Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR

BUCURETI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR I
DEZVOLTARE RURAL
MASTER CU SPECIALIZAREA MANAGEMENT I DEZVOLTARE RURAL,
ANUL I

Referat la disciplina:

MANAGEMENTUL REFACERII SI CONSERVARII


MEDIULUI
TEMA: PROBLEME ALE
MANAGEMENTULUI AERULUI

Sef. lucr. dr. Angelescu Cristina Elena

Masterand: Sora (Pacuraru) Cristina Florentina


PROBLEME ALE
MANAGEMENTULUI AERULUI

POLUAREA AERULUI

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce


acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne
protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%)
si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si
neon.Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai
exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si
gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane
de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de
sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
In ultimii 200 ani, industrializarea globala a dereglat raportul de gaze
necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la
formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa
sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a
determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.
Efectul de sera:
Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de
razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Fara aceasta, Pamantul ar fi atat
de rece incat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri.
Cand poluarea creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este
retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in
secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.
Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va
continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la
valoarea de 1,5-4,5 grade C.
Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer
foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din
procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care sufera de afectiuni
toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua
crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul
este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.
Gauri in stratul de ozon:
Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale
soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor
clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli,
aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate
de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care
ataca si distrug stratul de ozon.
Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul 1985 de catre
oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat
formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca
stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul
radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a
Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.
Ploi acide:
Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot,
ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu aburii de apa.
Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza
ploilor acide. Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le
duc la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Dupa estimarea oamenilor de
stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canada 50.000 lacuri
moarte biologic.
Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze
Pamantului.
Din cauza incalzirii globale, va creste nivelul marilor, regiunile situate mai
jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New
York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii,
aparitia unor boli grave si moartea. Sunt modificate si raporturile repartizarii
precipitatiilor: regiuni intregi pot fi secate complet, ducand la foamete si la
pierderea multor vieti omenesti.
In 1995, in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani, fiecare al saptelea a
suferit de astm. Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si
senzatii de sufocare.
Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea
aerului, dar un lucru este sigur: poluarea agraveaza simptomele. Principalii
vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare
din produsele arderii combustibililor.
Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele, medicatia preventiva,
este eficienta, dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni, care a
luat proportii ingrijoratoare.
Poluarea mai poate fi de natur chimic (determinat de o multitudine
de substane chimice), fizic ( radioactivitatea, radiatiile calorice si
ultraviolete, zgomotul, vibraii) i biologic ( datorat germenilor patogeni care
pot fi rspanditi prin aer avand ca sursa oamenii bolnavi sau purtatori, si
animalele).
Sursele de poluare, naturale i artificiale ( tehnologice -combustibili in
instalaii fixe, transporturi, diverse procese industriale) elimina n atmosfera o
multitudine de poluani iritani ( pulberi netoxice, gaze i vapori ca oxizi de sulf,
