Societatea Romaneasca in secolul fanariot

Au mai fost domni greci, inainte de 1711/1716 : Gheorghe Duca, Grigore Ghica I,
Nicolae Mavrocordat.
Austria exercita presiuni pe linia Dunarii.
In 1710-1711 Nicolae Mavrocordat a ocupat functioa de mare dragoman al Portii.
In a II-a jumatate a secoluklui al XVII-lea se va impune domnirea crestinilor de catre
crestini.
Situatia din Tarile Romane era diferita de cea a statelor din Balcani aflate sub
stapanirea otomana.
Cu toate acestea crstinii din Fanar erau supusi abuzurilor religioase, pana cand se va
ajunge la un compromis: primul functionar crestin al Portii va fi marele logotet al Patriarhiei,
ce va primi atributii juridico-administrative.
In 1669 se va infiinta si functia de mare dragoman, primul care va ocupa aceasta
functie va fi Panaiotis Nicosios( un camatar al familiei Küpürlu),acesta va intermedia
discutiile dintre pasa si reprezentantii puterilor externe.
Dupa experienta cu Dimitrie Cantemir, Poarta va decide sa trimita functionari
otomani, nemaiavand incredere in domnii romani, domnii fanarioti vor primi si alte
insarcinari decat cele obisnuite.
In divan, pe langa boieri pamanteni vor aparea si greci.
Un domn reformator va fi Constantin Mavrocordat, care va numi cate 2 ispravnici
pentru fiecate tinut, pana la el aceste raporturi dintre stapan si sateni erau reglementate de
traditie, va aboli vecinia si rumania.
Incepand cu Nicolae Mavrocordat se va incercasa se lege boieria cu dregatoria ( sa nu
fii recunoscut boier daca nu aveai si o functie).
In Tara Romaneasca cea mai mica functie era de clucer, apoi de paharnic, pe cand in
Moldova cea mai mica functie era de mare ban.
In domeniul fiscal va apare capitaţia, un impozit direct, pe produse, platit de capul
familiei, impartit in 4 sferturi.
Daca pana la instituirea ispravnicilor boierii nu aveau concurenta pe plan local, se
poate vorbi de o concurenta din acest moment.
 Domnii fanarioti vor plati catre Poarta doua dari : mucarerul mare( o data la 3 ani,
pentru confirmarea domniei) si mucarerul mic ( o data pe an , pentru confirmarea anuala).
In prima jumatate a secolului al XVIII- lea domnii fanarioti nu aveau alternativa
politica.
Situatia se schimba in a II_a jumatate a secolului dupa razboiul ruso-austro-turc din
1736-1738, prin care in urma Pacii de la Nimirov va reveni Oltenia, dar mai ales dupa Pacea
de kla Kuciul – Kainardji, incheiata dupa razboiul din 1769-1774, cand Rusiei i se va acorda
dreptul de a vorbi in numele privilegiilor Principatelor, dar si al crestinilor din Imperiul
Otoman, acest lucru va duce la infiintarea de consulate rusesti.
In a II-a jumatate a secolului al XVIII-lea asistam la o reimputernicire a boierimii in
fata domnilor.
In urma unui hatiserif din 1786 li se va interzice negustorilor turci sa vina sa preia
darile, dreptul lor era dat gelepilor greci.
Poarta va oferi crestinilor dreptul de a construi corabii, negustorii greci devenind
intermediari intre Poarta si Principate.
In 1803 se va infiinta orasul Odessa, care va atragea comertul, foarte multe corabii
construite de armatori greci vor trece sub paviloin rusesc.
Cererea de grane va fi una foarte mare, deoarece a fost razboi vreme de 20-30 de ani