Universitatea Ovidius din Constanta

Facultatea de Inginerie Mecanica Industriala si Maritima

PROIECT ACCIDENTOLOGIE

Coordonator: Student:
Prof.univ.dr.ing. Adriana-Teodora MANEA Piticas George-Lucian
 ACCIDENTOLOGIE
Definitie Accidentologie:
Termenul de accidentologie a fost creat acum treizeci de ani de către un grup de cercetători
francezi pentru a individualiza o activitate confundată adesea cu traumatologia. Pe când
aceasta din urmă se ocupă de faza finală a accidentului în care se produc leziuni, accidentologia
studiază etapele precedente, pornind de la urcarea la volan. Se are în vedere astfel evidenţierea
factorilor de risc, frecvenţa manifestării lor în situaţii bine precizate, influenţa cantitativă şi
calitativă a lor asupra producerii accidentelor, independenţa lor şi legăturile cauzale cu diferite
caracteristici ale traficului rutier, etc.
Cunoasterea factorilor de risc:
Cunoaşterea factorilor de risc. Conducerea auto implică o adaptare continuă şi permanentă la o
infinitate de situaţii diferite de trafic şi nu poate fi comparată de pildă cu conducerea unui tren
sau supravegherea unei instalaţii industriale. Un accident rutier nu trebuie redus la un simplu
element, întrucât la producerea lui au contribuit o multitudine de cauze care au legături
reciproce. Aşadar, reducerea riscului de accident nu se poate obţine numai prin eliminarea unei
cauze considerate drept principală, ci trebuie luat în considerare întregul potenţial al aspectelor
care au favorizat producerea evenimentului. Cunoaşterea factorilor de risc nu impune
obligatoriu şi luarea măsurilor de evitare fără a se analiza în prealabil eficienţa lor, dar şi
costurile ce revin. Procesul este mai complex întrucât implică activitatea coordonată a mai
multor specialităţi: - medicul indică frecvenţa factorilor de risc; - inginerii analizează şi
elaborează soluţiile tehnice eficace de reducere a riscului; - finanţiştii estimează costurile şi, în
final, se ia decizia politică de aplicare în practică. De pildă, se ştie că alcoolul este un factor
important de risc. Accidentologia, prin mijloacele sale specifice de calcul, stabileşte că o
alcoolemie de 0,8 g/l multiplică de 4 ori riscul de a provoca un accident în comparaţie cu o
alcoolemie nulă. Tot aşa s-a stabilit că purtarea centurii de siguranţă implică reducerea de 2,4
ori a numărului de accidentaţi mortal. Aceste valori au determinat decizia politică de impunere
prin lege a limitei penale a alcoolemiei de 0,8 g/l sau de purtare obligatorie a centurii de
siguranţă.
Definitie Conducere preventive:
Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al participantilor la trafic care asigua
evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot genera accidente, prin
evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de trafic si de adaptare a modului de deplasare la
conditiile atmosferice, de vizibilitate, de drum si de intensitate a fluxului de vehicule.
Condusul preventiv trece de legile de pe sosea: cursurile de conducere preventiva acopera
aspecte legate de legile fizicii, aplicabile masinilor in miscare si analizeaza alegerile pe care le
faci in timp ce conduci si consecintele acestora.
Termenul de conducere preventiva a fost preluat si transformat in curs cu predare,  in urma
informatiilor furnizate de soferi profesionisti, in anii '60. 
Desi multe companii pretind ca ofera cursuri de conducere preventiva, cel mai simplu e sa
invatati din Codul Rutier. Aveti toate informatiile la dispozitie.
Soferii care urmeaza cursurile de conducere preventiva sunt mai putin probabil implicati in
accidente, conform statisticilor furnizate de Institutul National de Statistica. 

Date statistice in perioada 2010-2019 privind la situatia deceselor cauzate de accidentele de

traffic rutier in Uniunea Europeana:

În fiecare an, mii de oameni își pierd viața sau sunt răniți grav în accidente rutiere în UE. Grație
dezvoltărilor sociale și tehnologice, între 2010 și 2019 numărul de accidente rutiere din Europa
a scăzut cu 57,5%, dar datele arată că rata descreșterii încetinește.

