sau conomisite.
de la -sus zisa intrare sau Regula XI. Salariul echi-
inapoiere vor fi de asemenea admise
avaria
de -
un vas va fi intrat sau va fi.menti-
www.dacoromanica.ro
282 ANACH
nut in vre-un port sau in linuri de metal, lanturi, masini au-

cumstante, sau pentru reparatiile spe- xiliare, cabestane vapori cu
cificate de regula X-a, vor fi admise cesoriile grui vapori
avaria comund, salariile
lui, ofiterilor echipajului chel- Celelalte reparatiuni vor fi ad-
tuelile hranei pe timpul extraor- in intregime.
stationri la data al 3-lea al 6-lea an
vasul va fi pus sau a trebuit s fie deductiune ca
repus in ccmditiuni de a continua la litera
cltoria.
B diferenta o se va
va fi declarat
deduce din totalul armaturei in fier-
nu este in stare navige,
a catargelor a garniturilor
ori nu va continua cltoria a masinilor (coprins
accesorile
tat, salariile hrana cdpitanului
echipajului ce se Intre al al 10-lea an
dup declaratiunea de (D). - deductiuni ca
gabilitate sau ruptura la litera C cu diferenta dac se
nu vor fi admise in avaria face deductiunea de o treime asupra
hnnaturei de fier a catargelor sub
Regula XIII. - sustitutiunea asupra
din
.spesele de reparatiuni. - Asupra masinilor (coprins
avaiiilor comune chel- a accesorilor) asupra
tuelile de reparatiuni admise la con- tutulor garlinelor,
vor fi supuse manevrelor.
relor pentru diferenta in- al 10-15-lea an (E). -
tre lucrul nou vechi (new for Se va deduce o treime din toate
old) cheltuelile de reparatiune
Pentru vasele de fier sau otel noire afar de corpului
dela data inscrierei sului, de cimentare pentru Jan-
la data accidentului: din ale cheltueli se vor
an al (A). - face deductiunea de o
Toate reparatiunile vor fi admise vor fi admise intre-
In total, cu exceptia acelora al ime.
turrei sau curatitului carenei cari Mai malt de 15 (F). -
vor fi supuse la deductiunea de supra reparatiunilor re-
o treime. inoirilor se va face o deductiune
al an de de o treime.
- Va fi dedus o treime vor fi admise in
din totalul cheltuelilor de repara-
tiune sau ale -prtilor de se va deduce
Iemn din corpul tvasului, catarge- de
vergilor, .mobilei, tapitriei, ve- In general (0). -
selei, obiectelor de sau me- (exceptate acelea pentru
tal, ca din totalul cheltuelilor de de schimb pentru
pentru vele, sarturi, scoate gar- clddri) sunt regulate in
linuri, (care nu sunt de metal raport vasului,
in de tende, capoate de cum prtei speciale-
vopseli. din vas la care se
Se va deduce o din chel- Cheltuelile pentru vopsitul care-
tuelile pentru gar- nei nu vor fi admise vopsi-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 283
rea n'a avut acele luni de reparatii provizorii ale

anterioare datei accidentului. nelor admise in reparatia
Nid o deductiune nu va fi Regula XV. - Pierderea de
pentru materialul vechi care va fi Pierderea de navlu derivnd din
reparat fie inlocuit cu dauna sau pierderea va
terialul ca pentru piesele fi avaria fie
de schimb care nu au este cauzat de o msur consti-
intrebuintate. comune, fie cnd dau-
Pentru vasele de lemn sau mixte. sau pierderea
Cnd un vas are o vrst de un sunt admise la contributiune.
an dela data primitivei insrcinri Regula XVI. - Valorilicarea
la data accidentului, nu pierdut sau aunat
se va face nici un fel de deduc- - Dauna sau pier-
tiune pentru diferenta dela vechi derea mrfurilor sacrificate va fi
la nou. colocat asupra pierderei efective in
acest period se va face de care proprietarul
deductiunea de o treime, de pe la data
toarele exceptiuni: vor fi sosirei vasului sau la terminarea ex
admise in intregime. Trebue s fie iunei.
supuse unei deductiuni de o sin- Regula XVII. - Valoritor Con-
lanturile de tribuente - Contributiunea
Nici o deductiune nu trebue s .comune va fi stabilit asupra valo-
se pentru obiectele de rezerv efective (reale) ale lucrrilor
sau de schimb care n'au fost la terminarea expeditiei adogndu-
trebuintate. se totalul lucrrilor sacrificate ad
Cheltuelile pentru mein avaria comun.
(la se va regula Din din pretul de tran
in intregime unei kport pentru armator
egale greutatea lordo sazute spesele de port salariile-
a rnetalului vechi echipajului care nu s'ar fi platiL
mai netto. vasul ar fi
Buloanele, tablele lu- total pierdut in momentul
cru pentru aplicarea noului avariei comune sau sacrificiului.
sunt supuse unei deductiuni de o care nu ar fi admisi in avaria
treime.
pentru vase in general. Pentru Din valoarea lucrurilor de ase-
toate vasele general cheltuiala de menea vor fi tot astfel deduse
"reconditionare a de fier te cheltuelile respective ocazionate-
variat, inclusiv de posterior actului de avarie comun,.
lucru pentru tdiatul remiterea la exceptdnd acele spese care sunt ad
va fi admis in intregime mise in avaria
Drepturile pentru aducerea in ba- Bagajele personale ale
in, curtitul carenei cltorilor fr de
bigelor antenelor, pontoa- fi excluse dela
nelor materialelor bazinului vor
aduse in intregirne.
Regula XIV. - Pro-
tributiune.
In
Reguld XVIII. -
de ceeace este stabilit
-
vizorii. - Nici o new regulile precedente, repartizarea
for old" pentru diferenta intre vechi se va face in conformitate-
nu se va face asupra pre- eu legile care or fi
www.dacoromanica.ro
.234 ALMANACH ARGUS
spvite ca a regulamentului de regula contributiunea conform regu-

repartitie, dac contractul de lelor
sire nu ar fi prevzut clauza de a
Conflict de legi
cele 18 reguli York- de transport nu
Anvers uzitate a fi insemnate in au convenit a face uz de regulele
charter-party forrnularul sub de York-Anversa.
rnentiune: conosamentul din Se face dar aplicarea dreptului
ce se comun rei
din Marea Marea de avarie- ca o actiune
Marea se va
irebuinta pentru La congresul de drept comercial
contract din Anvers 1885 s'a admis
conosamente parte lutiunea jurispruderftei franceze care
din contract. este adoptat de mai toate
Institutul de drept de doctrin.
sesiunea din Bruxelles la 18E8, a In legisIatia definitia
sisteniul legei avariilor comune este
tional, ins jurisprudenta in dispozitiiile
aplic legea de destinatie. conditiunea este determinat prin
(port de reste), in cazul dispozitiile art. 659-671 c. corn.
fr de avarie"
gurtor de comun sau gurator de avarie sau
conveni s la exceptandu-se de a
regulelor de contributie bandona.
comune. aceste cazuri asigurtorul
' Art. 637 c. corn. specific clau- te alege abandon
za fr avarie" libereaz pe asi- actiunei pentru avarie.
BANCA GENERALA
DE CREDIT
ORADEA-MARE
ARGOS"
www.dacoromanica.ro
ANACH 285-
' RUDOLF SCHMIDT & S. R.

de Pile Unelte
Ion No. 56 - 148-150
Telefon No. Centr.11. - Adresa Telegrafic
Furnizeaza Prompt din Depozit toate Profilele Lungimele
PILE
Marca .POTCOAVA'
Confectionate din de prima ca- Execut prompt
litate, neintrecute in trie durabilitate. pilelor uzate.
din depozit UNELTE din ca:
spirale, Burghii de ghevint, Alezoare, de tiat ghiventuri,
de de metal, Perstrae circulare de Bandsge etc.
Define un depozit bine asortat cu:
EVOLVE R"
pentru toate industriile din far : Ofeluri rapide,
Ofeluri speciale aliate, turnate (Tiegel) pentru
unelte, Ofeluri construcfmni, fin lustruit
(Silberstahl), Ofeluri pentru arcuri de trsur automobile, Ofelurl
Bessemer de Ofelun pentru burghii de piatr etc.
Ciocane Automate Resort Originate
In mrimi, din
A
peste
A X"
buc. functioneaz diferite
intreprinderi din
Ciocan automat No. 2 greutatea berbecului 60 kgr.

DE in toate dimensiunile originale streine.
Cerefi prospectele, prefuri curente, referinfe oferte.
www.dacoromanica.ro
286 ALMANALII <ARGUS
CREDITUL EXTERN"
Capital 60.000.000 Lei, Prima emisiune 35.000.000 Lei
COMPLECT
Bucureti, Str. C. A. Rosetti. 37, Telefon 15/31 41116
de Band
Furnizeaz din depozitele saledela
fabricele ce reprezintd:
Materiale de cale ferat, normale
teriale pentru atelierele de reparatii de locomotive
vagoane. Fier de beton armat, Traverse Fier
lat, ptrat rotund. Oteluri superioare. Meta le de
format dimensiuni. Masini scule pentru
ateliere mecanice. Masini pentru industria lemnului.
lnstalatii complecte masini pentru fabricarea
crmizilor. Explosibile, capse fitil pentru indu-
miniere. Autopluguri Komnick. Aparate
pentru curatirea apei sistem Neckar. Aparate
telefonice, centrale telefonice automate. Instalatii
de laboratoare. Produse chimice. Instrumente pentru
dentistic.
Finanteaz de export
proclusele solului subsolului
Posed o
Cump
Posed o special vnza-
rea de lemne de foc, de i cocks
Intrepozite Magazine publice Bucureti,
Gara Dealul Spirei"
TELEFON 4179
359
www.dacoromanica.ro
GUS 287
Miscarea porturilor noastre 1923

1) BALCIC. - Vase 11 ungare, 8 belgiene, 6 norvegiene,
Romne : 17 cu kg. div., 5 rusesti, 5 suedeze, 4 egiptene, 1
179 694 ; :
danez, 1 spaniol filandez.
14 7928 kg. mart. div., 13 Vase
tori 160 ; vasele pa- : 41 cu 58.247.317 kg.
vilion : 17 romane, 7 bulgare, 3 gre- reale 8.097.662 kg. alte 1219
cesti, 2 italiene, persian suedez. ; : 455 837.079.617
Vase : kg. cereale 84.594.160 kgr. alte
: 17 7.506.481 kg. ; cu 14.899 ; vasele pa-
19.988 kg. div., 232 vilion: 152 italiene, 92 engleze, 52
'695 ; straine : 13 2.002.355 olandeze, 47 grecesti, 41 31
kg. ; 4892 kg. div., 22 franceze, 30 germane, 13 iugoslave,
125 ; vasele dupa 10 6 suedeze, 6 belgiene, 5
pavilion : 17 romane, 7 bulgare, 2 gre- norvegiene, 5 rusesti, 4 egiptiane,
2 italiene, persian suedez. danez filandez.
2) BAZIAS. Vase Vase de
: 70 69.723 kg. div., Romane : 3854 364.878.754 kg.
964 977 ; :
cereale 245.886.389 kg. alte
7 23 marinari; vasele pavi- 260.876 21.151 ;
lion: 70 romne 7 iugoslave. : 272.316.812 kg. cereale

1330
6.185.028 kg. alte 3613
Vase rinari ; vasele pavilion : 3854
Romane : 69 cu 119.425 kg. mane, 784 grecesti, 204 franceze, 71
1307 970 ; italiene, ungare, 50 cehoslovace, 46
: 7 364.000 kg. mart. div., austriace, 43 germane, 16 olandeze,
23 nmrinari ; vasele pavilion : 69 14 belgiene, 14 bulgare, 14 engleze, 4
7 iugoslave. rusesti ucrainian.
3) BECHET. - Vase : Vase esite:
Romne : 147 176.781 kg. : 3805 24.410.966 kg.
div., 348 1042 ; reale 21.851.474 kg. alte
strine : 237 536 95 258.815 20.361 ;
rinari ; vasele dupa pavilion : 182 bul- : 129854.921.129 kg. cereale
gare, 147 romane, 14 austriace, 14 1.435.419 kg. alte 3539
10 germane, 9 grecesti, 5 vasele pavilion : 3805
Cehoslovace 3 unguresti. 764 grecesti, 197 franceze, 71
Vase italiene, 62 48 austriace, 41
Romane : 138 cu 13.052.897 cehoslovace, 37 germane, 29 engleze,
9.105.934 kg. alte 294
15 belgiene, 16 olandeze, 12 bulgare,
1018
5 rusesti, ucrainian.
: 235
6.307.521 2.365.000 kg, alte 5) CALAFAT. - Vase
250 marinari ; Romane : 244 7.553.754 kg.
vasele pavilion : 183 bulgare, 138 reale 1.074.453 kg. alte cu
13 franceze, 12 australiene, 1457 1694 :
10 germane, 9 grecesti, 5 cehoslovace 202 cu 2.278.228 kg. cereale 4.450.432
3 unguresti. kg. alte cu 636 637
4) BRAILA. - Vase de Mare ; vasele pavilion: 244
Romane : 42 700.000 kg. cereale 54 austriace, 49 franceze, 43
64.500 kg. div. 1265
bulgare, 28 ungare, 14 cehoslovace, 7
rinari ; : 462 40.069.857 kg.
2 1 englez, 1 ger-
div. man, italiau, olandez, 1 belgian.
cu 14.896 vasele
pavilion : 153 italiene, 92 engleze, Vase
52 olandeze, 49 grecesti, 42 : 242 17.161.140 kg.
.32 franceze, 29 germane, 13 iugoslave, reale 16.102.366 kg. alte cu
www.dacoromanica.ro
288 ALMANACH ARGUS.
1214 calatori 1657 ; ; 83 cu 4.821.218 kg. cereale

197 cu 24.685.517 kg. cereale 9.774.430 kg. alte 250
kg. alte mad., cu 636 643 sele pavilion: 419 romane, 28
vasele pavilion: 242 germane, 22 grecesti, 9 franceze, 6 un-
romane, 48 franceze, 47 austriace, 44 gare, 4 austriace, 4 cehoslovace, 4 ita-
bulgare, 28 ungare, 15 cehoslovace, 7 liene, 2 rusesti, 2 jugoslave,
grecesti; 2 engleze, 2 otomane, ger- 1 otoman.
man, italian, olandez, belgian. 9) CETATEA ALBA. - Vase r
6) Vase Lipsesc date.
Romane : 811 386.927 kg. cereale
13.650.955 kg. alte 84.296 10) CETATEA. - Vase
2980 : 92 Romane : 150 cu 682.157 kg.
cu 645 kg. alte 196 div., cu 518 1414 marinad;
vasele pavilion : 811 48 : 36 cu 4 17
20 franceze, 5 cehoslovace, 5 vasele dupa pavilion : 150 romane, 15
ungare, 5 italiene, 2 austriace, 2 ger- austriace, 6 bulgare, 6 ungare, 5 gre-
mane, 2 olandeze, 1 bulgar, englez, cesti, 2 cehoslovace, 1 c e z,
otoman. olandez.
Vase esite: Vase :
Romane : 805 cu 35.026.623 kg. Romane : 148 14.374.012 kg.
reale 12.944.929 kg. alte cu reale 30.311 kg. alte marl. cu
88.399 2983 ; 1397 ; : 29
: 85 cu 31.254.940 kg. cereale 7.280.924 kg. cereale 1300 kg.
544.655 kg. alte 190 alte mad. 40 vasele dupa
vasele dupa pavilion : 805 44 pavilion : 148 11 austriace, 6
grecesti, 17 franceze, 5 italiene, 5 ungare, 5 grecesti, 4 bulgare, 2
hoslovace, 5 ungare, 2 austriace, 2 hoslovace, 1
olandeze, 2 otomane, 2 germane, 11) Vase de Mare
englez. :
7) CAVARNA. - Vase . Romane : 4 vase cu 1 128
70460 kg. mM. div:
17 ; straine : 28 vase cu 5
cu 3 407 straine tori 826 vasele dupe
8 cu 111.528 kg. div. cu 91 lion : 8 italiene, 4 romne, 4 engleze,
vasele dupa pavilion: 17 4 germane, 4 grecesti, 2 belgiene,
mane, 3 bulgare, 2 grecesti, 2 italiene francez, 1 norvegian, olandez,
otoman. suedez, ungar, iugoslav.
Vase Vase
Romane : 17 cu 5.530.011 kg. Romane : 4 7.251.463 kg. cereale
reale 406 streine : 8 120 ; : 28 47.651.693
2.074.809 kg, cereale 3050 kg. kg. cereale vasele
826
diverse ; cu 15 91 dupa pavilion: 8 italiene, 4 romane, 4
rinari ; vasele dupa paviliou: 17 engleze, 4 germane, 4 grecesti, 2 bel-
mane, 3 bulgare, 2 2 italiene giene, 1 francez, norvegian, olan-
dez, suedez, ungar, 1 iugoslav.
8) CERNAVCDA. - Vase b) Vase de
Romane: 425 1.117.930 kg. Romane : 983 23.370.139 kg. div.
reale 11.145.900 kg. alte marl 30.250 15.372
8882 4664 : ; : 49 kg. div.
84 1.667.264 kg. cereale 14.967.962 127 ; vasele dupa pavi-
kg. alte 228 lion: 983 romane 33 grecesti, 11 fran-
sele dupa pavilion: 425 romane, 28 ceze, 2 italiene, 2 ungare,
germane, 23 12 franceze, 4 englez.
austriace, 4 cehoslovace, 4 italiene, 3 Vase
ungare, 2 2 iugoslave, olan- Romane : 977 cu 36.449.548 kg.
dez, otoman. reale 1.965.502 kg. ;
Vase 30.744 15.314 ;
419 5.122.781 kg. : 51 cu 21.091.780 kg. cereale
reale 7.267.463 kg. alte marfu 4 128 ; vasele dupa
7467 calatori 4636 : pavilion: 977 omane, 33 grecesti,
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 289
franceze, 2 italiene, 2 ungare, 1 aus- pavilion : 308 romane, 48 bulgare

triac i englez. 37 grecesti, 27 austriace, 13 franceze,
12) CHILIA-VECHE. - Vase 12 ungare, 9 rusesti, 5 italiene, 5 oto-
mane, 3 germane, olandez.
: 189 cu 59.538 kg. div.
mrf. 742 cltori 3269 Vase
strine : : 301 cu 33070 kg. cereale
Vase 28.159.768 kg. alte 1538
: 189 cu 11.960 kg. cereale tori 1854 strine : 148 cu
35.963 alte 903 cltori 24.564 kg. cereale 2.083.268 kg. alte
3265 : mrf., 10 446
sele dupa pavilion: 301 romane, 43
13) CORABIA. - Vase ate: bulgare, 35 25 austriace, 15
Romane : 308 cu 797.140 kg. div. franceze, 9 cehoslovace, 2
mrf., 1804 1852 italiene, 5 belgiene, 2 germane,
strine : 160 cu 22.000 kg. div. olandez.
13 462 ; vasele
:Bank of Roumania
* Capital deplin Lire sterlire 300.000 *
C SII
64 Calea Victoriei No. 11
COMITETUL CENTRAL:
The VISCOUNT GOSCHEN. Lieut-Colonel Sir Albert
W. Barry, Esq. Stern, K. B. E., C. M. G.
The Hon, Sir A.
Lawrence, K. C. B. C de Cerjat Esq.
*
* BANCHERI LONDRA: *
***
Bank of England; Glyn, Mills, Curie & Co.
** Director General, D-I HERBERT LOCKE
DIRECTORI BUCURE5TI
* D-1 Alex. Lucasiewicz. Director
H. R. Saltmarsh M. Direct.-adjoint *
Al. Friedman i E. Mitrani, Sub-Directori
Face operatiuni de i de
********************4
cursul schimbului ? Cetiti numai ziarul
intereseazA Bursa
cunoateti
?
liber ? marele organ
Argus"
nomic
preocupa situatia Marfurilor ? din Mare
19
www.dacoromanica.ro
290 LMAN GUS
A.
CAPITAL DEBRIN .000.000 LEI

Interurban: Adresa
Chemicale, droguri, uleiuri eterice, preparate

galenice, ape aromatice concentrate, vinuri
medicinale, seruri vaccinuri, specialitti
indigene strine, articole farmaceutice etc.
Vat hydrofil, pansamente, tifonuri anticeptice,
articole de Kautschuk, etc.
0
O DEPOZITUL STABIL AL PRODUSELOR
O MARILOR INDUSTRII :
E. Merck, Darmstadt. Schimmel & Co. A. G., Dresden.
Meister Lucius J. D. Riedel A. G.,
Hchst a M. Britz.
E. Schering, Berlin. Hoffmann La Roche, Basel.
Bayer & Co., Elberfeld. Julius Grossmann, Hamburg.
Knoll Co., Ludwigshafen a R. Guldenwerke, Berlin.
Gehe & Co., Dresden. Chemische Fabrik Helfenberg.
Heine Co. A. G., Leipzig. A. G.
Chemosan A. G., Wien. G. Hell Co., Troppau.
Valvoline Co. Ltd., New-York. etc. etc. etc.
Consiliul de Administratie:
Preedinte: Dr. C. Schnell.
VicepreFdinte: V. Schreiber.
Dr. J. A. Hesshaimer, R. R. Forek,

J. Jonia, A. Tartler, A. Suru.
DIRECTIUNEA: R. Forek, Gh. Cuteanu, L. Graf.
409
000000000000000000000000
www.dacoromanica.ro
<ARGUS) 291
CONSTANTA
Traficul portului
de pe timp normal anual al portului Constanta
cu peste 200.000 tone, traficul total al directe cabo-
tajului portului intre 2-5 ori mai mare de cat traficul total al por-
turilor Galati Sulina, s. ex.
Repartitia traficului maritim al vechiului regat in 1922 a fost urmtorul :
Import tone Export in tone total In tone
Constanta 162.649 1.273.084 1.435.733
176.770 1.058.675 1.235.445
Galati 203.139 362.205 565.344
Sulina 63.560 530.681 594.241
Traficul portului Constanta a crescut in raport cu constructia lui s'a
sorat
mondial
1899 217.264 tone 1914 - - - 943.104 tone
1900 180.915 1918 - 46.294
325.335 1919 -
1901
1903
1910
685.758
1.071.932
1920 -
1921 -
- - - 562.585 93.209
252.810
1911 1.322.396
1912 1.435.783
1913 1.542.395
Starea a
Suprafata apei indiguita in port - - -
anteportului
Lungimea cheiurilor
----
exploatare -
60 hectare
14
danelor de incarcare - -
4402 metri
32
Platforma cheiurilor 14 hectare
instalatillor pentru cereale, 108 hectare
petrol, ferate, etc. - - 68
Platforme rezervate 26
Lungimea liniilor ferate 33
magaziilor 10.028 mp.
Puterea a uzinei centrale 1600 cai
Energia electrica (4 440
x 300 amp.) 528 kwati
Capacitatea silozurilor (2x 30.000 t.)= - - 60.000 tone
Debit de inmagazinare pe magazie 150 t. pe ora
predare 300
Capacitatea rezervoarelor de petrol (27 4000 t.) 108.000 tone
Debit de inmagazinare de produs 160 t. pe
predare
irantul vaselor ce pot opera la cheu - - - - 26 picioare
pentru vaselor
Capacitatea traficului porturi
la 1000 t. --
bazinul de petrol
cheuri nautilate -
29
I

1.500.000 t. pe an
Cum va fi in viitor
Suprafata apei indiguita 60 hectare
anteportului 14
www.dacoromanica.ro
292
cheurilor 5899 metri

danelor de incarcare 43
Platforma 24 hectare
instalatiilor 68 118 hectare
rezervatd 26
Lungimea liniilor ferate 60 km.
Suprafata magaziilor de tranzit 40.000 m. p.
Suprafata antrepozitelor etaj 15.000
Puterea a uzinei centrale 4800
Energia electrica 3500 kw.
Capacitatea silozurilor (R x buc. 30.000 t.) - 120.000 tone
Debitul de inmagazinare pe n:agazii 150 t. pe
predare
Capacitatea rezervoarelor de petrol (60 x 4000 t.) 240.000 tone
Debitul de inmagazinare a petrolului pe produs - 160 t. pe ora
predare a petroluluf produs - - - -

Tirantul vaselor ce pot opera la cheuri - - - - 27 picioare
bazinul de petrol 30
pentru halajul vaselor la 1000 t. - - -
Forme de radub 1 de 150 m.lung.
Capacitatea traficului portului cheuri utilate - - 4.000.000 t. pe an.
Dup proectul sporit
Suprafata apei indiguita in port 160 hectare
anteportului 22
Lungimea cheurilor 12.700 metri
danelor de incarcare 95 dane
Platforma cheurilor 54 hectare
instalatiilor 88 190 hectare
rezervata 95
Lungimea liniilor ferate 100
Suprafata magaziilor de tranzit 60.000 mp.
antrepozitelor etaje 30.000
Puterea a uzinei centrale 6000 cai
Energia electricd 4200 kw.
Capacitatea silozurilor (x 30,000 t.)
--- 120.000 tone
Debitul de inmagazinare pe magazie - - - - 150 t. pe ora
predare
----
Capacitatea rezervoarelor de petrol (80 buc. x 4000 t.) 300.000 tone
Debitul de inmagazinare a petrolului pe produs - 160 t. pe
predare
Tirantul vaselor ce pot opera in portul vechi 27 picioare
31
Cala pentru halajul vaselor pana la 1000 t. -
Forme de radub 1 de 150 m. lungime
275
Doc flotant
Capacitatea traficului portului 15.000.000 t. pe an.
MO
www.dacoromanica.ro
A 293
PRIZELE
Odat cu intrarea Romniei actiune toamna anului

1916, precum timpul rzboiului in seara de 28
Octombrie 1918, s'au un numr de vase.
Prin faptul CAPTURAREI s'a pus pe acele vase,
fie sub pavilion inamic, fie sub pavilion neutru, aliat sau natio-
nal, dar care s'au fcut vinovate de acte ostile, s'au
formele de lege adic: procesul verbal de
captur, inventarierea vasului a debarcarea
echipajelor cari, ulterior, au fost supuse regimului special de
izolare.
Tribunalul de Prize Maritime, instituit baza inaltului
decret regal No. 1632, publicat Monitorul Oficial No. 236,
din 4 lanuarie 1918, in prim instant, iar Curtea
perioar de Prize, a doua instant, operatiile de
ale agentilor captori, ofiteri ai marinei militare,
prin VALIDAREA capturei captura bine legal
cut, trecnd vasele in proprietatea statului; lar prin
DAREA capturei consider captura va-
proprietarilor sau armatorilor respectivi cu sau
care caz circumstant parte.
Tabloul vaselor a s'a validat in mod definitiv cu mimrul data

pronun(ate de tribunalul de prize al deciziilor pronuntate
ultima de Curtea superioara de prize
1) AHR Decizia 293 din 9 Mai 1923 C. S.; 2) ALSTER Dec. 289
din 9 Mai 1923 C. S.; 3) AMALIA sent. trib. 8 din 27 Mart. 1920; 4) APU-
CHIA sent. trib. 83 din Sept. 1922; 5) BELA (Lt. Gheorghiu) Dec. 69 din
22 Mart. 1922 C. S.; 6) Alexandrescu) sent. trib. 81 29 Nov.
1920; 7) BREDGE sent. trib. 148 din 30 Dec. 1922; 8) BRIGACH (Dealu
Cosna) Dec. 290 din 9 Mai 1923 C. S.; 9) CROATIA Dec. 296 din Mai 1923
C. S.; 10) CZOBEN (Arad) sent. trib 161 din 17 Nov. 1923; 11) ELIS GRITSCH
(Cetatea Dec. 44 din 15 Mart. 1922 C. S.; 12) FRIEDA sent. trib. 25
28 1920; 13) GARRAM (Turda) sent. trib. 160 din 17 Dec. 1920; 14)
GIURGIU Dec. 295 din 9 Mai 1923 C. S.; 15) GLANZ Dec. 76 din 22 Mart.
1922 C. 16) HALADAS (Lt. Pavelescu) Dec. 115 din 22 Mart. 1922 C. ;
17) HERNAD (Lt. sent. trib. 94 din 29 Nov. 1920; 18) (A ba
lulia) sent. trib. 93 din 29 Nov. 1920 ; 19) IRENE (Lt. Axente) Dec.
66 din 22 Febr. 1922 C. S.; 20) KALOCZA (Cluj) Dec. 86 din 2 Mart. 1922
C. S.; 21) KRONPRINZ RUPPRECT (Lt. Lepri) Dec. 150 din 3 Mai 1922 C. S.;
22) LAHN sent. 152 din 27 Ian. 1923; 23) LATORCZA (Lt. Isvoranu)
sent. trib. 162 din 17 Dec. 1920; 24) LECH (Arsenalul Marinei) Dec. 292
9 Mai 1923 C. 25) LEINE, Dec. 321 din 20 Jun. 1923 C. S.; 26) LEROS
(Oituz), (Vas de mare), sent. Trib. 39 din 18 Sept. 1920; 27) LORRY, sent.
Trib. 23 din 26 Jul. 1920; 28) LUIGGI, Dec. 320 din 20 Jun. 1923 C. S.; 29)
MARTHA, sent. Trib. 5 din 13 Martie 1920; 30) MEMMEL, sent. Trib. 153 din
27 Jan. 1923 ; 31) NICOLAE (Corabie), din 15 Jul. 1920 C. S.; 32)
NYLL (Lt. Ghiculescu), Dec. 314 din 20 Jun. 1923 C. S.; 33) PREGHEL, sent.
Trib. 45 din 1922 ; 34) RUHR (Dorna), Dec. 294 din 9 Mai 1923 C. ;
35) SAALE (Putna), Dec. 291 din 9 Mai 1934 C. S.; 36) SALZACH, sent.
Trib. 127 din 10 Dec. 1920; 37) SELLA (Cerna); sent. Trib. 24 din 26 Jul.
www.dacoromanica.ro
294 ALMANACH
1920 ; 38) (Abrud), Dec. 116 din 22 Martie 1922 C. S.; 39) SUCRAN
(Vas de mare), sent. Trib. 138 din 17 Dec. 1920 (defin); 40) SULINA, Dec. 70
din 22 Martie 1922 C. S.; 41) SZVIETECK (Sibiu), Dec. 108 din 22 Martie
1922 C. S.; 42) TEGLET, Dec. 270 din 28 Martie 1923 C. S.; 43) TELEMACOS,
sent. Trib. 97 din 14 Oct. 1922 ; 44) THERESE, sent. Trib. 41 din 27 Mai 1922 ;
45) TRINITAS (Lt. Stoicescu), sent. Trib. 159 din 17 Dec. 1920 ; 46) TUCH-
SISACH 1120 (Vas de mare), sent. Trib. 136 din 9 Dec. 1922 ; 47)
SEVERIN, Dec. 71 din 22 Martie 1923 C. S.; 48) VARNOV, sent. Trib. 124 din
4 Nov. 1922; 49) VERRA, sent. Trib. 193 din 21 Apr. 1923 ; 50) VINDABONA
(Lt.-Cdor. Stihi), Dec. 109 din 22 Martie 1922 ; 51) ZAR FERDINAND (Lt.
trescu), Dec., 151 din 3 Mai 1922 ; 52) Z. E. Dec. 322 din 20 Jun. 1922.
1) 29) Dec., 166 din 31 Mai 1922 C. ; 2) ANNA

