Poluarea - Distrugerea stratului de ozon

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78% ,si o!igen ("1% . Acel 1% ramas este format din argon ,dio!id de carbon ,#eliu si neon.$oate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.%ai e!ista urme de dio!id de sulf ,amoniac, mono!id de carbon si ozon (&' precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. (c#ilibrul natural al gazelor atmosferice care s)a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. *n ultimii "00 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru ec#ilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dio!id de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.+ezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si o!izi de azot in atmosfera. (fectul de sera, -azele deja e!istente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata .amantului./ara aceasta .amantul ar fi atat de rece inat ar ing#eta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. *nsa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.+in acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. &amenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,0)1,0 grade 2. +upa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu mono!id de carbon si dio!id de sulf ,rezultate din procesele industriale.+in aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice)pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. 3a fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.%otivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. -auri in stratul de ozon, Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.+eoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria #idrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera..e masura ce se ridica ,se descompun ,formandu)se cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon. (fectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1480 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. 2ercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s)ar putea rarefia si in alte parti ale -lobului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.+in nefericire in anul 1440 s)a observat ca si in zona Arcticii si a (uropei de 5 s)au format gauri in stratul de ozon. .loi acide, .loaia acida se formeaza atunci cand dio!idul de sulf sau o!izii de azot ,ambele rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. .loaia acida distruge plantele si animalele..aduri

intregi au disparut din cauza ploilor acide.%ai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.+upa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul "001 vor fi doar in Statele 6nite si in 2anda 00.000 lacuri moarte biologic. +ereglarea ec#ilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze .amantului. +in cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos fiind ing#itite de apa. (ste de asteptat ca apa sa ing#ita orasele 3ondra sau 5e7 8or9. .oluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor,regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti. *n 1440 in %area :ritanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm.*nflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare. *nca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar un lucru este sigur,poluarea agraveaza simptomele..rincipalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor. Siropurile si in#alatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este eficienta ,dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare. *n zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele <verzi=.*n intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta. *n intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale..opulatia contribuie la aceste campanii ,prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical ,reducand oarecum cererea pentru acesta.Sunt tari care ajuta la restabilirea ec#ilibrului ;prin plantarea de arbori tineri. 6n lucru e sigur,in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. /reonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.(ste nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

Efectul distrugator al poluarii: Numar uimitor de morti in lumea intreaga

Oamenii polueaza planeta, iar ea se intoarce impotriva noastra. Statisticile oficiale arata ca poluarea aerului cauzeaza anual doua milioane de morti in intreaga lume. Conform studiului publicat in revista de profil "Environmental Research Letters", efectul cel mai grav este cel al poluarii aerului pe care il respiram si nu cel al schimbarilor climatice care apar, scrieScience Daily Din cau!a distrugerii stratului de o!on mor apro"imativ #$% %%% de oameni in fiecare an Cancerul si bolile respiatorii, cauzele mortalitatii ridicate Estimarile specialistilor arata ca circa &,' milioane de morti sunt cau!ate de aerul poluat pe care il respiram, particulele daunatoare patrun!and adancc in plamanii oamenilor si provocand cancer si alte afectiuni ale sistemului respirator "Estimarile noastre fac din poluarea aerului unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru sanatate", spune (ason )est, de la *niversitatea din Carolina de Nord Cel mai mare numar de victime se inregistrea!a in estul si sudul +siei, acolo unde populatia este numeroasa, iar poluarea aerului a atins cote alarmante Calitatea aerului este afectata de poluare

in numeroase feluri, spun e"pertii in domeniu ,emperatura si umiditatea pot afecta modul in care se formea!a substantele care provoaca poluarea, precum si durata lor de viata De asemenea, temperatura ridicata determina emisii de compusi organici din copaci, acestea reactionand, la randul lor, cu atmosfera pentru a forma o!onul si alte tipuri de materie -n cadrul studiului lor, specialistii au folosit mai multe modele climatice pentru a simula concentratii diferite de o!on si particule poluante pre!ente in aer -n plus, ei au corelat aceste informatii cu altele de natura epidemiologica pentru a vedea ce concentratii de aer poluat din aceste modele au legatura cu rata mortalitatii la nivel global #ttp,>>777.ziare.com>mediu>proiecte)mediu>efectul)distrugator)al)poluarii)numar)uimitor)de)morti)in) lumea)intreaga)1"104?8

Stratul de ozon si efectul de sera?

