Biblipteca jeamul einke5C"

No. 1

N. IORGA

UN STAT DE PRADA
BULGARIA

I FI I

Ditura foii Neamul Romane3c"

1917
Tip. DACIA', P. & D. Menu, Iasi, Sir. LApusneanu.
 1.

--
Prada din Mantra.
Sunt Germani pe cari cArdAia orientall cu
Turcii i Bulgarii ii jeneazA, precum sunt altii
cari o gAsesc foarte fireascA, foarte plAcutA chiar
i se felicitA cA astfel de amabile popoare s'au
gAsit la indemnd, pentru a mdceldri, de pildA,
pe acei buni prieteni de odinioarA cari au fost
Rom Anil. Bulgarii sunt doar un popor viteaz 1
sigur, pe care 1-au cAtigat odatA pentru totdea-
una prin cdteva milioane, o haled de Macedonie,
o visitd ImpArAteascA 1 toate materialele trebui-
toare pentru a-i zugruma vecinii de jur imprejur.
Ei vor face parte ca element docil mai ales
din viitoarea Europa centralA", in care deosebite
popoare de rangul al doilea vor trage cAruta, Jar
in fund Germanul i Ungurul Ii vor da pumni
In ascuns pentru locul cel mai bun. Ei vor fi
cantonieri pe marea linie imperiald Ostende-
Basora, cu diferite ramificatii, i vor avea In
mAna, pentru a face semne trenurilor de marfg
 4

ale stApanilor, un tricolor national. CAci, sA nu

uitdm, Bulgarii sunt o natiune care lupta pe basa
unui program national pentru satisfacerea unor
drepturi nationale. Si cine poate respecta natio-
nalitatea mai mult (kcal acei cari de mult au
pus In traista imperiald Lorena curat francesd 1
cari atat de bucuros ar rdmanea in Belgia i /n
Franta rAsAriteand, in Po Ionia i in Lituania ?
Numai cat, oricat ar vorbi de nationalism, Bul-
garia nu e un Stat national i, mai ales, ea nu
tinde sA se mdreascd in margenile dreptului na-
tional.
Provinciile pe care s'a intins Statul cel nou
In urma tratatului din Berlin erau de multd vre-
me, de aproape .ese secole, proprietate turceascd
dobanditd prin cucerire. Si ele nu se gsiau la
cine tie ce colt al impArAtiei otomane, unde sd
fi fost indiferentA nationalitatea locuitorilor, ci
prin ele trecea tocmai drumul cel mare, Mind
Peninsula Balcanicd in diagonald. Pe aici trebu-
iau, de-a lungul granitelor, oameni siguri, de ace-
iai lege i rasA cu stdpanii.
Deci provinciile care odatd fAcuserd parte din-
tr' un Imperiu" otoman de imitafie dupe"' cel bizantin,
adecd roman, cdruia a incercat in adar sd i se
substitute i de aceia a i decdzut, au fost cdpAtat
In locurile cele mai importante i primejduite o
populatie noud. Nu era de ajuns cd oraele de
comert nu fuseserd niciodatd in adevar bulgAreti,
cad se mentineau Grecii cei vechi, din cari s'a
desvoltat i interesanta populatie a Gagautilor,
dar mase mari de populatie turceascd au fost
colonisate in punctele strategice i cultivate cu

t LI
 5

tot ingrijirea ca elemente indispensabile Impe-

riului. Turceti erau astfel toate centrele or4e-
Rusciuc, Silistra
cetatile mai mari de pe vremuri ,
ne$ti de pe toatd linia Dandrii: Vidin, Nicopole,
pentru a nu vorbi decal de
i, de oare
ce aceste centre aveau odinioard si o rai de
brand in care se IngrAmddiau Turci, musulmand
era si populatia acestei incunjurimi. Supt scutul
acestor Pcqi s'au a,Fezat apoi mdcar 150.000 de
Romdni. Dar, i in Mart de aceasta, toatd Do-
brogea; panP. In apropierea Varnei, care era Inca
un ora curat grecesc, cuprindea locuitori turci
si tatari, anume asezati pentru ajutarea ostilor
in mars.
Deci Bulgaria propriu-zisd a tratatului din Ber-
lin era bulgareascd. numai la tail, In interior, in
Balcani. lar Dunarea era turco-romneascd, ter-
mul Mdrii grecesc si gdgut Orice carte de et-
nografie o va spune.
Dar se crease i o provincie autonome, Ru-
melia Orientald. In aceastd Rumelie, iari, Grecii
tineau tot termul si toate centrele ordsenesti din
interior, mai ales Filipopol. Un intreg Tinut era
al Pomacilor, de origine slava, dar cari trecuserd
la legea turceasca ; ei nu puteau suferi pe Bul-
gari, cu cari nu se simtiau legati prin nimic. 0
loviturd revolutionard a unit apoi Rumelia Orien-
tala cu principatul autonom, menit a deveni un
Regat liber. Aceasta i-a adus load un mare nu-
mAr de cetateni de altd rasd.
Ce a facut Bulgaria unitd fall. de acetia ?
Tratatul din Berlin ii impunea formal sd. nu intro-
duel nicio ideosebire de nationalitate si de religie
 -
Intre supu0 sal. AceastA clausA, care se tie ce
urmAri a avut la noi i cAror interpretiri li-a fost
supusA, n'a fost luntA, la inceput, nici pentru
noi, nici pentru SArbi. Ea a pornit de la con-
tiinta, pe care o avea toatd lumea diplomaticA,
informatA in aceastA privinta i de Turci i de
noi inine, cd Bulgaria ce se creiaza nu e un
Stat pur national, ci o formatiune politicd etero-
gend, cd, prin urmare, trebuie de gAsit un mod
de traiu panic i drept intre aceste natiuni.
Congresul de la Berlin n'avea In minte istoria
Imperiului bulgar", nici memorii bulgreVi con-
temporane, nici grija de o cultura nationald bul-
gard. El lucra dintr'un interes european, IngustAnd,
potrivit cu acest interes, ceia ce Rusia, din alt
interes, al ei special, tdiase cu foarfece mai dar-
nice din trupul Turciei invinse. Creand odat cu
aceastA Bulgarie i acea Rumelie Orientald", ci
Intelegea s ardte cd se preocupd de traditia
administrativa turceascA, de limite curat geogra-
fice, i nici decdt ca. acordA satisfactia cerutA
unei natiuni. Intre ce ni-a dat noud tratatul din
Paris, ca unui popor contient i cult, cunoscut
i iubit pretutindeni pentru suferintile sale, pen-
tru serviciile vechi i noud aduse Europei i
umanitatii, i intre ce a fAcut Congresul din
1878 fata de Bulgari e tot atAta deosebire ca
intre usagiul pe care-1 fAcusem noi i usagiul pe
care erau sA-1 feed ei din libertatea cApAtatA.
Vom vedea infaiu cum au Intrebuintat-o ei in
interior.
Cel d'intliu lucru de facut era nirnicirea Tur-
,
 7 --

cllor. l Bulgarii, cari astAzi, dupd cloud raite de

pradd contra Turcilor, una, e drept, numai cu
arma antajului indraznesc a tar/ vitejia in-
constientd a acestora pentru a despoia i alte
natii, s'au pus pe lucru.
A desnationalisa e, In filosofia politicd a mul-
tor neamuri, un fel de datorie a sacrului ego-
ism". Desnationaliseazd Germanii in Posnania,
desnationaliseazd Ungurii in tot cuprinsul Statului
lor eminamente national", desnationaliseazd i
altii, de cari nu incape vorbd acum. Dar este
deosebire In metodd. Este o desnationalisare prin
prestigiu : cel care-i schimbd neamul e bucuros
insusi de aceasta; a cerut-o, se simte onorat cd
a innaintat" in scara valorii neamurilor. Este o
desnationalisare prin sincerd i adevratd priete-
nie : aa a cdtigat neamul nostru in cursul vea-
curilor mu i mii de Romani, tot asa de buni
ca i aceia al cdror sAnge tracic i latin nu e
amestecat cu nimica. Este apoi o desnationalisare
prin coala singurd, care cu mijloacele ei blAnde
prinde In fiecare zi mai mult teren i copilul se
.

