Securitatea circulaţiei rutiere:

context general și noi practici de lucru

Sergiu Armaşu, doctor, şeful DPR DP al MAI

Ion Postu, doctor, conferenţiar universitar

În multe din studiile şi analizele în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, indicatorii şi datele

statistice sunt departe de a fi satisfăcătoare referitor la activitatea autorităţilor. Constatările

sceptice se referă atât la cadrul instituţional de organizare şi funcţionare în domeniul securităţii

circulaţiei rutiere, cât şi la cadrul legal şi normativ.

Prezentul articol reprezintă o încercare de reevaluare a activităţii autorităţilor prin prisma

unor noi abordări, cu scopul de a moderniza, eficientiza şi ajusta metodele, instrumentele şi

tehnicile noastre de lucru la normele europene avansate.

Cuvinte cheie: Accidente rutiere, flux rutier, traseu, carosabil, pieton, trafic rutier, siguranţă

rutieră, sisteme automatizate de supraveghere, poliţia rutieră, ONU, MAI, DPR.

The Security of Road Traffic: General Context And New Working Practises

In many studies and analysis of road safety indicators and statistical data are far from satisfactory on
the activity of the authorities. The findings refers to both the organization and

functioning institutional framework in road safety and the legal and regulatory framework.

This article is an attempt to review the work of authorities in terms of new approaches in order

to modernize, streamline and adjust the methods, tools and techniques work our advanced

European standards.

Keywords: accidents, road traffic route, roadway, pedestrian, traffic, road safety systems of

surveillance, traffic police

Traumatismul rutier prezintă un pericol major pentru populaţie: ameninţă

viaţă şi sănătatea omului, cauzează prejudicii social-economice şi constituie una din

problemele medico-sociale prioritare. Anual, în urma accidentelor rutiere, pe glob

sunt înregistrate circa 1,3 mil. decese şi zeci de milioane de traumatizări.

Republica Moldova a semnat Rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind

declararea anilor 2011—2020 Deceniul acţiunilor în domeniul siguranţei rutiere,

asumându-şi responsabilităţi ce decurg din aceasta, inclusiv obiectivul ca până în

anul 2020, de redus cu 50% numărul victimelor accidentelor rutiere.

Proporţional cu tendinţa societăţii noastre de a se integra în comunitatea

europeană, cresc şi exigenţele cetăţenilor faţă de calitatea serviciilor publice prestate,

inclusiv de către organele ce asigură securitatea circulaţiei rutiere.

92

Se impune, respectiv, necesitatea re-evaluării activităţii autorităţilor prin prisma

unor noi abordări, cu scopul de a moderniza, eficientiza şi ajusta metodele, instrumentele şi tehnicile
noastre de lucru la normele europene avansate.

Analiza indicilor privind dinamica accidentelor rutiere pe parcursul ultimilor 4

ani (2007—2010), denotă că, pe fundalul majorării anuale a numărului accidentelor

de circulaţie din contul sporirii fluxului rutier, se atestă o stabilizare a numărului

persoanelor decedate în urma acestor accidente.

Conform datelor statistice comparate cu perioada analogică a anului precedent,

pe parcursul anului 2011 se atestă o diminuare cu 12,1% a numărului de persoane

decedate şi cu 4,0% a celor traumatizate în accidente de circulaţie.

În ultima perioadă, de Ministerul Afacerilor Interne (Direcţia poliţie rutieră),

au fost efectuate estimări şi o serie de analize complexe privind dinamica accidentelor, privind
factorii care au influenţat producerea accidentelor şi examinarea lor cu

scopul de a stabili cât de adecvate şi prompte au fost acţiunile autorităţilor publice

cu responsabilităţi în domeniu.

În multe din studiile şi analizele în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, indicatorii şi datele
statistice sunt departe de a fi satisfăcătoare referitor la activitatea

autorităţilor. Constatările sceptice se referă atât la cadrul instituţional de organizare

şi funcţionare în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, cât şi la cadrul legal şi

normativ.

Pentru a asigura securitatea circulaţiei rutiere, Ministerul Afacerilor Interne

(MAI) exercită anumite competenţe prin intermediul Direcţiei Poliţiei Rutiere. Astfel,

Direcţia trebuie să-şi consolideze în mod obligatoriu prezenţa pe segmente precum şcolarizarea şi
pregătirea candidaţilor pentru obţinerea dreptului de a conduce

unităţile de transport; revigorarea sistemului de evaluare a activităţii colaboratorilor

poliţiei rutiere prin prisma percepţiei de către comunitate, extinderea măsurilor de

preîntîmpinare a circumstanţelor de risc sporit la trafic etc.