Ce este stratul de ozon? Ce este EFECTUL E SE!"? .!onul se formea!a in atmosfera inalta a /amantului din cau!a radiatiei ultraviolete solare Stratul de o!on prote0ea!a suprafata #amantului de radiatiile ultraviolete solare, lipsa lui ar insemna sfarsitul vietii pe /amant1 EFECTUL E SE!" este incal!irea atmosferei /amantului din cau!a ca anumite ga!e, ca dio"idul de carbon si mono"idul de a!ot impiedica racirea portiunii de pe /amant unde este noapte +celasi fenonomen a dus la temperaturile de sute de C2 de pe 3enus, unde atmosfera este alcatuita aproape e"clusiv din dio"id de carbon EFECTUL E SE!" poate fi stopat prin reducerea emisiilor de dio"id de carbon si prin reimpaduriri, plantele absorbind dio"idul de carbon si transformandu4l in lemn Ca si in ca!ul distrugerii stratului de o!on si incal!irea globala este un bun e"emplu legat de modul in care activitatea umana poate degrada mediul la scara planetara 5enomenul este cuoscut si sub numele de efect de sera *nele ga!e din atmosfera 6vaporii de apa, dio"idul de carbon, o!onul, metanul, dio"idul de a!ot si unele tipuri de clorofluorocarburile7 impiedica disiparea caldurii produsa de pamint in spatiu Caldura este radiata din nou spre suprafata /amintului care este incal!ita suplimentar -n conditii naturale vaporii de apa sunt cei mai eficienti in producerea efectului de sera Datorita vaporilor de apa din atmosfera temperatura medie a /amintului este cuprinsa intre 8'9 grade Celsius si 4': grade Celsius /rin comparatie, pe $arte unde atmosfera este subtire si nu e"ista vapori de apa, temperatura medie la suprafata planetei este de 49% grade Celsius iar pe 3enus, cu o atmosfera bogata in dio"id de carbon, temperatura la suprafata planetei este de 8#;% grade Celsius /roblema incalzirii globale este legata de accelerarea datorita actiunilor umane a acestui fenomen /roducerea si dega0area in atmosfera a ga!elor care produc

efectul de sera a dus la incal!irea usoara a temperaturii medii a planetei cu unele consecinte pentru mediu 6cresterea nivelului suprafetei oceanelor, degradarea calitatii vietii in unele !one7 Cele mai importante ga!e care generea!a efectul de sera sunt: % io&idul de carbon 69<=7, generat de arderea combustibililor fosili, cum ar fi carbunele si petrolul> ga!ele de esapament, taierea padurilor tropicale si a altor paduri> arderea lemnului 4 ?etanul 6':=7 ,produs de vite, arderea lemnului, vegetatiei si a combustibililor fosili 4 ."i!ii de a!ot 6'&=7, produs prin arderea combustibililor fosili, arderea lemnului, de materialele fecale de la oameni si animale evolutia gauri de ozon4 .!onul de suprafata 6'&=7> moleculele de o!on care cad din atmosfera intra in reactie cu poluanti ca metan, dio"i!i de carbon si a!ot care re!ulta in principal de la masini Te'nologiile folosite sint invechite si duc la marirea cantitatii acestor ga!e in atmosfera Echilibrul natural al planetei este afectat si /amintul incepe sa se incal!easca . crestere de 9= pe tot /amintul, poate topi complet calotele arctice, crescind astfel nivelul marilor (. $"SU!"!E" )*C"L+)!)) ,LO-"LE Ca sa putem anali!a incal!irea globala trebuie sa avem determinari de temperatura la scara intregii planete pe intervale mari de timp si date privind concetratia ga!elor care produc efectul de sera +stfel de studii s4au facut sistematic din '<9$ pentru dio"idul de carbon Datele de la sol sunt culese de la un mare numar de statii dar in pre!ent temperatura la suprafata pamintului este determinata si utili!and satelitii Cele mai moderne studii privind incal!irea globala se fac utili!ind probe de gheata din +ntarctica 5iecare strat de !apada care cade anual in +ntarctica se transforma intr4un strat de gheata @heata include in ea si mici bule de aer E"aminarea bulelor de aer aduce informatii comple"e privind: 4compo!itia atmosferei in momentul formarii bulei 4data la care s4a format startul de gheata 4temperatura in acel moment Studiile se fac utili!ind i!otopii radioactivi ai o"igenului 'A., ':. ,oate investigatiile clasice sau moderne au aratat o crestere a temperaturii globale

& ",E*T)) )*C"L+)!)) ,LO-"LE

/rincipala cau!a a incal!irii globale este cresterea continutului de dio"id de carbon din atmosfera +lte ga!e care contribuie la acest fenomen sunt: metanul, dio"idul de a!ot, o!onul, C5C'' si C5C'& Concentratia de dio"id de carbon asa cum re!ulta din masuratori directe si din studii pe gheata antarctica, a crescut de la &$%ppm in 0urul anului '%%%, la ;#Appm in '<:A si ;9#ppm in '<:< +ctivitatile umane care contribuie la incal!irea globala sint: producerea si utili!area energiei 69A=7, C5C 6'$=7, practicile din agricultura 6'9=7, alte utili!ari industriale ; EFECTELE )*C"L+)!)) ,LO-"LE