trezete a fi in adevAr altceva decat ce au lost

parintii Iui ; sunt astfel astAzi escelenti Francesi
de rasa galbend i neagra. Grata e desnationa-
lisarea prin conruptie sau prin amenintare cu o
mind economicA : aici lucreazd samsarii de suflete
i bAncile. Criminald e aceia prin mijloace de
Stat, Statul nerecunoscnd i neocrotind decat
pe acei cetAteni cari au primit crezul nationali-
tatii care domind,.care s'a intamplat ori a ajuns
sd domine. Dar mai prejos de orice criticd este
desnationalisarea prim teroarea brutald, prin lipsa
 8 --

de orice respect pentru lege, prin despretuirea

oricarui scrupul de onestitate. In acest cas Statul
se considerd ca in stare de rdzboiu cu un numar
din supuii sal, pentru cd ei nu voiesc sa-i sa-
crifice o constiinta care nu intrd i nu poate I

Infra supt cOntrolul Statului.

Aa au facut insd Bulgarii fatd de Turci. Pro-
prietatea turceascd, onoarea turceascd, libertatea
turceascd n'au fost admise un moment de bd-
. ddranii boieriti", cari, la 1878, i-au captat o
tara prin vitejia altora, pe cari erau Inca de a-
tunci gata a-i plati cu cea mai neagrd nerecu-
notintd. Mrturisirile culese la fata locului de
d. Sadoveanu i publicate acum de curnd inteo
foaie din Bucureti sunt cea mai bund dovada.
Calul Turcului, vita Turcului, livada i casa
Turcului erau ale celui d'intdiu care avea In-
drazneala sd se presinte pentru a Indeplini con-
tra lui, vechiul apasdtor, o revana" pc care
Math administratia i puterea publicd erau gata,
nu numai sd o ingaduie, dar sd o i Incurajeze.
Vechile acte de stapanire au fost de atAtea ori
pur i simplu anulate. Nicairi nu gasia bietul om
condamnat prealabil la orice, fiindca era Musul-
man, ascultare, intelegere 1 dreptate.
Aiurea, mijloacele de inrdurire_ sau prigonire
aveau drept scop sd facd din acela care era
dispus sd se confunde cu stpAnul un tovard
cu aceiai valoare al acestuia. Aici Insa nici nu
se putea, nici nu se void aceasta. Nu se putea,
fiindcd rAmnea netearsa pecete a legii deose-
bite, a Islamului ; nu se void fiindcd aici se tinea
ca orice parnnt, orice rost social, orice functie
 9 --

s fie Indeplinite numai de Bulgari. Turcul tre-

buia s mond on sa piece, sd-si iea lumea 'n
cap. Si o scusd era gata : asa sunt ei ; pleacd
de unde nu mai sunt stdpani. lar, dacd, totusi,
rdmane cineva sa fie sluga la domnii
cei noi, slugd tdcutd, sluga supusa. Cad, intre al-
tele, Statul acesta fusese Intemeiat pentru o apro-
piatd i definitiva socoteala cu Imperiul turcesc, i
pentru aceasta Turci in Bulgaria nu trebuiau sa fie.
Au rdmas, astfel, dintr'o populatie numeroasd,
mandra si bogata, doar pe jumdtate (l2/0 din
vre-o 24%) : mai mult caldarari tigani, hamali,
pazitori de vite, Vagabonzi si cersitori. lar o uriaa
emigratie, patronata i intetita de Stat, a prefd-
cut In teren de colonisare bulgard Tinutul Do-
brogii-de-jos si malul drept al Dunarii.
Ramanea Grecul. Odatd acest popor se desna-
tionalisa foarte usor, intre crestini ortodocsi, cu
pldcere i cu prietenie. Pe cat de stransd pare
organisatia lor, pe atata ea se desface ici si colo
pentru casatorii mixte, la capdtul cdrora st com-
plecta desnationalisare. Bulgarilor nu li trebuia
aceasta. Ei urau sangele ins4 al acestor oameni,
II urau cu acea puternicd urd a sclavului de ieri
care nu-si poate ierta stapanul. in al doilea rand,
se lacorniau la averea lor, a bogatelor epitropii
de biserici i coli. Si, in al treilea, li era teamd
de dansii, fiindcd in prograrnul Statului era i
razboiul cu Grecii, pentru Macedonia.
Si atunci ? Atunci au escitat plebea, pe toti
lenesii si calicii, pe toti barbarii i nepriceputii ;
i-au Mutt bande contra negustorului priceput,
t.
 -- 10

activ ci bine situat. Ca un rAzboiu al sAracului

contra avutului s'a deslantuit furtuna distrugA-
toare. Iar autoritatile, autoritAtile s'au multarnit
a constata cA s'a fcut. Biserici pradate, coli
ruinate, casinuri din care nu se mai alegea cA
a fost acolo o casA, acestea le-am vazut cu
ochii miei la Filipopol. Gara era plina de fugari,
cari nu s'au mai intors. i chestia greceascd era
isprAvitA. Ii asimilasere.
SA mai vorbim de RomAnii de pe malul drept
al DunArii, cArore nu li s'a recunoscut vre-odat
niciun drept national ? Dar ce puteau s atepte
de la o asemenea politica nite bieti terani,
multamiti doar cd au coltul lor de pamant sal
lucreze !
 IL

--
ldealul national bulgar.
Cu o Bulgarie astfel unificatA se putea incepe
lupta. Lupta pentru idealul national" se zice la
Sofia. Dar nu tocmai pentru un ideal", i Inca
mai putin pentru unul national".
' Un ideal presupune, neapArat, dreptul. El nici
nu e altceva dectit proiectarea innainte a drep-
tului ca realitate, InfAtiprea innaintea ochilor
tuturora a dreptului ca lucru care se poate in-
deplini, care trebuie sA se indeplineascd i care
se va indeplini.
Cand e un ideal national", se cere ca dreptul
unui neani sa fie singura linta spre care se in-
dreapta" toate sperantele. Nimic din acest drept
sa nu se lase la o parte, nimic s nu se cearA
care nu face parte din acest drept. Uncle este
limba unui popor, unde este rasa lui, unde sunt,
pe alAturi, drepturile lui istorice de cAnd s'a al-
atuit ca neam, nolo sA se arAte 4iri1or,drumul
pe care vor trebui si-I .urmeze.
 12

Pentru Bulgari idealul national" e insd altceva.

