17 Noembrle 1828

Zece ani.
Aduceli-vA arminte T.
de .roce
Inca n'au secat lacrimile pentru cei cdzuti jertfä In reisboiu.
Au pornit la atac *i in urma tor, au reimas mormintele eroilor.
Preful 8 Lei
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928

Pram! pitoresc
tietn not Nootestc.
A ISCAT prin gazete o polemica
grea, pe tema tdranului, asa zis
pitoresc. Sunt domni, altminteri
cumseccale si seriosi, cari ar vrea
ca locuitorul satelor romdnesti sä
se prezinte in permanentd cu flori $i Whitil dinilir (attic dela (opou
ciucuri, mändru ca un haiduc i ferches Oast) ,IA.rasil d multä vrerne.
ca la un bal mascat.
Discutia n'a inceput, dealtminteri, astdzi
si nu se va sfeirsi cu polemica amintitd.
Se va mai cheltui cerneald si se vor mai
schimba injurdturi in sprijinul unor teze
sustinute pasionat.
Era o vreme cdnd, in literaturd nu putea
fi ccintat decdt badea Gheorghe si cdnd
trubadurii oftau dupd hangita cu garoafe
in coc si cu draci in priviri. E drept cd t iM Mig .1; /1-6
solicititudinea ordseanului nu se manifesta Z1iAMTM/1-'4Hf' IAM.1
pentru tdran decdt prin revistele literare. e4$'( kwIP cTrr
t b/c. 't (4V fil 3
Altminteri badea Gheorghe, mánca vumni Gritig 37;.'4WO
la oras, i se spunea marlan, ,si era era su- Ify,"f lic4Pft'q tt
biect de prompte ironii. lar hangita $Ma"..fi'.142faK
r.oprpr
-,0'41;5
mustruluitd de cdldtorii, cari descindeau, zo-
riti, din trdsurd sau din masind si cari
strdmbau din nas vdzdnd-o cd are mdinile (efe.brufUi aSin.ci-
degerate $1 picioare cu bdtdturi.
Tdranul trdia necdjit dimpreund cu ne- VNiciniOitvePtla:Ce, des-
vasta, cu odraslele si cu dobitoacele dim- .,cpperi[oruf
prejur.
Abandonat de literatori, locuitorul sate-
lor nu-i mai nefericit. Dar a stdrnit nefe-
ricirea celor cari Ii vedeau in posturd de Pia ita tun era1 m Iimba
carnaval, cu flori la pdldrie, cu zorzoane
multicolore, bdtdnd hora si cdntând ca un ciertilan2 dirt arty!. 1gt6-
haiduc, din frunzd.
Cineva, un prieten al nostru, si-a expri-
mat indignarea la... cafenea, dupd o pum-
bare cu automobilul prin judet, cd intettn
sat a auzit un patefon cdntdnd, iar crds-
tul a vdzut jucdndu-se, in bdtdtura
mei, un dans ultra-modern. Si a mai fosta
indurerat prietenul de alte constatdri
cdror gravitate ne-a fdcut sd zámbim:
tdranii vddeau izbitoare influente ordse- izr
nesti in portul lor si in grai..
Drept sd spunem, noi nu ne speriem de Biseficula ruln
cometd cum s'ar speria coana Manda. cimiiiturui
Am intdrziat si noi prin sate si-am ne-aufdcut
si noi constatdri cari ne-au intristat sistraiele,
nelinistit. Dar nu in legaturd cu
cu vorba si cu preferintele de CLCUM a/e
omului de la tard.
Cd in loc sd-si lase cdmasa afard, el
si-o bagd in pantaloni, nu-i o nenorocire.
Cd in loc de sdrbd si bdtutd, arde un char-
leston, sd fie sdndtos. Cd in loc de caval,
isi uitd necazul si isi omoard timpul cu o
p/acd de patefon, noi U aplauddm.
rcto 1\41Ki Anton-
Ant vdzut insd alte lucruni si alte fapte
care ne-au indurerat. W.1111.10,111111/

ln satul de la munte in care ne-am

petrecut vacanta, o femee se 'mbolndvise.
Avea o durere ndpraznicd de cu cap. Au dof-
balega de
toricit-o babele cu descdntece,
la bivol baltat si cu apd de la trei fdntdni,
trecutd prin ddrmon. Opinia satului era, cd
SANATATEAI
nenorocita femee fusese deochiatd.
,,Duceti-o la spital", a spus doctorul
chemat de noi, dinteo comund aldturatd.
PRIN
Are congestie cere braid".
i-a dat, pdnet una alta, un leac pentru
alinarea durerilor.
Satul a rds de limba pdsdreascd a doc-
torului iar babele, aruncdnd doctoria, con-
tinuard cu descdntecele si cu leacurile lor
cart. o bdgard pe femee in pdmdnt.
Voia lui Dumnezeur 0-au dat oa-
menii cu pdrerea, ducdnd-o pe moartd la
cimitir si oprindu-se pe urmd la crdsmd,
sd bea pentru sufletul ei.
DENTIFRICE
si-am mai vdzut i altele, si-am auzit $1
alteie cari, acestea, ne-au intristat si
ne-au nelinistit.
ION PAS

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928 3

nATOAN TECy (s.sect) RÁDi7CANV

ti
murtcg)

PAN I-4ALIPPA(Basaï

ca
V. MADGEARU
(r'àsboi) (im. 5:i come t)

SEVER COSTA
BOO/ (HESCV
(Bar lat) (Ir)5 t.pubf)

VAIDA
VONOD IHALACHE
(tderne) (dorneniire)
PRIM MINISTRI) V
LV(TO5NNV AUREL V1,61/4D
.5ecrj3. \\. Oft& si curre)

MI R.ONESCli CAJUN tA. N

(mterriefe) (
MIHA1 P POVICI
(linartIefe)

www.digibuc.ro
 IMALITATEA ILUSTRATA No. 44 i Noembrie 1028
la Berlin, in vizitd, la foflii combatanti
germani, dusmanii lor de eri, dar
Cuvinte despise .....y pace lor de astdzi si de mdine.
NIEFIN SAPTAMAHAL La Geneva au fost luate hottirdri si au
FRAMANTARI politice dealungul i dea-
/UN moment de tacere... fost rostite cuvdntdri, care pelnd mai acum
Un fior strabatea de la un Cap la cdtiva ani ar fi stdrnit o panicd ob$teascd.
latui Europet Au ckut guverne si-au altul trameele, cu zece ani in urmd. Bur Spiritul pacific i croeite drumul in tot
venit la càrmg, alte guverne. buiturile de tun, si salvele de puscd, $i rd- mai multe mina si pdtrunde in. tot mai
In primul rand, la noi. pditurile de niitralii, incremenird. Dupet multe suflete. Rcisboiul e odios. Ultimul
Guvermarea national-liberala a Wet star- ani de zile de incderdri, de incruntdri, de rdsboi a lost si mai odios prin jertfele pe
s% lacrimi si blesteme, oamenii verificard o- care le-a reclamat in. tramee i prin jert-
Partidul national-tgrgaesc a fost insär- menia dintr'insii. fete pe care le-a reclamat dupd ce transeele
cinat cu formarea noului guvern si rar Un dram de omenie tot le mai rdmilnea. au fost acoperite ,yi dupd ce, in pdmdntul,
s'a vazut o mai entuziastá primire fâcii/g, omenia aceasta se verificd in revelatia brdzdat de proectile, a intrat fierul plugului,
instaurarii unui regim, de care sunt legate iubirii ce jncel o nutreau semenului lor Deaceea la Geneva, anul trecut, un de-
asteptgrile intregei fart din transeea de dincolo. Un dram de ju- legat declara cd rdsboiul apare acum nu
Partidul national-täränesc se bucur& de decatd incd le rdmdnea. i ea ifi getsia ex- numai ca un anachronism, ca o mostenire
o covarsitoare popularitate, iar la condu- presia in jurdnaintul solemn fdcut C rdz- lugubrit din trecutul omenirii dar si ca o
cerea sa se ggsesc eleraente cu exceptionalä boiul acela era cel din urmd, ca trebuia set reald crimd impotriva ei".
suprafatg, si pregaire. fie cel din urmd. Absurditatea lui e recunoscutd nu numai
Probleme grave si urgente reclamg, o In zece ani de zile omenirea a trecut de pacifi$tii tintuiti altddatd la stdlpul in-
solutionare in concordanta cu interesele prin grele sguduiri. S'a mai frdmcintat $i famiei, dar $i de conducdtorii autorizati
a mai scingerat. Chinurile ei sunt chinuri ai popoarelor.
superioare ale Wit
E de nadajduit cä notil guvern va cores- care premerg marilor si definitivelor trans- In locul urei, trebue implantata iubirea.
punde increderei pe care poporul o are formari. Din ele omenirea nu va putea ie$i Cdrtile au propovdcluit prea mult nein-
in el. decdt mai bund si mai frumoasd. crederea, vrdjmd$ia Sd predice iubirea I
Tara are nevoe de liniste pentru a-si In orice caz, in constiinta pooarelor s'a Corginutul cdralor trebueite schimbat.
consolida terneliile. impldntat profund invdtdmdntul cd rdz- Institutorii francezi au hoteirdt, inteun
Prin urmare sa-1 asteptgm la lucru Si boiul e trist $i matit. Manifestarile din congres al lor, sd elimine din cartile didac-
urgin : spor la muncg, I anii cari urmard incheerei armistitiului tice tot ce poate sa indemne la urd.
*** intdresc increderea in definitiva cumintire De curcind au lost interzise in Dane-
kstoul guvern român, a reluat tratative- a popoarelor. marca toate filmele, in care se prosldvea
le cu Germania, pentru incheerea Spiritele au evoluat. Pe deasupra fron- rdzboiul.
tierelor nu se mai intind baionete ci radio; Mdsurile trebuesc extinse aiurea,
Imprumutului pe piata Berlinului. ci
a fost `frdtesti, Printre manifestdrile amintite
Telegramele ne-au anuntat, cg, la noi.
incheiat un imprumut de 75.000.000 de mai sus se impune desigur a fi inregis-
hotdrcirea Asociatiei fostilor comba- Tacere. Sa ne clescoperim. Zece ani de
nogrci. Conveatia a fost semnatâ de delega- tratd
tanti si a invalizilor francezi de-a se duce cdnd armele au dizut la pdmint....
tii ambelor tári si in scurt timp, va ince-
pe livrarea.
*
LEGERILE prezidentiale din America
s'au incheiat prin alegerea candida-
tului republican Hoover.
**
I schimbári de guvern s'au mai produs,
S in cursui acestei sgptämâni, in Fran-
ta, In Portugalia, in Lituania.
1 NTRE timp in Polonia au avut loc gran-
dioase serbari cu prilejul implinirei a
zece ani de la reconstituirea tgrii vecine.
REALITATEA, ILUSTRATA"
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
Bucuresti, str. Sarindar 12
Telef on 306/67
PRETUL ABONAMENTULUI
Pe un an . Lei 300
Pe o jumatate an 160
Pe trei inni 3, 85
PENTRU STRAINATATE
Pentrn America 800
Pentru Cehoslovacia si Jugoslavia. 360
Director redactional
NIC. CONSTANTIN CIMITIRUL EROILOR AMER MANI LA PARIS.
1111111*.