/entru studiul incal!irii globale s4au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau geologice E"ista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incal!irii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea 6schimbarile de clima, modificarea nivelului marii, schimbari geomorfologice, schimbari in agricultura, schimbari politice7 Schimbarile climatice: se estimea!a o crestere a temperaturii planetei cu % 94& grade Celsius pina in anul &%9%, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale ?odificarile nivelului marii: probabil cu 94#%cm pina in anul &%9% Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de ghetarii din "rtica si "ntarctica. . mare parte din ghetari se pot topi 6@roenlanda, de e"emplu, cu & $ milioane de Bm cubi de gheata7 si acest lucru poate atrage dupa sine o ma0ora agravare a cresterii nivelului marii

Sc'imbarile geomorfologice. ?arile riuri vor fi puternic afectate de incal!irea globala, multe !one vor fi inundate iar ero!iunea in !onele de coasta se va accentua 3or fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si chiar anumite orientari politice, concreti!ate prin hotariri, legi, etc /. S%" )*C"L+)T O"!E #"$)*TUL? ,emperatura medie globala a aerului la suprafata /amantului a crescut cu %,;4%,A grade C 6sau cu apro"imativ %,94' grade 57 de la sfarsitul sec C-C /atru din cei mai fierbinti ani au fost inregistrati dupa ':A% Cea mai inalta incal!ire s4a inregistrat noaptea, in latitudinile de la cele de mi0loc pana la cele inalte ale emisferei de nord. -ncal!irea in timpul iernilor si

primaverilor nordice a fost mai puternica decat in alte anotimpuri -n unele !one, in primul rind, deasupra continentelor, incal!irea a fost de citeva ori mai mare decat media globala +lte dove!i ale cresterii temperaturilor globale din sec C-C, include cresterea nivelului marii cu '%4&9 cm, micsorarea ghetarilor din munti, reducerea invelisului de !apada din emisfera de nord 6din '<$; pina in pre!ent7 si cresterea temperaturilor /amantului in stratul de sub suprafata Datele obtinute prin inelele anuale ale copacilor, mie!ului ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei, sugerea!a ca temperaturile globale la suprafata solului sint in pre!ent mai mari decit la orice etapa din ultimii A%% de ani 0. CE S%" F"CUT #)*" "CU$? La conferita de la Rio asupra mediului si de!voltarii din '<<&, a fost adoptata conventia cadru asupra schimbarilor de clima Conventia urmareste scaderea emisiilor de bio"id de carbon sia altor ga!e de sera Conventia a fost ratificata de unele state 6S*+7 si o parte din masurile ei au fost puse in practica La Rio s4a stabilit si principiul ca tarile in curs de de!voltare sa fie spri0inite financiar de comunitatea internationala prin anumite proiecte, pentru punerea in practica a acestei conventii cadru 1. CE #UTE$ F"CE F)EC"!E )*T!E *O)? 4 Sa evitam deodorantele de tip spray, evitind astfel inhalarea C5C4urilor Sa ne incura0am familiile sa foloseasca mai putin spray4urile, fi"ativul de par, precum si instalatiile de aer conditionat 4 Daca nu ne este rusine, sa folosim bicicleta Sau transportul in comun 4 este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decit daca am folosi toti masinile personale 4 Sa economisim hirtie, pentru a salva padurea 6putind folosi hirtie reciclata cit mai mult posibil7 Copacii retin dio"idul de carbon pe care il producem Sa sustinem si sa participam la campaniile pentru salvarea padurilor> sa plantam un copac 4 Sc'imbari climatice. )ncalzirea globala. De foarte multa vreme in atmosfera e"ista concentratii naturale de ga!e cu efect de sera, cum ar fi vaporii de apa, ga!ele carbonice, metanul si o"i!ii de a!ot Ra!ele cu lungime scurta de unda, numite lumina vi!ibila a soarelui pot traversa aceste ga!e, incal!ind atmosfera, oceanele, suprafata palnetei si organismele vii Energia calorica este raspandita in spatiu in forma de ra!e infrarosii, adica de unde lungi +cestea din urma sunt absorbite in parte de ga!e cu efect de sera, pentru a se refelecta inca odata de suprafata #amintului. Din cau!a acestui fenomen natural, numit Defect de seraE temperatura medie anuala la suprafata pamintului se mentine la '92 C +cesta e ceea ce noi numim un climat normal +ctivitatea umana constituie cau!a aruncarii in atmosfera au unei cantitati mari de ga!e cu efect de sera, mai ales a ga!ului carbonic, a o&izilor de azot, a metanului si a clorofluorocarbonilor 6C5C7 Conform conclu!iilor numeroaselor comitete internationale de cercetare stiintifica, sporirea efectului de sera a declansat o noua incal!ire planetara de o amploare nemaintilnita pe parcursul istoriei Ele descriu si argumentea!a fenomenul noii incalziri globale, a schimbarii climei, a reincal!irii climatului si a efectului de sera accelerat

