REPERE CONSTITUTIVE ȘI FUNCȚIONALE ALE LEGISLAȚIEI MASS-MEDIEI

REGLEMENTARE ȘI AOTOREGLEMENTARE A MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA ȘI R.

MOLDOVA

Abstract
The media is a force that brings together, unifies and gives coherence to social
individuals and communities in the modern world, because it produces at the same time the same
messages, which it distributes to very diverse categories of audiences in equally different spaces.
Thus, the problems that affect or face certain individuals or social groups, being publicized,
become common for the whole society.

Introducere
Mass-media este o forţă care apropie, unifică şi dă coerenţă indivizilor sociali și
colectivităţilor din lumea modernă, pentru că produce în același timp aceleași mesaje, pe care le
distribuie categoriilor foarte variate de public din spații la fel de diferite și ele. Astfel,
problemele care afectează sau cu care se confruntă anumiți indivizi sau grupuri sociale, fiind
mediatizate, devin comune pentru întreaga societate.
Key Words
Mass-Media, social media, regulation and self-regulation of media activity, social
journalism, social paradigm, media researcher, media pragmatism, public interest, free speech,
dissemination of information, positive cycle of communication.
Cuvinte Cheie
Mass-Media, social media, reglementarea și autoreglementarea activității media,
jurnalism social, paradigmă socială, cercetător media, pragmatism media, interes public,
libertate de exprimare, diseminarea informațiilor, ciclu pozitiv de comunicare.

ARGUMENT
În prezent, legislația în domeniul Mass-Mediei, atât în România cât și în R. Moldova,
este considerată ca fiind una de o importanță majoră, fiind considerată un subiect de stringentă

1
actualitate. Astfel, am avut în vedere în acest studiu, analizarea succintă și prezentarea într-o
formă cât mai sintetică a modului în care normele și legislația în sfera Mass-Mediei sunt aplicate
în presa scrisă și audivizuală atât în legislația U.E. cât și în cea din România și din R. Moldova.
Studiul de față, încearcă să analizeze un aspect controversat și anume: dacă legislația
actuală are rolul de a reflecta modul în care se reglementează și autoreglementează Mass-Media
în România și R. Moldova, desigur, cu consecințele imediate.
Așa de pildă, Mass – Media, in concreto, se bazează pe crearea unor condiţii necesare
dezvoltării unui ciclu pozitiv de comunicare. Acest ciclu presupune căutarea, primirea sau
difuzarea, ascultarea sau procesul de a fi ascultat, înţelegerea, crearea sau reproducerea de
informaţie.1 Drepturile individului prin exprimarea sa în Mass-media, pragmatismul acestuia,
cuprind astfel dreptul de a participa la propria cultură şi de a utiliza propria limbă, de a beneficia
de avantajele societăţii etc.
Referitor la reglementarea și autoreglementarea activității Mass-Media, considerăm că
sunt două fețe ale aceleiași monede. Cea dintâi protejează democrația prin reglementarea
conținutului care într-o democrație ar trebui să fie liber, iar cea de-a doua se axează pe
dezvoltarea practicilor democratice prin reglementarea efectuată însuși de sectorul media 2. Un
mediu de reglementare corect și sigur încurajează auto-reglementarea, care la rândul ei reduce
responsabilitățile de reglementare ale autorităților și oferă mai multă libertate și independență
presei.
Interesul public al societății față de Mass-Media reprezintă fundamentul de baza ale
unei societăți democratice. Astfel, pentru a păstra un peisaj mediatic sănătos, societățile
democratice periodic introduc restricții asupra mecanismelor acceptabile de liberă exprimare și
diseminare a informațiilor.3 Astfel, autoritățile, de regulă, limitează activitatea mass-media prin
interzicerea unor activități care dăunează societăților democratice, inclusiv dezinformarea,
calomnia, incitarea la violență și discursul de ură. Iar aceste restricții sunt susținute de
mecanisme de reglementare a activității presei.

