Contributia Auditului de Siguranta Rutiera La Prevenirea Incidentelor Si Accidentelor de Trafic Rutier - Analiza de Caz

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE DREPT
Specializarea: MANAGEMENTUL ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE
Anul II, Semnestrul I
Disciplina: SARCINILE INSTITUȚIILOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI

SITUAȚII DE URGENȚĂ PE LINIE DE TRANSPORTURI
Tema: CONTRIBUȚIA AUDITULUI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ LA

PREVENIREA INCIDENTELOR ȘI ACCIDENTELOR DE TRAFIC
RUTIER – ANALIZĂ DE CAZ
Cadru didactic:
Lect. Univ. Dr. Lucian Tarnu
Masterand:
Iorga Ana-Maria
SIBIU, 2021
CONTRIBUȚIA AUDITULUI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ LA PREVENIREA
INCIDENTELOR ȘI ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER – ANALIZĂ DE CAZ
1. INTRODUCERE
În ultimele decenii, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a crescut în multe

țări, iar siguranța rutieră a devenit o preocupare serioasă pentru mulți factori de decizie la
nivel național guvernamental (de obicei Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor
Interne – Poliția Rutieră, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației etc.). Dezvoltarea rapidă a
rețelei rutiere, creșterea numărului de vehicule și diversificarea acestora, progresele
tehnologice etc., toate au contribuit la un mediu rutier cu un risc foarte ridicat de producere a
accidentelor. În continuare, sistemul principalelor trei elemente implicate în accidentele de
circulație - conducător auto, vehicul și drum este, de asemenea, afectat de mediul social și
economic în care se desfășoară. Împreună cu aceste modificări, experții în drumuri (trafic) au
căutat metode pentru diminuarea riscului de producere a accidentelor de circulație.
În fazele incipiente de dezvoltare a siguranței rutiere, majoritatea experților se

concentrau pe conducătorii auto, tendința generală fiind aceea de a crede că „eroarea
șoferului” este singura cauză, pentru că (după cum s-a explicat anterior) nu era înțeleasă
necesitatea unui „sistem sigur”. După câteva decenii de muncă, s-au realizat multe îmbuntățiri
în acest domeniu. Același lucru s-a întâmplat și cu autovehiculele. Siguranța acestora a
crescut considerabil și este într-o continuă dezvoltare.
După toate aceste îmbunătățiri în ceea ce privește siguranța rutieră, factorul drum a
rămas restant în ceea ce privește îmbunătățirea caracteristicilor lui.
Printre primele acțiuni la nivel mondial pentru îmbunătățirea siguranței infrastructurii

de transport a fost aceea de stabilire a standardelor de proiectare a căilor de comunicații
rutiere. Însă inginerii iau în considerare o serie de alți factori în derularea procesului de
proiectare (cerințe de capacitate de circulație, prioritatea la traversare/trecere, condițiile
geotehnice, aspecte arheologice, limitări ale mediului înconjurător, impact socio-economic,
limitări de ordin financiar, etc.) în încercarea de a reduce costurile de construire a drumurilor.
Astfel, proiectanților le revine o responsabilitate suplimentară și obiectivul dificil de a pune în
balanță interese aparent contrastante (cost contra siguranță rutieră) relevante oricărui proiect
modern de drum. Aceasta poate duce uneori la compromisuri în dauna siguranței
participanților la trafic.1
Pe de altă parte, cerințele de siguranță rutieră pentru proiectarea, construcția și

întreținera drumurilor, precum și pentru operare și echipare, sunt abordate într-o manieră
nepotrivită în standardele și normativele existente, care sunt în mare parte și neactualizate. În
același timp, trebuie conștientizat faptul că nu este posibil ca toate îmbunătățirile necesare
pentru siguranța rutieră să fie atinse prin intermediul standardelor de proiectare.
Astfel, gradul scăzut al siguranței drumurilor, lipsa specialiștilor în domeniu,

standardele și normativele neactualizate la situația actuală fac din componenta „Drum” a
sistemului de siguranță rutieră un factor negativ în lupta pentru reducerea numărului
accidentelor rutiere.
În Europa de Est, numărul accidentelor de circulație este inacceptabil de ridicat. Un

motiv al acestei probleme este acela că rețeaua existentă este parțial necorespunzătoare din
punctul de vedere al nivelului de siguranță rutieră. De cele mai multe ori, drumurile au fost
proiectate și construite cu câteva decenii în urmă pentru un trafic mai redus și un parc auto
mai lent. În plus, pe tronsoanele de drum reabilitate numărul accidentelor de circulație rămâne
ridicat deoarece creșterea nivelului siguranței rutiere, în majoritatea cazurilor, nu a fost printre
prioritățile proiectului, iar îmbunătățirea suprafeței de rulare a dus la creșterea vitezei de
circulație și, implicit, a numărului și severității accidentelor.
Conform celui de-al 12-lea raport de clasificare a progresului siguranței circulației din
UE al Consiliului European pentru Siguranţă în Transporturi (ETSC), din Iunie 2018 (Figura
1.2), România a avut cel mai slab progres în reducerea numărului deceselor provocate de
accidentele rutiere din 2001 până în 2017 (cu excepţia Maltei, unde numărul de decese este
foarte mic și, prin urmare, constatările anuale pot conduce la fluctuaţii substanțiale).
La nivelul Uniunii Europene, nivelul general al mortalității rutiere a fost de 50 de

decese la un milion de locuitori în 2017, față de 63 în 2010. Analizând Figura 1.3, se poate
observa că mortalitatea în țările membre încă diferă cu un factor de trei între grupurile de țări
cu cel mai mare și cel mai mic nivel de risc. În 2017, Norvegia a fost lider în clasament, cu 20
de decese la 1 mil. de locuitori, urmată de Suedia, Marea Britanie și Elveția, cu mai puțin de
1
https://www.researchgate.net/profile/Adrian_Burlacu/publication/340132965_Romanian_Manual_for_Road_Sa
fety_Auditors/links/5e7a678e92851cdfca2f5569/Romanian-Manual-for-Road-Safety-Auditors.pdf
28 de decese la 1 mil. de locuitori. La capătul opus al clasamentului se găsesc Bulgaria și
România, cu un număr al deceselor de 99 și 96 la 1 mil. de locuitori.
În ceea ce privește starea globală a siguranței rutiere în România, reprezentată de

