GESTIONAREA ENERGIEI ELECTRICE DIN RETEAUA DE

CONTACT
Prezentarea situaiei actuale
S.N.C.F.R. Societatea Naionala Cile Ferate Romane a fost divizata n anul 1998 n cinci
companii separate:
Compania Naionala C.F.R. S.A., ce administreaz i ntreine infrastructura feroviara
public. Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor
feroviari de marfa i cltori;
Societatea Naional de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A., care
furnizeaz servicii de transport public de mrfuri;
Societatea Naional de Transport Feroviar de Cltori "C.F.R. Cltori" - S.A care
furnizeaz servicii de transport urban si suburban de calatori;
Societatea de Servicii de Management Feroviar - SMF SA, care asigura servicii
specializate financiar contabile si juridice pentru celelalte entiti desprinse din structura
S.N.C.F.R. ulterior desfiinat i mprit ntre celelalte 4 societi;
Societatea de Administrare Active Feroviare - SAAF SA care asigura activitatea de
valorificare a surplusului de active feroviare rezultate in urma reorganizrii, transformat
ulterior n Societatea Feroviar de Turism S.F.T. C.F.R. SA ce ofer servicii de turism
feroviar (nchirieri de trenuri de epoc, etc.) .
CN CFR SA este una dintre primele companii independente de infrastructura feroviara ce au
fost create. Astfel de companii mai ntlnim in Suedia, Australia, Marea Britanie si Olanda. De
asemeni, companii similare de infrastructura feroviara exista in cadrul unor holdinguri in
Germania si Polonia. Conform legii romane, CFR este nregistrat ca o societate pe aciuni, dar
aciunile sunt deinute de ctre Statul roman. Strategia de restructurare a cailor ferate,
implementata in 1998, prevede permanenta de ctre stat a societatii de infrastructura feroviara.
In luna octombrie 2004, activitatea legata de ntreinerea si exploatarea instalaiilor de
electrificare a fost externalizat lund fiina S.E. Electrificare CFR societate pe aciuni cu
acionar unic CN CFR SA.
Separarea urmeaz modelul implementat de Cile Ferate Poloneze si filiala lor PKP
Energetyka. Avantajul principal al separrii furnizrii energiei pentru staiile de traciune
electrica este posibilitatea unei societai independente de furnizare si distribuie a energiei
electrice pentru calea ferata de a profita de liberalizarea pieei energiei prin cumprarea energiei
de pe piaa libera de energie, de la furnizorii cei mai ieftini, reducndu-se astfel costurile cu
energia electrica pentru intregul sector feroviar.
Sectorul cailor ferate romane
Sectorul cailor ferate consuma aproximativ 1.106.000(1.105.648,63 MWh in 2007) MWh pe an,
82% (906.867,81 MWh in 2007) pentru tractiunea electrica (distribuiti la 25 kV), restul de 18%
fiind utilizati pentru alimentarea instalatiilor de comanda centralizata a circulatiei din statii si
1

triaje CF, a instalatiilor de iluminat si forta, cosumatori persoane fizice si juridice etc. Reteaua de
cai ferate romane consta in 11.300 km traseu, 33% fiind retea electrificat. Energia electrica este
asigurata de distribuitorii de energie la 110kV, care este apoi transformata de substatiile de
tactiune CFR la 25 kV, necesari sistemelor cailor ferate. Anexa A arata o harta a sistemului cailor
ferate in Romania.
Activitatea cailor ferate este reglementata de Autoritatea Feroviara Romana (AFER),
infiintata in 1998.
Sectorul energetic in Romania
Capacitatea instalata bruta totala de productie a energiei electrice este estimata la 18.314
MW in 2005. Productia bruta in aceeasi perioada a fost estimata la 56.899 GWh. Puterea totala
consumata de caile ferate in 2005 a fost 1195,371 MWh, ceea ce reprezinta 2,1% din piata de
energie.
Sectorul energetic a cunoscut si el un proces de restructurare incepand cu 1998, cu scopul
adoptarii legislatiei UE in domeniu si integrarii romniei in infrastructura energetica a UE.
Societatile de electricitate integrate au fost separate si a fost infintata autoritatea de reglementare
in domeniul energiei electrice respectiv Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul
Energiei (ANRE).
Accesul tertilor la grilele de transmisie si distributie este impus de Legea Energiei electrice
(Legea nr 13/09/01/2007). S-a format o piata angro de furnizare a energiei electrice, care este in
prezent o piata reglementata si competitiva.
Piata reglementata este bazata in principal pe portofoliul contractelor intre generatori ( in
calitate de vanzatori) si distribuitori/ furnizori (in calitate de cumparatori pe piata angro). Exista
opt companii regionale de distributie si furnizare a electricitatii.
Gradul oficial de deschidere al pietei a fost 65% in decembrie 2007. Aceasta valoare este
bazata pe clientii cu un consum electric mai mare de 1 GWh/an. Acesti consumatori pot alege sa
devina consumatori eligibili. Conform planul roman de liberalizare a sectorului energetic, toti
consumatorii industriali au devenit eligibili incepand cu anul 2005.

CN CFR S.A.
CFR SA a fost infiintata in 1998 prin reorganizarea SNCFR. CFR SA administreaza
infrastructura feroviara publica si patrimoniul auxiliar in baza unui contract cu Ministerul
Transportului, Constructiilor si Turismului. CN CFR are in proprietate infrastructura feroviara si
are aproximativ 35.000 angajati.
Principalele activitati ale CFR sunt:
Administrarea infrastructurii feroviare;
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare;
Organizarea, planificarea si coordonarea activitatilor de exploatare, intretinere si reparare
a infrastructurii feroviare.
Decizia Guvernului din 1998 reglementeaza accesul la infrastructura feroviara prin contracte
de acces la trasee, incheiate cu operatorii feroviari (interni si internationali). Pentru a avea acces la
infrastructura feroviara publica, operatorii feroviari platesc o taxa de acces pentru serviciile si
facilitatile solicitate.
Principalii clienti ai CFR sunt companiile feroviare SNTF Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. si
SNTF Calatori CFR Calatori. In plus, reteaua feroviara este folosita de un numar tot mai mare
de operatori independenti privati, atat pentru transportul de marfa cat si pentru transport calatori.
In prezent exista 23 de operatori independenti pentru transportul de marfa si 4 pentru transportul
de calatori.
2

LISTA OPERATORILOR FEROVIARI

Nr.
crt.

Operator feroviar

Licenta de
transport

Certificat de
siguranta

Tip activitate

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27

SC CLASSFER SRL
SC CARGO TRANS VAGON
CTF
CRIMBO GAZ
CONSTANTIN GRUP
CEREALCOM SA
GFR
KAIROS SRL
LOGISTIC SERVIS DANUBIUS
ICIM ARAD
ROMPETROL LOGISTICS
ROMANIA EUROEST
RAIL INTERNATIONAL
RC-CF TRANS SRL
SERVTRANS INVEST
SOFTRANS SRL
TRANSCOMBI
TRANSFEROVIAR GRUP SA
TRANSFEROVIARIA SIBIU
TRANS EXPEDITION SA
UNIFERTRANS SA
VIA TERRA EXPEDITION
TRANSBLUE
SC REGIONAL SRL
REGIOTRANS
SERVTRANS CALATORI
SFT TURISM CFR SA

018-R
06
4
021
029
006
010
022
023-R
019-R
008-R
013
07
0,9
009-E
020
004
10
007
08
002
014
033
034
030-R
009 -E
8010/11

018/2006
J40
01
021/2005
029/2005
006/2005
010/2005
022/2005
023/2005
019/2005
008-R/2006
013/2005
015/2005
016/2005
009/2006
020/2006
004/2006
017-R/2005
007/2006
0007/2007
002/2005
02
033/2007
034
030
009
RO1120

marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
marfa
calatori
calatori
calatori
calatori

Din cei 27 de operatori feroviari la aceasta data folosesc tractiunea electrica doar 13 (cei
subliniati)
Peste 3.929 km de linii ferate sunt electrificati cu la nivelul de tensiune 25kV/50 Hz c.a., din
care 2.309 km sunt linii duble. Pentru functionarea tractiunii electrice, reteaua include 10.522 km
de cale ferata electrificata alimentati de la 77 substatii de tractiune electrica, coordonate de 23 de
centre de dispeceri energetici feroviari.
Echipamentul de exploatare principal este:
Linie de contact: 10.522 km;
Linii electrice de joasa si medie tensiune : 2.000 km;
Linii de inalta tensiune: 37,8 km;
Linii electrice de joasa si medie tensiune prin cablu: 3.800 km;
Substatii: 77 ;
Dispecer energetic feroviar: 23.
Harta liniilor electrificate cu amplasarea substatiilor de tractiune a posturilor de sectionare si
subsectionare este prezentata in anexa B
Trebuie mentionat ca o parte importanta a instalatiilor de tractiune electrica si a
echipamentelor functioneaza sub nivelul parametrilor proiectati si necesita reparatii capitale. CFR
SA este procupata sa mentina echipamentele in conditii bune de exploatare si siguranta. Reteaua
electrica este intretinuta de S.C. Electrificare pe baza unui contract de servicii.
Energia electrica utilizata de catre operatorii feroviari nationali este furnizata prin reteaua
CFR si facturata de CN CFR SA.
4

Operatorii independenti privati opereaza la scara relativ mica, dar sunt in continua cretere, in
2007 activitatea acestora fiind destul de importanta. In transportul de calatori, operatorii privati au
inceput activitatea abia in 2004.
ELECTRIFICARE CFR
Electrificare CFR a fost externalizata din CN CFR prin decizia guvernamentala nr. 1283
din 13 august 2004. Decizia defineste ELECTRIFICARE CFR drept furnizor de servicii:
Activitatea principala a societatii este instalarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea
instalatiilor de electrificare ale Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA. Intentia a fost
crearea unei societati care sa fie in acelasi timp si distribuitor de energie pentru substatiile de de
tractiune electrica si furnizor de energie electrica si servicii pentru societati desprinse din SNCFR
precum si alti consumatori terti.
Activitatea de furnizare si distributie a energiei electrice nu a fost preluata inca datorita
refuzului furnizorului actual de energie electrica de a rezilia contactele de furnizare a elergiei
electrice cu CN CFR SA si incheierea altor contacte cu ELECTRIFICARE CFR. Motivul in
constituie datoriile acumulate de CN CFR sa reprezentand aproximativ 800 mil. lei fara TVA
(energie electrica + penalitati) la sfarsitul anului 2007
Organizare
CFR Electrificare are 3.465 angajati si cuprinde 8 sucursale cu 23 de centre de
electrificare.
CFR Electrificare este condusa de un Director General si este compusa din 3 departamente
si 8 sucursale. Cele trei departamente centrale sunt:
Intretinere si exploatare;
Tehnic;
Economic.
Cele 8 sucursale sunt repartizate geografic, si cele 23 centre de electrificare apartin
sucursalelor in functie de amplasarea in teritoriu. Centrele de electrificare asigura intretinerea
liniilor de contact, substatiilor de tractiune, a instalatiilor electrice de medie si joasa tensiune
precum si exploatare si intretinerea utilajelor de intretinere. Fiecare centru de electrificare are un
punct DEF. In Anexa 01 este prezentata organigrama CFR Electrificare.