32), Dec., 93 din 29 Martie 1922 C. S.; 3) ANDRINIKI 31), Dec., 39
din 1 Febr. 1922 C. S.; 4) ANDIOPI (Sab. 45). Dec., 245 din 1 Jan. 1923 C. ;
5) ANTI Sent. Trib. 127 din 4 Nov. 1922 ; 6) BERTA Sent. Trib. 125 din 4 Oct.
1922 ; 7) B. L. 129, Dec., 305 din 30 Mai 1923 C. ; 8) B. L. 131, Dec., 303
din 30 Mai 1923 C. S.; 9) B. L. 132, Dec., 308 din 30 Mai 1923 C. S.; 10) B. L.
133, Dec., 306 din 30 Mai 1923 C. ; 11) B. L. 137, Dec., 307 din 30 Mai 1923
C. ; 12) B. L. 147, Dec., 301 din 30 Mai 1923 C. S.; 13) B. L. 159, Dec., 302
din 30 Mai 1923 C. 14) B. L. 160, Dec., 304 din 30 Mai 1923 C. ; 15) B.
L. 162, Dec., 302 din 30 Mai 1923 C. S.; 16) B. L. No. (Cr. 172), Dec., 300
din 30 Mai 1923 C. S.; 17) CALIOPI 33), Dec. 237, din 30 Mai 1923 C. S.;
18) CLARA, Dec. 263 din 14 Martie 1923 C. ; 19) 32 (Mr. 20), Dec.
114 din 22 1922 C. S.; 20) 188 (Mr. 86), Dec. 84 din 22 Martie
1922 C. S.; 21) 194, Dec. 178 din 16 Sept. 1922. C S.; 22) DDSG. 240
(Mr. 18), Dec. 81, din 22 1922 C. 23) 274, Dec. 225 din 3
Ian. 1923. C. S.; 24) 366, sent. Trib, 120 din 4 Nov. 1922; 25)
443 (Mr. 41) Dec. 96 din 22 Martie 1922 C. S.; 26) DDSG. 3520, Dec. 126 din
5 Aprilie 1922 C. S.; 27) 5715 (Mr. 14), Dec. 87 din 22 Martie 1922
C. S.; 28) 5716 (Mr. 51), Dec. 74 din 22 Martie 1922 C. S.; 29)
5732 (Mr. 46), Dec. 106 din 22 1922 C. S.; 30) 5738 (Mr. 44)
Dec. 80 din 22 Martie 1922 C. 31) 6519 (Mr. 2), Dec. 11 din 22
1922 C. S.; 32) 6526 (Mr. 3), Dec. 102 din 22 Martie 1922 C. S.;
33) 6534 (Mr. 99), Dec. 98 din 22 1922 C. S.; 34) DDSG. 6536
(Mr. 40) Dec. 95 din 22 Martie 1922 C. S.; 35) 6543 (Mr. 104) Dec. 79
din 22 1922 C. S.; 36) 6552 (MM. A. 9), Dec. 319 din 20 Iunie
1923 C. S.; 37) 6558 (Mr. 10), Dec. 65 din 22 Martie 1922 C. S.; 38)
6559, Dec. 222 din 3 lanuarie 1923 C. S.; 39) 6572 (Mr. 91)
85 din 22 Martie 1922 C. S.; 40) DDSG. 6567 (Mr. 1), Dec. 101 din 22 Martie
1922 C. S.; 41) 6574 (Mr. 53), Dec. 104 din 22 1922 C. ; 42)
6592 (Mr. 110), Dec. 121 din 22 Martie 1922 C. 43) 6955
(Mr. 57), Dec. 99 din 22 Martie 1922 C. S.; 44) 6599 (Mr. 100) Dec.
103 din 22 Martie 1922 C. 45) 6730 (Mr. 4), Dec. 92 din 22 Martie
1922 C. ; 46) 6738 (Cr. 170), Dec. 45 din 15 Martie 1922 C. S.; 47)
6741 (Mr. 27), Dec. 90 din 15 Martie 1922 C. ; 48) 6765 (Mr. 93),
Dec. 64 din 15 Martie 1922 C. S.; 49) 8205 (Mr. 50), Dec. 73 din 22
1922 C. S.; 50) DDSG. 10013 (Mr. 38), Dec. 97 din 22 Martie 1922 C. S.;
51) 65105, Dec. Dec. 227 din 3 Ian. 1923 C. ; 52) 65106 (Mr. 42)
Dec. 112 din 22 Martie 1922 C. S.; 53) 65136 (Mr. 71), Dec. 122 din 22
1922 C. ; 54) 65137 (Mr. 56), Dec. 119 din 22 1922 C. ;
55) 65148 (Mr. 85), Dec. 118 din 22 1922 C. S.; 56) 65152
(Mr. 45), Dec. 78 din 22 1922 C. S.; 57) 65184 (Mr. 5), Dec. 75
din 22 Martie 1922 C. S.; 58) 65191 (Mr. 17), Dec. 82 din 22
1922 C. S.; 59) 65198, Dec. 226 din 3 Ian. 1923 C. S.; 60) (Mr.
19), Dec. 113 din 22 1922 C. ; 61) 65210 (Mr. 37), Dec. 83 din
22 Martie 1922 C. 62) 65220, Dec. 224 din 3 Ian. 1923 C. S.; 63)
65225, Dec. 318 din 20 Iunie 1923 C. 64) 65239 (Mr. 6), Dec.
72 din 22 Martie 1922 C. S.; 65) 65245 (Cr. 132), Dec. 317 din 20
1923 C. S.; 66) 65252 (Mr. 76), Dec. 89 din 15 1922 C. S.; 67)
www.dacoromanica.ro
ALMA NACH US 295
67129 (Mm. 9), Dec. 55 din 15 Martie 1922 C. S. ; 67136 (Mr.

109), Dec. 100 din 22 Martie 1922 C. 69) 67138 (Mr. 59), Dec. 88
din 22 1922 C. 70) 67144 (Mr. 54), Dec. 105 din 22 Martie
1922 C. 71) 67177, Dec. 120 din 22 Martie 1922 C. 72.
67182, sent. Trib. 121 din 4 Nov. 1922 73) DDSG. 67230 (Mr. 22), Dec.
din 22 Martie 1922 C. ; 74) DDSG. 67234, Dec. 316 din 20 Iunie 1923 C. ;
75) DDSG. fr No. (Cr. 189), Dec. 223 din 3 Ian. 1923 C. ; 76)
No. (Cr. 190), Dec. 228 din 3 Ian. 1923 C. ; 77) DANAE 34), Dec. 327
din 20 Iunie 1923 C. S.; 78) DIO-ADELFI 35), Dec. 284 din 2 Mai 1923
C. S.; 79) DUNAI 8, Dec. 259 din 14 Martie 1923 C. S.; 80) D. St. W. Nr. 6
Sent. Trib. 126 din 4 Nov. 1922 ; 81) D. S. T. V. 404, sent. Trib. 168 din 3 Mart.
1923 ; 82) ECATERINI 25), Dec. 164 din 31 Mai 1922 C. S.; 83) ELENA
G. (Ztl. 58), Dec. 170 din 4 1922 C. S.; 84) ELLY (Sab. 36), Dec. 19 din
25 lunie 1921 C. 85) EMIL-VICTOR, Dec. 17 din 25 1921 C. S.; 86)
EMMA (Sab. 33), Dec. 257 din 7 Martie 1923 C. S.; 87) EPTANISSOS 70)
Dec. 176 din 4 1922 C. S.; 88) ERNESTA (Ztl. 37) Dec. 235 din 7 Martie
1923 C. 89) G. D. 1, sent. Trib. 123 din 4 Nov. 1922; 90) D. 9, sent.
Trib. 207 din 5 Mai 1923 ; 91) sent. Trib. 210 din 18 Apr. 1921 ;
92) JOS (Ztl. 9), Dec. 37 din 1 Febr. 1922 C. S.; 93) MINIE, Sent. Trib. 9 din
27 Apr. 1920 ; 94) MFTR. E. 14 (Mr. 25), Dec. 23 din 11 Oct. 1921 C. 95)
MFTR. E. 19 (Mr. 64) Calipso, Dec. 31 din Febr. 1922 C. S.; 96) MFTR E.
20 (Mr. 24) Yolanda Scrivanos, Dec. 323 din 20 lunie 1923 C. ; 97) MFTR.
9 (Mr. 77), sent. Trib. 189 din 28 1921 ; 98) MFTR. 315 (Mr. 21), sent.
Trib. 66 din 24 Nov. 1920 ; 99) MFTR. 403 (Mm. 20) sent. Trib. 48 din 23 Oct.
1920 ; 100) MFTR. 411 (Mr. 39), sent. Trib. 73 din 24 Nov. 1920 ; 101) MFTR.
416 (Mr. 15), sent. Trib. 76 din 24 Nov. 1920 ; 102. MFTR. 421 (careasa), sent.
Trib. 178 din 3 Martie 1923 ; 103) MFTR. 425 (Mr. 30), sent. Trib. 68 din 24
Nov. 1920 ; 104) MFTR. 426 (Mr, 26), sent. Trib. 75 din Nov. 1920 ; 105. MFTR, 428,
sent. Trib. 47 din 23 Oct. 1920 ; 106) MFTR. 436 (Mr. 90) sent. Trib. din 1921 ;
107) MFTR. 504 (MR. 112), Sent. Trib. 164 din 17 Der. 1920; 108) MFTR. 509
<MR. 62), Sent. Trib. 190 din 28 Ian. 1921 ; 109) MFTR. 516 (MR. 29), Sent.
Trib. 72 din 24 Nov. 1920 ; 110) MFTR. 510, Sent. Trib. 43 din 23 Oct. 1920 ;
111) MFTR. 551 (MR. 80), Sent. Trib. 194 din 28 Ian. 1921 ; 112) MFTR. 606
(MM. 36), Sent. Trib. 41 din 23 Oct. 1920 ; 113) MFTR. 609, Sent. Trib. 44 din
23 Oct. 1920 ; 114) MFTR. 611, Sent. Trib. 204 din 5 Mai 1923 ; 115 MFTR.
614 MR. 920), Dec., 324 din 20 lun. 1923 C. 116) MFTR. 630 (MM. 29),
sent. Trib. 49 din 23 Oct. 1920 ; 117) MFTR. 633 (MR. 101), sent. Trib 195 din
28 Ian. 1921 ; 118) MFTR. 655 32), sent. Trib. 67 din 24 Nov. 1920 ;
119) MFTR. 670 (MR. 114), sent. Trib. 165 din 17 Dec. 1920 ; 120) MFTR. 677
(MR. 74), sent. Trib. 192 din 28 Ian. 1921 ; 121) MFTR. 680 (MR. 48), sent.
Trib. 191 din 28 Ian. 1921 ; 122) MFTR. 683, sent. Trib. 205 din 5 Mai 1923 ;
123) MFTR. (MR. 177 bis), sent. Trib 45 din 23 Oct 1920 ; 124) MFTR. 693,
sent. Trib. 70 din 24 Nov. 1920 ; 125) MFTR. 700, sent. Trib. 13 din Mart. 1922 ;
126) MFTR. 701 (MM. 26), sent. Trib. 46 din 23 Oct. 1920 ; 127) MFTR. 706
(MR. 97), sent. Trib. 126 din 29 Ian. 1921 ; 128) MFTR. 718 (MM. 28), sent.
Trib. 42 din 23 Oct. 1920 ; 129) MFTR. 727, sent. Trib. 12 din 29 Mart. 1922 ;
130) MFTR. 740 (MR. 23), sent. Trib. 71 din 24 Nov. 1920 ; 131) MFTR. 747
(MR. 106), sent. Trib. 106 din 17 Dec. 1920 ; 132) MFTR. 764 (MR. 79), sent.
Trib. 188 28 Ian. 1921 ; 133) MFTR. 779. sent. Trib. 69 din 24 Nov. 1920 ;
134). MFTR 780 (MR. 43), sent. Trib. 74 din 24 Nov. 1920 ; 135) MFTR.
No. (CR. 159), Dec., 325 din 20 1923 C. S.; 136) MARIA, sent. Trib. 151
din 27 Ian. 1923; 137) MARCZI, sent. Trib. 212 din 18 Apr. 1921 ; 138) MARCO,
Lec., 262 din 14 Mart. 1923 C. S.; 139) MARIA-ELENA 19), Dec., 38
din Febr. 1922 C. S. ; 140) M.B.R. PETER, Dec., 287 din 2 Mai 1923 C. ;
141) RENE, Dec., 299 din 30 Mai 1923 C. ; 142) NATALIA (MM. 42),
Dec., 21 din 30 1921 C. ; 143)-NATHAN, sent. Trib. 245 din 19 Nov. 1921 ;
144) NEOS-TELEMACOS (Ztl. 42), Dec., 40 din Febr. 1922 C. 145) OR.ON,
sent. Trib. 224 din 13 1921 ; 146) PAUL Dec., 24 din 30 Oct. 1921
C. S.; 147) PUICA 40), Dec., 165 din 31 Mai 1922 C. 148) RITTA-
OETTLIE, Dec., 27 din 23 Nov. 1921 C. S.; 149) ROLAND, Dec., 26 din 18
Nov. 1921 C. S.; 150) ROZA, sent. Trib. 240 din 20 Sept. 1921 ; 151) RUDI
(Ztl. 44), Dec. 36 din Febr. 1922 ; 152) S. D. 21 (MM. 35), 140 din
Mai 1922 ; 153) S. D. 27 (MR. 52), Dec., 155 din 22 Mart. 1922 ; 154) S. D. 33
www.dacoromanica.ro
296 ALMANACH
(MR. 82), Dec., 156 din 22 Mart. 1922 ; 155 S. D. 45, 246 din 28 Febr. 1923 ;
156) D. 46 (MR. 61), Dec. 157 din 3 Mai 1922 ; 157) S. D. 58 (MM. 38), Dec.,
139 din 1 Mai 1922 ; 158) S. D. 62 (CR. 133), Dec., 330 din 10 1923 ; 159)
S. D. 63, Dec., 245 din 28 Febr. 1923 ; 160) S. D. 68, Dec. 244 din 28 Febr. 1923 ;
161) D. 73 (MR. 65), Dec., 152 din 3 Mai 1922 ; 162) D. 88 (MR. 35), Dec.,
153 din 3 Mai 1922 ; 163) D. 99 (MR. 115), Dec., 332 din 10 1923 ; 164)
S. D. 104, Dec., 337 din 10 Jul. 1923 ; 165) D. 108, Dec., 336 din 10 1923 ;
. 166) S. D. 112 (MR. 116), Dec., 333 din 10 1923; 168) S. D. 122, Dec. 334
din 10 1923 ; 168) S. D. 125 (CR. 162), Dec. 335 din 10 1923; 169) S.D.
fr No. (CR. 191), Dec., 331 din 10 1923; 170) No.
(CR. 158) sent. Trib. 170 din 3 Mart. 1923 ; 171) No. (CR. 187)
sent. Trib. 169 din 3 Mart. 1923; 172) No. (CR. 194, sent. Trib. 173
din 3 Mart. 1923 ; 173) No. (CR. 195), Dec., 268 din 21
Mart. 1923 ; 174) No. nume (CR. 196), sent. Trib. 172 din 3 Mart.
1923 ; 175) No. nume (CR. 197). sent. Trib. 162 din 24 Febr. 1923 ;
176) No. nume, sent. Trib. 177 din 17 Mart. 1923 ; 177) S. A. B. 5
(CR. 160), sent. Trib. 147 din 25 Nov. 1922 ; 178) S. A. B. 11 (Barja 904), sent.
Trib. 206 din 5 Mai 1923; 179) S. A. B. 16, sent. Trib. 194 din 21 Apr. 1923 ;
180) de Rhin No. sent. Trib. 157 din 17 Febr. 1923 ; 181) de
Rhin No., sent. Trib 160 din 17 Feb. 1923; 182) de Rhin No.,
sent. Trib. 195 din 17 Febr. 1923 ; 183) de Rhin No., sent. Trib. 196
din 17 Febr. 1923 ; 184) de Rhin No., sent. Trib. 197 din 17 Febr.
1923 ; 185) Dec., 261 din 14 Mart. 1923 C. ; 186) SCHIFF IV (Vas
spital) 187) SOFIA D. (Gigi) MR. 107), Dec. 41 din Febr. 1922 C. S.; 188)
SUCEAVA, Dec., 217 din 13 Dec. 1922 C. 189) SZENT-GYORGY sent.
Trib. 209 din 18 Apr. 1921 ; 190) T. S. Nr. 2, sent. Tr. 189 din 27 Martie
1923 191) URANIA (ZTL. 192) UZ EL Dec. 8 din 19 Mai 1921 C. S.
193) VALERIA (MM. 43) Dec. 22 din 30 Jun. 1921 C. S. 194) Z. T. L. 18 (MR.
31) Dec. 275 din 18 Apr. 1923 C. S. 195) Z. T. L. 140 Dec. 276 din 18 Apr.
1923 196) Z. T. L. 101 Dec. 277 din 18 Apr. 1923 C. 197) Z. T. L. 20 (CR.
138) Dec. 279 din 18 Apr. 1923 198) Z. T. L. 15 (CR. 169) Dec. 278 din
Apr. 1923 Dec.
1) UNIUNEA No. 1, Dec. 236 din 20 Apr. 1923 C. S.; 2) No. 2,

Dec. 204 din 29 Nov. 1922 C. ; 3) UNIUNEA No. 3, Dec. 202 din 29 Nov.
1922 C. S.; 4) UNIUNEA No. 4, Dec. 201 din 29 Nov. 1922 C. ; 5)
No. 5, Dec. 209 din 29 Nov. 1922 C. 6) UNIUNEA No. 6, Dec. 205 din 29
Nov. 1922 C. S.; 7) UNIUNEA No. 7, Dec. 200 din 29 Nov. 1922 C. 8)
UNIUNEA No. 8, Dec. 207 din 29 Nov. 1922 C. S.; 9) UNIUNEA No. 9, Dec..
206 din 29 Nov. 1922 C. S.; 10) UNIUNEA No. 10, Dec. 203 din 29 Nov. 1922 ;
11) UNIUNEA No. 11, Dec. 208 din 29 Nov. 1922 C. S.
Lista vaselor a captur s'a invalidat mod definitiv fie prin neapelarea
sentintei de tribunalul de prize, fie prin deciziunea pronuntaa
ultima de Curtea superioara de prize
In dreptul vas se
al superioare ca data au
1) CLARA MELCHIOR, Dec. 283 din 2 Mai 1922 C. ; 2) EMILIA, Dec.

2 din 15 Jul. 1920 C. 3) IRIS (Vas de mare), sent. Trib. 77 din 22 Dec.
1920; LILLY, Dec. 194 din 17 Nov. 1922 C. S.; 5) NELLY, sent. Trib. 154
din 17 Dec. 1920 ; 5) POLIMITIS (Vas de mare), Dec. 340 din 10 Jul. 1923 ; C. S.
1) ACHILLE (Sab. 47), Dec. 237 din 24 Jan. 1923 C. S.; 2) ALEXANDRU
7), Dec. 285 din 2 Mai 1923 C. S.; 3) ALFRED PEIRANO (Ztl. 200),
219 din 27 Dec. 1922 C. S.; 4) ALICE D., sent. Trib. 81 din 23 Dec. 1922;
www.dacoromanica.ro
ARGUS 297
5) AINOS CHEFALOS, Dec. 258 din 7 1923 C. ANA S., Dec.

252 din 252 din 7 Martie 1923 C. 7) ANETA PASSALLACQUA, Dec. 220
din 27 Dec. 1922 C. 8) ANGHELIKI V., Dec. 138 din Mai 1923 C. S.;
9) ARGES, Dec. 193 din 22 Dec. 1922 C. 10) AUGUSTO (Sab. 44), Dec.
239 din 24 Jan. 1923 C. ; 11) BOSFOROS, Dec. 158 din 3 Mai 1922 C. S.;
12) BL. 3, Dec. 250 din 28 Jan. 1923 C. S.; 13) BL. 103, Dec. 251 din 24 Jan.
1923 C. 14) BL. 107, Dec. 141 din 3 Mai 1922 C. S.; 15) BL. 108, Dec. 247
din 28 Jan. 1923 C. S.; 16) BL. 112, Dec. 142 din 3 Mai 1922 C. S.; 17) BL.
115, Dec. 144 din 3 Mai 1922 C. S.; 18) BL. 117, Dec. 248 din 28 Jan, 1923
19) BL. 121, Dec. 143 din 3 Mai 1922 C. S.; 20) BL. 122, Dec. 146 din 2 Mai
1922 C. 21) BL. 136, Dec. 249 din 28 Jan. 1923 C. 22) BL. 136,
145 din 3 Mai 1922 C. 23) sent. Trib. 243 din Nov. 1921; 24)
CARLO (Sab. 50), Dec. 43 din 1 Feb. 1922 C. S.; 25) CASTRO (Sab. 40), Dec.
168 din 4 Jul. 1922 C. S.; 26) CECILIA, Dec. 28 din 21 Dec. 1921 C. S.; 27)
CONSTANTA, Dec. 286 din 2 Mai 1922 C. ; 28) CORNELIA 6), Dec.
282 din 2 Mai 1922 C. 29) COSTEL, Dec. 211 din 6 Dec. 1922 C. S.; 30)
CUTALIS Dec. 183 din 15 Nov. 1922 C. S.; 31) DIO-FILI, Dec. 29 din 21 Dec.
1921 C. S.; 32) DDSG. 62, Dec. 231 din 3 Jan. 1923 C. S.; 33) 197,
scos de sub judecata trib. de prize conform J. C. M.; 34) DDSG. 254, Dec. 57
din 15 Martie 1922 C. 35) DDSG. 280, scos de sub prin J. C. M.;
36) DDSG. 411 (MM. 16), Dec. 58 din 15 Martie 1922 C. S.; 37) 5015,
Dec. 232 din 3 Jan. 1923 C. S.; 38) DDSG. 5721, Dec. 233 din 3 Jan. 1923 C.
S.; 39) DDGS. 6521, Dec. 50 din 15 Martie 1922 C. 40) DDGS. 6575, Dec.
52 din 15 Martie 1922 C. S.; 41) DDGS. 6701, Dec. 49 din 15 Martie 1922 C.
S.; 42) DDSG. 6705 (MM. 15), Dec. 63 din 15 Martie 1922 C. 43) DDSG.
6714, Dec. 46 din 15 Martie 1922 C. 44) DDGS. 6722 (MM. 23), Dec. 61 din
15 Martie 1922 C. S.; 45) DDSG. 6781, Dec. 51 din 15 Martie 1922 C. 46)
DDSG. 65.208, Dec. 48 din 15 Martie 1922 C. S.; 47) DDSG. 65.238, scos de
sub prize prin J. C. M.; 48) DDSG. 67.124 (MM. 1), Dec. 56 din 15 Martie 1922
C. S.; 49) DDSG. 67.147 (MM. 25), Dec. 62 din 15 Martie 1922 C. S.; 50)
67.151 (MM. 19), Dec. 59 din 15 Martie 1922 C. S.; 51) DDSG. 67.175,
Dec. 54 din 15 Martie 1922 C. S.; 52) DDSG. 67.195, Dec. 47 din 15 Martie
1922 C. ; 53) DDSG. 67.204 (MM. 8), Dec. 53 din 15 Ivlartie 1922 C. S.; 54)
DDSG. 67.207 (MM. 21), Dec. 60 din 15 Martie 1922 C. 55) DDGS. 67.516,
Dec. 230 din 3 Jan. 1923 C. 60) DDGS. 13.001 (Leonidion), Dec. 234 din
24 Jan. 1923 C. S.; 61) ELENA, Dec. 212 din 6 Dec. 1922 C. 62) ELENI,
Dec. 124 din 5 Apr. 1923 C. S.; 63) EMANOIL, sent. Trib. 15 din 12 Apr.1920;
64) EMIL, Dec. 188 din 15 Nov. 1922 C. S.; 65) ERISSOS, Dec. 182 din 15
Nov. 1922 C. 66) ERNESTA-SDELA (Ludmila), Dec. 177 din 16 Dec. 1922
C. S.; 67) ERNESTINA B., Dec. 6 din 5 Mai 1921 C. 68) EUFESIMA, sent.
Trib. 88 din 30 Nov. 1922; 69) (Sab. 48), Dec. 30 din 21 Dec. 1921
C. S.; 70) FALCIU, sent. Trib. 295 din 18 Martie 1922; 71) FILIPOMINI (Zit.
203), Dec. 288 din 2 Mai 1923 C. S.; 72) FLORICA S., Dec. 135 din Mai 1922
C. S.; 73) FREDA, Dec. 215 din 13 Dec. 1922 C. 74) GRIGORIOS (Sab. 20).
Dec. 280 din 2 Mai 1923 C. S.; 75) HARALAMBOS, sent. Trib. 92 din 7 Oct.
1922; 76) IPAPANDI, Dec. 186 din 15 Nov. 1922 C. S.; 77) IRENE, sent. Trib.
227 din 30 Jun. 1921; 78) JACQUES, sent. Trib. 153 din 17 Dec. 1922 ; 79)
JEAN-COSTICA, Dec. 339 din Jul. 1923 C. S.; 80) JENNY, Dec. 178 din 15.
Nov. 1922 C.; 81) KIRIAKULA, Dec. 273 din 18 Apr. 1923 C.; 82) KORY, sent.
Trib. 59 din 10 Apr. 1922 C.; 83) LEFKA-ORI (Sab. 9), Dec. 221 din 27 Dec.
1922 ; 84) LUCIA (Ztl. 12), Dec. 240 din 24 Jan. 1923 C.; 85) Dec.
336 din 10 Jul. 1923 C.; 86) MARCEL A., Dec. 163 din 23 Mai 1922 C.; 87)
MARIA (Ztl. 8), sent. Trib. 80 din 23 Sept. 1922; 88) MARK, Dec. 3 din Sept.
1920 C. S.; 89) MARIA V., Dec. 67 din 22 Martie 1922 C. S.; 90) MARIA
CONTOGURI (Ztl. 2), Dec. 341 din 10 Martie 1923 C. S.; 91) MARY (Sab. 51),
Dec. 109 din 4 Jul. 1922 C. S.; 92) METTA, Dec. 256 din 7 Martie 1923 C. S.;
93) MIHAIL, Dec. 189 din 15 Nov. 1922 C. S.; 94) MINERVA, Dec. 7 din 19
Mai 1921 C. S.; 95) MORENO, Dec. 184 din 15 Nov. 1922 C. S.; 96) MFTR.
620, Dec. 199 din 17.Nov. 1922 C. S.; 97) MFTR. 626, Dec. 196 din 17 Nov.
1922 C. S.; 98) MPTR. 656, Decizia 198 din 17 Novembrie 1922 Supe-
99) MFTR. 674, Decizia 197 din 17 Novembrie 1922 Curtea Superioarit;
100) NEA-OLIMPIA (Sab. 25), Dec. 254 din 7 Martie 1923 C. S.; 101) NELLY-
OLGA, Dec. 210 din 6 Dec. 1922 C. S.; 102) NICOLAOS, Dec. 10 din 25
www.dacoromanica.ro
298 ALMANACH ARGUS
1922 C. S.; 103) NINA I-a (Sab. 42), Dec. 281 din 2 Mai 1923 C. S.; 104) NINA
II-a (Ztb. 49), Dec. 235 din 24 Ian. 1923 C. S.; 105) OLIMPIADE, Dec. 303 din
28 Martie 1922 C. ; 106) OTTO, Sentinta Trib. 22 din 17 lie 1922 ;
Dec. 185 din 15 Nov. 1922 C. S.; 108) PANAGHIS, Dec. 210 din 6 Dec. 1922
C. S.; 109) PAUL (Pincas), Dec. 192 din 22 Nov. 1922 C. 110) PENELOPI
P., sent. Trib. 244 din 7 Oct. 1921 ; 111) PENELOPI V., Dec. 137 din Mai
1923 C. S.; 112) PORTOLO No. 8, Dec. 161 din 24 Mai 1922 C. 113) POR-
TOLO No. 9, Dec. 162 din 24 Mai 1922 C. 114) PREZENTE, Sent. Trib.
87 din 30 Sept. 1922; 115) PREVEZA, Dec. 313 din 20 1923 C. S.; 116)
REBECA B., Dec. 274 din 18 Aprilie 1923 C. ; 117) RODOS, Dec. 338 din
10 1923 C. S.; 118) ROZA C., Dec. 205 Trib. din Martie 1921 ; 119)
RUDOLF (Sab. 27), Dec. 242 din 24 Ian. 1923 C. S.; 120) RUFKU, Dec. 253
din 7 Martie 1923 C. S.; 121) SEVASTIA, sent. Trib. 78 din 23 Sept. 1922 ;
122) SIZISMOS, sent. Trib. 79 din 23 Sept. 1922 ; 123) SLIVNITZA, sent. Trib.
11 din 8 Martie 1920 ; 124) SOFIA K., Dec. 191 din 22 Noemvrie 1922 C. S.;
125) SOFIA, sent. Trib. 4 din 6 Martie 1920 ; 126) SPIRIDON, sent. Trib. 2 din
8 Martie 1922 ; 127) SUZANNE, Dec. 216 din 13 Dec. 1922 C. S.; 128) SZIGI,
scos dela prize pentru J. C. M.; 129) SRD. 6 61), Dec. 298 din 30 Mai
1923 C. S.; 130) SRD. 9, scos de sub prize cu J. C. M.; 131) SRD. 20 (Ztl. 20),
scos de sub prize cu J. C. M.; 132) SRD. 21 (Sab. 32), Dec. 174 din 4 Iu'ie
1922 C. 133) SRD. 22 (Ztl. 1), scos de sub cu J. C. ; 134) SRD.
25 (Sab. 35), Dec. 173 din 4 1922 C. S.; 135) SRD. 31, scos de sub prize
cu J. C. M.; 136) SRD. 32 (Dobroudja), scos de sub prize cu C. M.; 137)
SRD. 42, scos de sub prize cu J. C. M.; 138) SRD. 55 23), scos de sub
prize cu C. M.; 139) SRD. 57 (Ztl. 24), scos de sub prize J. C. M.;
140) SRD. 61 (Sab. 38), Dec. 172 din 4 1922 C. S.; 141) SRD. 62 (Sab. 24),
Dec. 171 din 4 1922 C. S.; 142) SRD. 63 (Ztl. 26), scos de sub prize cu
J. C. M.; 143) TERESA (Sab. 31), Dec. 238 din 24 Ian. 1923 ; 144) TRIESTE Dec.
167 din 4 lulie 1922; 145) TRIBNITZA, sent. Trib. 12 din 8 Mai 1920 ; 146)
URANIA, Dec. 187 din 15 Nov. 1922 ; 147) VICTORIA Dec. 136 din Mai
1922; 148) VITTORIO (Evdochia), Dec. 241 din 24 Ian. 1923 ; 149) VLADIMIR
Dec. 233 din 24 1923 ; 150) WILLY (Sab. 52), Dec. 190 din 15 Nov. 1922 ;
151) Zeg. 11 (Mm. 11), Dec. No. 32 din 1 Feb. 1922 C. 152) ZEG. 12
(Mm. 12), Dec. 33 din 1 Feb. 1922 C. ; 153) ZEG. 13 (Mm. 13), Dec. 34 din
1 Feb. 1922 C. ; 154) ZEG. 14 (Mm. 14), Dec. 35 din 1 Feb. 1922 C. S.
1) ANA, Dec. 160 din 10 Mai 1923 C. 2) S. A. V. No. 9, Dec. 12 din 15