Gestionarea procesului de pregătire a conducătorilor auto nu este suficient de

clar reglementat. Dat fiind faptul, că MAI are funcţia de asigurare a securităţii rutiere, instituţia a
definit clar prioritatea de a interveni mai activ în supravegherea
procesului de instruire a conducătorilor de autovehicule la diferite etape, distribuite

între diverse autorităţi publice centrale. Constatăm, însă, cu regret, că începând cu

etapa de autorizare a instituţiilor şi finalizând cu examenele de absolvire, controlul

asupra acestui proces nu este asigurat la nivel corespunzător. Au fost deja identificate

unele soluţii privind redresarea situaţiei, ele urmând să fie propuse spre implementare

prin concretizarea rolului MAI în sistemul de pregătire, instruire şi examinare a

conducătorilor auto, implicarea activă şi directă în formarea programelor de studii,

autorizarea şcolilor, prezenţa în comisiile de examinare etc.

Un alt factor, care, conform statisticilor, cauzează accidente în fiecare al zecelea

caz, îl reprezintă conducerea transportului sub influenţa alcoolului. Potrivit raportului Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, Moldova deţine la acest capitol un loc de

frunte.

93

Estimările anunţate oficial pot servi drept un avertisment pentru societatea

noastră.

Îndeosebi, dacă luăm în calcul consecinţele nefaste ale consumului de alcool în

rândurile eventualilor participanţi la traficul rutier datele anunţate sunt categoric în

detrimentul siguranţei circulaţiei rutiere. În situaţia dată, trebuie să ne mobilizăm

pentru a depăşi provocarea şi a asigura securitatea circulaţiei rutiere. Deşi numărul

cazurilor de conducere a vehiculelor de către persoane aflate în stare de ebrietate

este în descreştere, aceasta rămâne totuşi cauza a circa 7% din accidentele produse

din vina conducătorilor auto.

Totodată, trebuie să ne opunem şi excesului de viteză, pentru că, după câte ştim,

fiecare al doilea accident comis rezultă din aplicarea vitezei sporite.

Excesul de viteză este cauza producerii fiecărui al doilea accident comis din

culpa conducătorilor auto. Eficienţa redusă a activităţii de profilaxie a încălcărilor

grave ale Regulamentului circulaţiei rutiere, depinde, în mare măsură, de dotarea

inadecvată a poliţiei cu mijloace tehnice moderne, destinate depistării şi acumulării

probelor, în vederea documentării contravenţiilor la trafic.

Pentru eficientizarea acţiunilor de supraveghere, MAI, în primul rând, trebuie

să asigure agenţii cu mijloace tehnice moderne şi să promoveze cu partenerii de

dezvoltare, autorităţile publice responsabile de segmentul securitate rutieră amplasarea sistemelor
de supraveghere automatizată atât pe drumurile naţionale, cât şi în

mediul urban.

Prezenţa traumatismului rutier la copii, pe parcursul ultimilor ani, înregistrează

o vădită tendinţă de creştere.

Cu regret, statistica confirmă că 81% din toate cazurile de traumatism rutier la

copii sunt rezultatul nerespectării de către copii a regulilor de circulaţie. Majoritatea

accidentelor rutiere cu implicarea copiilor se produc în lunile mai-septembrie, în

intervalul de timp dintre orele 11.00 şi 18.00.

În activitatea de profilaxie a traumatismului rutier infantil trebuie luaţi în

calcul numeroşi factori, responsabilităţile instituţiilor statului, dar şi a fiecărui cetăţean

aparte. Concomitent, se impune perfecţionarea căilor de comunicaţie şi transport;

crearea unor terenuri speciale destinate distracţiei copiilor; educarea deprinderilor

de comportament corect pe străzi şi în mijloacele de transport, respectarea regulilor

circulaţiei rutiere.

Deoarece un nivel înalt de traumatism rutier se atestă în special în rândul copiilor,

este absolut necesar extinderea cursului Siguranţa traficului rutier, care deocamdată

e doar curs facultativ şi include 15 ore anual.

Pentru organizarea eficientă a activităţii de educaţie rutieră în instituţiile de

învăţământ preuniversitar, ar fi oportun organizarea cursurilor de perfecţionare şi

pentru cadrele didactice, cu asigurarea suportului didactic; elaborarea recomandărilor

metodice pentru părinţi, elevi şi profesori.

Stabilizarea şi tendinţa de diminuare a numărului de persoane decedate în

accidentele de circulaţie, despre care am menţionat deja mai sus, se datorează atât

94

campaniilor desfăşurate sub egida Consiliului naţional pentru securitatea circulaţiei

rutiere, care are drept obiectiv promovarea siguranţei traficului rutier drept una din

priorităţile politicii naţionale, cât şi aprobarea şi implementarea unor documente şi

politici importante în domeniu — Planul de acţiuni pentru redresarea situaţiei în

domeniul siguranţei traficului rutier până în anul 2014 (Hotărârea Guvernului nr.

