Romania moderna

Curs introducitv
Principatele romane, desi au fost sub stapanire turceasca, si-au pastrat elitele ortodoxe. Asta
nu se poate vorbi de bulgari, sarbi, greci.
Tribunalul tinutal devine prima instanta de judecata (legat de regulamentele organice)
Odata cu instituirea regulamentelor organice, statul a cunoscut o cu totul alta organizare.
Prin istoria moderna a romanilor se intelege acea perioada marcata de structurarea natiunii
romane moderne, reorganizarea moderna.
Natiunea este o comunitate umana, avand o forma specifica de identitate bazata pe 3 elemente
comune: originea etnica, limba specifica si traditia istorica, comunitate de la care emana
singura forma legitima de suveranitate. Cele trei elemente le intalnim la fiecare popor, dar nu
in aceeasi masura. Pentru unele traditia istorica primeaza, pentru altele elementele ce tin de
limba, etc.
In sec XIX, se consacra ideea ca nimeni nu poate guverna decat in numele natiunii.
Conducatorul este esentializarea vointei natiunii. Puterea nu mai venea de la Dumnezeu, ci de
la popor. O schimbare fundamentala. Dezvoltarea moderna a statului presupune asumarea
catorva principii noi care definesc rolul statului:
- Statul este unicul detinator al violentei legitime (carcera), asta facandu-se in baza
deciziei judecatoresti, evident. rna a statului si dezvoltarea moderna a societatii.
- Domnia legii, autoritatea textului legislativ. Domnia legii presupune egalitatea in fata
legii. Acest principiu devine universal acceptat in europa spre sfarsitul secolului.
- Administrarea exclusiva a veniturilor publice. Pana acum, monarhul dispunea de
veniturile publice fara a da explicatii pentru modul de cheltuire.
- Separarea puterilor in stat. Executiva, legislativa, judecatoreasca. Acestea trei devin
ceva concret fiind pusa in execitarea de institutii. Acest sistem nu se bazeaza pe o
separare mecanica a acestor puteri. Fara colaborare intre institutii aceste puteri nu pot
functiona in mod coerent, corect. Sec XIX consacra ideea separarii justitie de resturile
ramurilor guvernarii. Inamovibilitatea judecatorilor (judecatoru intr-un anumit mandat
nu poate fi scos din functie (caut sensul principiului).
Dezvoltarea moderna a societatii a presupus in primul rand circulatia mai rapida si fara
oprelistie a marfurilor, a ideilor, a oamenilor.
Libera circulatie a ideilor se bazeaza pe libera circulatie a textului scris. Dispar restrictiile
referitoare la publicarea si circulatia textelor. Pana atunci biserica, in special, obisnuia sa
intocmeze liste cu carti, texte interzise. Treptat aceste cenzuri dispar. Rolul universitatilor
creste. Franta si Germania devin nuclee a culturii europene.
Libera circulatie a oamenilor este rezultatul modernizarii mijloacelor de transport,aceasta
evolutie avand la baza motorul cu aburi. La inceput transportul pe apa, iar apoi in a doua
jumatate a sec XIX apare trenul.
Dezvoltarea sistemul bancar moderrn bazat pe o banca nationala care emite moneda si prin
banci comerciale a caror activitate este reglementata prin lege.

1
Romania moderna

Perioada care incepe cu a doua jum a sec XIX si se termina in primele decenii ale sec XX
surprinde aceasta evolutie, cand se petrec aceste fenomene in Principate.
Sfarsitul epocii moderne este marcat de inceputul primului razboi mondial (constituirea
Romaniei Mari care pune statul pe un alt statut international, in fata unor noi probleme, aduce
prezenta unor minoritati, probleme de uniformizarea administrativa a statului etc (probleme)
Istoriografia privind inceputul epocii moderne in istoria romanilor
Xenopol considera ca istoria romanilor incepe prin sec al XVIII, epoca moderna debuteaza
inspre jum sec al XVIII. Iorga o plasaeaza pe la sfarsitul sec al XVII si inceputul sec XVIII,
punand accent pe evolutia culturala.
In per comunista: primul eveniment care marca tranzitia la moderna: Revolutia burghezo-
democrata de la 1848 trecerea de la oranduirea feudala la cea capitalista. Apoi s-a mers pe
coborarea acestei borne cronologice catre consacrarea evenimentelor din 1821 (revolutia lui
Tudor Vladimirescu) ca marcand inceputul epocii moderne.
In imperiul otoman, cu exceptia principatelor romane, religia dominanta era cea musulmana,
iar crestinii aveau un regim juridic si un statut social inferioare musulmanilor. In schimb, in
Principatele romane, practicarea religiei islamice era interzisa, precum si casatoriile intre
crestini si musulmani, religia ortodoxa era dominanta, iar regulile de drept din Imperiul
Otoman nu erau in niciun fel aplicate. Deci, un regim juridic diferit de restul Imperiului
Otoman.
3 perioade mari:
1. jum sec XVIII- pana la regulamentele organice: cand structura statului si profilul
societatii raman asemanatoare cu cele din perioada anterioara manifestandu-se
anumite tendite de schimbare.
2. Adoptarea regulamentelor organice in 1831 –revolutia de la 1848: este o per
marcata de instituirea unui regim politic modern de inspiratie ruseasca si de profil
autoritar.
3. 1848-1866 marcata de afirmarea natiunii romane pe plan intern si international si de
structurarea statului roman modern prin unirea de la 1859.
Pentru prima perioada, institutiile sunt domnia, divanul domnesc, ispravniciile si divanurile
judecatoresti. Domnia ramane in continuare din mila lui Dumnezeu si domnul este singurul
stapanitor. Deci, puterea domnului venea de la Dumnezeu. Autoritatea lui era cenzurata doar
de traditie si de regulile de drept scrise sau nescrise, dar pe care le putea modifica. Statul era
tot un fel de stapanire domneasca. Dregatorii erau numiti de domnitor. Ei aveau functii in
institutiile de organizare a statului.
Organizarea societatii: 3 categ mari:
1. Boierimea, stapanitoare de mosii sau parti de mosii. Un stapan de mosie era
recunoscut ca boier doar daca avea un rang aferent unei dregatorii. Aceste ranguri erau
de la mic la mare (șătrar, pitar, medelnicer, clucer, comis, paharnic, ban, agă, spătar,
postelnic, hatman, vornic si logofăt).

2
Romania moderna

2. Mazilii: erau proprietari de pamant, cu stramosi boieri, dar care nu aveau titlul de
boieri neavand ranguri. Aveau scutiri partiale si aveau un rol important in treburile
zonei respecive. Primeau si diferite scutiri cu ocazia unor servicii facute.
3. Taranii. Aveau un lot in folosinta, un numar de vite la fel. Obligatiile taranului fatad e
stapan erau destul de mici. Trebuia sa presteze intre 6 si 12 zile (asc pe final II) de
claca in Moldova...
Pe langa claca, plateau a zecea parte din productie.
Biserica: preotii de aprohie (cei care slujeau in biserici in contact direct cu enoriasii) si
clerul monastic. 2 episcopii in Moldova: Roman si Husi.
3 in T. R. : Ramnic (sediul la Craiova) si Buzau si Arges
**Toponimia iasului: ion Tipican, Iasi de la 1840 ( V. Alecsandri)**
Situatia politica: domnia fanariota continua si dupa tratatul din 1774, domnii fiind numiti si
maziliti de catre sultan, dar beneficiind de sprijinul Rusiei, boierimea pamanteana solicita tot
mai insistent revenirea la domnia pamanteana. Din cauza influentei covarsitoare a
ambasadorului rus de la Constantinopol, domnii fanarioti si candidatii la domnie cauta tot mai
mult sprijinul Rusiei, tradand interesele otomane.
Ca tendinta generala, marile familii boieresti pamantene in memorii si proiecte de reforma
pledeaza pentru limitarea drastica a prezentei fanariotilor in dregatorii si in ierarhia
bisericeasca si pentru autonomie interna.
Cu toate ca la 1822, domnii fanarioti sunt inlaturati, iar sultanul alege doi boieri pamanteni
pentru scaunele domnesti din Principate, regimul politic si organizarea sociala raman in linii
generale aceleasi pana la instituirea Regulamentelor Organice. Schimbarea funamentala este
odata cu regulamentele organice. Domnii si acum erau din mila lui dumnezeu etc.
Pentru aceasta perioada, principalele izvoare pe care le avem la dispozitie sunt cuprinse in
Colectiile de documente publicate de (Uricariul 25 vol), de Gheorghe Ghibanescu (Surete si
izvoare, 22 vol) si Nicolae Iorga (Studii si documente). Lor li se adauga izvoarele narative
precum: Jalnica tragodie a Moldovei, Alecu Beldiman; Memoriile lui Zilot romanul,
Istoria Moldovei pe 500 de ani a lui Manolache Drăghici; Insemnarile lui Costache Sion?;
Marea arhondologie a Moldovei a lui Costandin Sion; Memoriile principelui Nicolae Șuțu;
Memoriile lui Radu Rosseti, volumul Ce am auzit de la altii.
Curs II. Originile chestiunii romane ca problema internationala (1774-1853)
1770-1774: ocupatie militara ruseasca. Cnezia Moldovei si Cnezia Valahiei : titlurile primite
de principate in timpul ocupatiei. Exprima dorinta de a fi integrate de țarină.
Prima oara, dregatori din divan primeste atributiuni precise. Pana atunci ei primeau sarcini
dupa necesitati.
Razboiul ruso-turc din 1768-1774, incheiat cu pacea de la Kuciuk-Kainardji a adus cateva
importante schimbari in privinta statutului politico-juridic al principatelor, dar si a situatiei
interne. Acest tratat, este primul act international care reglementeaza statutul principatelor in
cadrul imperiului otoman, trecand peste faptul ca in drept chestiunea tinea de politica interna a
portii. In istoriografie, aceast aspect s-a bucurat de o atentie crescanda, istoricul american,
Keith Hitchins ajungand sa puna problema inceputurilor moderne in istoria romanilor pe
seama modificarilor aparute in ceea ce priveste statutul international al principatelor, la 1774.

3
Romania moderna

Tratatul prevede la art XIV ca Principatele romane se vor bucura de aceleasi privilegii si
imunitati ca pe vremea cand imparatea Murad al IV-lea.
Prevederea tratatului este extrem de importanta pentru ca recunoaste un statut special unic al
Principatelor in raport cu restul teritoriului otoman.
Principalele privilegii si imunitati asa cum rezulta ele dintr-un act intern al Portii emis in 1755
sunt de natura juridica, nu politica. Ele confirma interdictiile privindu-i pe musulmani si
practicarea cultului islamic.
Alte prevederi se refereau la obligatiile economice ale Principatelor fata de imp otoman: plata
tributului, livrarea de cereale, oi, cherestea, miere, unt si alte produse catre capitala
Imperiului.
De asemenea, tratatul prevedea dreptul Rusiei de a vorbi (doit de parle) in numele respectarii
privilegiilor si imunitatilor Principatelor.
In 1779, in urma conventiei de la Aynalak Cavak? privind statutul Crimeei, exista o prevedere
referitoare la Principate in care dreptul de a vorbi este inlocuit cu dreptul de interventie, care
obliga autoritatile otomane sa dea un raspuns oficial scris sesizarilor abasadorului rus.
Ca urmare a acestei conventii se continua negocierile privind deschiderea a trei consulate in
Imp otoman: la Iasi, Bucuresti si Salonic.
Chestiunile politice: boierii au cerut instituirea domniei de tara, otomanii au mentinut domnia
fanariota cu acodrul Rusiei. In 1770, armatele otomane au patruns in T.R., un detasament rus
l-a prins pe Grigore Ghica si a fost dus si tinut la Petersburg pana in 1774. Rusia a facut o
targuiala pentru a-l impune domn.
Imperiul rus a izbutit, in urma unor indelungi insistente sa smulga imperiului otoman o
reglementare privind problema destituirii domnilor in conditiile stabilirii unei durate minime a
domniei. Prin Hatt-i Sharif-ul din 1802, imp otoman stabileste domnia in principate la 7 ani,
domnul neputand sa fie mazilit inainte de termen decat in urma unei vinovatii dovedite de o
ancheta facuta de o comisie formata dintr-un dregator otoman si un functionar rus. Altfel
spus, domnii nu mai putea fi destituiti pana la 7 ani fara acordul Rusiei.
Ca urmare a tratatelor ruso-turce din per 1774-1829, Principatele romane au ajuns obiect de
compensare teritoriala a echilibrului politic intre Marile Puteri la Dunare.
In plan intern, consecinte: Rusia acorda sprijin boierimii pamantene pentru a obtine
reglementari din partea imperiului otoman care sa limiteze ponderea fanariotilor in dregatorii.
Senedul (acte interne ale Portii) din 1783, si hattisheriful din 1802, precizeaza intaietatea
boierilor pamanteni la dregatorii, spunand ca domnul are dreptul sa numeasca fanarioti doar in
dregatoriile strict legate de persoana sa, cum ar fi postalnicia (secretarul personal al
domnului), agia, armasia.
Atitudinea Rusiei a fost mult mai dublicitara in ceea ce priveste Biserica, nu a sprijinit
tendinta limitarii prezentei ierarhilor fanarioti, dimpotriva episodic a incurajat-o, mai ales in
T.R., iar in Moldova a incercat in repetate randuri sa obtina numirea unui mitropolit educat in
Rusia si fidel politicii rusesti.