oxizi de azot , clor, amoniac, etc.), fibrozani ( bioxidul de siliciu, oxizi de fier,
bariu,cobalt, etc.), axfisiani ( monoxidul de carbon i hidrogenul sulfurat),
toxici-sistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan, vanadiu, seleniu, fluor, fosfor,
pesticide organofosforice si organoclorurate) , alergizanti, cancerigeni
( hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, azbest, crom,etc.).
Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de
instalatiile mici de incalzire prin arderea combustibilului fosil), oxizii de azot
( eliminati de asemenea din ariile industriale sau urbane cu trafic intens)
pulberile in suspensie, toti poluantii iritanti, pot determina efecte acute ( imediate )
sau/si cronice ( tardive) asupra sanatatii populatiei.
Dintre efectele acute, care apar la concentratii relativ ridicate, sunt de
mentionat modificarile functionale ventilatorii ( traduse prin fenomene obstructive
reversibile ), iritatii oculare si respiratorii.
La concentratii deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute,
caracterizate prin leziuni conjunctivale si corneene, sindrom traheo-bronsic
caracteristic, iar in cazurile cele mai grave edem pulmonar toxic.
La niveluri mai reduse ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele
care provoaca intoxicatiile acute, apare o crestere a morbiditatii si
mortalitatii populatiei prin boli pulmonare si cardio-vasculare in special la
grupele de varsta vulnerabile ( varstele extreme copii si batrani) precum si
la persoanele bolnave (cu afectiuni pulmonare si cardiovasculare).
De asemenea s-a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea
bronsitei cronice la persoanele care sufera deaceasta afectiune.
Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei
si gravitatii infectiilor respiratorii acute ( bacteriene si virotice),( bronho-
pneumonii, gripa etc.) precum si a bronho-pneumoniei cronice nespecifice
care grupeaza un numar de boli nu intotdeauna intricate, si anume bronsita
cronica, astmul si enfizemul pulmonar.
Un aspect important care trebuie subliniat il constituie influenta
poluarii aerului asupra patologiei respiratorii infantile ( cresterea morbiditatii
prin bronho-pneumopatii acute in cursul primei sau celei de a doua copilarii
prin infectii repetate si prelungite ale aparatului respirator cu cresterea
consecutiva a sensibilitatii si susceptibilitatii acestora la actiunea factorilor
de mediu si de formare a terenului bronsitic care determina receptivitatea
crescuta la bronsita cronica a adultului).
In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii se
manifesta in special dupa expunerea intensa, de cele mai multe ori in mediul
profesional la acesti poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene
de dioxid de siliciu-silicoza, iar in cazul azbestului azbetoza ( in aceasta din
urma situatie, pe langa efectul fibrozant tradus prin modificari fibroase
pulmonare si calcifieri pleurale principalul risc este reprezentat de cel
cancerigen). Poluantii axfisianti ai aerului isi manifesta efectul asupra
sanatatii prin mecanisme diferite; astfel nitritii si monoxidul de carbon
complexeaza hemoglobina formand nitrozo- respectiv carboxihemoglobina, cu
afectarea consecutiva a transportului oxigenului la tesuturi, hidrogenul sulfurat
actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand centrul respirator iar
cianurile blocheaza oxidarea celulara.
In cazul monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate
de gazele de esapament ale autovehiculelor, iar in locuinte de functionarea
defectuoasa a sistemelor de incalzit si utilizarea flacarilor cu ardere deschisa.
Ca expunere la monoxidul de carbon trebuie mentionat si fumatul. Si in
cazul acestui poluant exista efecte imediate care acopera o plaja larga de
manifestari in functie de concentratia de carboxihemoglobina realizata in
sange ( de la modificari senzoriale si psihomotorii la cefalee, tulburari de
coordonare ale miscarilor, greturi, adinamie, tulburari senzoriale pana la
pierderea constiintei si moarte ), persoanele cele mai sensibile la aceste efecte
fiind cele cu afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se
manifesta prin stari de oboseala, dureri musculare, dispnee, angor-pectoris, iar
din punct de vedere morfo-patologic s-a constatat la persoanele afectate atingere
valvulara, miocardoza, semne de aterioscleroza. A fost inregistrata de asemenea
o incidenta crescuta a malformatiilor congenitale si a copiilor hipotrofici la
nastere la femeile expuse.
In ceea ce priveste hidrogenul sulfurat, efectul imediat se poate manifesta
prin paralizia rapida a perceptiei olfactive, moartea survenind aproape
instantaneu prin paralizia intregului sistem nervos central.
La concentratii mici, efectul asupra sanatatii se manifesta prin afectiuni
hepatice si renale la persoanele expuse cronic.
Poluarea naturala sau antropica ( industria chimica, farmaceutica etc.)
cu poluanti alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor, sinuzitelor si in