1921 C. ; 3) S. R. D. No. 3, Dec. 173 4 1922 C. S.; 4) VERRA,
Dec. 159 din 10 Mai 1923 C. S.
Vase
PROVIDENTA, Dec. 4 din 15 Nov. 1920 C. 1) Tanc. LUX No. I,
Dec. 180 din 15 Nov. 1922 C. 2) Tanc. LUX No. II, Dec. 181 din 15 Nov.
1922 C. S.; 3) APOLO No. 2, Dec. 309 din 30 Mai 1923 C. ; 4) APOLO No.
3, Dec. 310 din 30 Mai 1923 C. 5) MWRAGD 5, Dec. 312 din 30 Mai C. S.;
6) St. R. No. 5, Dec. 20 din 30 lunie 1921 C. S.; 7) PELES, Dec. 355 din 10
Julie 1923 C. 8) NFR. 470, sent. Trib. 82 din 23 Sept. 1922 ; 9) NFR. 308
(pletina), sent. Trib. 236 din 20 Sept. 1921 ; 10) Ceamul NIEMET HUDA, sent.
40 din 23 Oct. 1920 ; 11) Ceamul SEFKET, sent. Trib. 237 din Sept. 1921.
Pontoane
1) 2 Pontoane tubulare, Dec. 269 din 28 Martie 1923 C. 2) 9
17 din 25 Junie 1921 C. 3) DDSG. 48 (MM 3), Dec. 14 din 25 Junie 1921
C. S.; 4) DDSG. (Biurou) (MM. 2), Dec. 15 din 25 Junie 1921 C. S.; 5) DDSG.
(Birou) (MM. 10), Dec. 13 din 25 Junie 1921 C. S.; 6) DDSG. (Atelier (MM. 6),
Dec. 18 din 25 Junie 1921 C. 7) DDSG. (Atelier (MM. 7), Dec. 16 din 25
www.dacoromanica.ro
ARGUS 299
Junie 1921 C. S.; 8) 113, Dec. 11 din 25 Junie 1921 C. S.; 9) DDSG.
No. (CR. 1), sent. Trib. 119 din 4 Nov. 1922 ; 10) VISCO, sent. Trib. 58
din 19 Nov. 1920.
de No. 629 publicat Monitorul
Oficial" No. 19, din 27 Anrilie 1923, s'a dispas ca denumite din
goria care au validate definitiv declarate de de
de prize devenind proprietatea fie restituite proprie-
se va au vndute mod fortat,
vnzrei, de la Behles
clzeltuelele de stat eventuale reparatii.
CONST. C. TONEGARU
COMPTOIR-ANGLO-ITALO-ROMAN
SOC1ETATE IN NUME
Pasagiul I3ursei No. 2 Strada No.

Filiala Str. Mare No.79
Telegr.: CAIR - Dep. Calea No. 90
Teleg.: CAIR - 13ucureti
P R
permanente de marfuri generale ca:

de tot felul, articole chi-
imico-industriale, materii prime pentru
articole viticole, bumbace
droguri, coloniale, sfoar, saci, etc.
CERETI OFERTE
371
BANCA GENERALA
DE CREDIT
www.dacoromanica.ro
300 ALMANACH US
Societatea Genera
de Publicitate
Anonima
Lei 3.000.000
DIRECTORI:
Carol Schulder S. Berger
BUCURESTI Str. Eugeniu Carada No. 9
Karageorgevici)
11 84
(oncesiunea exclusiva
:: a Publicintei Ziarelor
ADEVARUL, DIMINEATA ARGUS
Contracte speciale de Publicitate cu toate

Ziarele din Tari
Conditiuni speciale de Publicitate
Ziarele din:
ARDEAL, BANAT, BUCOVINA
BASARABIA
389
www.dacoromanica.ro
ANACH ARGUS 301
COMERTUL
Sub influenta irnprejurarilor scumpetea marfurdor, a creat
mertul a inregistrat cursul gului o situatie In ade-
nului 1923 nefavorabil. vr, cAnd veniturile marei
Piata comerciala, a consumatorilor,
dela normala ei desvoltare salariati chiar comercianti n'au
mijloace artificiale, s'a in- crescut 25 ori,
criza. de cele din vrernurile normale,
Criza manifestata inca dela dexul de scumpete a traiului
anului 1922 provenita urrnatoarcle cifre, pentru anul
din accentuata disrproportie din- 1923 :
tre veniturile consumatorilor
disproportie a
pus consumatorilor o conti-
Ian. Dec. restrangere a
1 AUGUST 1916-100
1923 1923 1923 turilor, astfel lipsa de cereri
a constanta.
comerciantii, opti-
Alimente misti, au achizitionat stocuri
500 3.160 2.500 insemnate de spe-
Orez 000 4.660 ranta unei apropiate schim-
.170 3.300 Revirimentul nu
Ceai 2 500 4.000 5000 s'a produs. In schimb sca-
000 5.900 dentele marfurilor angajate
Fasole 500 7000 ,,cu plata la termen"
4.660 ele lipsa de credit.
de grau 1 875 2. 2.500 S'au formulat atunci cereri
2 000 2.660 3.330 de la de
Sare 2 III 2.66 2.000 30-40 la totusi
2 3.080 nu li s'au opus decat foarte
2.500 2.500 putine oferte. Aceste
Carne 2 III 3.25 3.000 mari, ar fi produs deficite
Lapte 75 1.75 2.500 insemnate negustorilor daca
Unt 5.000 urcarea a
6.038 marfurilor - sau mai exact
Peste 1 375 3. 2.500 apropierea de paritatea
Vin 750 5.000 - nu le-ar fi ani-
570 3.070 hilat diferentele.
1 250 1.750 Aceasta pentru cei care au
Spirt 1 560 1.560 necesari. Dar piata
Media 2.404 3.225 3.355 se resimtia de o acuta
de credit efectul
Imbrcminte din marele de
500 5.250
polite protestate, cursul
Haine anului, de ingrijoratorul
880 4. 4.400
2 400 3. 3.500 spor numeric, inregistrat de
2 250 2. 2.750 cererile de declarare in stare
2 330 4.160 3.500
de faliment.
Ciorapi Daca totusi falirnentele au
000 3.300
000 5.500 destul de restranse, faptul
400 2.400 2.400 se datoreste aranjamentelor
6.250 6.870 intervenite erciantii
Bumbac .
romani
Media 110
www.dacoromanica.ro
302 ALMANACH
Chestiunea datoriilor ne-

gustorilor strainatate a pre-
ocupat mult piata. 1 AUGUST 1916-100 Ian. lulie Dec.
a lost in 1923 1923 1923
care, tratative, a
ajuns un acord cu creditorii
englezi: datoriile tie esa- Diverse
lonate pe un termen mai Sapun 1 2.460
delungat, credito- Pahar 2 000 2.500
rilor garantia regulate Lemne de 2 500 2.500 2.500
integrale a datoriilor. Lenin de constructie . . 1.34G 2.8 I 2.500
Conventiunea subscrisa Petrol lampant 2 500 6.200 7.300
aceste in Anglia 1 3.600
(Manchester Londra) dupa Titeiu 930 3.300 2.600
a transformata, la noi, Piele crupon 700 820 1.110
In lege unui vot Piele 800 930
al parlamentului - a ridicat
numeroase protestri strai- Media 2.634 2.956
natate.
Media gen. a tutur. mart 2.46 3.258 3.474
In Decembrie 1923 s'a ajuns la comisie de a
o creditorii sunt o interesele
co-belgieni debitorii trii ale comertului vor fi
o conventiune care a
fost ratificata de soc.
a creditorilor francezi" ea nouilor impozite, a
fie in textul legii in mod venitu-
romne regularea datoriilor rile comerciale,
comerciantilor tn multe din ele delicata si-
faptul cu tot tuatie de a se atinge - spire a
multi tea face fat cererilor exage-
cianti, desi pusi la rate ale fiscului - de capitalul de
au trulaj sau de fondurile de
duri separate cu creditorii acolo unde ele- existau. In
Pltindu-le datoriile acestei politici pornit o
la superioare reactiune de organiza-
din care e dus la
Tot la capitolul regularii stavilirea abuzurilor
comerciantilor la desfiintarea impozitului
activitatea fecunda pe cifra de pentru
de .,Oficiul industriasi
externe". lui impozit fix.
* *
Un alt neajuns car s'a abtut Balanta comerciala a Romniei
asupra este desigur a fost mult mai ca anul
tarea beneficiilor, aplicarea 1922.
4egei combaterea speculei Desi exportatorii au fost loviti
ilicite. o de vexatorii,
legiuire, ar- valoarea exportului pe anul 1923,
bitrara, a czut, acum, desue- gnregistreaz un spor de 83 la
tudine o de sase
luni. dent, lei de
La anului, la ministe-
de a fost instituita o In raport cu valoarea dinainte
www.dacoromanica.ro
303
OvIz, 168.467 tone valoare de lei

)1roduse in anul 1923, nu repre- 620 258
(228.673 tone In valoare de lei 678
dect 70 la sut exportui 795 mii.)
- 476 aur, Porumb, 669.382 tone valoare de
670 lei aur. 2 miliarde 705 mil. 840 mii.
Socotind faptul c cifrele (291.649 tone valoare de lei 846
250 mii.)
lui date numai 8.403 tone in valoare de lei
principalele articole, pe 33 295
1913 reprezint totalul exportului, (5.909 tone in valoare de lei 21
putem spori prima 'cel pu- 065
la
neprincipale,
-
obtinem c
produsele lei 41
(3.955 tone
18,855 tone in valoare de
407 mii.
valoare de lei 6 mil.
realitate exportul anului expirat 994 mii.)
cel 8o la 119.494 tone In de
lei 77 290 mii.
de cel din vremurile dina- (76.902 tone valoare de lei 299
inte de 760 mii.)
faptul prima Petrol brut, 925 tone In valoare de
lei 908 mii.
se refer la intregit, (2 tone valoare de lei 6 mii.)
a doua reprezint cifrele Reziduri de 30.243 tone
gatului vechiu. balanta de lei 98 mil. 771 mii.
este con- (14.877 tone valoare de lei 32
806 mii.)
progres. Petrol 193.098 tone va-
Numeric, exportul nostru pe loare 764 609 mii.
nul 1923 se prezint astfel: (272.316 tone de lei 702
expediat peste granit mrfuri 666 mii.)
valoare de 13 tniliarde 642 milioane Benzina, 144.967 tone valoare de
lei 587 262 mii.
mii lei. Statul a taxe (131.584 tone valoare de lei
vamale, in valut forte, 262 573
4 miliarde 972 432 lei, Parafina, 40 tone valoare de lei
404 mii.
8 789 mii lei
428 (100 tone valoare de lei 868 mii.)
1922 la cari s'au taxe Uleiuri minerale, 15.044 tone va-
vamale valoarea de lei mili- loare de lei 107 133 mii.
ard 522 mil. 044 mii. (16.857 tone In valoare de lei 80
667
grupe de mrfuri ex- Nuele haraci, 83 tone in valoare
port se repartizeaz1 astfel: de lei 78 mii.
4354 tone valoare de lei 202 mii.)
30.369 tone In valoare de Scnduri de brad, 782.874 tone
lei 132 634 mii. de lei 961 mil. 842 mii.
(28.111 tone in valoare de lei 70 (622,122 tone valoare de lei 944
527 mil. 721 mii.
de 20.890 tone in valoare Alte lemne 86.916 tone in
de lei 145 276 mii valoare de lei 117 679 mii.
(33.735 tone valoare de lei 33 (49.300 tone In valoare de lei 46
mil. 735 mii.) 652 mii.)
SecarA, 10.780 tone valoare de Lemne de stejar, 9126 tone va-
lei 37 540 mii. loare de lei 26 316
(26.780 tone valoare de lei 90 (338 tone valoare de lei 393 mii.)
70 mii.
Orz, 798.084 tone valoare de lei Lemne de 12.670 tone
2 milialde 865 232 in valoare de lei 22 mil. 448 mii.
(581.980 tone valoare de lei 1 mi- (6685 tone in valoare de lei 7
liard 699 615 mii.) 122 mii.)
Trunchiuri de brad, 91.827 tone
Cifrele in parantezi sunt cele pe anul 1922. valoare de lei 36 765 mii.
www.dacoromanica.ro
304
(86.559 tone in valoare de lei 19 (174.207 capete valoare de lei

346 mii.) 364 351 mii.)
Lemne de foc, 1.156.792 tone In va- Oui, 31.598.323 In valoaie de
loare de lei 477 152 mii. lei 59 029
(1.114.429 tone in valoare de lei 456 (8.123.815 valoare de lei
916 8 946 mii.)
Tauri, 35 capete valoare de lei Vinuri, 395 tone valoare de lei 2
439 mil. 958
(400 capete in valoare de lei mil. (5522 tone valoare de 26
319 mii.)
Vaci, 6326 capete valoare de lei Sarea, 58,900 tone valoare de lei
31 753 39 844 mii.
(19.341 capete valoare de lei 55 (33.990 tone valoare de lei 24
105 miL) miL 388 mii.)
95.801 capete valoare de lei ** *
648 417 Tendinta de a
(125.361 tone In
482 mii.) a activ4. In piata
Porci, 90 capete In valoare de lei engros, preturile ale
180 mii. principalelor articole au fost:
Fluctuatiile pretului mrfurilor anul 1923
MRFEI uarie Aprilie Sept. Dec.
Manufactura
Bumbac 780-800 975-1025 1100 1125-117' 1050
America(yardul) 30 33-34 30-32 35 34-36 31V,
(metrul) . 33-35 36-38 36 37
Zefir . 34-36 37 35-37 38
Coloniale
tos . . . . 29 38-41 34-36 24-26 23-25 241/,
Orez (Rangon) . 17-19 14,50 161/4 17-18 17-17V,
Cafea (Santos) . 57-59 71-73 68 69-71 62-63
Untdelemii grec. 60 85 75 84-86 86-90 84-86
Fier 8-9 11,50 11 11-12 10-11

Cue 12 20 18-19 16-17 16 16-17
. . 12 18 17,50 16 16
Privirea retrospectiv de mai sus In ultimii cinci media

1923 mult inferior soc. comerciale pe ac-
nului precedent. tiuni au
Sub masurilor restric- Anul 1919 13.75
tive si a cererilor exagerate fis- 1920 11.75
cale, in ultimii ani, 1921 10.71 0/0
intreprinderile comerciale a 1922 8.44 0/0
oprit. Nu se 1923) 6.75
Chiar au Cifrele acestea destul de
sit acest fel de care ca mai fie nevoie de
s'au lansat primii ani de un comentar. STROE
cari nu o dividentelor acordate de societtile
comerciale a ciror bilant a aprut in
rentabilitate multumitoare. Oficial la
www.dacoromanica.ro
ALM.ANACH 305
BLCIURILE DIN ROMANIA

Vechiul Regat
Februarie in 2, Intmpinarea Dom- lulie In 20, la Campulung,
i, la Roznov, (Neamtu), Floresti (Vaslui), Drmnesti
nesti, (Gorj), Galati. In 8 la Piatra. Budesti-Ghicai (Neam-
Martie in 9, 40 la tu), Flticeni, (Ba-
nesti, Oncesti Grind Radiana Giurgeni (la-
mita), (Neamtu), Brancoveni lomita), Dumitresti (R.-Sdrat). In 24, la
(Romanati), Jupa, Ciupagea Inv), (Roman). In 27,
Campu Mare (Arges), Tecuciu Pantelimon, la Ocna Curtea-
deru (Teleorman), Giurgeni (Ialomita). de-Arges, Davideni (Neamtu), Argin-
In 13, Bogddnesti, Onesti In 25 toaia (Mehedinti), Drghiceni
Greci Tigveni (Ar- (R.-Sdrat), Vaideeni
ges), Chiojdeni, (R.-Sdrat), Ne-
gresti (Vaslui), (Gorj). La August la 6, fat, la
Teodor, Iasi. In Lociu (Mehedinti), Poenari (Arges),
zei, Marti Miercuri la Vaideeni Neamtu (Muscel), Mogoesti Roman,
cea). In Duminira la Iasi, Damienesti (Roman), Bogdana (Tu-
tesh Ciurgeni, (la- tova), Galati. In 15, Maria Mare,
lomita) Roznov (Neamtu), Negresti (Va- Tg.-Jiu, Curtea-de-Arges, Constanta
Dumitresti (R.-
AprHie In 23, Gheorzhe, la Moi- Giurgiu, (Abatoriu), Giur-
nesti Brgdoani (Neamtu), geni (Ialomita), Cotroceni (Ilfov), Voi-
testi, Nesporesti (Roman), Slatina, nesti, Deleni (Vaslui), Casin
racal, Lupoaia (Mehedinti), R.-Sdrat, Sinaia (Prahova). In 29, Mircesti, lugani
Pitesti, (R.-Sdrat), Polovraci (Roman). 30, la Corntel.
(Schitul), Preajba (Gorj), Slobozia (la- Sf loan, la
lomita), Frtesti mnesti, (Ia-
Maiu 21, Constantin lomita), Davideni (Neamtu), Mircesti,
la (Bacdu) Dobro- Iugani (Roman). In 30, la
teni Roznov (Neamtu) Galati. Corntel (Dambovita).
La Domnului, Pitesti,
Jiu, Uda Campu-Mare (Arges), Septembrie In 8, la
Mrculesti (Muscel), Brila, tine 25
(lalomita), Neamtu, nesti (Gorj), Giurgeni (Ialomita), Buda
(Roman) R.-Sdrat. La (R.-Sdrat), Bogdana Ciochina
curesti, Mavrodin (Teleorman), Oltenita Valea (Roman),
la Busteni (Prahova). In 14, Ziva
dria (Teleorman), Vaideeni In la Drgsani Negresti (Vaslui),
la Piatra- Scheia (Roman), Te-
Neamtu, Chiojdeni (lalomita), Pitesti, lega (Prahova).
Ulmeni (Arges), Luciu, (Ialomita), Octombrie 14, Vinerea Mare,
Negoesti Jilava Piatra, Tg.-Jiu, Godeni (Muscel),
Negresti (Vaslui). (Ialomita), Galati. In 26, la
lunie in 24, la Moinesti Lupoaia (Romanati),
Focsani, Iptesti, Buda (R.-Sdrat), Negresti (Vaslui).
Colentina-Teiu Giurgeni Noembrie 8, la Ocna,
mita, Pitesti, Campulung, Corntel, Drmnesti,
buneti, Brosteni (Mehedinti). In 29 Piatra, (Prahova).
la Onesti Vi- Decembrie 2, Comnesti (Ba-
ziru-de-Sus (Brdila), Brosteni In 5, la Piatra. In 7, la
mita),Talpa (Neamtu), Boghecea, Neamtu, Borosesti, Negresti
Buruenesti (Roman) Giurgiu. (Vaslui), Sutesti (BrAila).
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Transilvania
Ahead (Alba de jos) 17 Februarie, 21 (Sibiu) 17 16 August ;
15 Septembrie, 8 Decembrie ; (Ciuc) 12 Ianuarie, 8 Au-
(Turda Arie) 6 Martie, 2 gust ; (Ciuc) 6 Mar-
Noembrie ; (Tarnava-Mare) 17 tie, 27 Septembrie ; George
Martie, 16 Iunie, 8 ; (Ciuc) 24 Martie, 8 Decembrie; Ciuc-
Mare (Trei-Scaune) 3 Februarie, 9 Maiu (Ciuc) 20 Aprilie, 27 Oc-
16 Decembrie; (Alba de jos) 12 tombrie ; (Cojocna) 27 Februarie
Ianuarie, 25 Aprilie, 6 August, 3 Oc- 31 Martie, 19 August, 20 Octombrie,
tombrie ; (Alba de jos) 20 28 Decembrie ; Mare)
bruarie, 22 August; Alba (Alba 24 Martie, 12 27 Septembrie, 30
de Jos) 25 Martie, 13 lulie, 17 Sep- Decembrie ; Cojoena (Cojocna) 2 Apri-
tembrie, 4 Decembrie; Mare lie, 23 Octombrie;
(Cojocna) 24 Ianuarie, 19 12 Oc- (Odorhei) 11 Februarie, 21 Aprilie, 24
tombrie ; (Sibiu) 7 Februarie, 29 August.
'6 August; Apold Mare) 10 (Solnoc-Dobaca) 19
Martie, 24 Noembrie ; (Alba de 21 Mai, 6 August, 3 Decembrie ; Depa
jos) 23 Ianuarie, 12 ; de (Hunedoara) Ianuarie, 30 Aprilie, 21
jos 23 28 Septembrie ; 17 August ;
Mare) 1 Februarie, 11 (Tarnava Mica) 16 Februarie, 18 Aprilie,
Aprilie, 29 23 Noembrie ; Avrig 11 Julie, 2 Octombrie ; Drag (Cojocna)
31 24 Martie, 23 5 August, 25 Oc-
(Tarnava-Mare) 12 Februarie, tombrie.
21 Mai, 17 Septembrie ; Baia de (Odorhei) 21 Ianuarie, 22
(Hunedoarea) 5 Martie, 4 3 Sep- 26 Mai, 16 Septembrie.
tembrie, 3 Decembrie ; de 22 Mai, 27 August,
pie (Mure-Turda) 18 Aprilie, 13 Oc- 23 Noembrie ; (Braov) 13
tombrie ; Beclean (Solnoc-Dobaca) 24 Martie, ; Frunzoasa (Ciuc)
Martie, 26 Mai, 25 August, 17 Noem- 1 Aprilie, 17 Iunie, 27 August, 25
brie ; Biertan (Tarnava-Mare) 4 Aprilie, cembrie.
23 August; (Tarnava-Mare) 15 (Solnoc-Dobaca) 21 lanuarie
lanuarie, 24 Martie, 29 Aprilie, 30 Sep- 16 Aprilie, 10 13 Octombrie ;
tembrie ; Bistrita 4 (Mure Turda) 12 Ianuarie
Mai, 13 August, 5 Noembrie ; (Alba Mai, 12 Noembrie ; (Ciuc)
de jos) 22 19 23 22 Martie, 2 25 August, 30
brie ; Borgo-Prund (Bistrita 1 embrie ; (Cojocna) 7 Aprilie
Aprilie, 17 Octombrie; Borosneul-Mare 11 28 Noembrie ; (Turda-
(Trei-Scaune) 5 Februarie, 7 Mai, 13 Arie) 21 lanuarie, 25 lanuarie, 8
August, 28 Decembrie; (Arad) tombrie ; (Hunedoara) 19
19 Aprilie, 17 Septembrie, 3 Decembre ; Aprilie, 13 Octombrie.
Brad (Hunedoara) 6 August, 5 lunie, (Hunedoara) 2 Februarie, 15
4 Septembrie, 4 Decernbrie; Brasov August ; Hida (Cojocna) 24 Martie, 3
9 Octombrie; Br (Trei Octombrie ; (Colocna) 12
Scaune) 12 Ianuarie, 26 13 nuariq, 11 Februarie, 25 Martie, 13 Mai,
tembrie; 7 Ia- 13 June, 8 Septembrie, 12 Noembrie,
nuarie, 7 Aprilie, 15 13 Octombrie. 9 Decembrie ; nedoara (Hunedoara)
Caz (Alba de jos) 9 Ianuarie, 12 Mai, 15 Martie, 15 Mai, 28 31
20 Septembrie ; (Turda Arie) tombrie.
28 Martie, 23 Mai, 9 15 August, (Turda-Arie) 18 Aprilie, 20
22 Octombrie ; (Ciuc) 17 Septembrie ;
bruarie, 11 lunie, 3 Octombrie ; 14 lanuarie, 13 Martie, 9 Mai, 23 lunie,
(Ciuc) 18 Aprilie, 19 Ianuarie, 14 8 Septembrie, 7 Noembrie ; (Alba
embrie ; (Tarnava-Mare) 24 de jos) 16 Mai, 13 Octombrie ;
prilie, 3 Septembrie ; Cetatea de (Hunedoara) 6 lanuarie, 24 Martie, 26
Mare) 10 Februarie, 24 Mai, 23 15 August, 28 Septembrie.
26 Mai, 8 August, 8 Decembrie ; (Solnoc
Turda) 3 Februarie, 6 Mai, 19 Ianuarie, 25 Martie, 27 Mai, 8
(Sibiu) 13 Ianuarie, tembrle Uneuresc (Solnoc Do-
24 Martie ; (Solnoc-Do- baca) 6 lanuarie, Mai, 24 lunie, 14
18 Februarie, 27 Mai 6 Sep- Sep tembrie ; (Turpa-Arie) 16
tembrie ; Cincul Mare Mare) Februarie, 12 Aprilie, 2 8 Sep-
24 Februarie, 2 22 Septembrie ; tembrie.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 307
(Turda-Aries) 21 (Mures-Turda) 17 Martie, 17 Septem-

