Testul 3-pentru K-Z

I. Definiţi semnificaţia următoarelor noţiuni:

a. Adunarea Ţării - Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ
norodnic, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covîrşitoare
pentru destinele Statului Moldovenesc.
b. Sfatul domnesc - Este un organ central al statului feudal, functionand pe
langa domn si prin intermediul careia se realiza participarea boierilor la
conducerea statului. Sfatul domnesc era alcatuit din reprezentantii marilor
boieri si ai inaltului cler si se intrunea la datele si locurile fixate de domn, fiind
prezidate de acesta.
c. Principiul electiv-eriditar – consta din faptul ca la domnie veneau fii
legitimi sau nelegitimi ai domnitorului si alte rude pe linie barbateasca
d. Legea Ţării – izvor de drept care consta din totalitatea regulilor de drept
aplicate in statele feudale romanesti si rasfrante atat in actele de stat cat si in
cele particulare.
e. Năpastă - Bir pe care îl plăteau locuitorii unui sat în locul celor fugiți sau
amendă plătită de un țăran pe pământul căruia s-a săvârșit un omor în
împrejurări necunoscute
f. Gaj şi chezăşie – Gajul si chezasia este garantie pentru plata unei datorii
sau executarea unei lucrări; sumă de bani sau obiect dat drept garanție
g. Drept de protimisis - era un drept real în virtutea căruia persoanele care se
găseau în anumite raporturi de solidaritate (rudenie, devălmăşie, vecinătate) cu
cel care dorea să înstrăineze anumite bunuri către o persoană din afara cercului
sau grupului respectiv de solidaritate, puteau dobândi bunul respectiv (pământ
de regulă), plătind preţul de înstrăinare şi făcând să fie astfel preferate
dobânditorului străin.
h. Anaforă -  Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător)
8 puncte
II. Ce elemente noi apar în sistemul izvoarelor formale ale dreptului
în ţările române în timpul dominaţiei otomane?
 In dreptul penal apare notiunea de “om rau” si “raufacator”.
Era o delimitare clara intre aceste doua intrucat pedepsele se
diferentiau. Raufacatorii primeau pedeapsa cu moartea iar oamenii rai
ca pedeapsa puteau sa achite asa zisele “amenzi”
 Este tradusa Pravila aleasa care cuprinde regulile vietii
religioase cat si unele norme penale si civile
 Apare ‘’ cartea romaneasca de invatatura’’ care
era un cod care continea dispozitii din mai multe
institutii : civil, penal, procesual.

2 puncte (1=0,5)
 III. Enumeraţi şi explicaţi succint cauzele şi consecinţele reformei
judiciare a lui C.Mavrocordat:

Reforma fiscala:
In Moldova si Tara Romaneasca fiscalitatea a fost apasatoare nu numai prin
marimea sumelor stoarse de la contribuabili, ci si prin totala instabilitate a
darilor. Rupta (principiul de baza al reformei date) elimina acest mare
incovnient, care dupa insasi marturia celor fugiti din tara din cauza fiscalitatii,
era principalul motiv al stramutarii lor. Generalizarea Ruptei a insemnat ca de
acest regim – dare cu cuantum fix si termeen de achitare precise – urmau sa
beneficieze intreaga masa de contibuabili. Totodata pentru a inaltura o practica
deosebit de oneroasa era abolita solidaritatea fiscala in limitele statului ca
unitate de impuneeree, practica in virtutea careia, in cazul fugiii unui satean
darea lui era preceputa de la ceilalti locuitori. Aceasta reforma consta din 3
componente insa ma limitez la una doar.

Reforma sociala:
Masurile luate de Constantin Mavrocordat in sfera relatiilor agrare a urmarit
doua obiective fundamentale: eliminarea autoritatii senioriale exercitate de
boieri si egumeni asupra taranilor serbi si uniformizarea regimului de obligatii
fata de stapanii de domenii – laici si ecleziastici – pentru a suprima astfel una
din cauzele deplasarii taranilor: deosebirile de indatoriri e la o mosie la alta

Reforma administrative si judecatoreasca:

Conceptia despre stat a lui Constantin Mavrocordat, astfel cum ea se
desprinde din politica sa dee reforma, a fost aceea a unui monarh centralizator,
care a vrut sa elimine orice jurisdictie private si sasi trimita reprezentantii la
nivel local. Ispravnicii de judet aveau de indeplinit aceasta functie, investiti cu
largi atributii administrative si judecatoresti, ei trebuiau sa vegheze la aplicarea
stricta a deciziilor domnesti si sal informeze pe domn asupra celor petrecute in
aria lor de competenta instututionala si teritoriala. Au fost desemnati judecatori
speciali din numarul marilor boieri care nu aveau dragatorii.
Pentru Mavrocordat Justitia era un mijloc de a dovedi taranului ca in orice
imprejurarre isi poate cere dreptatea pana la domn. Functionarii numiti de domn
si platiti din bugetul statului erau obligati sa informeze regulat domnia despre
activitatea lor
14 puncte (7+7)
IV. Comparaţi instituţia succesiunii conform „Legii Ţării” şi în epoca
de până la dominaţia otomană, stabilind asemănări şi deosebiri,
aplicând următorul algoritm:
a. Formele de transmitere a moştenirii;
b. Forma de încheiere a testamentului;
c. Condiţiile de valabilitate a testamentului;
d. Clasele de succesori legali;
e. Motivele de dezmoştenire