numărul de victime la 1 mil. de locuitori, conform datelor furnizate de ETSC, ilustrate în
Figura 1.3, situația s-a îmbunătățit în anul 2017 față de anul 2010, rămânând totuși în urmă
față de situația altor state membre ale UE și față de media UE. Astfel, scăderea înregistrată în
România a fost de 17.9%, de la 117 victime la 1 mil. de locuitori în 2010, la 99 de victime la 1
mil. de locuitori în 2017. Din păcate, în ultimii trei ani s-au înregistrat creșteri consecutive,
numai în 2017 având loc cu 2,1% mai multe decese față de 2016.2
Activând pe cei 5 piloni ai Planului Global ONU sub „Decada de Acţiune pentru
Siguranţă Rutieră 2011 – 2020”, România a realizat îmbunătățiri considerabile prin
autovehicule mai sigure și utilizatori mai educați, dar siguranța rutieră nu este numai o
problemă legată de comportamentul utilizatorilor drumurilor, ci de întreg sistemul de
participanți la trafic, vehicule și mediu rutier.
Pentru a putea ajunge la nivelul țărilor cu rezultate bune în reducerea accidentelor de

circulație, specialiștii din România trebuie să urmărească cele mai bune practici europene și
mondiale pentru a le analiza, a le adapta la condițiile locale și a le implementa. Acesta este
singurul mod prin care putem crește siguranța drumurilor din țară și salva vieți.
În cadrul conceptului de Sistem de Siguranță adoptat în țările cu vastă experiență în

domeniul siguranței circulației, ce se dorește a fi un sistem de siguranţă rutieră mai permisiv,
luând în considerare imperfecțiunea și vulnerabilitatea umană, instrumentele recunoscute
pentru îmbunătățirea siguranței drumurilor sunt Auditul de Siguranță Rutieră (ASR) și
Inspecția de Siguranță Rutieră (ISR). Pe baza cunoștințelor specialistului și a implementării
sistematice a propunerilor din ASR și ISR s-a demonstrat că este posibilă reducerea
semnificativă a numărului și a gravității accidentelor de circulație prin îmbunătățirea
siguranței rutiere pe drumurile existente.
După aproape două decenii de experiență la nivel mondial în Audit de Siguranță

Rutieră (ASR) și Inspecție de Siguranță Rutieră (ISR), aceste proceduri sunt recunoscute în
prezent ca fiind printre cele mai eficiente instrumente de inginerie. ASR/ISR sunt instrumente
inginerești foarte eficiente și economice de îmbunătățire a siguranței rutiere. Este mult mai
2
ieftin să se identifice deficiențele de siguranță a circulației în procesul de proiectare, decât
atunci când lucrările sunt finalizate. ASR-ul este una dintre cele mai eficiente investiții pe
care un administrator de drum le poate realiza. La fel este și în cazul ISR, unde prevenirea
accidentelor pe drumurile existente (în exploatare) este o investiție mult mai bună decât costul
tratamentului persoanelor accidentate. ISR este esențială pentru reconstrucția, reabilitarea și
chiar întreținerea periodică curentă a drumurilor, întrucât sunt mai multe drumuri existente
decât noi.
Uniunea Europeană (UE) a enunțat clar, prin Directiva UE nr. 2008/96 privind
gestionarea infrastructurii rutiere, publicată în Octombrie 2008, faptul că ASR/ISR vor fi
obligatorii în următorii ani pentru Rețeaua Rutieră TransEuropeană (TERN).3
De asemenea, Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră (SNSR) pentru perioada 2016 -

2020 exprimă liniile strategice, directoare, pentru stabilirea politicii guvernamentale în ceea
ce priveşte siguranţa rutieră şi căile de realizare şi îmbunătăţire a acesteia și face referire clară
prin Direcțiile sale de acțiune asupra necesității stringente de îmbunătățire a infrastructurii
rutiere: „Creşterea gradului de siguranţă rutieră a reţelei de drumuri naţionale se realizează şi
prin introducerea obligativităţii gestionării siguranţei infrastructurii rutiere prin evaluarea de
impact, a inspecţiilor şi a auditului de siguranţă rutieră la construcţia de drumuri noi şi
reabilitarea /modernizarea drumurilor existente, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 265/2008
privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, care transpune Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei
infrastructurii rutiere.” (Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016 – 2020,
adoptată prin H.G. nr. 755/2016.)
Din acest motiv, Auditul și Inspecția de Siguranță Rutieră, implementate în România

prin Legea 265/2008, au fost actualizate prin Ordonanța de Urgență nr. 22 din 16 Iunie 2016
(chiar dacă SNSR a fost aprobată tocmai în octombrie același an, s-a lucrat în paralel la cele
două documente pentru a asigura o uniformitate legislativă).4
2. BAZELE AUDITULUI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ (ASR)
3
4
2.1. DEFINIȚII
ASR este un termen binecunoscut în lume și definește o analiză independentă a unui

proiect de infrastructură rutieră pentru a identifica problemele de siguranță rutieră sau de
trafic. Poate fi privit ca parte a unui sistem extensiv de management al calității. Este o
examinare formală a unui proiect de drum sau de amenajare a circulaţiei rutiere. Aplicarea
sistematică a ASR crește siguranța tuturor participanților la trafic, fiind o abordare proactivă.
Obiectivul principal al ASR este acela de a identifica probleme potențiale de siguranță cât mai
devreme posibil în timpul procesului de proiectare, astfel încât să se poată lua decizii pentru
eliminarea sau reducerea problemelor, de preferință înainte de implementarea conceptului sau
înainte de a se produce un accident.
Definiția ASR, conform Legii 265/2008, este:
Art. 3. lit. a: „auditul de siguranţă rutieră - verificarea detaliată, tehnică şi sistematică,

independentă, din punctul de vedere al siguranţei, a caracteristicilor de proiectare proprii unui
proiect de infrastructură rutieră în toate etapele, de la planificare până la momentul imediat
după darea în exploatare a drumului public, în trafic”. (Legea 265/2008)
Definiția cea mai răspândită la nivel internațional a ASR este: „O analiză formală de
siguranță rutieră a unui proiect de drum sau de amenajare a circulaţiei, sau a oricărui alt
proiect ce afectează participanții la trafic, efectuat de către un auditor calificat independent
sau a unei echipe de auditori, ce emit un raport cu privire la potențialul de producere a
accidentelor rutiere al proiectului și la performanța de siguranță pentru toate categoriile de
participați la trafic.”
Directiva UE oferă următoarea definiție a ASR: „ASR înseamnă o verificare

independentă, detaliată, sistematică și tehnică a siguranței legată de caracteristicile unui
proiect de infrastructură rutieră și cuprinde toate etapele de la planificare la darea în
folosință.”
Rezultatul ASR este un raport oficial, iar timpul necesar efectuării ASR este redus,
comparativ cu etapele individuale de proiectare. ASR se implementează în fazele incipiente
ale procesului de proiectare, înaintea demarării lucrărilor de construcție – după care
modificările pot ridica mult valoarea lucrărilor. Având în vedere asemănările dintre ASR
(stadiile 3 și 4) și ISR, se poate utiliza aceeași listă de verificare la întocmirea raportului ASR
pentru aceste stadii.
Pentru o eficiență maximă, este foarte important ca ASR să fie executat de către
auditori independenți, neimplicați în echipa de proiectare efectivă. Toți auditorii trebuie să fie
bine pregătiți și calificați.5
2.2. DOMENIUL DE APLICARE
Tipurile de proiecte ce trebuie în mod obligatoriu auditate vor fi definite conform

