Sterian Cristi-Georgian Master Jurnalism an I

Adevar si propaganda in comunicarea de presa

n esen, propaganda reprezint o propagare sistematic a unei doctrine, ideologii sau idei, care reprezint o valoare pentru vorbitor (un exemplu poate fi i propaganda electoral). Cuvntul-cheie al definiiei este sistematic. Simpla expunere a unei ideologii sau doctrine nu reprezint propagand. Pentru a deveni propagand, ideologia i doctrina trebuie s fie rspndite printr-un sistem de comunicare, printr-o serie de evenimente organizate pe o perioad lung de timp, cu scopul de a face ca auditoriul s adopte un nou fel de a gndi. Folosirea propagandei prin pres este un viol psihic, iar n acest caz, presa acioneaz ca un declanator infailibil de comportament social programat i poate determina orientarea n direcia dorit, a atitudinii i comportamentului publicului. Consider ca segmentul societatii in care fenomenul propagandei prin intermediul presei a devenit o parte importanta si reuseste sa se propage in cel mai eficient mod este reprezentat de politic.Miza determinata de viata politica a societatii este atat de mare incat toate mijloacele de comunicare in masa trebuie puse in slujba unei campanii electorale.Astfel, intr-un mod eronat, presa a fost asociata cu sintagmele cea de-a patra putere in stat sau cainele de paza al democratiei. Cei care contest acest statut de a patra putere susin c presa are probleme de legitimitate i de independen. Eu cred totui c presa este legitimat de ctre public. Toi cei care cumpr ziarul, care se uit la televizor, care ascult radioul, care acceseaz site-urile publicaiilor, legitimeaz media.Independena presei este un atribut foarte controversat, ca de altfel i independena celorlalte puteri. Este de datoria i n interesul fiecrei instituii de pres s demonstreze c este independent. Cum va face asta? Simplu: raportndu-se obiectiv la fapte. Publicul e suficient de detept s taxeze. n concluzie, mass-media, legitimate de ncrederea publicului, ndeplinind funciile de informare,

observare a arenei politice, de influenare i formare a opiniilor, au fost un factor fundamental n tranziia spre democraie si au o responsabilitate sporit n special n societatea romneasc. Efectele influenei unei mass-media libere, fie c sunt subtile i indirecte, fie c se adreseaz punctului central a problemelor, consist n crearea unei opinii publice informat i receptiv. Drept consecin, mass-media devin indispensabile n construirea unei societi democratice. Cu toate acestea, numai atunci cnd mass-media n Romnia vor depi stadiul de responsabilizare sporit, conferit de o societate n tranziie, se va putea spune c a atins nivelul unei democraii per se. In principiu, propaganda este un dialog fara interlocutor. Dialogul se poarta cu convingerile, cu perceptiile si cu senzatiile oamenilor carora incercam sa le inoculam o anumita idee. Celalalt nu este prezent decat pentru a accepta sau pentru a respinge ideile transmise. In principiu formarea convingerilor are patru etape: 1. prezentarea ideilor (transmiterea mesajului), 2. conceptualizarea sa perceptiva (asocierea ideilor cu notiunile). A treia etapa este cea mai importanta si presupune acceptarea ideilor transmise. In cazul in care le respinge, propaganda a dat gres fie din cauza deficientelor de constructie (nu s-a tinut cont de convingerile anterioare ale oamenilor, s-au ignorat senzat iile inconstiente, lipsita de logica si coerenta), fie din cauza deficientelor de transmitere (folosirea unui canal de comunicare inadecvat, alegerea gresita a momentului si duratei transmiterii sau ignorarea circumstantelor transmiterii). Odata ideile acceptate, urmeaza etapa a patra: obiectivarea valorilor in comportamente ulterioare (aplicarea ideilor si a atitudinilor derivate din acceptarea lor). In functie de dimensiunea si numarul adevarurilor pe care le transmite, propaganda politica este de trei feluri: 1. propaganda alba utilizeaza informatii oficiale: noutati culturale si artistice, biografia unor personalitati publice. In cadrul acestui tip de propaganda nu se aduc in atentia oamenilor acele elemente care ar putea pune in discutie contradictiile spatiului social in care se petrec evenimentele sau din care au iesit personalitatile prezentate. Impactul psihologic este urias prin senzat ia de absenta a elementelor de propaganda. S-a observat ca, in randul tinerilor, impactul unor stiri prezentate intre doua programe muzicale este mult mai mare decat al buletinelor de stiri standard, precedate si urmate de discut ii social politice sau reportaje. Un alt exemplu il

