Sunteți pe pagina 1din 27

Poluarea

atmosferei
Mezosfera se desfasoara intre 50 si 85 km si
este caracterizata printr-un aer extrem de rarefiat
si prin scaderea rapida a temperaturii, care atinge
-90C spre limita superioara, numita mezopauza.

Termosfera este invelisul exterior, care se


extinde pana la 400 - 800 km, si este
caracterizata printr-o rarefiere extrema a aerului.
Moleculele rare de gaze sunt disociate in atomi
de radiatiile ultraviolete si, ca urmare,
temperaturile cresc, ajungand la 1000C spre
partea superioara.

Intre 60 si 500 km se afla ionosfera. In cadrul ei


absortia radiatiei U.V. determina ionizarea
puternica a gazelor; exista mai multe straturi
izolate intens, intre care cele mai importante au
fost notate cu literele D, E, F si au proprietatea de
a reflecta undele radio emise de pe suprafata
terestra.
Clasificarea poluantilor aerului se poate face dupa:

a) starea de agregare
suspensii (aerosoli) - sunt particule solide sau lichide dispersate n
atmosfera. Principala lor caracteristica consta n faptul ca n functie de marime
sau greutate ele au o stabilitate diferita n aer. Cele mai mari si mai grele se depun
repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare si mai mici pot
persista timp ndelungat si se numesc pulberi n suspensie;
gaze - sub forma de poluanti n stare gazoasa, raspnditi n atmosfera
datorita calitatii de a difuza cu usurinta, fiind purtati uneori la mari distante de
locul unde au fost produsi si eliminati n atmosfera;

b) provenienta
primari - acei poluanti care provin direct din surse de poluare identificate
sau identificabile;
secundari - acei poluanti care sunt produsi n mediu, prin interactiunea dintre doi sau
mai multi poluanti primari sau prin reactia cu constituentii normali ai aerului;
c) actiunea lor specifica asupra organismului
iritanti - sunt cei mai raspnditi n mediu, din aceasta categorie
facnd parte pulberile cu un grad scazut de solubilitate, oxizi de
sulf si azot, substante oxidante, amoniac, fluor, clor, vapori de acid
fluorhidric si clorhidric;
asfixianti - sunt monoxidul de carbon, cianurile, acidul cianhidric,
hidrogenul sulfurat;
toxici sistemici - sunt metale grele si metaloide ca plumbul,
zincul, cadmiul, mercurul etc.
cancerigeni: - pot fi, n functie de structura chimica:

- organici: - hidrocarburi policiclice aromatice, coloranti sintetici


(anilina), substante organice clorurate (pesticide);
- anorganici: - Cr (crom -
produce cancer nazal), As (arsen - produce cancer hepatic), Cd
(cadmiul - produce cancer de prostata), Ni (nichel = produce
cancer al cailor respiratorii), substante radioactive (produc cancer
tiroidian);
fibrozonati - produc modificri fibroase la nivelul aparatului respirator. Sunt
suspensii de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu siberiliu, pulberi inerte, cuart;
alergizanti - este cazul poluanilor naturali (polen, fungi, insecte), precum i
a prafului din cas, responsabili de un numr foarte mare de alergii
respiratorii sau cutanate. Pot fi de natura:
- minerala (cu continut mare de cuart);
- organica: vegetala (in, cnepa, tutun, cafea, cacao, ricin, soia) sau
animala (puf, pene, fulgi).
Industria
Erupiile Furtunile de
vulcanice praf