reglementărilor legale.
La nivel global, ASR se poate aplica la:
• Proiecte mari, precum autostrăzi, drumuri expres și alte amenajări de trafic rutier;
• Drumuri naționale principale și secundare, centuri ocolitoare etc;
• Proiecte medii, adică proiecte de modernizare și de reabilitare;
• Investiții de dimensiune redusă, precum piste pentru biciclete, alei pietonale, lucrări
de întreținere etc;
• Strategii de gestionare a traficului (atât permanent, cât și temporar).
Conform Legii 265/2008, modificată în 2017, ASR este obligatoriu pentru:
a) autostrăzi;
b) drumurile expres;
c) drumurile internaționale «E»;
d) drumurile naționale principale;
e) drumurile naționale secundare;6
5
6
2.3. STADIILE ASR
ASR poate fi eficient pentru majoritatea proiectelor, indiferent de mărime și în oricare

sau în toate fazele-cheie din dezvoltarea unui proiect de drum. Conform experiențelor
internaționale cele mai recente, precum și Directivei UE Nr. 96/2008, există patru stadii
diferite în care se realizează Auditul de Siguranță Rutieră:
• Stadiul 1: Studiu de fezabilitate;
• Stadiul 2: Proiect tehnic și detalii de execuție;
• Stadiul 3: Înaintea deschiderii traficului;
• Stadiul 4: După deschiderea traficului;
Complexitatea și efortul depus în cadrul procesului de ASR se modifică la fiecare

stadiu. Stadiile 1 și 2 ale ASR vor fi efectuate pe baza documentației de proiectare (planșe,
rapoarte tehnice, note explicative etc.). Pot fi necesare și vizite în teren sub forma unei ISR,
mai ales pentru proiectele de reabilitare, de extindere sau de întreținere a drumurilor existente,
pentru identificarea deficiențelor de siguranță existente și elaborarea măsurilor de remediere
în faza următoare de proiectare și construcție. Pentru a asigura o exactitate adecvată a ASR,
documentația de proiectare trebuie să aibă un conținut complet și o calitate corespunzătoare.
Înaintea deschiderii traficului pe noul drum, odată cu stadiul 3, trebuie efectuat ASR
pentru a verifica dacă proiectul a fost construit conform planurilor, cu deplina respectare a
siguranței rutiere, și dacă orice alte deficiențe de siguranță, nedescoperite anterior, măresc
riscul rutier după construire. De asemenea, pentru stadiile 3 și 4 trebuie efectuate verificări pe
timp de zi și pe timp de noapte.
Stadiul final (4) al procesului ASR constă în verificarea drumului în prima perioadă a
exploatării. Este importantă efectuarea unei evaluări reale a siguranței după câteva luni.
Se poate observa că ASR este parte a procesului de proiectare, față de EISR care este
parte integrantă a etapei de planificare, ambele independente de proiectarea propriu-zisă.
Proiectantul unui drum nou (sau care are în sarcină modernizarea/ reabilitarea / etc. a unui
drum existent) rămâne responsabil pentru partea de proiectare și trebuie să verifice regulat, pe
măsură ce proiectul progresează, implicațiile asupra siguranței.7
2.3.1. STUDIUL DE FEZABILITATE
În timpul studiului de fezabilitate, echipa de audit evaluează principiile generale de

proiectare. Obiectivele principale sunt de evaluare relativă a siguranței intersecțiilor la nivel
sau denivelate, din punctul de vedere al tipologiei și plan general, aliniament în plan, profil
longitudinal, profil transversal, distanță de vizibilitate, lățimea benzilor și a acostamentelor,
supraînălțări, amenajări destinate pietonilor și altor participanți vulnerabili la trafic și alte
elemente de proiectare. Auditul din acest stadiu trebuie terminat înainte de finalizarea
achiziționării terenului, pentru a evita complicațiile în cazul în care sunt necesare modificări
majore de traseu.8
2.3.2. PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUȚIE
În acest stadiu, echipa de audit controlează caracteristicile geometrice finale,

semnalizarea rutieră propusă, planurile de iluminare, scurgerea apelor, parapetele și alte
obiecte rutiere, amenajarea teritoriului, detaliile intersecțiilor la nivel și denivelate (precum
modificări ale lățimilor benzilor, lungimea benzilor de accelerare și decelerare, raze de
curbură).
Echipa analizează, de asemenea, prevederile pentru anumiți participanți la trafic,

precum motocicliști, cicliști, pietoni (inclusiv necesitățile specifice pentru copii și bătrâni) și
persoane cu deficiențe de vedere. Un exemplu de ASR în acest stadiu, cu recomandările
aferente.9
7
8
9
2.3.3. ÎNAINTEA DESCHIDERII TRAFICULUI
Imediat înaintea deschiderii traficului pe un drum nou, modernizat/reabilitat sau a unei

amenajări de drum public, auditorul/echipa de audit poate să convoace o inspecție în teren
pentru a se asigura că sunt satisfăcute toate nevoile de siguranță ale tuturor participanților la
trafic, inclusiv cei vulnerabili (pietoni, cicliști, motocicliști).
Echipa de audit trebuie ca pe întreg parcursul inspecției să conducă și să meargă pe jos

pe timp de zi și pe timp de noapte și, dacă este posibil, în condiții meteorologice variate.
Acest tip de audit are rolul de a identifica situații periculoase ce nu au fost observate în fazele
anterioare de audit.
Procedura pentru stadiul 3 de ASR se desfășoară sub forma unei Inspecții de Siguranță
Rutieră.10
2.3.4. DUPĂ DESCHIDEREA TRAFICULUI
ASR poate fi efectuat imediat după deschiderea unui drum nou, modernizat/reabilitat
sau a unei amenajări de drum public. Când un drum „atrage” un volum de trafic, ce până
atunci folosea alte căi de comunicație, pot fi observate unele probleme de siguranță ce nu
puteau fi observate anterior. Deși mult mai costisitoare în această fază, luarea de măsuri de
remediere poate fi în continuare eficientă din punct de vedere material. Procedura pentru
stadiul 4 de ASR se desfășoară sub forma unei Inspecții de Siguranță Rutieră.
2.4. EFECTUAREA PROCESULUI DE ASR
2.4.1. PARTENERII IMPLICAȚI ÎN PROCESUL DE ASR ȘI ROLUL