Astfel, într-un stat democratic, precum cel din societatea românească actuală, Mass-
Media are rolul de a informa, comenta și critica, fiind considerată "centrul vital al vieții publice".

1
https://ro.scribd.com/document/654216822/RASPUNDER...
2
https://freedomhouse.org/sites/default/files/2021-...
3
Denis McQuail, Media Regulation, Modulul 2, Secțiunea 11, Departamentul Media și Comunicare, Universitatea
din Leicester, 9 februarie 2010

2
 Uniunea Europeană cunoaşte în prezent, după extindere, un deficit democratic din
cauza absenţei sferei publice europene, ea fiind un conglomerat de popoare, cu aspirații și
realități sociale inclusiv realități politice diferite.
În prezent, în ceea ce privește reglementarea U.E privind Mass-Media, se discută
despre o Europă postnaţională, a cărei evoluţie va depinde de emergenţa unei noi sfere publice
dar mai ales politice, fără imixtiunea nejustificată a S.U.A. Acest concept este un nonsens și de
nerealizat. Dezvoltarea pe viitor al UE este strâns legată de existenţa acestei sfere ca un spaţiu
de comunicare4. Spaţiul public european este o însumare mecanică a spaţiilor naţionale a ţărilor
comunitare, o incercare a unei realitatăți noi care fiinţează conform unor norme proprii. Spaţiul
public european se află în comunicare cu spaţiile publice naţionale iar consistenţa şi legitimtatea
lui depind de ceea ce garanții oferă agenţii spaţiului naţional. Ştirile în spaţiul public european
sunt elaborate şi transmise din spaţiile naţionale. Să amintim că mediile de marcă din Europa
recrutează corespondenţi din state naţionale şi transmit, mai rar, ştiri de la faţa locului relatate de
redactori din redacţia centrală, de accea unele informații sunt trunchiate și neverificate.
Dacă facem referire la legislația U.E. pirivind libertatea Mass-Mediei, trebuie să
subliniem faptul că, în acest sens, Comisia Europeană a adoptat data de 16 Septembrie 2022 o
Lege europeană privind libertatea mass-mediei, care cuprinde un nou set de norme menite să
protejeze pluralismul și independența mass-mediei în UE.
Dacă se analizează cu atenție acest Regulamnet, se poate cu ușurință observa faptul că,
aceste include printre altele anumite garanții împotriva interferențelor politice în deciziile
editoriale și împotriva supravegherii Mass-Mediei. Astfel că, independența și finanțarea stabilă
a serviciilor publice de Mass-Media, precum și pe transparența proprietății asupra mass-mediei
și a alocării publicității de stat, ar trebui să reprezinte o politică de Stat, la nivelul fiecărei țări
membre, trebuind avută în vedere de către guvernanți.
Norma legală, abordează așadar o nouă strategie și anume: problema concentrărilor din
sectorul Mass-Mediei și crearea unui nou Comitet european independent pentru serviciile Mass-
Media, compus din autorități naționale din domeniul mass-mediei.

De altfel, trebuie amintit faptul că, în acest sens, Comisia a adoptat și o recomandare
complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru asigurarea independenței editoriale.

4
Popa, Dorin, Mass-media, astazi, Editura Institutul European, 2002, p. 53 (citat din Van Cuilenburg, Stiinta
comunicarii, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, p. 37)

