Capitolul 1

Acest capitol va fi destinat definirii conceptelor cheie care stau la baza și vor fi
utilizate în cadrul acestei lucrări, precum: consumerism, rețele sociale, advertising și
securitate economică. În cele din urmă va fi revizuită literatură de specialitate cu privire la
cum au abordat alți autori problematica consumerismului și rolul rețelelor sociale în
evoluția acestui proces.

1.1 Securitate economică

Securitatea ca și concept reprezintă un termen umbrelă și greu de definit dintr-o

singură perspectivă, însă Barry Buzan și Ole Weaver ne oferă o definițe a ceea ce s-ar
putea numi securitatea în general : ” Securitatea presupune supraviețuirea în față
amenințărilor existențiale, dar amenințarea existențială nu reprezintă același lucru în
fiecare sector.”1 De asemenea, aceștia ne ajută să înțelegem acest concept, separându-l in
5 sectoare : securitatea militară, de mediu, economică, societală și politică. ”Conceperea
securității în termeni de sectoare s-a dezvoltat în timpul ultimelor decenii ale Războiului
Rece, odata ce noi probleme au fost adăugate pe agenda politico-militară.” 2 Cea la care
vom face referire este securitatea economică.

Buzan și Waever descriu securitatea economică din 3 poziții de dezbatere : cea a

mercantiliștilor și neomercantiliștilor, liberalilor și socialiștilor. Viziunea mercantilistă și
neomercantilistă vede statul atât ca entitate care integrează scopurile politice și sociale
pentru care este generată bogăția, cât și ca entitate care oferă securitatea necesară pentru
dezvoltarea firmelor și piețelor.

Viziunea liberală pune accentul pe economie, oferindu-i întâietate, susținând că își

are originea la baza socială și că piața ar trebui lăsată să opereze liber și independent, fără
intervenția statului. Statul ca entitate în această ecuație are rolul de a oferi legislație și
siguranța necesară pentru a sprijini baza socială în zonele în care piața nu reușește să facă
acest lucru.

Cea de-a treia categorie, cea socialistă, susține că sarcina statelor este de a îndrepta
economia înspre scopuri social-politice, precum echitate și justiție. De asemenea aceștia
susțin că economia se află la originea structurii sociale. ”Atenția socialiștilor din
1
Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Securitatea. Un nou cadru de analiză, Cluj- Napoca, CA
Publishing, 2011, p. 46
2
Ibidem, p. 21
perspectiva securității se îndreaptă înspre cei slabi din punct de vedere economic și
împotriva celor puternici.’’3 Odată definit conceptul securității economice, voi trece la
una dintre problemele fundamentale care stau la baza acestui tip de securitate, și
anume : consumerismul și nevoia de consum.

1.2 Consumerismul și nevoia de consum

O dată cu începutul secolului 20, consumul a reprezentat un element cheie care a

stat în spatele formării capitalismului modern, a dinamicității și structurii sociale a
acestuia.4 Literatură axată pe înțelegerea acestui fenomen este atât de diversificată și
folosită în multiple contexte încât nu există o definiție exactă și unanim acceptată pentru
termenul de consumerism. Însă Ian Shaw și Alan Aldridge clasifică definițiile
consumerismulului în trei mari categorii: prima reprezintă o mișcare socială, definită ca o
abordare standard în manualele de economie și marketing. Consumerismul înseamnă
munca unor grupuri sub formă de asociații de consumatori, care testează bunuri sau servicii
și le recomandă ulterior, astfel influențând bună desfășurare a pieței libere. În cea de-a
două categorie, aceștia definesc consumerismul drept un stil de viață, care adesea implică o
preocupare excesivă sau chiar patologică pentru consum. În a treia categorie, termenul de
consumerism este definit ca o ideologie. Scopul său este de a sta la baza societăților
capitaliste, contrastandu-le astfel cu societăți autocratice, unde indivizii nu își pot îndeplini
nevoile de confort și prosperitate după bunul plac. „Its purpose is to legitimise capitalist
societies, contrasting them favourably with such alternatives as communism, fascism, and
neo-feudal despotism, none of which come anywhere near satisfying the needs and
legitimate expectations of ordinary people for comfort and prosperity.”5

