in ceea ce priveste Rusia, odata cu Ivan al III-lea, aceasta incepe treptat sa iasa la lumina si sa-

si croiasca drumul spre Europa.

Ivan al IV-lea, primul ce-si ia titlul de tar, continua extinderea spre est a teritoriului Rusiei.
ce e mai important, in vest ea poarta o lupta pt iesirea spre Baltica, aici lovindu-se de Suedia
si Polonia
Principala rivala a Rusiei, Polonia apare ca o putere infinit mai civilizata si cu o importanta
mult mai mare in afacerele europene.
insa, la mijlocul secolului al XVII-lea, Polonia aparea grav amenintata, iar destinul Europei de
nord se afla in mainile Suediei si ale Rusiei.
Rusia incepe sa apara timid pe scena europeana in timpul lui Petru I, cand tindea sa ia locul
Suediei din sistemul european gandit de Franta.
In vest societatile erau predispuse spre comert, mestesugarit, comert international si mai putin
spre agricultura, si cu cat ne indreptam spre E, cultura politica de tip parohial, agricol este
extrem de prezenta. Aceasta cultura politica are efect asupra modului de fuctionare a statului.
In franta, anglia, prusia (occident) statul birocratic bazat pe oameni care vin de jos dar care au
anumite abilitati (stiu sa masoare divesre spatii, stapanesc arta constructie vaselor de mare
tonaj).
In state precum Rusia, un stat in care mutli nobili se ocupa de birocratie, sunt si foarte multi
straini care trebuie sa acopere deficitul de personal calificat in zona functionala, nu cea
decizionala
In cazul statului rus erau multi straini in administrarea statului, dar mai ales in armata
(germani, baltici); ei isi pierd identitatea.
Problema mitului national
-principiul national domina, dar coexista si un cosmopolitism alaturi de acesta (cazul rusesc e
un exemplu bun)
Un exemplu bun este Karl Nelsselrode (1780-1862), unul din cei mai importanti ministri de
externe ai Rusiei. El era protestant. Deci, ministrul unui stat ortodox, mesianic chiar, era un
protestant.
Pozitia frantei fata de rusia este cea de a o tine cat mai departe de Polonia. Sustine politica Poloniei
de a o domina pe Rusia. Inainte de ascensiunea ei, rusia se afla sub imperiul influentei polone.

Rusia sa cunoasca primatul Frantei pe toate temele care puteau exista. Era conditia ca Rusia sa
poarta un dialog cu diplomatia franceza.

Petru I a infrant armata lui Carol XII la Poltava. Acest eveniment a facut inconjurul europei. A fost
finalul regatului suedez, apetitutul francez pentru Rusia si E Europei in acest context.

S-a pus problema, in randul elitelor franceze, daca Rusia isi va mentine pozitia. Daca mostenirea
petrina va avea o posteritate.

La vizita lui la versailles (1717), Petru I a spus ca Suedia este terminata. El a propus alianta rusiei
pentru a domina europa. Francezii au refuzat pentru ca potentialul rusiei nu era inca materializat.
Inlocuirea Suediei cu Rusia insemna ca aceasta din urma sa fie implicata in Sf Imperiu, chiar daca
Franta isi mentinea pozitia rece fata de imp habs, ideea de a introduce Rusia in Sf Imperiu era o idee
pe care franta nu o putea agrea: din motive culturale (niste barbari care nu aveau loc in europa), dar
si aceasta ipoteza conforma careia cei ce urmeaza lui Petru sunt la fel de puternici.

La 1721, ambasadorul frantei in Suedia si cu mandat la Saint Petersburg.

La 1721 este pacea de la Nystadt, ambasadorul frantei este un specator, Petru I impune tot ce
doreste si scoate Suedia de pe malul Balticii. Franta nu joaca astfel nici un rol in aceasta alcatuire.