4 4

,azele cu efect de sera. ,azul carbonic. 2CO34. Continutul atmosferic de ga! carbonic 6ga!ul cu efect de sera de provenenta antropica cel mai frecvent,7 a crescut pina la &9= de la debutul revolutiei industriale 6pe parcursul a '$%% de ani 7 cu o frecventa de &:% parti la milion pina la ;9% parti la milion Eliminarile de gaz carbonic de origine antropica au condus la sporirea cu 99= a potentialului efectului de sera @a!ul carbonic 6C.&7 este unul din principalele subproducte a arderii tuturor combustibilelor fosile Circa <%= a energiei comerciali!ate pe plan mondial este produsa de catre combustibile carbonice: pacura, carbunele brun, ga!ul natural si lemnul Cu fiecare an !eci de miliarde de tone de C.& sunt astfel eliminate in atmosfera Circa & miliarde de tone de ga! carbonic suplimentar este atribuit fenomenului despaduririi, inclisiv incendierii padurilor /otrivit raportului de!voltarii statului Canada 6'<<'7, '%: milioane de tone de carbon sunt eliminate anual in Canada +stfel, pentru fiecare canadian revin # tone de C.& eliminat anual in atmosfera /otrivit raportului )ord Resurse 6'<<&4 '<<;7 infiintat de catre -nstitutul 5ord !esurse, Canada nu este intrecuta decit de Statele *nite in ceea ce priveste producerea de C.& pe cap de locuitor +proape 0umatate din ga!ul carbonic de origine antropica este absorbit de plantele terestre si fotoplanctonul oceanic, restul se adauga la cel atmosferic 6Emisiile de C.& sunt pre!entate in unitati de greutate, in general in tone *neori valaorea data corestunde numai greutatii carbonului, uneori greutatii totale a ga!ului carbonic, carbonului si o"igenului continut De e"emplu, A miliarde de tone de carbon emis anual echivalea!a cu && miliarde de tone de ga! carbonic /entru a transforma carbonul in C.& imultiti cu ;,AA si invers7 $etanul.2C6/4. Emisiile de CF# contribuie cu aproape '9= la cresterea potentialului efectului de sera ?etanul este principalul component al ga!ului natural ars de catre utila0ele de incal!it El provine de la descompunerea vegetala: cimpurile inundate de ore!, mlastinile, ga!ele de balta, aparatul digestiv al numeroaselor animale, in special bovinele si termitele, arderile anaerobe 6descompunerea vegetatiei in lipsa de .&7 CF# provine in egala masura de la scurgerile conductelor de ga!e, de la centrele de tratament, de la instalatiile de stoca0 si de la minele de carbune, de la materiale organice in descompunere 6cum ar fi produsele alimentare aflate in depo!ite 7 Cercetatorii sunt alarmati, ca o noua incal!ire a climei va antrena eliberare unei parti din CF# natural acumulat in cantitati mari sub ghetari si in calotele polare, provocint astfel efectul de retroactiune +ltfel spus reincal!irea climei va avea un efect de crestere O&idul de azot. 2*3O4. N&. este un o"id de a!ot, provenit de la arderea combustibilului fosil, utili!area ingrasamintelor a!otate, incinerarea arborilor si re!iduurilor de plante @a!ul contribuie la sporirea efectului de sera cu circa A= +cest ga! este la fel cunoscut sub numele de Dgaz inveselitor7. N&. este utili!at de0a si in calitate de anestetic Ozonul stratosferic. 2O84 -n atmosfera la o inatime foarte inalta o!onul creat natural apara ca un ecran de protectie impotriva ra!elor ultraviolete -n troposfera o!onul e un subproduct al