Situatia actuala a SC ELECTRIFICARE CFR SA

CFR Electrificare are responsabilitatea exploatarii, intretinerii si interventiei la Instalatiile
Fixe de Tractiune Electrica si instalatiilor electrice de medie si joasa tensiune, pe baza unui
contract de servicii cu C.N. CFR SA, care se incheie anual In prezent, acest contract este
principala sursa de venit (98%).
Aici am putea anexa eventual si o situatie financiara pentru anii 2006 - 2007
Pentru indeplinirea responsabilitatilor, la ELECTRIFICARE CFR a fost transferat
personalul de exploatare-intretinere necesar precum si 100 de vehicule feroviare de intretinere.
Separarea ELECTRIFICARE CFR a fost mai mult sau mai putin completa in ceea ce
priveste furnizarea de servicii.
Distributia energiei electrice a fost si este in sarcina CFR SA, dupa cum am mai
mentionat. Personalul insarcinat cu furnizarea si distributia de la personalul tehnic la cel
financiar a ramas in cadrul CN CFR. De asemeni, CFR este proprietarul patrimoniului reteaua
de distributie de la substatii la linii de contact. Aceasta au fost insa inchiriate ELECTRIFICARE
CFR prin contactul de inchiriere 1144/din 05.09.2006. tocmai pentru a putea prelua activitatea de
furnizare si distributie a energiei electrice.
5

De mentionat este faptul ca ELECTRIFICARE CFR detine licente de furnizare respectiv

distributie a energiei electrice din anul 2006.
Distributia de energie electrica pentru substatiile de tractiune in prezent
In prezent, CNCFR administreaza cumpararea si vanzarea de energie. Pe baza consumului
de energie, CFR poate opta sa devina un consumator eligibil deoarece consumul anual depaseste
1GWh. Aceasta inseamna ca CFR poate cumpara energie electrica direct de la furnizori, la un pret
negociat si nu la unul prestabilit. Acest lucru insa nu se poate realiza datorita datoriilor acumulate
fata de furnizorul actual.
Pe reteaua feroviara a CFR actioneaza asa cum am mai mentionat un numar de 29
operatori feroviari. Cei doi actori principali sunt CFR Marfa si CFR Calatori, care au facut
parte din Societatea nationala de cai ferate, inainte ca aceasta sa fie restructurata in 1996.
O parte din operatori: CFR Marfa CFR Calatori SERVTRANS s.a, au instalat
contoare pe locomotive astfel nct consumul de energie electrica este determinat pe baza citirii
contoarelor. CFR Marfa si ROMPETROL LOGISTICS prin noul sistem de citire a
contoarelor prin GPS poate cunoaste si inregistra parametii energiei electrice consumate in timp
real.
Ceilalti operatori descarca lunar inregistrarile facute de contoarele montate pe locomotiva.
Restul operatorilor feroviari sunt facturati pe baza unor calcule. CNCFR tine evidenta
trenurilor diferitilor operatori feroviari. Prin combinarea greutatii trenurilor cu datele de trafic, se
obtine o valoare de tone brute km pentru fiecare operator feroviar. Pe aceasta baza, costul
energiei consumate si pierderile aferente pot fi alocate fiecarui operator.
CFR revinde energia electrica la acelasi pret operatorilor feroviari, costurile de furnizare si
distributie fiind incluse in Taxa de Acces pe Infrastuctura (TUI).
In prezent, CFR nu impune nici un tarif de distributie, costul intretinerii retelei fiind reflectat
partial in nivelul taxelor de acces la retea (TUI). Dar din moment ce costul este inclus in aceste
taxe alaturi de alte multe costuri, aceasta metoda nu permite recuperarea integrala a costurilor
intretinerii retelei feroviare. De asemeni nu se tine cont nici de deprecieri.
Datorita faptului ca energia electrica este facturata diferit pentru fiecare operator, exista
numeroase discutii referitoare la alocarea costurilor consumului de energie electrica pe reteaua
feroviara romana.

Pentru evitarea acestor discutii in anul 2005 a fost intocmit un studiu privind bilantul
energetic in tractiunea feroviara pentru trenurile de calatori i solutii complementare privind
repartitia cheltuielilor energetice ", avand ca obiect determinari de consumuri energetice
(bilanuri) pe locomotivele electrice ce tracteaza trenurile de calatori in regim de iarna
(preincalzire, incalzire, iluminat) i de vara (climatizare, iluminat), avand ca obiective:
- conditiile concrete pentru efectuarea bilantului energetic Substatii de tractiune Linia de
contact Locomotive electrice (STE LC LE) precum i determinarea randamentului
sistemului de tractiune feroviara;
- reactualizarea coeficientilor de corectie aplicat operatorilor feroviari care nu au locomotive
electrice (LE) contorizate, care se stabilete in functie de specificul traficului de calatori in
raport cu cel de marfa"(11442/2005 din 01.06.2005),
S-au efectuat urmatoarele determinari:
- in conditii de iarna pe tronsoanele :
1. Ditrau - Toplia - Androneasa (12+14.04.2005);
2. Argestru - Cosna - IIva Mare (18+22.04.2005).
- in conditii de vara pe tronsoanele:
6

1. Razboieni - Pacani (16+18.05.2005);

2. Prunior - Erghevi1a (Linia 900 - 23+25.05.2005);
3. Dunarea - Mircea Voda (Linia 800 - 12+15.07.2005);
4. Ronat - Ortioara (19+23.07.2005);
5. Poarta - lablanita (26+29.07.2005);
6. Toplita - Androneasa (08+12.08.2005);
7. Pojorata - Argestru (23+26.08.2005
A se vedea harta distributiei punctelor de culegere a datelor i distantele acoperite de schemele de
energoalimentare alese.(03)
Stabilirea sistemului de culegere a datelor
Pentru realizarea bilantului energetic s-au stabilit urmatoarele puncte de masura:
- bara de 110 kV (in substatie) contorul de decontare intre CNCF" CFR" SA si Electrica
SA;
- grupul de masura de pe fiderul de 27,5 kV - contor electronic inregistrator avand aceeasi
clasa de precizie cu cel de pe bara de 110 kV si compatibil cu grupul de masura de pe
locomotivele electrice;
- pe locomotive electrica - contor electronic inregistrator avand caracteristici cvasiidentice
cu cel de decontare si cel de pe fider.
De la bun inceput trebuie admis ca intre cele trei puncte de masura sunt elemente active
(reactante, inductive i capacitive) care influienteaza definitoriu factorul de putere ( defazajul
putere / energia activa, de putere / energie reactiva). In aceste conditii singurul numitor comun pe
tot lantul de masura este; puterea /energia aparenta.
Grupurile de masura au fost montate astfel:
pe bara de 110 kV:

transformator de curent CESU 200/5/5A;

transformator de tensiune TEMU 110/0,1 kV;
contor electronic inregistrator tip ABB clasa 0,5/1, k-10.000.

pe feeder de 27,5KV:

transformator de curent CESU 1200,1000, 600 sau 500/5/5A;

transformator de curent aditional 5/2,5 A;
transformator de tensiune TEMU 25/0,1 kV;
contor electronic Inregistrator clasa 0,5/1, k - 4; 2,4; 2;

- pe LE :

transformator de curent 500/2,5 A;

transformator de tensiune 25/0,1 kV;
contor electronic inregistrator clasa 0,5/1, k = 4; 2,4; 2

Vizualizarea inregistrarilor de pe contori se face cu ajutorul unor programe special

concepute pentru acest scop.
Aceste programe evideniaza intr-un interval de timp dat energia activa, energia reactiva i
factorul de putere. Exista variante ale programelor care pot evidenia i circulaia inversa a puterii
rective ( injectia de putere reactiva capacitiva in sistem. fapt penalizat in condiiile unui contract
de furnizare incomplet sau incorect incheiat).
Contorii permit dezvoltarea unei retele de masurare i control a energiei, pot realiza
balante si rapoarte energetice pot face analiza calitatii energiei i ofera posibilitatea transmiterii
8

acestora prin sisteme modem sau modem radio. Valorile afiate sunt energie activa primita sau
cedata, energie reactiva primita sau cedata, energie aparenta primita sau cedata, putere activ in
interval fix sau alunecator, putere reactiv in interval fix sau alunecator, putere aparenta in interval
fix, interval alunecator sau predictie, masoara factorul de putere i frecventa. De asemenea pot
permite multitarifarea in timp avand posibilitatea configurarii unui sistem multitarif in
concordanta cu necesitatile beneficiarului. Totodata permit inregistrarea automata a valorilor pe
mai multe tarife la intervale specificate, conform unui calendar impus sau la aparitia unor
evenimente.
Securizarea datelor de decontare este realizata atat software cat i hardware.
Din motive de compatibilitate a echipamentelor care echipeaza deja locomotivele
electrice ale operatorilor feroviari de marfa s-a optat ca atat, locomotiva SNTFC, utilizata pentru
masuratori cat i in STE sa se foloseasca acelai tip de contor electronic i acelai program de
inregistrare i vizualizare a parametrilor electrici analizati.
Principalele caracteristici tehnice ale contorului electronic utilizat sunt:

Tensiunea de masura: 100V 1 0% ;

Frecventa: 50Hz;

Curent nominal: 2,5 A ;

Curent maxim: 3 A ;

Clasa de precizie: 0,5 pentru energia activa

"
1 pentru energia reactiva ;

Tensiunea suplimentara de alimentare:110Vcc, -30%, +25% ;

Transfer de date i setare parametri : prin seriala RS 232 i seriala optica;

Calibrare: prin ieire de frecventa.

Principalele functii ale contorului electronic sunt:

Masoara i afieaza: energia activa, energia reactiva, puterea activa puterea

reactiva, ora, data

Memoreaza: evolutia in timp a consumului de energie activa i reactiva la

intervale de timp programabile

Transmite la seriale informatii privind consumul de energie la intervale

programabile
In functie de valoarea nominala a transformatorului de curent se stabileste constanta k a
contorului astfel:
Tip transformator de curent
CESU 500/5/..
CESU 600/5/..
CESU 1000/5/..
CESU 1200/5/..

Constanta K
2
2,4
4
4,8

Alegerea sectiilor ce au fost supuse analizei

Din analiza rezultatelor anterioare privind consumurile de energie electrica pentru
tractiune in traficul de marfa i calatori (masuratori facute numai pe LE a rezultat infuenta majora
a caracteristicilor liniei, a tipului de tren (marfa, personal sau rang superior) i a tipului de LE.
Pentru o acoperire cat mai buna a caracteristicilor retelei mentionate s-au ales 7 (apte) distante
avand caracteristici diferite ( rampe, curbe, linie simpla sau dubla) , 7 (apte) substatii de tractiune
electrica (din care 3 in schema V/V) functionand in schema normala, in consola sau alimentand

doua fire de circulatie. Circulatia trenurilor a fost facuta in ambele, sensuri ale traseului ales cu
trenuri de tipuri i ranguri diferite.
Caracteristicile de circulatie i zonele alese sunt prezentate in ANEXA 04. Se observa ca
parametri caracteristicilor de circulatie se incadreaza astfel:
Rezistenta caracteristica in cazul circulatiei fara oprire:
0 + 21 kg/t
Panta caracteristica :
0 + 27 mm/m
Raza minima a curbelor :
150 + 00 m
Schemele de principiu ale masuratorilor efectuate sunt prezentate in anexa 05
IV. Achizitia datelor
Dupa stabilirea programului de incercari (orar, trenuri), de comun acord AFER i SNTFC
" CFR Calatori " SA executantul programului de determinri a format dou echipe de operatori,
avand urmatoarele atributii:
1. Un operator la STE care urmarete indexurile de energie activ i energie reactiva in
intervalul de timp dat, stabilit prin coordonarea intrarii/ieirii trenului de masura in zona de interes
prin avizarea de catre IDM-urile respective. In conditiile in care este posibil se urmaresc i
indexurile de pe contorul de decontare (daca acesta nu este montat in regim de sumator);
2. O echipa ambarcata pe trenul de masura :
1 (un) membru al echipei urmarete indexurile de energie activa i energie reactiva
la intrarea respectiv ieirea din zonele neutre (jonciuni izolante) aferente STE sau PS cu notarea
orei;
1 (un) membru al echipei urmrete activitatea de pe locomotiv de la roat sau
urmarete indexurile de energie activa i energie reactiva la intrare respectiv ieire din zonele
neutre jonciuni izolate) aferente STE sau PS cu notarea orei de pe locomotiva mpingtoare;
- restul echipei urmarete in permanena pe parcursul dat nivelul de iluminat i nclzire /
climatizare in interiorul garniturii.
1. Pentru STE formularul tip NOTA DE SUPRAVEGHERE cuprinde :
- denumire STE ;
.
- raza CE cruia ii este subordonat STE i organul PRAM coordonator i executant al
interveniei in schema de msur;
- componena grupului de masura;
- descrierea sumara a schemei de alimentare contorizata;
- tabel de inregistrari, data i ora inregistrarilor, valoarea indexului de energie activa i a
indexului energie reactiva;
- numele i prenumele operatorului cat i pentru operatorul de pe LE. Aceste formulare
permit identificarea obiectului, timpul masuratorilor, valorile instantanee i evenimente in timpul
operatiilor.
2. Pentru culegerea datelor de pe locomotiva se folosete formularul tip NOTA de nsoire care
cuprinde :
- data i nr. trenului;
- delimitarea tronsonului de masura;
- nr. locomotivei, nr. foaie de parcurs i depoul de rezidenta;
- tipul contorului i seria acestuia;
- caracteristicile trenului conform foii de parcurs;
- indexul energiei active i energiei reactive, ora citirii i locul efectuarii acesteia;
- observatii privind circulatia pe liniile adiacente sectorului contorizat ;
10

- nume prenume operator.

