Calciu Sorin, grupa 180, AN I

Poluarea din traficului rutier in Bucuresti. Factori si solutii.

Traficul rutier polueaza prin cele 2 variante ale sale: - poluare provenita de la substantele chimice / gazele emise in natura - poluare prin zgomotul produs de motoare, franare, demaraj, claxonare

1. Poluarea prin emisii de substante nocive

Poluarea prin emisii de substante nocive provenita din traficul rutier depinde de tipul de vehicul si alti factori ai automobilului (uzura, carburant). Acest tip de poluare este destul de periculos deoarece se produce aproape de sol rezultand concentratii mari la inaltimi mici si se produce pe toata suprafata localitatilor. Gazele provenite din traficul rutier au o pondere mare in producerea efectului de sera (incalzirea globala) deoarece aceste gaze absorb radiatiile solare si pastreaza caldura in atmosfera. In mod normal, in lipsa acestor gaze, radiatiile solare s-ar reflecta in afara atmosferei terestre. In Bucuresti, 90% din poluarea cu dioxid de carbon este determinata de traficul rutier. Informatia a fost facuta publica de Agentia Nationala de Protectie a Mediului din Bucuresti (ANMP). Bucurestiul este situat pe primul loc in topul celor mai poluate orase din Europa. Ne punem intrebarea care sunt factorii care determina acest lucru?. Factorii care determina poluarea aerului prin traficul rutier din Bucuresti: Capitala are numar triplu de locuitori pe km2 comparativ cu celelalte capitale Europene. Acest lucru este determinat de modul in care sunt construite locuintele, in mare parte foste blocuri comuniste, avand 8-10 etaje si situate unele in apropierea celorlalte. Aceasta aglomerare a dus la marirea numarului de automobile pe km2 si implicit la marirea gradului de poluare din traficul rutier. Veniturile scazute este un alt factor care influenteaza negativ poluarea din traficul rutier. Romanii au venituri scazute comparativ cu state europene dezvoltate, acest lucru se traduce in renuntare la achizitionarea de masini noi, care respecta ultimele norme de poluare. Romanii recurg astfel la achizitia de masini uzate, second-hand, cu grad mare de poluare a mediului inconjurator. Snobismul poporului roman, se traduce prin achizitia de automobile cu multi cai putere si gabarit mare (SUV-uri), care polueaza foarte mult. Populatia tarilor dezvoltate prefera masini mici, practice, care polueaza putin. Transportul in comun la suprafata nedezvoltat in opinia multora, care nu stimuleaza participantii la trafic sa il foloseasca in detrimentul automobilelor personale, deoarece nu rezolva probleme ca siguranta obiectelor personale, aer conditionat, benzi speciale. Lipsa benzilor special amenajate pentru biciclete, care ar putea fi folosite in detrimentul automobilelor personale. Desi s-au amenajat astfel de benzi speciale, ele

- pagina 1 -

Calciu Sorin, grupa 180, AN I

nu au fost folosite deoarece Bucurestiul nu a fost proiectat de la inceput pentru existenta unor astfel de benzi, in multe zone benzile pentru biciclete se intersecteaza cu traficul pietonilor ceea ce ingreuneaza si complica deplasarea pe bicicleta. Comoditatea romanilor de a se deplasa singuri la serviciu, adesea ocupand un singur loc in masina. Marile orase folosesc cu succes notiunea de car-sharing, care se traduce prin folosirea aceluiasi automobil in acelsi timp, de catre mai multe persoane, pentru a se deplasa la locul de munca. Un studiu efectuat in Bucuresti releva faptul ca un procent destul de insemnat de conducatori auto (50%-70%) folosesc masina cu doar un singur pasager in drumul spre si dinspre serviciu. Calitatea proasta a carburantilor din Romania. Deoarece puterea de cumparare a romanilor este mai mica, acest lucru se reflecta si in pretul carburantilor. Romania este printre tarile europene cu cel mai scazut pret al carburantilor, desi costurile de extractie si prelucrare sunt aceleasi cu ale celorlalte tari. In aceste conditii, producatorii sunt nevoiti sa vanda carburantii mai ieftini dar si de o calitate inferioara, pentru a-si putea mentine marja de profit. Acest lucru este unul negativ pentru mediu, deoarece carburantii ieftini sunt daunatori atat prin emisiile de gaze mult mai nocive cat si prin producerea de deseuri provenite de la automobilele care se defecteaza mai des.