46% dintre persoanele care și-au pierdut viața în accidente rutiere au fost pasageri ai mașinilor,
în timp ce alte 46% au fost utilizatori vulnerabili ai drumurilor: 21% pietoni, 14% motocicliști,
8% bicicliști și 3% utilizatori ai motoretelor.
În 2017, țările UE cu cele mai bun scor în materie de siguranță sunt: Suedia, Marea Britanie și
Olanda. Țările cu cele mai slabe înregistrări privind siguranța rutieră sunt România, Bulgaria și
Croația.
Performanța României în domeniul siguranței rutiere nu s-a îmbunătățit între 2016 și 2017.
Conform datelor disponibile, 8% dintre accidentele rutiere au avut loc pe autostrăzi, 55% pe
drumurile rurale și 37% în zonele urbane.
Aproape 14% dintre persoanele decedate pe drumurile UE au vârsta cuprinsă între 18 și 24 de
ani, în timp ce doar 8% din populația europeană se încadrează în această categorie de vârstă. În
schimb, din cauza schimbărilor demografice, procentul deceselor oamenilor în vârstă (peste 65
de ani) a crescut de la 22% în 2010 la 27% în 2017.
76% dintre accidentele rutiere fatale au afectat bărbații și 24% femeile. Victimele sub 15 ani
reprezintă 2%.
Ce face UE pentru a reduce numărul de accidente rutiere:

Pe 16 aprilie, Parlamentul European a aprobat noi reguli privind obligativitatea prezenței în

autovehicul a 30 de echipamente de siguranță avansată, precum sistemele inteligente de
asistență pentru controlul vitezei, sistemul de avertizare în caz de distragere a atenției
conducătorului auto și sistemele de frânare de urgență. Obligativitatea tehnologiilor de
siguranță ar putea salva peste 25.000 de vieți și ar evita cel puțin 140.000 de accidentări grave
până în 2038, deoarece 95% din totalul accidentelor rutiere au fost cauzate de erori umane.

Pentru ca drumurile UE să fie mai sigure, UE consolidează și regulile privind gestionarea

siguranței infrastructurii rutiere și lucrează la garantarea unor reguli comune pentru vehiculele
fără șofer.

În 2017, 25 300 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere pe teritoriul UE, cu 300 mai
puține decât în 2016 (-2 %) și cu 6 200 mai puține decât în 2010 (-20 %). Deși tendința este
încurajatoare, de acum îndeplinirea obiectivului UE de reducere la jumătate a numărului de
accidente rutiere mortale între 2010 și 2020 va fi foarte dificilă.

În plus, se estimează că alte 135 000 de persoane au suferit accidente grave anul trecut, printre
care o proporție însemnată de participanți la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliștii și
motocicliștii. Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează
nu doar pe victime, ci și întreaga societate, costurile socioeconomice estimate[1] ridicându-se la
120 de miliarde de euro pe an.

Toate aceste constatări semnalează necesitatea unor eforturi reînnoite din partea tuturor
actorilor implicați pentru a spori siguranța pe drumurile europene. În timp ce autoritățile
naționale și locale sunt responsabile cu majoritatea acțiunilor de zi cu zi, cum ar fi cele de
asigurare a aplicării legii și de sensibilizare, Comisia lucrează în prezent la o serie de măsuri
concrete menite să stimuleze realizarea unor progrese suplimentare. Astfel de măsuri ar
reprezenta încă un pas în direcția concretizării unei Europe care le oferă cetățenilor săi
protecție, conform viziunii președintelui Juncker.
Situatia deceselor cauzate de accidente pe categorii de tip transport: (rutier,feroviar, aerian)

Accidente rutiere:

La nivel mondial, numărul de persoane decedate în accidente rutiere continuă să crească. Potrivit
„Raportului global privind situația siguranței rutiere” al Organizației Mondiale a Sănătății, numărul
acestora a ajuns la 1,35 de milioane numai în anul 2016. Aceasta înseamnă că, la nivel mondial, mai
multe persoane mor ca urmare a vătămărilor cauzate de accidente rutiere, decât ca urmare a HIV/SIDA,
tuberculozei sau bolilor diareice. Accidentele rutiere sunt acum cea mai frecventă cauză a decesului
copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 29 de ani pe plan mondial.

Comparativ cu restul lumii, în Europa, situația este relativ bună, grație acțiunii ferme la nivelul UE, la
nivel național, regional și local. Între anii 2001 și 2010, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în
UE a scăzut cu 43 %, iar între 2010 și 2018, cu încă 21 %. Totuși, 25 100 de persoane și-au pierdut viața
pe drumurile UE în 2018 iar aproximativ 135 000 au fost grav rănite. Acesta este un preț uman și social al
mobilității inacceptabil și inutil. Numai din perspectiva monetară, costul anual al accidentelor rutiere în
UE a fost estimat, în cadrul unui nou studiu, la aproximativ 280 de miliarde EUR, echivalentul a
aproximativ 2 % din PIB.

În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea ratelor deceselor cauzate de accidente
rutiere la nivelul UE au stagnat în ultimii ani. Pare foarte improbabil ca ținta actuală pe termen mediu a
UE să fie atinsă, și anume reducerea la jumătate a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în
perioada 2010-2020 . În ceea ce privește prevenirea vătămărilor grave au fost înregistrate încă și mai
puțin progrese.