Incendiile Surse Activitile


naturale casnice
de
poluare

Transporturile
Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara
mondiala. In momentul procesului de combustie, substantele
gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In
functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de
esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante
medii, - uneori chiar si mari - cazand din nou sub forma de particule
mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.
Transporturile sunt o alta importanta sursa de poluare.
Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un
factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Orasele
mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de
transporturile cu eliberare de noxe.
Activitile agricole pot fi surs de poluare a mediului prin:
declansarea si favorizarea proceselor de eroziune, folosirea
pesticidelor i utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice.
Despadurirea exagerata si folosirea irationala a unor terenuri
agricole au avut o influenta negativa asupra scurgerii de apa pe
versanti, provocand eroziunea solului.
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi
care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care
se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii
atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa,
praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera,
unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de
locul de emitere.
Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea
aerului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din
particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in
suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade
lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a
procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de
ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au
fost ridicate.
Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se
produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul
critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona
tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din
aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea
incendiului.
Poluantii pot fi definiti, ca fiind acei compusi chimici, cu efect daunator
asupra mediului. In functie de concentratia in care se gaseste in natura
aceeasi substanta poate fi poluant sau contaminant. Contaminantul este
compusul chimic care se gaseste in mediu intr-o concentratie atat de mica,
incat nu produce efecte nocive asupra ecosistemului.
Din cauza intenselor activitati economice, in unele regiuni ale Globului, aerul
isi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte, iar pe de alta parte se
incarca cu substante daunatoare vietii. Fenomenul este cunoscut sub
numele de poluarea aerului si consta in impurificarea atmosferei cu
substante solide, lichide, vapori sau gaze daunatoare organismelor vii.
Din punct de vedere al naturii acestor poluanti, ei pot fi clasificati in doua grupe:
1. Suspensii sau aerosoli care sunt formati din particule lichide sau solide de
dimensiunea cuprinsa intre 100 mm si 0,001mm. La dimensiune mai mare,
stabilitatea in atmosfera este atat de redusa, incat sistemul dispers practic nu se poate
constitui, iar dimensiunile sub 1 mm fac parte din domeniul dispersiilor moleculare.
Acetia sunt mprii n 3 categorii:
- suspensii mai mari de 10 mm.
- suspensii cu diametrul cuprins intre 10 mm si 0,1 mm
- suspensii de dimensiune mai mica de 0,1 mm.
2. Gazele si vaporii toxici reprezinta poluantii prezenti in atmosfera sub forma gazoasa.
Foarte diversi din punctul de vedere al naturii chimice, au stabilitate mare in
atmosfera, precum si mare putere de difuziune.
Monoxidul de carbon
Este un gaz foarte toxic omului, deoarece face legtura permanent cu hemoglobina
din snge, astfel persoana murind prin asfixiere.Timpul n care omul moare este
determinat de concentraia de monoxid de carbon din oxigen:

0.1% omul moare ntr-o or


1% omul moare n 15 minute
10% omul moare imediat
Dioxidul de azot este compusul chimic cu formula NO2. Fiind unul dintre
oxizii azotului, NO2 este un intermediar n sinteza industrial a acidului
azotic, milioane de tone sunt produse n fiecare an. Acest gaz toxic, ro u-
brun are un miros caracteristic ascu it i este un proeminent poluant al
aerului.
Efectele dioxidului de azot sunt echivalente cu cele ale fumului de igar
asupra ftului. Aceasta deoarece 70% dintre substanele care polueaz sunt
produse de maini, iar copiii sunt mai sensibili dect adulii.
Folosirea masiv n ultimul secol a motoarelor cu combustie intern, alturi
de arderea de combustibili fosili pentru generarea de electricitate, cre te
contribuia antropic (48 milioane de tone anual) la concentra ia
atmosferic total a monoxidului de azot la aproximativ 5% din total.
Gazul are o aciune iritant asupra mucoasei respiratorie, fiind cancerigen,
iar toxicitatea gazului se manifest prin formarea methemoglobinei care
este incapabil de a mai realiza schimbul de gaze la nivel pulmonar.
Efect de ser este un termen folosit pentru a eviden ia contribu ia unor
anumite gaze emise natural sau artificial la nclzirea atmosferei terestre
prin modificarea permeabilitii atmosferei la radia iile solare reflectate de
suprafaa terestr. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier n
1824.

Principalul element responsabil de producerea efectului de ser sunt vaporii


de ap (70%). Urmtoarea pondere o are dioxidul de carbon (9%), urmat de
metan (9%) si ozon (7%).

n ultima jumtate de secol au fost emise


n atmosfer cantiti foarte mari de dioxid
de carbon i metan, care au redus
permeabilitatea atmosferei pentru radiaiile
calorice reflectate de Pmnt spre spaiul
cosmic. Acest lucru a dus la nceperea aa-
numitului fenomen de nclzire global.
Ploaia acid este o form de poluare att a aerului ct i a apei n care acizii din
aer, produi de uzine de producere a energiei electrice i alte surse, cad pe Pmnt
n diferite regiuni. Aciunea corosiv a ploii acide provoac pagube
incomensurabile mediului nconjurtor.
Aceti acizi poluani ajung pn n atmosfer, unde cltoresc sute de kilometri,
i, n cele din urm, se ntorc pe pmnt sub form de ploaie, zpad sau cea.