Dintre efectele principale ale poluarii din traficul rutier amintim efectele asupra organisemlor vii (plante, animale, oameni) si efecte asupra materiei (degradarea cladirilor, corodare, innegrire). Efecte asupra organismelor vii Institutul National de Sanatate Publica are un departament dedicat calitatii aerului. Aceasta sustine ca sanatatea populatiei in raport cu poluarea aerului stagneaza, iar Institutul lucreaza la colectarea datelor pentru o baza de date pentru a arata cum infuenteaza poluarea sanatatea umana. In raportul pe 2009, se arata ca din corelarea indicatorului Incidenta prin astm bronsic, in marea majoritate a cazurilor se poate observa o stransa legatura. Unele studii au sugerat faptul ca expunerea pe termen lung la particule in suspensie este asociata cu scaderea sperantei de viata cu circa 2-3 ani, se mai arata in raportul INS. Acesta detaliaza efectele asupra sanatatii a particulelor provenite din traficul rutier: - un efect direct, iritant, asupra tractului respirator - un efect toxic sistemic - efect indirect prin transportul unor substante cu efect secundar Expunerea la particule respirabile se poate traduce prin alterari ale functiilor pulmonare, alterari ale capacitatii pulmonare, agravarea bolilor respiratorii sau cardiovasculare deja existente, cresterea susceptibilitatii la infectii respiratorii, alterari morfologice ale tractului respirator, carcinogeneza, cresterea mortalitatii. Copii sunt cei mai afectati, deoarece:

- pagina 2 -

Calciu Sorin, grupa 180, AN I

a. Respira mai mult aer raportat la greutatea corporala in comparatie cu adulti b. Au cai aeriene mai scurte in comparatie cu adultii ceea ce permite un nivel de sedimentare mai scazut al elementelor nocive, astfel incat particulele ajung mai usor in plamani c. Prezinta o vulnerabilitate crescuta la nivelul alveolelor datorita contactului scazut cu alergeni specifici in antecedente d. Mecanismele lor imune sunt imature e. Timpul petrecut in aer liber este mai mare decat la adulti, ceea ce ii predispune la o cantitate mai mare dece substante toxice f. Au frecventa respiratorie mai mare decat adultii, in special in timpul efortului fizic pe perioada jocului g. Prevalenta crescuta a astmului si a altor tulburari respiratorii si incidenta crescuta a infectiilor respiratorii In anul 2009, peste 10.000 de Bucuresteni de toate varstele au fost spitalizati si diagnosticati cu boli pulmonare cronice: diverse tipuri de bronsite, emfizem si astm bronsic. Acestia au petrecut in media peste 8 zile internati in spital. Aproape 1000 dintre pacienti au fost copii cu varste mai mice de 15 ani. In paralel, in 2009 au fost delcarate in Bucuresti de catre medicii de familie 11.500 de cazuri noi de imbolnavire cu boli repsiratorii cronice, din care peste 4000 au fost copii cu varste mai mici de 15 ani. In ce priveste mortalitatea, tot in acelasi an, la nivelul capitalei au fost inregistrate 830 de decesuri din cauza unor boli respiratorii, si peste 11.000 din cauza unor boli ale aparatului circulator. Aproximativ 60% din totalul deceselor au fost cauzate de boli respiratorii sau cardio-vasculare. Deceselor si costurile spitalizarilor ar putea fi evitate Daca in Bucureti media anuala pentru PM1O (particule in suspensie cu diametrul mai mic de 10 micro metri) ar fi fost de 20 micrograme/m3, asa cum recomanda OMS, numarul de decese evitabile in randul populatiei Municipiului Bucuresti intre 2004 si 2009 ar fi fost de 814. Cifra a fost calculata pe baza formulei de mai jos: Nr. de decese evitabile = 0.041 * rata mortalitatii la 100.000 per 10 micrograme/m3 PM1O Pentu fiecare pacient externat dintr-o sectie de pneumologie a unul spital din Bucuresti, statul roman platete o suma de 1314 RON. Conform estimarii de mai sus, numai prin reducerea numarulul de spitalizari cu boli respiratorli cronice (cele mai puternic influentate de PM1O), statul roman ar fi putut economisi cel putin 400.000 RON numain 2009 in Bucuresti. Din nou, suma este mult sub-estimata din cauza absentei unor informatii complete privind numarul total al spitalizarilor respiratorii. In plus, suma estimata nu include costuri cu medicamentele necesare bolnavilor (compensate tot de catre stat) si nici costurile decontate catre cabinetele medicilor de famille care au consultat aceasta categorie de pacienti.