El pretinde cloud categorii de pdmnturi. i anume :
'Pe _de o parte toate acelea care sunt cuprinse
in harta Bulgariei Mari, asa cum ea a fost croita
la tratatul de la San-Stefano.
Dar acest tratat nu e dada pe luptd. bulgd-
reasca, nici pe cugetare bulgareasca, i, iarasi,
nici in margenile dreptului bulgAresc, nici pen-
tru interesele Bulgariei. Rusia biruise pe Turci,
cu jertfe grele, cu primejdia, in ceasul dramatic
al Plevnei lui Osman-Pasa, sd-si piarcld, nu nu-
mai situatia in Balcani, dar i onoarea militard.
Ea pornise rdzbolul, de sigur, i pentru a scoate
de supt jugul turcesc pe crestinii din Balcani,
cine cunoaste starea de spirit a Rusilor va
admite sinceritatea acestei hotdrAri dar si
pentru a-si atinge scopurile pe care de veacuri
le urmAreste. Ii trebuia o Peninsula BalcanicA
scoasd de supt puterea Turcilor, dar nu pentru
ca s cadd supt inraurirea Austriei ; iar, cat pri-
veste chiar popoarele care o locuiesc, in Rusia
era credinta, rdzimatd i pe tot trecutul poli-
ticei sarbesti, grecesti, romdnesti, cd ele nu
se pot intelege intre dansele si nu au curagiul
de a duce o politica proprie si soli& :_deci, de-
cat sA asculte de Viena altora, de ce sd nu as-
culte de Petersburgul ei ? Un singur nou Stat
crestin acolo sau cloud, o Macedonie deosebit
de o Bulgarie vedeti cd iardsi se calcula cu
provincii turcesti, nu cu nationalitati crestine re-
cunoscute i osebite, aceste chestii se discutau
din punctul de vedere a,1 oportunitatii rusesti,
nu din acela al dreptului bulgaresc. Rusia lui
 13

Gorceacov i Ignatiev a fAcut o singurd Bulga-

rie, i cu Macedonia, fiindcd aa-i convenia ei.
Iar Europa, la Berlin, a redat Turcilor Macedonia
i Tracia, i a desfAcut Rumelia Orientald pentru
a strica aceastd convenienta ruseascd.
Si, dacd aa este, dacd harta de la San-Ste-
fano represintei an moment din politica ruseascd,
iar nu unul din desvoltarea nationald bulgd-
reascd, unde e IndreptAtirea Bulgarilor sd ceard,
pentr4 sine, atunci cnd acel interes rusesc a
dispdrut, restabilirea unei hArti pe care ei nici
n'au cucerit-o, nici n'au justificat-o ? Sa zicem
cA, in nevoia lor de a izgoni pe Rui din Marea
Neagrd, Puterile apusene din 1856 ni-ar fi dat,
nu numai gurile Dundrii, pc care pe urmA le-au
dat Turciei pentru ca s le tie pand la 1878 ,
dar i Odesa i cA aceasta, natural, ni-ar fi fost
luatd innapoi pe urmA : aveam oare dreptul sd
cuprindern Odesa in margenire idealului nostru
. national i sa privim pe Rui ca pe despoietorii
notri de un drept sfnt ?
Dar, se obiecteazd indatd, Bulgarii lui Crum
i, apoi, In altd editie, ai lui Simion, in a treia
editie, ai Vlahului lonita, au prAdat pAnd la Con-
stantinopol i Salonic, orae care au i numele
lor slay, deci bulgAresc Tarigrad i Solun
i care se cer, priri urmare, sd Intre In margenile
lmperiului restaurat al Cesarului bizantin ca
proceddri, de sigur, Ferdinand I-iu. SA vedem.
Cdnd au fost aceti cuceritori ? Crum pe la
. 800, Simion pe la 900, lonitA pe la 1200. Dar
intreb : la aceastd data era vre-un popor din
Europa care sti alba o congiinta nationald, care
 14 7
set facet o politica nationala ? Rdspunsul nn poate
fi deck : niciunul! Erau numai amintiri ale Im-
parallel romane, dupd care umblau Germanii in
Apus, iar, In Rdsdrit, 'tithe altii, Bulgarii. Ger-
manii aveau pe acea vreme drepturi la Lyon i
la Genova, drepturi de Imperiu, i ei nu umbla-
serd numai, cu un titlu gol, dupd realitatea, prea
Innaltd si grea pentru ei, a unui Imperiu, ci se
Incoronaserd in Milan i dominaserd in Roma,
unde numiau Papii, pe cAnd cel mai norocos
dintre Tarn bulgari, Simion, a fost proclamat
supt zidurile Constantinopolei, afard de cetatea
sfantd ImpArdteascd. Dar s'a putut gdndi cineva
in Germania, earl. de bietii nebuni inofensivi ai
teoriilor, la revendicarea \rail Rhnului, a Pro-
ventei si ea veche lard de lmperiu , a Mi-
I

lanului si Genovei, a stdpinirii supreme asupra

Romei ? I-a putut trece prin minte unui om po-
litic german cd aceste amintiri din vremea cand
Germanii, sprijiniti pe constiinta lumii contem-
porane, se jertfiau ca ostai pentru a stabili un
Imperiu roman care nu era si nu putea sd fie al
natiunii lor, cd aceste amintiri, zic, pot i tre-
buie, cu orice pret, *sd devie o realitate, cd e o
datorie pentru natiunea germand sd croiascd,
peste Francesi i Italieni i oricine ar fi, un Stat
national german dupd traditia lui Frederic Barbd-
Roie ?
AceastA nebunie, de a crea uu Stat national
modern dupd simplele aspiratii cdtre coroana
internationald a Imperiului roman de Rdsdrit pe
care le-au avut strdmosii cari vorbiau la inceput
 15
I

un dialect turcesc i cari supt Simion scriau

greceVe, iar supt lonit vorbiau acasa dialectul
aromanesc, formeazA InsA basa politicei, evident
nebune, pe care, de la 1878 Innainte, necurmat.
supt orice efi, o fac Bulgarii.

on,

-
 x
r)

, Ill.

Lupta cu Turcii.
. /11=1
Cu Turcii, fotii lor stapani, de la cari de-
prinseserd atatea metode, pAnd la nasurile i
urechile Mate la Turtucaia, in Dobrogea i aiu-
rea, Bulgarii au dus, de fapt, un continuu razboiu,
care, Inceput Inca de la 1878, urmeaz i pana
astazi, cnd cavaleria turceascd sta la ordinele
vdtafului german din Sofia.
Programul din 1878 prevedea restabilirea Bul-
gariei, conform cu tratatul de la San-Stefano,
din Dundre In Arhipelag, din Marea NeagrA pana
in muntii Albaniei, deci izgonirea Turcilor din
Tracia i Macedonia, iar, Innainte de toate, uni-
rea cu acea Rumelie Orientald care era pentru
patriotii din Sofia numai Bulgaria-de-Sud, Inca-
tuata Inteo forma de guvern fArA rost i impo-
sibild. Venia pe firma cellalt program, marele
program istoric, care cuprindea Salonicul, Alba-
nia, cu termul celei de-a treia Mari, Adriatica
pe unde fuseserd otile Tarului loan Asan, In
 --R. , , .041. ;',
I _