Rezultatele masuratorilor
Rezultatele masuratorilor sunt prezentate in ANEXA 06.
Analiza determinarilor
Pentru determinarea corecta a pierderilor din sistem s-a utilizat ca numitor comun energia
aparenta [E] [kVAh] determinata prin relatia
E = Ea/cos
in care :
Ea = energia activa [kWh]
cos = factorul de putere
sau prin relatia :
E2= Ea2 + Er2
in care:
E = energia aparenta [kVAh]
Ea = energia activa [kWh]
Er = energia reactiva [kVArh].
A fost necesar acest calcul deoarece factorul de putere masurat in STE difera de cel
masurat pe LE, cu atat mai mult pe acelai sector de circulaie se intalnesc trenuri de calatori cu
trenuri de marfa sau cu trenuri de calatori de rang diferit.
Masuratorile din STE Toplita pot fi considerate masuratori de iarna pentru trenurile de
calatori: iluminatul i incalzirea electrica a garniturilor de tren adaugandu-se consumurilor
energetice pentru tractiune.
Observatii preliminare
1. n STE-urile unde contorii de decontare sunt de tip" sumator " (contor comun pe 2
unitati de transformare 110/27,5 kV) montat in grup de masura pe bara de 110kV i unde schema
de energo - alimentare nu permite alimentarea cu un singur transformator i un singur fider, sau la
momentul dat dispeceratul energetic feroviar teritorial nu putea, din motive objective, realizarea
unei scheme independente nu s-au putut determina pierderile in transformatorul de 16MVA;
2. Acolo unde s-au putut efectua determinarile de la punctul 1, pierderile masurate nu au
depait valorile estimate de catre fabricant ( Electroputere Craiova) nici in cazurile unitatilor de
transformare care au fost reparate in urma unor defecte majore;
3. Locomotivele electrice care tracteaza trenuri de marfa utilizeaza mai eficient puterea
instalata pe locomotiva, factorul de putere (cos ) fiind mai mare cu 0,01 0,03 unitati in
conditiile in care sarcinile la carlig sunt mult mai mari decat in cazul LE care tracteaza trenuri de
persoane;
4. Consumul energetic specific mediu este in urma determinarilor urmatoarul:
Tip
tren
A+IC
Consum
mediu
P
Consum
mediu

palier
0,678

km
92

Consum specific (kWh/tbr)

rampa
km
0,914
139

0,730 kWh/stbrkm

0,657 kWh/stbrkm

1,118

1,372

92

1,215 kWh/stbrkm

105

1,307 kWh/stbrkm
11

coborare
0,833

Km
139

0,6 kWh/stbrkm
1,085

105

0,92 kWh/stbrkrr

M
0,239
310
0,251
88
0,204
88
Consum
0,07 kWh/stbrkm
0,285 kWh/stbrkm
0,23 kWh/stbrkm
mediu
Legend:
A - tren accelerat;
IC - tren intercity;
P - tren personal;
M - tren personal.
Consumul specific mediu s-a calculat astfel:
Ex.: (0,678 kWh/tbr x 100 ) / 92 km = 0,730 kWh / stbrkm
Stbrkm sute tone brute kilometri

Consumurile specifice medii ale determinarilor efectuate conform program

A+IC
P
M

0,808 kWh/tbr
1,147 kWh/tbr
0,197 kWh/tbr

0,655 kWh/stbrkm
1,130 kWh/stbrkm
0,134 kWh/stbrkm

adica

Comparand datele de mai sus cu raportarile pe primele 6 luni ale anului 2005 rezulta
urmatoarele:

Consumuri specifice determinate (kWh/stbrkm)

A + IC

0,655

1,13

0,134

Consumuri specifice calculate conform program CICLOP

0,459
0,715
0,168
(KWh/stbrkm)
CICLOP programul de calcul folosit de directia trafic pentru calcularea indicatorului kilowatti
ora/sute tone brute kilometru (KWh/stbrkm)

12

Diferenele aparute se datoreaza in faptul ca seciile analizate in studiu impun condiii de

circulaie extreme (cu excepia tronsonului Orioara - Rona i Dunarea - Mircea Voda), curbe cu
raza mica i declivitai accentuate.
Raportul consumurilor specifice pe diferite tipuri de trenuri este:
Determinat studiu
A IC
*.
M

Determinat cf. CICLOP

Diferenta

2,9219

2,7321

0,1898

P
M

5,0141

4,2559

0,7582 (0,1339)**

P
A IC

1,7139

1,5577

0,1562

NOTA.
* raportarea s-a facut pe valori maxime astfel:
A IC
pe 88 km;
M
P
pe 88 Km
M
P
pe 92 Km
A IC

** trebuie realizat ca la nivelul intregii retele feroviare raportul de prestatii intre calatori
scurt parcurs i marfa este de 5,658 ori in favoarea prestatiilor efectuate de catre operatorii
13

feroviari de marfa, fapt ce diminueaza diferentele la o valoare ce se incadreaza intr-o plaja

acceptabila de valori. Observatia este valabila i pentru celelalte raportari.
5. Esential in intocmirea bilantului energetic este compararea eficientei sistemului
energoalimentare - consumator final (randamentul sistemului).
a) pentru perioada de vara pe linie simpla randamentul mediu este:
Tip
tren
A+IC
P
M

Declivitate
Rampa
0,920
0,813
0,914

Palier
0,863
0,885
0,968

Coborare
0,918
0,837
0,984

b) pentru perioada de vara pe linie dubla randamentul mediu este:

Tip tren
A+IC
P
M

Declivitate
Ramp
0,96
0,946
-

Palier
0,802
0,915
0,914

Coborre
0,945
0,95
-

6. Pe linia electrificata dubla lucrarile de mentenanta ( reglaje, siliconari, inlocuire

izolatori, verificari legaturi longitudinale, etc. ) putand fi executate mai uor i n nchideri de linie
mai lungi conduc la un randament sporit al sistemului de distributie al catenarei;
7. Influenta consumurilor de energie electrica a utilizatorilar alimentati din linia de contact
prin transformatoare monofazate 25/0,231 kV a fost analizata pe distanta Ditrau - Toplita Androneasa. Pe acest traseu sunt utilizate permanent unitati de transformare n statiile Subcetate
Mure, Galautai, Toplita nsumand un consum mediu lunar de 7500kWh.

14

In ipoteza utilizarii acestui sistem numai n intervalul 2200 600 (8 ore) rezulta un consum
zilnic orar de aproximativ 31,25 kWh sau 0,52 kWh/min. Pentru un interval de 79 minute necesar
parcurgerii distantei Androneasa - Ditrau respectiv 71 minute Ditrau - Androneasa, pentru un tren
de persoane, consumul suplimentar de energie electrica este de 41,14 kWh n rampa i 36,98kWh
la coborare. In aceste conditii randamentul sistemului linie de contact catenara se modifica astfel:
Tren
P4015
P4504
P4013
P4504

Consum msurat (KVAh)

STE
LE
996,10
888,2
1576,44
985
870,76
550,661
526,823
345,652

Randament

0,8916
0,6248
0,6323
0,6561

Conditii
Iarna
Vara

Luand in considerare i aceti consumatori nontractiune apar urmatoarele diferente de

randament:
Conditii
Sens de circulatie
Diferente
0,0326
Coborare
Iarna
In ramp
0,0168
Coborare
0,0161
Vara
In ramp
0,0281

8. Randamentul mediu al sistemului linie de contact - locomotiva electrica este

de 90,83% ceea ce inseamna 9,17 % pierderi medii.
Solutii complementare de decontare a consumurilor de energie electrica:
Din cele de mai sus rezulta diferente semnificative ale randamentelor pe sectii de circulatie
n functie de caracteristicile acestora, de gradul de ntretinere i de perioada (anotimpul) de
circulatie. Datorita multitudinii de variabile singurul mod echitabil de mpartire a consumurilor de
energie electrica n vederea decontarii este cel de generalizare a contorizarii locomotivelor
electrice.
In conditiile n care exista in paralel circulatie mixta locomotive contorizate i locomotive
fara sisteme de nregistrare a consumurilor se propune urmatorul sistem de decontare:
- locomotive electrice dotate cu sistem de contorizare: consumul, nregistrat n perioada de
timp dat la care se adauga un coeficient de pierdere de 9,17% din cantitatea de energie
nregistrata;
- locomotive electrice care nu au sistem de contorizare: consumul transmis prin facturi de
catre furnizorul de energie electrica din care s-a scazut cantitatea de energie consumata de
locomotivele contorizate inclusiv coeficientul de pierderi, se repartizeaza proportional cu
prestatiile efectuate n sute tone brute km.
Raportul de prestatii pentru traficul de calatori n regim de rang superior fata de traficul de
marfa este de 1,44 n valori medii.
Raportul de prestatii pentru traficul de calatori fata de traficul de marfa este de 1,97 n
valori medii.
TCNC= TFF -1,091 TCC
unde: TCNC = total consumuri LE necontorizate, kWh;
15

TFF = total facturi emise de furnizorul de energie electrica, kWh;

1,091 = coeficient de corectie al pierderilor din LC;
TC = total consumuri LE contorizate, kWh
TCNC se repartizeaza proportional cu prestatiile in stbrkm intre diferitii operatori
feroviari astfel:
P = POM + 1,44PTA +1,97PTP
unde: P = total prestatii operatori necontorizati, stbrkm;
POM = total prestatii operatori marfa necontorizati stbrkm;
1,44 = coeficient de corectie pentru trenuri de calatori de rang superior ( A, R, IC,
ICE) ;
PTA = total prestatii operatori calatori trenuri de rang superior, stbrkm ;
1,97 = coeficient de corectie pentru trenuri de calatori personale;
PTP = total prestatii operatori calatori trenuri personale, stbrkm.
Se pare ca aceasta metoda are ca rezultat preturi indirecte mai mari in general pentru
operatorii feroviari, distorsionand piata, deoarece pretul platit pentru energia electrica in sectorul
feroviar este mai mare decat in oricare alt sector al economiei.
Introducerea unei metode transparente de calcul a acestor costuri va avea ca rezultat o recuperare
mai buna a costurilor de catre Electrificare CFR , o calitate mai buna a retelei de tractiune, si
preturi generate de piata energiei pentru tractiunea electrica feroviara.
Actionand in cadrul reglementarilor Agentiei nationale de reglementare a energiei (ANRE)
va fi avantajos atat pentru Electrificare CFR , cat si pentru CN CFR. In calitate de distribuitor,
Electrificare CFR va avea preturi reglementate dar preturi care pot fi mentinute in raport cu
intretinerea pe termen lung a retelei feroviare. Aceasta se va dovedi a fi o imbunatatire a situatiei
actuale din punct de vedere financiar.
In acelasi timp, actionand in cadrul reglementarilor ANRE vor fi respectate si cerintele legislatiei
romanesti in domeniul energetic.
Functiile si responsabilitatile distribuitorului de energie electrica
DECIZIA Nr. 540 emisa de Guvernul Romaniei in 7 aprilie 2004 referitoare la aprobarea
regulilor de acordare a licentelor si autorizatiilor in sectorul energetic, defineste licenta de
distributie in felul urmator: Actul tehnic si juridic emis de autoritatea competenta, prin care se
acorda o permisiune unei persoane juridice, romane sau straine:
de exploatare comerciala a instalatiilor autorizate de producere, transport, stocare,
dispecerizare, distributie si masurare a energiei electrice si/ sau termice;
de furnizare (comercializare) a energiei electrice sau termice .
Operatorul de distributie are urmatoarele responsabilitati principale:
exploatarea, reabilitarea si dezvoltarea retelelor de distributie a energiei, cu respectarea
normelor tehnice in vigoare;
asigurarea tranzitului energiei electrice prin retelele de distributie catre zonele unde
operatorul de distributie nu are capacitate de retea suficienta;
executarea de lucrari pentru dezvoltarea retelelor de distributie a energiei pe baza studiilor
pe termen lung, precum si prin programele specifice de modernizare a instalatiilor;
asigurarea controlului operativ corespunzator licentei de distributie;

16

asigurarea accesului utilizatorilor la reteaua de distributie, conform conditiilor tehnice de

conectare;
inaintarea spre aprobare a programelor de reparatii si intretinere prevazute pentru 110 kV
catre operatorul sistemului de transport;
monitorizarea exploatarii in siguranta a retelelor de distributie a electricitatii, precum si a
indicatorilor de performanta a serviciului de distributie.