4
Romania moderna

O ultima consecinta, in timpul ocupatiilor rusesti 1770-1774, 1788-1792, 1806-1812,

principatele au fost conduse de guvernatori militari si au fost introduse practici si proceduri
administrative dupa mod rusesc, bazate pe ierarhizarea organizatiei, specializarea atributiilor
functionarilor si suprematia legii scrise.
Aceasta etapa, in istoria problemei romanesti/ chestiunii romane, avea sa cunoasca ajustari
importante ca urmare a crizei anului 1821, pricinuita de miscarea eterista si de miscarea
condusa de T. Vladimirescu.
Ca urmare a faptului ca imp otoman a refuzat sa-si retraga trupele din principate dupa
inabusirea celor doua miscari si ca a numit domni doi boieri pamanteni fara acordul Rusiei, in
1822 Rusia a rupt relatiile diplomatice cu Imp Otoman. Ca urmare a acestui fapt, autoritatea
otomana in Principate s-a consolidat fara a fi incalcata grav autonomia lor.
Restaurarea si consolidarea autoritatii rusesti avea sa se produca ca urmare a tratatului de la
Adrianopol din 1829, precedat de conventia de la Akkerman din 1826. Aceste doua acte, pe
deoparte, definesc cu mai multa precizie distinctia teritoriala si juridica dintre imp otoman si
principatele romane: granite pe talvegul Dunarii. Infiintarea unor corpuri militare pamantene
numite militii care aveau sa functioneze atat ca jandarmerie cat si ca armata.
Autonomia interna garantata, numita in tratatul de la Adrinanopol autonomie nationala, domn
ales de elita locala pentru 7 ani (Akerman), pe viata (Adrianopol), intocmirea unor
regulamente interne cu rol de legiuri generale (atat in Akerman, cat si Adrianopol).
Suplimentar, tratatul de la Adrianopol, prevede retrocedarea raialelor Turnu, Giurgiu si Braila
catre T.R. Dreptul principatelor de a avea insemne nationale si drepturile vaselor fluviale de a
naviga sub pavilion romanesc.
Altfel spus, prin cele doua acte, autonomia principatelor capata o mult mai lara dimensiune
statala.
1829-1853: doua tendinte in ceea ce priveste chestiunea romana. Pe deoparte se remarca
accentuarea ingerintei rusesti prin instituirea protectoratului ca forma de garantare si
supraveghere a respectarii autonomiei celor doua principate. Nicolaie Iorga avea sa numeasca
acest protectorat cu formula Protectorat proconsular scotand in evidenta autoritatea
covarsitoare a consulilor rusi din principate.
O a doua dimensiune a acestei perioade este legata de incercarile Mariei Britanii si Frantei de
a bloca influenta ruseasca si de a incuraja elita locala sa se manifeste in mod autonom. In
toata aceasta perioada, Anglia a sustinut ideea ca atata vreme cat Principatele raman vasale
Portii, perioculul unei anexiuni rusesti scade semnificativ. De aceea au incurajat elita locala sa
promoveze dialogul politic cu imperiul otoman.
Spre deosebire de Anglia, Franta si-a manifestat sprijinul pentru o politica nationala
romaneaca de pe la inceputul anilor 40 ai sec XIX-lea, incurajand prin consulate trimiterea de
tineri la studii in Franta, manifestarea mai demna a unei opozitii fata de Rusia din partea
boierilor si mai ales constituirea unei partide nationale care sa sustina cauza emanciparii
politice a romanilor de sub orice forma de dominatiei straina. La aceasta politica Franceza a
contribuit si propaganda romaneasca in strainatate axata pe doua teme: caracterul neolatin, nu
slav, al poporului roman (Ion Ghica, scrisori catre V Alecsandri, Colonelul Colleti).
A doua idee este unirea Moldovei cu T.R. Poate fi solutia blocarii accesului Rusiei la Dunare.

5
Romania moderna

Regimuri si institutii politice (1774-1866)

Principala schimbare in sec al XIX-ela este de natura ideologica, evident insotita de alte
schimbari.
Puterea nu mai vine de la dumnezeu ci puterea vine de la societate. Orice forma de putere
publica are nevoie de legitimitate, trebuie sa fie suspusa cetatenilor dintru stat. Poate veni din
societate atunci cand o elita politica pretinde ca reprezinta interesele societatii chiar daca nu
era un vot universal.

Regimul fanariot
Este o conventie istoriografica pentru a explica trasaturile unui regim politic si ale unui veac
cu prezenta constanta a domniei fanariote. Dintre istoricii care s-au pronuntat pe baze
documentare serioase asupra acestui regim, A. D. Xenopol a sustinut ca trasatura
fundamentala este regula desemnarii domnilor de catre sublima Poarta, iar N. Iorga a insistat
asupra aspectelor de continuitate intre epoca anterioara si cea fanariota parand mai de graba a
contesta prezenta unui regim fanariot (Cultura romana sub fanarioti si Au fost romanii sub
regim fanariot?- conferinte, citesc).
In perioada comunista, in cursul anilor 70-80, s-a formulat ideea unei perioade prefanariota
sau protofanariota, de tranzitie catre regimul fanariot (Florin Constantiniu si Andrei Pippidi-
istorici ai acestei linii), idee pe care o regasim si in ultimul tratat al Academiei.
Numitorul comun al istoriografiei privind regimul fanariot este reprezentat de ideea ca acest
regim este unul al dominatiei otomane, o forma prin care imperiul otoman creste controlul si
presiunea asupra principatelor romane. Nicolae Mavrocordat este primul mare dragoman al
portii numit domn in Principate (1711). Una din trasaturile fundamentale ale regimului
fanariot este calitatea canditatilor la domnie de functionari otomani, regula foarte rar incalcata
de turci in sec al XVIII-lea.
Victor Papacostea (curs universitar)- rasfoiesc
Marele dragomanat al Portii este prima functie care putea fi ocupata de un crestin in imperiul
otoman. Primul mare dragoman- Panaiotis Nicosius.
Regimul fanariot se construieste pe filiera relatiei personale dintre imperiu si domnii din
principate. In sec al XVIII-lea, dependenta domnilor fata de poarta creste foarte mult.
Trasaturile regimului fanariot:
1. Instabilitatea domniei, cauzata de repetatele crize din imperiul otoman, obiceiul
marilor viziri de a schimba inalti dregatori la numirea in functie, permanenta nevoie de
bani si venalitatea inaltilor functionari otomani, competitia intre familiile fanariote cu
aspiratii la domnie.
2. Preocuparile constante legate de eficienta sistemului fiscal materializate uneori prin
reforme fiscale. Tendinta insa nu a fost mentinuta. Au fost si domni care au marit
impozitele: s-a ajuns sa se impune 12 sferturi, deci de 3 ori mai mult.

6
Romania moderna

Ludea- grup de 4-8 familii. Pana la Mavrocordat, suma de bani era platita pe sat, el a
introdus responsabilitatea personala. Nu a fost mentinuta aceasta idee, insa s-a ajuns la
responsabilitatea colectiva (ludea). Adevarate schimbari la nivelul sistemului fiscal
aveau sa se produca in perioadele de ocupatie ruseasca si in timpul ultimilor domni
fanarioti sub presiunea Rusiei. Aceasta reforma fiscala se baza pe 2 idei fundamentale:
- Stabilirea sumelor incasate prin biruri si a cheltuielilor domniei in decursul unui
an la inceputul anului cu acordul divanului
3. Incercarea de a impune suprematia legii scrise in raport cu obiceiul pamantului si de a
elabora coduri de legi in acest sens.
4. Dependenta de factorii externi incepand cu a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,
mai ales de consulii rusi, dupa 1782. Ca urmare a presiunilor exercitate de Rusia si a
prevederilor din tratatele cu Imp. Otoman. Astfel, in mod paradoxal, cu toate ca durata
anilor de domnie creste, treptat si ajunge la 7 ani dupa 1802, posibilitatile domnului
fanariot de a guverna dupa propria vointa scad semnificativ. Motivul principal este
presiunea Rusiei, materializata prin consuli. Alaturi de Consuli functioneaza ca factor
de presiune si marile familii boieresti sprijinite deseori de Rusia impotriva domnilor
fanarioti. Scopul nu este trecerea la domnia pamanteana, ci slabirea si aservirea
domniei fanariote.
5. Inrudirile pronuntate dintre familiile domnitoare fanariote si boierimea pamantana,
incurajarea de catre domnii fanarioti a legaturilor matrimoniale dintre boierii fanarioti
si cei pamanteni a devenit o veritabila politica in a doa jum a veacului al XVIII-lea
rezultand increngaturi de rudenie, complexe complicate.
Boierimea pamanteana a adoptat o atitudine de coabitare cu regimul fanariot, in sensul ca
atunci cand domnia a fost puternica s-a supus, iar atunci cand domnia a fost slaba s-a
impotrivit. Marilie familii boieresti pamantene nu au renuntat niciodata la ideea domniei
de tara, dar nu le-a stat in putere sa o impuna, atata vreme cat Imp Otoman si Rusia au
avut interesul sa mentina domnia fanariota.
Mai mult succes au avut demersurile boierimii pamantene in a limita prezenta boierilor
fanarioti in divan. Boierimea pamanteana a fost dominanta in divan in tot veacul al XVIII-
lea. Ca urmare a acestui fapt, in timp creste autoritatea politica si prezenta in divan a
catorva mari familii boieresti care devin o veritabila oligarhie.

Regimuri si institutii politice. continuare

Din 1815, Rusia nu mai poate interveni unilateral in Imp Otoman. Dar, rusia nu renunta la
planurile sale balcanice. Sprijineau astfel fortele centrifuge care puteau pune probleme imp
otoman. Da mai multa importanta miscarilor nationale.
1815- concertul european. Interzicerea unei interventii unilaterale. Nici unei puteri nu ii este
ingaduit sa rezolve o problema pe cont propriu o chestiune care tine de ordinea europeana.
Din acel moment imperiul rus nu mai poate practica politica de pana atunci.
Eteria a fost incurajata de elemente din aristocratia militara si civila ruseasca. Eteria= fratia.
organizatie constituita la Odessa
Mai existau si eterii culturale, cea de pe la Viena de exemplu, edita ziarul Telegraful grecesc.