It veacul al XIII-lea , Fil cetatea iiiinpardteasa.' de 1,47.-Mtt

pe Bosfor.
Toate acestea trebu at.t,jsmu* I
pentru a realisa idea vaationar. f ,,i /
Si noi am avut un r Ili nrtt u urcii.
Aparati prin datinele unei vechi autonomii de-
sAvArsite, incalcati de dAtysii necontenit i storsi
din ce in ce mai mult, i-am vAzut aruncandu-se
atunci mai lacom asupra drepturilor noastre cAnd
constiinta noastr natonala, in veacul al XIX-lea,
se zbtea mai nerAbdAtoare de libertate. 0 parte
din diplomatii Europei ii ajuta s,A ne umileascA
i i-ar fi ajutat s ne i zugrume. Inceputul Dom-
niei lui Carol I-iu a fost un sir de pretentii i
de jigniri nesuferite. i la toate aceste umiliri
si pagube noi am rAspuns numai cu mijlocul
cinstit al rAzboiului. Acest rAzboiu am Inteles sA-1
facem noi pentru noi, pe sama noastr i cu tot
riscul nostru. Daca in 1877 o mare Putere a
grAbit acest conflict, incepand, cu alte scopuri,
rAzboiul ei, noi n'am cules de pe urma victoriilor
aceleia, ci, in cel mai greu ceas pentru ansa,
ne-am infatisat pentru a o ajuta si am fost factor
decisiv al izbandei.
Buigarii erau insd, la 1877, niste vechi mesteri
1 de conspiratii si de comploturi, niste vechi or-
1 ganisatori de bande. invtaserd arta de la nihi-
litii In mijlocul cdrora petrecuserA sefii lor, dar
aveau pe laga aceasta vechi traditii balcanice,
., turcesti, in care trAdarea, asasinatul, revolta sunt
mijloace din fiecare zi. Au reinnoit astfel isprd-
vile unui Pasvantoglu si unui Mustafh Bairactar.
Era actul IntAiu al dramei. Ceilalti actori, dupA
,2
 4-- 18

aceleasi norme si cu aceleasi deprinderi, au schl-

lodit, au mdceldrit si ei, ca represalii. Dar se stie
si in Europa a Turcul p!Ateste". Deci, pe cnd
cruzimile sdvarsite de bandele comitagiilor erau
trecute cu vederea, oamenii simlitori s'au revoltat
numai de mdcelurile de la Batac ; Angiia lui Glad-
stone s'a pus In miscare, prin opinia ei publicd
liberald si crestind.
Al treilea act. Rusia trebuia neaprat sd se
foloseascd de acest curent, care nimicia aproape
In Anglia, cel mai statornic sprijin al Imperiului
Otoman, dogma cd el trebuie pstrat Intreg, ne-
atins. De aid rdzboiul de la 1877. Comitagii se
organiseazd la Chisindu si la Ploiesti ; se luptd
bine, dar cu atata nu se captd o lard. Rusia
biruitoare li-o dd.
E asa de usor sd se invete o lectie ! Noi stiam
c o tard se fntemeiazd prin culturd, prin pro-
paganda dreptului national, prin luptd. Bulgarii
tiau c djunge conspiratia, rscoala, macelul;
apoi plngerea catre Europa si provocarea cu-
rentului de simpatie ; In sfarsit interventia mi-
Mara a altora.
La 1885, dupd un sir de provocari frA exem-
plu, in ce privesie curagiul grosolan, cativa ofi-
teriZsi politiciani izgonesc pe guvernatorui, Bulgar
de origine, al Rumeliei Orientale. Fapt indepli-
nit." Turcia lui Abdul-Hamid, care se teme de
rdzboiu, primeste lovitura cu smerenie. Cnd
Austria aruncd pe SArbi in luptd, suzeranii de la
Constantinopol nu se miscd. Bulgarii Invitig.
Europa, care se teme sd nu se tulbure pacea ei,
 19

aprobd la sfarit. Bulgaria s'a fAcut de cloud ori

.... mai mare, In dauna Turcilor i fArA a-i fi bdtut.
Capitolul Traciei, al Macedoniei vine la rand.
intre protestdri de loialitate cdtre Sultan, de sen-
timente panice fata de Europa, comitagiii se pun
!a lucru. Tot ce nu e Bulgar trece supt sabie.
Europa simtitoare vede insd numai opresiunea
turceascd : mdceluri, incendii. Sdracii Bulgari!"
Si actul urmAtor se produce indatd: interventia
altora. Reformele in Macedonia sunt prefata cu-
ceririi bulgaresti.
Dar, data aceasta, nu s'a gdsit cine sd declare
rdzboiu Portii pentru sarmanii cretini persecu-
tar. Turcii au vreme sd se reculeaga. Un vechiu
partid reformist li dd o Constitutie i vrea sd Ii
creeze o armatd. Primejdia e mare : dar dacd ii
rdmne lor Macedonia I Pe de o parte deci se
proclamd independenta Bulgariei, pe care noul
regim, stramtorat, o acceptd fArd a fi fost platit
cu o picaturd de sange. lar, pe de alta, se atatd
toate poftele, toate ambitiile contra Turciei re-
formiste. Fratie cretind pe toatd linia... Si, atunci
cand Sarbi i Greci ocupd pe Turci In cloud parti, .
and calea Mdrii Ii e tdiatd, cad Romania, in-
elatd, nu se micd, o loviturd desperatd, i iatA
()Vile lui Ferdinand, Cesarul bizantin din por-
trete, la portile Bizantului.
Revolta generala produsd de o lAcomie care
intelege a fura i de la prieteni, aduce rdsbu-
narea lui Enver-Paa. Adrianopolul devine iardi
turcesc. Bulgaria surade, intinde maul priete-
neasca i simuleazd iubire pentru aceia cari fu-
seserd sistematic mdceldriti spre a li se starpi
 _-_-_- 20

rasa. i, la cea d'intaiu imprejurare, dAundzi,

and toti fac curte piratului, el pune pistolul In
pieptul Tnrcului, oierindu-i alianta In schimbul
unei noud cesiuni de teritoriu. 0 capata. i mane
va azvarli asupra Dobrogii i a esului muntean
cavaleria lui Enver.
Ca viclenie i cinism, ca lacomie i falitate,
ca furie de masacru, e tot sistemul lui Ginghiz-
Han, decal care Turcii otomani au fost de o
suta de ori mai nobili.