constituie folosirea stirilor soft in cadrul jurnalelor de stiri, chiar inainte de recapitularea principalelor informatii cuprinse in jurnal. In cazul unor stiri proaste (care afecteaza viata oamenilor), folosirea in incheierea jurnalului a unei informatii despre ursii koala din China atrage o reevaluare inconstienta retroactiva a intregului lant de stiri. 2. propaganda gri combina informatiile adevarate cu cele false. Sunt multe stiri care abunda in date precise, dar a caror corectitudine nu poate fi verificata. Senzatia de bine documentat atrage dupa sine acceptarea cu usurinta a ideilor transmise. Folosirea datelor, a cifrelor, a statisticilor exacte dau senzatia de adevarat. Cel care descopera adevaruri deja cunoscute, va trage concluzia inconstient ca si elementele pe care nu le cunoaste sunt adeva rate. 3. propaganda neagra foloseste elemente false in construirea mesajelor. Se citeaza surse din cadrul unor institutii sau persoane particulare fara nume care nu pot fi identificate de telespectator. De multe ori, astfel de stiri nu fac decat sa intareasca unele zvonuri acre circula deja. Ele vin in intampinarea astepta rilor telespectatorilor, preocupat i de o anumita problema care s-a discutat mult in cercul sau de cunoscuti. Cu cat apropierea de ceea ce ar dori telespectatorul sa auda este mai mare, cu atat mesajul are mai mari sanse sa fie acceptat. Cu cat se ocupa mai mult de probleme generale care intereseaza un grup mai mare de oameni, cu atat impactul mesajului in masa este mai mare.

Mass-media, scut impotriva propagandei sau instrument al acesteia? Exista doua curente de opinie in ceea ce priveste raportul mass-media -; propaganda. Printre specialistii in mass-media (printre care se numara , evident, si cei care conduc destinele organelor mass-media), conceptia care predomina este ca presa este independenta si actioneaza ca scut impotriva propagandei, in special a celei politice. Dar unii critici sunt de parere ca massmedia este manipulata de propaganda, indiferent daca este a propriului nostru guvern (sau forte politice) sau al altor natiuni. Ei acuza presa ca este influentata de interese diverse, adesea prin propaganda si relatii publice. Cu alte cuvinte, presa este manipulata si devine un transmita tor de propaganda fa ra sa-si dea seama. Cei mai duri critici afirma ca presa transmite in mod constient (in functie de interesele proprii) mesajele cuprinse in propaganda ba chiar le combina cu o propaganda proprie, construita in redactiile sale si care urmareste exclusiv atingerea unor

obiective materiale. Dar, in principiu, confruntarea are loc intre aparatorii mass-media care afirma ca aceasta este o forma de apa rare a cetateanului in fata propagandei si adept ii ideii ca mass-media este principalul mijloc prin care propaganda ii influent eaza pe oameni. Specialistii transmit propaganda altora si o initiaza pe a lor proprie. Probabil trei patrimi din continutul mass-media (poate si mai mult, luand in considerare publicitatea) contine propaganda in legatura cu o cauza, idee, politica, institutie, partid sau persoana. Ziaristii sunt indeosebi persoane cu convingeri puternice, iar inclinatiile lor razbat in ceea ce scriu. Exista nenumarate moduri de a face propaganda pe care le pot utiliza ziaristii alegerea de informatii pentru reportaje si folosirea citatelor, de ex. - si ziaristii le utilizeaza. In mass-media se urmareste interesul personal, ca in domeniul informatiilor si al divertismentului. Extrem de interesante aceste doua opinii divergente. Cu toate acestea, ele nu se exclud, ba chiar se pot completa reciproc in a creiona o imagine a relatiei mass-media -; propaganda. O televiziune poate respinge propaganda oficiala sau dirijata de forte politice si sa practice o propaganda determinata de modul de a privi lumea (viata, oamenii, evenimentele) al jurnalistilor. Poate, de asemenea, sa -si urma reasca propriile interese in slujba carora sa puna tehnicile de propaganda, iar pozitia partinica sa fie doar senzat ia pe care vor sa o sugereze cercurilor de putere pentru a obtine ceva. Cu alte cuvinte, e posibil ca, de multe ori, propaganda aplicata de televiziuni sa nu fie indreptata spre telespectatorii obisnuiti ci spre anumite centre de putere (politica , economica sau sociala ), a caror atitudine fata de mass-media trebuie modificata. Trebuie sa retinem ca , cu cat o televiziune este mai vizibil reticenta la propaganda recunoscuta de toata lumea, cu atat ea va fi mai eficienta in promovarea propriilor interese (de multe ori de neinteles pentru telespectatori) prin tehnici propagandistice.