Ploaia acid ndeprteaz substanele


nutritive din pmnt, ncetinete dezvoltarea
copacilor i transform lacurile ntr-un mediu
care nu poate ntreine viaa. n orae, acizii
poluani corodeaz aproape tot ce intr n
contact cu ei, accelernd acest proces asupra
structurilor, cum ar fi blocuri i statui. Acizii,
n combinaie cu alte substane chimice,
formeaz praful de fum urban care atac
plmnii, cauznd boli i decese premature.
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele
ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte
mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu
aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in
aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de
atmosfera.Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se
cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat


pentru prima oara in anul 1985 de
catre oamenii de stiinta care lucrau in
Antarctica, in momentul in care au
observat formarea unei gauri in
stratul de ozon.
Efectele polurii asupra sntii pot varia de la modificri fiziologice
subtile la dificulti de respiraie, tuse sau la afectarea sistemului cardiac
sau respirator sau chiar apariia diverselor forme de cancer.
Reaciile individuale la poluanii atmosferici depind de tipul de poluant la
care o persoan este expus, de gradul de expunere, de starea de sntate
individual i de factorii genetici.
Efectele polurii asupra condiiilor de via:
Efectele negative asupra mediului se
manifest prin acumularea substanelor
toxice, nebiodegradabile, n lanul aer-ap-
sol-plante-animale-om. Contaminarea
mediului cu substane chimice periculoase
are loc datorit: emanaiilor n aer (praf,
fum, cea, vapori etc), evacurilor n
cursurile de ap, depozitrii n sol a
deeurilor.
Poluarea aerului poate ataca materialele specifice obiectelor de arta.
Muzeele, bisericile, galeriile, bibliotecile si arhivele sunt permanent sub acest
risc. Chiar daca deteriorarea este relativ lenta si progresiva expunerea
prelungita provoaca distrugeri majore. Diferite materiale sunt atacate de
diferite tipuri de poluanti.

ntre metodele specifice de investigare i


tratament se numr: analiza chimic
prin reacii de culoare pentru analiza calitativ,
analize chimice cantitative (clasice), analize
fizico-chimice instrumentale, cromatografia de
lichide de nalt performan i spectrometria
de mas radiaii X, , laser: microscopie
electronic de analiza elementar a suprafeei,
analiza stereomicroscopic, spectrometria de
fluorescen.
Msuri de prevenire i combatere a polurii aerului

scaderea consumului de reducerea emisiilor de gaze la


carburanti la autoturisme; autoturisme;
cresterea ponderii surselor utilizarea rationala a pesticidelor si
neconventionale de energie de la combaterea ct mai mult a daunatorilor prin
5% la 15-16%; metode biologice;
limitarea despaduririlor; reducerea consumului casnic de
rempadurirea zonelor puternic combustibili inferiori prin extinderea
defrisate. sistemelor centralizate de producere a
amplasamentului ntreprinderilor caldurii si curentului electric;
puternic poluante n afara zonelor alegerea unor tehnologii noi nepoluante n
urbane; industria chimica si metalurgica;
supravegherea permanenta a extinderea automatizarii si calificarea
instalatiilor aflate n regim de lucru fortei de munca;
pentru evitarea scaparilor, introducerea de sisteme tehnice si
accidentelor si pierderilor de organizatorice pentru combaterea poluarii.
diverse substante n mediu;
Hidrocarburi policiclice aromatice = hidrocarburi compuse din cel puin dou
nuclee aromatice condensate (naftalin)
Fibroza pulmonar = reprezinta o modificare ireversibila a structurii
parenchimului pulmonar, care se sclerozeaza datorita producerii in exces de
tesut conjunctiv.
Alergizant = care are capacitatea (proprietatea) de a declansa reactii alergice.
Nox = agent, factor sau mprejurare cu aciune duntoare asupra
organismului, care se rspndete n atmosfer de obicei n timpul diferitelor
procese tehnologice.
Mezorelief = form de relief cu dimensiuni reduse ca urmare a ac iunii de
coroziune a agenilor externi.
Methemoglobin = pigment sangvin anormal, brun-deschis, datorat oxidrii
hemoglobinei.
Polistirol = (polistiren) Material plastic solid, incolor, transparent, foarte rezistent
din punct de vedere chimic i electric, care se folosete n electrotehnic i la
fabricarea unor obiecte de larg consum.
1. google imagini;
2. 2. www.referatele .com;
3. www.noiscriem.com;
4. Enciclopedia Arborele lumii
5. Mnescu S., Poluarea mediului i sntii
6. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/SURSE-DE-POLUARE-SI-
POLUANTI33445.php
7. http://cleanprod.ecosv.ro/Module/Modul%201/I.1.3.2.htm
8. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-AERULUI13418102413.php

S-ar putea să vă placă și