Sunteți pe pagina 1din 4

Primul Razboi Mondial poate fi considerat cel mai important eveniment istoric al secolului XX, datorita faptului ca a fost

factorul declansator al tuturor evenimentelor ce au avut loc de-a lungul secolului. A fost initial numit Razboiul cel Mare sau Razboiul Natiunilor, iar in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a primit denumirea de Primul Razboi Mondial. A izbugnit sub pretextul asasinarii printului Austriei, Franz Ferdinand la Sarajevo, de catre un nationalist sarb. Astfel la data de 28 iulie 1914 Austro-Ungaria declara razboi Serbiei. Razboiului a evoluat de la un conflict local la unul european (1 august 1914, Germania declara Razboi Rusiei), ca mai apoi sa antreneze un numar de 32 de state, devenind un razboi mondial in toata regula. Adevaratele motive erau insa de natura econimica, lupta pentru putere in cadrul sistemului international, si pentru colonii. Colinii care dispuneau de importante resurse naturale si umane. Din punct de vedere militar, a fost primul razboi european care devine mondial, ceea ce ilustreaza faptul ca Europa ocupa un loc central in cazul acestuia, devenind teatrul de razboi, dar si primul razboi mondial industrial. Nu mai era doar un razboi al armatelor ci al societatilor. Tinde sa dispara distinctia dintre civili si militari, toti fiind implicati in razboi si considerati o tinta de catre inamic, iar dimensiunile campului de lupta se extind enorm de mult. Avantul cu care a inceput razboiului in randul popoarelor a disparut odata cu constientizarea faptului ca abilitatea guvernelor de a produce masacru nu era la fel de mare ca abilitate de a obtine pacea sau victoria. Primul razboi mondial a fost un razboi cu carcter dublu. Static in vest (de la Canalul Manecii pana in Elvetia), unde predominau luptele de transee si dinamic in Est. S-au folosit pentru prima data inovatiile din sistemul militar precum tancurile, aviatia, pistolul mitraliera, gazele de lupta, metodele matematice de lovire a submarinelor in imersiune, etc.) Combatantii razboiului au fost Antanta (Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Japonia, Polonia, Romania, Serbia, Cehoslovacia) si Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria) . La sfarsitul anului 1914 nu mai exista nici un fel de raport intre strategia militara si politica externa. Nici una din tarile tarile beligerante nu avea in plan o pace de compromis. Nu atata timp cat Franta refuza orice varianta care nu ii restituia Alsacia si Lorena, iar

Germania refuza sa ia in calcul o pace in cadrul careia i se cerea sa renunte la teritoriile cucerite1. Primul razboi mondial a inceput ca un razboi tipic de cabinet, cu mesaje trimise de la o ambasada la alta si cu telegrame monarhilor suverani. Dar odata ce a izbugnit razboiul, conflictul nu a mai fost doar unul al cancelariilor ci s-a transformat intr-un conflict al maselor. Dupa primii doi ani fiecare tabara a pus conditii care nu aveau nici o legatura cu cea mai vaga notiune de echilibru de forte.2 A fost un razboi cu caracter total ce a avut ca si consecinta subminarea ideii de compromis la tratativele de pace. Tarile invingatoare au plecat de la premisa ca invinsul trebuie distrus in totalitate, prin dezarmare totala si schimbarea ordinii interne. Numarul mare de victime si pierderile materiale sunt marturia faptului ca razboiul a lasat rani adanci, greu de cicatrizat. Unele tari mici, in raport cu numarul locuitorilor, precum Iugoslavia si Romania au pierdut mai multi oameni decat marile puteri precum Franta sau Italia. Cheltuielile militare dicrecte ale tarilor beligerante s-au ridicat la 331,6 miliarde de dolari, iar pagubele de razboi au fost evaluate la 36,9 miliarde de dolari. 3 Printre consecintele Primului Razboi Mondial se numara si afirmarea principiului national care odata acceptat a schimbat bazele organizarii teritoriale ale Europei. Primul razboi mondial a stat la baza formarii celor doua regimuri totalitare, fascismul si comunismul. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarista, in care nu exista proprietate privata si nici clase sociale. In comunism toate bunurile apartin societatii ca intreg si toti membrii acestuia se bucura de acelasi statut social si economic.4 Fascismul a stat la baza partidelor de extrema dreapta precum Partidul Fascist din Italia si era carcaterizat de un nationalism extremist, violenta, demagogie si misticism. O alta urmare a acestui razboi este disparitia imperiilor in Europa (Imperiul Otoman, Rus, Austro-Ungar) iar in locul lor apar noi state nationale (Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Romania). Datorita faptului ca nu s-a tinut cont de etnie la trasarea granitelor noilor state in Europa Centrala si de Sud-Est, acestea se vor dovedi in timp lipsite de valabilitate.
1 2