3
 Potrivit Comisiei Europene, Legea europeană privind libertatea mass-mediei va facilita
funcționarea mass-mediei – publice și private – la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără
presiuni nejustificate și ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media, eliminând
în acest fel paradigmele sociale5:
 Protejarea independenței editoriale – acest Regulament caută să impună statelor
membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii Mass-Media și nu în
ultimul rând să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice, atât de necesare activității
ziaristului, scopul imediat fiind acela de a se asigura transparența și independența deciziilor
editoriale individuale.
 Transparența publicității de stat – noul cadru legal Comunitar vine cu noutăți în
ceea ce privește și sursele de finanțare pentru alocarea publicității de stat mass-mediei, în
obiectivizarea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact clar asupra veniturilor
obținute din publicitate, în special în mediul online.
 Independența mass-mediei de Stat – aici este cazul în care există și acelor
instituții publice de Mass-Media mai cu seama de finanțarea acordată acestora care, în opinia
noastră ar trebui să fie cât mai adecvată și cât mai stabilă, pentru a asigura o totală independența
editorială.
 Testarea pluralismului mass-mediei – noua reglementare privind libertatea Mass-
Mediei le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața Mass-Mediei
asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca
orice măsură legislativă, care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.
 Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei – Legea privind
libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware)
împotriva mass-mediei, jurnaliștilor și familiilor acestora.
 Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind
serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării
nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. Toate plângerile
depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către
platformele respective.
 Dreptul utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea
mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și
interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările
implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.
5
Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA) adoptată la data de 16 Septembrie 2022

4
 De exemplu, în textul de lege, sunt încurajate să asigure condițiile necesare pentru
crearea independentă de conținut editorial, să le ofere jurnaliștilor posibilitatea de a participa la
deciziile importante pentru funcționarea organelor de presă și să elaboreze strategii pentru
asigurarea stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri. 6
Referindu-ne strict la problematica legislației în domeniul Mass-mediei din România,
se recunoaşte rolul mass media în conservarea culturii naţionale vorbindu-se de naţionalismul
inerent al mass media care accentuează relaţiile dintre noile media şi reprezentarea complexelor
naţionale simbolice7. Influenţa mass media asupra spaţiului public european este asociată cu
relaţia cu mediul naţional. Dacă există o criză de credibilitate în relaţia dintre politicieni şi mass
media în sfera publică naţională ea poate crea o problemă de funcţionare a sferei publice
europene8.
Problema pe care o supunem analizei în acest articol ține în exclusivitate de
reglementarea mass-mediei din România în comparație cu legislația din domeniu în R.Moldova.
Concret, situaţia şi cadrul juridic de reglementare a activităţii mass-media din România
este aproape nulă, din simplul fapt al nedorinței de a reglementa Presa – așadar, în România, în
mod paradixal, nu există o lege a presei.
Privind prin prisma realităților contemporane românești în general și ale mass-mediei în
special, observăm faptul că, în prezent, există doar o singură normă juridică care reglementează
aspecte legate de mass-media din domeniul audio-vizualului și anume Legea audiovizualului
nr. 504/20029.
În acest sens, cadrul legal și reglementarea mass-mediei din România, se circumscrie ca
fiind principalul instrument al unei societăţi democratice şi presupune două drepturi
fundamentale: dreptul la informare şi libertatea de expresie. Dincolo de funcţiile sale, însă, Mass-
Media, ca mijloc de informare a societății, reprezintă în mod exclusiv un produs al societăţii
care se formează şi funcţionează.

Acest cadru caracterizat de libertate şi participare, mass-media din România deţine un

rol de consolidare a noii societăţi, de susţinere şi monitorizare a unei democraţii adevărate, tinde

6
„ În ultimii ani am asistat la diverse forme de presiune asupra mass-mediei. Este timpul să acționăm. Trebuie să
stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza activității sale profesionale; nicio
instituție publică de mass-media nu ar trebui să fie transformată într-un canal de propagandă. Astăzi propunem,
pentru prima dată, garanții comune pentru protejarea libertății și pluralismului mass-mediei în UE.” - a declarat
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová.
7
Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 24
8
McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 69
9
Legea audiovizualului nr. 504/2002, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 534 din 22 iulie 2002.