(a) Conform legii tarii cat si in epoca de pana la dominatie otomana

mostenirea avea loc prin transmisie succesorală (in cazul in care nu se
facuse dispozitie testamentara)
(b) Conform Legii Tarii cat si in epoca de pana la dominatie otoamana
testamentul se facea in forma orala in cadrul rudelor.
(c) Clasele de succesori legali: de la inceputul sec. al XV – lea in Moldova
privilegiul barbatilor la mostenire este Suprimat si in locul lui se impune
vocatia succesorala egala atat a barbatilor cat si a femeilor in cote parti
egale. Deci fiicele mostenesc pamantul la rand cu feciorii avand cote
parti egale. Gradele de mostenitori cofnrm legii au ramas aceleeasi ca si
in legea tarii, cu corectia ca participau si femeile la mostenire la orice
grad de mostenitori. In legea tarii mostenitorii de gradul 1 – copiii si
anume feciorii. Gradul 2 – fratii (nu si surorile). Gradul 3 - parintii

13
puncte (1+3+3+3+3)
V. Determinaţi schimbările intervenite în competenţa şi componenţa
Sfatului domnesc şi a Adunării Ţării după instaurarea regimului turco-
fanariot

Sfatul domnesc a sfuerit o serie de schimbari, determinate de transformarile

economice si sociale. Sfatul domnesc este numit Divan si in timoul
ocupatiilor militare straine functionau separate de domnitor numinduse
divanul knejiei moldovei iar in. tara romaneasca – a printipatului valaghiei.
Era compous din dregatori, boieri de clasa 1
Divanul avea functii politico administrative si judecatoresti. Functiile
legislative ale lui sant mai pronuntate in aceasta perioada. Divanul lua parte la
crearea normelor de drept prin alcatuirea si prezentarea anaforalelor spre
confirmarea domnitorului. DOmnitorii fanarioti nestiind sufficient sistemul de
drept romanesc apelau la ajutorul boierilor pamanteni cerind solutii la
problemele care cereau un cadru juridic.

Marea adunare a tarii in criza si este inlocuita cu un sfat de obste – o

adunare restransa din boieri si inaltul cler, fara nici o alegere si o reala
reprezentativitate.
In cadrul dregatoriilor centrale sau facut unele schimbari cu toate ca unele
trasaturi generale se mentin. In fiecare an, domnul numea dregatorii dintre
boierii. Regula veche conform careia fii de domnitori nu puteau ocupa
dregatorii, se mai respecta in sec al XVIII
In a doua jum. A sec. XVIII domnitorii dubleaza numarul dregatoriilor. Prima
dublare se refera la marii vornici, care sint instituiti in loc de doi – patru in loc
de un mare logofat- doi mari logofeti. In afara de acesti doi a fost create
dregatoria de mare logofat de obiceiuri instituit la sfirsitul sec XVIII care avea
misiunea de a strange intro condica toate obiceiurile. Marele vornic de obste
avea in competenta sa chestiile de tutela si curatela, de impartire a mostenirii,
de transfer in vistierie a mostenirii fara mostenitori
8 puncte
VI. Analizaţi documentul şi răspundeţi la înterebări
1422, decembrie , 25
Noi, Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, înştiinţarea
facem cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi
citindu-se că această adevărată slugă a noastră, credinciosul pan Boguş, ne-a
slujit nouă cu dreaptă şi credincioasă slijbă. De aceea noi, văzând a lui
dreaptă şi credincioasă slijbă către noi, l-am miluit cu deosebita noastră milă
pe această adevărată slugă a noastră pan Boguş şi i-am dat un sat în ţara
noastră, în Moldova, Cuciurov, unde a fost vătăman Gherman. Acesta să-i
fie uric cu tot venitul în veac şi tatălui său, panului Nesteac, şi copiilor, şi
fraţilor lor, şi nepoţilor lor, şi strănepoţilor lor, şi răstrănepoţilor...
Iar hotarul acelui sat să fie după hotarul vechi, de unde din veci au
folosit...
(Moldova în epoca feudalismului: Documente slavo-moldoveneşti, vol.II,
p.45)
a. Identificaţi domeniul de referinţă a documentului
b. Determinaţi căile de formare a boierimii şi deosebirea dintre
grupurile de boieri
c. Ce norme din Legea Ţării sunt preluate în hrisovul dat?
d. Ce informaţii referitor la instituţiile politico-juridice ne furnizeză
documentul?
11 puncte (1+3+3+3)
VII. Apreciaţi (formulând trei argumente) evoluţia dreptului
penal românesc în perioada feudalismului
18 de puncte (6+6+6)
Total 74 de puncte

Barem de notare
Puncte 0-9 10-16 17-20 21-33 34-44 45-54 55-64 65-70 71-74
Nota 2 3 4 5 6 7 8 9 10