În unele țări cu rezultate bune, cifrele privind decesele cauzate de accidente rutiere chiar au crescut din
nou în ultimii ani. Deși unele fluctuații sunt de așteptat, în special dacă cifrele absolute și dimensiunile
eșantionului sunt reduse, aceste cazuri necesită o analiză suplimentară la nivel național și la nivelul UE,
alături de o analiză a schimbărilor în privința tipurilor de accidente și a grupurilor de utilizatori implicați,
pentru a permite un răspuns oportun și eficace la nivel de politică.
In cele din urmă, prin aceste reflecții la nivelul UE se are în vedere, de asemenea, o contribuție
la dezbaterea globală privind siguranța rutieră, într-un moment esențial în cadrul „Deceniului
de acțiune pentru siguranța rutieră” 2010-2020 al ONU, lucrările pregătitoare pentru a treia
Conferință ministerială globală privind siguranța rutieră, care va avea loc la Stockholm (19-20
februarie 2020), fiind în plină desfășurare. Nu este vorba numai despre stabilirea unui nou
cadru și a unor noi ținte privind prevenirea deceselor și a vătămărilor pe drumurile lumii pentru
următorii zece ani, ci despre integrarea mai aprofundată a siguranței rutiere în obiectivele de
dezvoltare durabilă.

Accidente feroviale:

România se află în topul țărilor cu cele mai multe accidente feroviare din UE (fără a include
sinuciderile), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

885 de persoane din Uniunea Europeană au murit şi 760 au fost grav rănite în 2018 în accidente
feroviare (fără a include sinuciderile), cele mai multe fiind înregistrate în Germania, Polonia,
Ungaria şi România. Eurostat califică drept accidente feroviare și cele produse cu autoturisme
lovite de tren la trecerile la nivel, chiar dacă acestea sunt, de fapt, accidente rutiere.

În perioada 2010 – 2018, numărul accidentelor feroviare grave în UE a scăzut cu aproape 25%,
la 1.721 de accidente, cu 571 mai puţine decât în 2010.
Cele mai multe accidente feroviare din UE, în Germania

Cel mai comun tip de accidente implică persoane care pătrund neautorizat pe calea ferată și
sunt lovite de tren. În 2018, au fost 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de
jumătate (57%) din total.

O altă categorie importantă o reprezintă accidentele produse la trecerea la nivel cu calea ferată,
inclusiv accidente în care sunt implicaţi pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie
reprezintă 26% din totalul numărului de accidente în 2018.

În 2018, cele mai multe accidente feroviare din Uniunea Europeană au avut loc în Germania
(302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi
Irlanda (6).

Accidente aeriene:

O statistica publicata de CNN releva cat de sigura este calatoria cu avionul in Europa si care sunt
cele mai bune companii aeriene.

Potrivit unei recente analize a Agentiei Europene de Siguranta Aviatica, cele 28 de tari care
compun Uniunea Europeana au cea mai scazuta rata de accidente aviatice, anume de 1,8
accidente la un milion de zboruri comerciale.
Si numarul de accidente grave in Europa per total este relativ scazut. Anul trecut, in Europa,
numai 0,15 avioane au fost deteriorate complet la fiecare un milion de zboruri, arata cifrele
Agentiei.
Cifra este mai incurajatoare decat in Asia-Pacific (0,44) si comparabila cu cea din America de
Nord (0,11). Cu alte cuvinte, in Europa se pierde un avion la fiecare sapte milioane de zboruri.

Scăderea numărului de decese în rândul pasagerilor poate fi în principal pusă pe seama

implicării aeronavelor mici în accidente Mortale, precum şi a unui procent mai mic de decese în
rândul persoanelor de la bord, în comparaţie cu anul precedent. În Europa, numărul de decese
în 2011 a fost unul dintre cele mai scăzute din ultimul deceniu. A existat un singur accident
mortal în care 6 din cele 12 persoane aflate la bord au suferit leziuni fatale. Pentru deceniul
2002-2011, rata accidentelor în operaţiunile regulate din statele membre AESA (SM AESA) este
una dintre cele mai scăzute din lume, cu 1,6 accidente Mortale la 10 milioane de zboruri.

Transportul aerian este una dintre cele mai sigure forme de deplasare. Este foarte important ca
acest nivel de siguranţă să fie îmbunătăţit în beneficiul cetăţenilor europeni. Agenţia Europeană
de Siguranţă a Aviaţiei (AESA) este piesă centrală a strategiei Uniunii Europene (UE) privind
siguranţa aviaţiei. Agenţia elaborează norme comune de siguranţă şi de mediu la nivel
european. De asemenea, ea monitorizează punerea în aplicare a standardelor prin inspecţii în
statele membre şi asigură expertiza tehnică, instruirea şi cercetarea necesare. Agenţia
cooperează strâns cu autorităţile naţionale care continuă să desfăşoare numeroase activităţi
operaţionale cum ar fi emiterea certificatelor de navigabilitate pentru operatori, aeronave şi
licenţierea piloţilor.