Coricursul de irumusele
Iitilau1111=11:

EVENIMENTELE politice din sfiptämei- urmatoarele amfinunte, asnpra chipnlui Comisiunile acestea se institute ate una
na treCutfi, care au prins in vartejul cum se va desfasura concursul : in fiecare judet. Candidatele imbräcate
de sea- Doamnele i domnisoarele concurente, inteo rochie siinplä, absolut nefardate fait
lor pe majontatea oamendor nostri intrunesc conditiunile de admitere corset vor defile una ate una, pe dine-
ma, a impiedecat constiturrea comitetului care intea juriului si fiecare membru al acestui
central al concursului nostru de irumusete. (varsta intre 15-26 ani si moralitate ire- juriu dela locul sat' fàrä vreo consul-
Acest comitet se va constitu! liana* la 20 prosabila) se vor prezenta in zile dinainte tatie, va acorda o notä de frumusete.
Noembrie cel mai tarziu. fixate, in fate comisiunilor din ludetele un- La urmd candidatele primesc o nerd me-
Deocamdata suntem in masura a da 'Inca de locuese. die fermata din notele de apreciere ale di-
0 11-0-114-0444-144-144
4144-14-014-Wii-S-Ii444-144-1-1144-04-144-0-4-64+1141-114+04-5-0-04-1-1441-9-04
feritilor membrii din juriu.
Credinciosi tintei pe care ne-am luat-o, aceea de-a aduce mereu im- concurenta Deoarece se poate intampla ca dupa o
bunätätiri Realitatii Ilustrate", asa Inca sä satisfacem toate gusturile, ta care s'o intreaca, cu nota maxima, sa nrmeze o al-
hotarit ea toate
vom mAri incepand cu numärul 45 formatul revistei. Pe lânga cele concurentele care aus'a cdpatat note mari, sa
20 pagini obisnuite, cu rubricile variate i alese : .,actualitatea ilus- compara pentru doua oaf& in fate comi-
tratiuni"; curiozitäti"; Oameni, fapte si idei"; Buletin sdptdmânal"; siunii, spre a so putea astfel hotäri defini-
stiintd vulgarizatd; Rea- tiv.
Anchete"; Filosofie i morald popularizatd ; Comitetul c'entral din Bucaresti, care va
litatea zâmbeste"; cinematograf ; modd; sport; jocuri distractive; alege frumusetile regionale si Pe cea mai
frumoasd din România", va proceda in a-
care vor fi permanente, celas fel r.0 juriile judetene.
ADAUGAM UN SUPLIMENT DE OPT PAGINI Dupá rum se poate vedea, concursul de
0 nuvelà, un roman din literatura universalk co- frumusele al Realitätii Ilustrate" este con-
care va' cuprinde: ceput In chipul eel mai serios posibil, asa
loana scrisä de cititori; pagina de glume, filatelie i grafologie. incät pe de o parte sa incurajeze la parti-
cipare pe doamnele j domnisoarele cu prin-
Totul va fi ilustrat. cipiile cele mai austere, pe de alta, sa aibe
Pretul rämâne neschimbat : 8 lei exemplarul. toata garantia de rensita, astfel ca aleasa sa
In felul acesta, oferim cititorilor un adevarat magazin ilustrat si fie en adevarat .,cea mal framoasa din Rai
1ectur4 Pe O sfiptämânä tutus gal cu un pret cat se poste de mic. Dante,

www.digibuc.ro
REALITATEA ILIISTIIATA No. 4 17 Atoembrie 1928

C
bury avà , L ci-r.

11 UT. Dbrr, cons,

Lrucloiuf 2 etyr)t
Uuu si tn
EcKc.ner,
<-om8rudar-IM tut.

IGtimea îr,..1a1 a .10-

tetuwl SeTI`Lof
uade but-11 qa11111:f
EMener iestur
fut..

PofIll 'are piet)t

rilutftrriti Mlata
P.Watdui tyrest-
oleralaT

elwelinut ie d
cu

Lucialotil
vínd ze.-
illebu1 de
1
.arpur

www.digibuc.ro
 6 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 12 Noembrie 1928

Vulcanul Etna, emu!

IARELE, au anuntat prin telegrame
Z' laconice, c'd la inceputul acestei luni,
vulcanul Etna, din fata Messinei (Sicilia),
a inceput din nou s erupd, prodlicand
pagube Insemnate.
Ziarele de mare tiraj, supraincar-
cate de evenimente politice mondiale
de RENNTO MOND°. si de crizele diverse din tdrile respective,
hau dat atentie destula acestui eveniment
geologic.
Doamne si clomni. Unul se intrecea pe celälalt in comple- si-ar Pagubele sunt mult mai mari, cleat
Directia: Spre Vest. zente. putea inchipui cineva. Lanuri intregi
CAlAtorie in trenul expres. Clasa I. Totul pentru dânsul. de grâne, gradini inflorite sau pline de
Doamnele elegante si frumoase. Si apârurä cei temuti. rod, sate bogate $i toate drumurile imprej-
Domnii spilcuiti i blazati. Au dornnii sau doamnele ceva de de- muitoare au fost acoperit de fluviul de
Dar toti erau de o nervozitate vadità si claratt ?" revärsat din craterul vulcanului.
fearte sgárciti la vorbh. Ca printeo Intelegere tacita se auzi din Mii de asezaminte omenesti, au fost
Numai tânOrul domn dela fereastrâ, deo- toate pärtile, tare si hotArit: distruse dela temelii si mii de oameni si-au
sebit de ingrIjit $i de elegant, se deosibia Nu!" pierdut adapostul $i tot ce au agonisit.
prin infâtisarea rui nepâsâtoare si. vesela. Iertare", spuse domnul cel tandr, mat
Deodat6 veni in Doamnelor $i inainte ca domnii sá inceapä a cituta,
doamna de colo si-a aseuns bijuteriile in
Domnilor, jucarn unii fata de altii teatru. ciorap.
La ce ? Domnul de alâturi, si tine brilian-
tele
Avem cu totii un dusman comun: Con- nisoar6..." in mane, stângâ. Fermecâtoarea dom-
trolorul Dânsul trãcIA, totul.
Nu faceti mutre mirate, onorata socie- Doamnele azurA dintr'un lesin intealtul.
tate.
Suntem contrabandisti de briliante. Domnii devenirà palizi si vineti.
D-ta bunaoara, stimata d-nä, ai la d-ta Vamesii dispArurg. Premiul de denuntare
toate podoabele, aceasta este intreaga d-tale (zece la sutá) Il obtinu inscris.
were. $i d-ta incantatoare d-ra, posezi acel Semnalut de plecare din statie fu dat.
colier de perle costisitor, pe care Lai luat Si tândrul domn se gäsea tot In tren.
in Paris la Fourdies. Dar nu se 'ntarnplá nici o catastrofg.
Despre domni nu vreau s vorbesc. Sunt Pe când trenul continua sâ alerge, tânà-
colegi. rul dornn se ridicâ si spuse :
V. rog, dati-mi voe s va sfatuesc eu, lertati-mA vâ rog daca vä mai supdr pen-
unde se pot ascunde mai bine bijuteriile. tru ultime oard. Dar vg, rog s v stipulati
Sunt expert in materie. pagubele pe care le aveti."
Dânsul indruma pe fiecare domn si doam- tiile Cu bani pesin desdaunä el toate preten-
na, In parte. tovaräsilor de drum.
Sfaturile lui erau nepretuite. pricepeti purtarea rnea, spuse el la
Un orn admirabil. urmä, dach vä voi impârtAsi taina, c duc
In compartiment toatii. lurnea de-veni bine on mine de douà milioane de dolari brill-
dispusa. ante".
Doamnele care vorbeau In monosilabe, Aceste furti, de altfel ultimele cuvinte pe
prinsergt a ciripi. care dânsul le spuse.
44+111.4-0-04-0-11-0-04+0-04-044-044-0-04441,0+4-0-11 4-11-0-0+0-11-0-04-04-04+0-HHFP4-0-0-1-0-44-0+-++0100

Carpentier vine hi România

MOE IDENTARA Vulcanul ETNA, in auntie.
CLINICA ULTRA-MODEFINA Lava se apropie de Messina si locuitorii
BUL. ELISABETA.17 E tajul 1 (CASA RADIVON) acestui ores, care a mai fast distrus o-
Telefon.102/38
data pe timpul imperiuluj roman, Ora
sesc in graba locuintele, spre a scapa de
Plombe valul ucigator.
Calea ferata, si .podurile, au fost acope-
Extractiuni idled rite de lichidul arzator, care pietrifican-
durere du-se, a sters orice urmil despre existenta
lor.
Denturi in aur, De-asemenea a disparut i albia Mufti]
Cartuccio care a fost si ea acoperita de
platind, cauciuc lava.
Vulcanul erupe Inca,' si lucrärile de sal-
Diagnostic precis vare a celor amenintati si sinistrati, merg
prin Radlografie foarte greu.
Fotografia noastra raprezinta vulcanul
Etna In eruptie.
Deschis !loaf& zina
INLESNIRI Celebrul sampion al lumii, Georges Car-
pentier a anunfat un interesant turnen de
DE PLATA dansuri sportive si exibibi de box in Roma-
nia. La Bucuresti spectacolele au loc in
÷04-0-0+0+0-04
sala Eforiei, la 16, 17 si 18 Noembrie.
4. 14+04440+04+0-0-044+0 44-11-11444+0 0 0 0.104441-0-044+0+04-11-04+01-0-4-0-14-0
-40-41B-40-40-410-48-4110.0-40-40-40-4.-4110-40-46-
A apärut :
MOBILE de PRIMUL RANG 1111107
si anume : dormitogre, sufrageril, garni-
turi de salon, pzloane, scaune, etc.
mare asortiment vermanent la
In Serenada Cäläulul DE
Ingripli-vá Dinfil
Depozital de MOBILE ..VICTORIA" lea
1 MAURICE DEROBRA
CHMOVA automat romanelor de mare succes: Proleza Dentará
I Sir. Unirti Palatal Minerva CU !NINA INTRISTATA DentiVii asociali
Invitdm pe mult stimatii amatori de mo- MAIDONA DIN TREN Str. Biserica Enei 14
bile din CRAIOVA I OLTENIA in prd- GONDOLA CU HIMERE Extractii, plombe, dinti artificiali In
noctstrd spre a vedea mobaele noastre. toate sistemele. Preturi moderate. In
Preturi 1 conditiuni avantajoase. Cugetarea», BucurWiPretul Lei 60 lesniri de plata. Consultatii 8-1 a.
I 1 m., 2 jumatate 8 p. m. Telefon 338/27