reactiilor poluantelor atmosferice, ale industriilor si ale automobilelor eliminat in pre!enta luminii solare .!onul troposferic reactionea!a cu tesuturile vegetale si animale provocind efectul de sera Contributia o!onului stratosferic la sporirea efectului de sera se valorea!a la := Clorofluorocarbonele 2CFC4. Este un produs chimic care rareste stratul de o!on constituind in egala masura un ga! cu efect de sera in crestere Savantii nu sunt siguri de efectele reale produse de C5C asupra schimbarii climatului pentru ca actiunea lor de rarifiere a stratului de o!on poate sa aduca la o noua racire a planetei Este posibil ca reducind emisia de C5C, ceea ce e imperativ, sa prote0am starul de o!on, accelerind o noua incalzi planeteire a +ceasta problema demonstrea!a in ce masura factorii de mediu sunt legati nemi0locit . sa gasiti in unele acte comparatii intre potentialul de!voltarii efectului de sera a diferitor ga!e si a celui prodis de C.& Raportind molecula la molecula, potentialul de cresterea a efectului de sera a metanului e de &' ori mai mare decit a bio"idului de carbon C.&> a N&. e de &%% ori mai mare decit a C.&> si a C5C e de ': mii de ori mai mare decit a C.& espre ploaia acida, ozon si efectul de sera /loaia acida inseamna in mod popular, poluarea acida a atmosferei dar include si alte tipuri de climat: ceata acida sau !apada acida Fenomenul de transportare a aci!ilor pe sol prin ume!eala sau prin depunere uscata, poluea!a aerul, pamantul, plantele, copacii +ciditatea se masoara pe scara pF 6'idrogen potential7 +pa de ploaie poluata poate avea un pF de &,# 6acelasi cu sucul natural de lamaie7 /loile acide distrug plantele, recoltele, arborii, atat prin sol si radacini, cat si prin frun!e /loaia acida poate distruge animalele acvatice atat prin caderea direct in apa, fie prin spalarea solurilor din vecinatate Chiar si cladirile de piatra sau masivele de gresie si calcar sunt atacate prin depunerile de sulf *n profesor din ,recia a calculat ca ero!iunea monumentelor din "tena a fost mai grava in ultimii &9 de ani, comparativ cu ultimii &9%% la un loc /oluantii formati din amestecuri de ga!e ataca atat sanatatea omului, producand boli respiratorii, cat si copacii si culturile de plante /oluarea atmosferica aduce cantitati crescute de plumb, cupru si aluminiu in apa de la robinet, producand diferite simptome: greata, decolorarea parului si chiar afectarea creierului E"ista o relatie stransa intre ploaia acida, o!on si Gefectul de seraD 6cresterea temperaturii pamantului7 Ozonul este implicat atat in ploaia acida, cat si in efectul de sera, dar nu este intotdeauna daunator 4 depinde unde se afla ?a0oritatea cantitatii de o!on se afla in apropierea suprafetei pamantului sau in stratosfera 6'94#% Bm deasupra pamantului7 .!onul poate imbolnavi oameni si distruge culturi de plante -n mod curios, unele specii de tutun 6*icotina tabacum7 sunt foarte sensibile la o!on, putand deveni cel mai bun barometru Cea mai mare parte a o!onului se gaseste in stratosfera +cest strat absoarbe radiatiile ultraviolete de la soare impiedicand imbolnavirea oamenilor, animalelor sidistrugerea

plantelor Daca o!onul din inaltimi este benefic, o!onul de nivel inferior poate reactiona cu alti poluanti formand aci!i /entru a evita distrugerile cau!ate de poluanti se pot lua diferite masuri la nivelul simplilor gospodari: stropirea solurilor si a locurilor cu calciu de var pentru reducerea aciditatii> folosirea surselor de energie alternativa 6energia eoliana, solara biogazul7> conservarea energiei prin i!olarea mai buna a caselor si cladirilor 5iecare om al satului poate supraveghea ploile acide in !ona in care locuieste folosind ustensile simple si un echipament ieftin
Substane care depreciaz stratul de ozon - caracteristici generale Ozonul este un gaz uor albstrui, cu miros neptor, alctuit din molecule triatomice de oxigen i se gsete n atmosfer n concentraie de cca 0,04 ppm. Acesta se afl cca. 90 n stratosfer cunoscut ca !ozon bun" i cca. #0 n troposfer denumit i !ozon ru". Ozonul stratosferic reprezint n$eliul protector al %m&ntului i este situat la o altitudine ntre #' i 40 (m. Are rolul de a reine radiaiile ultra$iolete biologic noci$e din lumina solar. Ozonul troposferic, situat la altitudini mai )oase *#+ (m,, este noci$ pentru sntatea uman i $egetaie *-ig. #,. .n mod natural, stratul de ozon sufer o permanent formare i disociere a moleculelor de ozon prin reaciile care au loc ntre compuii naturali conin&nd azot *eliberai de sol i de apa oceanelor,, /idrogen *rezultat din $aporii de ap, i clor *eliberat de oceane,. Aceste reacii nu distrug ec/ilibrul stratului de ozon stratosferic. 0ezec/ilibrul este creat de apariia n stratosfer a substanelor sintetice din clasele cloroflorocarburilor *1-1,, /idroclorofluorocarburilor *21-1,, /alonilor i a altor substane organice cu coninut de /alogeni *12311l3, 11l4,1234r etc,. %rimele obser$aii cu pri$ire la rezultatele reaciei 1-1 urilor cu ozonul au fost fcute de sa$anii americani 5. 5olina si 6. 7o8land n #994. :n #9;' cercetatorii de la 4ritis/ Antarctic 6ur$e< au descoperit o gaura n stratul de ozon deasupra Antarcticii. A fost momentul care a atras ingri)orarea mondial pri$ind deprecierea stratului de ozon. 6ubierea stratului de ozon este mai accentuata iarna i prim$ara c&nd =norii polari stratosferici" *%61, fa$orizeaz descompunerea substanelor clorurate i eliberarea clorului. Aceast subiere este potenat i de prezena $ortexului polar. -ig. # 6tratificarea atmosferei > sursa? */ttp?@@888.comune.ro@A@temaBconsultanta@icon9@, Aceste substane cu efect distructi$ asupra stratului de ozon sunt reglementate de %rotocolul de la 5ontreal i sunt reprezentate de clorofluorocarburi, alte clorofluorcarburi complet /alogenate, /aloni, tetraclorur de carbon, #,#,# C tricloretan, bromur de metil, /idrobromofluorocarburi i /idroclorofluorocarburi, n stare pur sau n amestec, nou produse, recuperate, reciclate sau regenerate. Aceti compui sunt cunoscui sub form de ? o Freoni> reprezint deri$ai /alogenai ai /idrocarburilor saturate utilizai n producerea frigului artificial *instalaii casnice, comerciale i industriale, sau ca ageni de propulsare n industria cosmetic i farmaceutic. Acetia sunt foarte periculoi pentru mediu prin aciunea lor de epuizare a stratului de ozon. 2alonii C sunt spume utilizate la stingtoarele de incendii