28 23 lie, 2 Noembrie ; Mar- brie ;
pod (Sibiu) 26 Mai, 20 Octombrie ; (Sibiu) 1 Ianuarie, 24 Sep-
(Tarnava Mare) 20 Februarie, 30 Sdn-Marfin (Odorhei)
lunie, 11 Septembrie, 17 Noembrie; bruarie, 19 August ;
(Tarnava Mare) 12 (Cojocna) 7 lanuarie, 7 Aprilie, 27 Sep-
gust ; Miercurea (Sibiu) 11 Februarie ; tembrie ; Sebesul (Sibiu) 16
14 lunie, 29 Octombrie; nuarie, 11 Aprilie, 11 August ;
lui (Ciuc) 31 lanuarie, 9 Mai, 30 (Trei-Scaune) 26 Februarie,
nie, 16 Septembrie ; (Turda 16 Aprilie, 18 lunie, Octombrie ; Sibiu
ries) 11 Ianuarie, 17 Mai, 21 ; (Sibiu) 20 Aprilie 1 Septembrie, 30
(Cojocna) 24 16 Mai, 5 cembrie ; Sir
bruarie, 25 Iunie, 14 Septernbrie, 17
August, 23 Decembrie ; Noembrie ; (Tannva-Mare)
trita Nasaud) 18 Mai, 14 Septembrie; 3 Martie, 11 22 Octombrie ;
(Tarnava Mare) 11 Aprilie. Mare (Tarnava-Mare) 11 Mai, 30 Oc-
(Cojocna) 23 lanuarie, tombrie; Mare)
15 Aprilie, 18 Octombrie ; Bis- 11 29 Octombrie ; (Fa-
trita-Nasaud) 14 Mai, 20 August, 26 27 Aprilie, 10 August, 20 Oc-
(Sibiu) 21 Ianuarie, 9 Mai, 6 tombrie ; Mare (Bistrita Nasaud)
Octombrie. 18 Septembrie ;
(Alba de jos) 19 Martie, re) 7 Aprilie, 20 Octombrie.
lie, 7 Decembrie (Odorhei) 6 (Mures-Turda 4
Martie, 2 lunie, 21 Septembrie, 8 lanuaiie, 20 Martie, 2 Ianuarie, 22 Au-
cembne (Solnoc-Dobaca) 31 gust, 24 Octombrie Secuilor
Martie, 15 Mai, 19 27 Septem- (Trei-Scaune) 21 Aprilie, 15 Octombrie
brie, 19 Decembrie ; (Hune- 23 Decembrie ; Teaca (Cojocna) 19 Ia-
deoara) 1 Martie, 22 Mai, 21 Septem- nuarie, 18 Aprilie, 14 23 Octom-
brie, 23 Noembrie ; (Sibiu) 26 brie ; (Alba de jos) 7
Mart,. 16 August; (Trei Scaune), 15 August, 26 Octombrie ;
5 Ianuarie, 22 Aprilie, 23 5 (Turda-Aries) 15 Februarie, 11 Apnlie,
cembrie. 11 27 August, 23 Noembrie ;
Petrisu (Bistrita-Nasaud) 19 Martie; (Turda-Aries) 15 Februarie, 11
15 Octombrie; (Hunedoara) Aprilie, 11 27 August, 23 Noem-
2 Mai, 2 Octombrie; brie.
(Trei-Scaune) 19 Martie, 7 Mai, 2 Uioara (Alba de jos) 28 Martie,
13 Octombrie ; Porambacut de August ;
3 Aprilie, 21 August. de 18 Februarie,
de (Odorhei) 11 Aprilie, 25 lunie, 12 Septembrie; (Hu-
12 8 Septembr,ie; nedeoara) 11 Aprilie, 27 Decembrie;
sesc (Mures-Turda) 6 29 de (Alba de jos) 11
Aprilie, 28 10 Octombrie ; 12 Noembrie ; de sus (Turda-
teag (Solnoc-Dobaca 24 Aprilie, 29 Aries) 3 26 Mai, 10 August, 6
nie, 15 Septembrie ; Retisdort Noembrie; Vistea de 24
nava-Mare) 12 Mai; Rodna-Veche Martie, 14 August.
8 Februarie, 21 Aprilie, (Trei Scaune) 7 Februarie,
14 Ianuarie, 28 18 Octombrie, 3 13 26 Septembrie, 14 Noembrie ;
Decembrie; (Alba de jos) 14 23 Aprilie, 8 Sep-
Martie 26 Septembrie ; tembrie.
(Caras-Severin) 24 Martie, brie, 30 Octombrie, 2 Noembrie ; Com-

12 Mai, 22 Septembrie, 23 Decembrie ; (Timis-Torontal 16 Februarie,
(Timis-Torontal) 11 Ianuarie, 12 nie, 30 Septembrie.
Aprilie, 12 Julie, 20 Septembrie. (Caras-Severin) 25 Februa-
(Caras-Severin) 17 Aprilie, 4 rie, 10 Octombrie ; Detta Timis-Toron-
Septembrie ; (Cara-Severin) tal) 8 Martie, 31 Mai, 28 August 15
16-18 Ianuarie, 17-19 Aprilie, 24- Noembrie.
26 lulie, 18-20 Septembrie ; (Caras-Severin) 2 Ianuarie, 19
(Timis-Torontal) 13-16 Martie, 22-25 Februarie, 26 Martie, 4 Mai, 25
Mai, 14-17 August, 25-28 Septem- 14 August, 22 Octombrie, 2 Decembrie.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
Lipova (Timis-Toronta1) 23 Aprilie, (Caras-Severin) 12 Martie,

20 lie, 8 Septembrie, 8 Noembrie; 12 ; Orsova (Caras-Severin) 18-
(Caras-Severin) 24 Ianuarie, 25 20 Aprilie, 4-6 Septembrie.
Aprilie, 19 13 Octombrie. Timisoara (Timis-Torontal) 6-10
Mehadia (Caras-Severin) 4 lanuarie, tie, 15-19 Mai, 31 Julie, 4 August, 11
22 Martie, 21 lunie, 18 Octombrie; -15 Septembrie, 4-8 Decembrie.
(Caras-Severin) 22
prilie, ;M Veche (Ca- Vinga (Timis-Torontal) 11 Mai, 10
ras-Severin) 8 Aprilie, 14 August ; August, 21 Septembrie.
Baia-Mare (Satul-Mare) 6--8 lanuarie, 26 Mai, 21 22 August, 8 Octom-

3-5 Martie, 2-4 lunie, 11-13 Au- brie, 5 Decembrie ; Mare (Satu-
gust. Mare) 27 Februarie, 29 Mai, 31 Julie'
(Maramures) 24 Februarie, 23 Octombrie.
Cri ana
Arad (Arad) 14-18 Martie, 20-24 Mare (Bihor) 1-6 Martie,
17-21 Octombrie. 14-19 30 Augustt-4 Septem-
(Bihor) 6-7 Februarie, 24- brie, 30 Noembrie-4 Decembrie.
25 Aprilie, 24-25 30-31 (Arad) 20 Aprille, 13 Julie,
tombrie ; Borosircu (Arad) 13 12 28 Septembrie.
Octombrie, 25 Decembrie. Radna (Arad) 9 Mai, 3 Octombrie.
(Salagiu) 13 Februarie 20 Mar- Stmleul-Sdvaniei 14 Martie,
tie, 5 lunie, 10 28 August, 9 Oc- 30 Mai, 12 Septembrie 12 Decembrie.
tombrie, 11 Decembrie; 31 Ianuarie, 27 Mar-
rad) 6 Aprilie, 14 Septembrie, 23 Noem- tie, 25 Aprilie, 20 lunie, 29 August, 31
brie ; Cnzsna (Salagiu), 7 Ianuarie, Octombrie.
Aprilie, Julie, 30 Septembrie. (Bihor) 11 Februarie,
lest (Bihor) 12 Februarie, 5 Ianua- 3 lunie, 21 Septembrie.
rie, 11 Septembrie, 4 Decembrie.
(Arad) 30 Martie, 3 Octom- (Sdlagiu) 19 Februarie, 21 Mai,
rie. 20 August, 19 Noembrie ; Zarand (A-
(Sdlagiu) 1 Februarie, 22 rad) 23 Februarie, 25 Mai, 10 August,
prilie, 29 Mai, 28 Septembrie. 14 Decembrie.
Buco vina
(Cernauti) 27 Iunie, 25 August, 14 Septembrie, 20
15 Septembrie, 21 Octombrie, 21 Noem- 7 Aprilie, 5 Mai,
brie. 8 Innie, 16 August, 30 Noembrie;
(jud. 13 Aprilie 8 nita (Visnita) 13 Ianuarie, 18 Aprilie,
Noembrie. 23 lunie. 8 Septembrie, 14
Sadagura (Cernauti) 25 lanuarie, 20 Octombrie.
Julie, 1 Octombrie, 16 Noembrie ; Si- (Zastava) 17 Martie, 12
ret (Siret) 2-4 Februarie, 15-17 Au- nie, Noembrie.
gust, 6-8 Decembrie ;
rojinet) 19 8 Septembrie ; (Cernauti) 19 3-5 Ju-
ceava (Suceava) 2 lanuarie, 8 20, lie, 31 Octombrie-7 Noembrie.
Basarabia
DE VITE
In e Jua. Hotin, cornunele Hotin, Edi-
noti, Romanati.
comunele Jud. Soroca, comunele Climanti, Flo-
Nisporeni, Straseni. Arionesti.
www.dacoromanica.ro
309
Jud. comunele: Parlita, Romanova, Abekladkeb

ciulea.
Jud. Orhti, comunele : Tarevca
Samascani de Sus. In Jot
Jud. Ismail, comuna Ismail. comuna :
Jud. comuna Cahul. comunele : Lipcani
comunele Tighina Secureni.
trovca, Comrat, Puhoi, Gura- Jud. comunele : Zgurita,
presti Plopi.
Cetatea comunele ; Ce- comunele: Nicoreni,
tatea-Alba, Bairarncea, Tazlic, lexandreni, Ungheni, Flesti
novca-Rusa. cauti.
comunele :
In bistea.
Jud. coniunele : Bujor comunele :
Vorniceni. Chilia-Noua.
comunele: Noua-Sulita Jud. comunele : Baimaclia
Briceni. Leova.
Sorora, comunele : Rujnita, Ver- Tighina, comunele :
ingeni Cusmirca. Noui, Cimislia Ceadar-Lunga.
comunele : Chischereni, Alb, comunele :
Sculeni Cornet-Gara. lomtirovca, Artiz Tecutina.
comunele: Peresicina
Cuizovca. In
Jud comunele : comuna Carpineni.
Nerusai. comuna Sofia.
comuna Salcuta. Ismail, comunele: Ismail, Reni,
Cetatea comuna Staro-
cazaci Jud. comuna Troitea.
comuna Cubei.
lu Mercuri
comuna Malinti. In
Soroca, comunele: Soroca Jod comuna
dusita.
Jud. comunele : Varatec, In
conestii-Vechi Obreja-Veche.
comunele : Ci- Jud. Soroca, comunele : Briceni
misenti Tersetei-Vechi.
Jud. Cahul, comunele :Mungoi connmele: Balti, Cor-
rateni. Glodeni Zabriceni.
Tighing, comunele : Sturzeni, Ismail, comuna Reni.
ziar coticlian
www.dacoromanica.ro
310 ALMANACH ARGUS
0000000000000000,0000000
granger
Socit onye
Filiale de la Socit de Belgique au capital et rserves
de Frs. belges 338.384.143
propre et rserves Frs. 121.850.000
Sige Social: B R UX EL LE S, 66 Rue de Colonies
Succursales en Roumanie BUCAREST,
BRAILA.
Calea Victoriei No. H
SUCCURSALES ET AGENCES
ANGLETERRE; Londres ROUMANIE: Bucarest,
FRANCE: Paris EGYPTE: Le etc,
ALLEMAGNE: Cologne CHINE: Pking,
ETATS-UNIS: New-York Tienstsin, Hankow
Banques allies et correspondants dans le monde entier

Conseil d'Administration
: Jean (Gouverneur de la de Belgique),
Prsident
Chevalier de Wouters Docteur en droit, Vice-President et
Administrateur-Dlgu
Alexis Van Damme, Administrateur-Dlgu
Allard, (Banquier Bruxelles, Administra-
teur de diverses Societs belgo-roumaines) Administrateur
Edouard (Ngociant Anvers, President
de la Banque Belge)
Hector Carlier, (Administr.-Dlgue de la Banque
d'Anvers, Adm. de plusieurs soc. belg.-rourti.
Baron Edm. Carton de Wiart, honor. de
S. M. le Roi des Dir. de la Soc. Gn.
de Belgique.
Edouard de Brabander, (Directeur de la
de Belgique)
Francois, (Docteur en droit)
Emille Francqui, (Ministre d'Etat de Belgique, Dir.
de la Soc. de Belgique)
Baron Auguste Goffinet, (Secrtaire honoraire de
S. M. la Reine des
Jadot, (Ingenieur, Adm. de diverses socits
de chemins de fer et de tramways)
Henri Leboeuf, (Adm. de la Banque d'Outremer)
O Paul Mayer, (Administrateur de Socits)

O Paul Ramlot, (Administrateur de banque)

Membres du Comit de Direction
O Jean Jadot, President du Conseil d'Administration
Chevalier de Wouters, Vice-President du Conseil d'Administr.
Alexis Van Damme, Administrateur-Dlgu
Paul Ramlot, Administrateur-Dlgu
Baron Edmond Carton de Wiart, Administrateur
Francqui, ministrateur 336
000000000000000000000000 0
www.dacoromanica.ro
ALMANACH US 311
ARGUS"
Organ al comertului, industriei finantei
nd to : S. Pauker H. F. Valentin
Director: Grigore Gafencu
Redactori:
T. Pisani, H. Johnson-Viator, Geor- tescu, Alex. Petrovici, N. Missirliu, M.
ges Horia, E. Cerbu, Anastasiu, Bucur, N. Bernfeld, Misu Demetrescu,
Dr. Iliescu, Culianu, Alex. S. Cratunescu, Suhamel, I.
Hurtig, Strce, Radu Matei, R. C. M. Libros, Georges Manta, I. Linden-
Dragomirescu, Petrescu, Hara- berg, M. Theodorescu.
lamb A. Rosman,
Colaborato ri din
C. Garoflid, Andrei Corteanu, M. Hurmuz Aznavorian, D. G. Chitoiu,
Manoilescu, Ing. C. Casassovici, Chicos, dr. Teodorescu, D. I.
dr. N. Dascovici, Stanescu, dr.
ciu, G. Ionescu-Sisesti, Eugen chianu, D.
Colaboratori din streintate

Dr. Gustave Le Bon, Bertrand Nogaro, Edouard Payen, Raphael-Georges
Levy, dr. G. Vissering.
Notite asupra colaboratorilor din streinatate

GUSTAVE LE BON savante,
proportiile mondiale ale acestei
D-rul Gustave Le Bon, la El e autorul Psihologiei
1841, prin urmare azi octogenar, a des- Multimilorz, al Socialis-
voltat o activitate prodigioasa in al Evolutiei Materiilor , al
meniile variate dar ale psiho- Evolutiei Fortelor - pentru a cita
logiei ale sociologiei. scrierile cele mai populare, traduse
Ca Clrnenceau, el a pornit dela zeci de limbi streine.
medicina. Dar prin
poezie teatru, pentru ca BERTRAND NOGARO
la politica, d. Gustave Le Bon a apro-
fundat, mai psihologia experirnen- Profesor la Facultatea de Drept
tall arheologia. La 1884 obtinand din Paris
ca medic, o misiune in a
tut istoria civilizatiilor a artelor, care EDOUARD PAYEN
indreptat, in mod firesc, in partea
a doua a carierii sale spre sociologie, Edouard Payen, deputat Camera
spre ramurile ei principale, filosofia e unul din cei mai
economia nationala. publicisti ai Frantei de azi.
Lista a lucrarilor sale, Ca membru al Parlamentului al
cunoasterea pe care a de Comisiunilor economice din face
www.dacoromanica.ro
312 ALMANACH
parte, ca redactor principal la Journal de Banca Na-

des la revista l'Economiste a Olandei se bucura de un
Franaish, d. Payen urmareste zilnic, nume care depsea granitele
condus de cea mai sngtoas doc- semndtatea trii in care functiona.
toate chestiunile principale ale parte din inflorirea pe care a
economiei nationale, politicei vamale, deosebi dela
transporturilor, comertului industriei. coace, este datorit conducerii D-lui
Scrisul e bogat in Vissering, care nu e numai unul din
precise, competinta sa in materie din cei mai mari practiciani ai opera-
siguranta in judecatd, dau totdeauna tiunilor de ci un teoretician
articolelor pe care le scrie, o autori- original subtil al chestiunilor mone-
tate tare. Memoriile sale asupra situatiunii
RAPHAEL-GEORGES economice a problemelor financiare
de n'au urmate
Senator, membru al Institutului, d. in practica, au inspirat mod cons-
Rapha6-Georges Lvy tant proiecte de asanare care
un remarcabil. Pose- s'au in Apus.
o vast literard, el a creat Expert la conferinta dela Bruxelles
o foarte doctrind, liber inspirat el a lost consultat in toate chestiunile
de teoriile clasice. Cercetrile, privitoare la colaborarea financiard a
scrierile studiile sale financiare au statelor europene colaborare in care
o valoare considerabild. Lui i se da- a totdeauna o conditie indis-
toreste statornicirea legilor generale pensabild pentru refacerea Europei.
ale schimbului, a variatiei creditului Vederile sale asupra inflatiunei, asupra
Statelor a mecanismului crizelor e- crizei monetare asupra solutiunilor
conomice bancare. ei, sunt publicate in anuarul institu-
Raphal-Georges Lvy este un mare tului Grotius" comentate in
amic al Romaniei, pe care a vizitat-o an de revistele economice din
de mai multe ori odat nu a lumea.
vre-un prilej ca s manifeste Olan-
via lui simpatie pentru tara poporul Rapoartele anuale ale
nostru. dei, redactate semnate in fiecare
Dr. VISSERING
de d-I Vissering, sunt
economice statistice aprofundate,
Dr. G. Vissering, presedintele Bncii de tablouri diagrame
Nationale Olandeze ; vice prese- plecte, cari dau cea'mai orientare
dinte conferintei internationale dela asupra evolutiei conjuncturii
Bruxelles. care trecern.
Societti noi
(1920-1923)
Numrul
treprinderilor Capital
1920 143 144.655.000 lei
1921 124 899.669.300
1922 104 549.833.000
1923 66 333.300.000
Acordarea avantagiHor legei de incurajare a industriei

Provizorii Definitive
1921 101 547 647
1922 126 527 653
1923 53 216 269
www.dacoromanica.ro
ANACH 313
DREPT 51 LEGISLATIE
- Lmurirea ctorva legi mai de
seam. Repertoriul general al legilor dela
28 Noembrie 1922 acum
de HURMUZ AZNAVORIAN
Doctor in drept din Paris, avocat
Constitutia e legea fundamentald,

abuzurile de putere, prin afirmarea indepen-
Mon. Of. No. 282/1923 dentei celor trei puteri stat : legislativd, executivd,
judeatoreascd. Prima constitutie
dela 1866, luna care s'a modificat la 1879, 1884, 1917, 1923. Ideia unei
constitut in sens occidental s'a ndscut 1821-23, cnd s'a pus pohti-
chestia izgonirei fanariotilor. Primul pact fundamental de organizare
a Munteniei Moldovei, a Organic (1832). Prin
acest Regulament s'a creiat Adunarea Ordinara in care nu intrau repre-
clerului ai boerimei, adunare, care avea dreptul se Portei
Impdratului Rusiei, cnd avea nemultumiri impotriva Domnului.
n'avea nici o independent/ A doua Constitutie, de de puterile
europene e din Paris, prin care se creia o adunare moldove-
o alta munteneascd o la Focsani, cu scopul de
a legi. Alex. Cuza-Vodd, prin lovitura de stat a creiat vine,
dela Julie 1866, care a luat ca model constitutia belgiand.
Origina Organizrei politice administrative a unui stat in forma
tutionald o gsim la englezi. Acei cari au popularizat aceast au
francezii, cea mare din 1789. De atunci, tot cursul primei
mtti a secolului al 19-lea, toate statele europene au luat ca model Constitutia
francezd. Pentru alcatuirea Constitutiei noui a Romniei Mari s'au prezentat
mai multe proiecte de partidele politice, care : Ante-Proectul
de Constitutie, de cercul de studii al partidului liberal; Ante-Proectul
de Constitutie de sectia de studii a partidului ; Ante-Proectul
de d-1 profesor C. Berariu.
Reforme politice. Noua Constitutie principiul democratic al
tului universal, cu sistemul reprezentrei minorittilor. S'a modificat compunerea
senatului prin numirea unui numr mai mare de senatori de drept. Se
toate incettenirile realizate prin legi decrete legi, rezolvind chestia
evreiass. S'a modificat art. 7 sensul naturalizarea nu se mai face prin
legi. Reforme economice. S'a nationalizat subsolul. S'a trecut in domeniul public
toate apele producdtoare de energii motrice. S'a desfiintat
contenciosul administrativ, abuzurile puterei executive putnd fi anulate pe
calea dreptului comun. S'a creiat legislativ, menirea de a ajuta la
facerea coordonarea legilor. Naturalizarea profit sotiei minori.
Presa. S'a suprimat competinta exclusiv a Curtei jurati, in materie de delicte
de Calomniile de pres se de tribunale. Se introduce,
dreptul nostru public, prin art. 21, principiul solidarist al interventionismului
capital Cate. Se admite ca a doua romneascd, biserica
greco-catolica.
Legea pentru organizarea Femeia poate avocat. Ori-ce petitie intro-

ductiv de instant/ apel, opozitie, recurs, tre-
unificarea barourilor. bue de un avocat sub pedeapsa
Mon. Of. No. 251/1923 ttii. Avocatii au un privilegiu pentru onorariile ce
li se datoresc. Avocatul e asimilat cu functionarul
public. Ori-ce ofens adus avocatului exercitiul i sau in locahil
resc e considerat sa ultraj. Ori-ce avocat poate pleda in tot cuprinsul Romniei-Mari.
www.dacoromanica.ro
314 ALMANACH US
Legea pentru Consiliile comunale stabi'esc maximale

prin ordonante pe cari le Aceste
reprimarea speculei donante pot fi atacate de vanzatori cat
Mon. No. 59/1923 de consumatori, In termen de 10 zile la Minis-
terul de Industrie Comert. E o adevarata
tiune populara. Acapararea ca distrugerea marfurilor sunt sever pedepsite.
E pedepsit consumatorul care mai scump de cat trebue. E o
contra de rzboi. Legea are un Regalament (Monitorul Ofi-
cial No. 83/1923).
E prima Incercare de organizare a functiunei
Lege pentru Statutul func- publice. E asociatia pen-
tionarilor publici tru interese profesionale. Dreptul de greva e
Mon. 60/1923 I
suprimat.
Aceasta lege a r a o mai

Lege pentru unificarea contributiunii repartizare a sarcinelor cari
directe pentru Infiintarea impo- apasa pe contribuabili. Incercare
la fel s'a cu legea d-lui N.
zitului pe venitul global. Titulescu din 1 August 1921,
Mon. Of. No. 253/923 n'a lost aplicare. Sistemul
legei consta a impune adevaratele
realitati economice, sub de impozite elementare (cultura
losirea cladirilor, averea mobi comert industrie, (salarii) profesiuni
libere alte venituri accidentale). Cota de impunere
Aceste venituri ale unui contribuabil, adunate la un venitul global.
Asupra acestui venit se aplica impozitul progresiv. Cotele sunt mai reduse de
cat legea d-lui N. Titulescu . S'a suprimat cedula C. impozitul asupra
ploatarei agricole. comisiune stabileste impunerile.
Lege privitoare la acordarea unui ter- In dreptul comercial e un prin-

cipiu constant, consacrat, de art.
men de gratie cu va- 4 c. corn. judecator nu pot a-
superioara corda termen de
Mon. Of. No. 35/1921 ca evite o catastrofa,
debitorilor ca schimbul
unei garantii, apreciate de justitie, eo de trei
nici o lege generala a
Lege privitoare la regularea platii a situatiunei
toriilor particulare stipulate in creiate debitorilor de contracte
dinainte de a execu-
cu valuta superioara. tare se cere azi. Legea a luat
Mon. Of. No. 47/1923 tere urma tranzactiei acceptate
de creditorii englezi. Debitorul
e de executare timp de 12 ani, cu conditia ca el dea anu-
mite garantii faca anuale. S'a creiat acest scop
tune, la Banca
Lege asupra proprietatei Se recunoaste autorilor moral de con-

trol asupra operei, care nu se poate Instreina.
literare artistice Dreptul de autor 30 de ani
Mon. No. 68/1923 moarte. Sotul supravietuitor are aceleasi drep-
ca copiii. Ori-ce opera de trebue
; n'o cei drept, Min:sterul are acest drept dupa 3
ani moarte. Daca editorul nu se reziliaza. Nu se pot
aduce operei modificarl dupa moarte. Cat timp opera de nu e publicata
creditorti n'au nici un drept. Dreptul de proprietate asupra originalului dreptul
de reproducere sunt distincte, obiectul a doua contracte eparate. Ope-
rile anonime, pseudonime postume apartin aceluia care a tratat cu editorul.
Opera apartine traducatorului. NeIntelegerea colaboratori se tran-
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 315
de tribunal. Discursurile politice pledoriile, cad in domeniul public, nu

se pot colectiona in brosuri, consimtimantul autorilor. Articolele de
ziare sau reviste semnate sunt proprietatea semnatarilor. Plagiatul e pedepsit
ca delict de contrafacere.
REPERTOR1UL
legilor, regulamentelor, decretelor, jurnalelor, etc., publicate
Monitorul Oficial dela 28 Noembrie 1922
pn la 4 August 1923
Academia de comerciale, dii de bere. (M. Of., 279 din 25
Doctorat. Martie 1923).
Legea p. organizarea uni- Berthelot. Referatele Minist. agriculturii
ficarea Corp. de advocati (Monitorul la generalului
Oficial, No. 251 din 21 Februarie Berthelot. (M. 79 din 11
1923). 1923).
Advocat. Decizie asupra Noului tarif Bucovina Modif. unor articole din
al lucrarilor advocatilor din Bucovina gulamentul legii agrare pentru. Bu-
(M. Of., 250 din 26 Februarie 1923). covina. (M. 96 1 August
Agrar. Modificarea regulamentului legii 1923).
agrare din vechiul regat. (M. Of., Bucovina, Advocat.
210 din 26 Decembrie 1922). vezi Venituri,
Lege la majorarea cifrei Contabilitate.
amenzilor judecatoresti la modul Bunuri inaustriale. Prelungirea terme-
incas. M. Of., 279 din 25 Martie nului p. prezentarea transactiilor as.
1923). industriale. (M. Of., 262
Anglia. Ratificarea conventiilor din 6 Martie 1923).
iate Anglia de Came- Inimici.
de (M. Of., 17 din 25
Aprilie 1923). Cdi ferate. Decizie p. unei
Contabilitate. comisiuni permanente e Mi-
Majorarea taxelor pentru comunic. pentru examinarea
nimalele cari se se rerilor de ferate. (M. Of., 214 din
(M. Of., 2 din 3 Aprilie 1923). 30 Dec. 1922).
Jurnal de aprobarea modif. sta- C . R. Locatie). Regulam. legii
tutelor soc. culturale Ateneul p. organizarea Casei Muncei C. F.
(M. Of., 189 din 29 Noembrie 1922). (M. Of., 23 din 2 Mai 1923).
Jurnal p. prelungirea
Herculane. termenului pentru luarea in exploa-
Basarabia. Aprobarea regulamentului tare a C. F. particulare Somesene.
suplimentar pentru executarea (M. Of., 206 din 21 Decembrie 1922).
propierii in Basarabia. (M. Of., 197 Decizie cu tabloul
din 9 Decembrie 1922). dactice secundare, valabile pe anul
Bosarabia. Introducerea unui nou 1923-4. (M. Of., 82 din 15 1923).
la art. 82 din regulam. legii agrare Decizie p. exportului
p. Basarabia. (M. Of., 199 din 12 liber de (M. Of., 268 din 13
cembrie 1922). Martie 1923).
Lege p. extinderea in Certificate de Decizie asupra
Basarabia a dispoz. asupra zei certificatelor de studii. (M. Of.,
lului meseriilor din legea p. organiz. 189 din 29 Noembrie 1922).
(M. Of., 46 din 2 Episcopii.
1923). Abrogarea legii la sala-
abia. Regulament suplimentar p. (M. Of., 58 16
plata pamanturilor expropriate, pre- 1923).
cum a loturilor celor Modif. art. 4 din legea
riti Basarabia. (M. Of., 72 din 3 as. impozitului pe lux cifra aface-
1923). Impozite). (M. Of., 211
Bere. Taxe de import export la droj- din 27 Dec. 1922).
www.dacoromanica.ro
316 ALMANACH ARGUS
Clui. bibliotec universitare Dtputafi. Scumpete.