Activele pentru distributie

Pentru a fi distribuitor, este necesara existenta unei forme de control administrativ al
retelei imprumut, chirie, leasing sau altele.
Din acest motiv a fost incheiat contractul de inchiriere pentru instalatiile de electrificare
Reteaua de distributie in discutie include patru elemente:
Substatiile de tractiune care primesc electricitatea de la reteaua de distributie de 110kV, o
transforma in 27,5kV si furnizeaza energia diferitelor sectiuni ale liniilor de contact;
Posturile de sectionare i subsecionare a liniilor de contact care permit redirectionarea
alimentarii cu energie catre diferite parti ale retelei feroviare;
Sistemul central de control care permite monitorizarea si controlul distributiei energiei
electrice si astfel sprijina functionarea eficienta si fiabila a retelei feroviare;
Liniile electrice aeriene care transporta energia electrica de la substatii la locomotive in
speta linia de contact si circuitul de retur care este format de sinele CF.
Din punct de vedere administrativ, aceste elemente sunt diferite.
Substatiile de tractiune, posturile de sectionare si cele de control sunt componente electrice
si pot fi afectate fara sa aiba cel mai mic impact in administrarea traficului si sigurantei pe
calea ferata. In asociere cu lucrarile de intretinere si reparare a caii ferate va fi necesara
cooperarea stransa intre administratia traficului si sistemul de control electric.
Pe de alta parte, liniile de contact sunt in stransa legatura cu sinele. Daca acestea sufera
modificari sau avarii vor fi necesare schimbari si la linii. Constructia liniei de contact
depinde de viteaza maxima pentru care a fost proiectata linia de cale ferata. Daca aceasta
linie de contact este avariata sau chiar cade la pamant ea constituie un pericol imediat
pentru siguranta caii ferate.
I.Determinarea pierderilor de energie aferente instalatiilor de distributie a energiei electrice
pentru substatiile de tractiune
a. Liniile de 110KV - identificare calcul
Nr
.cr
t
1
2
3
4
5
6
7

Tip
trase
u

Lungim
e
traseu
(km)

Sucursala

Denumire traseu

STE

Judetul
(Sucursala de
Distributie)

BUCURESTI

Racord ST Pasarea
Traseu alimentare STE
L1+L2 CFR STE Videle

Pasarea
Chitila
Videle

Ilfov
Ilfov
Teleorman

LEA
LEA
LEA

4,50
0,50
2,40

Sardanesti - Plopsoru

Plopsoru

Gorj

LEA

3,8

LEA 110 kV ST Maierus

LEA 110 kV ST Tusnad
LEA 110 kV ST Sf.

Maierus
Tusnad
Sf. Gheorghe

Brasov
Harghita
Covasna

LEA
LEA
LEA

5,00
0,05
0,10

Craiova
Brasov

17

Gheorghe
Racord 110 Kv STE
8
IASI
Timisesti
Timisesti
Neamt
9
LEA 110 KV Smirdan
Barbosi
Galati
Galati
LEA 110 KV Gaiseanca 10
Faurei
Braila
Faurei
11
LEA 110 kV
Fetesti
Ialomita
12 CONSTANTA
LEA 110 kV
Ciulnita
Calarasi
13
LEA 110 kV
Lehliu
Calarasi
La aceasta data CN CFR mai are in evidenta 37,8 Km LEA 110 Kv

LEA
LEA

5,13
1,42

LEA

6,81

LEA
LEA
LEA

2,50
1,80
7,60

b. Substatiile de tractiune electrica

SC Electrificare are in intretinere si exploatare 77 substatii de tractiune electrica. Lista
completa si caracteristicele mai importante sunt redate in tabelul alaturat.

Sucursala
Electrif.

Nr.
crt.

Denumire
STE

Localitate

Judetul
(Sucursal
a
Distributie
)

ST Chitila

Chitila

Ilfov

simpla

ST Pasarea

Pantelimo
n

Ilfov

simpla

ST Videle

Videle

Teleorman

simpla

Bucuresti
4
5

ST Valea
Larga
ST Ploiesti
Nord

Tip STE

TOTAL CE BUCURESTI
Valea
Prahova
Larga
Ploiesti

Prahova

Tip racord
STE
Racord
adanc
Racord
adanc
Racord
adanc

16

16

64

0*

16

0
6

2
6

32
96

16

16

16

ST Strehaia

Strehaia

Mehedini

Simpl

ST V. Alb

V. Alb

Mehedini

Simpl

Racord
adanc
Comasat
Racord
adanc

48

Simpl

Racord
adanc

16

Simpl

Serie

16

V/V

Serie

2
6

1
3

16
48

16

16

16

48

11

ST
Drgnesti
Olt
ST Jianca

12

ST Plopsoru

Plopsoru

Gorj

Simpl

13

ST Paringu
ST
Brbtesti

Parngu

Gorj

V/V

Racord
adanc
Comasat

Brbtesti

Gorj

Simpl

Comasat

14

Comasata

Olt

simpla

Simpl

Drgnesti
Olt

32

16

Dolj

10

Craiova

ST Rosiori

0*

ST Cernele

Puterea
instalata
(MVA)

Comasata

TOTAL CE CRAIOVA
Rosiori de
Teleorman
Vede

Trafo
in
functi
e

V/V

TOTAL CE PLOIESTI
TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE BUCURESTI
Craiova

Nr.
total
trafo

Jianca
Dolj
TOTAL CE ROSIORI

TOTAL CE TG.JIU

18

15
16
17

18
19
20
21
Timisoara

22
23
24

25
26
27
28

29
30
Cluj

31
32
33

Brasov

34
35
36
37
38
39
40
41

TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE CRAIOVA

ST Lugoj
Lugoj
Timis
V/V
serie
ST Ghiroda
Ghiroda
Timis
simpla
serie
ST
Ortisoara
Timis
simpla
serie
Ortisoara
TOTAL CE TIMISOARA
ST
Sofronea
Arad
simpla
comasat
Sofronea
ST Radna
Radna
Arad
simpla
serie
ST Varadia
Varadia
Arad
V/V
comasat
TOTAL CE ARAD
ST
Caransebe
Carassimpla
comasat
Caransebes
s
Severin
ST Resita
CarasResita
simpla
comasat
Nord
Severin
CarasST Poarta
Poarta
simpla
comasat
Severin
ST Valea
Valea
Mehedinti
V/V
comasat
Cernei
Cernei
TOTAL CE CARANSEBES
Cimpuri
ST Cimpuri
Hunedoara simpla
comasat
Surduc
ST Deva
Deva
Hunedoara simpla
comasat
ST Pui
Pui
Hunedoara simpla
comasat
ST
Petrosani Hunedoara simpla
comasat
Petrosani
TOTAL CE DEVA
TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE TIMISOARA
BistritaST Coldu
Beclean
simpla
Serie
Nasaud
BistritaST Srata
Mariselu
simpla
Serie
Nasaud
TOTAL CE DEJ
ST Apahida
Apahida
Cluj
simpla
Serie
ST Bunesti
Gherla
Cluj
V/V
Serie
Cimpia
ST Calarasi
Cluj
V/V
Serie
Turzii
TOTAL CE CLUJ
TOTAL DE CLUJ
ST Braov
Braov
Braov
comasat
simpla
ST Tunad
Tunad
comasat
Harghita
simpla
Bi
Bi
ST Sf.
Sf.
racord
Covasna
simpla
Gheorghe
Gheorghe
adnc
ST Mieru
Mieru
racord
Braov
simpla
adnc
ST Predeal
Predeal
serie
Braov
simpla
TOTAL CE BRASOV
ST Ciceu
serie
Siculeni
Harghita
simpla
ST Toplia
Toplia
comasat
Harghita
simpla
ST
Volobeni
Harghita
V/V
serie
Volobeni

19

18
2
2

9
2
1

144
32
16

16

64

16

2
2
6

1
2
4

16
32
64

16

16

16

32

80

16

2
2

1
1

16
16

16

8
29

4
17

64
272

16

16

4
2
2

2
1
1

32
16
16

16

6
10
3
2

3
5
1

48
80
16

16

16

16

1
5
1
1
2

16
80
16
16
32

2
2
2
11
2
2
2

42
43
44
45
46
47
48

49
50
51
52
53
54
Iasi

55
56
57
58
59
60

Galati

61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71

ST Deda

Deda
Mures
simpla
TOTAL CE MIERCUREA CIUC
ST Mureni
V/V
Vanatori
Mures
ST
Dumbrave
Sibiu
simpla
Dumbrveni
ni
ST Rupea
Rupea
Braov
simpla
ST
Micsasa

Micsasa

Sibiu

simpla

TOTAL CE SIGHISOARA
ST ibot
ibot
V/V
Alba
ST Teiu
Teiu
Alba
simpla
TOTAL CE TEIUS
TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE BRASOV
ST
Razboieni
Iasi
V/V
Razboieni
ST Cetatuia
Iasi
Iasi
simpla
ST
Dolhasca
Suceava
V/V
Dolhasca
ST Suceava
Suceava
Suceava
simpla
TOTAL CE IASI
ST Faraoani
Cleja
Bacau
V/V
simpla
ST Galbeni
Filipesti
Bacau
ST
simpla
Halaucesti
Halaucesti
Iasi
simpla
ST Timisesti
Timisesti
Neamt
TOTAL CE ROMAN
ST
Gura
Suceava
simpla
Paltinoasa
Humorului
ST Pojorata
Pojorita
Suceava
simpla
ST Cosna
Cosna
Suceava
simpla
ST Lesul
Bistrita
Lesul Ilvei
simpla
Ilvei
Nasaud
TOTAL CE CAMPULUNG
TOTAL DIVIZIE ELECTRIFICARE IASI
ST
Bolovanis
Bacau
V/V
Bolovanis
Bacau
ST Caralita
Caralita
simpla
Bacau
simpla
ST Onesti
Onesti
ST Adjud
Adjud
Focsani
V/V
ST Focsani
Focsani
Focsani
simpla
TOTAL CE ADJUD
ST Rm.
Buzau
simpla
Sarat
Rm. Sarat
ST Buzau
Buzau
Buzau
simpla
Ploiesti
simpla
ST Mizil
Mizil
TOTAL CE BUZAU
ST Barbosi
Barbosi
Galati
simpla
ST Lacu
Braila
simpla
Sarat
Lacu Sarat
ST Faurei
Faurei
Braila
V/V

