Sunteți pe pagina 1din 217

CAIET DE SARCINI

REVIZUIRE / ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU


AUTOSTRADA SIBIU - PITETI"

Continut
4

Lista abrevierilor
1. Informaii generale

1.1. ara beneficiar


1.2. Autoritatea contractant
1.3. Cadrul naional relevant

5
5
5

1.3.1. Strategia de dezvoltare n sectorul rutier

1.3.2. Reglementri privind Fondurile Structurale

1.4.Stadiul actual din Sectorul de Referin

1.4.1. ntreinerea reelei de drumuri

1.4.2. Date de Trafic i Rutiere Disponibile

1.4.3. Organizarea legal i Instituional dup aderare la UE

1.5. Programe complementare i alte activiti conexe


1.6. Sursa de Finantare

8
9

2. Obiectiv, Scop i Rezultate ateptate

2.1.Obiective generale
2.2. Obiective specifice
2.3. Scopul Proiectului
2.4. Rezultatele ateptate din partea Prestatorului

9
9
9
9

3. IPOTEZE SI RISCURI

10

3.1. Ipoteze privind prestarea serviciilor


3.2. Riscuri 10

10
12

4. SCOPUL SI DESCRIEREA SERVICIILOR

4.1.

Scopul si descrierea cerintelor privind serviciile


revizuirea/actualizarea Studiului de Fezabilitate

necesare

pentru
13

4.1.1. Descriere generala a serviciilor

13

4.1.2. Sumarul serviciilor

14

4.1.3. Descrierea serviciilor

15

4.2.
4.3.

53

Scopul serviciilor pentru sustinerea aplicatiei de finantare


Scopul serviciilor pentru pregatirea documentatiei de atribuire a
contractului pentru Proiect si asistenta acordata Beneficiarului pe durata
desfasurarii procedurii de achizitie publica

53

5.MANAGEMENT DE PROIECT

54

5.1.
Institutia responsabila
5.2.
Structura Managementului
5.3.
Facilitati asigurate de catre Autoritatea Contractanta
5.4. Asigurarea Calitatii

54
54
54
55

6.LOGISTICASI PLANIFICARE

55

6.1. Locatie 55

6.2. Data de Incepere si Perioada de implementare

55

7.

56

CERINTE PRIVIND PERSONALUL SI BAZA TEHNICO-MATERIALA

7.1. Cerinte de personal. Programul personalului

56

Experti cheie 57
Alti experti 57
Alti experti necesari

58

7.2. Facilitati asigurate de catre Prestator


7.3. Echipamente

67
68

8.

68

RAPOARTE

8.1. Cerinte de raportare


8.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor
8.3. Masuri de publicitate

68
70
71

9. MONITORIZARE SI EVALUARE

72

9.1. Definirea indicatorilor de performanta


9.2.Responsabilitati

72
73

ANEXA 1 CERINE PRIVIND STUDIUL GEOTEHNIC

74

ANEXA 2 - Cerinte privind studiul arheologic

96

Anexa 3 - Livrabile

99

ANEXA 4 - Harti ilustrative/optionale

105

Anexa 5 CERINTE SPECIALE

106

Autostrada Sibiu-Piteti

106

Anexa 6 Informatii privind studiile geotehnice existente

142

Lista abrevierilor
FC
CE
S.Sp.M
SEA
RIM
FEDR
UE
FIDIC
SIT
ISPA
JASPERS
MMP
MT
CRSN
CNADNR SA
CESTRIN
DRDP
POST
AT
RTE-T
TVA
SIV
ACB
CTE
DPIISPPPPE
TEM
OCPI
ANCPI
AMC
PMM
MZA
ARC
MPGT
DN
PIB
MF

Fondul de Coeziune
Comisia European
Alte studii privind mediul
Studiu de Evaluare Adecvata asupra mediului
Raportul privind Impactul asupra Mediului
Fondul European de Dezvoltare Regional
Uniunea European
Asociaia Internaional a Inginerilor Consultani
Sistemul Inteligent de Transport
Instrumente de Politici Structurale pentru Pre-aderare
Asisten comun pentru susinerea proiectelor n regiunile europene
Ministerul Mediului i al Padurilor
Ministerul Transporturilor
Cadru de Referinta Strategic National
Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia
Centru de Studii Tehnice Rutiere si Informatic
Directia Regionala de Drumuri si Poduri (Bucuresti, Craiova, Timisoara, Cluj, Brasov,
Iasi , Constanta)
Program Operational Sectorial de Transport
Asistenta Tehnica
Reteaua Trans-Europeana de Transport
Taxa pe valoare adugat
Sigurant mpotriva Incendiilor si echipamente de Ventilatie
Analiza Cost Beneficiu
Consiliul Tehnico-Economic
Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura Investitii Straine Parteneriat Public
Privat si Promovarea Exporturilor
Trans European Motorways
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara
Analiza MultiCriteriala
Plan de Management de Mediu
Media Zilnica Anuala
Analiza de Randament a Costurilor
Master Planul General al Transporturilor
Drum National
Produsul Intern Brut
Memorandum de Finantare

CAIET DE SARCINI
REVIZUIRE / ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU
AUTOSTRADA SIBIU - PITETI"

1. Informaii generale
1.1. ara beneficiar
Romnia.
1.2. Autoritatea contractant
CNADNR SA (Beneficiarul sau Autoritatea Contractanta) este persoana juridica romana de interes strategic
national cat statul este actionar majoritar, este organizata si functioneaza sub autoritatea Departamentului
pentru Proiecte de Infrastructura Investitii Straine Parteneriat Public Privat si Promovarea Exporturilor
(DPIISPPPPE) pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, potrivit art. 2 din OUG nr. 84/2003
pentru infiintarea Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale SA prin reorganizarea Regiei
Autonome Administratia Nationala a Drumurilor din Romania, aprobata prin Legea nr. 47/2004.
CNADNR are in structura sa (7) sapte subunitati denumite Directii Regionale de Drumuri si Poduri(DRDP) si
Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatic (CESTRIN), fara personalitate juridica.
CNADNR desfasoara in principal activitati de interes public national, in domeniul administrarii drumurilor
nationale si autostrazilor, in conformitate cu prevederile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor,
republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
CNADNR este Beneficiarul final al acestui Proiect.
1.3. Cadrul naional relevant
Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 01. ianuarie 2007 potrivit prevederilor tratatului
Consiliului Europei.
Strategia din Romania pentru infrastructura de transport rutier urmeaza liniile directoare stabilite de Uniunea
Europeana.
Acordul de parteneriat dintre Romania si UE care se refera la perioada 2014-2020 prevede politicile
fundamentale care vor fi utilizate pentru a reduce decalajul socio-economic intre Romania si alte tari ale UE,
stabilind modul in care investitiile finantate din fondurile europene vor fi concentrate pentru a promova
competitivitatea, convergenta si cooperarea si sa incurajeze o crestere inteligenta, durabila si favorabila prin
stabilirea unor prioritati nationale de investitii specifice.
Romania ca stat membru al UE trebuie sa dezvolte si sa actioneze astfel incat sa duca la consolidarea coeziunii
sale economice si sociale, administrandu-si in acest sens politicile si dirijandu-le spre atingerea obiectivelor.
Romania in scopul de a se asigura ca asistenta primita este corelata cu regulamentele strategice comunitare,
pentru atingerea obiectivelor, poate utiliza Fondul de coeziune, Fondurile structurale si alte surse de finantare in
scopul de a se asigura ca asistenta primita este corelata cu regulamentele strategice comunitare.

1.3.1. Strategia de dezvoltare n sectorul rutier


Strategia privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european a
fost aprobata cu Legea nr. 203/16.05.2003, Legea nr. 569/2003 si Legea nr. 451/2003 si republicata in MOF
nr. 89/2005.
Reteaua de cai rutiere cuprinde autostrazi, drumuri expres si drumuri nationale existente sau care urmeaza a fi
realizate si care ocolosc principalele centre urbane pe rutele identificate pe retea..
Caracteristicile tehnice minime pentru reteaua de cai rutiere trebuie sa asigure utilizatorilor un nivel ridicat,
uniform si continuu al serviciilor, confortului si sigurantei rutiere.
Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene a aprobat la data de 28.03.2012 Regulament privind
orientarile Uniunii pentru dezvoltarea Retelei Transeuropene de Transport.Orientarile privind infrastructura de
transport rutier prevad, in sectiunea 3. articolul 22., ca la promovarea proiectelor de interes comun, legate de
infrastructura rutiera, este necesara:
acordarea prioritatii aspectelor privind imbunatatirea sau mentinerea calitatii infrastructurii din punct de
vedere al sigurantei, securitatii si eficientei, al rezistentei in fata dezastrelor, al performantelor de
mediu, al accesibilitatii pentru toti utilizatorii, al calitatii serviciilor si al continuitatii fluxurilor de
trafic;
promovarea dezvoltarii tehnologiilor inovatoare, promovarea sigurantei rutiere, utilizarea informarii
multimodale si gestionarea traficului pentru a permite functionarea sistemelor integrate de comunicare;
asigurarea unui spatiu de parcare adecvat pentru conducatorii vehiculelor comerciale, in conditii de
siguranta si securitate.
Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T) a identificat prioritatile privind reteaua rutiera,
pentru:
asigurarea unei capacitati suplimentare acolo unde este necesar si in special de-a lungul axelor
prioritare prin constructia unor sectoare de drum, de autostrazi si a variantelor de ocolire a oraselor, pe
axele retelei transeuropene de transport;
sporirea sigurantei rutiere prin dezvoltarea, reabilitarea, imbunatatire serviociilor de intretinere ale
retelei rutiere;
continuarea lucrarilor de reabilitare si de modernizare a retelei rutiere avand ca scop:
accesul camioanelor grele(cu 11, 5t0 /osie ) pe intreaga retea transeuropeana de transport;
deschiderea intregii retele rutiere de transport.
1.3.2. Reglementri privind Fondurile Structurale
Pentru atingerea obiectivelor, la finantarea proiectelor pot utiliza instrumente structurale, respectiv Fondul de
coeziune, Fondurile structurale si alte surse de finantare. Acestea sunt implementate in cadrul Programului
Operational Sectorial de Transport (POS-T), potrivit metodelor de planificare multianuala in completare cu
angajamente de la bugetul anual.
Programul prevede reguli cu privire la eligibilitatea cheltuelilor necesare implementarii proiectelor si sunt
prevazute in Ordinul 962/10.07.2013 pentru modificarea Anexelor 1 si 2 la Ordinul Ministerului
Transporturilor si al Ministerului Economiei si Finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli
eligibile in cadrul operatiunilor finantate din POST 2007-2013.

1.4.Stadiul actual din Sectorul de Referin


Reeaua rutier din Romnia const dintr-o combinaie de Autostrzi, Drumuri Europene, Drumuri Naionale
principale i secundare cu o lungime total de 16,887 km care se afl n administrarea SC CNADNR SA. Exist
de asemenea drumuri judeene, drumuri rurale i drumuri de exploatare, administrate de autoritile locale.
Din punct de vedere economic i din perspectiva traficului de tranzit, cea mai important reea este reeaua
drumurilor internaionale, care traverseaz Romnia i care reprezint rutele integrate n Reeaua TransEuropen de Transport (TENT), pe care se axeaz parial i acest proiect.
Principala reea de drumuri este fomat n mod predominant din drumuri cu doua benzi de circulaie
(aproximativ 92%) i din 1993 aceasta a fost supus unui efort considerabil de reabilitare n ase etape. Efortul
de reabilitare a pus accent n principal pe facilitarea intreinerii acesteia prin reconstrucia i consolidarea
Drumurilor Europene pentru a permite o sarcin de 11.5 tone/osie potrivit Directivelor UE. Astfel, pn n acest
moment, a avut loc doar o dezvoltare limitat a reelei rutiere de drumuri iar recenta cretere a traficului,
susinut de viitoarea cerere a traficului estimat ca urmare a aderariii Romniei la UE pune o presiune
semnificativ i accelerat asupra reelei. Situaia este nrutit de urmtoarele deficiene:

Aproape toate drumurile principale au acces direct, fapt ce conduce la conflicte ntre diferitele tipuri
de trafic i de asemenea ntre trafic i nevoile comunitilor locale;

Situarea unor sectoare importante de drum, cu trafic internaional i inter-regional puternic, n zone
urbane i rurale locuite;

n general, calitatea slab a sistemului rutier i lipsa unei capaciti portante corespunztoare; doar
drumurile recent rehabilitate ( 15,645 Km de Drumuri naionale modernizate) au o capacitate portant
de 11.5 tone/osie care corespunde standardelor UE;

Exist peste 400 de treceri la nivel cu calea ferat n cadrul reelei de drumuri naionale;

Probleme legate de capacitatea de trafic, ntlnite n aproprierea celor mai importante orae precum i
lipsa variantelor de ocolire.

1.4.1. ntreinerea reelei de drumuri


Actualmente, responsabilitatea pentru ntreinerea drumurilor aparine celor apte direcii regionale de Drumuri
(DRDP), asistate de Centrul pentru Studii Tehnice Rutiere i Informatic (CESTRIN) pentru colectarea i
procesarea datelor privind starea drumurilor si implementarea/aplicarea unui sistem simplu de management al
structurii rutiere.
Finanarea activitilor de ntreinere provine n principal de la bugetul de stat. Dei, nc din anii 90 au fost
efectuate lucrri de modernizare, ori de cate ori a avut loc o deteriorare serioas a infrastructurii, bugetul alocat
pentru ntreinerea drumului a fost insuficient. n plus, bugetul anual de ntreinere, aa cum este stabilit la nivel
central, n practic nu este alocat n multe din cazuri, ceea ce face ca planificarea i prioritizarea activitilor de
ntreinere s fie i mai complicat.
Pe msura ce reeaua principal de drumuri este n mod progresiv reabilitat i dezvoltat, finanarea/cererea de
finanare pentru ntreinere va crete n consecin.
Acest aspect legat de ntreinerea drumurilor, este de interes pentru toate instituiile internaionale de finanare
care acioneaz n sectorul drumurilor. Dei metoda de organizare a activitilor de ntreinere a drumurilor i
mijloacele de finanare se afl n discuie fr a se fi agreat nc nici o soluie clar.

1.4.2. Date de Trafic i Rutiere Disponibile


CESTRIN asigura colectarea si procesarea datelor de trafic, utilizand un sistem de contori pentru cntrire
automata. Componentele sistemului sunt localizate in teritoriu, intr-o retea.
CESTRIN intocmeste periodic, la 5 ani, un studiu complet de trafic si de matrici origine destinatie prin
recensamantul de trafic.
In anul 2010 a fost realizat recensamantul de trafic, datele acestuia sunt disponibile Prestatorului si se regasesc
pe site-ul www.cestrin.ro.
1.4.3. Organizarea legal i Instituional dup aderare la UE
De la 01 ianuarie 2007, cand Romania a devenit stat membru al UE, avand in vedere ca la aceasta data nu au
fost finalizate politicile structurale de pre-aderare, Fondul de Coeziune se va implementa pana la finalizarea
proiectelor.
Romania, devenind stat membru al UE, pentru procedurile privind atribuirea contractelor de lucrari, produse si
servicii lansate dupa data de 01. ianuarie 2007, respecta normele privind achizitiile publice din Romania.
Ordonana de Urgen nr 34/2006, realizeaz armonizarea ntre legislaia achiziiilor publice din Romnia i
legislaia UE relevant, prevede documentele ce urmeaza a fi folosite n diverse faze ale procedurii de atribuire
i prezint cadrul financiar i fiscal de aplicat.
Contractarea lucrarilor publice in Romania are la baza Hotrrea Guvernului nr.1.405/2010 privind aprobarea
utilizrii unor conditii contractuale ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti n Domeniul
Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes
national, finantate din fonduri publice.
1.5. Programe complementare i alte activiti conexe
Alte lucrri relevate

Construcia autostrzii Ndlac-Arad n desfurare

Construcia autostrzii Arad-Timioara i a variantei de ocolire Arad finalizat

Construcia autostrzii Timioara-Lugoj Lotul 1 finalizat (deschis traficului din Octombrie 2012),
Lot 2 n desfurare

Construcia autostrzii Lugoj - Deva Lot 1 n execuie, Loturile 2, 3 i 4, n desfurare

Construcia autostrzii Deva-Ortie finalizat

Construcia autostrzii Ortie-Sibiu n execuie

Construcia autostrzii Cernavod-Constana finalizat

Construcia variantei de ocolire Sibiu finalizat

Construcia variantei de ocolire Piteti finalizat

Construcia variantei de ocolire Constana finalizat

Construcia drumului expres Sibiu Fgra n planificare

1.6. Sursa de Finantare


Contractul de prestare a serviciilor de Revizuire / Actualizare a Studiului de Fezabilitate, asistentei acordate
beneficiarului pentru sustinerea aplicatiei de finantare si pentru pregatirea documentatiei de atribuire pentru
Autostrada Sibiu Pitesti va fi finantat din POS-T 2007-2013, Axa prioritara 2 ,,Modernizarea si dezvoltarea
axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele
de transport ale UE, domeniul de interventie 2.1.
,, Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale.
2. Obiectiv, Scop i Rezultate ateptate
2.1.Obiective generale
Obiectivul general al proiectului este acela de a mbunti competitivitatea economic a Romniei prin
dezvoltarea infrastructurii de transport care faciliteaz integrarea economic n UE, contribuie la actuala
dezvoltare a pieei interne i permite dezvoltarea economiei romneti. Scopul este acela de a crea condiii
pentru creterea investiiilor, promovarea transportului durabil i a coeziunii n spaiu.
Pe langa importanta sa nationala Autostrada Sibiu - Pitesti va deservi in conditii bune, traficul de tranzit
international, de marfuri si persoane de pe teritoriul Romaniei.
In functie de stadiul reabilitarii drumurilor nationale sau in curs de reabilitare, prin intermediul acestor drumuri
reabilitate, Proiectul de autostrada poate primi si distribui trafic rutier prin nodurile sale.
2.2. Obiective specifice
Obiectivele specifice ale acestui contract sunt acelea de a reduce timpul de cltorie ntre oraele Sibiu i Piteti
i de mbuntire a condiiilor privind sigurana traficului, gestionnd n acelai timp impactul asupra mediului.
2.3. Scopul Proiectului
In acest moment distanta intre localitatile Sibiu - Pitesti se realizeaza in special pe DN 7, E 81 si este de
aproximativ 160 km, timpul minim de parcurs fiind de 2 ore si 30 minute.
Proiectul are ca scop realizarea unui sector de autostrada intre localitatile Sibiu si Pitesti, in vederea asigurarii
infrastructurii de baza necesara cererii de transport in crestere, asigurand un grad ridicat de siguranta a traficului
rutier cu urmatoarele rezultate si efecte pozitive asteptate:
reducerea timpului de calatorie si cresterea vitezei medii de deplasare ntre localitatile Sibiu si Pitesti;
imbunatatirea conditiilor de siguranta a traficului rutier;
reducerea numarului de accidente precum si imbunatatirea confortului in timpul calatoriei; gestionnd
n acelasi timp reducerea emisiilor de poluanti si impactului negativ asupra mediului, prin cresterea
fluentei atat a traficului de tranzit, deviat pe autostrazi, cat si a traficului ramas in zona urbana, de a
reduce poluarea sonora in zona localitatiilor urbane Sibiu si Pitesti.
2.4. Rezultatele ateptate din partea Prestatorului
Prestatorul se va angaja s presteze serviciile, de o manier rezonabil i prin competena i profesionalismul
ateptate din partea unei organizaii cu statut profesional ridicat, n conformitate cu standardele stabilite n acest
Caiet de Sarcini. Prestatorul va fi responsabil pentru identificarea i minimizarea riscurilor de implementare i
finalizare a proiectului pentru autostrada Sibiu - Piteti.

3. IPOTEZE SI RISCURI
3.1. Ipoteze privind prestarea serviciilor
Documentele tehnice solicitate potrivit prezentului caiet de sarcini vor fi finalizate in 12 luni din care in termen
de 4 luni (Sectiunea 1 si Sectiunea 5) si 12 luni (Sectiunea 2, Sectiunea 3, Sectiunea 4 si Sectiunea 6), se va
realiza Studiul de Fezabilitate final, si vor permite Beneficiarului si altor Autoriti Romane s le foloseasc ca
documente suport in procesele decizionale, de autorizare, avizare etc., pentru sustinerea aplicatiei de finantare
catre Autoritatea de Management (AMPOST) si catre Comisia Europeana (dupa caz) si pentru pregatirea
documentatiei de atribuire a contractului de executie lucrari.
3.2. Riscuri
Experienta Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA in derularea proiectelor
de elaborare a studiilor de fezabilitate a demonstrat ca la nivel de Studiu de Fezabilitate, Prestatorii trateaza
uneori cu superficialitate realizarea de studii si investigatii de teren (topografice, geotehnice, etc), identificarea
proprietarilor terenurilor afectate, identificarea utilitatilor, identificarea siturilor arheologice, a ariilor protejate,
dimensionarea lucrarilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului si propunerea de solutii tehnice
adecvate, etc., astfel incat la elaborarea proiectului tehnic si apoi la executia lucrarilor s-au constatat diferente
majore fata de prevederile studiului de fezabilitate.
Aceste diferente au generat in timp costuri suplimentare majore in cadrul proiectelor, iar responsabilitatea
proiectantului a fost aproape inexistenta.
Beneficiarul, din acest motiv, solicita pentru acest proiect si atentioneaza viitorul Prestator asupra seriozitatii si
profesionalismului cu care isi va indeplini sarcinile ce ii revin asa cum sunt ele descrise in prezentul caiet de
sarcini cat si in legislatia romana in vigoare.
CNADNR SA isi rezerva dreptul de a recupera de la Prestator orice prejudicii care vor fi generate de
intarzierile cauzate, de erorile/lipsa de profesionalism/superficialitatea tratarii studiilor si lucrarilor, de
nerespectarea obligatiilor conform prezentului caiet de sarcini si a legislatiei in vigoare.
Beneficiarul a identificat riscurile generale pe care le aduce la cunostinta Prestatorului , in prezentul caiet de
sarcini.
Prestatorul isi va asuma riscurile generale identificate de Beneficiar, prin participarea sa la procedura de
atribuire si prin semnarea contractului, si nu va avea nici o pretentie in cazul aparitiei acestora sau a altora
neidentificate mai jos dar posibil sa apara.
Pretul ofertei include riscurile generale prezentate mai jos iar Prestatorul nu va avea nici o pretentie de orice
natura (materiala, financiara, etc..) in cazul aparitiei acestora.
Prestatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor urmatoarelor riscuri
generale identificate si consecintele aferente:

Riscul si consecintele aferente unor solutii tehnice gresite sau neadaptate, definite de Prestator si
rezultate ca urmare a unor investigatii/studii geotehnice,hidrologice, topografice, etc. defectuoase sau
de slaba calitate sau rezultate in urma unor activitati de proiectare defectuoase.

In cazul in care apar conditii geotehnice, hidrologice, de mediu, etc. diferite, la momentul elaborarii
Proiectul Tehnic si/sau la executia Proiectului, in comparatie cu studiile geotehnice, etc., efectuate in
cadrul Studiului de Fezabilitate si/sau traseul recomandat sau solutiile tehnice definite de Prestator se
dovedesc a fi neviabile, Prestatorul isi va asuma consecintele aferente cu privire la costurile
suplimentare rezultate ale Proiectului.

10

Riscul de intarziere intre data efectiva de atribuire a contractului si de incepere a prestarii serviciilor si
investigatiilor care poate influenta planificarea globala a proiectului (ex. investigatiile de teren
solicitate sa fie realizate in timpul iernii);

Riscul identificarii si caracterizarii incorecte sau incomplete a tuturor conditiilor particulare ale
terenului si ale naturii solului precum si interpretarea inadecvata a rezultatelor investigatiilor specifice.

Riscul de a intampina dificultati in efectuarea masuratorilor, studiilor, analizelor, investigatiilor, etc.,


necesare a fi efectuate pe amplasamentul proiectului (relief, acces dificil, etc.) si care pot conduce la
intarzieri in procesul de proiectare si costuri suplimentare. Nu intra in responsabilitatea Beneficiarului
crearea pentru Prestator a accesului pentru efectuarea masuratorilor/lucrarilor geotehnice sau de alta
natura/studiilor, etc.

Risc de intarziere in prestarea serviciilor, in baza observatiilor sau cerintelor speciale formulate de catre
autoritatile competente de mediu, de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate (Situri
Natura 2000), de catre ONG-uri si/sau alte organizatii similare, de catre publicul participant la
dezbaterile publice sau alti factori implicati in derularea procedurilor de mediu.

Riscul ca anumite ONG-uri si/sau alte organizatii similare sa reclame si/sau sa conteste la CE studiile
si/sau documentatiile elaborate, fapt ce ar putea determina intarzieri majore in implementarea
Proiectului si costurile suplimentare care vor fi suportate de catre Prestator;

Riscul de intarziere in cazul in care traseul propus poate fi afectat de arii naturale protejate (situri
Natura 2000) si alte asemenea, din cauza cerintelor si a oricaror studii de specialitate, inclusiv studii de
evaluare adecvata impuse de autoritatile competente de mediu sau de catre administratorii/custozii
ariilor naturale protejate,etc. In astfel de situatii elaborarea studiilor este obligatia Prestatorului care va
elabora studiile suplimentare;

Riscul ca pe parcursul derularii serviciilor solicitate in cadrul acestui caiet de sarcini sa apara
modificari in legislatia si reglementarile tehnice aplicabile in domeniul mediului, eventual pot aparea
noi arii protejate Natura 2000 sau anumite arii Natura 2000 sa fie extinse, iar pentru schimbarile
aparute pe parcurs, Prestatorul trebuie sa tina cont de acestea si va face toate demersurile in vederea
obtinerii documentelor de reglementare in domeniul protectiei mediului.

Riscul ca pe parcursul derularii serviciilor solicitate in cadrul acestui caiet de sarcini sa apara
modificari in legislatia si reglementarile tehnice aplicabile in desfasurarea activitatilor de proiectare,
investigatiilor, studiilor, analizelor, etc., necesare elaborarii studiului de fezabilitate. Prestatorul va face
toate demersurile pentru completarea/ajustarea/refacerea serviciilor si lucrarilor desfasurate pana la
momentul aparitiei acestor schimbari si prestarea restului serviciilor si lucrarilor neefectuate in baza
noilor cerinte legislative.

Riscul de intarzieri in obtinerea avizelor din partea Autoritatilor Romane, ori plangerile aparute in
perioada consultatiilor publice (ex. probleme de mediu, probleme de patrimoniu cultural, etc) cu impact
asupra termenului de finalizare si livrare a studiului de fezabilitate sau a altor servicii si lucrari
solicitate conform caietului de sarcini.

Riscul ca planurile de urbanism in aria de desfasurare a traseului proiectului sa nu existe sau sa fie
incomplete. Prestatorul este responsabil de elaborarea acestora in cazul in care nu exista sau sunt
incomplete. Costurile suplimentare care vor fi suportate de catre Prestator;

Riscul sa apara intarzieri si/sau alte dificultati in obtinerea de catre Prestator a tuturor avizelor,
acordurilor, permiselor si a autorizatiilor necesare, avand in vedere implicarea mai multor autoritati si
institutii in emiterea acestora, care pot impune diverse conditii si/sau constrangeri. Imposibilitatea de

11

obtinere de catre Prestator la timp sau chiar deloc a unuia sau mai multor avize/acorduri poate genera
riscuri care pot conduce la imposibilitatea de obtinere a Acordului de Mediu sau a altor autorizatii
necesare, fapt ce ar determina blocarea realizarii proiectului.

Riscul ca in cazul in care Prestatorul ar putea obtine unul sau mai multe avize favorabile care contin
anumite conditii, unele dintre conditii/constrangeri sa se suprapuna si sa nu poata fi corelate / realizate
concomitent.

Risc de intarziere din cauza cerintelor speciale formulate de catre autoritatea competenta de mediu sau
Ministerul Culturii si Patrimoniului National, in cazul in care traseul propus va afecta situri arheologice
cunoscute, identificate sau descoperite in cadrul investigatiilor specifice de teren.

Riscul nerespectarii termenelor stabilite de autoritatile pentru protectia mediului privind depunerea
documentatiei pentru informarea publicului.

Riscul de intarziere in elaborarea studiilor de evaluare a proprietatilor afectate si a studiilor pedologice,


etc., datorita lipsei cadastrului general la nivel national, sau dificultatilor in identificarea proprietarilor
terenurilor aferente coridorului autostrazii, etc.

Riscul identificarii incompleta a retelelor de utilitati, care poate conduce la intarzieri si costuri
suplimentare in realizarea proiectului de autostrada.

Riscul de intarziere in implementarea activitatilor conform caietului de sarcini datorita


observatiilor/cerintelor din partea AMPOST/JASPERS, asupra calitatii/nivelului investigatiilor de
teren, studiul de trafic, analiza cost beneficiu, studiul de traseu, etc. Modificarile generate de
observatiile transmise de AMPOST/JASPERS vor fi efectuate de Prestator fara a beneficia de costuri
suplimentare.

Riscul neavizarii de catre beneficiar a rapoartelor si livrabilelor datorita continutului necorespunzator


al acestora si care poate conduce la intarzieri in desfasurarea activitatilor specifice de elaborare a
Studiului de Fezabilitate.

Riscul privind intarzierea in mobilizarea personalului Prestatorului.

Pe parcursul derularii proiectului pot apare si alte riscuri cu caracter specific care pot conduce la
intarzieri in desfasurarea activitatii Prestatorului si care vor fi solutionate de catre parti, potrivit
prevederilor legale.

4. SCOPUL SI DESCRIEREA SERVICIILOR


In cadrul acestui capitol, sunt detaliate cerintele minimale ale Beneficiarului cu privire la: activitatile, serviciile
care trebuie sa fie realizate de catre Prestator in vederea elaborarii Studiului de Fezabilitate, asistenta solicitata
pentru intocmirea, depunerea si sustinerea aplicatiei de finantare si pregatirea documentatiei de atribuire a
contractului pentru Proiectul "Autostrada Sibiu-Pitesti" denumit in continuare Proiectul.
Scopul general al activitatilor si serviciilor este de a defini, a descrie si prezenta Proiectul, de a analiza
fezabilitatea si riscurile specifice ale Proiectului, de a estima costurile si beneficile acestuia, in vederea
planificarii si obtinerii finantarii necesare si a implementarii constructiei cu succes a Proiectului, cu incadrarea
in bugetul de costuri estimat si in graficul planificat de realizare.

12

4.1. Scopul si descrierea cerintelor privind serviciile necesare pentru revizuirea/actualizarea Studiului de
Fezabilitate
4.1.1. Descriere generala a serviciilor
Serviciile pe care Prestatorul le va presta si realiza, in vederea elaborarii studiului de fezabilitate, vor include,
dar nu se vor limita la acestea: activiti, investigatii, servicii de proiectare, analize, evaluari, studii, etc. si care
sunt descrise in cele ce urmeaza.
Natura complex a Proiectului rezulta din conditiile impuse de cadrul geomorfologic, hidrografic si
hidrogeologic al amplasamentului pe care se va construi viitoarea autostrada.
Beneficiarul se asteapta ca in urma executarii acestor servicii necesare elaborarii studiului de fezabilitate, sa se
defineasca un Proiect robust, temeinic analizat si pregatit din punct tehnic, juridic, financiar, social, economic,
din punct de vedere al cerintelor de mediu, etc.
Prin Studiul de Fezabilitate trebuie sa se dovedeasca necesitatea si oportunitatea Proiectului si trebuie sa
asigure definirea, descrierea si prezentarea unui Proiect matur in vederea asigurarii finantarii.
Prestatorul va presta, va descrie si va prezenta serviciile descrise in capitolele de mai jos, n conformitate cu
prevederile HG 28/2008, cerintelor din prezentul caiet de sarcini, cu respectarea legislatiei si reglementarilor
tehnice curente in vigoare si in baza aplicarii unor metodologii relevante, bazate pe cele mai bune practici
nationale si internationale de elaborare a studiilor de fezabilitate, in domeniul transporturilor, respectiv al
autostrazilor.
Prestatorul va realiza serviciile solicitate la un nivel cantitativ si calitativ care sa asigure atingerea unui grad de
incredere ridicat cu privire la: traseul optim recomandat, viabilitatea si calitatea solutiilor tehnice si a
structurilor definite, nivelul costurilor de investitie estimate ale Proiectului, etc. in vederea maximizarii sanselor
Beneficiarului pentru implementarea constructiei Proiectului , astfel incat acesta sa se incadreze in costurile
estimate, in graficul de realizare preconizat si in parametrii optimi de calitate specificati.
Prestatorul va fi responsabil pentru identificarea, analiza, ierarhizarea, cuantificarea si propunerea masurilor
pentru eliminarea/minimizarea/controlul/alocarea riscurilor Proiectului in baza principiilor, standardelor,
metodologiilor si procedurilor specifice si recunoscute ale managementului riscurilor proiectelor in sectorul
autostrazilor.
Desfasurarea serviciilor si lucrarilor in vederea elaborarii studiului de fezabilitate vor avea la baza legislatia si
toate reglementarile tehnice in vigoare romane si europene (standardele nationale si europene, normativele
specifice, eurocodurile, etc.).
Prestatorul va realiza orice alte sarcini necesare asa cum sunt ele instructate de Beneficiar sau de alte autoritati
centrale sau locale, afectate sau implicate in realizarea serviciilor solicitate pentru revizuirea/actualizarea
studiului de fezabilitate, si a serviciilor de asistenta solicitate in acest caiet de sarcini.
Prestatorul va purta intreaga responsabilitate pentru indeplinirea corecta si de calitate a cerintelor descrise in
prezentul caiet de sarcini.
Prestatorul va fi responsabil pentru asigurarea resurselor aditionale (daca sunt necesare in vederea indeplinirii
scopului Proiectului), fara a solicita alte costuri suplimentare, Beneficiarului.
Prestatorul va fi responsabil de tratarea necorespunzatoare a riscurilor descrise in capitolul Ipoteze si riscuri
si va suporta consecintele ce decurg din aceasta.

13

Studiul de Fezabilitate elaborat de Prestator va sta la baza elaborarii Documentatiei de atribuire pentru
contractul de executie lucrari.
4.1.2. Sumarul serviciilor
Sumarul activitilor, investigatiilor, serviciilor de proiectare, analizelor, evaluarilor, studiilor, etc pe care
Prestatorul le va presta si realiza, in vederea elaborarii studiului de fezabilitate, vor include, dar nu se vor
rezuma la urmatoarele servicii prezentate in cuprinsul de mai jos si care sunt descrise in cele ce urmeaza.

ANALIZA LEGISLATIEI SI A REGLEMENTARILOR IN VIGOARE


STUDIUL DE TRAFIC
STUDIUL PRIVIND ALTERNATIVE DE TRASEU
INVESTIGATII DE TEREN
Studii hidrologice i hidraulice detaliate
Studii geotehnice detaliate Anexa 1
Studii topografice detaliate
Studiul arheologic - Anexa 2
Alte investigatii de sol si materiale
Identificarea proprietarilor, a suprafetelor de teren afectate si raportul de evaluare a acestora.
Identificarea utilitatilor publice
Studiul pedologic

ACTIVITATI DE PROIECTARE
Lucrri de drum, noduri rutiere,
Lucrri de poduri/pasaje, podete si ziduri de sprijin
Consolidri, terasamente si lucrari hidrotehnice
Lucrari de tuneluri
Conectarea reelei locale de drumuri
Dotri autostrad
Siguranta circulatiei rutiere
Planul de operare si ntretinere

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


Raportul privind impactul asupra mediului(RIM)
Studiul de Evaluare Adecvata (SEA)
Alte studii de specialitate (S.Sp.M)
Planul de management de mediu (PMM)

ANALIZA COST-BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR


AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI
ASISTENTA BENEFICIARULUI IN SUSTINEREA APLICATIEI DE FINANTARE
PREGATIREA DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE

14

4.1.3. Descrierea serviciilor


4.1.3.1. ANALIZA LEGISLATIEI SI A REGLEMENTARILOR IN VIGOARE
Prestatorul va face inventarul si va analiza legislatia in domeniu si reglementarile tehnice in vigoare, romane si
europene (standarde, normative, ghiduri, etc.) in vederea desfasurarii serviciilor si lucrarilor solicitate, conform
caietului de sarcini.
In cazul in care exista neclaritati cu privire la aplicarea legislatiei si a reglementarilor tehnice relevante,
Prestatorul va cere clarificari si instructiuni de la Beneficiar, in timp util pentru realizarea cu succes a serviciilor
si lucrarilor solicitate si in termenul prevazut.
Reglementarile tehnice pot fi consultate la adresele: www.asro.ro; www.mdrap.ro; www.cnadnr.ro.
4.1.3.2. STUDIUL DE TRAFIC
Scop si obiective
Scopul studiilor de trafic este estimarea efectelor produse de lucrarile de reabilitare a drumurilor nationale, de
implementarea a infrastructurilor noi (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale, variante ocolitoare, etc.), a
masurilor de politica de transport si a oricaror interventii prin care se modifica structura si capacitatea portanta
si de circulatie pe reteaua de drumuri din Romania.
Studiile de trafic vor fi intocmite la un nivel de detaliere suficient de ridicat pentru a permite dimensionarea
intersectiilor prevazute, care ar urma sa asigure legatura cu reteaua existenta de drumuri.
Prestatorul va estima efectul asupra cererii de mobilitate si a fluxurilor de trafic aferente, diferentiate pe tip de
vehicul si combinatii ale acestora, pe o perioada de perspectiva de 30 de ani de la implementarea Proiectului.
Prestatorul va efectua, studii cu privire la timpii de calatorie (in minute), durata deplasarii prin oras in conditii
de trafic urban/restrictii rutiere si durata deplasarii dupa executia Proiectului.
Prestatorul va estima viteza de deplasare (pe tipuri de vehicule) inainte si dupa implementarea Proiectului.
Prestatorul va identifica intensitatea traficului la ora de varf pe reteaua existenta pentru principalele perechi
anchete O-D (origine destinatie).
Retea si zonificare
Prestatorul va defini sistemul de zonificare care va contine zonele detaliate la nivel de localitate pentru aria
studiului. Astfel, aria studiului (care va fi definita impreuna cu Beneficiarul in functie de sectorul de drum aflat
in studiu) va fi constituita la nivelul celor circa 3.200 zone detaliate stabilite de CNADNR si aria de influenta la
minim nivelul de 190 zone pentru Romnia.
Prestatorul va identifica si va stabili reeaua de transport relevanta pentru Proiect prin indicarea drumurilor
judetene si a conectorilor aferenti zonificarii detaliate aferente Proiectului.
Prestatorul va lua in calcul (conform scenariilor pesimist,optimist si cel mai probabil) in revizuirea/actualizarea
studiului de trafic, si alte proiectele ce vor fi implementate in zona de incidenta a autostrazii.
Situatia actuala

15

Datele de trafic sunt disponibile la CNADNR/ CESTRIN pentru Recensamantul de Trafic din 2010 pentru
intreaga retea nationala de drumuri si autostrazi. Daca la momentul elaborarii studiului de trafic vor fi
disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul
Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic.
Datele prezentate se vor defalca intre traficul national, international si de tranzit, si tipuri de vehicule conform
clasificarii CNADNR/CESTRIN
Prestatorul va realiza un studiu de trafic detaliat conform prevederilor caietului de sarcini pentru varianta de
traseu considerata fezabila. Pentru cele doua variante de traseu, Prestatorul va prezenta o prognoza de trafic pe
o perioada de 30 de ani, aceste date trebuind sa se regaseasca si in analiza multicriteriala.
Prestatorul va efectua analiza stadiului actual al starii tehnice a infrastructurii rutiere existente, atat asupra
retelei de drumuri din zona studiata cat si a traseului din mediul urban studiat, si va prezenta informatii cu
privire la planeitate, rugozitate, capacitate portanta, indice de degradare.
Prestatorul va efectua recensaminte de trafic proprii si anchete origine destinatie proprii, pe tipuri de categorii
de autovehicule conform clasificarii CNADNR/CESTRIN (autoturisme;microbuze; autobuze; camionete;
camioane cu 2 osii; camioane cu 3 sau 4 osii; camioane cu 5 osii si peste 5 osii) cu scopul de a permite
colectarea de date detaliate exprimate in vehicul etalon si fizic cu privire la cererea de mobilitate si traficul pe
reteaua de drumuri nationale si judetene care se regasesc pe coridorul de transport definit de catre Proiectul
aflat in studiu, in scopul actualizarii anului de baza a matricilor origine-destinatie (pentru sistemul de zonificare
stabilit anterior pentru proiect).
Prestatorul si Beneficiarul vor agrea si actualiza perioadele in care se vor efectua recensamintele de trafic ,
anchetele O-D, cat si modalitatile de efectuare ale acestora si propunerile privind metodologia si le vor prevede
in Raportului de inceput ca document descris in capitolul Rapoarte din prezentul caiet de sarcini
Recensamintele de trafic se vor efectua intr-o perioada de o saptamana, inclusiv zilele nelucratoare, in sectiuni
relevante (noduri de descarcare a traficului: nu numai drumuri nationale/autostrazi ci si drumurile
judetene/locale) pentru evaluarea nivelelor de trafic pe sectiuni importante (pe ambele directii de circulatie a
traficului).
Studii de generare si distributie a deplasarilor de marfa si persoane
Prestatorul va actualiza si detalia modelul de transport pentru anul de baza si pentru coridorul de transport aflat
in studiu: matricile O-D pe tipuri de vehicule, zonificare si reea de transport. Se va prezenta o comparatie intre
matricea O-D, cea mai recenta realizata de CESTRIN, si cea rezultata in urma actualizarilor efectuate cu
ajutorul noilor recensaminte si anchete O-D. Matricile O-D finale pentru anul de baza vor fi realizate si
prezentate la nivelul sistemului de zonificare detaliat pentru traseul recomandat.
Prognozele de cerere de mobilitate vor fi realizate cu ajutorul modelului de transport, pe baza prognozelor
factorilor de generare si atragere a deplasarilor de persoane si marfa, la nivel de zona de trafic (unitate
teritoriala care genereaza/atrage trafic). In acest sens, se vor considera cele mai recente previziuni socioeconomice elaborate de catre Comisia Nationala de Prognoza si, informatii din alte surse relevante.
Va fi dezvoltat o prognoz detaliat a cererii de mobilitate matrici O-D pentru persoane si marfa pe tipuri de
autovehicule pentru trei scenarii de dezvoltare socio-economica (ridicat, medie si joas) pentru o perioad de
perspectiva 30 de ani. Se va lua de asemenea in considerare evolutia gradului de incarcare a diferitelor categorii
de autovehicule de transport marfa (in tone/autovehicul).

16

Prestatorul va efectua prognoza de trafic in baza careia se va elabora Analiza Cost-Beneficiu si va recomanda
si tipul de structura rutiera conform prevederilor Ordinelor MT nr. 45 si nr. 46/1998.
Prestatorul la elaborarea prognozelor de trafic va include deasemenea compozitia traficului generat: indus, atras
si de dezvoltare, si va analiza senzitivitatea fluxurilor de trafic prognozate la deviatia anumitor variabile critice:
elasticitatea cererii de calatorie corespunzatoare variatiei timpilor si costurilor de transport, nivelurilor de
congestionare ale modurilor concurente, strategiilor modurilor de transport concurente.
Prestatorul, la revizuirea/actualizarea studiului de trafic va include perspectivele si ipotezele de dezvoltare a
retelei rutiere din Romania privind deschiderea / reabilitarea unor drumuri din aria de influenta a Proiectului, in
functie de informatiile solicitate si puse la dispozitie de CNADNR si de Autoritatile locale din zona proiectului
pana la data elaborarii Raportului de inceput.
Prestatorul va planifica si realiza studii ale sarcinii pe osie n conformitate cu normativul AND 584/2012 pentru
a determina Factorii de Echivalent a Vehiculelor si modele de suprancrcare, n vederea calculrii mpreun
cu datele de trafic, a rezistentei sistemului rutier.
Prezentare rezultate
Prestatorul, in cadrul concluziilor Studiului de Trafic va recomanda scenariul cel mai probabil de prognoza a
traficului in baza caruia se va realiza, de catre acesta, Analiza Cost-Beneficiu.
Concluziile si metodologiile studiului de trafic vor include dar nu se vor rezuma la:
1. Prezentarea conceptului studiului si a modului de lucru/abordrii;
2. Prezentarea modului de culegere a datelor suplimentare (recensminte de trafic si anchete O-D) si a
rezultatelor acestora;
3. Prezentarea reelei de transport utilizate si a atributelor acesteia;
4. Prezentarea (referine la) modelului de transport utilizat;
5. Prezentarea scenariilor in detaliu, pe componentele enumerate mai sus: socio-economice, de
infrastructura, de politici de transport;
6. Prezentarea matricilor O-D agreate pentru coridorul aflat in studiu, la nivel detaliat (pe tip de vehicule, pe
tip de utilizatori, pentru situaia actuala si cea de perspectiva pe scenarii);
7. Prezentarea efectelor implementrii Proiectului, prin estimarea efectelor asupra: timpului de calatorie pe
categorii de utilizatori; de prezentat timpul in minute de calatorie; viteza de deplasare inainte si dupa
implementarea Proiectului, accesibilitatii, consumului de combustibil,emisiilor poluante, ca si: NOx, CO, CO2,
HC, PM-10
8. Prezentarea fluxurilor de trafic afectate pe reea grafic si tabelar, in vehicule fizice si etalon, pe tipuri de
vehicule si in total;
9. Precizarea soft-ului de planificare transport utilizat.
4.1.3.3. STUDIUL PRIVIND ALTERNATIVELE DE TRASEU

Studiul privind variantele de traseu, pregtit ca parte a Studiului de Fezabilitate existent, a fost n principal
fundamentat n baza a dou studii de pre-fezabilitate, elaborate pentru sectorul Piteti Curtea de Arge
Cornetu n anul 1994 i Cornetu - Sibiu din 1997. Aceste studii au fost preluate i dezvoltate n cadrul Studiului

17

de Fezabilitate existent finalizat n anul 2008. Studiul existent al variantelor de traseu prezentat ca parte a
Studiului de Fezabilitate din anul 2008, nu include:
-

Studierea posibilitii mbuntirii legturilor cu Rmnicu Vlcea


Legtura ntre varianta de ocolire recent construit a oraului Sibiu i traseul autostrzii
propuse Sibiu Piteti.

Etapa de studiu a variantelor de traseu, va trebui concentrat pe cel puin dou alternative de traseu pentru
ntregul traseu al autostrzii Sibiu-Piteti, pentru a identifica opiunea cea mai avantajoas din punct de vedere
tehnico-economic.
Investigarea detaliat a diferitelor variante de traseu (coridoare) pentru viitoarea autostrad Sibiu Piteti a fost
realizat n cadrul Studiului de Fezabilitate existent. Se tie c topografia existent reprezint o constrngere
important de-a lungul traseului studiat, aspect care a determinat n mare masur selecia coridorului preferat,
ce a fost aprobat, prin decizia nr.2968 din 18.12.2007, de ctre CTE CNADNR.
Prestatorul va efectua un studiu pentru identificarea variantelor de traseu posibile si va recomanda varianta de
traseu optima.
Prestatorul va verifica cu Autoritatile locale si va elabora documentele si va obtine avizele necesare, astfel incat
sa nu existe nici un impediment in implementarea Proiectului in baza variantei optime selectate.
Prestatorul va prezenta si va analiza cel putin doua alternative de traseu posibile, care vor fi insotite de harti si
fotografii ale terenului si vor fi caracterizate din punct de vedere al impactului tehnic, economico-social, trafic,
mediu, etc.
Pentru variantele de traseu studiate si analizate se vor prezenta criteriile care au stat la baza alegerii acestora si a
variantei de traseu optim (in cadrul analizei multicriteriale).
Prestatorul va prezenta si Autoritatilor Locale alternativele de traseu analizate, in scopul evitarii obstructionarii
dezvoltarii programelor locale, cu precadere a acelora care sunt incluse in Planurile de Amenajare teritoriale
aprobate, precum si corelarea cu aceste programe.
Prestatorul va justifica acceptarea sau respingerea unor alternative in baza urmatoarelor aspecte principale, fara
a se limita la acestea:

lista cuprinztoare si clar a restrictiilor (teren, geologie, mediu inclusiv situri Natura 2000,
habitate, arheologie, infrastructur, utiliti publice sau alte construcii existente, impact socioeconomic, schimbri climatice, siguranta inclusiv operare si ntretinere);

evaluarea traficului rutier pentru fiecare varianta propusa si lista cuprinzand datele tehnice, de
trafic, economice, actualizate.

analiza cost-beneficiu robusta si analiza multicriterial care vor furniza o baz solid pentru
selectarea variantei recomandabila de traseu. Cerintele pentru analiza cost beneficiu si
evaluarea multicriterial sunt prezentate in prezentul Caiet de Sarcini;

Variantele de traseu identificate, impreuna cu recomandarea Prestatorului in ceea ce priveste varianta de traseu
optima, vor fi comunicate Beneficiarului pentru aprobarea in sedinta CTE al Beneficiarului.
Analiz multicriterial (AMC) va fi pusa la dispozitia Beneficiarului si JASPERS pentru revizie si comentarii.

18

Prestatorul va avea obligatia de a actualiza toate documentele relevante pentru a include observatiile primite.
Analiza multicriteriala a alternativelor de traseu studiate se va realiza pe baza recomandarilor din Guide to
Cost-Benefit Analysis of Investment Projects elaborat de Directorate General Regional Policy.
Analiza multicriteriala initiala va fi elaborata pentru o serie de optiuni considerand criteriile tehnice, de mediu,
economice, financiare , sociale si politice, criterii ce trebuie agreate cu Beneficiarul.
Aceasta analiza va conduce la selectarea optiunilor de traseu alternative preferate, optiuni ce vor fi ulterior
aprofundate in cadrul studiului de fezabilitate.
Prestatorul va realiza o evaluare calitativ a fiecrui criteriu avut n vedere n analiza multi-criterial initial,
bazndu-se pe evaluri si analize realizate ca parte a studiului.
O analiz multicriterial detaliat va fi realizat pentru optiunile de traseu selectate anterior, aceasta conducnd
n final la selectarea unei singure optiuni. Prestatorul va agrea cu Clientul criteriile utilizate pentru analiza
multicriterial detaliat.
Prestatorul va realiza o evaluare calitativ si cantitativ (daca este posibil) pentru fiecare dintre criteriile avute
n vedere n cadrul analizei multicriteriale detaliate, bazndu-se pe evaluri si analize realizate ca parte a
studiului.
Importanta atribuit fiecrui factor si criteriu avut n vedere n analiza multicriterial va fi agreat cu
Beneficiarul.
n cadrul analizei multicriteriale, Prestatorul va descrie n ce msur fiecare optiune de investitie va atinge
obiectivele Proiectului si va tine cont si comenta n conformitate cu aceasta, fezabilitatea implementrii
optiunilor de investitie, acordnd important urmtoarelor aspecte, fara a se limita la:

Simplitatea implementari optiunilor

Dac exist tehnici inovative implicate si care sunt riscurile asociate acestora

Dac exist orice alti factori care ar putea duce la costuri operationale majore peste durata de viata a
optiunii

Dac costul de investitie al optiunii poate fi fundamentat si dac costurile de operare sau ntretinere
actuale pot fi acoperite

Ct de acceptabil este optiunea pentru public si prtile interesate.