1.3 Definirea conceptelor operaționale

3
Ibidem, pp. 145-147
4
Trentmann, F. (2004). Beyond Consumerism: New Historical Perspectives on Consumption. Journal of
Contemporary History, vol. 39, nr. 3, pp: 373–374. doi:10.1177/0022009404044446
5
Shaw, Ian, and Alan Aldridge. Consumerism, Health and Social Order. Social Policy and Society, vol. 2,
nr. 1, 2003, p: 35, doi:10.1017/S147474640300109X.
 Social Media – o nouă paradigmă a comunicării

Comunicarea digitală – diferențe și asemănări față de presa clasică și

publicitatea clasică

Comunicarea integrată de marketing (IMC) este principiul de bază pe care

organizațiile îl urmează pentru a comunica cu piețele-țintă. Comunicarea integrată
încearcă să coordoneze și să controleze elementele diferite ale mix-ului de marketing (de
promovare): advertising, vânzări directe, relații publice, marketing direct și promoții, cu
scopul de a produce un mesaj unitar, centrat pe consumator, și, prin asta, pentru a-și
atinge diferite obiective ale organizației. 6
La începutul mileniului al III-lea, Media tipărite, „după ce au fost serios
ameninţate de fiecare nou mijloc de informare apărut, începând cu radioul şi ajungând la
internet, par a-şi găsi căi specifice de supravieţuire şi modalităţi de recuperare a audienţei
proprii.”7 În epoca contemporană, au apărut forme noi de Media care deşi furnizeaeză un
conţinut asemănător cu cele clasice, prin expresie şi mijloace tehnologice sunt radical
diferite. Denumirea funcțională dată noilor forme de Media este aceea de multiMedia.8

Prin anumite caracteristici, sistemele multiMedia – online au caracteristici

asemănătoare cu mass-Media clasică:
 au capacitatea de a atinge audienţe uriaşe, eterogene, îndepărtate geografic;
 au o mare viteză de transmitere;
 sunt finanţate prin cumpărare directă, închirierea dreptului de acces, sponsorizare
sau vânzarea de spaţiu/ timp pentru publicitate; 9
Criza tiparului se produce în siajul deconstruirii mijloacelor tradiţionale de
comunicare prin adoptarea pe scară largă a mediilor digitale. Dacă în cazul unor
publicaţii, această schimbare nu le afectează conţinutul, în cazul altora aceasta înseamnă
sfârşitul editorial.
Efectele trecerii de la formate tipărite la medii digitale sunt următoarele, aici fiind
implicaţi atât jurnaliştii, marketerii ca emiţători, cât şi publicul, cititorii, ca şi receptori:

6
Boone, L. E., & Kurtz, D. L., Contemporary marketing (13th ed.). Mason, OH: Thomson/South-Western,
p.488
7
Dorin Popa, Mass Media – Sistem și proces, Ed. Universității A.I. Cuza, Iași, 2007, p.23.

8
Dominique Monet, Multimedia, Ed. Flammarion, Paris, 1998.
9
Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Ed. Polirom, Iaşi, 2007,p.26
 a) convergenţa mediilor – jurnalistul trebuie să aibă competenţe multiple, să poată
produce mesaje atât cu specific de presă scrisă, cât şi de radio, televiziune, blog,
videoblog etc.
b) hyperMedia – un text digital care conţine link-uri interne şi externe spre ferestre
cu conţinut audiovizual, multiMedia, produce la nivelul consumatorului o
receptare de tip spirală a mesajelor din ce în ce mai complexe;
c) interactivitatea – audienţa intervine activ, se implică în text, prin intermediul
comentariilor pe forumuri sau direct printr-o fereastră de comentariu, sau este co-
autor la texte, de genul blogurilor colective;
d) fragmentarea şi personalizarea mesajelor – pentru diferite medii de auditori,
mesajele se pot constitui diferit, în funcţie de nivelul de receptare sau de
vehiculare a informaţiilor pe mediul digital specific (free sau on pay), pot fi mai
bogate sau mai sărace în conţinut multiMedia sau în comentarii. 10
e) Mijloacele și strategiile pentru a comunica cu consumatorii s-au schimbat
semnificativ odată cu apariția fenomenului numit social Media, denumit uneori
„Media generată de consumator”. Această formă nouă de Media „descrie o
varietate de surse noi de informație online care sunt create, inițiate, transmise și
utilizate prin intenția consumatorilor de a se educa unul pe celălalt în ceea ce
privește produsele, brandurile, serviciile, personalitățile și situațiile
problematice”.11