din Cluj. (M. Of., 21 din 29 Aprilie Devae. Lege p. marginirea celor
1923.) drept a face operatiuni de devize.
Cod Sdvic. Silvice. (M. Of., 253 din 23 Februarie 1923).
Comunale. Regul. p. punerea apli- Doctoral. Regulam. p. obtinerea doc-
care a legii din 17 Oct. 1921 prin toratului la Academia de lte studii
care se comunele a vinde comerciale industriale. (M. Of., 46
loturi la invalizi, functionari. din 2 1923).
(M. Of., 200 din 13 Dec. 1922). Dramatici. Recunoasterea soc. Aufo-
le. Modif. regul. legii 17 Oct. rilor dramatici ca pers.
1921 p. la orase. (M. Of., statutele. (M. Of., 68 din 28
269 din 17 Martie 1923). lunie 1923).
Comune. Modif. p. organiz.
urbane a legii de organiz. Economie. Regul. de aplicarea legii p.
rurale ad-tia (M. Of., 74 infiintarea unei case de economie a
din 5 lie functionarilor Minist. de interne. (M.
Rurale. 61 din 20 1923).
Regul. p. numirea Educalie. Lege pentru educatia
sorilor la de conduc- (M. Of., 59 din 17 lunie 1923).
tori de publice. (M. Of., 200 Snitalelor Civile. Silvice.
din 13 Dec. 1922). Episcopii. Lege p. infiintarea a 4
de Regul. p. func- copii (Constanta, Hotin,
tionarea comitetului Con- Ismail). (M. Of., 266 din 10 Martie
servatorului de dra- 1923).
(M. Of., 225 din 17 Exportal, Bere), Jurnal
1923). la prohibirea exportului de porci.
Episcopii. (M. Of., 206 din 21 Dec. 1922).
Constitufia. Textul. (M. Of., 282 din 29 Ernortul. Prelungirea la 15 Ian.
1923). 1923 a de export p.
Inchiderea sesiunei ordi- (M. Of., 216 din 2 lanuarie 1923).
nare a nationale constitu- Decizie p. suspendarea auto-
ante. (M. Of., 52 din 9 lunie 1923). rizatiilor de export de vite. (M. Of.,
Contabildate. Lege p. modif. provizorie 261 din 4 1923).
a legii asupra contabilitatii publice, Exportul lemnelor de foc (M.
privit. la inceperea anului financiar. Of., 67 din 27 1923).
(M. 61 din 21 1923). Exportal. Jurnal p. aprobarea export.
Lege p. regula- lemnelor de tei de plop. (M. Of.,
ment. controlul apelurilor la con- 29 din 9 Mai 1923).
tributia a publicului. (M. Of., Exproprierea. Lepe p. modif. unor
51 din 8 1923). din legea de expropriere p.
(impozite) directe de utilitate (M. 67 din
Recensamant). Circulara M. finantelor 27 Iunie 1923).
Prefecti la aplicarea legii
asupra contrib. directe. (M. Of., 262 Export.
din 6 Martie 1923). Pae.
Contribuguni. Idem Camerele de Lege p. recunoasterea de
cornert. (M. Of., 263 din 7 Martie a Asociatiei farrna-
1923).
Medalie. cistilor din (M. 53 din
Lege p. unificarea Coope- 10 1923).
ratiei. (M. 269 din 14 Martie 1923). Fiscale. Retragerea timbrelor fiscale de
Lege as. 20 50 lei. (M. Of., 284 din 31 Mar-
rativei militare, cu Statute le. (M. Of. tie 1923).
52 din 9 1923). Comunale). Legea Sta-
Credit Legea soc., civ. de Cre- tutului funct. publici. (M. 60 din
dit funciar rural. (M. Of., 67 din 27 19 1923).
1923). Funcgonari Minister. de Eco-
nomie.
Declaralii de impuneri. Impuneri.
Dentistica. Lege p. exercitiul dentisticei Legea p. regularea
(M. Of., 262 din 6 Martie 1923). nilor In bani materii din
Dentrst. Regul. la legea dentistilor. razboiului. (M. 63 din 13
(M. Of., 3 din 4 Aprilie 1923). 1923).
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 317
Lege la acordarea unui Deciziune as. lichidarii

termen de gratie obligatiunile cu rectoratelor de din Cluj
superioara. (M. 35 din 17 Chisinau, desfiintate prin Jurnalul
Mai 1923). 3562-922. (M. Of., 216 din 2
Lege p. Casei 1923).
dinilor publice din Capita (M. Of., Legea p. modif. art. 55 din
55 din 13 1923). legea as. secundar su-
perior. (M. Of., 98 din 4 August
1923).
Jurnal p.
tiei cu dela 1 Febr. 1923. de
(M. Of., 263 din 7 Martie 1923). judec. (M. Of., 17 din 25
Decizie p. fixarea taxelor 1923).
Herculane. (M. Of., 270 din 15
Martie 1923). regulam., Agrar,
Episcopii. Basarabia, Bucovina.
timbrmui. Timbru.
Cifra afacerilor. Deschiderea Corp. legiui-
Decizie la judecarea toare. (M. Of. 188 din 28 Noembrie
contestatiilor p. itnpozite. (M. Of., 213 1922).
din 29 1922). Lemne, Export). Instituirea unui
Lege p. contrib. oficiu de aprovizionarea lemnelor de
directe Infiintarea impozitului foc. (M. Of., 80 din 12 1923).
venit global. (M. Of., 253 din 23
Febr. 1923). Statutul Institutului de lite-
Impozite. Modif. art. 15 din legea (M. 60 19 iunie 1923).
pozitului pe lux cifra afacerilor.
(M. Of., 51 din 8 1923). Sporirea taxelor de locatie pe
Lege p. modif. art. 35, 36 din C. F. R. (M. 276 din 22 Martie
aceiasi lege. (M. Of., 79 din 11 lulie 1923).
1923). Locatiune. Lege p. prelungirea contra-
la declaratiile ctelor de locatiune. (M. Of., 5 din 6
de impuneri, cu instructiuni. (M. Of., 1923).
261 din 4 Martie 1923). Loturi de case. Comunale.
Industrial. Lege p. infiintarea soc. na-
tionale de Credit industrial, cu Regulament la vizi-
tutul. (M. Of., 64 din 23 1923). tarea Sf. (M. Of., 79 din
Indusiriale. Bunuri industriale, 11 Julie 1923).
Ucenici. Marin. Modif. legii p. organizarea
Lege p. lichidarea bunurilor marinei comerciale. (M. Of., 206 din
fosti (M. Of., 55 21 Dec. 1922).
. din 13 1923).
Instr. p. aplicarea legii con-
Modif. art. 2 din legea
rinei comerciale. (M. 75 din 6
tributiunilor directe pe venit global. 1923).
(M. Of., 28 din 8 Mai 1923).
Instr. p. retinerea impozi- Decizie la
tului pe salarii Aprilie 1923. surilor greuttilor. (M. Of., 5
M. Of., 274 din 20 Martie 1923). 6 Aprilie 1923).
Institut economic. Statutele institutului Maximum. Lege as. maximului taxelor
economic roman. (M. Of., 88 din 22 contributiilor comunale (M. Of., 66
lulie 1923). din 26 1923).
Decizie la brevete de Medalie. Regulamentul Medaliei
inventiuni. (M. Of., 209 din 24 Dec. Muncii p. constructiuni
1923). (M. Of., 43 din 30 Mai 1923).
Episcopii. Medici. Medici numiti cons. de
Lege la titlurile crutare (M. Of., 254 Febr. 1923).
de (M. Of., 253 din Regulam. de medi-
23 Februarie 1923). din Bucuresti. M. 11 din 18
Comunale. Aprilie 1923).
Inchiriere. Loca(iune). Modif. Mesa]. Raspunsul la (M. Of.,
gulam. legii oficiilor de Inchiriere. 209 din 24 Decembrie 1922).
(M. Of., 254 din 24 Februarie 1923). Meserii. Basarabia.
www.dacoromanica.ro
318 ALMANACH ARGU'S
Minister. Lege p. modif. 9 11 Reclame. Decizie la concesionarea

art. 50 din legea de organiz. a dreptului de a se pe telegrame
Ministerului snttii publice. (M. Of., reclame. (M. 81 din 14 1923).
58 din 16 1923). Recrulare. Legea recrutdrii. Operatiu-
Inlocuirea monetei de nile Consiliului de recrutare, clasa
de 1, 2, 5 lei cu monet (M. 1924. (M. 244 din 11 Febr. 1923).
Of., 61 din 20 lunie 1923). la produsele Regiei M.
Comisiunea p. baterea mo- S. (M. Of., 73 din 4 1923).
netei metalice. (M. 68 din 28 Resda. Legea asupra functiondrii Soc.
1923). Resita. (M. Of., 57 din 15 1923).
C. F. R.). Ratificaea Legea p. modif. tabloului de
unora din proectele de conventii a comuni rurale. (M. din
rnuncei, tinute la Geneva. (M. Of., prilie 1923).
46 din 2 1923).
Libertatea exportului semin- Saari,. Instructiuni) Jurnal priv.
telor de galben. (M. Of., 270 la plata sporului de salarii. (M.
din 15 1923). 44 din 31 Mai 1923).
de Inchiriere. Polonia). Regul.
sanitare, promulgat in Monit. Of.
Exportul fanului al paelor. (M. 64-922. (M. 210 din 26 Dec. 1922).
Of., 52 din 9 1923). Lege p. modif. art. 13, 22
Parlamentar. Prelungirea sesiunei par- din legea sanitard. (M. Of., 42 din 27
lamentare la Mai 1923. (M. Mai 1923).
Of., 257 din 28 Febr. 1923). Minister.
Instituirea unei comisiuni p. Scumpete. Lege p. acordarea unui
verificarea cererilor de pensiuni. (M. pliment de scumpete deputatilor
Of., 190 din 30 Noembrie 1922). senatbrilor. (M. Of., 241 din 8 Febr.
Petrol. Jurnal autoriz. Minister, indus- 1923).
trie de a elabora regulam. p. des- Sitozuri. Adaugire la cap. B tariful
facerea produselor de petrol. M. Of., p. cereale in magaziile din silozurile
228 din 23 lanuarie 1923). Constanta. (M. 202 din 15 Dec.
Petrol. Modif. preturilor la petrol
(M. Of., 54 din 12 Iunie Silvice. Regulam. cu atribut. persona-
1923). lului silvic al Eforiei Spit. Civile. (M.
Aranjamentul P. T. T. 263 din 7 1923).
(M. Of., 237 din 2 Febr. 1923). Extinderea aplicatiunii codului
Conventia Polo- silvic in tot cuprinsul (M.
nia Romania. (M. 8 din 14 Of., 59 din 17 lunie 1923).
1923). Specal. Lege p. reprim.
Pownia. Conventie la traficul In- speculei. (M. Of., 59 din 17 lunie
tre Polonia Romania. (M. Of., 62 1923).
din 21 Iunie 1923). Regulam. legii p.
Prime. Jurnal la plata primelor p. culei (M. Of., 83 din 17 Julie 1923).
suprafetele insmantate. (M. Of., 230 Spatacole. Comisiuni pentru stabilirea
din 25 lanuarie 1923). impunerilor la taxe pe spectacole.
Lege priv. profesorii cu 15 (M. Of., 254 din 8 Martie 1923).
ani vechime. (M. Of., 55 din 13
nie 1923). Functionari.
Protesori. Lege la prof. (M. 68 din 28 lunie
secundar. (M. Of., 59 din 1923).
17 1923). Inimici.
Proprietate Lege a- Studente. Regulam. de
supra propriettei literare artistice ciplina studentelor universitare. (M.
(M. Of., 68 din 28 lunie 1923). 33 din 13 Mai 1923).
Sludentr.Publicatiunile UniversitAtii priv.
Gestiune). Conditiuni p. la miscarea studentilor (M. Of., 258
admiterea in de din 1 1923).
(M. Of., 213 din 29 Dec. 1922).
la recen- la exportul de
contributiumlor. (M. 1 trate (M. 270 din 15 923).
din Aprilie 1923). Tarif Taxe.
www.dacoromanica.ro
CH
Taxe. Bere, Herculane, Vamd, Vin, public& Expropriere.

Spectacole). Modif. taxelor ce se per- Lege p. administr.
cep in Docurile Galati (M. rea Uzinelor Bucuresti (M. Of.,
188 din 23 Noembrie 922). 87 din 21 1923).
Taxe. Dublarea taxelor in porturiledu-
nrene (M. 188 din 28 Noembrie Gratie). Lege la
1922). regularea datoriilor in cu
Taxe. Taxe de import, comision ex- superioard (M. 47 din 3
port la mrfurile la unele art. lunie 1923).
din Tariful vamal (M. 202 din Lege pentru perceperea taxelor
15 Dec. 1922). vamale in lei (M. Of., 266 din 10
Taxe. Taxa de import la semintele de Martie 1923).
mac (M. Of., 207 din 22 Dec. 1922). Statutele soc. eroi-
Taxe. Taxe de export la cherestea de din 1916-1919 (M. Of.,
brad (M. Of., 252 din 22 Februarie 81 din 14 Julie 1923).
1923). Lege p. unor articole din
Taxe. Taxa de 30.000 lei de vagon la legea pentru protectia vanatului (M.
semintele de dovleac (M. 259 12 din 19 Aprilie 1923).
din 2 Martie 1923). Statutele Uniunei a
Timbra. Fiscale). de 2 din Romania (M. Of., 22
Legea asupra taxelor de tim- din 1 Mai 1923).
bru inregistrare (M. Of., 45 din Venituri. Lege p. evaluarea perce-
lunie 1923). perea veniturilor fixarea cheltuie-
Modif. compunerii complec- lilor statului (M. 01 284 din 31
tului de la trib. din pro- Martie 1923).
alipite (M. Of., 60 din 19 Lego cu dispensa de
nie 1923). mene a medicilor veterinari (M.
265 din 9 Martie 1923).
Ucenia. Recunoasterea de Reducerea taxei de consumatie
a Asociatiei p. ocrotirea as. vinului (M. Of., 255 din 25 Febr.
cenicilor industriali (M. 97 din 1923).
2 August 1923). Export). Regulam. p.
Preturile la uleiuri (M. Of., 5 abator carnei
din 6 Aprilie 923). Cahul (M. Of., 78 din 10 923).
Legislatiunea asupra contractelor de nchiriere

Dreptul comun, in materie de locatiune de imobile, e dreptul civil art.
1416 - 1470 cod civil. Legi speciale au modificat atat fondul dreptului
procedura. Unele au favorizat pe proprietari, altele pe chiriasi. Le vom
expune ordinea cronologica.
Aceast lege speciald, contine mai mult reguli
Legea asupra dreptu- procedurale, de Prin ea proprietarii au
rilor proprietarilor, din o impotriva chiriasilor.
30 Martie 1903. tine 25 de articole, conflictele pe cari le
se in camera de consiliu. Dreptul de opo-
zitie e suprimat. Termenul de apel curge dela pronuntare. (Monitorul Oficial
No. 324/1903).
Legea autorizand luarea Cu ocazia conflictului european, s'a luat

de msuri exceptionale cu anume msuri de a impiedica specula
dificdrile 5 Aprilie 1916. Col. acapararea de imobile, prohibindu-se
Minist. Just. p. 5-27 din mite subinchirieri. Notiunea de
1918, vol. I. acaparare apare pentru in
jurisprudenta Din
lege e de retinut pentru materia locatiunei art. 30-43 inclusiv. Articolul 37 din
lege prelungeste termenul locatiunei. E primul text de prelungire. Articolul 35
sporul la cea constat la 26 Oct. 1915. Articolul 38 defineste aca-
pararea. Aceste trei dispozitiuni se vor mentine legile ulterioare, ele
constituind materia caracteristica a legislatiei rdzboiului.
www.dacoromanica.ro
320 ALMANACH
Acest decret-lege nu aduce o

Decretul-lege No. 1058 din 6 vatie principiala, ci prin articolul sau 1,
Martie 1919, zis Miclescu. M. termenul pana la 23
Of., No. 275 din 7 Martie 1919. 1920, aceleasi conditiuni ca legea
Prin articolul 2 introduce o
de sporire a chiriei de dela 10 la suta
pana la 30
Acest decret prelungeste termenul
Decretul-lege No. 4881 19 pana la 23 Aprilie st. 1921
Noembrie 1919, zis Buzdugan majoreaza sporul chiriei de la
Mon. Of., No. 173/1919. Nu beneficiaza de prelungire contractele
de locatiune incheiate administratorii
fortati drept proprietarilor chiriasi se mute In propriile imobile.
Acest decret lege toate.
Decretul lege No. 1420 din In primul rand prelungeste termenul pana
April. 1920, zis M. Cantacuzino la 23 Aprilie 1922, suspenda contractele
Mon. Of. No. 2 din Aprilie 1920. Incheiate n'au lucrare. Rea-
biliteaza contractele incheiate admi-
nistratorii fortati, declaratii e de renuntare la prelungirea legala, chiar
cand sunt constatate de judecatoresti, neexecutate ; se declara ino-
perante clauzele de reziliere facultativa (art. 4). Se mai multe drepturi
in folosul proprietarilor cari vor sa-si ocupe propriile imobile. Sporul chi-
variaza 40 luand ca baza tot din 26 Oct. 1915. Se
sporuri suplirnentare (art. 11). acest decret lege s'a creiat instanta
a Conzisiundor de pe langa fie care judecatorie de Ocol, cari
aveau judece conflictele proprietari chiriasi, din
decretul-lege. Articolele 30 31 au creiat sanctiuni speciale : nulitatea
telor de subinchiriere prohibirea sub forma. art.
38 s'a decretat caracterul de ordine a dispozipilor decretului-lege.
Pentru Basarabia, principiile au ramas
Decret-lege privitor la prelungi- aceleasi, s'au modificat doar termenele,
rea contractelor de inchiriere din sporurile baza de calcul, care
Basarabia. M. Of., No. la Octombrie, 1914. Pretul chiriei
ruble, s'a stabilit valoarea rublei la mo-
mentul inchierei contractului de baz
Prin No 1497, d in 5 Aprilie 1920, se prelungeste
locatiunei pana la 23 Aprilie 1921.
Dreptul de proprietate a cea mai
Legea pentru oficiilor puternica lege. Con-
de Monitorul Oficial tractele de locatiune se incheiau prin mij-
No. 111 din 21 August 1921. acestor cari alegeau, dupa
o pe chiriasi, stabilind tot
ele Daca imobile libere, le rechizitionau, pentru a le
fortat celor pe lista. Imobilele ramase libere, urma evacuarei nu se
puteau inchiria de tot prin oficii. S'au creiat oficiile de Inchiriere, cari sta-
vileau liste de solicitatori pentru cartier. Contractele Incheiate fara
terventia erau nule, pe proprietari amenda pana la 10.000 lei.
Regulamentul legei pentru Singura dispozitie mai importanta
care nu exista lege e articolul 38 In
tarea oficlor de Inchiriere care se stabileste ordinea de preferinta a
Mon. Of. No. 120 din Septem- solicitatorilor. Se are vedere unitatea
brie 1920 de familie se incurajeaza gruparea
miliilor la un Tot regulamentul sta-
bileste cum se vor in hoteluri.
Legea pentru incurajarea acestei legi, o categorie

de construite dupa 1921, se
de cur de o serie de avantaje lis-
Mon. Of No. 87 din 1921 cale In special de libertatea de
ploatatiune. Contractele au de obiect
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 321
aceste constructiuni nu se prelungesc, pretul e liber stabilit de proprietar.

exceptionale asupra chiriilor sunt suspendate. Exploatarea acestor cons-
tructiuni e dreptului comun.
Regulamentul pentru incurajarea constructiilor de cldiri, publicat In Monitor.
Oficial No. 221 din 30 Decembrie 1921, cuprinde 111 articole. Prin art 67 din
regulament, determinandu-se competinta, s'a creiat instanta art. 66 bis poc. civ.
Legea pentru simplificarea Formalitatile din codul procedura ci-

pentru a face o
reale tindu-se anevoioase pentru plata
Mon. Of. No. 89 din lie 1921 a chiriei, s'a dispus ca s se
la administratia financiard ori la perceptie
recipisa la judecdtorul de ocol al locului imobilului. Se va incunotiinta
ditorul proprietar scrisoare recomandat.
Prin lege se prelungete ter-
menul la 6 Mai 1923. E o lege de
Mon. Of. No. 11 14 unificare, intru privete vechiul regat
1922 (vezi Mon. Of. 19/1922) toate provinciile alipite. Majoreaza chi-
dela 3-5 ori din 23 Aprilie
1916. Se introduce, pentru principiul reciprocittei fat de locatari
strini. Se excepteazd dela prelungire Se noui drep-
turi in favoarea cari vor s se mute imobilele Se
o serie de exceptiuni dela evacuare. Se principiul evacuarei schimb
de locuinte. Se dispozitia aliniatului C. gratie proprietarii reusesc
sa evacueze pe chiriai. Se stabilesc atat pentru proprietar,
pentru in caz de vindere sau inchiriere a unui alt imobil. Se
comisiile de arbitri. e pedepsit cu perderea
ciului legei. E o lege favorabild proprietarilor. E un semn de normalizare.
Lege din Aprilie 1923 Se prelungesc prin aceast lege con-

tractele la 6 Mai 1924. Sporul se
Mo n. Of. No. din Aprilie majoreazd, la magazine la 7 ori. Si-
1923 tuatia se modifica,
sensul indicat articolul 5. Vechimea
de In calitatea de lost combatant inamic, se iau in consideratie,
pentru a scurta termenul de prelungire. Chestiunea abrogrei de
e controversata. Se mentin dispozitiunile aliniatului C, care a
venit spaima chiriailor. Fat de cea precedentd, e o lege de statu-quo, cu
mici modificAri.
Starea legislatiunei i a dreptului provinciile alipite.

Organizare Unificare legislativ. Bibliografie.
Conform dreptului public international, civile cele
Basarabia penale, de procedurd de fond ale statului anexant
nu se numai virtutea anexiunei, ci ele se introduc prin
egi speciale. In Basarabia exist un regim mixt de legislatie. Dela 1878,
pierdut Basarabia de Sud la 1918 s'au aplicat legile ruseti, atar
de unele rezervate mod special prin ucazuri, la s'au aplicat
legile S'au introdus Basarabia, 1918 urnidtoarele coduri legi:
penal Procedura rom., legile penale cu aceste
coduri, decretul-lege 1730 din 2 Maiu 1919 (Mon. of. No. 15/1919). Codul
Legea firmelor din 1913, mrcilor de legea
camerelor de legea asupra de legea
la purttor, ambulant, decretul-lege No. 1731 din 2 Mai
1919 (Mon. of. No. 15/1919). civil In parte, anume dispozitiunile
prvitoare la starea a persoanelor, prin decretul lege No. 2743 din 1919
(Mon. of. 62 919) precum divortul, decretul-lege No. 4794
din 12 1919 (Mon. of. 173/1919). Dispozitiile privitoare la bunuri la
contracte sunt cele din legea decret lege s'au intro dus Ba-
21
www.dacoromanica.ro
322 ALMANACH ARGUS
sarabia o parte din de ocoale, precum dispo-

zitiunile din codul nostru de procedur privitoare la absenti la delibe-
consiliilor de familie. S'au mai introdus toate de
exceptionale: Legea a a tarifelor vamale legea mararei
biectelor fabricte din metale pretioase, prin decretul-lege No. 3466 (Mon. of.
No. 95/1919). Legea exploatarea monopoluritor statului,
prin decretul lege 3759/1919 (Mon. of. No. 111/1919). timbrului
prin decretul lege 867/1919 (Mon. of. 267/1919). Legen de organizare
dectoreasc, prin decretul-lege 2770/1918 (Mon. of. 160/1918), etc.
Din Dreptul privat al vechiului regat se aproape toate Au
neatinse din rusesti de materia bunurilor,
succesiunilor a contractelor din civil rus. Activitatea de unificare legis-
lativ in Basarabia a lost mai spornic. S'a mentinut institutia notariatului. Exist
o la Curte de Casatie, care rezolv recursurile
venite din Basarabia.
In aceste provincii, unificarea a dificultati
serioase. Juristii ardeleni au de Were s se
legiuirile existente teritoriile alipite. Consiliul Dirigent
Ungaria al Transilvaniei, Banatului din
prin decretul No. din 24 Februarie 1919 a
cretat c vigoare toate ordonantele, regulamentele statutele
aflate in de izbucnirea revolutiei Ungaria din Oct. 1918. Au
rmas deci vigoare:
E un cod modern, ca alatuire manuire
Codul penal de principii. Cate-va particularitti cari nu exist In
codul nostru penal. Susnendarea pedepsei e un de
adaptare a legei franceze Brenger din 1891. Incul-
patul e judecat condamnat, judecAtorul poate suspenda executarea pe-
depsei la comiterea unei noui infractiuni. Liberia/ea Un con-
damnat poate fi pus in lib ertate, dovezi de de a fi
executat pedeaps, cu conditiunea ca purtarea lui libertate s fie
ireprosabil o de timp egala cu timpul ce mai rmsese pan la ter-
minarea pedepsei. din a Codul penal
ungar e progres fat de codul nostru. Sunt o serie de fapte care sunt pe-
depsite de codul penal ungar, pentru care nu exist nici o pedeaps in codul
nostru: rlatiuni nefiresti intre incestul, degradarea unui mormant, vio-
larea scrisorilor telegramelor de particulari, care mitueste, etc.
Organizarea parchetului se deosebeste de a noastr.
Procedura penal Procurorul nu poate cerceta singur, el e obligat s anunte
ungar Procurorul poate renunta la acuzare actiunea
se stinge. Judecatorul de instructie e la ordinele
camerei de punere sub acuzare. Toate infractiunile sunt cercetate de Camera
de punere sub acuzare. Acuzatul se poate prezenta in Camerei, cu
catul su, unde are o adevrata dezbatere. Acest cod d multe garantii
acuzatului, actiunea sufer prin msuri inutile. Revi-
zuirea unei definitive, chiar a unei Curti de Apel, se cere la prima
stant.
Procedura e ce procesul e
Procedura tit in scris, se aduce in pentru
discutia oral. reclamantul nu se prezint ziva
procesului, nu se respinge actiunea ca sistemul nostru.
Reclamantul e obligat sa repete toate mijloacele de ca martori,
interogatorii, ori-de cate ori se aman procesul ori se schimb complectul ju-
decatorilor. de Apel constatand procesul a judecat, nu
ci la tribunal, ca s-si hotrarea.
sunt obligati a incheia procesul verbal al dezbaterii in Acest cod nu
inlesneste judecarea mai repede a pricinelor.
www.dacoromanica.ro
ANACH 323
Cod civil ungar propriu zis nu Nu s'a codi-