545 din 25 iunie 2010) şi Strategia naţională pentru siguranţă rutieră (Hotărârea
Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010).

În scopul implementării prevederilor documentelor de politici în domeniul

securităţii circulaţiei rutiere, au fost înaintate mai multe iniţiative de perfecţionare

a cadrului normativ şi legal. Putem face refere şi la agravarea răspunderii pentru

contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere prin punerea în aplicare a noului

Cod contravenţional, care a contribuit la creşterea ratei de utilizare a centurii de

siguranţă de către conducătorii şi pasagerii mijloacelor de transport, cât şi la reducerea numărului

cazurilor de conducere a vehiculelor de către persoane aflate în

stare de ebrietate. Sau: relevant considerăm şi punerea în aplicare a noii redacţii a

Regulamentului circulaţiei rutiere (Hotărârea Guvernului nr.357 din 13 mai 2009),

cât şi a noului Cod contravenţional (în vigoare de la 31 mai 2009).

Concomitent, se atestă o vădită sporire a nivelului de disciplină a participanţilor

la trafic în ansamblu, ca urmare a antrenării organizaţiilor non-guvernamentale în

organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice şi prevenire a riscurilor

în traficul rutier.

Dat fiind faptul, că asigurarea securităţii circulaţiei rutiere este o misiune partajată

de MAI cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cât şi locale, este necesar ca toţi actorii
să-şi onoreze obligaţiunile şi să-şi exercite calitativ atribuţiile în

domeniu.

Atît autorităţile administraţiei publice centrale, cît şi autorităţile administraţiei

locale de nivelul I şi II exercită atribuţii concrete în domeniul asigurării ordinii

publice şi securităţii circulaţiei rutiere. Fiecare autoritate are domeniul său propriu

de competenţă sau poate partaja în comun cu alte autorităţi nişte funcţii de interes

naţional sau local. În această ordine de idei, Direcţia Poliţiei Rutiere a MAI îşi propune să valorifice
oportunitatea de colaborare cu autorităţile administraţiei locale de

ambele niveluri în domeniul asigurării securităţii circulaţiei rutiere, să contribuim la

activizarea consiliilor locale, municipale şi raionale pe segmentul securitate rutieră, să

promovăm implicarea mai inspirată a primarilor, preşedinţilor de raioane, consilierilor

locali în crearea unui mediu mai sigur şi mai puţin periculos pentru participanţii

în circulaţia rutieră. Mai mult decât atît, în contextul priorităţii Guvernului privind

descentralizarea şi asigurarea autonomiei locale, ne propunem a constitui parteneriate durabile cu

autorităţile locale pentru a acorda servicii de asigurare a securităţii
circulaţiei rutiere de mai bună calitate la nivel local.

Concomitent, menţionăm, că la iniţiativa MAI, un şir de organizaţii non-guvernamentale şi-au

confirmat disponibilitatea de a implementa acţiuni comune de

informare şi de educare a participanţilor la trafic şi de prevenire a situaţiilor ac-

95

cidentare, în acest sens fiind deja implementate proiecte cu impact pozitiv asupra

securităţii rutiere.

O altă problemă este starea carosabilului pe traseele naţionale şi urbane, precum şi amenajarea
acestora cu indicatoare şi marcaje rutiere. Evident, că aceasta nu

corespunde cerinţelor tehnice de siguranţă, fiind, de fapt, cauza complementară a

producerii de la 8% până la 15% din numărul accidentelor de circulaţie.

În acelaşi timp, lucrările de întreţinere şi reparaţie a drumurilor de către administratorii drumurilor

publice se efectuează doar parţial, iar în unele cazuri nu se

efectuează deloc, fiind invocată insuficienţa mijloacelor financiare alocate. Cu scopul

de a apropia starea arterelor rutiere de normele tehnice de siguranţă, se efectuează

controlul sistematic al stării drumurilor publice din teritoriu. Sa stabilit că degradările

părţii carosabile a drumurilor naţionale, ca urmare a exploatării în perioada de

toamnă-iarnă, constituie circa 35—50%, din care cauză traficul rutier se desfăşoară

cu mari dificultăţi, prezentând pericol pentru securitatea circulaţiei rutiere.

Indiscutabil, este foarte oportună mobilizarea subdiviziunilor specializate de

întreţinere şi exploatare a drumurilor în vederea extinderii reparaţiei curente şi

efectuarea lucrărilor de plombare a carosabilului pe sectoarele cu deteriorări considerabile.

