AUTOREGLEMENTAREA MASS-MEDIEI.

ASPECTE CONCEPTUALE ȘI
FUNCȚIONALE – STUDIU COMPARAT ÎNTRE MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA ȘI R.
MOLDOVA

The contemporary mass media has the opportunity but also the essential role of actively
participating in the aspects of citizens' public life, being at the same time a catalytic factor in
protecting their rights. The phenomenon of mass media self-regulation, here also including the
mechanisms of self-regulation as well as its ethical standards, aim to demand a regulatory
framework adapted to the new challenges of contemporary society.
Introducere
Mass-media contemporană are posibilitatea dar și rolul esențial de a participa în mod
activ la aspectele vieții publice ale cetățenilor, fiind totodată un factor catalizator în protejarea
drepturilor acestora. Fenomenul autoreglementării mass-mediei, aici incluzând și mecanismele
autoreglementării precum și standardele etice ale acesteia, au drept scop cearea unui cadru de
reglementare adaptat noilor provocări ale societății contemporane.

Key Words
Mass-Media, self-regulation, self-regulation mechanisms, ethical standards, regulatory
framework, comparative study, the journalistic community, freedom of the press, the profession
of journalist, transparency of media regulation.
Cuvinte Cheie
Mass-Media, autoreglementare, mecanisme de autoreglare, standarde etice, cadru de
reglementare, studiu comparativ, comunitatea jurnalistică, libertatea presei, profesia de
jurnalist, transparența reglementării mass-media

ARGUMENT
Dat fiind contextul actual, profesia de jurnalist, a devenit în ultima perioadă de timp un
subiect mult discutat care a suscitat și suscită în continuare ample discuții și controverse, astfel
că, specialiștii în domeniu din cele două țări încearcă pe cât posibil să identifice aspecte
problematica privitoare la fenomenul autoreglementării mass-mediei din România și R.
Moldova.

1
 Concret, autoreglementarea mass-mediei atât, depinde în mod esențial de mecanismele
de autoreglementare ale acesteia astfel încât legislația în domeniul mass-mediei trebuie să
respecte anumite caracteistici, precum: transparență, obiectivitate și echidistanță față de sistemul
politic din țara respectivă. Dacă însă, ne referim strict particular la autoritățile naționale de
reglementare a mass-mediei din România cât și din R. Moldova, considerăm faptul că ar trebui
ca acest fenomen al autoeglementării să fie monitorizat mai îndeaproape, având în vedere rolul
său de a fi asigurat pe acestă cale pluralismul mass-mediei.
Studiul de față, încearcă să prezinte și să analizeze totodată un aspect destul de
controversat și anume: dacă autoreglementarea mass-mediei în privința celor două țări, poate
conduce la independența editorială sau protejează editorii și jurnaliștii de anumite aspect legate
de activitatea lor profesională, inclusiv conflictele de interese ș dacă aceeste autoreglementări îi
ajută pe jurnalisști să reziste la interferențe și presiuni nejustificate.
Pentru început, ne vom opri în a prezenta conceptul fenomenului de
autoreglementare a mass-mediei, fenomen în care se pot identifica anumite aspect diferentiate
ale acestui proces, atât în România cât și din R. Moldova. Acest studiu, in concreto, tratează
conceptul de autoreglementare în contextul schimbărilor profunde ale societății din cele două
țări, shimbări sociale cât mai ales politice, explorând modul în care este concepută etica mass-
media precum şi felul în care sunt create sistemele de autoreglementare.
Nu în ultimul rând, considerăm faptul că, autoreglementarea presupune stabilirea unor
standarde acceptate de persoanele şi instituţiile cărora li se aplică, precum şi găsirea unor
proceduri şi mecanisme pentru implementarea lor.
Astfel, în cazul R. Moldova, există un organ denumit Consiliul de Presă 1 al cărui rol
este unul esential în privința autoreglementarii mass-mediei și a presei în general în această țară.
Așa după cum bine se știe, acest Consiliu este unul dintre cele mai proeminente orgamisme din
sfera autoreglementării mass-mediei, constituindu-se ca fiind unul dintre dintre factorii activi în
cee ace privește obiectivele domeniului junalistic.
Totodată, trebuie să specificăm faptul că, în privința autoreglementării, Codul
deontologic al jurnalistului promovat de Consiliul de Presă din R. Moldova, semnat în prezent de 137 de
organizații reprezintă principala sursă de îndrumare privind cadrul de autoreglementare a activității mass-
media.2