1
 IV.

--
Bulgarii i SArbii.
Serbia fusese odata ocrotitoarea poporului bul-
gdresc supus robiei Turcilor : ea era tara slava
vecind la care nemeriau pribegii, ca Racovschi,
unde se aflau cartile de slujbd ca i cartile de
coald afard de acelea, nu putine, care se ti-
pdriau in Romania noastra unde se nutriau
sperantele i iard0 alAturi de Romania uncle
se tipariau 2iarcle, Uncle se formau planurile i
se pregAtiau loviturile contra Turcilor. PAnd i
rdzboiul din 1377 al principelui Milan a fost In
legatura cu o ultima micare bulgareasca inspi-
rata de la Belgrad : banda lui Hoti Infra in luptd,
dar fugi, altii, caii fagaduisera o rdscoald, Ine-
lard. a0eptdrile. _

In cursul acestui rdzboiu, Serbia 10 ardtd fata

de toatd lumea i fatd de noi, cari aveam pla-
nurile noastre gre0te dorinta de a-i adaugi,
nu numai Niul i Pirotul, pe care, in a doua
serie de lupte, izbuti sa le cucereas4 dar i
 22

Belgragicui i Vidinul. Se tie ca, in ce priveste

aceste din urina localitati, nu numai Rusia se
opuse, dar i, mai ales si cu totul hotarat, Aus-
tria, care n'avea alt rol decAt acela de a pAndi
si de a smulge tot ce era cu putinta, de la ori-
cine i tinpotriva oricui.
De fapt, Serbia visase ceva mai mult, si nu
se sfiise a o i spune : un singur Stat slay in
Balcani, in hotar la Sud cu cel grecesc, la Nord
cu cel latin al Romaniei, o lugoslavie, care, pe
lnga provinciile sale luate din blocul mostenirii
austro-ungare, ar avea, de la Turci, si tot teri-
toriul pana la Marea Neagra. Daca, mai tarziu,
dupa moartea marelui Cneaz Mihail, opinia pu-
blica shbeasca incepu a se deprinde cu o inviere
a Bulgarilor, cu o formatie politica deosebita a
lor, avtindu-i Capitala la TArnova, erau totui
Inca visatori cari socotiau pe acesti Bulgari nu-
mai ca o forma Intru catva apropiata a slavis-
mului balcanic, ca o simpla varianta a lugosla-
vilor, pentru care nu era de nevoie sa se mai
faca o tart
Oricum, nimeni nu se astepta ca aceasta tara
sa fie asa de mare. Fiindca nimeni nu patrunsese
In felul de a vedea al diplomatiei rusesti de
atunci. Aceasta judeca asa: de oare ce, cu toate
visitele intAmplatoare la Petersburg, Serbia Ii
are legaturile economice mai mult cu Austria
rivala, spre care o Indreapta situatia geografica,
de oare ce de acolo-i vin influentele de cultura
i, cu toata ura pe care poporul o poarta Sva-
bului" i Ungurului, Inteacolo cauta prea adesea
un razim principii i politicianii, sa cream un
 23

alt Stat slay, care sd fie In dependenta i la

discretia noastrd. Aceasta se vAzuse doar and,
in 1870, staruintele Rusiei creau pentru aceia
dintre cretinii ortodoci neliberi din Balcani cari
erau de vita slava o noud organisatie bisericeasca,
Exarhatul, cdreia i se dada forma lingvisticd fi
nationald bulgard, hranindu-se i astfel nemasu-
ratele sperante de hegemonie, de dominatie bal-
_
canicd ale Bulgarilor.
&Arbil furd atini dureros de Intemeierea Bul-
gariei Mari a tratatului de la San-Stefano. Dar,
ceia ce era de ateptat fata de exagerarea spe-
rantelor bulgAreti, nici oamenii de la Sofia nu
erau multdmiti cu hotarele la Apus, cdtre Serbia,
ale noii lor patrii. Lipsia ceva, dupd conceptiile
lor, culese de-a dreptul din evul media, i in
aceastd parte. Razimati pe vechi povestiri de
cAldtori apuseni, cari nu erau In stare, de sigur,
sd deosebeascd pe Sarb de Bulgar, pe unele
manifestatii isolate din vremea Turcilor i, mai
ales, pe faptul cd 1 pe aici fuseserd Tarii evului
mediu Romanul lonitd 8i nepotul sdu loan Asan,
cari se sfddiau cu Ungurii pentru , episcopatele
de la Morava" Bulgarii cereau sd li se dea
Indarat" Pirotul i chiar Niul, iar pretentia s'Ar-
beascd la Vidin, pe care au tiut-o, Ii umplurd
de urd contra lacomilor usurpatori". Si, de fapt,
a fost un moment o tim din rapoarte diplo-
matice cAnd Serbia s'a temut cd nu i se va
recunoate nici dreptul de a rdmAnea in Niul
luat cu armele i and ea era hotdrAtd a intrebn-
inta toate mijloacele, fata de oricine, pentru a nu
fi despoiata de cea mai pretioasd cucerire a sa.
 - 24 -
Slmanta de urd era aruncat astfel. Oricine
va recunoate ca mai mult de Bulgari deck de
Sdrbi : acetia aveau o intreaga traditie card-i
indemna spre Statul iugoslav uric, i ei nu da-
toriau nimic Bulgarilor, cari se vadiau la Rasarit
ca o stavild i ca o amenintare. Pe and Bul-
garii erau datori cu o fireascd recunotint ace-
lora de la cari primiserd area ajutor i, polatd
ce n'avuserd o lard, ei nu pnteau invoca nici o
traditie politicd a acesteia.
De la 1878 la 1885 situatia fu aceasta /Titre
cele cloud State slave (fara a mai vorbi de achia
sarbeasca a Muntenegrului). Independenta, rega-
litatea, proclamata In 1882, a lui Milan Obreno-
vici era pentru Bulgari, popor ddruit de Dum-
nezeu cu multA invidie, un ghimpe in ochi, o
ofens". Ei rvniau deocamdatd un singur lucru :
unirea cu provincia turceascd a Rumeliei Orien-
tale, i &Arbil nu voiau In ruptul capului intoar-
cerea la Bulgaria Mare care li rasarise tnnainte,
Infricopor, la 1878. De aici Incalcare de gra-
nite, rdzboiu de tarife, iar, din partea bulgareascA,
dupd obiceiu, ocrotirea pribegilor, nemultamiti cu
guvernarea printului, i formarea cIasicelor bande.
Dar la 1885 unirea se that. Ce mai insemna
Serbia mica feta de Bulgaria care mergea cu
pai rdpezi spre hotarele de la San-Stefano 1

Milan ceru o despdgubire : trei districte de hotar, LI

intre care, firete, i al Vidinului. Refusat, el risca:

o lupta, In care Austria-i fagaduise concursul.
Invins, nu pierdu, prin pacea de la Bucureti,
din 1886. nimic deck doar tot prestigiul i toate
sperantele ! lar sperantele Bulgarilor invingatori
 25

de a lua Pirotul i Nisul crescurd prin acest re-

sultat al celei d'intdiu intAlniri cu vecinif de o
mai veche organisatie si de frumoase traditii
militare.
Treizeci de ani trecurd de atunci pAnd la rz-
boiul comun al Bulgarilor contra Imperiului oto-
man. Bulgaria avu, In tot acest timp, de lucru
cu allii : cu Turcii, ca Stat, cu Grecii, ca popor,
pentru Tracia si Macedonia. Serbia, sfAsiatd de
lupte interne, slAbitd i compromisd de dAnsele,
.

