Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

Specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune

Anul III, Grupa 3

Profesor coordonator: Studente:

drd. Nucă Dumitrița Răescu Alexandra-Aurora
Mîndrilă Iuliana
 Creșterea îngrijorării la
nivel mondial cu privire la
eficienţa protecţiei mediului și a
sănătăţii umane a dus la
dezvoltarea unei politici
internaţionale privind evitarea și
combaterea sau reducerea
emisiilor de poluanți atmosferici
nocivi.
 Atmosfera este considerată un mediu de tranzit
pentru poluanţi, dar un mediu în care aceștia se propagă cel
mai repede și parcurg distanţe mult mai mari decât în alte
medii. Poluarea aerului nu cunoaște frontiere naţionale.
Aerul este un amestec de gaze:
Aer

Oxigen Bioxid de
Azot Alte gaze
carbon
 Poluarea atmosferei a fost
definită ca fiind introducerea de către
om, direct sau indirect, de substanţe
sau energie care au o acţiune nocivă,
de natură să pună în pericol sănătatea
omului, să dăuneze resurselor
biologice şi ecosistemelor, să
deterioreze bunurile materiale şi să
păgubească valorile de agrement şi
alte utilizări legitime ale mediului.
Principalii poluanţi atmosferici sunt următorii:
compuşii acidifianţi: oxizii de sulf şi de azot;
 compuşii oxidanţi: dioxid de azot, ozon ;
compuşii din particule: particule de tip PM10 şi PM2,5;
compuşii organici: COVNM cu impact asupra păturii de
ozon sau direct asupra sănătăţii umane, cum ar fi benzenul;
 compuşii contaminanţi: metale grele, anumiţi compuşi
organici, compuşi azotaţi;
 compuşii cu efecte la nivelul planetei: gaze cu efect de seră.
a) procese de producţie;
b) utilizarea solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii;
c) distribuţie şi depozitare
combustibil;
d) tratarea şi depozitarea
deşeurilor;
e) extracţia şi distribuţia
combustibililor fosili;
f) agricultura.
 Un moment important îl marchează Convenţia de la
Geneva (din 13 noiembrie 1979) privind poluarea atmosferică
transfrontalieră la mare distanţă, iar mai apoi, adoptarea în 1996
a unei Directive-cadru vizând instituirea unei gestiuni globale a
aerului ambiental. Directiva menţionată oferă principii de bază
pentru o strategie comună constând din fixarea unor obiective
de calitate şi de evaluare a realizării lor, pe baza metodelor şi
criteriilor comune, în primul rând de menţinere a calităţii
aerului, acolo unde aceasta este corespunzătoare şi de
îmbunătăţire, în celelalte cazuri.
 Politica și legislația
UE privind aerul curat impun
îmbunătățirea semnificativă a
calității aerului în Uniunea
Europeană, astfel încât aceasta
să se apropie de calitatea
recomandată de Organizația
Mondială a Sănătății. Pentru
aceasta este necesar să se
intensifice eforturile în
vederea conformării depline
cu legislația UE în domeniul
calității aerului și să se
definească obiectivele și
acțiunile strategice relevante
pentru perioada de după 2020.
 Conform unui raport special întocmit de Curtea de Conturi
Europeană, acțiunile întreprinse de UE pentru a proteja sănătatea umană
împotriva poluării atmosferice nu au avut impactul așteptat. Există riscul ca
poluarea atmosferică să fie subestimată în unele cazuri, deoarece este
posibil să nu fie monitorizată întotdeauna în locurile potrivite. Calitatea
slabă a aerului continuă să fie o problemă în România, principalele surse de
poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în
special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării.
• definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător
destinate să evite și să prevină producerea unor eveniente dăunătoare și să
reducă efectele acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg;
• evaluarea calității aerului îconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor
metode și criterii comune, stabilite la nivel European;
• promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii
Europene în vederea reducerii poluării aerului;
• îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile, convențile și tratatele
internaționale la care România este parte.
 În urma cercetării problemei privind calitatea aerului
putem spune că aerul și atmosfera, în general, este unul dintre
cei mai importanți factori de mediu, dacă nu chiar cel mai
important deoarece acesta este primordial pentru populație și
pentru toate viețuitoarele de pe această planetă.
Drept urmare considerăm că este absolut necesar a fi
elaborată, adoptată și implementată, cât mai curând, o strategie
la nivel național privind asigurarea calității aerului, însoțită de
un plan de acțiuni cât se poate de detaliat și explicit pentru a fi
pe înțelesul tuturor.
* Politici de mediu-Adriana Bebeșelea, Veronica Kűrti, Ancuța Tamaș, Antonela
Körösi (Timișoara 2013)
* https://www.academia.edu/13429041/Aerul, accesat la: [06.11.2019]
* https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2013/articole/aerul-pe-
care-il-respiram, accesat la: [06.11.2019]
* https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare, accesat la[07.11.2019
* https://www.academia.edu/38682072/MONITORIZAREA_CALITATII_AERUL
UI accesat la: [10.11.2019]
* http://www.anpm.ro/documents/2292240/3269459/Raport+anual.pdf , accesat la:
[10.11.2019]
* https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-
2013/articole/legislatia-in-domeniul-aerului-in-europa, accesat la: [11.11.2019]
* http://www.mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56, accesat la: [11.11.2019]
* Evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE Raport de
țară – ROMÂNIA
* http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-atmosferei/calitatea-aerului/,
accesat la: [11.11.2019]