Este data de o discutie tot mai prezenta in diplomatia franceza legata de Rusia. In
primul rand era un decalaj de suprematie. Rusia avea un teriotriu urias dar era
nessemnificativ d p d v european. Franta devoltase o plotica mondiala de surminare a a
comertului Britanic.
Ipoteza discutata: Rusia este sau nu un eventual partener pentru franta? Daca nu putea
fi aliata frantei, cine va profita de ascensiunea Rusiei?
Reactia dimplomatiei franceze venea din faptul ca Rusia emitea pretentii la o sfera de
influenta la periferia sistemului european : Suedia (1821-mai mult sau mai putin
sfarsitul stapanirii litoralului baltic), Polonia (Petru anuleaza alegerea Printului de
Conty, acesta din urma putand sa intareasca autoritatea regala din Polonia, ori interesul
rusesc era ca in polonia sa se mentina privilegiile nobiliare si a mentine o stare de
dezangajare politica. Ori venirea printului de Conty, se prezenta un pericol real pentru
Rusia) si imp otoman (tratatul de la Prut din 1711, incheiat in umbra bataliei de la
Stanilesti. In cazul in care Petru I nu se retrage in Polonia si nu se opreste din a
intervine in Polonia, atunci se va declansa si starea de razboi cu Imp Otoman. Otomanii
s-au vazuti nevoiti sa se apropie de Polonia pentru a opri vansul rusilor.)
Politica franceza fata de Rusia se accentuiaza. Franta pune un fidel pe tronul Poloniei,
iar punerea a fost una legala. Rusia a intervenit si Stanislav Lezanscky a fost inlaturat
rapid. Prima data a fost pus pe tronul Poloniei pe la 1704, de Carol al XII-lea, iar mai
tarziu Ludovic al XV-lea, il pune din nou Lezanscky se intoarce in Franta
In momentul in care izbucneste razboiul austro-turc. Diplomatia franceza si-a dat seama
ca daca exista posibilitatea ca sa se exercite orice control asupra rusiei, autoritatea care
o poate face este Austria.
Prin pacea de la Belgrad, a fost o pace impusa rusilor de catre Austria. Pt ca inainte ca
rusia sa aiba un punct de vedere, pacea fusese deja discutata intre austria si franta.
Rusia a acceptat sa inghita toate prevederile.
Inca din trimpul razb ruso austro turc 1736-1739, s-a adus/antamat o serie intreaga de
negocieri care au dus la o detensionare in rel franco habsburgice. Lorena a trecut la
Franta. Conflictl s-a incheiat cu o pace moderata de Franta.
Rusia era legata de austria. Austria a purtat pacea separat cu Franta. Pacea a fost una separata
de fapt: austria a consimtit la incheierea pacii fara sa aia in calcul propunerile rusesti. Pacea
de la Belgrad avea sa fie foarte utila Austriei pt ca in 1740 se deschide succesiunea Austriei
dupa intronarea Mariei Tereza, Prusienii considera ca e dreptul lor sa aiba silezia si asa apar
reazboaiele Sileziene.
Rusia nu a dorit sa intre in aceasta disputa, dar in privinta Frantei, atituinea franceza a fost
antihabsburgica, dar nu o atitudine ostila cum era inainte.
 Apropierea de Prusia, pt Franta avea si alte motie: era vorba de faptul ca Prusia putea sa ia
locul Suediei o prusie pputernica putea sa tina piept atat Rusiei cat si Austriei. Sa mentina
astfel un echilibru la marginea sitetmului.
In 1756, imparateasa Rusiei se apropie de Austria, era vorba de o implicare in razb european.
Prin Viena, Franta capata o relatie de alianta cu Rusia. Acum Rusia intra in sistemul
european, era un tip de garant al echilibrului european.
De aici razb de 7 ani care s-a terminat intr-un mod nedecis pe anumite segmente. S-a terminat
cu infrangerea totala a Frantei? A suferit numeroase infrangeri dar nu scoasa din joc.
Frederic a avut victorii. Austria a iesit invingatoarE? Nu chiar. Silezia a fost pierduta
definitiv. Anglia a iesit invingatoare? Cucerirea Quebecului din america de nord, dar a
castigat batalia impotriva Frantei? Doar pe jumatate. Dupa razb de 7 ani, Anglia a fost scoasa
total din ocurile continentale dupa razboi.
Rusia: cazul e mai special. Rusia nu a dorit sa intre neaparat in acest conflict datorita
retinerilor fata de problemele europei. Mostenirea petrina lasa multe proleme de rez
diplomatilor rusi. Rusia a obtinut o participare pe picior de egalitate. Rusia d p d v al
prestigiul sau a avut cel mai putin de suferit, mult mai putin decat franta, prusia, austria.
Din razboi a iesit singura. 1761- rusii intrau in Berlin. Rusia a luptat impotriva Prusiei pana la
venirea la tron al tarului Petru al III-lea. Era un personaj ciudat, care era un amestec de
orgoliu si copilarie si care era un admirator al lui Frederic la II-lea, imita curtea prusiana.