era tocmai vecinul care trebuia. Nicio incercare

de a se apropia de Musa, nicio scAdere a unei
uri pe care victoria trebuia s'o Inndbuse. Indife-
renta sau bucurie ascunsd pentru suferintile re-
gatului slay din Balcani,
Cand Obrenovicii furd Inlocuiti cu Petru Cara-
gheorghevici, o apropiere se fAcu : o hotdra insd,
nu o schimbare sufleteascd la Bulgari, ci alte
cloud motive. De o parte, volnta Rusiei, care era
la spatele intelegerii contra Turcilor in 1912, i,
de alta, perspectiva unei ispititoare prdzi de la
acegia, pe care insd n'o puteau lua singuri.
Dupd cele mai bune datine asiatice, se indreptau
spre Belgrad cele mai frumoase zimbete cu pri-
lejul visitelor care se urmau una dupd alta,
Biruinta fu cAtigata impretind. Partea fiecdruia
era fixatd printr'un tratat, dar inzprejureirile cres-
cuserd silintele Srbllor si ingustaserd, prin creatla,
austriacd. a Albaniei, partea la care ei puteau
pretinde. Se reclamd deci, din partea lor, o re-
visuire, i, Bulgarii neadmitand-o, se fdcu apelul
la Petersburg. S'a spus cd Danev a fost acela
 26 --

care, In furia lui grandomana. a rupt putinta unei

intelegeri, ori ca partidul militar, cu Tarul Fer-
dinand in frunte, a dat cu de la sine putere lo-
vitura contra aliatilor de pana atunci. De fapt,
ca in orice actiune de prada, natia Intreaga ii
sustinea.
Ea a criticat pe urrna pentru ca banditismul
militar din lunie 1913 a dus 1 o catastrof, care
dAdu inima Macedoniei Sarbilor. Dar, la cel d'in-
taiu prilej, la cea d'intaiu crisa a Serbiei, acelai
atac se repeta, in 1915, cu o Invierunare tarS
pareche, cn o canibalica ura. Apoi natia, dupd
un simulacru de discutie, aplauda un program care
cuprindea pradarea pAnA la cel mai mic element
de avutie a Serbiei i desfiintarea ei pentru toate
timpurile. Se tie ca nici Ginghiz-l-lan i Timur
n'ar fi procedat cu o mai meticuloasa i pedanta
salbatacie la aceast opera cleat servantii tunu-
rilor de 42 ale genialului" operator tehnic de
victorii Mackensen, un Napoleon de usina.
 V

Bulgarli i Grecii.
In vara anului 1916 un rege care crede cd
politica se face cu zapisele cumnatilor, cari vor
scoate provincii Intregi din gura de lup turbat a
Bulgarului, lAsa ostile fostului sAti dusman de
moarte din 1913 sd-i ocupe pe rand acele cetAti
tracice i macedonene a cdror cucerire, in cali-
tate de Bulgarocton", era singura glorie a in-
vinsului de la Domokos. Poporul lui se indig-
neazd, dar std pe loc. Armata preferd sd nu se
lupte, 10.000 de oameni se bucurard cd devin, ca
prisonieri, oaspetii" marii Germanii, unde 1i
mutd i tunurile. Un biet colonel, care asigura
c e de-ajuns sd scoatd .strigatul lui de rdzboiu
pentru ca armata intreagd sd porneascd spre a
izgoni vijelios pe dusmanul ereditar" din posi-
tiile ocupate provisoriu" i amical", nu stiu
cum sd gaseascd mai rdpede, in Cavala, pierdutd
si aceia, corAbiile care-1 vor duce la aclamatiile
din Atena. i, aici, gurile tunurilor francese i
rig*
 - -2

englese au fost indreptate amenintator asupra pa-

latului acelui Constantin al XII-lea, care credea cA
a nernerit astfel drumul Constantinopolei. i Veni-
zelos ? Venizelos, devenit dumanul poporului",
se consolA cu telegrame i cu parada de: la Salonic.
SA sufere onice de la unii i de la altii, cu
bunavointA i fArA zimbet In ce privete pe Bul-
gari, cu zimbet, dar fArA bunavointa, in ce pri-
veste pe Aliati, aceasta este soarta Greciei. 0
mai trist soartA nu se poate Inchipui.
Si, totui, intre Greci i Bulgari este alt anta-
gonism deck acela de Stat, ca intre Sarbi i
Bulgari, ori de Stat i de religie, ca intre Turci
si Bulgari. E antagonismul de rasa', cel mai In-
vierunat antagonism de rasA ce se poate inchipui.
Si unii i altii din dusmanii cari, pe tdcutele,
se ajutd astAzi gAsesc plAcere s-i InceapA ura
Inca din cele mai depArtate vremi ale evului me-
diu. Si cum voiti sA fie altfel, cand Bulgarii au
siguranta cA urmeazA, cu acelai popor, traditiile
politice nationale" ale lui Crum, Simion i lo-
nitA, toll trei ucigAtori de Greci" in zilele lor,
si and Constantin al XII-lea, care i-a that li-
nitit rangul intre imparatii Bizantului, a lAsat s
fie intitulat Bulgarocton" dupd izbAnda din 1913 ?
Deci inca din al VII-lea veac dupd Hristos, cnd
bandele bulgAreti au intrat in Balcani cu de-a
sila, pornind de a doua zi dupd stabilirea lor
revolta contra imparatilor din Constantinopol,
de-atunci s'ar fi incercat ostdete cele douA
natii". De-atunci ar fi tiind minte Grecul cd
Bulgarul e un sAlbatec i Bulgarui cA Grecul e
i un misel la lupta i un crunt rAsbunAtor.
 29

Cand Bulgarii au cdzut, pe la 1400, cu totul

supt Turci, Grecii au tiut sd facd din robia lor
politica un instrument de stdpanire asupra tova-
rdilor de infrangere i umilintd. Biserica lor pa-
triarhald a Minas Intreagd. Turcii, lipsiti de aparat
administrativ, aveau nevoie de dansa pentru a
dispune de cretini, iar ea, Biserica, era bucu-
roasd cd sabia Sultanului pagan i-a dat pe mani
toatd cretindtatea balcanied, in care Osmanii nu
vedeau decal Rum, Romani" greceti. Pretutin-
deni s'au instalat, cu carte greceasca, Vladicil
lor. Biserica slava a dispdrut, ca sd Invie numai
dupd 1700, supt Inrauriri straine.
- I-a durut, i-a umilit pe Bulgari aceasta ? Cu
cata. furie o spun astdzi ! Odatd insd Ii durea
numai dijma prea apdskoare a VIddical;de slujba,
de predia nationald" a cdruia nici n'aveau ne-
voie deck ca de o superstitie indritinatd, Bulgarii
fiind i astdzi cel mai putin religios dintre po-
poare.
Dar a venit vremea- cand Rusia, ai carii soldati
Bulgarii ii ucideau ieri in Dobrogea cu fabricatii
germane, li-a trezit, li-a impus, din panslavism i
din interes, ideia nationald. Tot odata li-a lOgO-
duit i Bisericd slava, ba Inca i pentru toti cei-
lalti Slavi din Turcia, Exarhatul, adus la Inde-
plinire in 1870.
Aceastd creatiune bisericeased era pentru Sarbi
o prigonire, pentru Greci o loviturd de moarte.
Tot prestigiul lor in Balcani era primejduit prin
aceasta. Aceia cdrora Ii luaserd odatA totul, ame-
_ nintau sA Ii iea i ei In Turcia tot. S'a deschis
o lupta de moarte, In care Atena Regelui intetia
 30

