�n domeniul social masurile privesc sfera relatiilor agrare si se urmarea:

-limitarea autoritatii senioriale exercitata de boieri si egumeni asupra taranilor

dependenti;
-uniformizarea regimului de obligatii fata de stap�nii de domenii (laici si
ecleziastici), pentru satbilitatea taranilor si �mpiedicarea acestora de a se
deplasa de pe o mosie pe alta �n speranta unor obligatii suportabile;
-promovarea categoriei taranilor liberi din punct de vedere juridic; p�na la
reforma pe domeniile boierilor si manastirilor existau doua categorii de tarani:
dependenti (rum�ni �n Tara Rom�neasca si vecini �n Moldova) aflati sub regimul
muncii nereglementate, obligati sa execute oric�nd si orice porunca a stap�nului;
si taranii liberi din punct de vedere juridic, dar fara p�m�nt, care prin
�ntelegere cu stap�nul de mosie primeau un lot �n folosinta �n schimbul prestarii
unor munci (zile de claca), produse si bani; acestia din urma, oameni cu �nvoiala,
erau trecuti de stap�nii de mosii �n r�ndul taranilor dependenti.
�n Tara Rom�neasca reforma sociala s-au realizat �n trei etape:
-�ntr-o prima etapa s-a procedat, printr-un asezam�nt din 26 octombrie 1745,
la introducerea de scutiri de dari pe termen limitat de sase luni pentru cei fugiti
de pe mosii, dupa care acestia intrau sub regimul ruptoarei;
-�n a doua etapa, �ntr-o adunare a clerului si boierilor, din 1 martie 1746, domnul
a decis ca orice rum�n fugit, care se �npoia �n tara, sa devina liber;
-�n cea de a treia etapa, Constantin Mavrocordat �n marea adunare a clerului si
boierilor, din 5 august 1746, a hotar�t condamnarea canonica a rum�niei, �n care un
crestin nu poate tine �n robie pe fratele sau, ceea ce echivala cu desfiintarea ei.
Ca urmare, rum�nii au fost asimilati oamenilor liberi cu �nvoiala si au
intrat sub regimul celor 12 zile de claca, stabilite prin doua asezaminte ale lui
Mavrocordat din anii 1744-1745.
�n Moldova abolirea veciniei a �nt�mpinat o rezistenta mult mai puternica
dec�t �n Tara Rom�neasca. Adunarea clerului si a boierimii din 6 aprilie 1749 a
mentinut vecinia, prin care acestia erau obligati sa presteze un numar de 24 zile
de claca, dublu dec�t a oamenilor liberi, care prestau numai 12 zile claca pe an.
Datorita starilor conflictuale �ntre cele doua categorii de tarani, Grigore
Ghica s-a vazut nevoit a da un asezam�nt, la 1 ianuarie 1766, prin care stabilea
pentru toti 12 zile de claca si norma de munca zilnica pe fiecare taran, numita
nart, care nu putea fi executata �ntr-o singura zi.
�n domeniul administrativ si judecatoresc reformele sunt �n str�nsa legatura
cu cele fiscale si a relatiilor agrare.
Pentru transpunerea �n viata a conceptiei despre stat ca monarhie
centralizatoare, Constantin Mavrocordat a stabilit la nivelul judetelor c�te doi
ispravnici, ca reprezentanti ai puterii la nivel local, �mputerniciti cu largi
atributii administrative si judecatoresti, �n vederea aplicarii stricte a
deciziilor domnesti.
Justitia trebuia, �n conceptia lui Constantin Mavrocordat, perceputa de
tarani ca o institutie care �l apara �mpotriva abuzurilor sau nedreptatilor de tot
felul, ca institutie care �i face dreptate si �i poate cere dreptate p�na la domn.
Astfel, fiecare resedinta de judet sau tinut a devenit un centru al �mpartirii
dreptatii, iar divanul domnesc a devenit o instanta de apel. De asemenea, a cautat
sa modernizeze si procedurile prin obligativitatea redactarii hotar�rilor
judecatoresti �n dublu exemplar si �nscrierea lor �n condici, pentru a se �nlatura
posibilitatea de �nlocuire a acestora.