- pagina 3 -

Calciu Sorin, grupa 180, AN I

Efecte asupra cladirilor Cu cat poluarea creste, cu atat culorile palesc. Traficul rutier provoaca trepidatii asupra solului care au efect negativ asupra structurii cladirilor. Gazele emise se depun pe suprafata cladirilor si apare fenomenul de innegrire, ceea ce duce la un aspect neplacut dar si la corodarea materialelor, a statuilor. Solutii la rezolvarea poluarii aerului din traficul rutier in Bucuresti Stimularea cetatenilor pentru achizitionarea de modele noi de autoturisme, care polueaza mai putin. Programul RABLA este un exemplu bun in acest sens. Rabla are ca obiectiv finantarea nerambursabila acordata din Fondul pentru mediu pentru achizitionarea de autovehicule noi, mai putin poluante, in schimbul tichetelor valorice in urma predarii spre casare a autovehiculelor uzate. Scopul unor astfel de programe este imbunatatirea calitatii mediului pin innoirea Parcului auto national. Crearea de benzi speciale pentru transportul in comun, care ar stimula cetatenii sa foloseasca aceste mijloace de transport in detrimentul autovehiculelor personale. In anul 2013, luna septembrie, a fost demarat un proiect pilot de catre Primaria Municipiului Bucuresti, prin delimitarea unei benzi speciale destinate doar autobuzelor RATB. Tronsonul a fost cuprins intre strada Selari si Calea Victoriei. Au fost montati stalpisori pe ambele sensuri iar politia Capitalei a monitorizat acest tronson, proiectul fiind un experiment pentru a verifica modul in care poate fi fluidizat traficul mijloacelor de transport in comun. Rezultatele au fost mai mult decat satfisfacatoare, Primaria Capitalei a decis nu doar sa pastreze banda actuala ci sa extinda proiectul astfel incat sa cuprinda alte 28 artere principale din Capitala, insumand 48 km. De la delimitarea primei benzi s-a observat o crestere a vitezei in trafic a autobuzelor de la 0-8 km/h la 20 km/h ceea ce ar duce la o economie de 500.000 lei/an/linie din carburant nears. S-a dovedit asadar ca acest proiect va avea efect benefic atat pentru calatori, pentru RATB dar si unul foarte mare pentru mediu prin reducerea de carburant ars care polueaza. S-a estimat ca prin acest proiect s-ar economisi 216 litri de combustibil pe zi, pe o singura linie, combustibil care ar fi fost ars de autobuzele blocate in trafic. Educatia ecologica introdusa inca din clasele primare, in care sa se explice efectele asupra mediului a diferitelor tipuri de consum. Elevii vor fi astfel setati inca de pe bancile scolilor spre a fi mai responsabili cu mediul, ceea ce i-ar influenta in alegerea tipului de autovehicul si la renuntarea deplasarii cu autovehicului personal in anumite situatii. Perdea de arbori care sa inconjoare Bucurestiul. Suprafata de spatiu verde din interiorul orasului este insuficienta si creste doar pe hartie, iar padurea Baneasca a fost trecuta ca spatiu intravilan, scopul acestora fiind ca cifrele sa corespunda cu normele europene.

