CLUJ, DUMINECA.

20 FEBRUARIE 1927
ANUL I. No. 3.

11Z1BALITAIPEA ZAUF LIICJIJILIL AL C.11111 LE 11FEZIERI Cli OCHIE

311171/1aUITIMIEM.1117k Akilkakilkat49&&41,4*,4111,Aa,1\14646alk4
4;%

PRETUL ABONAMENTULUI PENTRU STRAINATATE Apare totdeanna Dumineca Redactia si Administratia: Annntriri se primesc la Administralia
Pe un an intreg . . . . Lei 200 Jugoslavia *i Cehoslovacia Lei 3W Cluj, Str. Regina Maria 36. foaei en pretnri convenabile
J. B. Sima
Pe o jumdtate de an . . Lei 110
Pentru America $2 Editor i Redactor:
Pe trei luni . . . . . Lei 60
Tii717777,1177/77V37 7/77/1Plif 777777TtM/T 77\ 77k"'"?ir3r/77r7/77F7R17797.
Irlf/T777/r7.7777777/7777R717.777377f UN REGE FALS
PASAPORT DELA BUDHA

Un rege fals: De fried s nu fie

assasinat, regele Rama al Siamului
imbrcat o all& persoan cu hai-
nele sale regesti si l'a trimes la ser-
barea inualri. dela Bangkok.
Cainele din ilustratia de mai sus *i-a schimbat acum nu de milt
stdpnii, adecd i s'a urdt de Londra *i a trecut oceanul la New York,
cu sau Para vointa sa. Preful prulni sail a fost 400,000 lei. Ci-
nele e frnmos, nn-i vorba, i e elegant imbrAcat dela nettled', der
e prea scnmp *i in tot caznl tot CAINE e. Pentrn OAMENI nu se
plte*te astAzi nn pret atAt de mare.
EXECUTHLE IN CHINA

Pa$aportul de mai sus este un pasaport dela Budha cel Viu,

primul care s'a dat Candva unor oameni albi". Pasaportul e
scris pe panzA alb si mrimea lui e de inltimea pmului, duph
curn se poate vedea din ilustratia de mai sus.
DIN TARA FLORILOR FLORIDA"

Chinezii osnditi la moarte in asteptarea securii care s le retezeze

eapul. Mstile" In care este infsu at capul sunt un fel de cosulete
fcute .anume pentru a ina'bu$i strigatele $i vaetele victimelor Inainte
de a fi executati, cnd capurile rmn in cos. Victimele sunt legate
de eate un stlp tare, cum se vede mai sus.

NU DISPRETUITI CiiMILELE

Fotografia de mai sus e luat. din tara florilor, numit astfel SA NU FII IN PANTALONII LUI!
de Ponce de Leon, spaniolul care a plecat acum cAteva veacuri
se gseasca Jzvorul tineretei vesnice" $i s'a a$ezat pe coasta Un artist German pe strazile Ber-
americanA numit astazi Florida". linului
PROBLEMA LOCUINTELOR. CUM CONSTRUESC AMERICANH
,29Sle.17^war9411W-7"

Priviti in ilnstratia de mai sus. Mii de ani Cdmilele an fost singnral

mijloc de transport pe nscat. Ele an pnrtat pe spatele lor mai mutt de
50 la sntd din tot transportnl himei pftn astAzi. Ele stint act= ame-
nintate sa dispard, fiind inlocuite Cu Cdmile modernetrennri, ante-
camioane, automobile, aeroplane, *. a. Viitoarele generatii vor privi tut-
nurile noastre de mare lnx" ca acela* zimbet cu care privim noi azi
Cdmilele ca mijloc de transport san cdldtorie; i, crtind din cap, vor
spnne (san poate vor scrie chiar nn articol sub titlnl): Primitivitatea
Secolnlni al XX-lea, ilnstrat prin mijloacele primitive de transport de
atnnci, nnmite trenuri Expresse, Simplon Orient, Grand de Luxe, *. a."

rzI7L11- Un grup de clAdiri construite In curs de 6 luni In Los Angeles. Mum& nu glum!
Ei vor mai scrie, dacd se va mai intrebninta scrisul: CAldtoriile se
Wean anevoe atnnci, gAndindn-te cd dela Blicnre*tiParis se fdcea 4
zile *i 4 nopti cn ceeace ei nnmean Tren Express, fata de 1 or *i 20
minute cdt ni se cere non astAzil" De aceea: nu dispretniti Cdmilelel

www.digibuc.ro
 2
REALITATEA

REALITAT EA marea in adancul ei, este linivtitii 'societatca $i catita fara s- se -in-
nestiutoare de spumegoasele fr- trebe, pe orice ai, cum ar pu-
FOAIE SAPTAMANALA ILUSTRATIL

REDACTIA SI ADMINISTRATIA
mntri de sus. .tea ajunge mai grabnic prin rn
1

Child satele vor recunoatte ca dra- inimum de sfortari fizice si intt

gostea politicianilor nu le poate 'lectuale la- maXimum de real,
Realitatea" politica-1
Cluj, strada Regina Maria Nr. 36. educe dect mncArimi locale si Izri, de castiguri.
profit real numai trepdasilor poli- Bani, bani, bani $i iari bani!
PRETUL ABONAMENTULUI tici, toat alcatnirea cluburilor ru- Acesta este tipatul cotidian,, ace
Pe un an intreg
. Lei 200 rale se va sparge ca o fragil bsicA sta este visul etern, aceasta este ;
Pe o jumatae de an 110 de sapun. dorinta din urma $i dui:Ca ace-
Pe trei inni 60 Baia de adevar si curtenia mo- stea se sbat gloatele, alearga cu
rala va vindeca noua rie a clubu- febrilitate inspaimantatoare si
PENTRU STRAINATATE rilor politice la sate. caut scoata din fundul pa- UNEA Pt/
Pentru America $2 mantului. In crasme se $opteste
despre banii, in palate se nu-
Jugoslavia vi Cehoslovacia . Lei 300 Dumanii culturii mara. bani, in colibe se viseazA
Editor si Redactor: J. B. Sima
..M.M01/10.
noastre bani.
Toata lurnea urla: bani! RAscoAte
DUMINECA 20 FEBEL 1RIE 1927 Cultura In tara noastra are doi
dusmani cari o cala in picioare. Aceste manifestatiuni dove- i
Acestia sunt: politicianismul $i desc cu prisosinta $i din bel$ug
slabiciunea societatii contimpo-
Raia politica materialismnl.
Cu fiecare zi criza culturii se rane, care nici, dupa. atatia ani
dar desfasura in adevrata ei goli- dela Incheera pacii nu si-a re
Boar uratd, conaminanta stabilit echilibrul.
nepericuloasa. Mancarimile epide- ciune. Falimentul culturii este
mice sunt plictisitoare dar nu ataci aproape un fapt implinit. Nu mai Dar va trebui sa muncim cu ,
organismul individuiuL Vindecarea vorbesc de falimentul moral. totii cei cinstiti ca aceasfit stare
e simpla vi nvoar: bai vi curatenie. P;icina ingrijoratoarei crize in- bolnavicioasa $i amoral& sA dis-
Satele noastre au inceput a fi telectuale o datoram crizei mo- parA pentru totdeauna. Intelec-
contaminate de o astfel de We: CLU- rale, lii primul rand. tualii pu$i in serviciul ideilor
BURILE POLITICE. In vanturarea Putini oameni s. intereseazd nobile trebue sA ia aminte.
Materialismul trebue Inibusit r
vorbAriei demagogice,apanagiu al in ziva de astazi despre ridica-
partidelor politice in general si al rea nivelului cultural al poporu- fail mil $i fara crutare, iar In
partidului liberal in special, deoa- lui nostru. locul lui va trebui infiltrat adanc
rece democralia scrisA in program Majoritatea intelectualilor s'au in inimile semenilor nostri: idea-
este negata violent in fapte,po lasat tarati de vanitati in mo- lismul singurul mantuitor al
liticianii s'au repezit asupra satelor cirla unei profesii necinstite, ca- culturei. Adevrata pricina a rraboiului din China
ardelene incercand sa zApAceascA re se nume$te: politicianism. Problema culturalti la noi este t

naivitatea taranilor complect strAini Este si politicianism cinstit, foarte nesocotita.