7
Romania moderna

Una pe la Paris, se ocupa de chestiunea culturii grecesti. Promovau limba greaca. Ofereau
niste burse sutdentilor greci care voiau sa studieze la Paris.
Importanta eteriei de la Odessa rezulta din ceea ce era Odessa. Era prin 1803, un sat, s-a
construit un port si s-a dezvoltat un oras. Era pus acolo un guvernator. Odessa a fost un fel de
oras autonom. Guvernator a fost numit unul din ilustrii emigranti francezi din Rusia (primul
viitor primministru din timpul restauratiei). Odessa a devenit locul preferat de vacanta a
aristocratiei rusesti.
Oficialii rusi de cei mai inalt rang au fost sprijinitori ai Eteriei si au vazut in ea o miscare care
sa dea Rusiei prilejul de interventie ca un pacificator. Incercarile Rusiei de a crea un conflict,
prin tatonari cu Austria, a esuat. Atunci apare acest context de la 1821. Miscarea de la Odessa,
din jurul acestei tovarasii, al celor 3, oficialii rusi au protejat aceasta chestiune. In primul
rand, la propunerea lui Capodistria, originar din instula Corfu, ministrul de externe in
ministerul de externe al afacerilor orientale care se ocupa de Balcani, de Imp Otoman si de
Asia.
Al. Ipsilanti, feciorul lui Constantin Ipsilanti, fost domn fanariot in T.R., mort in 1818, la
Petersburg. Ipsilanti isi pierduse mana stanga, era aghiotant al tarului si era general in rezerva
in armata rusa. Cei 3 l-au contactat pe Capodistria, iar el l-a propus pe Al. Ispilanti. Acesta din
urma ajunge efor general, adica conducator. Era o structura masonica politica, in subsidiar,
pentru ca la suprafata aveau o activitate comerciala.
Era o prevedere conform careia nici un crestin rotodox care a activat ca functionar otoman nu
poate fi inititat in secretele Eteriei si facut membru. Ispilanti a eliminat asta si a inceput
recrutarea de functionari otomani.
De ce avea rusia interesul sa declanseze asa ceva?
Pt ca nu mai putea interveni in mod direct si se baza pe interventia otomana. Interventia lor va
ingadui rusiei sa intervina ca factor pacificator.
Ipsilanti a reusit sa-i convinga pe ceilalti membrii ai consiliului conducator sa schimbe planul
de actiune. De la o revolta declansata in Grecia, se ajunge la o actiune in Principatele romane.
Reusise sa-i recruteze pe domnul Mihail Șuțu si pe Iacovachi Rizo, in Moldova, si o parte din
boierii pamanteni. Deci, clar, rusii au fost amestecati de la inceput.
Al. Ipsilanti, alaturi cu 200 de oameni, au strabatut, timp de o zi si o noapte, intreaga
Basarabie de la Odessa pana la Sculeni. La Sculeni stateai cel putin 48 de ore in carantina. El
a trecut imediat. A fost clar ajutat de oficiali.
A ajuns la Iasi. A intrat in audienta la Mihail Șuțu. A doua zi dimineata, in Biserica Sf.
Nicolae Domnesc, a avut loc o ceremonie in care mitropolitul Moldovei l-a incins cu sabia de
aparator al credintei si Divanul a luat o decizie prin care i s-a ingaduit lui Ipsilanti sa adune
oameni, cai de pe mosii. A adunat o trupa de 4000 de oameni.
Mihail Șuțu a parasit tara.
Ipsilanti pleaca spre Bucuresti.
Aspect imp legat de esecul miscarii: negocierile cu Milos Obrenovici esuate si scrisoarea
trimisa acestuia din urma interceptata de turci care afla ce se puneau la cale.

8
Romania moderna

In acest context devine imp izbucnirea unor tulburari in T.R. pentru ca garznizoanele de la
Vidim si Silistra aveau garnizoane serioase ce il impiedicau pe Ipsilanti sa treaca dincolo de
Dunare. Aici a fost planul cu Vladimirescu. Niste contacte intre Vladimirescu si Eterie au
existat inca din toamna lui 1820.
Organizatorul Eteriei la Bucurestie, era consulul rus, Alexandru Pini. El este cel care
oerganizeaza celula eterista de la Bucuresti, construita in jurul a 3 personaje Iordache
Olimpiotul, Bimbasa Sava si Ioan Farmache.
Alexandru Suțu a fost omorat pentru ca a refuzat sa fie initiat in Eterie. Inainte de a muri, i-a
chemat pe cei mai imp boieri pamanteni ai tarii. Pe ei ii mandateaza sa ia conducerea
provizorie a tarii. Sotia sa incearca, prin Pini, sa obtina domnia fiului ei, Nicolae Suțu.
Se contureaza doua tabere: una la Bucuresti, in jurul consulului rus, cu oameni fideli Rusiei si
care urmareau o actiune politica impotriva imp otoman, obtinand eliberarea de sub
suzeranitate turceasca; a doua, condusa de Grigore Brâncoveanu care incearca sa blocheze
numirea unui domn fanariot si sa impiedice actiunile lui Pini. Lucrurile merg in directia asta
pe toata vara si toamna lui 1820.
Acum apare Tudor Vladimirescu, supus rus. Este chemat la consulat. I se spune ca se
pregateste o miscare a grecilor. Pe 14 ian, semneaza intelegerea cu cei 3 capitani, oamenii lui
Pini (ca actionau impreuna...).
Primeste mandat sa provoace o revolta in Oltenia, in numele Eteriei. 14/15 ian pleaca spre
Oltenia.
Ploiesti, Tismana. Aici pregateste o adunare si anunta ca vrea sa scape tara de asuprire. Pe de
alta parte, a doua zi trimite la Vidim un arz catre Poarta prin care spune ca nu s-a ridicat
impotriva Sultanului ci asupritorilor din tara. Joaca la doua capete. A fost convins de Dimitrie
Macedonski ca Rusia nu va interveni.
Feb/martie: Vladimirescu si Pini se cearta pentru ca primul e acuzat ca nu urmareste planul
stabilit.
Ramane in Oltenia si se organizeaza acolo pana in jumatatea lui Martie. In acest context
intervine dezvuarea: Rusia nu va interveni.
Incepe Goana spre Bucuresti: urmarea sa ocupe Bucurestiul inaintea lui Ipsilanti si sa profite
de situatia in care au fost pusi boierii. De ce? Era numit un nou domn. Daca se inchinau se
termina orice sansa sa scape de domnii fanarioti, iar daca se razvrateau putea avea un succes
temporar, dar puteau sfarsi prost. Asa ca ei fug la Brasov.
Vladimirescu ajunge primul in Bucuresti. El devine singura forta de organizare de care mai
dispunea tara. Are negocieri cu Ipsilanti. Bimbasa Sava ii da o parte de scrisori lui Ipsilanti.
Tudor este acuzat ca se intelege cu dusmanul. Vladimirescu ramane in Bucuresti pana cand
turcii ajung la cativa km de Bucuresti. Se retrage in Nord si ramane la Golesti. De aici a fost
ridicat. A fost abandonat de capitanii lui.
Deci, principalul element sta in interventia sau nu a Rusiei. De asta depindeau evenimentele.
Dar, si represaliile otomanilor. Intre aceste doua limite se gandeau lucrurile.

9
Romania moderna

Rezultatul: se renunta la maniera de guvernare prin domniile fanariote. Turcii cheama doua
deputatii, una din T.R. si Moldova care sa comunice vointa poporului. Se fac acele memorii
prin care cer un domn pamantean s.a. Carvunarii cer un regim constitutional. Se ajunge la
domniile pamantene. Societatea de atunci era foarte legat de traditie. Gandea boiereste.
Evenimentele anilor 1821 distrug complet increderea otomana in fanarioti, in functionarii
crestini ai Portii. De asemenea, aceleasi evenimente impiedica Rusia sa contracareze actiunile
otomane in principatele romane. Ocupatia militara otomana se prelungeste si doua deputatii
boieresti sunt chemate la Constantinopol. Cu toate ca Rusia potesteaza, implicarea unor
oficiali rusi (Alexander Pini- consul la Bucuresti, Capodistria – ministrul de externe al Rusiei,
alti supusi rusi precum Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu) este folosita ca argument
de Anglia si Austria pentru a bloca o interventie mai ferma din partea Rusiei.
Aceasta situatie da mana libera imp otoman. Toata T.R. este ocupata, numiti doi caimacami
fanarioti, armatele otomane urca pana pe la linia Barlad-Bacau si stau pana pe la 1824.
Cu toata slabirea puterii rusesti avand ca urmare numirea de domni pamanteni, regimul si
institutiile politice raman in linii generale aceelasi ca cele din vremea ultimilor domnii
fanariote. Moldova- Ionita Sandu Sutrza si T.R. - Dimitrie Grigorie Ghica.
In planul legitimitatii politice domnii pamanteni raman „din mila lui Dumnezeu, singuri
stăpânitori” cu toate ca isi face simtita prezenta o forma incipienta de legitimitate nationala,
numirea domnilor pamanteni fiind perceputa ca o victorie a romanilor asupra grecilor.
Institutiile statului raman aceleasi, dar domnii sunt nevoiti, mai ales in Moldova, sa
imboiereasca multi mazili si să ridice la ranguri inalte boieri marunti (este o mare migrare a
marilor familii boieresti, in special la Cernauti si Chisinau).
In privinta reformelor pot fi remarcate masuri in domeniul fiscal privind vechea problema a
scutelnicilor, a problemei suditilor (calitatea de supus al unei puteri crestine era avantajos pt
ca nu te supuneai legilor tarii si nu plateai impozit. A incercat sa ii supuna impozitelor) si a
impozitarii veniturilor obtinute de mananstirile inchinate.
Perioada domniilor pamantene a fost una framantata d p d v politic din cauza confruntarilor
continue dintre boierimea ramasa in tara, beneficiara de ranguri si functii si boierimea
refugiata in austria si rusia care se considera depozitata/deposedata de drepturile sale la aceste
ranguri si functii.

Regulamentele organice
Schimbari fundamentale la nivelul regimului si al institutiilor politice aveau sa se produca
odata cu restituirea regulamentelor organice (1831- T.R.; 1832- Moldova), introduse sub
ocupatie rusească. La Akerman s-a hotarat pt prima oara introudcerea unor asezaminte
regulamentare.
Cel care avea organizarea eficienta a comisiilor de redactare a regulamentelor organice s-a
datorat celui de-al trei prezident plenipotentiar numit de Rusia, generalul Pavel Kisselev.
Prevederi privind regumul politic:
- Domnia pe viata ramane „putere stapanitoare cum a fost si pana acum”, cu largi
prerogative executive, legislative si judecatoresti

10
Romania moderna

- Domnul trebuie sa fie ales de o Adunare obsteasca extraordinara compusa din 132
boieri in Moldova si 151 pt T.R., reprezantand atat boierimea marea cat si cea
provinciala
- Domnul este stapanul puterii executive, numind si destituind din toate functiile fara
niciun fel de opreliste cu exceptia membrilor adunarilor obstesti
- Domnul numeste si destituie membri Sfatului administrativ, instituita care a ilocuit
Divanul. Avem 6 dregatori : mare logofat, nu mai este seful cancelariei domnesti ci
ministru de interne, conducatorul administratiei centrale si celei locale. La centru,
ministerul de interne era organizat in departamente, iar a nivel local era reprezentat de
ispravnici cu atributiuni exclusiv administrative. Ispravnicul se ocupa numai cu
administratia.
Marele vistiernic devine un fel de ministru de finance, principala sarcina fiind
elaborarea bugetului.
La nivel local ispravnicul administra un tinut prin intermediul samesului.
Marele postelnic nu mai este secretarul personal al domnitorului ci este secreatrul de
stat, cel care avizeaza toate actele oficiale.
Se infiinteaza marele logogfat al dreptatii sau ministru al drepatii, care se ocupa
cu organizarea tribunalelor si punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti.
Marele logofat al credintei , un fel de ministru al cultelor si invatamantului care
gestoioneaza relatia cu cultele religioase si supravegheaza activitatea scolilor din cele
doua principate.
Marele spatar in T.R. respectiv Marele hatman in Moldova , comandanti ai militiei
pamantene infiintat pe baza regulamentului.
Pompierii apar tot acum, arhivele, avocatura publica.
- In plan administrativ, domnul intocmeste proiectele de pravila prin intermediul
sfatului administrativ si intareste pravile sau legile.
- Adunarea obsteasca era formata din 35 de membri in Moldova si 42 in T. R..
Membrii de drept erau inaltii ierarhi. Jumate din membri erau alesi de colegiul
capitalei, acolo unde aveau rezidenta fiscala marii boieri, iar jumatate erau alesi la
nivel local, cate doi de tinut, respectiv judet. Alegerile aveau loc odata la 5 ani. Atat
alegatorii cat si cei alesi trebuiau sa fie stapani de avere miscatoare si sa aiba rang
boieresc.
In activitatea adunarii obstesti se introduc cateva proceduri de factura parlamentara
europeana: orice decizie atat in plen cat si in comisii nu se poate lua decat cu
multimea glasurilor (vot majoritar), procedura amendamentului permitea deputatilor
prin vot majoritar sa propuna modificari ale legii. Mesajul domniei si raspunsul la
mesaj erau proceduri parlamentare/ de tip parlamentar, folosite la inceputul fiecarei
sesiuni ale adunarii obstesti (feb apr; sept noi).
Dreptul de petitie presupunea atat dreptul oricarui locuitor al principatului sa
inainteze petitii aduanrii, nu domnului ca pana atunci, dar si dreptul adunarii de a
inainta petitii domnului in legatura cu problemele guvernarii si nemultumirii
locuitorilor.