Sumarul al sarcinilor pe care Prestatorul va urma s le finalizeze n cadrul studiului de trafic, a analizei cost beneficiu i a analizei multicriteriale sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Etapa 1
Etapa

Tipul de
sarcin

Etapa 2

Etapa 3

Analiza unei game largi de Analiza optiunilor selectate Analiza traseului final
optiuni
n urma Etapei 1
-Varianta sumar a studiului de - Studiu detaliat de trafic
trafic
- Analiza multi-criterial
-Analiza
constrngerilor
de

19

- Studiu detaliat de
trafic
-Analiza economic

traseu

- Analiza economic

-Analiza multicriterial

-Analiza financiar
-Analiza de senzitivitate
si analiza riscurilor

4.1.3.4. INVESTIGATII DE TEREN


La baza analizei si fundamentarii selectiei alternativelor/optiunilor de traseu potentiale vor sta si investigatiile
de teren preliminare si/sau detaliate acolo unde este necesar.
Prestatorul va fundamenta, documenta si prezenta Beneficiarului, metodologiile utilizate si selectate in
efectuarea investigatiilor de teren precum si a nivelului acestor investigatii (preliminar sau detaliat).
Pentru varianta optima recomandata de catre Prestator si avizata de Beneficiar se vor realiza investigatii de
teren detaliate, care sa asigure un grad de incredere ridicat asupra viabilitatii traseului optim recomandat,
solutiilor tehnice si structurilor definite in cadrul Studiului de Fezabilitate, in vederea minimizarii si/sau
eliminarii riscurilor de teren aferente (geotehnice, arheologice, hidrologice, topografice, utilitati, etc).
Beneficiarul atentioneaza viitorul Prestator asupra seriozitatii si profesionalismului cu care isi va indeplini
sarcinile privind aceste investigatii de teren, ce ii revin asa cum sunt ele descrise in prezentul caiet de sarcini cat
si in legislatia si reglementarile tehnice relevante, in vigoare.
Studiul hidraulic si hidrologic
Studiul hidraulic va contine calculele hidraulice, iar rezultatele acestora vor determina dimensionarea hidraulica
a podurilor si lucrarilor hidrotehnice, de aparare, stabilizare a albiilor etc.
Studiul hidrologic are ca scop determinarea regimurilor de scurgere a cursurilor de apa intersectate de
autostrada si sau de-a lungul autostrazii.
Prestatorul va prezenta documentatia si rezultatele studiului hidraulic si hidrologic la Institutul National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor si Apelor Romane pentru obtinerea avizului de Gospodarire a Apelor
Determinarea debitelor maxime de pe suprafete sub 10km se poate face de catre prestator, cu respectarea
instructiunilor de calcul si legislatiei in vigoare.
Pentru cursurile de apa cadastrate determinarea debitelor maxime cu asigurarile conforme legislatiei in vigoare
se face sau se verifica de Apele Romane Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor.
Prestatorul va realiza un studiu al datelor disponibile cu privire la bazinele hidrografice din zona, statistici de
ploi astfel incat sa evalueze zonele de captare si parametrii hidraulici pentru toate prevederile existente si
propuse de scurgere.
Prestatorul va colecta informatii cu privire la nivelul inalt de inundatii, nivelul scazut al apei, viteza de
scurgere, etc., din inregistrarile disponibile anterioare, cercetarile locale si semnele vizibile, daca exista, cu
privire la componentele structurale si terasamente.

20

Studii geotehnice detaliate


Investigatiile geotehnice vor fi realizate in vederea stabilirii exigentelor proiectarii pentru structurile majore si a
parametrilor de dimensionare a solutiilor tehnice si structurilor, avandu-se in vedere o caracterizare geologica a
solului cu un grad de incredere ridicat asupra viabilitatii traseului optim recomandat, solutiilor tehnice si
structurilor definite in cadrul Studiului de Fezabilitate, in vederea eliminarii riscurilor geotehnice aferente.
Investigatiile geotehnice vor include: foraje, sondaje, gropi de proba si esantionare conform standardelor in
vigoare si cerintelor din Anexa 1.
Laboratorul, investigatiile si testele in situ, necesare pentru caracterizarea geotehnica si geo-mecanica, vor fi
efectuate pentru determinarea:
-

caracteristicilor fizice si mecanice ale solului sau rocii; (duritate, deformare etc.)

caracteristicilor hidrogeologice ale solului sau rocii (nivelul piezometric, permeabilitatea, presiunea
apei etc).
La realizarea investigatiilor geotehnice, Prestatorul va respecta normele din Romania: Standarde, Normative,
Eurocoduri, conform Listei de reglementari din Anexa 1.
Studiul geotehnic va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul Af. care va fi agreat de Beneficiar si
va avea continutul minim cadru conform Anexei 1.
Studii topografice detaliate
Prestatorul va intreprinde investigatiile necesare pentru determinarea alternativelor de traseu si va face
investigatii detaliate ale traseului recomandat ca fiind optim pe baza planurilor ortofotogrametrice.
Alternativele de traseu propuse pentru Proiect, vor fi identificate prin intermediul investigatiilor in teren si
hartilor existente, iar fotografierea aeriana va fi planificata in concordanta cu acestea.
Specificatiile pentru pregatirea fotogramelor vor fi elaborate de catre Prestator, si vor avea in vedere
urmatoarele cerinte minime:

Scara imaginii 1:25 000 cu pixelii imaginii de m;

Precizia verticala de 85 cm pe puncte bine definite;

Pregatirea Modelului Digital de Teren (MDT) care cuprinde o combinatie de puncte si linii care va
permite generarea liniilor de contur de 1-2 m nivel de precizie in functie de tipul de teren si vegetatie.
Se solicita realizarea fotogrametriei, iar fotogramele rezultate si MDT sa fie folosite ca suport pentru
investigatiile preliminare ale traseului orizontal si vertical, incluzand evaluarea cantitatii de terasamente, intr-un
sistem CAD potrivit. Fotogramele vor fi folosite in continuare folosite ca suport pentru consultatiile publice
pentru a prezenta solutia preferata.
Prestatorul va realiza studiile topografice detaliate in baza sistemului STEREO 70 pentru planimetrie si in
Sistem MAREA NEAGRA 75 pentru altimetrie vizate de OCPI, doar pentru varianta de traseu optima
recomandata. In urma analizei, Beneficiarul va aviza solutia recomandata.

21

Studiul arheologic
Prestatorul va fi responsabil pentru planificarea si realizarea investigatiilor arheologice. Prestatorul va respecta
prevederile din: Legea nr. 378/2001 (legea de adoptare de ctre Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr.
462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000, O.M.C.C. nr. 2392/2004, Ordinul comun MCPN-MTI
653/2010) pentru instituirea Programului national de cercetare arheologica "Autostrada" si OMCPN nr.
2562/4.10.2010.
Conform lucrrilor de investigatii arheologice planificate si executate, Prestatorul va intocmi studiul arheologic
conform cu continutul minim cadru precizat in Anexa 2.
Alte Investigaii de Sol si Materiale
Prestatorul va efectua o investigatie complet a naturii terenului si a materialelor, inclusiv probe si teste de
laborator, va estima cantittile de materiale disponibile, n conformitate cu practica international. Prestatorul
va stabili sursele potentiale de materiale de constructie, distanta de transport fat de amplasamentul organizrii
de santier i de asemenea posibilele trasee pentru transportul acestora.
Activittile care vor fi efectuate de ctre Prestator, vor include dar nu se vor limita la:

Identificarea surselor de materiale, inclusiv gropi de mprumut, distante de transport si includerea a ct


mai multor informatii privind calitatea si cantitatea materialelor care pot fi oferite de fiecare surs de furnizare.
In baza practicii nationale se vor indica surse de materiale potentiale si adecvate pentru care guvernul roman
detine deja drept de exploatare. Recomandarile pentru sursele de materiale de constructie optime se vor
propune si discuta impreuna cu CNADNR si abordarea agreata.

Identificarea si evitarea oricrei surse de materiale care ar putea fi afectat de orice restriciile impuse
de autoritile competente (de exemplu Agenia de Mediu, Agenia Naional pentru Resursele Minerale, etc.);

Identificarea potentialei necesitti de a nltura posibile contaminari cu materialele necorespunztoare


si/sau periculoase precum si estimarea cantittilor pentru fiecare categorie. Identificarea locatiilor potrivite
pentru depozitarea materialelor necorespunztoare sau periculoase i a msurilor pentru restabilirea condiiilor
iniiale ale acestor locaii si dac este cazul includerea unor astfel de zone n terenul care urmeaz s fie
achizitionat pentru proiect;

Identificarea posibilelor locatii, pentru organizrile de santier viitoare, spaiile de producie, etc.,
acordand o atentie sporit pentru aspectele de mediu;

Identificarea aspectelor de sntate si securitate legate de activitatea de proiectare, prin indicarea


specific a riscurilor. Aceste riscuri, pot include excavrile la adncime, impactul asupra retelei existente de
utilitti publice, manevrarea materialelor periculoase sau contaminate rezultate din excavri, etc. Activittile
vor include ntocmirea unei evaluri de risc si a unui plan de management al riscurilor care va avea ca scop
identificarea riscurilor cheie de proiectare si de executie.
Studii privind ocuparea terenurilor
Prestatorul va realiza urmatoarele activitati dar care nu se vor limita la acestea:

Obinerea de informaii / date (achiziia coordonatelor STEREO 1970) i planuri cadastrale de la


O.C.P.I/A.N.C.P.I.;

22


Intocmirea planului cu amplasamentul lucrrii prin suprapunerea ridicarii topografice, a solutiei tehnice
si a planurilor parcelare avizate de catre O.C.P.I. sau, dupa caz, aflate in evidentele acestuia si marcarea pe plan
a imobilelor expropriabile;

Avizarea coridorului de expropriere al lucrrii de ctre O.C.P.I./A.N.C.P.I.;

Intocmirea listelor cu titularii dreptului de proprietate sau a altor titulari de drepturi reale, ai imobilelor
care constituie coridorul de expropriere, identificati pe baza evidentelor de la A.N.C.P.I. si/sau ale unitatilor
administrativ teritoriale, care vor constitui anexa la raportul de evaluare si implicit la proiectul de Hotarare de
Guvern;

Listele cu imobilele afectate de traseul lucrarii, vor contine in mod obligatoriu urmatoarele date:
judetul, unitatea administrativ teritoriala, nume si prenume proprietar/detinator teren, date de identificare
proprietar/detinator teren (CNP, adresa domiciliu/resedinta), tarla, parcela, numar cadastral/numar topo/numar
carte funciara, suprafata totala, suprafata de expropriat, valoare despagubire in lei. Acestea vor fi insusite de
catre unitatea administrativ teritoriala sau ANCPI/OCPI prin stampila si semnatura;

Evaluarea proprietilor imobiliare, de catre un expert evaluator specializat.


Rapoartele de evaluare vor stabili valoarea despagubirii pentru fiecare imobil in parte conform prevederilor
Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii
unor obiective de interes national, judetean si local, publicata in Monitorul Oficial nr. 853 din 20 decembrie
2010, art. 5 si art. 11 alin. 7, 8 si 9 pentru imobilele afectate de realizarea lucrarilor de utilitate publica cu
modificarile si completarile ulterioare si art. 8 din HG nr. 53/2011 de aprobare a Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 255/2010.

Realizarea studiilor pedologice pentru toate suprafetele de teren afectata de Proiect in vederea scoaterii
din circuitul agricol.
Prestatorul va realiza si va prezenta:

Memoriul tehnic

Inventarul de coordonate realizat in sistemul STEREOGRAFIC 1970

Plan de situatie cu identificarea parcelelor pe categorii de folosinta si incadrare in intravilan/extravilan

Situatia ocuparilor de terenuri in functie de regimul juridic al acestuia (public/privat)

Situatia in coridorul de expropriere a zonei de siguranta conform OG nr. 43/1997 privind regimul
drumurilor.

Situatia includeri in coridorul de expropriere a lucrrilor propuse, inclusiv parcelele de teren afectate de
lucrarile de mutare si protejare a utilitatilor publice si parcelele pentru realizarea perdelelor forestiere de
protectie imobile afectate de lucrarile de amenajare peisagistic, refacerea conexiunilor la drumurile locale si
accesele la proprietti, drumuri de ntretinere si exploatare respectiv furnizarea de planuri detaliate cu informatii
privind proprietarii.

Studiile pedologice

Raportul de evaluare
Raportul de evaluare va fi utilizat pentru aprobarea Hotararii de Guvern privind expropierea pentru cauza de
utilitate publica necesara realizarii Proiectului.
In raportul de evaluare se va specifica ca evaluarea se face in baza Legea 255/2010, Capitolul III, art.5 si art.11.
Tabelele cu imobilele afectate de traseul lucrarii se vor prezenta distinct: proprietate privata si proprietate
publica, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, intravilan si extravilan.

23

Raportul de evaluare se va intocmi avandu-se in vedere expertizele intocmite si actualizate de camerele


notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Se mentioneaza ca potrivit Normelor metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 255/2010
privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national,
judetean si local, Art.8:
(1) Expertul evaluator specializat in evaluarea proprietatilor imobiliare, membru al Asociatiei Nationale a
Evaluatorilor din Romania, care va intocmi raportul de evaluare prevazut la art. 11 alin. (7) din lege, este
obligat sa se raporteze la expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin.
(5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Camerele notarilor publici vor pune la dispozitia expropriatorului expertizele prevazute la alin. (1).
(3) In aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (9) din lege, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania va
pune la dispozitia evaluatorului, la cerere, expertizele intocmite de camerele notarilor publici.
Identificarea Utilitilor Publice
Prestatorul va realiza verificarea amanuntita a retelelor de utilitati publice care vor fi afectate de lucrarile de
constructie a autostrazi atat pentru cele prevazute in Certificatul de Urbanism, cat si pentru celelalte utilitati
identificate ulterior, identificand titularii/detinatorii de utilitati care au retele amplasate in zona unde se vor
desfasura lucrarile de executie ale obiectivului si va transmite beneficiarului datele pentru a se realiza
notificarea detinatorilor de Utilitati pentru eliberarea amplasamentului conform Legii 255/2010 privind
exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Prestatorul va obtine avizele de principiu de la detinatorii de utilitati, pentru care va intocmi documentatiile
aferente, respectiv studii de solutie (coexistenta), avizul de principiu fiind emis pentru solutia de
relocare/protejare cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic. Documentatia va contine si
suprafetele de teren afectate de catre mutarea/protejarea retelelor de utilitati, care vor fi incluse in coridorul de
expropriere pentru lucrarile de infrastructura rutiera (autostrada).
Prestatorul va identifica toate suprafetele de teren afectate de utilitati si le va trece in coridorul de expropriere
astfel incat in executie sa se diminueze sansele aparitiei unor suprafete de teren suplimentare. Acolo unde
proprietarii de utilitati vor solicita un proiect de specialitate sau un studiu de coexistenta
Prestatorul va efectua aceste studii si este obligatoriu sa le estimeze si sa le prevada in oferta sa financiara,
rambursarea acestor cheltuieli nu cade in sarcina Beneficiarului daca se doveste ca nu au fost realizate, orice
cheltuiala legata de utilitati sau de obtinerea avizelor pentru utilitati cade in sarcina Prestatorului.

4.1.3.5. ACTIVITATI DE PROIECTARE


Prestatorul va respecta legislatia in domeniu si reglementarile tehnice in vigoare, romane si europene
(standarde, normative, ghiduri, etc.). Reglementarile tehnice pot fi consultate la adresele : www.asro.ro;
www.mdrap.ro ; www.cnadnr.ro.

24

Lucrri de drum
Viteza de proiectare pentru Proiect, va fi de 120 km/h, iar platforma va fi de 26,00 m ltime, conform
Normativului PD 162/2002. Pe sectoarele pe care conditiile de relief permit, se vor adopta elemente geometrice
corespunzatoare vitezei de proiectare de 140 km/h.
Neasigurarea pe anumite tronsoane a vitezei de proiectare de 120 km /h si a platformei de 26 m va fi
fundamentata tehnico-economic pe baza unei analize rationale a factorilor relevanti - de exemplu,
constrngerile identificate, problemele de constructie, impactul asupra mediului, costurile de investitie, timpul
de cltorie, sigurant, precum si cerintele normelor si standardelor adoptate n cadrul Proiectului.
Profilele transversale tip pentru alte categorii de drumuri vor fi corelate cu clasa tehnica a drumului respectiv si
vor fi prezentate de Prestator n cadrul Raportului de nceput.
Amenajarea si calculul lungimii sectoarelor cu benzi pentru vehicule lente vor fi n concordant cu cerintele
normativului PD 162-2002.
Prestatorul va realiza un studiu de trafic ce va clarifica necesitatea prevederii de benzi suplimentare. Pe baza
rezultatelor furnizate n cadrul Studiul de Trafic, proiectantul va considera si analiza urmtoarele optiuni
posibile:

Achizitia de teren necesar lrgirii ulterioare a platformei autostrzii;

Prevederea unei benzi suplimentare (band a treia) la poduri, viaducte si pasaje, in cazul in care benda a
treia ar deveni necesara intr-o perioada de timp mai mica de 10 ani de la anul intrarii in exploatare a autostrazii;

Lucrri de terasamente pentru a permite posibilitatea introducerii unei benzi suplimentare fie n
exterior, fie n interior prin lrgirea zonei mediane.
Pentru aceste optiuni, Prestatorul va pregti o analiz ce va include costuri pentru operare si ntretinere,
sigurant, impact asupra mediului si socio-economic, pentru a justifica solutia cea mai avantajoas din punct
de vedere tehnic si economic.
La proiectarea traseului autostrazii se vor adopta, de regula, elemente geometrice cat mai largi, elementele
limita fiind, pe cat posibil, evitate. In acest sens, se recomanda ca razele curbelor circulare ale traseului in plan
sa fie astfel alese incat deverul maxim corespunzator acestora sa nu depaseasca 5% (in special pe poduri,
viaducte si pasaje). Se recomanda, de asemea, ca declivitatea maxima sa nu depaseasca 4%, pentru a se evita
scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele.
Pentru reducerea riscului de acvaplanare, declivitatea minima nu va cobora sub 0,3%.
Regulile privind proiectarea complexa in spatiu a traseului autostrazii vor fi in concordanta cu cerintele
normativului PD 162-2002. Distanta minima de vizibilitate a suprafetei caii unidirectionale, pentru viteza de
proiectare de 120 km/h, va fi cea corespunzatoare asigurarii confortului optic, respectiv 375 m.
Inaltimea minima a rambleelor va fi de 1,50 m. Se vor stabilii solutii constructive pentru asigurarea scurgerii
apelor pluviale si pentru drenarea si evacuarea apelor subterane ce pot afecta corpul autostrazii (in special in
zone cu relief plat).
Se vor proiecta si perdele forestiere de protectie impotriva inzapezirii.
Noduri rutiere si intersectii cu drumurile publice clasificate

25

Proiectele privind amenajarea intersectiilor cu alte autostrazi si a nodurilor rutiere vor fi prezentate, analizate si
avizate in CTE CNADNR de siguranta rutiera in prezenta elaboratorului studiului de fezabilitate,
reprezentantilor DRDP si a Directiei Rutiere din cadrul IGPR, inaintea finalizarii celorlalte etape aferente
studiului de fezabilitate.
Se vor elabora studii de circulatie necesare justificarii tipurilor de amenajari proiectate in scopul identificarii
eventualelor probleme legate de capacitatea de circulatie a nodurilor si a intersectiilor, modul de reglementare
si dirijare a traficului rutier;
Planurile de situatie care se vor prezenta cu amenajarea nodurilor rutiere si intersectiilor, vor contine
obligatoriu coordonatele ridicarii topo, precum si obstacolele existente in zonele respective;
Proiectele cu amenajare a nodurilor si intersectiilor vor contine profile longitudinale in lungul autostrazii,
bretelelor si intersectiilor, precum si profile transversale in puncte caracteristice;
Prevederile Normativului PD 162-2002 privind amenajarea nodurilor rutiere nu vor fi interpretate ca limitative.
Prestatorul va analiza si solutii altenative optimizate aplicate frecvent in tarile europene. Proiectarea nodurilor
rutiere va evita sectiunile de triere, punctele de iesire de pe autostrada trebuind sa preceada pe cele de intrare. In
cazuri exceptionale, bine fundamentate, cand sectiunile de triere nu pot fi evitate, lungimile acestora se vor
calcula conform normativului PD 162-2002 pe baza coeficientilor de influenta K=1..2,2 (curbele I),
Viteza de proiectare pentru elementele geometrice ale nodurilor de tip A (dintre autostrazi) va fi de cel putin 80
km/h, iar cea pentru elementele geometrice ale nodurilor de tip B de cel putin 40 km/h.
La toate nodurile rutiere se va analiza posibilitatea largirii de perspectiva a autostrazii cu a treia banda.
Deschiderile pasajelor denivelate proiectate se vor corela cu platforma largita a autostrazii.
In cazul intersectiilor fara accese dintre autostrada si drumuri din alte clase, se va urmari ca, ori de cate ori
topografia locala permite, autostrada sa supratraverseze aceste drumuri cu pasaje cu o singura deschidere, pentru
reducerea suprafetelor de teren ocupate de aceste intersectii.
Se va urmari, pe cat posibil, reducerea numarului de astfel de intersectii prin gruparea traseelor mai multor drumuri
de clasa tehnica inferioara intr-o singura intersectie denivelata.
La amplasarea sensurilor giratorii se va avea in vedere sa se asigure o distanta fata de rampele pasajelor de cel
putin 100 m, masurata de la intrarea in sensul giratoriu.
Nodurile rutiere si intersectiile vor fi prevazute cu sistem de iluminat public, care se va realiza in conformitate cu
normativele si standardele in vigoare.
Se vor prezenta solutii alternative pentru iluminatul public, avand in vedere ca in prezent cheltuielile de
alimentare cu energie electrica sunt foarte mari .
Proiectele de amenajare a intersectiilor si a nodurilor se vor analiza si aviza in cadrul C.T.E.ului de siguranta
al C.N.A.D.N.R. S.A.
Se va asigura ltimea corespunztoare a acostamentului astfel nct s permit amplasarea stlpilor de iluminat
si a parapetilor. Stlpii de iluminat vor fi proiectati n spatele sistemelor de protectie pentru siguranta
circulatiei. Distanta ntre lisa parapetului de sigurant si stlpii de iluminat va respecta ltimea de lucru
specificat pentru parapetele de protectie.

26

Prestatorul va evalua posibilitatea de Proiectare a stlpilor de iluminat, fie n zona median fie n cadrul
acostamentelor. Prestatorul va face recomandri care s tin cont de costuri, sntate si securitate, ntretinere
etc.
Solutia aleas, pentru toate nodurile rutiere, va lua n considerare aspecte privind volumul de trafic, siguranta
traficului, vizibilitatea n intersectii, etc.
Toate nodurile rutiere precum si toate intersectiile vor include proiectul de semnalizare, marcaje si indicatoare
rutiere. Planurile vor fi nsotite de o copie a rapoartelor de analiz privind capacitatea de circulatie a
intersectiilor si vor fi predate ctre CNADNR si Politie, spre aprobare de ctre departamentul de sigurant
rutier.

Reintegrarea retelei de drumuri locale


Prestatorul va evalua impactul Proiectului asupra cilor existente de acces (drumuri, drumuri de acces, ci de
comunicatie pietonale, parcele de teren strbtute de traseul propus) si va propune drumuri de acces, structuri
(pasaje inferioare, pasaje superioare, pasarele pietonale sau podete) pentru reintegrarea cailor de comunicatie
existente. Aceasta poate include, dar nu se limiteaz la proiectarea de noi drumuri de acces de-a lungul
autostrzii care vor avea ca scop s restabileasc accesul la propriettile afectate si terenuri.
Interactiunea cu cile ferate
Prestatorul va evalua impactul Proiectului asupra retelei existente de ci ferate si va solicita aprobri de la
proprietarul/administatorul infrastructurii feroviare, pentru lucrrile care vor fi situate n vecintatea activelor
feroviare. n plus, Prestatorul va corela Proiectul cu orice proiecte viitoare de investitii n domeniul
infrastructurii feroviare.
Sistemul propus de scurgere a apelor
Sistemul de scurgere a apelor reprezint una din caracteristicile cele mai importante pentru durata de viat a
autostrazii si pentru asigurarea unei exploatri corespunztoare a acesteia n conditii de sigurant. Prin urmare,
Prestatorul Studiului de Fezabilitate va acorda importanta cuvenit proiectului privind sistemul de colectare i
scurgere a apelor.
Sistemul de scurgere a apelor va include:

Calcule hidraulice;

Analiza a dou optiuni de sisteme de scurgere a apelor: santuri/rigole respectiv canalizare. O analiz a
celei mai bune optiuni va fi prezentat de ctre Prestator si aceasta va include observatii privind siguranta,
costul de constructie, accesibilitatea i costurile de ntretinere si de exploatare precum si observatii privind
aspectele de mediu. O atenie special va fi acordat sistemului de colectare i evacuare a apelor n zona
tunelurilor;

Includerea unei tolerante pentru schimbarea global de clim prin cresterea intensittii precipitatiilor de
dimensionare cu 10%, dac aceast crestere nu este deja prins ca parte a debitelor care vor fi puse la dispozitie
de ctre Autorittile de Gospodrire a Apelor competente;

Analiza altor msuri care s aib ca scop reducerea volumului debitului apelor de suprafat care ajung
n sistemul de scurgere al autostrzii. Aceste msuri ar putea include santuri de gard sau lucrari similare pentru
deblee;

27


Propuneri pentru sistemul de scurgere a apelor n zona median a autostrzii, acolo unde se impune,
precum i pentru sistemul de scurgere a apelor n zona Spaiilor de Servicii, Centrelor de ntreinere i Operare
sau a altor faciliti ale autostrzii;

Proiectul de scurgere a apelor va prevede toate lucrrile i msurile necesare n acest scop, inclusiv cele
de evacuare a apelor ctre emisari, sau de colectare a acestora n bazine de retenie i evaporare, etc., innd
cont de aspectele de mediu sau de alte constrngeri existente.
Proiectare structur rutier
Structura rutier a drumului va fi proiectat conform HG 2139/2004- pentru aprobarea Catalogului privind
clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe si conform Normativului AND
584/2012.Sarcina pe osia standard va fi de 11.5 tone.
Prestatorul va evalua si prezenta cel putin doua optiuni de structur rutier.
Modelarea3D a Proiectului
Prestatorul va ntocmi modelarea 3D a Proiectului pentru autostrad precum si a drumurilor de acces, a spatiilor
de servicii, de odihn si a oricror alte elemente cuprinse n cadrul Proiectului.
Modelarea 3D are ca scop asigurarea unui nivel ridicat al preciziei privind suprafata de teren necesar a fi
achizitionat, lucrrile de art precum si zidurile de sprijin necesare. n unele cazuri modelarea 3D poate
conduce la clarificarea constructibilittii solutiilor propuse. Modelul de proiectare 3D va fi pus la dispozitia
CNADNR ntr-un format electronic editabil si agreat cu acesta.
Sisteme de protectie mpotriva nzpezirilor (avalanselor in zona de munte)
Un aspect important care trebuie luat n considerare se refer la asigurarea unor sisteme pentru protectia
autostrzii contra nzpezirilor si a avalanselor. La stabilirea prevederilor generale, Prestatorul va lua n
considerare orice date istorice privind regiunea, cu referire special la sectoarele actualei retele de drumuri care
este posibil sa fi fost supus blocajelor sau nchiderii datorate nzpezirilor sau avalanselor. Se recomand pe
ct posibil proiectarea unor taluze cu pant mic (n special pentru deblee), asigurndu-se astfel un spatiu
deschis pentru ntretinerea mai usoar, reducnd n acelasi timp riscul de nzpeziri.
Sisteme de protecie cu parazpezi, perdele forestiere sau soluii echivalente de protecie vor fi studiate si
propusa cea mai buna solutie de protectie pentru zona respectiva.
Prestatorul are obligatia de a stabili suprafetele pe care trebuie realizate perdele forestiere de protectie si
de a intocmi documentatiile de expropriere.
Prestatorul va prevedea lucrarile de amenajare peisagistica intr-un sub-capitol distinct, conform
prevederilor legale.
Poduri/pasaje/viaducte, podete si ziduri de sprijin
Proiectarea structurilor trebuie sa respecte prevederile si prescriptiile din EUROCODURI, CODURI si orice
alte standarde si normative aplicabile, in vigoare la data elaborarii proiectului.
Pentru podurile si podetele de sosea cu suprastructuri monolit si prefabricate se vor lua in considerare si
prevederile Normativului PD 165-2012.

28

Pentru fiecare amplasament in parte, studiul geotehnic va cuprinde cel putin indicatiile solicitate de prevederile
Normativului PD 165-2012.
Latimea podurilor, viaductelor si pasajelor autostrazii va fi de 12,00 m/cale unidirectionala. Distanta dintre axul
autostrazii si fata parapetului spre partea carosabila va fi de min. 1,50 m (aceasta valoare poate fi diferita in
cazul caile unidirectionale sunt proiectate denivelat). Racordarea in plan dintre pod si rampa va tine seama de
prevederile PD 162-2002.
Latimile pasajelor proiectate peste autostrada vor respecta sectiunile transversale tip corelate cu clasa tehnica a
drumului conform O.M.T. nr. 45/1998. Aceste pasaje vor traversa autostrada cu o deschidere care sa permita
dezvoltarea ulterioara la trei benzi de circulatie pe sens (fara pila in zona mediana). Inaltimea libera sub aceste
pasaje va fi de 5,50 m.
Pasajele pe autostrada care supratraverseaza drumuri de clasa inferioara vor asigura o inaltime a gabaritului de
5,00 m.
Pentru podurile mari sau in cazul podurilor cu mai mult de trei deschideri, se vor studia si prezenta cel putin
doua solutiile tehnice. Aceste solutii tehnice vor urmari minimizarea costurilor de intretinere si exploatare pe
intreaga durata de viata proiectata. Relevante in acest sens sunt considerate: reducerea discontinuitatilor la
nivelul caii prin reducerea numarului de rosturi de dilatatie, alcatuiri structurale ce nu necesita lucrari de
intretinere frecvente, asigurarea unui acces facil pentru inspectie (in special in cazul podurilor mari sau al celor
cu infrastructuri foarte inalte), etc.
Solutiile tehnice privind pasajele pe sau peste autostrada necesare pentru asigurarea trecerii animalelor vor fi
prezentate insotite de descrierea habitatului fragmentat de traseul autostrazii.
Proiectul trebuie s permit instalarea a minimum patru cabluri de comunicatie si dou cabluri pentru
electricitate, care vor fi amplasate din motive de protectie contra furturilor , in zona mediana.
Pentru fiecare pod, viaduct si pasaj prezenta in piesele scrise informatii privind alcatuirea structurala si
obstacolul traversat; latimea sectiunii transversale, distributia deschiderilor si lungimea totala a structurii;
prescriptiile de calcul utilizate pentru dimensionare, comportarea structurii la actiuni seismice de calcul;
alcatuirea caii pe pod; solutia tehnica proiectata pentru asigurarea scurgerii apelor de pe partea carosabila (in
special in cazul pasajelor) in conformitate cu cerintele de protectia mediului; descrierea sistemului de fundare, a
solutiilor tehnice aplicate pe zona de tranzitie pod-rampa, inaltimea elevatiilor infrastructurilor etc. In piesele
desenate se vor prezenta detalii constructive ale elementelor structurale descrise, insotite de dimensiuni. Pe
plansele cu dispozitiile generale se va prezenta atat stratificatia terenului de fundare, cat si nivelul apelor
corespunzatoare debitului cu asigurarea de 2%.
Lucrri de terasamente si consolidari
Prestatorul va ntocmi Proiectul astfel nct s asigure msuri corespunztoare pentru stabilitatea taluzelor si
pentru consolidarea terenului existent acolo unde este cazul. Proiectarea lucrrilor de terasamente va tine cont
de informatiile si recomandrile incluse n raportul privind investigatiile geotehnice.
Proiectarea lucrrilor de terasamente se va efectua n conformitate cu prevederile Eurocodurilor 7 si 8 si acolo
unde este cazul acestea vor fi completate de standardele relevante romne. Abordarea privind proiectarea
lucrrilor de terasamente inclusiv standardele aplicabile vor fi evidentiate de ctre Prestator n cadrul
Raportului de nceput.

29

Lucrri hidrotehnice
Ca urmare a ntocmirii studiului hidraulic si hidrologic, Prestatorul va propune msuri privind protectia
terasamentelor autostrzii n vecintatea rurilor existente si a torentilor. Aceste lucrri pot include dar nu se
vor limita la:
Pereere taluze;
Adoptarea de diverse tipuri de structuri de sprijin;
Lucrri de amenajare a albiei;
Amenajarea n trepte a torentilor;
Lucrri speciale la podete.
O atentie deosebit se va acorda minimizrii, n msura n care este posibil, a lucrrilor de reamenajare si
deviere a albiei rurilor. n acest sens Prestatorul va prezenta optiunile studiate n cadrul Proiectului.
Proiectare tuneluri inclusiv msuri de sigurant mpotriva incendiilor si echipamente de ventilatie
Obiective
Proiectarea tunelurilor la nivel de Studiu de Fezabilitate, inclusiv SIV, are ca scop finalizarea solutiilor
preliminare pentru fiecare tunel n asa fel nct s se poat decide faptul c:
Proiectul este viabil la nivel conceptual si respect standardele, nivelurile de serviciu si msurile
de sigurant corespunztoare;
Proiectul asigur date suficiente care s permit ntocmirea ulterioar a proiectului tehnic si a
detaliilor de executie;
Proiectul include informatii si desene suficiente care s permit estimarea de cost cu un grad de
incredere ridicat.
Normele si standardele de proiectare
Normele de proiectare pentru tuneluri si SIV vor fi propuse n cadrul Raportului de nceput n conformitate cu
standardele si normele tehnice corespunztoare.
Se impune ca standardul principal privind siguranta pentru tuneluri s fie Directiva European 2004/54/EC a
Parlamentului si Consiliului European privind Cerintele minime pentru tuneluri n reteaua rutier transEuropean.
Strategia privind ventilatia si msurile de sigurant in caz de incendii
In vederea stabilirii unei baze de proiectare pentru tuneluri si pentru sistemele aferente tunelurilor se va ntocmi
o strategie corespunztoare pentru SIV. Strategia va oferi, dar nu se va limita la urmtoarele informatii:
-

Sistem de ventilatie n conditii normale de exploatare;


Sistem de ventilatie n conditii de urgent;
Management n caz de accidente/avarieri vehicule;
Management n caz de incidente;
Evacuare de urgent;
Acces la serviciile de urgent.

30

Sisteme aferente tunelurilor


Studiul de Fezabilitate va stabili cerintele pentru sistemele aferente tunelurilor si va detalia modul de
implementare a strategiei SIV. Propunerile vor fi elaborate astfel nct s demonstreze fezabilitatea si
conformitatea cu standardele si nivelurile de serviciu si s ofere informatii cu privire la estimarea costurilor.
Cerinte structurale
Prestatorul va lua n considerare ca si minimum urmtoarele aspecte:
Pante maxime;
Ltime parte carosabil, benzi pentru vehicule lente, zone de stationare dup cum este cazul;
Alocare pentru zona pentru echipamente;
Trotuare de urgent;
Iesiri de urgent;
Conexiuni transversale ntre tuneluri pentru iesirea de urgent si accesul serviciilor de urgent;
Asigurarea posibilittii traversrii zonei mediane n zona fiecrui portal (interconexiuni ntre
sensurile de circulatie);
Colectarea, drenarea si nlturarea fluidelor inflamabile sau toxice n caz de accidente;
Rezistenta structurilor tunelului mpotriva incendiilor.
Sistemul de iluminat
-

Sistem de iluminat normal;


Sistem de iluminat n caz de urgent;
Sistem de iluminat n caz de evacuare.

Sistem de ventilatie
Ventilatie natural, dup cum este cazul;
Sisteme de ventilatie mecanic;
Impactul asupra mediului ca urmare a consumului sistemului de ventilatie din tuneluri n
conditii normale si de urgent.
Spatii de urgent n tuneluri
-

Distributia si locatia facilittilor pentru statiile de urgent din tuneluri;


Iesiri de urgent la suprafat sau corespondent ntre tuburile tunelului.

Aprovizionare cu apa
Sisteme fixe de stingere a incendiilor (SFSI)
-

Extinctoare si hidranti.
Justificare pentru SFSI;
Proiect preliminar pentru SFSI.

Centru de control n tunel


-

Cerinte/amplasamente pentru centru(e) de control n tunel;


Cerinte privind spatiul si facilitti pentru centru(e) de control n tunel.

31

Monitorizare
-

Video/monitorizare CCTV;
Sistem automat de detectie a incidentelor si/sau detectie a incendiilor.

Managementul n cazul nchiderii tunelului


-

Indicatoare de trafic si/sau bariere n apropierea tunelului si la intrrile n tunel;


Indicatoare de trafic n interioul tunelului.

Mijloace de comunicare
-

Dispozitive de retransmisie radio pentru serviciile de urgent;


Mesaje radio de urgent pentru utilizatorii din tunel;
Difuzoare n tuneluri si pasajele transversale etc.

Alimentare cu apa si energie n caz de urgent


-

Alimentare cu energie n conditii normale de activitate si n conditii de urgent;


Alimentare cu energie ca si surs de rezerv.

Rezistenta sistemelor mpotriva incendiilor


-

Rezistenta instalatiilor si echipamenetlor aferente tunelului n caz de incendiu;


ntretinere tunel;
Cerinte de ntretinere, strategie si propuneri de echipamente.

Proiectare tuneluri
Studiul de Fezabilitate va stabili forma corespunztoare a structurii tunelului pentru fiecare locatie lund n
considerare urmtoarele aspecte de proiectare, precum si alte aspecte care pot fi considerate necesare:

Geologia si hidrogeologia;

Prevederea de spatiu adecvat pentru SIV si sistemele tunelului;

Propuneri privind sistemul de scurgere a apelor;

Enumerarea si detalierea oricror lucrri temporare;

Msuri pentru situatii neprevzute pentru excavrile n tunel n zone cu rezistent sczut;

Proiectarea cptusirii permanente (structural) inclusiv durabilitate si consideratii seismice;

Proiectare portaluri (temporare si permanente);

Cerinte ntretinere;

Metode de constructie inclusiv organizri de santier si acces, estimarea volumului de excavri pentru
tunel;

Managementul excavatiilor;

Furnizare, transport si utilizare materiale explozive, inclusiv evalurile impactului produs de utilizarea
posibil a explozivilor;

Analizarea cerintelor pentru sprijiniri temporare.


Proiectul de tuneluri din cadrul Studiului de Fezabilitate va include un registru preliminar al riscurilor asociate
cu proiectarea si constructia tunelurilor.

32

Cerintele minime de siguranta in tuneluri sunt cele stabilite prin Legea 277/2007.

Dotrile autostrzii
Amplasarea spatiilor de servicii, a parcarilor, spatiilor de odihn si a centrelor de ntretinere si coordonare ale
autostrzii, vor fi analizate de ctre Prestator n vederea optimizrii. Se va avea n vedere n mod special
interfata cu celelalte lucrri (interactiunea cu tunelurile, podurile/pasajele si zidurile de sprijin) precum si
corespondenta cu locatiile facilittilor existente situate pe tronsoanele de autostrad adiacente. Distanta dintre
spatiile de odihn si/sau de servicii, precum si nivelul minim al facilittilor ce urmeaz a fi prevazute n aceste
spatii, este prezentat in Normativul privind proiectarea autostrazilor extraurbane PD 162-2002.
In functie de topografia terenului, parcarile si spatiile pentru servicii se vor amplasa perechi (stanga dreapta)
astfel incat sa nu fie necesara traversarea la nivel a cailor de circulatie. In mod exceptional se poate admite o
decalare a amplasamentelor de pe o parte fata de alta, cu o distanta ce nu poate fi mai mare de 2 km.
Centrele de intretinere vor fi amplasate astfel incat sa administreze maxim 30 km de autostrada.
Toate spatiile de parcare, de odihn, spatiile de servicii si centrele de ntretinere vor fi prevzute cu sistem de
iluminat public/panouri fotovoltaice. Sistemul de iluminat public se va asigura conform standardelor si
normativelor in vigoare.
Se vor analiza si prevederile propunerii de Directiv a Parlamentului si a Consiliului European privind
instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu termen final de negociere si aprobare in cadrul
Comisiei estimat in luna aprilie 2014, respectiv termen de transpunere la nivel national de 24 luni de la data
aprobarii acesteia.
Conform abordarii generale a Consiliului European, Documentul de Lucru nr. 17004/13, art. 11a), Statele
Membre trebuie sa asigure o infrastructura accesibila si disponibila pentru reincarcarea vehiculelor care
utilizeaza combustibili alternativi. Definirea unui numar de puncte de reincarcare accesibile se va face in
conformitate cu prevederile politicii de dezvoltare nationala. Se vor lua in considerare punctele de reincarcare
existente si accesibile utilizatorilor infrastructurii si vor decide identificarea si concentrarea eforturilor de
implementare a 1 sau 2 tipuri de surse de alimentare.
Pentru la spatiile de servicii,pentru parcarile de scurta durata si CIC-uri se va prevedea majorarea unghiului si
razei de acces pe breteaua de legatura.
Pentru amenajarea accesului la parcarile de scurta durata, spatiile de serviciii si CIC-uri, planurile de situatie
vor contine obligatoriu coordonatele ridicarii topo si eventualele obstacolele existente in zonele respective.
Proiectele privind amenajarea accesului la parcari, spatii de servicii si CIC-uri vor contine profilele
longitudinale in lungul autostrazii si profilele transversale in punctele caracteristice.
Sistemul de iluminat public se va realiza in conformitate cu normativele si standardele in vigoare.
Siguranta Circulatiei Rutiere
Proiecte de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare rutiere
Marcajul rutier se va realiza in conformitate cu prevederile SR 1848-4/2004 si se vor utiliza materiale avand la
baza vopsea in doi componenti sau termoplastic, cu grosime de 3000 microni, care au o durata de viata de
minimum 2 ani.

33

Indicatoarele rutiere se vor realiza in conformitate cu prevederile SR 1848-1,2,3/2011.


La achizitia parapetului se vor avea in vedere prevederile Normativului pentru sisteme de protectie pentru
siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi - AND 593, precum si a standardelor SR EN 1317/1-5.
Se va amplasa parapet pe toata lungimea autostrazii, atat pe zona mediana cat si pentru delimitarea partii
carosabile.
Pentru zona de urgenta a carei lungime este de 162 m, aflata in zona mediana, se va prevedea un tip de parapet
demontabil care sa asigure atat montarea cat si demontarea, in timp redus si in conditii de siguranta rutiera,
respectandu-se normele de siguranta la crash test.
In unghiurile generate intre bretele si partea carosabila se vor amplasa atenuatori de soc conform prevederilor SR
EN 1317-3/2011, care vor asigura amortizarea eventualelor socurilor provocate de impactul vehiculului cu
parapetele de protectie aflate in in zona de separare a fluxurilor de circulatie.
Semnalizarea rutiera de orientare in zona nodurilor rutiere se va amplasa pe console si portale.
Semnalizarea rutiera de orientare in zona nodurilor rutiere la intersectia dintre doua autostrazi se va amplasa pe
cate 3 portale pe fiecare sens de circulatie;
Proiectul de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare rutiere se va aproba in CTE restrans al
CNADNR.
Sistemul de comunicatii al autostrazii si sistemul inteligent de control al traficului
Studiul de Fezabilitate va include detalii referitoare la sistemele de comunicatii ale autostrzii. Ca un minim,
Prestatorul va propune:

Panouri cu mesaje variabile instalate n apropierea intersectiilor si tunelurilor;

Indicatoare tip matrice cu furnizarea de informatii reale despre trafic, vreme, senzori pentru numrarea,
cntrirea, clasificarea, estimarea vitezei vehiculelor, etc.;

Statii meteo dotate cu infrastructur necesar, senzori, etc;

Bucle de trafic ce vor fi ncastrate n stratul de uzur actionnd ca si contoare automatizate de trafic,
prevzute n general la 500 m n aproprierea nodurilor rutiere;

Echipamente cu circuit nchis pentru supravegherea traficului. Numrul de camere video va fi stabilit
de ctre Prestator n asa fel nct s acopere din punct de vedere al vizibilittii ntregul traseu al autostrzii
inclusiv nodurile rutiere;

Sistem automat de recunoastere a numerelor de nmatriculare;

Telefoane de urgent amplasate la o interdistant de 2.0 km, inclusiv detalii specifice pentru platforma
de acces n apropierea echipamentului;

Estimrile de costuri vor include preturile unitare utilizate;

Comunicatie radio inclusiv hrti de acoperire radio pentru traseu;

Desene specifice indicnd numrul conductelor necesare sistemului de comunicare al autostrzii. Ca o


conditie minim, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru
cabluri de energie electric. Proiectul va permite separarea fizic a celor dou tipuri de conducte, separare care
este necesar din motive de securitate si sntate. Proiectul va include cmine separate de vizitare pentru
tubulatura de comunicare respectiv energie electric;

Amplasamentul echipamentelor de comunicatii a autostrzii si sistemelor de trafic inteligent va fi


corelat cu alte lucrri propuse ca parte a Proiectului.

34

Amplasarea conductelor necesare cablurilor se va face in axa autostrazii, in banda mediana.

Prestatorul trebuie s se asigure c echipamentele de comunicare pentru autostrad sunt agreate de ctre
CNADNR, n scopul de a asigura compatibilitatea cu alte proiecte de autostrzi n curs de desfsurare.
CNADNR va clarifica dac se impun prevederi speciale cu privire la sistemul de taxare.
Evaluarea de impact asupra sigurantei rutiere auditul de siguranta rutiera.
Evaluarea de impact asupra siguranei rutiere este parte integrant a studiului de fezabilitate al unui proiect de
infrastructur rutier, care se construiete sau se modific substanial, se realizeaz potrivit prevederilor Legii
265/2008, privind auditul de siguranta rutiera, cu completarile si modificarile ulterioare.
Evaluarea de impact asupra siguranei rutiere presupune o analiz comparativ strategic a impactului asupra
gradului de siguran a reelei rutiere n cazul unui proiect al unei noi ci rutiere.
Auditul de siguran rutier presupune o verificare detaliat, tehnic i sistematic, independent, din punctul
de vedere al siguranei, a caracteristicilor de proiectare proprii unui proiect de infrastructur rutier n toate
etapele, de la planificare pn la nceputul exploatrii.
Evaluarea de impact asupra siguranei rutiere sau auditul de siguran rutier se realizeaz de un auditor sau de
o echip de auditori, dup caz, n funcie de complexitatea lucrrii.
Plan de ntretinere si de operare
Prestatorul va evalua optiunile de strategie privind ntretinerea pentru a asigura operarea optim pe termen lung
a infrastructurii rutiere n conditii de eficient economic ct mai bun.
Prestatorul va ntocmi optiunile posibile si va elabora o comparatie a optiunilor pe baza costurilor, riscurilor si
constrngerilor din teren.
Planul de ntretinere (considernd att operatiile de ntretinere curent ct si periodic pe o perioad de timp
mai mare de 30 de ani) va include, dar nu se va limita la:

Un plan de intretinere pentru autostrada care sa cuprinda utilaje si echipamente pentru intretinerea
curenta, periodica cat si in timpul iernii;

Identificarea locatiilor optime pentru centrele de coordonare si ntretinere;

Organizarea centrelor de ntretinere;

Identificarea operatiilor de ntretinere necesare, precum si frecventa acestora;

Costul investitiei initiale (faciliti ale centrelor, achizitie echipamente, utilaje, etc.);

Estimarea costului lucrrilor de ntretinere anuale pentru o perioad de circa 30 (treizeci) de ani.
Planul de ntretinere va prezenta cerintele definite pentru ntretinere pentru categoriile principale de lucrri, n
conformitate cu cele mai recente standarde si norme din Romnia.
4.1.3.6. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
RIM, SEA, S.Sp.M
Prestatorul are obligatia de a elabora Raportul privind impactul asupra mediului RIM, Studiul de Evaluare
Adecvata(SEA), alte studii de specialitate (S.SpM) necesare sau impuse de catre Autoritatile competente pentru
protectia mediului sau alte Autoritati implicate, cu parcurgerea tuturor etapelor procedurilor de mediu si
obtinerea efectiva a Acordului de Mediu precum si a tuturor documentelor de reglementare necesare.

35

Prestatorul este responsabil de parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu realizarea
etapelor procedurale conform legislatiei in vigoare cu eventualele modificari si completari ulterioare si la
cererea Autoritatilor competente de mediu va realiza Raportul privind Impactul asupra Mediului cu consultaii
publice si va obtine in numele CNANDR Acordul de Mediu, in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare,
din care se mentioneaza OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri de Legea nr.
265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare , HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Ordinul nr. 863/2002 al
Ministerului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, si Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea
Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra
ariilor naturale protejate de interes comunitar, armonizata cu Directivele UE cu modificarile si completarile
ulterioare.
Prestatorul este responsabil de a respecta termenele stabilite de autoritatile competente pentru protecia
mediului si/sau custozi/administratori de arii protejate Natura 2000 n derularea procedurilor de emitere a
actelor de reglementare privind Protectia Mediului.
Prestatorul este responsabil de elaborarea /revizuirea sau actualizarea oricaror studii de specialitate (S.Sp.M)
solicitate de autoritatile competente pentru protectia mediului si/sau de administratorii/custozii ariilor protejate
Natura 2000, inclusiv de elaborarea/revizuirea sau actualizarea Studiilor de Evaluare Adecvata cu datele
solicitate prin Ordinul nr.19/2010, conform prevederilor legale.
Prestatorul va tine cont de posibilitatea ca, fata de ariile naturale protejate care au fost identificate in timpul
elaborarii RIM, este posibil ca ulterior, sau in cursul implementarii contractului sa fie desemnate alte arii
naturale protejate sau sa fie modificate limitele ariilor naturale protejate, pentru care Prestatorul va fi
responsabil cu identificarea acestora, cu elaborarea oricaror studii de evaluare necesare si inclusiv cu obtinerea
actelor de reglementare .
RIM va aborda atat impactul asupra mediului in cursul executiei, cat si impactul in cursul exploatarii
Proiectului conform prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea nr.
265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Prestatorul trebuie sa se asigure ca RIM, SEA, S.Sp.M. contin un volum suficient si relevant de informatii in
baza carora autoritatile competente pentru protectia mediului sa poata lua decizia de a emite aprobarea
Prestatorul trebuie sa se asigure ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie sa se refere la toate activitatile
implicate in realizarea Proiectului, inclusiv, constructia de drumuri tehnologice, spatii de servicii, centre de
intretinere, organizari de santier, gropi de imprumut, zone ce urmeaza a fi defrisate, carierele ce urmeaza a fi
deschise pentru obtinerea materiilor prime, bazele de productie, respectiv statii de betoane si mixturi asfaltice,
etc.
Evaluarea impactului asupra mediului nu trebuie intarziata pentru niciuna dintre componentele Proiectului din
motive ca, fie nu se cunosc locatiile exacte pentru organizarile de santier, fie ca evaluarea se poate face separat
pentru defrisari sau cariere deoarece un astfel de proiect este inclus ca atare in ANEXA I sau II a Directivei
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Toate amplasamentele
disponibile trebuie evaluate ca orice alta componenta a Proiectului, iar in RIM, SEA, S.Sp.M trebuie ca acestea
sa fie descrise, prezentandu-se varianta optima.
Prestatorul va avea obligatia de a prezenta ori de cate ori va fi necesar la solicitarea Beneficiarului (pentru
autoritati sau diverse prezentari..etc), harti/planuri color (format A3,A2,A1,A0) pe suport ortofotoplan cu
traseul Proiectului suprapus cu ariile naturale protejate din zona Proiectului, in care sa se evidentieze, pozitiile
kilometrice ale traseului, numele localitatilor traversate de traseul Proiectului, toate structurile Proiectului cu

36

dimensiunile acestora si pozitiile kilometrice ale acestora, orice alte elemente necesare pentru a se avea o
imagine cat mai ampla asupra Proiectului.
Prestatorul va avea obligatia de a preda la Beneficiar, RIM, SEA, sau alte studii de specialitate cu cel putin 10
zile inainte de predarea acestora catre autoritatea compententa privind protectia mediului.
Prestatorul va avea obligatia impreuna cu Expertul de Mediu desemnat de a raspunde verbal si/sau in scris la
orice clarificare solicitata de autoritati, de publicul interesat, de terti, de reprezentantii JASPERS sau din partea
Comisiei Europene.
Prestatorul in cadrul RIM va furniza urmatoarele informatii ( acoperind efectul direct, oricare efect indirect,
secundar, cumulativ, scurt, mediu si pe termen lung, permanent/rezidual si temporar, pozitiv si negativ al
Proiectului):

Informatii privind santierul, Proiectul si dimensiunea Proiectului;

Datele necesare in vederea identificarii si evaluarii principalelor efecte, pe care Proiectul este probabil a
le produce asupra mediului;

Informatii privind suprafetele de padure ce urmeaza a fi scoase din circuitul silvic la nivel de U.A. si
UP, cat si speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate

Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului Proiect si cerintele de amenajare si utilizare a terenului
in timpul fazelor de pregatire a Proiectului, de constructie si functionare si ulterior in etapele de monitorizare a
comportarii Proiectului.