vi de pretinsele doctrine politice vi numai cat acela nu se prea prac- Ici-colo se mai aude cate-un
de nenorocita traditie a politicianis- tick slab strigat de alarmk pentru a o
mului. Si cluburile prind a se infiripa Politicianismul nostru de du- anunta din nou. Ori, aceasta nu
anemice vi vovaitoare sub inflnenta pa r,sboiu duce cea mai perfi- este de ajuns. Toate portile cin-
direct a nnor agenti locali cari, cn cl. lupta. Impotriva noastra In- stite vor trebui s-si Intinda ma-
fAbdare vi perseverenta, avteaptA sasi. na, vor trebui grupate la un loc.
dreapta lor rdsplat la viitoarea gn- Acest politicianism brutal $i
vernare. fara consideratii $i consecinte a de0datorinta
contra-ofensiva serioas este
noastra sa. o ince-
Aceste mini centre de mancarime admis toate nedreptatirile. A to- pem. E necesara o reactionare
a epidemiei politice vor provoca, lerat hotii, a infectat populatia mult mai puternic deat des-
poate, 'ware rani locale cari se vor cinstit a duemanit pe fra4i In- trabalarea, care inunda cu ape-
vindeca rapid, cand constiinta in- tre ei, a alcat legile, a creat Im- le ei otravite plaiurile tarii noa-
divizilor contaminati va fi activat bogatiri personale, a ,protejat pa- stre si plaiifrile intregului batran
de faptele concrete. namale, a lasat pe particulari sa,
* *
se Infrupte din bogatia publick glob painantesc.
a delaturat
CA votul universal ji silevte pe din slujbele Inane unde mun-
electori s se scoboare la sate pen- ceau cu dragoste $i., desinteres $i
tru a capta puhoiul votnrilor rnrale a dat &AU liber celor favoriti ca Ct lie ia Statul
coplevitor pentru minoritatea pan- sa savarseasa abuzuri de orice rikUPA raportul administrato-
talonarilor", este destul de won- natura. rului financiar din. C I u j,
cativ. Bizar si ilariantA e numai Astfel sentimentul tinerei noa- statul a adunat In cursul annul
creditnfa acestor electori, imbil- stre pa.turi intelectuale a fost 1926 dela locuitoril crawl-id $i
triniti in obiceiuri urate, cA vor gray nnit. Aceasta este o crima judetului Cluj suma de 1 miliard
pntea imparti satele in particle po- comis. In contra culturei tarii (un milliard face o mie de mili-
litice diferentiate pe chestinni de de catre politicianismul specific oane sau de zece ori ate o sut
principii vi program. Ca vi cum romanesc de dupa razboiu. de mill:pane) ii 346 milioane.
ranul ar putea jongla nu doctri- Indivizii intrati odata in faga- Dupl, cum jud. Cluj are 228,000
nele politice! Dana in organizatiile surile politice, uita cu totul de a locuitori i1i daa sum, de mai
centrale 80 la suta dintre membri mai cerceta idei, cari duc la ac- sus o Impartim dupa locuitori,
habar n'au de dontrina pe care se tiuni Inaltatoare. reiese ca fiecare cm, femeie
bazeazA partidul respectiv vi stud 0 spunem fara intentiuni de opil din acest oras .si judet, a
grnpati numai in vederea tutor re- jignire $i accentuam fiindca este platit statului in cursul anului
compense budgetare sau a liner fapt adevarat. Multe procente la 1926, 480 lei 75 burl.
tranzactinni de convtiinta, ce-o sA sut. dintre parlamentarii no$tri Romania are 71 judete, cu un Intelegerea in partidul national-trdnesc
priceapi Weald din aceasti lira daa i-ai supune la un examen total de 17 milioane locuitari.
dantelaie ideologica? riguros de literatur, sau politi- Inmultind suma de mad: sus cu
Imaginati-va n in Srcenii de cianism cinstit, ar trebui sa ra- numgrul de judete, presupunnd
sus, Costache Gavril membrn al maie repetenti. Lucrul acesta nu fiecare judet a plAtit statu-
partidului liberal patruns de doctrinA ne-ar surprinde, pentruca asa lui tot atat cat judetill Cluj, ar
vi indopat cu principii, sprijinit In sunt vremurile de astazi. Multi reesi 1 statul Inceseaza 95 mi-
coada sapei la prvitul porumbulni n'ar fi *Hind sa-ti spuna o sin- liarde 556 milioane de lei; pe an.
va discuta furtunos cu Vasile Clem- gur boab. despre un Kant, un Inmultit, per capito ade a f deie-
pus membru al partidului nationaL Schakespeare, un Aristotele, un fiecare cap, presupunAnd
Ba nu zau, nu-ti vine sa mori Hasdau, un Schiller un Tolstoi, care plAteste 480 lei 75 bani, ca
de ras!!... un Baudelaire, un Eminescu, un In judetul Cluj, ar urma cA sta-
TAranul are numai dureri indi- Creangk un Ady, sau despre un tul pune la buzunar pentru aco-
viduale vi trebuinti locale. El mai Co$buc.
perirea cheltuelilor sale famili-
este patruns de un mare adevr: ca arre i gospodlresti, suma de 817
Ar fi deci lucru foarte la loc, milliards, 275 milioane lei In fie-
toti oamenii chemati sa guverneze daca partidele $i-ar alege candi-
nu sunt dusmanii farii; toti, cu mici tatii pe spranceara nu sa-i duca care an.
deosebiri de metodA, canta s con- in Casa Tarii ca sa se Intindk sa
totusi, statul abea incasea-
solideze STATUL, nersoanA foarte zg, 35 pin. la 40-miliarde lei pe
caste $i sa. se plictiseasca an dupa cum se arata din bu-
abstractd pentru el. El cere de la tofi pe bancile parlamentare.
dreptate si trai omenesc vi toti stint gehil anului Intocmit de vister-
Criza intelectuala este provo- nicul nostril dela Bucuresti.
datori sa se ingrijeasca de el cfici e cat& Ina. $i de situatia economi-
talpa tarei" Bib pentruce tarannl cA Aici principalul vi- Care esrte cauza? Pltese cele- Ptipu$a vorbitoare
va fi instinctiv gnvernamental. lalte judete, luate ea judete, mai
novat este statul care nu retri- putin ea judetul Chij? i daa
**A bue$te munca salariatilor sai sunt judete mai mici, care, fi-
clang in satele noastre raia po- asa cum se cuvine. reste, trelyuie s plateasa mai
Utica va provona scarpinaturi lo- E evident deci c statul Insusi putin, cum ne explicain atunci
cale, ele vor fi numai superficiale, este un Ode al culturei lui pro- eA ImpAxtind dupl capete, lA.-
marginindu-se la ate zisa elita ru- prii. Daa guvernele nu ar tolera sand la o parte judetele, ate
rala cu interese precise vi cu recom- tot ceeace este in detrimentul 480 lei 75 bani, statul nu Inca-
pense vi mai precise. Massa trA- cinstei si moralei $i ar pune seazA cele 817 miliarde lei? Sau,
neascA va rmanea tot necnnoscA- frau destrbillarii publice, situa-pltese losultoril Olujului si ju-
toare a sinistrei ideologii politice tia s'ar lndrepta spre bine nu- detului Cluj diri mai marl ca
nu va pricepe o silaba din vocabn- mai de at. ceilalti locuitori ai
larn1 incalcit al politicei, care are Alt dusman, tot asemenea de Asupra acestui important fapt
ca snprema tinta mirajn1 pnterei. periculos al culturei este mate- vom mai reveni. Pana atunci,
Oricat de furioasa ar fi furtnna rialismul.
pe mare, ea nu poate ridica de cat Majoritatea indivizilor se simt cititorii nostri au cuvantul. Ceali pentru amndoi"
deslegati de mice legaturi cu
!

valnri nriase la snprafat, pe nand

www.digibuc.ro
 REALITATEA 3

VESNICA PRIMEJDIE

Nesinceritatea de azi Intelepciunea de ntine Izbucnirea urei Ifesnica primejdie

Astfel este viata, cum o vedeli in paginile ziarelor si crlile istoriei. Si totusi rzboiul ddinuie. Rzboi in Chi-
Ia de pilde. POLITICA, care adesea nu co- na, in Africa, in Asia, si primejdiile rzboin-
respunde numelui i numai rareori se POLITICAin cea mai mare parte perfidd.
FILOZOFIAin mare parte inca arta ghiciturei. lni pndese dela fiecare colt al celor cinci
ridica la nivelnl brbdtiei de stat. Ea trateazd REVOLUTIAterminand totdeauna in dezastru. continente, gata s ne saf in cap, gata sh
afacerile zilei de azi, se bazeaz pe egois- RAZBOIULvesnica primejdie. inghit, sa distrug, sd ruineze tot ce bietele
and omenesc inerent, si este intrefesutd en Cele patru ilustratii de mai sus, din fericire, nu reprezintd TOATA viata. fiinte omenesti creaz cu trudh, cu muncd
pizmsie, rah' si lcomie dela talpd pang in Dar ele i insusesc cea mai mare parte a energiei noastre si ne amn ziva durere, toate acestea sunt spulberate in cteva
crestet. Multumit in celulele sale primitive intrrii in Canaanul fericirii, cu ani, decenii si veacuri si mii de ani. Ele reprezint
Piscurile mai inane" din viafa i istoria fiinlelor omenesti. clipe, ceasnri si zile.
si sustinnd mai mutt decat poate cndva sfi Gnditi-vd, spre pild, cu Old durere se
realizeze, politica nu invat dect putin din naste un copil, cat suferintd indur o mangi,
pdtanile trecutului si nu vede doi pasi inainte REVOLUTIA este alternativa disperath RAZBOIU! RAZBOIU I Y RZBORM!
and politica si filozofia, istetimpa si intelep- Europa si-a avut rzboiul ei de 0 SUTA si cte simteminte nobDe devoteaz ea pen-
spre viitor. tru cresterea lui; si totusi, o bucticd de
ciunea omeneasca dau gre i massele aunt ani, rzboiul de TREIZECI de ani, rzboiul
str- impinse la disperare. de SAPTE ani. In vechime regii si impdratii plumb din transeele opuse, nOrnie intreaga
FILOZOFIAe un cuvant vechin, o
socoteau rzboiul ca o stare fireasc. Pacea opera' de iubire a acestei mame.
duintd veche, o veche luptd a creernlui ome- Revolutia nu este cum multi si-o inchipuie,
nesc, in starea lui INFANTILA, s priceap o simpld rdsculare a monstrului necivilizat, nu era dect o scurta vacantd pentrn adu- **
ceeace este de nepriceput. sau o rebeliune barbard a SARACIEI igno- narea de noui puteri pentru alt rzboin. Un Ce ar imbuntdti strile ardtate prin iln-
rar insemndtate multora din generatiunea rante contra BOGATIEI educate. englez cu mult avere si educatie a sorts, stralia din fruntea acestei pagini? Ce ar
de acum, principala plcere a unei viitoare Revolutia, destnl de important ca s atrag acum cdtiva ani, negru pe alb si cu per- smnlge noliticei nesincere securea prietentei
fectO seriozitate, urmtoarele: Nn-mi place false" 5i sd inldture REVOLUTIA 5i RZ-
rasse iluminate va fi cuvantul FILOZOFIE, atentiune, porneste dela creeri luminati".
imperechiatd din (loud cuvinte grecesti: Revolutia francez a f ost cldit peatr pe pacea, ea este primejdioasd. Voiu fi fericit BOIUL cu desvrsire din aceast ilustralie.
IUBIRE $1 INTELEPCIUNE, peatr nu de cdtre cei flmnzi sau in numai cnd ne vom intoarce din nou la Un singur cuvnt: EDUCATTA.
Voltaire a spus despre filozofi: Filozofii stare mizer. Ea a fost clrlit incetul cu rzboiu". POPORULUI LUMINA", a spris
nu f ac decat sd ma' invete s nu cred nimic incetul in cursul veacului al XVIII-lea prin Rdzboiul a incetat de-a mai fi un spec- Dante acum 600 de ani, $I EL 151 VA GiSI
din ceeace spun ei." Totrisi, ii au 5i filo- scrierile celor mai luminati oameni ai vea- tacol de plcere al regilor, sau un mijloc de-a CALEA PE CARE TREBUE SA MEARGA".
zofii meritnl lor. Ei isi pregtesc mintea lor cului 18-lea, Voltaire, Rousseau, si alti en- distra poporul cu ideile lor rebelioase si sfa- Ceeace a cauzat rdzboaiele trecute si pre-
si a altora. Prin sfortri pur ale creerului, ciclopedisti. HAerile intreolaltd, sau de-a schimba averea zente este NE$TIINTA. Oamenii dibniesc in
oamenii an fost in stare s sar mii de ani Se spune despre Voltaire, care muri tocmai unei natiuni bogate in declin, la o and nett- intunericul nestiintei. Nestiinta sufleteascA
inainte, in cunostint si stiint. inainte de a izbucni revolutia impotriva no- ! une mai viguroasd si rdzboinic. este mai rea ca intunericul natural. CUNO-
bilimii, eh a scris 92 volume, 5i revolutia Alexandru cel Mare a dus un rzboin crn- STINTA este lumina strlucitoare care ii va
* *
era sd fie Volnmul al 93-lea. cen impotriva giganticei, grasei si bogatei invla pe oameni calea pcii, le va da std..
Tha les, care s'a nscut acum 2500 ani, a Persii numai pentru a face prcere invtd- ! pniri bune si drepte si i va indrepta pe dru-
*
intrecut in cunostinfd pe toti oamenii care forului &An, Aristotel, si a cheltuit mai mull mul prosperittii. Va fi INCEPUTUL acelei
au trit timp de 2090 de ani dup dOonsul, Revolutia, inseamnd pentru o natiune, ceea decal toatd averea pe care a mostenit-o dela civilizatii care ined nu exist pe pmnt.
prin forte desvoitrii creerulni sdn. ce inseamn operatie chirnrgical pentru
P.
El a putut sa prezicii cu precizie eclipsele corpul omenesctotdeauna de temnt, tot- Cucerind totul ce-i sta in cale, Carol cel s'aUnde mutat
rzboinl vesnic amenintd, civilizatia
in and parte.
soarelui. Pytagora, nscut cu 600 ani a. Chx. deauna primejdioasd, dar UNELEORI INEVI- Mare, putea s-si fac o imprtie care s Nu exist
predica vegetarianismul si bundtatea &Aire TABILA. Este datoria acelora care au pnterea civilizatie acolo unde cei bogati,

incarcate,
pun in umbra' imperiul Roman cu impdfatii lupth in continua s fie si mai bogati si
animale, a desvoitat matematica pand la nn 5i mult de pierdut s se gndeascd si la fri cucerite, care sd-i aducd aur, robi si unde, ca in Franta si Rusia, cei sraci, cd-
insemnat punct, si a f emit importante desco- viitor, s priveascd ce se intmpl jos sub re si sa- im ogateasca pana in s ava.
.