Solveni*tetraclorura de carbon, metilcloroform, > reprezint lic/ide de splare C degresare utilizate n domenii ca? industria electronic, curtorii c/imice, industria construciilor de maini, etc. Bromur de metilC este un fungicid utilizat n agricultur.

6ubstanele reglementate de %rotocolul de la 5ontreal n di$eri compui i preparate sunt utilizate n urmtoarele sectoare? refrigerare, spume, aerosoli, stingerea incendiilor, sol$eni i fumigaia solului. Dazele fluorurate pre$zute de 7egulamentul ;4+@+00E sunt substane c/imice de sintez care se folosesc n di$erse sectoare i aplicaii frigorifice i ale aerului condiionat, astfel? o HFCC reprezint cea mai utilizat grup de gaze fluorurate cu efect de ser i se utilizeaz cu precdere ca ageni de refrigerare, ageni de expandare pentru spume, substane de stingere a incendiilor, ageni propulsori pentru aerosoli i sol$eni etc. o PFCC sunt utilizate preponderent n aplicaii de curare n domeniul electronic, n industria farmaceutic i cosmetic pentru extracia unor produse naturale i mai puin n refrigerare ca nlocuitori ai 1-1 C urilor. o SF6C este utilizat n special ca gaz izolant i pentru stingerea arcului electric de comutare n instalaiile de distribuie de nalt tensiune i ca gaz de acoperire n producia de magneziu i aluminiu. :n )udeul 5aramure nu exist productori, importatori sau exportatori de substane fluorurote i reglementate de %rotocoloul de la 5ontreal.
o

Aspecte legislative privind substanele care depreciaz stratul de ozon.

7om&nia a fcut demersuri comune cu celelalte state n $ederea lurii msurilor referitoare la acest fenomen. Astfel prin Fegea nr. ;4 din 3 decembrie #993, 7om&nia ader la Convenia privind protecia stratului de ozon , adoptat la Giena la ++ martie #9;' i la Protocolul privind substanele care epuizeaz stratul de ozon , adoptat la 5ontreal la #E septembrie #9;9, i accept Amendamentul la Protocolul de la Montreal pri$ind subtanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de>a doua reuniune a prilor, de la Fondra din +9>+9 iunie #990. 0e asemenea, 7om&nia a acceptat Amendamentul de la Copenhagadin #99+ al %rotocolului de la 5ontreal, ratificat prin Fegea nr. 9@+00#, Amendamentul de la Montreal din #999 al %rotocolului de la 5ontreal, ratificat prin Fegea nr. #'0@+00# precum i Amendamentul la Protocolul de la Montreal de la Beijing din 3 decembrie #999 aprobat prin Fegea nr. +;# din ' octombrie +00'. Odat cu aderarea 7om&niei la Hniunea Iuropean, n $ederea gestionrii substanelor ce afecteaz stratul de ozon, se aplic ca atare Regulamentul nr. 2 !"#2 care se refer la producia, importul, exportul, comercializarea pe piaa intern, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea i distrugerea substanelor care epuizeaz stratul de ozon. Acest regulament este nlocuit ncep&nd cu 0#.0#.+0#0 de Regulamentul $ %#2 & privind substanele care depreciaz stratul de ozon pentru care s>a stabilit cadrul instituional de aplicare direct a acestuia prin'rdonana nr. & din 2(. $.2 $$ privind stabilirea unor msuri pentru punerea )n aplicare a Regulamentului *C+, nr. $ %#2 & al Parlamentului +uropean -i al Consiliului din $( septembrie 2 & privind substanele care diminueaz stratul de

