Sunteți pe pagina 1din 3

Scopul ; ilustrarea si explicarea tipurilor de poluare prezente pe planeta noastra si demonstrarea

faptului ca acestea afecteaza serios mediul inconjurator si fiinta umana ;

Cuvinte cheie : Poluanti biodegradabili, Poluanti nondegradabili, Smog, Ploi acide, Incalzire Globala,
Eutorficatie, Ingrasaminte Cimice, ;

Poluarea reprezinta contaminarea cu substante toxice a mediului natural, ce afecteaza sanatatea


vietuitoarelor si naturii, precum si ecosistemele (organismele vii si imprejurimile). Desi unele cauze ale
poluarii sunt naturale, majoritatea sunt cauzate in mod constient de om. Poluarea ca problema globala
este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a
crescut considerabil.

Materiale poluante

Sunt 2 categorii de materiale poluante :

-Poluanti biodegradabili, care se descompun rapid si natural. Devin o problema cand sunt
introdusi in mediu dupa ce s-au descompus.

-Poluanti nondegradabili ( ex: materiale radioactive,dioxine ) sunt materiale care nu se descompun


sau se descompun incet in mediul natural. Cand contaminatia apare, este greu sau imposibil sa se mai
inlature aceste materiale.

Tipuri de poluare :

1. Poluarea aerului

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de smog. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici din combustia incompletă a combustibililor fosili
cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul
reacţioneaza cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub formă de picături, înteţind
ceaţa. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate. Majoritatea
poluanţilor sunt eventual "spălaţi" de către ploaie, zăpadă sau ceaţă dar după ce au parcurs distanţe
mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă, oxizii de sulf şi de azot sunt
transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri şi păduri unde
poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă,
lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viaţă. Regiunile care sunt în drumul
vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt
cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze şi sănătatea umană şi obiecte create de
oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră şi faţade din Roma, Atena si Londra. Una din cele
mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii
Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu
folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă
a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc
căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă
ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această
tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în
ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând

1
distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării. Poluarea aerului poate să afecteze regiunea
superioară a atmosferei numită stratosferă. Producţia excesivă a compuşilor care conţin clor cum ar fi
clorofluorocarbonaţii (CFC) (compuşi folosiţi până acum în frigidere, aparate de aer condiţionat şi în
fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură
deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele
dăunătoare ale Soarelui a afectat viaţa acvatică şi terestră şi ameninţă sănătatea oamenilor din zonele
nordice şi sudice ale planetei.

2. Poluarea apei

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, a marilor si


oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. Apa menajeră, apa industrială şi produsele
chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării
apelor. Apa rezultata din activitatile agriculturale amestecata cu ingrasaminte chimice ca fosfati si
nitrati ajunge in lacuri si rauri. Acestea combinate cu fosfati si nitrati favorizeaza cresterea excesiva a
algelor, impiedicand trecerea oxigenului, rezultand moarte pestilor si a celelaltor vietuitoare. Acest
proces este numit eutroficatie. Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse
de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze
cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele
specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor,
ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau
somonii îşi depun icrele. Principalii poluanti sunt materialele chimice, biologice sau fizice care avariaza
calitatea apei. Poluantii pot fi clasificati în opt categorii, fiecare avand diferite actiuni:

a). Poduse petroliere

b.) Pesticide si ierbicide

c). Metalele

d). Deseurile

e). Cantitatile excesive de materie organica

f). Sedimentele

g.) Organismele infectioase

h). Poluarea termala

3. Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un proces
foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi esenţial
pentru toată producţia agricolă. Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri,
patogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaţa plantelor şi
animalelor.Metodele neraţionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat
poluarea lui şi au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide
omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte m.icroorganisme. rigaţia

2
necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare
care inhibă creşterea plantelor şi pot duce la lipsa recoltei.

4. Poluarea fonica

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelr la sunete ale caror intensitati sunt
stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte
din natura, în ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Cea
mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de
constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice,
instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica
atunci cand este ascultata la volum ridicat în casti poate fi afecta urechea interna. Chiar si marile si
oceanele sufera de pe urma acestui gen de poluare. Operatiuni de exploatare a resurselor aflate pe
malul marilor sau oceanelor, motoarele navelor, în special ale vapoarelor foarte mari si ale navelor
speciale pentru transport de materie prima, produc sunete puternice care sunt amplificate de apa. De
curand, pentru depistarea submarinelor si determinarea temperaturilor se foloseste un sonar care
functioneaza pe frecvente joase. Chiar daca noi nu receptam aceste sunete animalele marine - balenele
si delfinii, care folosesc propriul sonar pentru a depista hrana si pentru a se deplasa - sufera de pe
urma acestui lucru. Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea
prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv
structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice - cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon -
pot duce la pierderea imediata a auzului.

Concluzie generala

Toate cele 5 tipuri de poluare au fost realizate prin activitatea constienta a omului si ,in prezent,
afecteaza intreaga suprafata a plenetei. Poluarea are, de asemenea, efecte dramatice asupra resurselor
naturale. Ecosisteme ca padurile, coralii sau raurilor aduc un serviciu important mediului natural. Ele
imbunatatesc calitatea apei si a aerului, asigura habitatul animalelor si ne ajuta cu medicamente si
hrana. Oricare din functiile acestor ecosisteme pot fi afectate de poluare si in final distruse.

Concluzie personala

Natura ne-a fost data pentru ca noi sa traim intr-un mediu propice vietii. Daca avem grija
de natura, ea va avea grija de noi. Insa daca nu avem grija de ea, nici ea nu va avea grija de
noi. Si nu e bine sa ne punem cu « Mama natura ». Oamenii poluand natura, distrug mediul
in care traiesc, si primesc in schimb cutremure, uragane, tornade, seceta sau inundatii, si
pana la urma tot rau pentru noi se termina. Si ma gandesc : Nu ar fi pacat, sa distrugem
Natura, in loc sa traim armonios, fara poluare, fara boli si fara dezastre ?

De aceea sper ca intr-o zi cineva sa-si de-a seama de asta si sa dea un semnal de alarma,
astfel incat sa nu avem acele griji ca peste 100 ani, omul o sa fie singura vietate de pe pamant,
cum au sugerat unele studii.