Educația în jurnalism

Educația jurnalistică a fost răspândită în Europa in secolul XX, începând cu 1980. La nivel
global răspândirea a avut loc între anii 1990 și 2000. Lucru ce este în strânsă legătura cu
proliferarea mass-media în țările în care creșterea economică, progresul tehnologic și creșterea
nivelului de alfabetizare s-au combinat pentru a crea o creștere dramatică a cititorilor și a audienței.
(Josephi, 2016)
Persoanele din industrie, angajatorii și editorii au fost împotrivă, văzând educația
jurnalistica ca ceva în afara realităților din industrie și încărcată de teorie. Însă, începând cu 1990
companiile de media au început să accepte în mare măsură ca formarea jurnalistica să se facă în
colegii și universități. (Josephi, 2016)
Conform Hugo de Burgh cunoștințele jurnalistice sunt împărțite în doua categorii:
cunoștințe academice și cunoștințe profesionale. Cunoștințele academice sunt un grup de
cunoștințe care au la baza o disciplină tradițională, în jurnalism aceste sunt în mare parte luate din
științele sociale, dar „furate” și din alte părți. Sociologia pune accent pe media și astfel studenții
pot înțelege ce fac jurnaliștii în societate. (Hugo, 2003)
În cunoștințele academice se regăsește teoria politicii și formării opiniei. Acestea introduce
concepte esențiale precum reprezentare, discurs, ideologie, stereotipuri și stabilirea agendei, dar și
interoghează mass-media din numeroase unghiuri. (Hugo, 2003)
Cunoștințele profesionale, au obiectivul de a oferi studenților oportunități de extindere a
ideilor lor despre ce este jurnalismul și să reflecteze asupra propriilor poziții. Jurnaliștii trebuie să
cunoască cum funcționează sistemele politice și juridice; organizarea mass-media și ce reprezintă
profesia de jurnalism de astăzi; ce constituie valorile știrilor in diferite medii și alte culturi (interne
și externe); legea, reglementările și etică media. (Hugo, 2003)
Pe lângă cunoștințele de care ai nevoie în jurnalism, sunt necesare și competențele. Acestea
sunt împărțite in doua categorii: competente transferabile și vocaționale. (Hugo, 2003)
Competentele transferabile includ cercetarea și investigarea, informarea corespunzătoare,
capacitatea de a asimila și evalua informațiile, abilitatea unei bune comunicării și expresie. O
competență foarte importanta este comunicarea scrisă. Pentru a deveni jurnalist nu sunt suficiente
abilitățile de scriere academică, este necesară și scrierea în diferite genuri precum: radio, TV, ziar,
revistă și online. (Hugo, 2003)
 Competentele vocaționale, sunt abilitățile specifice profesiei. Aceste abilitați includ analiza
și construcția unei știri, abilitatea de operare, management de producție, realizarea unor interviuri
și lucrarea in echipa, care este necesara pentru acoperirea unei știri mari sau realizarea unei
emisiuni tv. (Hugo, 2003)

Bibliografie
Hugo, B. (2003). Skills are not enough: The case for journalism as an academic discipline.
Journalism, 95-112.

Josephi, B. (2016). Journalism Education. În B. Josephi. Cowan University.