I.S.D.R.

CURS: IX

Organizarea de stat si dreptul in Tara Romaneasca si Moldova, de la 1600 pana la

1700.

- Contextul social-politic-

Pana in anul 1630, Tara Romaneasca si Moldova au parcurs o perioada de

framantari interne, generate de conflictul dintre boierimea autohtona si grecii
veniti in anturajul dominitorilor, sau cu afaceri si ramasi in cele 2 tari romane
prin cumpararea de mosii si dobandirea de dregatorii.

Boierimea autohtona, nemultumita de influenta grecilor in plan poltic, a

reactionat violent impunandu-I lui Leon Tomsa, in 1631 promulgarea unui
asezamant prin care se decide expulzarea grecilor din tara cu exceptia celor
casatoriti cu pamantence, si stapani de mosii. Impotriva celor ramasi, domnitorul
a hotarat ca acestia sa nu mai beneficieze de scutiri fiscale. In acest context social,
urca pe tronul Moldovei Vasile Lupu, si Matei Basarab in Tara Romaneasca. Desi
aveau modalitati diferite de a conduce tara, Vasile Lupu fiind adeptul luxului si al
masurilor impuse de catre bizantini, iar cel de-al doilea cumpatat ctitor de lacase
de cult (45 de biserici si de manastiri) in timpul acestor domnii, se produce
fenomenul de aservire masiva a taranilor liberi, si se consolideaza starea
financiara a statului, iar in plan militar, este organizata si instruita o armata de
profesionisti.

In a doua jumatate a sec. XVII, boierimea din cele 2 state feduale impune regimul
politic nobiliar, adica mentinerea institutiei domniei, sub controlul boierimii.
Aceasta dorinta nu a fost acceptata de Poarta Otomana, care dorea o conducere si
o raspundere unica, asociate cu persoana domnitorului. In acest sens, poarta
accepta alegerea domnitorului de catre Sfatul Boierilor, insa odata investit de
sultan, puterea de decizie apartinea doar domnitorului.

Aceasta politica dusa de boieri, permanent nemultumiti de persoana aflata la

domnie, precum si succesiunile rapide la domnia celor 2 tari romane, au
determinat Poarta Otomana sa faca un experiment prin numirea in cele 2 tari a 2
domnitori atasati turcilor. In Tara Romaneasca, Serban Cantacuzino, iar in
Moldova, Constantin Cantemir. Acesti doi domnitori, au resuit sa puna capat
tentativelor boierimii de a instaura un regim nobiliar. Cel care s-a remarcat a fost
Serban Cantacuzino, care s-a preocupat de refacerea economica si culturala a
Tarii Romanesti, a introdus cultura porumbului, a infiintat prima manufactura de
postav in afumati, a ridicat palatul si manastirea Cotroceni, si a redeschis
I.S.D.R. curs IX Page 1
tiparnita mitropoliei din Bucuresti, unde au fost tiparite prima biblie in limba
romana, in 1683, si Evangheliile in intregime in limba romana.

Dupa moartea lui Serban Cantacuzino, tronul Tarii Romanesti ii revine lui
Constantin Brancoveanu, nepotul acestuia. In timpul domniei unchiului sau,
Brancoveanu a indeplinit functia de aga (minsitru de interne) si mare logofat
(prim minsitru). In cei 25 de ani de domnie, Constantin Brancoveanu a tinut
departe de hotarele Tarii Romanesti imperiile austriac, turc si rus, a construit
manastirea de la Sinaia, de la Horezu, Sambata de Sus, Palatele Mogosoaia si
Potlogi, a tiparit prima harta geografica a Valahiei, si prima istorie a Tarii
Romanesti, scrisa de stolnicul Constantin Cantacuzino. Impreuna cu cei 4 fii ai sai,
a fost mazilit in ziua in care implinea 60 de ani. (15 august 1714). In Moldova, cel
mai important domnitor din acea perioada mai mult d.p.d.v. cultural decat politic,
a fost Dimitrie Cantemir.

La 22 de ani este trimis la Constantinopol, ca rezerva pentru tronul Moldovei.

Invata limbi straine, si elaboreaza studii care ii vor permite in 1716 sa publice o
istorie a Imperiului Otoman.

