FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOVEHICULERUTIERE SI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA: INGINERIA TRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI
DISCIPLINA: DINAMICA SI EXPERTIZA ACCIDENTELOR RUTIERE

PROIECT DE SEMESTRU

STUDENT:
VĂCAR PAUL, IV ITT, 2741/2

2020-2021
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

DEPARTAMENTUL: AUTOVEHICULE RUTIERE SI

TRANSPORTURI
SPECIALIZAREA: INGINERIA TRANSPORTULUI SI A TRAFICULUI
DISCIPLINA: DINAMICA SI EXPERTIZA ACCIDENTELOR RUTIERE

DINAMICA ȘI EXPERTIZA ACCIDENTELOR RUTIERE

Conducător: Student:
Prof. dr. ing. Adrian Todoruț Văcar Paul

2020-2021
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

1. Introducere

1.1 Considerații generale

1.2 Necesitatea temei

1.3 Scopul și obiectivele urmărite

1.4 Conținutul proiectului

2. Stadiul dezvoltării studiilor în domeniu

2.1 Importanța tematicii luate în studiu și încadrarea ei în studiile referitoare la dinamica și

expertiza accidentelor rutiere

2.2 Noțiuni generale despre accidente rutiere

2.3 Analiza dinamicii accidentelor de circulație rutieră pe baza statisticilor referitoare la

evoluția acestora – la nivel național, european și mondial

2.4 Situația infrastructurii rutiere în țara noastră

2.5 Tipuri de accidente rutiere frecvent întâlnite

2.6 Principalii factori generatori de accidente rutiere

2.7 Modele și programe de reconstituire a accidentelor rutiere

2.8 Cadrul de reglementare a evaluării autovehiculelor și a daunelor în urma accidentelor de

circulație rutieră

2.9 Rezultate obținute de specialiști/cercetători pe tematica luată în studiu etc...

3. Metodologii de studiu și prelucrare a informațiilor accidentologice

4. Raportul de expertiză tehnică – ramura accidente de circulație

rutieră/Raportul de evaluare a vehiculelor și a daunelor produse în
accidentele de circulație rutieră

5. Studii cu privire la efectele economice ale accidentelor rutiere

6. Concluzii finale, contribuții finale, perspective

 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

1. INTRODUCERE

1.1 Considerații generale

Accidentul este un eveniment neprevăzut în timp și spațiu, care apare datorită unei
întâmplări/acțiuni fără intenție și care are efecte vizibile, afectând integritatea corporală a unor
persoane, producând pagube materiale. În 1891 a avut loc primul accident rutier înregistrat oficial,
în Ohio (SUA).
În România, în fiecare an, peste 2700 de oameni își pierd viața în accidente rutiere, iar alți
10000 sunt grav răniți. Cel mai grav accident rutier din istoria României a avut loc pe 29 iulie 1980.
În anul 2009, în Uniunea Europeană, 35000 de oameni și-au pierdut viața în urma
accidentelor rutiere. România stă cel mai prost la acest capitol al studiului – cu aproape 2800 de
decese – cea mai mare rată de fatalitate în raport cu numărul de locuitori.
Culegerea bazelor de date accidentologice ale Uniunii Europene se realizează prin ajutorul
programului CARE (Community Road Accident Database). Rapoartele poliției ajung, prin furnizori
de date de accidente, la statele membre ale UE. Statele furnizează în fiecare an un set de date ale
accidentelor rutiere. EFTA (Asociația Europeană a liderului de schimb) furnizează anual date
despre accidentele rutiere în 32 de țări, a câte aproximativ 25 de milioane de accidente și a 57 de
milioane de persoane implicate.