Un factor important al siguranţei rutiere este menţinerea în stare tehnică

corespunzătoare a parcului de autovehicule. În acest scop, transportul auto este

periodic supus controlului tehnic în cadrul staţiilor de testare tehnică, aflate în

gestiunea agenţilor economici, autorizaţi de către Ministerul Transporturilor şi

Infrastructurii Drumurilor.

În ţară funcţionează 58 staţii de testare, inclusiv 10 amplasate în mun. Chişinău

şi 7 mobile. Din cele 58 staţii de testare menţionate, doar 34 sunt universale şi pot

deservi atât autoturisme, cât şi camioane; 7 dintre ele sunt amplasate în capitală. Deşi

reţeaua staţiilor de testare tehnică a autovehiculelor este implementată pe larg, până

la moment nu este aprobat standardul naţional privind condiţiile tehnice pentru

admiterea acestora în circulaţie, la care ar putea fi ajustat utilajul de testare.

În activitatea staţiilor se atestă şi unele abateri de la prevederile normelor în

vigoare: lipsa utilajului obligatoriu prevăzut de legislaţie sau expirarea termenului

de verificare metrologică a acestuia; calificarea sau experienţa necorespunzătoare

de muncă a personalului antrenat în activitatea de testare; eliberarea raportului de

testare tehnică fără prezentarea vehiculului la linia de testare.

Legislaţia în vigoare nu oferă, însă, suficiente pârghii de sancţionare a gestionarilor

acestora. Actualmente, activitatea de reparaţie şi întreţinere tehnică a vehiculelor, care

este prestată de circa 400 agenţi economici, este lipsită de baza tehnico-normativă

şi autorizată de autorităţile administraţiei publice locale. La acest capitol autoritatea

responsabilă trebuie să definitiveze şi să prezinte Guvernului, spre aprobare, proiectele

de hotărâri: Pentru aprobarea Reglementării tehnice privind admiterea vehiculelor

rutiere la trafic, în vederea corespunderii normelor tehnice stabilite; Cu privire la

aprobarea Reglementării tehnice privind omologarea autovehiculelor şi certificarea

96

componentelor acestora; Cu privire la aprobarea Regulamentului privind condiţiile

tehnice de autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii,

de reglare, de reutilare, precum şi de dezmembrare a vehiculelor uzate.

O situaţie aparte este atestată în municipiul Chişinău. Analizând cauzele ce

conduc la ambuteiaje şi blocări de circulaţie pe arterele mun. Chişinău, s-a constatat

că parametrii drumurilor publice din municipiu au fost calculaţi pentru un flux de

până la 100.000 de unităţi de transport; la etapa actuală, acesta depăşeşte 200.000 de

vehicule. Circulaţia fluentă a transportului este periclitată considerabil de vehiculele

staţionate neregulamentar, cauzate de numărul limitat de locuri pentru parcare.

Tamponarea pietonilor constituie circa 55% din numărul total al accidentelor

rutiere comise în mun. Chişinău. În acelaşi timp, majoritatea trecerilor pentru pietoni

nu sunt amenajate în conformitate cu cerinţele tehnice în vigoare. Subteranele sunt

utilizate mai mult de către agenţii economici în scopuri comerciale şi, pe timp de

noapte, sunt închise.

Situaţia este agravată şi de nivelul precar de organizare a transportului de călători

cu autobuse de capacitate mică şi în regim taxi. La moment, pe rutele din Chişinău

sunt antrenate în traficul de călători 1.754 autobuze de capacitate mică, care deservesc

65 rute, fiind autorizate pentru această activitate prin intermediul a 21 agenţi economici. Numărul
exagerat al transportului urban de călători de capacitate mică, lipsa

staţiilor de îmbarcare şi a staţiilor terminus amenajate, conduc la oprirea acestuia în

intersecţii şi în locuri interzise, creând obstacole suplimentare în circulaţie.

În regim taxi la transportarea călătorilor activează circa 1.800 unităţi de transport aflate în gestiunea
a 63 agenţi economici ce activează cu multiple abateri de la

normele în vigoare privind regimul de muncă al conducătorilor auto şi asigurarea

securităţii circulaţiei rutiere.

În acest sens, se impune realizarea unui complex de măsuri şi anume: revizuirea

schemei de organizare a circulaţiei rutiere în mun. Chişinău; actualizarea concepţiei privind

organizarea şi dezvoltarea transportului public în mun. Chişinău; edificarea parcărilor

etajate; proiectarea şi construcţia şoselei de centură pentru mun. Chişinău, etc.

Astfel, este oportun ca toate autorităţile responsabile în domeniul securităţii circulaţiei

rutiere să vină cu soluţii de ameliorare a situaţiei accidentare şi de comun acord cu

reprezentanţii societăţii civile, partenerii de dezvoltare, mediul de afaceri şi toţi membrii

comunităţii să creăm un mediu favarabil de deplasare pe drumurile publice.