Dezvoltarea muzeelor in sec XVII-XXVIII, aparitia unor structuri de tipul cabinete de curiozitati, cabinete

de arta care aparea un cadrul palateleor.

Viena- Maria tereza construeste doua mari cladiri unde astazi sunt gazduite 2 mari muzee ale europei.
Muzeul de arta si muzeul naturii/ .... naturale
Odata cu dezv unei burghezii care doreste sa se imbogateasca, sa adune valori, incepe sa existe o piata a
bunurilor culturale. Incepand cu sec XVI-lea: se dezv o piata a bunurilor culturale in europa. Bunurile incep
sa fie vandut, si incep sa apara case de licitatie pentru aceste bunuri culturale. Incepand cu 1540, la Anvers,
in tarile de jos, avem cunoscuta si prima corporatie care are drept scop drept achizitionare si vindere a
bunurilor culturale, a tablourilor . Aceste corporatii se dezvolta pt ca principii europei care n au apucat a
colectioneze sau sa faca comenzi catre artistii vremii, cauta sa acapareze aceste bunuri prin intermediul
acestor procese de cumparare-vanzare. Petru cel Mare al Rusiei a inceput sa achizitioneze bunuri culturale
din itntreaga europa, si sa puna bazele marelui muzeu de la St. Petersburg, Muzeul Ermitaj.
In aceasta epoca apar si falsurile pt ca lumea doreste sa se imbogateasca mai usor.
Sec XVIII: este timpul in care muzeele capata o noua directie, importanta in sensul in caredevin adevarate
laboratoare pt cei care se educa. Chiar incepand cu sec XVII-lea, incepem sa vorbim de muzee universitare.
Ele se organizeaza pe langa universitati si au rolul de laboratoare. Cel mai vechi asemenea muzeu a fost
infiintat la Univ din Oxford, la 1683, Muzeul Ashmolean. Muzeul repsectiv tipareste si primul regulament
de functionare a unui muzeu in 1714. Mai intalnit si in italia la Cretona, in 1753. Au rolul de a aduna bunuri
culturale care sunt folosite ca obecte de studiu pt studenti. Acest sistem a fost transferat mai tarziu in SUA,
unde astazi, muzeele in marea lor majoritate nu sunt muzee de tipul celor din europa ci sunt muzee ce se afla
sub jurisdictia universitatilor. Muzee care aduna/ colectioneaza aceste bunuri, in urma expeditiilor pe care le
finanteaza in toata lumea, a numeroaselor cercetari ce se desf in toata lumea.
Se naste acest tip de muzeu care are scop educational, dar si stiintific. Societatea regala de naturalisti si
geografi, care in 1753- infiinteaza British Muzeum. Muzeul de istorie naturala la Iasi s-a nascut cu acest
scop-laborator pt naturalisti si medici din Romania.
Odata cu rev franceza, muzeele capata alt scop: punct de propaganda pentru diverse structuri politice.
Incepem sa vb si de o arhitectura a muzeelor (sec XVI-XVII). Sunt aflate in palate, nu cu scop de a fi muzee,
deci.
Incepand cu sec XVI, unii principi se gandesc la a realiza unelel constructii speciale destinate muzeului.
Prima construcie speciala : Florenza, in 1574, unde Giorgio Vassari, construieste o cladire special destinata
la a expune bogata colectie a familii de Medici (galeriile Ufizzi de astazi). Tot in aceasta vreme, cand
palatele sun folosite pt a expune bunuri culturale, principii incep sa remodeleze aceste palate si sa creeze
spatii vaste pt a expune, spatii care au ferestre foarte mari, orientate spre N sau V, asa incat razele soarelui sa
nu bata direct in ferestre. In franta lui Ludovic al XVI-lea, pt o iluminare mai deosebita, arhitectii reusesc sa
dispuna verestre in plafonul salilor respective, numitele veriere.
In sec XVI, apoi in XVII, apare ideea unor expozitii globale, internationale care sa adune bunuri din toata
europa, din toata lumea, apare si ideea ca salile unde sunt realizaate aceste expozitii sa fie realizate in
maniera epocii din care provin cele mai multe dintr bunurile culturale respective.
In sec XVIII, incepem sa vb depsre aparitia sau introducerea muzeologiei intre disciplinele umaniste avand
insa ca suport elemente stiintifice. Disciplina a devenit aproape o stiinta. Apar primele tratate moderne de
muzeologie. Cel mai vechi: 1727, Hamburg, Museografia, un tratat de museografie, muzeologie redactat de
un negustor de antichitati.