Codul comer- de drepturile personale succesiunile. Pentru
ungar rest in Ardeal se codul civil austriac. Se aplicd
unele legi cutumiar anumite tinuturi (Cluj,
Deva). comercial e asemnator al nostru, e copiat austriac.
Din punct de vedere administrativ, de cand cu des-
Drept administrativ fiintarea Consiliului Dirigent, se poate spune unifi-
carea s'a fcut. Sunt deosebiri de organizare.
dealul e impartit judete, plsi comune. In fruntea
judetului e un prefect cu caracter politic. sunt conduse de un primar
rurali. Politia e organizata el ca vechiul regat.
Particularitdti : Institutia funduare institutia notariatului.
Instantele de sunt : judecatoria de tribunalul
Organizare Curtea de Apel. Mai o pentru
decarea infractiunilor minorilor de tribunal) o
instanta pentru judecarea infractiunilor la legea monopolu-
rilor. Contraventiunile politienesti se de primar de administratorul
comunele rurale de de politie, in comunele urbane. Recursul
se lace la de Interne. Exista la Curte de Casatie o sectiune
ardeleand. Curtea cu jurati e suspendatd. Crimele se la Tribunal.
de ocoale sunt conduse de un prim judecator de 1-3
de e condus de un presedinte doi presedinti de senat (sectie)
de mai multi judecatori. Sunt sectii (senate) : sectia sectia
criminald. Grefa e condus de Portrei nu exist pentru proceduri, ci
numai pentru executare sunt alipiti pe langa de Apel. Sunt.
patru Curti de Apel (Cluj, Muresului, Oradea Mare, Temisoara). Ele fac
oficiu de instant disciplinard. E mai multe senate. (Senat disci-
plinar, senat prezidial, senat de examinare). Ca de judecat e impartit
senat civil Ca erarhie sunt organizati ca cei din vechiul regat.
Presedintii de Tribunal au rang de consilier, presedintii de senate la Curtea
de Apel au rang de consilier de casatie.
In Bucovina au rmas toate legile de drept privat austriace:
Bucovina Codul civil austriac, codul comercial austriac, codul penal, codul
de procedurd austriacd. S'au introdus
noastre exceptionale politienesti. La Curte de Casatie
eo Bucovineand. Problema unificarei se pune pentru pro-
vincie ca pentru Transilvania. La e o Curte de Apel.
Procedura legile ungare, vala-
Articole juridice, bile Transilvania Banat, traduse de
privire la Popp Mavrodineanu ; Pentru unificare,
unificarea legislativd brosuri de G. P. Docan, magistrat ;
Studiu comparativ asupra procedurei civile
de Erast Mandicevski, consil. la (monografie); consilier Corneliu
selit, Unificarea legislatiunei reforma procedurei civile ; Necesitatea
procedurei civile (Curierul jud. 1920, pag. 355), avoc. V. Toncescu, Procedura
vederea unificdrei legislatiei (C. jud. 1921, pag. 258);
V. Erbiceanu, Problema unifickei legislatiilor din (C. jud. pag.
129); Un an de functionare a justitiei Basarabia (Cuvantul Drep-
ttei 1920, pag. 197); idem, Drepttei, No. 7/1919 ; Factorul psihologic
in unificarea legilor, avoc. Const. Oprescu (Curier jud. 1921). Dem. ParasChi-
vescu, consilier, Proc. civ. rom. fata unificarea legislatiunei ; C. Sirnpsom,
profesor. Centralizare legislativ sau unificare de ; Al. Ottetelisanu,
Problemul Unificarei legislatiunei ; George P. Docan, magistrat, Legi maghiare,
legi romane ; C. Crdciunescu, consilier. In chestiunea Unificarei Dreptului (Drep-
tul 1922, p. 45); I. Ionescu-Dolj, consilier, Problema legislatiunei (C.
jud. No. ; idem, No. 30-31,919 ; idem 1920, pag. ; V. M. Dumitriu,
Justitia Ardeal (C. 1920, No. 46-47); Porutiu, profesor la Cluj (Dreptul
din Sibiu 1919 No. 1); S. N. Fintescu, magistrat, Pentru unificarea legis1atiunei
comerciale (C. jud. 1920 No. 61-62); P. Crciunescu, Drepttei 1920
www.dacoromanica.ro
324 ALMANACH <ARGUS
No. 3); Dr. liu Maniu, discurs, ziarul Patria din Noembrie 1919 ; N. C.
Schina, C. jud. 1920 No. ; idem 1920, No. 44-45; M. Paleologu, Democratia
1919 No. ; D. Alexandresco, Tribuna juridica, 1920 No. 22-25 ; W. Mavrodi-
neanu, C. jud. 1920 No. 44-45 ; Florin Sion, Trib. 1920, No. 22-25;
V. Beldie, chestia unificarei legislatiei (C. jud. 1920, No. 42-
43); E. C. Decusaca, Problema UnificArei legislatiunei (Arhiva pentru Drept
1921-22, pag. 169).
Drept Tratatele.
Tratatul de pace din In partea a acestui tratat se

prinde pactul Societtei Natiunilor,
puterile aliate asociate Germania, .sau Liga Natiunilor care-si ormu-
semnat la 28 Iunie 1919, promulgat la scopul primul articol
6 Aprilie 1920 (Mon. Oficial 7/1920). Considerand pentru a dezvolta
cooperarea pentru
a le garanta pacea siguranta, s se primeascd anumite
de a nu recurge la rzboiu, sa se la lumina zilei relatiuni internatio-
nale, bazate pe justitie onoare, se observe riguros prescriptiunile drep-
tului international, recunoscute de aci ca regul de conducere efectiv
a guvernelor, s se domneasc dreptatea s se respecte cu sfintenie
toate tratatelor, raporturile mutuale dintre popoarele organizate,
adopt prezentul Pact care constitue Societatea Natiunilor". Tratatul din Ver-
sailles a intrat vigoare la 14 Sept. 1920.
Tratatul de pace dela St. Germain en Tratatul de pace dela

Laye, puterile aliate asociate Sur-Seine, puterile aliate
Austria, la 10 Sept. 1919, asociate Bulgaria, semnat
promulgat la 26 Septembrie 1920. la 29 Noembrie 1919.
(Mon. Of. 140/1920).
Tratat intre principalele puteri aliate Acest Tratat s'a sin-

asociate (Statele Unite ale Americei, gur exemplar, care a rmas in
Imp. Britanic, Franta, Italia, Japonia) hivele guvernului republicei
Romania cu privire la minoritAti, sem- ceze, care s'au dat copii
nat la Paris la 9 Decembrie 1919. tentice puterilor semnatare. Din
acest tratat rezult o de
cari fac parte integrant din dreptul nostru public.
Prin acest Tratat, Ungaria

Tratatul de pace dela Trianon, Intre ipotecat toate veniturile sale la plata
puterile aliate asociate Ungaria, reparatiunilor la cari s'a obligat.
semnat la 4 1920. Recenta conferint dela Sinaia a
ridicat partial aceast ipotec.
singur exemplar a arhivele guvernului repu-
blicei franceze.
Tratatul de pace dela Lausanne Prin acest tratat se reglementeaza re-

Stramtorilor pacea cu Turcia.
puterile aliate asociate, Grecia mentin vigoare
Turcia, semnat la 14 1923 1918
Romania se ca celelalte state
s reglementeze prin legi speciale, toate obligatiunile pe cari le-a con-
prin aceste tratate.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 325
S'a ratificat : 1)
Legea pentru ratificarea unora din proec- de conventie relativ la aplicarea
de adoptate la Conferinja repausului sdptdmanal stabili- .
Internationald a Muncei, la Genova, mentele industriale ; 2) Proectul
intre 25 Octombrie-19 Noembrie 1921 de convenjie care
(Mon. Of. No. 46/1923) de admitere a tinerilor la
in calitate de
sau fochisti ; 3) Proectul de Convenjie relativ la examinarea obliga-
a copiilor tinerilor pe bordul vaselor.
In aplicarea principiilor cuprinse in

Regulament pentru constata- de pace, cu privire la najionalitatea
rea drepturilor de a locuitorilor din provinciile alipite, s'a acest
najionalitatea per- regulament, care se deosebesie de legea
derea ei. (Aplicarea tratate- a din 1924.
de pace). locuitorii cari aveau indigenatul (perti-
Of. No. 172 din Noemb. nenta) vreuna din comunele regiunilor ane- '
1923. xate, sunt consideraji ca supusi de
drept, nici o formalitate supusii rusi
cari aveau domiciliul administrativ Basarabia la data de 27 Martie 1918. Na-
tionalitatea se nu numai personal, ci pentru Se admite
dreptul de opjiune obligajia de a se strmuta in 12 luni in Decla-
de e definitiv nu se mai poate retrage. Autoritjile comu-
nale sunt in drept a libera certificate de najionalitate. Ele constitue proba
la 1 Aprilie 1922 nu se mai

Lege privitoare la constatarea nimic despre o care a luat parte .
prezumate a celor va fi presumat din Ju-
- Patrimoniul decatorul de Ocol va da o care
Mon. Of. No. 204 din 12 Dec. moartea prezumatd. Momentul disparijiei se va
1923. determina de imprejurdrile de fapt. Hotrarea
definitiv se va pe registrul
vile. Pe baza acestei se va deschide succesiunea disprutul se
intoarce, se va revizui cu aceleasi mijloace. disparutului se
poate recdstori. cdstorie se va anula, la sotului. la darea
celei definitive se va numi un curator al averii.
Pericolul dezvoltrei prea mari a persoanelor

Lege pentru persoanele juridice a acjiunilor clandestine, la adapostul
ridice. unei averi colective, a silit guvernul s
Mon. Of. No. 27 6 Febr. suri de control, ce priveste crearea
1924.
de drept privat nu-si

--- mai ales controlul
Prin acest control
caracterul
in timpul activitjii
persoanele juridice
nu devin publice ; ele s
se administreze potrivit cari le-au constitutiv. Art. 13 determind sediul
societatii la locul principal al adminstrajiunei. Controlul tinde la exe-
cutarea a actului constitutiv la conformarea cu ordinea publica
statului.
Acest control se va exercita prin inspectori ministerelor. Ei pot
suspenda executarea deciziunilor organelor de directie au administratie.
soanele juridice pierd personalitatea in cazul regulelor de ordine publica
siguranja Statului.
Bunurile caz de dizolvare, trec la cu activitate
de ce ar decide adunarea generald. Asociajiunile, ca s
sonalitate juridicd trebue s fie compuse din cel 20 persoane. Capitolul
3 se de fondatiuni.
Pentru se legifereazd asupra materii, a fost
de jurisprudenj. Se admite principiul federalei persoanelor juridice,
a asociajiunei interes
www.dacoromanica.ro
326 ALMANACH
Naturalizarea e individuala. Ea se acorda de

Lege privitoare la de Ministri, in urma avizului unei
direa nationalitatei mlsiuni de pe Ministerul de Justitie. Se
Mon. Of. No. 41 24 Febr. cere 10 ani de in tara, dupa
1924. cerea cererei. Se scutire de stagiu
sau celor dovediti
utili Declaratiile se forma autentica, se va publica in Moni-
torul Oficial gazeta. Opozitiunile la naturalizare se pot adresa comi-
siunei, de persoana. E un control public. Jurnalul consiliului de
se Ministrului de Justitie. Naturalizatul va depune
de credinta. Se cetatenii de onoare pentru servicii exceptionale aduse
Wei. copii mai mici de 21 de ani de naturalizarea
sau a
pierde prin nationalitatea de cazul prin contract
mentinerea ei. Streina nationalitatea
cu'n Nationalitatea se poate retrage naturaliza-
tului originar al unui stat cu care s'ar in stare de
pentru motivele in art. 41 al legei.
La finele legei, sunt o serie de dispozitiuni tranzitorii.
Dispozitiunile legii privitoare la regularea
Lege la datoriilor particulare stipulate in valuta
supe superioard, publicatd Monit. Of. No. 47 din
(Mon. Of. No. 62/924). 3 1923 se aplica datoriilor contractate
cu creditorii francezi conform celor doua pro-
tocoale din 20 Decembrie 1923 28 Dec. 1923, anexate la legea promulgata
19 1924. Acordul are ca obiect civile comerciale stipulate
franci francezi contractate intre 11 Noembrie 1918 1 1922, de
debitori creditori francezi creditori cari locuesc in Franta.
care se va depune la Oficiul externe va fi de 4 lei francul,
va numerar, titluri de stat, actiuni de particulare.
de garantie, debitorul va mai depune trate pentru valoarea integrala a
datoriei, cu mentiunea prezentei conventiuni. Ele se vor din 6 6 luni.
In Franta se va constitui o societate a Creditorilor francezi care va
avea relatiuni cu Oficiul nostru de externe. Oficiul va remite societtei
civile a creditorilor Romaniei, obligatiuni la purtator, in franci francezi, cu
numirea : Obligatiuni ale particulare Societatea va remite aceste
obligatiuni, francezi, conform tabloului creantelor dela Oficiul Roman.
Restul dispozitiunilor legei din 3 lunie 1923 se mentin, modificari.
Termenul de prin legea
Lege pentru acordarea terme- din 14 Mai 1923 art. 2 al din 14
nelor de in obligatiunele Dec. 1923, se prelungeste pe trei luni,
cu valuta forte. socotite dela 16 Martie 1924, deci la
Mon. Of. No. 62/1924. 16 1924, aceleasi
Acest termen va de
cu ratificarea conventiunilor colective ce se vor cu
respectivi.
noi reviste de Drept
Elementele Dreptului Civil, de d profesor Matei Cantacuzino. Noua Consti-
tutie a Romaniei, conferinte sub auspiciile Institutului social (edit. Cultura
Nationala) Elemente de Drept comercial de profesor C. C. R. Demogue,
Sources des Obligations, Paris (au 2 volume). H. Capitant, prof. la Paris,
La Cause dans les obligations, Paris (un volum). Aubry et Rau, comentat de
E. Bartin, vol. XII, despre Probe. L. Duguit, de Droit Constitutionnel, 3 vol.
REVISTE.- Pandectele Romane (Bucuresti), (Buc.), Juris-
prudenta (Buc.), (Buc.), Dreptul (Buc.), Tribuna
Arhiva pentru reforma (Buc.), Justitia
Arhiva pentru Drept Revista Dreptul
(Sibiu), Pagini juridice (Craiova), Dobrogei (Constan(a), Gazeta
(Focsani), Ardealul juridic (Cluj).
ae Drept Palatul Justitiei; Urlatoarea. apar in
Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 327
finele anului 1923, a Orel era alcituit cum

:
Curte de Casatie Justitie

Prim-Presedmte : Victor Romniceanu
Sectia I Consilieri : Aristide Alexandrescu, Cor-
Presedinte : Gheorghe V. Buzdugan ; neliu Botez, Vasile G. Tataru, Victor
Plopu, Consilier cu rang, ca- Z. Antinescu, Munteanu, Oreste
racter retributiune de presedinte ; Constantin Hamangiu, Cor-
Consilieri : Grigore Erast neliu Craciunescu, Gheorghe Nedici,
Mandicevschi, Alexandru Con- Eftimie N. Antonescu, Alexandru
stantin Dimitrie Florescu, retz, Vespasian Erbiceanu.
tefan Mladoveanu, Emanoil Miclescu, Parchetul
Sever N. Tipei, Vecerdea, Ale- Procuror-General : loan N.
xandru luca, Titu Magheru. lescu ; Procurori : Alexandru N. Gane,
II Alexandru D. Oprescu, Silviu Pop,
Presedinte : Oscar N. Nicolescu ; Alexandru Nicolau.
Consilieri : Constantin Niculescu, Cor- Grefa
Constantin G. Prim-grefier : Gheorghe I. Barca ;
D. Procopiu, Matei A. Grefieri: loan Petru
fan Alexandru Radian, An- pescu, Oconel G. : Ajutor de
drei Pop, Nicolae Nicolae ; Filip Mihailescu, Nicolae
descu-Rosiori, loan Ionescu-Dolj, Teo- Pavel zis Pavelescu, Filip D. Stamu,
dor Radu, Stelian Bonea. I. Popescu, loan P. Stanescu, Alois
III Stanislau Cheris, Enea Isacu, Octavian
Presedinte : Dimitrie G. ; Tarnavschi.
Inspectoratul Judecatoresc
Inspector Curtilor de apel : tefan Mladoveanu
Inspectorii judecatoriilor de ocoale, tribunalelor serviciilor auxiliarelor sunt :
1) Pentru circumscriptiunea Curtii de Constanta : Petru G. ; 5) Pentru
Apel din Bucuresti : Constantin Anto- circumscriptiunea Curtii de apel din
niade (pentru Judetele : Ilfov, Craiova : Alexandru D. Procopiu
Teleorman, Barbu Brezeanu tru judetele : Romanati, ;
(pentru judetele : Arges, Vasile (pentru judetele :

lalomita, Prahova); 2) Pentru Dolj. Mehedinti, ; 6) Pentru cir-
circumscriptiunea Curtii de Apel din cumscriptiunec de apel din Galati:
: Corneliu Gheorghian ; 3) Victor I. Vranceanu (pentru :
Pentru circumscriptiunea Curti de Apel Covurluiu, Dimitrie
din : Gheorghe Nedelco- Tomida (pentru judetele : Putna, Te-
vici (pentru judetele : Soroca, Orhei cuciu, 7) Pentru cir-
: Corneliu N. Crivet (pentru cumscriptiunea Curtii de apel din :
Chisinau, Cahul, Ismail), N. Adam T. Bercea (pentru :
C. *eptilici Hertescu (pentru judetele : Botosani, Falticeni, Neamtu,
Cetatea Alba, Hotin, Tighina ; 4) Pentru man), Victor Antonescu (pentru jude-
circumscriptiunea de apel din tele Dcrohoi, Vaslui).
www.dacoromanica.ro
328 ALMANACH
PE CIRCUMSCRIPTII
DE CURTI DE APEL
Curtea de Apel din
Sectia I: Prim-Presedinte, Petru Petru L Slavu ; ; Leonida
giopol ; Consiiieri : Popescu, Dumitrie M. Georgescu ;
ceanu, Grigore M. Pherechide, Nicolae pleant, Dumitrie N.
M. Radovici, Gheorghe Slatineanu, Au- Parchetul Prim-Pocuror, Constantin
rel I. Lerescu. N. Petrescu-Cosma ; Procuror, loan
Sectia Presedinte, G. Manu ; A. Cristea.
Consilieri : Eugeniu P. Joan
Stanescu-Buzau, lacob Solomon, TRIBUNALUL
ciliu N. tefanescu, Nicolae N. Prim-Presedinte, Lascar Davidoglu.
Sectia Presedinte, Dimitrie G. Sectia I civilo-corectionala Prese-
Maxim ; Consilieri loan loan dinte, Alexandru ; Judecator
Dimancea, Joan C. Marinovici, loan M. de instructie, Corneliu Negrea ; Jude-
Bottez, Spiridon Popescu. loan G. Petrescu, loan M.
Sectia : Presedinte, Constantin A. brescu, Nicolae M. Strajan, Nicolae
Romano ; Consilieri: Gheorghe A. St. Popescu-Ramnic ; Supleant,
vrus, Grigore C. Conduratu, Constantin St. Mihaescu.
AL Viforeanu, Gheorghe T. Sectia civilo-corectionala
Andrei Radulescu. dinte, Alexandru D. ; Judecator
Parchetul Procuror-General, Mihail de instructie, Paul lonescu-Pastion ;
M. Mosgos ; Procurori : Gheorghe A. Judecatori, Nicolae Venculescu, Traian
Draghici, Constantin I. Protopopescu, Orleanu, Virgil Salcianu, Dumitrie C.
Constantin C. Bossie, I. Duca, ; Supleant, Popovici-
Nicolae D. Hariton. Mavrodin.
TRIBUNALUL
Sectia civilo-corectionala prese-
dinte, loan H. ; Judecator
Sectia I: Prim-Presedinte, loan de instructie, Cezar Dristoreanu ; Ju-
novie ; : Mihail S. Mamulea, decatori, Adolf A. Cantacuzino, Ale-
Victor Lehrer ; Supleant: Barbu I. Scon- xandru Costin, Coman C. Negoescu,
Gheorghe M. Popescu ; Supleant,
Sectia : Presedinte, C. colae B.
povici ; Judecator de instructie, Sectia IV civilo-corectionala Prese-
xandru Mielcescu ; Judecatori: Con- dinte, Gheorghe D. Eustatiu Jude-
stantin M. Trandafirescu, Ovidiu de instructie, Stoia zis
dulescu; Supleant, P. Martinescu. Stoianescu ; Alexandru
Parchetul: Prim - Procuror, Simion Baican, tefan G. Buicliu, Constantin
Musetescu; Procuror, Toma G. I. Prodan, Joan G. ;
pescu. pleant, Nicolae Gh. Missir.
TRIBUNALUL Sectia I Presedinte,
Sectia I: Prim-Presedinte, Constantin mitrie Cernescu ; Judecator de instrctie,
M. Pantelimon ; Judecatori, Gheorghe Mihail Ionescu-Papadopolu; Judecatori:
Popovici, Alexandru ; Constantin Catuneanu, Vasile
pleant, Demostene Radulescu. lescu, Joan Calmuschi, Ghinea
Sectia : Presedinte, Mihail I. Nacian; stantinescu, Joan N. Fintescu ;
Judecator de instructie, Nicolae T. pleant, Raul-Victor
; Judecatori, Constantin A. Sectia : Presedinde, Vir-
padopol, Constantin I. ; gil Perieteanu-Buzau ; Judecator de
pleant, Mircea G. Bobes. instructie, Gheorghe Niculescu-Bolin-
Parchetul Prim-Procuror, Eugeniu ; Eugeniu Donici,
Enescu ; Procuror, Gheorghe I. Mari- Boboc, D. Radovan ; Supleant,
nescu. Petre P. Petrini.
Sectia de : Presedinte,
TRIBUNALUL DAMBOVITA Bordeianu;Judecator de instructie,
Sectia I: Prim-Presedinte, Constantin Gheorghe Brezeanu ; : Con-
S. ; Judecatori, Matei Bestelei, stantin C. Alexandru A.
Gheorghe Solomon zis Solomonescu ; Strelicescu, P. Mihaileanu, Con-
Supleant, loan N. Nicolescu. stantin I. Mihail I.
Sectia Presedinte, Constantin teanu ; Supleant : Constantin N. Duma.
; Judecator de instructie, Parchetul Prim-Procuror, Nicolae
www.dacoromanica.ro
LMANACH
A. Racoviceanu ; Procurori : Tulius Cara-Thase ; : Alfred 1.

Dautte, Gheorghe L. povici, Dimitrie ;
dru A. Victor N. pleant, Virgiliu I.
loan I. C. Petrescu, Alexandru Procop- Sectia II: Presedinte, Alexandru
Duinitrescu, Alexandru Vasilescu, toiu ; Judecator de instructie, Petre
lexandru Minculescu, Alex. Gorgos. Georgescu-Carpatianu ; r,
Corpul Portareilor: Cap de portarei, Gheorghe V. Manoliu ; Supleant,
Alexandru Vulescu ; : Traian colae G. Canari.
Alexescu, Constantin Teiseanu, Sectia : Presedlnte,
trie Dragomirescu, loan Badulescu, Venert ; Judecator de instructie, loan
V. Popescu, Petru St. Geor- Gr. Cireseanu ; Tulius Petru
gescu, Nicolae Georgescu, Barbu I. Goruneanu, Victor Protescu ;
vrilescu, Gheorghe Stanescu, pleant, Emil S. Crupenschi.
sim D. loan, Panait Dumitriu, Parchetul: Prim-Procuror, Constantin
ghe Georgescu, loan Christescu, Chris- C. ; Procuror : Nicolae N. Cra-
tache lonescu, loan I. Panov, Dimitrie Vasile V.
Dumitrescu, G. Petrescu.
TRIBUNALUL TELEORMAN
TRIBUNALUL IALOMITA
Sectia : Prim-Presedinte, P. Sectia : Prim-Presedinte, Gheorghe
Teodorescu; : Emil T. Palade ; Judecator, Nicolae Ursian.
ghiu-Poineanu, Nicolae G. Popescu- Sectia : Presedinte, Pascu A.
Baleni; Supleant, Alexandru St. nescu ; Judecator de instructie, Nicolae
mitrescu. p. Hagiescu ; : Petre St.
Sectia : Presedinte, loan T. Mari- Pescu, Constantin I. Popescu ; Supleant.
nescu ; : Nicolae T. Simio-
Leonida D. Tonopol.
nescu, Petre N. Ghitescu, Nicolae A. Parchetul : Prim-Procuror, Virgil M.
; Procuror, Alexandru N.
Cara-Thase ; Supleant, Constantin G. Alexandrescu.
tefanescu.
Parchetul Prim-Procuror, Virgil TRIBUNALUL VLA*CA
; Procurori : loan V.
lescu, Grigore Gr. Plesoianu. Sectia : Prim-Presedinte, Constantin
I. Barbilian ; : loan
TRIBUNALUL MUSCEL Gulian, Cristescu ; Supleant, Paul
Presedinte : Alimanescu, Ju-
de instructie, loan Aronescu; Sectia : Presedinte, Pandele Teo-
judecatori: loan Bursanescu, Bucur dorescu ; Judecator de Mi-
; Supleant, Aureliu N. Stroian. hail Pliniu, C. Carlova ; :
Parchetul Procuror, loan G. Io- Mircea Odobescu, Stelian C. ;
nescu ; Substitut, Constantin G. Olaru. Supleant, G. Niculescu-Bolintin.
Parchetul : Prim-Procuror, Constantin
TRIBUNALUL PRAHOVA S. Dumitrescu ; Procurori : Ion Ghior-
Sectia : Prim-Presedinte, Radu A. ghiu, Nicolae I. Stavrescu.
Curtea de Apel
Presedinte, Boldur ; Consilieri, Kazimir Sigmund Iasilkowski, Heinrich
Nicolai Turcan, Temistocle Bocancea, Bursztyn, Gheorghe lacubovici Boldiso,
Constantin Constantin Dracinschi, Constantin Nas-
C. Bagdad, Claudiu Stefanelli. tasi, Octavian Petrescu, Octavian
Parchetul : Procuror-General, Dimi- pescu, Eutimie Cercavschi, Benjamin
trie Tusinschi ; Procuror, Mihail Gregor Felix Meixner, Ludwig
leanu. Breier, Leo Rosen, Curkowski,
TRIBUNALUL Franz Gaschler, Oskar Siegfried Weiss,
Presedinte, fie Ilasievici ; Vice-Pre- Sigmund Franz Ludwig Stroh-
: Prodanciuc ; mayer, Victor Tomasciuc, Nusim Fern-
tori: Meixner, Carol Plohn, Simeon bach, Paul T. Ustyaniwicz, Eugen
Wydiniwski, Teofil Zukowski, Eugeniu kar Eugen Silion, Cornel
Tarnawski, loan Abram, Lazar Ohr- povici, Teoctist Barbier, Eugen
Ferdinand Syrzistie, Heinrich Franch, Otto Abraham Steiner,
Reininger, Isidor Gold, Maximilian Eu- Eusebie Iaroszynscki, Carol Hilsenrad,
gen Feuer, Martin Billinski, Sbiera, Edmund Rosenzweig, Leo Wachtel,
Emilian Isopescul, Kazimir Bensdorff, Constantin Negri, Sigmund
www.dacoromanica.ro
330 ALMANACH ARGUS
Hrincu, Maximilian Brucker, Artur Migdal, Alexie Bendas,

Benno Romanowski. Frisch, Samuel Zentner, Adolf Kupfer-
Parchetul : Prim-Procuror-Sef berg, Edmund Peyersfeld, Milan Derer,
Tarnavschi ; Prim-Procuror : Norbert Emil Franz Eisenbeisser, Vi-
Lazarus ; Procuror, Hans Mayer, Nicu chenti Alois Anton Provasi,
Popescu ; Procuror-Substituit : Rudolf Eusebie Vasile Rei, loan
Busch ; Cornel Gaube, Maximilian Hausvater, Ludwig
Maximilian Goldschlad, Wilhelm
TRIBUNALUL SUCEAVA Peter Grekulessy, Eduard Mogelnicki,
Presedinte : Remus M. Sbiera ; Vice- Rudolf Tetiva, Eusebia
Presedinte Ciuntuleac ; Jude- Parchetul : Prim-Procuror, Gheorghe
: Procopovici, Victor Iwa- Tarnavschi ; Procuror, Valerian
Oton Tomovici, Adolf Marin, renca; Procurori-Substituiti: Adolf
Isidor Lutwak, Garabet Anton dreanu, Nicolae
Curtea de Apel din
Sectia : Prim-Presedinte, Vasile C. TRIBUNALUL
Popovici ; Consilieri Petru M. Davi- Sectia : Prim-Presedinte, Constantin
Ion N. Posoiu, Pavel N. C. Simionescu ; Judecatori de instructie:
ciunescu, Haralambie C. Ojoga, Regulus Hudescu, Alexandru loan
Valenescu. Coman C. Rosin; : Mihail I.
: Presedinte, Dimitrie T. Chiriac, Joan C. M. Teodoreanu ;
Moscu ; Consilieri Nicolae N. Ciurea, pleant, Lozinschi.
Const. A. Georgescu, Anton Anasta- Sectia : Presedinte : Theodor
siad, Serghie Neschodovschi, Alex. culetz ; Judecatori de instructie
Em. Varzar. colae Suruceanu, Liubomir Fitov ;
Parchetul : Procuror-general, Con- Mircea Em. Niciu, Traian
stantin D. Climescu ; Procurori : Scarlat Amfilochi Cateli,
Cozolovanu, Vasile C. Vladimir Parchetul: Prim-Procuror, Vladimir
Bodescu. ; Procurori : loan I. Adam,
Constantin Dardan, Stoilov ;
TRIBUNALUL Prim-notar, Nicula
Presedinte, Vasile A. ; Ju-
de instructie : Mihail Petrov, TRIBUNALUL HOTIN
Nicolae I. Arghir ; Judecatori: Teodor Presedinte, Mihail ; Ju-
Ardeleanu, Alexei G. Pisarjevschi ; de instructie Giheorghe C.
pleant, Nicolae Curbet. Nun, Mihail G. ; Judecator,
Parchetul : Procuror, Bogdan St. Artenie Stratanov ; Supleant Nicolae

Manea ; Substitut, Anton V, ;
Zatreanu.
Prim-notar Alexandru Hancu. : I. Niculescu ; Sub-
stitut, Alexandru Perneacov Prim-No-
TRIBUNALUL CAHUL tar, Mihail Bacalu.
Presedinte Octav G. Vasiliu ; Jude- TRIBUNALUL ISMAIL
de instructie, ; Presdinte, Vasile lacobini ;
loan Dimoftache, Ale- tori de instructie : Constantin C.
D, ; Supleant bescu, Pioneanu ;
colae Machedon. Constantin Casiadi, loan I. ;
Parchetul: Procuror, Alexandru M. pleant, Ivan D. Boneff.