LOR
https://www.researchgate.net/profile/Adrian_Burlacu/publication/340132965_Romanian_Manual_for_Road_S
10
afety_Auditors/links/5e7a678e92851cdfca2f5569/Romanian-Manual-for-Road-Safety-Auditors.pdf
În majoritatea cazurilor, în procesul de audit sunt implicate trei părți diferite:
beneficiarul, proiectantul și auditorul/ echipa de auditori. Rolul și responsabilitățile părților
sunt similare în multe țări.
În România, conform Legii 265/2008, relația dintre Beneficiar și Auditor este

indermediată de către Autoritatea Rutieră Română – ARR, care „este singura instituție
competentă să efectueze inspecția de siguranță rutieră și să gestioneze efectuarea evaluării de
impact asupra siguranței rutiere, a auditului de siguranță rutieră, precum și desfășurarea
activităților de formare, atestare și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță
rutieră” (Art. 20. Alin. (1) din Legea 265/2008). Astfel, se asigură independența Auditorului
față de Proiectant și Beneficiar / Administratorul drumului, conform cerințelor Directivelor
Europene.
De asemenea, conform Legii 265/2008, a fost înființată și o Comisie de atestare,

disciplină şi soluţionare a contestaţiilor, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, ce
este responsabilă să soluționeze contestațiile Beneficiarului/ Administratorului drumului, în
ceea ce privește implementerea anumitor măsuri recomandate în ASR.
În continuare, sunt evidențiate rolul și responsabilitățile specifice ale tuturor părților

implicate în procesul de audit.
A) BENEFICIARUL
Beneficiarul este, de obicei, organizația responsabilă pentru proiect, uneori denumită și

manager de proiect sau investitor. Acesta este, de cele mai multe ori, Administratorul
drumului (Consilii Județene, Consilii Locale, Compania Națională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere).
Art. 14, alin. (1): „Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare
pentru a asigura respectarea recomandărilor conţinute în raportul prevăzut la art. 10 alin. (3),
înainte de finalizarea stadiului supus auditării sau imediat după rămânerea definitivă a
concluziilor raportului, sau, după caz, de a contesta la Comisie prevederile unora sau tuturor
recomandărilor, transmiţând în acest sens obiecţiuni în scris, în termen de 10 zile lucrătoare
de la data primirii raportului de audit de siguranţă rutieră/evaluare de impact asupra siguranţei
rutiere.” (Legea 265/2008)
ASR trebuie considerat ca parte integrantă a procesului de proiectare. Așadar, este
esențial ca beneficiarii/ administratorii drumurilor să aloce fonduri și resurse suficiente pentru
a susține procesul de ASR. Aceștia ar trebui să:
- solicite ASR ca parte a managementului calității;

- aloce bugetului fonduri pentru efectuarea auditurilor de siguranță rutieră;
- solicite ARR delegarea de auditori pentru stadiile specifice din proiect;
- analizeze raportul oficial de audit și să acționeze conform recomandărilor, acolo
unde este fezabil și adecvat;
Prin reglementările legale enunțate mai sus, prin luarea unui angajament total față de
proces, în special acordând o atenție reală recomandărilor, procesul de audit poate fi realizat
într-un mod eficient în România. În plus, ARR asigură instruire în propria organizație pentru a
garanta că siguranța este o componentă integrantă a tuturor fazelor unui proiect rutier
(planificare, proiectare, construcție și întreținere). O instruire corectă a personalului crește
potențialul identificării situațiilor legate de siguranță de către echipa de audit.11
B) PROIECTANTUL
Proiectantul este o persoană sau o echipă contractată de către Administratorul

drumului sau Investitor (Beneficiar) să dezvolte proiectul unui drum. Proiectantul este
responsabil în totalitate pentru proiect.
Este responsabilitatea echipei de proiectare/managerului de proiect să participe la

întâlnirile inițiale și de final de proiect. Responsabilitatea pentru dezvoltarea și adoptarea
soluțiilor de remediere, propuse de către echipa de audit și acceptate de către Beneficiar,
rămâne în sarcina echipei de proiectare/ managerului de proiect. Echipa de
proiectare/managerul de proiect este responsabilă pentru toate deciziile de proiectare. Totuși,
uneori, luarea unor decizii poate necesita implicarea Beneficiarului, în special dacă
modificările de proiectare cresc semnificativ bugetul proiectului.
C) AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ
11
ARR este singura instituție din România abilitată să gestioneze în totalitate aspectele
ce țin de efectuarea auditului de siguranță rutieră. Astfel, trebuie subliniat că este în
responsabilitatea instituției:
- să delege un auditor / o echipă de audit cu pregătire și experiență adecvate, la

cererea unui Investitor / Beneficiar / Administrator, conform legislației în vigoare;
- să pună la dispoziția echipei de audit documentația necesară.
Art. 17: „Raporturile dintre Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. și auditorii de

siguranță rutieră care desfășoară activitatea de audit de siguranță rutieră și evaluare de impact
asupra siguranței rutiere se stabilesc prin contract de prestări de servicii, semnat de ambele
părți, care prevede drepturile și obligațiile părților, termenele pentru finalizarea și predarea
rapoartelor, termenele și modul de plată, în baza unui contract-cadru aprobat prin ordin al
ministrului Transporturilor.” (Legea 265/2008)
D) AUDITORUL
Auditorul este o persoană sau echipă desemnată de către ARR să efectueze auditul.
Auditorii trebuie să fie independenți de echipa de proiectare.12
Rolul principal al echipei de audit este de a identifica posibilele probleme de siguranță

ale unui proiect rutier prin analizarea documentației proiectului și/sau efectuând inspecții în
teren. În general, ei nu reproiectează sau aplică modificări proiectului. Echipa de audit poate
folosi un set complet de liste de verificare cu ajutorul cărora să efectueze auditul (Anexele 1-
3). Listele de verificare identifică problemele și situațiile ce pot apărea în etapele relevante ale
auditului. Aceste liste au mai mult caracter de îndrumare și nu ar trebui să înlocuiască
experiența. De asemenea, asigură continuitate de la audit la audit prin aspectele centrale
verificate în fiecare stadiu.
Dimensiunea echipei de audit variază în funcție de dimensiunea și tipul proiectului. Se

recomandă ca echipa să conțină de la 2 la 5 membri cu pregătiri multidisciplinare. Având cel
puțin doi membri, se asigură un schimb constructiv de idei. Este mult mai bine dacă echipa de
audit este mai mare și conține experți cu specializări diferite. Există câteva cerințe pe care o
12
echipă de audit trebuie să le îndeplinească, acestea fiind conforme cu bunele practici
internaționale și cu legislația din România:
‣ Interdependență
Auditorii de siguranță rutieră trebuie să fie independenți de echipa de proiectare și de