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928 7

IN CURTEA PATRIARHIEI: D.
neral al Sigurantel, g-ral Nicoleanu,Stan Emanuel, director ge-
prefectul pollfiei, inspector
Vladimirescu si comisar Parizianu.
44444 44 4444444444444444 4444 4444444444144444444444444411444AH
4.4 .... 411. 4.14+* 6444 *-14-0414
Decorarea d-lui general Cihosky, ministrul de rdzboi, de
catre ministrul Poloniei la Bucuresti
46110+1411-144.-. -4
Culmea distractlel
qAPTAMANA trecuta, ia Intamplat un
caz foarte curios, pe peronul gárii de
Nord din Bucurest-i.
Impiegatii si hamalii, au gasit la pero-
nul de plecari. un copilas de vre-o 7 luni
bine infasat, plângand de foame.
Seful garei, nu stia ea holarare sa ia
tocmai in momentul cand voia tri-
mita la Leaganu Sf Lcaterina", sunil
t el of onul.
Impiegatul de serviciu din gara Chitila
intreba daca nu s'a ghsit inainte cu
jumatate de ora, un copil mic pe peron
La raspunsul afirmativ al sefului, se pre
zenta dupa altä jumMate orrt, cn pronu Venizelos, la deschiderea parlamentului grec
tren. o precupeatii din Buftea, care-si
odrasla in primire.
La intrebarile mirate, ale celor prezenti Inaugurarea liceului Mihai I"
declara ea, band o limonada, a pus puth
copilul jos. In minutul urnAlor, trenu,
pornind, a sarit in el, uitând copilul jos
A declarat c dealtfel nu este prima daté
cand îi uit6 copilul i ca acesta a rAina
de multe ori, pe unde dadea Dumnezeu. din
cauza distractiei ei.
Distrata precupeatti a fost sfatuitä tri
unanimitate, ca atunci and pleaca la
drum cu mica-1 odraslä. faa un...
nod la baama.

0 uitima fotografie a d-lui prim-

ministru Iuliu Maniu esind dela
Consiliul de ministri Rujul
M. S. Regina Ma-
AR 5 I NTAR IA ria, D. Costäthes-
PFORZHEIM
BUCURETI STD. COLT El 6
VIOLET eu $i Dr. Dupu la
inaugurarea li-
SINGLIQUZ, Aft 7 Of? ZIA,'
SPECIRL eel ORPEVRERIE, Jitima perfectiune da- ceulul Mihai I"
TfickwaRz 47 CRIfTgLe torità mondialei case
CEA FAIAI 60134TA EXPOZITIE
VIOLET, Paris
CELE MAI EFTINE PRETUIZI
E cel mai preferat
pentra cd se merit ne
cel mai bine"

Lei 130.- In tub ele-

gant de metal aunt:
Lei 60.-rezerve. Se
gäseste oretutindem
si la PARFUMERIA
ELITE!, Bucuresti,
calea Victoriei No. 39

VIOLET
29, 13d. des Italiens,
Paris

www.digibuc.ro
8 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928

Cercetari stlinIifice, care conduc fa uimitoare rezultate Doua categoril de animale : acelea
care se conduc dupá vaz si altele dupa miros. Dece gândim mai mult in felul
pisicii, decat al câinetui ?
XISTA cloud categorii ce prioarele i multe altele. Acestea nu se a- In vremea marelui rázboi european, când
animate. Una, cu omul seamAnd cu omul i tigrul. Ill loc ca si- milioane de bdrbati tineri luptau cu .pusti
revolvere, s'a putut constata mat fie-
In frunte, are ca mem- guranta lor sä fie bazatà p simtul vä care avea câte un ochiu mai ager".
brii pe tigrii si celelalte zului, se servesc de simtul mirosului.
specii feline si cuprinde Separatiunea aceasta, de un mare inte- Putea fi dreptul sau stângul, principalul
In familie toate anima- res pentru naturalisti i toti acei cari tre4 era cà acel ochiu fdcea.- treaba cea mai
lele care au fata plalà buesc sà studieze mentalitätile i obiceht-I importantä.
introdus
Dacd e nevoe de exarninat sau
vreo piesd la o masindrie, bine-
nasul scurt Acestea rile animalelor, se datoreste profesorului
ch." ochiul de Incredere" e pus la
se servesc mai mult de George M. Robertson, dela facultatea psy- Inteles
ochi, decât de miros. chiatricd a universitdtii din Ed,mburg, Scotia. contributie.
Dacd. e nevoe de citit vreun imprimat cu
Vâneazd, Isi recunosc Opinia acestui profesor este, cd mentall- literd
vrAjmasii st se apdra prin simtul vdzului tatea animalelor, Intocmai ca cea ameneascd, mic sau neclard, dacä trebue sd se
sau, Inteo oarecare. mdsurd, prin scrie ceva cu multä minutiozitate, treaba
aeel al auzului. se Imparte lii grupe, fiecare depinzând de e data.' lin seama ochiului conduator".
A doua categorie de animate, Inregimen- simttil conducdtor" care e Intrebuintat de
cele- and soldatul trebue fixeze tinta,
teazd pe acelea care au nasul lung fata obiceiu si care conduce si controleazd pe care s'o atingd cu glontele, pune In
lungd, cum sunt de pildä: cdinii, caii, cä lalte simturi. functiune ochiul mai bun. Datoria until bun
träggior, este ea sd descopere mai
care dintre ochi e mai ager.
Un obiceiu similar, controleazd deseori,
psichologii o stiu felul In care o fiinta
omeneascä depinde de diferitele ei simturi.
Unele de pildä, au spiritul ochiului". A-t
Un indian, cu tigrul sau fe- cestia Inteleg i apreciazd lucrurile mutt
gat. De remarcat asemäna-
rea figurilor.
Vfizul, arma omului. Un indian
Sioux", examinând depArtarea.

Là stânga: Cdinele si toaie anima-

lele cu fata prelungitä innainte, se
servesc mai mult de miros.
Sus: IN CUTIA CRANIALA: stân-
ga:. Drumul urmat de nervul miro-
sului; dreapta: drumul pe care-I ur-
meazA nervul vizuaL

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrle 1928

mai bine când le väd. Alte fiinte au spi- ceteazä cu desävarsire. Desigur cd aceste de mare importantd, cum sunt vandtoarea
ritul urechii". In neeeas ordine, este posibil, animate släbute din jungld, au invdtat din sau apdrarea, atat pisicile cat i oamenii,
dupd cum eonstatd profesorul Robert- amard experientä, cd zgomotul tor va a- depind de simtul vdzului i auzului.
sott, ca unele In majoritate sAlbatice, trage atentia tigrului, care va veni sä vadd Dacä ideile profesorului Robertson sunt
sd aibe spiritul mirosului", cum e cazul ceeace aude. Pe când, dacd pästreazd li- corecte, atunci mult mai mare importantA
cu animalele sdlbatice din categoria câi- nistea, pang trece pericolul, au destule sanse are clasificarea animalelor, i poate chiar a
nelui i alte grupe cu nasurile fungi. de scdpare. Si asta dovedeste cd dobitoacele rasei umane, prin linia faciald; panta liniei
Profesorul Robertson, In articolul sdu pu- ii dau seama cd, tigrul nu le poate mirosi, principale a fetei. La animate cu nasul lung,
blicat in Times" din Londra, scrie Intre ci are nevoe sd le audd sau sd le vadd. care Intrebuinteazd mai mult simtul miro-
altele: Dar sustindtorii teoriei profesorului Ro- sului, câinii, cdprioarele, etc. linia a-
Avem o abundentd de dovezi, cd tigrii bertson, nu spun cd left sau tigrii sunt cu ceasta se coboard foarte mult In jos.
ea i oamenii, posedd un foarte redus simt desdvarsire lipsiti de simtul mirosului. Mi- La grupa felinelor linia merge In sus.
al mirosului. Vederea i auzul lor sunt lusä' rosuri tari sunt simtite de aceste animate Tigrii i cele mai desvoltate dinire pisicile
extraordinar de desvoltate. Pe baze teos probabil asa cum sunt i oamenii. Un domestice au profiluri faciale mai putin. pre-
retice, leii ar avea dispozitii asemändtoare. exemplu amuzant, In aceastd privintd, e lungite. La maimute st oarneni, profilul de-
Pe de altd parle, anirnalele cu fetele tun-. povestit de Percy Hyde: vine aproape vertical. De obiceiu, aceastd
guete, acomodate pentru o largd expansiune Un rajah indian, a plecat odatd. la o diferentd e atribuità progresivei cresteri a
a membranei nasale, depind, evident, de nätoare de tigrii, insotit de incoronata-i con- creerului, care Impinge fruntea In asa fel,
simtul mirosului. Pildele cele mai apro- soartä. Cu toate cd avea cu sine o suild cd vine tocmai deasupra bdrbiei. Faptul
plate sunt: câinii, caii i cäprioarele. Cu este poate foarte adevdrat, dar i o altd
alte cuvinte, asemenea animale isi exprimd scitimbare poate avea aceeas importantd;
gâncltirile si se folosesc In primul rand de progresiva descrestere a nasului si substitu-
miro s. irea vdzului prin miros.
Diferenta aceasta, poate avea efecte adânci * *
asupra mentalitgii i obiceiurilor animate- 0 an' diferentä, care a mers paralel cu
lor, In cele maimici amdnunte ale vietii
lor zilnice. aceea a liniei faciale, In evolutia animalelor,
Este neindoelnic faptul, cd ornul face
e felul cum sunt plasati ochii. La animalele
parte din grupul animalelor cu fata plan. cu simtul mirosului desvoltat, ochii se gá-
Si, desigur ed. In desvoltarea mentalitätii
ese atât de depdrtati pe rotunjimea pärtilor,
Inca" foarte rar ambii ochi pot vedea acelas
omenesti aceasta a avut o mare impor- lucru In acelas timp, pe când animalele
tantd. Se pare ch nici un psycholog n'a cu fata plan.", au amandoi ochii Indreptati
studiat amanuntele asemdadtoore intre spi- Inainte, asa 'Meat mice lucru poate fi bine
ritul tigrului sau altar categorii de pisici studiat din fatd si din pArti.
acela al omului sau femeel. Dar este mai Distinctiunile profesorului Robertson nu
mutt decât probabil, cd. s'ar gäsi nenumd- sunt de un interes capital, numai pentru acei
rate asemändri. Se poate cd acestui fapt cari cerceteazd mentalitatea la animate, ele
se datoreste preferinta omului pentru chine, au o deosebità Insemndtate i pentru acei
decât pentru pisici. Câinele, având o mew. cari studiazd fiintele omenesti.
talitate cu totul opusd omului, apare In fata
acestuia, mai interesant. E suficient dovedit", conchide profesorul,
N'ar fi de mirare, cd omul s'ar Impdca Ca' variatiuni analoage asupra simtului
s'ar Intelege cu tigrul mai bine decât conducdtor, existd si la fiintele omenesti.
cu cainele. Asta bineinteles, dacd ar fi fost aleasd de vândtori iscusiti si a Intrebuintat Adevärat este cd mirosul a fost detronat
posibil sd se apropie mai mult, de aceste indigenii, vânätoarei,
toatà arta pe care o cunosteau
nici un tigra nu a putut fi gonit
din 'Malta i primitiva sa pozitie, dar unii
oameni gândesc, rationeazd rearnintese
fioroase dar inteligente animale. Mentalita- mai prin apropiere, in asa Tel ca sotia mai ales prin vdz, iar altii prin auz. Spuneti
tea tigrului e foarte putin studiatd. Ceeace rajabului sd poatd trage. i dansa o Im- unor prieteni, de pildd, s-d gandeascd asupra
se stie despre (lama, sau despre aceea a puscdturd.
altar feline mari, cum sunt leii si leoparzii, unei fanfare militare. Unul va vedea In
In sfarsit, unul dintre insotitorii mai bd-
vine In deobste din povestirile vândtorilor. Irani imaginaHe fanfara, pe când altul Ii va auzi
i mai experimentati, in materie de muzica. Si o timpurie recunoastere a acestor
Pentru psychologistul animalelor, numai de tigrn, îi lud iMma In dinti
animalele sdlbatice libere, pot Insemna un vandlori spuse släpanului sdu adevärul. Dacà ra- diferite
dispozitii mintale, e de cea
material de studiu convenabil. Animalele din jaha ar 'Asa acasd puternicul parfum pe mare importantä, In ceeace prive§te educatia
custile circurilor sau grädinilor zoolcgice, care mai toate simandicoasele indiene Il si alegerea utiei profesiuni.'
hränite la timp, ducând o viatd ,far-niente", socot indispensabil toaletei, tigrul s'ar Tutea Asa dar, bdrbati si femei, cu totii apar-
si-au pierdut desigur cea mai delicatä parte apropia lndestul ca sä poatd fi räpus. A tinem grupului de animate cu fetele plate
a simturilor. Dupd ele nu se pot pronunta doua ¡para.' rajaha a ascultat de sfatul Intocmai tigrilor fiorosi, to,ti oamenii de-
criierii precise. trânului vândtor, a apärut la vândtoare ne- urmd In pind primul rand de vdz i auz si In
* * parfurnath si astfel, un tigru trecând prin Opinia miros. de
profesorului Roberdson, este cä la
Printre marii exploratori i vândtori din apropierea vândtorilor, a fost ucis. unele fiinte omenesti, primitivul simt al mi-
.junglele africane i indiene s'au iscat in- *** rosului a fost remorcat de cdtre vdz, pentru
. teresanle discutii, asupra constatdrilor date unii, iar pentru altii de cätre simtul auzului.
la iveald de profesorul Robertson. Asa de Revenind la teoria Robertson, oricine poate ...Prevedem, cd Inteo blind zi, se va face
pildd .distinsul naturalist si explorator afri- verifica unele lucruri, chiar la pisica noastrd
can, Abel Chapman. a afirmat pärerea sa, domeslicd, Niciodatd o pisicà nu Intrebuin- apropierea acestor diferente cu variatiuni
asupra formei capului sau altor parti ale
ea leii africani, uzeazd In foarte mare md- teazà mirosul pentru descoperirea soarecelui. corpului, dupd cum si clasificarea anima-
surd de simtul mirosului, pentru gäsirea Totdeauna väzul i itigrul, auzul detin rolurile prin-
care a mirosit par- lelor e hotdrild de posesiunea unui nas mai
prdzii Jon Generalul R. C. Burton avu Insä cipale. Dar ca lung, care Ingddue mai mult sau mai putin
apinii cu totul diferite, cel putin In ceeace furnul rajahei, tot asa i pisica miroase ca membranele mirosului sd se 'ntindä In
priveste tigrii i celelalte feline mari din pestele, carnea, sau altele. Mirosindu-le din mod confortabil.
India. Dansul spune cd experienta l'a con- imediata apropiere, va veni sd vadd
vins, cd tigrul dispune de un foarte redus idenqfice. Insä In ce priveste chestiunile (din englezeste de N. L. ROTEANU)
miros i cd depinde cu totul de väz si auz; =7,,,B13%,