Puterea judecatoreasca
Autoritatea judecatoreasca este reorganizata din temelii pe baza a 3 principii
fundamentale, toate de natura moderna:

11
Romania moderna

1. Separarea completa a justitiei de celelalte institutii ale statului, conducand la

reorganizrea tribunalelor. Prima isntanta de judecata este tribunalul
tinutal/judetean, compus din 3 judecatori din care 1 este presedinte. Domnul
numea judecatori. Se introduc Curtile de apelatie cate 2 in fiecare principat care
judecau atat pricini civile cat si penale. Inaltul divan de judecata care este intr-un
fel o Curte suprema.
2. Inaltul divan da sentinte definitive si revocabile.
3. Suprematia legii in raport cu cutuma. Aceasta a fost instituita in fapt printr-o
prevedere din regulament care spunea ca parte integranta a regulamentului este
codul Calimac, respectiv legiuirea Caragea.

Curs V
In pofida aparentelor legate de implicarea celor 2 comisii de lucru care au redactat propunerea
de regulament: 4 boieri si un secretar, moldoveni respectiv munteni. Am avut o implicare
interna, dar totul a fost controlat de Rusia, cel care coordona si supraveghea actiunea era
Pavel Kisselef. El a mai facut concesii, dar nu pe plan institutional, pe plan social. concesie:
introducerea unei prevederi care a mai fost reluata pe timpul regim comunist, norma zilnica de
munca.
Raialele sunt date T.R., Braila devenea oras comercial. Incet, incet devine unul din foarte imp
porturi ale europei in ceea ce priveste comertul de cereale.
Spre 1830 se schimba modul de viata, acum se construiesc mari conace boieresti, boierii au
din ce in ce mai mare nevoie de bani, pt ca se cheltuie in toate felurile de serate, jocuri de
noroc, baluri, etc.
Statul este reconstruit din temelii din p d v institutional. Avem tranzitia catre institutia
unui stat modern de tip birocratic. De la dregatorul domnesc la functionarul public. ( titlu de
eseu).

Dupa intrarea in vigoare a regulamentelor organice, prevederile electorale au fost aplicate pt

constituirea celor doua Adunari obștești care au functionat pana in 1834 in calitate de Comisii
de revizie, ulterior pana la terminarea mandatului(1838) au functionat ca adunari obisnuite.
Forma finala a regulamentului o avem abia in 1835, cand sunt trimise pentru aprobare la
Constantinopol.
Odata regulamentul definitivat a fost trimis spre avizare la Constantinopol. Inainte de a fi
inaintat sultanului, ambasadorul Rusiei, Dashkov, a scris „aceste regulamente organice nu
pot fi modificate fara acordul prealabil al Puterilor suzerana si protectoare”. . ultima pagina
se termina in partea superioara a paginii, iar boierii au fost pusi sa semneze in josul paginii, in
spatiul ramas intre fiind scrisa de Dașkov asta. Anula in fapt autonomia principatelor. S-a
ajuns in situatia in care Rusia se amesteca in cele mai mici chestiuni din activitatea interna.
Atunci cand erau mize importante, domnii pt a evita tensiunile cereau parerea consulului rus.
In Moldova articolul adițional (cel mentionat mai sus) a fost acceptat fara complicatii, in buna
masura datorita loialitatii fata de Rusia a majoritatii marilor familii boieresti. In T.R.
dezbaterile privind articolul aditional, desfurate intr-un climat de tensiune politica au dus la
constituirea primei forme de opozitie parlamentara moderna- grupul Ion Câmpineanu. Acest

12
Romania moderna

grup avut o baza ideologica in acord cu liberalismul moderat al epocii, definita de cele doua
acte ale sale: „Act de unire si independenta; Osabitul act de alegere a suveranului romanilor”.
De asemenea, grupul Campineanu a utilizat toate procedurile parlamentare existente in
parlament (amendamentul dreptul de petitie, raspunsul la mesajul tronului) pentru a impiedica
adoptarea articolului aditional si a altor legi considerate nocive.
Este grupul in care nu mai conta atat de mult pozitia familiilor ci atributiile retorice, chiar
daca cel care vorbea era dintr-o familia boiereasca mai mica, el avea intaietate.
*Forme ale liberalismului din epoca:
Liberalismul de traditie iacobina, republicana, insurectionala: castigam puterea prin
manifestatii publice (insurectional).
Moderat, al monarhiei constitutionale, in care monarhul are puteri mari dar se face un
echilibru intre puterile lui si ale parlamentului.
Activitatea grupului Campineanu, in pofida esecului de moment, a produs efecte
considerabile, conducand in cele din urma la destituirea lui Al. Ghica, domnul desemnat in
1835. Drept urmare, in 1842 au fost aplicate pt prima si ultima data prevederile regulamentare
privind alegerea domnului, fiind ales in urma unui scrutin controlat de Rusia, Gheorghe
Bibescu. Bibestii erau boieri de rang 2, s-au imbogatit pe urma negotului de cai.
O alta consecinta pe termen lung a acestei grupari este legata de suspendarea adunarii obstesti
la primul incident semnificativ.
In Moldova nu a aparut o opozitie parlamentara comparabila cu cea din T.R. Muhail Sturdza,
a stiut sa foloseasca interesele si slabiciunile boierilor, prevederile regulamentului si dorinta
Rusiei pt un climat de liniste spre a controla desfasurarea alegerilor si astfel componenta
Adunarii obstesti.
In primul deceniu al domniei sale, nu a existat in adunare o opozitie de tip parlamentar, in
schimb, Mihail Sturdza s-a confruntat cu opozitia mai multor boieri din familiile mari,
aspiranti si ei la domnie si nemultumiti de politica domnului.
Metoda principala de actiune a acestei opozitii a fost memoriul adresat Rusiei, fiind atacate
teme precum: isi pune doar acolitii si apropiatii in slujbe, vinde functiile si rangurile, are o
viata privata scandaloasa. Rezultatul acestei opozitii a fost nul, Rusia preferand sa-l sustina pe
Mihail Sturdza. Din acest conflict prelungit mai multi ani, domnia lui Mihail Sturdza a avut
rezultate pozitive pt dezvoltarea Moldovei, mai ales pe plan economic, conducand la
dezvoltarea comertului, a infrastructurii si la o circulatie controlata a capitalului in conditiile
inexistentei unei monede nationale si a unei banci nationale.
Revolutia de la 1848 in Principatele romane a propus doua modele de regim politic:
1. Monarhia constitutionala, regim politic fundamentat in trasaturile sale esentiale in
textul lui Mihail Kogalniceanu, „Dorintele partidei nationale in Moldova”.
Institutiile fundamentale ale acestui regim erau domnia ereditara cu largi atributii
executive si legislative, guvern responsabil si Parlament ales prin vot cenzitar.

13
Romania moderna

Principiile cuprinse in textul lui Mihail Kogalniceanu, aveau sa se regaseasca un

deceniu mai tarziu in hotararile Ad Hoc ale Moldovei si in profilul regimului politic
instituit prin Constitutia din 1866.
Alta formulare din textul lui M. Kogalniceanu atingea una din problemele
fundamentale ale societatii si statului roman pentru perioada urmatoare. Ideea unei
Adunari nationale ca Parlament in care „sa fie reprezentate toate starile si interesele
sociale” deschide problema emanciparii taranimii.

Aditional: 1848 in Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania

Evenimentele de la 1848, din Moldova, au in primul rand o cauzalitate interna. Sigur, ele se
petrec intr-un an in care in m m locuri din Europa au izbucnit revolutii. Dar, cauzalitatea lor
este mai ales interna. De aici si profilul lor cumva diferit de evenimentele din T.R.
Ceea ce radicalizeaza rezistenta fata de reg si opozitia fata de reg lui Mihail Sturdza sunt
alegerile din noi 1847. La acele alegeri, opozitia pierde pe toate planurile, la toate colegiile.
*Erau 2 colegii: unul in capitala unde votau boierii care aveau domiciliul fiscal in Iasi. Si
colegiul tinutului: cate 2 boieri pt fiecare tinut.
Asta a creat o stare de profunda tensiune. Practic, Adunarea obsteasca era populata cu
deputati, sustinatori ai lui Mihail Sturdza. Sau mai bine spus, unelte ale domnitorului. Aceasta
chestiune a alimentat actiunile opozitie care incep inca dinspre sf iernii si inceputul primaverii
lui 1848.
Planul viza mai ales rasturnarea lui M. Sturdza si inlocuirea lui cu Grigore Ghica. El era
ficiorul preferat al lui alexandru Ghica, boier recunoscut in tara pentru cinstea sa si principala
forta a opozitiei. Grigore Ghica avea si o educatie europeana.
Boierii voiau sa inlature anumite abuzuri, sa produca o schimbare la nivelul modului in care
era guvernata tara, aplicand prevederile regulamentului. Deci, o schimbare in interiorul
regimului. Chestiunea esentiala era aplicarea regul organic in toata intinderea lui. Erau masuri
luate de Sturdza pe care ei le considerau inafara regulamentului.
Neclar este amestecul Rusiei. In fata valului revolutionar european, rusia trebuia sa fie
manifeste prudenta, era jandarmul Europei. Dar, ea putea sa obtina unor obiective mult
ravnite profitand de aceasta criza. Implicarea rusiei in aceste eveniment este destul de
complicata pentru istorici.
I Heliade-Rădulescu: 2 1848: unul curat si unul rusesc.
Pe langa grupul de boieri cu planul lor: inlaturarea lui Sturdza si niste reforme mdoerate care
sa imbunatateasca regimul. Mai sunt insa implicati si oameni cu alte vederi. Unii: V.
Alecsandri, M. Kogalniceanu. Ei dau o nota liberala miscarii.
Petitiune: ceri ceva
Proclamatiune: iti afirmi niste drepturi.
Pe deoparte, avem ca principali organizatori pe boieri, dar avem si cateva puncte cu caracter
liberal: desfiintarea cenzurii, eliberarea detinutilor politici, garda nationala.

14
Romania moderna

Cumva, sensul innoitor al miscarii politice nu este legat de evenimentele din 27-28 martie.
Sturdza a inabusit din fasa lucrurile. Initial a spus ca accepta 32 din 34 de puncte. A refuzat
dizolvarea Adunarii obstesti prin care controla factorul implicat in adoptarea legilor si
infiintarea unei garzi nationale. A cerut timp pentru a se gandi. In acest timp a pregatit
represiunea. A arestat capii.
Atunci, adevaratul caracter revolutionar al evenimentelor de la 1848, in Moldova este dat de
programul politic elaborat de Kogalniceanu la Cernauti si intitulat Dorintele partidei
nationale in Moldova. Program care combina ideile mai vechi ale boierimii pamantene pentru
apararea autonomiei Principatului cu ideile mai noi nationale (unirea Moldovei cu T.R.) si
liberale (regim constitutional) ale pasoptistilor.