1.2 Necesitatea temei

În ciuda succesului obținut prin programele anterioare ale UE, drumurile europene sunt încă
departe de a fi sigure - în 2009, au murit 35 000 de persoane în accidente de circulație și peste 1,7
milioane de persoane au fost rănite.
În Europa au murit peste 22.500 de oameni în 32 de țări din cauza accidentelor rutiere în
2019, arată datele ETSC, iar față de 2001 scăderea a fost de 56%. România a fost țara cu cea mai
mică scădere a numărului de decese în ultimii 19 ani.
Așadar, în ciuda eforturilor comunităților europene și a autorităților locale, numărul
accidentelor rămâne unul ridicat, chiar dacă se înregistrează progrese. Acest fapt este datorat și din
cauza creșterii și dezvoltării continue a industriei automobile. Spre exemplificare, multe s-au
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

schimbat din 2000 încoace pe șoselele românești, parcul auto având o creștere enormă, de la 3
milioane la 8 milioane de vehicule în două decenii. De asemenea, alt impediment al obiectivului UE
de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere între 2010 și sfârșitul anului
2020 este proasta extindere a drumurilor rutiere din majoritatea țărilor. Un exemplu în acest sens îl
constituie modernizarea precară a autostrăzilor românești : în 1989 erau 113 km, în 2009 erau 263
km, iar în prezent sunt 850 km. Astfel, deși este probabil ca numărul accidentelor rutiere mortale să
scadă semnificativ în 2020, ca urmare a măsurilor luate în scopul combaterii pandemiei de
coronavirus, această scădere nu va fi suficientă pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene
(figura 2.1.).

Fig. 1.1. Diferența dintre așteptările EU și situația actuală a scăderii accidentelor

1.3 Scopul și obiectivele urmărite

Scopul Uniunii Europene este acela de a urmări educarea populației cu privire la siguranța
rutieră de pe întreg continentul prin numeroase ghiduri online, programe de consultare, expunerea
statisticilor accidentelor pentru public, proiecte etc. Obiectivul este de a-și atinge așteptările
menționate in subcapitolul 1.2.
De exemplu, în România, începând din anul 2017, poliţiştii rutieri au acţionat pe raza
întregilor judeţe în vederea creşterii gradului de siguranţă rutieră pe drumurile publice şi
identificării şoferilor care încalcă regimul legal de viteză. Acţiunea face parte din calendarul de
activităţi al poliţiilor rutiere europene TISPOL, în baza căruia se desfăşoară campania preventivă
Speed Marathon (fig 3.1.), pe teritoriul a 22 de state membre.
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

Pentru a reduce numărul deceselor

rutiere sunt necesare eforturi comune din cel
puțin trei părți: autorități, participanți la trafic
(atât șoferii, cât și pietonii, bicicliștii sau
motocicliștii), dar si companiile din domeniu
- aici sunt incluși și asiguratorii, care să
Fig. 1.2. Campania „Speed Marathon”, 2017-prezent
militeze pentru un condus preventiv, ceea ce ar reduce numărul accidentelor și al daunelor
implicate. Chiar și Banca Mondială s-a arătat ingrijorată de faptul că România are cea mai slabă
performanță din UE în ceea ce privește siguranăa rutieră. Pentru o îmbunătățire a situației actuale,
Banca Mondială a făcut câteva recomandări pentru Romania, majoritatea vizând infrastructura
rutieră, precum: instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii
de marcaje tactile pe mijlocul și pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto
somnoroși și îmbunătățirea delimitării curbei pentru reducerea accidentelor cu ieșire de pe
carosabil, reducerea vitezei pe unele sectoare de drum etc.

1.4 Conținutul proiectului

Proiectul urmărește analiza și expertiza accidentelor rutiere pe plan mondial, provocate de

toate categoriile de autoturisme, cu o completare mai amănunțită a teritoriului românesc și a
continentului european. Conținutul proiectului va cuprinde date statistice legate de ani, sporul
crescător/descrescător al accidentelor, rata de mortalitate în funcție de gen sau de vârstă, posibile
prevenții de reducere a accidentelor, proiecte luate în calcul de comunitățile europene cu viziunea
de a informa cetățenii participanți la trafic despre riscuri etc.
În continuare, după prezentarea situațiilor accidentologice din Uniunea Europeană, proiectul
va compara situația anumitor țări europene alese aletoriu cu România, și va reliefa situația actuală
(foarte nefavorabilă) în care se află țara noastră, fiind codașii Europei la accidente precum și la
mortalitatea cauzată de acestea.
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