Descrierea caracteristicilor principalului proces de executie, de exemplu, natura si cantitatea


materialelor folosite;

O estimare, in functie de tip si cantitate, a reziduurilor si emisiilor estimate (poluarea apei, aerului si
solului, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc) cat si a deseurilor rezultate din functionarea Proiectului
propus;

Un plan al alternativelor studiate de catre investitor si principalele motive pentru alegerea sa, luand in
considerare efectele asupra mediului;

O descriere a aspectelor de mediu probabil a fi afectate in mod semnificativ de catre Proiect, in special:
populatia, fauna, flora, defrisarea padurilor, solul, apa, aerul, factorii de clima, peisajul, bunurile materiale,
mostenirea culturala si relatiile dintre acestea;

O descriere a efectelor semnificative probabile ale Proiectului propus asupra mediului rezultand din:
existenta Proiectului/folosirea resurselor naturale/emanatia de poluanti, producerea de pagube si eliminarea
deseurilor si descrierea de catre investitor a metodelor de previzionare folosite in vederea evaluarii efectelor
asupra mediului;

O descriere a masurilor prevazute pentru a preveni, reduce si acolo unde este posibil, elimina si
eventual compensa (daca e cazul si numai cu o justificare temeinica) orice efecte negative semnificative asupra
mediului;

Un rezumat non-tehnic al informatiilor furnizate sub titlurile de mai sus, pentru folosirea in cadrul
consultatiilor publice;

O indicatie asupra oricaror dificultati intalnite in compilarea informatiilor cerute.

Dezvolta concluziile Studiului de evaluare adecvata acceptate de autoritatea competenta de mediu

Prestatorul are obligatia de a elabora RIM respectand cerintele din indrumarul transmis de autoritatile
competente de mediu privind gradul de detaliere al problemelor de mediu.
In cursul RIM, Prestatorul va evalua probabilitatea ca Proiectul sa afecteze arii naturale protejate

37

din urmatoarele categorii:

Zone care au fost identificate de catre autoritatile nationale competente ca zone ce vor fi propuse in
cadrul retelei Natura 2000 asa cum este prevazut in Directiva privind Pasarile (79/409/ EEC) si Directiva
Habitate (92/43/ EEC).

Zonele listate in inventarul ariilor de importanta avifaunistica (IBA)

Zonele de delta de importanta internationala stabilite in baza Conventiei Ramsar sau care se califica
pentru o asemenea protejare.

Zone la care se aplica conventia de la Berna cu privire la conservarea vietii salbatice europene si
Habitatele Naturale in special zonele care indeplinesc criteriile retelei Emerald.

Zonele protejate in baza legislatiei nationale de protejare a naturii.

In cazul in care Proiectul este probabil a avea un efect semnificativ asupra unor asemenea zone, fie individual,
fie in combinatie cu alte proiecte, se va realiza un Studiu de evaluare adecvata (SEA) care va asigura o evaluare
corespunzatoare a implicatiilor sale pentru zona(e) in vederea obiectivului de protejare a ariilor.
Prestatorul va obtine in numele Beneficiarului Declaratia autoritatii responsabile privind monitorizarea Siturilor
Natura 2000.
Prestatorul va efectua in numele CNADNR procesul de consultatii publice in conformitate cu prevederile
legislatiei in vigoare.
Prestatorul va defini strategia de consultatii, materiale de publicitate necesare. Pe baza aprobarii anterioare a
acestor documente de catre CNADNR, Prestatorul va proiecta si printa si distribui materialele publicitare,
brosuri, fluturasi, etc
Procesul de consultatii publice va include urmatoarele etape:

Autoritatile interesate de Proiect au oportunitatea de a-si exprima opinia si autoritatile desemnate sunt
consultate;

Orice cerere de consimtire a dezvoltarii Proiectului si orice informatie colectata este pusa la dispozitia
publicului in timp rezonabil;

Publicul interesat are oportunitate de a-si exprima opinia inainte de acordarea consimtamantului de
dezvoltare. Pregatirile detaliate pentru informare si consultare vor respecta legislatia din Romania si directivele
CE (ex. registrul pentru consultatii publice);

Informatia este transmisa statului vecin, probabil a fi afectat de catre Proiect in mod semnificativ, in cel
mai scurt timp posibil, si nu mai tarziu de informarea propriului public;

Planul si procesul de consultare va fi suficient de flexibil pentru a permite generarea unui raspuns la
noile aspecte care pot aparea pe masura ce studiul avanseaza.
Prestatorul va obtine in numele CNADNR Acordul de Mediu care va permite obtinerea Autorizatiei de
Construire.
Prestatorul va efectua in numele CNADNR informarea publicului si autoritatilor relevante cand s-a luat o
decizie de aprobare si/sau amanare (daca e cazul) sau de respingere a dezvoltarii Proiectului.
Prestatorul va actualiza planul de atenuare si estimare a costurilor de atenuare, pe baza rezultatului Consultatiei
Publice, precum si a oricaror alte considerente si le va include in estimarile de cost preliminare ale CNADNR
pentru proiectele de lucrari in cadrul Analizei de Fezabilitate realizate.
Rezultatele procesului de consultare vor fi apoi incluse in (RIM), care impreuna cu proiectul tehnic definit la
faza studiului de fezabilitate va sta la baza obtinerii Acordului de Mediu.

38

PMM
Prestatorul va fi responsabil de elaborarea unui Plan de Management de Mediu (PMM), care trebuie sa asigure
conformarea cu prevederile si ghidurile formulate de autoritatile de reglementare, care pot fi la nivel local,
regional, national si/sau international.
PMM trebuie sa asigure verificarea performantelor de mediu prin informatii privind impactul pe masura
producerii acestuia si sa traseze riscurile care necesita masuri de diminuare si/sau compensare.
PMM face legatura intre amplasament, Proiect si Acordul de mediu/Raportul privind impactul asupra mediului.
PMM va cuprinde cel putin descrierea actiunilor de detaliu necesare pentru realizarea obiectivului, inclusiv
modul in care acestea vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de actiuni, termene de implementare, cu ce resurse,
cu ce monitorizare/verificare si la ce nivel de performanta sau tinta de calitate. Trebuie de asemenea prevazute
mecanismele prin care se va raspunde modificarilor in implementarea Proiectului, situatiilor de urgenta,
evenimentelor neprevazute si procesele de aprobare corespunzatoare.
Nivelul de detaliere al informatiilor PMM trebuie sa fie substantial datorita faptului ca Proiectul este unul
complex la scara mare cu riscuri potentiale insemnate pentru mediu si cu diferente intre diferitele etape de
realizare ale acestuia.
PMM, va furniza urmatoarele informatii, (fara a se limita la acestea) dupa modelul continutului de mai jos:
Scurt rezumat al:

Proiectului propus si al activitatilor de constructie sau exploatare pe care le presupune;

mediul biofizic, economic si social;

managementul local al mediului, contextul juridic si de planificare relevant pentru PMM.

Un sumar al formelor de impact, prin care se vor prezenta in rezumat formele negative si pozitive de
impact asociate Proiectului propus, in special cele care prezinta efecte de insemnatate medie si ridicata si pentru
care au fost propuse masuri de prevenire/ reducere/ compensare.

Politici si angajamentele de mediu, prin care se vor prezenta in rezumat politicile, ghidurile si
angajamentele existente asumate de propunatorul Proiectului in ceea ce priveste sanatatea, siguranta si mediul.

Mecanisme institutionale, prin care se vor defini clar responsabilitatile in actiunile de management
continute in PMM si se vor clarifica mecanismele de coordonare intre actorii cu diferite roluri implicati in
implementare.

Prevederi juridice, prin care, se vor identifica legislatia, standardele, ghidurile si autorizatiile necesare
sau licentele aplicabile Proiectului si legate de activitatile de management specificate in PMM

Programe de implementare, prin care se vor prezenta obiectivele de realizat prin PMM si actiunile de
management ce trebuie implementate in vederea atenuarii efectelor negative si accentuarii beneficiilor
Proiectului. Se vor specifica clar responsabilitatile, monitorizarea, criteriile/tintele si calendarul de

39

implementare si raportare. Programul/programele de implementare trebuie prezentate in format tabelar, in


functie de caracteristicile amplasamentului si Proiectului.
PMM va cuprinde si urmatoarele planuri: Planul de monitorizare a factorilor de mediu care are rol de a
demonstra modul de respectare a conditiilor legale pentru fiecare factor de mediu si Planul de interventii in caz
de poluari accidentale care prin continutul sau trebuie sa asigure proceduri si sa descrie mijloacele de interventii
rapide si eficiente pentru minimizarea efectelor si remedierea eventualelor daune aduse factorilor de mediu.
Varianta finala si completa a PMM, va fi transmis odata cu transmiterea variantei finale si complete a RIM care
sta la baza obtinerii Acordului de Mediu si a celorlalte aprobari necesare pentru protectia mediului.
Prestatorul va fi responsabil si isi va asuma continutul si concluziile PMM, astfel incat va fi necesar ca PMM sa
fie incorporat ca parte din Documentatia de Atribuire pentru contracul de executie lucrari. Specificatiile PMM
vor cere Antreprenorului, sa stabileasca si sa realizeze toate masurile si procedurile de management, care vor fi
necesare a fi implementate in cursul fazei de executie lucrari.
Un Plan de Management de Mediu (PMM), care traseaza riscurile care necesita masuri de atenuare, va fi inclus
ca parte din raportul privind Studiul de Fezabilitate.
La momentul finalizarii procedurii de mediu si dupa obtinerea Acordului de Mediu, prestatorul are obligatia de
a transmite la CNADNR tot dosarul care sa contina documentatiile complete si toata corespondenta care a stat
la baza emiterii Acordului de Mediu cat si a celorlalte Acte de Reglementare obtinute in timpul procedurii.
Documentatia de mediu intocmita in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare va fi elaborata
in 2 exemplare si transmisa atat pe suport de hartie cat si in format electronic pe CD sau DVD.
Prestatorul va lua in considerare ca alternativa de traseu recomandata sa nu afecteze arii protejate de tip
Natura 2000, rezervatii naturale, etc.
4.1.3.7. ANALIZA COST-BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR
Pe baza investigatiilor, studiului de trafic, studiilor diverse, activitatilor de proiectare, evaluarilor etc.
Prestatorul va realiza analiza multicriteriala si analiza cost-beneficiu a Proiectului in vederea determinarii
traseului optim, a indicatorilor tehnico-economici de cost, etc. precum si a indicatorilor de eficienta financiara
si economica specifici Proiectului.
Rezultatele analizei cost beneficiu vor sta la baza deciziilor de investitie si de finantare a Proiectului.
ANALIZA COST-BENEFICIU
Metodologia utilizata pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu va fi in conformitate cu ultimele variante ale:

Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects elaborat de CE in iunie 2008;

Guidelines for Cost Benefit Analysis of Transport Projects elaborat de Jaspers

-General Guidelines for Cost Benefit Analysis of Projects to be supported by the Structural
Instruments elaborat de ACIS in 2008.

Alte ghiduri, lucrari clarificatoare relevante analizei cost-beneficiu conform legislatiei romane
Daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi disponibile date din Masterplanul General de
Transport al Romaniei (validat de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui
document programatic.

40

In cazul in care exista informatii contradictorii intre informatiile acestor documente, se va solicita opinia si
clarificarile Beneficiarului inaintea transmiterii raportului de inceput.
Analiza cost-beneficiu va include analiza de fezabilitate financiara, socio-economica si de risc in conformitate
cu prevederile in vigoare pentru elaborarea Analizei Cost-Beneficiu si in baza celor mai bune practice de
elaborare a analizelor cost-beneficiu in domeniul transporturilor si autostrazilor.
Pentru toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si pentru parametrii pe baza carora se va
realiza ACB (si Modelul Financiar), se va face o documentare si prezentare in detaliu, cu specificarea surselor
de informatii si a referintelor (benchmark-urilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati.
Analiza cost beneficiu va include dar nu se va limita la urmatoarele analize principale:
1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta.
2. Analiza optiunilor (cu precizarea variantei selectate).
3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta financiara: fluxul cumulat, valoarea
actualizata neta financiara, rata interna de rentabilitate financiara si raportul cost beneficiu financiar.
4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta economica: valoarea actualizata neta
economica, rata interna de rentabilitate economica si raportul cost beneficiu economic. In vederea realizarii
analizei financiare si economice se va elabora modelul finanicar al Proiectului. De asemenea se va realiza si
prezenta analiza de piata, precum si analiza detaliata a costurilor si metodologiilor de estimare a costurilor cu
prezentarea surselor de informatii utilizate si documentarea acestor surse de informatii
5. Analiza de senzitivitate
6. Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale Proiectului asupra indicatorilor tehnico-economici
(definiti mai jos), precum si asupra indicatorilor de eficienta financiara si economica, (specificati mai sus) si
care va inlcude si identificarea, analiza (calitativa si cantitativa), ierarhizarea, cuantificarea (estimarea
impactului si a probabilitatilor de realizare) si propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul
riscurilor de implementare i finalizare a Proiectului, in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si
procedurilor specifice managementului riscurilor proiectelor in sectorul transporturilor si autostrazilor.
Previziunile aferente Analizei Cost - Beneficiu se vor realiza pentru un orizont de previziune explicit de 30 de
ani corelat cu perioada studiului de trafic. Datele prognozelor de trafic vor constitui informatii pentru calculul
beneficiilor economice.
Se vor corela obiectivele Proiectului cu obiectivele POS-T, asa cum a fost agreat cu Comisia Europeana.
De asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale Proiectului si rezultatele analizei cererii de trafic pe
baza carora s-au analizat costurile si veniturile Proiectului.
Analiza si estimarea costurilor de investitie, devize si graficul de realizare al investitiei
Estimarea costurilor de investitie se va face pe baza investigatiilor si studiilor efectuate, analiza de piata a
resurselor tehnico-materiale si umane, preturile curente de piata si de asemenea se va baza pe solutiile tehnice si
structurile definite in cadrul activitatilor de proiectare.
Obiectivul activitatilor de estimare a costurilor de investitie este de a determina un cost de realizare al
investitiei realist, cat mai apropiat de costul efectiv viitor de realizare al investitiei, care sa fie corelat cu nivelul

41

cantitativ si calitativ al resurselor (tehnico-materiale, umane, organizationale, etc.) preconizate a fi necesare


pentru constructia Proiectului.
Beneficiarul acorda o importanta deosebita obtineriii unor estimari de cost realiste, cu un grad de incredere
ridicat si care sa nu conduca la posibile dificultati in implementarea altor proiecte din cadrul programelor sale
de investitii (din cauza unui nivel al costurilor prea mic) sau la pierderea unor oportunitati de investitii (din
cauza unui nivel al costurilor prea mare). Beneficiarul va monitoriza cu atentie si aceasta activitate, pe care
Prestatorul va trebui sa o realizeze cu maxima atentie si pe care o va documenta in vederea reviziei de catre
Beneficar.
Prestatorul va pregti note justificative n care sunt explicate metodologiile de estimare a costurilor si
fundamentarea acestor metodologii.
Prestatorul va prezenta metodologia de determinare a cantitatilor si a altor resurse necesare, prezentarea
preturilor utilizate, precum si sursele de informatii utilizate pentru obtinerea preturilor curente, de piata,in
vederea auditarii acestora, de catre Beneficiar, in cadrul procedurilor sale de management si control al
costurilor.
Prestatorul va prezenta, documenta si fundamenta ipotezele si riscurile luate in calcul in estimarea costurilor de
investitie precum si cele de operare si intretinere, reabilitare, cu documentarea si prezentarea surselor de
informatii si a referintelor utilizate in determinarea listelor de cantitati,preturilor, listelor de cantitati pe articole
de deviz comasate, categoriilor principale de lucrari, devizelor pe obiect, devizului general.
Pentru asigurarea transparentei devizelor de costuri , nu se va accepta ca, in cadrul costurilor de baza sa fie
incluse elemente de natura cheltuielilor imprevizible sau includerea unor rezerve in baza riscurilor
identificate. Elementele de cheltuieli imprevizibile sau aferente riscurilor vor fi cuantificate si prezentate
separat de costurile de baza, in cadrul analizelor de risc.
Prestatorul se va asigura ca estimarile de cost se vor face pentru toate activitatile si lucrarile previzionate ca
fiind necesare pentru realizarea Proiectului.
Prestatorul va intocmi graficul de realizare a investitiei, detaliat pe activitati si lucrari, aferente Proiectului pe
perioada previzionata de realizare a investitiei, cu alocarea costurilor estimate.
Prestatorul va face dovada si se va sigura ca are implementate propriile proceduri privind managementul
calitatii cu privire la metodologiile si procesele interne privind estimarile de cost.
In cadrul analizei cost-beneficiu se va realiza analiza de piata care va include o descriere detaliata a furnizorilor
de resurse tehnico-materiale si umane de realizare a Proiectului, inclusiv o analiza a pietei materialelor de
constructii si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata.
In cadrul Analizei Cost-Beneficiu, in vederea estimarilor privind costurile de constructie a autostrazii se va
prezenta si analiza de piata. Analiza de piata va include o descriere detaliata a pietei materialelor de constructii
si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata, modului de estimare a costurilor materialelor de
constructie, prezentarea si analiza preturilor considerate, sursele de informatii si datele de referinta privind
aceste preturi folosite in estimarea costurilor (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate
acestor preturi tinand cont de economiile de scara aferente magnitudinii Proiectului, etc.) analiza disponibilitatii
resurselor materiale si umane de realizare a Proiectului, impactul potential asupra preturilor materialelor de
constructii, in urma implementarii Proiectului, etc.

42

In cadrul acestei analize se va fundamenta si se va include o descriere a modului si metodologiilor de estimare a


costurilor de baza cu privire la materiale de constructie si a celorlalte componente de cost (manopera, indirecte,
transport, taxe, profit , etc) precum si a costurilor pentru proiectare si inginerie, consultanta, asistenta tehnica,
organizare de santier, etc.
Se va fundamenta, documenta si prezenta: analiza cantitatilor si preturilor considerate, sursele de date, datarea
si informatiile utilizate pentru stabilirea cantitatilor si preturilor de referinta aferente tuturor elementelor de cost
din cadrul devizelor. (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate acestor preturi tinand
cont de economiile de scara aferente dimensiunilor Proiectului, etc.)
In vederea aplicarii procedurilor de management al costurilor proprii Beneficiarului si in vederea asigurarii
calitatii metodologiilor privind estimarile de cost, Prestatorul va preda si prezenta Beneficiarului, toate foile de
lucru, cu toate detaliile si calculelele detaliate aferente analizelelor referitoare la estimarile elementelor de cost
(cantitati, preturi, alte elemente) efectuate de catre Prestator, in vederea auditarii tehnice si economice ale
acestora de catre Beneficiar.
Devizele pentru Proiect vor fi prezentate in conformitate cu cerintele Hotrrii de Guvern nr. 28/2008.
In cadrul costurilor de investitie vor fi incluse si costuri aferente implementarii Proiectului, in baza Ordinului
comun MT/ MFP/ MFE nr. 842/ 962/ 628/ 2013 de modificare a Ordinului Comun MTI/ MFP 28/ 75/ 2008,
care vor fi stabilite impreuna cu Beneficiarul dupa finalizarea Devizului General conform HG 28/2008, si va fi
de asemenea stabilita eligibilitatea acestor cheltuieli.
Obiectivele Proiectului si Identificarea Proiectului
Se vor corela obiectivele proiectului cu obiectivele POST, asa cum a fost agreat cu Comisia Europeana. De
asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale proiectului si rezultatele analizei cererii de trafic pe
baza carora s-au analizat costurile si veniturile proiectului.
Analiza Optiunilor
In cadrul analizei optiunilor, Prestatorul va compara scenariul fara proiect (do minimum) cu scenariul cu
proiect (do project) in care se vor analiza alternativele recomandate in cadrul studiului de traseu.
Scenariul a face minimum include un nivel realist de intretinere si un volum minim de imbunatatiri minore
acolo unde este absolut necesar pentru a evita deteriorarea infrastructurii de transport.
Analiza Financiara
In cadrul Analizei Financiare se vor analiza fluxurile financiare ale Proiectului, din care fac parte:
Costuri de investitie si valoare reziduala pentru alternativele de traseu analizate;
Costuri de Operare si Intretinere (inclusiv materii prime, mana de lucru, energia electrica si costurile
pentru intretinerea regulata a lucrarilor planificate) pentru alternativele de traseu analizate;
Surse de finantare.
Costurile de investitie vor reprezenta valoarea totala cu TVA a Proiectului asa cum este reflectata in devizul
general, la care se vor adauga in masura posibilitatilor costurile aditionale legate de managementul Proiectului.
Costurile de investitie se vor prezenta in conformitate cu devizul general din cadrul HG 28/2008 si vor cuprinde
si costurile istorice adica costurile consumate si angajate de care Beneficiar pana la acest moment cat si
costurile viitoare pentru realizarea Proiectului.

43

Costurile de investitie vor fi detaliate pe ani in functie de graficul de realizare al investitiei/calendarul de


implementare al Proiectului. Modalitatea de ajustare la inflatie a preturilor va fi agreata impreuna cu
Beneficiarul la momentul transmiterii Raportului de inceput.
Costuri de operare si intretinere vor fi prognozate in conformitate cu reglementarile in vigoare pentru drumuri
nationale si autostrazi si vor fi analizate pentru fiecare alternativa de traseu recomandata. Costurile de
intretinere si operare ale sistemului vor include cel putin urmatoarele:
-

Costurile de functionare a infrastructurii (ex: semnalizare / controlul traficului, zonede trecere cu taxe)
Costurile de intretinere (ex:. curatare, reparatii minore, intretinerea pe timp de iarna)
Costurile de reabilitare (ex: inlocuirea stratului de uzura).

Se vor calcula de asemenea, costuri de intretinere pe drumul existent in conditiile construirii autostrazii,
tinandu-se cont de scaderea traficului ca urmare a devierii acestuia pe noul drum.
In tabelele analizei financiare si economice se vor regasi aceste costuri calculate incremental pentru varianta
cu proiect si fara proiect.
Costurile pe ntreaga durat de viat a unui obiectiv sunt cele asociate cu detinerea sau administrarea unui
mijloc fix, care se nregistreaz de-a lungul ciclului de viat al obiectivului. Analiza costurilor pe ntreaga
durat de viat a unui obiectiv includ costurile de reparatii capitale, costurile operationale si costurile de
ntretinere. Pentru estimarea costurilor pe ntreaga durat de viat a obiectivului, Prestatorul va utiliza normele
de ntretinere relevante n vigoare n Romnia.
Costurile pe ntreaga durat de viat formeaz o parte integranta a oricrei aplicatii pentru fonduri europene si
de aceea, trebuie investigate si estimate ca parte a Studiului de Fezabilitate.
Pentru a elabora o analiz a costurilor pe ntreaga durat de viat a obiectivului, Prestatorului i se va solicita s
determine si sa analizeze urmtoarele costuri:

Costurile de investitie, ex. costul constructiei


Costuri de operare si ntretinere, care vor include:
ntretinerea curenta
ntretinerea periodic planificat
estimare a operatiilor de ntretinere reactive (la cererea beneficiarului in caz de degradare)
Costuri de modernizare, costuri de reparatii capitale, etc.

Numrul de ani ce va fi calculat pentru operatiile de ntretinere va fi de 30.


Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei financiare este de 5%.
Valoarea reziduala se va lua in calcul pentru ultimul an din ciclul de viata al Proiectului. In vederea calcularii
acestEi valori reziduale se va avea in vedere si Lucrare clarificatoare nr. 3. Valoarea rezidual: definiie i mod
de calculare n cadrul analizei cost-beneficiu a proiectelor de investiii finanate din FEDR i FC.
Urmatoarele rezultate vor fi oferite in cadrul analizei financiare, dar nu se vor limita la:
Sustenabilitatea financiara, care include costul investitiei, veniturile si costurile de operare, precum si
sursele de finantare. Nu se va include aici valoarea reziduala. In cadrul sustenabilitatii se va calcula fluxul de
numerar net al Proiectului.

44

Rentabilitatea investitiei totale. In acest tabel, cheltuielile (iesirile) includ toate investitiile si costurile
de operare iar veniturile (intrarile) includ orice venit posibil plus valoarea reziduala. Calculand balanta unor
astfel de cheltuieli si venituri (folosind o rata de actualizare corespunzatoare), se vor defini urmatorii indicatori
de performanta financiara:

Valoarea Neta Actualizata Financiara a Investitiei (VNA-F/C)


Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Investitiei (RFIR/C).
Raportul B/C

Rentabilitatea capitalului propriu, unde iesirile includ capitalul propriu format pe baza planului de
cheltuieli din: partea de cheltuieli eligibile suportate din GoR, cheltuielile neeligibile si TVA. Se vor defini
urmatorii indicatori de performanta financiara:

Valoarea Neta Actualizata Financiara a Capitalului (VNA-F/K)


Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Capitalului (RFIR/K).
Raportul B/C.

Completarea tabelelor din cererea de finantare la capitolele aferente analizei financiare cu valorile indicatorilor
economici rezultati in urma elaborarii ACB analiza financiara. Tabelele se gasesc in modelul cererii de
finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM POST.
Analiza economica
Analiza economica se va baza pe principiul comparatiei costurilor si beneficiilor alternativelor de traseu
recomandate, prin comparare cu situatia curenta.
Costurile si beneficiile economice vor fi identificate, cuantificate, estimate si analizate pentru alternativele de
traseu selectate, in cadrul analizei multicriteriale.
Rezultatele analizei vor fi cuantificate si analizate cu ajutorul indicatorilor de eficienta socio-economi ca
principali: Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE), Valoarea Actuala Neta Economica (VANE) si
raportul Beneficiu/Costuri. Analiza va fi insotita de testarea adecvata a parametrilor critici.
Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei economice este de 5.5%.
Costurile de investitie si cele de intretinere vor fi transformate din costuri financiare in costuri economice prin
eliminarea TVA-ului si ulterior, aplicarea factorilor de conversie in functie de tipul de costuri care intra in
structura acestora pe baza recomandarilor din Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects, iunie
2008.
In cadrul analizei economice vor fi luate in considerare urmatoarele tipuri de beneficii principale calculate in
varianta cu proiect si fara proiect:

Beneficii din reducerea timpului de parcurs reducerea timpului de parcurs pentru pasageri si cargo pe
baza ratei de ocupare a vehiculelor sau a gradului de incarcare cu marfa (exprimata in minute pentru fiecare tip
de vehicul).

Beneficii din reducerea costurilor de operare a vehiculelor (pentru fiecare tip de vehicul)in functie de
indicele de degradare proiectat fata de cel determinat pentru drumul existent

45


Beneficii din reducerea numarului de accidente: in acest caz, in cazul constructiei autostrazii trebuie
calculata reducerea numarului de accidente in conditiile mentinerii unui anumit numar de accidente pe drumul
existent.

Beneficiile externe legate de impactul asupra mediului sau impactul socio-economic in varianta cu
proiect si fara proiect avand in vedere ca traficul este deviat in afara mediului urban. Tipurile de beneficii
externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socio-economice ce vor fi analizate vor include:

Poluarea fonica (ziua si noaptea)

Poluarea atmosferica (noxe)

Efectul de sera / schimbarile climatice

Alte impacturi asupra mediului cum ar fi: vibratii, separare, vizualizare, consum de resurse, peisaj,
poluarea solului / apei, fragmentarea habitatelor naturale, biodiversitate etc.

Alte impacturi socio-economice cum ar fi: utilizarea terenului, dezvoltarea economica, locuri de munca
pe termen scurt si pe termen lung, coeziunea la nivel national si european, urbanizare, efect de retea, efectul de
izolare/fragmentare.
Pentru valorile unitare ale costurilor de operare a vehiculelor, costurile accidentelor si costurile timpului se vor
utiliza valorile propuse in Ghidul Jaspers sau daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi
disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul
Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic (in cazul in care nu se va preciza
altfel).
Prestatorul va realiza estimari cu privire la forta de munca ocupata pentru realizarea autostrazii care vor include
informatii cu privire la numarul de locuri de munca atat din faza de executie a acestora cat si in faza de operare.
Se vor descrie si prezenta costurile si beneficiile socio-economice care nu au putut fi cuntificate in termeni
monetari.
Prestatorul va completa tabelele din cererea de finantare la capitolele aferente analizei economice cu valorile
indicatorilor economici rezultati in urma elaborarii ACB analiza economicaa. Tabelele se gasesc in modelul
cererii de finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM POST.
Analiza de senzitivitate
In analiza Cost-Beneficiu va fi inclusa o analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate urmareste identificarea
variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor tehnico-economici (cost investtie,
durata, etc.) si a indicatorilor de eficienta socio-economica (RIR, VAN, B/C etc), financiari si socio-economici.
Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice variaza in functie de particularitatile
Proiectului definit si vor fi precis stabilite si fundamentate. Ca un criteriu general, recomandarea este de a lua in
considerare acele variabile sau parametrii pentru care o variatie absoluta de +/- 1% a cazului de baza are un
impact mai mare de +/- 1% in VAN a Proiectului.
Rezultatele analizei de sensitivitate vor fi prezentate si prin diagrame/grafice de tip Spider si Tornado, sau alte
grafice relevante pentru indicatorii de eficienta relevanti. De asemenea se vor justifica tipul si nivelele de
variatie selectate in realizarea acestei analize si prezentarea clara a parametrilor de variatie selectati si a
concluziilor aferente.

46

Analiza de risc
In urma rezultatelor investigatiilor de teren, studiilor, evaluarilor, etc realizate pentru definirea Proiectului se
vor aplica principiile managementului de risc al proiectelor de constructie de autostrazi, asa cum se regasesc in
standardele si buna practica internationala.
Prestatorul va efectua o analiza a riscurilor identificate aferente fiecarui factor de influenta (driver) potential,
asupra sanselor Proiectului de a se incadra in costurile estimate, graficul/calendarul de implementare si de a
atinge indicatorii de eficienta socio-economica specifici si estimati in cadrul scenariul de baza.
Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale Proiectului asupra indicatorilor tehnico-economici (cost de
investitie, grafic de realizare/calendar de implementare, etc. ) precum si asupra indicatorilor de eficienta
financiara si economica (RIR, VAN, B/C), va include:

Identificarea riscurilor specifice;

analiza (calitativa si cantitativa);

cuantificarea (estimarea impactului si a probabilitatilor de realizare);

ierarhizarea (in functie de nivelul/importanta impactului si probabilitatii);

propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul riscurilor de implementare i finalizare a


Proiectului
Analiza de risc a Proiectului se va face in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor
recunoscute internationale, specifice managementului riscurilor proiectelor in sectorul transporturilor si
autostrazilor.
Beneficiarul se asteapta ca aceste metodologii sa fie prezentate si fundamentate respectand principiul
transparentei in cadrul volumului ACB din cadrul Studiului de Fezabilitate.
Analiza calitativa si cantitativa a riscurilor Proiectului are ca scop analiza riscurilor specifice si particulare
identificate, in vederea estimarii probabilitatii de aparitie si a impactului unor evenimente neprevazute
(negative sau pozitive), in afara ipotezelor de baza utilizate (tehnice, juridice, financiare, socio-economice, de
mediu) pentru definirea Proiectului, pentru estimarea costurilor de baza si a graficului de realizare si finalizare a
Proiectului in cazul de baza.
Pentru riscurile care nu pot fi cuantificate se va realiza o analiza calitativa a acestor riscuri, precum si o
descriere si prezentare a acestora, inclusiv motivele pentru care nu s-a putut realiza o cuantificare a acestora.
Prestatorul va prezenta un registru (o matrice) al riscurilor, sub forma unui tabel centralizat al riscurilor
identificate relevante pe fiecare domeniu de analiza a Proiectului, probabilitatea de aparitie a acestor riscuri,
estimarea impactului asupra factorilor de influenta, parametrilor, variabilelor (ex. costurilor de investitie,
nivelului de finantare, costurilor de intretinere, duratei constructiei, etc.), cuntificarea cantitativa/ monetara a
riscurilor, precum si descrierea masurilor de reducere a riscurilor cu impact negativ asupra indicatorilor
tehnico-economici ai Proiectului si a indicatorilor de eficienta socio economica ale acestuia.
Analiza de risc cu privire la impactul asupra indicatorilor tehnico-economici (cost de investitie, durata, etc.) se
vor centraliza intr-o matrice (registrul) a riscurilor dupa modelul de mai jos.
Model indicativ tabel privind matricea (registrul) a riscurilor
Nr.cr Denumi Descrier Valoare Probabilitat Impactul
t
re risc
e risc
factor de e de aparitie estimat
influent %
%
a caz de
baza
1
2
3
4
5
6

Valoare
Masuri propuse de
Estimata a eliminare/
Riscului
reducere/control
7 = 4x5x6

Concluziile analizei de risc vor fi prezentate si sub forma unor grafice relevante si vor fi incluse in volumul
privind ACB din cadrul Studiului de Fezabilitate.

47

Astfel se va recomanda de catre Prestator plafonul necesar de rezerve de costuri si termene de realizare, care
ar trebui avut in vedere pentru executia si intretinerea autostrazii.
Prestatorul va documenta si va descrie si metodologiIe de estimare a probabilitatilor si a impactului,
documentarea distributiei riscurilor pe perioada de implementare a Proiectului, in valori nominale/indexate si in
valori nete prezente pentru fiecare risc identificat.
In cazul in care in analiza riscurilor se vor utiliza si simulari de tip Monte-Carlo, Prestatorul va prezenta si
fundamenta, documenta si va descrie tipul de distributii de probabilitate alese/selectate in realizarea acestui tip
de simulare.
Prestatorul va propune si va descrie ratiunile care stau la baza propunerii sale de alocare a riscurilor intre
autoritatea contractanta si potentialul contractor al lucrarilor de executie.
Concluziile ACB vor include argumentarea alegerii solutiei tehnice din punct de vedere financiar, tehnic (si
masuri de siguranta), socio economic si de mediu etc.
Concluziile ACB vor fi prezentate in cadrul unui document care va cuprinde cel putin urmatoarele sectiuni:
1. Prezentarea si obiectivele Proiectului
2. Analiza optiunilor
3. Analiza financiara
4. Analiza economica
5. Analiza riscului si a senzitivitatii
6. Modelul Financiar
7. Manualul Modelului Financiara
Concluziile si recomandarile analizei ACB, cat si o cronograma pentru autostrada, realizata in Microsoft
Project si care va tine cont de legaturile logico-temporale dintre diferitele activitati si punctele critice
identificate, prezentind in ansamblu perioada de implementare preconizata.
In cazul in care, ca urmare a finalizarii procesului de evaluare a studiului de impact si/sau a finalizarii Studiului
de Fezabilitate se vor inregistra schimbari ale traseului autostrazii care a fost recomandat si care produc
modificari semnificative (mai mari de +/- 10,00%) ale costului de investitie, Prestatorul va actualiza Analiza
Cost-Beneficiu.
MODELUL FINANCIAR
In vederea realizarii Analizei Cost-Beneficiu, Prestatorul va elabora un Model Financiar in MS Excel care va
permite analizarea si prezentarea din punct de vedere monetar a Proiectului precum si a ipotezelor si factorilor
care influenteaza indicatorii tehnico-economici si indicatorii de eficienta financiara si socio-economica.
Modelul Financiar va fi realizat pe baza celor mai bune practici internationale cu privire la realizarea modelelor
financiare in domeniul transporturilor si autostrazilor si va fi elaborat de catre modelatori financiari cu
experienta in domeniu.
De asemenea, pentru design-ul Modelului Financiar se recomanda considerarea unor principii de elaborare
general valabile in realizarea unor modele financiare de calitate.

48

Beneficiarul doreste ca Modelul Financiar sa poata fi utilizat efectiv ca instrument de analiza al Proiectului si sa
fie suficient de flexibil astfel incat sa permita realizarea de scenarii diferite cu privire la ipoteze precum: sursele
potentiale de finantare in constructia prooiectului, venituri potentiale proprii ale Proiectului (taxe, alte venituri),
date de inceput si durate de constructie, orizontul de previziune explicita, etc.
Modelul Financiar trebuie sa fie elaborat astfel incat, prin structura sa, sa permita analize de scenarii diferite cu
privire la surse de finantare diferite pentru finantarea constructiei unui astfel de proiect precum: fonduri
europene, imprumuturi si surse bugetare.
De asemenea Modelul Financiar trebuie sa permita rularea unor scenarii din punct de vedere al unor venituri
potentiale cum ar fi taxe de autostrada sau alte venituri adiacente specifice unei autostrazi, chiar daca astfel de
venituri nu sunt preconizate la acest moment.
Pentru toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si pentru parametrii pe baza carora se va
realiza Modelul Financiar si analizei cost-beneficiu, se va face o documentare in detaliu, cu specificarea
surselor de informatii si a referintelor (benchmark-urilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati.
Modelul financiar trebuie sa fie elaborat respectand principiul transparentei.
In cadrul capitolului privind analiza cost-beneficiu, se vor descrie in detaliu, metodologiile specifice aplicate, a
analizelor efectuate, a judecatilor profesionale, a ipotezelor, a factorilor de influenta si parametrilor care au stat
la baza realizarii analizei cost-beneficiu si a Modelului Financiar.
In vederea utilizarii Modelului Financiar si de catre Beneficiar , ca instrument de analiza al Proiectului,
Prestatorul va elabora Manualul de Utilizare a Modelului Financiar, in care vor fi descrise in detaliu
instructiunile de folosire a acestuia.
Foile de lucru cu privire la datele primare/brute de intrare in Modelul Financiar si care nu au fost deja incluse si
utilizate in cadrul fisierului propriu-zis al Modelului Financiar, vor fi prezentate ca anexe la Modelul Financiar.
Modelul Financiar trebuie sa permita rularea analizelor de scenarii, analize de sensitivitate si analize de risc
adecvate (ex. Monte Carlo, etc.)
In elaborarea Modelului Financiar, prestatorul trebuie sa dezvolte si sa implementeze toate procedurile necesare
pentru a se asigura ca Modelul Financiar nu contine erori de orice natura.
Design-ul Modelului Financiar se va face la nivelul de detaliere necesar pentru asigurarea transparentei, si va
permite o prezentare clara, si usurinta functionala de utilizare si modificare a parametrilor Modelului Financiar
cu privire la:
-datele de intrare/ipotezele/parametrii modelului financiar;
-prelucrarea datelor (calcule, macros, flags, counters, index-uri, etc.);
-situatiile financiare previzionate (Cont de Profit si Pierdere, Bilant, Fluxuri de numerar), devizul general,
tabloul imobilizarilor si amortizarii (daca e cazul), tabloul surselor de finantare si a utilizarilor, fond de rulment,
TVA, alte taxe si impozitul pe profit, etc.);
-rezultatelor/indicatorilor specifici (ex. RIR, VNA, B/C, perioada de recuperare, perioada de recuperare
ajustata, cost-volum-profit/praguri de rentabilitate, alti indicatori specifici utilizati definantatori pentru fluxurile
de numerar specifice aferente Proiectului;

49

-grafice de sinteza relevante, care vor permite reprezentarea si vizualizarea sintetica a fluxurilor si rezultatelor
Proiectului;
-calculele, ipotezele si metodologia, daca este cazul, privind estimarea ratelor de actualizare costului capitalului
propriu, costului imprumuturilor, precum si a costului mediu ponderat al capitalului.
Modelul financiar va fi ajustat din punct de vedere al structurii sau al datelor de intrare de catre Prestator, sau la
cererea autoritatii contractante ori de cate ori este nevoie pe intreg procesul de analiza al Proiectului si de
asistenta a Beneficiarului in indeplinirea obictivelor Beneficiarului cu privire la Proiect si cu privire la
contractul cu Prestatorul angajat in baza acestui caiet de sarcini.
Manualul de Utilizare a Modelului Financiar
Se vor descrie in detaliu instructiunile de utilizare ale Modelului Financiar.
4.1.3.8. AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI
Prestatorul va elabora in conformitate cu prevederile legale in vigoare, documentatiile necesare obtinerii
Certificatelor de Urbanism, va depune documentatiile intocmite tuturor administratiilor locale si judetene ale
caror teritorii vor fi ocupate de traseul Proiectului si va obtine in numele Beneficiarului Certificatele de
Urbanism necesare, inclusiv cu documentatiile necesare avizate spre neschimbare de catre emitent.
Prestatorul raspunde de obtinerea autorizatiilor, acordurilor, licentelor si avizelor necesare ca urmare a
Proiectului final al Prestatorului.
Prestatorul va verifica cu atentie toate conditiile impuse in Certificatul de Urbansim, in special conditiile
referitoare la restrictiile impuse de planurile de amenajare teritoriala deja aprobate, precum si conditiile
mentionate in avizele si acordurile pe care le va obtine.
In urma obtinerii Certificatelor de Urbanism, Prestatorul este responsabil pentru elaborarea imediata a oricaror
documentatii de specialitate necesare in conformitate cu cele prevazute de legea romana in vigoare si va obtine
in numele Beneficiarului toate avizele, acordurile, permisele si a autorizatiile necesare realizarii Proiectului.
Prestatorul va intocmi documentatia in vederea obtinerii avizelor/ordinelor de scoatere a terenurilor
expropriate, dupa caz, din circuitul agricol conform Legii 18/1991 si respectiv din circuitul forestier conform
Legii 46/20089-Codul Silvic.
Pentru Autorizatia de Construire se va intocmi documentatia conform legii 50/1991 cu toate modificarile si
completarile ulterioare si cu cerintele Legii 255/2010 cu toate modificarile si completarile ulterioare.
Perioada legala pentru comentarii si /sau aprobari este de 30 de zile si trebuie avuta in vedere de catre Prestator.
Romania a implementat in totalitate in legislatia nationala ultimele directive europene in ceea ce priveste
evaluarea impactului asupra mediului si procedura de obtinere a Acordului de Mediu care este absolut necesar
promovarii investitiei si care se obtine anterior obtinerii Autorizatiei de Construire, care sa respecte atat
legislatia nationala in vigoare cat si directivele europene in vigoare.
Pentru obtinerea avizelor de utilitati (Electrica, Transelectrica, Romtelecom, Transgaz, CEZ, Ministerul
Culturii si Patrimoniului National, etc.) sunt solicitate studii de specialitate si studii de coexistenta,
C.N.A.D.N.R. nefiind abilitata sa intocmeasca aceste studii, drept urmare este necesar inchierea unor contracte

50

cu proiectanti sau institutii legale abilitate (in cazul studiilor de arheologie) de specialitate, aceasta sarcina
revine Prestatorului.
Deasemenea, in cazul in care in vederea obtinerii unor avize de specialitate (studii de arheologie, studii legate
de resurse minerale, munitii sau orice alt domeniu), acestea vor fi suportate de catre Prestator si costul lor va fi
evaluat si estimat in propunerea financiara.
In cazul avizelor emise de Ministerul Culturii si Patrimoniului National costurile nu sunt legate de emiterea
avizului ci de intocmirea documentatiei complexe pe baza careia se emite Avizul.
In cazul in care in propunerea financiara nu este o linie separata pentru aceste studii, se considera ca Prestatorul
si-a inclus si distribuit aceste costuri in articolul de oferta financiara. Este posibil, ca pe parcursul implementarii
Proiectului sa apara modificari in cadrul acestuia, fapt ce poate determina necesitatea revizuirii Acordurilor de
Mediu, iar elaborarea documentatiilor de specialitate privind procedurile de mediu, poate fi efectuata numai de
catre persoane/institute/firme specializate si atestate de catre autoritatile competente privind protectia mediului.
Prestatorul este responsabil pentru elaborarea documentatiilor necesare pentru obtinerea tuturor autorizatiilor,
avizelor si aprobarilor prevazute de legea romana in vigoare si la momentul ofertei isi va evalua si include
aceste riscuri in cadrul propunerii financiare.

Avizul DPIISPPPPE privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei;

Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice;

Certificatul de urbanism, emis de Consiliu Judetean care are autoritate asupra oraselor, insotit de toate
aprobarile necesare de la institutiile teritoriale abilitate;

etc);

Avizele de Utilitati (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canalizare, telecomunicatii, petrol,

Autorizatiile si aprobarea pentru protectia mediului si a apelor;

Alte autorizatii specifice, avize si aprobari necesare, stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei
in vigoare, emise de institutiile abilitate ( Consiliul judetean, Consiliul Local, Directia de Sanatate Publica,
Directia Sanitar Veterinara si de Gospodarirea Apelor, Agentia de Protectie a Mediului, Ministerul Apararii
Nationale, Inspectoratul General de Protectie Civila, Serviciul Roman de Informatii, Minsterul Administratiei si
Internelor, Inspectoratul Judetean de Politie, Directiile Judeteane de Cultura, Ministerul Agriculturii si
Padurilor, respectiv Regia Nationala a Padurilor / Directiile Silvice / Ocoalele Silvice si Oficiile de Studii
Pedologice si Agrochimice, etc.) si stabilite in conformitate cu prevederile legii in vigoare.
Prestatorul trebuie sa se familiarizeze in totalitate cu avizele necesare si procedurile aferente pentru obtinerea
acestora si trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea programului detaliat de implementare prezentat in Raportul
de Inceput.
Prestatorul trebuie sa aiba in vedere ca in functie de complexitatea aprobarilor solicitate, Ministerele sau
Autoritatile Centrale, pot emite aprobari in mod direct si/sau conditionat de obtinerea aprobarilor prealabile de
catre directiile si/sau agentiile din subordine.
Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca unele institutii si autoritati emit
initial avize, acorduri, autorizatii preliminare urmand ca de indeplinirea anumitor conditii sau completari sa fie
emise avize, acorduri, autorizatii finale. Prestatorul va fi responsabil de obtinerea tuturor

51

aprobarilor/avizelor/autorizatiilor
conditionalitatilor din avize.

finale

si

intocmirea

documentatiei

necesare

pentru

respectarea

Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca obtinerea unor avize, acorduri,
autorizatii sunt si/sau au implicatii sau conditionari de obtinerea in prealabil a unor alte avize, acorduri,
autorizatii. Prestatorul va fi responsabil pe cheltuiala sa, de a obtine toate aprobarile necesare astfel incat pe
baza acestora sa elaboreze o Documentatie Tehnica completa in vederea obtinerii Autorizatiei/Autorizatiilor de
construire, astefel incat realizarea Proiectului sa poata fi efectuata.
Prestatorul va fi responsabil in legatura cu orice aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi necesar sa
isi obtina pentru echipa si echipamentele sale pe toata perioada de implementare a contractului, atat in perioada
executarii masuratorilor, a studiilor si a oricaror investigatii de teren pe amplasamentul Proiectului, cat si ori de
cate ori va fi necesar.
In acest sens, orice daune sau afectari produse de catre prestator asupra: populatiei, imobilelor apartinand
domeniului de stat si privat, a mediului inconjurator, a resurselor naturale si alte asemenea, vor fi suportate
neconditionat, irevocabil si integral de catre Prestator.
Facturile aferente taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente obtinerii avizelor, acordurilor, inclusiv a studiilor
de specialitate elaborate de subproiectanti privind acest Proiect trebuie sa fie emise in numele CNADNR SA,
cu mentiunea platibil prin Prestator pentru a evita o eventuala refacturare a TVA-ului.
Imediat ce un aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi emis(a), Prestatorul va fi responsabil cu
analizarea in detaliu a respectivului document, anterior mentionat, in sensul si in scopul de a sesiza prompt
conditiile, restrictiile sau alte aspecte impuse de autoritatile emitente de avize/acorduri, aprobari, autorizatii si
va propune in scris cu promtitudine solutii de rezolvare/clarificare a tuturor aspectelor intampinate.
Aceasta obligatie se pastreaza pana la obtinerea aprobarilor finale si avizelor, autorizatiilor finale pentru
demararea lucrarilor.
Prestatorul este responsabil de informarea Beneficiarului, in primele 5 zile ale fiecarei luni , sau dupa caz, ori
de cate ori i se solicita sau cand este necesar, asupra stadiului obtinerii avizelor, acordurilor, permiselor,
aprobarilor si orice autorizatii.
In cadrul informarii, Prestatorul va anexa documentele prin care au fost solicitate emiterea avizelor, acordurilor,
autorizatiilor si avizele deja obtinute in (copie) si va prezenta analiza sa asupra celor intampinate in sensul celor
mentionate in paragraful anterior.
De asemenea, Prestatorul va detalia orice avantaje aparute in beneficiul Proiectului sau orice conditii si restrictii
sau alte aspecte impuse, specificand in mod clar care vor fi implicatiile acestora in ansamblul realizarii
Proiectului si daca cele intampinate vor avea efecte asupra unor avize, acorduri, permise, aprobari si orice
autorizatii deja obtinute sau alte avize care urmeaza sa fie emise ulterior.
Prestatorul este responsabil de a mentine in termenele de valabilitate, orice aviz, acord, permis si orice
aprobare si/sau autorizatie pana la semnarea contractului de executie lucrari.

52

Oricand la solicitarea Beneficiarului si/sau, dar nu inainte de solicitarea de catre Prestator a efectuarii
platilor/platii finale referitoare la prestatiile realizate in cadrul contractului, Prestatorul are obligatia de a
prezenta unul sau dupa caz mai multe volume/dosare in care sa fie incluse urmatoarele:

cuprins detaliat in format tabelar cu toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile
obtinute in care sa fie precizata data emiterii si data eventualei expirari daca e cazul, sau alte observatii
pe care le considera necesare;
toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute, in original;
fiecare aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie trebuie sa fie insotit de:
adresa sau dupa caz dovada de depunere la emitent a documentatiilor sau dupa caz a raportelor de
specialitate prin care a solicitat emiterea avizului, acordului, autorizatie, etc.;
dovada/dovezile privind achitarea de catre Prestator a taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente pentru
obtinerea fiecarui aviz, acord, autorizatie, etc.;
documentatiile sau dupa caz a raportelor de specialitate care au fost depuse in scopul emiterii avizului,
acordului, autorizatiei, etc., documentatii si rapoarte care au stat la baza obtinerii, insotite de viza
emitentului sau dupa caz o dovada ca emitentul a analizat documentatiile depuse;
dupa caz, orice proces-verbal sau minuta semnata de prestator cu institutiile si autoritatile emitente de
avize.

Dupa elaborarea de catre Prestator a Documentatiei Tehnice pentru obtinerea Autorizatiei de Construire,
obtinerea Autorizatiei de Construire va reveni la comun atat Prestatorului cat si Autoritatii Contractante
(Beneficiarului), dar cu sprijinul neconditionat al Prestatorului care va furniza prompt orice clarificare si orice
completare solicitata de catre autoritatea administratiei publice competente in emiterea
autorizatiei/autorizatiilor de construire, pana la obtinerea acesteia de catre Beneficiar.
4.2.

Scopul serviciilor pentru sustinerea aplicatiei de finantare

Prestatorul va asigura asistenta Beneficiarului in elaborarea si evaluarea Cererii de finantare pana la emiterea
deciziei de finantare de catre AMPOST si Comisia Europeana (dupa caz), constand in urmatoarele servicii de
asistenta, dar care nu se vor limita la:
-asistenta in formularea raspunsurilor la clarificarile solicitate de catre Beneficiar, Jaspers, AMPOST, CE,
Banci, alte autoritati Romane pana la obtinerea finantarii;
-ajustarea, revizuirea, modificarea documentelor specifice din cadrul Studiului de fezabilitate ori de cate ori
este nevoie pana la obtinerea finantarii;
-asistenta la intalnirile Beneficiarului cu potentiali finantatori sau au autoritatile/entitatile care verifica aplicatia
de finantare;
-asistenta Beneficiarului in procesul de avizare conform legislatiei in vigoare pentru obtinerea aprobarilor
indicatorilor tehnico-economici sau a reaprobarii acestora daca este cazul.
- orice alta asistenta in functie de particularitatile sursei de finantare sau a unor necesitati de asistenta specifica
identificata.
4.3.
Scopul serviciilor pentru pregatirea documentatiei de atribuire a contractului pentru Proiect si
asistenta acordata Beneficiarului pe durata desfasurarii procedurii de achizitie publica
Prestatorul va pregati documentatia de atribuire a contractului si va acorda asistenta Beneficiarului pana la
atribuirea definitiva a contractului de catre Beneficiar, constand in principal a urmatoarele servicii de asistenta:

53

- intocmirea Documentatiei de Atribuire a contractului de lucrari de executie.


- asistenta acordata Beneficiarului in intocmirea Fisei de date a achizitiei si formularea criteriilor minime de
calificare;
-asistenta acordata Beneficiarului pe toata durata de de desfasurare a procedurilor de achizitie publica, pana la
semnarea contractului cu privire la: formularea raspunsurilor la clarificarile solicitate de ofertanti asupra
informatiilor si datelor puse la dispozitie catre acestia in cadrul procedurilor de achizitie, furnizarea de
informatii si documente suplimentare solicitate de ofertanti in scopul clarificarii aspectelor perzentate in cadrul
Documentatiei de atribuire, formularea raspunsurilor la solicitarile de date si informatii ale CNSC, ANRMAP,
alte autoritati relevante.
- participarea in comisii de evaluare in calitate de experti cooptati in conformitate cu prevederile articolului 73
din H.G. 925/2006 cu modificarile si completarile ulterioare).
-alte servicii la solicitarea Beneficiarului in vederea sustinerii procedurilor de achizitie publica derulate de
Beneficiar.
5.MANAGEMENT DE PROIECT
5.1.