Semnificația expresiei „Social Media” poate fi derivată din cei doi termeni care o
alcătuiesc. „Presa o consideră legată în general de marketing și de interacțiunea ideilor
prin intermediul canalelor/publicațiilor. Comunitatea presupune conexiunea oamenilor în
cadrul unui grup sau echipe. Luate împreună, social Media se referă mai ales la sisteme
de comunicare/publicare care sunt produse și susținute de conexiuni interpersonale ale
unor indivizi prin intermediul unei metode sau aparaturi specifice. Wikipedia, de
exemplu, are o definiție comună a termenului: Community Press (presa comunitară sau
comuna) reprezintă democratizarea detaliilor, transformând oamenii din vizitatori reali în

10
Mihai Coman, idem, p.26
11
Blackshaw, P., & Nazzaro, M. Consumer-Generated Media (CGM) 101: Word-of-mouth in the age of the
Web fortified consumer.
editori reali. Este evoluția dinspre un mecanism de emitere unic spre un model multiplu,
generat de discuțiile dintre autori, public și colegi din aceeași arie de interes.” 12

1.4 The Social Network – o nouă definiție a comunicării publicitare

“People want to go online and check out their friends, so why not build a website
that offers that? Eduardo, I'm not talking about a dating site, I'm talking about taking
the entire social experience of college and putting it online.” 13

Început inițial ca o platformă de a ține legătura cu colegii de facultate, Facebook –

cel mai important brand de Social Media din lume - a devenit odată cu dezvoltarea
rețelei un instrument absolut necesar în comunicarea publicitară. Pe cât au crescut ca
număr potențialii consumatori, cu atât au crescut și brandurile care și-au făcut cont și au
început să comunice de la promoții și discounturi punctuale la campanii întregi de
comunicare. Potrivit lui Kenneth C. Laudon și Jane P. Laudon, „social networking-ul este
practica de a-ți mări numărul de contacte de business sau personale prin stabilirea unor
legături directe cu indivizii. Site-urile de social networking conectează persoanele prin
intermediul domeniului de business comun sau prin conexiuni personale, permițându-le
„minarea” grupului de prieteni (și de prieteni ai prietenilor acestora) pentru a genera
lead-uri de vânzări, ponturi de căutare de locuri de muncă mai atractive, sau pentru a
atrage noi prieteni. MySpace, Facebook fac apel la oameni care sunt interesați în
principal de a-și spori numărul de prieteni, în timp ce rețele de tip LinkedIn se
focalizează pe crearea unei rețele dedicate recrutării forței de muncă”.
Social Media marketing este modul cel mai mai sigur de fidelizare a clienţilor, în
condiţiile în care 20 % dintre clienţi generează 80 % din venituri. 14
Odată ce social Media devine o parte din ce în ce mai integrantă a vieților noastre,
Influencer Marketing-ul a explodat. Oamenii se lasă din ce în ce mai mult influențați de
modelele preferate de pe Instagram, Twitter și YouTube pentru sfaturi și recomandări
privitoare la deciziile lor de cumpărare. Acești influenceri au cucerit încrederea a
milioane de consumatori, și marketerii încep să le acorde din ce în ce mai multă atenție.