5
să participe la o guvernare dreaptă şi la dezvoltarea economică. În calitate de a "patra putere în
stat”, ca formator de opinie, presa creează noua opinie publică şi noua societate civilă. Riscurile
de a-și duce la bună îndeplinire datoria şi îndrăzneala de a îşi pune în aplicaţie libertatea de
exprimare au avut însă, nu de puţine ori, iremediabile consecinţe.
Totodată, libertatea de exprimare, atât a mass-mediei dar şi a individului în genere, se
afirmă ca fiind un drept fundamental. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,
onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Exercitarea dreptului la
libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi.
Ca participantă la temelia sacră a drepturilor umane, libertatea presei este menţionată în
numeroase tratate, convenţii sau acorduri internaţionale şi este garantată sub diferite forme în
aproape toate constituţiile şi legislaţiile naţionale.
În România contemporană, mass-media este reglementată în diferite norme și texte de
lege, după cum urmează: Constituția României, Noul Cod Civil, Noul Cod Penal și răspunderea
penală a jurnalistului, Legea nr.504/2002 a audiovizualului, Ordonanţa nr. 137/2000 privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Considerăm ca fiind de strictă necesitate și maximă urgență o reglementare unitară
printr-o Lege organică a profesiunii de jurnalist.
Pentru a apăra în condițiile actuale jurnalistul profesionist, considerăm de lege ferenda,
să fie promovată și adoptată o lege care să reglementeze sub toate aspectele profesiei de
jurnalist. Marea majoritate a jurnaliștilor din România fac un apel către întreaga comunitate
media să elaboreze o Lege a Presei autentică, cu o reglementare clară, fără ambiguități în așa fel
încât toți jurnaliștii vor trebui să fie responsabili și să dea dovadă de respect față de regulile
profesiei, dar și față de public; în ciuda presiunilor economice și politice jurnaliștii trebuie
să apeleze măcar la clauza de conștiință, fapt ce ține de educația și regătirea fiecăruia.
Capacitatea de generare a unor norme care să răspundă realităţilor economice este
limitată de însuşi designul instituţional actual, care defineşte mass-media în primul rând drept o
instituţie culturală.
Într-o lume în continuă schimbare, care este condusă de procesele rapide de globalizare
şi unde dimensiunile financiare devin mai importante decât chiar deciziile politice naţionale,
locus-ul instituţional al deciziilor în domeniul media în România devine anacronic și greoi.

6
 În comparație cu legislația din domeniul Mass-Mediei din România, în reglementarea
Mass-Mediei din R. Moldova, se observă o reglementare concretă a acestui domeniu, existând
chiar și o Lege a presei.10
Promovarea pluralismului mass-media în R. Moldova rămâne și în prezent o prioritate
acută pentru Consiliul Europei, un angajament promovat de Planul de Acțiuni al Consiliului
Europei pentru Republica Moldova 2021-2024.
Menționăm faptul că, în perioada 27-28 octombrie 2015, la Chişinău a avut loc primul
Forum al comunităţii mass-media din Republica Moldova care a formulat, într-o Foaie de
parcurs, un şir de constrângeri la nivelul cadrului normativ de funcţionare a mass-media, precum
şi la nivel de gestionare a domeniului mediatic, a instruirii profesioniştilor media şi a
conţinutelor editoriale, de soluționarea cărora depinde dezvoltarea în țara noastră a unor instituții
mass-media independente și sustenabile economic11. Astfel, cele mai mari constrângeri țin de
cadrul legal nesatisfăcător și ineficient în cele mai relevante aspecte, cum ar fi: asigurarea
transparenței reale a proprietății și a surselor de finanțare a instituțiilor mass-media; limitarea
concentrării excesive a proprietății și reglementarea legală a ponderii acesteia pentru garantarea
pluralismului de opinii și a diversității media; regimul concurenței în mass-media și excluderea
practicilor anticoncurențiale pe piața publicității; excluderea influențelor politice, corporative și
financiar-economice în procesul de numire a autorităţilor de reglementare şi al distribuției
licențelor/frecvențelor audiovizuale; capacitatea limitată de asigurare a protecției spațiului
informațional autohton împotriva produselor mediatice propagandistice din străinătate etc.
Deşi în R. Moldova există instituţii mass-media care respectă deontologia profesională şi
mediatizează realitatea echilibrat, totuşi, în multe cazuri, politicile editoriale plătesc tribut
clientelismului politic, promovând intens interesele şi preferinţele politice ale patronilor.
Rapoartele de monitorizare ale conţinutului mediatic, realizate de organizaţiile neguvernamentale
în timpul și în afara campaniilor electorale.12