Publicitatea mascat a devenit o forma de manipulare vitala societatilor de presa si este reprezentata de inserarea n tiri a unor informaii care promoveaz interesele cuiva, din nou fr ca acestea s poarte nsemnul publicitate, sau pur i simplu redactarea de materiale publicitare n stil jurnalistic, mai greu de depistat. Exist o singur metod sigur prin care putei rezista manipulrii prin pres sau cel puin i putei diminua efectele: dezvoltarea spiritului critic. Acesta se realizeaz n timp i e inutil oferirea reetelor, formarea lui depinznd de cultura, de educaia, de obinuina de lectur a fiecruia dintre noi pentru a ajunge s ne conturm o poziie ct mai

echilibrat n raport cu avalana informaiilor adevrate sau mai puin adevrate. Micile trucuri prin care putem ajunge la un spirit critic necesar sunt cele care se aplic i n viaa de zi ci zi: deprinderea capacitii de a spune NU la un moment dat, de a putea reveni asupra unei decizii, de a pune la ndoial anumite lucruri analizndu-le i cu mintea noastr. O soluionare ar fi citirea mai multor ziare, urmrirea mai multor posturi de televiziune sau radio. Un simplu experiment ar fi acela de consultare i lecturare profund a mai multor publicaii care s ne expun aceleai evenimente. Doar aa putem urmri anumite tehnici de manipulare amintite mai sus i modul n care unii jurnaliti ncearc s se scoat din anonimat prin diverse declaraii sau chiar prin setea de exclusivitate. Acesta este unul dintre momentele cruciale cnd informaia se deformeaz, iar n publicul receptor se trezete sentimentul nesiguranei. n permanen ar mai fi ceva de spus i de adugat, dar pn la urm ceea ce se caut este audiena sau popularitatea. Fenomenul manipulrii prin pres nu este uor de interpretat. Presa romneasc se supune i ea marilor acte de manipulare din lume, dictate de interesele economice sau politice ale coloilor mediatici sau ale guvernelor. A nu recunoate acest lucru este doar o dovad de naivitate. Un argument care sa-mi sustina ideea ca propaganda mass-mediei reprezinta pentru politic o metoda viatala si eficienta in atingerea propriilor scopuri si interese este acest articol din presa americana care prezinta un proiect de lege prin care se incearca legalizarea propagandei guvernamentale si dezinformarea cetatenilor S.U.A. O noua lege a apararii care urmeaza sa fie propusa de catre Congresul american, contine un amendament mai putin mediatizat, care ar legaliza folosirea propagandei in scopul influentarii opiniei publice americane. Daca se aproba, aceasta lege ar anula actuala lege in vigoare care este menita sa protejeze populatia Statelor Unite impotriva campaniilor de dezinformare initiate de guvern. Cu alte cuvinte de-acum inainte americanii vor putea fi supusi unei propagande totale, profund manipulative si dezinformatoare care este rezervata de obicei tarilor straine precum Irakul. Da, publicul american a devenit noul inamic care trebuie spalat pe creier iar internetul va reprezenta un important camp de lupta.Cititorii s-ar putea intreba pe buna dreptate: Dar cand N-AU fost cetatenii americani supusi propagandei? Pentru ca cele mai multe din articolele publicate pe acest site infatiseaza felul in care materialele mass-media destinate publicului american sunt pline de propaganda si dezinformare. Diferenta este ca noua lege ar legaliza acest proces facandu-l oficial si fara ocolisuri. Pentru ca in timp ce propaganda initiata pe teritoriul