La 13 aprilie 1711, incheie tratatul dintre Moldova si Rusia, care cuprinde in

principal urmatoarele reglementari:

1. Alianta politica si militara pentru eliberarea Moldovei de sub dominatie

Otomana;
2. Egalitate in drepturi a ambelor parti, Tarul Petru cel Mare obligandu-se sa
lupte cu armata sa alaturi de moldoveni impotriva turcilor;
3. Obligatia lui Dimitrie Cantemir de a-I fi credincios tarului, pedeapsa pt
necredinta fiind pierderea tronului;
4. Era garantata suveranitatea Moldovei, familia Cantemir devenind dinastie
ereditara, iar puterea statului centralizata in persoana domnitorului;
5. Este recunoscuta integritatea teritoriala a Moldovei, intre granitele
stabilite de Stefan cel Mare, inclusiv Basarabia si pana la Nistru;
6. Daca turcii ar fi ocupat Moldova, I se asigura lui Cantemir si urmasilor sai,
ospitalitate in Rusia.

Prin batalia de la Stanilesti, Moldova ramane sub dominatie Otomana, Dimitrie

Cantemir paraseste Moldova, luand cu el sceptrul domniei, (toiagul de argint al
tarii), insotit de cronicarul Ion Neculce, si inca 4.000 de persoane. Devine
sfetnic al Tarului Rusiei, si membru al senatului Imperial. Este cel care, in
1721, il sfatuieste pe Petru cel Mare, sa ia titlul de imparat.

I.S.D.R. curs IX Page 2

 - Literatura juridica romaneasca, din secolele XV-XVI-

Incepand cu secolul al XV lea, in procesul de centralizare a autortiatii statale,

domnitorii romani, cu ajutorul Bisericii au introdus legislatia scrisa, editand
norme cu caracter juridic, politic, economic si ecleziastic.

Primele au aparut pravilele in limba slavona, apoi cele in limba romana, astfel ca
dreptul scris castiga teren in dauna obiceiului juridic.

Nevoia de a incloui obiceiul cu dreptul scris venea din necesitatea unei

reglementari unitare si riguroasa infleunta si de elementele de noutate
intervenite in institutiile statului.

Primele pravile, (codicele de legi) in limba slavona au fost cele de la Targoviste in

1451, tiparita din porunca lui Vladislav al II-lea, cea de-a doua a fost pravila de la
manastirea Neamtului, avand ca izvor principal sintagma lui Matei Vlastarie, 3
Nomo Canonul de la manastirea Bisericani si pravila de la Putna.

Pravilele in limba romana

Prima a fost pravila Sfintilor Apostoli, tiparita la Brasov de Diaconul Coresi.

Ce-a de-a doua este pravila aleasa, din 1632, impartita in 3 parti: prima: drept
canonic, a doua: dreptul civil si a treia: dreptul penal.

A treia pravila este pravila de la Govora, sau pravila cea mica, scrisa la porunca
lui Matei Basarab. Cuprinde pe langa reguli bisericesti si norme cu privire la
casatorie, mostenire, martori, infractiuni si pedepse.

- Primele codifciari ale dreptului romanesc- *subiect de examen

PRIMA, cartea romaneasca de invatatura, aparuta in 1646, in Moldova; este

considerata prima pravila oficiala a Moldovei, tiparita in complexul bisericesc
Treierari din porunca si cu aprobarea domnitorului Vasile Lupu; este prima
legiuire laica, originala, investita cu autoritate legala. A fost scrisa de logofatul
eustatie, domnitorul cerandu-I sa realizeze o opera legislativa unica, in care sa fie
reglementate intr-o maniera unitara toate categoriile de relatii sociale, specifice
societatii medievale romanesti.

Izvoarele acestei reglementari sunt: legea agrara bizantina, si hexabiblul lui

Constantin armenopol, iar in domneiul penal este inspirata de lucrarea
penalistului Italian, Prosper Farinacius. A fost in vigoare aproape 200 de ani, fiind
atat un cod de norme juridice, cat si un manual didactic. Structura legii este
alcatuita din 2 parti:

I.S.D.R. curs IX Page 3

prima parte se numeste pravile tocmite alese si scoase pentru toti lucratorii
pamantului. Cuprinde norme de drept civil, penal si de politie rurala. Partea a
doua este intitulata pravile imparatesti, are dispozitii de natura penala,
referitor la crime si pedepsele aplicate. Cele mai grave fapte, sunt: uciderea unui
jude, calomnierea si injuriile aduse boierilor si dregatorilor, falsificarea de
moneda, distrugerea de locuinte si talharia.

Legitima aparare, in cazul infractiunii de omor, era recunoscuta in urmatoarele

situatii:

1. Uciderea de catre o fecioara, care se apara impotriva siluirii;

2. Uciderea savarsita de teama sa nu fie ucis;
3. Barbatul care isi ucide femeia, prinsa in flagrant delict de adulter;

A doua reglementare importanta, indreptarea legii

Aparuta in 1652 in Tara Romaneasca, opera legislativa importanta, aparuta in

timpul lui Matei Basarab, tiparita la Targoviste, denumita si pravila cea mare.