Perini in geometrie. Se spune ea Pytagora ar picioarele lor.
fi fost cel dintai care a intrebuintat cuvntul Dud Twill, care era stdpnit de-o femeie,
filozof", cu dreptate, sie-si. Aar la rndul ei era stpnit de un stupid
El cunostea insemndtatea gandirei mute si fanatic, Rasputin, s'ar fi informat mai bine
lnzifi de-o inteligentd schimonositd se ridic
Dar rdzboiul schimb totul. Armele ridica s-si rzbune prin revolutii. Nu poate exista
Imprdtii si imperii puternice; dar tot Armele e.nivcialtiezatsiie coancodluoseundde e oajonaccunriilenepsornlicteicrei isnutnet
le si nrnie. Cnd doi oameni en revolvere
se lnpta intr o camera' inchis, ei reselor trii, alegdtorilor, nesinceri until f at
1

i-a facut pe studentii si sd pastreze o FA- despre stdrile supusilor sdi si-ar fi lnat mdsu- trebue sa moar. NICI UNUL NU POATE SA
cere de cinci ani in rand, in care timp dansii rile dictate de imprejurdri din vreme, Rnsia INVINGA. Cu ma sinile zburdtoare de azi, va-
e altul, si WA de ei insisi.
n'an pntut sd-1 vad. El a inceput o frtie- In'ar fi trecut prin revolutia prin care a trecnt. Fanaticismul, bigotia, incep s dispard si
poarele repezi si trenurile expresse, explo- libera discntie se im9une din ce in ce mai
tate fiolozoficd care aproape crmuia Statul.1 Dac bine dispusul Ludovic al XVI-lea ' sibile care'ti ridicd prul pe cap eand te
Pytagora a fost primul care a anuntat c regele Frantei la timpul cnd a izbucnit revo- gndesti la ele, gazele asfixiante, de care mull ca o
f odd public care reguleazd 5i
cele 3 unghinri ale oricdrui triunghi sunt egale lnlia studia chestinnile poporulni asnpra cd- nnmai in mormnt te poti ascunde, au f dent amputeazd jocurile politicianilor nesinceri.
dreptunghiulni. El a trimes lni Leon, regele rnia stpanea, dupe cum i5i stndia cheile por- Incetul on
din lumea aceasta o micd" si simpl camer. inbirea pentrn intelepcinne,incetnl filozofia care inseamn
Achilei aceastd definitie despre filazatie; Le lflor grele ale Bastilei, si dacd ar fi curmat va netezi nna cAte
t $i cand don san mai multe natinni se in- nna din problemele care nefericesc omenirea.
jocurile pnblice nnii vin sd se lnpte sd obtie desfatrile extravangate ale reginei sale cn cumetd s meargd azi la rzboin, nici nna Cand politica falsd, revolutia si rzboinl
mdrize, altii se enmpere si sd vndd pentr, ! moravuri ware, Franta n'ar fi trecnt prin nici alta nu poate esi invingdtoare. vor
cstig, iar altii vin ca spectatori s observe revolntia prin care a trecnt. Invingtorul", clup cum ne poate mdr- pieri de pe pdmnt, atnncisi numai atnnci
4i sd studieze pe altii. Spectatorii snnt filo- Dar Ludovic era la vanat in zina cand turisi Franta, Anglia, Italia si alte tri, pierd se Va
va incepe adevdrata constrnire a ei.
fi INCEPUTUL adevratei civilizatii. S
zofii". zidnrile Bastilei se deraman pand la pdmnt, mai mnit decal natinnile invinse.
*
si fiindcd n'a impuscat nimic, a scris in no- La intrarea in rdzboinl mondial Rusia da- sperdm cd ea va veni odat.
Pentru oamenii cugettori, si pentru vii- tesul sn franceznl rien", care inseamnd tora Franfei 30 mii milioane de franci. Ru-
nimic " El nu si-a intrebnintat creernl sa sia a tras cu buretele revolntiei peste cele FOAIE DE ABONARE
torul acestei lnmi ilustratia cea mai impor- rationeze
ea' caderea Bastilei inseamna c-
tant din cele patrn este FILOZOFIA. In derea tronnlni, 30 mii de milioane franci, afar de care Foaiei REALITATEA" Cluj. Cu data de
capnl sn
acest cuvant std puterea care en timpul va va cddea odat sati cu
ghiceascd
zidurile Bastilei.
Franta mai datoreaz Americei cn alte 100 azi v'am trimis 100 lei, costal abonamentnlni
pnne capt celor done' ilustratii urate care-i Totnsi, cdteodatd si din ran ese bine", iar mii de milioane franci si cam en Pe 6 luni si sd-mi trimiteti f oaia pe adresa:
urmeazeREVOLUTIA $1 RAZBOIUL. aceea5i. sum Angliei. Nnmai interesele dnp
REVOLUTIA este nn cnvant seerbos, vio- din revolutia Francezd a esit puternica re- aceast datorie ar face toatd Franta o gradind
Francezd de azi.
Nnmele
lent si inspaimntator. Cuvntul te cutie- a Edennlni in timp de cincizeci de ani. Popo-
mind si opera s'a a nrnit multe bunuri i * * nil Francez de azi si de minesi timp de Comuna
averile in mnite Pori. Tot*, nici o teed n'ar RAZBOIUL, dupd cum oamenii an avut oca- 100 ani de acnmva trebni sd-si verse toatd
avea nevoie de revolutie dacd acei care stall zinnea sa se convingd in anii din urm, este munca lor pe ruinele rzboinlui trecut pldtind Str. No.
la pntere si acei cdrora le merge bine s'ar vesnica primejdie a omenirii. StrigAtnl vea- aceste datorii.
nand! $i la massele dela picioarele lor. cnrilor pare cd-1 anzim sunind in urechi: RAZBOIUL NU ADUCE NICI UN CASTIG. p. u. Jud.

www.digibuc.ro
 4 REALITATEA

Dlisterioasa Disparitio a Plarolui Duce Michael al Ruslei

Salvat dill gjarolo Bolsovicilor d 1r mithi si imbrcatj ca soldati bolpici, a lost ol mull sail surpts do vro-o
alt 116110110Cir8 sail SI asculls pll va 3Si ffololliu_ oxtail s ocupo irollui Rusk ?