o circumstantd confirmatd pe deplin de teo-

ria profesorului Robertson.
Altä concluzie asupra Intrebuintdrii auzu NEVRALGINE
lui la tigri, vine din partea doctorului W. E.
Home. Dânsul raporteazd, cd atunci când
an tigru se gäseste in junglele indiene,
..JUF2IST" VINDECA
In apropierea vreunui sat, s'a vdzut cum
toate celelalte animale din pädure stau tà-
cute. Urletele i toate celelalte zgomote pe DURERILE DE CAP°
care le fac de obiceiu aceste animate, In-

www.digibuc.ro
10 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrle

N(oe Nicor'a-e7K.i
nepott.6 t'ar
34 "bsicA, a derns=sio-
° : ; iF.St
hal, dO,z conducerez
colomei erniqran'ofof
, 'rust din 'Faris.

Un bande at In 'V
rci arjor apieritani
¡ra 1-loteu[ Astor din
New-Yon< Defa
svre cirea Ota,
1-1.Firestone,reqge,
cauciucu kit J.Rosen.-
fd Th.A.Ecitson.,
ce,februfinveraafol-
st mare iriciLlstrta
C11,.m
b ,reqek
ruÍuç otebtui;
si Heray Fo+a,cere-
brur recie aufornio-
bile{or.

N1TI-SrajPv0Cluioslia
turcii. 1st duc
\lrt tn.rjnar-
oLa [a bAkitt
Principesa
Tcliernitchef
spre a ex/Luf-
In.Rusta,
uncle, se aP
et ,a ameninat cu
moartes 13e urt ma-
re Ír1LIUSI113 -

tea. .--P[anii[ i-a TjJt

st se, ap acum Ía iu[
ei, .

(ci pal-ru caTicit

datt fa vresecitn..
lia St'61e1or'Unile
Amartca
Sus sl,(Joventoj
/1' 1111 II A[ Smith U5
dr, Herbert licova
Jos sLIT,Robirt,
sort; los
Curttss
mijo (a
dirt Wa-
shin..c110
tea.-

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928 11

rt Massachusens,
si-au ctädit
sinqurt scoal-a.

avaferuf si cloanma
010114 care a
Curn:pirat rnárluri,
Noul ssTern de vos- dnrun rnaciasin, ur-
turi. da mati de cornisionar
dä imbrkat cacien,araf
qartlit de circu- enlifes.
firi e d "l'a -
Tis . k

travesili in. doici.

si, fa o ser-
Nout apa-. bare a urtivers'It4-
rol neraru la din. Londra.
bilee de
r011, fa fora
df.n. BUtin.

Un
duclorde
e,ncife/ , îrt
*de un, copif, a rastaurant
care tine In
Carui marn ea a 'ilitrat
volne Thn 30 de
T3a1-1.a re .