1
Consiliul de Presă din Republica Moldova este membru al Reţelei organizaţiilor de autoreglementare media din
ţările membre ale Parteneriatul Estic şi Federaţia Rusă şi al Alianţei Europene a Consiliilor de Presă Independente
(AIPCE)
2
https://consiliuldepresa.md/ro/page/lista-semnatarilor

2
 În ultima perioadă de timp însă, s-a putut observa faptul că, în privința Consiliului de
Presă cât și în cazul celorlalte organizații media din R. Moldova, aceste organisme și organizații
profesionale din domeniul profesiei de jurnalist nu sunt dispuse să propună norme prin care să se
pedepsească corupția, ele sugerând per-ansamblu faptul că, mass-media ar putea fi mai interesată
să protejeze imaginea profesiei decât să servească interesului public.
Așadar, sectorul media în R. Moldova ar trebui, în opinia noastră, să se profesionalizeze
și să înțeleagă că supravegherea reciprocă și critica constructivă sunt abordări mai sănătoase
pentru creșterea și dezvoltarea sectorului decât protecționismul, acesta fiind unul dintre
dezideratele profesioniștilor în mass-media din această țară. Mai mult decât atât, aderarea
consecventă la valorile profesionale în locul intereselor economice este elementul fundamental
pentru dezvoltarea unui peisaj mediatic vibrant. Introducerea unor mecanisme extinse pentru
societatea civilă și mass-media independente de monitorizare a aderării organizațiilor media la
standardele de autoreglementare ar putea fi o tactică fezabilă în atingerea acestor obiective. Un
astfel de mecanism este PressCheck, care este un instrument unic de evaluare a transparenței și
credibilității site-urilor de știri din Republica Moldova care ajută cetățenii să identifice paginile
web de știri ce implementează practici jurnalistice etice. Platforma a fost lansată recent și are o
acoperire încă limitată, dar urmează a fi extinsă cu includerea mai multor surse de media. 3
În contrast cu autoreglementatea mass-mediei din R. Moldova, procesul de
autoreglementare a mass-mediei în România, este unul total diferit. În ultimii ani, au fost
încercări timide, care au rămas în stadiul de propuneri, legat de reglementarea mass-mediei din
România, concret, au avut loc ample dezbateri legate de tematica eticii presei și de bunele
practici jurnalistice, care au devenit tot mai vizibile în spaţiul public. Dar, există și voci din
public susţin necesitatea unui act jurnalistic “mai curat”, iar reacţia clasei politice din ultimii ani
evoluează de la reglementarea restrictivă, la cea a autoreglementarii, ca alternative viabile la
lege. În acest context, eforturile de autoreglementare ale organizaţiilor din profesia de jurnalist
prind din ce în ce mai mult contur şi consistenţă. Problemetica autoreglementării mass-mediei în
România pune în prim-plan ameninţările privind pluralismul media, acestea provenind în mod
special din lipsa viabilităţii economice a pieţei media, întrucât, în present, nici statul şi nici
autoreglementarea jurnalistică nu pot furniza măsuri de protecţie eficiente şi nici nu pot servi ca
factori de stimulare în vederea asigurarii comunicării informaţiilor de încredere pentru toţi. 4

3
Lansarea de către Agenția de presă IPN, Asociația Media-Guard, a unui modul de evaluare a portalurilor media -
PressCheck, https://www.ipn. md/ro/asociatia-media-guard-lanseaza-un-modul-de-evaluare-aportalurilor-media-
pressch-7967_1081427.html
4
https://www.caleaeuropeana.ro/studiu-cmpf-pluralis...