-r-N\

Domnut Johnson, valetul Ducelui, a auzit

din camera de alcituri cele ce se petrec in
camera Ducelui si a intrat certind soldatilor
sei se legitimeze pe baza ceirui ordin ridic
pe Marele Duce intru'ait acesta i familia
sa se geiseste sub protec(ia i ski la dispo-
zifia Sovietului din Perm. Johnson a mai
spus, in cuvinte sgomotoase, di nu le dii Karele Duce Cyril cu femeia
vole ridice, i c va trezi intreg hotelul cele doui fete ale sale, Printe-
in caz c vor 844 ridice cu forta". sele Maria si Kira, dupfi o f oto-
grafie recenti la locuinta lor din
Paris. In cazul and Ducele Mi-
Ruse $i este o rud direct a fami- La Perm Marele chel nu mai apare, Ducele Cyril
liei imperiale. In decursul revolutiei, Duce a fost des- rimne pretendentul legitim la
cea mai mare parte a sa, Ma- partit de catre fe- tronul Rusiei, daci bolsevicilor
rele Duce era un refugiat In palatul meea sa si i-s'a le va tress andva prin cap s
Printesei Olga din Petrograd, $i de lsat numai sec- restaureze monarhia.
Mare le Duce Michael aceea, *tie multe despre ultimile retarul su englez
zile ale Marelui Duce. Nicholas Johson, valetul sail, Basil se In sala de as-
E a devenit din Mare le Duce Trebue sa spunem dela inceput, Techelicev, si. sofeurul sat, Barou- teptare, spre sur-
C Michael, unictd frate al fostu- declaratia Printesei cA Marele nov, toti trei fiindu-i deplin devo- prinderea ei, a
lui Tar Nicolae? Duce a disparut in mod misterios tati. Timp de opt luni amicii Mare- observat un om
Mare le Duce Michael, care era [Ara sa lase vr'o urma de moartea lui Duce nu $tiau nimic ce s'a In- venerabil Femeia disprutului Duce Mi-
adevaratul i ultimul Tar al Rusiei, sa, a fost confirmata din multe alte tamplat Ducelui. Intre timp Ina se trail, In a carui chael care traeste in Anglia si
a disprut In mod misterios in Oc- dovezi suplimentare si ulterioare. Intampla moartea Tarului si a fa- fata, se puteau continua se plteasca asigurarea
tomvrie 1918 din Perm, Rusia, unde Probabil una dintre aceste Insem- miliei sale Ii multe alte orori, care citi adanci si ma- barb atului sfiu.
el fusese internat de catre bol$evici. nate dovezi este Ca femeea ]3uce- i-a scos din srite. Diferite .versiuni rile suferinte, $i care a salutat-o cu din sa-1 aresteze pe Michael Ro-
In timp ce despre moartea Tam- lui, care traieste la Knebworth,, circulau cu privire la soarta i viata mult respect. Cand l'a Intrebat ce manoff.
lui gi a altor membrii ai familiei Iderdfordshire, din Anglia continua Marelui Duce din care unele spu- voieste, acesta i-a raspuns : Marele Duce le-a raspuns pe un
imperiale exist dovezi peste orice sA plteasca regulit primele de asi- neau ca este internat la Perm, al- Se poate oare, Domni$oara., ca ton lini$tit, ca este gata sa-i ur-
putinta de lndoiala c acestia au gurare catre Societatile Engleze de tele ca trie$te la cel mai bun ho- sa nu ma cunosti ?" rneze, dar deie voie s. se Im-
fost omorlti, nu exist nici o do- asigurare In care Marele Duce era tel de acolo, etc. Cine e$ti D-ta?" a intrebat din brace in camera sa de alturi. Se-
vada convingatoare despre moartea asigurat cu sume fantastice. Toata Dup. mai multe pagini de trasare nou Mlle Baeting. ful celor cinci soldati pe un ton
Marelui Duce Michael. E adevarat lumea este de acord ca Marea Du- a chestiunii Printesa istorise$te dra- , Sunt Basil Ichelichev, valetul cam aspru i-a raspuns ca. nu vor
ca. organul oficios al bolsevicilor a ces n'ar plati aceste prime daca matica $i istorioasa scena a ulti- Marelui Duce Michael", faspunse prsi camera $i e ca Marele Duce se
declarat In mod oficial ca Michael barbatul ei ar fi mort de fapt. mei arAtari. a Marelui Duce pe pA- batranul. Sosesc dela Perm unde poate imbrca In liM$te n fata lor.
a fost lmpuscat la 20 Iu lie 1918, dar Dec& sotul ei, Marele Duce, ar fi Aceste intamplari a ajuns In am stat In inchisoare timp de sase Domnul Johnson, valetul Duce-
pentru sustinerea acestei afirmatii disprut, lsand-o In nesiguranta, vileag pe o cale tot atit de miste- luni. M'au hranit numai cu capi de lui, a auzit din camera de alituri
bizare lipseste mice dovada serioasa ea n'ar avea decht sa incete platile rioasa. In Invlmseala revolutiei, heringi stricati, putina paine nea- cele ce se 'petrceau In camera Du-
$i amanuntit. $i sA astepte 'Ana la stabilirea care devenia din ce in ce tot mai gra i ceai amar incat am ajuns In celui si a intrat cerand soldatilor
Pentru aceasta si mai multe alte mortei sotului ei si s ridice asi- salbatica, Printesa a fugit dela Pe- starea de acuma, si abia mai stau sa se legitimeze pe baza carui or-
motive multi europeni cat $i gurarile care se, urea la milioane de trograd la Odesa, de acolo la Con- pe picioare. Soferul Mariei Sale, din ridica pe Marele Duce Infra cat
din Rusia proprie, cred ca Mare le fonti sterllingi. Pentru motive cu- stantinopol si apoi s'a refugiat la Barounov, Inca a fost arestat dup. acesta si familia sa se gaseste sub
Duce este tinut in secret de catre noscute nuniai Marei. Ducese, ea nu Malta. Cand a pornit dela Petrograd, ce Marele. Duce a disparut, si se ga- proectia si sta. la dispozitia Sovietu-
prieteni credinciosi 'Ana va sosi vrea sa divulge nimic asupra ace- ea a trebuit O. lase acolo pe guver- seste Inter) stare mizerabila 'Mat lui din Perm. Johnson a mai spus,
momentul oportun sa-1 aseze pe stor curiozitati. nanta copiilor sai, M-Ile Baeting, nu poate parasi Perm-ul." in cuvinte sgomotoase, ca, nu le di
tron In toate drepturile unui Tar de In articolul sari la care ne-am re- care era foarte bolnava. Cinci luni M-lle Raeting l'a rugat sA ia loc voie sa-1 ridice, j cA va trezi In-
drept al Rusiei. ferat mai sus, Printesa Poutiatine mai tarziu guvemanta a ga.sit-o $i i-a servit ceva de mancare. Apoi treg hotelul In caz ca vor sa-1 ridice
In sustinerea credintei ca, Mare le descrie aventurile Marelui Duce In la Malta. l'a Intrebat spue despre dispa- cu forta.
Duce /ma traie$te, Printesa Olga cursul rzboiului $i revolutiei. Ea Opt luni dupa neasteptata si ritia Misterioas. a Marelui Duce. Cei cinci soldati incepu a se
Poutiatine aduce o serie de dovezi arata cum el era purtat de catre misterioasa disparitie a Marelui jim continuat I aceeasi mize- teme de sgomotul mare care se fa-
interesante ai uimitoare prin revista bolsevici de ici colo, $i totu$i Ma- Duce", scrie Printesa, Mlle Bae- rie mai multe zile" a inceput Farb.- cea. Atunci Wul soldatilor l'a apu-
francezi Revue des Dena Rondes, rele Duce refuz sal fug& din Ru- ting era Inca pe pat bolnavi la Pe- nul, pAnA ce inteo noapte cam pe cat pe domnul Johnson de brat si
o revista clasica din Franta sub tit- sia. In urma el a fost internat la trograd, and cineva i-a adus vestea la ora 2 dimineata, o troika (trsu- i-a soptit cateva cuvinte In ureche.
lul de: Muffle stile ale Iaielui Perm, un ora$ zdrenturos la o In- ea un domia vrea vorbease& ra) s'a oprit in fata hotelului no- Efectul a fost magic, avand o influ-
Duce IlichaeL" Printesa Olga Pou- deprtare de aproape 2400 de km. Aceasta n'a surprins-o intru cat era stru. Preste cateva minute cinci sol- entA extraordinara asupra lui John-
tiatine se trage din una din cele de Petrograd, aproape de frontiera obisnuita cu vizita aproape zilnica dati Inarmati au descins in camera son. Imediat el deveni foarte vesel
mai notabile familiei . a aristocratiei Siberian. a detectivilor bolsevici. Coborandu- Marelui Duce spunand ca au or- Urmare pe pagina 6)

www.digibuc.ro
 REA L I TAT EA 5

De undo se inspira Mussolini oil idei dictatoriale

spetimnteitoare porunci date de ceitre
autocratii i despotii thnpurilor vechi
ordonau supuOlor set se inchine calu-
lui i pellet"-
riei lor set
se evlce stara
la ora 8.

Regele Ludovic al XI-lea

al Frantei li punea pe acei
care i se impotriveau in
ensti uncle nu puteau sta nici
cuicati i nici pe picioare.
Regele s desfat asupra Mussolini pare bowie mic
victimei sale, cardinalul La in comparatie cm. Julius
Balue, dupfi cum se arata Ceasar, Napoleon Bona-
in ilustratia de mai sus. parte si Friderick cel Ma-
re. Mussolini se crede mai
mare autocrat ca Attila,
Gessler san Nero.
MDR1M-Ministrul Fascist,
Mussolini, care dela
meseria de zidar, ce a fost
Inainte, s'a ridicat la pozi-
tia de dictator care amenin-
th *i pune In uimire o lume Dyonisus, tiranul Syracusei, care l'a asezat pe
intreagh, este cel mai inte- Democles, vorbretul Palatului sAu la masA cu
resant om i personaj al Euro- dAnsul deasupra lui, a atarnat o sabie legatA
pei duph rhzboi. El apartine numai cu un fir de pAr de cal, pentru al impre-
clasei vechilor sth- siona cu grijile care torturA pe un rege.
panitori autocrati si
despoti, care se de-
osebeau atAt ca fire tatrul a descoperit ch insrci- cu moartea de a
cat si cu obiceiuri natul shu de afaceri morale" purta medalia cu
si metode de regii calm insusi legea, si duph ce i-a chiPul Mu in a-
de lapte de azi. dat o pedeaps& corespunz&toare numite locuri de
Criticii lui Musso- si exemplar& a fAcut o lege mai plAceri de un anu-
lini spun ch acesta cu mintea In cap. mit fel, desi viata
studiaz& edictele lui Napoleon desi s'a ridicat din sa moral& lAsa
Nero, Caligula si, sdrAcie si obscuritate, a devenit multe de dorit.
alti Imphrati despo- cel mai absolut despot atunci Caligula, care urmh. lui Tibe- PrimMinistrul Italian, Mussolini,
tici romani; ch ci- cAnd soarta si imprejurrile i-a riu ca Imprat, a fAcut sA plouh acuzat eh Intruchipeazh pe tiranul
teste istoriile satra- pus in .mAini o putere aproape medalii de aur asupra Romani- Nero, de acum 19 veacuri. Musso-
pilor a ta- Mr margini, si care l'a dus la lor, si aseza phini de aur, gogosi lini a curatat strzile oraselor ita-
rilor mai vechi ru- peire. Dar Napoleon a fost si un de argint si cArnati de jiuvaere Ilene de cocheti si a pus la cale
si, a sultanilor tur- adevrat geniu, si mutte din de- inaintea oaspetilor sAi. alte reforme.
cesti si a altor des- cretele sale erau foarte rationa- Culmea apucAturilor bizare a
poti ai istoriei. le. 0 insusire bun& a sa era c& impratului era s&-si fach din ca- sura sa imperialh, care merge*.
Nu de mult Mus- voia s treac& drept prietenul lul su consilier i sh, decreteze ca in trap, inconjurand de mai mul-
solini a ordonat ca poporului. Fat& de regi si per- toti oamenii s& Inchine in fatate ori piata din fata palatului sAu.
strzile Italiei s fie soane mai de seamh din clasa calidui. Vita dumnezeeasch, a
Maharajahul din Baroda men-
curtite. de cochetii de sus, Napoleon era fr nici o fost asezatA Intr'un palat de tine o armatA sfAnth din 3000 de
masculini i femi- milA si i judeca duph cum 11 marmur, pe o strand de fildes lebede, care sunt conduse si adu-
Acest edict Chia capul. si avea o copaie de aur din care se in fiecare dimineat si seari
atinge un mai mare Napoleon alch.tui un cod nou mAnca si bea. la lacul lor de scald& sub o pu-
numr de oameni $i de lgi pentru Franta, care, a Dar cel mai bizar si original ternich escort& InarmatA. Circu-
femei deal In ori spus el, va fi scara sa la titlul tiran si dictator a fost Nero ca- latia pe strAzi din tot orasul este
care alt tail. In si faima sa. El era convins ch. re a dat porunch sA se deie foc oprith pAn lebedele au trecut la
fiecare searh, si chiar ziva, ora- locuite cu cartofi, si a oprit orke oamenii sunt in genere la mila Romei pentru asi procura chteva lac si inapoi la palatul lor. Le-
sele Italiene sunt decorate de fel de beutura [inclusiv ceaml femeilor reIe, si multe din arti- momente de plAcere din arderea bedele sunt intrebuintate sh tra-
cochetii ambelor sexe, cari aco- si cafeaua] dup.& ora 10 seara. colele codului su erau inspirate ei. Nero ImbrAcat In haine- gh chruta lui Brahma, si de
steaz. pe trechtori. Dictatorii timpurilor vechi de aceasth credint, a sa. Era cu le purpurii si aurite, sta pe mun- aceea: sunt sfinte. Omorlrea sau
Numrul celor cari conform adesea au Incercat s forteze neputint unei femei sh-si caute tele Palatinian i cAnta pe vAtAmarea vre-unei lebede este
acestui ordin vor trebui moralitate asupra poporului prin dreptate pentru relele fcute de A aflat Ins& ch. romanii si-au pedepsith cu Inchisoare pe viath.
caute alth ocupatie este enorm decretare si pedepse aspre. Shae- un barbat, sau sA obtie desphgu- Ipierdut firea fath. de brutalul Ludovic al XI-lea, care a pus
de mare si se spune ch ordinul kespeare in cartea sa Msurh biri pentru nerespectarea promi- sAu spectacol si pentru asi schpa bazele adevAratei Frante mari
nici nu va putea fi aplicat. E re- pentru Msurh" istoriseste des- siunilor de csitorie. O pad& de pielea i-a informat cA focul a zdrobind puterea lorzilor feudali,
marcabil ch. aceast amestech- pre un anume dictator Vienez de aceasta o gAsim in unul din ar- I fost pus de crestini, iar spre a-i isi punea, dusmanii in abisuri
turh de stradA italianh nu se pe vremuri care a fAcut o lege ticolele codului shu care spune: mAnghia si potoli a decretat si adanci si Mr& ferestri si aer, nu-
ofenseaz& atAt de usor ca aceea care prevedea moartea pentru Este oprit incercarea de a se ordonat arderea en-masse, chi- mite oubliettes" si care n'aveau
a altor thri europene. Pozarea si fiecare inchlcare a poruncei a stabili paternitatea (phrintenia) nuirea si omorlrea crestinilor Ia decht o micA deschizAturA la
aerile copilresti sunt foarte haz- saptea din cele zece porunci. unui copil." arena din Roma. Astfel plAteste vArf, tot asemenea cu cele VA-
celor mai multi observatori, Cu executarea acestei legi el Alti Imphrati romani s'au deo- omenirea luxul de asi permite cute pentru crbuni la subtera-
inclusiv femeile. incredint pe un sfetnic al sail, sebit prin deeretele lor autocrate, dictatori, care devin anormali la nele noastre. Pentru a-si face
Alte porunci aspre al dictato- care era de un caracter feroce, arbitrare si capricioase. Musso- minte prin puterea mare care o din child in cAnd plAcere Ludo-
rului dela Roma sunt indreptate si care umbla inteascuns prin lini, care se trage din aceeas detin In cele zece degete alor vic ridica capacul si se uita la
onpotriva localurilor si costu- oras pentru a constata In ce mA- probabil s'a inspirat dela douhnumai douhmAni. agonia victimelor sale care se
Melor de bal, precum i obiceiu- sued este respectat legea stAph- acestia. Mai sunt Inch si astzi state luptau cu moartea.
tile de dans. nului sAu. JudecAnd dup ceea Tiberius a fost cel dintAi care asiatice In care vointa monar- Ludovic l'a pus si pe duma-
La decretele anti-cochethresti ce Boccacio, i altii ne spun des- a decretat eh el e dumnezeu ,:i nu hului e legea, tot asa ca in zilele nul sAu mai mare, cardinalul La
Vi morale Mussolini a mai adaus pre moralitatea care predomina orn. Era o infractie pedepsith cu Califului Haroun-al Raschid. Balue, inteo cusch de fer In care
o or& de lucru la ziva fiechrui in Europa in timpurile evului moartea a se desbrdca Inaintea Acum nu de mult Nizan-ul .din nici nu putea sta pe picioare nici
tnuncitor; a redus ziarele la 6 mediu, legea mai sus amintith vre-unui dintre multele sale sta- Hyderabad a adunat pe banche- culcat.
Pagini; a oprit construirea altor trebuia sh, ditch. la anihilarea tui sau sl i-se aminteasch. flume- rii mai bogati din capitala sa, Printul Montenegrului, o tari.
hotele de lux si cabarete, a or- aproape complectA a populatiei le In locuri nerespectuoase. Tot legat mAinile de olalti si mica, care panh la rzboiul mon-
donat ca spaghettile? sh. fie In- masculine. In curand insh dic- la fel era o infractie pedepsith i-a ficut sh alerge alhturi de trA- (Continuare pe pagina 6)