ozon -i de abrogare a 'rdonanei .uvernului nr. /&#$&&& privind regimul comercial -i introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon. .n $ederea scoaterii de pe pia i a stoprii produciei acestor substane a fost emis 0otr1rea de .uvern nr. %/#2 2care aprob Programul 3aional de eliminare a substanelor care depreciaz stratul de ozon. Agenii economici i personalul care efectueaz operaii de detectare de scurgeri de substane fluorurate cu efect de ser i de recuperare a acestora precum i cei care asigur ntreinerea, instalarea sau repararea instalaiilor i ec/ipamentelor care conin astfel de substane, trebuie s respecte pre$ederile 7egulamentului nr. 303@+00; de stabilire n conformitate cu Regulamentul nr. /22#2 ( a cerinelor minime -i a condiiilor de recunoa-tere reciproc )n vederea certi4icrii societilor comerciale -i a personalului )n ceea ce prive-te echipamentele staionare de re4rigerare5 de climatizare -i pentru pompe de cldur care conin anumite gaze 4luorurate cu e4ect de ser. o Consecine ale deprecierii stratului de ozon o 6labirea sistemului imunitar, aparitia cancerului de piele, a cataractelor si c/iar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soare, mbatr&nirea pielii, etc o Afectarea structurii A0J duc&nd la modificari in ecosistemele ac$atice si terestre cu implicatii ma)ore n ec/ilibrul trofic. o 5odificarea temperaturii atmosferice i apariia dezec/ilibrelor climatice.

Concluzii i msuri de reducere a !"S - urilor

.n perioada +00E > +009 a fost interzis introducerea pe pia a produselor i ec/ipamentelor care conin sau a cror funcionare se bazeaz pe gaze fluorurate cu efect de ser, astfel? containere de unic folosin cu coninut de gaze fluorurate cu efect de ser, sisteme neizolate cu e$aporare direct, conin&nd ageni refrigerani de tip /idrocarburi i perfluorocarburi, sisteme de protecie mpotri$a incendiilor i extinctoare cu coninut de perfluorocarburi, ferestre pentru utilizare domestic i alte ferestre cu coninut de gaze fluorurate cu efect de ser, nclminte i an$elope, spume unicomponente cu coninut de gaze fluorurate cu efect de ser cu excepia cazului n care trebuie ndeplinite standardele naionale de siguran precum i aerosoli de agrement cu propulsare bazat pe /idrofluorocarburi. #ttp,>>apmmm.anpm.ro>protectia@stratului@de@ozon@notiuni@generale)'4"1

Sage III i protecia stratului de ozon

&zonul are un miros AnBepCtor, iar dacC este inspirat arde efectiv plCmDnii. 3a nivelul solului ozonul este clasificat de (.A (agenBia guvernamentalC americanC pt protecBia mediului drept agent poluant. 2u toate acestea, fCrC ozon viaBa pe .CmDnt ar fi imposibilC.

$ot ceea ce e!istC Antre noi Ei unele dintre cele mai periculoase radiaBii 6F generate de Soare este un fragil strat de ozon de numai "0 9m aflat deasupra .CmDntului. %olecula de ozon &' bloc#eazC aceastC radiaBie, care altfel ar arde pielea Ei ar produce cancer. .e %arte, ce nu are o pCturC protectoare de ozon, razele solare 6F au un efect nimicitor la suprafaBa planetei, cCci distrug orice formC de moleculC organicC An straturile superioare ale solului marBian.

.entru a monitoriza stratul de ozon al .CmDntului, 5ASA este pe cale sC lanseze cel mai sofisticat senzor pentru ozon construit vreodatC, SA-( ***, programat sC fie instalat pe StaBia SpaBialC *nternaBionalC (*SS An anul "011.