Evenimentele in T.R.
Aici, evenimentele urmeaza cu destul de multa acuratete modelul revolutionar francez bazat
pe dobandirea puterii prin revolta populara si organizarea unui regim constitutional liberal
dupa dobandirea acesteia (puterii).
Niste tineri care organizeaza o lovitura politica plecand de la o schema consacrata. Niste tineri
animati de idei din occident. Izbucnirea evenimentelor in Oltenia si apoi la Bucuresti. Ceea ce
ramane surpinzator este capacitatea acestor tineri (S. Golescu, C.A. Rosetii si Ion Brătianu) de
a scoate in strada mii de oameni din mahalalele Bucurestilor.
Un guvern revolutionar de orientare liberala care voia alegeri libere, costitutie democratica,
republica parlamentara, largi drepturi si libertati cetatenesti. Substanta revolutiei din 1848 di
T.R. este de natura ideologica, in timp ce in Moldova e una practica.
Sunt doua revolutii destul de diferite. Sunt si chestiuni comune. Ele sunt legate de cultura si
identitatea nationala. In anii acestia se construieste moldo-valahismul. Acesta este faza de
tranzitie de la moldovenism si muntenism catre romanism. Este faza in care elementele
principale ale idendtiatii noastre nationale (limba, originea si traditia) incep sa se contureze
intr-o dimensiune unitara. Acest aspect da revolutiilor si o identitate nationala. In anii 40
apare si galeria de eroi pe care o avem astazi.
Perioada de tranzitie de la o societate traditionala la una care adopta idei din occident. Primele
schimbari se vad la modul de viata: incpe sa vorbeasca frantuzeste, sa traiasca altfel, sa se
imbrace diferit; apare viata de parc public, apar cofetarii, apare teatrul, deci un alt tip de
socializare. Deci, intai se produc schimbari legate de moravuri. Era o societate in tranzitie
care nu intelege imapctul real al anumitor idei la care manifesta o anumita deschidere. Apar si
idei politice. Masura in care ideile politice se cristalizeaza in principatele romane este anul
anul 1848. Anul 1848 arataa nivelul de cultura poltiica din cele doua principate: in moldova,
un reformism moderat, pe cand in t.r. o mare boierime refractara reformei si o tinerime
pasoptista care este adepta reformelor radicale.
Moldovenilor le datoram un program de creare a statului national roman: monarhie
constitutionala, regim cenzitar, invatamant public, reforma agrara. Un regim al elitelor.

15
Romania moderna

In T.R.: datoram partidul liberal care este expresia unor principii cristalizate de la 1848:
libertate de expresie, linie politica participativa (liberalii radicali) care presupune scoaterea
oamenilor in strazi.
Transilvania
Chestiunile sunt mai complicate in Transilvania. La 1831 avem regim cu un guberniu care isi
muta in timpul lui Bruckenthal sediul la Sibiu, o dieta, iar romanii pot intra un orase, pot
practica meserii, pot urma scoli. Se creeaza astfel niste elite. Regimul ramane unul in liniile
sale pana la 1848.
Acum, elementul dupa care trb sa ne ghidam este revolutia maghiara. 15 ian 1848, la
Bratislava, dieta Ungariei se autoproclama Parlamentul provizoriu al natiunii maghiare si
numeste un guvern ca guvern revolutionar care isi incepe la Pesta activitatea revolutionara. El
publica un program de masuri: libertati, drepturi cetatenesti. Dar, se vorbeste de teritoriile
locuite de maghiari, se vorbeste de Ungaria Mare.
Sunt 3 directii: ii avem pe ungurii din Ungaria. Romanii din afara Transilvaniei, Maramures,
Bihor, Satmar, primesc cu deschidere revolutia din ungaria, crezand ca vor primi libertati ca
cei din Ungaria pentru ca ei erau locuitori ai Ungariei, nu ai Transilvaniei.
Romanii din Transilvania (arcul carpatic):2 directii:
Avem principalul organ de presa a romanilor, Gazeta de Transilvania. Ca idee generala spune
ca e mai bine intr-o Ungarie democrata, decat intr-o Austrie despotica, dar cu niste conditii.
Cum ungurii doresc sa li se recunoasca nationalitatea si romanii doresc asta. Loialitatea
romanilor fata de un regim democrat maghiar nu se poate manifesta decat in masura in care li
se recunosc anumite drepturi nationale. Ei recunosteau programul, dar voiau garantii ca li se
recunoaste nationalitatea.
Cel care nu e de acord este Simion Bărnuțiu. El formuleaza celebra afirmatie „fara
nationalitate si democratie este tot un despotism afurisit”. El nu avea incredere in guvernul de
la Budapesta. Soarta Transilvaniei nu poate fi decisa decat de un Parlament liber ales al
tuturor locuitorilor ei. Ungurii din Ungaria nu au nici un drept asupra Transilvaniei.
De la sf lunii martie pana la sf lunii aprilie, lucrurile s-au deteriorat. Cauze: chestiunii agrare.
In timp ce in Ungaria se luau masuri in acest sens, in Transilvania fortele de ordine de la
nivelul comitatelor au sustinut stapanii din domenii pt a le forta pe tarani la muncile campului.
Pt ca atunci cand se anunta reforma agrara, taranii renuntau la munca. Taranii au fost fortati sa
iasa la munca.
Al doilea aspect: A aparut in presa de la Budapesta legea nationalitatilor. Conceptia de stat
national maghiar se contureaza prin aceasta lege a nationalitatilor. Spunea in esenta ca
Ungaria este stat national maghiar. Aici sunt doua tipuri de locuitori: unguri de limba materna
maghiara si unguri de alta limba.
La 1848 se naste conflictul dintre nationalismul romanesc si cel maghiar. De ce? Pentru ca si-
au revendicat acelasi teritoriu doua natiuni concurente: ungurii care au considerat ca
Transilvania este parte integranta a statului national maghiar, dar nu aveau majoritate si
romanii care au considerat pt prima oara ca Transilvania este teritoriu national romanesc.
Pana la 1848, romanii doreau tratament egal cu al celorlalti. Acum ei considera ca

16
Romania moderna

Transilvania este pamant romanesc si ceilalti locuitori sunt minoritari. Nu mai doreau
egalitate cu ceilalti intr-o Transilvanie multiculturala, ei isi asuma caracterul etnic romanesc al
Transilvaniei.
s-a ajuns la o situatie de tensiune. 3/5 1848, la Blaj s-a spus: proclamarea independentei
natiunii romane si alte chesituni legate de libertati. Comitetul revolutionar roman s-a
autoproclamat guvern provizoriu al Transilvaniei.
Un an mai tarziu, Lajos Kossuth a incercat sa negocieze cu Avram Iancu. Kossuth era dispus
sa acorde orice drept romanilor cu conditia ca ei sa recunoasca printr-un act semnat ca sunt
parte a natiunii maghiare. Avram Iancu era dispus sa negocieze cu conditia ca guvernul de la
Budapesta sa recunoasca printr-un act formal ca natiunea romana e una separata de natiunea
maghiara. Aceasta chestiune ramane pana la 1918

Curs VI
Dupa 1848, regimul politic din principatele romane sufera anumite ajustari, in sens restrictiv,
pentru a impiedica o eventuala opozitie fata de regimul regulamentar si protectoratul rusesc.
In acest sens, Conventia ruso-turca de la Balta-Liman din 1849, prevedea ca domnii vor fi
numiti, nu alesi pe 7 ani, nu pe viata. Adunarile obstesti erau inlocuite cu adunari Ad-hoc,
formate din membrii numiti de domn, nu din deputati alesi. De asemenea, cele doua puteri
suzerana si protectoare, dar in special rusia, recomandau domnilor (Grigore Al. Ghica in
Molodva si Barbu Stirbei in T.R.) instituirea unei severi cenzuri a presei si expulzarea tuturor
persoanelor care exprimau idei subversive ostile regimului politic in functiune.
In pofida acestor restrictii, necesitatea reformelor si spiritul european tot mai pronuntat ce se
manifesta la nivelul elitelor romanesti i-a silit pe cei doi domni sa intreprinda anumite
demersuri in vederea modernizarii institutiilor si a vietii sociale. Caracterul reformator al
guvernarii s-a observat mai bine in Moldova, acolo und eGrigore Ghica a promovat oameni
competenti in administratie capabili sa genereze politici publice eficiente. S-au facut investitii
in drumuri si poduri, spitale, cladiri care sa adaposteasca institutiile publice, s-a promovat o
politica ce viza dezrobirea tiganilro. S-au luat masuri in domeniul invatamantului prin
deschiderea de noi scoli normale, a primelor scoli de fete, prin redeschiderea Academiei
Mihailene (numita acum Academia Domneasca).
De asemenea, a fost adoptat cate un asezamant agrar pt fiecare principat in 1851, prin care
erau garantate conditii mai bune pentru sateni, in raporturile de munca cu stapanii.
Desfiinteaza spre ex norma zilnica de munca. Confirma 3 categ de tarani: taranimea palmasa
(fara vite), mijlocasa (1-3 vite), fruntasa(peste 3).
Rzboiul Crimeii izbucnit in 1853, si continuat prin ocuaprea principatelor romane de catre
armatele rusesti in 1854, a perturbat pt o lunga perioada guvernarea in cele doua principate,
chiar daca domnii nu au fost in mod formal destituiti. De altfel, ocupatia ruseasca a fost
inlocuita cu ocupatia austriaca, ultima prelungindu-se pana la sf anului 1857.

17
Romania moderna

Sub regiumurile de ocupatie straina, regimul politic din cele doua principate ramane teoretic
in vigoare el urmand a fi desfiintat in iunie 1856 ca urmare a prevederilor tratatului de la
Paris.
Prevederile tratatului de la Paris, prevedea instituireea unui regim constitutional in ambele
principate, cu domnie indigena. Structura acestui regim politic nou urma sa fie stabilita printr-
un act emis de marile puteri dupa ce se va fi incheiat consultarea interna privind problema
unirii.
De la 1856 pana la 1858 am avut cele doua camacamii. Acum s-au relizat alegerile pentru
adunarile ad hoc.
Daca in T.R., sub regimul provizoriul al caimacamiilor, Adunarea ad hoc a evitat discutarea
chestiunilor interne pentru a fi mentinuta solidaritatea in jurul pproiectului unirii principatelor,
in Moldova a avut loc o ampla dezbatere in Adunarea ad-hoc, privind reformele interne. Doua
idei s-au desprins cu precadere:
1. Unirea principatelor trebuie neaparat consolidata politic prin accederea unei domnii
straine dintr-o familie monarhica europeana pe tronul noului stat
2. Este imperios necesara treptata emancipare a taranimii prin improprietarire si un
sistem de educatie national
Dupa incheierea lucrarilor adunarilor Ad-hoc si adoptarea rezolutiei de unire, marile puteri
intrunite in conferinta in 1858 aveau sa adopte Conventia de la Paris. Conventia prevedea ca
denumirea noului stat sa fie Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, cu 2 domni,
doua guverne, doua parlamente si doua institutii comune: inalta curte de casatie si justitie si
comisia centrala de la Focsani.
Prin conventie se desfiinteaza rangurile si privilegiile boieresti, pe baza principiului ca toti
oamenii sunt egali in fata legii, se instituie un regim constitutional bazat pe separarea puterilor
in stat, in care Domnul era captul puterii executive, numind si destituind guvernul respectiv
ministrii, iar principala instituite a puterii legislative era un Parlament unicameral numit
adunare nationala. Nici un act normativ nu putea intra in vigoare fara acordul Parlamentului,
chiar si decretul domnesc.
Mandatul Parlamentului era de 4 ani si se constituia in urma unor alegeri pe baza de vot
cenzitar si colegii electorale.
Censul reprezinta un cuantum limitativ al impozitului pe proprietate stabilind distinctia dintre
alegatori si nealegatori.*** 3 tipuri de sisteme electorale: cenzitare (proprietarii mobiliari si
neproprietari), sistm cenzitar a fost introdus prin constitutita anului I, 1790, pt prima data in
europa; capacitar (face dinstincita intre alegatori si nealagatori pe baza principiului de
invatamant, educational); si votul universal (numai barbatilor)
Conventia de la Paris stabileste 3 colegii electorale:
1. Colegiul marii proprietati rurale, grupand alegatori cu venituri din proprietate ce
depaseau 800 de galbeni
2. Colegiul 2 al proprietatii rurale, cuprizandu-i pe cei ce aveau venituri intre 100 si 800
de galbeni