www.digibuc.ro
 12 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928

Metodele stiinfifice care au fost parte dintre acele imaginare povestiri

reimem deobiceiu inchise in cartoanele
sunt desvoltate cu succes pe tdreimu- dosarelor secrete. polifiste, care abundei la vitrinele
Ilk nedic iei, agriculturii, industriei, chioscurilor de ziare. Va fi vorba ad
D-1 H. Ashton-Wolfe, detecliv, care
etc., surd acum intrebuinfate si la de fapte petrecute tri realitate, la car .
a feicut parte, vreme indelungatii, din
descoperirea crimelor rnisterioase. Politia Francez6 de Sigurantä si autorul insusi, d. Ashton-Wolfe, a
fost in legedurei cu alte mari birouri luat parte.
Laboratoriile polifiste din Franfa si
Germania, sunt azi cele mai bine in- polifiste din Europa, deschide acum Povestirile ce am ales pentru pu-
unele dintre cele mai interesante do- blicare", spune d. Ashton-Wolfe, pot
zestrate din acest punct de vedere. U-
sare ale biroului detectiv frarzcez si fi verificate in archivele oficiale. N
neori inset, adevärate lovituri detec-
tive sunt date de criminalistii fai- aratä, cum prin instrumentele stiinfei mai unele mid amemunte, au fost In
mosului corp polifienesc Scotland au fost descoperite urrrze de crime fel aranjate, ca sei nu jigneasci;
Yard" din Londra. dintre cele mai misterioase, si s'a fez- a.sa
sau sát redeschidà unele reini".
Desi munca pe acest teren, este ex- cut lumin6 in jurul unor taine de ne- L'eiseim deci cuveintul, incercatului
trem de grea i plinei de prime jdii, peitruns.
nu prea se cunosc ameinuntele ei. Ele Ceeace publiam mai jos, nu face polifist .
Ia toate, bineinteles desi Rouseau, roasa, brazda fata, ca o roza de soare, tre-
N povestirea pe care o In- ctita printr'o sticlä, rubinie. ce se asternuse
care trebue sa fie deacum acolo, va fi cam
cep aci, se va vedea cum morocanos. Caci, stii bine, dânsul se simte pe chipul lipsit -de viatä al bancherului.
dragcstea neobi$nuita la largul säu, atunci când e vorba de facut Pentru Dumnezeu, deschideti fereas-
pentru un caine, ori- investigatdi asupra unei crime, care pare sa tra", zise domnul Dufresne. Eu insu-mi do-
cat de surprinzatoare ar fie faptuita de apa$i". ream asta, pentru ca aveam impresia ca'n-
parea, a facut ca fio- Noi, toti membrii corpului politienesc, iu- notam in sânge. Dar nici lumina solara n'a
rosul apas, Raoul Ledo- beam si admiram pe batrânul copoi. Un ve- putut sä ris:peascil greaua atmosfera care )
ux, unul dirtre asociatii
bandei lui Hc.noi Shan,
ajunga, sub tai$ul
ghilotinei.
Intr'o dimineata, domnul M. Dufresne, din
siguranta parisianrt, 1ml spuse:
Ai fost de curând la varieteul Folies
Bergeres ?"
Nu, nu prea m duc a$a des peacolo. Cutitul care a fost gäsit laugfi cadavru.
Dar de ce ma'ntrebi ?"
Doream numai sä stiu daca ai vazut copil al speluncilor Parisului, era a- ne stapânea, Am observat ca -mortul era
numarul de senzatie, dansatovea acrobata cest Rousseau, inspector, cunoscut mai bine imbracat in pijama si camase de matase in
aceleasi culori enervante. Mâiaiile l picioa-
La Belle Lisette". sub numele Brigadierul". Asta, pentru ca rele Ii erau legate de fotoliu, iar in stânga
da, pe asta am vazut-o cu vreo câ- nasul sau rosu i mustata stufoasa, ii da-
teva saptamâni in urma. Avea pe atunci, deau infati$area unui janclarm de opereta.
pare-mi-se, si tin partener". Inspectorul Rousseau, afecta o totala de-
Avea, Inteadevär, dar acum danseazä sinteresare fata, de metodele politiste stiin-
singura. Dar, spune-mi te rog, cam ce im- tifice, râclea de amprente digitale" si ana-
presie ti-a fäcut dansatoarea asta ? lizele chimice. Dânsul punea cea mai mare
Drept sä-ti spun, am gasit-o foarte nadejde in extraordinara sa cunoa$tere a
originala. In dansurile ei sälbatice sau bar- Parisului interlop. Acolo isi gasea el oame-
bare, 'Area mai curânci o rusoaica decât nii cautati. Si, destul de curios, de nenuma-
franceza. As fi putut spune c. e lipsitä de rate ori, dânsul reusea cu succes acolo unde
inima, de duiosie. metodele noastre stiintifice dadeau gres.
Si domnul Dufresne imi explica. Uneori, Brigadierul Îi incepea misiunea
Aseara, publicul a fluerat-o si alun- cu nasul In jos si umbla saptamâni dearân-
gat-o de pe scena. Am auzit ca i s'a nasco- dul fdra sa fie zärit. Dar inteo buna zi,
cit o porecla oribila. Se'ntampla ceva foarte facea aparitia pe neasteptate, cu obrajii Im-
curios cu admiratorii acestei dansatoare. Iti buiorati, cu nasul rosu ca un ardei, cu hai-
rearnintesti poate de pictorul Valorbe ? In- nele mototolite i inaltându-si rugaciunea .
fluenta si bamii acestui pictor bine cunoscut, de rnultumire catre cer raporta laconic:
au contribuit in mare mäsura la lansarea Sefule, am pus maim pe el ! Dar asta
ei. Nimeni nu-i cunoaste origina a deve- ma costa nu mai putin cleat 50 de sticle".
nit Ins:a pe neasteptate o ,,personalitate" a- 5tiam insa, din experienta trecutului, du-
cum vreo sase luni cu ocazia pozarii pen- pa cum stiau si toti ceilailti dela sigurantä,
tru faimosul tablou Madame Du Barry", ca brigadierul se lauda numai. AdevArat este
Duna aceasta a fost angajatg, la Scala", ca ca bea dar cAuta s6, insinueze c acei
sa danseze inteo revista. Dansurile sälba- suspectati de dânsul erau antrenati la un
tice pe care le lansase, au cucerit publicul chef mai imbelsugat mush' pe ascuns In-
dar i influenta pictorului a contribuit la trebuinta toate nouile trucuri inventate de
ascensiunea ei. sef, d. M. Bertillon.
Pictorul Valorbe a murit inteun mod mis- La Vila IVIedici, unde s'a friptuit crima,
terios. Au circulat zvonuri ca dansatoarea am lost intâmpinati la usa de Rousseau.
n'ar fi fost sträina de aceastä moarte. Desi Salutând pe Dufresne. ne càliïuzi drumul
s'a constatat ca.lipsea o mare surnd de bani, spre un salon larg. Mrirturisesc crí. n'arri va-
pe care Valorbe o primise eu vreo doug, zut niciodata o camera atat, de fantasticri.
zile inainte de moarte, dela notarul säu, Peretii ferestrele i usa erau drapate cu o
am rieglijat totusi sa convingem atunci pe catifea carämizie. Intregul mobilier era vop-
magistratul instructor, ca era vorba de o sit si pictat in vela* ton; pana si geamul LaCriminalul Raoul Ladoux, deghizat in
crima. era rosu. Covorul gros ce acoperea dusu- lies Bellle Lisette", dansatoarea dela Fo-
Bergeres."
$i iata astazi, bancherul M. Chapalle, des- meaua, era de aceeas coloare. Efectul pe sa, lucea lama unui cutit de apes. Dufres-
pre care se stia ca aspirà la gratiile dansa- care acest decor l-a produs asupra-mi, a ne pasi repede spre cadavru si intreba:
toarei, a fost gasit mort. De data aceasta e fost cu drept cuvânt, magic. M'am simtit A fost Injunghiat ?"
omucidere. 0 crimä fioroasa! Chiar acum emotional si n'am fost in stare sa-mi mas- ,,Da
inä due spre casa mortului, la Auteuil. N'ar chez emotia, mai ales atunci când, urinä- ce a fostrdspunse
mort".
Brigadierul, Insa dupa
fi r'au sä, vii cu mine". rind directia aratata de mâna lui Rousseau, Dar ce, n'a lost oare omorit cu acest
,,sa-mi iau intrebai aparatele fo- am vazut figura, unui ora mal in varstb,
tografice si uneltele?". lungit pe un fotoliu. 0 arsura rosie, sange- cutit ?"

www.digibuc.ro
 In tintirim :
stA:,
sare.{
os,
oame.n.:a cu
51a-re,

Vmert a fast ziva moTtifor

caTorici.
svs sta:tqa: IR lurui unoi,
mormard. COMUn..
los t4r1,1a : Mini5t-ruf lrart.-
t6 ,DAaux si tera 'kr:art-
cezi Ja ra orrA rtY trotlid
rICC.uYlaScui-.

M11111111=M

Oh, nu! Priviti. Daa exarninâm ra- De unde stii asta ?" N'am gäsit pe nici unul din, musafiq
na, nu se vede nici un strop de sange. Pri- Astä,zi de dimineatä, and am sosit, Chiar i câinele dispäruse; 1mi Inchipui ca
viti $i ochii Brigadierul deschise o pleoa-cu o or% mai târziu dupä descoperirea cri- era un animal mic albicios, cu pete negre".
pa a cadavrului pupilele sunt ro$ii si are mei de atre sergentul Dubois, care a fost Dufresne ridicä din umeri.
fata congestionatg. Se pare c5, aci a lucrat atras de urletele unui aine, am gäsit Câinele a stat o vreme culcat pe un
otrava". inarcate de fumul tigärilor. Asta a fotoliu, asta md face sä deduc cä, nu era un
Bine, atunci ce'nsemneazä acest cu- fost la orele 7 dimineata $i zorile se ivesc , animal atat de mare. Am stans j ateva
tit ?" la 5. Am gäsit pe mese nenumärate stic e fire din blana sa".
Ah, asta",... $i Rousseau dete din u de $ampanie, pe jumátate golite. Le-am In- Nici unuia din noi nu-i dete prin minte
cam ce rol de seamg, avea sá joace mai U7
ziu acest câine, In misterioasa crimä.
Bine, dar ce te-a facut In afar& de a-
cest cutit, sa raportezi c e o crimâ fâptu-
itá de apasi ?"
. Asa este, la inceput am'fost indus In
eroare. Totu$i, si acum Inclin a crede a a-
ceastä, crimga fost fäptuitä de banditi, de$i
n'a fost plânuitä, de dânsii.
Ei, acum o
Ba de fel, am constatat c bietul om
a lost fortat s deschidd caseta. Asta se ve.
de dupa asortimentul complet de unelte
hotesti pe. care 1-am gäsit In camera alätu-
rata, In fata casetei secrete. Presupun cä
hotii au muncit un timp ca sä, deschida ca-
seta, dar n'au reu$it sä urneascä,' use,. Apoi
s'au vâzut nevoiti sä, forteze pe d. Chapalle
combinatia secretä. Aceste ar-
k,

Lasä Rousseau! Le vttd bietul om!"

Din pricina asta l-au omorit. Cel pu-
tin unul din band& trebuia a-I fie curioscut.
,Aha, Iti inchipui poate c. ar fi feme-
Uneltele lustier glisite langti caseta secret& ia, despre care se stie c o iuhea ?"
meri cu o exageratä, emfazg. Probabil c cercat continutul j vinul era Ina in fier- Da cred cg, ea 1-a ametit $i distrait,
nu-i cleat un truc". bere. Sergentul Dubois raporteazä, a, au In a$a fel, ca ceilalti, complici desigur,
Ce-ai gä'sit pe-aici ?" il Intreba riervos fost observate, cu putin inainte de Incepu- aibg destulä, ,vreme ca s opereze. Nereu-
d. Dufresne. tul urletelor câinelui, grupuri sgomotoase sind frisk an recurs la alte mijloace. Posed
Am aflat o sumedenie de lucruri. de domni j doamne, In haine de sear* ce numele unora dintre musafiri. Aveau cu to-
Noaptea trecut6 a fost aid o petrecere. Au plecau din vilä,". tii invitatii, am gâsit unele Intr'un cos din
participat aproape 14 invitati. Toti din lu- Domnul Dufresne asculta cu luare a- hall".
mea bunL Cheful a tinut panWn zori. minte, (Va nnna)

www.digibuc.ro
 14 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928

Papatgailul
Ascultd-md, nevastd! Te rog sd md Se tocmird tigdneste i domnul TAsicA, I
i Proctuati-vá si Dv1 un Tacâni I
444 I/4114 0-11-114

sd fac asa cum stiu eu! Vreau sd curn- plecá acasd,, cu ploconu 'n brate.
par un papagal i cu asta, basta! Trecu ce trecu i la vre-o 3 sdptdmAni 2=

Dar pentru ce-ti trebue? dela tranzactie, Agop se pomeni cu nenea i I

Nu-i treaba dumit1e. cucoand. CAnd Tdsicd, furios, transpirat si cu spume la i
ti-am cumparat spitz-ul, nu te-am intrebat gurd.
nici eu, ce-ai sa cu el. Bine, clorn'le, dumneata-ti bati joc de I , I
0 sd-mi murddreascd toatd casa. mine? .1

Ba sà md ierti mata, o pasdre cu- Dece ,cucoane? i

ratd. Nu pa javra dumital., care mi-a um- Ia nu mä mai cuconi te rog! Mi-ai
plut patul cu purici lasd suvenirele pe vAndut un papagal i mi-ai gar tntat,
imediat ce aude ceva, in vald. I-am
ci 1
)1 ..if
- fft
toate covoarele. \è,'I''',,1
Bine, Tase. Dar sd stii PA zi citit operele complete ale lui Erninescu, t 1
n'o sd mai ai cu mine. toatd proza lui Cosrnin i versurile lur
Madam, am zis! De gustibus, nih:1 sine Pribeagu. Dar de prins, n'a prins nimic.
deo mutantur. Vd saint.
isi lud pAldria din cuier
Asta-i scandal! M'a fAcut de bou pe toate
Si domnul Täsicä Uarinescu ei furios, limbile, dar pe româneste, nearn.
i plecA la ca- Pdi .
i--..,....
47,-.----- -,..-,...-...,....
...s> 1

fenea. Ce mai pdi? Mi-ai spus cd imediat

Pensionar al statului, agonisise o bucAticd ce aude ceva, Invatd1 dupti, cum s i bunica $i 1-a procurat
de casd pe Sabine lor. avea i ceva pâra-
i Päi vezi mata, ea aicea-i buba. de nuntä. Dacä azi poate oferi
lute, pe care le da cu dobandä. Ii intrase In Adicd?
nepotilor sät, este pentrucá este din
11

cap. cd papagalul adue noroc In casd si E surd cu un felinar. 1

cum avea cAtiva datornici foarte dubiosi.
era ferm convins, cà gratie acestei pAsdri
---oe=*=co Argint veritabil (marcat de Stat),
singurul tacâm ce se pastreaza o
ii va salva bAnisorii.
Sanare Popescule!
Dupa Sf.
=trDumitru enicie, ramAn vsänd o valoare nede-
preciabilä. Asemenea tacâmuri se
Noroc, nea Tdsicd. I gäsesc la Argintaria Pforzheim, str.
Apartamentul pe care mi 1-at lnchiriat, 1 Coltei 6, la preturile $i conditiunile :
Vre-un papagal, nu tii pe undeva de d-le .proprietar,
vanzare? e plin de plosnite. Ce sá fac? cele mai avantajoase, Hind depozit i
Ba da, Este un negustor pe Mosilor, chiulPAstreazá-le un an de zile i dacä ve-
nu le reclamä In acest rästimp, i de fabrick Cea mai bogatti. expozi- i.
aproaye de barierd, care are toate neamurile poti sâchiria$
le consideri proprietatea d-tale. tia tn a.rfienla da ertdnnri i
de pasdri. f+1144+FII t4+044-11444441+4+*+1-11-114-1444-4444444-0444.441+114444-1-11+0

Aferim, Popescule! Aid i duc.