A incheiat doua tratate. Petru al III-lea nu cred ca a domnit un an. Prin unul returna Prusiei
toate teritoriile cucerite, iar al doilea oferea alianta rusiei lui Frederic al II-lea. Nu era doar
finalul aliantei franco-austro-ruse, ci si sfarsitul razboiului in general.
Mai era o situatie: se punea problema pacii. Ce fel de pace?
Razboiul s-a terminat cu 2 tratate care nu aveau legatura. Paris- 1763: Franta recunoaste
pierderea Canadei. Tratat cu Anglia
Un alt tratat: austro-prusiac. Rusia nu participa la pacea europeana pt ca s-a retras si nu si-a
respectat angajamentele internationale. Rusia, in ciuda bataliilor, nu a obtinut nimic. D p d v
militar nu a iesit prost, a iesit sifonata cumva imaginea ei pt ca nu a participat la niciun tratat.
Intr0un fel era bine ca isi pastra libertatea de miscare, iar ceilalti actori au incheiat niste
angajamente aproape cu o semnificatie de armistitiu.
Prima criza datorita subrezimii noului sistem era criza poloneza. Polonia nu participase la
razboi. Ideea de sat nu functiona in Polonia. Ea era si regat, regele este ales. A fost preferata
Saxonia pt ca Rusia considera ca Saxonia este un principat de o importanta relativ mica care
putea sa fie mai obedienta cu o anumita pol de influenta pe care o manifesta in Polonia.
Aristocratie extrem de puternica, monarhie slaba si electiva.
Rezidentul francez avea o influenta puternica in polonia. El cumpara votul, el desfacea
dietele, el crea partide le opozitie. Rusii amenintau doar cu invadarea. Ecaterina cumpara
fidelitatea nobililor polonezi- gruparile Potoțcki, poniatovski?,
Poniatovski era un rege polonez prin forta baionetelor rusesti. Trupele rusesti erau in polonia
cu acordul lui Frederic cel Mare.
Ecaterina nu doreste sa anexeze un teritoriu dar sa asigura preenta in dietele si dietinele
polone si a ortodoxilor. In acest fel, ecaterina voia sa-si impuna influenta in sistemul politic
polonez, pe de alta parte ea juca aceasta carte a ortodoxiei, o ortodoxie politica. Estul
Poloniei- aici erau ortodoxi. Rusia avea o autoritate morala asupra lor.
Poniatovski, iubitul Ecaterinei, pedoparte trb sa multumeasca ecaterinei pt sprijinul militar, pe
de alta parte el este un rege al poloniei si nu poate fi agresiv cu nobilimea catolica.
Pe fondul acestei situatiei se declanseaza Confederatia de la Bar. Confederatie= un term de
epoca, de militareazrea unor diete si dietine, o asocierea a nobililor si inregimentarea fidelilor
lor, in jurul principiilor catolice care erau de baza in functionarea politica a Poloniei.
Confederatia de la Bar era de fapt o armata nobiliara anti rusa, nu neaparat ca nega existenta
si puterea Rusiei, dar nu dorea ca prerogativele sale vechi sa fie puse la indoiala prin
redefiirea constitutiilor polone.
1768- conflicutl dintre rusi si confederat sunt atat de mari incat u grup de fugari polonezi trece
granita cu imperiul otoman, spre moldova, spre satucul Balta. Numai ca, acei cazaci care-i
urmarea decid sa treaca si ei granita in ciuda ciocnirii cu turcii care erau la granita la post.
Astfel au dus pe teren otoman, o bataliei la car eimp otoman nu voia sa participe.
Rusii nu voiau o polonie rusificata.
Acesta este momentul in care discutiile se intensifica intre Prusia si Rusia pe amrginea
Poloniei. Iar in 1769 se incheiei o alianta intre prusia si rusia. Momentul Confederatiei de la
Bar.
Acel tratat a fost posibil pt ca nu era legat de sistemul european. Nu au fost invitati altii. Prin
aceste intelegeri apar incet sistemul polonez. Se ajunge la internationalizarea problemei
poloneze. Se ajunge la un subsistem international, in estul europei
1779- pacea de la Teschen S-a format o antanta ruso-franceza, in care factorul principal in
sensul ca Franta era prinsa in razboiul atlantic? Factorul de coercitie a fost Rusia. S-a interpus
intre asutriei si prusiene. Frederic intra in cehia. face unele demonstratii
Intram in impartirea poloniei, astfel. 1783- cele 3 puteri semneaza tratatele in aceeasi zi. Deci,
micsorarea teritoriului poloniei este o problema de incredere in cele trei, si nu una poloneza.
Nu am mai intelege daca nu era o problema de incredere de ce Frederic al II-lea, in 1779,
1780, cand incearca sa inatreasca tratatul ruso prusian de la 1769, se impiedica de refuzul
Rusiei, si apeleaza la imp otoman, suedia si Polonia.
Impartirea Poloniei
Total lipsita de autoritatea suveranului sau care nu era rege decat de forma, stopat de
hotararile Dietei, formata din senirori gata sa se vanda celui care ofera mai mult, Polonia
ajunge o prada tentanta pentru suveranii europeni.