12
Sajid Sl, Social Media and its Role in Marketing, Business and Economic Journal, 2016, 7:1.
13
JESSE EISENBERG - Mark Zuckerberg – citat din filmul THE SOCIAL NETWORK (2010)
14
Legea lui Pareto – Principiul lui Pareto ne arată că există foarte multe situaţii în care 80 % dintre
consecinţe sunt provocate de 20 % dintre cauze.
S-a demonstrat că „86% dintre marketeri folosesc Influencer Marketing în anul 2017, iar
bugetele au crescut vertiginos” 15
Social Media cuprinde o gamă largă de forumuri online de tip word-of-mouth,
bloguri, platforme de conținut sponsorizat, chat online, email personalizat, vloguri și mai
ales website-uri de rețele sociale, pentru a menționa câteva. Secolul XXI este martorul
unei explozii a mesajelor transmise cu ajutorul internetului, prin intermediul acestor
Media. Ele au devenit un factor important în influențarea diverselor aspecte ale
comportamentului consumatorului, cum ar fi awareness-ul (conștientizarea valorilor și
particularităților unui brand), achiziția de informații, opinii, atitudini, comportament de
cumpărare, și evaluări și comunicări post-cumpărare.
Această eră digitală poate fi denumită cu ușurință „revoluția consumatorului”. 16
Promovarea în reţele sociale are cel mai avantajos raport cost/beneficii sau “Return of
Investment”, oferind posibilitatea de a livra anunţurile direct categoriilor de public
interesate. Promovarea în reţele sociale, alături de generarea de lead-uri (pagini către
produsele sau serviciile pe care dorim să le comercializăm) consolidează imaginea de
marcă, brand-ul fiind cel mai important activ al companiei.
Social Media se folosește de „înțelepciunea mulțimilor” pentru a corobora detalii
într-o manieră colaborativă. Social Media este o sumă de medii folosite pentru a crea
conexiuni sociale, folosind metode avantajoase și accesibile de livrare de conținut. Social
Media bazate pe comunități folosesc tehologii web-based pentru a transforma
interacțiunile în dialoguri interactive. Andreas Kaplan și Michael Haenlein consideră
social Media „o echipă de aplicații Internet-based care dezvoltă fundamentele ideologice
și tehnologice ale Web-ului 2.0, care asigură dezvoltarea și receptarea conținutului
generat de utilizator”. 17

Putem trasa astfel o schemă a evoluției mediilor digitale:

Web 1.0  Web 2.0 (CONȚINUT MULTIMEDIA)  SOCIAL MEDIA

15
Potrivit lui Danielle Drolet, ”Marketers to boost influencers budgets in 2017”, Decemer 13, 2016, citit la
https://www.emarketer.com/Article/Marketers-Boost-Influencer-Budgets-2017/1014845
16
Kenneth C. Laudon, Jane P. Laudon, Management Information Systems. Managing the digital firm, 11th
edition, Pearson Education, 2009
17
Kaplan AM, Haenlein M (2010). Users of the world, unite! The challenges and opportunities of Social
Media. Business Horizons 53: pp. 59-68., studiat în Sajid Sl, idem.
 Date fiind aceste evoluții, s-a creat astfel un cadru favorabil tehnologic pentru
apariția platformelor de comunicare online care în prezent sunt folosite pe scară largă atât
pentru scopuri personale cât și de companiile de business. Acestea au schimbat radical
modul în care oamenii comunică, conectându-i pe aceștia dincolo de granițele fizice
dintre țări sau regiuni ale lumii. La nivel de business, multe companii se mută de pe
canalele Media tradiționale spre rețelele sociale, beneficiind de oportunitățile pe care
acestea le oferă, și experimentează moduri diverse prin care aceste medii pot să aducă
plusvaloare propriilor business-uri, prin care vor să afle cum pot fi mai aproape de
consumatori, în a le cunoaște nevoile și preferințele.

1.5 Revizuirea literaturii de specialitate

Jean Baudrillard, în lucrarea sa "The Consumer Society", definește consumerismul

ca fiind o societate în care producția și consumul de bunuri devin valorile dominante și
principalele preocupări ale individului. El susține că această schimbare conduce la o
transformare a relațiilor sociale și la o dependență de obiecte materiale 18. De asemenea,
autorul conceptualizează fenomenul de consumerism ca fiind ideologie care promovează
consumul ca mijloc principal de satisfacere a nevoilor și de atingere a fericirii individuale.
Acest concept include, de asemenea, o preocupare excesivă pentru posesiuni materiale și o
tendință de a-și defini identitatea prin intermediul bunurilor deținute.