i sprijinia Constantinopolul Patriarhului, de i

Biserica Regatului se constituise dupd 1830 ca
autonornd.
A doua loviturd o dAdu Grecilor Rusia crednd
Bulgaria Mare, in care intrau, afard de Tesalia i
Epir, toate Tinuturile reclamate de danii, iar Europa ;c1
pregAti, fArd s vrea, pentru Bulgari acea Rumelie
OrientalA, In oraele cAreia infloria grecismul,
Bulgaiii lizard insd aceste daruri ca o cucerire
nationald. In Macedonia ei aveau o majoritate
teraneasca de Slavi, din cari, prin anna minunatA
a Exarhatului, printr'o coalA militantA, ei fAcurd
Bulgari constatati i verificati. Bandele greceti
tulburard i amenintara ; bandele bulgAreti, de
mai veche datind, nimicird, cu patimA, cu sete,
tot ce era grecesc.
Un om anacronic, Venizelos, pdru sA impace
o asemenea urd, cu vechi conturi sdngeroase.
El cdpatA o Macedonie sudicA, o Tracie vesticA,
in care bulgarismul era mai slab. 0 plAti cu
sage in lupta de la 1913 cu aliatul care atacase
Grecia. Dupd obiceiul asiatic, acesta multami cu
un zimbet, retrAgdndu-i ghiarele.
f?'i, la cel d'intAiu prilej, ca aliat al acelui ce
1-a pus iardi pe picioare, cu acelai zimbet, ghia-
rele, din nou desgolite, i le infige Bulgarul la
Cava la Grecilor, ca i la Monastirul SArbilor,
, ateptAnd ceia ce ImpAratul" de la Atena nu
vrea sA creadA : Salonicul.

I*a
140,-+
 VI:

Bulgaria i Romania.
-
Cand, la 1878, Bulgaria fu Intemeiat printeo
scumpa jertfd de sange in care noi i &Arbil
aveam o mai mare parte decat poporul bulgar
el insui, erau toate conditiile ce se cereau pentru
o bun conlucrare politica in folosul aminduror
neamurilor. Cinci sute de ani robia Bulgarilor supt
Turci gsise la noi, la ospitalitatea noastrd largd
i desinteresata, bucuroasa de a fi de folos altor
cretini, tot ce-i lipsia acasa : cartea slavond pen-
tru biserica, de la o vreme i cartea slavond de
invatathra, ajutor banesc pentru putinele mamas-
tiri i biserici ce mai dainuiau, reedinta i ve-
nituri pentru clericii fugari, in mintea carora un
ideal religios se prefacea pe incetul in ideal na-
tional, sate pentru primirea teranilor goniti din
urmd cu sabia de foc a prigonirii, ba chiar
ranguri de boierie pentru cei capabili de a servi
Domnilor notri i, in sfarit, o mitra de episcop
pentru popa Ignatie din Nicopol i o coroana de
 32

Doamnd pentru fata lui Ghenciu Rustea de peste

Dunre, ajunsd a fi sotia lui Serban Cantacuzino.
Capitalitii noului Stat veniau din oraele noas-
tre, unde-i cdtigasera averea, ca negustori i
arendai, iar conducatorii politici, nu numai ca
se formaserd in colile noastre innalte, dar so-
siau une ori de-a dreptul de la functia i de la
leafa cu care-i impartaisem. i sa nu uitdm Inca
un lucru : avuzem in maim noastra doudzeci de
ani pe Bulgarii coloniti din Sudul Basarabiei,
i fiii lor, cari traiesc i astazi, pot spune dacd
Guvernul romanesc s'a atins vre-odata cdtui de
putin de privilegiile lor, daca n'a fost pentru ei
un indemnator i un pdrinte, daca s'a intreprins
fall de ddnii ceva care sa poata fi taxat de
tentativa desnationalisatoare.
in schimb, de a doua zi, incepura contra Ro-
mantel, 1 a fiecarui Roman in deosebi, represalii
pentru... atdtea binefaceri primite in cursul vea-
curilor, i pand In ultimul moment. Granita In-
chis, icane contra negustorilor, insulte groso-
lane care ateptau pe agentii i represintantii
Statului vecin, creator ; nu se uita niciuna din
formele prin care se rostete ura nationala cea
mai fireasca i mai Indrepttita.
Si pentru ce acestea toate ?
Ni se spunea de unii : pentru Dobrogea, a carii
delimitare s'a tArdt, cum se tie, cativa ani dupd
tratatul din Berlin, de i, cum se tie iardi, din-
tr'o villa care nu era a noastra. Dar Dobrogea
nu era nici locuit exciusiv de Bulgari, nici cu-
prinsd tn tratatul de la San7Stefano. Veche tre-
catoare de oti, ea nu fusese a nimanuia din
 33

punct de vedere national pana ce lurch graind-

dira prin sate un element musulman, mai 'malt
tatresc, care trebuia s aiba rostul de graniceri.
Bulgarii abia se gasesc ici si colo in vremea
veche : orasele, porturi sau vaduri, erau turcesti,
cu tin amestec de Greci, i satele cuprindeau
pazitorii aproape militari ai cailor. Mai vechi
decat Bulgarii coborati in cea inai mare parte
din Basarabia-de-jos, uncle an fost colonisati de
Rusi (numai dupd 1812), erau acei Romani de
pe malul drept al Dunarii cari se constata do-
cumentar i pe la 1600. lar vechiul Tarat, fkra
caracter national, al Bulgarilor lui Asparuc a pie-
cat din aceste mlastini pentru a le parasi in graba
si setea sa de-a ajunge la Bizant. i Bulgaria,
care avea ori era sa aiba indata' *0 asa de fru- ,
inoasa parte a termului Marii Negre, ca Balcic,
Cavarna, Varna, Burgas, nu putea pretinde macar
ca avea nevoie de aceasta parte, inferioara, a
litoralului, care ni era notia _de absolutI nevoie
si pe care o plAtisem cu cele trei judete basa-
rabene, de si refusasem linia Rusciuc-Varna, care
ni se oferia in schimb de Rui. -
Atunci, Inca odata, de ce ura, statornica pi
salbateca ura, pe care orice prilej o scotea la
iveala ? Pentru ca un Stat de pradd nu poate
trdi lard dansa, pentru Ca ea este elementul de
viala, singurul.
Noi nu i-am urat. Cel d'intain Print al lor, no-
bilul Alexandru de Bttenberg, n'a avut un mai
bun si mai sincer prieten decal pe Carol, Hu.
Pentru a-i ridica prestigiul, am trecut peste- toate
t
a.
 34