Institutia responsabila

Beneficiarul, conform procedurilor sale interne, va nominaliza un Manager de Proiect responsabil cu


supervizarea si monitorizarea implementarii serviciilor, clarificarea problemelor care pot apare pe parcurs,
aprobarea diferitelor livrabile specifice si a altor activitati desfasurate de Prestator.
5.2.

Structura Managementului

Managerul de Proiect va conduce o echipa de proiect formata din specialisti cu experienta pe domenii diferite,
din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania.
5.3.

Facilitati asigurate de catre Autoritatea Contractanta

Beneficiarul acorda o importanta deosebita finalizarii cu succes si la un nivel de calitate ridicat a serviciilor
solicitate, si se va implica activ in sustinerea Prestatorului in vederea indeplinirii activitatilor care ii revin.
Beneficiarul se va concentra in special pe:

Colectarea si transmiterea catre Prestator, la momentul atribuirii contractului, a tuturor datelor si


studiilor existente care au relevanta pentru Proiect;

Asigurarea accesului la alte date relevante care vor fi solicitate in mod rezonabil de catre Prestator, in
limita existentei lor;

Asigurarea unei legaturi cu alte agentii guvernamentale si ministere.

Supervizarea si monitorizarea serviciilor in vederea asigurarii calitatii acestora si finalizarii in termenul


contractat.

Suplimentar fata de cele de mai sus, Beneficiarul va pune la dispozitia Prestatorului orice alte informatii
relevante, solicitate in mod rezonabil de catre acesta.

54

5.4. Asigurarea Calitatii


Independent de prevederile legislatiei romanesti ca activitatile de proiectare din cadrul Studiului de Fezabilitate
sa fie certificate de catre verificatorii nationali atestati, Prestatorul este obligat sa implementeze propriul Sistem
de Management al Calitatii in conformitate cu cele mai ridicate standarde internationale.
Planul de Calitate va fi prezentat impreuna cu Raportul de Inceput. Planul de Calitate se va baza pe Sistemul de
Management al Calitatii Prestatorului. Planul de Calitate va include:

Organigrama cu evidentierea personalului cheie, a responsabilitatilor aferente si a liniilor de


comunicare;
Subcontractantii;
Definirea autoritatilor si responsabilitatilor;
Sistemele de management ale documentelor si planselor, specificand regulile de numerotare si
indosariere, inregistrarea documentelor, a datelor si desenelor;
Modelele si formatele documentelor, rapoartelor si planselor standard;
Proceduri de asigurare a calitatii si foi de control, proceduri de revizuire si calendare;
Proceduri pentru abordarea si corectarea erorilor;
Proceduri pentru comunicarea si coordonarea internasi externa;
Stabilirea reglementarilor pentru inregistrarea calitatii si arhivarea datelor;
Inregistrarea progresului Proiectului;
Subcontractantii isi vor desfasura activitatea in conformitate cu partile relevante ale Planului de
Asigurare a Calitatii (numirea subcontractantilor necesita mai intai aprobarea CNADNR).

Beneficiarul are propriile proceduri interne de supervizare si monitorizare a serviciilor realizate de catre
Prestator. La solicitarea Beneficiarului, Prestatorul are obligatia de a pune la dispozitia acestuia toate datele,
informatiile si clarificarile necesare in vederea asigurarii procedurilor sale interne de monitorizare si control a
serviciilor contractate.
6.LOGISTICASI PLANIFICARE
6.1. Locatie
Prestatorului ii este solicitat sa stabileasca un birou pentru Proiect in Bucuresti care va fi principala baza a
operatiunilor, in vederea facilitarii comunicarii cu Managerul de Proiect din CNADNR.
6.2. Data de Incepere si Perioada de implementare
Prestatorul isi va incepe activitatea conform datei de incepere specificate in Acordul contractual. De la aceasta
data, Prestatorul va fi mobilizat atat din punct de vedere al personalului cat si din punct de vedere al
echipamentelor / utilajelor necesare desfasurarii activitatii.
Prestatorul va elabora manualul de asigurare a calitatii specific pentru Proiect si va elabora programul detaliat
pentru implementarea sarcinilor sale contractuale. Aceste doua documente vor fi prezentate Beneficiarului in
Raportul de Inceput.

55

Serviciile vor fi indeplinite de catre Prestator intr-o perioada de 12 luni de la data inceperii contractului. Datele
calendaristice privind transmiterea documentelor elaborate, sunt:
1. Raportul de Inceput va fi inaintat pentru aprobarea finala la Beneficiar in termen de 1 luna de la data de
incepere.
2. Rapoarte de progres lunare
3. Studiul de Fezabilitate preliminar
- 3 luni de la incepere pentru Sectiunea 1 Sibiu - Boita si Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti
- 11 luni de la incepere pentru Sectiunea 2 Boia Racovia, Sectiunea 3 Racovia Vleni, Sectiunea
4 Vleni Curtea de Arge si Sectiunea 6 DN73C igveni Rmnicu Vlcea
4. Studiul de Fezabilitate final
- 4 luni de la incepere pentru Sectiunea 1 Sibiu - Boita si Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti
- 12luni de la incepere pentru Sectiunea 2 Boia Racovia, Sectiunea 3 Racovia Vleni, Sectiunea
4 Vleni Curtea de Arge si Sectiunea 6 DN73C igveni Rmnicu Vlcea
5. Rapoarte financiare intermediare - 14 zile de la aprobarea Studiului geotehnic/Studiului
Arheologic/Studiului EIA/Raportului de Audit de Siguranta Rutiera/Studiului de fezabilitate Final
6. Raportul de finalizare a serviciilor - 12 luni de la incepere
7. Raportul financiar final - 14 zile de la aprobarea Raportului de finalizare a serviciilor
7.

CERINTE PRIVIND PERSONALUL SI BAZA TEHNICO-MATERIALA

7.1. Cerinte de personal. Programul personalului


Prestatorul va asigura personal adecvat pentru indeplinirea sarcinilor, in acord cu cerintele minime definite in
prezentul caiet de sarcini.
Prestatorul va include in oferta sa numele si CV-urile numai pentru expertii cheie. Pentru alti experti nu sunt
necesare CV-uri la momentul ofertei.
Prestatorul va fi responsabil pentru indeplinirea corecta a serviciilor descrise in caietul de sarcini. In cazul in
care pentru realizarea serviciilor solicitate este necesar personal suplimentar fata de cel specificat in oferta si
mai apoi in contract, Prestatorul va fi responsabil pentru suplimentarea resurselor fara a solicita alte costuri.
Prestatorul este liber sa-si stabileasca strategia proprie privind personalul, astfel incat sa se asigure pe toata
durata contractului. Prestatorul va trebui sa asigure resursele de personal minime astfel:
Coordonator de proiect
Inginer proiectant de drumuri
Inginer proiectant de poduri
Expert Geotehnica si Fundatii
Specialist Hidrotehnica
Specialist Trafic

56

Inginer Topograf
Specialist ITS
Expert economist in economia mediului
Specialist analiza cost beneficiu si modelare financiara
Arheolog
Expert Evaluator Imobile
Specialist in managementul riscului
Expert Audit de siguranta rutiera
Ingineri CAD drum/poduri/tunele
Expert achizitii publice
Inginer cantitati
Verificatori atestati (drum, pod, consolidari, Af, etc)
Coordonator in materie de sanatate si securitate a muncii
Inspector utilitati
Responsabil Avize si Acorduri
Prestatorul va asigura orice alt personal de specialitate pentru completarea si implementarea serviciilor .
Experti cheie
Prestatorului i se solicita sa asigure urmatorii experti cheie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Coordonator de proiect
Inginer proiectant de drumuri
Inginer proiectant de poduri
Inginer Topograf
Expert Geotehnica si Fundatii
Expert economist in economia mediului
Specialist analiza cost beneficiu si modelare financiara
Arheolog
Expert Evaluator Imobile

Cerintele de calificare sunt detaliate in Fisa de date a achizitiei.


Alti experti
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Specialist Hidrotehnica
Specialist Trafic
Specialist ITS
Specialist in managementul riscului
Expert Audit de siguranta rutiera
Ingineri CAD drum/poduri/tunele
Expert achizitii publice
Inginer cantitati
Verificatori atestati (drum, pod, consolidari, Af, etc)
Coordonator in materie de sanatate si securitate a muncii
Inspector utilitati
Responsabil Avize si Acorduri

57

Alti experti necesari


Prestatorul va avea in vedere si alti experti necesari pentru sarcina prezenta.
Prestatorul va selecta si angaja alti experti conform profilelor identificate in acest Caiet de Sarcini. Aceste
profile vor indica daca ei vor fi considerati ca experti pe termen lung / pe termen scurt. Toti expertii trebuie sa
fie independenti si sa nu existe conflicte de interese in responsabilitatile care le revin.
In cazul in care pe parcursul derularii contractului apare necesitatea mobilizarii unui alt tip de expert/specialist
functie de specificul situatiei (de exemplu specialist in tuneluri), Prestatorul va selecta si propune acest tip de
expert ca expert pe termen lung sau scurt si va considera plata acestui/acestor experti inclusa in propunerea
financiara.
Procedurile de selectare folosite de Prestator pentru alegerea acestor experti aditionali vor fi transparente, si se
vor baza pe criterii predefinite, inclusiv calificari profesionale si experienta de lucru. Selectarea expertilor nu va
fi aprobata de catre Autoritatea Contractanta este exclusiv sarcina Prestatorului.
Se va retine ca functionarii publici si alt personal care lucreaza in administratia publica a Romaniei nu pot fi
selectionati ca experti, decat daca se obtine anterior aprobare in scris de la Comisia Europeana.
Acesti experti nu vor fi supusi aprobarii Autoritatii Contractante. Prestatorul va selectiona si va aproba
personalul pe care il considera experimentat si pregatit sa elaboreze documentele si/sau studiile necesare
implementarii acestui proiect.
Experti pe termen scurt
Prestatorul poate indica o echipa de experti nespecificata cu indicatii cu privire la domeniile unde expertiza pe
termen scurt ar putea fi necesara.
Ei pot fi mobilizati in acord cu nevoile, care pot aparea in timpul perioadei de implementare a contractului, in
baza aprobarii anterioare a Beneficiarului.
Expertii pe termen scurt vor intocmi rapoarte detaliate cu rezultatele activitatii lor si timpul alocat acesteia.
Expertii pe termen scurt sau necesitatea mobilizarii lor este supusa aprobarii Beneficiarului.
Prestatorul va asigura cel putin urmatorul minim de personal si zile de lucru (se considera ca fiecare luna are 22
de zile lucratoare). Cerintele de a respecta cel putin numarul de zile minim lucratoare definite mai jos vor fi
respectate cu strictete de Prestator. Nerespectarea numarului minim de zile lucratoare solicitate conduce la
respingerea Ofertei.

58

Nr
.

Denumire
pozitie

Responsabilitati

Activitati
corespondente

Tota Total
l
zile
luni lucratoa
re

Experti cheie

Va rspunde de
coordonarea
proiectului,
pregtirea logisticii
si
implementare,
asistenta, raportare si
administrarea
echipei de experti
Coordonator de
propusi. Va asigura
proiect
o buna comunicare
cu
Beneficiarul/Autorit
atea Contractanta, in
toate circumstantele
legate
de
implementarea
contractului;

Livrabile
corespondente/Asiste
nta

*Asistenta
acordata
Beneficiarului
pentru sustinerea
aplicatiei
de
finantare
inclusiv
furnizarea
de
orice documente
necesare
ca
urmare
a
observatiilor
primite
pe
parcursul
evaluarii cererii
de
finantare;
*Documentatia
de
atribuire
pentru contractul
de proiectare si
executie
si
asistenta
acordata
in
perioada
de
clarificari
la
documentatia de
atribuire inclusiv
furnizarea
de
documente
necesare
pe
parcursul
intocmirii
raspunsului
la
clarificari;
*va realiza orice
alte
sarcini
necesare
indeplinirii
obiectivului
acestui contract
asa cum sunt ele
instructate
de
Beneficiar sau de
Autoritatile

59

I. Raportul de inceput;
II. Rapoartele de
progres;
III.
Rapoartele
financiare
IV.
Studiul
de
fezabilitate - Anexa 3
la Caietul de sarcini
VOLUMUL
14.
RAPORT PRIVIND
ASISTENTA
ACORDATA
BENEFICIARULUI
PE
TOATA
DURATA DE DE 12
DESFASURARE A
PROCEDURILOR
DE
ACHIZITIE
PUBLICA
VOLUMUL
15.
RAPORT PRIVIND
PARTICIPAREA IN
COMISII
DE
EVALUARE
IN
CALITATE
DE
EXPERTI
COOPTATI

264

implicate
in
realizarea acestui
proiect;
*va
asigura
prezentarea
si
fundamentarea
necesitatii
si
oportunitatii
acestui proiect
precum
si
analiza
fezabilitatii
proiectului din
punct de vedere
tehnic, juridic,
financiar, socioeconomic,
al
cerintelor
de
mediu etc.
*va
intocmi
raportul
de
inceput,
rapoartele
de
progres,
rapoartele
finanicare
si
orice
alte
rapoarte
solicitate
de
Beneficiar

Inginer
proiectant
drumuri

Va raspunde de toate
aspectele legate de
proiectrarea
autostrazii,
de
solutiile propuse, de
interpretarea datelor
rezultate din studiile
efectuate
si
de
alegera celei mai
de bune solutii pentru
realizarea proiectului
de
autostrada
preliminar.Participa
in calitate de expert
cooptat in evaluarea
ofertelor
pentru
contractul
de
executie
lucraripropunerea tehnica.

specificatii
si
desene
pentru
lucrarile
de
constructie
a
autostrazii:
lucrari de drum,
VOLUMUL
consolidari,
ACTIVITATI
conectarea
PROIECTARE
retelei la alte
drumuri, etc si
corelarea
acestora
cu
lucrarile de arta,
tuneluri, podete

60

5:
DE 12

264

Inginer
proiectant
poduri

Inginer
Topograf

Va raspunde de toate
aspectele legate de
proiectrarea
autostrazii,
de
solutiile propuse, de
interpretarea datelor
rezultate din studiile
efectuate
si
de
alegera celei mai
bune solutii pentru
de
realizarea
structurilor
din
cadrul
proiectului
preliminar.Participa
in calitate de expert
cooptat in evaluarea
ofertelor
pentru
contractul
de
executie
lucraripropunerea tehnica.
Va raspunde de
realizarea
tuturor
masuraorilor
topografice,
de
intocmirea studiului
topografic, a listelor
de coordonate si
planselor aferente,
de
realizarea
coridorului
de
expropriere , de
interpretarea
si
comunicarea datelor
in vederea alegerii
solutiilor
de
proiectare
si
indeplinirea tuturor
cerintelor din Caietul
de sarcini referitoare
la studiul topografic
si achizitia de teren
Va raspunde pentru
elaborarea/revizuirea
si
actualizarea
identificarii
proprietarilor,
realizarea
coridorului
de
expropriere,
a
documentatiilor
cadastrale,
in

specificatii
si
desene
pentru
lucrarile
de
constructie
a
autostrazii:lucrar
i de arta si
VOLUMUL
corelarea
ACTIVITATI
acestora
cu
PROIECTARE
lucrarile
de
tunele,
drum,
consolidari,
conectarea
retelei la alte
drumuri, etc

studii
topografice
detaliate
identificarea
suprafetelor de
teren afectate de
constructia
autostrazii
inclusiv
cele
necesare
relocarii
utilitatilor,
identificarea
proprietarilor,
realizarea
documentatiei
cadastrale
cu
respectarea
tuturor
prevederilor din
capitolul specific
din caietul de
sarcini
studiul de traseu
cu identificarea
de variante de
traseu care sa
asigure
viabilitatea
si
siguranta alegerii
variantei
de

61

5:
DE 12

VOLUMUL
4.3.
Studii
topografice
detaliate
VOLUMUL
3.
12
STUDIUL PRIVIND
ALTERNATIVE DE
TRASEU

264

264

Expert
Geotehnica
Fundatii

conformitate
cu
cerintele Caietului
de
sarcini
si
legislatiei in vigoare

traseu fezabile
din
toate
punctele
de
vedere;

Va raspunde de
realizarea studiilor
geotehnice
in
conformitate
cu
cerintele din Caietul
de
sarcini
si
legislatia in vigoare,
de
interpretarea
rezultatelor acestor
studii
si
de
comunicarea acestor
rezultate in vederea
alegerii
solutiilor
adecvate
de
proiectare.
Va raspunde de
si
elaborarea/
revizuirea
sau
actualizarea
investigatiilor de sol
si
materiale
in
conformitate
cu
cerintele Caietului
de
sarcini
si
legislatia in vigoare,
de
interpretarea
rezultatelor si de
comunicarea
acestora in vederea
alegerii
solutiilor
adecvate
de
proiectare

studii geotehnice
detaliate
in
conformitate cu
cerintele
din
Anexa
1
la
caietul de sarcini
respectand
standardele
in
vigoare;

62

VOLUMUL 4.2 :
STUDIU
GEOTEHNIC
VOLUMUL 4.5: Alte 12
investigatii de sol si
materiale

264

Expert
economist
economia
mediului

Specialist
analiza
beneficiu
modelare
financiara

Arheolog

Expert
Evaluator
Imobile

Va raspunde de
realizarea Studiului
de
Evaluare
a
Impactului
asupra
mediului
si
a
oricaror documente
si studii solicitate de
autoritatile
competente,
de
in
respectarea
cerintelor caietului
de sarcini cu privire
la
Mediu,
de
comunicarea tuturor
aspectelor legate de
mediu care ar putea
afecta solutiile de
proiectare
preliminara.
Va raspunde de
intocmirea Analizei
cost cost-beneficiu si a
si Modelului financiar
in conformitate cu
cerintele Caietului
de sarcini
Va raspunde de
realizarea
cercetarilor
arheologice,
realizarea rapoartelor
de diagnostic si
cercetare arheologica
si obtinerea avizului
aferent

Va raspunde de
intocmirea
rapoartelor
de
evaluare elaborate
conform
legii
255/2010 si HG
53/2011

VOLUMUL
RAPORTUL
SEIM , SEA si PRIVIND
toate
EVALUAREA
documentele
IMPACTULUI
necesare si va ASUPRA
obtine Acordul MEDIULUI
de mediu
STUDIUL
EVALUARE
ADECVATA

analiza-cost
beneficiu
modelul
financiar

12

264

VOLUMUL
7:ANALIZA COST
si BENEFICIU
SI
12
MODELUL
FINANCIAR.
ANALIZA DE RISC

264

investigatii
arheologice cu
identificarea
tuturor sit-urilor
arheologice, cu
respectarea
specificatiilor
tehnice
din
Anexa 2
verificari
pe
teren,
identificarea
zonarii
intravilan,
extravilan,
constructii
afectate pentru
care
face
evaluarea
si
intocmireste
rapoarte inainte
si dupa publicare
HG expropiere

Alti experti

63

6:

VOLUMUL
STUDIUL
ARHEOLOGIC

SI
DE

4.4.
12

264

VOLUMUL
4.6.Studii
privind 12
ocuparea terenurilor

264

10

11

Specialist
Hidrotehnica

Specialist Trafic

Va raspunde de
realizarea studiilor
hidrologice
si
hidraulice
in
conformitate
cu
cerintele din Caietul
de
sarcini
si
legislatia in vigoare,
de
interpretarea
rezultatelor acestor
studii
si
de
comunicarea acestor
rezultate in vederea
alegerii
solutiilor
adecvate
de
proiectare
Va raspunde de
elaborarea/revizuirea
si
actualizarea
Studiului de trafic in
conformitate
cu
cerintele Caietului
de
sarcini
si
legislatia in vigoare,
de
interpretarea
rezultatelor si de
comunicarea
acestora in vederea
alegerii
solutiilor
adecvate
de
proiectare

Va raspunde de
elaborarea
Sistemului Inteligent
de
transport
si
telecomunicatii, de
dotarile autostrazii

studiile
hidrologic
si
hidraulic
realizand detaliat
aceste
studii
pentru elaborarea
lucrarilor
hidrotehnice;

VOLUMUL
STUDIUL
HIDROLOGIC
HIDRAULIC

4.1.
12

264

studiul de Trafic
in baza ultimului
recesamant
de VOLUMUL
2:
12
trafic realizand STUDIU DE TRAFIC
inclusiv anchete
O-D

264

sistemul
de
comunicatii
al
autostrazii:
sistemul
inteligent
de
VOLUMUL
transpost
si
ACTIVITATI
sistemul
de
PROIECTARE
control
al
traficului;dotaril
e
autostrazii;
planul de operare
si intretinere;

176

12

Specialist ITS

13

Va fi responsabil de
managementul
riscului pentru acest
Specialist
in
riscurile
proiect
urmaring
managementul
particulare
diminuarea
riscului
proiectului
impactului pe care lar
putea
avea
riscurile identificate

64

SI

5:
DE 8

VOLUMUL
7:ANALIZA COST
BENEFICIU
SI
ale
6
MODELUL
FINANCIAR.
ANALIZA DE RISC

132

14

15

16

17

in Caietul de sarcini
asupra
proiectului
precum si aparitia
altor riscuri specifice
in
perioade
de
implementare
a
proiectului, va fi
responsabil
de
elaborarea analizei
de
risc
si
de
adoptarea de solutii
in
vederea
minimizarii
riscurilor identificate
Va fi responsabil de
realizarea Auditului
de siguranta rutiera
la nivel de studiu de
Expert Audit de
fezabilitate
in
siguranta rutiera
conformitate
cu
cerintele Caietului
de
sarcini
si
legislatia in vigoare
Vor
avea
responsabilitatea
Ingineri CAD proiectarii corecte si
drum/poduri/tun in conformitate cu
ele
rezultatele studiilor
realizate
si
a
solutiilor propuse
Va realiza graficul
de
plati,
documentatia
de
atribuire, va asigura
asistenta
Beneficiarului
in
perioade
de
Expert achizitii
clarificari
la
publice
documentatia
de
atribuire, va partcipa
in
comisia
de
evaluare a ofertelor
pentru contractul de
executie in calitate
de expert cooptat.
Va fi responsabil de
determinarea tuturor
costurilor
pentru
Inginer cantitati
articolele
din
Graficul de plati, va
intocmi Graficul de

auditul
de
VOLUMUL
siguranta rutiera
ACTIVITATI
la nivel de studiu
PROIECTARE
de fezabilitate

VOLUMUL
proiectare drum,
ACTIVITATI
pod, tuneluri
PROIECTARE

documentatia de
atribuire pentru
proiectare
si
executie
si
asistenta
acordata
Beneficiarului in
perioada
de
clarificari
la
documentatia de
atribuire
si
evaluarea
ofertelor

5:
DE 6

132

5:
DE 12

264

VOLUMUL
13:
DOCUMENTATIA
DE
ATRIBUIRE 8
PROIECTARE
SI
EXECUTIE

176

costurile
necesare pentru
VOLUMUL 11 :
proiectarea
si
6
ESTIMARI DE COST
constructia
autostrazii

132

65

plati si Devizele
generale. Va avea
responsabilitatea
determinarii costului
investitiei si va
fundamenta preturile
folosite
in
conformitate
cu
cerintele Caietului
de sarcini

18

19

20

Vor
avea
responsabilitatea
verificarii
documentelor
de
proiectare
si
a
studiilor
de
Verificatori
specialitate
in
atestati (drum, conformitate
cu
pod, consolidari, legislatia in vigoare.
Af, etc)
Verificatorul Af va
partcipa in comisia
de
evaluare
a
ofertelor
pentru
contractul
de
executie in calitate
de expert cooptat.
Va
avea
Coordonator in responsabilitatea
materie
de intocmirii raportului
sanatate
si privind sanatatea si
securitate
a securitatea muncii in
muncii
conformitate
cu
legislatia in vigoare
Va fi responsabil de
intocmirea
proiectelor
de
relocare/protejare
utilitati,
de
identificarea
suprafetelor afectate
Inspector
de
mutarea
utilitati
utilitatilor,
de
comunicarea
acestora
catre
Expertul Evaluator
Imobile si Inginerul
Topograf in vederea
realizarii coridorului
de expropriere

verifica,
stampileaza
si
semneaza
si
intocmesc
referatul
verificatorului de
proiect
pentru
volumele
VOLUMUL
5:
specifice.
ACTIVITATI
DE 12
Verificatorul Af
PROIECTARE
va
verifica
propunerile
tehnice/solutiile
tehnice propuse
in
cadrul
ofertelor pentru
contractul
de
executie lucrari.
VOLUMUL
9:
intocmeste
ETAPELE
DE
planul
privind CONSTRUCTIE SI
sanatatea
si ASPECTELE
DE 12
securitatea
SANTATE
SI
muncii
SECURITATE
IN
MUNCA
identificarea
utilitatilor
afectate
si
propunerea
relocarea/proteja
rea
acestora,
identificarea
suprafetelor
afectate
de
utilitati
in
colaborare
cu
expertul
ANVAR

66

VOLUMUL
8:IDENTIFICAREA
RETELELOR
SI 12
INSTALATIILOR
EXISTENTE

264

264

264

21

Responsabil
Avize
Acorduri

Total experti

Vor
avea
responsabilitatea
intocmirii
avizele,
si documentatiilor
acordurile
necesare si obtinerii autorizatiile
tuturor
avizelor
pentru proiect

VOLUMUL
si 10:AUTORIZATII SI 12
AVIZE

264

Atestari:
- Verificatori atestati (drum, pod, consolidari, Af, etc) trebuie sa detina diploma/certificat de atestare/pe
domeniul specific;
- Expert Audit de siguranta Rutiera trebuie sa detina Certificat de Auditor de Siguranta Rutiera din partea ARR;
- Experti Achizitii Publice trebuie sa detina Certificat de expert in domeniul Achizitiilor Publice;
- Coordonator in materie de sanatate si securitate a muncii - certificat in conformitate cu HG 300/2006,
conform Ordinului 2712/2012 pentru completarea Ordinului 242/2007, Regulamentul privind formarea
specific de coordonator n materie de securitate i sntate n munc pe durata elaborrii proiectului i/sau a
realizrii lucrrii pentru antiere temporare ori mobile;
Onorariile expertilor includ obligatoriu dar nu se limiteaza la:
a.
salariul lunar net al expertului;
b.
contributii obligatorii, impozitul pe salarii si alte retineri, conform legislatiei romanesti;
c.
diurna;
d.
bonificatii pentru expatriere;
e.
rezerva pentru acoperirea orelor suplimentare prestate de Prestator, in conformitate cu prevederile din
Codul Muncii;
f.
profitul;
g.
cheltuielile cu personalul suport;
h.
toate costurile aferente concediului de odihna;
i.
costurile vizitelor pe durata toata contractului;
j.
cazarea personalului;
k.
transportul cu avionul/autoturism/tren atat local cat si international.
Alte cheltuieli experti:
Orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfasurare a activitatii expertilor.
Plata acestor cheltuieli se va justifica cu documente/facturi/chitante, etc in cadrul Raportului financiar.
7.2. Facilitati asigurate de catre Prestator
Prestatorul va asigura suportul si echipamentul necesar expertilor in vederea desfasurarii activitatii in mod
corespunzator.
Prestatorul se va asigura ca exista suficient personal administrativ, de secretariat si interpretare, permitand
astfel expertilor sa se concentreze asupra principalelor lor responsabilitati.

67

Prestatorul se va asigura, de asemenea, ca membrii personalului sau sunt echipati adecvat cu


calculatoare/laptop-uri si imprimante si orice alte echipamente tehnice sau tehnologice necesare pentru
realizarea serviciilor solicitate conform caietului de sarcini.
Daca Prestatorul este un consortiu, aranjamentele ar trebui sa permita un maximum de eficienta si operabilitate
in implementarea contractului.
Prestatorul este raspunzator de asigurarea echiparii biroului sau (inclusiv obiectele de mobilier), a intretinerii
sale si a tuturor utilitatilor pe parcursul derularii contractului.
Prestatorul va prezenta dovada disponibilitatii si operabilitatii echipamentelor sale tehnologice, precum si a
altor elemente privind baza sa tehnico-materiala necesara indeplinirii serviciilor solicitate conform acestui caiet
de sarcini si a planului detaliat de activitate prezentat, in cadrul Raportului de Inceput. Disponibilitatea si
operabilitatea resurselor sale trebuie sa fie asigurata de catre Prestator, pe toata perioada de implementare a
serviciilor solicitate.
7.3. Echipamente
Nu se va achizitiona deloc sau in scopul de a se transfera catre Autoritatea Contractanta/tara beneficiara la
incheierea contractului niciun echipament ca parte a acestui contract de servicii. Prestatorul va face demersurile
necesare pentru inchirierea sau transferul echipamentului achizitionat catre sediul sau de lucru din Romania.
8.

RAPOARTE

8.1. Cerinte de raportare


Prestatorul va pregati si prezenta urmatoarele rapoarte in cursul sarcinii sale, atat pe suport de hartie cat si in
varianta electronica editabila, pdf sau alte formate strict specializate:
1.

Raportul de Inceput 1 luna de la data de incepere.

In Raportul de Inceput se va prezenta un plan general si un plan detaliat pentru fiecare din activitatile, serviciile
solicitate in acest caiet de sarcini, pe care Prestatorul le va realiza, si in care se vor descrie la minimum:
metodologia propusa de abordare in revizuirea/actualizarea Studiului de Fezabilitate, un
program/grafic/calendar de implementare al serviciilor si al resurselor tehnico-materiale si de personal care vor
fi angajate, cu termenele particulare, realizarile asteptate/momentele critice, orice probleme/riscuri/constrangeri
potentiale de implementare identificate cu recomandari pentru solutionarea acestora, prezentarea dovezilor
privind disponibilitatea si operabilitatea resurselor de personal specializat, echipamentelor tehnice, tehnologice
in vederea derularii serviciilor etc.
Beneficiarul va analiza planul general si detaliat al activitatilor, serviciilor prezentate, va recomanda revizia
acestor planuri, pe care Prestatorul va trebui sa le implementeze si sa le retransmita Beneficiarului. Beneficiarul
se va asigura ca Prestatorul, prin planurile prezentate este in masura sa inceapa derularea cu succes a serviciilor
conform obiectivelor si rezultatelor sale asteptate.
Se va acorda o atentie deosebita si planurilor detaliate privind investigatiile de teren (studiile geotehnice,
topografice, etc.) astfel incat sa existe un grad de incredere ridicat ca, prin implementarea planurilor prezentate,
aceste investigatii si studii isi vor atinge scopul principal de minimizare si eliminare a riscurilor geotehnice,
topografice etc.
Planurile detaliate vor trebui de asemenea sa prezinte un grad ridicat de corelare intre activitatile, serviciile care
se vor presta si nivelul,functionalitatea,operabilitatea resurselor tehnico-materiale, tehnologice si a resurselor
umane de specialitate disponibile pe toata perioada derularii si realizarii activitatilor, serviciilor.
Planurile detaliate prezentate vor sta la baza procedurilor si activitatilor de monitorizare si control ale
Beneficiarului asupra activititatilor, serviciilor realizate de catre Prestator.

68

Atasat Raportului de Inceput va fi un model pentru viitoarele Rapoarte de Progres si un plan al Sistemului de
Management al Calitatii al Prestatorului pentru derularea serviciilor.
Raportul de Inceput va fi pregatit in limba romana.
2.

Rapoarte de progres lunare

Prestatorul va intocmi Rapoarte de progres lunare primul raport de progres va fi livrat la o luna dupa
inaintarea Raportului de Inceput. Acestea au un rol informativ, de raportare si monitorizare a progresului in
implementarea serviciilor si va sta la baza solutionarii problemelor identificate pe parcursul derularii sarcinilor
asumate de Prestator.
In anexa, Rapoartele de Progres vor contine minutele intalnirilor.
3.

Studiul de Fezabilitate preliminar :


-

3 luni de la incepere pentru Sectiunea 1 Sibiu - Boita si Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti

11 luni de la incepere pentru Sectiunea 2 Boia Racovia, Sectiunea 3 Racovia Vleni, Sectiunea 4
Vleni Curtea de Arge si Sectiunea 6 DN73C igveni Rmnicu Vlcea

Studiul de Fezabilitate preliminar va fi predat Beneficiarului in vederea analizarii rezultatelor serviciilor


desfasurate de catre Prestator, iar in urma observatiilor primite din partea Beneficiarului, acesta va sta la baza
clarificarii si solutionarii oricaror probleme ramase nerezolvate.
4.

Studiul de Fezabilitate final:


- 4 luni de la incepere pentru Sectiunea 1 Sibiu - Boita si Sectiunea 5 Curtea de Arges - Pitesti
- 12 luni de la incepere pentru Sectiunea 2 Boia Racovia, Sectiunea 3 Racovia Vleni, Sectiunea
4 Vleni Curtea de Arge si Sectiunea 6 DN73C igveni Rmnicu Vlcea

La predarea livrabilelor, Prestatorul va respecta structura Studiului de fezabilitate, pe volume, conform unei
structuri propuse minime in Anexa 3. Acesta va cuprinde urmatoarele:

Studiul de Fezabilitate final care va include toate observatiile Beneficiarului, agentiei Jaspers,
AMPOST altor autoritati implicate in procesul de aprobare si avizare. Raportului de Audit de
Siguranta Rutiera.

Rezultatul consultatiilor publice, a partilor terte si a autoritatilor de mediu, inclusiv detalii


complete pentru toate schimbarile aduse la Proiect

Avizele, Acordurile, Permisele si alte aprobari obtinute se vor preda pe masura ce se emit, cu
predarea unui volum complet impreuna cu Acordul de Mediu si cu documentatiile procedurii de
mediu care au stat la baza emiterii Acordului de mediu, in termenul contractual.

Structura minimala a Studiului de Fezabilitate este detaliata in Anexa 3 a acestui caiet de sarcini, pe
volume, Prestatorul avand obligatia respectarii acesteia in predarea Studiului de Fezabilitate.
5. Rapoarte financiare intermediare - 14 zile de la aprobarea Studiului geotehnic/Studiului
/Studiului EIA/Studiului de fezabilitate Final

69

Arheologic

Rapoartele financiare intermediare vor detalia toate activitatile, studiile, zilele efectiv lucrate de
fiecare expert in parte, onorariile expertilor, toate costurile si cheltuielile la care este indreptatit
acesta, cu respectarea conditiilor contractuale. Rapoartele financiare intermediare se vor emite
dupa
aprobarea
Studiului geotehnic/Studiului Arheologic/Studiului /EIA/Studiului de fezabilitate Final de
catre Beneficiar. Aceste rapoarte
financiare vor contine documente
justificative necesare din care
sa rezulte suma exacta de plata. Se vor intocmi in baza Propunerii
financiare a Prestatorului.
Plata studiilor geotehnice se va face in conformitate cu preturile prezentate in Formularul de Propunere
Financiara Anexa III a Contractului de Servicii si in baza numarului de foraje si probe per foraj/sondaj supuse
analizei de laborator pe fiecare categorie de foraj si pe fiecare categorie de lucrari (podete, poduri, tunele,
viaducte, pasaje, consolidari, drum, etc) si in baza numarului de foraje/sondaje realizate pentru fiecare categorie
de lucrari (podete, poduri, tunele, viaducte, pasaje, consolidari, drum, etc) in functie de tipul de relief, de
lungimea traseului si de activitatile necesare intocmirii studiului geotehnic.
Plata studiiilor geotehnice, in cuantum de maxim 35% din Pretul Contractului, se poate realiza si prin plati
intermediare/partiale lunare. In functie de stadiul de realizare a lucrarilor de foraje si analizelor de laborator, in
baza fiselor de foraj si buletinelor de laborator, se pot realiza plati lunare in cuantum de maxim 20% din Pretul
Contractului. Fisele de foraj si buletinele de laborator se vor transmite la sfarsitul fiecarei luni, insotite de cate
un Raport financiar. Cuantumul de maxim 15% din Pretul Contractului se va plati in baza studiilor geotehnice
finale asa cum sunt mentionate in Anexa 1 a acestui Caiet de sarcini.
Se vor emite pentru plata forajelor Rapoarte financiare intermediare pentru fiecare plata insotite de documente
justificative din care sa rezulte suma exacta de plata.Plata se va face numai dupa aprobarea raportului finanicar
intermediar aferent.
6.
Raportul de finalizare a serviciilor - 12 luni de la incepere
Raportul de finalizare a serviciilor sau Raportul final se va emite la finalizarea duratei de prestare a serviciilor
si va include o descriere a tuturor activitatilor, studiilor, va detalia modul de indeplinire a scopului contractului
de catre Prestator.
Raportul de finalizare a serviciilor va include Raport cu privire la asistenta acordata Beneficiarului pentru
pregatirea documentatiei necesare in vederea transmiterii aplicatiei de finantare din Fonduri Structurale si
Raportul privind pregatirea
documentatiei de atribuire pentru contractele de lucrari aferente Proiectului de
Autostrada precum si asigurarea asistentei Beneficiarului pe durata procedurii de achizitie publica (clarificrile
solicitate de potentialii ofertanti, participarea in comisii de evaluare in calitate de experti cooptati in
conformitate cu prevederile articolului 73 din H.G. 925/2006 cu modificarile si completarile ulterioare).
7.

Raportul financiar final - 14 zile de la aprobarea Raportului de finalizare a serviciilor

Raportul financiar final va detalia toate activitatile, studiile, zilele efectiv lucrate de fiecare expert in parte,
onorariile expertilor, toate costurile si cheltuielile la care este indreptatit acesta, altele decat cele incluse in
Raportul finanicar intermediar, cu respectarea conditiilor contractuale. Raportul financiar final se va emite dupa
aprobarea Raportului de finalizare a serviciilor sau Raportul final, de catre Beneficiar. Acest rapoart financiar
va contine documente justificative necesare din care sa rezulte suma exacta ramasa de plata. Se va intocmi in
baza Propunerii financiare a Prestatorului.
8.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor
Toate rapoartele si documentele care vor fi inaintate, vor fi pregatite atat in romana, cat si traduse in engleza.
Toate rapoartele vor fi prezentate atat in format electronic editabil (word, excel, CAD (dwg.), etc., cat si pe
hartie si vor fi distribuite dupa cum urmeaza:
CNADNR:
3 copii pe hartie in romana,
2 copii pe hartie in engleza,
2 copii in format electronic pdf si editabil in romana si engleza

70

MT/JASPERS 1 copie in format electronic pdf si editabil in romana si engleza


Rapoartele si documentele care vor fi inaintate vor fi inregistrate atat la Registratura Prestatorului cat si la cea a
Beneficiarului.
Copiile in format electronic vor fi trimise prin e-mail sau in cazul fisierelor mari pe CD/DVD.
Documentele/Livrabilele vor avea obligatoriu semnatura si stampila Prestatorului.
Procedurile de aprobare a rapoartelor vor fi definite in Conditiile Generale de Contract.
Studiul de Fezabilitate Final se va analiza si aviza in Comitetul Tehnico-Economic al Companiei Nationale de
Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, CTE DPIIS, si Consiliul Interministerial.
Totodata, proiectul pentru semnalizare si marcaj va fi avizat in CTE restrans al CNADNR SA.
Prestatorul are datoria de a mentine o arhiva a documentelor, desenelor, notelor din teren si corespondentei care
va fi pusa in format electronic pe CD-uri si predata - devenind proprietatea - CNADNR la sfarsitul contractului.
Daca Prestatorul va primi cereri de copii ale documentelor sau privind alte informatii legate de acest Proiect,
aceste cereri vor fi adresate catre CNADNR care va instructa Prestatorul in consecinta. Prestatorul nu va
transmite documente de nici un fel fara aprobarea specifica a CNADNR.
8.3. Masuri de publicitate
Masuri de informare si publicitate care trebuie realizate de Prestator
Toate masurile de informare si publicitate realizate de Prestator vor respecta prevederile Manualului de
Identitate Vizuala pentru Programul Operational Sectorial Transport (www.ampost.ro sectiunea Documentatie
sub-sectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de Identitate Vizuala in vigoare la data realizarii acestora.
Elaborarea si distribuirea de materiale informative despre Proiect
Pentru asigurarea informrii si publicittii, Prestatorul va asigura tiprirea si distribuirea de materiale
informative.
Toate materialele de informare si publicitate realizate de Prestator vor accentua contributia financiara a Uniunii
Europene (co-finantarea contractului de asistenta tehnica).
Prestatorul va transmite spre avizare catre CNADNR SA toate materialele de informare si publicitate anterior
tiparirii si distribuirii acestora.
a.

Brosuri cerinte minime:


Format deschis A4 (297 x 210 mm)
Format nchis 99 x 210 mm
Suport: hrtie mat plastifiat pentru exterior, 200 g/mp si interior 150 g/mp, lac selectiv lucios aplicat pe
texte/imagini
Maxim 12 de pagini, inclusiv coperta
Brourile vor fi capsate

Tirajul 50 buc

71

b.

Afie cerinte minime:


dimensiune: 50x 70 cm
hrtie mat 200 g/mp
policromie
plastifiere mat
tiraj minim 30 buc

c.

Pliante cerinte minime


dimensiune: A5 inchis 2 biguri
hartie mata minim 150 g/mp
policromie
tiraj minim 50 bucati

d.

Mape - cerinte minime:


Format finit A4 (220 x 305 mm) cu dublu-big (5 mm)
Carton plastifiat mat, 300 -350 g/mp, lac selectiv lucios aplicat pe texte/imagini
Policromie
Un buzunar aplicat tanat cu loc pentru CD/DVD
Tirajul 50 buc

Documente elaborate in cadrul contractului


Toate documentele elaborate in cadrul contractului de ctre Prestator (Rapoarte, documentatii tehnicoeconomice, livrabile de orice tip si in orice format exclusiv corespondenta contractuala) vor respecta masurile
de identitate vizuala specifice (ex. inscriptionri sigle, textul Proiect finantat prin [.........]) prevzute in
Manualul de Identitate Vizuala pentru [Programul Operational Sectorial Transport] (www.ampost.ro sectiunea
Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de Identitate.
9. MONITORIZARE SI EVALUARE
9.1. Definirea indicatorilor de performanta
Derularea contractului va fi monitorizata de Beneficiar, prin Managerul de Proiect nominalizat si de catre
Autoritatea de Management POS-T din cadrul Ministerului Transporturilor, in concordanta cu toate
documentele de furnizat prezentate in Capitolul 8 - RAPOARTE din prezentul Caiet de Sarcini. Indicatorii
cheie (Indicatorii Obiectiv Verificabili) pentru monitorizarea si evaluarea activitatii Prestatorului sunt:

Finalizarea activitatilor cerute in prezentul caiet de sarcini conform calendarului la momentul


semnarii contractului/acte aditionale;
Aprobarea tuturor rapoartelor conform calendarului la momentul semnarii contractului/acte
aditionale;
Se va accepta maxim o versiune draft a rapoartelor solicitate conform cerintelor din cadrul
capitolului Rapoarte. Prestatorul se va asigura ca versiunile draft a fiecarui raport vor
respecta integral cerintele caietului de sarcini si instructiunile Beneficiarului ulterioare
semnarii contractului. In cazul transmiterii a mai mult de o versiune draft a unui raport,
Beneficiarul este indreptatit sa poata aplica penalitati conform contractului. Versiunea finala a
rapoartelor solicitate conform cerintelor capitolului Rapoarte, se considera versiunea care va
include comentariile Beneficiarului si a celorlalte parti implicate;
Respectarea perioadei de revizuire/actualizare a Studiului de Fezabilitate in vederea
introducerii de comentarii ale Beneficiarului si ale celorlalte parti implicate.

72

9.2.Responsabilitati

Prestatorul va fi responsabil de corectitudinea si acuratetea datelor, studiilor si solutiilor propuse in


cadrul Studiului de Fezabilitate, conform caietului de sarcini. Prestatorul va raspunde pentru prestatia
sa si va justifica corespunzator solutiile alese potrivit prevederilor si conditiilor contractuale, oricand pe
durata de viata a Proiectului.
Prestatorul va respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si va fi responsabil pe
toata durata de viata a Proiectului, pentru solutiile tehnice indicate in cadrul Studiului de fezabilitate si
potrivit prevederilor contractuale.
Prestatorul va oferi asistenta Beneficiarului pentru orice problema identificata pe parcursul
implementarii Proiectului, ori de cate ori este solicitat, conform HG 273/1994 si potrivit conditiilor
contractuale.

73

ANEXA 1 CERINE PRIVIND STUDIUL GEOTEHNIC

STUDIUL GEOTEHNIC

Acest document stabileste cerintele minime necesare pentru realizarea lucrarilor de investigare geotehnica
(investigatii de teren, incercari de laborator) i de alcatuire a documentatiei geotehnice (Studiu Geotehnic,
conform SR-EN 1997:2/2007).
Toate investigatiile de teren i incercarile de laborator vor respecta normativele i standardele romanesti n
vigoare cu referire la tipurile de lucrarii de realizat i activitatile conexe acestora.
Studiul geotehnic va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul A(f) (Rezistenta i stabilitatea
terenului de fundare al constructiilor i al masivelor de pamant).
Studiul geotehnic va avea obligatoriu, urmatorul continut:
A. PRI SCRISE (cuprinsul Studiului Geotehnic):
1. Date generale
1.1. Denumirea lucrrii
1.2. Investitor/Beneficiar
1.3. Proiectant general
1.4. Proiectant de specialitate Studii geotehnice
1.5. Numele, adresa i calitatea tuturor unittilor care au participat la lucrarile de investigare geotehnica
1.6. Amplasament (denumire tronson/lot, poziie n coordonate WGS84 i STEREO70)
1.7. Documente tehnice furnizate de benefieciar si/sau proiectant
2. Date despre amplasament
2.1. Consideratii geologice i geomorfologice generale
2.2. Consideratii hidrogeologice i meteoclimatice generale
2.3. Zonarea seismica a amplasamentului lucrarii
2.4. Adncime de nghe de referin pentru lucrare
2.5. Istoricul amplasamentului i situaia actual
2.6. Condiii referitoare la vecintile lucrrii (constructii invecinate, trafic, diverse retele, vegetatie, produse
chimice periculoase etc.)
2.7. ncadrarea preliminar a lucrrii n categoria geotehnic
2.8. ncadrarea obiectivului n Zone de risc conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea planului de
amenajare a teritoriului naional - Sectiunea a V-a Zone de risc natural

74

3. Cercetarea geologico tehnic a amplasamentului analizat


3.1. Prezentarea lucrrilor de teren efectuate (amplasarea punctelor de investigare, adncimea investigaiilor,
diametrele forajelor, categoria metodei de prelevare, numarul, dimensiunile i calitatea esantioanelor obinute)
Datele calendaristice ntre care s-au efectuat lucrrile de teren i cele de laborator
3.2. Utilajele i echipamentele utilizate la investigarea terenului (caracteristicile eseniale ale utilajelor de forat
sau ale altor echipamente, adncimea maxim de investigaie)
3.3. Denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat ncercrile/analizele pmnturilor i apei n
cazul investigaiilor prin foraje, cu prezentarea n copie a autorizaiei de funcionare a laboratorului i a anexei
cu ncercrile de laborator autorizate/acreditate
4. Date geotehnice
4.1. Sintetizarea datelor existente din Studiile Geotehnice anterioare sau n alte documentaii tehnice de interes
pentru lucrare
4.2. Prezentarea ncercrilor n situ i analizelor de laborator efectuate i a standardelor de referin
4.3. Rezultatele ncercrilor de teren i de laborator (prezentarea tabelar i grafic a rezultatelor ncercrilor de
teren i de laborator, anexate memoriului tehnic, respectiv grafice de variaie a proprietilor fizico-mecanice
ale pmnturilor ntlnite n amplasament; n cadrul acestora vor fi clar evideniate limitele straturilor
litologice).
4.4. Prezentarea stratificaiei n amplasamentul analizat (descrierea de detaliu a tuturor straturilor de referin
pentru lucrarea analizat i a seciunilor litologice).
4.5. Realizarea prelucrri statistice a parametrilor fizico-mecanici ai fiecrui strat identificat i furnizarea
valorilor caracteristice cu grad de acoperire de 95% (conform NP 122/2010 privind determinarea valorilor
caracteristice i de calcul ale parametrilor geotehnici).
4.6. Informaii cu privire la nivelurile apei subterane (caracterul stratului acvifer, date asupra fluctuaiilor n
timpul efecturii lucrrilor de teren i pe perioada de realizare a lucrrilor de terasamente pe traseul analizat)
4.7. Informaii cu privire la agresivitatea apei subterane asupra materialelor de construcii (caracteristicile de
agresivitate ale apei subterane asupra betonului i metalelor).
5. Evaluarea condiiilor de capacitate portant a terenului de fundare
5.1. Prezentarea parametrilor geotehnici pentru evaluarea capacitii portante a terenului de fundare i a
condiiilor de stabilitate local i general
5.2. Prezentarea de calcule de stabilitate n cazul n care, n inciden cu traseul analizat, sunt semnalate zone cu
potenial de producere a alunecrilor de teren.
6. Concluzii i recomandri
A. Parti scrise
6.1. Concluzii cu privire la stabilitatea general i local a terenului
6.2. Recomandri de proiectare pentru infrastructuri i lucrrile de terasamente

75

6.3. Recomandri privind soluiile tehnice necesare pentru asigurarea stabilitii terenului
6.4. Recomandri privind soluiile tehnice necesare n cazul fundrii pe pmnturi cu caracteristici speciale
(pmnturi sensibile la umezire, pmnturi susceptibile la lichefiere, pmnturi cu umflri i contracii mari,
pmnturi gelive, pmnturi cu coninut de materii organice, pmnturi eluviale, pmnturi sensibile la nghet,
pmnturi agresive fat de construcii).
6.5. Recomandri privind lucrrile de excavaii i terasamente
6.6. Recomandri privind msuri pentru prevenirea efectelor negative asupra vecintilor (degradrilor la
construciile existente, nvecinate celei proiectate sau n versanii naturali)
6.7. Recomandri cu privire la necesitatea aplicrii aciunii de monitorizare geotehnic i structural
(recomandri privind ntocmirea unui plan de monitorizare a vecintilor sau a pantelor versanilor i
taluzurilor adiacente obiectivului, pe parcursul i dup ncheierea execuiei acestuia)
6.8. ncadrarea terenurilor n categoriile prevzute de reglementrile tehnice referitoare la lucrrile de
terasamente (conform STAS 7582-91 Lucrri de ci ferate. Terasamente. Prescripii de proiectare i de
verificare a calitii i STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate).
6.9. Indicarea amplasamentelor gropilor de mprumut i volumele disponibile
6.10. Recomandri privind tehnologiile de execuie a structurilor de realizat
6.11. Msuri privind protejarea construciei mpotriva infiltrailor (recomandri privind msuri pentru
protejarea construciei mpotriva infiltraiilor apei subterane i a ascensiunii capilare, precum i pentru
prevenirea antrenrii hidrodinamice).
6.12. Recomandri privind msuri pentru protecia primar a materialelor din structuri (cazul identificrii unor
terenuri de fundare cu agresivitate chimic)
6.13. Reevaluarea ncadrrii n Clasa de Risc Geotehnic i Categoria Geotehnic a traseului i respectiv a
sectoarelor / zonelor.
6.14. Reglementri tehnice care au stat la baza ntocmirii documentaiei geotehnice

B. Pri desenate
1. Plan de ncadrare n zon a amplasamentului
2. Plan de situaie cu indicarea punctelor de investigare geotehnic
3. Profiluri geologice cu indicarea limitelor diferitelor formaiuni i nivelul de ap subteran (pentru
amplasamentele cu potenial ridicat de instabilitate se vor prezenta profiluri geologice transversale realizate pe
direcia pantei maxime (celei mai abrupte), cu evidenierea suprafeelor de alunecare considerate pe baza
calculului realizat n cadrul studiului geotehnic).
4. Fie de foraj complexe conform NP-074 (se vor prezenta datele cu privire la identificarea i descrierea
straturilor, precum i parametrii fizico-mecanici determinai pe baza ncercrilor de laborator sau de teren
efectuate).
Anexe
1. Breviare de calcul (evaluarea capacitii portante, evaluarea condiiilor de stabilitate, estimarea tasrilor, etc.)
2. Documentaie fotografic din amplasament n timpul realizrii investigaiilor n situ (detalii amplasament,
detalii echipamente, fotografiile probelor prelevate, fotografii de detaliu pentru probele prelevate cu
caracteristici particulare (tu, prelevare continu, carote, monolit, etc.); fotografiile vor fi identificate cu data
realizrii acestora); penru fiecare lucrare de prospectare n situ se va prezenta i detaliu de identificare
coordonate geografice n corelare cu planul de situaie cu indicarea punctelor de investigare geotehnic.
3. Rapoartele ncercrilor fizice i mecanice de Laborator (geotehnic, materiale de construcii) tampilate i
semnate n original cu identificarea laboratorului ntocmitor, pentru care anterior s-a prezentat autorizaia.