3
 Putem remarca faptul că, Centrul pentru Jurnalism Independent și Agenția de Monitorizare a
Presei, au realizat două studii preliminare cu privire la autoreglementarea în Mass-media din România.
Cele două studii fac parte din programul Media Self-regulation at Work, finanţat de CEE Trust – Trust
for Civil Society în Central and Eastern Europe. Studiile au fost prezentate în cadrul celei de-a doua
sesiuni de lucru privind autoreglementarea a Convenţiei Organizaţiilor de media (COM), ele facînd
parte dintr-o cercetare mai mare privind autoreglementarea presei din România. În ceea ce ne privește,
suntem de părere că un Cod al presei, consacrat prin Lege, care să includă principii şi norme generale,
precum şi reguli speciale în privinţa unor aspecte extrem de controversate şi deseori eludate se impune a
fi adoptat în mod necesar. Reglementarea dreptului la replică, a insultei şi calomniei prin presă,
consacrarea normelor deontologice, pregătirea şi atestatea profesională, stabilirea drepturilor şi
obligaţiilor corelative ale patronatului şi lucrătorilor, drepturilor sindicale şi garanţiilor speciale impuse
de practicarea unei profesii publice, constituie problematica actuală cu care se confruntă mass-media din
România.
Concluzia care se impune de la sine sub acest aspect, pe baza argumentelor pro şi contra
privind raporturile reglementare-autoreglementare, este aceea că, în prezent, se impune mai mult ca
oricând adoptarea Legii presei sau a Mass-mediei de către forul legislativ din România.
Problemele din presa românească sunt legate, în general, de etica profesională spune Ioana
Avădani „ Nu există soluţie unică şi nu există soluţie pe termen scurt. Atacul trebuie să fie pe mai multe
paliere. În primul rînd trebuie asigurată sănătatea economică a presei, asta nu înseamnă neapărat
investiţii, cât investiţii pe bază sănătoasă. Atâta timp cât raţiunea de a avea presă este coruptă, alta
decât de a servi interesul public şi de a face o operaţiune profitabilă, nu te poţi gândi la deontologie.!” 5
Este necesară așadar, o reglementare unitară printr-o Lege organică a profesiunii de jurnalist.
Comunitatea jurnalistică, formată din jurnalişti, editori, manageri de presă, trebuie să adopte și să aplice
un Cod Deontologic adecvat noilor cerințe actuale. Din punct de vedere juridic, un Cod Deontologic
ţine în special de disciplina muncii, astfel că încălcarea sa poate atrage răspunderea disciplinară, care
poate varia de la un simplu avertisment, până la reduceri de salariu şi chiar desfacerea contractului de
muncă. Reglementări de ordin deontologic există.

Așadar, suntem în fața unei mari dileme: de ce ar fi necesară în prezent „o lege a presei“
dacă marea majoritate a jurnaliștilor susțin faptul că breasla se poate „autoreglementa“ așa cum
am prezemtat mai sus?

5
Avădani, I – interviu la Centrul pentru Jurnalism Independent, acordat revistei Tribuna, 2022

4
 Răspunsul la această problemă credem noi, își va găsi rezolvarea cât mai curând posibil.
Specificăm faptul că, până în prezent nu s-a ajuns la un acord asupra definirii noțiunii de
jurnalist, deși s-au făcut eforturi în acest sens, lucru care ar permite și definirea noțiunii de
jurnalist profesionist, rezolvând totodată și problema identificată de noi privind problemele
apărute în activitatea de jurnalist și dacă aceeste autoreglementări îi ajută pe jurnalisști să reziste
la interferențe și presiuni nejustificate din partea oricăror forme externe de manifestare.
În privința standardelor etice și deontologice în jurnalism considerăm că acestea sunt
aplicabile exclusiv bunelor practici ale jurnaliștilor.
Astfel , aceste standarde, în opinia noastră ar trebui să se axeze cu preponderență pe 5
(cinci) paliere și anume:6
Onestitate: jurnaliștii trebuie să fie sinceri față de publicul cititor și privitor. Este
inacceptabil să se emită informații despre care se știe că sunt false sau să inducă opiniei publice
fapte într-un mod înșelător pentru a da o impresie greșită7;
Independență și obiectivitate: jurnaliștii ar trebui să evite subiecte în care le-ar aduce
foloase materiele care le-ar oferi un anumit beneficiu în materie, deoarece acest interes poate fi
subiectiv, părtinitor. În cazurile în care un jurnalist poate avea un interes financiar sau personal
specific, interesul ar trebui dezvăluit;
Corectitudine: jurnaliștii trebuie să prezinte faptele cu imparțialitate și neutralitate,
prezentând alte puncte de vedere și părți ale unei povești în care acestea există.
Diligența: un jurnalist ar trebui să adune și să prezinte fapte pertinente pentru a oferi o
bună înțelegere a subiectului raportat;
Responsabilitate: un jurnalist trebuie să fie responsabil pentru munca sa, pregătit să
accepte critici și consecințe.
Toate aceste standarde le onsiderăm a fi un deziderat al presei scrise, audiovizuale și
mai cu seamă al opiniei publice deziderat care are ca unic scop crearea unei Mass-media cu
adevărat imparțială și nepărtinitoare.
Presa din România a crescut organic, cu prea puțină grijă pentru dezvoltare durabilă și
fără obiective de conservare. Într-o relație continuă de dragoste și ură cu politica, de multe ori
dependentă financiar de aceasta, iar alteori cu finanțare obscură, presa din România trece printr-o
nouă perioadă de schimbare, generată atât de accesul la tehnologie, cât și de noile condiții
economice.