10
Legea Presei Nr.243-XIII din 26.10.94 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.2/12 din 12.01.1995
11
Foaia de parcurs pentru dezvoltarea mass-mediei din Republica Moldova, Forumul mass-media 2015, 27-28
octombrie 2015: http://mediaforum.md/ upload/FORUM_media_2015_Foaie_de_parcurs_ SUPERFINAL.pdf
12
Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare 2014 (concluzii generale). Raport
final 1 octombrie 2014 – 30 noiembrie 2014: http://api.md/upload/editor/Raport_FINAL_ concluzii_generale.pdf

7
 Domeniul Mass-Media din R. Moldova chiar și în prezent, are nevoie în opinia noastră,
de reforme sistemice profunde, inclusiv pentru a contracara efectele distrugătoare generate de
dezinformare, propagandă şi manipulare informațională. Astfel, considerăm faptul că ar trebui
elaborată o Strategie de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova în conformitate cu
practicile europene, care ar include prevederi consultate şi agreate de experţii în domeniu şi
majoritatea comunităţii mass-media. Un obiectiv primordial la această etapă îl reprezintă
examinarea şi adoptarea unui nou Cod al audiovizualului cu prevederi clare privind regimul
juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului, transparenţa surselor de finanţare a
companiilor media şi acţiuni de limitare a cotelor de capital şi de preîntâmpinare a apariţiei de
poziţii preponderente în formarea opiniei publice.
De asemenea, considerăm totodată faptul că, în sensul celor menționate mai sus,
completarea Legii concurenței asigură contracararea concentrării proprietății în mass-media și
protecția concurenței loiale pe piața de publicitate 13. Legislaţia naţională din R. Moldova în
domeniul publicităţii necesită o revizuire, iar o nouă lege cu privire la publicitate ar trebui
dezbătută pe larg cu participarea tuturor actorilor interesaţi.
Limitarea libertății de exprimare reiese, de asemenea, din obligațiile generale de
confidențialitate și demnitate care se aplică jurnaliștiloe. Deși fiecare jurnalist are dreptul să își
exprime părerea personală asupra unor aspecte care pot avea sau nu legătură cu activitatea lor, ei
nu pot lăsa impresia publică, atunci când acționează în calitate oficială, că vor acționa cu
subiectivism sau cu lipsa de obiectivitate sau moderare, care sunt necesare pentru executarea în
mod corespunzător profesiei lor. Atunci când un ziarist își exprimă dezacordul față de măsurile
propuse de politicieni, folosirea unei terminologii inadecvate ar contraveni demnității lor.
Întrucât acesta reprezintă un exercițiu dificil, există persoane care consideră că cea mai sigură
atitudine pentru jurnaliști este să se abțină de la declarații publice și individuale cu privire la
acest tip de probleme.
Unii jurnaliști nu lucrează în mod frecvent în domeniul justiției, și mulți dintre ei nu sunt
instruiți în aspectele cu privire la instanță. Astfel, se poate dovedi util să se ofere informații
destinate jurnaliștilor cu privire la reglementările generale, la drepturile și obligațiile jurnaliștilor
în prezentarea spețelor aflate în instanță și la așteptările instanțelor din partea mass mediei.