Dinamica accidentelor rutiere grave in anul 2014 in Romania:

In anul 2014, pe drumurile publice si rutiere din Romania s-au produs 25.355 accidente rutiere
care au avut drept urmari vatamari corporale ale participantilor. 33.3% dintre acestea (8.447
evenimente) au fost accidente rutiere grave, restul de 16.908 accidente fiind soldate cu
vatamari usoare.
In accidentele rutiere grave produse in anul 2014, si-au pierdut viata 1,818 persoane, iar 8,122
au fost ranite grav. Pe langa acestea, in accidentele grave de circulatie au mai rezultat si 3,297
raniti usor.
In 2014, indicatorii de masurare ai accidentelor rutiere grave se mentin pe acelasi trend ca si in
anul 2013: numarul accidentelor grave – scadere cu 1,26%, numarul persoanelor ranite grav –
relativ constant (scadere cu 0,44%), numarul persoanelor decedate – scadere cu 2,31%.
Astfel, in anul 2014, s-au produs zilnic, in medie, 69 de accidente rutiere care s-au soldat cu
vatamarea persoanelor, 23 dintre ele fiind accidente rutiere grave (n.red. accidentele grave
sunt definite drept accidente soldate cu decesul victimelor sau ranirea grava a acestora,
necesitand pentru vindecare spitalizarea celor raniti). Din accidentele grave au rezultat, in
medie, 36 de victime in fiecare zi, dintre care 5 persoane si-au pierdut viata, 22 de persoane au
fost ranite grav, iar 9 au suferit rani usoare, se arata in Buletinul sigurantei rutiere.

Cu toate aceste îmbunătăţiri, România rămâne pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa
rutieră, conform statisticilor europene, prezentate anul trecut la o conferinţă pe tema
siguranţei rutiere. Pierderile de vieţi omeneşti ca urmare a accidentelor rutiere sunt de
aproximativ 1.900 pe an, cu o medie zilnică de circa cinci decese, iar numărul persoanelor rănite
grav în accidentele rutiere este de peste 8.000 pe an.
Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse in Romania, in perioada 2010-2014, au
fost indisciplina pietonilor si viteza, acestea fiind responsabile pentru producerea a aproximativ
41% din accidentele grave din ultimii 5 ani. Alte cauze frecvente ale accidentelor rutiere grave
sunt, in ordinea incidentei lorIn ceea ce priveste situatia la nivel de tara, desi in scadere cu 1%
fata de 2013, rata mortalitatii in accidente rutiere inregistrata in Romania este de 91 persoane
decedate la 1 milion de locuitori in 2014.

Comparatie intre Romania si celelalte tari din Uniunea Europeana privind accidentele rutiere:

Ce tari sunt cel mai aproape de a indeplini obiectivul de la final de deceniu? Slovacia a fost
evidentiata, pentru scaderea cu 37% a deceselor pe sosele intre 2010 si 2013, in timp ce Spania,
Grecia si Portugalia au facut progrese excelente (peste 30%). In Romania numarul deceselor s-a
redus cu 22%, iar in trei tari: Estonia, Luxemburg si Malta – au fost cresteri.
Tara noastra sta mai rau la raportul dintre populatie si numarul de decese pe sosele. Astfel, in
UE media este de 51 morti/un milion de locuitori, Romania sta cel mai rau 93/milion, in timp ce
Suedia sta cel mai bine – 27 decese/un milion de locuitori. Cum stau alte tari: Polonia (87),
Croatia (86), Ungaria (60), Franta (50), Germania (41), Marea Britanie (28).
România și Bulgaria sunt singurele state membre cu o rată a accidentelor mortale mai mare de
80 de decese la un milion de locuitori.

Deși tendința de scădere a numărului de cazuri fatale este încurajatoare, îndeplinirea

obiectivului UE de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale până în
2020, comparativ cu 2010, va fi foarte dificilă. În plus, se estimează că alte 135.000 de
persoane au suferit accidente grave anul trecut, printre care o proporție însemnată este
reprezentată de participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliștii și motocicliștii.
 BIBLIOGRAFIE

1.https://ec.europa.eu/romania/news/20180410_raport_accidente_fatale_sosele_romania_ue_201
7_ro
2. https://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/move-2019-01178-01-00-ro-
tra-00.pdf
3. https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20190410STO36615/decese-
rutiere-statistici-ue
4. https://0-100.ro/2014/06/18/cum-sta-romania-in-comparatie-cu-alte-tari-ue-la-reducerea-
numarului-de-decese-provocate-de-accidentele-rutiere/
5. https://www.scribd.com/doc/151127592/conducere-preventiva
6. https://www.capital.ro/clasament-nefast-suntem-pe-locul-doi-la-decese-din-accidente.html