Beneficiar pentru a se garanta imparțialitate și, astfel, propunerile să fie analizate doar din
punctul de vedere al participantului la trafic. Este esențial un mediu care să întrețină o bună
comunicare între echipa de audit și ARR, pe de o parte, și beneficiar/proiectant, pe de altă
parte, pentru a se asigura un audit eficient.
‣ Calificări
Auditul de siguranță rutieră trebuie realizat de către o persoană sau o echipă având
experiență în practica și principiile ingineriei de siguranță rutieră, în investigarea și prevenirea
accidentelor, în ingineria traficului și proiectare de drumuri. În plus, membrii cu experiență în
execuție, întreținere și factorul uman, pot fi alăturați echipei de bază în cadrul diferitelor etape
ale auditului. Expertiza în domeniul factorului uman poate să contribuie la îmbunătățirea
procesului de audit prin furnizarea unei înțelegeri a naturii interactive a comportamentului
participanților la trafic cu mediul rutier.
‣ Experianța
Este foarte important ca echipa de audit să aibă o experiență colectivă vastă în

domeniile-cheie enumerate în paragraful anterior. Atât timp cât listele de verificare servesc la
identificarea punctelor/ zonelor critice de analizat, ele trebuie considerate ca memento-uri
pentru persoanele cu experiență, și nu ca o listă exhaustivă de probleme. Dacă este necesar,
echipei de audit i se vor alătura experți în diferite etape ale procesului de auditare (ofițeri de
poliție, personal din întreținere, experți în factorul uman și alții).
În România, Auditorii trebuie acreditați prin participarea la un curs specific în audit de

siguranță rutieră și prin promovarea examenului de atestare a calităţii de auditor de siguranţă
rutieră, conform Legii 265/2008.13
Art. 6 alin. (1): „Formarea profesională prevăzută la art. 4 lit. c), precum și
perfecționarea profesională a auditorilor de siguranță rutieră se asigură prin organizarea de
13
programe de formare/ perfecționare profesională de către Autoritatea Rutieră Română -
A.R.R. în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate, în baza standardului
ocupațional avizat de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. și aprobat în condițiile legislației
în vigoare.” (Legea 265/2008)
2.4.2. FLUXUL PRACTIC DE LUCRU AL ASR
Fiind un instrument introdus relativ recent în domeniul siguranței rutiere, ASR trebuie
organizat având o structură eficientă și cu responsabilități clare.
Procedura generală a ASR va include trei faze principale:
- comandare;
- elaborare;
- finalizare.
În funcție de tipul modificărilor aduse în cadrul procesului de proiectare, uneori poate

fi necesară o repetare parțială a ASR pentru verificarea documentației modificate. În cazul în
care există neclarități, beneficiarul trebuie să trimită către ARR documentele relevante, pentru
a le pune la dispoziția auditorului.
E) COMANDAREA ASR
Decizia de începere a ASR este luată de către Beneficiar, care solicită ARR numirea
unui Auditor/echipă de Auditori de siguranță rutieră pentru verificarea unui anumit stadiu în
care se află un drum/ sector de drum/ intersecție/ pasaj/ etc. nou sau în curs de modernizare
ori reabilitare.
‣ Alegerea echipei
După cum s-a mențonat anterior, echipa de audit trebuie să fie independentă de echipa
de proiectare și trebuie să aibă pregătirea și experiența adecvate ingineriei de siguranță rutieră.
Natura și componența echipei depind de complexitatea, dimensiunea și tipul proiectului ce
trebuie auditat. Poate, de asemenea, să varieze în fiecare etapă a auditului. Liderul echipei de
audit trebuie să fie o persoană cu experiență în ingineria siguranței rutiere și să mai fi
participat la auditări în trecut.14
Primele două stadii pentru realizarea ASR ar trebui abordate de către auditori cu
experiență și ingineri proiectanți de drumuri, inclusiv specialiști în siguranță rutieră. Se
recomandă existența unei echipe de audit ai cărei membri să aibă experiență în proiectare de
drumuri, semnalizare rutieră, iluminat și scurgerea apelor, facilități pentru participanți
vulnerabili la trafic, în funcție de tipul proiectului auditat. Poate fi foarte folositoare pentru
siguranța rutieră și o persoană cu experiență în aspecte legate de comportamentul uman.
În stadiile de înainte și după deschiderea traficului este importantă prezența membrilor

cu experiență în probleme legate de întreținerea amenajărilor rutiere, inclusiv semnalizare,
iluminat, controlul traficului, vegetație etc. Poate fi folositoare includerea unui ofițer de
poliție cu experiență în siguranța circulației și investigarea accidentelor rutiere.
‣ Colectarea informațiilor despre istoricul drumului și rezumatul auditului
ARR este responsabil pentru furnizarea tuturor documentelor relevante proiectului,

inclusiv rapoarte, date despre accidente, planuri de situație, documente contractuale și, acolo
unde este necesar, date de trafic. Aceste informații vor fi folosite de către echipa de audit
pentru evaluarea proiectului din perspectiva siguranței rutiere.
Rezumatul auditului (sau Întâlnirea Inițială) este întâlnirea la care participă de preferat
toate părțile implicate, dar cel puţin ARR şi auditorul/echipa de auditori, unde se primesc
instrucțiuni cu privire la proiectul ce trebuie abordat. Întâlnirea trebuie să ofere suficiente
informații despre drum pentru a permite efectuarea cu succes a auditului.
‣ Rezumatul raportului trebuie să conțină cel puțin următoarele:
• O scurtă descriere a proiectului;
• O enumerare a condițiilor proiectului și a parametrilor de proiectare (viteza de

proiectare, raze de curbură, supraînălțări, criterii de vizibilitate, volume de trafic, tipul de
vehicul etc.);
14
• Planuri, fie pe suport fizic (hârtie), fie electronic – planuri de situație, profiluri
transversale, profiluri longitudinale, planuri de semnalizare etc;
• Detalii și motive cu privire la orice deviere de la standardele de proiectare;
• Orice rapoarte anterioare de ASR sau ISR și răspunsuri la acestea, dacă există;
• Statistici legate de accidentele de circulație, ce ar trebui furnizate în cazul proiectelor

de modernizare sau reabilitare.15
F) ELABORAREA ASR
După Rezumat (Întâlnirea Inițială), este responsabilitatea echipei de audit să evalueze

documentația proiectului și să realizeze ASR. Dacă este posibil, este utilă organizarea de
studii de teren pentru a stabili problemele de siguranță rutieră ale proiectului. Următoarele
subcapitole prezintă procesul folosit când se efectuează ASR:
‣ Analiza informațiilor generale
Odată ce toate informațiile generale au fost colectate, echipa de audit trebuie să

evalueze și să analizeze toate informațiile disponibile.
Pentru ASR efectuat la stadiul de studiu de fezabilitate sau proiect tehnic și detalii de
execuție (stadiile 1 și 2), echipa de audit trebuie să examineze detaliile cu privire la proiectul
propus, precum și informațiile generale ale tronsonului de drum proiectat. Aceasta oferă
oportunitatea de a lua în considerare impactul proiectării elementelor de siguranță rutieră
asupra tuturor participanților la trafic. Auditorilor trebuie să li se ofere suficient timp pentru
efectuarea ASR.
Dacă ASR se desfășoară în stadiul de dinainte sau după deschiderea traficului (stadiile
3 și 4), echipa trebuie să analizeze toate informațiile relevante și existente, precum rapoarte
despre accidente rutiere (aceasta nu se aplică etapelor premergătoare deschiderii). Analiza
rapoartelor despre accidente nu este destinată analizei zonelor periculoase, ci ca ajutor pentru
auditori în identificarea zonelor cu potențiale probleme de siguranță.
‣ Studii de teren
15
Studiile de teren (inspecții) sunt necesare în toate stadiile, deoarece ele furnizează
echipei o imagine asupra condițiilor existente. O inspecție în teren permite auditorului să
observe cum propunerea proiectantului interacționează cu mediul rutier și cu rețeaua de
drumuri din care face parte.
Înainte de a merge în teren, echipa de audit trebuie să se familiarizeze cu planurile și

