Istoria metroului bucureștean

Cu ocazia împlinirii a 43 de ani de la înființarea metroului bucureștean, Metrorex a organizat

„Ziua Porților Deschise” vineri, 18 noiembrie. Călătorii au fost așteptați la stația de metrou
Piața Unirii 1 în intervalul orar 10:00-14:00. Accesul a fost făcut în baza cărții de identitate,
în grupuri de câte 10-15 persoane.
Cei care au participat au avut parte de un tur ghidat în locul unde se controlează circulația
trenurilor, Dispeceratul Central al Metrorex. Numit și „inima metroului”, dispeceratul
funcționează de 43 de ani în permanență fiind foarte important pentru siguranța circulației
metroului bucureștean.
Cum s-a înființat Metroul din București
Dorința creării unei linii de transport subteran a existat încă din secolul al XX-lea, fiind ideea
studentului Dimitrie Leonida. De-a lungul anilor ideea construirii unui metrou în București a
tot revenit în actualitate, în ani 70 s-a dorit construirea a trei linii, pe traseele: Atelierele
Grivița Roșie, Centru "Viitorul Port", Parcul Herăstrău, Centru, zona de locuințe din sud și
Fabrica de Confecții si Tricotaje, Cișmigiu, Centru, Uzinele 23 August. Construcțiile au fost
amânate din cauze economice, România fiind încă afectata de cel de-al Doilea Război
Mondial, conform metrorex.ro.
În anii `70 metroul din București a fost înființat ca alternativă a transportului de suprafață și
pentru a ajuta la decongestionarea traficului. După 4 ani în care s-au efectuat studii, analize și
proiecte (1970 și 1974), începutul construcțiilor a avut loc pe 20 septembrie 1975, ritmul
acestora fiind de 2 km pe an urmând ca ritmul să crească la 8 km pe an până la încheierea
lucrărilor.
La data de 19 noiembrie 1979 a fost dat în folosință pentru cetățeni primul tronson al
magistralei 1 cu o lungime de 8,1 km și 6 stații pe distanța Semănătoare (Petrache Poenaru
astăzi) - Timpuri Noi. Cele 6 stații erau: Semănătoare, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii
și Timpuri Noi. În decembrie 1984 s-a mai dat în exploatare o stație: Crângași care face
legătura între cartierul Giulești și centrul Bucureștiului.
La șapte ani după terminarea magistralei 1, în 1986 se dă în folosință tronsonul I al
magistralei 2 care era compus din 8 stații: Piața Unirii II, Tineretului, Pieptănari ("Eroii
Revoluției"), Constantin Brâncoveanu, Piața Sudului, Apărătorii Patriei, I M G B ("Dimitrie
Leonida") și Depoul IMGB("Berceni"), făcându-se astfel legătura între partea de nord a
Bucureștiului cu partea de sud. Urmând ca in octombrie 1987 se da în exploatare tronsonul II
al magistralei II (Piața Unirii II – Pipera).
Între 1989 și 2000 s-au dat în exploatarea și următoarele două magistrale, 3 și 4, în luna iulie
a anului 2020 a fost finalizat proiectului "Magistrala 4. Racordul 2. Secțiunea Parc Bazilescu
(Ps Zarea) - Străulești", ceea ce înseamnă scăderea timpului de așteptare a trenurilor, iar
magistrala M5 s-a deschis parțial pe 15 septembrie 2020, odată cu intrarea în folosință a
secțiunii Râul Doamnei – Eroilor. Metrorex mai are în plan construirea unei noi magistrale
care face legătura între zona Pajura - 1 Mai și Aeroportul Otopeni (M6).
Astăzi, lungimea rețelei de metrou a municipiului București se întinde pe 77 de kilometri cale
dublă de rulare, distribuiți pe cinci linii magistrale și 63 de stații, precum și 6 depouri,
conform datelor oferite de site-ul oficial metrorex.
Construirea metroului
Tunelurile subterane au fost construite cu ajutorul unui scut (cilindru metalic de oțel care
cuprinde întreaga secțiune transversală a tunelului), fapt care i-a preocupat destul de mult pe
proiectanți. Pentru folosirea acestei metode era necesară crearea tuturor elementelor
componente: utilajul de avans și montaj al bolțarilor prefabricat, scutul, producția de boltri.