6
Frost, Chris London, Etica și reglementarea jurnalismului (3a edtn: Pearson Education 2011.
7
https://ro.scribd.com/document/658034887/STANDARDE-MASS-MEDI.

5
 În următorii ani, societatea românească va trebui în mod esențial să acționeze în această
direcție, adică, a protejării surselor de informare.
În prezent, încrederea în jurnalism este scăzută inclusiv în România. Acest aspect trebuie
avut în vedere de către întreaga breaslă a jurnalisștilor.
Mai multă transparență prin explicarea proceselor din redacție, intrarea cu publicul într-o
conversație, reîntoarcerea la nevoile comunității sunt pași care par simpli, dar, în contextul
actual, presupun un efort de voință susținut.
Comunitatea jurnalistică din România dar și din R. Moldova, rareori solidară, nu și-a
consolidat până în prezent statutul social și nici nu s-a sindicalizat astfel încât să se poată apăra
în fața abuzurilor sau a schimbărilor sociale rapide, rămânând unica profesie liberală fără sistem
propriu de coordonare, fără o legislație unitară în domeniu.
În prezent, crearea unor standarde calitative etice și deontologice a jurnalismului
românesc dar și cel din R. Moldova, trece printr-o nouă reglementare a dreptului la replică, a
insultei şi calomniei prin presă, consacrarea normelor deontologice, pregătirea şi atestatea
profesională, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor corelative ale patronatului şi lucrătorilor,
drepturilor sindicale şi garanţiilor speciale impuse de practicarea unei profesii publice, expuse
unor mari riscuri şi constrângeri, constituirea unei organizaţii puternice profesionale.
Nu în ultimul rând, este necesar să amintim acele mecanisme de autoreglementare atât
din România cât și din R. Moldova.
Astfel, așa cum am prefațat mai sus, în privința R. Moldova, rolul esențial în
autoreglementarea mass-mediei revine activității Consiliului de presă care are la bază Codul
deontologic al jurnalistului din R. Moldova, elaborat și propus spre adoptare la Conferința
națională a jurnaliștilor din 03 Mai 20118, care urmăreşte îndeaproape ca fiecare mijloc de
informare în masă să respecte un set de valori (norme etice) universal acceptate. Astfel, una
dintre responsabilitățile exclusive ale Consiliului de presă este aceea de a media și a soluționa pe
cât este posibil în condiții amiabile a conflictelor dintre publicul media și mijloacele de
informare în presă. Totodată, ca organism de autoreglementare a mass-mediei, Consiliul de presă
are ca principal obiectiv garantarea publicului că, în ceea ce privește calitatea informaţiei
primite, jurnaliştii sunt responsabili şi că nu există necesitatea intervenției forurilor legislative a
R. Moldova în privința reglementării mass-mediei. Dar, cea mai importantă atribuție a
Consiliului de presă în privința autoreglementării mass-mediei este aceea de a îmbunătăți
standardele de calitate a presei scrise și vorbite, de a identifica și media divergențele apărute în

8
https://consiliuldepresa.md/ro/page/codul-deontologic-al-jurnalistului-din-r-moldova