76

4. Rapoartele cu rezultatele Analizelor Chimice de Laborator (mediu) pe probe de pmnt i ap, semnate i
tampilate n original, cu identificarea laboratorului ntocmitor, pentru care anterior s-a prezentat autorizaia.
5. Prezentarea Rapoartelor de Investigaii n Situ realizate (echipamente, proceduri, rezultate, interpretare, etc.).

7. NCADRAREA N CATEGORIA GEOTEHNIC


n vederea stabilirii exigenelor proiectrii geotehnice se vor folosi cele trei categorii geotehnice specificate n
cadrul NP 074-2007 privind documentaiile geotehnice pentru construcii. ncadrarea preliminar a unei lucrri
ntr-una dintre categoriile geotehnice trebuie s se fac nainte de investigarea terenului de fundare, pe baza
informaiilor deinute la momentul respectiv: hri geologice i geo-morfologice, hidrogeologice, de zonare a
diverilor factori de risc, ortofotoplane, studii geotehnice realizate n fazele anterioare ale proiectului sau ale
unor lucrri aflate n imediata vecintate. Aceast ncadrare poate fi ulterior schimbat, pe baza informaiilor
obinute n urma lucrrilor de investigare geotehnic.
Categoria poate fi verificat i, eventual, schimbat n fiecare faz a procesului de proiectare i de execuie.
Categoria geotehnic va fi individualizat pentru urmtoarele categorii de lucrri, n corelaie cu amplasamentul
i caracteristicile acestuia:

sectoare de drum realizate n zone cu decliviti foarte mici;


sectoare de drum realizate n zone cu potenial ridicat de instabilitate;
sectoare de drum realizate pe terenuri dificile de fundare, n afara celor menionate anterior;
structuri: poduri, viaducte, tuneluri.

ncadrarea unor sectoare de drum n categorii geotehnice cu risc geotehnic ridicat impune utilizarea unor
metode de investigare complexe, att in-situ ct i n laborator conform normativelor n vigoare.
innd cont de importana obiectivului i a potenialului impact a infrastructurii asupra mediului natural i
construit se recomand ncadrarea minim a sectoarelor de drum n Categoria Geotehnic 2.
8. INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE
Culegere de date existente
Se vor sintetiza datele existente n documentaiile geotehnice anterioare, dac s-au realizat i dac exist
informaii despre asemenea studii, n amplasament sau n zonele nvecinate traseului. Documentaiile
geotehnice anterioare pot fi:

Studii geotehnice realizate pentru fazele anterioare de proiectare a traseului (studii de prefezabilitate,
fezabilitate etc.) puse la dispoziie de ctre Beneficiar;

Studii geotehnice realizate pentru lucrri de infrastructur nvecinate obiectivului (modernizarea sau
reabilitarea drumurilor existente apropiate de traseul viitoarei autostrzi, intervenii cauzate de alunecri de
teren n vecintatea obiectivului etc.) puse la dispoziie de ctre Beneficiar;

Studiile geotehnice existente realizate pentru construciile existente sau n curs de execuie aflate n
vecintatea obiectivului, furnizate de Beneficiar cu acordul prealabil al Beneficiarilor acelor lucrri;

Documentaii cu privire la seismicitatea zonei, hazarduli riscul cu privire la alunecrile de teren i


inundaii, conform normativelor i legislaiei n vigoare.

Baza de date geotehnice proprie a Beneficiarului pentru lucrarile existente in in zona

77

Investigaiile geotehnice din studiile anterioare luate n considerare n cadrul studiului geotehnic curent, vor fi
menionate n documentaie, evideniind informaiile obinute pe baza acestora (similar informaiilor obinute
din lucrrile de investigare curente); acestea vor fi marcate pe planul de situaie i pe profilele transversale n
mod distinct, utiliznd un cod format din numrul forajului, adncimea i anul realizrii acestuia (de exemplu
F7-12/2008 unde F7 reprezint numrul forajului, 12 reprezint adncimea de investigare a forajului i 2008
este anul executrii).
Investigaiile geotehnice vor fi centralizate ntr-un tabel de forma:
Nr.

Identificare

Adncime

Anul

Firma care

Obiectivul pentru

Crt.

Investigaie

de investigare

execuiei

a executat

care s-a realizat

Geotehnic

(m)

Investigaia

Investigaia

Geotehnic

Geotehnic

9. CARTAREA GEOLOGIC I GEOMORFOLOGIC A TERENULUI


n vederea cartrii terenului se va realiza o ridicare topografic continu n lungul traseului drumului, acoperind
vecintile acestuia, conform indicaiilor de mai jos:

toate informatiile culese pe o zon prestabilit, stnga-dreapta fa de axul existent sau viitor al
traseulu, vor fi transpuse pe planul de situaie (bltiri, vegetatie de balt, copaci nclinai, ravene,
alunecri de teren, trepte de desprindere i de reful, utiliti supraterane i subterane posibil de
identificat, intersecii cu ci de comunicaii, descrierea aflorimentelor existente i a fenomenelor
geologice interceptate (falii, fisuri, discontinuiti, fenomene carstice, etc.) i vor fi ataate fotografii de
detaliu, pe direcia cresctoare a kilometrajului, cu detalierea fenomenelor din zon.
n vederea stabilirii densitii i poziiei punctelor de interes se vor respecta prescripiile minime
stabilite de STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
limea zonei de ridicare topografic, msurat fa de axul traseului analizat (n ambele direcii, att n
stnga, ct i n dreapta) pe care se vor culege informaii, va fi de:
cte 25.0m pentru trasee existente ce urmeaz a fi reabilitate sau modernizate; pe zonele cu potenial de
alunecare, se va carta ntreaga zon identificat, extins cu aproximativ 50.0m fa de limita acesteia;
cte 100.0m pentru trasee noi, la care a fost definitivat axul acestora; pe zonele cu potenial de
instabilitate, se va carta ntreaga zon afectat, extins cu aproximativ 50.0m fa de limita acesteia;
cte minimum 500.0m pentru definirea culoarului unui viitor traseu; pe zonele cu potenial de
instabilitate, se va carta ntreaga zon afectat, extins cu aproximativ 100.0m fa de limita acesteia.

10. INVESTIGATII DE TEREN


Investigarea terenului de fundare se efectueaza n conformitate cu prevederile SR EN 1997-2:2007, Eurocode
7: Proiectarea geotehnic Partea 2: Investigarea i ncercarea terenului, precum i cu prevederile Seciunii Date geotehnice din SR EN 1997-1:2004, Eurocod 7: Proiectarea geotehnic: Partea 1: Reguli generale,
NP074-2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru construcii.

78

Investigarea terenului de fundare se realizeaza numai prin uniti de profil, dotate corespunzator din punct de
vedere tehnic cu utilaje, aparatur i dispozitive specializate, atestate i ncadrate cu personal avnd o calificare
adecvata n domeniul investigaiilor geotehnice.
La investigarea terenului de fundare se vor respecta i prevederile standardului SR EN 22475-1:2007
Investigaii i ncercari geotehnice. Metode de prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 1: Principii
tehnice pentru execuie.
Societatile comerciale i personalul care realizeaza investigarea terenului de fundare trebuie s ndeplineasc
condiiile stabilite prin specificatiile tehnice SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigaii i ncercri
geotehnice. Metode de prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme i
personal i SR CEN ISO/TS22475-3:2009 Investigaii i ncercri geotehnice. Metode de prelevare i
msurri ale apei subterane Partea 3: Evaluarea conformitii firmelor i personalului de ctre o ter parte.
Investigarea terenului de fundare se efectueaza innd seama de Categoria Geotehnic a lucrrii.
Punctele de investigare pe teren trebuie marcate pe amplasament nainte ca procesul de investigare s nceap,
fiind marcate conform STAS 3371/2-90 Msurtori terestre. Jaloane metalice. Amplasarea lor i cotele de nivel
trebuie s fie ridicate topografic i raportate pe un plan la finalizarea investigaiilor.
Amplasarea punctelor i adncimile de investigare trebuie alese pe baza informaiilor preliminare i n funcie
de condiiile litologice cunoscute, de tipul i dimensiunile lucrrii i de problemele inginereti implicate,
conform specificaiilor prezentate n SR EN 1997-2:2007.
Atunci cnd se aleg locaiile punctelor de investigare se vor avea n vedere urmtoarele:

punctele de investigare trebuie dispuse astfel nct s poat fi identificat stratificaia n amplasament;
punctele de investigare trebuie dispuse la distane adecvate n raport cu axa longitudinal a lucrrii,
tinnd seama de geometria lucrrii, cum ar fi ampriza unui rambleu sau a unui debleu;
pentru structuri amplasate sau aflate n apropierea unui versant sau taluz (inclusiv excavaii) punctele
de investigare sunt necesare s fie dispuse astfel nct s se poat evalua stabilitatea taluzului sau
excavaiei precum i proiectarea de soluii de consolidare;
punctele de investigare vor fii dispuse astfel nct s nu prezinte riscuri pentru lucrare sau pentru
vecintile acesteia;
investigaiile vor fi realizate n zona de influien prognozat a lucrrii;
pentru lucrrile de investigare in situ de tipul forajelor este necesar s se evalueze posibilitatea
instrumentrii acestora pentru aciunea de monitorizare pe perioada de execuie a lucrrilor i
postexecuie.

11. AMPLASAREA I GEOMETRIA LUCRRILOR DE INVESTIGARE

Aliniamente i curbe
n cazul aliniamentelor i curbelor se va considera un interval orientativ de 200m ntre foraje. n cazul n care se
constat schimbri majore n litologia raportat pentru dou foraje succesive, este necesar realizarea unui foraj
suplimentar aflat n intervalul delimitat de cele dou. Responsabilitatea deciziei asupra executarii de invesigatii
suplimentare in caz de nevoie, este in sarcina Prestatorului.

79

Pentru debleuri:
Tip
construcie
Inclinare
teren natural
nlime
Investigaii
Geotehnice
Minime
obligatorii

Debleu
<20
Hd
<6.0m
1F/40
0.0m
1Inv/2
00.0m
za=mi
nim
6.0m

6.0m
hd<12.0m
1P/300.0m
1Inv/100.0
m
za=minim
hd

20
hd
12.0m
1P/200.0m
1Inv/100.0
m
za=minim
hd

hd
<6.0m
1F*+1PI/400.
0m
1Inv/100.0m
1PrGT/400.0
m
za=minim
6.0m

5.0m
hd<12.0m
1F*+1PI/400.0m
1F/200.0m
1Inv/100.0m
1PrGT/400.0m
za=minim
hd

hd
12.0m
2PI*/200.0m
1F/100.0m
1Inv/50.0m
1PrGT/200.0m
za=minim
hd

Legend:

nclinarea terenului natural fa de orizontal pe direcie transversal autostrzii;


hd
nlimea maxim a debleului msurat pe vertical la marginea platformei proiectate (stnga sau
dreapta) n funcie de nclinarea terenului natural;
F
foraj geotehnic cu prelevare probe netulburate;
F*
foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate executat n acelai profil transversal (amonte sau aval
fa de axul autostrazii) cu forajul geotehnic echipat piezometric (P) sau cu forajul geotehnic echipat piezo
inclinometric (PI);
za
adncimea de investigare, msurat sub nivelul liniei roii, pentru forajele geotehnice cu prelevare
probe netulburate;
Inv
investigatii geotehnice (altele dect forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi:
foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrri dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;
P
foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezometric pentru msurarea variaiei
nivelului apei subterane;
PI
foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo-inclinometric pentru msurarea
nivelului apei subterane i a deplasrilor orizontale a masivului de pmnt;
PI*
foraje geotehnice cu recoltare de probe netulburate echipate piezo-inclinometric pentru msurarea
nivelului pnzei freatice subterane i a deplasrilor orizontale a masivului de pmnt executate n acelasi profil
transversal (amonte i aval fata de axul autostrazii);
PrGT profil geologic transversal autostrazii cu identificarea stratelor geologice;
Not:
Pe toat lungimea traseului autostrzii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaiunilor i / sau
straturilor geologice.
La interdistanta de maxim 200 m se vor efectua profile geologice transversale pe baza a minim 2 foraje
geotehnice executate n acelai profil (de tipul F*) care se vor echipa cu tubulatura piezo - inclinometric.
Intermediar profilurilor geologice transversale se va efectua minim 1 foraj geotehnic (de tipul F), amplasat ct
mai aproape de axul autostrazii aproximativ la mijlocul distanei dintre profilurile geologice transversale.
ntre forajele geotehnice se vor efectua investigatii geotehnice (de tip Inv.) la interdistana de maxim 50.0m.

80

Excepie fa de cele prezentate n tabelul anterior:


n cazul n care declivitatea terenului natural este mai mare de 15% n profil transversal, investigarea n
seciune trebuie s conin minimum trei foraje i ncercri de penetrare la distan de maxim 20.0m ntre
punctele de investigare, pe toat suprafaa versantului. Adncimea forajelor va fi cel puin egal cu cea a
forajului din ax, iar penetrrile se vor realiza pn la ndeplinirea condiiei de refuz conform procedurilor de
realizare i interpretarea determinare. n cazul n care se constat c refuzul a fost atins la adncimi mult mai
mari (mai mult de 5.0m) fa de baza forajului de referin, forajele vor fi extinse pn la atingerea cotei
refuzului penetrrii. De asemenea, toate forajele seciunii vor fi dotate cu echipament de monitorizare a
nivelului piezometric i a deformaiilor n plan (inclinometre).
n cazul debleurilor, se vor efectua investigaii pn la o adncime de cel puin 6.0m sub cota estimat a
excavaiei (determinat prin diferena de cot ntre linia terenului natural i cea proiectat a sistemului rutier, la
care se adaug grosimea estimat a structurii rutiere).

Pentru rambleuri:

Tip
construcie
Inclinare
teren
natural
nlime
Investigaii
Geotehnice
Minime
obligatorii

Rambleu
<20
hr
<4.0m

4.0m
hr<10.0m

20
hr
10.0m

hr
<4.0m

1F/600.0m
1F/300.0m
1F/200.0m 2F*/400.0m
1Inv/200.0m 1Inv/100.0m 1Inv/100.0m 1Inv/100.0m
HF=minim
HF=
HF=
HF=minim
6.0m
(0.81.2)hr
(1.21.5)hr
6.0m

4.0m
hr<10.0m
1F*+1P/400.0m
1F/200.0m
1Inv/100.0m
1PrGT/400.0m
HF=
(0.81.2)hr

hr
10.0m
1F*+1PI/200.0m
1F/100.0m
1Inv/50.0m
1PrGT/200.0m
HF=
(1.21.5)hr

Legend:

nclinarea terenului natural fa de orizontal pe direcie transversal autostrzii;


hr
nlimea maxim a rambleului masurat pe verticala la marginea platformei proiectate (stnga sau
dreapta) n funcie de nclinarea terenului natural;
F
foraj geotehnic cu prelevare probe netulburate;
F*
foraj geotehnice cu prelevare de probe netulburate executat n acelai profil transversal (amonte i aval
fa de axul autostrazii) cu forajul geotehnic echipat piezometric (P) sau cu forajul geotehnic echipat piezo
inclinometric (PI);
HF
adncimea de investigare, msurat de la nivelul terenului natural, pentru forajele geotehnice cu
prelevare de probe netulburate;
Inv
investigatii geotehnice (altele dect forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi
foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrri dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;
P
foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezometric pentru msurarea variaiei
nivelului apei subterane;
PI
foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo - inclinometric pentru msurarea
nivelului apei subterane i a deplasarilor orizontale a masivului de pmnt;
PrGT profil geologic transversal autostrzii cu identificarea stratelor geologice.

81

Not:
Pe toat lungimea traseului autostrzii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaiunilor i / sau
straturilor geologice.
La interdistanta de maxim 200 m se vor efectua profile geologice transversale pe baza a minim 2 foraje
geotehnice executate n acelasi profil (de tipul F*).
Cel puin forajele din aval se vor echipa cu tubulatura piezo - inclinometric.
Intermediar profilurilor geologice transversale se va efectua minim 1 foraj geotehnic (de tipul F), aplasat ct
mai aproape de axul autostrazii aproximativ la mijlocul distanei dintre profilurile geologice transversale.
ntre forajele goetehnice se vor efectua investigaii geotehnice (de tip Inv.) la interdistana de maxim 50.0m.
Excepie fa de cele prezentate n tabelul anterior:
n cazul n care declivitatea terenului natural este mai mare de 15% n profil transversal, investigarea n
seciune trebuie s conin minimum trei foraje i ncercri de penetrare la distan de maximum 20.0m ntre
punctele de investigare, pe toat suprafaa versantului. Adncimea forajelor va fi cel puin egal cu cea a
forajului din ax, iar penetrrile se vor realiza pn la ndeplinirea condiiei de refuz conform procedurilor de
realizare i interpretarea determinare. n cazul n care se constat c refuzul a fost atins la adncimi mult mai
mari (mai mult de 5.0m) fa de baza forajului, forajele vor fi extinse pn la atingerea cotei refuzului
penetrrii. De asemenea, toate forajele seciunii vor fi dotate cu echipament de monitorizare a nivelului
piezometric i a deformaiilor laterale.
n cazul rambleurilor, se vor efectua investigaii pe o adncime cel puin egal cu diferena de cot ntre
linia terenului natural i cea proiectat a sistemului rutier, dar nu mai puin de 6.0m de la nivelul terenului
natural.
Pentru podee se va realiza cte un foraj cu adncimea de 4.06.0m, sau pn la roca de baz, continuat cu 1.0m
n aceasta, dac roca de baz se afl la o adncime mai mic de 3.0m. Investigaiile pentru podee vor fi
realizate n corelare cu cota inferioar a sistemului de drenaj de proiectat astfel nct adncimile de investigare
recomandate anterior s fie utile fazei de proiectare.

Pentru poduri, pasaje sau viaducte


Tip
construcie
Tip
Lucrare
de Art
Lungime
Ls
Investigaii
Geotehnice
Minime
Obligatorii

Lucrri de Art
Poduri

Viaducte

Pasaje

Ls
<30.0m

30mLs
<100.0m

100mLs
<250.0m

Ls
250.0m

Ls
<100.0m

1F/1 mal
1Inv/mal
opus

1F/mal
stang
1F/mal
drept

1F/mal AMst
1F/mal AMdr
1F/mal Am
1Inv/50.0m

1F/mal AMst
1F/mal AMdr
1F/mal Amst
1F/mal Amdr
1F/200.0m
1Inv/50.0m

1F/200.0m (dar
nu mai puin
1F/ampla
de dou/ culee
sament
i cel puin
1Inv
1/pila)
1Inv/50.0m

Legenda:
Ls
Lungimea podului/ pasajului / viaductului msurat ntre cele dou rosturi de pe culei;
F
Foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate;

82

Ls
100.0m
1F/200.0m
(dar nu mai
puin
de
dou)
1Inv/50.0m

Inv
investigaii geotehnice (altele dect forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi:
foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrri dinamice, sondaje electrice verticale, etc.
AM
AMst
AMdr
Am
Amst
Amdr

Albie major;
Albie majora stnga;
Albie majora dreapta;
Albie minor;
Albie minor stnga;
Albie minor dreapta;

Pentru lucrrile descrise anterior investigatiile geotehnice minime obligatorii se vor efectua dup cum urmeaz:
1.
Se va efectua cte un foraj geotehnic pe fiecare mal, att al albiei minore ct i al albiei majore. (1F/mal
AM st, 1F/mal AMdr , 1F/ mal Amst , 1F/mal Amdr).
2.
Acolo unde distana ntre dou foraje consecutive este mai mare de 200.0m, se vor mai efectua foraje
geotehnice intermediare la intervale de cel mult 200.0m.(1F/200.0m)
3.
ntre dou foraje consecutive se vor efectua investigaii (Inv), la intervale de cel mult 50.0m, acceptnd
zona acoperit de oglinda apei (1Inv/50.0m)
Not (n completarea celor indicate anterior):

Pe toat lungimea traseului autostrazii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaiunilor i /


sau stratelor geologice.
La podurile la care este obligatorie efectuarea de investigaii (Inv.) la intervale de 50.0m, sunt exceptate
investigatiile ce se suprapun pe oglinda apei.
n cazul podurilor i viaductelor, se vor realiza minimum dou foraje pentru fiecare fundaie de culee si
cel putin 1 foraj pentru fiecare fundatie de pila;
n cazul podurilor sau viaductelor, adncimea minim de investigare va fi de 35.0m / n corelare cu
natura formaiunii geologice definit ca teren de fundare; n avans, se va realiza o ncercare de
penetrare static cu con sau a unei penetrri dinamice continue de tip SPT (pn la adncimea maxim
de 35.0m sau pn la ndeplinirea condiiei de refuz), din care s reias poziia unui strat practic
incompresibil, n cazul n care acesta exist; astfel, adncimea forajelor de investigare poate fi limitat
la 5.0m sub nivelul superior al stratului definit ca incompresibil.
Pentru tuneluri
Tip construcie
nclinare teren natural
Lungime

Tuneluri
LT<100.0m

Investigaii geotehnice
minime

2F*/amplasament
1Inv/100.0m
1PrGT/amplasament
bAb<za<2.0xbAb

Legend:

83

100.0mLT< 400.0m
3F*/300.0m
2PI/amplasament
1Inv/50.0m
1PrGT/200.0m
bAb<za<2.0xbAb

LT>400.0m
2F*/400.0m
2PI*/amplasament
1Inv/50.0m
1PrGT/400.0m
bAb<za<2.0xbAb

F
foraj geotehnic cu prelevare probe netulburate;
F*
foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate executat n acelai profil transversal (amonte i aval
fa de axul autostrzii) cu forajul geotehnic echipat piezo inclinometric (PI);
za
adncimea de investigare, msurat sub nivelul liniei roii, pentru forajele geotehnice cu prelevare
probe netulburate;
bAb
limea maxim a tunelului;
Inv
investigaii geotehnice (altele dect forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi:
foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrri dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;
PI
foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo-inclinometric pentru msurarea
nivelului apei subterane i a deplasrilor orizontale a masivului de pmnt;
PI*
foraje geotehnice cu recoltare de probe netulburate echipate piezo-inclinometric pentru masurarea
nivelului panzei freatice subterane i a deplasrilor orizontale a masivului de pmnt executate n acelai profil
transversal (amonte i aval fata de axul autostrazii);
PrGT profil geologic transversal autostrazii cu identificarea straturilor geologice.
Not (n completarea tabelului anterior):
Pe toat lungimea traseului autostrzii (poriunea de tunel n analiz) se va realiza profilul geologic cu
identificarea formaiunilor i / sau straturilor geologice. n cazul tunelurilor, se va considera un interval de
maximum 100.0m ntre foraje, efectund n mod obligatoriu foraje n zona de intrare, cea de ieire, respectiv n
zona central.

Pentru zonele cu alunecri de teren active, partial stabilizate sau potential instabile

Alunecarile de teren sunt caracterizate de urmtoarele particulariti cum ar fi treapta de rupere a masivului
alunecat, conturul suprafeei de alunecare, ebulment, nclinarea vegetatiei, apariia izvoarelor de coast etc.
Se vor investiga, alunecrile de teren existente n amplasamentul amprizei autostrzii, identificate n urma
consultarii hrilor de hazard la alunecare existente in Baza de Date i completate cu rezultatul cartrii
geomorfologice a amplasamentului.
Alunecrile de teren, se vor investiga prin efectuarea de profile geologice pe directia principal de alunecare,
alctuite pe baza a cel puin trei foraje geotehnice cu prelevare de probe netulburate (un foraj amonte alunecare,
1 foraj n zona alunecat i 1 foraj n aval de alunecare).
Se recomand ca cel puin o treime din forajele geotehnice s fie echipate cu tubulatur piezo-inclinometric.
Decizia cu privire la amplasarea forajelor se face n baza informaiile precizate la alianul anterior.
Se vor executa penetrri dinamice pe ntreaga suprafa alunecat, n profile longitudinale cu distana de 50.0m
ntre ele pn la adncimea de interceptare a rocii de baz (fundament identificat la realizarea forajelor de
prospectare geotehnic) sau pn la nregistrarea condiiei de refuz, cu rolul de a evidenia prezena posibilelor
suprafee de cedare sau alte investigatii geotehnice similare, pentru identificarea cat mai exacta a planului de
alunecare. n cazul n care acestea exist, investigaiile geotehnice prin foraj se vor efectua pn la o adncime
de 5.010.0m sub cea a suprafeei de cedare, sau 5.0m sub cota superioar a stratului n care a fost nregistrat
refuz la ncercarea de penetrare dinamic (recomandat a fi realizat penetrare continu).
Pe amplasamentul proiectului, pentru fiecare foraj, trebuie completat un raport de prelevare i de msurri ale
nivelului apei subterane, avnd anexate fotografii reprezentative cu amplasamentul n care s-a realizat lucrarea,
fotografii cu probele prelevate (prelevare continu), fotografii de detaliu ale probelor prelevate n situaia n
care acestea sunt de referin pentru informaia geologic - geotehnic. Toate investigaiile de teren trebuie
nregistrate i raportate astfel nct o ter persoan s fie n msur a verifica i nelege rezultatele.

84

n afara lucrrilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de eantioane, care sunt obligatorii pentru
orice investigare a terenului de fundare, se recomand analizarea utilitii de a realiza i ncercri pe teren altele
dect cele aferente forajelor geotehnice (penetrare dinamic, penetrare static, forfecare in situ, presiometrie,
etc.).
Pe amplasamentele situate n zonele seismice avnd valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare
(pentru componenta orizontal a micrii terenului), ag, mai mare sau egal cu 0.16g, conform Codului P1001/2006 se recomand pentru Categoria Geotehnic 2 i obligatoriu pentru Categoria Geotehnic 3, determinarea
vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin sondaje seismice (down-hole, up-hole, cross-hole
sau SCPTu) pn la adncimi de cel puin 30.0m sau atingerea rocii de baz (conform P100-1/2006) i
determinarea parametrilor geotehnici dinamici Ed i Gd.
Probele netulburate de pmnt vor fi prelevate la fiecare 2.0m adncime, sau la fiecare schimbare de strat
geologic. n cazul imposibilitii prelevrii probelor netulburate, vor fi realizate cel puin ncercri de penetrare
standard (SPT sau SPTc adiacent forajului), pentru caracterizarea proprietilor mecanice ale stratului respectiv,
iar materialul recuperat va fi considerat prob tulburat.
Probele netulburate vor fi prelevate n tuuri i tuburi cu un diametru interior minim de 80mm, iar probele de
roc vor avea un diametru minim de 45mm.
n cazul interceptrii unor straturi macroporice (n special depozite loessoide), utilizarea fluidului de foraj este
strict interzis (cu excepia suspensiei de polimeri) iar prelevarea probelor netulburate va fi realizat utiliznd
tuburi polimerice. n cazul utilizrii tuurilor de tip Shelby, acestea nu trebuie introduse pe o adncime mai
mare de 25cm.
Tuburile i tuurile (Shelby sau tuburile polimerice) vor fi utilizate n condiiile tehnice de referin pentru
prelevarea probelor (categorii de probe conform Eorocod 7, Partea 2, A i B).
Condiiile de prelevare, conservare i transport i depozitare ale probelor sunt cele indicate de normele de
referin n domeniu.
Probele de ap vor fi prelevate la o frecven de una la fiecare cinci (5) foraje, mai puin n cazul lucrrilor de
art, unde se vor preleva probe pentru fiecare foraj executat la care se intercepteaz nivelul pnzei freatice.
Aceste probe sunt considerate relevante n cazul n care fluidul de foraj nu este utilizat.
Dac n cazul n care, la un moment dat, forajul n uscat devine imposibil i urmeaz s se foloseasc fluid de
foraj, probele de ap vor fi prelevate nainte de contaminarea apei.
Probele vor fi prelevate i nmagazinate n recipiente de plastic sau de sticl (se recomand sticla maronie), cu o
capacitate minim de un litru i vor fi testate la agresivitate mpotriva betonului. Probele trebuie s conin un
volum ct mai redus de parte solid. Condiiile de realizare a determinrilor sunt cele indicate de normele de
referin n domeniu.
12. ANALIZE DE LABORATOR
Analizele de laborator se vor face tinand cont de Categoria Geotehnic, de tipul de pmnt i de cerinele
suplimentare solicitate de Proiectantul de Specialitate.
Tipul de ncercri de laborator
Tipul i cantitatea minim de ncercri de laborator care vor fi realizate sunt specificate n NP 074/2007 i SR
EN 1997-2 (i normele n vigoare pentru pmnturile avnd caracteristici speciale).

85

ncercrile se vor realiza pe un numr suficient de probe din fiecare strat al fiecrui amplasament pentru
obinerea unor valori caracteristice statistic valabile.
Analiza chimic a agresivitii apei subterane asupra betonului se va realiza conform SR EN 206-1:2002.
Rapoartele de ncercri vor conine datele de identificare ale probelor identificare amplasament, numrul
forajului sau al lucrrii de prospectare realizate, numrul probei, adncimea de prelevare i toate informaiile
obinute din realizarea ncercrilor mai sus menionate. Toate celelalte cerine ale SR EN 17025:2005 trebuie
ndeplinite.
Rapoartele vor conine datele ncercrilor, reprezentrile grafice reprezentative, rezultatele finale i clasificrile,
acolo unde este cazul.
Clasificrile se vor realiza pe baza standardelor SR EN 14688-1:2004 i SR EN 14688-2:2005.
13. Calculul terenului de fundare
Calculul terenului de fundare consta n obtinerea rezultatelor privind:

pentru fundatiile directe:


presiunea acceptabil a terenului de fundare (pconv/pacc);
presiunea plastic a terenului de fundare (ppl);
presiunea critic a terenului de fundare (pcr);
deplasari sau deformatii posibile ale constructiei/fundatiei(s/t).
pentru fundatiile indirecte:
capacitatea portant a fundaiei la forte verticale, orizontale i la momente ncovoietoare
pentru taluzuri i versanti:
estimarea coeficientului de siguran (Fs), nlimea i panta stabil.
Calculul terenului de fundare se efectueaz:

Pe baza presiunitor convenionale / acceptabile dac se ndeplinesc simultan urmtoarele patru condiii:
terenul de fundare este bun (cf. STAS 3300/2-85);
construcia este obinuit (clasele de importan III, IV i V);
construcia nu este sensibil la tasri;
construcia nu are restricii n exploatare.

La starea limit de deformaie (starea limit ultim - S.L.D.U. sau starea limit a exploatrii normale S.L.D.E.N.) dac una singur din condiiile urmtoare este ndeplinit:
n cazul tuturor construciilor fundate pe terenuri dificile;
n cazul tuturor construciilor sensibile la tasri;
n cazul construciilor speciale (c1asele de importan I i II) nesensibile la tasari fundate pe orice tip de
teren, cu excepia rocilor stncoase;
cnd se pot obine soluii mai economice prin depirea presiunilor conventionale / acceptabile, cu
respectarea condiiilor specifice strii limit de deformaie.
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici ai terenului de fundare (, c, ) se determin pentru o asigurare
=0.85(conform STAS 3300/1-85).

rapid;
-

La starea limit de capacitate portant - S.L.C.P. pentru:


construcii fundate direct pe pmnturi foarte compresibile;
construcii fundate direct pe pmnturi coezive foarte umede i saturate, supuse unei solicitari aplicate
construcii fundate direct pe terenuri stncoase;
construcii cu fundatii indirecte;
lucrri de susinere;

86

fundaii care transmit ncrcri orizontale importante (H>0.1V, unde H i V sunt componentele
orizontal i respectiv vertical ale ncrcrii transmise terenului);
fundaii aezate pe taluzuri i versanti sau n apropierea acestora, dac distana msurat n planul talpii
fundaiei pn la partea superioar a taluzului este mai mic de 10.0m sau de 6 ori nlimea fundaiei;
fundarea pe terenuri dificile prin mbuntirea calitii acestora (compactare de suprafa, de
adncime, injectare, perne de pmnt compactat etc.).
Valorile de calcul ale parametnlor geotehnici ai terenului de fundare (, c, ) se detenmin pentru o asigurare
=0.95(conform STAS 3300/1-85).
14. Calcule de stabilitate
Calculul de stabilitate se va efectua n urmtoarele situaii:
zone de instabilitate existente sau potenial instabile rezultate n urma cartrii;
zone cu debleuri mai mari de 4.0m;
zone cu rambleuri mai mari de 4.0m, inclusiv rampele podurilor, pasajelor i viaductelor.
Calculele vor fi realizate ntr-o prim etap utiliznd metode bazate pe Echilibrul Limit. Notele de calcul se
recoamd s fie completate de calcule mai avansate, realizate prin metoda Elementului Finit. Utilizarea
metodelor de calcul i a ipotezelor de calcul se va face n corelare cu parametrii geotehnici de referin pentru
situaia analizat (parametrii i c n valori totale / efective / Calculele de stabilitate se vor realiza pe baza
profilurilor transversale cele mai defavorabile, respectnd abordrile de calcul i prevederile specificate n SR
EN 1997-1:2004, n anumite ipoteze prestabilite:
-

versant aflat n stare natural;

versant ncrcat cu sarcini transmise de echipamente i utilaje;

versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii;

versant cu teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;

versant cu sarcini transmise de un eventual seism;

versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii i cu teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;

versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii i cu sarcini transmise de un eventual seism;

versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii, cu sarcini transmise de un eventual seism i cu


teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;
-

versant stabilizat cu lucrri de consolidare;

versant stabilizat cu lucrri de consolidare, ncrcat cu sarcini transmise de constructii, cu sarcini


transmise de un eventual seism i cu teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;
Calculul stabilitii la tasare se va realiza n urmtoarele situatii:
Rambleuri cu nlimea mai mare de 2.0m, fundate pe terenuri dificile (mluri, pmnturi sensibile la
umezire, loesuri etc.);
Rampele podurilor, pasajelor i viaductelor cu nlimea acestora la culee mai mare de 4.0m.
Calculele d stabilitate la tasare se vor realiza utiliznd parametrii geotehnici de referin
(compresibilitate i rezisten la forfecare) pentru situaia analizat (considerarea eforturilor totale i efective,
considerarea fenomenului de consolidare, considerarea sensibilitii la variaii de umiditate)
Pentru fiecare calcul de stabilitate se va ntocmi un breviar de calcul i un raport de verificare, urmnd ca toate
zonele verificate i datele obinute s fie sintetizate sub forma tabelar.

87

15. Monitorizarea geotehnic


Monitorizarea geotehnic se va realiza att n faza de investigare a terenului de fundare, pentru evaluarea
stabilitii generale i locale a amplasamentului, ct i n faza de execuie i exploatare a lucrrilor, pentru a
verifica prezumiile de proiectare i pentru a asigura c lucrarea continu s funcioneze dup terminarea
execuiei potrivit cu cerinele stabilite.
Programul de supraveghere i monitorizare (Proiect de Monitorizare) se ntocmete de ctre Proiectani de
Specialitate i trebuie s indice:
zonele din lucrare care trebuie monitorizate i etapele la care se realizeaz observaiile;
obiectul fiecrui set de observaii i msurri;
frecvena cu care trebuie efectuate msurtorile;
modul n care urmeaz a fi evaluate rezultatele msurtorilor;
domeniul de valori care caracterizeaz starea normal de exploatare i valorile limit de atentie,
avertizare sau de alarmare;
perioada de timp pe parcursul creia monitorizarea trebuie s continue dup terminarea execuiei;
unitile responsabile pentru efectuarea msurtorilor i observaiilor, pentru interpretarea rezultatelor
obinute i pentru ntreinerea echipamentelor de monitorizare instalate n amplasamentele analizate.
Interpretarea rezultatelor lucrrilor de monitorizare este parte integrant a Raportului de Monitorizare
Geotehnic (Raport de Etap de Monitorizare, Raport de Detaliere a Etapelor de Monitorizare, etc.) elaborat de
unitatea care efectueaz aciunea de monitorizare.
Raportul de Monitorizare Geotehnic se transmite n vederea emiterii de concluziilor, recomandri i aciuni de
ntreprins Proiectantului Lucrrii, Elaboratorului Studiului Geotehnic i Specialitilor Atestati pentru Domeniul
Af Rezisten i stabilitatea terenului de fundare al construciilor i al masivelor de pamant implicai n
lucrare de infrastructur monitorizat.
16. Verificarea documentaiilor geotehnice
Toate documentatiile geotehnice cu exceptia Expertizelor vor fi verificate de un Verificator de Proiecte atestat
pentru Domeniul Af Rezistenta i stabilitatea terenului de fundare al construciilor i al masivelor de pmnt.
17. Defriarea, nlturarea arbutilor, realizarea de platforme de lucru i drumuri de acces. marcarea
punctelor de investigare

n vederea executrii msurtorilor topografice pentru investigaiile geotehnice, se va asigura vizibilitatea,


respectiv spaiul necesar, prin defriarea unei pri din vegetaia prezent.
n acest scop, se va angaja personal forestier calificat pentru identificarea posibilelor specii rare i/sau ocrotite
prin lege, marcarea vegetaiei (copaci, arbuti, etc.) ce urmeaz a fi tiat, precum i pentru supravegherea
lucrrilor de defriare, pentru a se evita tierea accidental a altor copaci sau arbuti, respectiv verificarea
condiiilor i modului n care se va face defriarea.
Pentru alegerea vegetaiei ce urmeaz s fie defriat, vor avea loc consultri ntre Executant, personalul
topografic i cel forestier.

88

Gradul de defriare n vederea executrii acestor lucrri (drumuri de acces, platforme de lucru, msurtori
topografice) va fi unul minim. Se va evita defriarea liniar de-a lungul pantei i n special n dreptul liniei de
cea mai mare pant, pentru a nu crea torente i a spori instabilitatea masivului de pmnt.
Punctele de interes ce vor trebui identificate sunt urmtoarele: forajele geotehnice ce urmeaz a fi realizate,
ncercrile de penetrare, puncte de izvorre a apei subterane, zone de bltire, crpturi ale pmntului paralele,
normale sau oarecare fa de linia de cea mai mare pant.
Marcarea acestor puncte se va face utiliznd jaloane metalice de tip A, realizate conform STAS 3371/2-90, din
eav de oel 28 mm, grosimea peretelui de 1mm, acoperit cu un strat de grund anticorosiv pe baz de rini
alchidice, email pe baz de rini alchidice, cu aspect mat, de culoare alb i roie pentru corpul jalonului,
respectiv de culoare neagr pentru sabot. Abaterea limit att pentru jalon, ct i pentru citiri este de 1 mm.
18. Tratarea zonelor cu potenial de alunecare de teren

Identificarea zonei instabile

Zona instabil se va identifica pe baza Documentaiei de Cartare primite, a celei proprii, dac este necesar, i a
vizitelor pe amplasament. Pentru pregtirea msurtorilor topografice este recomandat ca echipa topografic s
strbat, pentru recunoatere, zona cu potenial de alunecare n vederea nsemnrii pe hart, iniial, a zonelor i
punctelor de interes.
Gradul de defriare n vederea executrii acestor lucrri (drumuri de acces, platforme de lucru, msurtori
topografice) va fi unul minim. Se va evita defriarea liniar de-a lungul pantei i n special n dreptul liniei de
cea mai mare pant, pentru a nu crea torente i a spori instabilitatea masivului de pmnt.
Msurarea topografic i marcarea zonei instabile (zon de desprindere, contur, puncte n care se efectueaz
ncercri n situ i/sau foraje
Punctele de interes ce vor trebui identificate sunt urmtoarele: puncte de reper n afara zonei de alunecare
(minim 3), puncte ce limiteaz zona cu potenial de alunecare, puncte de izvorre a apei subterane, zone de
bltire, crpturi ale pmntului paralele, normale sau oarecare fa de linia de cea mai mare pant.
Marcarea acestor puncte se va face utiliznd jaloane metalice de tip A, realizate conform STAS 3371/2-90, din
eav de oel 28 mm, grosimea peretelui de 1mm, acoperit cu un strat de grund anticorosiv pe baz de rini
alchidice, email pe baz de rini alchidice, cu aspect mat, de culoare alb i roie pentru corpul jalonului,
respectiv de culoare neagr pentru sabot. Abaterea limit att pentru jalon, ct i pentru citiri este de 1 mm.
Msuratori periodice ale deplasrilor utiliznd monitorizare inclinometric
Inclinometrele sunt folosite la monitorizarea micrilor laterale ale pmntului n zonele cu alunecri de teren i
ramblee. Aceste sisteme sunt folosite de asemenea la monitorizarea abaterilor zidurilor de sprijin i a
conductelor supuse ncrcrilor.
Montarea tuburilor inclinometrice se va realiza n forajele geotehnice realizate in cadrul lucrrilor de
investigare sau se pot executa foraje special n acest sens. Burarea tuburilor inclinometrice se va realiza prin
dispunerea unei suspensii de cimentare (mortar de ciment). Tubulatura inclinometrica poate fi realizat din
aluminiu (protejat printr-o pelicul anticoroziv), sau ABS, fibr de sticl sau materiale stabile. Decizia cu
privire la tipul de material de utilizat se va face de ctre Proiectantul de Speciliatate (Elaborator de Proiect de
Monitorizare) pe baza informaiilor geotehnice, structurale i de stabilitate n timp a sistemelor de monitroizare
de instalat. Tuburile inclinometrice vor fi protejate la partea superioar prin introducerea pe ultimii 2.0m de

89

tubaj inclinometric a unei tubulaturi de protecie din metal cu diametrul interior mai mare de 10.0cm. Captul
liber al acesteia va fi securizat (conform informaiei de Proiectul de Monitorizare).
Este obligatorie montarea de tuburi inclinometrice n forajele geotehnice care se gsesc n zonele cu alunecri,
n dreptul rambleelor nalte (peste 4.0m), precum i n dreptul culeelor podurilor i viaductelor. Se recomand
instrumentarea cu tubulatur inclinometric a zonelor care cuprind n litologia lor straturi de consisten redus
i care ar putea avea un efect nefavorabil asupra stabilitii ori a strii de deformaii n rambleul construit pe
acestea.
Lungimea sistemelor inclinometrice va fi executat astfel nct s depeasc cu minim 5.0m adncimea
planului de alunecare sau a zonei active a construciei lng care au fost amplasate, n vederea ncastrrii
acestora ntr-un strat nedeformabil sau neinfluenat de starea de eforturi i deplasri ce urmeaz a fi
monitorizat.
Dup execuia forajelor i montarea tubulaturii inclinometrice, se va realiza o citire iniial de referin,
denumit 0.
Programul de msurtori, execuia forajelor i instalarea tubulaturii inclinometrice, realizarea citirilor i
interpretarea rezultatelor vor fi realizate conform ASTM D6230-98: Standard Test Method for Monitoring
Ground Movement Using Probe-Type Inclinometers.

Msuratori periodice ale nivelului apei subterane utiliznd piezometria

Programul de msurtori piezometrice, realizarea citirilor i interpretarea datelor vor fi realizate conform
ASTM D5092-90: Standard Practice for Design and Installation of Ground Water monitoring Wells n
Aquifers, respectiv ASTM D5851-95: Standard Guide for Planning and Implementing a Water Monitoring
Program.

Investigarea geo-fizic

Investigaia geo-fizic se va realiza n cazul identificrii unei zone cu potenial de instabilitate, pentru a stabili
adncimea rocii de baz n lungul seciunii analizate conform STAS 1242/8-75. Profilarea zonei active a
alunecrii trebuie realizat astfel nct s rezulte o imagine aproximativ a suprafeei de cedare, precum i
limita superioar a rocii de baz.
Cu ajutorul investigrii geo-fizice se for urmri direciile alunecrii, dar este recomandat crearea unei imagini
de ansamblu pe toat suprafaa cu potenial de alunecare.
Metoda de investigaie geo-fizic aleas va fi una care s asigure rezoluia i adncimea necesar pentru
realizarea unei imagini ct mai concludente asupra situaiei masivului de pmnt (geometrie, suprafee de
cedare, straturi litologice de consisten redus, etc.). ntre metodele de investigaie geo-fizic existente, se
recomand alegerea uneia din urmtoarele de mai jos.
n vederea realizrii investigaiilor de tip geo-radar se recomand utilizarea standardului ASTM D643299;
n vederea realizrii investigaiilor de tip electrometrie se recomand utilizarea standardului ASTM
G057-95, cu privire la Metode pentru Msurarea n Situ a Rezistivitii Pmnturilor;
pentru utilizarea investigaiilor de tip seismic se vor avea n vedere standardele ASTM
D4428/D4428M-91 cu privire la metodele seismice de ncercare prin metoda Cross hole i D5777-95e1 cu
privire investigarea de adncime a pmntului prin metoda refraciei seismice. n cazul alegerii unei astfel de
metode, fie se vor folosi metode seismice de suprafa, fie n foraj, a metodelor de adncime de tip down
hole, up hole sau cross hole.

90

LISTA CU STANDARDE I NORMATIVE APLICABILE

1. Pentru buna ndeplinire a obiectivelor impuse prin proiect, se va respecta legislaia european i cea
naional (primar i secundar) n vigoare. Urmtoarele standarde i normative vor fi luate n considerare:
- SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale
- SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i ncercarea terenului
- NP 074-2007 Normativ privind documentaiile geotehnice pentru construcii
- SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor.
Partea 1: Identificare i descriere
- SR EN ISO 14688-2:2005 - Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea pmnturilor.
Partea 2: Principii pentru o clasificare
- NP 125-2010 Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi sensibile la umezire
- NP 126-2010 Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi cu umflri i contracii mari
- NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
- NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnic a fundaiilor pe piloi
- NE 008-1997 Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
- C 159-1989 Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrrii cu con,
penetrare static, penetrare dinamic, vibro-penetrare
- C 196-1986 Instruciuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la lucrri de fundaii
- C 241-1992 Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la
solicitri seismice
- C 251-1994 Instruciuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepionarea lucrrilor de
mbuntire a terenurilor slabe de fundare prin metoda mbuntirii cu materiale locale de aport pe
cale dinamic
- NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geo sintetice la lucrrile de construcii
- GE 044-2001 Ghid pentru sistematizarea, stocarea i reutilizarea informaiilor privind parametrii
geotehnici
- GT 001-1996 Ghid privind criterii de alegere a ncercrilor i metodelor de determinare a
caracteristicilor fizice i mecanice ale pmnturilor
- NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice i de calcul ale parametrilor
geotehnici
- SR 3414-1994 Geologie, geologie tehnic i geotehnic. Hri, seciuni i coloane. Indici, culori,
semne convenionale
- STAS 6054-1977 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului Republicii
Socialiste Romnia
- STAS 3950-1981 Geotehnic. Terminologie, simboluri i uniti de msur
- STAS 11156-1978 Teren de fundare. Geofizic inginereasc. Terminologie
- STAS 7731-1988 Geologie. Terminologie
- STAS 1242/2-1983 Teren de fundare. Cercetri geologico-tehnice i geotehnice specifice traseelor de
ci ferate, drumuri i autostrzi
- STAS 1242/3-1987 Teren de fundare. Cercetri prin sondaje deschise
- STAS 1242/4-1985 Teren de fundare. Cercetri geotehnice prin foraje executate n pmnturi
- STAS 1242/7-1984 Teren de fundare. Cercetarea geofizic a terenului prin metode seismice
- STAS 1242/8-1975 Teren de fundare. Principii de cercetare geofizic a terenului prin metode
electrometrice n curent continuu
- STAS 1913/1-1982 Teren de fundare. Determinarea umiditii
- STAS 1913/2-1976 Teren de fundare. Determinarea densitii scheletului pmnturilor
- STAS 1913/3-1976 Teren de fundare. Determinarea densitii pmnturilor
- STAS 1913/4-1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
- STAS 1913/5-1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitii

91

STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilitii n laborator.


STAS 1913/12-1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i mecanice ale
pmnturilor cu umflri i contracii mari
STAS 1913/13-1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
STAS 1913/15-1975 Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren
STAS 1913/16-75 - Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic.
STAS 13006-91 - Teren de fundare. Determinarea densitii maxime corespunztoare strii uscate a
pmnturilor necoezive
STAS 13021-91 - Teren de fundare. Determinarea densitii minime corespunztoare strii uscate a
pmnturilor necoezive
STAS 8942/1-1989 Teren de fundare. Determinarea compresibilitii pmnturilor prin ncercarea n
edometru
STAS 8942/2 82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei pmnturilor la forfecare prin
ncercarea de forfecare direct
STAS 8942/6-76 - Teren de fundare. ncercarea pmnturilor la compresiune monoaxial
STAS 9180-73 - Teren de fundare. Determinarea capacitii de reinere a apei de ctre pmnturi la
diferite suciuni
STAS 3300/1-1985 Teren de fundare. Principii generale de calcul
STAS 3300/2-1985 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe
Legea 575-2001 Planul de amenajare a teritoriului naional Seciunea a V-a: Zone de risc natural
SR EN ISO 22475/1-2007 Investigaii i ncercri geotehnice. Metode de prelevare i msurri ale
apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuie
SR EN ISO 22475/2-2009 Investigaii i ncercri geotehnice. Metode de prelevare i msurri ale
apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme i personal
SR EN ISO 22476/2-2006 Cercetri i ncercri geotehnice. ncercri pe teren. Partea 2: ncercare de
penetrare dinamic
SR EN ISO 22476/3-2006 Cercetri i ncercri geotehnice. ncercri pe teren. Partea 3: ncercare de
penetrare standard
SR EN 15237:2007 - Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Drenaj vertical
SR EN 14731:2006 - Execuia lucrrilor geotehnice speciale. mbuntirea pmnturilor prin vibrare
de adncime
SR EN ISO 14689-1:2004 - Cercetri i ncercri geotehnice. Denumire i clasificarea rocilor. Partea 1:
Denumire i descriere
STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modului de deformaie liniar prin ncercri pe
teren cu placa
STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea coninutului de carbonai
STAS 2745-90 - Teren de fundare. Urmrirea tasrilor construciilor prin metode topografice
STAS 7582-91 Lucrri de ci ferate. Terasamente. Prescripii de proiectare i de verificare a calitii
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate

2. n plus, se recomand luarea n considerare a urmtoarelor standarde i normative internaionale:


- BS 1377-1:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 1: General
requirements and sample preparation
- BS 1377-2:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 2: Classification tests
- BS 1377-3:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 3: Chemical and
electro-chemical tests
- BS 1377-4:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 4: Compaction-related
tests

92

BS 1377-5:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 5: Compressibility,
permeability and durability tests
BS 1377-7:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 7: Shear strength tests
(total stress)
BS 1377-8:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 8: Shear strength tests
(effective stress)
BS 1377-9:1990 Methods of test for Soils for civil engineering purposes. Part 9: In-situ tests
ASTM 422-63 (2007) Standard Test Method for Particle-Size Analysis of Soils
ASTM D2216-98 Standard Test Method for Laboratory Determination of Water (Moisture) Content
of Soil and Rock by Mass
ASTM 854-10 Standard Test Methods for Specific Gravity of Soil Solids by Water Pycnometer
ASTM D4318-10 Standard Test Methods for Liquid Limit, Plastic Limit, and Plasticity Index of
Soils
ASTM D2850-03a (2007) Standard Test Method for Unconsolidated-Undrained Triaxial
Compression Test on Cohesive Soils
ASTM D3080-11 Standard Test Method for Direct Shear Test of Soils Under Consolidated Drained
Conditions
ASTM D698-12 Standard Test Methods for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using
Standard Effort
ASTM D1557-91(1998) Test Method for Laboratory Compaction Characteristics of Soil Using
Modified Effort
ASTM D421-85(1998) Standard Practice for Dry Preparation of Soil Samples for Particle-Size
Analysis and Determination of Soil Constants
ASTM D2217-85(1998) Standard Practice for Wet Preparation of Soil Samples for Particle-Size
Analysis and Determination of Soil Constants
ASTM D653-97 Standard Terminology Relating to Soil, Rock, and Contained Fluids
ASTM D1452-80(1995)e1 Standard Practice for Soil Investigation and Sampling by Auger Borings
ASTM D1586-99 Standard Test Method for Penetration Test and Split-Barrel Sampling of Soils
ASTM D1587-94 Standard Practice for Thin-Walled Tube Geotechnical Sampling of Soils
ASTM D2435-96 Standard Test Method for One-Dimensional Consolidation Properties of Soils
ASTM D2487-98 Standard Classification of Soils for Engineering Purposes (Unified Soil
Classification System)
ASTM D2488-93e1 Standard Practice for Description and Identification of Soils (Visual-Manual
Procedure)
ASTM D2850-95e1 Standard Test Method for Unconsolidated, Undrained Compressive Strength of
Cohesive Soils n Triaxial Compression
ASTM D3080-98 Standard Test Method for Direct Shear Test of Soils Under Consolidated Drained
Conditions
ASTM D3999-91(1996) Standard Test Methods for the Determination of the Modulus and Damping
Properties of Soils Using the Cyclic Triaxial Apparatus
ASTM D4015-92(1995) Standard Test Methods for Modulus and Damping of Soils by the ResonantColumn Method
ASTM D4220-95 Standard Practices for Preserving and Transporting Soil Samples
ASTM D4318-98 Standard Test Method for Liquid Limit, Plastic Limit, and Plasticity Index of Soils
ASTM D4546-96 Standard Test Methods for One-Dimensional Swell or Settlement Potential of
Cohesive Soils
ASTM D4643-00 Standard Test Method for Determination of Water (Moisture) Content of Soil by
the Microwave Oven Method
ASTM D4767-95 Standard Test Method for Consolidated Undrained Triaxial Compression Test for
Cohesive Soils

93

ASTM D5311-92(1996) Standard Test Method for Load Controlled Cyclic Triaxial Strength of Soil
ASTM D5333-92(1996) Standard Test Method for Measurement of Collapse Potential of Soils
ASTM D5434-97 Standard Guide for Field Logging of Subsurface Explorations of Soil and Rock
ASTM D6151-97 Standard Practice for Using Hollow-Stem Augers for Geotechnical Exploration and
Soil Sampling
ASTM D6528-00 Standard Test Method for Consolidated Undrained Direct Simple Shear Testing of
Cohesive Soils
ASTM G57-95a Standard Test Method for Field Measurement of Soil Resistivity Using the Wenner
Four-Electrode Method
Alte STAS-uri i Normative aplicabile, n vigoare n relaie direct cu lucrrile de investigare.