G*SS are orbita perfectC pentru SA-( ***=, spune Hoe Ia7odnJ, cercetCtor EtiinBific la 3angleJ Kesearc# 2enter, responsabil cu acest instrument. GSA-( *** va fi capabil sC monitorizeze nivelul de ozon oriunde An jurul .CmDntului de)a lungul Antregului an=. SA-( *** foloseEte drept surse de luminC Soarele Ei 3una. Atunci cDnd oricare dintre acestea rCsare la marginea .CmDntului, SA-( *** analizeazC lumina ce trece prin atmosfera .CmDntului. &zonul Ei alte molecule absorb lungimi de undC specifice, oferind astfel informaBii despre densitate, temperaturC Ei poziBie. GLn principiu, SA-( *** analizeazC culorile apusului de soare pentru a detecta ozonul=, spune Ia7odnJ. <SunC romantic, dar este EtiinBC e!actC=. 2ercetCtorii au Anceput sC fie preocupaBi de problema ozonului la Anceputul anilor M70, atunci cDnd doi c#imiEti de la 6niversitatea din 2alifornia ) /ran9 <S#errJ= Ko7land Ei %ario %olina ) au depus mCrturie An faBa 2ongresului afirmDnd cC substanBele produse artificial care fac parte din familia clorofluorurilor de carbon (un ingredient de bazC al spraJ)urilor cu aerosoli ar putea distruge ozonul din stratosferC. $emerile lor s)au adeverit An curDnd. Ln 1480, cercetCtorii de la G:ritis# Antarctic SurveJ= au mCsurat o concentraBie neobiEnuit de micC de ozon deasupra NalleJ :aJ lDngC .olul Sud. .CmDntul avea o GgaurC An stratul de ozon= care creEtea rapid. 2a urmare a unui remarcabil efort internaBional de colaborare, dupC numai doi ani a fost negociat un acord privind stratul de ozon. .rotocolul de la %ontreal reglementeazC fabricarea de clorofluoruri de carbon (2/2 Ei de alte substanBe c#imice care distrug stratul de ozon. .rotocolul a fost semnat An septembrie 1487, iar de atunci a fost ratificat de toBi membrii 5aBiunilor 6nite. +atoritC acestui acord starea stratului de ozon s)a AmbunCtCBit. 2u toate acestea, An fiecare an deasupra .olului Sud se formeazC AncC gCuri An stratul de ozon, dar mulBumitC acordului substanBele c#imice care distrug ozonul s)au menBinut la un nivel constant ori s)au diminuat. +acC situaBia nu se sc#imbC, stratul de ozon s)ar putea reface aproape An Antregime pDnC An anul "000. .entru a se asigura cC stratul de ozon se reface Antr)adevCr O dar Ei pentru a trage un semnal de alarmC dacC este nevoie O de cDteva decenii 5ASA lanseazC pe orbitC An jurul .CmDntului senzori de ozon. 3a sfDrEitul anilor M70 Ei Anceputul anilor P80 naviga prin spaBiu primul senzor SA-( la bordul sateliBilor. +atele primite de la SA-( ** au confirmat distrugerea stratului de ozon Ei au mCsurat efectul erupBiei vulcanului .inatubo asupra stratosferei. Senzorul SA-( *** aflat la bordul satelitului rusesc %eteor)'% a lCrgit baza de date legatC de stratul de ozon pDnC spre anii "000, oferind o precizie mai mare ca niciodatC. .entru cercetCtori SA-( reprezintC Gstandardul de aur= An ceea ce priveEte monitorizarea ozonului. GSA-( este un instrument foarte precis, cu o precizie mai mare de 1% An straturile medii Ei inferioare ale stratosferei Ei o rezoluBie verticalC foarte bunC, de 1 9m ori c#iar mai mult=, spune Ia7odnJ. Atunci cDnd SA-( *** va fi instalat pe StaBia SpaBialC va reuEi sC mCsoare ozonul An atmosferC mai adDnc ca niciodatC, ajungDnd pDnC la troposferC, adicC An zona unde zboarC avioanele Ei este posibilC viaBa. GSA-( *** va obBine de la *SS o imagine globalC a stratului de ozon din troposferC=, spune Ia7odnJ. <:Cnuiesc cC vor e!ista cDteva surprize la aceste mCsurCtori=. Ia7odnJ este nerCbdCtor sC afle ce va descoperi SA-( *** An stratul inferior al stratosferei, deasupra tropicelor. GKefacerea ozonului An aceastC zonC depinde de fluctuaBiile gazelor cu efect de serC, precum

2&". QinDnd cont de ceea ce Etim azi legat de creEterea recentC a emisiilor de gaze cu efect de serC, este posibil ca ozonul de la tropice sC nu mai ajungC niciodatC la nivelul din anii M80=. SA-( *** monitorizeazC Ei regiunile arctice. /olosind 3una drept sursC de luminC, SA-( *** poate identifica ozonul An timpul iernii polare, adicC An perioada din an cDnd alBi sateliBi au probleme cu Antunericul. Suficient pentru un cercetCtor pragmatic ca sC devinC e!presiv, G*maginile cu rCsCriturile Ei apusurile de Soare Ei 3unC sunt dramatice Ei spectaculoase=, spune Ia7odnJ. G/elul An care sursa de luminC interacBioneazC cu mediul AnconjurCtor AncDntC simBurile Ei aprinde imaginaBia. *ar capacitatea lui SA-( *** de a transforma aceste senzaBii An date semnificative este o adevCratC plCcere=. #ttp,>>777.scientia.ro>univers>10)terra>147?)sage)iii)si)protectia)stratului)de)ozon.#tml