6
demersul jurnalistic căutând și identificând soluțiile de compromis în cazul litigiilor dintre
insituția media reclamată și consumatorul de produse media.
Mecanismele autoreglementării mass-mediei în România sunt incluse în Codul
deontologic al Jurnalistului adoptat de Clubul Român de Presă, cât și cele promovate de
Consiliul Național al Audiovizualului.
În opinia noastră, Clubul Român de Presă nu a reușit să se impună până în prezent în
privința creării unei atitudini din partea unor jurnaliști și trusturi media de respectarea a normelor
și principiilor deontologice care să conducă în mod principal la promovarea și respectarea
principiului libertății de exprimare. Cât privește Consiliul Național al Audiovizualului ca
organism de autoreglementare a mass-mediei, apreciem faptul că acesta nu este eficient în
privința respectării normelor deontologice profesionale deoarece în cazul televiziunilor de
exemplu, în cazul amenzilor primite de la CNA pentru nerespectarea acestor norme,
publicitatea aduce mai mulţi bani decât amenzile.
În ultima vreme însă analişti de prestigiu şi cercetători ai domeniului se declară tranşant
de partea adoptării unei legi a presei în România , cu argumente ce nu pot fi ignorate. „Nu avem
o lege a presei care să scoată din rândurile jurnaliştilor persoanele care apelează la şantaj şi
minciuni, nu avem o lege a presei care să pedepsească cenzura şi manipularea.”9
În ceea ce ne priveşte, am fost întotdeauna de părere că un Cod al presei, consacrat prin
lege, care să includă principii şi norme generale, precum şi reguli speciale privind reglementarea
acestei profesii. Între acestea, se află printre altele reglementarea dreptului la replică, a insultei şi
calomniei prin presă, stabilirea drepturilor subiective şi obligaţiilor corelative ale patronatului şi
lucrătorilor, constituirea unei organizaţii puternice profesionale şi altele. 10
Situaţia şi cadrul juridic de reglementare a activităţii mass-media din România nu a fost
studiată detaliat până acum. În ultimii ani acest subiect a fost abordat sumar, fragmentat pe
domenii (publicitate, accesul la informaţie şi datele cu caracter personal, libertatea de
exprimare şi defăimarea etc.), fără o analiză amplă a aspectelor defectuoase care contribuie la
stagnarea evoluţiei mass-media într-o societate democratică.

Atât în România cât și în R. Moldova, procesul de comunicare umană, în cadrul căruia se

înscrie şi activitatea jurnalistică, care presupune uneori, o confruntare între emiţătorii de mass-
media cât şi receptorii media care au au interese, idealuri, convingeri, profiluri psihologice
9
https://jms.hyperion.ro/wp-content/uploads/2018/09/1.-rsm2012-marin.pdf
10
Marin I., Presa, traiectoria bumerangului în Punctul Critic nr.1, revistă trimestrială de diagnoză socială, politică
şi culturală, Bucureşti, Editura Niculescu, 2010, pp. 28-35

7
diferite şi fiecare va căuta să-l câştige pe celălalt, să-l ,,convertească” la acceptarea propriei
opinii şi, ceea ce este mai dificil, a propriului său sistem de valori.
Astfel, relaţiile cu mass-media sunt de importanţă strategică în construirea imaginii
publice, în particular în realizarea direcţiilor comunicării publice. Orice instituţie din
administraţia românească are tot interesul să construiască o reţea de contacte cu care să întreţină
raporturi constante, să întreţină cu jurnaliştii relaţii de colaborare. Dacă respectiva organizaţie
traversează o perioadă de criză, va trebui să colaboreze cu mass-media, în această situaţie va şti
la cine să apeleze, în ce moment, pentru care tip de informaţie.
Jurnaliştii trebuie trataţi ca nişte „profesionişti ai informaţiei.”11 În acest sens,
organizaţiile trebuie să genereze, cât mai rapid posibil, cererile de informaţii ale jurnaliştilor, ele
nu au voie să furnizeze informaţii false sau premature pentru a câştiga în timp capital de
încredere şi nu au voie să dezvolte o relaţie privilegiată cu unul dintre jurnalişti, oferindu-i o
informaţie mai bogată decât celorlalţi. Pentru a se ajunge la o bună comunicare cu mass-media
specialiştii în relaţii publice din instituţiile administrative trebuie să cunoască specificul mass-
media şi să se adapteze acestuia.
Demersul jurnalistic, în cazul autoreglementării, trebuie să fie adecvat suportului
mediatic, stilul materialului elaborat trebuie să corespundă principiilor jurnalistice, să poată fi
stabilite relaţii personale bune, bazate pe respect reciproc, între jrnalist și consumatorul mass-
media.
Ceea ce suscită un interes deosebit este faptul că, în prezent, mass-media rămân una
dintre cele mai de încredere instituții din România, cu un procentaj de încredere publică de peste
60%, dar în scădere față de 80%, cât înregistrau în urmă cu cinci ani. Scăderea încrederii în
mass-media ilustrează, de asemenea, erodarea statutului social al profesiei jurnalistice. Mai mulți
factori au contribuit la această erodare: conținutul din ce în mai slab oferit publicului,
agresivitatea inutilă a unor jurnaliști, atacurile verbale continue ale unor politicieni (inclusive
președintele țării) la adresa jurnaliștilor și mass-media. Dar scăderea cea mai importantă a
credibilității a fost înregistrată după campaniile electorale din 2008-2009, datorată modului
evident în care marile televiziuni s-au aliniat cu o tabără politică sau alta.
Codurile etice sunt aporape necunoscute și neaplicate, ceea ce atrage, din ce în ce mai
des, critici publice și alimentează inițiativele legislatorilor de a reglementa conținutul mass-
media.