20

serie

2
8
2
2

1
5
2

16
80
32

16

16

16

8
2
2
4
31

5
2
1
3
18

80
32
16
48
288

adanc

16

adanc

16

comasat

16

comasat

2
8
2
2

1
4
1
1

16
64
16
16

serie
serie

2
1
7

1
1
4

16
16
64

adinc

16

adinc
adinc

2
2

1
1

16
16

adinc

16

8
23
3

4
12
2

64
192

2
2
3
2
12
2

1
1
2
1
7
1

16
16
32
16
112

2
2
6
2
2

1
1
3
1
1

16
16
48
16

32

serie
comasat
racord
adnc
serie

serie
comasat

serie
serie

comasata
serie
serie
comasata
comasata

adanc
comasata
adanc
serie
comasata
adanc

2
2

32

16

16

72

73
74
75
Constanta

76
77

ST
Murgeanca

Murgeanc
Slobozia
simpla
a
adanc
TOTAL CE GALATI
TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE GALATI
ST Fetesti
Fetesti
Ialomita
simplu
adanc
ST Ciulnita
Ciulnita
Calarasi
simplu
adanc
ST Lehliu
Lehliu
Calarasi
V/V
adanc
TOTAL CE FETESTI
ST Palas
Constanta Constanta
simplu
adanc
ST Mircea
Constanta Constanta
V/V
comasata
Voda
TOTAL CE CONSTANTA
TOTAL DIVIZIA ELECTRIFICARE CONSTANTA

TOTAL SC ELECTRIFICARE "CFR" SA

9
27
2
2
3
7
2

5
15
1
1
2
4
1

80
240
16
16
32
64
16

32

5
12

3
7

48
112

156

89

1.424

16

II. Identificarea tuturor consumatorilor (inclusiv a celor auxiliari) care sunt

alimentati din linia de contact

Consumatorii alimentati din linia de contact la aceasta data sunt:

Operatori feroviari - Transport marfa
Operatori feroviari - Transport calatori
Posturi de transformare din linia de contact pentru alimentarea instalatiilor de
preancalzire a trenurilor de calatori 19 buc. avand o putere instalata de 5700 Kw ce
sunt in gestiunea SNTFC CFR Calatori
Posturi de transformare din LC pentru alimentarea de rezerva din linia de contact a
substatiilor de tractiune 69 buc avand o putere instalata de 580 KW si sunt in
gestiunea CN CFR
Posturi de transformare din LC pentru alimentarea de rezerva a istalatiilor de
siguranta circulatiei (Centralizare electrodinamica CED, telecomunicatii, instalatii
tiketing,etc) 260 buc. avand o putere instalata de aprox. 2436 Kw si sunt in
gestiunea CN CFR
Posturi de transformare din LC pentru alimentarea incalzitorelor de macaz 99 buc
avand o putere instalata de aprox - 1435 Kw si sunt in gestiunea CN CFR
Posturi de transformare din LC pentru alimentarea posturilor de sectionare si
subsectionare 171 buc. avand o putere instalata de aprox 600Kw , in gestiunea CN
CFR
Posturi de transformare din LC pentru alimentarea altor consumatori care nu pot fi
alimentati din retelele de medie si joasa tensiune (iluminat de siguranta in tuneluri,
districte izolate, alti consumatori) - 21 buc avand o putere instalata de aprox 135 Kw
In total posturile de transformare din linia de contact apartinand CN CFR se
ridica la un numar de 620 buc avand o putere instalata de aproximativ 5186 Kw.
Situatia posturilor de transformare din linia de contact (PT-LC)

Nr.
crt

Sucursala electrificare

PT- LC apartinand CNCFR

21

Trafo
prencalzitoare
vagoane

SNTFC
Calatori

0
1
2
3
4
5
6

1
BUCURESTI
CRAIOVA
TIMISOARA
CLUJ
BRASOV
IASI

PTLC
CED
2
17
33
49
24
49
24

7
8
9

GALATI
CONSTANTA
TOTAL

49
15
260

42
14
240

12
5
99

13
0
21

116
34
620

10

Putere instalata (Kw)

2436

580+600

1435

135

6886

PT-LC
serv.propr.

PT-LC
IM

PT-LC
iluminat

TOTAL

3
18
39
49
16
39
23

4
41
26
1
5
9
0

5
0
0
0
0
8
0

6
76
98
99
45
105
47

7
6
0
4
2
3
4
3
1
23

5700 Kw

Puterea totala a transformatoarelor alimantate din linia de contact se ridica la o valoare

de 10866 Kw.
Observatia este ca exceptand posturile pentru alimentarea statiilor de preancalzire a
vagoanelor de calatori, posturilor de transformare din linia de contact pentru
alimentarea posturilor de sectionare si subsectionare si posturilor de transformare
pentru alimentarea altor consumatori sunt alimentari de rezerva ceea ce inseamna ca
sunt in funtie un timp foarte limitat, iar posturile pentru alimentarea incalzitoarelor de
macaz funtionaza doar pe perioada de iarna cand timpul este nefavorabil (ninsoare,
viscol).
GESTIONAREA ENERGIEI ELECTRICE

Dezvoltarea unui sistem de management la distanta a consumului de energie

electrica de catre vehiculele de tractiune
22

La aceasta data aproape 80% din locomotivele electrice au montate contoare pentru
masurarea parametrilor energiei electrice .
Contoarele sunt destinate msurrii energiei electrice active i reactive absorbite din linia
de contact de locomotivele electrice. n plus, ele nregistreaz curba de consum a energiei n
funcie de timp, transmit spre alte instalaii din locomotiv (vitezografe cu memorie nevolatil)
date referitoare la consumul de energie i fac autocitirea valorilor sale la intervale programabile
de utilizator.
Programul rulat de microcontrolerul incorporat realizeaz msurarea energiei i a puterii
prin contorizarea impulsurilor generate de modulul analogic, afiarea valorilor lor pe displayul
local, msurarea, memorarea i transmisia pe serial a energiei consumate n intervalele de timp a
cror durat a fost setat de utilizator, nregistrarea valorilor autocitite ale energiei, transferarea
datelor nregistrate pentru analiz i stocate cu ajutorul unei uniti de transfer sau calculator
portabil.
De asemenea el poate inregistra intervalele de timp in care locomotive electrica a fost in functie
In prezent datele sunt descarcate cu ajutorul unui calculator portabil si sunt folosite
pentru decontarea energiei electrice intre CN CFR SA si operatorul caruia apartine
locomotiva electrica.

Contorizarea si monitorizarea de la distanta a parametrilor energiei electrice de pe

locomotive

Evolutia spectaculoasa in domeniul tehnicii de calcul si al comunicatiilor in ultima

perioada de timp deschide calea spre monitorizarea in timp real a unor activitati de la distanta.
Astfel parametrii inregistrati pe locomotiva electrica pot fi transferati intr-un sediu central (la
nivel de sucursala sau la nivel central tara) si prelucrate in mod corespunzator pentru a evidentia
cosumuri de energie si puteri la nivel de 5, 10, sau 15 minute precum si portiunea de linie pe care
este inregistrat cosumul.
Transferal datelor dintre instalatiile de lucru aflate in miscare si sistemul de monitorizare
se poate face gratie noilor tehnologii Wireless prin retelele GSM.

23

Sistemul de localizare si monitorizare cu GPS se compune din trei parti componente care
desi par independente ele functioneaza ca un sistem unitar.
Pentru a permite monitorizarea pozitiei locomotivelor si a traseului parcurs este necesar dotarea
locomotivelor cu receptor GP(Global Positioning System) si un terminal GSM (Global System for
Mobile Comunication).
Sistemul central de monitorizare are in componenta un calculator PS care este conectat la
un terminal GSM si are si conexiune la internet.
Acest calculator care l-am numit server de monitorizare executa un program care preia
informatia primita de la locomotive o afiseaza pe o harta , si o transmite prin reteaua intranet
locala la alte calculatoare. Pe acestea din urma ruleaza programe numite client si pot afisa pozitia
si informatiile primite de la serverul de monitorizare.
Structura centrului de monitorizare se va configura in functie de numarul punctelor de
vizualizare pentru a evidentia in timp real orice modificare intervenita in pozitia si parametrii
energiei electrice consumate de locomotive.
Reteaua GSM este cea care permite transferul datelor intre cele doua terminale GSM si
asigura legatura si protocolul de transmisie de date SMS-uri si GPRS.
Reteaua GSM trebuie sa aiba o acoperire cat mai buna si sa transmita datele in siguranta
cu cat mai putine intarzieri si sa asigure corectarea erorilor daca acestea apar.
Stim ca linia de contact este impartita in sectoare de alimentare cuprinse intre doua posturi
de sectionare succesive, fiecare sector fiind alimentat in schema normala dintr-o substatie de
tractiune. Pentru a vedea carei substatii de tractiune ii este atribut consumul unei locomotive
electrice este necesar pozitionarea acesteia.
Pentru rezolvarea acestei cerinte sunt posibile trei variante
- pozitionarea prin GPRS
- pozitionarea prin SMS uri

Pozitionare prin GPRS

GPRS este o abreviere de la General Packet Radio Service si reprezinta un serviciu oferit
de operatorii GSM prin optiunea Mobile internet care permite trimiterea de informatii de la
locomotive direct in reteaua internet.
24

Acest mod de lucru presupune existenta unei conexiuni la internet in punctul de

monitorizare (adresa IP externa si un port) unde sa fie transmise datele de pe locomotive (date de
pozitionare, date despre tren, parametri energetici).
Transmiterea datelor de mai sus se face automat cu o rata selectabila si are un cost foarte
redus fata de variantele de pozitionare prin transmisie de date sau SMS
Instalatia permite transmisia GPRS cu o rata variabila de transmisie pentru mers si
stationare, selectabila de la distanta de personalul sistemului cental de monitorizare prin
transmiterea unui SMS de configurare.
Acest mod de pozitionare nu necesita interventia mecanicilor de pe locomotive sau a
personalului care face monitorizarea si permite evidentierea pozitiei si starii locomotivelor in timp
real.
In cazul implementarii acestui sistem, prin cunoasterea pozitiei locomotivei electrice se
poate determina si carei substatii de tractiune electrica i este atribuit consumul de energie
electrica, softul avand introdus in memorie atat pozitia kilometrica a substatiei de tractiune cat si a
posturilor de sectionare sau subsectionare corespunzatoare zonelor de alimentare a STE (Vezi
anexa (07. Zona de alimentare a unui STE).
Aceste date sunt necesare datorita faptului ca in prezent contractele de furnizare a energiei
electrice pentru tractiune sunt incheiate pentru fiecare substatie de tractiune in parte.
Datele primite de prin GPRS pot fi la randul lor retransmise catre alte sisteme de calcul, la
care se afla personal care este interesat de o anumita locomotive sau tren.

Pozitionare prin SMS

SMS este o abreviere de la Short Message Service si reprezinta un serviciu oferit de
operatorii GSM, constituit dintrun centru SMSA capabil sa primeasca, stocheze si transmite
mesaje scrise de la si catre toti abonatii retelelor GSM.
Mesajele ce pot fi transmise pot contine maximum 160 de caractere (cifre si litere) si vor fi
stocate pentru maximum24 de ore (in aceasta aplicatie).
Mesajele transmise de instalatia GPS GSM de pe locomotive sunt primite de sistemul de
monitorizare.
Mesajele SMS ce urmeaza sa fie transmise de personal se afla stocate in memoria
interfetei GSM GPS, operatorul trebuie sa configureze instalatia prin selectarea setarii
25

locomotivei, introducerea codurilor personal, a informatiilor tren. Dupa configurarea corecta a

instalatiei se va trimite un SMS care va contine toate aceste informatii.
Exista posibilitatea de trimitere de SMS in mod automat fara interventia mecanicilor.
Acest mod de lucru necesita configurarea instalatiei de pe locomotiva sa trimita automat
cu o anumita rata un SMS, care sa evidentieze pozitia, starea in care se afla locomotiva, informatii
privind parametrii energiei electrice precum si alte informatii in cazul in care se doreste acest
lucru.
Configurarea se va realiza prin trimiterea unui SMS care sa contina rata cu care se doreste
trimiterea automata de SMS-uri si este decisa de personalul sistemului de monitorizare.

