Factorii reactivi:

- Umiditatea- este implicata atat in procesele chimice care au loc in interiorul materiei
prime din care sunt realizate bunurile culturale, cat si in procesele chimice de la
suprafata bunurilor culturale. Este implicata si in procesele fizice: inghetul-dezghetul
(a apei din compozitia materiei din care a fost realizat un bun cultural, spre ex), dar si
cu efect asupra proceselor biologice (favorizeaza cresterea microorganismele din
interiorul, suprafata bunurilor culutrale sau din mediul imediat al bunului respectiv.
Umiditatea se refera la apa care se regaseste in atmosfera, in forma sa gazoasa (vapori
de apa). In orice spatiu este prezenta o cantitate de vapori de apa care reprezinta ceea
ce fizicienii numesc umiditatea absoluta (Ua) care reprezinta totalitatea vaporilor de
apa pe care ii poate contine un volum de aer. Aceasta umiditate absoluta se exprima in
g/m2 si ea este masurabila doar in laboratoare si aceasta Ua este in functie de meridian
si paralela. Pentru zona noastra, a paralelei 45, emisfera nordica, umiditatea absoluta
masurata in laborator este de 8g/m2.
In cazul in care se gasesc mai multe g/m2 se numeste saturare (S) care reprezinta
capacitatea aerului de a contine vapori de apa in functie de temperatura. Astfel, avem
mai multe valori ale cantitatii de vapor de apa la temperaturi variate. Umiditatea creste
proportional cu temperatura. Pentru spatiul nostru, au fost facute calcule-s-a ajuns la
urmatoarele valori de saturatiein functie de temperatura:

- la 0 C-S este de 4,87 g/m2.

- La 5 C- S este de 6,87 g/m2
- 10 C- S=9,40 g/m2
- 15 C- S= 12,7 g/m2
- 20 C- S= 17 g/m2
- 25 C- S= 22,6 g/m2
- 30 C- S=29,6 g/m2
Intr-un muzeu trb sa existe o umiditate optima- se numeste Umiditate relativa (UR). Este
raportul la o temperatura data intre umiditatea absoluta si saturatie. Formula
matematic= UR=Ua / S x 100. Optimum este intr 20-22 C.
Atat umiditatea cat si temperatura, odata stabilite de conservatori in special, ele trebuie sa
fie mentinute in acesti parametri, aproape incontinuu. La umiditate trb sa fie sub 5%. La
temperatura- +- un grad.
Umiditatea optima pt spatiul nostru este de 47%.
s-a ajuns la concluzia ca unitatea optima ar fi intre 50-65% -benefica pt toate bunurile
dintr-un muzeu.
Dar trb sa se faca distinctia intre bun culturale din materii organice si cele din materii
anorganice.
Pt cele anorganice.(unelte de piatra, ceramica, metal)- umiditatea relativa poate sa fie
chiar intre 0-30%. Bunurile acestea nu necesita sa aiba un echilibru interior, o saturatie de
apa pt ca metalele prelucrate, piatra, lutul ars nu mai cauta sa intre intr-o anumita stare de
echilibru hidrostatic, ba mai mult, pt metale e mai benefic ca apa sa fie cat mai mica in
aer.
Arhivele pastreaza docum din materiale organice- filmele sunt si ele niste produse care au
la baza celuloidul si s-a pus problema umiditatii relative. Pentru microfilme, valorile
optime sunt intre 25-30%.
Deosebite sunt bunurile realizate din materiile organice (animala sau vegetala). Cele mai
firave sunt cele de natura animala. S-a putut stabili ca pt asemenea tipuri, umiditatea
relativa cea mai propice poate sa fie intre 30-50%.
Alaturi de aceasta cantitate de vapori, clima joaca un rol imp. Precipitatiile lunare,
saptamanale, zilnice, pot afecta umiditatea relativa. Ploile, zapada inseamna un adaos de
apa in atmosfera. Exista pos ca aceasta cantitate sa se transf in stare gazoasa.
Omul poate aduce o cantitate de apa in muzeu prin haine. Exista un spatiu de carantina (cu
garderoba, case de bilete etc) ca mai apoi sa se faca trecerea spre zona expozitionala.
Apa patrunde in exterior si prin pereti. Caramida, piatra- apa intra in aceasta structura si se
ridica pe pereti. Se observa prin igrasie. Intra in interior, da peste caldura si incepe sa se
evapore.

Exista cauze si in interiorul muzeului: conductele de apa, WC-urile.

Calitatea aerului. Oxigenul si gazele reactive din compozitia aerului (dioxidul de sulf, oxidul de
azot, amoniac, ozon s.a.). oxigenul intra in reactie cu gazele reactive – in reactie cu dioxidul de
sulf= acizii suflurici- ei produc daune bunurilor culturale- fragilizarea materiilor organice,
putrezirea pieilor, fragilizarea hartiei, coroziunea metalelor. Gazele reactive sunt rezultatul
motoarelor, ploilor acide (de la eruptii vulcanice etc), industrializarii excesive din orase.

Legat de aer, praful din atmosfera este important. Microparticulele (de natura organica si
anorganica): siliciul poate este cel mai periculos pentru muzeu, calcarul, gresia, nisipul, scamele.
Praful favorizeaza condensul, duce la coroziunea metalelor. Praful este si sursa de harna pentru
micro organisme.

Sunt si factori care acitveaza procesele fizice si chimice.

Ex: lumina si temperatura (intr-un muzeu poate fi tinuta constanta si este bine ca in muzeu care
este f imp cand vb de S; cu cat creste temp cu atat creste S; daca S este fluctuanta, avem
perturbari asupra UR. Daca Temp este scazuta, UR creste si invers.

Al doilea factor care are rol de activare este lumina, iar un bun culutral pt a fi protejat trebuie sa
stea doar la intuneric. Soarele emite radiatii (UV) care au efecte asupra fiintelor, implicit asupra
bunurilor culturale mergand pana la ardere( infrarosii-cu lungimi de una mai mici) pana la UV
care produc reactii chimice in materia prima.

Lumina are efect asupra bunului cultural. El este influentat de radiatia emisa de lumina. Cu cat
aspectul e mai anormal cu atat efectele sunt mai daunatoare. Iluminarea bunurilor culturale:
lumina naturala e cea mai benefica; ea sa patrunda prin ferestre si sa ofere un spectru cat mai
bun. Din pacat ea poate sa aduca si UV si infrarosii (lumini invizibile). E obligatoriu pt muzeu
eliminarea totala a luminii naturale. Daca ea este insa folosita, trb opturata cat mai mult
patrunderea luminii naturale prin dispunerea unor perdele de opturare.

In ceea ce priveste lumina artificiala: becul electric- caldura calda- are efect asupra culorii,
aspectului bunurilor culturale. Lumina fluorescenta rece- a devenit o solutie optima dupa
inventarea ei. Ea insa are si dezavantaje: cand e concentrata pe un bun cultural se vede cum ea
fileaza si percepi alta imagine a bunului cultural. Prin aceste mici intensitati, lumina produce
efecte chimice in materia respectiva. Lumia pe led a devenit o solutie optima d acest p de v.
Astazi se foloseste foarte mult aces LED. Insa se pune problema si asupra cantitatii de lumina
pusa intr-un muzeu. Studiile efectuate au aratat ca o valoare optima a luminii este de aprox de
50 de luxi, se poate cobora pana la 30 de luxi la materiile organice sensibile (matase, hartie s.a).
de aceea, solutia optima af ost si este aceea de a nu avea un iluminat general ci unul directionat
pt fiecare bun cultural.