Moartea lui August al II-lea in 1733 pune din nou problema succesiunii in Polonia. erau doi
pretendenti: August al III-lea, Elector de Saxa si nepotul imparatului si Stanislas Leczinski,
socrul lui Ludovic al XV-lea. Dieta, convinsa de banii francezi, ii asigura alegerea acestuia
din urma. Sustinut de Franta, el incearca sa reconstituie puterea poloneza. Austriecii si rusii se
inteleg insa intre ei pentru a-l alunga de pe tron, iar August al III-lea devine rege al Poloniei.
Sucesiunea Poloniei se transforma in razboi european (1733-1738). Rivalitatea dintre
Habsburgii din Viena si francezi se concretizeaza intr-un conflict in care problema poloneze
cade pe planul al doilea.
In 1763, murea insa si August al III-lea. Atunci, tarina Ecaterina a II-a se aliaza cu Frederic al
II-lea al Prusiei pentru a mentine slabiciunea Poloniei. Ea dorea sa impuna Poloniei un
protectorat rusesc si aranjeaza alegerea amantului sau, Stanislas Poniatowski. Acesta din
urma, influentat de unchi sai, membri ai familiei Czartoczyski, incepe o actiune de refacere a
Poloniei. Ecaterina intervine si obtine o victorie asupra armatei poloneze, puternic derutata.

Acum intervine Franta sustinatoare a patriotilor polonezi. Ea impinge Imperiul Otoman in

lupta. Insa, flota turceasca este infranta iar turcii pierd Azovul si Crimeea.
Preambului tratatului de la Sankt-Petersburg (1772) este de-a dreptul interesant: „in numele
Sfintei Treimi” si „de frica unei dezmembrari totale a statului polonez”, cei trei suverani isi
impart intrei ei mai mult de jumatate din regatul Poloniei

Nelinistit de avansul tarinei, Frederic al II-lea propune Mariei-Tereza sa imparta Polonia.

Maria Tereza lua Galitia, Rusia lua Lituania, iar Frederic al II-lea lua Prusia poloneza. Alianta
celor trei suverani mai impart odata Polonia in 1793, iar in cele din urma in 1795, Polonia era
stearsa de pe harta.