Implementarea sistemului de telegestiune a energiei electrice pentru

substatiile de tractiune
Dei 83,5% din piaa romneasc de energie este liberalizat, doar aproximativ 60% este
utilizat de consumatori eligibili care au posibilitatea de a negocia preul la energie pe piaa liber,
n loc s plteasc un tarif reglementat.
n Romnia, piaa de retail (en-detail) este organizat de OPCOM care tranzacioneaz
energie zilnic i de piaa contractelor bilaterale. n funcie de dinamica curent a pieei, preurile
pot fluctua destul de mult dar ele reflect mereu valoarea real la un moment dat. Pentru a
beneficia de sistem, consumatorii trebuie s monitorizeze cu atenie piaa de retail, s negocieze
preurile i s ajusteze frecvent contractele, acest lucru necesitnd implicarea intens a experilor
n energie.
Cu toate acestea, consumatorii sunt liberi s negocieze cu poteniali furnizori contracte pe
termen mediu i lung (de exemplu, un an) garantnd un pre fix pentru o perioad determinat.
Aceast planificare creeaz condiiile pentru mbuntirea reelei strategic i pentru o mai bun
estimare.
Din experien recomandam contracte pe un an sau doi care s asigure o planificare pe
care s te poi baza i capacitate suficient pentru rezolvarea problemelor strategice. n funcie de
cantitatea consumat se pot realiza reduceri de preuri de pn la 15%, comparat cu preurile
reglementate pentru consumatorii captivi. O precondiie pentru a participa n piaa liber este
aceea de a avea contoare care s msoare consumul cu ora.
Perioada de schimbare a furnizorului poate s dureze de la una la trei luni.
O alta directie de actiune pentru companiile romanesti poate fi implementarea unui centru
de management al energiei (Centru Dispecer) pentru a mbunti estimarea i a reduce costurile
de penalizare.
Ca flux al procedurii, consumatorilor eligibili li se solicit s raporteze furnizorului o
estimare a consumului pe or. Bazat pe acea estimare, furnizorului i se solicit s informeze
operatorul de sistem despre puterea necesar ce trebuie furnizat pe perioada respectiv. Pentru
factura lunar, operatorul de sistem compar consumul pe or real cu cel estimat.
Dac consumul real este considerabil mai mic sau mai mare dect cel estimat i astfel produce
dezechilibre n reea, furnizorul trebuie s plteasc penalizri pentru respectivele ore, acestea
fiind de obicei transmise mai departe direct consumatorului. n funcie de fluctuaia cererii de
energie i de calitatea estimrii, plile penalizrilor pot reprezenta pn la 8% din costurile la
energia electric ale consumatorului.
Consumatorii cu un consum neregulat crora le lipsete experiena i care au devenit
eligibili doar de curnd, se confrunt n mod deosebit cu probleme legate de estimarea corect a
cererii de energie pe or. Un centru de management al energiei msoar i analizeaz consumul
real n timp real i l compar cu cel estimat. Este un sistem de nvare care memoreaz date
istorice pentru a mbunti calitatea estimrilor pentru viitor. Consumatorul i cunoate n mod
transparent consumul propriu i are posibilitatea s reduc costurile de penalizare i consumul
26

total datorit unei estimri mai corecte i a planificrii. n funcie de caracteristicile i numrul
punctelor de consum ce trebuie gestionate, costurile de investiii pentru un centru de management
al energiei variaz ntre 15.000 i 50.000 de Euro (inclusiv software i hardware si fara sa luam in
considerare contoarele).
Chiar si in aceste conditii, economiile de pn la 10% din totalul costului de energiei pot
amortiza investiia ntr-o perioad de timp rezonabil. Perioada de implementare dureaz ntre una
i dou luni.
Un al treilea pas pentru obiectivul declarat la inceput acela de a reduce consumul de
energie electrica este imbunirea reelei de electricitate pentru a reduce costurile la energia
reactiv.
Energia reactiv apare n principal n reelele cu consumatori mari i reduce fluxul de
energie net, genernd costuri suplimentare de pn la 15%. Bazat pe analiza reelei, se pot
identifica diferite msuri precum implemetarea unui capacitor potrivit care poate reduce cantitatea
de energie reactiv la aproape zero. Pentru un consumator mediu fr probleme tehnice de reea
specifice, costurile de investiie pentru implementarea unor asemenea msuri pot fi de
aproximativ 5.000 de Euro i se pot realiza pe perioada unei luni. Aceast msur se poate lansa
independent de alte operaiuni iar investiia se poate recupera n primele luni n funcie de
cantitatea curent de energie reactiv.
Intrarea pe o pia concurenial, conduce la noi provocri :
- scderea costurilor de producie
- creterea competivitii produselor industriale
- oferirea de servicii de calitate
Marii consumatori de energie electric devin din ce n ce mai mult preocupai de
obinerea unor contracte avantajoase cu furnizorii de energie dar i de corecta gestiune i utilizare
a resurselor energetice.
Alegerea corect a sistemului de tarifare, cunoaterea consumului zilnic i orar de
energie att pe ansamblu ct i pe subconsumatori, urmrirea calitii energiei
electrice primite de la furnizor ct i monitorizarea principalilor parametri ai tensiunii
de alimentare sunt primele msuri avute n vedere de ctre marii consumatori.
In aceast idee, se impune dezvoltarea unui sistem performant de telegestiune cu echipamente de
ultima generaie, sistem care are urmtoarele funcii principale:
- Contorizarea energiei electrice
- Calitatea energiei electrice
- Monitorizarea tensiunii de alimentare i a interveniilor neautorizate
- Monitorizarea n timp real a parametrilor reelei de alimentare
- Monitorizarea sistemului de transmisie a datelor
- ntocmirea lunar/zilnic a rapoartelor de energie

27

1500V
Contorizarea energiei electrice pentru instatiile de peincalzire a vagoanelor de
calatori

Statiile de preancalzire a vagoanelor de calatori sunt echipate cu unul sau doua

transformatoare monofazate de 25/1.5 Kv avand fiecare o putere de 1200 KVA. Ele sunt de
asemenea echipate cu transformatoare de masura de curent de 35 Kv 600/5/5 A si transformatoare
de masura de tensiune de 25/0,1 Kv. Actualmente ele sunt contorizate cu acelasi tip de contor ce
exista montat si pe locomotivele electrice, decontarea facanduse prin citirea lunara a cestor
contoare.
Monitorizarea in timp real a parametrilor energiei electrice consumate se poate face
similar cu cel al substatiilor de tractiune ce este tratata in paragraful urmator
Contorizarea energiei electrice in substatiile de tractiune
Contorizarea in timp real a parametrilor energiei electrice din substatiile de tractiune,
transmiterea facndu-se prin reteaua de fibra optica, reteaua telefonica CFR sau GSM
Contorizarea si gestionarea energiei electrice pentru toate tipurile de substatii de tractiune
Intra iese
Racord adanc
Comasat
Analiza modului de tarifelor pentru fiecare tip de substatie in parte
Contoarele (analizoarele electronice) se vor instala pe fiecare transformator de 16 MVA
pe partea de 110 KV sau pe partea de 27 Kv din substaia de traciune electric. In primul caz prin
diferenta dintre consumul realizat de locomotive , posturi trafo alimentate din LC si statii de
28

preancalzire a vagoanelor de calatori se pot evidentia pierderile in linia de contact, iar prin
diferenta dintre inregistrarile contoarelor apartinand furnizorului si contorul aferent trafo 16 MVA
se pot evidentia pierderile transformatoarelor de 16 MVA si pierderile pe liniile de 110 Kv, in
cazul substatiilor de tractiune cu racord adanc.
In situatia cand contorul este montat pe partea de 110 Kv a transformatorului de 16 MVA
prin diferenta dintre consumul (parametrii) inregistrat de acesta si consumul (parametrii)
inregistrati pe locomotive , posturi de transformare alimentate din LC si statii de preancalzire a
vagoanelor se pot evidentia pierderile aferente linei de contact si transformatoarelor de 16 MVA,
iar prin diferenta dintre acesta si contorul aferent furnizorului, pierderile pe liniile de 110 KV
acolo unde aceste linii exista. Toate contoarele sunt configurate att pentru contorizarea energiei
electrice (energii si puteri) ct i pentru monitorizarea calitii energiei electrice (ntreruperi,
supratensiuni, goluri, etc.).
Schemele de montaj ale contoarelor in STE sun redate in anexele 07a
In primul caz cheltuielile de implementare sunt mai mari deoarece pe fiecare celula trafo
este necesar a fi montat un transformator de masura de curent de tipul CESU 600/5/5/5A.
Obs. In marea majoritate a substatiilor de tractiune comasate sunt montate contoarele de
decontare a energiei electrice apartinand furnizorului. Prin incheierea de protocoale cu acestea
privind transmiterea inregistrarilor si catre CN CFR se pot elimina cheltuielile cu echiparea de
instalatii de contorizare si inregistrare, acestea urmand sa fie echipate doar cu echipamente de
transmiterea informatiilor la centrele de monitorizare.
In cazul al doilea sunt necesare transformatoarele de tensiune pentru cca
Principalele mrimi msurate de aceste contoare sunt:
- energia activ import/export (consumat/furnizat)
- energia reactiv import/export (consumat/furnizat)
- energia aparent
- tensiunile de faz/linie
- putere activ i reactiv si aparenta
- curenii de faz
- factorul de putere
Monitorizarea consumului unei substatii de tractiune se realizeaz asemntor exemplului de mai
jos:

S.E. GALATI CE Adjud

S.T.E. ADJUD
Magistrala 5000

TRAFO 1

TRAFO 2

TRAFO 3

U = 27,4

U = 27,5

U = 27,4

P = 5500 KW
Q = 100 KVAr
Cos = 0,82

P = 0 KW
Q = 0 KVAr
Cos = 0,78

P = 0 KW
Q = 0 KVAr
Cos = 0,75

Index energie activa

Index energie activa

Index energie activa

Ea = kwh

Ea = kwh

Ea = kwh
29

Index energie
reactiva
Ea = kVArh

Index energie
reactiva
Ea = kVArh

Index energie
reactiva
Ea = kVArh

Schema monofilara de urmarire a parametrilor energiei electrice din substatiile de

tractiune la nivel regional si la nivel central este de forma de mai jos
La

dispecerii regionali datele vor fi preluate pentru a putea intocmi prognozele lunare in vederea
transmiterii la furnizor, iar datele centralizate la dispecerul central se vor utiliza pentru bilanturile
energetice pe intreaga societate precum si pentru impartirea si facturarea contravalorii energiei
electrice consumatorilor arondati.
Dispecerii regionali sunt localizati la fiecare sucursala si sunt in numar de 8
Calitatea energiei electrice
Sistemul va face si analiza calitii energiei electrice.
Supratensiuni sau goluri ale tensiunii de alimentare
Sistemul poate fi programat pentru a nregistra abateri ale tensiunii nominale cum sunt:
Scderi rapide (sag)
Creteri rapide (swell)
ntreruperi scurte ale tensiunilor pe faze (cut) care dureaz cel puin 80 ms. Aceste limite
pot fi programate de utilizator.
Monitorizarea tensiunii de alimentare i interveniilor neautorizate
Urmtoarele situaii pot fi detectate i nregistrate ntr-un jurnal de evenimente:
Lips tensiune (prezen curent fr tensiune) pe faz
30

 Numrul total de configurri, data i ora ultimei configurri

Se poate merge mai departe la msurri de impedane (distanta pana la locul de
scurtcircuit).
Aceste evenimente se nregistreaz n memoria interna a contorului, memorie alimentata de la o
baterie interna.
Monitorizarea n timp real a parametrilor reelei de alimentare
Pentru monitorizarea n timp real a instalaiei electrice, la dispecerat ruleaz o component soft
care permite intervenia rapid a personalului de exploatare.
TRACTIUNE
Total traciune
P = ....KW
Q =....KVAr
Cos = 0,85
S.T.E. Faurei
T1
T2
T3
Total U.M.
6010 0
3500 9510 KW
2250 0
1800 4050 KVAr
S.T.E. Lacu Sarat
T1
T2
Total U.M.
5334 00
5334 KW
1970 00
1970 KVAr

Statia preincalzie vag.