$1 frecAnctu-si mdinile, domnul TAsicd se
repezi in SfAntui Gheorghe, se urcd in tram-
vayul de Mosilor si iatd-1 debarcat la adresd,
emotionat oa o inireas in fata popei.
Aci locueste d. Agop Derian
Da domnule, chiar eu sunt.
Competent§ muzicalä
Zici ca-ti place Rossini ? Ce spni de
Barbierul" lni ?
Nici nn-1 cnnosc I En ma rad singnr L..
GRATIS
Cititorii Revistei noastre primesc o
IncAntat! .... Incdntat! Am auzit eA aveti carte despre Hipnotism, Spiritism,
de vAnzare pdsdri. Telepatie, Fachirism, magie, *tiinta
Da, domnule. Orice fel de pdsdri. Am
in special un papagal, cum nu existd ceva BAGHETA de a deveni iubit, stimat, fericit, arta
de-a reu§i in orice afacere marind
mai bun.
As putea sa-1 vtid?
MAGICA puterea voastra de muna de cii§tig,
. Da, puhn, expozitie. BUCURE$TI IV de imbogAtire. Vindecarea viciilor a
Legal cu un lAntisor de un picior, pe un STR. 0-TRU RACOVITZA. 26 boalelor i ticurilor nervoase, frica,
trapez, se balansa un Kakadoe veritabil, lenea, melancolia, timiditatea, etc.
dar dupd aparente bdtrAn. 70 de culori in APARATE MAGICE
penaj i o coadá care semäna a curcubeu. SCAMATORII. SURPRIZE *Uinta de-a citi trecutul, prezentul
Nenea AnAsica It examina lung, clin toate ARTA MAGICA viitorul oricui. Oricine 'poate câ§ti-
pdrtile, 11 apucd timid de cioc, fAcu vAnt ARTA DE A TE FACE ga 500-1000 lei pe zi prin practicare,
trapezului i cAnd Coco, scoase cAte-va su- PLACUT IN SOCIETATE consultatii, conferinte, etc. Trimiteti
nete guturale, amicul nostru, rdmase paf.
Vorbeste bine? 112 SCAMATORII
adresa dv. la : C. Nicolau str. dr
RomAneste numai cAteva cuvinte. COMPLECTE CU APARATE I strati, Ctimpina.
Dar alte limbi, le vorbeste ca o soacrA, SE EXPEDIAZA CONTRA
in crizd de nervi. LEII RAMBURS
Bun, bun, da' uite ce e. Eu am apucat'o
numai pe limba noastrd i nevastd-mea, la CERETI GRATIS NOUL
fel. Chestiunea e, poate sd 'nvete i ro- CATALOG ILUSTRAT CU
mAneste ceva? NUMEROASE SCAMATORII
Sigur! Cum o auzi ceva, Invatd ime- SENZATIONALE

chat.

fABRICA D TRICOTAJE SI CIORAPI

LA Taw
PREZINTA 0
SERIE NOUA IN
TRICOTAJE DE
L U X CE VA.
ff,ACE PLACERE
-----FEMEII
E L E GANTE
REMAIAZA CI 4paraful A'acholonte
PAPI DE MATA SE Jclea/
51 TR1COTAJE 20-200o Mt
DE OP 1 CE FEL Compf ua r N e olur9ic.5.11
MICHEL COHEN* BUCURE 51-I PAS ROMAN
17-19 am straba Brezolanu.20.5ucure5ti-

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928 15

A
prewdinte al Americei
LEGERILE presedintiale din State le-
Unite ale Americei s'au terminat cu
feseazA doctrina lui Monroe: America, a gandA ca: automobile, trenuri electorale,
americanilor", regiroul sec (prohibitia al- avioane, radiofonie, etc.
victoria covârsitoare a d-lui Herbert Hoo- coolului) incasarea lard rezerve a datorii- Noul presedinte al Americei, a fost
ver candidatul republican. lor de rAzboi, etc. cMduros felicitat de partizani, ca si de
Lupta a fost crâncenk intre republicani Candidatul democrat Shmith, si-a pus adversari.
Si democratd cari profeseaza principij di- in joc toatà popularitatea de care dispu- Fotografiile noastre, reprezintit pe cei
ferite, printre care, democratii sunt pen- nea i partizanii ambelor partide, au u- doi candidati: Hoover (stânga) si Shmith
tru libertatea alcoolului i relatiuni strân- zat de toate metodele moderne de propa- (dreapta).
s. Europa op cánd rPpuhlicanii. pro-

SHMITH, candidatul republican.

D. HERBERT HOOVER, noul presedinte al State lor Unite din America.

CAPITOLUL", sau
,,Casa AIWA" din Wa-
shington, resedinta pre-
sedintelui Statelor Uni-
te, primeste in fiecare
an câte o spalfiturä ra-
dicalà. a zidurilor exte rioare.
W,A111..

D. HERBERT HOOVER cu familla sa. Guvernul farncez, de sub presedintia Poincarit, denlisteer
nat santamána trecutá.
www.digibuc.ro
 18 REALftAVEA IteglItAti No. 44
Figurile Ecranului
Dolores del Rio
ra- Miscut &cum 22 de ani, intr'un orasel
din Mexic, din parinti bogati, de origi-
n& nobila.
Acum 4 ani, in timp ce regisorul Edwin
Kareve asista la o serbare mexicana, fu
izbit de frumusetea tinerei fete.
Prin mijlocirea unui cunoscut, ii Men cu-
no$tinta i fat% nici o introducore o Intre-
ba data nu doreste sa filmeze. Desigur
raspunsul n'a fost negativ dar era un ce",
care Ii sta in cale.
Parintii, oameni cu principii vechi, nici
nu vroiau sa audá ca un copl al lor vrea siI
joace in studio.
Edwin Carewe a pus in joc toate abilita-
tile sale diplomatice i in fine, dupg, cinci
saptamâni, reu$i sa smulgd consimtaman-
tul parintilor. Si-a fault debutul 1a Holly-
wood in mici filme, dar pentru scurt timp,
caci a jucat in filme mari ca:
Invierea". Namona" iar acum a fost an-
gajata sá joace In Evangelica", film regi-
sat de descoperitorul ei, Edwin Karewe.
Ascendenta ei a fost vertiginoasa. Astazi
Dolores dol Rio sta., alaturi de marile vede-
te ale ecranului. Despre talentul ei, nu mai
vorbim caci s'a evideMiat Ifi de-ajuns, in
filmele care ne-au fost prezentate in ulti-
mul timp.
Ecouri cinematografice
CASA GE va produce un film
.orbitor cu subiect din ta lui
viaRMANA
Schubert. Pentru rolul titula a fost, anga-
jat Hermann Thinnig ; iar regisor va fi
Franck Clifford.
*
*
ARY PICKFORD abordeazd filmul
vorbitor. Prima productie in acest
gen al simpaticei artiste va fi Coquette",
al cdrui scenariu este extras dupd o piesd
ce se reprezintd cu un inicns succes de un
an de zile la New-York.
Pentru regie a fost angajat cunoscutul
regisor Sam Taylor. Interwievat de zia-
risti Sam Taylor a declarat
Vreau sd fac doud filme distincte, unul
tdcut si al doilea vorbit. Pe cel vorbit il
voi face cu o technicd neintrebuintatd ?And
azi".
***
ARNER BROSS e in plind ofensivd.
Pdnd acum a achiiitionat 19.000
actiuni First National", detinute de Ba-
laban $i Katz. Deasemenea Warner Bross
controleazd actualmente 42.000 actiuni
First National" din cele 71000 actiuni
existente. In curdnd, va pune deplinet std-
pdnire pe intreaga organizatie First Na-
tional",
17 Noembrie 1928
UN MARE SCANDAL ONEMATOGRAFIC 1.11 BERLIN
Déla corespondentul nostru
o nout stea. Artä si comert. Fritz Lang inchiriazá
stele. Sfänta si bufonul.
EXIST A in traditia marilor firme ci- cel mai sugestiv si nimeni nu va contegia,
r- cele-
nematografice si in ultima vreme credent, cd Brigitte Helm este astelzi incre-
in aceia a marilor regisori, des- brel gratie lui Fritz Lang, care i-a
coperirea artistilor de calitate su- dintat principalul rol din Metropolis.
perioard, dar necunoscuti si lansarea tor cu In anul trecut, in cursul toamnei, Fritz
mare sgomot. Lang, prins de nostalgia frunzelor rugi-
In ultima vreme, in a fard de Samuel nu Ce pdrdseau copacii, a pornit in cduta-
Goldwyn dela United Artists care a desco- rea unei stele.
perit si lansat pe Varna Bancky, ca lit ur- Pentru un ochiu, o pricepere si o auto-
md sd angajeze direct pe o artistd lansatd,
pe Lily Damita, Irving Talberg dela Me-
tro-Goldwyn-Mayer a fost in Europa intru
cdatarea materialului necesar.
Au fost astfel atrasi gratie mirajului do-
larilor, Emil Jannings, care are o situatie
de rege la Hollywood, uncle /ucreazd pen-
tru Paramount : Lya de Putty care n'a
putut sta prea mult aco/o, pentru motive ce
n'au sens a fi amintite aici; Conrad Veidt,
care deasemeni lucreazd in excelente con-
ditiuni pentru Universal-film, dela care
rout vedea productia Omul care rade, dupd
romanul lui Victor Hugo, film avdnd in
rolul principal pe Conrad Veidt:
Horn care aldturi de John Barrymore
joacd in Tempest" un film al companiei
United Artists ; Paulette Duval, ce dupd
I I umoase succese, a preferat sd se reintoarcet
in Franta, precum Charles de Rochefort
despre care, dela Madame Sans-Gene
n'am mai auzit nimic ; ArIette Marchal,
frumoctsci si distinsd aparitie, ce aldturi
de Grette Nissen a jucat in Blondd sau
brund"?, ca in urmd sä revie in Europa, si
sd creeze principalul rol din frumosul
film Femeta de eri $i de maine; Greta
Garbo, delicioasa Greta, care deli a cunos-
cut in America, nenumdrate .succese.
tänjeste totul de dorul patriei; Lars Han-
son, Erich Pommer, regisor, si at,dtia altii
pe care-i omitem. FRITZ LANG
Dar obiceiul de a descoperi un artist, de
a-1 lansa exploatdndu-1 la inceput, nu este ritate ca aceea a lui Fritz Lang, sarcina
n'a fost prea difici2ä. Destinul i-a cdlduzit
pamii spre Lyen Dyers, care a fost aleasd
pentru un rol din Spioana", film care a
fdcut-o oarecum cunoscutd.
***
Ceia ce este insd picant in aceastd afa-
cere, rdindne in afard de artd. Regisorul
odatei ce a lansat artista, a cdpdtat oferte
clela diferite societdti ca sd realizeze filme.
Fritz Lang a refuzat. A spus insd cd poate
imprumuba" steaua, rhn schimbul unei
rentuneratii, care intrece de doud, trei ori,
suma ce plätea, pe baza contractului, ste-
.lei. Si astfel, Defina, o cunoscutd casd de
filme germand, a cdpdtat pe Lyen Dyers,
care a detinut rolul principal, rolul Heilige
tinerei
Seelchen" in marele film Die
und Ihr Narr".
Marele succes repwrtat de acest film
(natdm cd filmul ruleazd la Berlin de
luni de zile) a ridicat valoarea $i impor-
tanta stelei. Lyen Dyers a devenit In scur-
LYEN DYERS ta vreme cunoscutd, adulatd, iubitd. de do-
Fritz Lang a cd$tigat multe mii
nou. A fost cam/ lui Rudolf Valentino $i
al ateitor alte celebritdti. lari si lucrurile mergeau cdt se poate de
Si in Europa obiceiul s'a incetdtenit, ast- bine in fericitul regat al cinematogra-
fel cd recent am avut asemenea cazuri. fului.u.
Pdrid ceind Lyen'Dyers afldnd cd este
Sore deosebire inset' de americani, europenii alte case de
nu admit acest obicei, de unde si scandalul vorba sd fie Inoliiriat" milioane
unei de mdrci,
pe care-1 nardm, mai la vale. filme ce area sd cdstige
*** iar regisorul mii de dolari, s'a adresat unor
avocati ce au 4dtuit-o set ceard Lang.rezilierea
Eroii scandalului care a ajuns in fata contrnctului, ce b lega cu Fritz
instantelor germane, sunt Fritz Lang $i
Lyen Dyers. Dacd primul este un nume recurn Motivul legal, a fast gdsit in formula oa-
pentru noi cunoscut, nume de care se lea- curioasd, a inchirierli, celainseamnd
bunele
d Nibelungii, Dr. Mabusse, pentru Metropolis, dupd juriltii, germani, atentat
ma- in,oravuri.".
Spioana, etc. cel de al 'doilea, Cercurile berlineze, cele cinematografice,
rele public este completamente rtecunoscut. teatrale si muzicale; vorbesc de acest inte-
Trebuie sà notdm dela inceput, cd Fritz
Lang, asemeni marilor regisori din restul resant caz.
lumii, cautd e lanseazet in fiecare an, o nouA inPdnd la pronuntarea hotdrdrei, vom tine
curent pe cetitori etc nouile evenintente
stea. Mdna fericitet ce-1 cdlduzeste, ii per- ce vor surveni.
mite sd facd in toatlt lumea cunoscute ti- Berlin, Noembrie 1928. MALVOLIG
nere elem,ente. Cazul Brigitte Helm este
www.digibuc.ro
 IIDALITATEA ILUSTRATA No. 44 1 NOembrie 1928 17