18
Romania moderna

3. Colegiul 3 al oraselor, cuprizandu-i pe cei cu proprietate imobiliara urbana si

profesiunile liberale (avocat, notar, farmacisti, profesori, militari, medici etc).
Sistem destul de restrictiv pentru ca doar cateva mii de persoane votau.
Puterea judecatoreasca apartinea instantelor de judecata, in esenta, princiapala schimbare fiind
inlocuirea Inaltului divan domnesc de judecata de Inalta curte de casatie si justitie. Nu mai
patrunde cineva in sist de justitie cei care nu aveau studii in drept.
Desfiintarea cenzurii si proclamarea libertatii de opinie.
Adoptarea principiului libertatii de asociere- care duce la aparitia partidelor politice
Adoptarea principiului de cetatenie care stabiliea conditiile prin care cineva putea sa devina
cetatean: crestin si sa nu fie cetatean al unei altei tari. Doar cetatenii puteau fi proprietari de
pamant, doar cetatenii aveau drepturi politice.
Din toate aceste motive conventia de la Paris, poate fi considerata prima constitutie a statului
roman, dar octroiata (adica, acordata de o instanta straiana).
Ca urmare a prevederilor conventiei in 1859, dupa dubla alegere a lui Cuza, comisia centrala
de la Focsani, a stabilit doua prioritati legislative in vederea consolidarii caracterului national
al noului sat:
1. Adoptarea unui proiect intern de constitutie
2. Adoptarea unui proiect de reforma agrara.
In 1860, Comisia centrala reuseste sa adopte un proiect de constitutie interna care nu va fi
niciodata discutat de cele doua parlamente.
In virtutiea Conventiei de la Paris si a actului dublei alegeri, regimul politic din Principatele
Unite, a fost o domnie constitutionala in care domnul avea prerogative importante, dar
limitate. Principalele sale obiective au fost:
- Recunoasterea si consolidarea actului unirii
- Reorganizarea institutiilor in sensul unificarilor
Progrese semnificative in vederea unificarii statului a institutiilor sale, s-au facut dupa 24 ian
1862, atunci cand in urma unor demersuri facute de A I Cuza, facute pe la Marile Puteri, s-a
insituit un singur Guvern si un singur Parlament cu sediul la Bucuresti. Drept urmare, in cel
mai scurt timp, in primavara lui 1862, administratia, finantele si armata s-au unificat pe deplin
si ainceput epoca marilor reforme.
Lovitura din mai 1864: legea lui Kogalniceanu a fost respinsa prin vot in Parlament. Guvernul
a cazut (asta prevedea si Conventia de la Paris). Atunci, Kogalniceanu avea doua hartii: una
prin care era numit prim ministru la 2 mai 1864, si celalalt era dizollvarea Parlamentului.
Lovitura de stat: doar Parlamentul putea modifica Constitiutia, Cuza insa a facut-o de unul
singur, prin decret domnesc si acceptata prin plebiscit.

Curs VII
Cultura si identitate nationala

19
Romania moderna

Cultura nationala cuprinde activitati cu caracter intelectual, prin care este definit specificul
unei comunitati, si scoasa in evidenta originalitatea sa pe baza a 3 elemente fundamentale:
limba nationala, istoria nationala si literatura nationala.
Pentru a putea vorbi de cultura nationala, moderna, este necesara prezenta a doi factori,
spatiul public (sfera publica moderna, cum o numeste Jurgen Habermas si Rojer Chartier) si
intelectualitatea.
Sfera publica moderna: Jurgen Habermas, spunea asta: spatii in care abilitatea de a dezv o
retorica, abilitatea de a forma un argument, devin importante intr-o dezbatere (in per
premoderna, autoritatea celui care emitea un argument, se rasfrangea asuprea argumentului
acea autoritate (ierarhizare))
Spatiul public: este esential intr-o cultura nationala, pentru ca o elita nu poate promova o
cultura daca nu exista un spatiu public.
In cultura romana, putem vorbi, de constituirea unui spatiu public modern, abia odata cu
regulamentele organice, si cu modificarile pe care acestea le aduc in privinta activitatii
culturale: Infiintarea primelor publicatii periodice: Albina romaneasca in Moldova (1829),
Curierul romanesc in T.R. (anii 1830). Cele doua reviste au o dubla calitate, de monitor
oficial (prima parte cuprindea chestiuini de interes public, este pblicata legislatia) si de reviste
culturale (poezii si proza. In prima faza, traduceri din autori straini). Ele sunt bilingve, in
frantuzeste si romaneste cu alfabet chirilic.
In T.R. Ion Heliade Radulescu infiinteaza un supliment literar in 1831 al Curierului romanesc
numit Colectia Autorilor, in care publica in traducere romaneasca tot ce avea mai pretios
cultura franceza contemporana (Victor Hugo, Prosper Merimer?, Madame de Staele, Andre
Chrenier), pe langa francezi Lordul Byron. In Moldova, acesti autori vor fi publicati 10 ani
mai tarziu prin stradania lui M. Kogalniceanu. In anii 30, Gh. Asachi, cel care ingrijea Albina
romaneasca a refuzat in mod sistematic sa publice literatura romantica, considerand ca este
nepotrivita pt educatia tinerimii pe care ar indreptat-o spre idei subversive. Sub controlul
riguros al lui Gh. Asachi, in Moldova sunt publicate doar opere ale unor autori straini,
francezi si italieni, din perioada clasicismului (Sf sec XVII-inceputul sec XVIII). E important
pentru ca oamenii astia aveau monopol, in Moldova fiind 3 tipografii, una a Mitropoliei la
Iasi, una a manastirii Neamtului si una a lui Gh. Asachi.
Cele 2 reviste sunt esentiale pentru cum a aparut spatiu pulbic.
Un alte element: societatile culturale aparute tot in perioada ocupatiei rusesti.
Societatile culturale: Societatea pentru arta si reclamatie (Gh. Asachi) in 1834, avand ca scop
incurajarea si formarea tinerilor cu talent in domeniul artelor vizuale si a teatrului. In T.R. se
infiinteaza inca din 1828, pentru scurt timp, Societatea filarmonica (inceputa de D. Golescu,
Constantin Campineanu si I H Radulescu si reluata de Ion Campineanu, I H Radulescu si
Emanuel Băleanu), a carei activitate este reluata in 1835. Asachi se orienteaza in promovarea
tinerilor cu capacitati artistice (pictura....etc), in T.R. Societatea filarmonica promova teatru si
literatura originala. Ca urmare a acestui fapt, in ambele principate se manifesta si se
materializeaza interesul pentru infiintarea teatrului national ca tribuna a promovari cultuii
nationale catre publicul larg.

20
Romania moderna

In 1840, la Iasi, Mihail Sturza ii numeste la directia Teatrului National pe Alecsandri,

Negruzzi si Kogalniceanu care promoveaza din acel an un repertoriu axat pe comedia de
moravuri ilustrat de piesele scrise de Alecsandri: Farmazonul din Harlau, Iorgu de la
Sadagura, Iasii in Carnaval si Coana Chirita. Toate aceste piese ironizeaza moravurile
boerimii moldovene, ale celei mari dar si ale celei mici.
Odata cu intoarcerea lui Kogalniceanu la iasi in 1838, dominatia lui Gh. Asachi asupra
culturii din Moldova, inceteaza. Vreme de mai bine de 6 ani, activitatea lui Kogalniceanu in
domeniul revistelor, teatrului si literaturii, schimba complet traiectoria culturii din Moldova,
devenita o veritabila cultura nationala. Sunt promovate originalitatea¸ gandirea libera,
spiritul critic si tematica romantica. Principalele reviste au fost Dacia literara (1840) si
Propășirea (1843-1844).
Ion Ghica- Scrisori catre V. Alecsandri, O calatorie de la Bucuresti la Iasi.- sugestie!!!
Inafara de promovarea orginalitatii si a spiritului critic, in drumul sau catre o adevarata
cultura nationala, cultura romana din anii 30-40, este framantata de trei teme legate de
problema identitatii nationale:
1. Problema limbii nationale, a trasaturilor definitorii ale acesteia. S-au confruntat 3
curente: cel latinist (Maior, S. Micu, Gh. Sincai) din Transilvania promova ideea
curatarii limbii romane de toate imprumuturile din celelalte limbi si inlocuirea lor cu
cuvinte bazate prin corespondentul din limba latina. Al doilea curent promovat de doi
moldoveni de Gh. Săulescu si Gh. Asachi, socoteau ca limba nationala trebuie
recuperata din veacurile de glorie a rezistentei fata de turci pe baza hrisoavelor si a
condicilor din sec XV, XVI. Al 3-lea curent se axa pe ideea ca limba nationala trebuie
sa aiba la baza viul grai al poporului slefuit printr-o literatura originala, printr-o
gramatica moderna inspirata din gramaticile limbilor surori, italiana si franceza, si prin
imprumutul de neologisme, cu precadere tot din italiana si franceza.
Aceste 3 curente s-au manifestat in anii 30.
2. Tema originii poporului: pana in sec al XIX, in culturile europene, dominau acele
teorii care sa sustina nobletea popoarelor pt ca abia in sec XIX, sa existe o preocupare
sistematica pt demonstrarea originilor istorice/ istorica a originilor. Avem curentul
latinist din transilvania care promoveaza ideea exterminarii dacilor, a originii pur
romane a poporului roman si a romanilor ca fideli continuatori ai traditiei romane. Cea
de-a doua teorie, aparuta in principate este mai veche, intalnita in cronicele de sec al
XVII-lea si continuata si carturari romane pana spre jum sec al XIX-lea- teoria celor
doua descalecaturi (Traian respectiv Dragos/ Negru Voda). A treia teorie potrivit
careia poporul roman s-a format la Nord de Dunare printr-o sinteza daco-romana si
prin crestinare- dominanta inca de la jum veacului al XIX-lea.
3. A traditiilor istorice si a eroilor nationali care pana in sec al XIX-lea, pune accentul pe
eroi intemeietori, pe eroii organizatori (ACB, Stefan cel Mare, Vasile Lupu), pe eroi
cu caracter moral asemanator sfintilor, o tipologie de inspiratie crestina pentru ca in
sec al XIX-leasa apara si sa devina dominanta tipologia eroului luptator fie el domn,
boier sau taran. Cele trei teme formeaza impreuna discursul cultural national
dominant, promovat in randul poporului prin scoala, prin publicatii periodice,
literatura, manifestatii publice cu prilejul unor sarbatori, ocazii.

21
Romania moderna

Fara existenta institutiilor statului modern nu putem explica istoriceste impactul

identitar al acestui discurs.

Curs VIII-IX
Momentul 1866 si Constituția
Momentul 1866 in istoriografie
A avut o soarta istoriografica dependenta de modalitatile in care a fost inteleasa perioada constructie
nationale.