P = ....KW
Q =....KVAr
Cos =
Galati
T1
T2 Total U.M.
2500 00
2500
KW
100
00
100
KVAr
BUZAU
TOTAL CENTRU
P = ....KW
Q =....KVAr
Cos =..

La calculator datele de la cele N de contoare sunt actualizate periodic la maximum 2 minute.

Sistemul de transmisie a datelor
Contoarele vor fi echipate cu interfee de comunicaie independente, permind citiri
simultane. Datele vor fi citite cu protocoalele standardizate IEC 61107 i DLMS/Cosem.
Deoarece protocoalele utilizate sunt standardizate, sistemul de telegestiune este un sistem deschis
si poate fi dezvoltat cu orice echipament a cror protocol de comunicaie este standardizat sau
deschis.
Reeaua de citire a datelor este complex, fiind de tip WAN, suportul fizic de transmisie a
datelor fiind pe fibr optic, linie telefonica sau GSM, avnd n componen echipamente cum ar
fi: routere, convertoare optice, convertoare Ethernet, modemuri si convertoare pentru transmisia
telefonica in cazul substatiilor ce nu au acces la internet.
Sigurana transmisiei datelor este asigurat fizic:
- prin alimentarea echipamentelor cu surse neintreruptibile tip U.P.S.
- ecranarea firelor electrice de transmisie de date
- prin protecie soft (protocoale de rutare)
- printr-o aplicaie de supraveghere a ntregului sistem de comunicaie care este expus n
imaginea de mai jos.
In cazul intreruperii comunicatiei cu calculatorul dispecerului (centrului de monitorizare)
datorita opririi sau defectarii calculatorului, intreruperea cablui de comunicatie, etc, datele se vor
31

salva in memoria contorului (analizorului) si se vor transfera automat in memoria calculatorului in

momentul refacerii comunicatiei cu acesta. Astfel se evita pierderea datelor despre consumatori.
Consumul de energie electrica aferent posturilor trafo alimentate din linia de contact se va
inregistra lunar, avand in vedere ca marea majoritate a acestora sunt alimentari de rezerva si in
consecinta consumul inregistrat este mic.
Schema de contorizare a unui post trafo din LC este data in anexa 07b
ntocmirea rapoartelor zilnice i lunare
Pentru partea de raportare se poate instala o component soft de vizualizare a bazei
de date care este o baz de date dinamic i permite accesul simultan al mai multor utilizatori.
Prelucrnd aceast baz de date se obin consumurile orare, zilnice i lunare:
- pe fiecare fider de alimentare
- pe fiecare substaie
- pe magistrale
- pe filiale Electrica (furnizor sau distribuitor)
- pe fiecare sucursala
- pe total retea C.F.R.
Principalele functii ale programelor vor fi :

Urmarirea in timp real a consumurilor si a parametrilor electrici din punctele de

contorizare
Urmarirea in timp real a incadrarii consumului in limitele inferioare si superioare
impuse de contractul de furnizare
Avertizarea predictiva asupra pericolului depasirii pragurilor setate cu indicarea
valorii la care trebuie reglat consumul pentru evitarea depasirilor
Evidentierea pirderilor pe liniile de 110 kv, transformatoarele de 16 MVA si in linia
de contact.

32

Realizarea schemei monofilare a instalatiei cu afisarea consumurilor si a

parametrilor electrici in timp real (VEZI ANEXA 08.EXCEL)
Curbe de sarcina la intervale definite de utilizator si pe o prioada nelimitata
Afisarea curbelor de sarcina zilnica si lunara diferentiate pe schimburi sau tarife

Energii orare, zilnice si lunare, totale sau diferentiate pe schimburi. Puteri maxime
zilnice sau lunare pe schimburi cu specificarea momentului atingerii lor (data, ora,
minutul)
Generarea de rapoarte pentru a obtine consumurile specifice. Rapoartele obtinute
pot fi vizualizate (consultate) pe diferite calculatoare de retea.
Balante energetice
Prelucrari si insumari ale datelor de la aparate pentru a obtine totalizarea
consumurilor pe intreaga sucursala (societate), a puterilor maxime. Aceste
consumuri pot fi inregistrate in sisteme de tarifare complexe. Totodata poate fi
realizata analiza comparativa a tipurilor de tarife existente pentru a vedea care tarif
se preteaza cel mai bine.
Baza de date la punctul central asigura pastrarea valorilor masurate cel putin un an
de zile in regim operativ, in functie si de cantitatea de informatii memorata. Un
avantaj important al sistemului este ca in cazul defectarii sistemelor de calcul
(calculatoarelor) se va putea reface intreaga baza de date cu cel putin cateva luni in
urma, datorita memoriei aparatului inregistratoare (contoare)
Toate aceste rapoarte pot fi trimise automat sau la cerere la diferiti utilizatori din
retea. Astfel rapoartele obtinute pot fi vizualizate (consultate) pe diferite
calculatoare de retea
Datele inmagazinate in calculatorul central vor puta fi vizualizate on-line sau ofline de catre alte calculatoare legata prin retea la acest calculator
Afisarea curbelor de sarcina
COSTURI DE ECHIPARE

33

Contoare electronice cu afisaj si memorie interna

1500 x180 buc = 270.000 Euro
Convertoare pentru transmisia prin internet
67 x 285 = 19.095 Euro
Convertoare pentru transmisia telefonica
18 x 535 = 5.350 Euro
Calculator posturi regionale si post central
9 buc x 1549 = 13.941 Euro
Softare complex de monitorizare on-line pentru un calculator sever 9x 7000 = 63.000 Euro
Soft raportare personalizat, urmarire curbe de sarcina pe fiecare consumator si total,
Generator rapoarte (Rapoarte personalizate orare, zilnice, lunare, functii de avertizare in
caz de depasire prag energetic stabilit pentru consumator)
9 x 2000 = 18.000 Euro
Modem pentru substatiile fara fibra optica
20 x 256 = 5.120 Euro,
Manopera
30.000 Euro
Total
424.506 Euro
Daca se doreste contorizarea in varianta cu montarea contoarelor de masura in aval de
transformatoarele de 16 MVA la cheltuieli se adauga si costurile achizitionarii si montarii
transformatoarelor de curent tip CESU 180 trafo x 2000Euro = 360.000 Euro.
La aceasta suma se adauga lunar cheltuielile cu comunicatiile
Pe linga contorizarea substatiilor de tractiune este necesar a se contoriza si monitoriza si
consumul de energie electrica aferent posturilor trafo din linia de contact
Costurile pentru contorizarea unui post trafo din linia de contact se ridica la aproximativ 100 Euro
620 x 100 = 62000 Euro
Pentru inregistrarea consumului de energie electrica pe locomotive
Contorizarea unei locomotive 2000Euro x 800 locomotive = 16000 Euro
Softare complex de monitorizare on-line pentru un calculator sever 9 x 7000 = 63.000
Euro
Soft raportare personalizat, urmarire curbe de sarcina pe fiecare consumator si total,
Generator rapoarte (Rapoarte personalizate orare, zilnice, lunare, functii de avertizare in
caz de depasire prag energetic stabilit pentru consumator)
9 x 2000 = 18.000 Euro
La aceasta data insa 80% din locomotive sunt contorizate si ar trebui montata doar
instalatia de transmitere prin GPRS care costa aproximativ 500 de Euro pentru fiecare locomotiva.
Pe linga contorizarea substatiilor de tractiune este necesar a se contoriza si monitoriza si
consumul de energie electrica aferent posturilor trafo din linia de contact
Costurile pentru contorizarea unui post trafo din linia de contact se ridica la aproximativ 100 Euro
620 x 100 = 62000 Euro
Costurile pentru implementarea sistemului de inregistrare a consumului de energie electrica
pentru locomotive se pot imparti intre CNCFR si consumatorii energiei electrice tinand cont de
faptul ca rapoartele vor fi utilizate de catre consumatori pentru realizarea prognozelor si de catre
CN CFR S.A., pentru urmarirea consumului de energie electrica si pentru urmarirea incadrarii
in prognoza transima a fiecarui consumator de energie electrica pentru tractiune.

Instalaia de mbuntire a factorului de putere

Un consumator de energie electrica se caracterizeaz prin urmtorii parametri importani,
care n cea mai mare msura determina posibilitile i condiiile de racordare la sistemul
34

electroenergetic; acetia sunt: puterea, tensiunea, factorul de putere, modul de conectare i curba
zilnica de sarcina.
Puterea substaiilor de traciune depinde de volumul traficului, de profilul liniei i de
distana dintre substaii.
Aa de exemplu, la sistemul de curent continuu unde distana dintre substaii este
relativ mic (15-30 km) i puterea substaiilor este relativ redus (4.000-10.000 kV A).
n cazul sistemului de curent alternativ monofazat de 50 Hz, distana dintre substaii
fiind mult mai marc (50 60 km) si puterea substatiilor de tractiunemai mare ( 15 40 MVA)
Dar solicitarea unor puteri concentrate mari poate sa dauneze sistemului. Din acest motiv n
functie de conditiilc speciale ale fiecrei linii ferate si de tipul sistemului electroenergetic se
stabilesc pe baza calculelor tehnico-economice, distana optima dintre substatii, fra sa se aiba n
vedere numai distana maxima.
Puterea n substaiile de traciune n curent monofazat de 50 Hz solicita o tensiune a
sistemului de 110 kV. Aceasta tensiune de 110 kV este dictat de puterile mari care se solicit n
substatii si de influentele traciunii electrice n curent monofazat care la 110 kV au valori mai
reduse.
Factorul de putere la care se solicit puterea n substaiile de traciune de curent monofazat
de 50 Hz depinde de tipul 1ocomotivelor e1ectrice. Astfel, pentru locomotivele cu redresoare cu
siliciu, factorul dc putere este dce 0,80-0,9. Prin utilizarea locomotive]or cu convertizoare
rotative, factorul de putere ajunge la aproximativ 1. Valoarea de 0,8-0,9 a factorului de putere
realizat de locomotivele cu redresoare de siliciu, care sunt cele mai raspanditce se poate considera
ca este prea mic pentru sistemul electromagnetic de alimentare. De aceea pentru mbunatirea
lui sunt necesare instalatii de compensare a energiei reative n substaii i, daca sunt posibi]itai,
chiar pe locomotivclc electrice.
Din cercetarile ntreprinse pan n prezent a reieit ca puterea reactiv ce trebuie
suplimentata prin instalaia de compensare este sub 5 MVAR. Din punct de vedere tehnicoeconomic cea mai indicat soluie pentru compensarea energiei reactive este utilizarea bateriilor
de condensatoare. Aceast soluie se realizeaza n doua variante:
1. compensarea para1el;
2. compensarea serie.
1. Compensarea paralel. Varianta compensrii n para1el a energiei reactive este
metoda cea mai eficienta pentru mbuntairea factorului de putere.
Deoarce traciunea electrica este un consumator deformant este necesar s se faca o
compensare n paralel folosind baterii de condensatoarc n filtre absorbante, ce au rolul sa reduc
armonicile superioare ce se transmit sistemului electroenergetic de alimentare.
Din cauza consumatorului fluctuant nu se recomanda utilizarea bateriilor de condensatoare
cu reglaj automat, deoarece prin conectarea i deconectarea repetata a acestora la reea, se
suprasolicita atat elementele bateriei, cat i a celorlalte elemente din reeaua de 25 kV.
Pentru a se realiza o modelare mai exact. a fenomenelor ce apar n cazul traciunii
electrice, este necesar sa se foloseasca o mas de modelare, avand ca rol nsemnat n propagarea
armonicilor de curent i de tensiune generate de locomotive (cu diode sau tiristoare).
n urma masuratorilor efectuate i a modelrii matematice a reieit ca substaiile de traqiune
ce alimenteaza linia de contact n consola (unilateral) au un factor de putere mai mic (0,75-0,8)
decat cele care funcioneaz alimentate n paralel (bilateral).
Baterii]e de condensatoarc se pot monta atat n substaiile de tractiune, cat i n (Postul de
scionare i legare n paralel) PSLP, cel mai economic ar fi ca montarea sa se faca n PSLP.
deoarece bateria s-ar afla mai aproape de consumator i s-ar evita astfel transferul de energie
reactiva pe distane mai mari.
Dar pentru ca instalaia de compensare sa fie supravegheata i nlocuit cu uurin
unele elemente, se monteaz n substaia de tractiune unde se afl personalul de intretinere.
Deoarece instalaiile de compensare functioneaza ntr-un regim puternic fluctuant i
deformat, acestea se echipeaza cu un sistem de protecie care s. evite suprasolicitarea condensatoarelor i a bobinei dc reactana.
2. Compensare serie. Compensarea serie apare ca una dintre soluiile cele mai bune de
imbuntire a nivelului de tensiune in reelele cu sarcin fluctuant. Prin aceast variant se
realizeaz un reglaj constant al tensiunii datorit faptului c reglajul se face in mod continuu i
neinerial.
Deoarece instalaia de compensare se introduce in serie cu linia de contact, scade foarte
mult reactana reelei de 25 kV, pierderile pe aceasta sunt mult mai mici i indirect se
mbuntete i factorul de putere al consumatorului.
35