www.digibuc.ro
 6 REALITATEA

IDe vide so illspird Mussolifli cu itici dictatorialo

(Urmare dela pagina 5)
Ce se petrece in Tara
dial era curioasd pentru purta- cuzei. Dyonistus era plictisit de
rea anticilor costume nationale, acest guraliv profesionist care
s'a distins pe sine prin o lege f- vesnic ii predica cat de fericit
cut& la 1883, care interzicea pur- si norocit este dnsul. Pentru a-1 Omar urilo Ghicitorile dola sato sa's mut" la oraso
tarea mOnusilor, pantahmilor si face s'd inteleag pe Democles La tot pasul te Intilnesti cu -4
altor costume nenationale, pre- nefericirea i nesiguranta care fel i fel de erime, care de care Roata vremii se miscd, inainte ora$111 c. ,,,,cea mai vestit ghi-
cum si purtarea umbrelelor, care impresurd pe un stapanitor tot mai vertiginos si ca inteo citoare din Romania" s'a mutat
erau considerate ca afemeiate. tiran, Dionisius a dat ordin ca marl inspAimaaTh ttoare, mai gro-
Lave, mal nerwinate. oglindd nesfarsit se peranda pe la Cluj.
-ffegele Jacob 1 al Angliei, care Democles s. fie asezat la masa PArintii i omoarA opiii, fe- dinaintea ochilor nostri tot mai Casa ei gemea de lume. Fete
a Minas nemuritor pentru ordi- sa in fiecare zi, cu o sabie grea meile bArbatii i invers. Prietenii multe- evenimente, unele demne bdtrane, servitoare amorezate,. -r
nul ce l'a dat de a se traduce atarnata deasupra capului su cei buni; se ceartA i se toae.1 in de retinut, iar altele pe cari le bone nenorocite, dactilografe
Biblia in limba englezd, a fcut prin un singur fir de pr de cal. Cap ziva ll amiaza inare, f'r ldsarn s. treac fr sh, le clrn grase, scolrite cu parul' tuns si
a lege prin care interzicea schim- Luddrosul vorbret, Democles, o toamA. Rudole se junghie vre-o atentie. nenumrati barbati vaduvi ori
bare& modelor sub pedearsa de i dadea acum seama c. o sin- intre ele nmnai .ca 81 rAminA Nu stim cum se face, dar necstoriti Ii cereau sfatul
a li se confisca hainele si 100 gur miscare nepotrivit. il costa mai putini ruo*tenitori. astzi ghicitorile nu mai pot tri doreau a-si cunoaste viitorul.
de fonti [100,000 lei] amend& In viata. Astfel tiranul Syracusei -Mai nou taco senzatie criana la sate. Si pentru 50 de lei dece A. nu
bani, care trebuia sa, o plteasc l'a fcut pe acesta s inteleagO unui flcAu indrgostit. Prea s'a ldsat poporul exploa- fi povestit ghicitoarea" tot felul
atat purttorul cat si croitorul. adevratele simteminte ale unui IatA cum s'au petreeut lueru- tat de bani prin fel si fel de des- de fleacuri; 50 de lei in vremu-
Mai interzicea purtarea reveren- stapanitor. rile: cntece ghicitorii bozgoane si rile de azi nu se castia user.
delor, bluzele si fustele impodo- Unul dintre Faraonii Egipteni, Teacilue din ,co- alte slujbe albe si slujbe negre. Ieri insd a fost descoperit.
bite sau garnisite cu aur sau ar- probabil Ramses cel Mare a or- nrnma Locavitallinid balnav Ja spi- Acuma cand a prins de veste c de cd.tre politie si a fost expul-
tint sau pene cu pietre prtioase. donat e atunci cnd se d vre- tal tin tniipu1 tratamentului me- acesti ghicitori, nu sunt dect zat de pe teritorul orasului.
Nobilii, episcopii, judecatorii $i un banchet in palatul su, in dieal s'a IndrAgostit de soma de niste simpli sarlatani, cari te ju- Avea asupra ei suma de 280,
familiile acestora, curierii impe- timp ce ceilalti se ospteazd un carkate Maria- Sandru, care II in, poae de bani le-a dat cu tifla'n de mii lei, pe cari i facuse ia
riali si sfetnicii si, erau scut* functionar s poarte un cosciug grijise In timpul boaleL nas si i-a gonit de pe meleagu- timp de patru luni de zile.
de aceast lege. In jurul slii i se strige:
1

TatAl unul dintre eel rile lui, din sate. Se mai spun cineva ed. n'ati
Regele Augustin al Saxoniei, Aduceti-vi aminte c aveti mat bogati tArani din. sat, nu s'a Dar ghicitorii nu s'au dat b- nebunit domnii si tranii nte
cunoscut ca Augustin cel Tare" id =AIL" Invoit sA ia o fath. sA,racA- In cash% tuti. Dac'au vzut, si-au vzut s'au cumintit?
era un orn de multe hazlii origi- Tryzan, regele Mezilor, si-a Late noapte nu de niult s'a cum st socoteala, s'au mutat la Sunt sigur cd dac cineva ar
nale. El a decretat ca toate fe- pierdut cumptul de atata vor- dus la postul da jsndarmi flu- orase. fi _incercat s, colecteze bant
meile pe care le onora cu aten- brie ce se petrecea in imperiul Odd Teaciue. Era plin de singe Astfel a ajuns *i tiganca ghi- pentru ajutorarea sracilor ori
tiunea sa se poarte ciorapi rosii, su, $i a dat ordin oprind orice pe fatl, singera la mini si citoare Liza Lacatos la Cluj. pentru un scop cultural national,.
pentru ea poporul sd. le cunoascd, obraz -*1 a istorisit sefului de Aici $i-a gsit locuint la pe- n'ar fi jertfit nimenea nici dou .