special a astmului bronsic la populatia ( inclusiv infantila ) expusa in comparatie
cu cea din alte zone martor, neexpuse poluarii.
In ceea ce priveste efectele asupra sanatatii populatiei determinate de
poluantii toxici-sistemici ( metale grele, metaloide, pesticide etc.) acestea acopera
o arie larga de afectiuni datorita multitudinii de poluanti emisi in atmosfera. O
caracteristica a acestor poluanti consta in prezenta atat in aerul poluant cat si
concentrarea lor in lanturi trofice, astfel incat modul de patrundere in organism
este multiplu ( inhalare din aer, ingerare de apa si alimente, contact cu
obiecte). Dat fiind extinderea poluarii aerului cu plumb ( evacuat din
intreprinderile industriale si mai putin prin esapamentele autovehiculelor ) ca
si efectele nocive posibile asupra sistemului nervos central si in genere asupra
sanatatii infantile, acestei probleme trebuie sa i se acorde un mai mare interes.
Astfel, actiunea toxica a plumbului se manifesta in functie de nivelul plumbemiei
prin anemie, encefalopatie saturnina ( tremuraturi, delir, convulsii, paralizii,
coma si chiar deces) disfunctie cerebrala la copii ( scaderea randamentului
la invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei ), afectarea
sistemului nervos periferic ( parestezii, analgezii,anesteziii), afectare renala ce
merge, in formele cronice, pana la atrofie glomerulara, scleroza
interstitiala peritubulara cu insuficienta renala consecutiva, afectarea
tractului gastro-intestinal ( colica saturnina) si a aparatului cardio-vascular
( arterioscleroza, hipertensiune, cardiopatii), afectarea glandelor endocrine
( hipofiza si gonadele) ; nu in ultimul rand trebuie amintite posibilele efecte
teratogene (aberatii cromozomiale) si cancerigene ( tumori renale) ca si de
potentare a actiunii cancerigene a hidrocarburilor aromatice policiclice.
Alte toxice sistemice care determina efecte asupra sanatatii sunt
manganul ( leziuni hepatice, encefalopatie, parkinsonismul manganos),
mercurul (leziuni renale, cardiovasculare, tulburari neurologice), cadmiul
( afectare renala cu demineralizare osoasa, fracturi, nefrolitiaza), fluorul
( fluoroza scheletului cu osteoscleroza, osteoporoza si osteomalacie pana la
manifestari de fluoroza anchilozanta si paralizii), arsenul ( keratoza cutanata,
cancer cutanat), pesticidele organoclorurate ( cu afectare hepatica, endocrina,
pe sistemul nervos, efecte carcinogene, mutagene si embriotoxice in expunere
cronica) si organofosforice ( efecte muscarinice, nicotinice si la nivelul
sistemului nervos central).
O gama larga de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au
efect dovedit cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acesti poluanti
amintim hidrocarburile policiclice aromatice ( benz-a-pirenul etc.) , benzenul,
aminele aromate, gudroane, bitum, funingine si negrul de fum, azbestul,
compusii arseniacali, cromatii, nichelul, pesticidele etc.
O deosebita atentie trebuie acordata poluarii biologice a aerului. In
atmosfera oraselor domina anumiti germeni cu rezistenta mare, in special
sporulati, eventual bacilul tuberculozei sau anumiti piogeni. Numarul lor
creste paralel cu cantitatea de praf din aer, praf rezultat de pe strazi sau din
curti. De asemenea, numarul lor este in stricta dependenta de gradul de
salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere, inerte, etc.)
precum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor, ducand la o
crestere a numarului lor.
Germenii patogeni din aer provin in general din caile respiratorii, de
pe suprafata pielii, dejectele umane sau animale si materialul infectios din
unitatile sanitare/laboratoare. De asemenea, exista si o anumita flora patogena, cu
un caracter ubicuitar in natura, in aceasta categorie intrand in primul rand agentii
unor micoze pulmonare ( histoplasmoza etc ).
Spatiile inchise joaca un rol important si bine demonstrat in
transmiterea bolilor infectioase, in special in conditii de aglomeratii sau ventilatie
insuficienta.
Aeromicloflora reprezinta o problema sanitara foarte importanta in locuinte,
camine, sali publice, cazarmi si in mod deosebit in institutii curativo-
profilactice ( spitale, policlinici) si institutii de copii ( crese, camine, scoli) unde
transmiterea aeriana a infectiilor se realizeaza cu mare usurinta ( densitate mare de
persoane si un numar insemnat de purtatori).
Aerul joaca un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta, bolile
transmisibile pe calea aerului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale
copilariei rujeola, rubeola, scarlatina, varicela etc., gripa, difteria, tuberculoza,
pneumonia, psitacoza-ornitoza, alte viroze respiratorii, diferite micoze).
Nu in ultimul rand trebuie amintite efectele indirecte ale poluarii aerului
asupra sanatatii ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor
elemente conditionate de mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra
starii de sanatate, in intelesul larg al notiunii.