Statelor Unite a fost facuta dintotdeauna mascat si cu oarecare discretie, noua lege pare sa urmareasca infiintarea unui Minister al Adevarului de tip orwellian in care propaganda sa fie utilizata in mod curent. Daca aveati cumva impresia ca pana acum mass media americana era intesata de minciuni, se pare ca ceea ce ne asteapta este cu mult mai rau. Potrivit rezumatului legii, publicat pe situl oficial al House Rules Committee (comitetul insarcinat cu regularizarea proiectelor de lege ale Camerei Reprezentantilor), acest amendament ar anula actuala interdictie cu privire la difuzarea pe plan intern a materialelor de propaganda produse de Departamentul de Stat si de BBG (Consiliul patronilor posturilor de televiune si radio: agentie idependenta a guvernului SUA insarcinata cu controlul posturilor de radio si televiziune internationale finantate de guvernul american). Suporterii legii sustin ca materialul informational utilizat peste hotare pentru influentarea audientelor din alte tari este prea bun pentru a nu fi folosit si intern si ca noile tehnici sunt necesare in lupta impotriva Al-Qaeda, un inamic fara frontiere a carui propaganda ajunge la cetatenii americani prin intermediul internetului. Opozantii legii sustin ca exista si alte metode pentru asigurarea securitatii nationale fara a se intoarce uriasul aparat de operatiuni militare de informatii (Information Operations) din cadrul guvernului federal impotriva cetatenilor americani. Pentagonul cheltuieste deja in jur de 4 miliarde de dolari anual in scopul influentarii opiniei publice, iar ziarul USA Today a revelat recent faptul ca DoD (Departamentul Apararii) a cheltuit anul trecut 202 milioane de dolari in operatiuni de informatii cu privire la Irak si Afganistan. Ca o riposta la investigatia efectuata de USA Today, cei doi reporteri implicati in ancheta par sa fi fost luati in vizor de contractorii Pentagonului care au creat pagini false de Facebook si conturi de Twitter in tentativa de a-i discredita. Vom incheia aceasta lucrare cu o list cuprinznd cateva din sfaturile, propuse de Bogdan Ficeac in lucrarea sa Tehnici de manipulare, necesare pentru a rezista manipulrilor, oferind astfel celor interesai instrumente ct mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agenii de influenta: 1. ncercai s jucai cu dumneavoastr niv, din cnd n cnd, rolul de avocat al diavolului, combtndu-v propria imagine, concepiile pe care le considerai de nezdruncinat, prejudecile, comportamentul, sentimentele. Vei ajunge astfel s v cunoatei mai bine, s v descoperii

punctele slabe ori rigiditile, dar poate i caliti pe care nu vi le-ai pus n valoare. ncercai s v privii cu ali ochi, mereu din alte perspective, pentru a nelege mai bine care este prerea celorlali despre dumneavoastr. 2. Fii ateni la perspectiva din care alii ncearc s prezinte, s ncadreze o problem, o situaie, o anume opinie. Acceptnd necondiionat premisele lor, le oferii din start un avantaj substanial. Fii pregtii pentru eventualitatea de a respinge de la bun nceput, n ntregime, punctul lor de vedere i de a veni cu varianta dumneavoastr. Ferii-v s trecei la discutarea detaliilor nainte de a vedea dac problema, n totalitatea ei, nu este cumva greit pus. De multe ori agenii de influen i atrag interlocutorul n discuii pe marginea unei probleme, pentru ca abia cnd e prea trziu acesta s-i dea seama c ntreaga problem era artificial creat. Spre exemplu, dup revoluia din 1989, regimul de la Bucureti a fcut nenumrate presiuni asupra ziaritilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s le cuprind legea presei. Ziarele independente ns au pus problema cu totul altfel: era ntr-adevr necesar legea presei sau apariia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur informaional? 3. Acceptai pierderile pe termen scurt (n bani, timp, efort, sau chiar respect fa de propria dumneavoastr persoan) pentru a v pstra independena. Lsndu-v atrai cu uurin de mirajul unor avantaje imediate, putei cdea n capcane foarte periculoase, iar suferina produs de apariia disonanei cognitive va fi incomparabil mai mare dect cea provocat de nemulumiri sau de necazuri trectoare. Acceptai micile pierderi i gndii-v c ele v sunt nvtur de minte pentru a nu mai grei n viitor. 4. Acceptai schimbul de idei, analizai la rece opiniile sau concepiile ce nu coincid cu ale dumneavoastr, mai ales cnd sunt susinute de argumente concrete, ncercai s v punei n locul celor cu care v confruntai ideile, pentru a vedea mai bine unde greesc ei sau unde greii dumneavoastr. 5. Identificai momentele n care simii un sentiment de vin i ncercai s-i aflai originea. Vedei dac nu v este indus n mod artificial pentru a v determina s acionai ntr-un anume fel. n general, nu luai decizii pentru a scpa de sentimentul de vin. Acceptai-l ca pe o component inevitabil a firii umane, dar nu acionai sub imperiul su. 6. Autoritile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijeaz n autoriti fr a avea legitimitate trebuie supui unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce i anim i pentru a gsi calea de a-i respinge.