Impactul consumerismului asupra individului

a) Identitatea individului: Consumerismul poate influența modul în care oamenii își

construiesc identitatea și își evaluează propria valoare. Mulți indivizi își asociază în
mod frecvent valoarea personală cu bunurile materiale pe care le dețin sau cu
imaginea pe care o proiectează prin intermediul consumului. Această legătură
strânsă între identitate și bunurile materiale poate duce la o dependență emoțională
de consum și poate afecta negativ stima de sine atunci când aceste așteptări nu sunt
îndeplinite sau când se compară cu alții19.

b) Datorii și probleme financiare: Consumerismul poate duce la acumularea de datorii

și la probleme financiare pentru mulți indivizi. În încercarea de a satisface nevoia

18
Jean Baudrillard, The consumer society: Myths and structures. Sage Publications, 2016, pp. 49-69.
19
Helga Dittmar, Consumer Culture, Identity and Well-BeingThe Search for the 'Good Life' and the 'Body
Perfect', Psychology Press, 2008, pp. 12-19
 constantă de a obține noi bunuri, oamenii pot recurge la credite și împrumuturi,
ceea ce poate duce la o creștere a nivelului de îndatorare și la dificultăți în
gestionarea finanțelor personale. Această presiune financiară poate genera stres,
anxietate și probleme legate de sănătatea mentală.

c) Sustenabilitate și mediu: Consumerismul excesiv are un impact semnificativ asupra

mediului înconjurător. Producția în masă, transportul și eliminarea deșeurilor
generează emisii de gaze cu efect de seră, poluare a apelor și defrișări, având un
efect negativ asupra ecosistemelor. Aceste consecințe ecologice pot afecta în mod
direct sănătatea și bunăstarea individului, precum și generațiile viitoare.

Impactul consumerismului asupra societății

a) Inegalitate socială și inechitate: Consumerismul poate contribui la inegalități

sociale și economice. Persoanele cu venituri mai mici sau care nu au acces la
resursele necesare pentru a satisface cerințele consumerismului pot fi marginalizate
și excluse din avantajele și oportunitățile societății de consum. Aceasta poate
genera inechități sociale și economice, creând un dezechilibru în distribuția
resurselor și șansele de dezvoltare.

b) Cultura și valori: Societatea de consum poate promova valorile materialiste și

orientate spre posesiuni. Astfel, se pune un accent puternic pe obținerea de bunuri
materiale și pe consumul ca modalitate de satisfacere a nevoilor și dorințelor
individuale. Aceasta poate afecta valorile colective ale unei societăți, deoarece
prioritățile se pot muta către aspecte superficiale și materiale, neglijând aspecte
esențiale, cum ar fi relațiile umane, bunăstarea colectivă și sustenabilitatea
mediului.

c) Dependență economică: Societățile cu un nivel ridicat de consumerism pot deveni

dependente de consumul constant și de creșterea economică pentru a menține
prosperitatea și stabilitatea. Acest lucru poate genera o presiune puternică asupra
economiei și poate crea vulnerabilități în fața schimbărilor și crizelor economice.
De asemenea, poate genera o dependență de resursele finite și poate inhiba
dezvoltarea unor alternative durabile și echitabile.
Mișcări de rezistență împotriva consumerismului

a) Minimalismul: Minimalismul este mai mult decât o simplă reducere a bunurilor

materiale. Este o filozofie de viață care promovează eliminarea excesului și
focalizarea pe ceea ce este cu adevărat important. Minimaliștii urmăresc să-și
reducă proprietățile, să-și organizeze spațiul într-un mod minimalist și să-și
concentreze atenția asupra experiențelor, relațiilor și dezvoltării personale. Ei
consideră că reducerea încărcăturii materiale le aduce mai multă libertate, liniște și
claritate mentală20.

b) Slow Food: Slow Food este o mișcare care pune accent pe calitatea alimentelor și
pe importanța savurării acestora într-un mod conștient și plăcut. Promovează
consumul alimentelor locale, proaspete și de înaltă calitate, cu accent pe valorile
tradiționale și biodiversitatea agricolă. Slow Food încurajează o alimentație
sănătoasă, ecologică și responsabilă, sprijinind fermierii locali și dezvoltând relații
durabile între producători și consumatori.

c) Buy Nothing: Mișcarea „Buy Nothing” încurajează oamenii să reducă consumul

prin schimbul, împrumutul și donarea de bunuri în comunitate. Participanții la
mișcare se angajează să nu cumpere bunuri noi și să folosească resursele existente
în comunitate pentru a-și satisface nevoile. Aceasta nu doar că reduce impactul
asupra mediului, ci și construiește relații solide între vecini și promovează spiritul
de comunitate și solidaritate.

d) Ethical Fashion: Mișcarea „Ethical Fashion” urmărește să schimbe modul în care

sunt fabricate și consumate hainele. Aceasta promovează producția etică, care
respectă drepturile lucrătorilor și mediul înconjurător. Consumatorii sunt încurajați
să aleagă haine fabricate în condiții de muncă corecte, să evite materialele poluante
și să susțină brandurile și designerii care adoptă practici sustenabile. Mișcarea
Ethical Fashion își propune să educe și să informeze consumatorii cu privire la
impactul industriei modei și să promoveze un consum mai conștient și
responsabil21.