Combaterea polurii aerului

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii atmosferice implica


metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in
atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile poluante cu o marire a
randamentului energetic si prin masuri de conservare, precum arderea de mai putin
combustibil este strategia preferata. Influentand oamenii sa foloseasca transportul
in comun in locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la imbunatatirea
calitatii aerului urban.
Potentialii poluanti pot exista in materialele ce intra in procese chimice sau
in procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzina). Metode de
controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea materialelor poluante direct
din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau imediat dupa ce s-a format,
dar si alterarea proceselor chimice ce duc la obtinerea produsului finit, astfel incat
produsii poluanti sa nu se formeze sau sa se formeze la nivele scazute. Reducerea
emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este
posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin
recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin
descompunerea gazelor in elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice.
Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre, precipitatori electrostatici.

Masuri de combatere a poluarii aerului

1. masuri de combatere a poluarii cu monoxid de carbon

Principala masura care trebuie luata in privinta eliminarii emisiilor de


monoxid de carbon se refera la folosirea benzinei fara plumb, iar pentru
autovehicule care folosesc benzina cu plumb utilarea cu un echipament special,
instalat pe conducta de esapament. Acest echipament consta dintr-un catalizator si
o sonda lambda. Prin folosirea acestui echipament se poate ajunge la o reducere a
nocivitatiii gazelor eliminate de pana la 90%.
In cazul in care monoxidul de carbon rezulta din diverse procese industriale,
emisiile pot fi stopate printr-un control atent al arderii, iar in unele cazuri trebuie
introduse echipamente de depoluare.

2. masuri de combatere a poluarii cu dioxid de carbon-gaze cu efect de sera

Reducerea emisiilor de gaze care au efect de sera este extrem de dificila si


trebuie sa se realizeze la nivel global. Daca pentru un stat dezvoltat inlocuirea unei
tehnologii poluante cu alta mai putin poluanta este uneori numai o problema de
timp, dar pentru cele slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare acest lucru este
aproape imposibil. Astfel in SUA se emite anual o cantitate de circa 5t dioxid de
carbon pentru fiecare locuitor in timp ce in China 0.4t dioxid de carbon.
Dezvoltarea economica a statelor slab sarace impune cresterea emisiilor de CO2
astfel ca, pentru atingerea unui produs national brut pe locuitor de numai 15% din
cel al SUA in China ar trebui sa se consume o cantitate de combustibili fosili egala
cu cea din SUA.
In concluzie atata timp cat populatia este in continua crestere, cat se
incearca reducerea emisiilor numai la nivel local, iar statele dezvoltate nu iau in
considerare imbunatatirea si inlocuirea tehnologiilor si in tarile sarace nu se va
putea elimina riscul schimbarilor climatice. CO2 recuperat, eventual, din gazele de
ardere ar putea fi folosit la sinteza unor materii prime secundare ca formaldehida si
metanolul.

3. masuri de combatere a poluarii cu oxizi ai azotului

Masuri de eliminare si reducerea poluarii cu oxizi de azot sunt diferite in


functie de natura sursei. Astfel in cazul in care oxizii de azot provin de la
autovehicule reducerea emisiilor se realizeaza in mod similar ca cele de monoxid
de carbon, respectiv cu ajutorul catalizatorilor.
In cazul surselor stationare numai reducerea cantitatii de carburanti folositi,
modificarea unor procese tehnologice industriale ar putea rezolva partial
micsorarea poluarii cu oxizi de azot.
Epurarea gazelor de oxizii de azot poate fi realizata prin intermediul
carbunelui activ. Oxizii de azot pot fi transformati prin reducere catalitica in azot
molecular, gaz ce nu are actiune toxica. Drept catalizatori se folosesc aliajele
metalelor din grupa platinei (Pd,Ru,Pt,Rn), iar ca reducatori se utilizeaza metanul,
hidrogenul, monoxidul de carbon, amoniacul. De asemenea, oxizii de azot pot fi
indepartati prin reactie cu compusi bazici in faza lichida (absortie).