Bortea; Substitut, Constantin I. Parchetul: Procuror, Constantin A.
lescu; Prim-notar, Alexandru Andrievici. Policof ; Substitut, Luca Cio-
banu ; Prim-Notar, Gheorghe Scurici.
TRIBUNALUL CETATEA TRIBUNALUL ORHEI
Presedinte, ; Judecatori Presedinte, Dimitrie Tiron ;
de instructie: Nicolae I. Grigorescu, tor de instructie, Nicolae I. ;
Nicolae 1. ; Judecatori: : Constantin Dima, Constan-
G. Zilisteanu, Constantin Sinevici ; tin Marandici ; Supleant, Dimitrie T.
pleant, Alexandru Vorobiev. Strugariu..
Parchetul Procuror, Vasile N. Parchetul : Procuror, Constantin
ghiu ; Substitut, Vladimir M. Gudz ; ; Substitut, Nicolae Pereteatcov ;
Prim-notar, Nicolae Lihomschi. Prim-notar, Alexandru Poleanschi.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 331
TRJBUNALUL SOROCA TRIBUNALUL

Presedinte, Constantin D. ;
Presedinte, G. ; Judecdtor de instructie, Teodor G.
Judecdtori de instructie : C. Softa, ; Judecdtor, Gheorghe I. Gheor-
Mihail Stroe, ghescu, Vasile Melega ; Supleant, Con-
Hariton S. Cosciug ; Supleant, Vasile stantin A. Grosu.
V. Longhin. Parchetul : Procuror, Drgu-
Parchetul : Procuror, Gheorghe M. ; Substitut, Victor ; Prim
Strat ; Prim-notar, Nicolae N. Homitchi. notar, Eugen Zazulinschi.
Curtea de A din
Presedinte, Pompei ; Prese- Nicolae N. Prosper Nicolae
dinti de senat : loan Popp, Victor Popp, Constantinescu, Nicolae Bireescu. Petru
loan Mdnescu; Consilieri: Gustav Haupt G. Palade. loan Motoc.
Lazr Bdescu, Ludovic Kerner,
lexandru Balasz, Mihail D. Balasan, TRIBUNALUL DEJ
Minea Popescu, Gheorghe C. Geor- Presedinte, loan ; Prese-
gian, Emil Zacharia, Nicolae N. Davi- dinte de Senat, Augustin Bodea ; Ju-
descu, Paul Balasiu, Vasile M. Dimi- : Eugen Alexandru
triu, Petru D. Rdulescu, Alexandru
Ancean, Constantin G. Filipescu ; Eniu, Moricz, loan Muresean,
cretar Partenie Crisan. Nicolae A. Popescu, Paul G.
: Procuror Ale- nescu, Dumitru I. Ogrezeanu.
xandru ; Procuror, Teodor Parchetul : Prim-Procuror, Constantin
St. ; Procurori : Valeriu Rosca
Mihail Vlasie.
TRIBUNALUL ALBA-IULIA
TRIBUNALUL DEVA
Pr Constantinescu ;
Presedinte de senat, Iuliu ; Ju- Presedinte, Virgil Olariu ; Presedinte
: Felix Dumitreanu, Nicolae de Senat, Wildt ; :
Pop, Cacoveanu, Nicolae Nestor, Gheorghe P. Marinescu, Dumitru G.
Procopie Popescu, Constantin P. Buci- Manofescu, Nicolae Callo, Spo-
Rubin Patitia, Lucian V. Gheorghe Hagi-Chirea, D.
ghiu. Popescu I., Constantin Vulpescu,
Parchetul : Prim -Procuror, Peter.
Septimiu Velican ; Procurori : Parchetul : Prim-Procuror, Constan-
ghe Nicolaus, Lucian A. lanculescu. tin ; Procurori : Victor V.
raschivescu, Alexandru Grefiens.
TRIBUNALUL BISTRITA
Presedinte, Victor ; Presedinte TRIBUNALUL
de Senat, Alexandru Ulvineanu ; Jude- Presedinte, Leonida N. Petrescu ;
: loan Penteker, Geza Preinesz- de Senat, Vasile ;
berger, Rudolf Mohmr, Macedo- : loan Popistiu, Edmund Tho-
nescu, Adolf Klein. Dimitrie D. Coand, Carol
Parchetul : Prim-Procuror, Teofil Mol- Gerbert, Vasile F. Petrescu,
dovan ; Procuror, Emil Rebreanu. lat Constantinescu, Emil orghiu,
TRIBUNALUL CLUJ
Presedinte, Prapurgescu ; Pre- Parchetul: Prim-Procuror, I.
escu ; Procurori, Ilie N. Lungulescu,
sedinte de Senat, Balinth ; Jude- Simion Piso.
: Alexandru Bohdtielu, Gheorghe
N. Pdcuraru, Octavian Furnea, Nicolae TRIBUNALUL TURDA
Ujvarosy, Laurentiu C. Decuseard,
Constantin G. Xantopcl, Danie- Presedinte, Alexandru Frcdsan;
lescu, G. Pastia, Clemente : Victor Gherasim, Dimitrie V.
trovan, Alexandru Romul Mol- Stefnescu, Zoltan Weres, Nicolae
dovan, L. Anca, Horia A. Botea, escu, loan D. Gheorghiu, loan
Leonida N. Persescu. dovszky, C. Pavel Moys.
Parchetul : Prim-Procuror, Parchetul : Prim-Procuror, Demetriu
pescu ; Procurori : Livius George Ilea, ; Procuror, Adalbert lanota.
www.dacoromanica.ro
332 ALMANACE
Curtea de Apel din Constanta

Presedinte, Al. Anastasiu ; Consilier Alexandrescu ; Dimitrie
Grigore Teodorescu, Christescu, Stoicescu, Joan G. Stoicescu, loan G.
Gh. L. Dumitriu, Nicolae N. Papadat Stoian ; Supleant, Constantin M. Vio-
Remus C. Benisache, Al. Teodorescu, rescu.
Constantin L : Prim-Procuror, Ath.
Parchetul : Procuror General, Gh. V. mitrescu ; Procurori loan P.
Collini ; Procuror, Paul Mironescu. Gheorghe Radu
TRIBUNALUL CALIACRA DUROSTOR
Presedinte, Traian Teodoru ; Jude- Presedinte, Mihail ; Jude-
catori de instructie, Roses ; Jude- de instructie, loan Dirna ; Jude-
: loan D. Georgescu, Gh. Bar- Petre C. Christescu, loan G.
bulescu ; Supleant, Gh. A. Dumitrescu. Supleant, Victor I. Popovici.
Parchetul Procuror, loan Romulus Parchetul : Procuror, Melas Alcibiade ;
I. Frumusanu ; Substitut, Bavila I. Con- Substitut, Alexandru St. Popescu.
stantinescu.
TRIBUNALUL CONSTANTA TRIBUNALUL TULCEA
Sectia : Prim-Presedinte , loan Opre- D. Dumitrescu ; Jude-
scu, : Octavian N. Stanescu, de instructie, Mihail G. Mitescu ;
Demostene Poulopol ; Supleant, Petre Dimitrie G. Niculescu,
M. Teodoru. mitrie ; Supleant, Albert
Sectia Presedinte, Cicerone Ru- Baras.
sescu ; Judecator de instructie, Emilian Parchetul Procuror, T. N. Boeru.
Curtea de Apel din Craiova
Sectie : Prim-Presedinte, Constan- boviceanu;
tin Poenaru ; Consilier, Constantin R. Mihail Barbescu ; Supleant, Alexandru
Marinescu, Petru Patriciu, Dimitrie N. Popescu.
lichron, Dartania Niculescu, Epami- Sectia : Presedinte, Mihail Foiso-
nonda M. Sculi. reanu ; Judecator de Instructie, Titus
Sectia : Presedinte, Teodor A. Georgescu; Judecatori: Constantin
loiu ; Consilier, Joan N. Strelicescu, Ga- loescu, Nicolae ; Supleant,
rabet A. Cristof, Petru Neatzu, Dimi- colae Oprisescu.
trie T. Alexiu, Daniel P. Bivolaru. Parchetul Prim-Procuror, Petru I.
Parchetul: Procuror-General : Ale- Caribolu ; Pocuror, Nicolae N. Rusescu.
xandru ; Procurori, Filip I.
Polizu, Constantin M. TRIBUNALUL MEHEDINTI
TRIBUNALUL Sectia : Prim-Presedinte, Barbu Var-
Sectia : Prim-Presedinte, Constantin ; Judecator de instructie, Constantin
Golfineanu ; Judecatori : loan Marinescu I. ; loan B. Basa-
Alexandru Hagi-Gheorghe ; Supleant, rabescu, Stelian Ivanovici; Supleant,
Hariton P. Udrea. *tefan St. Mangiurea.
Sectia Presedinte, Dimitrie C. Sectia II: Presedinte, Nicolae D. Vi-
; Judecator de instructie, Gheor- isoreanu; Judecator de instructie: Cons-
ghe Vernescu ; Nicolae tantin T. Georgescu ; Judecatori:
brotescu, Nicolae Antoniade; Supleant, gore Dinescu, Nicolae V. Petrescu ;
Constantin Schina. pleant, Alexandru St. Frumusianu.
Sectia : Nicolae G. Parchetul Prim-Procuror, Titu H.
; Judecator de instructie, Constantinescu ; Procurori; Horia Bog-
Mihail ; Judecatori, Nicolae dan, Predescu.
Daia, loan A. Vasilescu ; Supleant, TRIBUNALUL OLT
Radu Pop.
Parchetul Prim-Pocuror, Cezar Gr. Presedinte, Petre A. Petrescu ; Ju-
; Procurori, Gheorghe M. de instructie, Smarandache
lonescu, Constantin P. Anton Constantinescu; Gheorghe
C. Vasiliu, Constantin C. Osiceanu ;
pleant, Gheorghe I. Stratulat.
TRIBUNALUL GORJ Parchetul Procuror, Constantin M.
Sectia Prim-Presedinte, Titu Gar- Popescu.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 333
TRIBUNALUL ROMANATI TRIBUNALUL VLCEA

Sectia : Prim-Presedinte, Mircea Sectia I: Prim-Presedinte, Victor Sta-
Judecatori: Dimitrie T. ; Judecatori: Ion C. Popescu II,
Petrescu, Petru Mihail; Supleant, Dimitrie ; Supleant,
nase trie
Sectia H: Eugeniu Marculescu ; Ju- Presedinte, Virgil I.
de instructie, Constanti- Judecator de instructie, Cons-
nescu ; Judecatori: T. Georgescu, tantin G. Osoianu; Judecatori: Teodor
Constantin I. Schintee ; Supleant, Oc- T. ; Supleant,
tavian Nicolescu. L. Penescu.
Parchetul: Prim-Procuror, Voi- Parchetul: Prim-Procuror, Leon
tescu; Procuror loan Marotinescu. ; Procuror, Alexandru I. Cocorascu.
Curtea de Apel din
Sectia I: Prim-Presedinte Eug. M. TRIBUNALUL PUTNA
Bonachi; Consilieri: Nic. Cons- Sectia I: Prim-Presedinte, Dimitrie
tantinescu, loan E. loan M. Judecatori: Constantin M.
Nicolae C. Vernescu, Th. hailescu, Gheorghe T. ; Supleant,
Radvan. Cicerone Al. Cimbrescu.
Sectia II: I. Corjescu ; Consilier, loan II: Presedinte, Constantin
Th. Liciu, Gheorghe Batist, V. geanu ; Judecator de instructie,
sescu, N. Bog- ghe Popescu-Scheianu ;
dan. Constantin I. Constantin A.
Parchetul: Procuror-General : Const. Christodorescu; Supleant, Vasile V.
C. Vasiliu; Procurori: Vasile Nicolau.
Racovita. Parchetul: Prim-Procuror, Alexandru
TRIBUNALUL D. Procuror, Gheorghe V.
Sectia : Prim-Presedinte, Carnil
rnetriescu ; Judecator de instructie, Filip TRIBUNALUL
V. ; Petru Presedinte, C. ; Ju-
nescu, Nicolae de instructie, Constantin S.
Sectia : Presedinte, Spiru ; ; Judecatori: Romulus
Judecator de instructie, Panait St. chim, Virgil T. Sotirescu; Supleant,
; Corneliu Vespasian Grigorescu.
Leonte V. Supleant, Parchetul: Procuror, Alexandru D.
Orascu. Grigore ; Substitut, Vidrascu.
Parchetul: Prim-Procuror, L.
Ivanovici; Procuror, Traian Berbeciu. TRIBUNALUL TECUCI
Presedinte Vasile ; Ju-
TRIBUNALUL de instructie Ulise St. Meran ;
Sectia : Prim-Presedinte, Menelas Constantin Clodeanu, loan
S. Manto ; Judecator de : G. Hozoc ; Supleant, loan V. Tarcinius.
raschiv S. Paraschiv ; Judecatori: Ema- Parchetul Procuror, Adrian C. Ma-
Lupu, Ovidiu Perjescu ; ; Substitut, Constantin
pleant, loan D. Ciocianu.
Sectia II. Presedinte, loan G. Macri; TRIBUNALUL TUTVA
Judecator de instructie, loan N, Popescu Presedinte, Teodor Alexandru ; Ju-
: loan Nicolau, Alexandru de instructie, Vasile Stamate ;
V. Constantinescu; Supleant, Teodor Judecatori, Dimitrie Colea, Nicolae
.Anastasiu. ; Supleant, Constantin C.
Parchetul : Prirn-Procuror, Nicolae H. Botez.
Bossie ; Procurori : Alex. loan Th. Rad- Parchetul Procuror, Constantin N.
van, I. Cucu. Bujoreanu ; Substitut, Emil Vasiliu.
Curtea de Apel din
Sectia Prim-Presedinte, Dimitrie
: tron ; ConsilieriEugen Petit, Dimitrie
Volanschi; Consilieri: Mihail G. Lupu, Cezar Vargolici, Dimitrie
Ciprian Mihail Hara- hodaru, Nicolae N.
lamb, Cristofor A. Gorgos, Constantin : Procuror General, Grigore
Macry. Kessim ; Procurori: Gheorghe I.
Sectia Presedinte, Mihail D. Pa- vrilescu, Haralamb Grigoriu.
www.dacoromanica.ro
334 ALMANACH ARGUS,
TRIBUNALUL sescu; Substit, 5erban-Constantin-Io-

nescu-Casetti.
Sectia I: Prim-Presedinte, A.
; Judecator de instructie, Oliviu TRIBUNALUL
Cornea; Judecatori: Const. Malinescu, Sectia I: Prim-Presedinte, Alfred
Mina I. Gorovei; leant, Vasile F. Winkler ; Judecator de instructie,
Poltzer. mitrie C. Zaharia ; Judecatori: Vasile
Sectia : Presedinte, Poltzer, N. Culianu ; Supleant,
Judecator de instructie, Jacob Manea; Vladimir A. Gavrilescu.
JudecMori : Emilian T. Dumitrescu, Sectia II: Presedinte, Petru
Alexandru ; Supleant, loan canu ; Judecator de instructie, Mihail
G. Cristoveanu. Esianu; Judecatori: Elefterie P. Sta-
Parchetul : Prim-Procuror, nescu, Constantin Lupu ; Substitut,
raschivescu ; Procurori: Romulus Adam, Ernest I. Ghiorghiu.
loan Leca. Sectia III: Presedinte, Mihail Tran-
dafirescu ; Judecator de instructie,
TRIBUNALUL ; Judecatori: Dimitrie G:
Presedinte, Constantin Radovici ; Ju- Gervescu, Mircea Possa; t,
de instructie, Mircea Gorovei; George Sc. Skeletti.
Judecatori: Vasile C. Pilat, Constantin Parchetul : Prim-Procuror, Alexandru
M. Supleant, Alexandru L C. Coroi; Procurori: Gheorghe Cerbu,
cobanu. Joan N. Pogonat, Nicolae Th. Buzea.
Parchetul : Procuror, Nicalae N. Pelin ; TRIBUNALUL NEAMTU
Substitut, S. Manea. Presedinte, Emilian Dragomir ; Jude-
TRIBUNALUL DOROHOI de instructie, Vasile A. Grigoriu ;
Judecatori: Bonifaciu Dimitrie
Presedinte, Dimitrie Hozoc ; O. Apostolide ; Supleant, Carol E.
de instructie, Miltiade I. Mayer.
raru; Judecatori: Const Sachelarescu, Parchetul Procuror, Ricard Filipescu ;
Nicolae C. Georgean ; Supleant, Tra- Substitut, Nicolae M. Grigoriu.
ian N. Botezatu.
Parchetul Procuror, Octavian M. TRIBUNALUL ROMAN
Pienescu; Substitut, Ojog. Presedinte, D. Constantinescu-Belort ;
TRIBUNALUL Judecator de instructie, Eugeniu G.
; Judecatori: Constantin Ra-
Presedinte, Nicolae A. Vasiliu ; Ju- ileanu, Nic. V. Gavrilescu ; Supleant,
de instructie, Dimitrie Hale ; Anastase Constantinescu.
: Mircea V. Virgiliu G. hetul: Procuror, Virgil C. Roiu ;
Vantu ; Supleant, Petru Substitut, Dimitrie D. Ghiorghiu.
Parchetul: Procuror, loan Eugeniu
Linde; Substitut, Vasile N. Bedreag. TRIBUNALUL VASLUI
Presedinte, Alexandru G. Antonescu ;
TRIBUNALUL FALTICENI Judecator de instructie, Petru Irimia;
Presedinte, loan M. Jude- : Emanoil V. Martian,
de instructie : Constantin Rusu ; colae St. Moisianu ; Supleant, G.
Judecatori: Constantin Ale- Bratianu.
xandru Diaconescu, Eusebie Scripcaru. Parchetul: Procuror, Gheorghe I.
Parchetul: Procuror, Petre Va- Substitut, Petre I. Vrabiescu.
Curtea de Apel din Oradea-Mare
Prcsedinte, ; Pre- TRIBUNALUL ORADEA-MARE
de senat, Alexandru Mandrea, Presedinte, Simion Chetian ; Prese-
Andrei ; Consilieri: Candrea, dinte de Senat, Albert Dumitrescu ;
Hasz, L. Kepes, Alliquamler, Colo-
Fekete, Constantin N. Ciurea, Valente man Solijom, Adam Gubicza, Co
lonescu, Cristache Stambuleanu, Matei M. Constantinescu, Zoltan Petroczi,
I. Dimitriu, Romul Radu, Ladislau Constantin 5erbnescu Burada, Iuliu
mokos, Nicolae Buzescu, I. Iaczkovics, Marcel Eleuterescu, Vasile
Mihaescu, I. Constantin Georgescu- S. Udrescu, Constantin Dobos, Dimitrie
Cincinat Pavelescu. N. Angelescu, Carol Palankay, Ale-
Parchetul: Procuror-General Emil xandru Pop, Gheorghe Popescu-Docan,
Fildan ; Procuror, Titus D. Panu. Iuliu Szollosy, Coloman Tratay, Adal-
www.dacoromanica.ro
ALMANAC 335
Toth, Ludovic Kory, N. Ba- sedinte de Senat, Mcys ;

bic, Emeric Varady, Ludovic Korn, tori: Szedlak, loan St. Eftimescu,
Carol Nesselrode, loan I. Predoviciu. Dimitrie Nicolae G. Barbuceanu,
Parchetul: Prim-Procuror, Valer Teofil Peter, Gavril Csizer, Grigore
vrea ; Procurori : Dumitru C. Procopiu, fan Manea.
Constantin Lucian V. Parchetul Prim-Procuror, Chin-
TRIBUNALUL SATU-MARE ; Procuror : George Piler, Gheorghe
Presedinte, Victor ; Prese- N. Teodojescu.
dinte de Senat, Francisc Erds ; Jude- TRIBUNALUL
Balogh, Csopey,
gore Dunca, Nemethy, D. Presedinte, Vasile ; Prese-
Cocea, Paul Dery, loan Balasz, Traian dinte de Senat, Nicolae N. Sigmirianu;
N. Parvulescu, Alexandra Bene. Bodor, Gyenge,
Parchetul : Prim-Procuror, Nes- Anibal Erno Ianovicz, Ludovic,
; Procuror : Gheorghe Pop, Szilagyi, Gheorghe Bonteanu,
Bekesy, Viorel Ternoveanu. Covacz.
TRIBUNALUL SIGHET Parchetul Prim-Procuror, Pa-
Presedinte, Alexandra Lazar ; Pre- lade II; Procuror, Virgil E. L. Nestor.
Curtea de din
Presedinte, Romul ; Presedinte Parchetul: Prim-Procuror, Joan M.
de Senat, Bersan ; Consilieri Lungu ; Procuror, Petru Pasnicu.
Gheorghe Drimba, Gheorghe Diaco- TRIBUNALUL ODORHEI
nescu, Simion Butean, Ciupe, Presedinte, Virgil ; Jude-
loan Cetateanu, Vladimir Mayrodineanu, Dimitrie D. Dimitrescu ; Jude-
Mihail D. Climescu, Dimitrie Luca Ale- : Mihail M. Popescu, Maximilian
xandru G. Macarovici, Alexandra Glosz, Gheorghe Nicolescu, Alexandra
Parchetul :Procuror-General : Gheor- Tatulescu, Geza Szabo, Coloman Nagy.
ghe Draghicescu ; Procuror, Ovidiu Parchetul Prim-Procuror, Cornet
vacescu. ; Procuror, Voszka.
TRIBUNALUL BRASOV TRIBUNALUL SFNTU-GHEORGHE
Presedinte, ; Prese- Presedinte, Vasile ; Pre-
dinte de Senat, Friedrich Jahn ; sedinte de Senat, Constantin T. Popo-
: Carol Schobeln, Wilhelm vici ; Judecatori: Victor Werzar, Gheor-
Theil, Emil Baiulescu, Constantin L ghe Burghele, Agricola D.
Teodoru ; Judecatori: Eugen Kiss, Au- Petru I. Anastasiu, loan Palade loan
gustin V. I.Soa- Gergescu Postovari.
rec, Constantin M. Constantin S. Parchetul: Prim-Procuror, Grigore M.
Dumitrescu, Teodor I. George Dobrovici ; Procuror, Petru Senciuc.
Cocea. ARA
Parchetul : Prim-Procuror, Joan I. TRIBUNALUL
povici ; Procurori : Rudolf Busser, Au- Presedinte, Dimitrie St. Dumitrescu ;
relian M. Teodor Presedinte de Senat, Joan L Vargolici ;
Judecatori: Vasile L Predescu, Nico-
TRIBUNALUL Georgescu Ceptura, Carol Pildner,
Arpad Bocskor, Kosta, Nicolae
Presedinte, Augustin Andrei ; Pre- B.
sedinte de Senat, Nicolae V. Lupan ; Parchetul Prim-Procuror, Petru P.
: Constantin M. C. Dimitriu, Avramescu ; Procuror, Radu A.
Venczel Vacika, Erik dronescu.
Valter Schuller, loan Roman, Coloman
Emeric Filep. TRIBUNALUL
Parchetul Prim-procuror, Nicolae Presedinte, Octavian Popescu ; Pre-
Protopopescu ; Procuror, Zoltan Bakcsy. sedinte de Senat, Gheorghe P. Aro-
nescu ; Porubschi,
TRIBUNALUL MERCUREA CIUCULUI Nicolae Porav, Gheorghe Dumitriu,
Presedinte, Vasile N. Apostolescu ; Munteanu, Alexandra loan
Senat, Dragu ; Emil Anastasia, Carol Miko,
Judecatori : Bonca, Ludovic Kas- Edgard M. Penciulescu, Leon.
zonyi, I. Ale- Parchetul: Prim-Procuror, Dimitrie E.
P. Sandu, Munteanu ; Procuror : Eugen G.
Gr. Dabija. Constantin Em.
www.dacoromanica.ro
336 MACH
Curtea de Apel din Timioara

Presedinte, Alexandru Marta, Prese- Egi, Micleu, N. Popescu, Cle-
dinti de senat: Antoniu Feher, Adolf ment Danescu, Joan Avramescu,
Balasz ; Consilieri: Joan Bestelei, Gr. Manolescu.
Emil Dumitrescu, Gh. Al. Antonescu, Parchetul : Prim-Procuror, Virgil
Nicolae Craciunescu, C r descu ; Ferch.
Gheorghe Pavelescu, loan N.
Demetriu, I. Niculescu-Perieteanu, TRIBUNALUL LUGOJ
Lahovari, Alexandru Coca, Atha- Presedinte, Nicolae ; Pre-
nase Dumitrescu, loan Pantu, Corneliu sedinte de Senat, Bernhard Bock ;
Axente, Vasile Calinescu. decatori: Augustin Makary, Ovidiu
Parchetul : Procuror-general : loan Gherghel, Alexandru Arhiri, Szeles,
Stinghe; Procuror, Alexandru Mecu- Adalbert Liszkay, Emeric Hajos,
lescu. fan Klemann, Octavian 1.
TRIBUNALUL ARAD Parchetul: Prim- Procuror,
Silviu Moldovan; Prese- Protopopescu ; Procurori: Constantin
dinte de Senat, Sever Barbura ; Jude- Marosin, Fabius
: Mircea Antonini, Radu Pascu,
tefan Szabo, Joan Ursu, George TRIBUNALUL T1MI*OARA
Constantin V. Sotirescu, Arpad Ornstein, Presedinte, Timotei Radi ; Presedinte
Daniel Meszaros, loan Horvath, de Senat, Niculae Atanasiu ; Judecatori:
xandru Nisztor, Desideriu Nagy, losif Gheorghe D. Lambrino, Andrei Szu-
Kovacs, Gheorghe nyogh, Gheorghe Nauer, Gug-
Alexianu, Mihail Tigoianu, Romulus genberger, Nicolae Feiler, Eugen
eanu. Farchescu, Gheorghe Maier, Francisc
Parchetul: Prim-Procuror, Romulus Halasz, Gheorghe
Seciureanu ; Procurori : Nicolae Miclea, Parneu, Adolf Scholmaschi
Augustin Gitta, Nicolae Popescu-Pa- Vasile C. Merica, Constantin
Carol Fikker. pescu, Dimitrie Safirescu, Schmidt
Adrian Brudariu.
TRIBUNALUL Parchetul : Prim Procuror, or
Presedinte, Gheorghe Labontin ; Pre- Feher ; Procurori ; Teodor L. Nicolae,
sedinte de Senat, Petru H. ; Herman, Sulla I. Cernatescu, Emil
Judecatori: Rudolf Handler, A. Radian.
CITITI MARELE MARELE