2 perceptii:

- liberala- vedeau ca moment de fundamentare a constructiei nationale momentele de la

1821 si 1848 si apoi vedeau Adunarile ad hoc si unirea ca implinire, iar 1866 ca atunci cand
Romania s-ar fi infaptuit. lumina a venit de la rev franceza si ea s-a vazut la 1821 si 1848
*Kogalniceanu introduce la Lletopisetele Moldovei- rev franceza a fost un adevarat Mesia,
spunandu- le popoarelor desteptati-va, sculati-va din morti.
- Conservatorii, cei de gandire traditionalism- negau pozitiile liberale (liberalii au fost
bonjuristi) Lovinescu spunea ca traditionalismului este mai propice spiritului romanesc,
moldovean.
*Diferenta intre Moldoveni(faceau drept in special la Berlin) si munteni (la Paris) este redat
de urmatoarele conceptii: Francezii-legea, institutiile statului sunt constructe rationale.
Rationalismul francez este un spirit al universalitatii.
In mediul german, Fichte- germanii trb sa-si descopere propria lor genialitate. Legea este o
expresie a genialitatii acestui popor, statul la fel, legea, constitutia trb sa raspunda acestei
genialitatii.

Liberalii veneau si spuneau care este traditia? Reg organic? Nu era un construct al romanilor

La inceputul lui Carol I, ca in oricare guvernare: cel nou avea nevoie de legitimare. Cum se face?
Aruncarea umbrii pe cel de inainte. Legitimarea lui s-a facut prin umbrirea lui Cuza. Gh Bratianu scria
ca domnia lui Cuza voda i s a dat un inteles subversiv.

Despre unirea mica se vorbea, prima zi nationala a romanilor a fost 24 ianuarie (25 ian 1859-act prin
care se stabilea asta). Dupa 1866, ziua nationala era ziua princiara, dupa modelul occidental. Dar,
spiritul romanilor de la 24 ian s-a pastrat.

1903- A D Xenopol, Domnia lui Cuza voda- a convins pe toata lumea ca evenimentul 1859 este
generator, iar 1866 vine in completarea lui.

1928- abia acum s-a publicat arhiva Cuza.

Publicarea acestor carti, arhive, au obligat istoriografia romana sa publice. Acum trece in umbra
momentul 1866. Inainte de regimul comunist, istoricii cum este Iorga au vazut mai mult 1859, iar
1866 ca un subversiv, trecut in umbra, o deviere.

Insituirea monarhiei constitutionale

Atat domnitorul Cuza, cat si conspiratorii detronarii sale au incercat sa convinga puterile
garante despre necesitatea unei schimbari radicale a starilor de lucruri pentru Principate,
solutia era printul strain. Totusi, marile puteri, desi unele se aratau favorabile acestui punct

22
Romania moderna

formulat de adunarile ad-hoc, ele in secret aratau ca atitudinea afisata nu este cea ce le
caracterizeaza. Rusia se apropia de Constantinopol sugerand ca interventia marilor puteri in
problemele orientale au adus doar prejudicii imperiului. Franta si Anglia incepeau sa
reinnoade o colaborare pe terenul afacerilor orientale pentru a contracara avansul rusiei la
constantinopol. Deci, in ultima parte a anului 1865, era caracterizata de tensiuni diplomatice.
Deci, nu se beneficia de factori conjuncturali favorabili, Bucurestiul fiind nevoit si intelegea
asta sa treaca fara intarziere la actiune.
In noaptea spre 11/23 feb Cuza va fi detronat si se va lua hotararea sa urmeze la tron Filip de
Flandra. Ion Ghica, presedintele guvernului provizoriu si ministrul de externe, notifica actul
consulilor marilo puteri la Bucuresti. Se trimit explicatii si la curtea suzerana. Cele doua
camere intrunite vor aclama ca domnitor al Romaniei pe contele de Flandra, sub numele de
Filip I, apeland din nou la faptul implinit surprinzand si nemultumind puterile garante. Ele nu
erau nemultumite de detronarea lui Cuza, ci de modul in care s-a procedat. Marile puteri
tineau sa-si rezerve rolul de a decide succesiunea lui Cuza, iar Viena si Petersburgul aveau in
vedere chiar desfacerea unirii.
Se deschide la 26 feb o conferinta a consulilor la Constantinopol, cele discutate arata doar
pozitiile si intentiile marilor puteri: Viena, Petersburgul erau de acord cu Poarta care cerea
subtil o interventie (trimiterea unui comisar insotit de delegati ai puterilor), ce putea duce la
ruperea unirii. Franta nu era de acord cu desfacerea Unirii, o reusita a politicii sale, si primeste
asentimentul Angliei. Se vorbea chiar de o impartire a principatelor, insa erau lipsite de
perspectiva. Discutiile erau impactul international al actului de la 11/23 feb.
Urma sa se deschida o conferinta la Paris. Puterile voiau ceva clar, dreptul de a dirija
autoritatile de la Bucuresti si de a hoatara singur forma de conducere viitoare a statului roman.
Astfel, cei ce l-au detronat pe Cuza aveau doua perspective: fie se subordonau initiativelor de
la viitoarea conferinta cu riscul de a pierde autonomia Principatelor si chiar desfacerea
unirii, fie stabileau o forma de organizare a statului roman fara consimtamantul europei.
Va fi aleasa de sigur a doua varianta. Autoritatile de la Bucuresti inteleg necesitatea de a
actiona. Trimit o delegatie la Constantinopol, iar alta la Paris. Ambele urmau, in a doua etapa
a misiunii, sa se intalneasca la Paris si sa actioneze pe langa guvernul francez si conferinta ca
reprezentanti.
Importanta pe care o acordau cei ce l-au detronat pe Cuza, aducerii unui print strain: masura
corespundea unor calcule politice ce s-au conturat cu mult inaintea lui cuza (un print dintr-o
familie domnitoare din Occident- dorinta formulata la 1848, in cadrul adunarilor ad-hoc...),
aducerea unui print strain nu doar ca evita desfacerea Unirii si consolidat pozitia
internationala a statului roman, ci inlatura revenirea dispute dintre diferiti pretendenti la tron.
Conferinta de la Paris si-a inceput lucrarile la 10 martie 1866. Delegatul turc voia sa
determine conferinta sa mearga numai pe mana intereselor puterii suzerane, insa fara succes.
Plenipotentiarii rus si otoman cereau desfacerea Unirii pe motivul ca ea a fost recunoscuta
doar pentru domnia lui Cuza si in plus moldovenii manifestau dorinte de separatie. Berlinul
sustinea propunerea Parisului in vederea unirii, insa nu se afisa in ceea ce privea printul strain
din precauti fata de Rusia.
Avem pe deoparte, aceasta activitate in afara Romaniei, iar pe de cealalta parte framantarea
interna a guvernului provizoriu si al liderilor de grupari politice. Dupa ce l-au silit pe Cuza sa

23
Romania moderna

abdice, conducatorii loviturii de stat au format imediat un guvern provizoriu. Puterea

executiva- Locotenenta Domneasca formata din Nicolae Golescu, Lasca Catargiu, Nicolae
Haralambie.
Ion Brătianu, reprezentat al Locotenentei Domnesti l-a convins pe Carol sa accepte
propunerea.
14-20 aprilie a avut loc plebiscitul care a aprobat alegerea lui Carol ca domn al Romaniei. In
acest context a avut loc o miscare separatista la Iasi. Miscare se pare ca sprijinita de Rusia,
consulii straini mentionau ca in aceasta vreme pe dealul Copoului curgea aurul rusesc, facand
trimitere la finantarea acestui plan.
La 19 octombrie 1866, marele vizir il recunoaste pe Carol drept Domnitor ereditar.
In momentul in care Cuza a fost detronat, a fost instituita o comisie dirijata de consiliul de
stat care sa elaboreze un proiect de constitutie pt ca era inteles ca un print strain nu va
putea fi viabil decat intr-un regim constitutional. Comisia a lucrat din februarie pana in mai. A
elaborat un proiect: tara condusa de un print strain, teritoriu national indivizibil, parlamentul
era unicameral, drept de vot aveau toti romanii de 21 de ani. Aceasta comisie va elabora un
proiect de constitutie ce va fi ulterior supus dezbaterilor constituantei.
Inainte de venirea lui Carol, este dizolvat Parlamentul ales de ultimele alegeri din timpul lui
Cuza si se anunta pentru constituanta- un fapt implinit. In timpul alegerilor s-a organizat si
acest plebiscit.
Majortiatea liberalilor si a conservatorilor sprijineau ideea unei monarhii constitutionale si
garantarea libertatilor civile fundamentale. Dar, in preajma alegerilor din aprilie 1866, atat
unii cat si ceilalti doreau sa domine noul stat. Castig de cauza aveau sa aiba conservatorii
(aveau si aparatul administrativ inca de la inceputul campaniei iar in tabara liberalilor erau
serioase discordii interne).
noua camera legislativa devenea si adunare constituanta.
Locotenenta domneasca si-a inaintat propunerile referitor la cursul pe care tara trebuia sa il ia
si a supus votarea noului domnitor. dupa sosirea la Bucuresti, la 22 mai, Carol va depune in
fata Cameri juramantul si numi imediat un guvern de coalitie cu Lascar Catargiu in
frunte. o coalitie liberal-conservatoare
S-a trecut la proiectul de constitutie. aici apar diferente de pareri ce ii separa pe conservator si
liberali in privinta legislativului bicameral, prerogativele Domnitorului (dreptul sau de
veto), al statutului strainilor). in general punctul de vedere al conservatorilor conta.
ambele tabere s-au pronuntat pentru un sistem electoral cenzitar, dar se contraziceau asupra
valorii censului.
domnitorul primea dreptul de veto absolut in materie de legislatie
doar strainii de religie crestina deveneau cetateni ce sa se bucure de drepturi politice. asta a
ramas pana in 1879 cand a fost revizuita la cererea Congresului de la Berlin.
Adunarea, fara acordul Senatului, avea dreptul sa aprobe bugetul.

24
Romania moderna

la 11 iulie, cei 91 de deputati au aprobat in unanimitate Constitutia, iar in ziua urmatoarea

Carol a promulgat-o, la 18 iulie, Adunarea Constituanta a aprobat o noua lege, iar Domnitorul
a dizolvat-o, misiunea ei fiind indeplinita.

Constitutia de la 1866
Izvoarele constitutiei de la 1866:
Istoriografia romana- 2 cai:
1. Se considera ca intre izvoare trb considerata toata legislatia din statul roman-
regulament organic, condice s.a. Constitutia nu a venit pe un teren gol-spun ei.
Intre precedentele legi se regasesc precedentele constitutiei.
2. Mai repede programele nationale si normele curente de drept constitutional curent-
sursele constitutionale.
Izvoarele au fost numeroase: principiile Revolutiei franceze din 1879, Constitutia
cărvunarilor, regulamentele organice, programele politice de la 1848, conventia de la
Paris din 1858, rezolutiile Adunarilor ad-hoc si, bineinteles, constitutia regatului
belgian.
Proiectul de constitutie a fost supus dezbaterilor constituantei.
Principii fundamentale:
- Suveranitatea nationala
- Suprematia legii
- Separatismul puterilor in stat
Structura: 8 titluri si 133 de articole.
I. statul si teritoriul. Statul era suveran si nu se amintea nimic de garantia puterilor
europene si suveranitatea otomana. Teritotiul era indivizibil si inalienabil.
II. drepturile romanilor. Drepturile cetatenesti. La intrunire, proprietate, de cuvant, de
vot.
III. puterile statului. Legislativa- exercitata de corpurile legiuitoare si suveranul si de
ministrii sai. Executiva- suveran si ministrii. Judiciara- de tribunale in numele
domnului.
IV. Despre finante
V. Despre puterea armata
VI. Dispozitiuni generale
VII. Conditii de revizuire
VIII. sistemul electoral. Urma aceleasi doua mari directii: pentru Senat (in doua colegii
in fucntie de venit I. -300-800 galbeni. II- 100-300 )si camera deputatilor (4
colegii. I- 100-300 de galbeni venit impozabil. II- colegiul oraselor. 82 de lei. IV-
al satelor. Dublu vot. Intai se votau delegati si acestia se intalneau in judet si votau
un delegat care vota).
Constitutia a fost modificata in septembrie 1879 (art 7) ca raspuns la Tratatul de la
Berlin si in 1884 (independenta, colegiile de la 4 la 3, proclamarea regatului, primirea
Dobrogei si pierderea celor 3 judete).