listele de verificare pentru a se asigura că inspecția este productivă și problemele ridicate sunt
relevante.
Pentru ASR în stadiile 1 și 2, se recomandă ca echipa să efectueze inspecții în teren

după finalizarea evaluării preliminare. Echipa de audit trebuie să examineze corelarea și
tranziția între orice drum nou și cele deja existente pentru a se asigura consistența procesului
de proiectare. Aceasta trebuie să se aplice pentru toate categoriile de participanți la trafic.16
ASR în stadiile 3 și 4 analizează caracteristicile fizice ale proiectului prin efectuarea

inspecțiilor în teren. Aceste inspecții includ evaluarea echipamentului rutier, a indicatoarelor
de circulație, a iluminatului public, a marcajelor rutiere, a limitelor și caracteristicilor
geometrice dintr-o perspectivă multimodală. Echipa trebuie să identifice problemele ce pot
afecta percepția sau vizibilitatea asupra drumului a tuturor participanților la trafic.
Echipa de audit trebuie să efectueze inspecția parcurgând cu mașina și pe jos (dacă

este practic) întreg sectorul de drum proiectat, în ambele sensuri de mers. În plus, inspecțiile
în teren trebuie să aibă loc, dacă este posibil, atât ziua cât și noaptea, dar și în condiții de
vreme nefavorabilă.
‣ Analiza documentației
Auditorul efectuează ASR pe baza experienței personale și a cunoștințelor sale despre

siguranța rutieră. Pentru a se asigura că în timpul procedurii, desfășurată din experiență, nu se
omit unele aspecte de siguranță rutieră, se recomandă ca acesta să folosească listele de
verificare.
Auditorii trebuie să aibă în minte următoarele întrebări:
• Cine poate fi rănit și de ce?
• Soluția propusă este una sigură pentru toți utilizatorii drumului?
16
• Soluția de proiectare aleasă este benefică pentru creșterea siguranței rutiere, în
parametrii reglementărilor în vigoare?
• Sunt noile constatări, cu privire la siguranța și proiectarea rutieră, de natură să

recomande modificarea proiectului?
‣ Liste de verificare
Listele de verificare prezintă diverse întrebări cu privire la siguranța rutieră a tuturor

participanților la trafic și vin în sprijinul auditorului pentru a identifica problemele ce pot
apărea în diferitele stadii ale auditului.
Listele de verificare au la bază experiența auditurilor anterioare, rezultatele din

investigațiile accidentelor, informații din experiența managementului punctelor negre,
evaluarea siguranței rutiere de după implementarea unor măsuri, cele mai bune practici etc.17
‣ Constatările și raportul Auditului
La finalul procesului de analiză se întocmește raportul de audit. Raportul trebuie să

descrie clar și concis proiectul, stadiul de audit, membrii echipei de audit, procesul de
auditare, orice deficiențe de siguranță identificate și propuneri de măsuri de remediere. Aceste
măsuri de remediere sunt de natură conceptuală și nu trebuie să ofere proiectantului soluții de
proiectare. De exemplu, există posibilitatea de a oferi o recomandare clară în raportul ASR cu
referințe bibliografice din îndrumătoare și normative. Pe de altă parte, pot fi de ajutor unele
schițe cu idei de îmbunătățire a proiectului auditat, aduse ca anexe la textul principal al
raportului. Nu este în sarcina auditorului să creeze un proiect nou. Acesta este scopul și
responsabilitatea proiectantului.
Raportul ASR pentru etapele 1 și 2 trebuie să conțină următoarele informații:
• Planuri generale sau de detaliu: Numele proiectului, etapa proiectului auditat, data
auditului și data și ora fiecărei inspecții, starea vremii pe perioada inspecției, un enunț cu
privire la stadiul de audit la care se referă raportul, detalii cu privire la echipa implicată și o
prezentare generală despre conținutul documentației auditate.
17
• Rezultatul auditului: Detalierea deficiențelor specifice identificate, cu motivul pentru
care sunt privite ca deficiențe. Recomandarea acțiunilor ce trebuie întreprinse pentru
îndepărtarea sau reducerea impactului acestor deficiențe.
Pentru a oferi beneficiarului o mai bună înțelegere a rezultatelor auditului, raportul

ASR pentru stadiile 1 și 2 ar trebui să aibă cât mai clar descrise următoarele aspecte:
• Problemele constatate cu potențial de a afecta în mod clar siguranța rutieră. Aceasta

înseamnă atât observarea unei deficiențe ce crește riscul producerii unui accident, cât și
severitatea acestuia. Accidentele și riscul ar trebui reduse prin propunerea de modificări
(măsuri de remediere). Auditorul își poate exprima recomandările verbal sau pe ciorne, dar nu
este niciodată în sarcina lui să efectueze modificări de proiectare.
• Trebuie făcute și observații cu privire la situații ce nu duc neapărat la un număr mare

de accidente sau contribuie la severitatea acestora, dar care, fiind îmbunătățite, pot crește
siguranța rutieră în general și sustenabilitatea proiectului, sau pot diminua riscurile asupra
participanților la trafic. Totodată, conținutul observațiilor poate fi relevant următoarelor etape
ale proiectului, astfel încât să ajute și să îndrume proiectantul să amelioreze siguranța în zona
respectivă.
Este foarte important ca toate constatările să fie notate pe planuri sau orice documente
de lucru, iar acestea trebuie păstrate ca dovadă. În acest fel, listele de verificare pot fi utile ca
documente de lucru. Pe ultimul rând de „comentarii”, auditorul poate face observații utile în
cazul în care Beneficiarul va cere explicații suplimentare la un moment ulterior. Totodată, ar
fi de folos să se noteze și constatările ce nu au rămas relevante în final și nu au fost incluse în
raportul oficial.
Pe parcursul auditului, auditorul poate observa unele deficiențe în documentația

proiectului, nelegate de siguranță. Se recomandă ca aceste constatări să nu fie incluse în
raportul de audit. În schimb, se recomandă ca acestea să fie menționate într-o scrisoare de
intenție sau într-o anexă (neoficială) separată de raport.18
Un model de cuprins al unui raport ASR pentru stadiile 3 și 4 poate fi:
1. Introducerea trebuie să conțină detalii legate de drumul sau tronsonul de drum