Izvoarele acestui act normativ, au fost sintagma lui Matei Vlastarie si

nomocanonul lui

In domeniul penal a stat tot lucrarea lui Parinacius. Caracteristica acestei

legislatii, este faptul ca imbina dreptul canonic cu normele juridice laice, aspect
menit sa asigure, unitatea intre stat + biserica. Este atat un cod, cat si indrumator
didactic, care arata cum trebuie aplicat dreptul, in aceasta perioada in Tara
Romaneasca.

Prima parte a codului, cuprinde 417 glave, (capitole) cu dispozitii de drept laic
si canonic.

A doua parte, intitulata pravile imparatesti se refera la judecata arhiereasca si

imparateasca, pentru toate cauzele cuprinzand reglementari de drept penal, pe
langa cele obisnuite, fiind reglementate institutiile coautoratului (la o crima, la o
fapta) si complicitatea, bigamia si incestul.

Partea civila a codului, cuprinde dispozitii privitoare la regimul juridic al

bunurilor, capacitatea juridica a persoanelor, casatorie, mosteniri, proprietate, si
regimul dobanzilor.

In capitolul despre plugari, sunt reglementate raporturile din mediul rural,

asemanator cartii romanesti de invatatura din Moldova. Dispozitiile de drept
canonic, sunt prevazute in partea intitulata nomocanonul dumnezeiesc.

I.S.D.R. curs IX Page 4

Caracteristcile generale ale celor 2 coduri:

- au la baza, zivoare commune, atat literatura juridica, dar si coduri

bizantine.
- Consarca starea de dependent fata de stapnii feudali, fiind reglementate
obligatiile taranilor aserviti, precum si consecintele nesupunerii lor.
- Este reglementat statutul juridic al persoanelor, differentiate din pdv
social, in boieri, stapanii de mosii, tarani liberi, tarani aserviti si robi.
- Se constata o diferenta de tratament juridic in materie penala, astfel
calitatea de boier a faptuitorului este o cauza de micsorare a pedepsei, sau
de inlocuire a pedepselor fizice, cu cele pecuniare. Si clerul se bucura de
situatie privilegiata, beneficiind de un tratament mai bland in situatia
savarsirii unei fapte penale.

Un alt aspect de inegalitate in fata legii, il constituie tratamentul femeii, fiind

considerata inferioara barbatului,astfel ca legea recunostea dreptul barbatului, de
a-si bate sotia.

Sunt prezente in amble legiuri, incriminarea unor fapte privitoare la viata de

familie, la morala, precum si la viata in comunitatile satesti. Judecatorul avea
posibilitatea sa portioneze pedeapsa, in functiile de concluziile din proces.
Mijloacele de proba din cele doua legiuri, sunt hrisoavele (inscrisurile)
jurmanatul, martorii si juratorii. Cea mai utilizata proba, era cea cu martori, fiind
folositi la reactarea testamentelor, a contractelor de vanzare-cumparare, in cauze
privind granituirea si revenidcarea. In ambele legiuri se face diferenta intre
martori si juratori. Martorii erau persoane fizice, de orice conditie sociala, pe
cand juratorii trebuiau sa fie de aceeasi conditie sociala cu impricinatul,
stabilindu-se un nr fix intre 4 si 48 de juratori, pe cand nr martorilor era
nelimitat.

Martorii declara despre o situatie cunoscuta, pe cand juratorii vin sa sustina un

juramant deja depus.

- Alte acte cu putere normativa elaborate de cancelaria domneasca –

1. Cartea domneasca = act emis de cancelarie, ca urmare a desfasurarii

proceselor, atat in fata domnitorului, cat si in fata divanului, care cuprindea
precizarea detaliata a procedurilor de judecata utilizate;
Categorii de carti domnesti:
o Carte domneasca de asezamant= stabilea regulile de functionare a
institutiilor ecleziastice si de educatie;

I.S.D.R. curs IX Page 5

 o Carte domneasca de danie = cuprindea donatiile facute de domnitori
unor persoane loiale, sau bisericii;
o Carte domneasca de intarire => emisa pt confirmarea unor
proprietati sau a unor privilegii;
o Carte domneasca de judecata => hotararea domnitorului;
o Carte domneasca de volnicie => mandate de aducere;

O alta categorie de acte puteau fi emise de autoritatile ecleziastice astfel ca

patriarhul, mitropolitul si episcopii, puteau sa emita carti de adeverire, de
afurisenie si de blestem. Egumenii de manastiri emiteau carti de judecata in cauze
privitoare la dogma religioasa. Marii dregatori emiteau carti conform atributiilor
specifice.

I.S.D.R. curs IX Page 6