De asemenea, prin utilizarea compensrii serie se permite micorarea puterii instalate a

transformatoarelor din substaia de traciune cu 10-15% sau mrirea distanei dintre substaii.
n cazul compensrii serie intreaga baterie de condensatoare este parcurs de curentul din
linia de contact, care are in general valori mari, de aceea ea trebuie dimensionat inand cont de
caracterul fluctuant al sarcinii i de posibilitile de supraincrcare pe termen lung a
condensatoarelor. La o asemenea compensare este necesar de luat msuri speciale de protecie a
bateriei impotriva oscilaiilor subarmonice.
O instalaie de compensare cuprinde urmtoarele aparate de comutaie:
- filtru absorbant care are urmtoarele caracteristici nominale:
- inductana filtrului LF = 0,217 H;
- capacitatea filtrului CF = 5,18 /..l F;
- intreruptorul filtrului similar cu intrerupatorii de pe fider;
- separator pentru descrcarea sarcinii;
- bobin de reactan de tip exterior izolatorii prevzui la aceast bobin sunt cu o linie de
fug de 2,8 kV/cm;
- condensatoare.
Aceste condensatoare au urmtoarele caracteristici nominale:
- putere 100 kV A;
- capacitate 1,414 /..l F;
- frecven 50 Hz;
- tensiune 15.000 V;
- curent 6,666 A;
- greutate 48 kg/buc.;
- tip exterior capabile s funcioneze la
temperaturi (0+ 40 C);
- monofazat
- cu rezistene de descrcare i figurante
fuzibile interioare;
- descrctor - acesta se va regla la o
valoare de 80 kVef aa incat s protejeze
bobina de inductan;
- transformator de curent - acetia sunt
prevzui pentru realizarea proteciei
difereniale.
n figura de mai sus este reprezentat un
model fizic ce cuprinde o copie in miniatur a
sistemului de energo-alimentare a
transformatorului din substaia de traciune electric a liniei de 25 kV i a instalaiei de
compensare.
Costurile pentru echiparea unei STE cu instalatii de compensare se ridica la aproximativ
10.000 Euro. In total 10.000*77 STE = 770.000 Euro.
In prezent CNCFR plateste aproximativ 22% din energia reactiva inregistrata de
contoarele de energie reactiva (cos <0,92).
La aceasta data sumele platite lunar pentru energia reactiva se ridica la aproximativ
150.000 EURO (1.800.000 Euro anual).
MASURI PENTRU SCADEREA CHELTUIELILOR CU ENERGIA ELECTRICA
La aceasta data desi cale ferata indeplineste conditiile de eligibilitate CNCFR are ca furnizor de
energie electrica pentru sistemul de tractiune, filialele ELECTRICA si cumpra energie

36

electrica la tariful reglementat aprobat de ANRE. Contractele de energie electrica sunt incheiate
pentru fiecare punct de consum (substatie de tractiune), iar tariful impus de furnizor este A33.
Tariful A33 - binom difereniat pe zone orare i durate de utilizare a puterii maxime reprezint cea mai complex form de facturare a consumului de energie electric activ aflat n
sistemul de tarifare aprobat , care prevede facturarea energiei electrice pe intervale orare
corespunztoare orelor de vrf , de gol i normale precum i facturarea puterii pe intervale orare
corespunztoare orelor de vrf i de rest ore, innd cont de durata de utilizare a puterii maxime.
Rezult astfel trei variante ale tarifului i anume pentru: durat mica de utilizare a puterii
maxime , durat medie de utilizare a puterii maxime i durat mare de utilizare a puterii .
Tariful are urmtoarele componente :
- preuri pentru energie pe trei zone orare (ore de vrf , normale i de gol);
- preuri pentru putere pe dou zone orare (ore de vrf , rest ore);
Orele de vrf sunt orele de vrf de dimineaa cumulate cu orele de vrf de seara, conform
zonelor orare utilizate pentru tariful A33, stabilite de ANRE.
Vezi anexa Zone orare pentru tariful A33.
Rest ore (pentru putere) sunt orele de gol cumulate cu orele normale, conform zonelor
orare utilizate pentru tariful A33, stabilite de ANRE.
Ore normale si ore gol (pentru energie) sunt conform zonelor orare pentru tariful A33, stabilite de
ANRE .
Preul puterii pentru orele de vrf se aplic la cea mai mare putere medie nregistrata pe sfert de
ora, pe durata orelor de vrf de sarcina din perioada de facturare.
Preul puterii pentru rest ore se aplic diferenei dintre cea mai mare putere medie nregistrat pe
sfert de or n restul orelor (orele normale i orele de gol) de sarcin i cea mai mare putere medie
nregistrat pe sfert de or , n orele de vrf .
Dac puterea nregistrat n orele de vrf este mai mare dect cea din orele normale i de gol
(diferena este negativ) preul puterii n restul orele normale nu se aplic .
Grupul de msura trebuie s aib un contor care s permit nregistrarea puterii i a energiei pe
trei zone orare i s menin memorat cea mai mare putere maxim nregistrat pe zone orare , n
perioada de facturare.
Tarifarea energiei electrice la consumatorii care au contractat tarif A33
Mrimi utilizate:
EV energie consumat n orele de vrf (zona de vrf)
EN - energie consumat n orele normale (zona normal)
EG - energie consumat n orele de gol (zona de gol)
PV putere maxim msurat n orele de vrf (zona de vrf)
PR - putere maxim msurat n restul orelor (zona normal i zona de gol)
Componentele tarifului :
EV Pre al energiei consumate n orele de vrf
pEN - Pre al energiei consumate n orele normale
pEG - Pre al energiei consumate n orele de gol
pPV - Pre anual pentru puterea maxim din orele de vrf
pPR - Pre anual pentru puterea maxim din restul orelor (ore normale i ore de gol)
Formula de tarifare :
Daca PV > PR
F = EV x pEV + EN x pEN + EG x pEG + (Pv x pPV/365*) x NZ
Daca PV < PR
F = EVx pEV + EN x pEN + EG x pEG + (PV x pPV/365*)x NZ + ((PR-PV) x pPR/365*) x
NZ
Unde: NZ numrul de zile din perioada de facturare
*) n cazul anului bisect 365 se nlocuiete cu 366
Preul mediu de revenire:
pmr = F / (EV+EN+EG)
37

i depinde de :
- durata de utilizare a puterii maxime
- ponderea puterii maxime msurate n orele de vrf fa de puterea maxim msurat din rest ore
- ponderea energiei consumate n vrf din totalul energiei consumate
- ponderea energiei consumate n orele de gol din totalul energiei consumate
La aceasta data numai E.ON Moldova, CEZ Electrica Oltenia, Enel Electrica Banat si
Dobrogea factureaza puterea maxima iar F.D.F.E.E. "Electrica Muntenia Sud" F.D.F.E.E.
"Electrica Muntenia Nord"; F.D.E.E. ELECTRICA DISTRIBUTIE Transilvania Sud;F.D.E.E.
ELECTRICA DISTRIBUTIE Transilvania Nord inca nu factureaza aceasta componenta a
tarifului.
Pentru substatiile de tractiune unde valorile nu se incadreaza in limitele contractate iar
furnizorul factureaza aceasta componenta, suma medie este de aproximativ 30.000 lei lunar.
Exemplu: Calculul penalitatilor datorate erorilor de prognoza pentru substatia de tractiune
Murgeanca, aferente lunii ianuarie 2008 arata astfel:
In zona de varf
In zona normala
In zona de gol
(MWh)
(MWh)
(MWh)
Energie electrica
Pentru abatere
48,568
92,040
106,223
la care se aplica
pozitiva
penalitatea
Pentru abatere
50,609
61,986
52,110
negativa
Nivel de tensiune
egal cu cel din
punctul de
delimitare a
instalatiilor

Pret energie (lei/KW/h)

Zona
de varf

Zona
normala

0,3685

0,1898

Durata de utilizare medie

Valoare energie (lei) fara TVA

Zona
de gol
0,1451

Zona de
varf

Zona
normala

Zona de
gol

7.271,74 6.132,04 4.987,41

Total
18.391,19

Penalitati facturate pe
Valoare fara TVA (lei)
TVA (LEI)
Valoare cu TVA (lei)
luna ianuarie 2008
18.391,19
3.494,33
21.885,52
(100%)
Obs: Curba de consum prognozata, Curba de consum realizata, Penalitati energie electrica abatere
negativa, Penalitati energie electrica abatere pozitiva sunt prezentate in anexa.
Acest tarif impune cheltuieli importante pentru CNCFR datorita erorilor de prognoza aferente
acestui tarif, penalitati ce au inceput sa fie percepute treptat incepand cu luna iulie 2007.
Penalitatile datorita erorilor de prognoza reprezinta in medie 2,3% din valoarea energiei electrice
platita lunar.
Situaia consumurilor, contravalorii energiei electrice si a penalitatilor datorate erorilor de
prognoza pentru anul 2007 pe intrega retea sunt redate in anexa 09
CNCFR nu poate realiza la aceasta data prognoze realiste datorita fluctuatiilor de trafic,
fluctuatii ce apar datorita intarzierilor fata de graficul de circulatie datorita lucrarilor de intretinere
accidentale, trenurilor suplimentare.
De asemenea nu se pot evita consumurile la orele de varf, intruct traficul feroviar se
desfasoara pe parcursul intregii zile.
La aceasta data sumele pltite pentru abateri de la prognoza sunt suportate in ntregime de
CNCFR datorita faptului ca operatorii feroviari au refuzat suportarea (proporional cu consumul)
in cota parte a acestor penaliti, iar CNCFR nu poate urmri la aceasta data nencadrrile in
prognoza, pentru operatorii feroviari.
Realizarea unor prognoze in timp real s-ar putea realiza prin implementarea sistemului de
monitorizare a consumului de energie electrica, atat cea cumparata cat si cea furnizata.

38

Astfel urmrind consumurile de energie activa respectiv reactiva precum si puterile pentru
fiecare locomotiva, respectiv staii de preancalzire se poate face si o facturare corespunztoare
pentru operatorii feroviari, acetia suportnd cota parte din penalitati, nu cum se face in prezent.
La aceasta data toi marii consumatori au implementate aceste sisteme de monitorizare
pentru consumatorii proprii.
Economii si mai mari se pot realiza prin cumprarea de energie de pe piaa concureniala.
ncheierea unui singur contract pentru energia de traciune ar permite elaborarea unei
prognoze mai apropiata de consumul real, iar abaterile de prognoza sunt mult mai mici pentru
ntreaga reea de cale ferata dect cele ntocmite si realizate pentru fiecare substaie de traciune in
parte aa cum se procedeaz in prezent.

Cost rile de echipare pentru o substaie

39