inspectat și componența echipei de ASR, data și ora inspecției și condițiile meteo.
18
2. Partea A să conţină date referitoare la proiect (funcția drumului, situații de trafic,
normative de drumuri, mediul rutier înconjurător). Partea A trebuie să evidențieze datele
sintetizate în stadiul preliminar în birou și o descriere a activităților întreprinse.
3. Partea B să conţină rezultatele investigației cu specificarea deficiențelor; conținutul

trebuie ordonat conform formatului oficial și al rubricilor din lista de verificare. Partea B
descrie greșelile sau deficiențele identificate și evaluarea acestor deficiențe. De preferat să
conțină şi formularul complet al studiului, și documentația cu imagini. Partea B se încheie cu
o concluzie referitoare la constatări („Evaluarea deficiențelor”).
4. Partea C să conţină propunerile de măsuri de remediere – pe termen scurt (de

exemplu, măsuri cu cost redus ce pot fi implementate în procesul de întreținere), pe termen
mediu (de exemplu, investiții minore, cum ar fi adăugarea de parapet de protecție) și pe
termen lung (investiții majore).
Pentru a clarifica propunerile și locația acestora, detalii despre acestea pot fi incluse ca
anexă separată sau în Partea B: planuri, poze și schițe ale măsurilor de remediere.
‣ Raportul final este transmis către ARR pentru a fi depus la Beneficiar .
G) FINALIZAREA ASR
După primirea raportului ASR, beneficiarul/ administratorul drumului trebuie să ia la

cunoștință problemele și propunerile și să adopte o decizie legată de modul în care proiectul
va continua. În cazul în care acesta are obiecții cu privire la anumire recomandări propuse în
raport, se poate adresa Comisiei, prin depunerea de contestații conform Legii 265/2008.
Comisia este cea care „soluționează contestația și poate menține recomandările, le poate
modifica sau poate considera obiecțiunile ca fiind întemeiate. Comisia comunică rezultatul
soluționării contestației investitorului, Autorității Rutiere Române - ARR și auditorului de
siguranță rutieră” (Art. 14. Alin. (2) din Legea 265/2008). Ulterior, Beneficiarul transmite
raportul proiectantului, împreună cu cerințele sale legate de ceea ce trebuie păstrat și ce
trebuie modificat în proiect.19
19
‣ Ședința de finalizare
Se recomandă ca de îndată ce raportul de audit a ajuns la etapa în care toate

constatările sunt documentate clar, să fie ținută o ședință de finalizare pentru a da o șansă
tuturor părților implicate să interacționeze și să discute rezultatele. Această întâlnire trebuie să
preceadă elaborării răspunsului Beneficiarului cu privire la constatările echipei de audit.
Ședința de finalizare trebuie să implice echipa de audit, ARR, beneficiarul, echipa de
proiectare și oricare alt angajat ce poate fi implicat în formularea unui răspuns cu privire la
constatări.
Întâlnirea în cadrul ședinței de finalizare oferă oportunitatea de a:
• prezenta informal rezultatele auditului și clarificarea sau conceperea semnificației

lor;
• sugera îmbunătățiri structurii raportului;
• discuta posibile măsuri de remediere a problemelor identificate;
• stabili un orar pentru completarea răspunsurilor clientului;
Trebuie notat că este important ca pe timpul derulării întâlnirii să prevaleze un ton

pozitiv, constructiv și cooperativ. Întâlnirea trebuie să înceapă prin a se reaminti că obiectivul
auditului este pur și simplu de a îmbunătăți proiectului final din punctul de vedere al
siguranței rutiere și nu reprezintă o critică la adresa muncii individului sau a echipei de
proiectare. Este esențial pentru cei implicați să înțeleagă că auditul este o parte benefică a
derulării proiectului. Astfel, trebuie făcute eforturi speciale pentru ca oamenii implicați să fie
bine informați în legătură cu procesul de audit și experiența pozitivă asociată acestuia.
Organizatorii întâlnirii trebuie să fie atenți în menținerea unei atmosfere de schimb pozitiv de
idei și să nu permită animozități sau contradicții nefondate.
2.5. BENEFICIILE ȘI COSTURILE ASR

Beneficiile ASR se bazează pe un management proactiv al siguranței rutiere, prin
identificarea și prevenirea riscurilor asociate deficiențelor de siguranță rutieră, cu scopul de a
avea astfel drumuri mai sigure prin prevenirea coliziunilor și reducerea severității acestora.
Studii efectuate în Marea Britanie au indicat faptul că până la 1 din 3 coliziuni pot fi
evitate pe un drum ce a fost auditat. Comisia de Siguranță Rutieră din Austria (KfV)
estimează că beneficiile financiare aduse de ASR în Austria sunt de 50 de ori mai mari decât
costul. Un studiu realizat în Danemarca în 1995 a ajuns la un raport cost-beneficiu de 16,8. În
Scoția s-a estimat un raport beneficiu/cost de 15:1. Institutul German pentru Asigurări în
Ingineria Traficului (VTIV) a efectuat unele studii de caz legate de beneficiul ASR, iar
raportul beneficiu/cost s-a încadrat între 4 și 99. Noua Zeelandă a estimat un raport apropiat
de 20:1.20
Principalele beneficii identificate la nivel mondial în urma aplicării ASR sunt:
• Dezvoltarea ingineriei de siguranță rutieră;
• Reducerea costurilor de construcție a drumului pe toată durata de viață;
• Necesitatea redusă de modificare a drumurilor noi după construire;
• O înțelegere și documentare mai bună a ingineriei de siguranță rutieră;
• Îmbunătățiri de perspectivă ale standardelor și procedurilor de lucru;
• Exprimarea clară a grijii față de nevoia de siguranță a participanților vulnerabili la

trafic;
• Încurajarea implicării instituțiilor/personalului acestora în siguranța rutieră;
• Promovarea unui principiu de conștiință a siguranței în rândul beneficiarilor și

proiectanților;
• Economii materiale, scăderea costurilor sociale și pentru sănătate datorită reducerii

numărului de accidente;
• Creșterea conștientizării practicilor de proiectare sigură a tuturor celor implicați în

procesul proiectării;
20
• Îmbunătățirea culturii de siguranță corporativă;
• Schimbul de experiență și colaborarea între specialiști din diverse ramuri ale

infrastructurii rutiere (adică proiectare, întreținere, trafic etc.).
Cu cât proiectul este auditat mai devreme în cadrul procesului de proiectare și

implementare, cu atât efectele și beneficiile sunt mai multe. Auditarea din timp poate duce la
eliminarea rapidă a problemelor și, prin urmare, minimizarea timpului și costului pentru
reproiectare în stadiile următoare.21
3. CONCLUZII
În dezvoltarea oricărui sistem tehnic nu trebuie neglijată posibilitatea de eroare, iar