94

Fig. 1. Zonarea seismica conform P100-1/2006

Fig. 2. Zone de intensitate seismica pe scara MSK conform Legii 575/2001

95

ANEXA 2 - Cerinte privind studiul arheologic


EVALUARE SI DIAGNOSTIC ARHEOLOGIC
In conformitate cu legislatia romana in vigoare, pentru realizarea proiectului, se impune cercetarea arheologica.
Realizarea acestor investigatii n faza de studiu de fezabilitate va permite adoptarea celei mai potrivite solutii de
executie, n eventualitatea existentei pe traseu a unor potentiale probleme de patrimoniu ce pot aduce modificari
n proiect sau dificultti n respectarea termenelor de executie. Cercetarea arheologic se poate gestiona prin
respectarea termenelor de timp.
Prestatorul va fi responsabil pentru planificarea, executarea investigatiilor arheologice si obtinerea tuturor
aprobarilor, avizelor si certificatelor de descarcare de sarcina necesare realizarii proiectului.
Costurile de realizare a cercetarii arheologice, cat si alte costuri, riscuri si responsabilitati aferente
investigatiilor si obtinerii avizelor si certificatelor de descarcare de sarcina arheologica vor fi suportate de
Prestator si vor fi incluse in valoarea de contract.
n contractarea lucrrilor specifice Prestatorul va trebui sa tin cont de: Legea nr. 378/2001 ( legea de adoptare
de ctre Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr. 462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000,
O.M.C.C. nr. 2392/2004, Ordinul comun MCPN - MTI 653/2010 pentru instituirea Programului national de
cercetare arheologica "Autostrada" si OMCPN nr. 2562/4.10.2010.
In baza lucrrilor de investigatii arheologice planificate, Prestatorul va tine cont de urmtoarele aspecte si
etape.
Etapa 1 - Realizarea unei evaluri preliminare (se va ntocmi la faza studiului privind stabilirea variantelor
de traseu) care s cuprind n mod obligatoriu:
- Efectuarea i redactarea unui studiu de arhiv, prin consultarea surselor documentare (text, fotografii, hri,
schie etc.) i al referinelor bibliografice;
- Efectuarea unui studiu de topografie arheologic corelat cu optiunile de traseu propuse, inclusiv traseul
preferat;
- Efectuarea unei cercetri privind orice date istorice (documente, poze, schite, hrti) si revizuirea oricror
referinte relevante in literatura existent;
- Evaluarea amplasamentelor probabile si a extinderii siturilor arheologice cu semnalarea zonelor de atentie;
- Pregtirea estimrilor pentru costurile probabile, respectiv durata activittilor arheologice avute n vedere
pentru fiecare variant de traseu, considernd acest aspect ca parte din evaluarea multicriterial de care se
tine cont.
Etapa 2 - Realizarea unei evaluri de teren diagnostic arheologic intrusiv (necesar pentru traseul
preferat).
- Efectuarea de investigaii aerofotogrametrice si, dupa caz, magnetometrice;
- Realizarea unei recunoateri aprofundate pe teren (perieghez) i efectuarea de sondaje arheologice
(diagnostic arheologic intrusiv) pe traseul ntregii autostrzi (sondaje de dimensiuni minim 6 m x 2 m;
minim 10 sondaje/km.);
- Efectuarea unor investigaii geofizice si a altor tipuri de investigatii non intrusive pentru zonele n care a
fost reperat potential arheologic;
- Realizarea modelului predictiv (cu privire la distributia siturilor arheologice si a altor obiective de
patrimoniu) afectate de investitie. Acesta va fi realizat, prin corelarea datelor de arhiv cu datele colectate

96

prin investigatiile de teren (diagnosticul arheologic prin metode intrusive) stabilindu-se inclusiv zonele de
risc pentru lucrri adiacente lucrrilor de constructie (drumuri tehnologice, gropi de mprumut etc.);
- ntocmirea unui raport de evaluare (studiu de diagnostic arheologic) care trebuie s cuprind n mod
obligatoriu:
Distributia n plan, conturarea clar a siturilor care vor fi afectate de proiect, n coordonate STEREO
70, inclusiv nregistrarea GIS;
Intocmirea fiselor de sit pentru fiecare sit identificat n parte dup modelul de mai jos
FISA
pentru sit arheologic identificat n urma lucrrilor de diagnostic arheologic
Tronson drum
Beneficiar/constructor
Localitate la nivel de sat,comuna,oras,municipiu
Judet
Institutia care a realizat diagnosticul
Responsabil stiintific
Nr. autorizatie de diagnostic arheologic
Pozitia sitului pe tronsonul de autostrada (n km.)
Denumire sit arheologic/zon cu posibil potential arheologic
Inventar de coordonate ST 70 (delimitare pe zona afectat de proiect)
Perioada n care s-a desfsurat diagnosticul pentru respectivul sit
Numr de sectiuni de diagnostic
Descriere tehnic
Stratigrafia general a sitului
Principalele descoperiri
Elemente de cronologie relativ si absolut
Propuneri cercetare (supraveghere arheologic/cercetare arheologic preventiv)
Propuneri pentru devizul contractului de cercetare arheologic preventiv pentru sit:
Durata contractului (n sptmni)
Propuneri colectiv de cercetare (numr membri, specializare)
Numr si tip utilaje pentru decaparea mecanizat
Numr personal necalificat
Alte dotri necesare
Raportul de evaluare trebuie s mai cuprind:
- Clasificarea siturilor arheologice n functie de semnificatia acestora si prioritizarea siturilor n baza
necesittii pentru o cercetare detaliat suplimentar;
- Identificarea si planificarea msurilor specifice pentru atenuarea impactului asupra patrimoniului
arheologic, prezentat n rezumat n planul de management;
- Propunerea unei metodologii de cercetare arheologic preventiv, adaptat la situatia actual din teren;
- Evaluarea costurilor necesare pentru a planifica cercetarea arheologic preventiv, evaluarea structurii
echipei de cercetare, dezvoltarea unui program de lucrri, care va include instalatii si echipamente,
materiale auxiliare de munc, etc; (Centralizarea punctului 18. din fisele de sit);
- Analiza beneficiilor/profitabilittii proiectului din punctul de vedere al costurilor specifice legate de
cercetare, protectie, conservare si capitalizare a mostenirii arheologice (conform prevederilor specifice
ale Conventiei Europene de la Malta 1992);
- Propuneri specifice privind abordarea aspectelor legate de mostenirea arheologic cum ar fi
supravegherea arheologic, cercetarea arheologic preventiv;
- Planificarea perioadei de tranzitie, de la faza studiului de diagnostic arheologic, la investigatiile
arheologice ale sitului arheologic;
- Pentru zonele n care nu au fost identificate situri arheologice, studiul de diagnostic se poate ncheia cu
o recomandare pentru obtinerea avizului favorabil cu conditia supravegherii arheologice.

97

Raportul complet cu privire la studiile arheologice att Etapa 1 ct si Etapa 2 va fi


inclus ca volum separat la Studiul de Fezabilitate.
n urma diagnosticului arheologic intrusiv, cea de-a treia etap, respectiv cercetarea arheologic
preventiv, poate fi evaluat si gestionat corespunztor.

98

Anexa 3 - Livrabile

I.

A)
Prestatorul va furniza si va respecta structura si urmatorul continut
minimal al Raportului de Inceput si al Rapoartelor de Progres
Raportul de Inceput
1.Plan General de activitate
2.Plan Detaliat pe fiecare activitate/sarcina, servicii relevante pentru :
Metodologia de abordare pentru fiecare sarcina specifica (ex. Studiu de trafic, studii
geotehnice, etc.)
Program/Calendar de implementare al serviciilor
Activitati/Sarcini/Obiective
Resurse tehnico-materiale, tehnologice si de personal alocate
Termene activitati
Rezultate asteptate
Evenimente/Momente cheie/critice
Probleme/riscuri/constrangeri de clarificat si de solutionat
3. Prezentare evidente cu privire la disponibilitatea si operabilitatea resurselor umane,
administrative, echipamentelor tehnice si tehnologice
4. Plan de management al calitatii
5. Probleme de orice natura identificate si clarificate cu Beneficiarul de la prima sedinta pana la
predarea Raportului de Inceput

II.

Rapoarte de Progres

III.

Detaliere si raportare progres in desfasurarea serviciilor conform planurilor detaliate


Raportare dificultati si propuneri de solutionare
Anexe cu procesele verbale ale intalnirilor lunare cu ocazia prezentarilor si a discutiilor cu
Beneficiarul
Modificari in planurile de activitate (daca sunt aprobate de Beneficiar) cu predarea si
prezentarea noilor planuri
Rapoarte financiare

Rapoartele financiare intermediare vor detalia toate activitatile, studiile, zilele efectiv lucrate de
fiecare expert in parte, onorariile expertilor, toate costurile si cheltuielile la care este indreptatit
acesta, cu respectarea conditiilor contractuale. Rapoartele financiare intermediare se vor emite
dupa
aprobarea studiilor, rapoartelor, etc de catre Beneficiar. Aceste rapoarte
financiare vor contine
documente justificative necesare din care sa rezulte suma exacta de plata.
Se vor intocmi
in
baza Propunerii financiare a Prestatorului.
B)
Prestatorul va respecta structura minimala a Studiului de Fezabilitate
conform HG 28/2008 precum si urmatoarea structura minimala, pe volume si
sub-volume, conform cerintelor descrise in caietul de sarcini, si in cele ce
urmeaza:
IV.

Studiul de Fezabilitate
1. SINTEZA-SUMAR-CONCLUZII

DATE GENERALE

99

Denumire obiectiv, Amplasament, titular, beneficiar, investitie,


Tema de proiectare cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.
Structura documentatiei
Elaborator studiu de fezabilitate inclusiv subcontractanti

2. STUDIUL DE TRAFIC
Introducere, scop si obiectivele studiului de trafic
Ipoteze
Prezentarea conceptului studiului si a modului de lucru/abordrii; Metodologii utilizate,
nivel detaliere
Retea si zonificare
Prognoza cererii de transport pentru anii 2014, 2024, 2034 si 2044
Prognoza fluxurilor de circulatie
Prezentarea modului de culegere a datelor suplimentare (recensminte de trafic si anchete
O-D) si a rezultatelor acestora;
Prezentarea reelei de transport utilizate si a atributelor acesteia;
Prezentarea (referine la) modelului de transport utilizat;
Prezentarea scenariilor in detaliu, pe componentele enumerate mai sus: socio-economice,
de infrastructura, de politici de transport;
Prezentarea matricilor O-D agreate pentru coridorul aflat in studiu, la nivel detaliat (pe tip
de vehicule, pe tip de utilizatori, pentru situaia actuala si cea de perspectiva pe scenarii);
Prezentarea efectelor implementrii Proiectului, prin estimarea efectelor asupra: timpului
de calatorie pe categorii de utilizatori; de prezentat timpul in minute de calatorie; viteza de
deplasare inainte si dupa implementarea Proiectului, accesibilitatii, consumului de
combustibil,emisiilor poluante, ca si: NOx, CO, CO2, HC, PM-10
Prezentarea fluxurilor de trafic afectate pe reea grafic si tabelar, in vehicule fizice si
etalon, pe tipuri de vehicule si in total;
Precizarea soft-ului de planificare transport utilizat.
3. STUDIUL PRIVIND ALTERNATIVE DE TRASEU
Elemente Metodologice
Situatia Existenta
Alternative De Traseu Studiate
Varianta 1
Schita Traseului
Traseul In Plan
Traseul In Profil Longitudinal
Traseul In Profil Transversal
Sisteme Rutiere Proiectate. Lucrari De Arta Proiectate
Scurgerea Si Evacuarea Apelor
Varianta 2
Schita Traseului
Traseul In Plan
Traseul In Profil Longitudinal
Traseul In Profil Transversal
Sisteme Rutiere Proiectate. Lucrari De Arta Proiectate.
Scurgerea Si Evacuarea Apelor
Varianta 3 Etc....(Daca Este Cazul)
Lista Constrangerilor/Restrictiilor Identificate Pe Fiecare Optiune

100

Trafic Rutier Pe Fiecare Optiune


Proiecte Viitoare Concurente
Evaluarea Si Analiza Multicriteriala A Optiunilor
Selectarea, fundamentarea si descrierea criteriilor selectate
Definirea si cuantificarea criteriilor ( ex. Cost investitie, RIRE,
complexitatea/dificultatea constructiei (lucrari de arta), impact asupra mediului, trafic
atras etc.)
Stabilire ponderi acordate si scala de evaluare
Evaluare, fundamentare si prezentare a recomandarii traseului optim

4. INVESTIGATII SI STUDII DE TEREN


4.1. Studii hidrologice i hidraulice detaliate
4.2. Studii geotehnice detaliate
Date Generale
Date Despre Amplasament
Investigarea Terenului
Raport Date Geotehnice (va include datele geotehnice primare obtinute in urma
investigatiilor, studiilor, forajelor, testelor, de sol si subsol, rezultatele analizelor etc. si nu
va inlcude informatii interpretative)
Raport/Memorandum Geotehnic (care va include: elementele metodologice in selectarea
tipului si nivelului de investigatii necesare selectarii optiunilor de traseu si a variantei
optime, info/date/documente de referinta, interpretari care au stat la baza evaluarii
fezabilitatii variantelor si variantei optime recomandate, a solutiilor tehnice/structurilor
variantei optime, precum si la baza evaluarii riscurilor specifice geotehnice)
Parti Desenate
4.3. Studii topografice detaliate

Specificatii Tehnice
Achizitionari Fotograme
Masurarea Punctelor de Control

4.4. Studiul arheologic


Evaluarea preliminara
Diagnostic arheologic
4.5. Alte investigatii de sol si materiale
4.6. Studii privind ocuparea terenurilor
Memoriul tehnic;
Inventarul de coordonate realizat in sistemul STEREOGRAFIC 1970 si Sistem MAREA
NEAGRA 75;
Plan de situatie cu identificarea parcelelor pe categorii de folosinta si incadrare in
intravilan/extravilan;
Situatia ocuparilor de terenuri in functie de regimul juridic al acestuia (public/privat);
Situatia in coridorul de expropriere a zonei de siguranta conform OG nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor;
Situatia includerii in coridorul de expropriere a lucrrilor propuse, inclusiv parcelele de
teren afectate de lucrarile de mutare si protejare a utilitatilor publice si parcelele pentru

101

realizarea perdelelor forestiere de protectie, imobile afectate de lucrarile de amenajare


peisagistic, refacerea conexiunilor la drumurile locale si accesele la proprietti, drumuri
de ntretinere si exploatare respectiv furnizarea de planuri detaliate cu informatii privind
proprietarii;
Studiile pedologice;
Raportul de evaluare

5. ACTIVITATI DE PROIECTARE
5.1. Lucrri de drum:
Traseul in plan
Profilul longitudinal
Profilul transversal
Dimensionarea structurii rutiere
Colectarea si evacuarea apelor pluviale
Refacerea legaturilor rutiere intre drumurile comunale, agricole si de exploatare
intrerupte de executia lucrarilor
Lucrari de consolidare versanti
Amenajarea intersectiilor
Reintegrarea retelei de drumuri locale
Interactiunea cu cile ferate
Sistemul propus de scurgere a apelor
Proiectare structur rutier
Modelarea 3D a Proiectului
Sisteme de protectie mpotriva nzpezirilor (avalanselor in zona de munte)
Amenajare Peisagistica
Sisteme de protecie cu parazpezi, perdele forestiere sau soluii echivalente de
protecie
Perdele forestiere de protectie
Consolidri, terasamente si lucrari hidrotehnice
5.2. Poduri/viaducte, pasaje, podete si ziduri de sprijin
Lucrari de poduri, viaducte
Lucrari de pasaje, Noduri rutiere si intersectii
5.3. Lucrari de tuneluri
Obiective
Norme si standarde de proiectare
Strategia privind ventilatia si masurile de siguranta in caz de incendii
Sisteme aferente tunelurilor
Cerinte structurale
Sisteme de iluminat
Sisteme de ventilatie
Spatii de urgenta in tuneluri
Aprovizionare cu apa
Sisteme fixe de stingere a incendiilor
Centru de control in tunel
Monitorizare
Managementul in caz de inchidere a tunelului
Mijloace de comunicare
Alimentare cu apa si energie in caz de urgenta

102

Rezistenta sistemelor impotriva incendiilor


Proiectare tuneluri
5.4. Dotri autostrad
o Centre de intretinere
o Spatii de servicii, parcari, spatii de odihna, sisteme de iluminat
5.5. Siguranta circulatiei rutiere
o Marcaje, semnalizare si indicatoare rutiere
o Sistem de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului
o Raport audit de siguranta rutiera
5.6. Planul de operare si ntretinere
6. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Raportul privind impactul asupra mediului(RIM)
Studiul de Evaluare Adecvata (SEA)
Alte studii de specialitate (S.Sp.M)
Planul de management de mediu (PMM)
Masuri pentru protectia aerului, apei si solului si subsolului
Biodiversitate
Masuri pentru protectia asezarilor umane, faunei si masuri suplimentare de integrare din
punct de vedere a mediului
Impactul prognozat asupra mediului
Recomandari privind amplasarea organizarilor de santier, evitarea amplasarii organizarilor
de santier
7. ANALIZA COST-BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR

Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de


referinta.
Analiza optiunilor (cu precizarea variantei selectate)
Analiza si estimarea costurilor de investitie, devize si graficul de realizare al investitiei
o Ipoteze, surse de informatii, referinte, analiza de piata a resurselor,
cantitati, preturi, metodologii de estimare costuri resurse, grafic si
esalonare investitie, devize pe obiect, deviz general etc.
Analiza financiara, indicatori tehnico-economici si indicatori de eficienta financiara
Analiza economica si indicatori de eficienta socio-economica
Analiza de senzitivitate
Analiza de risc indicatori tehnico-economici si indicatori de eficienta financiari si socioeconomici
o Matricea riscurilor Proiectului inclusiv documentarea si prezentarea
procesului de analiza a riscurilor
Modelul Financiar
Manualul de utilizare al Modelului Financiar

8. IDENTIFICAREA RETELELOR SI INSTALATIILOR EXISTENTE


9. ETAPELE DE CONSTRUCTIE SI ASPECTELE DE SANATATE SI SECURITATE
10. AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI

103

11. ESTIMARI DE COST


Valoarea investitiei
Deviz general si deviz pe obiect
Esalonarea investitiei
Indicatori tehnico-economici
Nota de prezentare CTE pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici
12. RAPORTUL DE AUDIT DE SIGURANTA RUTIERA
13. DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE PROIECTARE
SI EXECUTIE
14. RAPORT PRIVIND ASISTENTA ACORDATA BENEFICIARULUI PE TOATA DURATA DE DE
DESFASURARE A PROCEDURILOR DE ACHIZITIE PUBLICA
15. RAPORT PRIVIND PARTICIPAREA IN COMISII DE EVALUARE IN CALITATE DE EXPERTI
COOPTATI

104

ANEXA 4 - Harti ilustrative/optionale

105

Anexa 5 CERINTE SPECIALE

Autostrada Sibiu-Piteti
Obiectivul acestui contract este acela de a pregti un Studiu de Fezabilitate complet i robust pentru autostrada
Sibiu Piteti. Noul Studiu de Fezabilitate va ine cont de existena studiilor de Pre-Fezabilitate ntocmite n
1994 i n 1997 i de studiul de fezabilitate ntocmit n 2008. Prestatorul va folosi informaiile existente
considerate de acesta ca fiind relevante i conforme cu actuala legislaie n vigoare.
Finalizarea construciei autostrzii Sibiu Piteti va conduce la o ntregire a coridorului de transport pan
European. Natura complex a acestui proiect este confirmat de ctre numrul lucrrilor de art ce au fost
identificate n cadrul Studiului de Fezabilitate ntocmit n anul 2008. Ca i informaii generale au fost
identificate urmtoarele lucrri de art:

82 de poduri i pasaje cu lungimea mai mare de 100 m;


28 de poduri i pasaje cu lungimea mai mic de 100 m;
7 tunele (cel mai lung tunel L= 1700m)
99 podee

n plus, proiectul include opt noduri rutiere precum i o lungime semnificativ de drumuri de access la reeua
local de transport.
Studiul de Fezabilitate, ce urmeaz a fi ntocmit, va lega actuala variant de ocolire a Municipiului Sibiu, de
lng Selimbar, cu actuala variant de ocolire a Municipiului Piteti, din apropierea lacului de acumulare
Bascov, ambele fiind construite la standard de autostrad. Lungimea proiectului este de aproximativ 120 km iar
traseul odat finalizat completeaz seciunea lips a Axei prioritare 7 de drumuri din Romnia.
1. Verificarea informaiilor existente
Prestatorul va consulta toate studiile existente i informaiile de baz i va identifica i analiza toate opiunile
importante privind traseul autostrzii, intocmite anterior, din punct de vedere al aspectelor tehnice, economice,
sociale i de mediu i va prezenta o evaluare a calitii i conformitii acestora, cu scopul utilizrii n cadrul
noului Studiu de Fezabilitate.
Studiile i informaiile care urmeaz s fie evaluate de ctre Prestator includ, dar nu se limiteaz la:

Raportul de analiz GAP, datat iunie 2013 i ntocmit n numele JASPERS

Studiul de fezabilitate (Iptana i Sceauroute [EGIS], 2008)

Date privind studiile geotehnice, geologice, seismice, meteorologice, topografice, de transport i trafic,
arheologice

106

Studii de transport, de ex. Master Planul Naional de Transport

Model, RTE-T, baze de date CESTRIN

Studii de mediu (inclusiv evaluarea de impact asupra mediului / studiul de evaluare adecvat)

Studii cu privire la proprietarii de teren si natura de folosin a terenurilor ce vor fi ocupate de viitoarea
autostrad

Studii privind utilitile publice

Studii arheologice.

Studiul de Fezabilitate ntocmit n 2008 a fost structurat dup cum urmeaz:


Nr. volum
Raportul

Vol. 1

de

Descriere

Sub-seciune

Evaluarea variantelor de traseu


p
r
e
z
e
n
t
a
r
e

Referine
privind
variantele
de
traseu
pentru tot tronsonul
Sibiu-Piteti.

Sinteza

107

Nr. volum

Descriere

Sub-seciune

Vol. 2.1

Lucrri de drum

Seciunea I Sibiu
Cornet km 0+000 km
40+200
Seciunea II Cornet
Tigveni km 40+201
km 78+500
Seciunea III Tigveni
Piteti km 78+500 km
116+640

Vol. 2.2

Lucrri de Poduri, Pasaje, Viaducte

Seciunea I Sibiu Cornet


km 0+000 km 40+200
Seciunea II Cornet
Tigveni km 40+201 km
78+500
Seciunea III Tigveni
Piteti km 78+500 km
116+640

Vol. 2.3

Lucrri de Tuneluri

km 0+000 km 116+640

Vol. 2.4

Dotri Autostrad

Seciunea I Sibiu Cornet


km 0+000 km 40+200
Seciunea II Cornet
Tigveni km 40+201 km
78+500
Seciunea III Tigveni
Piteti km 78+500 km
116+640

Vol. 3

Deviz general, Liste de cantiti,


confidenial

Vol. 4

Studiul de Trafic

Vol. 5

Analiza Economic

108

Nr. volum

Descriere

Vol. 6.1

Studii Topografice

Judeul Sibiu

Vol. 6.2

Studii Topografice

Judeul Vlcea

Vol. 6.3

Studii Topografice

Judetul Arge

Vol. 7

Studii Geotehnice

Vol. 8.1

Studiul de Evaluare a Impactului


asupra Mediului

Vol. 8.2

Raportul la Studiul de Evaluare a


Impactului asupra Mediului

Vol. 8.3

Studiul de Evaluare a Impactului


asupra Mediului Partea desenat

Vol 8.4

Studiul de Evaluare a Impactului


asupra Mediului Anexe

Vol 8.5

Studiul de Evaluare a Impactului


asupra Mediului - Raport Non-Tehnic

Vol 8.6

Studiul de Evaluare a Impactului


asupra Mediului Consultaii Publice

Vol. 9

Documentaia de
Identificare a
Proprietarilor de Teren

Vol. 10

Comunicaii i controlul Traficului pe


Autostrad

Vol 11.1

Mutri, Protejri Instalaii Petrol,


Produse Albe, Gaze, Ap i Canalizare

Vol 11.1 (1)

Mutri, Protejri Instalaii Petrol,


Produse Albe, Gaze, Ap i Canalizare
Partea desenat

Vol 11.2

Mutri,
Protejri
Instalaii
mbuntiri Funciare

Sub-seciune

109

de

Nr. volum

Descriere

Vol 11.3

Mutri, Protejri Instalaii Electrice

Vol. 11.4

Mutri,
Protejri
Telecomunicaii

Vol. 12

Avize i Acorduri

Sub-seciune

Instalaii

Plan de Operare i Intreinere

110

de

2. Natura terenului, materiale, etape de construcie, sntate i securitate


n ceea ce privete calitatea i disponibilitatea materialelor de construcie, Prestatorul va efectua o investigaie
complet a naturii terenului i a materialelor, inclusiv probe, teste n laborator i o estimare a cantitilor
disponibile n conformitate cu practica internaional n vederea stabilirii potenialelor surse de materiale de
construcie, precum i distana acestora fa de amplasamentul organizrii de antier i posibilele trasee pentru
transport. Aceste activiti care urmeaz a fi efectuate de ctre Prestator vor include dar nu se vor limita la:

Corelarea proiectului cu etapele de construcie, inclusiv lucrri temporare anticipate, logistic i


necesitatea proiectrii unor eventuale drumuri de acces temporare;

Evaluarea potenialei necesiti pentru transportul ncrcturilor agabaritice, i identificarea rutelor de


transport corespunztoare;

Identificarea surselor de materiale, inclusiv gropi de mprumut, distane de transport i includerea a ct


mai multor informaii privind calitatea i cantitatea materialelor care pot fi oferite de fiecare surs de
furnizare;

Identificarea (si este recomandat s se evite) a oricrei surse de material care ar putea fi afectat de
orice restricie impus de autoritile competente (de exemplu Agenia de Mediu, Agenia Naional
pentru Resursele Minerale, etc.);

Identificarea potenialei necesiti de a procesa in-situ materialele necorespunztoare rezultate din


excavri i asigurarea cantitilor estimative.;

Identificarea potenialei necesiti de a nltura materialele necorespunztoare i/sau periculoase


precum i estimarea cantitilor pentru fiecare categorie. Identificarea locaiilor potrivite pentru
depozitarea materialelor necorespunztoare sau periculoase i a msurilor pentru restabilirea condiiilor
iniiale ale acestor locaii i dac este cazul includerea unor astfel de zone n terenul care urmeaz s fie
achizitionat pentru proiect;

Evaluarea aspectelor legate de metodele de construcie aferente procesului de proiectare care asigur
beneficiile i soluiile necesare ntocmirii unui proiect eficient din punct de vedere al costurilor precum
i prezentarea n detaliu a acestor aspecte.

Cteva din aspectele cheie privind metodele de construcie se refer la executarea tunelurilor i la
tranziia de la tunel la pod, la impactul construciei asupra actualei reele de transport (cale ferata, drum
i apa), la standardizarea podurilor/pasajelor propuse n proiect;

Identificarea posibilelor locaii, pentru viitoarele organizri de antier, spaii de producie, etc., cu o
atenie sporit pentru aspectele de mediu;

Importana aspectelor de sntate i securitate legate de activitatea de proiectare, prin indicarea


specific a riscurilor. Aceste riscuri, pot include excavrile la adncime, impactul asupra reelei
existente de utiliti publice, manevrarea materialelor periculoase sau contaminate rezultate din
excavri, etc. Activitile vor include ntocmirea unei evaluri de risc i a unui plan de management al
riscurilor care va avea ca scop identificarea riscurilor cheie de proiectare i de execuie. Mai jos, este
prezentat un model pentru registrul de riscuri privind aspectele de sntate i securitate:

111

EVALUAREA DE RISC REALIZAT DE CTRE PROIECTANT

Risc

Activiti/o
peraiuni

Aciuni sau msuri


de reducere a
riscului

Informaii de sntate i
securitate care urmeaz s
fie oferite

Informaiile existente privind investigaiile geotehnice au fost prezentate n Studiul de Fezabilitate din anul
2008 i au inclus aproximativ 300 de foraje i sondaje. Totui, aceste date, nu au fost validate. Ca urmare,
Prestatorul va planifica Etapa 1, investigaii de teren astfel nct s vizeze validarea datelor geotehnice puse la
dispoziie n cadrul studiului din anul 2008.
Aceast activitate ar implica amplasarea unui numar de foraje aferente Etapei 1 n vecintatea forajelor
existente (2008) i oferirea unei comparaii a celor doua investigaii, cele din 2008 respectiv cele executate de
Prestator, cu scopul de a valida pe ct posibil stratificaia terenului prezentat n cadrul Studiului Geotehnic
finalizat n anul 2008.
Proiectul pentru pentru autostrada Sibiu Piteti finalizat n anul 2008, a prezentat traseul autostrzii divizat pe
trei sub seciuni, dup cum urmeaz:
Sector I Sibiu (Vestem) Racovia (Cornet) - km 0+000 - km 40+200
Sector II Racovia (Cornet) Tigveni km 40+200 km 78+500
Sector III Tigveni Curtea de Arge - Piteti km 78+500 - km 116+000.
Totui, noul Studiu Geotehnic conform Anexei 1 va fi structurat n conformitate cu cele cinci seciuni
identificate mai jos. n plus, acest Caiet de Sarcini - Anexa 1 include i cerinele pentru investigaiile de teren
necesare pentru cei aproximativ 5km de autostrad care vor lega Varianta de Ocolire a Municipiului Sibiu (n
exploatare) cu traseul propus n cadrul Studiului de Fezabilitate din anul 2008.
3. Studiu preliminar
Geologie
Pentru a caracteriza geologia de-a lungul traseului, au fost folosite, ca parte a Studiului de Fezabilitate din
2008, hri geologice la o scar cuprins ntre 1:50.000 i 1:500.000 (a se vedea seciunea 1.3 din Studiul
Geotehnic din 2008). Prestatorul va utiliza pentru studiul preliminar, hri la o scar 1:25.000 i 1:10.000.
Extrasele din aceste hri vor fi prezentate ntr-o serie de planuri anexate la studiul preliminar, planuri ce vor
indica interpretarea datelor tehnice de ctre Prestator.
Alunecri de teren
Este tiut faptul c sectoare semnificative ale traseului propus, se afl n zone n care au loc frecvent alunecri
de teren. Multe din propunerile dezvoltate n cadrul Studiul de Fezabilitate din anul 2008, pentru aceste zone,
implic lucrri de debleu att n teren aluvionar i/sau pmnturi coezive ct i n teren stncos.
Astfel, prezena pericolului de producere a alunecrilor de teren, este privit ca i un risc semnificativ pentru
acest proiect. Seciunea 3.2 din cadrul Studiul Geotehnic din anul 2008, prezint informaiile de baz cu privire
la zonele expuse riscurilor de instabilitate (alunecri de teren). Se menioneaz c Sectorul I nu pare expus unor

112

astfel de riscuri. Acest aspect va fi totusi verificat i confirmat de ctre Prestator. n sectorul II, au fost
identificai aproximativ 721 m, peste 7 seciuni expuse alunecrilor de teren, din care se crede c aproximativ
518 m sunt zone active din punct de vedere al potenialului de alunecri. n sectorul III, au fost identificai
aproximativ 613 m, peste 5 seciuni expuse fenomenelor de instabilitate, din care se crede c aproximativ 412
m sunt zone active.
Debleele afectate de alunecri includ C48, C53, C54, C70, C71, C72 i C73. Rambleele afectate sunt E40, E56,
E57, E58 i E59 (a se vedea Anexa A la acest Caiet de Sarcini pentru lista debleelor, rambleelor i lucrrilor de
art). Trei poduri/pasaje sunt afectate de zonele de alunecri i acestea sunt S80, S86 i S116. Zona din jurul
Tunelului Poiana este de asemenea predispus la alunecri de teren. Studiul Geotehnnic din anul 2008
recomanda monitorizarea fiecrei zone cu poteniale alunecri de teren. Zonele mai sus menionate sunt
furnizate cu caracter informativ, Prestatorul fiind responsabil pentru identificarea i nregistrarea tuturor
zonelor expuse la riscul de instabilitate.
Prestatorul va implementa prin urmare un regim de monitorizare pe fiecare zon cu alunecri de teren care va fi
identificat. Scopul acestui regim de monitorizare este acela de a determina natura instabilitii pentru a
proiecta msuri de stabilizare corespunztoare. Ca o completare la zonele expuse fenomenelor de instabilitate a
terenului identificate n cadrul Studiul de Fezabilitate din anul 2008, Prestatorul va identifica orice alte
suprafee similare n lungul traseului propus al autostrzii i le va monitoriza, iar ulterior va propune msurile
necesare pentru stabilizarea terenului.
Se consider c alunecrile de teren pot fi declanate de evenimente meteorologice sezoniere (de exemplu,
aciuni din ger, ploi/ninsori abundente etc), i, prin urmare, regimul de monitorizare trebuie s fie pus n
aplicare n mod continuu pentru un minim de 12 luni. Prestatorul va oferi detalii cu privire la frecvena
monitorizrii n aceast perioad de 12 luni. Prestatorul va propune o frecven de monitorizare, care va furniza
suficiente date pentru a permite evaluarea n mod corespunztor a stabilitii versanilor afectai. n plus,
Prestatorul va determina metoda adecvat de monitorizare, inclusiv tipul de instrumente (de exemplu
piezometru, nclinometru etc) i mijloacele prin care aceste instrumente vor fi monitorizate i ntreinute.
Prestatorul va intocmi propuneri preliminare pentru locaiille propuse spre monitorizare.
Aceste specificaii detaliate, care s indice seciunile individuale ale alunecrilor de teren i alte zone cunoscute
ca fiind predispuse alunecrilor de teren, vor fi elaborate de ctre Prestator.

Utilizarea materialelor din gropi de imprumut


Studiul preliminar va identifica posibilele gropi de mprumut, care pot asigura material pentru construcia
rambleelor i a structurii rutiere. Aceste zone vor fi supuse investigaiilor geotehnice aa cum se specific n
cadrul acestui Caiet de Sarcini, cu scopul stabilirii calitii i evalurii cantitii de materiale disponibile n
gropile de mprumut. Prestatorul va analiza calitatea materialelor ce ar rezulta din exploatarea gropilor de
imprumut, i va estima de asemenea cantitile aproximative ale materialolor utilizabile in cadrul lucrarilor de
terasamente.
Ramblee
n baza informaiilor cuprinse n Studiul de Fezabilitate din anul 2008, au fost identificate 81 de seciuni de
ramblee propuse. La faza Studiului de Fezabilitate, se solicit informaii necesare evalurii iniiale a stabilitii
i tasrii rambleelor i a terenului de fundare.
Deblee

113

n baza informaiilor din cadrul Studiului de Fezabilitate existent din anul 2008, au fost identificate 76 de
seciuni de debleu.
Poduri/Pasaje
Din datele cuprinse n Studiul de Fezabilitate existent, elaborat n 2008, rezult c se propun aproximativ 114
poduri/pasaje pentru traseul adoptat.
Dintre acestea, i sub rezerva validrii de ctre Prestator a datelor disponibile n cadrul investigaiilor de teren
din anul 2008, doar 26 de poduri/pasaje pot fi considerate a fi acoperite cu informaii corespunztoare pentru
faza Studiului de Fezabilitate.
Prin urmare, se solicit un grad mai mare de acoperire prin investigaii de teren din Anexa 1 la acest Caiet de
Sarcini. include o inventariere a datelor referitoare la investigaiile geotehnice disponibile n cadrul Studiul de
Fezabilitate existent.
Tuneluri
n baza informaiilor disponibile n cadrul Studiul de fezabilitate existent, elaborat n 2008, lungimea totala a
tunelurilor este de 7430 m. Cerintele privind numarul forajelor sunt prezentate in Anexa 1 a acestui Caiet de
sarcini. Aceste investigaii de teren, vor fi completate prin tehnicile de investigaii geo-fizice. Testele geofizice sunt necesare pentru a obine informaii legate de structura de adncime (stratigrafie i caracteristici
tehnice generale) pe o zona extins, care s ajute la determinarea stratigrafiei i la identificarea locaiilor
corespunztoare pentru efectuarea forajelor (dei trebuie menionat c adncimea tunelurilor poate limita
eficiena acestor tehnici n unele locaii).
Studiu privind variantele de traseu existent
Studiul privind variantele de traseu, pregtit ca parte a Studiului de Fezabilitate existent, a fost n principal
fundamentat n baza a dou studii de pre-fezabilitate, elaborate pentru sectorul Piteti Curtea de Arge
Cornetu n anul 1994 i Cornetu - Sibiu din 1997. Aceste studii au fost preluate i dezvoltate n cadrul Studiului
de Fezabilitate existent finalizat n anul 2008. Studiul existent al variantelor de traseu prezentat ca parte a
Studiului de Fezabilitate din anul 2008, nu include:
Studierea posibilitii mbuntirii legturilor cu Rmnicu Vlcea
Legtura ntre varianta de ocolire recent construit a oraului Sibiu i traseul autostrzii propuse Sibiu Piteti.
Etapa de studiu a variantelor de traseu, va trebui concentrat pe cel puin dou alternative de traseu pentru
ntregul traseu al autostrzii Sibiu-Piteti, pentru a identifica opiunea cea mai avantajoas din punct de vedere
tehnico-economic.
Investigarea detaliat a diferitelor variante de traseu (coridoare) pentru viitoarea autostrad Sibiu Piteti a fost
realizat n cadrul Studiului de Fezabilitate existent. Se tie c topografia existent reprezint o constrngere
important de-a lungul traseului studiat, aspect care a determinat n mare masur selecia coridorului preferat,
ce a fost aprobat, prin decizia nr.2968 din 18.12.2007, de ctre CTE CNADNR.
Studiul variantelor de traseu ce va fi actualizat de ctre Prestator necesit o justificare suplimentar pentru
selectarea sau respingerea diferitelor alternative i va trebui s includ, fr a se limita la, urmtoarele:

114

O list cuprinztoare i clar a constrngerilor (teren, geologie, mediu inclusiv situri Natura 2000, habitate,
arheologie, infrastructur, utiliti publice sau alte construcii existente, impact socio-economic, schimbri
climatice, sigurana inclusiv operare i ntreinere.
n plus fa de variantele de traseu prezentate ca parte a Studiului de Fezabilitate existent din anul 2008,
Prestatorul trebuie s consulte Studiul de Analiz GAP, finalizat n iunie 2013 n numele Jaspers, i s
evalueze mai departe propunerile de proiect, prezentate n cadrul acestuia, inclusiv micile ajustri ale traseului
n cadrul zonelor care necesit regularizri ale albiei rurilor.
O analiz cost-beneficiu consistent i o analiz multicriterial ce va furniza o baz solid pentru selectarea
variantei preferate de traseu. Cerinele pentru analiza cost beneficiu i evaluarea multicriterial sunt subliniate
n cadrul acestui Caiet de Sarcini.
Evaluarea traficului pentru fiecare traseu propus
Evaluarea fezabilitii i viabilitii unei legturi mbuntite cu Rmnicu Vlcea, utiliznd drumul DN73 C.
Utilizarea datelor tehnice, de trafic si economice actualizate
Prestatorul va trebui s elaboreze evaluarea opiunilor de traseu in dou etape:
Etapa 1: analizarea opiunilor propuse n raportul de analiz GAP din iunie 2013 precum i a opiunilor propuse
n cadrul studiilor anterioare, detaliind justificarea alegerii coridorului preferat. Aceast etap va implica
realizarea unei evaluri multi criteriale. Aceast etap va fi descris de ctre Prestator n cadrul formularului
UE de cerere de finanare.
Etapa 2: Revizuire i analiz n profunzime centrat pe o serie de trasee n plan apropiate de coridorul preferat,
concentrndu-se mai mult pe identificarea unor mbuntiri locale ale traseului preferat.
Variantele de traseu identificate ca parte a etapei 1 i 2 descrise mai sus, vor fi naintate ctre CNADNR i
Direciile Regionale de Drumuri i Poduri precum si alte tere pri cum ar fi, Ministerul Aprrii, Ministerul
Culturii, Ageniei Naionale de Protecia Mediului i alii, pentru a obine opinia acestora asupra avantajelor i
dezavantajelor pentru fiecare din traseele propuse. Raportul cu privire la selectarea opiunii recomandate de
ctre Prestator, va include observaiile primite de la terele pri, care vor fi considerate ca parte a deciziei finale
asupra traseului preferat.
Context hidrologic i localizarea proiectului
Traseul autostrzii poate fi divizat n trei sectoare majore de lungimi comparabile din punctul de vedere al
particularitilor hidrografice i problemelor hidrologice:
Valea Oltului: coridor ngust mrginit de versani stncoi i abrupi, cunoscut pentru riscul de instabilitate
generat de apele de infiltraie;
Traversarea de dealuri nalte n lungul vilor Baia, Topolog i a ctorva aflueni, ntre care un afluent al rului
Arge: este o zon puternic fragmentat de reeaua hidrografic, cu vi cu pante mari i adnci formate n urma
unor procese erozionale foarte active, versani abrupi cu soluri argiloase deasupra unor formaiuni marnoase la
mic adncime, cu ravinri i procese de curgere lent n zone despdurite, cu risc mare, n general, la alunecri
de teren i capacitate redus pentru drenarea apelor subterane

115

Valea Argeului, cu desfurare n albia major n zona malului jos i n lungul digurilor de contur ale celor trei
acumulri hidroenergetice (Zigoneni, Vlcele i Bascov) precum i cu numeroase traversri ale canalului de
fug i a albiei vechi: zona de restricie pentru protecia digurilor i controlul riscului la inundaii i zona cu
exces de umiditate (condiii similare sunt i n zona Acumulrii Suici pe rul Topolog).
Restricii de traseu n zona ariilor protejate:
Rezervaia i Parcul Natural Cozia, sector de autostrada pe Valea Baias, km 40-km 50 (Copceni-Poiana):
solicitri posibile pentru realizarea de coridoare verzi i a altor msuri de integrare n mediu ;
Rezervaia Natural Vlsan: restricii mai severe pentru descrcarea apelor uzate;
Zona acumulrilor pe rurile Topolog i Arge: ca zon de protecie la acumulri se consider suprafaa
cuprins ntre nivelul normal de retenie i cota coronamentului barajului; n acest caz restriciile vor fi legate
de zona de siguran a digurilor de contur.
4. Alternative la traseul autostrzii propus in cadrul Studiului de Fezabilitate existent
Alte variante de traseu luate n considerare n cadrul Raportului de analiz GAP finalizat n numele JASPERS
au fost urmtoarele:
Zona Tlmaciu-Boia (pentru a evita dou traversri cu pod a rului Olt);
Zona Cineni (cu meninerea traseului pe partea de est a rului Olt pentru a evita duble traversri de cale ferat
i ru)
Zona Acumularii Suici (pentru reducerea impactului n zona rului i a acumulrii)
Sectorul dintre acumulrile Zigoneni i Vlcele, cu scopul de a evita sau minimiza impactele legate de
construcia autostrzii n imediata apropiere a albiei vechi a rului Arge.
Variantele considerate mai sus la punctele 3 i 4 ofer o serie de avantaje i se ateapt ca i alte zone s fie
identificate n mod similar de ctre Prestator cu scopul reducerii volumului de lucrri legate de devierea
cursului de ap i implicit a impactului asupra mediului.
Probleme principale de drenare a apei pe fiecare sector de autostrad sunt:
Valea Oltului
Pentru realizarea platformei autostrzii vor fi necesare excavri de amploare pe versani abrupi sau de viaducte
i tuneluri. Aceste lucrri pot include sensuri denivelate care s necesite analize detaliate a msurilor de drenare
a apei prin structuri de consolidare a versanilor care s asigure o permeabilitate ridicat (de ex., ziduri de
sprijin);
Traversri de ru: structuri de consolidare cu praguri transvesale amonte-aval care s asigure i curgerea liber
a sedimentelor
Considerare adecvat a limitelor de inundabilitate i a impactului asociat, contribuind totodat i la sigurana
structurilor proiectate
Vaile afluenilor rului Olt i Arge

116

Numr semnificativ de traversri de cursuri de ap: proiectare adecvat a profilului vertical al rului, cu praguri
amonte-aval pentru stabilizare local i fr perturbarea fluxurilor de sedimente
Traversarea versanilor n zone cu eroziune ridicat i risc mare la alunecri de teren: soluii adecvate pentru
drenarea apelor de suprafa i subterane (inclusiv prin anuri de gard i drenuri in spic pentru drenarea apelor
subterane) i lucrri anti-erozionale i de consolidare a versanilor n zone de ravenare n combinare cu drenuri
in spic i msuri de revegetare cu specii forestiere locale de arbori i arbuti
Zone cu exces de umiditate: identificare de variante alternative de modificare local a traseului autostrzii sau
msuri adecvate pentru drenarea apelor subterane.
Valea Argeului i zona Acumulrii Suici pe rul Topolog
Soluii de mbuntire a traseului autostrzii n vederea evitrii zonelor cu exces de umiditate
Nivel mai mare de risc asumat la proiectare in funcie de prevederile din cadrul schemei de amenajare pentru
managementului inundaiilor
Incadrarea structurilor proiectate n limitele actuale de inundabilitate pentru evitarea unei creteri de risc la
inundaii
5. Revizuirea/actualizarea Studiului de fezabilitate inclusiv Documentatia de atribuire si Aplicatia de
finantare
Prestatorul va pregti un set complet al Studiului de fezabilitate (inclusiv a documentaiei de atribuire a
contractelor de proiectare i execuie lucrri), pentru cinci sectiuni, dup cum urmeaz:
Sectiunea 1 Sibiu Boia (include sectorul dintre Vetem i varianta de ocolire Sibiu)
Sectiunea 2 Boia Racovia
Sectiunea 3 Racovia Vleni
Sectiunea 4 Vleni Curtea de Arge
Sectiunea 5 Curtea de Arge Piteti.
O a seasea sectiune (DN73C igveni Rmnicu Vlcea) va fi adugat listei de mai sus, n funcie de
rezultatele studiului de trafic i analizei cost- beneficiu i n funcie de decizia final a CNADNR.
6. Studiu privind starea structurilor existente
Prestatorul va ntocmi Expertize Tehnice pentru orice structuri propuse a fi pstrate ca parte a proiectului. Acest
studiu include dar nu se limiteaz la:
Poduri, viaducte, pasaje superioare
Ziduri de sprijin
n plus, orice seciune a unui drum existent, propus spre a fi pstrat i/sau modernizat ca parte a proiectului,
va necesita analize i investigaii pentru a putea permite pregtirea unor propuneri de proiectare
corespunztoare, fie prin ranforsarea structurii existente sau chiar prin reconstrucia sistemului rutier.

117

7. Recomandari privind banda a treia


Proiectul va include zone cu banda pentru vehicule lente, dac este cazul. Calculele pentru prevederea benzii
pentu vehicule lente vor fi n concordan cu cerinele standardelor TEM i a normelor PD 162 din Romnia i
vor fi prezentate ca o anex la Memoriul Tehnic ce va fi inclus n Volumul de Sintez.
Articolul 1.2.2.11 din cadrul Standardelor TEM Etape ulterioare, ofer o descriere a condiiilor pentru
proiectarea unor benzi suplimentare ce vor asigura nivelul de serviciu pentru traficul de perspectiv. Studiul de
Trafic, elaborat ca parte a Studiului de Fezabilitate din anul 2008, furnizeaz informaii referitoare la prognoza
de cretere a traficului rutier, pentru anii 2030 i 2035. Previziunile furnizate par a sugera c sectorul Piteti
Curtea de Arge poate necesita trei benzi de circulaie pe fiecare sens ncepnd cu anul 2035, n timp ce
sectorul Vetem Sibiu poate necesita trei benzi de circulaie pe sens ncepnd cu anul 2030. Prestatorul va
realiza un nou studiu de trafic ce va clarifica necesitatea prevederii de benzi suplimentare. Pe baza rezultatelor
furnizate n cadrul Studiul de Trafic actualizat, proiectul va considera i analiza urmtoarele opiuni posibile:
Achiziia de teren necesar lrgirii ulterioare a platformei autostrzii
Prevederea unei benzi suplimentare (band a treia) la poduri i pasaje
Lucrri de terasamente pentru a permite posibilitatea introducerii unei benzi suplimentare fie n exterior, fie n
interior prin lrgirea zonei mediane
Pentru aceste optiuni, Prestatorul va pregti o analiz ce va include costuri, operare i ntreinere, siguran,
impact asupra mediului i socio-economic, pentru a justifica soluia cea mai avantajoas din punct de vedere
tehnic i economic.
8. Noduri rutiere
Nodurile rutiere vor fi prevazute cu sistem de iluminat public. Sistemul de iluminat va fi asigurat de la
nceputul penei de racordare a benzii de decelerare pn la sfritul penei de racordare a benzii de accelerare.
Acolo unde distana ntre dou noduri rutiere este mai mai mic dect valoarea distanei minim de vizibilitate
multiplicat cu trei, atunci sectorul de autostrad ntre cele dou noduri rutierei va necesita, de asemenea,
asigurarea sistemului de iluminat public.
Se va asigura limea corespunztoare a acostamentului astfel nct s permit amplasarea stlpilor de iluminat
i a parapeilor. Stlpii de iluminat vor fi proiectai n spatele sistemelor de protecie pentru sigurana
circulaiei. Distana ntre lisa parapeteului de siguran i stlpii de iluminat va respecta limea de lucru
specificat pentru parapetele de protecie.
Prestatorul va evalua posibilitatea de Proiectare a stlpilor de iluminat, fie n zona median fie n cadrul
acostamentelor. Prestatorul va face recomandri care s in cont de costuri, sntate i securitate, ntreinere
etc.
Nodul existent al variantei de ocolire Sibiu, va fi reconfigurat pentru a permite conectarea noii autostrzi Sibiu
Piteti. Se vor lua n considerare sigurana circulaiei i fluxurile de trafic iar Prestatorul va prezenta un plan
al nodului rutier ce va include eliminarea virajului de stnga pe relaia DN1 /DN7.
Nodul rutier de la Vetem, situat la kilometrul 0 al Studiului de Fezabilitate existent, va trebui reconsiderat iar
Prestatorul va prezenta comentarii i propuneri privind conectarea cu viitorul drum expres Sibiu Fagara.