13
Pe 12 aprilie 2023, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței
nr.183 din 11 iulie 2012

8
 Aceste informații pot fi furnizate într-o manieră ușor accesibilă (respectiv site-ul web,
aplicație sau un alt mijloc digital), informații care sunt actualizate frecvent și care oferă astfel
jurnaliștilor cel mai bun mediu pentru furnizarea de articole corecte și echilibrate către public.
În cazul unei concurențe puternice, mass media poate urmări și poate publica
„exclusivități”, fără a lua în calcul interesele unei investigații; controlul asupra unei situații
extraordinare (atac terorist etc.); sau protecția confidențialității persoanelor implicate. 206. În
anumite țări, anumite situații au convins autoritățile politice să găsească metode de reglementare
a activității mass mediei. De exemplu, în Franța, după atacurile din 13 noiembrie 2015,
legiuitorul a mandatat Conseil supérieur de l'audiovisuel să adopte Codul de bună conduită,
destinat să împiedice acoperirea în exces a atacurilor teroriste în mediul audio-vizual (canalele de
televiziune au transmis imagini cu forțele de securitate pregătindu-se pentru un asalt asupra
teroriștilor, fapt care putea oferi teroriștilor informații care ar fi putut pune în pericol ostaticii).
Acest cod de conduită a fost elaborat în timpul întrunirilor cu jurnaliști, experți, organizații
profesionale, reprezentanții victimelor și procurorul Parisului.
În alte țări, se poate ridica o întrebare legitimă dacă auto-reglementarea jurnaliștilor în
exercitarea profesiei lor este suficientă? Codurile de etică și alte reglementări ale drepturilor și
atribuțiilor jurnaliștilor conțin reglementări mai mult sau mai puțin precise concepute pentru a
orienta mass media în căutarea și procesarea informațiilor.
În acest context, consider ca fiind oportună reconsiderarea discuţiei privind structura
instituţională pe care se bazează câmpul Mass-Media în sensul creării premiselor de generare a
unor formate creative și de interes public autohtone și a încurajării formării unei noi generații de
jurnaliști bine pregătiți, responsabili și creativi, care să își poată câștiga existența în mod onest
din practicarea acestei nobile profesii.
Oricum, este încurajator faptul că există o dinamică reală dar timidă în sfera media, că
accesul la producerea și utilizarea de conținut s-a democratizat accelerat în ultimii ani în
România.
Cetățenii României știu ce este libertatea de exprimare și o exersează cu patos, dar încă
mai sunt multe de studiat în privința valorizării și cultivării interesului public, mai presus de
interesele personale ale fiecăruia dintre noi.
În concluzie, suntem în fața unei mari dileme: de ce ar fi necesară ăn contextul actual „o lege a
presei“ dacă marea majoritate a jurnaliștilor susțin faptul că breasla se poate „autoreglementa“ așa
cum am prezemtat mai sus?
Răspunsul la această problemă credem noi, își va găsi rezolvarea cât mai curând posibil.
Specificăm faptul că, până în prezent nu s-a ajuns la un acord asupra definirii noțiunii de jurnalist, deși

9
s-au făcut eforturi în acest sens, lucru care ar permite și defini și reglementa noțiunea de jurnalist
profesionist

BIBLIOGRAFIE.

1. Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999

2. McQuail, Denis, Media Regulation, Modulul 2, Secțiunea 11, Departamentul Media și
Comunicare, Universitatea din Leicester, 9 februarie 2010
3. McQuail, Denis; Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro,
2004
4. Popa, Dorin, Mass-media, astazi, Editura Institutul European, 2002
5. https://ro.scribd.com/document/654216822/RASPUNDER..
6. https://freedomhouse.org/sites/default/files/2021-...
7. Foaia de parcurs pentru dezvoltarea mass-mediei din Republica Moldova, Forumul mass-
media 2015, 27-28 octombrie 2015: http://mediaforum.md/
upload/FORUM_media_2015_Foaie_de_parcurs_ SUPERFINAL.pdf
8. Monitorizarea mass-media în campania electorală pentru alegerile parlamentare 2014
(concluzii generale). Raport final 1 octombrie 2014 – 30 noiembrie 2014:
http://api.md/upload/editor/Raport_FINAL_ concluzii_generale.pdf
9. Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA) adoptată la data de 16
Septembrie 2022
10. LEGEA PRESEI Nr.243-XIII din 26.10.94 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.2/12 din
12.01.1995

10