11
Haineş, R., Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii, Bucureşti: Editura Universitară, 2008

8
 În conluzia acestui studiu, considerăm că se impun a fi făcute anumite precizări în
privința autoreglementării mass-mediei în România și R. Moldova, astfel, considerăm ca fiind
oportună reconsiderarea discuţiei privind structura instituţională pe care se bazează câmpul
mass-media în cele două țări, în sensul creării unor pârghii juridice, o reglementare a premiselor
de generare a unor formate creative și de interes public autohtone și a încurajării formării unei
noi generații de jurnaliști bine pregătiți, responsabili și creativi, care să își poată câștiga existența
în mod onest din practicarea acestei nobile profesii.
Domeniul mass-media din cele două țări, are nevoie în mod necesar și urgent de reforme
sistemice profunde, de o autoreglementae eficientă, inclusiv pentru a contracara efectele
distrugătoare generate de dezinformare, propagandă şi manipulare informațională. Astfel, trebuie
elaborată o Strategie de dezvoltare a mass-mediei din atât în România cât și în R. Moldova, în
conformitate cu practicile europene, care ar include prevederi consultate şi agreate de experţii în
domeniu şi majoritatea comunităţii mass-media.
Ca propuneri de lege ferenda, considerăm că este necesară o lege specială privind
protecţia spaţiului informaţional românesc dar și în cel și moldovenesc, care ar prevedea inclusiv
condiţiile de acces şi retransmisie pe piaţa audiovizuală autohtonă a radiodifuzorilor străini, iar
Codul fiscal şi Legea cu privire la bugetul de stat trebuie completate cu prevederi de stimulare
fiscală a investițiilor în dezvoltarea instituțiilor mass-media, alte facilități în special pentru
instituțiile mass-media locale/regionale.
În acelaşi timp, comunitatea jurnalistică românească și moldovenească dar şi
organizaţiile/asociaţiile de media trebuie să se autoreglementeze mai eficient, consolidând
standardele profesionale şi responsabilitatea în faţa publicului. Cazurile de manipulare
informaţională trebuie descurajate, iar bunele practici jurnalistice promovate şi multiplicate.
În prezent, se impune o reglementare a Presei în România, lipsa acestei reglementări
conduce la grave disfuncționaltăți privind demersul jurnalistic și aspectele esențiale privind
profesia de jurnalist.

9
 Bibliografie

1. Avădani, I, Interviu la Centrul pentru Jurnalism Independent, acordat revistei

Tribuna, 2022
2. Frost, Chris London, Etica și reglementarea jurnalismului (3a edtn: Pearson
Education 2011.
3. Haineş, R., Tipuri şi tehnici de comunicare în organizaţii, Bucureşti: Editura
Universitară, 2008
4. Marin I., Presa, traiectoria bumerangului în Punctul Critic nr.1, revistă
trimestrială de diagnoză socială, politică şi culturală, Bucureşti, Editura Niculescu, 2010, pp. 28-
35
5. https://consiliuldepresa.md/ro/page/lista-semnatarilor
6. https://www.ipn.md/ro/asociatia-media-guard-lanseaza-un-modul-de-evaluare-
aportalurilor-media-pressch-7967_1081427.htm
7. https://www.caleaeuropeana.ro/studiu-cmpf-pluralis...
8. https://ro.scribd.com/document/658034887/STANDARDE-MASS-MEDI.
9. https://consiliuldepresa.md/ro/page/codul-deontologic-al-jurnalistului-din-r-
moldova
10. https://jms.hyperion.ro/wp-content/uploads/2018/09/1.-rsm2012-marin.pdf

10