ORGAN ORGAN
ECONOMIC- ECONOMIC-
JURIDIC
DIN DIN
APARE IN FIECARE ZI
publicitateacea
se face
www.dacoromanica.ro
A
NA
run
1 II i
BASARABIA
BASARABIA
BASARABIA
PRODUCTIA
PLANTE.
LEGENDA
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 337
1923
Este pentru prima un Aceasta a constituit un ; dar
almanach romanesc se de tot nu s'a putut spune era cu
sul Filateliei anul al bilant filatelie. Fiindca in marea majo-
general Aceasta e cel ritate a cazurilor dragostea de marci
mai sigur indiciu filatelia a atins avea o efemera ; ea
la noi un grad de desvoltare care im- din sufletul tineretului de ce
pune sa fie in ghes spre o dragoste
primul bilant anual ce se adesea mai putin nevinovata.
asupram ersului filateliei in apoi : nu se putuse acea
se cuvine rezumam isto- educatie, acea a marcilor, acea
ricul ei. arta de a colectiona, care face din
Acesta e se poate de simplu. sesorul unor marci un filate-
Arta ori (parerile sunt list. Totusi din epoca, al
tite in privinta caracterizarei) filatelica i-1 pune razboiul,
aproape n'a existat in alte colectiuni renumite.
la Colectionari de Dupa lucrurile cu
au existat fireste pe ici pe colo in totul o fata ; de atunci
vechiul Regat ; putini putem vorbi de filatelie, -
jenandu-se nu-i cineva ceputul e concomitent un progres
au patima, sau de brusc filate-
ce puteau poseda. Existau sporeste nesperat
colectii de o timp extrem de scurt, educatia
importanta neobisnuita,-dar de filatelie filatelica se uimitor de
nu se putea vorbi ; ea nu exista. Timpul repede. in putini
acesta, de vitreg pentru Filatelie ani cari au urmat Incheierei
a foarte favorabil pentru putinii poate fi
existenti ne dicat printr'un la din popu-
nici un f el de concurenta sau tarii.
de competitiune, putut aduna Cauzele acestui sunt
frurnoase valori filatelice pe preturi nenumarate,-ne marginim a
nirnic, ori chiar gratuit, putut tiona pe cele mai de :
constitui irnportantele colectiuni de cari In timpul ocupatiei armata
vorbim sus. De el din germana foarte multi
pe care o socoti ca listi in ei,
cheiata la secolului trecut, da- rand tot ce-au putut gasi ca marci
mai toate importante vechi s'a trezit
existente azi la noi. teresul pentru vignetele postale mai
Odata ani ai secolului de ales pentru valoarea pecuniara pe care
acum, de marcile postale o reprezinta ele.
(caci aceasta este traducerea Pe parte aceasta a
a cuvantului Filatelie), a patruns in comerciantilor de marci pen-
cercuri largi. Aceasta se datoreste tru colectii, - ale vitrine
faptului ca tive au contribuit ele la desvoltarea
dela aceasta de marci ro- gustului de a colectiona.
s'au s'au s'au este apoi
infrurnusetat au devenit mai variate. imediat dupa razboi a o
Pe dealta parte, cam tot atunci traficul avalanse de ernisiuni de
postal a sporit in interior pretutindeni. Acestea
exterior. postale la noi, atras prin varietatea pe
multe, mai in colori cat mai multi, in
variate pe sub unui mare
de a lost firesc ca sa ales frurnoasa serie de
desvolte cat multi gustul de a mrci a Incoronarii in jurul s'a
le In special tineretul, sco- facut de mult sgomot, a
s'a %sat cea dintai de deosebit de la desvoltarea
dragostea marcilor postale. filateliei eo
22
www.dacoromanica.ro
338 ANACH
serie care va atinge preturi cure depe piata Parisului oarecari

fabuloase, lumea s'a s'o de din alte de
capete cum tirajul a lost cele valuta Aceasta a dat o
cient de mare, foarte multi au izbutit impresiune filateliei
s'o cea mai mare In ce priveste preturile cari s'au
parte din public, ale Filate- in cursul lui 1923,
a simtit imediat dorinta cestea au variat Pentru marcile
alte de de De noui al cdror se stabileste
acestea putut procura usor din valoarea nominald, preturile au urmat
comert. Si e : cine are oscilatiuni ca valuta
de este prins de mrejele sau cea de provenienta. Mrcile vechi
plcerilor filatelice devine un fervent vandut potrivit din
colectionar. La inceputul anului francul-ca-
seria de a talog era socotit pe piata egal
putem spune de exage- circa 2 sau 2,50 lei. Acesta a
rare, a dublat numrul momentul favorabil pentru
existenti atunci la noi in ca francul-mo-
La inceputul lui 1923, Filatelia atunci la 14 lei.
poate francul-catalog
de adepti. a crescut a ajunge la
numrului colectionarilor lui : 5 sau 6 lei.
a adus mod pe accea a aceasta reprezinta efectiv,
ccmerciantilor de pentru colec- tinand de raportul valutar dintre
tiuni. Negustoria de mrci care leu franc, un rabat de 50 la
aci fusese o ocupatie accesorie a asupra pretului din cataloage,-ceea ce
torva colectionari avansati a devenit s'au pe
o ocupatiune principal, foarte piata la anului trecut
multi acei cari se numai cu in aceleasi conditiuni in cari ele se
mertul de timbre postale. Unii dintre de obicei pe pietele mondiale.
acestia chiar au izbutit Publicistica a mers ea
gazinele speciale. progresul Filateliei.
In anii trecuti o revist
n'a de
Ca material filatelic, anul 1923, mere, publicistica se
piata romaneasca a trebuit s se rezu- zuma la rubrica pe care
meze aproape numai la furnizarea de o publica disparutul ziar Epoca.. In
din emisiunile noi din Wile anul trecut au Romania
mai ca a sau 4 reviste filatelice, dintre 3 se
accesibila leului romanesc. conditiuni destul de seri-
in anul de care ne oase pentru a putea rezista. In alard
piata a suprasaturata de aceasta, initiativa luat de ziarul
de : Liechtenstein, Germania, a prins filatelia a
Ungaria, Polonia, Austria, Lituania, brdtisat de presa cotidiana. Astfel
Ukraina, etc. Aceasta a servit ziarul are Dumi-
simtitor filateliei, de oarece debutantii o filatelica
procura bani putini de
multe putut colectiuni im- anul 1923 a
portante numericeste semnat pentru filatelie, nu chiar
depti statornici ai o inflorire, putin baza
Spre lui 1923 in primele a unei apropiate
luni ale lui 1924 cu prilejul puternice infloriri.
derei timporare a francului francez,
comerciantii au putut pro- PHILAT E. LISZT
Economie, Statistici
Judiciare, Finante, (omeri,
Industrie,
www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 339
SOCIETATEA
DE PUBLICITATE
Societate Anonim
Lei 3.000_000
DIRECTOR!:
Carol Schulder S. Berger

Concesionara a publicittei ziarelor:
Adevdrul, Argus
Condifiuni speciale de publicitate

ziarele revistele din far
Ardealul Banatul
Timi5oara
Str. Avram No. 3 Strada Savoya, 5 11
Arad
Strada Alexandri No.
Oradea-Mare Satu-Mare
Psagiul Vulturul-Negru Strada Mihai Viteazul
Str. O. Goga No. 11 bis.
www.dacoromanica.ro
LMANACII ARGUS
o 000000000000000000000000
SI
SOClETATE pe ACTIUNI
TIMIOARA - BANAT
Capital propriu: circa lei 17.000.000
Anul 1891 - Telefon: 115 301
: COMERZBANK
O
Se ramurile bancare. Autorizat la
o comerful devize la emitarea cecuri de vam o
o
SECTIA COMERCIAL
Telefon: 1804, 2304 O
Telegrafloa : WARENKOMERZ
Departamente: Textil, vpseli, hrtie articole chi-
mice. Deposit bogat asortat de ale fabricHor
de rangul prim.
O 427
0000000000000000000000000
TRANSPORTURI RAPIDE DIN GERMANIA
BERLIN CHEMNITZ
Ghentmerstrasse Decebal Telef. Poststrasse 19111
GALATI
Colonel Boyle No. 28
Trausporturi speciafi
Durata de Transport 18 zile
www.dacoromanica.ro
ALMANACH 341
Societate
Sediul Str. Banca 8
Capital social Lei 50.000.000

Adresa telegrafic:
Agenfie: GALATI
race tot de de Band
Banque et de
suoursale toate princi-
pale din Ctho-Sloyacia.
Banque Industrielle Hungaro-

Tchque, Budapesta.
Allgemeine Industrie Bank,Viena
Erster Koatische Gewerbe Bank
A. G., Zagreb.
www.dacoromanica.ro
3-12 ALMANACH
pe
de 32 vagoane
Sect de lemne,
de
de plne,
de reparat vagoane,
de cartonaje, de conserve
Antrepozitele:
403
9
de
Temesvar-Stdtische Sparcassa A.
Centrala: Coltul Dragalina Alba Julia
Capital fundamental Lei.-Fond de reserv 7.000.000 Lei
Depuneri 40.000.000 Lei.
Sucursale : Circump.-Fabrik Josephine
Intreprinderi comerciale industriale dependinte :
Sapic Soc. anon. pentru industria comertul de
Merkantil > Societate anonim comercial.
Gea-Krayer > mare droguerie s. .
Casa de Amanet Timisoara.

Tot de operatiuni de auto-
riz at de devise.
www.dacoromanica.ro
ANACH 343
BANCA A
Tani
Capital statutar lei 150.000.000
emis vrsat 60.000.000
Fonduri de 49.000.000
SEDIUL CENTRAL: Bucuresti, Strada Lipscani, 10
SUCURSALE:
Brasov, Constanja, Craiova, Giurgiu,
Oradia Mare, Gheorghe, T.-Mgurele
AFILIAT E:
BANCA BASARABIEI
SUCURSALE: Bender,
Ismail, Orhei, Reni, Soroca
Institutul de Credit Timi;iana"

TIMISOARA
SUCURSALE : Buzias, Ciacova, Recas, Vinga,
Periam, Snnicolaulmare
Face tot felul de Operatiuni de Bana

Deschide conturi curente. Efectuiaz in
Primeste depozite de bani la
vedere sau pe termen fix. Emite scrisori de credit pen-
tru localitate.
Are un serviciu organizat in Titluri pstrare.
mod special pentru Casa Se cu efectuarea
de Economii. ordinilor de Burs.
Face avansuri pe efecte Participa la Intreprinderi In-
dustriale Comerciale.
www.dacoromanica.ro
344
BANCA
SOCIETATE
DEPLIN LEI 50.000.000
SEDIUL: BUCURETI, STRADA LIPSCAM No. 8
SUCURSALE: Constanta, Elisabeta No. 4
AGENTIA: Strada Imparatul Traian No. 3
Adresa telegrafica CEBANI4"
i de efecte
actiuni, etc. ::
Imprumuturi de depozite de efecte
de devize asu-
pra :: ::
t at e operatiunne de
banca scont de efecte. ::
depozite de bani spre fruc-
tificare spre pastrare etc. ::
: de cereale mrfuri
0000000000000000000000000
FABRICA DE ARMATURI
PEDVISOCAR
SOCIETATE
Co.
O - STRADA VULTUR No. 29-31-33
TELEFON
din bronz sau font. O
din bronz sau O
Robineterie
Pompe de vin.
bruta, bronz, bronz fosfo-
rat, aluminium,
O Compozifie fina de comert. O
de metal alb pentru lagare. O
O
www.dacoromanica.ro
345
BANCA AGRICOLA
SOCIETATE PE
Capital Fond de Lei 800.000
STRADA LIPSCANI No.
operatiuni de general.
vnzri de efecte publice ; cecuri scrisori de credit
asupra ori ce tard.
Avansuri pe fonduri publice actiuni.
, Deschide conturi corente sconteazd efecte de comert.
Vnzri de cereale comision. .
Primeste depuneri de bani spre fructificare.

Sectiune de
Imprumuturi ipotecare pltibile prin termen lung.
Emite realizarea obligatiuni ipotecare admise
drept garanfie si de i wpozit timbru ca efectele
de stat.
Sucursale: 13azargic, Calafat,
Constanta, Craiova, Roman, Tulcea, T.-Mdgurele.
afiliate: (Banca Comerciald
Corabia (Banca Corabia), Dorohoiu (Banca Dorohoi), (Banca
Uniunea cu sucursale la Chisinu, Reni si
la Ismail, nou, (Banca
) Satul-Mare (Banca din Satul-Mare).
Consiliul de Administratie:
Pre,sedinte, locul vacant
Vice-Presedinte, Gr. E.
Comitetul de direcfiune, C. V. Crciun ; George Georgescu ;
H. Zweifel,
Antohescu ; Dr. N. ; General Culcer ;
D. Dobrescu; I. Negruzzi D. S. ; Ing. T. Stroescu;
Amiral V. Urseanu.
Directiunea:
Director General, M. Flechtenmacher
Direct)ri, M. Gr. Popescu ; L. l3olomey.
Sub-Directori, I. ; S. 13alacciu.
www.dacoromanica.ro
346 ALMANACH
CENTRALA BUCURESTI
A. TELEFON 5/16
Directiunea; Karagheorghevici 7- Str. No. 23

SUCURSALE: Cernuti,
REPREZENTANTI GENERALI Al CASELOR:
Brn Simmeringer TophamCo.: de
nenfabrik: Instalatiuni complecte de fabrici Somogyi: Acoperisuri de
rafinrii de petrol, vagoane, cisterne, ca- impermeabile. Luminatoare de
zane, motoare, pompe, etc .Lufer , cristal.
Mayer: Armituri, ventile contra Wertheim Co.: Ascensoare electrice
exploziei tevilor. mn, de sau mrfuri.
Franz Braun Masini pentru unelte, Aparate pentru controlul
sfrunguri de precizie, freze.
Topf Shne: Instalatiuni pentru deser Petravici Co. : Macarale electrice, funi-
virea mecanict a focarelor, tiraj artificial, culare, etc.
pentru cosuri. Ungarische Masehinenfabrik chemische
Leonhard Gnad: complecte Industrie: Instalatuuni pentru fabrici de
pentru fabrici chimice, de bere, liqueruri.
Mare depozit permanent de;
Motoare de Motoring Dinamuri. Materiale electrice
Curele din normale din Pr de
Balata. Tevi accesorii. de arcuri unelte din Scheffiel d.
Garnituri. Cositor, Plumb, Antimoniu, Bronzuri, Bare, de
Masini de tot
Instalatiuni elecrice de transmisiuni, de Ascensoare
funiculare. Telefoane soneril. de mori, Fabrici de
alte Instalatiuni industriale. Prospecte. Proecte. Devize gratuit la cerere.
Banca H. G. SHbermann Fil

SOCIETATE IN COMANDITA
Ploesti.-Piata Unirei
Face de banc:
Conturi Curente, Depuneri spre fructificare, Scont,
Incasso, Schimb, Finanfri
Ordine de burs
Comerful Petrolifer"
Societate in Comandit
(Comandita H. G. Silbennann
Ploesti.-Piata Unirei No. 15 Etaj o
vinde Produse Petrolifere cisterne
butoae
Expeditia prompt ireprosabM.
www.dacoromanica.ro
ALMANACU ARGUS
O
Hermannstadt-Sibiu
0
Trks-Turches
Georgeni-Georgeni
Friedrich Czell Shne

Gruppe Dr. Wilhelm Czell
Zentrale: KRONSTADT. Prinz Carlstrasse 36
o
O Spiritusfabriken: Neustadt bei Kronstadt, Her-
mannstadt
Liqueurfabriken: Kronstadt, Klausenburg, Her-
Bierbrauerei : Klausenburg
Wiengrosshandel: Kronstadt, Klausenb urg, Her-
mannstadt
Eigene Filialen: Neustadt, Trks, Klausenburg,
8 Hermannstadt Fogarasch, Georgeni, Rimnic-Yulcea
Depots in grsseren Orten

Anerkant beste Qualitt-Solideste
Bedienung
8 410
000000000000000000000000'
www.dacoromanica.ro
348
Societate General de Asigurare
Capital de actiuni Lei 10.000.000

Fonduri de Lei 75.000.000
de la fundarea Socientii Lei 300.000.000 0
0
in : 0
Transport, A ccidente, Automobile,
furt, Asigurdri asupra
conditiunile cele avantagioase:
Caz de Zestre, Rente viagere, etc.
Informatiuni la Sediul Social:

Strada Paris No. 12 (Palatul Societtii)
IN TARA
326
000000000000000000000000
Cameralila
Societate Anonim - BRASOV
TELEFON 65I-TELEGRAME: INDUSTRIEBBANK"
Lei
Preluare: de depuneri pe strintate conditiuni
carnete de economii vorabile.
conturi curente. Particip la 1ntreprinderi
Transactiuni in in industriale comerciale.
und G.
KRONSTADT
TELEFON 651 - TELEGRAMM INDUSTRIEBANK"
Lei 1o.000_000
Ubernimmt: Contocor- Bedingungen.
rent und Spareinlagen. Beteiligt sich an Indus-
Uberweisungen im In trie und Handelsunterneh-
und Auslande, zu den mungen.
www.dacoromanica.ro
ALMANACH
***********************
Banca Svabeasca, Societ Actiuni,
* Capital-Aefiuni: 1895
8.000.000,-
telegrafic : Schwabenbank
Lei 9.250.000,-
Rezerve:
* Depuneri:
Centrala:
Lei 40.000.000,-
Timisoara-Cetate, Unirei No. 9.
*
Casa de Schimb: Timisoara-Cetate, Strada Lonoviciu No. 1.
Sucursale: Biled, Curca, Liebling, Lugoj, Periam,
Mare, Timisoara-Iosefin Str. Berthelot No. 9.
Exposituri: Besenova-Mare, Buzias, Carpinis, Cheglevici, Jonel,
Teremia-Micd.
* Face toate operatiunile de Band MArfuri, Devize i *
Schwbische Zentralbank Timisoara
* Gegrndet 1895.
Aktienkapital:
Telegrammadresse: Shwabenbank
8.000.000,-
Lei 9.250.000,-
Reservefonds :
* Spareinlagen:
Zentrale:
Lei 40.000.000,-
Timisoara-Innere Stadt, Domplatz Nro. 9.
*
Weckselstube: Timisoara-Innere Stadt, Lonovicsgasse Nro.
Filialkasse: Timisoara-Josefstadts, Kossuth-Lajosgasse No. 9.
Filialen: Billed, Gross-Sankt-Nikolaus, Liebling, Lugosch,
Perjamosch, Warjasch.
Exposituren : Albrechtsflor, Altbeschenowa, Buziasch, Gertia-
* nosch, Keglevichhaza, Johannisfeld.
Abwickhng smtlicher Bank und Warengsahfte, und Va!utcn.
*
* a Reuniunei Agricole
MRFURILOR
Timigoara
Strada Bolintineanu (Gorove) 5.
*
* en gros en detail a tuturor
agricole, masini
unelte articole
articole pentru industria laptelui. Comert de vite
cereale. Depozit permanent : Benzin, Unsori Tovotte, Uleiuri
de Cilindru, Unsoare de crut, Saci, Piatr de Manilla,
* Raffia, Gunoiu artificial Superfosfat.
Reprezentati pentru Banat Transilvania a plugurilor
motor
* Telegrame : Bauernverein.
- Import
Fondat 1891 Telefon 18-52
WARENABT'ElLUNG *
* des Schwbischen Landwirtschaftsvereines, Timigoara IV.
Strada Bolintineanu (Gorove) 5.
En gros-und Detailvertrieb von smtlichen landwirtschaftlichen
Maschinen, Gerte und Artikel, Molkereimaschinen, Molkereiartikel,
* Vieh-und Getreidehandel, Tovottefette, Schmier-und Zylinderle, *
Wagenschmiere, Scke, Blaustein, Manilla, Raffia, Seilerware, etc. stets
lagernd, und Superphosphat.
* Alleinvertretung der Praga Raba Motorpflge das Banat
und Siebenbrgen.
Export - Import.
* Telegrammadresse : Bauernverein. Gegrndet 1891. 18-52
********************i***
*
www.dacoromanica.ro
350 ALMANACH
Societate
pentru
FABRICATIUNEA DE
52
FABRICA - Str. Apele Minerale 11-13
Telefon 45
Decimale, Bascule Romane

Poduri bascule, msuri de lungime.-Msari de
Capacitate tot felul de instrumente de msurat
de font de Reparatiuni de
sppreecciisailepentRruEpreApRaAraTtIiuuNniI
IN 1835
Capital-actiuni Lei 10.007.000.- Rezerve Lei 5.000.000
Depuneri Lei 65.000.000
Sectiune pentru de devize

pDreupunueturirisipnrecofrnut-cctiufriceanrte
bardri-Cumprri vnzri de Efecte Valute -Acredi-

Telefon : DIRECTIUNEA No. 28 Telefon Sectia : DEVIZE No. 485
Sparkassa
IM 1835
Lei 10.007.000. - Reserven rund Lei 5.000.000
Spareinlagen Lei 65.000
Kondo-Korrent-Einlagen, -
Konto-Korrent - Darlehen-Wechseles-
compte- Lombarddarlehen-Kauf und Verkauf von Effekten
und Valuten-Akkreditive-Scheck-Uberweisungen.
Telefon : No. DIRECTION - Telefon: No. 485 DEVISENABTEILUNG
www.dacoromanica.ro
351
Banca Arar
ocietate pe
1869
Capital actiuni: lei 5.000.000.- Rezerve: lei 3.580.000
: - Succursala : Arad
Comerciale
S. Bucuresti
Comerciale ltaliana, Milano

Efectueaza prompt culant
pe VechIul-
Ardeal, In
vinde devize valute.-Cecuri de
TEMESER
- Aktiengesellschaft -
1869
Aktienkpital: lei 5.000.000. - Reserven: lei 3.580.000
Zentrale: Timisoara Filiale: Arad
der
Comerciala
Romn S. p. Bucuresti
der
Comerciale ltaliana, Milano
Besorgt prompt
und Inkassi
Altrumaniens, Siebenbrgens, des Banates,
wie a.uch im Auslande
- und von Devisen und Valuten. - Zollschecks
www.dacoromanica.ro
352 ALMANACH
AGRICOLA"
Societate Anonim de Asigur5ri Generale din
fondului de garantie 31 Decemb. 1922, Lei 30.161.422,28
Daune 31 Decemb. 1922, Lei 55.127.138
DIRECTIUNEA IN BUCURE5TI
Palatul Societatii lea No. 11
Directiune la: CLUJ Str. Nicolae lorga No. 11
Directiune regionala la IASI Str. Carol 33 cu Asaki
Biroul pentru asigurri de transporturi la

Str. Imparatul Traian No. 6
Generale la: Bucure0i, Cluj, Tem4oara,
Cernull, Braov, Oradea Mare,
Sibiu, Arad
AGENTII IN TOATE bRAELE DIN
Face asigurri conditiuni avantajoase ramurile:
INCENDIU, FURT, ORINDIN, TRANSPORT, IAT, ACCIDENTE
RASPUNDERE
7, 7
Capital Societar: 20.000.000 lei. - Rezerve; Circa 20.000.000 lei
SUCURSALE: Dej, Diciosnmartin, Alba-lulia
AFILIATE Cassa!de Pstrare jud. Turda-Aries, Turda; Cassa

de Pstrare din Odorheiu, Odorheiu ; Banca Econo-
Cassa de din judetul AIba-Inferioarg, Aiud.
Magaziile de mrfuri lng gara
depuneri ; ; face transmisiuni;
Safe depozit ; avantajos de
. Autorizat pentru comerf de devize
408
www.dacoromanica.ro
353
0000000000000000000000000
Oficiul al
SOCIETATE
Bucureti B-dul No. 12
Adr. Telegr. - Telefon 9,87
Sucursale, Reprezentante:
Constanta, Galati,
IMPORT I I EXPORT
comision, Reprezentante, l3iurou special pentru
brevete, Contencios economic Incasso, Informatiuni
consultatiuni comerciale, industriale, financiare, Creiatiuni
industriale.
Depozitele generale i biurourile de Carol No. 7
Mircea Vod. S. A. Anton Panek & Co.
Bucuresti, B-bul Pomnitei 12 Viena
Telefon 9187
Exploat. carierelor de Caolin Telefon 9187
ocru galben pre- Fabric de culori ulei,
Fabrica de culori de glazuri, Lacuri, etc.
parnnt (jud. Biuroul de vnzare :
Constanta) foste Intreprinderi
TAKE MANICATIDE Bucuresti : B-dul Domnitei 12
LEVANT TRANSPORT. Societate

comandita
in
BUCURE5TI: Str. G. C. Cantacuzino No. 2
Teleton
Transporturi Expeditii, Vmuiri
COMERTUL TECHNIC
Soc. colecliv.-Proprietari: Oficiul Economic al Romniei. S. A.
R. Sonnenthal Wiena.
Telefon 9187 Carol No. 7
Masini pentru prelucrarea de precizie :
metalelor:
Burghii spirale, Alezoire, Tarouri
Strunguri, masini de gurit, Ra- Filiere.
boteuzeMasini de frezat, masini
de Masini de ghevint Macarale, vinciuri, forje,
vetre pentru forje, etc.
Masini pentru prelucrarea
lemnului Articole de instalatiuni :
Apricht, Masini pentru grosime sobe pentru closite,
Bandsaeg, Circulare, etc. Bideuri, lavabouri, tevi, etc.
marca POTCOAVA" oteluri pentru toate industriile
de la: R. SCHMIDT VIENA" 332
23
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IN DIN TEXT:
hart (in colori) a Romniei economice.

a Basarabiei administrative i economice.
graphic al situatiei agricole din Basarabia.
IN TEXT : Pag.
,ARGUS" (ce este, ce 17
CALENDARUL (Ortodox, Catolic Protestant) 19
,, Evreesc 31
Perpetuu 33
SARBATORILE (religioase, nationale, legale, streine) 34
IMPARTIREA GLOBULUI PAMANTESC 35
C. F. R. dela 1916 1924. - de - Dezastrul. - Criza. -
Refacerea 37
PRIMELE BILETE de BANCA din 59
BANCNOTELE BANCH NATIONALE 71
IN CIFRE 72
SOCIETATILE PE ACTIUNI LA LUI 1923 75
Bilanturile Institutiilor de Credit 78
noui 112
Bilanturile soc. Industriale 114
Industriale noui . 152
Bilanturile soc. Cernerciale 156
Soc. Comerciale 170
Bilanturile soc. Diverse 174
Societati Diverse noui 176
VOCABULAR ECONOMIC 179
TAXELE IN VIGOARE 187
PRODUCTIA CEREALELOR tablouri) 188
INDUSTRIA IN 1923 191
CUTREMURELE DE 193
STAGIUNEA 199
www.dacoromanica.ro
356 ALMANACH
Pag.
INDUSTRIA CIMENTULUI
PAGINI DESGROPATE (din Cosbuc) 205
INDUSTRIA IN 211
PETROLUL 213
PRODUCTIA DE PETROL 1857-1923
DINAMICE 221
223
UTILIZAREA 223
INDUSTRIA DOBROGEANA 225
TARIFUL POSTAL, TELEGRAFIC TELEFONIC 247
EXPRESIUNI TERMENI MARITIMI, intrebuintati in negotu1 prac-
tica navigatiunei 261
REGULI PENTRU MASURAREA BASTIMENTELOR 275
REGULELE YORK-ANVERS
MISCAREA PORTURILOR IN 1923 287
PORTUL CONSTANTA 291
PRIZELE MARITIME 293
COMERTUL IN 1923 301
BALCIURILE DIN 305
ZIARUL ARGUS" REDACTIA LUI 311
DREPTUL LEGISLATIA IN 1923, Nomenclatcrul legilor Mmuriri
asupra legilor importante 313
MAGISTRATURA IN 1923 327
PHILATELIA ROMANEASCA IN 1923 337
www.dacoromanica.ro
JOHANN W. KACHLIK
NALE
BUCURETI
lea Victoriei 98, IV (Palatul Natiunii)
Telefon No. 10/71 15/27
25
SUCURSALE :
HAMBURG - REGENSBURG
8 Schwanenplatz 3
- BUDAPESTA
I, Annagasse 7 Vaci-utca
dresa telegrafici pentru toato sediile :

TRANSKACHLIK"
Exposituri la toate punctele granitelor

pentru transporturi
accelerate germano-rmne
www.dacoromanica.ro
CEA MAI RENUMIT
FICHET-PARIS
21,
MAGAZIN:
Tel. : 84 59
DE BANI
PENTRU
BANCI PARTICULARI
INSTALATIUNI
REPREZENTANTI TARA
Institutul de Arte Grace EMINESCU" S. A. Strada Parlamentului 2

www.dacoromanica.ro

Almanach Argus 1924

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanach Argus 1924

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALMANACH

PRIZE MARITIME VASE E-

Pentru fiecare aparat garantie de 10 ani

IMPORTATOR DIRECT IN FINE

DEPOZIT PERMANENT IN:

Atlas Satinuri pentru

Cabluri de polizoare, of el de scule, asbest

Motoare pentru combus-

Depozitul: Strada LABIRINT, No. 80

A RA B-dul Regele Ferdinand, 22

BANCA BLANK Co.

REZERVE LEI 177.600.000

FILIALE: Buzias, Ciacova, Deta, Vinga, Rem, Snnicolaul-Mare

AFFILATIONEN: Ilia und Reita

Gloria" StrIckwaren A. Timisoara.-Dampfmilhle

Pentru destinate exportului

CAPITAL FOND DE LEI 379.000.000

Sucursale: Arad, Bazargic, I3rasov, Cetatea

G. N. Bagdat, Presedinte I. Stnculeanu, Membru

Atelier de constructiune pentru aparate

Depuneri spre fructificare

Face operatiuni financiare de

,,ARGUS" este una din prea fru- nimic vede tot,

Conu ARGUS avea ochi o said!

A'*i face ca pul

Gospodria rural.- masinelor arborilor. Recoltarea conservarea butasilor

Gospodiria Reparatiunea masinilor paraziti omizi. Tunderea pomilor. Plantarea

mai celebru poet indic. A Wit, se crede, in sec.

cu arturile i nprstierea musuroaelor de furnici.

- Continuarea arAturilor rea terenurilor de pomi. Distrugerea

(405-.495 a Influents acestui mare poet asupra artei

rural. - Arturile sunt im- Seceratul ovAzului, dup regiuni

GospodArla - Se spatul Arboricultura - Plivitul pepinierele de

- Continuarea termina- Grid na de legume. - verzei. Pri-

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

Gospodirla rural. - recoltrei ce- in copulatie. Recoltatul fructelor. Splatul

Continuarea terminarea rea transportarea pomilor. trunchin-

lun NOEMBRIE zile

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTITE

ContMuarea terminarea Arboricultura. - Terminarea plantrei

Gospodrla - Continuarea 'araturilor de legume.- Aerisirea rsadnitelor de

Anul 5684, 3-lea Ciclului lunar al 28-lea Ciclului solar, este un

Zilele cele mai ale

Zilele cele mai seurte ale Anului

Eclipsa dela 5 Martie. - Eclipsa partial de 30

Eclipsa dela 20 Februarie.- Eclipsa 14 August. - .

Mrimea eclipsei 1.605, va fi este de 1.661. Va

0.. 7.. 14 17.. .. 25.. 3 4

Te- 1.. 8.. p. la 4 Oct.1582 2 3 4

religioase, cu suspendarea serviciului.

Pe Duminici srbtorile cnd prvliile sunt

Bulgaria - (4 Martie). Franta - (14 lulie).

Asia 44.093.000 . 8,60/0

MARILE NOASTRE DE COMUNICATIE

Materialul rulant utilizarea lui

Tirania cifrelor expunerea faptelor e cea mai necontestata lege.

rzboiului nu s'a mai publicat nici o dare de

necesar efectivul total de vechicule pentru

Situatia la anului 1923

strine de categoria III pentru In andl 1914-1915 parcul lo-

Pretul mnei de lucru

lant se ruineze, vagoa- ibilitate de a-i msura

Statiile, Noembrie 1918, par. se in

Cum, din totalul locomoti- serios 1921, aceia a cheltue-