sistemul de transport rutier nu face excepţie. În trecut, de cele mai multe ori neam limitat la a
învinovăţi inginerul constructor că a comis o eroare, că s-a adoptat un comportament
neadecvat sau că aptitudinile de conducere sunt limitate. Acum se recunoaşte faptul că
soluţiile eficiente la erorile de conducere necesită mai mult decât simpla identificare a unui
„vinovat”.
Este important să se conştientizeze că măsurile luate la nivelul fiecăreia dintre

componentele de bază ale sistemului de siguranţă (om, mediu rutier şi vehicul), cât şi cele
21
luate la nivelul interfeţelor dintre aceste componente (mai ales dintre om şi mediul rutier), pot
avea un impact preponderent asupra reducerii erorilor umane şi, în consecinţă, a numărului de
accidente.
În acest sens, este necesar să se dezvolte medii rutiere bine adaptate la capacităţile şi
limitele omului. Progresele recente realizate în domeniul reducerii vitezei arată cum
modificări aduse practicilor tradiţionale de planificare şi proiectare rutieră, care se bazează pe
o considerare corespunzătoare a percepţiilor conducătorilor auto, pot avea un efect pozitiv
asupra siguranţei utilizatorilor şi asupra bunăstării populaţiei.
Gradul de siguranţă rutieră, în condiţiile actuale, ar trebui sporit prin orientarea

investiţiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de
accidente rutiere. De asemenea, o soluţie la fel de bună ar fi folosirea unor măsuri standard de
siguranţă rutieră, care au un potenţial ridicat de reducere a numărului de accidente rutiere.
Orice decizie luată încă din faza de proiectare poate influenţa siguranţa unui drum,
plecând de la modul în care acesta transmite conducătorului auto mesajul referitor la mediul
în care acesta se află şi viteza pe care ar trebui să o adopte.22
BIBLIOGRAFIE
1. https://www.researchgate.net/profile/Adrian_Burlacu/publication/340132965_Rom
anian_Manual_for_Road_Safety_Auditors/links/5e7a678e92851cdfca2f5569/Rom
anian-Manual-for-Road-Safety-Auditors.pdf
22

Contributia Auditului de Siguranta Rutiera La Prevenirea Incidentelor Si Accidentelor de Trafic Rutier - Analiza de Caz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contributia Auditului de Siguranta Rutiera La Prevenirea Incidentelor Si Accidentelor de Trafic Rutier - Analiza de Caz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

Specializarea: MANAGEMENTUL ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE

Anul II, Semnestrul I

Disciplina: SARCINILE INSTITUȚIILOR DE ORDINE PUBLICĂ ȘI

Tema: CONTRIBUȚIA AUDITULUI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ LA

Lect. Univ. Dr. Lucian Tarnu

În ultimele decenii, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a crescut în multe

În fazele incipiente de dezvoltare a siguranței rutiere, majoritatea experților se

Printre primele acțiuni la nivel mondial pentru îmbunătățirea siguranței infrastructurii

Pe de altă parte, cerințele de siguranță rutieră pentru proiectarea, construcția și

Astfel, gradul scăzut al siguranței drumurilor, lipsa specialiștilor în domeniu,

În Europa de Est, numărul accidentelor de circulație este inacceptabil de ridicat. Un

La nivelul Uniunii Europene, nivelul general al mortalității rutiere a fost de 50 de

În ceea ce privește starea globală a siguranței rutiere în România, reprezentată de

Pentru a putea ajunge la nivelul țărilor cu rezultate bune în reducerea accidentelor de

În cadrul conceptului de Sistem de Siguranță adoptat în țările cu vastă experiență în

După aproape două decenii de experiență la nivel mondial în Audit de Siguranță

De asemenea, Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră (SNSR) pentru perioada 2016 -

Din acest motiv, Auditul și Inspecția de Siguranță Rutieră, implementate în România

2. BAZELE AUDITULUI DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ (ASR)

ASR este un termen binecunoscut în lume și definește o analiză independentă a unui

Definiția ASR, conform Legii 265/2008, este:

Art. 3. lit. a: „auditul de siguranţă rutieră - verificarea detaliată, tehnică şi sistematică,

Directiva UE oferă următoarea definiție a ASR: „ASR înseamnă o verificare

2.2. DOMENIUL DE APLICARE

Tipurile de proiecte ce trebuie în mod obligatoriu auditate vor fi definite conform

La nivel global, ASR se poate aplica la:

• Drumuri naționale principale și secundare, centuri ocolitoare etc;

• Proiecte medii, adică proiecte de modernizare și de reabilitare;

• Strategii de gestionare a traficului (atât permanent, cât și temporar).

Conform Legii 265/2008, modificată în 2017, ASR este obligatoriu pentru:

c) drumurile internaționale «E»;

d) drumurile naționale principale;

e) drumurile naționale secundare;6

ASR poate fi eficient pentru majoritatea proiectelor, indiferent de mărime și în oricare

• Stadiul 1: Studiu de fezabilitate;

• Stadiul 2: Proiect tehnic și detalii de execuție;

• Stadiul 3: Înaintea deschiderii traficului;

• Stadiul 4: După deschiderea traficului;

Complexitatea și efortul depus în cadrul procesului de ASR se modifică la fiecare

2.3.1. STUDIUL DE FEZABILITATE

În timpul studiului de fezabilitate, echipa de audit evaluează principiile generale de

2.3.2. PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUȚIE

În acest stadiu, echipa de audit controlează caracteristicile geometrice finale,

Echipa analizează, de asemenea, prevederile pentru anumiți participanți la trafic,

Imediat înaintea deschiderii traficului pe un drum nou, modernizat/reabilitat sau a unei

Echipa de audit trebuie ca pe întreg parcursul inspecției să conducă și să meargă pe jos

2.3.4. DUPĂ DESCHIDEREA TRAFICULUI

2.4. EFECTUAREA PROCESULUI DE ASR

2.4.1. PARTENERII IMPLICAȚI ÎN PROCESUL DE ASR ȘI ROLUL

În România, conform Legii 265/2008, relația dintre Beneficiar și Auditor este

De asemenea, conform Legii 265/2008, a fost înființată și o Comisie de atestare,

În continuare, sunt evidențiate rolul și responsabilitățile specifice ale tuturor părților

Beneficiarul este, de obicei, organizația responsabilă pentru proiect, uneori denumită și

- solicite ASR ca parte a managementului calității;

Proiectantul este o persoană sau o echipă contractată de către Administratorul

Este responsabilitatea echipei de proiectare/managerului de proiect să participe la

C) AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ

- să delege un auditor / o echipă de audit cu pregătire și experiență adecvate, la

Art. 17: „Raporturile dintre Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. și auditorii de

Rolul principal al echipei de audit este de a identifica posibilele probleme de siguranță

Dimensiunea echipei de audit variază în funcție de dimensiunea și tipul proiectului. Se

Auditorii de siguranță rutieră trebuie să fie independenți de echipa de proiectare și de