In spatiul romanesc:
D. Cantemir: Descrierea Moldovei: vorbeste si de niste inscriptii romane pastrate la curtile boieresti
In transilvania: colectii ce se regasesc la curtile princiare. Cea mai imp: Samuel von Bruckental, aduna o
colectie foarte mare de bunuri culturale din toata europa, din transilvania si creeaza la proprietatea lui din
Sibiu, un muzeu care-l deschide publicului. El a lasat toata averea lui bisericii reformate care trebuia sa
intretina muzeul.
Oradea: episcopul de aici aduna si el bunuri culturale si chiar mai tarziu, odata cu construirea unui palat
episcopal, deschide la Oradea un muzeu, in 1762. A functionat pana dupa revolutie (1989).
Alba-iulia: un celebru episcop Battyani, intemeiaza in sec XVIII, pe langa episcopia romano-catolica, o
colectie de mineralogie, un cabinet numismatic, o colectie de piese arheologice, un observator astronomic si
o biblioteca care avea sa devina celebra prin cateva manuscrise ce le pastreaza si astazi.
Odata cu rev franceza: muzeele incep sa devina institutii de stat, avand un rol f important in propaganda
nationala a fiecarui stat. La Paris, vechiul muzeu al Luvrului, este numit acum Muzeul Republicii, el va fi
deschis in aceasta forma in 1793, rolul sau fiind de a prezenta tot ceea ce inseamna programul revolutionar
al momemntului, prezentand bunurile culturale prezente ca elemente de comparatie intre lumea aristocratica
si cea noua revolutionara. In 1794, comitetul Insurectiei publice, elaboreaza un regulament nu numai de
functionare al muzeului ci unul prin care se instituie un regim asupra modului in care se vor pastra obiectele
de arta in muzeu. Expeditiile lui Napoleon in egipt, aveau sa imbogateasca muzeul Luvru, celebra stela de la
rozet este descoperita acum in egipt si expusa la luvru.
Incep sa apara in statele mici care urmaresc sa isi arate identitatea nationala: Belgia, dar apar si in marile
centre din Imperii (apar in spatiul Balcanic, Iasi, Bucuresti, Cluj).
Sec XVIII: secolul in care natiunile noi care se cristalizeaza in spatiul european cauta sa se afirme.
Mij sec XIX, apar conceptii noi: 1. Este expriamta de scoala lui Wiliam von Humbold care este adeptul a
ceea ce am putea numi muzeul intensiv care se doreste a fi un muzeu realizat in urma unor riguroase selectii
a bunurilor culturale cu o tematica foarte clara, care nu trebuie sa fie neaparat nationala, ci axata pe valorile
in modul in care s-au creat aceste colectii muzeale in timp.
2. este exprimata de un alt intelectual: Leopolt von Ledeburg? Care este adeptul a ceea ce s-a numit un
muzeu extensiv care trebuie sa adune si sa valorifice toata experienta omenirii axandu-se pe istoria
popoarelor.
Plecandu-se de la aceste doua curente, muzeele se dezvolta in aceasta perioada, in toata lumea.
In SUA, este o alta modalitate de a vedea muzeele pt ca aici pe deoparte, nu e nevoie de a se vorbi de muzee
cu tenta nationala, dar apar muzee care vorbesc de elemente de le etniile intalnite in america.
In sec al XX-lea, gasim 2 momente care marcheaza istoria muzeelor:
1. Perioada interbelica
Continua traditia muzeelor din sec XIX, doar ca acum se intensifica functia de cercetare a muzeului.
Muzeele incep sa-si puna problema achizitonarii de bunuri culturale, iar faima o au piesele
arheologice.
Marile puteri pe la sf sec XIX, initiaza expeditii arheologice in imp otoman. Muzeele incep sa se
imbogateasca foarte mult.
In per interbelica: isi pun problema cercetarilor stiintifice care sa lamureasca anumite probleme
stiintifice.
2. Cea de dupa WW2
Aceasta tendinta se dezvolta in sensul incare, ele capata un puternic caracter interdisciplinar.
Sec xx:
- Sublinierea particularitatilor locale care nu sunt privite d p d v etnic, ci istoric.
- Aparitia unor muzee specializate
- Caracterul interdisciplinar al cercetarii deopotriva pt cunoasterea istoriei obiectelor respective dar si
pt ceea ce inseamna conservarea si restaurarea bunurilor culurale
- Sistematizarea colectiilor
- Tratarea diferita a aspectului exterior si a celui interior al muzeului
- Expunerea selectiva a bunurilor culturale in cuprinsul expozitiilor
- Cooperarea internationala intre muzee. Acum in sec, al XX, apar organisme care sa puna in practica
asta.
ICOM (caut site .ro, ma pot inscrie) = reprez institutia cea mai inalta din cadru UNESCO.