118

Soluia aleas, pentru toate nodurile rutiere, va lua n considerare aspecte privind volumurile de trafic, sigurana
traficului, vizibilitatea n intersecii, etc. Prestatorul va analiza informaiile relevante din raportul de analiz
GAP din iunie 2013 i va decide dac oricare dintre propunerile prezentate vor fi puse n aplicare n noul Studiu
de Fezabilitate.
Toate nodurile rutiere precum i toate interseciile vor include proiectul de semnalizare, marcaje i indicatoare
rutiere. Planurile vor fi nsoite de o copie a rapoartelor de analiz privind capacitatea de circulaie a
interseciilor i vor fi predate ctre CNADNR i Poliie, spre aprobare de ctre departamentul de siguran
rutier.
9. Informaii privind posibilitatea realizrii construciei, inclusiv detalii legate de lucrrile temporare i
impactul generat de traficul de antier
Prestatorul va lua n considerare i va prezenta informaiile privind lucrrile temporare precum i necesitatea
crerii de accese temporare la amplasamentul viitoarei autostrzi. Acest aspect este n mod special important,
pentru sectorul de autostrad, situat n lungul rului Olt, unde autostrada se mut de pe malul de est pe malul
de vest al rului, i n cele mai multe cazuri, se impune efectuarea lucrrilor de construcie n timp ce traficul pe
calea ferat i pe drumul naional DN7 se va desfaura n condiii normale. Se va lua de asemenea n
considerare impactul asupra comunitilor locale, generat de traficul de pe durata execuiei.
Prestatorul va aborda aspectul privind interaciunea (legtura) dintre lucrrile de drum i alte tipuri de lucrri
precum tuneluri, poduri/pasaje, spaii de servicii i de odihn, ziduri de sprijin etc. De exemplu, traseul n plan
va necesita modificri specifice n apropierea tunelurilor.
Prestatorul va evalua fezabilitatea asigurrii unor accese de urgen la autostrad pentru sectorul Vetem
Cornetu.
Proiectul va include o list cu locaiile unde se propune ca amenajarea zonei mediane s permit, n cazuri de
urgen, trecerea de pe un sens pe altul. n mod ideal aceste zone vor fi situate n apropierea podurilor/pasajelor
mai lungi de 100m precum i n aproprierea tunelurilor.
10. Derogri de la standarde
Prestatorul va identifica, n mod clar, orice derogare de la standarde (dac astfel de msuri devin necesare) i va
include o list a derogrilor, mpreun cu justificarea pentru adoptare, ca parte a proiectului n cadrul unei
anexe la volumul de Sintez. Aceast anex este necesar pentru a putea obine aprobarea CNADNR.
Formatul solicitat pentru detalierea fiecrei derogri este prezentat n tabelul de mai jos:
DETALII PROIECT
Categorie, tip i numar drum
Limea drumului proiectat
Viteza de proiectare
Viitoare fluxuri de trafic & alctuire trafic
DESCRIEREA DEROGRII

119

Amplasament i kilometraj
Tip derogare
Standard sau norm de referin
Parametrul cerut prin standard

Parametrul oferit prin proiect


Desen nr.
JUSTIFICARE
Justificare detaliat
Implicaii asupra siguranei circulaiei
Integritate structural
MSURI NECESARE, COMPENSATORII

11. Poduri/pasaje, podete i ziduri de sprijin


n cadrul proiectrii vor fi utilizate Eurocodurile, ce au fost implementate n mod oficial, n Romnia n anul
2010. Seciunile transversale tip, propuse pentru podurile i pasajele cu dou benzi pe sens, vor respecta
standardele TEM i practici recomandate ediia a treia. O atenie sporit se va acorda seciunilor tip din
zonele cu banda a treia sau din zonele din apropierea nodurilor rutiere sau a spaiilor de servicii i de odihn.
Seciunea transversal tip va asigura spaiul necesar pentru instalarea cablurilor att pentru comunicaii ct i
cele de electricitate. Proiectul trebuie s permit instalarea a minimum patru cabluri de comunicaie i dou
cabluri pentru electricitate. Seciunile transversale tip pentru toate celelalte categorii de poduri/pasaje vor fi
prezentate de ctre Prestator n cadrul Raportului de nceput.
Obiectivele din cadrul Studiu de Fezabilitate vor fi acelea de a oferi informaii suficient de detaliate pentru
proiectarea preliminar a fiecrui pod/pasaj. Pentru fiecare din tipurile de pod/pasaj propuse, vor fi oferite
urmtoarele informaii:
Indicarea cotei de fundare fundaii directe;
Indicarea numrului de piloi/coloane, a diametrului i dispunerii lor pe radier, pentru fundaii indirecte;
Stabilirea proprietilor rocii i a solului n baza datelor investigaiilor de teren;
Stadiul de degradare a rocii;
Definirea condiiilor hidro-geologice inclusiv nivelul apei subterane (n special pentru structurile care au
fundaii situate lng ruri sau cursuri de ap) i prezena zonelor acvifere;
Informaii cu privire la seismicitate;

120

Identificarea potenialelor riscuri de construcie, inclusiv accesul la amplasament i necesitatea realizarii de


transporturi agabaritice. O atenie special se va acorda interaciunii (legturii) dintre poduri/pasaje i tuneluri;
Informaii cu privire la tipurile de grinzi prefabricate propuse, dimensionare i capacitate portant;
Informaii privind scurgerea apelor n lungul podurilor i pasajelor precum i amenajarea gurilor de scurgere.
Se recomand ca proiectul actualizat s prevad evi de legatur ntre gurile de scurgere, cu scopul de a conduce
apa pn la cota terenului natural, unde pot fi adoptate msuri speciale care s permit tratarea i dispersia
acesteia;
Informaii privind podeele sau alte structuri folosite pentru accesele din teren inclusiv calcule hidraulice pentru
acestea;
Proiectul va avea ca scop adoptarea n mod ct mai practic posibil a standardizrii tipului de poduri/pasaje
pentru a spori eficiena n execuie i la ntreinere.
Se va impune o analiz a metodelor de construcie, pentru a putea aborda urmtoarele aspecte:
Achiziia i transportul materialelor, inclusiv, dar nelimitndu-se la, necesitatea construciei unor drumuri
temporare de acces pentru transportul grinzilor prefabricate i traseele preconizate pentru transporturi
agabaritice ( cea mai lung deschidere din cadrul proiectului existent este de 120m);
Legatura in zonele de trecere de la tunel la pod/pasaj, cu posibile modificri privind locaiile portalului
tunelului i includerea unei seciuni de debleu sau profil mixt ntre cele dou tipuri de structuri;
Analiza posibilitii si fezabilitii adugarii ulterioare a unei a treia benzi de trafic in funcie de rezultatele
studiului de trafic.
Prestatorul va evalua necesitatea proiectrii unor pasaje pietonale peste sau pe sub autostrad in locaiile
considerate necesare. De asemenea, acolo unde se impune, se vor prevedea pasaje superioare peste autostrad
sau pasaje inferioare pentru trecerea animalelor. Pasajele inferioare sau orice alt tip de pasaje pentru alte
habitate vor fi corelate cu rezultatele studiului privind evaluarea adecvat.
n ceea ce privete zidurile de sprijin, Prestatorul va ntocmi o analiz a costului terenului respectiv a costurilor
de construcie i ntreinere a zidurilor de sprijin in vederea intocmirii unei propuneri cu privire la solutiile
optime (taluz sau zid) din punct de vedere tehnico economic. Este de ateptat ca n anumite situaii dificile din
punct de vedere al terenului s fie necesar adoptarea de ziduri de sprijin.
Toate podurile/pasajele mai lungi de 100m vor fi prevzute cu sistem de iluminat public. Iluminatul se va
extinde pe o lungime de 300m nainte sau dup pod/pasaj.
Prestatorul va lua n considerare elemente legate de siguran i sntate precum i de ntreinere legate de
proiectarea de stlpi de iluminat n zona median a autostrzii. Din motive de siguran este de preferat ca
stlpii de iluminat s fie amplasai n zona acostamentelor. Propunerile cu privire la locaia stlpilor de iluminat
vor fi transmise la CNADNR spre aprobare.
12. Traseul aprobat afecteaza Natura 2000.
Cerine privind revizuirea Raportului privind Impactul asupra Mediului
Raportul privind Impactul asupra Mediului trebuie s includ, cel puin urmtoarele cerine:

121

Cerine generale pentru Raportul privind Impactul asupra Mediului


Raportul privind Impactul asupra Mediului va fi elaborat pentru versiunea revizuit a Studiului de Fezabilitate,
care va include i tronsonul Vetem-Sibiu, precum i alternativele propuse.
Capitolul biodiversitate trebuie completat cu sumarul/concluziile finale ale Studiului de Evaluare Adecvat.
Raportul va include, de asemenea, un capitol cu privire la interaciunile dintre diferitele forme de impact i
relaiile dintre efectele identificate la diferite categorii de impact. Se recomand ca aceast sintez s fie
prezentat n format tabelar, astfel nct aceasta s poat furniza o imagine de ansamblu a efectelor asupra
fiecrui factor de mediu corespunztoare fiecrui stadiu de realizare a proiectului. Aceast abordare trebuie
difereniat pentru diferitele tronsoane ale traseului n funcie de zonele nvecinate fiecrui sector (de ex.arie
natural protejat, zona rezidenial, curs de ap, etc.).
Metodele utilizate pentru evaluarea nivelului i/sau cantitilor de poluani i a soluiilor de diminuare/eliminare
pentru conformare cu reglementrile locale, vor fi descrise i prezentate corespunztor.
Varianta final a raportului trebuie s respecte i s fac referire actele normative i reglementrile aflate n
vigoare la data cand raportul este finalizat.
Prestatorul trebuie s includ informaii cu privire la alternativele considerate i selectarea soluiei preferate, n
conformitate cu alternativele prezentate n Studiul de Fezabilitate. Analiza i prezentarea diferitelor variante
investigate trebuie s conin descrieri ale:
Traseelor, coridoarelor alternative i poziionarea diferitelor elemente de infrastructur rutier (ex.tuneluri,
apeducte, viaducte, noduri rutiere, etc.);
Diferitelor soluii de proiectare considerate;
Diferitelor abordri tehnologice, dac este cazul.
Prestatorul trebuie s prezinte ntr-un capitol special un sumar al analizei utilizate pentru a compara
soluii/alternative diferite care au fost, identificate tehnic pentru selecia soluiei preferate.
Este necesar prezentarea detaliat a condiiilor iniiale (ap, aer, biodiversitate, populaie), astfel nct
realizarea evalurii impactului i a estimrilor cu privire la efectele asupra factorilor de mediu, s poat fi
comparat ntr-un cadru ct mai specific posibil.
Pentru determinarea corespunztoare a condiiilor iniiale din zona viitoarei autostrzi, este necesar realizarea
unor studii (incluznd analize chimice) privind calitatea apelor de suprafa i a apelor subterane i a condiiilor
de sol. n plus, va trebui sa fie realizat i o evaluare complet a calitii aerului i zgomotului va trebui s fie
realizat. Aceasta va asigura c zonele sensibile din punct de vedere al poluarii sunt identificate nainte de
implementarea proiectului, iar concluziile acestor studii vor furniza informaii utile pentru analiza impactului
cumulat al proiectului i a msurilor de diminuare a acestuia.
Raportul va defini n mod corespunztor locaiile i periodicitatea monitorizrii factorilor de mediu, a apei de
suprafa i subterane, a solului, a zgomotului i a vibratiilor, att n timpul perioadei de construcie, ct i n
perioada de operare.
Impactul asupra factorilor de mediu trebuie s includ referine specifice la zonele sensibile (ex. zone
rezideniale, arii protejate, etc.) i o abordare pe tronsoane a traseului avut n vedere este necesar pentru o

122

evaluare complet a posibilelor efecte de impact. Mai mult, evaluarea impactului trebuie caracterizat n raport
cu stadiile implementrii proiectului:
perioada de construcie
perioada de operare.
Msurile de prevenire/reducere/compensare corespunztoare fiecrui tip de efect, trebuie s aib o caracteristic
specific corespunztoare efectelor impactului specific prognozat. Astfel, trebuie prezentate caracteristicile,
locaia precis de-a lungul traseului, elementele care trebuie protejate, estimrile reducerii impactului, etc.,
pentru fiecare msura de diminuare a impactului mentionat. Msurile specificate de
prevenire/reducere/compensare trebuie s fie identificabile n devizul de materiale estimate pentru proiect.
Impactul specific/local (ap, aer, sol, biodiversitate, etc.) al organizrilor de antier propuse, al gropilor de
mprumut propuse i al msurilor specifice de diminuare a impactului asupra mediului, trebuie avute n vedere
pentru fiecare locaie. Mai mult, impactul i msurile de reducere a impactului generat de transportul
materialelor de construcie de la surs la locaia organizrii de antier trebuie incluse n raportul final.
Raportul trebuie s fie completat cu informaii privind numrul persoanelor afectate de demolri, impactul
asupra populaiei datorit exproprierilor/strmutrilor i cu msuri de atenuare, estimri ale numrului de locuri
de munc create i ale numrului de locuri de munc pierdute dupa implementarea proiectului.
Cerine specifice fiecrui capitol
Cerine pentru Capitolul de Informaii Generale i Capitolul de Procese Tehnologice
Prestatorului i se solicit s pregteasc o descriere general a traseului de autostrad proiectat, cu referire la
hri/diagrame pe care zona studiat trebuie clar identificat. Descrierea proiectului trebuie pregtit pentru
fiecare sector/ segment i pentru fiecare component structural. Este recomandat utilizarea tabelelor ori de
cte ori este posibil, pentru o sintetizare ct mai bun a informaiilor prezentate, facilitndu-se astfel analizarea
mai uoar de ctre autoritile competente.
O atenie special trebuie acordat numrului i locaiei organizrilor de antier propuse. Va fi inclus o
descriere a celor mai bune locaii identificate pentru amplasarea organizrii de antier, indicndu-se detalii
referitoare la zonele unde amplasarea acestora nu este posibil, furniznd justificare pentru aceasta.
Descrierea caracteristicilor generale ale proiectului trebuie s cuprind cel puin:
Principalele componente structurale ale drumului (autostrada propriu - zis, legturile i interseciile cu alte
drumuri, tuneluri, viaducte, poduri, supratraversri/subtraversri ale drumurilor, pasaje peste cale ferat, etc.);

Faciliti pentru sigurana populaiei i protecia mediului ( parapei de protecie a drumului, mprejmuiri/plase
de siguran, perdele de protecie vegetale, parazpezi, bio-coridoare /pasaje pentru animale, bariere fonice);
Faciliti pentru operarea autostrzii (centre de ntreinere, parcri, zone de servicii) i detalii despre activitile
specifice necesare pentru operarea autostrzii (ex. lucrri de ntreinere i reparaii);
Relocare / modificare / protejare a lucrrilor de construcii civile (reele de utiliti publice cum sunt cabluri de
telecomunicaii, linii aeriene sau subterane de transport energie electric, conducte de gaze sau ap, etc.);

123

Deviaii / reconstrucii de drumuri de categorii diferite;


Mutare/ demolare / refacere / protecie a cldirilor publice sau private;
Construirea de taluze, diguri, drenaje, regularizri sau alte modificri ale corpurilor de ap de suprafa (lucrri
pentru recalibrarea albiei, amenajri hidrotehnice la podee, amenajri de toreni), intervenii asupra straturilor
acvifere subterane;
Informaii privind locaiile pentru evacuarea apelor pluviale de pe structurile rutiere;
Refacerea vegetaiei, amenajri peisagistice la marginea drumului;
Modificri de traseu al cii ferate (inclusiv construcii pentru servicii);
Amenajri n afara amplasamentului (infrastructur de transport, energie i utiliti) determinate direct sau
indirect de operarea investiiei.
Pentru fiecare din caracteristicile de mai sus, trebuie furnizate informaii de identificare (nume de localiti,
ruri, vi, poduri, gri, etc.)i alte particulariti relevante cum sunt numr, lungime, locaie precis (distan,
kilometrul de autostrad) i caracteristici tehnice ale fiecrei instalaii/obiect/lucrare.
Pentru fiecare component structural trebuie prezentate:
Tehnicile / metodele de construcie adoptate, incluznd tipul lucrrilor de construcie (excavri, umpluturi, etc.)
i domeniul de mrime al utilajelor ce vor fi utilizate;
Suprafeele ocupate permanent i temporar pe categorii de folosin (pdure, terenuri agricole, industriale,
comerciale, rezideniale, de agrement, arii protejate);
Cantitile de materiale excavate i /sau necesare pentru umpluturi;
Metoda de eliminare a materialelor n exces, tipurile i cantitile de materiale ce vor fi eliminate din
amplasament;
Alte resurse / cantiti de material necesare (agregate i minerale pentru construcie, ap, energie inclusiv
electricitate i carburani, material lemnos, etc.) i sursa de furnizare, numrul de transporturi/ intervale de timp
pentru furnizare, metode de manipulare, etc.;
Resursele totale necesare;
Informaii privind eficiena utilizrii materiilor prime.
Raportul va include estimri actualizate ale numrului de vehicule utilizate n timpul construciei (n raport cu
emisiile de poluani n atmosfer), precum i ale numrului de vehicule din timpul operrii.
Distanele (n metri) dintre aliniamentele propuse i zonele sensibile (zone rezideniale, arii naturale, situri
Natura 2000, cursuri de ap), precum i suprafeele exacte afectate din cadrul ariilor protejate trebuie incluse.
Descrierea proceselor tehnologice principale se va realiza pentru cele dou perioade caracteristice ale
implementrii proiectului i trebuie s includ:
Perioada de construcie:

124

Lucrri de pregtire a terenului: ndeprtarea vegetaiei din terenul existent (referindu-se la suprafeele incluse
n siturile Natura 2000), ndeprtarea stratului vegetal (excavaii pentru a atinge cota de fundare i pregtirea
terenului pentru construcie), lucrri de demolare, de relocare a reelelor de utiliti, excavaii / detonri /
umpluturi (se va indica volumul estimat), nchidere, deviere sau restricionare rute de transport sau trasee
existente de infrastructur, captri sau transfer de ap din surse subterane sau din sursele de suprafa, devieri
temporare/permanente ale cursurilor de ap, etc.;
Numrul de persoane / lucrtori necesar pe durata construciei, inclusiv aranjamente pentru transport / cazare a
persoanelor sau echipamentelor /utilajelor, bunurilor sau materialelor necesare;
Utilizarea substanelor sau materialelor potenial toxice sau a celor care pot prezenta riscuri pentru sntatea
oamenilor sau pentru mediu (flor, faun, alimentri cu ap): tip, cantitate, scop, metode de manipulare,
depozitare, msuri de protecie, etc.;
Organizri de antier i baze de productie, indicnd locaiile propuse, suprafaa ocupat temporar, construciile
i instalaiile care vor fi ridicate / asamblate pe amplasament, aranjamente pentru alimentare cu ap (potabil i
tehnologic), instalaii de tratare a efluenilor lichizi, etc.
Perioada de operare:
Proporiile previzionate de vehicule grele de marf i transport public i privat (structura traficului de mrfuri i
pasageri);
Programe de ntreinere curent planificate, inclusiv a sistemelor pentru colectarea i evacuarea apelor drenate
de pe suprafaa carosabil, msurile de rspuns la situaii de urgen, materiale anti-nghe/ antiderapante care
vor fi utilizate pe perioada rece;
Iluminat;
Drenri operaionale.
Tabelele prezentate n acest capitol, care prezint sintetizat impactul potenial, natura i extinderea impactului
asupra mediului, estimat pentru perioada operrii autostrzii, trebuie s identifice impactul negativ i pozitiv
asupra mediului.
Cerine pentru capitolul despre zgomot i vibraii
Informaiile prezentate cu privire la zgomot i vibraii trebuie structurate pe stadii de implementare a
proiectului i trebuie s includ detalii referitoare la:
Perioada de construcie:
Circulaia vehiculelor motorizate, traficul i activitatea utilajelor de construcie;
Vibraiile generate n faza de construcie din activiti cum sunt detonri, excavaii, extracii de piatr, fundarea
diferitelor structuri, instalarea de stlpi, trafic greu, n special pe suprafee denivelate.
Perioada de operare:
Zgomot rutier generat de traficul motorizat;
Lucrri de ntreinere i reparaii.

125

Prestatorul trebuie s includ detalii privind impactul potenial pozitiv al proiectului (ex. impact pozitiv datorat
devierii traficului din zonele rezideniale).
Prestatorul trebuie s includ msuri pentru diminuarea impactului rezidual din timpul operrii obiectivului.
Cerine pentru Capitolul de Deeuri i informaii privind emisiile generate
Informaiile prezentate referitor la deeuri i emisii generate trebuie structurate pe stadii de implementare a
proiectului i trebuie s includ detalii cu privire la:
Perioada de construcie:
Deeuri i emisii (inclusiv volum / cantiti estimate pentru acestea) care vor fi generate n timpul lucrrilor de
construcii, aciunilor, echipamentelor, materialelor, condiiilor metereologice climatice / sezoniere, metodelor
de construcie i msurilor de prevenire/ reducere/ compensare preconizate s fie adoptate sau aplicate.
Prestatorul trebuie s fundamenteze acest raport pe deeuri i emisii anticipate din acest proiect i s nu se
bazeze pe declaraii generice;
Principalele tipuri de deeuri ce pot fi generate n timpul construciei sunt urmtoarele (dar nu se limiteaz doar
la acestea): materiale rezultate din excavaii / detonri / dragri neutilizate ca materiale de umplutur, strat
fertil, sol sau alte materiale contaminate (dac este cazul), deeuri menajere, deeuri periculoase sau toxice,
nmol din staii de epurare, reziduuri de la separatoarele de produse petroliere, deeuri rezultate din activiti
de construcie sau demolare, utilaje sau echipamente n exces sau care nu mai sunt utilizate, deeuri tehnologice
(anvelope, baterii, ambalaj de lubrefiani, etc.).
Perioada de operare:
Specificarea principalilor poluani atmosferici (CO2, NOx, SO2, pulberi i metale grele coninute) rezultai din
analiza traficului prognozat (structura transportului de mrfuri i pasageri);
Descriere detaliat a altor emisii rezultnd din activitile de rutin (trafic i ntreinere), precum i din
intervenii de urgen;
Descrierea tipurilor i cantitilor estimate de deeuri rezultnd din operarea autostrzii.
Cerine pentru Capitolul Factor de mediu ap
Informaiile prezentate aici trebuie structurate pe stadiile de implementare a proiectului i trebuie s includ
detalii referitoare la:
Perioada de construcie:
Redirecionarea temporar a cursurilor de ap, perturbarea temporar a altor elemente morfologioce i/sau
caracteristici de curgere (vitez, nivel) i eventualele influene temporare asupra pnzei freatice (n special n
zona structurilor hidrotehnice cum sunt poduri, podee, viaducte, etc.);
Poluarea apelor de suprafa i contaminarea apelor subterane alturi de schimbri ale proprietilor fizice,
chimice i biologice, datorit evacurilor accidentale sau necontrolate de hidrocarburi, depunerii pe sol a
pulberilor potenial contaminate, transferului de substane poluante (SO2, NOX i metale grele) prin
precipitaii, din mediul atmosferic n cel acvatic, scurgeri accidentale din reele de canalizare, etc.
Perioada de operare:

126

Devierea permanent a albiei cursului de ap, modificarea permanent a altor elemente morfologice i / sau
caracteristici de curgere (vitez, nivel) i influene posibile asupra pnzei freatice;
Poluarea apelor de suprafa i subterane datorit scurgerilor pe taluzurile drumului ale apelor meteorice care au
splat suprafaa carosabil;
Poluare accidental, incidental i sezonier a apelor de suprafa i subterane datorat substanelor poluante
rezultate din accidente rutiere sau defeciuni, scurgerilor incidentale de substane utilizate pentru ntreinerea
drumului, zpezii topite ncrcate cu produse chimice anti-nghe sau nisip, depunerii de substane poluante din
trafic (hidrocarburi i metale grele) n urma precipitaiilor.
Capitolul trebuie completat cu informaii specifice privind posibilitatea de a asigura volumele necesare de ap
din sursele disponibile:
n faza de construcie (apa industrial);
n timpul fazei de operare (activiti specifice de ntreinere drum si alimentare spaii de servicii).
Referitor la sursele de ap, Prestatorul trebuie s includ informaii privind justificarea modalitii de
alimentare cu ap (ex. alimentare cu apa din apele de suprafa, din apele subterane sau din reelele existente).
Sub-capitolul referitor la managementul apelor uzate trebuie completat cu informaii privind cantitile i
caracteristicile fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (concentraii de poluani), sistemul de colectare a apelor
uzate, locul de descrcare a apelor uzate neepurate/ epurate, instalaiile de pre-epurare i/sau epurare, receptorul
apelor uzate de la staiile de epurare sau a celor neepurate descrcate direct.
Este necesar s fie prezentat necesitatea evalurii impactului amenajrilor hidrotehnice asupra cursurilor de
ap de suprafa, precum i a impactului cumulat al acestora. Va trebui s fie realizat o evaluare a necesitii
aplicrii Articolului 4 (7) al Directivei Cadru de Ap.
De aseemenea vor fi prezentate impactul separat i cumulat al lucrrilor hidrotehnice pentru fiecare curs de ap
de suprafa (ex. Rul Olt, Rul Arge, etc.) si msurile necesare pentru reducerea/eliminarea acestuia.
Cerine pentru Capitolul Factorul de mediu - Aer
Informaiile prezentate n acest capitol trebuie structurate pe stadii de implementare a proiectului i trebuie s
conin detalii cu privire la:
Perioada de construcie:
Pulberile potenial contaminate cu poluani atmosferici rezultai din excavaii, traficul de transport (SO2, NOx,
COV), staii de asfalt, betoniere, ncrcri i descrcri de materii prime, etc.;
Emisii de poluani atmosferici rezultai din funcionarea mijloacelor de transport i utilajelor de construcie
(emisii de pulberi, NOX, SO2, compusi organici volatili, monoxid de carbon, etc.).
Perioada de operare:
Efectele pozitive (ex. devierea traficului n afara zonelor construite), dar de asemenea i cele negative (datorate
emisiilor provenite de la vehicule i prafului antrenat de acestea) rezultate n urma implementrii proiectului;

127

Impactul polurii atmosferice asupra factorilor de mediu, sntaii populaiei (afeciuni respiratorii
inclusiv reaciile alergice), vegetaiei (prin expunere la NOX) i construciilor (prin creterea agresivitii
atmosferice ca urmare a emisiilor de gaze acide), etc.
Cerine pentru Capitolul Factorul de mediu Sol
Informaiile din acest capitol trebuie structurate pe stadii de implementare a proiectului i trebuie s includ
detalii referitoare la:
Perioada de construcie:
Schimbarea temporar a folosinei terenurilor i efecte ulterioare respectiv schimbarea profilului solului;
Degradarea solului n zona excavaiilor, rezultat din decopertarea i ndeprtarea solului vegetal, compactarea
solului, eroziunea solului i alunecri de teren;
Poluarea solului i modificarea n continuare a calitii solului sub aciunea poluanilor, datorit mprtierii pe
sol sau infiltrrii substanelor poluante ca rezultat al evacurilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi,
depunerii pulberilor potenial contaminate pe sol, transferului de substane poluante (metale grele) din mediul
atmosferic n sol, datorate precipitaiilor.
Perioada de operare:
Schimbri permanente de folosin a terenului;
Erodarea i poluarea solului pe traseul drumului, datorit scurgerii apelor meteorice pe taluzurile drumului;
Degradarea solului pe traseu ca urmare a lucrrilor de ntreinere a taluzurilor;
Poluarea accidental, incidental i sezonier a solului datorit mprtierii pe sol de substane poluante
rezultate din accidente rutiere sau scurgeri incidentale de substane utilizate pentru ntreinerea drumului, de
zpad topit ncrcat cu produse chimice anti-nghe sau nisip;
Transferul de substane poluante (metale grele) din mediul atmosferic n sol, prin precipitaii.
Capitolul trebuie completat cu estimri de cantiti / concentraii de poluani (specifici activitilor de
construcie i traficului generat prin operarea autostrzii), n special cantiti rezultate din sedimentarea
poluanilor din aer (SO2, NOX, pulberi i metale grele).
Trebuie incluse detalii privind suprafaa, grosimea i volumul stratului de sol fertil care este decopertat n
timpul diferitelor stadii de implementare a proiectului.
Cerine pentru Capitolul Geologie Subsol
Trebuie acordat o atenie special condiiilor geologice pentru construcia tunelurilor, inclusiv detalii specifice
asupra zonelor de impact generate de acestea.
Trebuie incluse informaii cu privire la redistribuirea ncrcrii geologice, modificrii strii de tensiune a
masivelor, posibilitii activrii alunecrilor de teren i eroziunii pantelor.
Capitolul trebuie s includ detalii specifice cu privire la impactul asupra geologiei subsolului i msuri de
reducere a impactului. Informaiile ar trebui s se refere i la impactul direct asupra subsolului componentelor

128

geologice i impactul indirect datorat schimbrilor n mediul geologic, condiiilor hidro-geologice (ex. dup
construirea tunelurilor).
Cerine pentru Capitolul Biodiversitate
Informaiile despre biodiversitate vor trebui s includ cel puin urmtoarele detalii:
Pentru faun:
Dispariia ireversibil a faunei sedentare sau care se deplaseaz lent din perimetrul noului drum sau din toate
zonele de acces, zona antierului de construcii, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate n construcii
i spturi, depozitelor temporare de materiale generate din excavaii, etc.;
Perturbri datorate activitii generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului i vibraiilor ce pot perturba
mamiferele, psrile i reptilele din vecintatea zonei antierului de construcii;
Fragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare;
Modificri n habitatele acvatice i /sau terestre datorit efectelor polurii i schimbrilor morfologice;
modificri ale resurselor de ap i a calitii acestora;
Modificri de comportament (ex. unele specii nu vor mai traversa spaiile deschise din apropierea drumului
datorit ameninrii animalelor de prad);
Stresul cauzat de creterea nivelurilor de zgomot i vibraii n rndul psrilor, liliecilor i altor mamifere mici
care pot prsi zonele din apropierea drumului.
Pentru flor:
Dispariia ireversibil a vegetaiei din perimetrul noului drum i din toate zonele drumurilor de acces,
amplasamentele antierelor de construcii, etc.;
Distrugerea potenial parial sau total a vegetaiei de pe amplasamentul noului drum prin decopertarea
solului, tierea sau defriarea vegetaiei;
Efecte indirecte cauzate de depunerea pulberilor pe sol i plante, expunerea la impurificare cu SO2 i NOX,
modificarea calitii solului i/sau apelor subterane, modificri ale nivelului pnzei freatice, scurgeri accidentale
de carburani, accidente care ar putea cauza distrugerea copacilor plantai pe marginea drumului.
Informaiile cu privire la impactul asupra siturilor Natura 2000 vor fi completate dup finalizarea procedurii de
evaluare adecvat, iar concluziile studiului de evaluare adecvat vor fi incluse in raport.
Capitolul trebuie completat cu informaii detaliate referitoare la mamiferele (n special mamiferele mari)
rezultate din investigaii n teren, pentru ntregul traseu al viitoarei autostrzi.
Trebuie incluse i informaii despre numrul i densitatea populaiei, gradul de izolare, structura claselor pe
vrst, dinamica habitatelor i a speciilor din cadrul ariilor protejate afectate de proiect.
Cerine pentru Capitolul peisaj
Trebuie acordat atenie special aspectelor referitoare la peisaj, n mod special n zonele ariilor naturale
protejate strbtute de traseul propus.

129

Trebuie prezentate detalii privind efectele asupra structurii fizice i esteticii peisajului n contextul schimbrilor
cauzate de implementarea proiectului.
Raportul va fi completat cu efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori diferii (oameni care
triesc n aezrile nvecinate sau utilizatori viitori ai drumului).
Impactul asupra peisajului trebuie evaluat pentru diferitele tronsoane ale proiectului n raport cu caracteristicile
iniiale ale peisajului i probabilitatea prezenei receptorilor sensibili.
Cerine pentru Capitorul mediul social i economic
Informaiile referitoare la mediul social i economic trebuie s conin (dar nu se limiteaz la) urmtoarele
detalii, referitoare la:
Perturbrile demografice din localitile traversate de viitoarea autostrad;
Perturbri, disconfort i riscuri crescute de apariie a bolilor respiratorii pentru populaie i lucrtori n fazele de
construcie i de exploatare, datorate zgomotului, vibraiilor i polurii atmosferice;
Risc crescut de accidente n trafic datorit mbuntirii condiiilor pentru circulaia de mare vitez;
Efecte pozitive asupra sntii oamenilor datorit mbuntirii calitii aerului i reducerii polurii n zonele
rezideniale n care traficul a fost redus;
Efectele sociale de natur pozitiv, prin mbuntirea condiiilor de transport care pot mai departe influena
dezvoltarea economic a zonei, noi oportuniti de investiii i dezvoltare social n cele mai linitite i mai
puin poluate zone ale localitilor degrevate de trafic;
Efectele directe datorate accidentelor n fazele de construcie i operare, care conduc la distrugerea sau
deteriorarea de bunuri;
Efectele indirecte asupra surselor individuale de alimentare cu ap (care pot fi afectate de modificri ale
nivelului sau calitatea pnzei de ap freatic), asupra resurselor materiale pentru activitile agricole (reducerea
resurselor de ap, deteriorarea reelelor de irigaii), asupra construciilor (deteriorri cauzate de vibraii,
agresivitatea atmosferic chimic, degradarea faadelor datorit depunerilor de praf).
Cerine pentru Capitolul de monitorizare a mediului
Este recomandat ca Prestatorul s ntocmeasc un Plan de Management de Mediu (PMM), care trebuie s
asigure conformitatea cu prevederile instruciunilor formulate de autoritile de reglementare. PMM trebuie s
asigure monitorizarea performanelor de mediu prin informaii asupra impactului dup producerea sa i s
evidenieze riscurile care necesit msuri de diminuare i compensare.
PMM va include cel puin descrierea aciunilor detaliate necesare realizrii obiectivului, inclusiv modalitatea de
a le realiza, persoanele responsabile pentru fiecare tip de aciune, termene de implementare, resursele care vor fi
utilizate, monitorizarea / verificarea i nivelul int de performan sau calitate. Vor trebui prezentate i
mecanismele prin care se va raspunde la modificrile n implementarea proiectului, situaiile de urgen i
evenimentele neprevzute, precum i procesele de aprobare adecvat.
Nivelul de detaliere a informaiilor coninute n Planul de Management de Mediu trebuie s fie substanial,
deoarece proiectul este un angajament complex i la scar mare, cu riscuri poteniale semnificative pentru
mediu i diferene ntre diferitele faze ale implementrii sale.

130

PMM va include capitole distincte referitoare la Planul de monitorizare a efectelor asupra factorilor de mediu,
care are ca scop s demonstreze modul n care se asigur conformitatea cu cerinele legislaiei pentru fiecare
factor de mediu i la Planul de intervenii n caz de poluri accidentale.
PMM trebuie s prezinte proceduri i s descrie mijloacele de intervenie rapid i efectiv pentru minimizarea
efectelor i remedierea daunelor posible asupra mediului.
Prestatorul va fi responsabil pentru coninutul i concluziile PMM. Acesta va fi inclus ca parte a documentaiei
de atribuire a contractului de lucrri.
Capitolul trebuie s conin detalii specifice asupra locaiilor de prelevare de probe / observare i frecvena
monitorizrii factorilor de mediu (zgomot, ap, aer, sol i biodiversitate) n timpul construciei i operrii
autostrzii.
Cerine pentru Capitolul de situaii de risc
Trebuie acordat o atenie special aspectelor referitoare la situaiile de risc datorate manipulrii i utilizrii
substanelor cu risc mare de explozie i incendiu (explozibili i combustibili).
Se recomand s se completeze capitolul cu o analiz a riscurilor poteniale de accident, planuri pentru situaii
de risc, modalitatea de rspuns la accidente, precum i un sumar al analizei situaiilor de risc, pentru fiecare
alternativ de proiect.
Cerine pentru Rezumatul fr caracter tehnic
Rezumatul trebuie conceput ntr-un format similar aceluia al Raportului privind Impactul asupra Mediului, dar
condensat, incluznd: descrierea proiectului, mediul existent, impactul (negativ i pozitiv) i msuri de
prevenire /atenuare/compensare. Acesta va utiliza un limbaj uor de nteles, evitndu-se termeni tehnici i
tiinifici, cnd este posibil.
Se recomand de asemenea s se includ n rezumat o prezentare de ansamblu a procesului de evaluare, cteva
explicaii asupra procesului de obinere autorizatiei de constructie (aprobarea de dezvoltare pentru proiect) i
rolul EIM n acest proces.
Evaluare adecvat (EA)
Introducere
Aceast seciune din prezentul Caiet de Sarcini are ca scop prezentarea cerinelor principale pentru a se asigura
actualizarea Studiului de Fezabilitate n conformitate cu Directiva European a Habitatelor (92/43/EEC) i
Directiva Psrilor (79/409/EEC). Acest Caiet de Sarcini trebuie citit mpreun cu Raportul Analizei
Deficientelor intocmit in Iunie 2013 ce a analizat omisiunile din cadrul studiul de evaluare adecvat existent
Etapele cheie pentru indeplinrea cerintelor Articolelor 6 (3) si (4) din Directiva Habitate sunt, conform
legislatiei, dup cum urmeaz:
Etapa A: Evaluare initial (notificare)
Etapa B: ncadrare
Etapa C: Evaluare adecvat
Etapa D1: Etapa soluiilor alternative

131

Etapa D2: Msuri compensatorii, acolo unde nu exist soluii alternative i unde rmn efecte adverse.
Prezentul Caiet de Sarcini se refer la aceste etape n seciunile de mai jos. Toate etapele viitoarei Evaluri
Adecvate vor include cerinele minime descrise n aceste seciuni.
Consultare
Dei nu este o cerin specific a legislaiei din Romnia, Prestatorului i se va cere ca i practic uzual, s
ntocmeasc o scurta descriere i sa prezinte nregistrri scrise ale tuturor consultrilor cu ANPM /Comisia de
Analiza Tehnic, pentru a demonstra dac ANPM a fost de acord ca lista de situri Natura 2000 s fie inclus n
fazele de verificare EA i corespund cu scopul general i metodologia evalurilor.
Etapele A i B: Evaluare iniial i ncadrare
Aceste etape se deruleaza simultam cu etapele corespunzatoare din procedura de evaluare a impactului asupra
mediului si au ca principal scop identificarea corecta a siturilor Natura 2000 asupra carora ar putea exista efecte
datorita constructiei autostrazii.
Etapa C: EA
Introducere
Scopul colectrii informaiilor pentru EA urmrete cerinele exacte ale Ordinului Nr. 19/2010 al Ministerului
Mediului i Pdurilor, prezentat n acest Caiet de Sarcini.
Legturi cu alte evaluri
Studiul asupra biodiversitii i ariilor naturale protejate va fi elaborat pentru cel puin o perioad de un an
(pentru colectarea datelor n toate cele patru anotimpuri) i va fi realizat n paralel cu pregatirea EIM, n
conformitate cu prevederile Ordinului nr. 19/2010. Pentru a asigura eficiena utilizrii resurselor i timpului,
datele colectate cu privire la biodiversitate i/sau zone protejate vor fi distribuite ctre EIM i EA. Concluziile
intermediare i finale ale EA vor fi incluse n evaluarea EIM a potenialelor efecte ale proiectului asupra
biodiversitii i, de asemenea, vor fi prezentate pe scurt n Acordul de Mediu.
Situri de inclus
Evaluarea adecvat trebuie s in cont, ca o condiie minim, de urmtoarele habitate i situri Natura 2000:
a)
Siturile care pot oferi habitat suport pentru specii de interes declarate in cadrul siturilor Natura 2000
vor trebui incluse ntr-o analiz detaliat a efectelor directe i indirecte ale traseului i opiunilor sale. Aceste
situri trebuie s includ cel puin:
Parcul Naional Cozia i zonele sale indirect afectate de proiect (zonele situate n vecintatea traseului iniial i
a variantelor de traseu);
Rezervaia Lotrioara;
Rezervaia Pdurea Clineti-Brezoi;
Lacul Bascov (declarat o zon natural protejat prin Decizia Consiliului Judeean Arge nr. 30 din
26.02.2004).

132

Studiul nsa nu trebuie limitat la siturile menionate mai sus.


b)
Situri Natura 2000. Prestatorul va pregti o list a siturilor Natura 2000 traversate de ctre traseu i
variantele acestuia precum i siturile Natura 2000 care pot fi de asemenea afectate direct sau indirect de proiect.
Pentru aceste situri, colectarea datelor nregistrrilor biologice va trebui s urmreasc cerinele Ordinului
Ministerului nr. 19 (2010), cu privire la analiza habitatelor i speciilor de interes comunitar, menionate n
formularul standard Natura 2000 din cadrul Ordinului Ministerului nr. 2387 din 2011 i de asemenea a speciilor
de psri menionate n formularul standard Natura 2000 din Hotrrea de Guvern nr. 971 din 2011.
Elaboratorul va lua n discuie cel puin siturile considerate a fi direct afectate de proiect, dar nu se va limita la
acestea:
ROSCI0354 Platforma Cotmeana
ROSCI0046 Cozia (pentru opiunile 1 i 2)
ROSPA0098 Piemontul Fgra
ROSPA0043 Frumoasa
ROSCI0085 Frumoasa.
Elaboratorul va analiza siturile considerate a fi indirect afectate de proiect:
ROSCI0122 Munii Fgra
ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu
ROSCI0304 Hartibaciu SudVest
ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe rul Arge (Zon important de psri (ZIP) i pentru care sa solicitat desemnarea ca sit Ramsar.
c)
Alte arii naturale protejate, flor i specii de faun care pot fi afectate de traseul iniial sau de variantele
acestuia, a cror prezen accidental este menionat pe traseu sau n imediata vecintate a acestuia.
Cartografiere
Ca o recomandare de bun practic si pentru uurarea ilustrrii, trebuie elaborate hri care s prezinte diferitele
opiuni de aliniament al traseului n raport cu toate siturile Natura 2000 utiliznd un culoar cu limea de 5km
msurat de fiecare parte a axului drumului. Aceast distan nu este precizat n ghidul metodologic al Comisiei
Europene pentru aplicarea art. 6(3) si 6(4) ale Directivei 92/43/EEC (Directiva Habitate) (GDH) ns hrile
care ar arta siturile Natura 2000 pe aceasta lime de culoar vor cuprinde cu siguran siturile Natura 2000 care
pot fi cel mai mult afectate de proiect.
n EA trebuie avut n vedere faptul c anumite situri situate n afara coridorului de 5 km pot fi afectate de
aspecte conexe cum ar fi efectele hidrologice, efectele polurii apei sau efectele asupra speciilor de liliac i a
habitatelor acestora.
Prestatorul EA trebuie de asemenea s includ hri ale reelelor de utiliti publice subterane, linii electrice
aeriene, podurilor, viaductelor, tunelurilor i oricror altor lucrri de construcii asociate cu diferitele opiuni de

133

traseu. Hrile trebuie s arate n mod clar locaia tuturor lucrrilor de construcii i a opiunilor de traseu n
raport cu toate cursurile de ap.
Descrierea propunerilor
Prestatorul trebuie s descrie proiectul suficient de detaliat pentru ca publicul int s inteleag amploarea,
dimensiunile i obiectivele acestuia. Aceasta va include o descriere a tuturor aspectelor cheie ale construciei n
conformitate cu cerinele de informaii stabilite prin Ordinul nr. 19 (2010) al Ministerului Mediului i Pdurilor.
Aceasta va conine, de asemenea, estimri ale numrului de vehicule de construcie (pentru evaluarea emisiilor
de praf n atmosfer) i ale numrului de vehicule estimate a utiliza autostrada pe timpul operrii (ex. date de
modelare din cadrul studiului de trafic) n legatur cu riscul de coliziune i cu efectul barier pentru speciile de
mamifere Natura 2000 precum i cu efectele emisiilor de NOx i SO2 n habitate Natura 2000. Trebuie
descrise etapele estimate ale activitii, inclusiv durata propus pentru fiecare etap (construcie, operare i
dezafectare, plus sub-etapele acestora). Activitile tipice pe sol legate de fiecare etap vor fi de asemenea
descrise. Se vor furniza distanele (n metri) ntre aliniamentele de traseu propuse i toate siturile Natura 2000.
Zona exact a oricrei parcele de teren necesar a fi expropriat din oricare sit Natura 2000 sau habitat suport
trebuie de asemenea specificat.
n studiul de evaluare adecvata, trebuie de asemenea incluse detalii ale lucrrilor de construcie necesare pentru
lucrri cum ar fi linii electrice aeriene i oricare alte lucrri similare.
Prestatorul va face de asemenea referire la Raportul Analiza a Deficientelor, din iunie 2013, viznd propunerile
de variante de traseu, care pot fi considerate pentru evaluare ulterioar.
Influenarea proiectului i a traseului propus
Impactul potenial al construciei, operrii i dezafectrii obiectivului, trebuie s fie considerat n EA, iar
Elaboratorul EA va face recomandri constructive cu privire la proiectul final i traseul autostrzii.
Elaboratorul EA va trebui s fac recomandri privind proiectul i propunerile de traseu nc din faza incipient
a proiectului. De exemplu, urmtoarele aspecte de proiectare trebuie considerate i discutate cu echipa larg a
proiectului:
Orice opiune care a implicat construcii n sau n apropierea rurilor Arge sau Olt, inclusiv re-alinierea albiei
va trebui evitat ct mai mult posibil. Astfel de lucrri ar putea avea efecte semnificative n ceea ce privete
Directiva Habitatelor i Directiva Cadru a Apei. Volumul 2.1 al Raportului de Analiza a Deficientelor din Iunie
2013 conine o seciune intitulat Lucrri hidrotehnice, care descrie astfel de consideraii. Prestatorul va
trebui s analizeze interaciunea dintre aspectele hidrologice i interaciunea cu siturile Natura 2000;
Orice opiune care include construcii n zone mltinoase poate afecta habitatul Natura 2000 utilizat de specii
de psri din terenuri cu umiditate, amfibieni, intervertebrate i alte specii;
Elaboratorul va evalua avantajele i dezavantajele liniilor electrice aeriene i cablurilor subterane trebuie avute
n vedere din punct de vedere al efectelor poteniale ale acestora asupra habitatelor i speciilor Natura 2000;
n general, variantele de traseu care mresc distana dintre proiect i zonele desemnate Natura 2000 vor cauza
mai puine efecte negative asupra acestor situri de exemplu, poluarea aerului i sonor vor fi cu att mai
reduse cu cat distana este mai mare. Trebuie evitat pe ct posibil exproprierea de terenuri direct din situri
nominalizate Natura 2000; i
Variantele de aliniament al traseului ales trebuie s evite ntreruperi ale traseelor de migraie a speciilor
desemnate Natura 2000. Din acest motiv studiul de evaluare adecvata trebuie s nceap ct mai curnd posibil.

134

Condiii de baz
Trebuie descrise condiiile iniiale, existente ale siturilor Natura 2000 incluznd informaii privind tendine n
distribuie, migraie i bogia habitatelor i speciilor de interes, starea actual de conservare a acestora. n
vederea identificrii efectelor poteniale trebuie obinute obiectivele actualizate de conservare i planurile de
management ale siturilor.
Metodologie
Trebuie descris procedura de evaluare adecvata, inclusiv rezultatele primei etape ncadrarea pentru efecte
potenial semnificative. Metodologia trebuie s se refere la articolele i anexele relevante din Directivele
Habitatelor i Psrilor i s urmreasc ghidul metodologic pentru evaluarea adecvata.
Trebuie s se furnizeze, prin proiect i specificaii, msuri de evitare luate n calcul la fazele incipiente ale
proiectului. O list cuprinztoare a altor planuri de dezvoltare i proiecte de-a lungul coridorului Sibiu-Piteti
trebuie avut n vedere pentru a se anticipa i evalua mai bine efectele cumulate. O descriere detaliat a tipurilor
de impact, precum i explicaii prezentate cu privire efectele negative asupra siturilor Natura 2000. Elaboratorul
va include de asemenea explicaii cu privire la siturile Natura 2000 eliminate de la evaluarea ulterioar.
Elaboratorul va include informaii suplimentare cu privire la oricare interfa cu aspectele hidrologice sau
ecologice i rutele de migrare dintre diferitele situri Natura 2000 i alte zone ale habitatelor suport.
Prima parte a evalurii va include un inventar al speciilor nominalizate i a habitatelor prezente n zona
coridorului iniial al traseului i ale variantelor acestuia (coridorul poate fi definit pe ntreaga lungime a
traseului ca avnd o lime de aproximativ 100m). Inventarul are ca scop, obinerea de recomandri, msuri de
reducere a impactului i, eventual, s compenseze orice pierdere de biodiversitate dac pierderea este prevzut.
Evaluarea impactului trebuie s fie n mod specific relevant n ceea ce privete habitatele i speciile de interes
ale siturilor Natura 2000 i obiectivele de conservare.
Etapa EA trebuie s identifice succint efectele negative ale proiectului asupra integritii siturilor individuale
Natura 2000 sau a coerenei ecologice a reelei Natura 2000, prin referirea n mod specific la efectele directe
sau indirecte asupra intereselor nominalizate ale siturilor Natura 2000. n situaii justificate corespunztor
traseul poate fi modificat sau influenat de prezena habitatelor de specii stabile sau a habitatelor clasificate cu
grad prioritar de protecie.
Stabilirea conexiunilor hidrologice dintre traseu i siturile Natura 2000
Introducere
Este esenial pentru Elaborator s stabileasc legturile hidrologice ntre traseu i siturile Natura 2000, deoarece
acestea vor ajuta la determinarea sursei, cii i receptorului efectelor poteniale asupra speciilor i habitatelor
desemnate Natura 2000. Expertul n Directiva Habitate va trebui s colaboreze ndeaproape cu specialitii
hidrologi. Elaboratorul trebuie s verifice validitatea datelor disponibile cum ar fi hri topografice, durata ploii
de calcul, statistici pentru precipitaii, caracteristicile prii superioare a solului, a vegetaiei, etc., pentru a
evalua zonele de captare i parametrii hidraulici.
Elaboratorul va verifica informaiile cu privire la nivelurile maxime de inundaii, nivelul minim, viteza de
curgere, etc., din nregistrrile existente, cercetri locale i marcaje vizibile, dac exist, asupra componentelor
structurale i lucrrilor de terasament.
Analiza hidrologic i determinarea tronsoanelor de traversare a tuturor cursurilor de ap (n special rul Olt i
afluenii si)

135

Studiul va consta n cel puin urmtoarele:


Analiza morfo-hidrologic a albiilor rurilor minore i majore i a platformei n sectorul de traversare;
Analiza stabilitii malurilor, fenomene de eroziune i tendine de curgere i colectarea datelor referitoare la
riscul de inundaie al cursurilor de ap;
Analiza nivelurilor istorice maxime de inundare ale rului, analiza litologiei, analiza vitezei cursului i evaluare
global a fenomenelor de afuiere;
Descrierea oricror influene directe sau indirecte ale traseului asupra rurilor sau vilor din zon.
Analiza hidrologic i determinarea impactului asupra lacurilor situate n apropierea traseului iniial i
variantelor de trasee, inclusiv asupra habitatelor situate n zona cu mlatini.
Studiul va consta n cel puin urmtoarele:
Descrierea lacurilor ce va include nivelul apei, altitudinea i orice alte date ce vor furniza informaii cu privire
la obiectivele de conservare ale speciilor i habitatelor Natura 2000 din zon;
Descrierea oricror influene directe sau indirecte ale traseelor propuse asupra cursurilor de ap, inclusiv locaia
i descrierea sistemelor de scurgere a apelor propriu-zise din cadrul proiectului.
Msuri de reducere
Studiul de EA va stabili un calendar i mecanisme prin care se va asigura c msurile de reducere a impactului
vor fi implementate si monitorizate. Acesta va include o descriere detaliat a cerinelor perioad(sezon din
cadrul anului) si durat pentru msurile de reducere propuse ( ex. n afara sezoanelor de reproducere a psrilor,
etc.). Toate msurile de reducere vor avea ca int habitatele desemnate ca fiind de interes i speciile pentru
care au fost identificate efecte negative. Orice efecte reziduale dup aplicarea msurilor de reducere vor fi
nregistrate i evaluate pentru a determina dac, atunci cnd sunt combinate, este posibil s existe un impact
cumulat asupra integritii sitului.
Etapa D1: Evaluarea soluiilor alternative
n cazul n care studiul de Evaluare Adecvat va concluziona n mod obiectiv cu privire la existena unor efecte
negative asupra integritii siturilor Natura 2000, chiar i dup ce msurile de reducere au fost aplicate, studiul
EA va trebui s descrie etapele de urmat n continuare n procesul procedura de evaluare adecvat, respectiv
considerarea soluiilor alternative.
Aceasta etap, trebuie sa includ identificarea oricaror aspecte ale proiectului care necesit soluii alternative
pentru evitarea unor efecte negative. Aceste soluii ar putea include variante locale de traseu, adaptarea limii
platformei autostrzii, etc. Directiva Habitate prevede c n aceast etap, criteriile de evaluare economice nu
pot fi privite ca fiind mai importante dect criteriile cu privire la impactul ecologic. Astfel, examinarea
soluiilor alternative va avea ca obiectiv conservarea strii siturilor Natura 2000 relevante, obiectiv ce va prima
n defavoarea factorilor economici.
Etapa D2: Msuri compensatorii
Consideraii generale

136

Dac poate fi demonstrat c proiectul trebuie realizat din motive imperative de interes public major i efectele
negative asupra siturilor Natura 2000 nu pot fi evitate, atunci pot fi solicitate msuri compensatorii, inclusiv
habitat compensatoriu.
Identificarea msurilor compensatorii este solicitat pentru a menine coerena reelei Natura 2000 i
conformarea cu Articolul 6 (4) din Directiva Habitate.
Directiva Habitate menioneaz clar c msurile compensatorii constituie doar o ultim soluie pentru a menine
coerena general a reelei Natura 2000 ca un ntreg. Msurile compensatorii trebuie evaluate pentru a asigura
c acestea:
Sunt adecvate sitului i costurilor pierderii cauzate de proiect;
Au abilitatea de a menine sau mri coerena general a Natura 2000;
Sunt fezabile; i
Pot fi operaionale la momentul cnd deteriorarea sitului este efectuat (n afar de cazul cnd acestea se
dovedesc a nu fi necesare n circumstanele date).
Cerine ale finanrii nerambursabile
Dac se demonstreaza c acest proiect este posibil s afecteze n mod negativ un sit inclus sau pe cale de a fi
inclus n reeaua Natura 2000 i au fost considerate necesare msuri compensatorii n conformitate cu Articolul
6(4), este necesar furnizarea unei copii a formularului Informaii despre proiecte care pot avea efecte negative
semnificative asupra siturilor Natura 2000, dup cum a fost comunicat Comisiei (DG Mediu), n conformitate
cu Directiva Habitate.
Urmtorii pai
EA trebuie s includ a descriere detaliat a oricrui studiu ecologic ulterior i cerinele de consultare pentru
toate habitatele i speciile calificate de interes Natura 2000.
n mod particular, cerinele pentru realizarea de studii pentru Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Ursus arctos,
Castor fiber, i toate speciile de lilieci, reptile, amfibii, nevertebrate i specii de psri SPA trebuie s fie
descrise. Aceast descriere trebuie s includ durata perioadei de studiu cerut, minim patru anotimpuri, cnd
este nevoie s se repete monitorizarea, expertiza tehnic necesar pentru personalul implicat n studiu i o
descriere celei mai solide metodologii de studiu aplicabil acestor specii particulare. Studiile trebuie s
evidenieze abundena i distribuia speciilor calificate de interes din flor i abundena, distribuia, tipuri de
comportament pe termen scurt (ex. micri zilnice) i rute de migraie sezonier ale speciilor calificate de
interes din faun, inclusiv ale speciilor de psri SPA.
Pentru a evita ntrzieri n construcie, studiile ecologice trebuie s nceap ct de curnd posibil asigurndu-se
suficient timp pentru actualizarea proiectului final cu date privitoare la rezultatele monitorizrilor de
biodiversitate i a recomandrilor experilor EA.
Extras din Ordinul nr. 19 (Ministerul Mediului i Pdurilor)
n conformitate cu legislaia naional, reglementarea ce se aplic n pregtirea studiilor de evaluare impact
asupra biodiversitii este ORDINUL nr. 19, din 13 Ianuarie 2010 cu privire la aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar.