Linde meriem? Neburtift aniericane

ANKEIL originalii yankei, nu stiu ce Fotografia noastrá reprezintd pe Charles
ARELE CINEMATOGRAE Capitol" distractii sd mai Rogers si Mary Brian, doi cunoscuti ar-
sdl mai facd si ce
reprezintä productia româneasca Po- inventeze, pentru a-si goni plictiseala, -- tisti de cinematograf americani, cari au
vara", cu Elvira Godeanu si George Vracca asa numitul spleen, care bântuie la ei cumpärat o broascA, testoasa, specialistä
in rolurile principale. mai cu furie deck in bdtrâna Anglie, pa- pe distante lungi", Pe care o antreneazd
y N OCCIDENTALA sath a cinematograf u- tria, lui de origind. in colaborare, spre a concura la cursele
lui Select" vom vedea incepând Filmele senzationale, matchurile spor-
de dela Olympic Auditorium" din Los-Ange-
Duminicá Dragostei". Interpreta- tive de toate categoriile, cursele de auto- les curse care dureazd 4 zile. Con-
rea se compune din Olga Tchechowa, Hans mobile si de cai, etc., nimic nu-i mai dis- cursul va avea lac la finele lunjj No-
Stuwe, Henry Baudin si Angelo Ferrari. treazd. embrie a. c. si s'au angajat pariuri enor-
INEMA TRIANON" ieprezintil intere- garii, Dupä ce au pus sd alerge strutii si o- me incd din timpul verii.
Santa productie Fox": Rasarit de care sunt a venit rândul... broastelor testoase, Cei doi arti$ti merg la sigur cu crak"-
Soare", Ill care vor apOrea aläturi Janete antrenate pentru cursele de ul bar, iar casa de filme Paramount", un-
Gaynor si G. O'Brien. fond organizate cu acelas lux adminis- de luereazd amândoi, a promis c. dacd
trativ, ca si cursele de cai. Comisari de broasea va bate cursa, o angajeazd, ca
RUMOASA SALA Elite" proecteazii alergari, antrenori, bilete de intrare, casse star"...
Simi onia Patetica" cu Georges Car- de pariuri, entuziasm general, cântar, etc. Aceastä alergare de broaste testoase, ne
pentier. toate sunt la dispozitie, afarà bineinteles aminteste de schita lui Mark Twain, care
OULEVARD PALACE" reprezintä de jokey. in tinerertea lui dresase un rac pentru curse,
Jantoina cii masca de vampir" cu Cursele de broaste testoase atrag ,un pu- care-si bdtea toti concurentii, fiind uns
Lon Chaney. blic foarte numeros, si nu putini sunt a- cu o solutie de cloroform, pe care el din o-
ceia cari si-hu facut o specialitate din an- bisnuintä o suporta, dar care arnetea si
A cinematograful Scala" putem vedea trenama acestor animale. fâcea incapabili,, pe adversarii sai.
pe langa trurnoasa comeuie Omule
nu te supfira" $1 revista Ca la mama a-
casfi".
4-11-14444+1141-0 8-144+0+0-0-11-044-0 0-1-0444444 414 e4o-444444-144444-44444-4444-~4,4444-1-0444-144+4 .141444-0444

41111.-4410-10.-441*--811,-.26- -081-4/Wad-741.410-020--41.

4-11-1-11-1-11-11-1-.414 4-.41444-1-044-044-044-0-11-0-1-1-0444-041-44-0-11-1-1-0-11-11-14-0-0-04

D-ra OLIVIA MUNTEANU, in rolul ardsindritel ILEANA din

11"%.°`frielc IANCU JIANU".

lesAttisttk

,1

4*-01.°4444-1110-441C-ià-4=-400-4310--10-411.--400-460-40.--00- ACKSON.GIRLS", dola Acids" din Berlin, 111 hie nolamil

trApaud un otomobil
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrio 1928

Tool mna.
Drumul s'a umplut de zloatd,
Din Lipscani in strada Sfinti.
Cdnd e frig in (and toatd.
Cald e numai la Fierbinti.
Tot mai deasd cade bruma
eu cldntdnesc din dinti,
'Ce n'ai da sd fiu acuma.
Sd-mi fac veacul la Fierbintil
Cum se tese 'n noapte visul,
eu clantdnesc din dinti.
Nu Mi-e dor sa vdd Parisul.
Maniu sau Titulescu? Cine ? Cum mi-e dor dupd Fierbinti.
Se 'ntoarce iarde Vintilicd? 0, cetate minunatd,
Alto, alto ! Plan.eta Marte? Tu md faci sa-mi ies din mina;
Scuzati vd rog intimitatea. VII Pentru tine, cdteodatd,
E drept cd suntern cam departe Pleing cu lacrime fierbinti
Dar e aici Realitatea". Ce face? Goga, Averescu, Am aveinturi de centaur
De cdrrnd o sd aibd parte? ciudate netzuinti.
II Alto ? !
Perfect m'am inteles SU Nu vreau glorie, nici aur,
Allo, alto? Nu intrerumpe, Planeta megiesd Mark, Doar atdta vreau: Fierbinti.
Dudue! Cer un intervjew ! A$ fi 'n stare sa-mi dau firul
tii pe la voi sufit toate scumpe, VIII Zilelor, pe doi arginti,
D-le Mart& vreau sd $tiu! Nu mi-a rdspuns la intrebare? Ca set simt trecdnd zefirul,
Ei $i? Eu am un rezultat: Peste obrajii mei, cuminti.
III In orifice imprejurare Nici nu stiu ce grote inde,
La voi acolo 's locuinte ? Bdtrdnul Marte-i dipomat. Sau ce interes prezinti.
cdt platiti pe an chirie? DUDUIA GRADINARITA $tiu cd sufletul mi-as vinde.
La Camera se tin fedinte? Penteun zdmbet din Fierbinti.
$i-i tot atdta vorbdrie? Sd-ti vdd sterna si, frontonuk
Dau si regi si presedinti,
IV .i palatele si tronul.
Allo? Dar cu guvernul ce e ? Penteo prispd, din Fierbinti.
Afländu-va mai la distanta Imi dau mintea, cu bizarul
Rdspunsul poate sä vi-1 dee.... Amalgam de cunoftinti,
Ce-i cu politica vacantd? Ca sd versi asupra-mi harul
Unei vile, la Fierbinti!
Suflete stingher sub soare,
O sa mai find mult ? Se curmd? Ce's atdtea strelduinti?
(Vecine, ia nu fa scandal. Cine te indeamnd oare
Cd n'aud !) Cine vine 'n urmd? Sd-li porti gdndul spre Fierbinti?"
Alto? Guvern national? Vreau sa vdd ce-mi face draga.
VI
Sel vdd ochii ei cuminti,
Gara-i rosie ea fraga
Mai tare I lorga vine ? si privirile-i... fierbinti".
0 set vedem noi la adica.... LON PRIBEAGU
t *7+,4. ..*. +. .-0-1-t.+41.,..-41-1-4-0-1-04-04+014***1144444444,+11114-11-114..444-044-11-44-1114-114 11.11-14-14-.444Th

efeactecx Sport ucigator atac de apoplexie.