4. masuri de combatere a poluarii cu dioxid de sulf-depunerile acide

Printre masurile principale de reducere a ploilor acide se inscriu micsorarea


emisiilor nocive la sursa, prin metode in cea mai mare parte cunoscute. Astfel,
pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf la centralele termoelectrice cu carbuni
se folosesc scrubele sau se inlocuiesc carbunii cu continut mare de sulf, iar uneori
prin metode cunoscute se realizeaza spalarea sulfului.
Uneori absorbtia dioxidului de sulf se realizeaza in solutie apoasa , dupa care
are loc oxidarea ulterioara a acestuia utilizandu-se carbunele activ drept catalizator
obtinandu-se in final acid sulfuric diluat(15%).
Reducerea efectelor negative ale ploilor acide este dificila si costisitoare. In
unele tari cum ar fi Suedia de exemplu, pentru reducerea aciditatii pentru un numar
mai mare de 3000 de lacuri, s-a recurs la alcalinizarea apei, folosindu-se in acest
scop varul care, de altfel, a fost utilizat si in cazul solurilor poluate cu depuneri
acide.
5. masuri de combatere a smogului fotochimic

Un control riguros al substantelor de baza ale formarii smogului contribuie


la buna protejare a mediului. Pentru aceasta s-a realizat constructia de autovehicule
cu motoare ale caror emisii nocive sunt extrem de reduse.
In privinta emisiilor rezultate din sursele stationare mari, cum ar fi de ex.
cele provenite de la fabricile chimice, rafinarii de petrol, controlul este mai usor.
Dificil este controlul surselor mici unde procesul este de multe ori intermitent,
sezonier si dependent de materia prima.
Actiuni guvernamentale pentru combaterea poluarii

Diferite tari au impus standarde in legislatie cu privire la nivelele de


concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a proteja sanatatea publica.
Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie
a substantelor poluante in atmosfera astfel incat standardele de calitate ale aerului
sa fie atinse. Cu toate acestea insa, natura problemei necesita implementarea
tratatelor internationale ale mediului, si pana in acest moment 49 de tari au aprobat
in Martie 1985 conventia Natiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul
de la Montreal", asa cum a fost numita aceasta conventie renegociata in 1990 apela
la indepartarea anumitor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si
asigura ajutor in vederea dezvoltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. In plus,
mai multe tratate internationale au fost semnate in scopul reducerii incidentei ploii
acide.
In Statele Unite, Actul Aerului Curat din 1967, asa cum a fost amendat in
1970, 1977 si 1990 este baza legala a controlarii poluarii atmosferice. Agentia de
Protectie a Mediului are ca responsabilitate primara indeplinirea cererilor acestui
act, care specifica sa se stabileasca standarde privind calitatea aerului in cazul
diferitelor substante. Actul a fost de asemenea destinat prevenirii deteriorarii
calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent mai curat decat impun
standardele. Amendamentele din 1990 identifica ozonul, monoxidul de carbon,
ploaia acida si noxele atmosferice ca fiind cele mai grave probleme ale poluarii
aerului.
Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii ?

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational.


Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:
Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau
transporturile publice.
Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este
necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc
sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si
recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile
in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o
alta folosinta.
Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca
podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie:
cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai
putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii
reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a
purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa
pe zi.
Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale
Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in
zona ta care
te-ar putea informa.

CONCLUZII

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele
de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele verzi. In intreaga
lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.
In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele
sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste
campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical,
reducand oarecum cererea pentru acesta. Sunt tari care ajuta la restabilirea
echilibrului prin plantarea de arbori tineri.
Un lucru e sigur:in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.
Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante.
Atmosfera este insa un pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de
viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul
atmosferei sa fie sigur.
Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Statele dezvoltate ar
trebui sa lucreze alaturi de statele in curs de dezvoltare pentru a se asigura faptul ca
economiile acestor tari nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare.
Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se gandeasca mai degraba la sustinerea
problemelor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se
gandeasca mai degraba la sustinerea programelor de reducere a poluarii decat la o
extindere cat mai mare a industrializarii. Strategiile de conservare a mediului ar
trebui sa fie acceptate pe scara mondiala, si oamenii ar trebui sa inceapa sa se
gandeasca la reducerea considerabila a consumului energetic fara a se sacrifica insa
confortul. Cu alte cuvinte, avand la dispozitie tehnologia actuala, distrugerea
globala a mediului inconjurator ar putea fi stopata.

Bibliografie
Probleme de ecologie a solului, Mihai Berca
Planificarea de mediu i gestiunea resurselor naturale, Mihai Berca
Managementul mediului, Mihai Berca