137

Autoritate emitent: Ministerul Mediului i Pdurilor


Publicat n: Monitorul Oficial, nr. 82, din 8 februarie 2010
Art. 2.2, Etapa Studiului de Evaluare Adecvat
Etapele de evaluare adecvat includ:
Informaii privind Planul/Proiectul, supus aprobrii:
Informaii privind Planul/Proiectul: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaii privind producia
care se va realiza, informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate;
Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70;
Modificrile fizice ce decurg din Plan / Proiect (din excavare, consolidare, dragare etc.) i care vor avea loc pe
durata diferitelor etape de implementare a Planului/Proiectului;
Resursele naturale necesare implementaii Planului / Proiectului (preluare de ap, resurse regenerabile, resurse
neregenerabile etc.);
Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi
utilizate la implementarea Planului / Proiectului;
Emisii i deeuri generate de Plan / Proiect (n ap, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate deeurile) i
modalitatea de eliminare a acestora;
Cerinele legate de utilizarea terenului, necesar pentru execuia Planului / Proiectului (categoria de folosin a
terenului, suprafeele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de ctre Plan/Proiect, de exemplu,
drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, anuri i perei de sprijin, efecte de drenaj etc.);
Serviciile suplimentare solicitate de implementarea Planului / Proiectului (dezafectarea/reamplasarea de
conducte, linii de nalt tensiune etc., mijloacele de construcie necesare), respectiv modalitatea n care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;
Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de implementare a
Planului/Proiectului, etc.;
Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii Planului/ Proiectului;
Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (n cazul n care autoritatea competent pentru protecia
mediului solicit acest lucru);
Caracteristicile Planului/Proiectului existent, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu
Planul/Proiectul care este n procedur de evaluare i care poate afecta aria natural protejat de interes
comunitar;
Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului.
Informaii privind aria natural protejat de interes comunitar afectat de implementarea planului/proiectului:

138

Date privind aria natural protejat de interes comunitar: suprafaa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i
speciile care pot fi afectate prin implementarea planului/proiectului, etc.;
Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente
pe suprafaa i n imediata vecintate a planului/proiectului, menionate n formularul standard al ariei naturale
protejate de interes comunitar;
Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaia,
speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i
distribuia acestora;
Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar;
Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a populaiei n cadrul ariei
naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaiei unei specii afectate de implementarea
planului/proiectului, suprafaa habitatului este suficient de mare pentru a asigura meninerea speciei pe termen
lung);
Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de interes
comunitar;
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin
planuri de management;
Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv
evoluii/schimbri care se pot produce n viitor;
Alte informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile
schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar;
Alte aspecte relevante pentru aria natural protejat de interes comunitar.
Studiul de evaluare adecvat trebuie s evalueze n mod corespunztor impactul asupra fiecrei specii i
fiecrui habitat de interes comunitar din fiecare arie natural protejat de interes comunitar posibil afectat de
implementarea planului/proiectului, astfel nct s se asigure obiectivele de conservare a acesteia i integritatea
reelei Natura 2000.

13. Amprenta de carbon i estimri ale costurilor aferente ntregii duratei de via a obiectivului
Costurile pe ntreaga durat de via a unui obiectiv sunt cele asociate cu deinerea sau administrarea unui
mijloc fix, care se nregistreaz de-a lungul ciclului de via al obiectivului. Analiza costurilor pe ntreaga
durat de via a unui obiectiv includ costurile capitale, costurile operaionale i costurile de ntreinere. Cnd
va estima costurile pe ntreaga durat de via a obiectivului, Prestatorul va utiliza normele de ntreinere
relevante n vigoare n Romnia.
Costurile pe ntreaga durat de via formeaz o parte integral a oricrei aplicaii pentru fonduri de coeziune i,
de aceea, trebuie investigate i estimate ca parte a Studiului de Fezabilitate actualizat.
Pentru a elabora o analiz a costurilor pe ntreaga durat de via a obiectivului, Prestatorului i se va solicita s
colecteze urmtoarele informaii:

139

Costurile capitale, ex. costul construciei


Costuri de operare i ntreinere; acestea vor include:
ntreinerea anual
ntreinerea periodic planificat
O estimare a operaiilor de ntreinere reactive
Costuri de modernizare, uneori referindu-ne la acestea ca i costuri de reparaii capitale.
Numrul de ani ce va fi calculat pentru operaiile de ntreinere va fi de 40.
Aceste costuri viitoare vor trebui actualizate, pentru a se ti valoarea lor actual i astfel s poat fi incluse ntro astfel de analiz. Rata de actualizare ce se va utiliza, va fi decis n colaborare cu CNADNR i va fi n
conformitate cu cele mai noi instruciuni din Romnia.
n conformitate cu practica din Romnia, rata de actualizare pentru calcularea valorii actuale a costurilor i
beneficiilor pentru analiza economic este de 5.5%, iar pentru analiza financiar este de 5%.
Factorul anual de actualizare este calculat, dup cum, urmeaz:

Val .actuala Val .viitoare

1
(1 r )^ n

n care:
r = rata de actualizare
n = an de cost
Numrul de ani pentru analiz va fi de 40, aceast durat urmnd a fi decis n colaborare cu CNADNR.
Modelul de calcul folosit trebuie s fie suficient de flexibil pentru a permite modificri, de exemplu, dac
perioada de analiz sau rata de actualizare este schimbat modelul va trebui s permit ca i costul pe ntreaga
durat de via s fie n mod automat actualizat.
Este preferabil ca analiza costului pe ntreaga durat de via s fie elaborat ntr-un format electronic tabelar
editabil.
Managementul emisiilor de carbon
Calcularea emisiilor de carbon a devenit din ce n ce mai important n ntreaga lume, schimbrile climatice i
efectul asupra mediului constituind o problem major.
n proiectare, Prestatorul trebuie s caute soluii care s minimizeze costurile pe ntreaga durat de via a
proiectului, aplicnd soluii de proiectare durabile, care prevd o variant optim de compromis ntre costurile
iniiale de construcie i costurile de operare, ntreinere i reabilitare pe ntreaga durat de viaa a lucrrii. De
asemenea, Prestatorul va cuta soluii tehnice care s reduc emisiile de carbon pe parcursul ciclului de via al
obiectivului (de exemplu care acoper att etapele de construcie ct i de operare)

140

Pentru emisii de carbon exist n Marea Britanie surse recunoscute, cum sunt DEFRA
(http://www.defra.gov.uk/) , ICE (http://www.ice.org.uk/) , care ofer, de exemplu, emisii de carbon pe litru de
benzin, sau emisii de carbon pe excavarea unui metru cub de sol sau roc. Este recomandat ca aceste surse sau
altele similare s fie utilizate cnd se creeaz sistemul de management al emisiilor de carbon.
Detalii relevante pot fi gsite de asemenea pe pagina web a Comisiei Europene, la urmtorul link:
http://ec.europa.eu/clima/policies/transport/index_en.htm

141

Anexa 6 Informatii privind studiile geotehnice existente

Tabel 1 Sumar al informa iilor privind studiile geotehnice pentru poduri si pasaje

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Foraje noi necesare


proiectarii

Pasaj

FR1@Km 000

Etapa 1:1
Etapa 2:2
Etapa 3:2

S2

10401560

Pod cu 13 SR3@Km 1300


deschideri
FR3@Km 1400
Studiile geotehnice nu sunt
corespunztoare
pentru
proiectarea la faza SF, deoarece
exist numai 2 foraje pentru
aceasta structur in lungime de
525m si acestea nu aduc
informatii suficiente despre
structura litologic a terenului.
Nu este posibil sa se determine
fezabilitatea atat a fundatiei
directe cat si a celei de
indirecte.

Lungime (m)

In afara 20
zonei

Pozitie kilometrica

S1

Structura
Nr.

Descriere

Tronson I Vestem - Cornetu

520

142

Etapa 1:4
Etapa 2:13
Etapa 3:13
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

28902910

20

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S3

Pod cu o FR4@Km 2920


singura
Este necesar efectuarea unui
deschidere
foraj la fiecare culee pentru a
stabili natura terenului. In
prezent, structura terenului a
fost dedus din forjele
adiacente
realizate la o
adancime de 5m si, ca atare nu
este concludent.

Etapa 1:1
Etapa 2:2
Etapa 3:2
Daca
forajul
existent are aceeasi
stratificatie cu cele
noi si atinge roca
de baz, acesta
poate fi considerat
utilizabil in cadrul
proiectului.

S4

52806100

820

Pod cu 23 de FR5@Km 5310


deschideri
FR6@Km 5750
SR14@Km 5470
Distanta intre foraje este prea
mare. SR14 nu este la o
adancime corespunztoare.

Etapa 1:6
Etapa 2:21
Etapa 3:21
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S5

62206320

100

Viaduct cu 3 FR7@Km 6250


deschideri
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare ai
fundatiei.

Etapa 1:1
Etapa 2:4
Etapa 3:4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

143

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S6

70807280

200

Viaduct cu 3 FR8@Km 7100


deschideri
Forajul permite definirea culeei
de nord, dar modelul de teren
pentru alte fundatii nu este
definit
corect.
Pentru
proiectarea la faza SF sunt
necesare noi studii geotehnice.

Etapa 1:1
Etapa 2:4
Etapa 3:4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S7

81208800

680

Pod cu 21 de FR9@Km 8120


deschideri
SR19@Km 8510
FR10@Km 8750
Corespunzatoare
pentru
proiectarea la faza SF, totusi se
recomanda ca modelul de teren
sa fie actualizat, dat fiind faptul
ca exista informatii suficiente
pentru a-l imbunatati.

Etapa 1:6
Etapa 2:20
Etapa 3:20
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S8

980010000

200

Viaduct cu 9 FR11@Km 9810


deschideri
Sudiile geotehnice nu sunt
adecvate pentru proiectarea la
faza SF, dat fiind faptul ca este
disponibil un singur foraj care
sa acopere o deskmidere de
390m. Modelul de teren a fost
realizat numai din acest foraj
(si alte foraje adiacente). Sunt
necesare noi studii geotehnice.

Etapa 1:3
Etapa 2:9
Etapa 3:9
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

144

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S9

1030010460

160

Pod cu 3 SR21@Km 10320


deschideri
FR12@Km 10460
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1:1
Etapa 2:4
Etapa 3:4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S10

1113011630

500

Pod cu 6
deschideri
peste
raul
Olt

FR13@Km 11130
FR14@Km 11530
Roca de baza nu a fost
identificata la culeea de nord,
ceea ce inseamna ca modelul
de teren nu este complet. Sunt
necesare noi studii geotehnice
pentru a intocmi modelul de
teren si pentru a permite
proiectarea la faza SF. La etapa
de proiectare de detaliu, vor fi
necesare studii geo ulterioare
pentru a proiecta fundatia
indirecta (pilotii).

Etapa 1:2
Etapa 2:7
Etapa 3:7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S11

1195012100

150

Pod cu o SR22@Km 11950


singura
FR15@Km 12100
deschidere
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1:1
Etapa 2:2
Etapa 3:2
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

145

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S12

1226012600

340

Viaduct cu 3 FR16@Km 12610


deschideri
Este
necesara
efectuarea
forajului la culeea de nord
pentru a permite proiectarea la
faza SF.

S13

1276012880

120

Viaduct cu o Nu exista.
Etapa 1: 1
singura
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 2
deschidre
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 2

S14

1328013700

420

Pod cu 3 SR24@Km 13250


deschideri
FR17@Km 13710
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S15

1404014260

220

Viaduct cu 4 FR18@Km 14040


deschideri
SR24bis@Km14300
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 2
Etapa 2: 5
Etapa 3: 5
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

146

Etapa 1:1
Etapa 2:2
Etapa 3:2
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S16

1460014740

140

Viaduct cu 3 FR19@Km 14560


Etapa 1: 1
deschideri
Este
necesara
efectuarea Etapa 2: 4
forajului la culeea de sud Etapa 3: 4
pentru proiectarea la faza SF.
Modelul de teren pare a fi in
mare masura realizat pe baza
forajelor adiacente.

S17

1492015060

140

Viaduct cu 4 Nu exista.
Etapa 1: 2
deschideri
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 5
pentru proiectare la faza SF.
Etapa 3: 5

S18

1522015340

120

Pod cu 3 FR20@Km 15190


deschideri
SR25@Km 15350
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S19

1561015680

70

Pod cu 2 FR21@Km 15710


deschideri
Este necesara efectuarea unui
foraj la limita de nord pentru a
permite proiectarea la faza SF.
Modelul de teren pare a fi in
mare masura realizat pe baza
forajelor adiacente.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 2
Etapa 3: 2
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

147

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S20

1592016340

420

Viaduct cu 6 SR26@Km 16050


deschideri
Este necesara efectuarea a
minim 2 foraje pentru
proiectarea la faza SF, dat fiind
faptul ca SR26 identifica doar
depozite superficiale la una din
locatiile acestei structuri de
400m.

Etapa 1: 3
Etapa 2: 6
Etapa 3: 6
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S21

1664016960

320

Viaduct cu 3 SR27@KM 16750


deschideri
Este necesara efectuarea a
minim 2 foraje pentru
proiectarea la faza SF, deoarece
SR27 identifica doar depozitele
superficiale la una din locatiile
acestei structuri de 150m.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S22

1700017060

60

Pod cu o Nu exista
Etapa 1: 1
singura
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 2
deschidere
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 2

S23

1744017850

410

Pod cu 6 FR23@Km 17400


deschideri
SR28@Km 17820
Foraj suplimentar necesar la
culeea de sud pentru a
determina roca baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

148

Etapa 1: 3
Etapa 2: 6
Etapa 3: 6
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S24

1848018820

340

Pod cu 7 FR24@Km 18510


deschideri
SR29@Km 18810
Foraj suplimentar necesar la
culeea de sud pentru a
determina roca de baza si
pentru a intocmi modelul de
teren.
In etapa de proiectare DE, este
necesara efectuarea de foraje in
albia raului pentru a investiga
aluviunile din albia Raului Olt.

Etapa 1: 3
Etapa 2: 7
Etapa 3: 7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S25

1906019170

110

Pod cu 4 FR25@Km 19100


deschideri
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 2
Etapa 2: 5
Etapa 3: 5
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S26

2024020360

120

Pod cu 3 FR26@Km 20300


deschideri
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

149

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S27

2070021000

300

Pod cu 7 FR27@Km 20780


deschideri
Foraj suplimentar necesar la
culeea de sud pentru a
determina roca de baza si
pentru a intocmi modelul de
teren.
In etapa de proiectare DE, este
necesara efectuarea de foraje in
albia raului pentru a investiga
aluviunile din albia Raului Olt.

Etapa 1: 3
Etapa 2: 7
Etapa 3: 7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S28

2115021170

20

Pod cu o SR30@Km 21170


singura
Investigatii
de
laborator
deschidere
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 2
Etapa 3: 2
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S29

2128021340

60

Pod cu o Nu exista.
singura
Studii geotehnice
deschidere
pentru proiectare.

S30

2184022140

300

Pod
cu FR28@Km 21930
deschidere 7 Este necesara efectuarea unui
foraj suplimentar la culeea de
sud pentru a stabili modelul de
teren si pentru a permite
proiectarea la faza SF.

150

Etapa 1: 1
necesare Etapa 2: 2
Etapa 3: 2
Etapa 1: 3
Etapa 2: 7
Etapa 3: 7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S31

2277022900

130

Viaduct cu 3 SR32@Km 22910


deschideri
Este necesara efectuarea a cel
putin 2 foraje pentru a stabili
corect modelul de teren pentru
proiectarea la faza SF. SR32
este situate doar la 5m si nu
este
concludent
pentru
proiectarea fundatiei.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S32

2328023340

60

Viaduct cu 2 FR30@Km 23300


deschideri
Investigatii
de
laborator
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 3
Etapa 3: 3
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S33

2372023960

240

Viaduct cu 3 FR31@Km 23850


deschideri
Este necesara efectuarea unui
foraj suplimentar pentru a
stabili modelul de teren si
pentru a permite proiectarea la
faza SF.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 4
Etapa 3: 4
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S34

2418024300

120

Viaduct cu Nu exista.
Etapa 1: 1
deschideri 3
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 4
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 4

151

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S35

2444024480

40

Viaduct cu o FR32@Km 24450


singura
Investigatii
de
laborator
deschidere
necesare pentru a determina
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

S36

2454024600

60

Viaduct cu o Nu exista.
Etapa 1: 1
singura
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 2
deschidere
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 2

S37

2472024800

80

Viaduct cu Nu exista.
Etapa 1: 1
deschidere 2 Studii geotehnice necesare Etapa 2: 3
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 3

S38

2498025300

320

Pod cu 5 FR34@Km 25300


deschideri
Este necesara efectuarea unui
foraj suplimentar la culeea de
nord. FR33 este considerat a fi
la a distanta prea mare pentru a
stabili modelul de teren.

152

Etapa 1: 1
Etapa 2: 2
Etapa 3: 2
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Etapa 1: 1
Etapa 2: 6
Etapa 3: 6
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S39

2600026400

400

Pod cu 6 FR34b@Km 26040


deschideri
FR35@Km 26390
care
Investigatii
de
laborator
traverseaza necesare pentru a determina
Raul Olt
parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Etapa 1: 2
Etapa 2: 7
Etapa 3: 7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S40

2798028580

600

Pod cu 7 FR36@Km 28010


deschideri
SR34@Km 28430
care
Este necesara efectuarea unor
traverseaza studii geotehnice noi pentru a
Raul Olt
stabili roca de baza pentru
proiectarea la faza SF.

Etapa 1: 3
Etapa 2: 7
Etapa 3: 7
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S41

2881029560

750

Viaduct cu SR35@Km 29050


23
de FR37@Km 29350
deschideri
SR36@Km 29550
Numar insuficient de foraje si
roca de baza nedefinita.
Sugeram efectuarea a patru
foraje noi, inclusiv foraj rotativ
pentru a permite proiectarea la
faza SF.

Etapa 1: 7
Etapa 2: 22
Etapa 3: 22
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S42

3163031650

20

Viaduct cu o Nu exista.
Etapa 1: 1
singura
Studii geotehnice necesare Etapa 2: 2
deschidere
pentru proiectarea la faza SF. Etapa 3: 2

153

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S43

3205032250

200

Pod cu 3 FR42@Km 32090


deschideri
Este necesara efectuarea de
studii geotehnice noi pentru a
stabili roca de baza pentru
proiectarea la faza SF.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S44

3238032530

150

Viaduct cu 3 FR43@Km 32600


deschideri
Este necesara efectuarea unui
foraj suplimentar pentru culeea
de nord.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S45

3342032580

160

Pod cu 3 Nu exista.
Conform Anexei 1
deschideri
Studii geotehnice necesare
pentru proiectarea la faza SF.

S46

3424034460

220

Viaduct cu Nu exista.
Conform Anexei 1
deschideri 3 Studii geotehnice necesare
pentru proiectarea la faza SF.

S47

3519035230

40

Viaduct cu o Nu exista.
Conform Anexei 1
singura
Studii geotehnice necesare
deschidere
pentru proiectarea la faza SF.

S48

3534035650

310

Viaduct cu 4 Nu exista.
Conform Anexei 1
deschideri
Studii geotehnice necesare
pentru proiectarea la faza SF.

154

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
disponibile privind
studiile geotehnice

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S49

3620036900

700

Viaduct cu FR48@Km 36230


15 deschideri FR49@Km 36850
Studii
geotehnice
necorespunzatoare avand in
vedere lungimea structurii. De
asemenea FR49 nu stabileste
roca de baza si prin urmare
modelul nu este complet.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S50

3773038620

890

Pod cu 17 SR44@Km 37800


deschideri
FR51@Km 38110
Studii geotehnice insuficiente
avand in vedere lungimea
structurii. De asemenea FR51
nu stabileste roca de baza si
prin urmare modelul nu este
complet.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

155

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.

Tronson II Cornetu igveni

S51

4063040750

120

Pod
cu
deschideri

3 FR56@Km 40+590
SR45@Km 40+750
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S52

4158041740

160

Pod
cu
deschideri

4 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

Conform Anexei 1
pentru

4180041900

100

Pod
cu
deschideri

2 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

pentru

4220042250

50

Pod
cu
singura
deschidere

o Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

S55

4380044380

580

Pod cu
deschideri

S56

4447044570

100

Pod
cu
deschideri

S53

S54

Conform Anexei 1

Conform Anexei 1
pentru

11 FR57@Km 44+110
Conform Anexei 1
FR58@Km 44+400
Daca
forajele
existente
au
aceeasi
Corespunzatoare pentru proiectarea la
stratificatie
cu
cele
faza SF.
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.
2 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

156

Conform Anexei 1
pentru

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S57

4462044800

180

Pod
cu
deschideri

4 SR52@Km 44+680
FR59@Km 44+770
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S58

4495045150

200

Pod
cu
deschideri

5 FR61@Km 45+000
FR62@Km 45+200
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S59

4533045420

90

Viaduct cu 3 Nu exista.
deschideri
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

4586046270

410

S60

Conform Anexei 1
pentru

Viaduct cu 6 SR54@Km 45+950


deschideri
FR63@Km 46+280
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

157

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating stratul
de baza de piatra,
acestea
pot
fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S61

4730047740

440

Viaduct cu 9 SR57@Km 47+500


deschideri
FR64@Km 47+700
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S62

4788048930

1140, Semi-viaduct
SR58@Km 48+250
340 & cu
17 FR65@Km 48+600
340
deschideri,
FR66@Km 48+900
semi-viaduct
Studii geotehnice insuficiente avand in
cu 6 deschideri,
vedere lungimea structurii. De asemenea
semi-viaduct
SR 58 nu este suficient de adanc pentru a
cu 6 deschideri
stabili modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S63

4912049280

160

Viaduct cu 3 FR67@Km 49+210


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S64

4937049520

150

Viaduct cu 3 FR68@Km 49+510


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

158

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S65

4984050280

440

Viaduct cu 6 FR70@Km 50+200


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren. FR69 este
considerat a fi la o distanta prea mare fata
de structura.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S66

5047050580

110

Viaduct cu 3 FR71@Km 50+600


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S67

5118051530

350

Viaduct cu 9 SR59@Km 51+350


deschideri
FR73@Km 51+500
Studii geotehnice insuficiente avand in
vedere lungimea structurii. De asemenea
SR 59 nu este suficient de adanc pentru a
determina modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S68

5332053500

180

Viaduct cu 4 SR64@Km 53+500


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren preliminar.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

159

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S69

5492054940

20

Structura cu o SR68@Km 54+950


singura
Este necesara efectuarea unui foraj
deschidere
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S70

5774058230

490

Viaduct cu 6 SR71@Km 57+800


deschideri
FR77@Km 58+030
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S71

5829058470

180

Viaduct cu 3 SR72@Km 58+410


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S72

5871058870

160

Viaduct cu 3 SR73@Km 58+670


deschideri
FR78@Km 58+810
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
defini roca de baza si pentru a intocmi
modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

160

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S73

5896059110

150

Viaduct cu 3 SR74@Km 58+970


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S74

5922059420

200

Viaduct cu 3 SR75@Km 59+200


deschideri
SR76@Km 59+310
SR77@Km 59+410
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S75

5957060010

440

Viaduct cu 9 FR79@Km 59+610


deschideri
FR80@Km 59+860
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S76

6021060650

440

Viaduct cu 6 SR78@60+370
deschideri
FR81@60+650
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

161

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S77

6078060930

150

S78

6128061330

50

Viaduct cu 3 FR82@Km 61+350


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S79

6177062100

330

Viaduct cu 6 FR83@Km 61+820


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de sud pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S80

6216062340

170,
100,
40

Viaduct cu 3 Nu exista.
deschideri,
Studii geotehnice necesare
viaduct cu 3 proiectarea la faza SF.
deschideri,
viaduct cu o
singura
deschidere

Conform Anexei 1

6380064040

240

Viaduct cu 4 SR84@Km 63+870


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

S81

Viaduct cu 3 Nu exista.
deschideri
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

162

Conform Anexei 1
pentru

pentru

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S82

6426064720

460

Pod
cu
deschideri

6 Nu exista.
Conform Anexei 1
Studii geotehnice necesare pentru a
permite proiectarea la faza SF. Forajul
FR86 este la o distanta prea mare fata de
structura.

S83

6538065970

590

Pod
cu
deschideri

9 FR87@Km 65+510
SR86@Km 65+900
Este necesara efectuare foraj suplimentar
la culeea de sud pentru a determina roca
de baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S84

6756067710

150

Pod
cu
deschideri

3 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

Conform Anexei 1

6890069080

180

Pod
cu
deschideri

3 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

S86

6922069240

20

Pasaj superior

S87

6976069930

170

Pod
cu
deschideri

S85

pentru
Conform Anexei 1
pentru

FR91@Km 69+220
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

3 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

163

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.
Conform Anexei 1

pentru

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S88

7070070920

220

Viaduct cu 3 FR94@Km 70+860


deschideri
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S89

7152072380

860

Viaduct cu 12 SR96@Km 71+560


deschideri
SR97@Km 71+900
FR95@Km 72+230
Studii geotehnice insuficiente avand in
vedere lungimea structurii. De asemenea,
SR96 si SR97 au o adancime insuficienta
pentru a stabili modelul de teren.

Conform Anexei 1

Pod
cu
deschideri

Conform Anexei 1

S90

S91

7412074320

7547075600

200

130

Pod
cu
deschideri

5 SR102@Km 74+260
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

pentru

3 FR98@Km 75+570
Investigatii de laborator necesare pentru a
determina parametrii de proiectare pentru
fundatie.

164

Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.
Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Foraje noi necesare


proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S92

7624076470

230

Pod
cu
deschideri

6 SR107@Km76+340
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a determina roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S93

7680076940

140

Pod
cu
deschideri

3 Nu exista.
Studii geotehnice necesare
proiectarea la faza SF.

Conform Anexei 1

7724077600

360

S94

pentru

Viaduct cu 6 SR109@Km77+250
deschideri
FR100A@Km77+560
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru a
determina roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

165

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.

Tronson III igveni - Piteti

S95

7986078980

120

Viaduct cu 3 SR104bis@Km 78+890


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a stabili roca de
baza si pentru a intocmi modelul
preliminar de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S96

7912079800

630

Viaduct cu 7 FR100bis@Km79+180
deschideri
SR105B@Km 79+420
FR101B@Km 79+570
SR106B@Km 79+710
Investigatii de laborator necesare
pentru a determina parametrii de
proiectare pentru fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S97

8283083230

420

Viaduct cu 6 SR108B @ Km 82+900


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la o adancime mai mare
pentru a intocmi modelul preliminar
de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

166

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S98

8394084040

100

Viaduct cu 3 SR111@Km 83+960


deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la o adancime mai mare
pentru a intocmi modelul preliminar
de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S99

8410084270

170

Viaduct cu 4 FR105B@Km 84+160


deschideri
Investigatii de laborator necesare
pentru a determina parametrii de
proiectare pentru fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S100

8585086550

700

Viaduct cu 12 SR114@Km85+900
deschideri
SR115@Km86+000
SR116@Km86+250
FR108B@86+500
Este necesara efectuarea unor foraje
la o adancime mai mare la limita de
nord a structurii dat fiind faptul ca
SR114, SR115 si SR166 sunt
considerate
ca
fiind
necorespunzatoare.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului..

167

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S101

8700087570

570

Viaduct
cu FR109@Km87+250
Conform Anexei 1
deskmidere 9 SR117@KM87+450
Daca
forajele
existente
au
aceeasi
Foraje noi sunt necesare pe malul
stratificatie
cu
cele
din patrea de nord.
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului..

S102

8810088200

100

Viaduct cu 3 Nu exista.
Conform Anexei 1
deschideri
Studii geotehnice necesare pentru
proiectarea la faza SF.

S103

9115091580

430

Viaduct cu 9 FR112@Km91+450
deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pe malul de nord al
raului.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului..

S104

9272092740

20

Viaduct cu o FR113@Km92+700
singura
Investigatii de laborator necesare
deschidere
pentru a determina parametrii de
proiectare pentru fundatie.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului..

S105

9464094690

50

Viaduct cu o Nu exista.
Conform Anexei 1
singura
Studii geotehnice necesare pentru
deschidere
proiectarea la faza SF.

168

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S106

9505095550

510

Viaduct cu 9 Nu exista.
Conform Anexei 1
deschideri
Studii geotehnice necesare pentru
proiectarea la faza SF.

S107

98250100070

1820

Pod cu
deschideri

14 SR133@Km 98+350
SR134@Km 98+600
FR116@Km 98+850
SR135@Km 99+000
SR136@Km 99+450
FR117@Km 99+800
SR136bis@Km 100+100
Este necesara efectuarea unor studii
geotehnice noi pentru a intocmi
modelul preliminar de teren: se
sugereaza efectuarea a 5 foraje noi
similare seriei FR care sa fie
executate
la
o
adancime
corespunzatoare astfel incat sa
permita stabilirea modelului de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S108

104000104510

510

Viaduct cu 9 FR121@Km104+250
deschideri
Este necesara efectuarea a doua
foraje noi pentru a stabili modelul
preliminar de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S109

104680104710

30

Pod
cu
singura
deschidere

o Nu exista.
Conform Anexei 1
Studii geotehnice necesare pentru
proiectarea la faza SF.

169

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S110

105400105600

200

Pod
cu
deschideri

6 FR122@Km105+600
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de nord pentru
a stabili roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S111

105750106870

1120

Viaduct cu 10 SR141@105+830
deschideri
SR142@106+080
FR123@106+300
SR143@106+500
FR124@107+100
Este necesara efectuarea de studii
geotehnice noi pentru a intocmi
modelul preliminar de teren: se
sugereaza efectuarea a 3 foraje noi
similare seriei FR care sa fie
executate
la
o
adancime
corespunzatoare astfel incat sa
permita stabilirea modelului de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S112

108200108300

100

Viaduct cu 3 SR145@108+200
deschideri
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar pentru a stabili roca de
baza si pentru a intocmi modelul de
teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

170

necesare
noi
Foraje
proiectarii

Informatii
IG disponibile

Descriere

Lungime (m)

Pozitie kilometrica

Structura
Nr.
S113

108750109200

450

Viaduct cu 9 FR125@108+700
deschideri
SR146@108+900
Este necesara efectuarea unui foraj
suplimentar la culeea de sud pentru
a stabili roca de baza si pentru a
intocmi modelul de teren.

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

S114

109750109980

230

Viaduct cu 6 FR126@ 109+840


deschideri

Conform Anexei 1
Daca
forajele
existente au aceeasi
stratificatie cu cele
noi si ating roca de
baza, acestea pot fi
considerate
utilizabile in cadrul
proiectului.

Minimum
Approx.
Cover <20m

Foraje noi necesare


proiectarii

19180 - 20240 1060

Adancime maxima
aproximativa (m)

Pozitii kilometrice

Lazaret Nord

Lungime (m)

Tunel

Tabel 2 Sumar al informa iilor privind studiile geotehnice pentru tuneluri

250

Conform Anexei 1

171

Lazaret Sud
Caineni
(nord)

T
20370 - 20700
330
h
i
s
A 26390 - 26940
550
T
a
26940
b
l
e

Conform Anexei 1

175

Conform Anexei 1

excavatie,
acoperire

Min 2m

Conform Anexei 1

240

Conform Anexei 1

Caineni
(excavatie
acoperire )

Caineni
(sud)

C 27080 - 27980 900

Robesti

30550 - 31450 900

60

<20

Conform Anexei 1

- 36200 455

50

<15m

Conform Anexei 1

110

Conform Anexei 1

85

Conform Anexei 1

Balota

- 27080 140

60

T
a
b
l
35745
e
1

Poiana

55135
- 56835 1700
:

Curtea
Arges

de 80800
- 82150 1350
u

m
m
ary o

172

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

0-440

440

3.3

FR1@Km 0
FR2@Km 440

noi

Pozitii
kilometrice

E1

Foraje
necesare
proiectarii

Numar
terasament

Tabel 3: Sumar al informa iilor privind studiile geotehnice pentru ramblee

Conform Anexei 1
Corespunzatoare
doar
pentru
proiectarea la faza
SF.

E2

440-600

160

1.0

FR2@Km 440

Conform Anexei 1
Corespunzatoare
doar
pentru
proiectarea la faza
SF.

E3

880-1040

160

6.7

SR2

Conform Anexei 1
Adancimea SR2 nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza de SF. Modelul
de teren nu este
stabilit in totalitate
pentru
aceasta
locatie.

173

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

1100

5.7

SR4,
SR7

noi

Pozitii
kilometrice
1560-2660

Foraje
necesare
proiectarii

Numar
terasament
E4

SR5,

SR6, Conform Anexei 1


Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
tersamentului la faza
SF. Distanta intre
foraje este
mai mare de 200m.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
totalitate
pentru
aceasta locatie.

E5

3490-5280

1790

6.3

SR10, SR11, SR12, Conform Anexei 1


SR13
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in intregime pentru
aceasta locatie.

174

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

6540-7080

540

4.1

SR16, SR16B

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E6

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in intregime pentru
aceasta locatie.
E7

7280-7780

500

7.8

SR17, SR18

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare
pentru a
stabili modelul de
teren
preliminar.
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in intregime pentru
aceasta locatie.

E8

8080-8120

40

3.4

175

FR9

Conform Anexei 1

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

8800-9800

1000

7.6

SR20

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E9

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in intregime pentru
aceasta locatie.
E10

10000-10300

300

2.8

SR21, FR11

Conform Anexei 1
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in intregime pentru
aceasta locatie.

176

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

10460-11130

670

7.6

FR12, FR13

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E11

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar. Modelul
de teren nu este
stabilit in intregime
pentru
aceasta
locatie.
E12

12600-12760

160

2.0

FR16

Conform Anexei 1

E13

13100-13280

180

4.4

SR24

Conform Anexei 1

E14

14740-14920

180

3.8

None

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E15

15060-15220

160

5.1

FR20

Conform Anexei 1

E16

17100-17240

140

4.6

None

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

177

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

21000-21150

150

6.2

SR30

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E17

Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in totalitate pentru
aceasta locatie.
E18

21170-21280

110

4.1

SR30

Conform Anexei 1
Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in totalitate pentru
aceasta locatie.

E19

21740-21840

100

4.9

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E20

23960-24180

220

4.8

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

178

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

24300-24440

140

2.6

Nu exista.

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E21

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.
E22

24480-24540

60

5.2

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E23

24600-24720

120

1.0

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E24

24800-24980

180

7.6

FR41

E25

31650-31820

170

1.0

FR33

Conform Anexei 1

Conform Anexei 1
E26

32250-32380

130

5.7

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

179

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

35230-35340

110

3.2

SR43

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E27

Adancimea forajelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF. Modelul de
teren nu este stabilit
in totalitate pentru
aceasta locatie.
E28

35650-35750

100

7.8

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E29

36900-37730

830

6.8

FR50

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

180

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

5.0

Nu exista.

Conform Anexei 1

E31

38620-39340

720

5.5

FR52, FR53, FR54 Conform Anexei 1

E32

39650-40580

930

6.0

FR55, FR56

noi

Pozitii
kilometrice

37350-37420 (in 70
cadrul
structurii)

Lungime (m)

Numar
terasament
E30

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.

E33

40750-41600

850

6.1

SR45, SR46, SR47 Conform Anexei 1


Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

181

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

41700-41800

100

1.7

Nu exista.

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E34

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.
E35

41900-42200

300

4.7

SR48

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

182

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

42250-43800

1550

6.2

SR49, SR50, SR51 Conform Anexei 1

Foraje
necesare
proiectarii

noi

Numar
terasament
E36

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E37

47200-47300

100

4.9

SR56

Conform Anexei 1
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

183

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

52700-53320

620

6.1

SR63

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E38

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E39

53500-53860

360

10.5

SR64, FR74, SR65 Conform Anexei 1

E40

56930-57040

110

2.5

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E41

62100-62150

50

2.9

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

184

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

62360-62520

160

6.7

SR80

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E42

Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E43

63330-63440

110

3.3

SR82

Conform Anexei 1
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

E44

63740-63800

60

4.2

None

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E45

64720-64900

180

5.3

185

FR86

Conform Anexei 1

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

65100-65360

260

7.4

SR85

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E46

Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E47

65970-67560

1590

7.0

FR88, FR89

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar. Modelul
de teren nu este
stabilit in intregime
pentru
aceasta
locatie.

E48

67710-68900

1190

5.5

FR90

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.

186

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

69080-69780

700

5.7

FR91, FR92

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E49

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
E50

69930-70700

770

5.5

SR93, FR93, SR94 Conform Anexei 1


Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

187

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

70920-71520

600

6.0

SR95, SR96

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E51

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E52

72380-74120

1740

5.1

188

SR98,
SR100,
FR96

SR99, Conform Anexei 1


SR101,
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

74320-75470

1150

5.9

SR103,
FR97, Conform Anexei 1
SR104, SR105

Foraje
necesare
proiectarii

noi

Numar
terasament
E53

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E54

75600-76240

640

7.0

SR106

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

189

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

76470-76820

350

8.4

FR99

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E55

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E56

77600-78480

880

2.7

SR110, FR101A

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

190

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

220

7.9

SR103bis,
SR104bis

noi

Pozitii
kilometrice
78640-78860

Foraje
necesare
proiectarii

Numar
terasament
E57

Conform Anexei 1
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

E58

78860-79140

280

7.4

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E59

82320-82450

130

6.5

FR104

Conform Anexei 1

E60

82600-82830

230

4.9

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

E61

83230-83320

90

3.5

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

191

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

84000-84100

100

1.4

Nu exista

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E62

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.
E63

84270-84340

70

3.9

SR112

Conform Anexei 1
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

E64

84800-84940

140

5.8

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

192

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

85280-85850

570

7.5

SR113

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E65

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E66

86550-87000

450

4.3

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

193

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

87570-88100

530

4.2

SR118, SR118bis

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E67

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E68

88100-91150

3050

6.9

194

SR119,
Sr120,
FR111,
Sr123

FR110, Conform Anexei 1


SR121,
Sr122, Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

91580-92680

1100

6.3

SR124, SR125

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E69

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E70

92760-94680

1920

5.3

SR126,
SR129bis

SR127, Conform Anexei 1


Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

195

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime maxima
(m)

Informatii studii
geotehnice

Foraje
necesare
proiectarii

94700-95050

350

5.7

FR114

Conform Anexei 1

noi

Numar
terasament
E71

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E72

95550-98250

2700

6.3

196

SR130,
Sr131,
FR115B

FR115, Conform Anexei 1


SR132,
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

5.5

SR136bis, FR118, Conform Anexei 1


SR137

Foraje
necesare
proiectarii

noi

Informatii studii
geotehnice

100070-101600 1530

Inaltime maxima
(m)

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Numar
terasament
E73

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E74

101600-104100 2500

6.5

197

SR138,
FR120, Conform Anexei 1
SR139, SR139B
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

Foraje
necesare
proiectarii

6.2

Nu exista

Conform Anexei 1

noi

Informatii studii
geotehnice

104500-104690 190

Inaltime maxima
(m)

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Numar
terasament
E75

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.
E76

104720-105400 680

5.0

FR121B, SR140

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

E77

105600-105750 150

6.4

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

198

FR124,
SR145

noi

6.4

Foraje
necesare
proiectarii

Informatii studii
geotehnice

106870-108200 1330

Inaltime maxima
(m)

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Numar
terasament
E78

SR144, Conform Anexei 1


Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

E79

108300-108750 450

4.7

Nu exista

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

199

Foraje
necesare
proiectarii

6.9

SR147

Conform Anexei 1

noi

Informatii studii
geotehnice

109200-109750 550

Inaltime maxima
(m)

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Numar
terasament
E80

Sunt necesare foraje


noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.
E81

109980-116650 6670

3.8

200

SR148,
SR149,
SR150,
Fr127,
SR151,
FR128,
SR152,
Sr153,
SR154,
SR155,
FR129,
Sr156,
SR157,
SR158,
FR129, FR130

Conform Anexei 1
Sunt necesare foraje
noi dat fiind faptul
ca distanta intre
acestea este prea
mare pentru a stabili
modelul de teren
preliminar.
Adancimea forejelor
nu
este
corespunzatoare
pentru proiectarea
terasamentului
la
faza SF.
Modelul de teren nu
este
stabilit
in
intregime
pentru
aceasta locatie.

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Tabel 4: Sumar al informa iilor privind studiile geotehnice pentru deblee

C1

600-880

280

2.0

SR1

Conform Anexei 1
Corespunzatoare
doar
pentru
proiectarea la faza
SF.

C2

2660-2920

260

4.0

SR8, FR4

Conform Anexei 1

C3

2920-3490

570

2.9

FR4, SR9, SR10

Conform Anexei 1

C4

6100-6220

120

10.0

SR15

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare sub baza
debleului
propus
pentru a permite
stabilirea modelului
de teren.

C5

6320-6540

220

SR16

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de nord pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

201

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C6

7780-8080

300

7.6

SR12, FR9

Conform Anexei 1
Ambele foraje se
afla dincolo de
amprenta debleului
este necesara
efectuarea
unui
foraj suplimentar in
interiorul amprentei
debleului.

C7

C8

C9

11630-11950

12100-12260

12880-13100

320

160

220

19m
SR22
Debleu
in
roca cu ancore.
Structura
armata
de
pamant.

Conform Anexei 1

13.4 (Urmeaza FR15


sa
fie
confirmata)

Conform Anexei 1

7.0

Conform Anexei 1

Nu exista

Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de nord pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de sud pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.
C10

13700-14040

340

Urmeaza sa fie FR17, FR18


confirmata.

202

Conform Anexei 1

Urmeaza sa fie SR24bis, FR19


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
340

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
14260-14600

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C11

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de nord care sa se
extinda sub baza
debleului
propus
pentru a permite
stabilirea modelului
de teren.

C12

15340-15610

270

3.9

SR25

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de sud pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

C13

15680-15920

240

1.0

FR21

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de nord pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

C14

16340-16640

300

7.6

FR22

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de nord pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

203

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C15

16960-17000

40

1.0

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C16

17060-17100

40

2.5

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C17

17240-17440

200

FR23

C18

17850-18480

630

Urmeaza sa fie SR28, FR24


confirmata.

Conform Anexei 1
Conform Anexei 1
Ambele foraje se
afla
dincolo
amprenta debleului
este necesara
efectuarea a doua
foraje
noi
in
interiorul amprentei
debleului.

C19

18820-19060

240

Urmeaza sa fie SR29, FR25


confirmata.

Conform Anexei 1
Ambele foarje se
afla dincolo de
amprenta debleului
este necesara
efectuarea
unui
foraj suplimentar in
interiorul amprentei
debleului.

204

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C20

21280-21740

460

5.4

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C21

22140-22770

630

Urmeaza sa fie SR31, FR29


confirmata.

Conform Anexei 1
Distanta intre foraje
este prea mare si
este
necesara
efectuarea
unui
foraj
suplimentar
pentru
a stabili
modelul preliminar
de teren.

C22

22900-23280

380

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C23

23340-23720

380

Urmeaza sa fie Nu exista


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

205

Urmeaza sa fie SR33


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
700

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
25300-26000

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C24

Conform Anexei 1
Distanta
dintre
foraje este prea
mare
si
este
necesara efectuarea
a trei foraje noi la o
adancime
corespunzatoare
pentru a prmite
stabilirea modelului
preliminar de de
teren.

C25

28580-28810

230

Urmeaza sa fie Nu exista


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C26

29560-29950

390

Urmeaza sa fie FR38


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de nord pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

C27

29960-30150

190

7.8

SR37

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare pentru a
extinde
baza
inferioara
a
debleului propus si
pentru a permite
stabilirea modelului
de teren.

206

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C28

30160-30220

60

7.5

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C29

30230-30540

310

Urmeaza sa fie SR38, FR39


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de
nord,
care
trebuie sa se extinda
sub baza inferioara
a debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

C30

31460-31630

170

8.0

FR40

Conform Anexei 1

C31

31380-32050

220

1.0

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C32

32560-32920

360

Urmeaza sa fie FR43, SR39


confirmata.

207

Conform Anexei 1

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C33

32930-33420

490

6.7

SR40

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de
nord,
care
trebuie sa se extinda
sub baza inferioara
a debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

C34

33580-34240

660

7.9

FR44, SR41

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care trebuie
sa se extinda sub
baza inferioara a
debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

C35

34540-34860

320

Urmeaza sa fie SR42


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care trebuie
sa se extinda sub
baza inferioara a
debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

208

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C36

34880-35190

310

6.6

FR46

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj suplimentar la
nord de FR46
pentru a permite
stabilirea modelului
preliminar de teren.

C37

39340-39630

290

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C38

44380-44470

90

8.2

FR58

C39

44570-44620

50

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C40

44800-44950

150

1.0

FR60

Conform Anexei 1

C41

45150-45330

180

Urmeaza sa fie FR62


confirmata.

Conform Anexei 1

209

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C42

45420-45860

440

6.6

SR53

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care sa se
extinda sub baza
inferioara debleului
propus, pentru a
stabili modelul de
teren.

C43

46270-47200

930

9.2

SR55, SR56

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea a inca
cinci foraje noi la o
adancime
corespunzatoare
pentru a permite
stabilirea modelului
preliminar de teren.

C44

47740-47880

140

1.0

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C45

48320-48520

200

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

210

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
190

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
48930-49120

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C46

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C47

49280-49370

90

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C48

49520-49840

320

6.1

FR68, FR69

C49

50280-50470

190

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C50

50580-51180

600

Urmeaza sa fie FR71, FR72


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care sa se
extinda sub baza
inferioara
a
debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

211

Urmeaza sa fie SR60, SR61, SR62


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
1520

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
51180-52700

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C51

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea a inca
opt foraje noi la o
adancime
corespunzatoare
pentru a permite
stabilirea modelului
preliminar de teren.

C52

53860-55100

1240

Urmeaza sa fie SR65, SR66, SR67, Conform Anexei 1


confirmata.
SR68, FR75

C53

56830-56930

100

Urmeaza sa fie FR76


confirmata.

Conform Anexei 1

C54

57040-57740

700

2.4

Conform Anexei 1

SR69, SR70

Distanta intre foraje


este prea mare si
este
necesara
efectuarea
unui
foraj
suplimentar
pentru
a stabili
modelul preliminar
de teren.
C55

58230-58290

60

5.5

None

Conform Anexei 1
Studii
geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

212

Urmeaza sa fie SR73


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
240

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
58470-58710

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C56

Conform Anexei 1
Distanta intre foraje
este prea mare si
este
necesara
efectuarea
unui
foraj
suplimentar
pentru
a stabili
modelul preliminar
de teren.

C57

58870-58960

90

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C58

59110-59220

110

6.5

SR75

C59

59420-59570

150

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C60

60010-60230

220

6.6

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

213

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C61

60650-60780

130

1.0

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C62

60930-61280

350

Urmeaza sa fie SR79


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care sa se
extinda sub baza
inferioara
a
debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

C63

61330-61770

440

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C64

62320-32360

40

2.7

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

214

Urmeaza sa fie SR81, FR84


confirmata.

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
780

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
62520-63300

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C65

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea
unui
foraj la o adancime
mai mare la limita
de sud, care sa se
extinda sub baza
inferioara
a
debleului propus,
pentru a stabili
modelul de teren.

C66

63440-63740

300

SR83

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea a doua
foraje noi pentru a
stabili modelul de
teren.

C67

64020-64260

240

4.1

FR85

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de sud pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

C68

64900-65120

220

2.3

Nu exista.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C69

76940-77240

300

1.9

SR108, SR109

Conform Anexei 1

C70

78480-78640

160

3.5

SR103bis

Conform Anexei 1

215

Foraje
noi
necesare
proiectarii

Lungime (m)
1000

Informatii
studii
geotehnice

Pozitii
kilometrice
79800-80800

Inaltime
maxima (m)

Numar
terasament
C71

Urmeaza sa fie FR102,


confirmata.
FR103

SR107B, Conform Anexei 1


Este
necesara
efectuarea a inca
trei foraje noi in
zona centrala a
debelului pentru a
stabili
in
mod
corespunzator
modelul preliminar
de teren.

C72

82140-82320

180

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C73

82460-82600

140

Urmeaza sa fie Nu exista.


confirmata.

Conform Anexei 1
Studii geotehnice
necesare pentru a
permite intocmirea
studiului
de
fezabilitate.

C74

83320-83930

610

Urmeaza sa fie FR105, SR109B


confirmata.

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de sud pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

C75

84340-84800

460

6.5

216

FR106, FR107

Conform Anexei 1

Numar
terasament

Pozitii
kilometrice

Lungime (m)

Inaltime
maxima (m)

Informatii
studii
geotehnice

Foraje
noi
necesare
proiectarii

C76

84940-85280

340

9.8

FR108

Conform Anexei 1
Este
necesara
efectuarea unui al
doilea foraj la limita
de sud pentru a
permite stabilirea
modelului de teren.

Pe baza Studiului de Fezabilitate existent din 2008, un total de 99 de podete au fost propuse si se
consider c un singur foraj pe podet ar fi adecvat. Numrul final al forajelor va depinde de numrul de
podete propus de catre Prestator.
Se va tine cont de faptul c datele prezentate in tabelele 1, 2, 3 si 4 au doar caracter informativ.
Includerea acestor date ca anexa la Caietul de Sarcini nu presupune faptul ca informatiile pot fi folosite
la activitatea de proiectare sau la cea de pregatire a ofertelor financiare ale ofertantilor. Datele
prezentate mai sus nu au fost confirmate si nu se poate oferi nici o garantie in ceea ce priveste
acuratetea/exactitatea acestora.
Numrul minim de foraje noi prezentate Anexa 1 trebuie s fie respectate de ctre Prestator. n timpul
procesului de licitatie, locatia specific, metoda si adncimea fiecarui foraj suplimentar vor fi stabilite
de ctre fiecare Prestator.

217