Joeurile violente Runt in adevdr pericu.
loase !....
ETRACTORII foot-ball-ului au un nov
6&ctrc --frieccuaica prilej de criticd.
Dupd terminarea unei partide aprig dis-
Superstitios
Chelner, esti nebun I? 14 lei In loc
8d. ..4.9 putatd, un spectator in vdrstet de 62 ani a de 13 ?
fost ahlt de impresionat de desfdfurarea DinadIns am pus 14: credeam
ostilitdtilor incdt sucombd in lima unui suntati superstitios I I
ercop,..48 scocceei e.r6z ate ce Arm
CO-71C6J-CeOri DeP7-12.Cdari Ackaiaperzernt
Jamie:cc-2e flociabi ( 7:RR& kn.' iadraxini.
@cL
.so-euarze-ez
-ru.rai- admire; raunaza cr4g
JGXCL. Oil. Cea ser.e.
thuiri 1978
dii ecAitAcciersie
c/44..,&-eccez.eafe.
47/4V. srs nacunep41.2- MA$1N I DE CANTAT
eur.prariez ir..ocriet -maze" Predetie
Prà2. Car4.4fraradeakZ =fled' eel etemi
po4 urrrsce i-cocxecx leereipariErima
Ap_ltoNOt
oc'w6=Si cla.adindere Jipnosocs.
"suede sicdcaircg cervana. AU PRODUS !ENSATIE IN TOATA LUMEA
DATORITA PERFECTIONARII OESAVAR$ ITA
012:21=11==g1Motto : Cumpikarea pianulul
FUND CONSTRUITO DUPA NOW PRINCIPII PE BAZA RADIOELECTRICITATEI

e chestie de incredere Ap it0N°25

Garantia cea ma' dealing

o Weird rennmele
excelent al firmel
NU CUM PAR.ATI NICI UN APARAT
PANA NU ASCU LTATI UN
Il TRISKA
existentä de 58
OD EOPILUNARE
VANZARE IN
ani, cel mat ves CATA WAGE G RA I Is
OEDOZITAQI IN TOAT CDOPt5f
tit de pozit al
brawl EPREZENTATITA SI DEPOZITUL GENERAL P. ROMANIA
Reprezen tan - A UZINELOR ..ODEON"
tul general al
cunoscutel /admit Förster" BUCURESTI CALEA VICTORIEI n
Cluj. Str. Sauuna 14. Telefon 419 SUCURSALE:BDULELISABETA 1 STR.BÁRATIEI 52 CLUJ:IIEMORANDULUI 16

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA No. 44 17 Noembrie 1928 19

Joc No. 4 Lya de Putti"

Jocurile Realikitii illustrate (Cuvinte Incruci*ate)
Joc No. 1 (Pasfirea Paradis) (10 puncte) de CONST. COJAN
(10 puncte) de Const. C. Pallade-Bacit , , , s b I V

4
..,ao.....a.
II
4iuIiUlR .
i
1MM
Ill MN
0
WM " Or
1 WU IMO
1 7,mmomenur
Ememil 1
,.
ii.7'.4L'Ar
o --,..,
w 4 ,t
I'

m4mu moon MEE

lo
MEER MMEnom .
MEMO= 11 MOM Ih_ 4114-
A

A" N
memoommam 5961611. as A
ft....4 R
Momommo
rum ammam ,

mamma im Orizonta : 1) Celebru orn de stat, näscut

mmuniumm
69.
Rs.mom
mu
60
mom
mom 3310111111
MIME MEWS
Ma MINIMEMEM
MUM MUNN
MERU MN*
MU MIME MO
um
MEE ONE
EMI Mal
NMI MUM
III
MNIOMME
MENU
ME
m (pop.); 56) Animal; 57) Darmotin; 58) Pro-
Orizontal: 2) Oraîn Jugoslavia.; 4) mate-
matician norvegian 1842-1899) ; 5) numele
!mid August In calendarul syro-macedonean;
6) imperativ; 7) mäsurd fictivd; 8) pronume;
10) fluviu In Suedia; 12) afluent de pe
stanga a lui Paraguay; 13) insuld din grupul
Noilor-Hebride (Melanesia) ; 15) aliaj; 17)
cronicar roman; 18) bibilicä (Boot); 22)
boald infantiId; 23) port In Honduras (0c.
Pacific) ; 26) zdvor de 110; 27) general §i
pair al Frantei 1774-1841); 29) duratä
de timp; 30) erudit francez (1795-1869);
31) lac In America de Nord; 32) lucru ima-
ginar fig.; 33) insuld apartinand republicei
Equator; 34) chimist si negociant italian
(1686-1766); 35) prime§te; 36) umanist in-
dian; 37) comediand francezd (1859-1921);
39) cand; 41) bey de Tunis (1817-1902);
42) vagabond fam.; 52) operd compusd cu
multd muncd; 53) triburi semitice; 54) pic-
tor flamand (1580-1666); 55) venit anual;
56) cáciuld rosie de land; 58) celebru vio-
lonist italian (1784-1840); 60) formuld; 61)
eliminat; 62) opera.' de Byron; 63) popor
antic; 64) portiune al ariuxului; 65) rese-
dintä; 66) fluviu In Laponia; 67) profesor
§i literator spaniol (1852-1901); 69) pro-
nume; 70) carte religioasd elementard; 71)
mäsurd de distantd; 72) schita unei opere;
73) preot italian (1515-1595); 74) baltat;
75) pronume; 76) mistic francez <1200
1266); 77) port hi Finlanda; 78) betealä;
79) crescAturd lemnoasá pe arbori; 80) ran
in Bavaria; 81) nurne femenin; 82) senti-
ment; 83) personagiu dintr'o comedie a lui
Molière; 86) notá muzicald (inv).
Vertical: 1) linie dreaptd; 3) orn politic
spaniol (1828-1897); 5) preot evreu; 9)
elpitan francez ,(1470-1525); 11) deschide-
rea chirurgicald a päntecelui; 14) nebunesc;
15) zeu; 16) solid. fig.; 17) zar; 18) colonie
englezd; 19) aparente ondulate; 20) scrum-
Die; 21) pictor francez näscut In Romania
la Coblentz (1773-1859) ; 13) Spainad mare ;
14) Pantof gros tärdnesc; 15) Lan t. de
munti In Ceveni; 16) A fi informat; 17) Per-
sonagiu biblic; 18) A furnica (Mold.); 20)
Trei litere din Stog"; 21) Anagram(d, "dstiln
,Nour"; 22) Teapan i ardtos (fig.); 23)
Loc nepläcut; 25) Literä francezd; 26) Li-
terä greceascd; 27) Fiul lui Enea; 29) Pa-
truped; 30) Vulcan In sudul Europei; 31)
Deschise tare ochii (invers) ; 32) Pronume;
35) Trei litere din Tuna"; 36) Lac In Ita-
lia; 38) Sclav (od.); 39) Räpit; 40) Ora§
in Beotia; 44) Pronume; 45) Anagramd din
Vrea"; 46) Pasä din Ianina; 47) Port la
M. Adriaticd.; 50) Planta; 52) Diftong; 53)
Veriga; 54) Afluent aI Rinului; 55) Molusc
nume (invers) ; 59) Rege al Moabitilor; 61)
Neizbandal; 63) Panä de despicat; 64)
Plantd; 65) Seful rdsvrätitilor din Saint-
(1849-1906); 23) sculptor francez (1845 Domingue (1783-1803).
1926); 24) pronume; 25) oras In Turcia; Vertical: 1) Localitate in Franca; 2) Nebun
27) celebru artist spaniol (1601-1667); 28) care, spre a deveni celebru, incendid tern-
rege iudeu 919-918 a. Chr.; 30) cusuturd plul Dianei din Ephez; 3) Sprijin (fig.); 4)
cu flori (Tran.); 33) semn de plecare; 37) Insuportabil (invers); 5) Epoci; 6) Notd
Ora§ In Italia (Tretin); 38) notä muzicalä; muzicalä; 7) Interjectie; 8) Ora§ In Ger-
39) oras în pania; 40) pseudonimul unth mania; 9) Literat francez (1732-1808); 10)
celebru romancier francez näscut In 1850; Sir de idei; 11) Insuld In Oc. Atlantic; 12)
41) fire; 43) opera. literará; 44) poet danez,General francez (1768-1812); 19) Div de
intemeetorul teatrului national In tara sa timp; 24) Localitate In Franta; 28) Sal In
(1777-1850); 45) imitatie; 46) pom fruc- jud. Romanati; 30) Pronume; 33) Orn de
tifer (inv.); 47) unealtd de sustinut conciul stat francez (1641-1691); 34) Artist dra-
tärancelor (Tr.) ; 48) scrisoare nationalá a matic francez (1822-1901); 37) Localllate
vehilor germani; 49) cuvant semitie Insem- In Franta; 38) Imboldit; 40) Notá muzicald;
nand fiu" si care intrd in compozitia nu- 41) Nume femenin; 42) $orecar (mol); 43)
mirilor triburilor din Africa septentrionald; Port In Wile de jos; 48) Vechiul nume al
50) Imprejurime; 51) notä muzicald; 53) ci- Parisului; 40) Tigan (pop.); 51) Intrare;
cdlealä; 54) oras in Olanda; 56) ora§ In Spa- 60) Intuneric (fig.) ; 61) Pronume; 62) Ma-
nia; 57) greutate (inv); 58) arhitect Italian caz.
(1720-1778); 59) divinitate egipteanA; 60)
prejudiciu; 62) ran In Franta; 63) oras In
Olanda; 68) pronume; 70) pedant; 71) ge- Deslegarile jocurilor se primes° la redactie
neral teban; 73) sburdalnic; 76) rasá asia- desleglitorului un numar oaxecare de puncte.
tied.; 77) jurisconsult si orator american Cel care obtine numilrul eel mai mare de
(1758-1808); 82) pictor francez (1843 puncte, prin deslegarea celui mat mare nu.
1896); 8 4) unguent.
mar de jocurl, din numerlle 42, 43, 44 si 45,
va primi un premiu de 1000 lei. Premiul al
Joc No. 2 (Metagrania)
de N. SLAVU doilea e de 500 lei; premiul al treilea 300
lei. Urmátorii sapte deslegAtori prbnesc câte
(5 puncte)
un volum din operile autorilor renumiti.
Cu C sunt Cärlig Deasemenea vom publica numele tuturor
D Peduncut
J Moen? deslegatorilor. Premiile se vor distribui la
L Foaie 20 Noembrie 1928.
M Culme WW7111,
S Uneltei
CIT IT I:
Joc No. 3 (Polindrom)
de N. SLAVU Manful Literal' c:ti i Artiste
(5 puncte) _
revista scrisa ae cei mai de seama
Ori cum ma vet citi reprezentanti ai literature] romane
Tot murdar vet getsL Apure in fiecare stiptarndna

www.digibuc.ro
 20 PAGIN1
iffustralki
Z444444444f444444444+44444-04f444444444-444444+4444.

ANUL II, No. 44

17 Noembrie 1928 Apart. SâmbAta
04-#44144444444444:

,0MISIMIMMINIMBIZSIMOS,

Ceind te'ntettnesc in drumut meu, cosare, Dar vezi cä e norocul tau mai mare,
Inseamnei c'o sel am noroc cent zece!... Atunci cand este anotimput rece
www.digibuc.ro Atelierele Adevêrul", S. A.