20
Annie Leonard, The Story of Stuff: How Our Obsession with Stuff is Trashing the Planet, Our
Communities, and Our Health—and a Vision for Change, Free Press, 2010, pp. 144-150
21
Elizabeth L. Cline, Overdressed: The Shockingly High Cost of Cheap Fashion, Portfolio/Penguin, 2012,
pp. 61-84
 e) Sharing Economy: este un concept care promovează partajarea și utilizarea
eficientă a resurselor existente. Prin intermediul platformelor online, oamenii pot
împărți și închiria bunuri și servicii, precum mașini, locuințe sau instrumente. Acest
model de consum încurajează utilizarea mai eficientă a resurselor și reduce nevoia
de a deține în mod individual bunuri care pot fi partajate sau închiriate. Prin
intermediul Sharing Economy, se încurajează colaborarea, economisirea de bani și
resurse, și reducerea impactului asupra mediului.

Aceste mișcări de rezistență împotriva consumerismului încurajează o schimbare de

mentalitate și promovează alternative sustenabile și conștiente în ceea ce privește
consumul și modul de viață. Ele au un impact important atât asupra individului, prin
dezvoltarea unei conștiințe mai ridicate și a unor valori mai sustenabile, cât și asupra
societății în ansamblu, prin promovarea unei economii mai echitabile și a unei relații mai
sănătoase cu mediul înconjurător.

Perspective culturale cu privire la consumerism

a) Perspectiva critică a consumerismului în societatea de consum: Această

perspectivă critică se concentrează pe analiza în adâncime a modului în care
societatea de consum și consumerismul perpetuează inegalități sociale și
economice. Teoreticienii marxiști și post-marxiști explorează modul în care
capitalistul sistem economic alimentează și promovează consumul excesiv și
nevoia de achiziționare constantă de bunuri și servicii. Ei susțin că această
dinamică de consum stimulează inegalități economice, crește dependența și
alienarea individului și contribuie la exploatarea resurselor naturale.22

b) Perspectiva culturală și antropologică: Această perspectivă se concentrează pe

studiul relației dintre consumerism și cultura umană. Etnografii și antropologii
explorează modul în care valorile culturale, normele și tradițiile influențează
obiceiurile și modelele de consum. Ei examinează cum obiectele materiale și actul
de a consuma devin semne și simboluri ale identității sociale și culturale. De
exemplu, un obiect de lux poate fi considerat un simbol al statutului social într-o
22
Arjun Appadurai, The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective, Cambridge University
Press, 1986, pp. 6-8
 anumită cultură, în timp ce într-o altă cultură valorile de bază pot fi legate de
durabilitate și resursele comune23.

c) Perspectiva postmodernă și estetică a consumerismului: Această perspectivă se

concentrează pe modul în care consumerismul afectează estetica și modurile de
exprimare culturală. Filozofii și teoreticienii postmoderni explorează cum obiectele
de consum devin semne și simboluri ale identității și cum consumul devine un mod
de exprimare și de construire a imaginii de sine. Ei examinează cum media și
publicitatea influențează și modelează percepția și dorința de consum și cum aceste
aspecte sunt integrate în cultura contemporană24.

d) Perspectivele internaționale asupra consumerismului: Aceste perspective

explorează modul în care consumerismul se manifestă și variază în diferite țări și
regiuni. Se analizează influențele culturale, economice și sociale care modelează
obiceiurile de consum și atitudinile față de bunurile materiale în diferite contexte
internaționale. Aceste perspective abordează aspecte precum impactul globalizării
și al comerțului internațional asupra consumului, adaptarea culturală la modelele de
consum occidentale și influențele culturii locale asupra practicilor de consum 25.

23
Ibidem, p. 68
24
Peter Corrigan, The Sociology of Consumption, Sage Publications, 1997, pp. 18-20
25
Ibidem, pp. 25-28