si s le respecteze ca femeile intrebuintare a vorbei, nand si post el tatAl sAn *1 el ati test riferia orasului pe strada Grigo- ori trei sute de lei.
regelui. Se spune c'era o mare intre cele mai apropiate rude si ataeatii de banrditi maiseati, cari rescu i destul a fost s stea Pentru prostii sunt si in ziva.
uzare de ciorapi rosii la palatul familii. Iscoditori speciali desco- le-au eerut. 40.000 lei. Cum bA- dou saptmni ca s tie tot de astAzi bani destui.
slu regal. trAnul n'avea de unde s le dea
.
perau pe aceia care se abteau ace*ti bani, banditii s'au nApA-
Augustin era atat. de tare in dela regula si erau pusi la moar- stuit asupra lui eu topoarele
eat putea indrepta potcoavele
cailor cu mainele-goale si s fa- te., Pentru a intrece ins& pe acest 1-au lovit &tit de mult pinAsee
rAmas jos la pAmint fArA su- Promiill pdiltril pridona plliwilor
c alte nOzdrvnii. Numele su despot, poporul a inventat alfa- flare.
este pomenit In cunoscutul can- betul degetal. tara noastrA s'au sporit n Dov40 funotionarii mutt
tee german: Petrn cel Mare catre sfarsitul luiIesind proeurarul la fata locu-
bAnuelile au Ozut asupra fe- tbnpul din urmA in aFA mAsurA prost pratitti, dki care cauzd nu-i
0 du lieber Augustin". zilelor sale a fost cuprins de o elorului, ewe lust de seurt a ineit autoritAtile nu mad pot face niel datoria ..cdtre tar4.
mare aversiune (scarb) pentru mArturisit O el a outwit pe tatM pot birrui en ei. i pe urmA bletii -e faptuI, c. ziarele din Capt-
Gessler, tiranul guvernator al c oamenii priveau la dnsul.
Imparatului german asupra El- Printr'un decret dictat din ghe- sAu, din stadA pentru fata de- agouti de politie, eum si facA tald au fixat preanii de eite 50--
dataria pentru apArarea binelui 1100.000 de lei pentrti eel mai eu-
vetiei, $i-a asezat plria inteo te el penaliza privirea la la spital. ari siguranta personal rajesi functionari din polities
prjin inalt si a poruncit el- dnsul si oricine se uita la Bine Inteles, a fost arestat eptAtenilor, cAnd locuese 'in ea.- gurant4 Ori jandarmorie, earl Vt...
vetienilor scoatd, prodat parchetului
cnd trecea pe strad Iat deal undo duce imoralita- -mere SCRIIIIde i rabd.1 frig, and descoperi prinde mat' muutE
si sit se aplece evlavios in fata elera pedepsit cu moartea. Odat adeseori n'au un ban ea sAli hoti inteun an.
plOriei sale, oride cate ori tre- el a vizitat Anglia unde l'a cu- tea *i lipsa de inters ce o avem cumpere un eodru de pilule- pen- Ne facem de rsul lumii. Va .
cau pe langd, dnsa. In .urina prins dorinta s vad deschide- fatA de poporul nosrtru. Mai mul- tru astimpArarea foaanel. sd zied, la noi hotii,
acestui capriciu de tiranie po- rea Parlamentului regelui Carol 1 carte, mai multA La fiecare pas to pindese ghla- akosinii *1 pungasii au ajuns sL
porul elvetian s'a rsculat care al IT-lea. Nu putea ins& s steie cum suntent amenintati Ls. ne rele criminalior ca sA. te despoae nu mai fie arestati numai 'la
rscoald, a dus la neatarnarea In fata multimei, si deaceea s'a ucidA proprii nostri ektigArii premillor.
la fiecare pas te asteapt . toporul
Elvetiei de azi. ascuns Inteun jghiab din edifi-. ori pumnalul ridieat in aer i pre- Nu ne-ar mira sA vedem In-
William Cuceritotal a ordonat ciul Parlamentului, de unde s gtit pentru oraor. tr'o bunk zi e i hotil fixcath .
tuturor tranilor englezi s. stin- vada multimea. El s'a fcut atat Se poato tral f5rd alcool Stmt douA, ipoteze: ori fume- premii pentru detectivii poliii-
g luminile si sa se culce la de ridicol !neat regele englezi- Pe iti dint:re tArandi nostri tionarii nu-si fac ,datoria, ori st earl: se- (listing prin faptul eA
ora 8 seara pentru a fi sigur eh* lor i membrii Parlamentului nu-i veti fi auzind vitindu-se pfinirea nu-i plAte*te turn se cu- nu fac nici o arestare.
ei nu cornploteazd, impotriva sa. acestuia au izbucnit In rasete cA. de n'ar fi tuieulita (pAlinca) vine ea SA-i paat face datoria. -In tot cazul In viata aceasta so-
Ora culcarii era anuntat prin- fantastice, iar tarul a luat-o la *i tutunul, n'ar mai trAl niel doua In cazul din urmA,-, uncle sunt cialA imbicsitA de imoralitate-
tr'un clopot an'urne fabricat si fug! banil ee se adun din biritrit. user se poate Intmpla s vedean
zile. j cu toate aceStea oaanenii noastre? E .vorlYa de- multe mi- dandu-se premii *ri hotilor ca sh,
al/and un sunet anume. Dictatorii n'au fost nici and cari var sl-i trAiascA un trai fe- liarde scOldate in lacrimile isi su- se desbare de furat ori do assasi-
Adeseori se intrebuinteaz populari si nici n'au fost iubiti rieit, sA albA copli sAnAtosi, s doarea, bietului Wan. nat.
fraza cu Sabia lui Damocles". de Care popor, si atata timp cat aibA viat lungl *I sA nu fie bob
Aceastd, sabie i are origina In- oamenii vor avea creer si nu navi niel odatA sunt numai
tr'un capricios, ordin al unui ghips In cap, dictatorii rman aceea cari na beau si nu fumea- incetat din viatA mai zilele tre- gustat niel odatl pAlinca
vechiu tiran, Dionisius. Democles ceeace numele Ii aratd," a fi zA. Aceasta s'a dovedit de ati- -cute, Implinind frumoasa vIrst, n'a fumat S'a nutrit numai eu
era un sicofant [partor sau pa- brute tirane. fie cd. stapanese In toa erL PublicAm aid un nou de 135 de ani. La inmormAnta- poste, frucrte, putinA came *i
razit profesionist] la palatul lui Congo-ul african sau Metropolele eaz de acesta. Tranul Marin Us- rea lui au lost de fatA 94 de ne- brnzeturi. El cat a trit n'a stiut.
Dionisius, grecul tiran al Syra- Europei. tov din Camellia (Dobrogea) poti i strAinepoti. Acest tAran n'a ;niciodat de boli.

s supravietuiasca toate ororile ce au bolievicii i-ar fi executat. De aceea Caucaz cu mare izbAnd si a fost.
intervenit de atunei. Teoria mea Michael a gsit cA pentrt, a putea decorat cu Crucea Sf. Gheorghe.
filistorioasa Disparitio a Marolui Duco Michaol 1 Rusiai $i o spun numai ca o teorie este ramAnea In Rusia trebue s. rmae Apoi a cAzut bolnav de ulcer de
(Urman dela pag. 4) aceea cd ajutorii sam planuiau sA-1 ascuns. Siberia este o tar cat aproa- stomac, si in timp ce 15i urma tra-
scape din Rusia prin vre-un port de pe Intreaga Europa, unde se gaSesc tamentul a izbucnit revolutia. Cand
-$1 l'a sfatuit pe Duce s se inabrace du-ne cu mama au disprut in tutu- Nord, poate pe la Arhangel sau altul multi urmai i devotati ai fostului Tarul Nicolae a abzis de tron, la 2'
repede i s plece. Atunci Johnson nericul noptii. Aceasta e tot ce s si mai nordic. Regim, $i printre care Michael s'ar Martie 1917, el a recomandat pe Ma-
s'a Intors catre mine si a zis: toa- stiu despre ultimele zile ale Marelui Pentru a-si realiza planul ei tre- fi putut refugia. rele Duce Michael In locul sdu, cre-
te-s aranjate, Basil, $i imi pare bi- Duce." buiau se caldtoreascd sute de kilo: Ducele s'a indrAgostit de Madam zand cd este cel mai potrivit s sal-
ne." S'au adus mai multe teorii des- metri pustii, si credinta mea este cA Nathalie Wouldfert, o femeie ferme- veze Rusia din greuttile sale decat
Inainte de aceasta. Johnson re- pre disparitia Marelui Duce, ins nici au fost surprin$i in drum de vre-o cdtoare a unui ofiter din Regimentul micul Tarevici.
petase Marelui Duce ceea ce li sop- o dovadd despre moartea sa nu exi- nenorocire, poate vre-un viscol de Grzilor, la care apartine i Marele Bolsevicii ins& au ajuns in fnm-
tise conducAtorul gardei. N'am pu- std. Printul Felix Youssoupoff, care zapacIA, de foame sau de talhari, Duce. Divortand de sotul ei Impreu- tea revolutiei si Marele Duce era
tut prinde ce i-a spus, ins am pu-: s'a cd.satorit cu nepoata Tarului Ni- oasele lor -se odihnesc In vre-un loc n. cu Ducele au plecat In strind- purat incoace 5j incolo intre palatuf
tut observa cd era, vorba de o garda. colae $i actualmente se gdseste in necunoscut." tate si s'au csttorit. Cdstoria a- sail dela Gatchina si casa Printesei
compus din amicii Ducelui Im- State le Unite, a fost Intrebat "de cd- Care sd fie motivul rdmanerii Ma- ceasta a cauzat multd scarb Tarn- Poutiatine. Membril aristocratiei fu-
brdcati ca soldati bolsevici pentru tre ziaristii americani s-li deie pa- relui Duce ascuns sase ani dupd re- lui si l'a desmo$tenit pe fratele sAu giau care incAlru si viata familiei
a veni sd-1 scape. rerea asupra misterului disaparitiei volutie? Unii rusi explic. acest fapt de toate drepturile Palatului iar a- imperiale era In mare pericol.
Duce le Ins nu se arta prea In- Marelui Duce, $i el a spus: spunand c Marele Duce voieste s verea i-a pus-o sub tutor. Cu toate Ambasadorul Angliei la Petro-
cantat de ceea ce i-a zis Johnson, rdinae si mentie influenta asu- cA cAsatoria l'a costat pozitia sa la
Sunt multumit de cele ce am
pra poporului rus rAmanand In Ru- grad, impreund cu alti amici, l'au
totu$i cu un zimbet melancolic a auzit cu privire la oamenii care l'au Palat, el a asit adanci simpatii sfatuit pe Duce sd prdseasci Rusia,
consimtit si ei-a grabit pregtirea. sia pAnd va sosi momentul oportun
$i a devenit popular printre poporul
ridicat pe Mare le Duce Michael. In s se urce pe tron. oferindu-i un pasaport sub nume
Cand au fost gata au intrat In dela lard. anonim. Dupd relatrile Printesei
troika", Intai Mamie. Duce, urmat adevr acestia erau amicii Ducelui, E fapt recunoscut cd ceilalti mem-
ImbrAcati In hainele soldatilor bol- Un timp oarecare perechea a tre-
brii ai familiei imperiale, cum e Ma- Poutiatine Ducele ar fi edspuns am-
de cdtre d-1 Johnson, apoi de ca- basadorului:
tre seful gardei, i in urm cei pa- sevici. DacA el era omorit la buit sd petreacd afard de Rusia.
rele Duce Cyril, actualul pretendent
tni soldati. Perm sau alt ora$ am avea oarecare La izbucnirea rdzboiului, Michael
la tron, cum i Marele Duce Nico- Multumesc pentru interesul a-
Domnul Johnson parea foarte fe- dovadd ori cat de neinsemnati. cA lae si-au pierdut influenta pe care s'a reintors in Rusia $i a primit co- mical artat mie. Sunt atins mai
vicit. Aparenta Marelui Duce era In- este Mort sau ceva despre sfarsi- o aveau odinioard asupra tArdnimii manda unei diviziuni de cavalerie mult de cat pot spune de aceast
s& cu totul alta. Cu un zimbet des- tul sAu. prin faptul CA au fugit din Rusia. cunoscutd ca divizia brutald." A bunAvointd; dar nu doresc sA piri-
perat pe buzele ei fate sa i salutan- Totuet nu cred cl Mare le Duce Totuvi, dacA ei rdmaneau acolo, condus lupta pe frontul Turc din sesc