25
Romania moderna

Acest edificiu il avea in centru pe domnitor. Atributiile domnitorului sunt atributiile unui sef
de stat. Putea incheia acte de razboi, pace. Emite monede. Oferea decoratii
Guvernul- format din 6 ministere. Primul ministru putea detine un minister. Interne- de regula
pe acesta il lua prim ministru. De finante, Justitie, Externe, de Razboi, Cultelor si
instructiunilor publice.
Cateva aspecte legate de constitutie:
Prevedea guvernare reprezentativa, ii facea pe ministri raspunzatori pentru actele lor si
consolida principiul separarii puterilor, consemna drepturile si libertatile cetatenilor,
egalitatea in fata legii.
Initiativa legislativa revenea atat Parlamentului cat si Domnitorului.
Legislativ bicameral cu Senat si Camera.
doar strainii de religie crestina deveneau cetateni ce sa se bucure de drepturi politice.
Domnitorul: putea sa supuna aprobarii Parlamentului prorpiile sale proiecte de legi si se putea
impune altora prin veto.
Putea convoca, inchide sau dizolva Adunarea sau Senatul.
Desi reprezenta puterea executiva, domnitorul nu era raspunzator legal pentru actele
sale, iar un act emis de el era contrasemnat de catre un ministru. Domnitorul numea si revoca
ministrii.
Alt aspect istoriografic
O alta dezbatere a fost in leg cu semnificatia si rostul ei in fundamentarea unei etape din
istoria romanilor. Unii sustineau a e constitutie prea liberala; in epoca, mai ales comentatori si
chiar Carol in 1870-1871, sustineau ca e prea liberala in legatura cu situatia tarii, realitatile ei.
Altii sustin ca este un construct modern, dar a fost obiectul unei comisii, a fost obiect de
dezbatere pt adunarea constituanta (aici au fost mai numerosi conservatorii); deci, nu se poate
spune ca a fost o const facuta in graba dupa modelele straine).
*dat fiind faptul ca nu mentionat nimic leg de garantie si de suzeranitatea otomana, multi au
considerat-o ca un act de independenta.
E prima constitutie interna romaneasca.
Al doilea titlu: chestiunea evreiasca:
- Art 7 Dreptul romanilor: stipula ca nu pot fi impamanteniti (incetateniti) cei de rit
necrestin. Aceasta chestiunie a inflamat mult spiritele; observam asta si din presa
internationala, daca la 1859 presa era entuziasmata chiar cu privire la Principate, dupa
1866 avea sa fie foarte aspra, tocmai datorita acestui articol.
In ceea ce priveste europa, doar in Franta evreii au devenit cetateni. Dar, asta are
legatura cu modul in care era perceputa natiunea (in franta era rationala, voluntara, toti
care se credeau francezi erau, in spatiul german era una ento-culturala, si in cealalta
buna parte a europei; uneori chiar rasiala). Adunarea dominata de conservatori (care
erau adepti ai conceptiei germane referitoare la natiune), oamenii nu pot fi cetateni
decat cei de rit crestin).

26
Romania moderna

Acest articol a avut succes din urm motiv. Liberalii radicali pt a conta in adunarea
constitutionala aveau nevoie de liberalii moldoveni (aici nu era activ Kogalniceanu, ci
Nicolae Ionescu, liderul liberalilor d ela Iasi si adeptul eliminarii evreilor din raza
politica. La iasi se simtea cel mai bine valul de imigratii a evreilor). Aceasta
combinata dintre conserv si liberali a dus la impunerea art 7. Dupa independenta,
liberalii vor deveni cei ce vor fi acizi la adresa evreilor, iar conservatorii vorbeau de
principiile moderne in favoarea evreilor; schimbare de pozitie.
In 1867, tatal lu Carol I ii trimite o scrisoare acestuia din urma sa aiba grija la evrei
pentru ca ei detin presa si finantele lumii. Era vorba de Alianta Isdraelita Universala
de la 1860.
La elaborarea constitutiei a venit la Iasi presedintele Aliantei Isdraelite si a tinut un
discurs in Parlament. Au fost multe misiune ale aliantei. A venit chiar rabinul Angliei,
la 80 de ani. Cereau drepturi, iar oamenii politici cereau ca ei sa renunte la jurisdictia
consulara. Problema a devenit incarcata de dramatism.
Avem liter explicativa romaneasca, istorii intr-o nota justificativa; insa, cea mai mare
literatura a devenit incriminativa: scriau despre Romania ca tara barbariei.
Pana la independenta a fost aceasta stare agitata.

Curs X

Viata politica moderna: liberalism si conservatorism

In general, se admite ca sec XIX este un secol constructivist, poate cel mai constructivist
dintre toate. Curentele care l-au strabatut: national si liberal. S-a vorbit ca sec XIX a fost sec
clasic al liberalismului. De ce liberali si nationali, cam de la 1800-1880. Din felul de a fi
gandite temele esentiale: tipul nou de stat si corpul politic al statului. Oamenii luminilor (cei
rationali) au crezut in capacitatea oamenilor de sus, chiar a monarhilor, de a fi luminati. Ei sa
inteleaga problemele societatii si asa pot sa le rezolve. De aici si despotii luminati. Erau si
iluministii (spatiul german). Acesti monarhi se inconjurau de filosofi, juristi (e vorba de sec
XVIII) pentru a discuta problemele lumii.
Revolutionarii francezi au ridicat mult ratiunea. Promovau idei care sa propulseze, nu
monarhul, ci pe cetateni.
Tot francezii spun ca pt dinamism trb o constitutie noua prin baza caruia nu monarhul este
absolut, ci natiunea. vointa nationala e sursa legii, legea e absoluta, iar regele e un usus
fructus.
Sub auspiciile ratiunii, totusi, evolutia s-a dovedit a fi un dinamism al romantismului.
Revolutia a fost molipsitoare. Aici e una din sursele sec al XIX-lea (exempleritatea franceza).
Ideea franceza nu e etno-culturala. A fost receptat ca un ideal national.
Idea nationala- fiecare natiune este pusa in corp. Definirea natiunii.
Principiul national- va fuctiona pt tot sec XIX. Natiunea e corpul politic al statului, iar fiecare
natiune trb sa corespunda statului ei.
Liberlaismul- societatea noua este pusa intr-un construct politic national si sub semnul
institutiilor, ideilor liberale. Kogalniceanu: un guvern national pe o carta liberala.
Pana la jum sec al XIX- motorul revolutiei. S-a incercat mereu o revolutionare a revolutiei.
27
Romania moderna

Dupa, capata avand romantismul. Credinta ramanea tot telul national si carta liberala (1848).
Toate programele vizeaza tema statului national, drepturile cetatenesti, libertati, constitutia,
structura si infrastructura.
1848-1849: revolutia este infranta si atunci a fost un proces de constiinta. E acest avand
liberal si national, revolutionar e unul benefic sau distrugator? Evidentele erau altele. Se apela
din nou la constructivism, rational, dar ceva mai asezat cu accentul pus pe eu si pe natiune.
In ceea ce priv nationalismul, pe plan europ a fost supus unei ceznuri de catre conservatorism
care beneficia de revenirea prusiei, austriei.
Liberalismul se rigidiza.
De la 1848 vine reactia conservatoare cu pretentia ca ideea liberala si frantuzeasca a zdrunciat
lumea. A pus-o in haos. Ei veneau cu o asezare mai cumpanita a lumii.
Liberalii ajungeau sa fie acuzati chiar de socialism (nu de geaba liberalii radicali li se mai
spuneau si rosii).
*romania moderna e rezultatul corpului educat, meritocratic.
Liberalismul ca un fel de dinam cununat cu ideea nationala
Unde e originea?
Unii spun ca Nu putem vb de partide politice din mom in care romania a aprobat un sist
reprezentativ, constitutional, deci de la 1866. Partidele s-au desprins din discutiile de la 1866,
ele au prins cheag, capata o organizare institutionala, PNL-1875; Conservatorii- 1870-1871
(in baza infrangerii Frantei).
Liberalii revendicau programul national, ei erau cei activi la 1848. Consrvatorii revendicau
prezenta lor la 1857-1858.
Xenopol, cum vede geneza partidelor politice: daca e sa le privim in corpuri de atitudine,
putem gasi si mai in timp, inca de prin sec XVII (partidul grecofob), aceasta miscare
antigreceasca ia amploare in care se constitutie un corp boieresc. Corpul national, in legatura
cu aspiratiile national, era fragmentant, partidul filorusesc sau filoaustriac in sec al XVIII-lea.
Cele doua partide se vor stinge odata cu rupturile din 1774-1775. Cea ruseasca va mai dainui
datorita prezentei rusesti, a regulamentului organic.
Spune el, Din acest corp, numit partidul naitonal, nu mai asistam la o seriere, iar din rev
franceza rasar pilonul liberal si cel conservator. Dupa el, primul text liberal este constitutia
carvunarilor(1822); atunci este timpul cand se atesta inchegarea unui partid national (nu mai
era cel progreces sau anti grecesc, pro rus, pro austriac, ci se incheaga unul national). Partidul
coservator era un raspuns, o riposta (1823-1824: primul text de gandire conservatoare;
raspunsul lui Mihail Sturdza sau domnul de atunci). Spunea Sturdza ca orice schimbare este
daunatoare.
Dupa 1848- apare clar, un partid liberal si unul conservator. El vede partidele, nu din p d v
organizatoric, ci d p d v ideatic.

28
Romania moderna

De cand vorbim pana la urma de partide? Mult timp s-a mers pe conceptia oferita de partidele
in sine, prin programele lor. Dupa, a predominat conceptia lui Xenopol. A venit dupa,
marxismul.
Partidele au functionat in forma cluburilor, pana la organizarea lor riguroasa.
Ca personalitate juridica putem vb de PNL de la 1875 cand au dat un program s-au inscris
Conservatori din1880.
Aceste partide erau fractionate (le scriu aici).
Care era miza intre liberali si cosnervatori.
Liberal a fost partidul dinamic in sec al XIX-lea. Liberalii: ceea ce conteaza in viata publica
este individul cetatean liber. El formeaa corpul national. Pt liberali cuvantul cheie este
libertatea si egalitate numai in fata legilor.
Conservatorii: nu individul, luat in mod abstrac poltico-juridic, ci romanul luat dupa buna
traditie, o anumita moralitate, dupa credinta in dumnezeu, acestea sunt valorile. Dau criterii
care sa releve genialitatea specificului roman.
Ambele pachete vor deveni rigide in timp.
Pana la 1914: eminescu, iorga defineau nationalismul. Simteau nevoia unui partid supus
constructului national, telului national.
Mai apare o provocare: socialismul. A functionat ca miscare de idei ale tinerilor. Miscare care
refuza liberalismul si conservatorismul. Miscarea socialista se anunta cu tendinta de a se
demonstra, singura conceptie stiintifica asupra lumii in baza textului marxist.
Conservatorii- sustin ei, sunt prea incarcati de notele revolutionare, prea putini dinamici.
Veneau cu ideea de exploatare a maselor taranestesti. Liberalii, sustineau tot ei, au cultul
liberatatii, si egaltiatii in fata legii. Socialsitii pun acecent, nu pe libertate, ci pe egalitate. Nu
doar pe una de stare juridica, ci si una ca stare sociala, un egalitarism social.
Socialismul promitea initial ca socilaismul va guverna lumea atunci cand gradul de insusire a
bunului va fi unul inalt; socialismul va porni dintr-o tara instarita. In una saraca va trb
dictatura proletariatului ca sa triumfe socialismul si sa se ajunga la societatea egalitarista.
Acestea se leaga pe la sf sec XIX si icneputul sec XX.
**in per interbelica isi fac loc populismul, socialismul ca o urmare a votului universal*****

29