- pagina 4 -

Calciu Sorin, grupa 180, AN I

Incurajarea circulatiei cu motoscutere, care polueaza aerul mult mai putin decat autoturismele Incurajarea si sprijinirea furnizorilor de energie regenerabila, si descurajarea furnizorilor de energie ne-regenerabila Imbunatatirea infrastructurii de monitorizare a calitatii aerului

2. Poluarea fonica/sonora a traficului rutie r

Traficul rutier polueaza nu numai atmosfera prin gazele pe care le emite, ci polueaza si fonic intr-o mare masura. Limita impusa de lege este de 50 de decibeli in timpul zilei si de 30 de decibeli in timpul noptii. Masuratorile efectuate in Bucuresti au ajuns la concluzia ca zgomotele produse de traficul rutier sunt uneori chiar si de doua ori mai puternice. Poluarea fonica provoaca disconfort, ea a devenit deranjanta si chiar nociva in unele zone ale capitalei. Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a monitorizat zgomotul provenit din traficul rutier in mai multe puncte, incepand din 1980. S-a constatat ca zgomotul din traficul rutier a avut o panta ascendenta, in toate punctele monitorizate, iar nivelurile medii de zgomot de pe marile bulevarde depasesc frecvent chiar si 70 decibeli. In cazul poluarii sonore, sistemul nervos este solicitat continuu de catre un stimul lipsit de informatie utila, ceea ce duce la manifestari nedorite: scaderea atentiei, stare de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn. Speciile de plante si copacii sunt la randul lor victime ale poluarii fonice. Studiile au aratat ca unele pasari isi schimba frecventa pe care canta, pentru a se putea face auzite. Liliecii se confrunta cu probleme in a-si gasi hrana, broastele au dificultati in a-si gasi partenerii. Lipsa vegetatiei afecteaza negativ in cadrul poluarii fonice, in sensul ca vegetatia diminueaza sunetele prin efectul de reflectare a undelor sonore. Solutii care ar putea ajuta la diminuarea poluarii fonice provenite din traficul rutier: Descurajarea sofatului prin impozite mai mari pentru detinatorii de automobile si taxe de acces in centrul orasului. O astfel de lege, care prevede taxe de acces in centrul orasului se afla deja in atentia autoritatilor. Directorul executiv al Directiei Transporturilor si Sistematizarea Circulatiei, din cadrul Primariei Capitalei, a facut o declaratie prin care anunta ca daca traficul din centru va creste peste capacitatea sistemului carosabil, va fi luata in considerare introducerea unei taxe de acces. Initial va fi introdus un sistem electronic de verificare a autovehiculelor prin care se face analiza numarului de autovehicule care circula prin zona centrala, iar daca acest numar va creste in timp, va fi introdusa aceasta taxa de acces. Identificarea autovehiculelor care nu au aceasta taxa platita la zi se va face printr-un sistem de camere video care recunosc numarul de inmatriculare si il pot trimite la verificare. In Europa exista deja astfel de implementari.

- pagina 5 -

Calciu Sorin, grupa 180, AN I

Realizarea unei centuri in jurul orasului pentru a elibera traficul de pe arterele principale. Magistrale de metrou care sa acopere nevoile reale de transport Piste separate pentru biciclisti care ar ajuta la decongestionarea traficului, oferind soferilor auto o alternativa la deplasarea cu automobilul. Mersul pe bicicleta tonifica muschii si articulatiile, arde 350-700 calorii pe ora, si este un mijloc de transport ieftin. Amenzi pentru nerespectarea limitelor de viteza

- pagina 6 -