2. Stadiul dezvoltării studiilor în domeniu

2.1 Importanța tematicii luate în studiu și încadrarea ei în studiile referitoare la dinamica și

expertiza accidentelor rutiere

Observarea, analizarea și prelucrarea datelor cu privire la accidentele rutiere europene este

esențială deoarece ajută continentul să anticipeze asemena situații și să le prevină cu o rată mai
mare de succes. În aceeași ordine de idei, România are nevoie de astfel de studii extensiv, deoarece
este țara europeană cu cele mai multe accidente rutiere înregistrate in ultimii 3 ani, o statistică
îngrijorătoare.
UE colaborează îndeaproape cu autoritățile responsabile cu siguranța rutieră din statele
membre, pentru a elabora inițiative naționale, pentru a defini obiective și pentru a aborda toți
factorii care au un impact în ceea ce privește accidentele (infrastructură, siguranța
vehiculelor, comportamentul conducătorilor auto, răspunsul în situații de urgență, etc...).
În acest sens, UE adoptă legi, promovează campanii publice de sensibilizare, ajută statele
membre și alți actori implicați în siguranța rutieră să își împărtășească experiența relevantă și  oferă
finanțare.

2.2 Noțiuni generale despre accidentele rutiere

O coliziune rutieră, numită și coliziune a unui autovehicul, accident rutier sau accident de
mașină, are loc atunci când un vehicul se ciocnește cu un alt vehicul, pietoni, animale, resturi rutiere
sau alte obstacole staționare, cum ar fi un copac, un stâlp sau o clădire. Coliziunile de trafic duc
adesea la răniri, dizabilități, decese și daune materiale, precum și costuri financiare atât pentru
societate, cât și pentru persoanele implicate. Transportul rutier este cea mai periculoasă situație cu
care se confruntă zilnic oamenii, însă cifrele privind victimele din astfel de incidente atrag mai puțin
atenția presei decât alte tipuri de tragedii mai puțin frecvente.
O serie de factori contribuie la riscul de coliziuni, inclusiv proiectarea vehiculului, viteza de
funcționare, proiectarea drumurilor, mediul rutier, abilitățile de conducere, afectarea cauzată de
alcool sau droguri și comportamentul, în special conducerea agresivă, conducerea distrasă, viteza și
cursele de stradă.
Coliziunile de trafic pot fi clasificate după tipuri generale. Tipurile de coliziune includ
frontală, ieșire de pe carosabil, spate, coliziuni laterale și răsturnări.
 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

Unele organizații au început să evite termenul accident, preferând în schimb termeni precum
coliziune, impact sau incident. Acest lucru se datorează faptului că termenul accident implică faptul
că nu este nimeni vinovat, în timp ce majoritatea coliziunilor din trafic sunt rezultatul conducerii
sub influență, a vitezei excesive, a distragerilor (cum ar fi telefoanele mobile) sau a altor
comportamente riscante. În exemplele din figurile 2.1, respectiv 2.2, avem reprezentate 2 accidente.

Fig 2.1. Accident frontal Fig. 2.2. Accident lateral

 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

2.3 Analiza dinamicii accidentelor de circulație rutieră pe baza statisticilor referitoare la

evoluția acestora – la nivel național, european și mondial

Fig. 2.3. Accidente întâmpinate până în 2018 vs. așteptările UE

Fig. 2.4. Rata de creștere a accidentelor în SUA

FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

Fig. 2.5. Accidente mondiale repartizate pe zile/ore

Fig. 2.6. Media de accidente/zi – România comparată cu țările UE

 FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

Fig. 2.7. Accidente de circulație rutieră în România - rata de mortalitate

Fig. 2.8. Accidente de circulație rutieră în România – evoluția determinată pe o perioadă de timp
FACULTATEA DE AUTOVEHICULE RUTIERE, MECATRONICĂ ȘI MECANICĂ

2.4 Situația infrastructurii rutiere în țara noastră