formele asupra carora de la Constnntinopol ni se

atragea atentia. Cand Turcii, amenintati, ni-au
oferit o alianta, am raspins-o. Cand Bulgaria si-a
anexat Rumelia Orientala, nu ne-am gandit la
ceia ce spunea si, in 1866, un deputat frances,
Magne, ca o tara poate fi scazuta, de si Mettle
aceiasi, daca forte .noua se gramadesc in jurul
ei". Cand Sarbii au atacat Bulgaria unita, n'am
lucrat alaturi cu dansii, de si ne indemna Aus-
tria, cu care eram aliati. Cand Alexandru 1-iu :a
cazut, nu ne-am grabit a primi alegerea Regelui
nostru ca Print in Sofia, cum ni se oferia si cum
orice ambitios ar fi facut-o. Daca Stambulov a
putut resista, i cu el independenta bulgareasca,
aceasta se datoreste sprijinului nostru, total de-
sinteresat: Ferdinand 1-iu, urgisit de Europ-a, a
fost prima ca tin Suveran la Turnu-Severin, pe
care-I bombarda ieri, si-1 ocupa si el astazi, si a
fost ajutat In ceasurile lui/cele mai grele. La 1912
niciodata Turcii n'ar fi fost batuti data batranul
nostru Rege n'ar fi fost, cum am spus-o, strain
de orice invidie i bucuros de indeplinirea si de
catre altii a idealului national. Numai cand am
vazut c acest popor e gata sa-si atace, fail" cea
mai simpla forma, aliatii, fratii de arme, am in-
tervenit. Am fost, atunci, la ei mai crutatori de-
cat in casa noastra. Si, daca am anexat, cine nu
stie din ce nevoie i CU ce gand pentru viitor?
In schimb, ce-am avut? Sicana continua si in-
veninata, insulte i pagube. Azi atentate in Bu-
muesli, si contra Regelui, mane complot contra
existimtei Statului nostru, poimane atac innarmat
asupra insulelor Dunarii, oprirea vapoarelor nuas-
tre, lovirea functionarilor notri, calcarile de gra-
 35

nit ea sistem. Acestea ni le dAdea Bulgaria- pe

care Koaniceanu o numia de la tribuna Parla-
mentului :fiica noastre.
tar, acum, and inoi mergem spre idealul
nostru, Radoslavov, doritorul sincer" de pile-
tenie romaneasca, ni da', in formele unui ef de
banditi zilele de la Turtucaia, trecerea Dunarii
la Zimnicea, navlirea sesului muntean, cucerirea
si anexarea" Dobrogii !

7017
 _

VII.

mane ?
Bulgaria, in cei mai putin de cinzeci de ani
de la intemeierea ei, a rapit Turciei drepturile
asupra Rumeliei Orientate, i-a amenintat insasi _
existenta in Europa, i-a macelArit femeile i co-
piii, umpland fAnainile cu dansii, i-a smuts i
acum in urmA, and se gatia sA-i ceara soldatii
contra noastrA, o ultima suvitA de teritoriu, iii
ateptarea altei raite de prada i altei despoieri,
pana la Constantinopol chiar..
Pe Serbia a batut-o i a umilit-o la 1885 pen-
tru a se folosi apoi de dansa, pentru a o ataca
din non, talhAreste, la 1913, pentru a fi invinsA
si a pregati o nourt lOvitprA la 1915, pentru a
devasta totul_ca in vremurile asasinilor mongoli
ai evului mediu, pentru a-i- rapi jumatate din
teritorin, aruncand Ungurilor cealalta jumAtate,
pentru a proclama, in sfarsit, ca Serbia nu mai
este, ca nu va mai fi, cA nu trebuie si nu poate
s mai fie.
 - 37

Pe Greci i-a despretuit si batjocurit totdeauna.

A pradat pe ai lor prin intetirea plebei, i-a des-
poiat de biserici- si de scoli si i-a zvarlit peste
granita. I-a mAcelarit in Macedonia. Totusi li-a
cerut colaborarea in 1912 si peste cateva luni
li-a cazut in spate. lar, azi, de supt perdeatia
unui tractat garantat de Germania, care socoate
astfel de acte ca flenduri de hartie", ea intinth
mana ca sa fure Macedonia, Tracia greaca, umi-
lind in chipul cel mai sangeros o armata fara
constiinta i fara conducere. 'L

Romani lor, marnaligarilor", nu li-a crutat nicio

insulta, ca plata a unor nenumArate indatOriri,
de cinci- orrseculare. Fara declaratie de rAzboiti,
WA respect fata de legile razboiului i umanitatii.
ea cade, cu Germanii, carora Ii serveste, si cu
Turcii, cari-i servesc ci,, prin surprindere asupra
I Romaniei, si, invingand prin asernenea inijloace,
lasa intregi sate pustiite, cu locuitorii schingiuiti,
cu femeile pangarite, cu copiii ucii, ca urine
ale trecerii sale, intre ruine vrednice de un asiatic
Tamerlan.
Toate ,acestea se vor uita, cred ei, Bulgarii, 1
de toti. Inca o schimA fatarnica, o bataie in piept
plina de mintita cainta, poate o schimbare de
regim, o alta figura constitutionala pe tron,
iata ca pedeapsa e inlaturata.
Aceasta in cas de intrangere, iar, in cas de
biruinta pang la capAt, Serbia desfiiiitatA, Turcia
tutelatI. Gf.ecia, Romania. fragmente tolerate ale
unor State distruse in principiul lor de viata,
care nu poate exista fara un viitor national. Si,
atunci, inane, poimane, Taratul devine un Impe-
riu, si re .edinta tmpAratului se mut6 in cetatea
liii Const mtin-cel-Sfant....
Numai cat nu e asa. Popoarele no se distruff.
E o dogma pe care si Berlinul, care a cunoscut
ocupatia francesa -de dunA Jena, a uitat-o. Ber-
linul care. se stie, are memorie. Dar n'are,a face !
Dogmele iaturii. dovedite de invatamintele isto-
riei, nu s( inlturA prin niciun capriciu al noro-
cului. Pot nu se distrug, nici de perfidia
unui Ferdlnand de Coburg, nici de minciuna unui
Radoslavov, nici de talentul unui Mackensen, nici
de ticneala ambitioasa a unui Enver. No se dis-
trug-. Altft I, tin Napoleonid ar fi azi rege al Pru-
siei, Croatii chesaro-crAiesti ar biciui femeile la
Pesta si tin Rasa ar scuipa in obraz pe frumosul
bArbat politic Radoslavov, la cea d'intAiu min-
dunk langa moscheia catedrala din Sofia.
Si, and popoarele nu pot fi distruse, ele cre-
iazA Statcle care nu erau Inca. sau tidied din nou,
pe temelit de lira eternd, Statele care au fost.
Si, attmci, sa ne vedem noi toti, cei pAgubiti
si jigniti, sA ne vedem cu voi) cari, in pagubire
Si jignire, n'ati crutat pe nimeni Aveti vorba
!

voastra : morile lui Dumnezen macinA Meet, dar

sigur". si v umpleti astazi sacul cu Mina --pe
care Dumnezen, en fes i in uniforma germana,
v'o macina. Dar noi avem alta vorba, tot in le-
gatura cu moara : Vine drAgus la cans". Veti
veni, si v asteptam, dar nu pentru a va ierta.
Si, atunci, voi, oamenii petitiilor, la cine yeti
scheun La Francesi, la Englesi. pe ai caror
soldati i-ati batjocurit pe stradele Sofiei ? La
Rusi, carora li-ati uneltit peirea pentru cA ei
,
 --

v'au creat i numai ei, de la inceput pAna la

sfarit ? La Unguri, cu cari vA certati pentru
Serbia ? Ori poate la Germani, cari arunca de
obiceiu instrumentele murdare de care, cu des-
gust, s'au servit ?
Va veni astfel ceasul in care se va da lumii
o mare invatAtura : ca poporul care nu pack su-
Jeri niciun vecin e un popor care nu va outea
.trai In mUlocal vecinilor.