Scuturile au fost proiectate și s-a ales tipul de scut semisecurizat, cu front deschis, dar
tracționat cu sutare și orizontale care rup taluzul de cădere a nisipului, informează
metrorex.ro.
Până la folosirea scutului semisecurizat, traseele au fost realizate în galerie deschisă, se săpa
un șanț mare în care se realiza o casetă din beton armat pentru amândouă liniile dus-întors,
lucru ce rezultă o stație cu peroane laterale. După începerea folosirii scutului care producea
un tub cu diametrul de vreo 6,3 metri și în care putea să se circule pe un singur sens au apărut
peroanele pe centru, povestește arhitectul Alexandru Panaitescu într-un interviu pentru
press.one.
Potrivit inginerului Vasile Bitiri, încă de la început s-a dorit de către Nicolae Ceaușescu ca
metroul să fie unul autohton, făcut cu forțe proprii, fără implicarea sovieticilor. Astfel, primul
metrou românesc a fost produs la Întreprinderea de Vagoane Arad.
Nicolae Ceaușescu s-a implicat în mod activ și în planurile de construcție a traseelor
metroului. Una dintre implicările lui este pe linia de metrou Berceni care trebuia să meargă
pe Bulevardul Obregia și pe lângă Piața Sudului, urmând să apară vreo două sau trei stații
până la Apărătorii Patriei. Ceaușescu nu a fost de acord cu acest plan, impunând ca linia să
vină de la Piața Sudului pe Șoseaua Berceni către I.M.G.B. Linia de metrou trecând și în
prezent pe lângă cartierul Berceni, potrivit declarațiilor arhitectului Alexandru Panaitescu
într-un interviu pentru press.one.
Construcția pe ascuns a stației Piața Romană
Stația Piața Romană este tot un exemplu al implicării soților Ceaușescu în lucrările de
construcție. Pentru realizarea stației trebuia dărâmată pergola din fața restaurantului
McDonald’s din prezent, făcută la inițiativa Elenei Ceaușescu. Inițial Nicolae Ceaușescu a
avizat dărâmarea pergolei, urmând să se răzgândească pe motiv că nu este necesară încă o
stație.
Totuși, stația Piața Romană a fost construită în secret, „Am primit comandă de la partid să
excludem cel puțin o stație din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că și așa erau
puține și ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie,
stația cea mai importantă, ca ulterior să fim «obligați» s-o punem la loc.”, a explicat unul
dintre proiectanții stației, Sorin Călinescu, potrivit historia.ro.
Constructorii au făcut pe ascuns în doar trei luni galerii în spatele zidurilor groase, cu gândul
de a le transforma în peroane. Sub presiunea bucureștenilor care au depus mii de cererii, soții
Ceaușescu au dat ordin să fie sparți pereții pentru a se face culoarul de acces la metrou. Cu
toate acestea, spațiul a fost lăsat foarte îngust din cauza pericolului pe care îl presupunea o
demolare masivă în acea zonă, pe Magheru, fiind foarte afectată de cutremurul din 77, a mai
povestit Călinescu.
Istoria stație de metrou Politehnica
Stația de metrou Politehnica a fost construită în 1983, în vremea regimului comunist, peronul
acesteia fiind decorat cu marmură care a fost adusă din munții Apuseni, la grămadă. În
marmura vișinie se pot observa prinse fosile ce aparțin unui grup de organisme numit rudists,
care a trăit în medii marine de mică adâncime din perioada târzie a Jurasicului și în perioada
Cretacicului târziu. Munții Apuseni au fost creați în această perioadă de timp, datorită
convergenței microplăcilor Tisia și Dacia. Pe măsură ce plăcile s-au ciocnit, muntele a
crescut din marea care conținea aceste vietăți marine. De-a lungul a milioane de ani,
exoscheletele și corpurile lor au fost fosilizate în calcar, notează descopera.ro.
Potrivit geologilor asemenea fosile există în majoritatea stațiilor de metrou din București,
însă din cauza stării de conservare, densitatea și vizibilitatea acestora este mult mai mică
comparativ cu stația Politehnica.
Linia de metrou secretă care leagă Casa Poporului de Aeroport
Unul dintre miturile anilor 80, care a dăinuit până în ziua de astăzi, este existența unei linii de
metrou secretă între Casa Poporului și Aeroport, construită special pentru familia Ceaușescu.
