Impactul alfabetizării mediei

Prof. Samoilă Daniela Mihaela-CNIMB Râmnicu Vâlcea, Asociația ELOAH Craiova

Zuleanu Mihaela Gabriela, Asociația ELOAH Craiova,
Zuleanu Lucian, Asociația ELOAH Craiova

Mass-media îndeplinește un rol crucial în stabilirea și protejarea valorilor democratice,

precum asigurarea cu succes a informării corecte și nepărtinitoare a votantului cu privire la
actoriipolitici și atragerea atenției publicului asupra abuzurilor, neregulilor sau ilegalităților
comise de zonele de putere din societate.
Libertatea presei este o garanție a oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă
independent de o serie de factori sociali, politici și economici, alinierea echilibrată a acestora
împreună cu a altor mecanisme democratice și facilitarea relațiilor etice dintre ele asigurând
dezvoltarea armonioasă a sectorului mass-media, o presă liberă și independentă și
imparțialitatea
comunicării mediatice.
De asemenea, atunci când vorbim despre libertatea presei trebuie să luăm în considerare
existența mai multor realități sociale și filosofice care contribuie și afectează gradul de libertate
al comunicării mediatice; este vorba, printre altele, atât despre existența unui public educat,
care
să exercite un control critic asupra conținutului editorial și să sancționeze eșecurile, precum și o
deontologie a meseriei bine definită, aplicată consistent la toate nivelurile de cercetare,
producție
și prezentare de conținut jurnalistic și care să urmărească îndeaproape principiile esențiale ale
presei, ca de pildă să permită indivizilor să enunțe idei care să poată fi difuzate public, să fie
supuse dezbaterii și controlului comunității. Libertatea presei poate fi influențată și de lipsa
transparenței privind raporturile de putere din interiorul organizațiilor media, a transparenței
privind relațiile dintre organele de presă și investitori, acționari sau parteneri comerciali — care
pot influența negativ imparțialitatea jurnalismului, forța politicizarea demersului jurnalistic sau
crea conflicte de interese, de asumarea responsabilităților pe care instituțiile de presă le au față
de societate din punctul de vedere al informării corecte a publicului, dar se poate vorbi și
despre
o remunerare financiară adecvată care să atragă jurnaliști talentați și să stimuleze practici
considerate sănătoase în diferitele tipuri de jurnalism.
Statul democratic ar trebui să aibă un interes fundamental în a garanta libertatea
presei,
pentru a permite evoluția societății oferindu-i posibilitatea de a discuta liber pe baza
informațiilor puse la dispoziție, iar instituțiile statului ar trebui să fie interesate să împiedice
orice tentativă de cenzură deoarece o societate democratică este funcțională doar în condițiile în
care există libertatea presei. Servirea interesului public și informarea corectă a cetățeanului,
împreună cu politicile editoriale conectate cu agenda reală a publicului și respectarea fără rabat
a regulilor autoreglementării reprezintă repere fundamentale în exercitarea profesiei de
jurnalist, iar un stat democratic ar trebui să faciliteze aceste demersuri.
În lipsa unei garanții solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanțele
judecătorești independente și imparțiale, nu există o țară liberă și, respectiv, un regim
democratic.
Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când calitatea informației mediatice scade
și pericolul dezorientării cetățeanului crește, în condițiile în care nici legile concurenței pe piața
liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. Numărul instituțiilor media este mai puțin
relevant pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă a proceselor democratice, contează
mai mult ca aceste instituții să nu transmită doar mesajul puterii politice, ci și pe cel al
opoziției.
Educația pentru alfabetizarea mass-media folosește adesea un model pedagogic bazat pe
anchete, care încurajează oamenii să pună întrebări despre ceea ce urmăresc, aud și citesc.
Educația pentru alfabetizare media oferă instrumente pentru a ajuta oamenii să analizeze în
mod
critic mesajele, oferă cursanților oportunități pentru a-și lărgi experiența de presă și îi ajută să
dezvolte abilități creative în realizarea propriilor lor mesaje media. Analizele critice pot include
identificarea autorului, scopul și punctul de vedere, examinarea tehnicilor și a genurilor de
construcție, examinarea modelelor de reprezentare a mass-media și detectarea propagandei,
cenzurii și părtinirilor în programarea știri și afacerilor publice (și motivele acestora). Educația
pentru alfabetizare media poate explora modul în care caracteristicile structurale - cum ar fi
proprietatea mass-media sau modelul său de finanțare - afectează informațiile prezentate.
Așa cum este definit de Principiile de bază ale educației pentru alfabetizare media, „scopul
educației pentru alfabetizare media este de a ajuta indivizii de toate vârstele să dezvolte
obiceiurile de investigație și abilitățile de exprimare de care trebuie să fie gânditori critici,
comunicatori eficienți și cetățeni activi în lumea de azi”.
În America de Nord și în Europa, educația mediatică include atât împuternicirea, cât și
perspective protecționiste. Persoanele literare ale mass-media ar trebui să fie capabile să creeze
și să producă abilități mesaje media, atât pentru a arăta înțelegerea calităților specifice fiecărui
mediu, precum și pentru a crea media și a participa ca cetățeni activi.
Alfabetizarea media poatefi privită ca contribuind la o conceptualizare extinsă a
alfabetizării, tratând mass-media, cultura populară și media digitală ca noi tipuri de „texte” care
necesită analiză și evaluare. Prin transformarea procesului de consum de media într-un proces
activ și critic, oamenii obțin o mai bună conștientizare a potențialului de a reprezenta greșit și
manipulare și înțeleg rolul massmedia și al mijloacelor de participare în construirea opiniilor
despre realitate. Educația pentru alfabetizare media este uneori conceptualizată ca o modalitate
de a aborda dimensiunile negative ale mass-media, incluzând manipularea media,
dezinformarea, stereotipurile de gen și rasiale, sexualizarea copiilor și preocupările legate de
pierderea vieții private, cyberbullying și prădătoride internet. Prin construirea de cunoștințe și
competențe în utilizarea mijloacelor de comunicare și a tehnologiei, educația pentru educația
mediatică poate oferi un tip de protecție copiilor și tinerilor, ajutându-i să facă alegeri bune în
obiceiurile lor de consum media și în modelele de utilizare.
Susținătorii educației în domeniul educației media susțin că includerea alfabetizării
mediatice în programele școlare promovează implicarea civică, crește gradul de conștientizare a
structurilor de putere inerente mediilor populare și îi ajută pe elevi să dobândească abilitățile
critice și de anchetă necesare.

Bibliografie:
1. Soroca Stuart N. Media, Public Opinion, and Foreign Policy. În: Press / Politics (Harvard),
2003,
2. Marinescu Valentina. Mass-media din România, o lectură sociologică. Bucureşti:
Editura Tritonic, 2002.
3. Popa Dorin. Mass-media astăzi. Iasi: Institutul European, 2002.