www.digibuc.ro
 R EA L I TA T EA 7

Nu e miragaere c i In alte tAri

e turburare. Ba dimpotriv ne-ar 'A-
rea bine ca si aiurea si la noi s
Buletill Saptamallal fie pace si bun& Intelegere.
In guvern nu-i Intelegere, d. La-
pedatu ministru de finante nu se
Stiri i fapte
impacA cu d-1 Manoilescu, subsecre-
Bucurosi am vrea ca pe rbojul sam s moat& si acela c apoi le tar de stat la acelas departament. La Bucure$ti s'a stins in s'Apta- necazul mare al sounajului. Slav&
acesta, din toat& Dunainica, s& In- venim noi de hac!" AceastA neintelegere e grav, deoa- mana trecuta, in vIrstA de 67 de ani I Dainnului e atita de lucru In -ta-
scriem tot intamplAri acute oameni- Si de aici e vorba ca dac& un rece unde nu-i unire, nu-i putere si Constantin Mille, fostul director al rs, m0.8131% Ineat de-ar fi de trel
bor, ca, viata s'a ieftinit, cA s'au mic- sat n'are Wan s, sid cumpere". treburile merg de-a 'ndAratele, ca ziarelor AdevArul" si Dimineata" s'ar ori attea brate cite sunt si tat
sorat darile, ca e pace si bun& In- Asa credem i noi cA nu In lipsa racul. si actualul director al ziarului Lupz gzi ocupatie pentru tot
telegere Intre oameni, ca sunt sem- avantului tineresc la conducatori ta". amul
D. general Averescu are mare b-
ne de bogAtie In tara., cA guvernan- trebuie cautata pricina necazurilor taie de ca p. s impace pe ministrii Constantin Mille a luptat toatA DecAt acuni din ne-
,4ii n'au alt 'grij decat s ridice po- noastre ci In dorinta aprinsa a prea sai. viata lui, mai bine de patruzeci ani priceperea guvernantilor .notri
porul si s-1 fericeascA. multora de-a ajunge In locuri de Nici in celelalte partide nu-i buna si cu vorba i cu condeiul pentru cei am ajuns i noi, n oea mai
Nu putem ins& pactui impotriva frunte, si la bogatie, far& munca, Invoialk mici, pentru cei obiditi, pentru cei bogat1 tarA, s avem muncitori
adevrului si atunci cat& s spunem fra pregatire ci numai si numai D-1 doctor Lupu, fruntas al par- nevoiasi pentru tot poporul. eari nu g`aseso de Meru, someuri
lucrurile asa cum sunt i intampla- prin tot soiul de ,sfoilrii politice. tidului national-t&ranese vrea sa ph- Pentru cinstirea memoriei lui, oari IndurA foameab i ou
rile din saptamana care a trecut nu *** raseasca, impreuna cu amicii sad, muncitorii din Bucure$ti au hotArit, le bor. Mai ales in Ardeal si Ba-
nat spore*te, acum In vreme de
aduc mai mull& bucurie, cleat cele Se pare ca. si Dumnezeu e nerrittl- acest partid i _SA alcatuiasca un ca in ziva de Joi, cOnd a fost In- iarnA, in chip de tot IngrijtorAtor
de acum dona. sAptmani sau cele tumit de felul cum se poart& oa- grup taranist al sau. mormantarea, un minut s inceteze numArul acestora.
din luna trecuta. menii pe pamant si deaceea Ii pe- Framitarea puterilor, atunci cand lucrul i toate sirenele fabricelor sa Pentruca. e sAr1cie de ban-4
Aducatoare de multa -mahnire e depseste cu tot felul de- necazuri. tara are nevoie, tocmai dimpotriv& sune.
constatarea c la noi in cea mai de unirea tuturor, nu e spre binele peritrucA functionarii sunt prost
Furtuna pe marea Neagr nu s'a tArii. * *
bogata si mandr a. tara din lume, tre- pentrucA statul a pus sar-
truffle nu merg cum s'ar cuveni, pe astamprat. Vaporul Imparatul Tra- Fruntasii ar trebui s priveasca.' ct In tiara noastrA blagoslovit1 de cini prea grele pe kimoductie oa-
cat& vreme in Belgia bunaoara, o ta- ian" care s'a lovit de mal la Tuzli, grije la fapul c tot mai multi sunt Cel de Sus, panA, acum, multimea menici cumpArl mai putine ;tole,
r& unde In vremea rasboiului s'au cine stie dac va putea fi salvat. cei far& lucru la noi In tara. Alear- chiar dacA a avut Indure mi ghete, mobile, i toate celelalte
lacut cele mai mari pustiiri, asa ca Statul pierde dou& sute de milioane ga omul s& gasiasca muncind cin- zeria, n'a stiut ce-i foamea, Ori- lucruri de- care mi are numal de-
cAt nevoie.
In unele orase n'a rmas piatr pe lei dac& se inneac. o bucata de paine pentru. el eine voia sA muneeascl gAsea de
stit
jpiatr& si. ca pamanturile, care acolo Miniarul. de comunicatii, d-1 ge- nevasta si copiii lui si nu gaseste. luau putea agonisi bucAtIca Fabricele sunt nevoite &tuna
stint aparate de nvala apelor prin neral Valeanu a fost pan& la locul Nu gaseste de lucru In cea mai bo- de pAine. scoatA mai putinA marfA
diguri, au fost rascolite i lsate pra- unde s'a Intamplat nenorocirea. gat& tar& din lume. In eke taxi, In Anglia, in Ger- micsoreazA numArul de lucatotri.
dA valurilor marii, ast&zi totul e In Domniasa sper& ca vasul tot va Nu se trezesc odat& politicienii mania sau In America sunt mil LAcAtusi, tAmplari, cismari, oral-
rand, oamenii muncesc de zor, pros- putea fi scos la liman. nostri? *i mil de cameni, eari degeaba torib chelneni mecanicd, ramie
peritatea e mai mare decal In 1914, Deocamdat Iris, din pricina f ur- N. C. toat'a bunAvointa, sui glsese flrA, ocupatie, aleargA toate
nu exist& un om, s nu aibe de lu- tunei un vapor grecesc Odiseea", de lucru. pArtile i nu gAsesc do lucru.
cru, fabricele produc mai mult de- vas comercial, mare, pe care se Se spline &spire. aces ou im AcasA femeia cer pike,
cuvAnt francez, es, sunt someuri, chdria trebude plAtitg, nu sunt
cal Inainte de razboiu si Intr'o tar aflau 37 de persoane, s'a scufundat
de tot sraca, omul traieste mai fe- in Marea Mediterana., aproape de
Jud omul are zile adicA bloru. Ace*ti (someuri leg:111T pentru foe si mizeria se
ricit cleat ori unde aiurea pe pa- Gibraltar, iar In portul Constanta pricinueso statelor din Apus. face tot mai apAsAtoare, tot marl
Englezul Eldridge e un om ncagrA.
znant. s'au Intaniplat trei ciocniri de va- care cu adevarat poate spune c foarte multA
Din prielna lor America nu mai La Cluj sunt cam la -doul mii
*** poare, dintre care una destul de are noroc. Daa se mai numar primeste strAini lai arA, pri- de oameni cari a,u rAinas pe dru-
Desigur ca ziarele toate, zi de zi gravd. azi priritre cei vii. e cg. Dumne- cina lor Anglia si eautA muri. La Timisoara i mal mult
se straduesc sa afle pentru ce nu * zeal a sorocit sa mai trliasca. 81-si antindA st1panirile In site DeaseMenea la Arad, la Oradea,
inerg treburile cum s'ar cuveni la In Jugoslavia de iniazzi Luni Eldridge e un sportsman automo- continent() In. Mrica, sau la Targul-Mures, uncle mai ales
noi si care mai de care gaseste alt noaptea a fos un puternic cutreMut bilist. Australia. aietoril de lemne nu glseso si
ceva. de pamant, care a durat 20 de ini- In Iulie 1924 cu o mashaa de 200 Mai multi. muncitori &cat e muncease1, de cAnd s'au oprit
o gazeta din Bucuresti crede ca nute. In Hertegovina si in Dalmatia HP. a reusit sa atinga, in linie nevoie: Aceasta InseamnA Ica- Multe ferestnaie pe ap&
rani trebuie cutat In aceea ca In cutremurul a pricinuit pagube foarte dreapt, c viteza de 234 kilometri si mete miZerie toate consecitn-
rzboi au murit tinerii i la locurile mari. 900 metri pe ora. In 1926 a btut re- tele funeste: boa11, crimA
Iar conducAtorii nostri In lot si
de frunte avem azi numai oameni Multe case s'au daramat, mai ales cordul vitezei pe distant& de 10 km. sinucidere i r/sboiu. gandeascA la primejdia aceasta
batrani. in orasele Stolats si Lubinici. Sunt pe care i-a parcurs In 2 minute si Tara noastrA cum Spuneam care se nidlol din senin, fao po-
A.0 raspuns multi la aceasta, ar&- multi morti raniti. 39 secunde. pAnA, -8)011My a fast lipsit1 de N. C.
land c& experienta se castig& cu In Japonia, mai multe zile. la In saptmana trecuta domnul Eld-
varsta, dar s'au gAsit i dintre acei ridge a participat la o cursA de au-
cari au fost de prere ca ar trebui rand, au fost furtuni mari.Insotite
Isat tineretul plin de avant s con- mei
lucru rar In prtile acestea ale lu- tomobile.
Pe autodromul din Montlhry
%Aral Grozdvoscll impupol do solia llli
ue& treburile tarii. de zapezi. Nu numai buca-
acum Wind acolo (Franta) se disputa recordul mon- Traian Groz&vescu, un bArbat ta-
Noi stim o veche zicatoare roma- tele si florile
timpul de parguire s'au stricat cu dial de viteza pentru 5 si 10 km.
Luni dupa amiazA GrozAvescu se
rtar, de fel din Banat avea dar dum- pregAtia s6. plece la Berlin, unde
neasca, ce glasueste astfel: Mind nezeesc de canta ca nimeni altulpe urma sI. cante cAleva seri. Nevasta
-an sat tiara blitrfia sA ai-1 ampere". totul, dar au si murit multi oameni. and a p-ornit-o, deodat, dupAce lume.
Si vorba aceasta nu-i spusa in pomenim Si ca s sfarsim trebuie s& mai masina a parcurs vre-o doi kilometri voia cu tot dinadinsul s'o ia ai pe
and s'a intemeeat opera din Cluj dnsa. CntAretul s'a Impotrivit.
vant. Sfatul cel bun numai la omul mai groasasicade ceata foarte deas, si alerga cu o viteza de 210 km. pe
obiceiu, care a pri- or, automobilul si-a schimbat brusc a fost angajat aci. Neintelegeri mici Sotia lui care era incredintaa c
tatran, care a trait multe It Pori cinuit in Angliadeaccidente de vapoa- directia, indreptandu-se catr zona au Indemnat pe cantret sa caute vrea s piece la Berlin cu all& fe-
afla.
re si a impiedicat vreme de cateva de apra're, a facut cloud trei salturi aiurea loc si Traian Groz&vescu a mee a prins a-1
Cic flcii dinteun sat, odat, au orice c&latorie pe canalul Ma- ca si cand ar fi voit sa. se avante, dus faima talentului romanese pe
hotarit s-si omoare toti batranii, zile, necei. apoi dandu-se pest 'cap a aruncat pe scenele straine din Viena si Berlin.
La urm& au ajuns de s'au certat
c li se prea c& stricd de poman deabinelea
sofeur la o distant& de 10 m., fa- Peste o hind urma sa vie la Cluj at un revolver $i femeia mAnioas a lu-
inancarea si ca nu's buni de nici o Ond un sbor fantastic prin aer, un sa ante in cateva opere, fiindca se si a Impuscat pe btu-
treabit. Dintre oamenii lumiriati ai lumei batul su. Glontul a pAtruns In cap
adevarat looping, a cAzut iar pe ce- impcase cu cei pe care fusese su-
Cum au zis asa au si fcut. Fie- sunt multi cari doresc sa fie pace le patru roti si s'a oprit. Pe o di- prat. si l-a merit. Femeea dacA ei-a v&-
care fl&cau si-a ucis fatal, bunicul p&mant. America a Merit propu- zut isprava a Inceput O. se vaiete
sau unchiul ce-1 avea, si in sat au neri de dezarmare Angliei, Frantei, stant vede
de treizeci de metri nu s'a Soarta a voit altfel.
nidi o urma de roata. Nu de mult Traian GrozAvescu,
ca nebunA. Politia a inchis-o
rmas numai oameni tineri. Italiei si- Japoniei. Singura cea din-
pe care multe femei Il iubiau, s'a in- Prin moartea lui Traian GrozA-
Dac s'a aflat de isprava aceasta tai 'a dat un r&spuns favorabil, dar Lumea care a alergat la locul ac- surat eu o vienez, de origine ma- vescu tara noastrA perde un mare
!