Henry Kissinger, Diplomatia, Editura ALL, Bucuresti, 2007, p.189 Henry Kissinger, Diplomatia, Editura ALL, Bucuresti, 2007, p.190 3 Mircea N. Popa, Primul Razboi Mondial, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucuresti, 1979, p.473 4 Eugen Struiu, Ideologii si partide politice, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2007, p.5

Pe tot acest fundal SUA propune Europei o noua viziune cu privire la ordinea mondiala ce avea la baza echilibrul de forte iar politica realista sa fie inlocuita cu democratia, securitatea colectiva si autodeterminarea. Criterii ce nu aveau nici o legatura cu ordinea mondiala pe care o cunoscuse Europa pana acum,nu stateau la baza acordurile europene anterioare. Conform viziunii europene de pana atunci, Europa se construise prin razboi iar state mici trebuiau sa se supuna celor mari. n 1917, dup intrarea Statelor Unite n rzboi, Woodrow Wilson comand o anchet privind popoarele oprimate europene, dreptul i afacerile internaionale de la acel moment, concluziile acesteia contribuind la Cele 14 Puncte, prezentate n Congres la 8 ianuarie 1918 La data de 11 noiebrie, 1918, David Lloyd George, prim ministrul englez, a anuntat semanarea armistitiului dintre Germania si Puterile Aliate: Sper sa putem spune ca in acest fel, in aceasta dimineata hotaratoare, s-a pus capat tuturor razboiaielor. 1 Dupa 6 luni de negocieri purtate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris in 1919, care a avut ca rezultat Tratatul de la Versailles, s-a incheiat Primul Razboi Mondial cu victoria Antantei. Conform lui H. Kissinger, nici una din tabere nu poate fi considerata castigatoare, deoarece amblele au avut atat de castigat cat si de pierdut. De pilda, Germania avea sa invinga Rusia, iar apoi avea sa slabeasca serios Franta si Marea Britanie, insa pana la urma, aliatii occidental cu ajutorul indispensabil al Americii, aveau sa fie adevaratii invingatori.2 Doctrina lui Wilson se baza pe autodeterminare si a propus intemierea pacii pe principiul securitatii colective. Prin siguranta colectiva se intelege faptul ca un atac asupra unui actor este considerat un atac asupra tuturor. Conform celor 14 puncte ale lui Wilson, sistemul international avea nevoie de o insitutie care sa monitorizeze activitatile internationale, sa mentina pacea si in primul rand sa evite izbugnirea unui alt razboi. Institutie pe care acesta a definit-o drept Liga Natiunilor. Ceea ce avea mai exact in vedere Wilson era o asociere universala a natiunilor pentru mentinerea securitatii nestirbite a mrilor si oceanelor lumii, spre a fi folosite in comun si fara problem de toate popoarele lumii, si pentru
1

Henry Kissinger, Diplomatia, Editura ALL, Bucuresti, 2007, p.188 apud citat n A.J.P. Taylor, British History 1914-1945 (Oxford the Clarendon Press, 1965), p.114
2

Ibid., p.190

impiedicare oricaror razboaie declansate fie in contradictie cu clauzele tratatelor incheiate, fie fara vreun advertisement prealabil si fara o prezentare complete a cauzelor in fata opiniei publice mondiale o garantare virtual a integritatii teritoriale si a independentei politice.1 La Conferinta de Pace de la Paris, spre deosebire de Congresul de la Viena, nu au participat puterile invinse (Germania si Rusia). Acest fapt a dus la apropierea lor, avand efecte catastrofale pentru Europa, si prin urmare la escecul Tratatului de la Versailes. Impreuna, Germania si Rusia numarau peste jumatate din populatia Europei si aveau cel mai mare potential militar. Tratatul de la Versailles nu a tinut in totalitate cont de cele 14 puncte, deoarece a fost puntiv din punct de vedere teritorial, economic si militar. Germania fiind nevoita sa renunte la 13% din teritoriul ce il detinea. Poloniei i-a fost cedata Silezia Superioara, o regiune importanta din punct de vedere economic. Aceasta a mai primit iesire la Marea Baltica si regiunea din jurul orasului Posen, prin care s-a creat Cordonul Polonez de delimitare a Prusiei de Rasarit de restul Germaniei.2 Alsacia si Lorena au fost redate Frantei, Nordul Schleswigului Danemarcii. Zona oraselor germane Eupen si Malmedy a fost acordata Belgiei, iar zona Soldau din prusia de Est Poloniei.3

Henry Kissinger, Diplomatia, Editura ALL, Bucuresti, 2007, p. 192-193 apud Woodrow Wilson, Remarce la Washington inaintea Ligii pentru Impunerea Pacii, 27 mai 1917, in Arthur S. Link, ed., The papers of Woodrow Wilson (Princeton, N.J. : Princeton University Press, 1966), vol.37, p.113
2 3

Ibid., p.206 Tratate internationale, Tratatul de la Versailles (1919), http://istoria.md, http://istoria.md/articol/27/Tratatul_de_la_Versailles

S-ar putea să vă placă și