Această linie de metrou ar fi deservit soțiilor în cazuri extreme, fiind cea mai bună cale de
scăpare în cazul unei revolte.
Acest mit nu a fost confirmat, dar nici infirmat niciodată, a fost admis însă, de către Metrorex
existența unui tunel care face legătura între Casa Poporului și Izvor, acesta fiind un tunel
pentru apărare, nicidecum unul prezidențial, conform spuselor fostului șef al Metrorex,
Gheorghe Udrişte.
Subsolurile Casei Poporului, locul unde se presupune că există tunelurile și metroul secret se
află sub administrația Serviciului Român de Informații (SRI), care interzice accesul atât
oamenilor simpli cât și al cercetătorilor, fapt ce sporește și mai mult misterul din spatele
tunelurilor secrete.
Metroul de la suprafață
În timpul construirii tronsonului II al magistralei 2, muncitorii au primit ordin să realizeze
prima și singura stație de metroul la suprafață, mai exact la capătul magistralei, la Berceni.
Acest lucru unic pentru România este, însă, foarte întâlnit în multe țări, cum ar fi Londra, țara
cu cel mai vechi metrou din lume, care are 4 lini de suprafață, din cele 12 existente.
Conform Agerpres, Ministerul Transporturilor și Metrorex au semnat în 2020 un contract de
finanțare pentru construcția unei noi stații de metrou la suprafață, realizată între actuala stație
Berceni și Șoseaua de Centură. Proiectul ar trebuie să fie realizat în următorii 4 ani, lucrările
vor fi supravegheate de către Primăria Sectorului 4, iar asistența tehnică va fi asigurată de
Metrorex.
Alte rețele de metrou din Europa
Metroul din Moscova are o lungime de 435.7 km și dispune de 250 stații, împărțite pe 15
lini. Metroul din Moscova este al șaselea din lume ca intensitate de utilizare după metrourile
Beijing, Tokyo, Shanghai, Seul și Guangzhou, al patrulea în lume și primul din Rusia și
Europa în ceea ce privește lungimea liniilor operate.
Metroul din Moscova este lider mondial în ceea ce privește frecvența trenurilor, intervalele în
timpul orelor de vârf nu depășesc 90 de secunde.
Cel mai vechi metrou din Europa, cât și din lume este Metroul Londonez, care a fost
înființat în 1890. Rețeaua are o lungime de 402 km, cu un număr de 12 lini pe care se află 270
de stații. În total metroul are 11 magistrale, de două ori mai mult decât metroul bucureștean,
de altfel toate magistralele au fost construite înainte de înființarea metroului din București.
Metroul rulează în subteran în zona centrală a Londrei și iese la suprafață în suburbii, având 4
lini de suprafața în total.
Metroul din Madrid, al 5 lea ca vechime din Europa, este cea mai extinsă rețea de metrou
din Spania și a treia din Europa, după Londra și Moscova . Acesta se numără printre primele
zece sisteme din lume după lungime, cu 294km. Metroul din Madrid este și cel mai dens
sistem de tren subteran din lume. Metroul are 292 de stații pe 12 linii.
Metroul din Paris este cel de-al treilea metrou din Europa, rețeaua este compusă din 16 linii,
în mare majoritate subterane, cu o lungime totală de 226.9 km, și dispune de 306 stații, dintre
care 64 reprezintă puncte de legătură între linii.
Pe 15 octombrie 1998 a fost inaugurată linia 14, prima linie de metrou din Paris ce
funcționează fără mecanic, pe baza sistemului automat de exploatare a trenurilor (SAET),
urmând ca în 2012 și linia 1 să devină tot automată.
Metroul din Berlin este pe locul 4 ca vechime în Europa, a fost deschis în anul 1902 și
deservește 175 de stații care sunt răspândite pe nouă linii, cu o lungime totală de 155,4 km,
dintre care 80% este situat în regiuni subterane. Trenurile parcurg 132 mil de km,
transportând 400 mil de pasageri anual. Compania care deține Metroul din Berlin, Berliner
Verkehrsbetriebe (BVG), a stabilit în 2019 recordul de pasageri cu aproximativ 596 de mil de
călători.