a flacailor tineri, inteun alt sat fara s se angajeze cu nimic. Fran- cidentului socotea mort pe conduca-
ghiar. Aceasta, neVasta unui ofiter
vrjmas, Indat& au venit dusmanii ta si Ialia au refuzat propunerea, iar tor care' fusese asvarlit drept In cap roman de jandarmi, a indrgit atat artist.
sa le caute pricin: Au trimis soli Japonia .a pus conditiuni grele. in nisipul drumului. Tinerii dela Chemarea" din Cluj
sA le ceara funia d nisip pe care S'a observat Msa c treste, era de mult pe'cantaret c s'a despartit au rugat pe d. Maniu ca sI. intervi-
iiceau c au imprumutat-o satului numai plin de prnant pe fa% si de bArbatul ei si s'a casatorit cu n la guvern s'A se aducA In WI
Ufa btrani, cu un an Inainte. Si raFranta crede ca nu poate fi sigu- in ochi. D-1 Eldridge a fost dus mai Groz&vescu.
de atitudinea pacinic& a Germa- intai la un oculist. Aici i s'au scos Femeea era Ins tare geloasa: Il trupul lui Grozvescu si sA fie In-
solii au amenintat pe flci ca. de niei, cu toate asigurdrile facute de din ochi toate firisoarele de nisip temea eI. o inseal. mormOntat pe cheltuiala statului.
nu le d funia inapoi atunci vor
veni cu rasboiu s&-i pustiiascd. aceasta, in diferite prilejuri. si s'a constatat c organele vzului
S'au adunat flcali la sfat si ni- Si apoi pentru Europa exist& per- n'au patit nimic. Pe jat si pe trup
rrieni nu stia nimic despre funia de manent pericolul sovietic. Toga do- n'avea nici o rand si nici nu se ve-
Tot mai cred oamenii in strigoi?
-nisip ai mai putin stiau cum se poa- rinta Angliei de-a pstra bune ra- dea ca i s'ar fi rupt vre-un membru. E de mirat faptul el tot mai 'tatalui &Au, mort n Octomvrie
te face o funie din nisip. porturi cu Rusia, nu va putea im- Dar nimeni nu voia s& cread& ca se cred oannenii In strigoi. 1926.
Ne-ar trebui un batran s& ne scoa- piedeca Ins& ruperea legaturilor in- poate ca un om s cad& In cap, din- Astazi cnd industria a, luat R1mAsite1e intrate lu putre-
l din necazul asta, au spus naafi, tre cele doll& tari, mai ales din pri- tr'un automobil care fuge de manan- un avant atat de urias, cand ma- factie au lost despicate cu sAcu-
carora le prea ru acum c au ucis cina dusmniei, pe care Sovietele ca pamantul, si s nu p&teasca ni-
sboarA eu fulgerul, and rea si fiul stApanit ele credinte
Pe toti mosnegii. au arAtat-o Marei Britanii, In China. mic. D-1 Eldridge a.. fost dus la doc- poti auzi concede pe cale radio- lbarbare a scos inima i apoi In-
Si fiindc& yeni vorba de China: tori internisti. I s'a fault radiogra- fonia, din cede mai IndepArtate ;gropnd cadavrui la loc, a ple-
S'a sculat atunci, in mijlocul cantre ale lurnii, eldid nu mai cat insotit de prietenii sIli, acas.,
un baiat mai tartar si a spus: lucrurile nu sunt aici mai limpezi fia, a fost ciocanit pe toate partile si
existA boal A. care s. nu se poalt ea si clud nimie nu ear fi
va mrtUrisesc drept, mie mi-a cleat in saptamana trecut. oamenii stiintei au declarat cA, In vindeca, In satele noastre pitite tamplat.
lost rnil s ucid pe taica. L-am as- E adevrat c. generalul Tchang- afarA de spaima pe care a tras-o, d.
Tso-Lin a repurtat mici victorii, dar Eldridge e tot atAt de sAnAtos ca
la poalele muntilor, in colibe a- Ajuns acas.1, a scos minima al
cons inteo pester, daca vreti vi-1 coperite cu stuf, pe care i face vasul in care o kezase 1 a rA.-
aduc aici s ne dea el povata. un popor de peste o sutA de mili- mai Inainte de-a fi fAcut saltul mor- cuib cocostircul, locuesc Omni sturnat-o pe o vatrl de jIratec
Mali au primit cu mare bucurie oane de oameni, nu se linisteste tal cu masina lui. A avut noroc blajini, cari contima -Ina a se rkand de sfIrAirea ei i dansand
I batrAnul clt ce-a aflat pricina, i-a usor. Trupe engleze au debarcat la omul. alimenta in naivitatea lor la ve- in jurul focului ea sAlbatecii Im-
sec's din Incurctura: Trimeteti vor- Shangai si au fost bine primite, atat DecAt noi toti dorim un sfat d-lui chile credinte u strigoi, cu zine, preim eu tovarkii
b vrAjmasilor nostri, a spus el, cA de straini cat si de negustorii chi- Eldridge, care e un bArbat tartar, da- cu smei ori eu balauri. Aceastl harbarie a fost
foi am perdut funia, dar ca a- nezi, cari vor putea s-si vad& mai c nu vrea sA pricinuiascd durere un caz mult mai grlitor Oa, pe motiv eA tatAl slu deve-
tunci cand ni-a imprumutat-o li-am departe linistiti de treburi. pdrintilor sAi din Londra cari inamplat in zilele acestea. In nise strigoi i adeseori yenea
lAsat un cOpitel sA. fie de probA. SA Revolutia din Portugalia s'a po- singuri $tiu saracii cAt de ingrijo- muna noaptea ea sA-i tulbure somnul.
ne trinaeat& ei capitelul si le facem toht. Executir, arestan si lupte au rati au asteptat examenul medical Petru Dumitru CiocAlteu din Fain/. socoteaell nu-i vorbi.
Italia la loc" InAbuait rAscoala. Pe WA vreme? dupA accidentul acesta sal fie eu aeeea comunA ImpreunA eu ase Asta'zi In secolul al XX-lea cine
Cand au aflat dusmanii rAspunsul Ne-am invtat ca In aceasti tara In mai multA bAgare de seama alAdat, consMeni prieteni ai sAi., s'au s'ar mai fi gindit eI pot s exi-
flAcAilor, datA s'au dumirit: Mai fiece lunA s fie cAte o revoltA. c'Oci ulciorul mi merge de multeori dus peste noapte In cimitirul sa-; ste i oameni at.lt de barbari. mai
au un Man, au zis d.nii, sti la- la. ap. tului si au desgropat cada.vrul barbari ca inski barbarii.

www.digibuc.ro
8 REALITAT EA

Viata in lumea animalelor

DIMINEATA WIND SE SCOALA

Ursul dela Parcul Golden Gate, dimineata cand se scoal se
as-eaz in fata trectorilor spre a fi privit de acestia. Fotografistul
l'a prins Intr'un moment indecent.
La dreapta (sus) : 0 pasere din Sunfatra care latil ca un
chine si mhnch carne crud. S gAseste in Asia si Africa tropicA.
La mijloc: Un lemur asiatic la grdina zoologic din Lon-
dra, care se spune c e cel mai lenes si incet animal din lume.
CEL MAI NOU TIP DE AUTOMOBILE 0 CASUTA CU 8 MILIARDE LEI

Cel mai nou tip de automobile cu 1000 HP., de o iuteal vertiginoash, a lost pus acum de curnd pe piata
automobilelor americane. Noul tip nu se restoarn eta de usor ca vechile" tipuri. Care dintre milio-
narii nostri va fi cel dintai s ne sfideze cu until!

UN VAPOR IN PLACARI PE MARE

Vinderea unni Zgerie noufi" cu 40 etaje din New-York: Cldirea:

Equitable, care const din 10 mii carnere, cu 50 mii locuitori perma-
nenti, s'a vandut cu 40 milioane dolari (cca 8 miliarde lei). Cl.dir
se Intrebuinteaza numai pentru birouri si se afl In Centrul orasul
REINFIINTAREA REGIONALELOR CFR.
s A. spum cA. la Ministerul Comunicatiilor se lucreazA
reinfiintarea celor cinci Directii Regionale desfiintate de libe-
rali". Ziarele.

Un vapor care a ars de =and in mijlocul mrii in apropiere de insnlele Formoasa. Cetateannl ?T

T1pografia 4a", Cluj, Str. Regina Maria Nr. 36

www.digibuc.ro